You are on page 1of 11

I. INTRODUCERE.

CONŢINUTUL NOŢIUNII DE "GEOGRAFIE UMANĂ"
Noţiunea de geografie umană este de fapt o reluare la distanţă de aproximativ un secol a unei concepţii geografice apărute în Franţa, o "concepţie şcoală" şi anume Şcoala Franceză de Geografie Umană a cărei întemeietor şi reprezentant de bază a fost Pau !i"a "e a # a$%e. În centrul atenţiei cercetătorilor era omul (populaţia , aşezările sale şi raporturile acestora cu natura! În ceea ce priveşte activităţile economice, acestea erau abordate în plan secundar interesele cele mai mari av"ndu#le activităţile tradiţionale! $este ani (după al doilea %ăzboi &ondial în ţările socialiste concepţia franceză de geografie umană a fost evaluată ca exprim"nd uneori şi puncte de vedere deterministe (deci neştiinţifice în sensul că natura determină în mod efectiv omul şi activităţile sale! 'n conţinut asemănător la avut şi Şcoala Geografică Germană apărută cu c"teva decenii înainte de cea franceză şi a cărei întemeietor a fost Fre"eri$% Ra&'e care în ())* publică lucrarea sa de căpăt"i+ "An&ro(og%eogra(%ie" (geografia omului ! ,a şi în cazul şcolii franceze de geografie umană accentele şi priorităţile răm"n aceleaşi+ omul, aşezările sale şi raporturile lor cu mediul! -ctivităţile economice, la fel, erau mai puţin luate în considerare în sc.imb activitătile tradiţionale erau mai bine tratate! În cadrul şcolii de antropogeografie exagerările de tip determinist au fost uneori şi la unii reprezentanţi realitate! &ai exact, asemenea interpretări nu au aparţinut geografilor germani ci au fost preluate şi dezvoltate de specialişti în alte domenii+ politicieni, militari, demografi etc! /pre exemplu, ar putea fi amintite+ #"teoria spaţiului vital", conform căreia pentru ca un stat să se poată dezvolta pe măsura potenţialului său demografic are nevoie de un spaţiu suplimentar0 #"statul cu graniţe mobile"+ un stat în perioada începuturilor sale ocupă un anumit teritoriu0 pe măsură ce se dezvoltă are nevoie de un spaţiu mai mare pe care şi#l însuşeşte pe seama altor state (vecine 0 #"teoria maltusianistă" (după 1.omas &altus, încep"nd cu ()23#43 + "populaţia globului creşte în progresie geometrică în timp ce resursele globale cresc în progresie aritmetică"! -ceste concepţii au fost denumite geopolitice! 5 altă şcoală a fost cea de geografie e$onomi$ă (se pare că termenul a fost introdus de c.imistul rus 6omonosov ! -ceastă concepţie pune pe primul plan activităţile economice, posibilităţile mari de care dispune omul, societatea, statul în raport cu mediul fizic (de fapt o concepţie "voluntaristă" conform căreia omul poate face tot ce doreşte, omul stăp"n al naturii7, ceea ce este fals ! $opulaţia este abordată din perspectiva forţei de muncă! 8eografia economică a c"ştigat teren în fosta '!%!/!/! şi în alte state socialiste! 8eografii rom"ni dinaintea anului (9::, au afirmat că populaţia se află în legătură cu clima, apele, natura în general (/! &e.edinţi, ;! 1ufescu, ;! &i.ăilescu, 6! /omeşan, N! $opp ! În 1ratatul de 8eografie a %om"niei, vol! << s#a ales o soluţie de compromis+ 8eografia umană şi economică (această expresie fiind concepţia lui ;! ,ucu ! =upă cum se poate deduce el dă celor două noţiuni conţinuturi distincte respectiv restr"nse+ > geografia umană vizează populaţia şi aşezările, > geografia economică # studierea geografică a activităţilor economice! În concluzie, concepţia care predomină în prezent este cea de geografie umană în sensul larg al cuv"ntului, populaţia studiindu#se sub toate aspectele+ geodemografic, ca forţă de muncă etc!

N RAPORT CU MARILE REGIUNI EUROPENE %om"nia este situată la contactul a trei regiuni europene+ @uropa . destul de puternic fragmentaţi ei au putut fi străbătuţi destul de uşor dintr#o parte în alta încă din vec. *D33 Bm faţă de &unţii 'rali şi ceva mai aproape de extremitatea sudică a $eninsulei Ealcanice.apul -cra#1ainaron. aceasta însemn"nd diferenţieri climatice între nord şi sud. Fluviul =unărea şi &area Neagră! În funcţie de acestea trei. România poate fi denumită ţară carpatică.II. între două "ţări"0 cf! =@H+ (! petrecere populară de origine pastorală organizată cu prile?ul unei sărbători0 *! loc (plan pe v"rful unui munteI+ # nedeia de pe muntele Găina unde se înt"lneau moţii din "Jara &oţilor" cu cei din "Jara Karandului" şi "Jara Eeiuşului". dar şi în relativă apropiere de celelalte două regiuni+ @uropa Nordică şi @uropa .apul Finistere.u toate acestea în unele lucrări din perioada socialistă %om"nia este considerată a fi aşezată în /@ @uropei! PO*IŢIA ROM+NIEI . PO*IŢIA ROM+NIEI . &unţii .arpaţi. scandinavo#baltică.. iar prin intermediul componentelor fizice are şi alte consecinţe+ # sunt influenţate anumite activităţi industriale (ind! extractivă de suprafaţă . *C33 Bm faţă de .arpaţii n#au despărţit niciodată comunităţile rom"neşti ci dimpotrivă le#au unit! Fiind munţi de altitudine mi?locie sau c. paralela de :4A străbăt"nd ţara noastră prin partea central#sudică! . ceea ce duce la+ # decala?ul fazelor fenologice (diferenţa dezvoltării vegetaţiei spontane şi a culturilor 0 # implicit apare decala?ul lucrărilor agricole0 # declanşarea migraţiilor agricole. datorită circulaţie maselor de aer vest#est! .. de /f"ntul <lie0 . respectiv faţă de mările şi oceanele mărginaşe+ *)33 Bm faţă de . oceanică. dunăreană şi pontică. A)E*AREA GEOGRAFICĂ A ROM+NIEI CA PREMI*Ă A DE*!OLTĂRII ECONOMICE )I UMANE II.ime! =ovadă stau ne"ei e Gt"rguri organizate la înălţime.apul Nord.iar mică. nu aparţin numai ţării noastre însă cea mai mare parte (aproximativ *F2 sunt pe teritoriul %om"niei (. pedogeografice şi unele aspecte de geografie umană! În acelaşi timp %om"nia este situată la distanţe relativ mari faţă de extremităţile continentului. teritoriul %om"niei are un climat temperat (unde peste tot globul s#au dezvoltat ţări puternice ! $e distanţă nord#sud. est#europeană. aţezare care nu este importantă din punct de vedere economic şi uman! -.N EUROPA /e consideră că %om"nia este situată în /@ @uropei .entrale (@m! de &artonne ! -ceastă poziţie central europeană este demonstrată at"t de fondul climatic c"t şi de elementele biogeografice. pontică! -ceste influenţe demonstrează o mare complexitate climatică care se reflectă într#o mare varietate biogeografică şi pedogeografică! 1oate acestea se răsfr"ng la r"ndul lor în varietatea culturilor agricole şi a altor activităţi economice! ROM+NIA/ ŢARĂ CARPATICĂ/ DUNĂREANĂ )I PONTICĂ $oziţia %om"niei în @uropa se mai poate preciza şi prin raportarea la trei elemente geografice ma?ore+ &unţii . respectiv (343 Bm faţă de . construcţiile. Rom0nia 1ară $ar(a&i$ă.arpaţii %om"neşti sau sud#estici ! . @uropa @stică şi @uropa /udică ($eninsula Ealcanică . turismul! În longitudine %om"nia este traversată de meridianul de *4A long! @. A)E*AREA MATEMATICĂ În latitudine %om"nia se află la ?umătatea distanţei dintre @cuator şi $olul Nord.onform zonalităţii latitudinale a climatelor.estică! =atorită acestei poziţii varietatea climatică determinată de celelalte elemente poziţionale se amplifică prin apariţia unor nuanţe sau influenţe cum ar fi+ influenţe submediteraneene. teritoriul acoperă aproape 4A latitudine.entrală. cele mai multe influenţe resimţindu#le dispre .arpaţi. pe munte. a. transporturile.

în alimentarea cu apă. o milă marină M ()4Dm ! &area Neagră are o importanţă economică mare+ pentru transporturi. %om"nia este situată pe ţărmul occidental al &ării Negre. Rom0nia 1ară (on&i$ă.aerent" (dacii stau agăţaţi de munţi. av"nd o desc.* Bm. adică o f"şie de (* mile marine (**. =unărea depăşeşte . comerţ.olga deoarece are caracter de fluviu internaţional "leg"nd" (3 ţări şi trec"nd prin : capitale (ceea ce presupune comerţ între aceste ţări etc dar este pe locul << în @uropa după %in care deşi mai mic traversează ţări foarte dezvoltate economic! 'n alt element de favorabilitate spre deosebire de . /ulina şi &angalia # primul dintre ele av"nd în prezent cel mai ridicat trafic de mărfuri din bazinul &ării Negre # cu importanţă pentru navigaţia internaţională! PO*IŢIA GEOGRAFICO4ECONOMICĂ A ROM+NIEI $oziţia geografico#economică se raportează la două elemente+ poziţia ţării în cadrul reţelei de căi de comunicaţie a continentului şi precizarea resurselor de importanţă europeană de care dispune ţara noastră! .iar de istoricii antici! Florus afirma+ "daci. motibus in . irigaţii şi turism! $. 6iovului pentru că era unul din cele mai importante oraşe pe care le traversa şi /iretului pentru că pe teritoriul &oldovei traseul său urmărea cu aproximaţie cursul său0 acest drum a avut şi o ramificaţie mai estică pe la Eotoşani şi <aşi0 > drumul .erna#1imiş ($asul $oarta 5rientală şi apoi pe .isă (cu acces la 5ceanul $lanetar ! =unărea este legată prin canale+ de &area Nordului prin canalul =unăre#&aine#%in (din (99* şi =unăre# &area Neagră ((9): cu ramificaţia $oarta -lbă#&idia Năvodari! =unărea are importanţă energetică. carpaţii au atras elementul demografic fapt constatat c."mpulungului" şi "Jara =ornelor"! -lte exemple care dovedesc legăturile care existau sunt migra1ii e (a2&ora e şi $omer1u intens care s#a făcut între ţările rom"ne de#a lungul timpului! 1otodată. Po'i1ia Rom0niei 5n $a"ru re1e ei "e $ăi "e $omuni$a1ie a $on&inen&u ui.rimeei (urmărea regiunile nord#pontice 0 > drumul /tanbulului (spre <mperiul 5toman ! 1oate acesea au avut un caracter mixt+ erau drumuri de tranzit dar au avut şi rol în dezvoltarea ţărilor rom"ne! $e de altă parte. Fluviul =unărea nu aparţine integral ţării noastre ci pe o porţiune de (3C4 de Bm între localităţile Eaziaş şi /ulina.alea &ureşului şi prin zona 5ituzului de gurile =unării şi &area Neagră0 > drumul dinspre $eninsula Ealcanică ce traversa =unărea pe la =robeta "urca" pe culoarul .itate+ > drumul roman care lega $anonia (pe .entrale+ . aceasta reprezent"nd aproximativ 2)L din lungimea totală (*)33 Bm ! -ceasta lungime constituie cursul inferior al =unării.idere maritimă de aproximativ *:4 Bm! În afară de litoralul propriu#zis ţării noastre îi mai aparţin şi aşa zisele ape teritoriale.a importanţă economică.. turism. în comerţ.alea Eistrei # $oarta de Fier a 1ransilvaniei pas ce facilita legătura mai departe cu Naţegul0 > drumul de pe dreapta =unării (care urmărea cursul de unde se ramificau alte drumuri dintre care cel mai important era cel care urmărea 5ltul spre N0 -lte importante drumuri existau în perioada feudală+ > drumul @uropei . respectiv cu cel mai mare debit (4:33#4433 m ³Fs la intrarea în ţară şi D433m³Fs debitul multianual la $ătlăgeanca # intrarea în deltă şi cea mai mare importanţă economică! .onstanţa.iena # Eudapesta # $asul 5ituz # gurile =unării şi &area Neagră0 > drumul Ealtic (6iovului sau /iretului 0 a fost denumit Ealtic pentru că pornea din zona &ării Ealtice.i drumuri dat"nd încă din antic.arpaţii ofereau o protecţie mai bună! 3.olga îl reprezintă faptul că =unărea se varsă într#o mare desc. Rom0nia 1ară "unăreană. în transporturi. dacii se ascundeau în munţi ! -ceastă idee trebuie corect înţeleasă în sensul că doar o parte a populaţiei şi aşezărilor se aflau în spaţiul montan. o altă parte afl"ndu#se în zonele periferice carpaţilor (dealurile şi c"mpiile ! .# nedeia din zona Pasului Prislop+ acolo se înt"lneau maramureşenii cu cei din "Jara . resursele de petrol etc! . datorită drumurilor ţările rom"ne au avut şi de suferit din cauza armatelor străine! .permis totodată dezvoltarea unei industrii navale rom"neşti şi dezvoltarea unui sector de pescuit! %om"nia deţine şi trei porturi la &area Neagră+ . $e teritoriul %om"niei s#au intersectat c"teva vec. În fine.

%om"nia este importantă la scară europeană printr#o serie de resurse cum ar fi+ # lemnul (pădurile .E.!-!@!%!#ul s#a destrămat iar toate ţările au avut mari probleme de integrare în sistemul economiilor de piaţă liberă! =upă (9)9.A. strategice. %om"nia. avea sediul la &oscova şi cuprindea (3 state+ '!%!/!/!. erau aşa zisele "relaţii înte săraci"! -rtificialitatea acestor relaţii av"nd ca suport rubla s#a văzut abia după (9)9. furnizează forţe de muncă cu diferite grade de calificare la preţuri mici. . -ustro#'ngar.imic de la 8iurgiu iar noi de riscul unui accident nuclear la Orasnodîr0 au existat neînţelegeri şi privind locul unde să se costruiască podul peste =unăre0 în momentul de faţă există o competiţie acerbă între %om"nia şi Eulgaria datorită dorinţei fiecărei ţări de a rezolva problemele celor *: de dosare care condiţionează integrarea în 'niunea @uropeană0 # 'Braina # de#a lungul timpului au existat neînţelegeri cum ar fi nordul Eucovinei (răpit %om"niei după cel de#al doilea război mondial şi suveranitatea asupra <nsulei Perpilor0 în (99C a fost înc. prin organele de conducere şi#a exprimat tot mai clar şi mai ferm opţiunea sa de integrare euro#atlantică+ politică. constr"nşi mai mult de posibilitatea integrării0 # Eulgaria # relaţii bune în perioada socialistă0 în ultimul timp relaţiile au devenit tensionate+ bulgarii ne acuză că#i deran?ăm prin poluare (combinatul c.oslovacia.uba şi %om"nia! În interiorul .-. militare şi economice cu ţările vecine dar şi cu celelalte ţări ale ale regiunii în care este situată o anumită ţară! =e#a lungul timpului elemente poziţionale au fost fie pozitive fie negative! În antic. economică şi militară! În momentul de faţă România are o poziţie geopolitică. fragilă şi critică şi pe de altă parte interesantă şi atractivă n cadrul continentului şi a structurilor euro!atlantice" piaţă mare de investiţii. Re2ur2e e "e im(or&an1ă euro(eană a e Rom0niei. mai mult constr"nşi de intrarea în N!-!1!5! . $olonia. la fel ca şi în cazul cu 'ngaria.!-!@!%!#ului se poate vorbi de o poziţie favorabilă în sensul că era încon?urată numai de ţări socialiste (cu excepţia <ugoslaviei ! În această organizaţie economică între ţările membre existau relaţii economice neviabile. cai .eiat un tratat de bază. # produse agricole vegetale şi animaliere inclusiv animale vii (bovine. are o poziţie strategică bună# 'nul din dezideratele situaţiei actuale a fost îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările vecine+ # %epublica &oldova # relaţii bune %om"nia fiind prima ţară care a recunoscut independenţa &oldovei0 # <ugoslavia # multă vreme a fost ţara cu care am avut cele mai bune relaţii (n!t! multă vreme s#a vorbit despre cei doi prieteni ai %om"niei+ <ugoslavia şi &area Neagră ! În perioada recetului război din <ugoslavia %om"nia a trebuit să se pronunţe pentru intervenţia N!-!1!5! însă pe de altă parte ar fi vrut să dea înapoi0 # 'ngaria # s#a semnat în (99C un tratat politic de bază. 'ngaria. # resurse de petrol (în perioada interbelică petrolul rom"nesc a?ungea pe piaţa @uropei0 cu timpul resursele au scăzut iar rezerve de mari proporţii e puţin probabil să apară0 pe piaţa @uropei au apărut alte mari producătoare+ Norvegia şi &area Eritanie prin extracţia din platforma continentală a &ării Nordului .e. (993 c"nd . &ongolia. %om"nia a intrat în sfera de influenţă a '!%!/!/!#ului respectiv a fost ţară membră a Con2i iu ui "e A7u&or E$onomi$ Re$i(ro$ (C. geostrategică şi geoeconomică ncă sensibilă. prin produsele pe care le exportăsau le importă se poate afirma că poziţia geografico#ecinomică a %om"niei este una favorabilă! @uropa . . # resursele de sare! $rin intermediul reţelei de comunicaţii europene. artificial întreţinute. Eulgaria. %!=!8.entrală este considerată ea însăşi o "placă turnantă" a continentului! PO*IŢIA GEOPOLITICĂ )I GEO6TRATEGICĂ $rin aceasta se înţelege raporturile politice.itate se apreciază că poziţia geopolitică a =aciei a fost una avanta?oasă pentru că =acia a venit în contact cu civilizaţii considerate avansate pentru epoca respectivă+ civilizaţia greacă şi romană! $rin cucerirea romană şi procesul de asimilare care i#a urmat s#a format poporul rom"n şi limba rom"nă! $entru evul mediu şi perioada modernă poziţia Jărilor %om"ne poate fi evaluată drept vulnerabilăp pentru că acestea s#au situat în sfera de interese a unor mari imperii (5toman.R o organizaţie cu profil economic fondată în (9:9 şi autodizolvată în (99(. Jarist şi $olonez reprezent"nd deseori "teatrul" pe care acestea s#au înfruntat ori au fost anexate pe perioade mai lungi s#au mai scurte! =upă al doilea %ăzboi &ondial. ovine.

centrală şi eventual c. prin suprafaţa sa are avanta?ul unei varietăţi geografice! . /uedia (::99D: BmQ . %om"nia este situată pe locul (*! @ste mai mică în comparaţie cu state ca Federaţia %usă. Finlanda (22)333 BmQ dar are o suprafaţă mult mai mare dec"t multe ţări europene! =acă teoretic ţări mari ca suprafaţă au şi potenţial umano#economic apreciabil.ărţi moderne realizate prin proiecţii ec. a tratatului %ibbentrop#&olotov (conform căruia Eucovina a fost tăiată în două 0 iniţial %usia nu a fost de acord cu cererile %om"niei pentru integrare în N!-!1!5!0 cu mare greutate s#a semnat în decembrie *332 un tratat de bază cu %usia! $rin poziţia sa geopolitică şi geoeconomică %om"nia este parte membră aşa zisei zone economice a &ării Negre după cum are în vedere proiecte şi a semnat convenţii (cu .O. 8 =in (99: %om"nia este membră cu drepturi depline a Consiliului Europei. militară+ %om"nia a depus cerere de aderare printre primele ţări ((994 ! 6a începutul anului *333 (februarie#martie ţara noastră a început negocierile în vederea aderării care ar putea fi în ianuarie *33C! 6UPRAFAŢA ROM+NIEI %om"nia are o suprafaţă de *2)29( BmQ (în acest număr se include şi f"şia apelor teritoriale ! $"nă acum c"ţiva ani suprafaţa %om"niei era considerată a fi de *2C333 BmQ.A. 'craina (D32C33 BmQ .. promovarea principiilor democraţiilor parlamentare şi ale respectării drepturilor omului! > 1ot din (99: %om"nia a solicitat parteneriat N.iar vestică! 6i&ua1ia a$&ua ă a in&egrării 5n 2&ru$&uri e euro4a& an&i$e.# %usia # au existat neînţelegeri din cauza tezaurului. . (fiind prima ţară dintre fostele state socialiste ! -cest parteneriat la o organizaţie în primul r"nd militară şi politică este at"t în interesul %om"niei c"t şi în interesul N!-!1!5! -ceastă organizaţie asigură garanţia securităţii ţărilor membre! Jara noastră nu a intrat în primul val al integrări în N!-!1!5! al unor ţări foste socialiste . organizaţie fondată în (9:9 av"nd sediul la /trasbourg ce are ca obiective generale+ realizarea unei mai mari unităţi între ţările membre. o organizaţie în primul r"nd economică şi abia apoi democratică.e.otăr"t în iulie (99C şi pus în practică în (999 şi anume+ 'ngaria.E. Franţa (44(433 BmQ .ia şi $olonia! > %aporturile %om"niei cu U. noua suprafaţă fiind determinată pe baza măsurătorilor mai exacte efectuate pe . 8ermania (24C3*( BmQ .roaţia în *33: pentru crearea culoarului de transport a petrolului din zona . %om"nia.ivalenteR (care nu deformează suprafeţele ! 6a scară europeană %om"nia este considerată o ţară de mărime mi?locie fiinf sitută în prima ?umătate a listei ţărilor europene+ din :: de ţări şi entităţi statale din @uropa.aspicii spre @uropa sudică. facilitarea progresului lor economic şi social.T. /pania (434939 BmQ .

la contactul . cele mai importante înt"lnindu#se la /"ngeorz#Eăi0  ro$i "e $on2&ru$1ii+ andezitul. CONDIŢIILE GEOLOGICE . de exemplu la 6ueta în &unţii Narg. calcarele metamorfice. există ape termale (termominerale de valoare balneară! %om"nia este ţara care are cele mai bogate ape minerale din @uropa! e.omăneşti şi în piemonturile subcarpatice mai ales în $iemontul 8etic (din păcate de calitate modestă 0  a(e minera e clorurate.III. acesta are rezerve relativ puţin importante şi de calitate modestă spre mi?locie!  minereuri e neferoa2e sunt modeste.CS pe scara %ic.est dar şi în interiorul ariei montane propriu#zise (Eăile Nerculane. ele apar în &unţii &aramureşului. 1opliţa. calcarele Gde exemplu+ argilele sunt materie primă pentru produsele ceramice(porţelan. faianţă . APELE TERMALE %om"nia are resurse importante de ape termale care nu se află în legătură cu anumite formaţiuni litologice ci cu anumite accidente tectonice sau structurale (fracturi sau falii ! -stfel. spre deosebire de cele vulcanice se remarcă în primul r"nd prin existenţa minreurilor feroase şi abia în al doilea r"nd cele neferoase+  cel mai mare zăcăm"nt de minereu "e fier se găseşte în masivul cristalin &unţii $oiana %uscă! 1otuşi. =in punct de vedere 6EI6MIC.raiului  $ăr3unii în special în depresiunile intracarpatice+ $etroşani. marnele şi calcarele pentru materiale cimentate. 1uşnad . gi(20  3au9i&ă (str"ns legate de calcare # &unţii $ădurea . nisipurile.ter care au ridicat probleme pentru diferitele construcţii! -cest risc seismic este generat de mişcările specifice ale unor plăci (microplăci cum este &icroplaca =obrogei de Nord şi a &ării Negre care se deplasează şi se afundă în zona curburii sub $laca 1ransilvană sau $laca &oesică care se subduce sub $laca 1ransilvană! .ard şi în zona cristalină a 5bcinii &estecăniş. sulfatate se găsesc mai ales în /ubcarpaţi  ro$i "e $on2&ru$1ie+ gresiile. FORMAŢIUNILE 6EDIMENTARE/ de care se leagă resurse ca+  %i"ro$ar3uri e (petrolul şi gazele naturale 0  zăcămintele de 2are. bazaltul.rancea # /iret # Nămoloasa.aracteristicile geologice determimnă prezenţa anumitor tipuri de resurse ale subsolului! a. FORMAŢIUNILE !ULCANICE generează resurse ale subsolului specifice+  în primul r"nd este vorba de minereuri e neferoa2e numite şi $om( e9e sau (o ime&a i$e care se găsesc în grupa nordică a munţilor vulcanici mai exact în &unţii 5aş#8ut"i şi apoi în &unţii -puseni (&etaliferi 0  minereuri e feroa2e. calcarul pentru var etc!I ". pietrişurile. . trebuie remarcat că în %om"nia există zone cu potenţial seismic ridicat+ . Eălan etc0 alte mici zăcăminte se găsesc în &unţii Eanatului. tuful vulcanic etc! 3. marmura albă ($oiana %uscă 0  me&a e ra"ioa$&i<e0 $. marnele. argilele.iar în =obrogea de Nord la -lt"n#1epe (=ealul -urului !  ro$i "e $on2&ru$1ie precum marmura.itei0  a(e e minera e $ar3oga'oa2e (dioxid de carbon dizolvat care se găsesc mai ales în prea?ma munţilor vulcanici0 deplasarea lor pe verticală este facilitată mai ales de prezenţa unor linii de falii0  emana1ii "e CO. Erad."mpia de . &unţii $oiana %uscă şi c. pe latura vestică a ţării noastre mai exact la "marginea" orogenului carpaticR (fundamentul carpatic fracturat şi scufundat se extinde mult spre vest . /@ şi / ţării! -ici s#au produs cutremure de mare intensitate (D.arpaţilor 5ccidentali cu =ealurile şi . /u. FORMAŢIUNILE CRI6TALINE :METAMORFICE. în =orna. CONDIŢIILE NATURALE CA PREMI6Ă A DE*!OLTĂRII ECONOMICE )I A UMANI*ĂRII .i3er 4 mofe&e.. iodurate.

arpaţlor! -ceste terase au fost studiate de 6! /omeşan în &ec'imea şi evoluţia agriculturii româneşti din %ransilvania ((9:( ! $rin dimensiunile lor.arpaţii. dealurile şi podişurile M :*L. cvasiorizontale. şi anume+ . prezintă forme netede. a scăzut producţia piscicolă etc! /e estimează că în 6unca =unării. pentru creşterea animalelor. culmile au fost mai puţin umanizate în raport cu depresiunile! $entru zona montană se poate demonstra o populare încă din cele mai vec. care au necesitat mari investiţii. apoi o treaptă exterioară mai înaltă pe care o formează . una de deal şi podiş şi una de c"mpie iar un alt exemplu ar fi faptul că reţeaua feroviară şi rutieră. deoarece ofereau o mai bună protecţie! În aceste "ţări" carpatice ca şi într#o serie de depresiuni submontane au luat fiinţă vec. dealuri şi podişuri şi cămpii (la care s#ar mai putea adăuga şi luncile. ele născ"ndu#se din "păm"nturi carpatice" (. pomicultură.entrele politice ale =aciei preromane ( $armizegetusa Regia în &unţii Pureanu şi apoi al =aciei romane ( Ulpia %raiana $armizegetusa în Naţeg au fost în areale montane. ar putea intra în circuitul agricol. RELIEFUL 5 privire sumară asupra . UNITATEA # putem vorbi despre o unitate genetică şi o unitate funcţională! 8eografii vorbesc despre aşa zisul bloc carpatic rom"nesc! Într#adevăr unităţile din exteriorul . relieful prin fragmentare.! 1ufescu .iar cea din interior au o geneză mai mult sau mai puţin legată de . după care urmează dealurile şi podişurile iar la exterior sunt unităţile de relief cele mai ?oase # c"mpiile! /imetria este întreruptă oarecum de $odişul =obrogei! >. neput"ndu#se revărsa în luncă şi spre bălţile adiacente. au trăsături genetice geologice şi morfologice aparte faţă de munţi.arpaţilor şi c.arpaţi. amena?area vetrelor de aşezări şi a căilor de comunicaţie! /atele sunt sunt de regulă de tip adunat şi de mărime mare şi foarte mare! 5raşele..a! . slab fragmentate. la debitele mari riscul de inundaţie creşte foarte mult0 o altă consecinţă nefastă a fost afectare biotopului unor "asociaţii" faunistice specifice. care generat cu timpul migraţii spre regiunile periferice mai ?oase! =atorită faptului că relieful montan prezintă pante mari. biogeografice şi pedogeografice determinate de aşezarea pe glob şi în @uropa şi implicit complexitatea economică şi a elementelor umane.i formaţiuni statale cu mari densităţi de populaţie.ărţii %om"niei ne relevă c"teva caracteristici esenţiale ale reliefului. PROPORŢIONALITATEA unităţilor de relief în repartiţia lor teritorială! Fiecare din cele trei trepte ma?ore de relief deţin ponderi aproximativ egale (munţii M *)L. viticultură şi au o densitate mare de populaţie în depresiuni şi văi! În aceste zone se dezvoltă aşezări rurale cu tipologie specifică (de tip răsfirat ! C0m(ii e. precum şi caractere umano#geografice proprii! @le reprezintă forme de relief valorificate prin arături. =elta =unării care este de fapt o c"mpie în formare ! -. !ARIETATEA # pe suprafaţa ţării există toate cele trei tipuri ma?ore de relief+ munţi.arpaţi. potrivite pentru arături. de exemplu+ există o agricultură montană. prin amena?ări cca! :33!333 # 433!333 .i timpuri! . pe măsură ce numărul populaţiei a crescut iar presiunea demografică a fost mai mare. DI6PUNEREA 6IMETRICĂ sub formă de &re(&e $on$en&ri$e+ în centru se află o zonă mai ?oasă (=epresiunea 1ransilvaniei .imii de populare este şi toponimia rom"nească foarte bogată! Regiuni e "e "ea @i (o"i@ at"t cele cutate (orogen c"t şi cele necutate (platformă . unele porţiuni au devenit terenuri agricole.-. în special interiorul braţelor dunărene0 au rezultat însă consecinţe negative a amena?ărilor în sensul că apele. pe marginile depresiunii ! =ovada vec. răsp"ndirea populaţiei şi aşezărilor (urbane în special sunt influenţate de relief! -stfel. fluxuri de mărfuri sau producţie! %elieful asigură amplificare varietăţii climatice. COMPLEMENTARITATEA # toate unităţile componente sunt integrate într#un compex unitar prin curenţi de populaţie. adică din depozite erodate din . aceste terase arată o perioadă foarte lungă de valorificare arabilă! În acelaşi sens pledează şi faptul că astăzi unele terase sunt acoperite de păduri bătr"ne (în &!&aramureşului. în special cele mari se găsesc la extremităţile c"mpiilor! Lun$i e şi De &a au avut şi au o slabă participare în economia ţării! $rin îndiguiri şi desecări. prin energia şi prin altitudinea sa a influenţat direct gradul de umanizare! În Car(a1i. transportate şi depuse în interior sau exterior! ?. arăturile n#au putut urca pe versanţi dec"t prin practicarea aşa ziselor "răzoare" sau terase agricole (agroterase care împ"nzesc versanţii transilvăneni ai . c"mpiile M 23L ! =.

valoarea medie anuală a precipitaţiilor este de A>B mm.est ! . în special în apropierea marilor centre urbane şi în aval de marile oraşe! -u avut loc şi accidente cum a fost cel din bazinul .işeului (la Eăile Eorşa . a ?oagărelor şi fierăstraielor de tăiat c. trnsporturi! În /@. în aval de Fălticeni pe r"ul Pomuz care a afectat şi apele /iretului! -pele au fost utilizate încă din antic.itate prin acţionarea şteampurilor (ciocane de lemn puse în mişcare de forţa apei. importantă pentru pescuit.erestea! =e la sf"rşitul secolului al H<H#lea dateaă primele . precipitaţiile de primăvară se suprapun topirii zăpezilor gener"nd un risc mare de inundaţii! . sol şi pantă sunt deficitare la precipitaţii. mlaştini şi o mică parte de relief emers (grinduri . CLIMA . sursa de apă reprezent"nd#o lanţul carpatic.eţurile şi grindina sunt două fenomene meteo care prezintă interes economic deosebit prin consecinţele lor negative. .imice ."nturile prezintă importanţă pentru valorificarea potenţialului energetic (mai mult teoretic ! Îng. de aceea apar foarte necesare lucrările de reţinere a precipitaţiilor şi amena?area acumulărilor de#a lungul apelor curgătoare! . teritoriul %om"niei este un întreg armonios.De &a Dunării reprezentată printr#un teren acoperit în cea mai mare parte de apă. # o zonă cu rezerve deficitare (=obrogea. pentru exploatarea stufului în trecut. termofile. de calitatea ei de rezer#aţie a bioferei$ În concluzie. apeleau fost declarate proprietate de stat şi s#a început o campanie de invetariere a potenţialului lor (primele studii se datorează inginerilor $avel =orin şi =imitrie 6eonida ! /#a trecut la lucrări de asanare. inclusiv procese de foe."mpia &oldovei ! %om"nia are ape de foarte bună calitate. valorificare turistică etc! @ste slab populată (*D!333 de locuitori exist"nd un singur oraş # /ulina (4!333 de loc! ! Valorificarea economică a deltei se realizează (şi trebuie să se realizeze !n funţie de re"imul ei. agriculturii datorită aridităţii caracteristice. adică precipitaţii ridicate ce creează probleme! În unii ani. există şi extrema cealaltă. /. secetele av"nd un caracter neperiodic şi constituind o problemă în agriculură! $e de altă parte. RE6UR6ELE DE APĂ %om"nia are o re1ea %i"rografi$ă deasă. afect"nd agricultura! >. şi @ ţării capătă o nuanţă excesivă aduc"nd pre?udiciieconomiei transporturilor."mpia de . desecare (cum au fost cele din . # o zonă cu resurse satisfăcătoare (de deal şi podiş . %om"niei! 'n aspect interesant îl reprezintă faptul că regiunile care întrunesc condiţii favorabile de temperatură. pe -rieş (din cauza industriei metalo#c. spre exemplu cultura viţei de vie! $recipitaţiile reflectă caracterul continental at"t prin cantitatea medie şi diferenţele înregistrate c"t şi prin regimul lor! -stfel. turism. cu diferite nuanţe este "folosită" diferenţiat în toate ramurile economiei+ agricultură.nizare ceea ce duce la apariţia culturilor mai sensibile. folosite la zdrobitul minereurilor de -u 0 în perioada feudală apele puneau în mişcare instalaţiile textile de prelucrare a l"nelor (pi#e . Eărăgan. v"nat sportiv.idrocentrale! =upă (9*(. indiguiri. însă adesea au loc poluări ale apelor. apare un climat favorabil.lima temperat#continentală a %om"niei. şi N. este o zonă exotică.lima acţionează ca factor restrictiv pentru agricultură şi în zonele montane datorită temperaurilor foarte scăzute (n!t! deci nu relieful este factorul restrictiv7 ! %egimul termic şi temperaturile medii anuale prezintă anumite diferenţieri între regiunile sudice şi cele nordice iar ca urmare apare decala?ul de dezvoltare fenologică a culturilor şi implicit determină decala?ul lucrărilor agricole care este de *#2 săptăm"ni! În /ubcarpaţi. cu valori ce coboară p"nă la :43 # :33 mm în / =obrogei sau cu valori p"nă la (333 # (*33 în . denumit şi "castelul de ape"! În %om"nia se disting 2 zone sub aspectul resurselor de apă+ # o zonă cu resurse mari (zona carpatică . caracterizat prin complementaritate economică şi umană a unităţilor componente! =.

intrat în funcţiune în (9C( respectiv (993! 6a $orţile de Fier < există cea mai mare uzină electrică din această parte a @uropei cu o putere instalată de *(33 &T! 5dată cu ridicarea nivelului apei în lac.arpaţii şi constituie unul din cele mai grandioase sectoare transvesale din @uropa! 5biectivul economic principal a fost construirea sistemului . 1imiş. a standardelor de viaţă. balneologie (lacurile sărate ! @le mai pot avea funcţia de regularizare a scurgerii apelor r"urilor (aşa cum este lacul de la /t"nca . . realizarea sistemului de ecluze. alimentare cu apă. completează celelalte surse! <mportante sunt p"nzele freatice care au mineralizare mai scăzută.ălăraşi şi Erăila cu o lungime de apro. care reprezintă nişte "insule" îndiguite şi desecate pentru a se putea practica agricultura! >. iar lunca între 2 # : Bm! În cuprinsul luncii s#au aflat numeroase lacuri. turcii sunt eliminaţi de pe arena dunăreană iar în urma %ăzboiului . $e teritorilu %om"niei între Eaziaş şi /ulina se individualizează mai multe sectoare+ . suprafaţa lor reprezent"nd (L din suprafaţa ţării.. de unde şi cerinţa folosirii raţionale a resurselor! -pele curgătoare au o mare importanţă şi pentru navigaţie în special pe =unăre. Dunărea mari&imă (între Erăila şi vărsare + sector fluvio#maritim unde debitul şi ad"ncimea cresc şi pot avea acces nave maritime de tona? mare cu pesca? p"năla C m! 6a .idroenergetic $orţile de Fier < şi <<.ilia (((( Bm şi 1ulcea ((9 Bm ! =upă (9 Bm braţul 1ulcea se bifurcă la r"ndul lui în /f"ntul 8.eleştee . Eistriţa! @xistă două tipuri genetice de lacuri+ naturale şi antropice la care s#ar putea adăuga lacuri mixte (cele care au luat naştere natural dar au suferit anumite lucrări de amena?are antropice ! 6acurile au o importanţă economică mare fiind utilizate pentru piscicultură (iazuri.5dată cu dezvoltarea economică. există acumulări importante de ape subterane de foarte bună calitate! În regiunile unde clima este aridă iar scurgerea superficială deficitară. dinamitarea unor st"nci. turism. în colaborare cu <ugoslavia.rimeii şi a $ăcii de la $aris (()4D s#a creat Comi2ia .ernavodă! 6a podul vec. /iret! =easemenea apele curgătoare cu deosebire cursurile montane au un mare potenţial energetic! $otenţialul . pe $rut ! A(e e 2u3&erane. apele subterane se găsesc la ad"ncimi mari şi sunt puternic mineralizate! DUNĂREA. cu luncă largă şi o succesiune de terase fluviale! $anta albiei este mică şi a favorizat formarea unor ostroave! -lbia minoră.idroenergetic este modest.itate este cunoscut podul lui -polodor din =amasc ale cărui runine se mai văd şi stăzi în apropierea =robetei! În "perioada turcească" existau raiale existau raiale turceşti şi c"teva "capete de pod" (în sens strategic ! =upă pacea de la -drianopol (()*9 .i construit de pe vremea lui -ng.eorg. Defi eu Dunării se desfăşoară între #a'ia@ 4 şi Gura !ăii (în amonte de Dro3e&a Turnu 6e<erin . cele mai multe fiind desecate! În acest sector de c"mpie potenţialul . 6e$&oru 3ă 1i or cuprins între . a creşterii numărului populaţiei.iar artezian! În zonele calcaroase din $odişul =obrogei.el /alignV s#au adăugat alte două poduri+ un pod rutier nou şi al doilea pod feroviar nou! -lte poduri mai există peste =unăre şi la 8iurgiu# %use (cale ferată şi rutieră ! =e#a lungul istoriei =unărea a avut o importanţă strategică deosebită at"t în perioada antică c"t şi mai t"rziu în perioada expansiunii otomane fiind o "linie" strategică greu de trecut! În antic. /inoe. Kmeica şi 8oloviţa şi lacurile . sporturi nautice. prezintă o vale asimetrică cu malul drept abrupt ($odişul $rebalcanic şi cel st"ng ?os. la niveluri medii prezintă lăţimi de 943#(333 m. =unărea se împarte în * braţe . potabile. pe o lungime de (:: Bm! În acest sector =unărea traversează .. .idroenergie. -rgeş (canalizat .idroenergetice pe =unăre. braţ pe care s#au făcut unele rectificări (s#a tăiat "micul" şi "marele &" ! =unărea este traversată în mai multe puncte de poduri rutiere şi ferovire! . Eega.osteşti. .el mai important sistem de poduri feroviare este în zona Feteşti#.idroenergetic al rom"niei este cifrat la (3433 &T ((&TM(333 BiloUaţi ! La$uri e! /e apreciază că există =?BB "e a$uri. în marea lor ma?oritate fiind lacuri mici! @xistă însă şi lacuri de mari dimensiuni cum este complexul lagunar %azim (%azim.)L . exist"nd totuşi un proiect început în colaborare cu Eulgaria la 1urnu#&ăgurele # Nicopol! =. $rut. A "oi ea 2e$&or se extinde între Dro3e&a Turnu 6e<erin @i Că ăra@i (4DD Bm ! @ste cel mai lung sector.arpaţi. cantitatea de apă necesară este în creştere.imativ (94 de Bm! -ici =unărea se despleteşte şi include între braţele sale principale Ealta <alomiţei (Eorcei şi fosta Ealtă a Erăilei # <nsula &are a Erăilei.etal <smail. problema navigaţiei pe =unărea a fost rezolvată iar traficul fluviala crescut foarte mult! -. în timp ce cele de la ad"ncimi mari sunt mineralizate. termale! (pele freatice sunt lipsite de presiune şi se deplasează gravitaţional în timp ce apele de adâncime sunt captive! =e exemplu atunci c"nd se execută fora?e ele urcă spre suprafaţă av"nd caracter ascensional sau c.e (((D Bm şi /ulina (D2 Bm ! Navigaţia se desfăşoară în special pe braţul /ulina care are şi debitul cel mai mic (().

iol . comerţ. viaţa economică (transporturile şi comerţul regresează! /e individualizează şi o scurtă perioadă de influenţă genoveză şi veneţiană! &area Neagră devine o verigă importantă în sc. unul în cursul superior (=unăre # &aine # %in # &area Nordului şi unul în cursul inferior (=unăre # &area Neagră ! MAREA NEAGRĂ. odată cu îndepărtarea turcilor din această zonă importanţa ei politică. pădurile oferă şi v"nat (aşa zisele "fructe de pădure" . cu faleză întreruptă de pla?e înguste cu expoziţie generală estică şi nisipuri fine! -cest sector este favorabil pentru activitatea turistică climaterică şi balneară aici amena?"ndu#se o salbă de staţiuni renumite! W la N de . apele termale şi minerale (&angalia toate acestea amplifică importanţa litoralului rom"nesc! ?. prin Conferin1a "e a #e gra" din (9:). /uedia 44L etc! =in totalul pădurilor+ > -?C reprezintă ră@inoa2e e care sunt esenţele cele mai valoroase între care pe primul loc se situează molidul0 > ??C sunt păduri de fag şi 2&e7ar. &area Neagră # al treilea element geografic de rezonanţă europeană care defineşte poziţia %om"niei în @uropa # este un element fizico#geografic de primă importanţă pentru transporturi.idrografic şi litoralul pontic a atras de timpuriu populaţia! 'n rol deosebit în popularea şi activizarea economică l#au avut grecii care au şi contribuit la sc. economică şi militară a crescut! =intre resursele sale prezintă importanţă %i"ro$ar3uri e/ accesibile pentru exploatare prin intermediul unor platforme care susţin sondele de fora?! -ceseta se găsesc în special într#un perimetru în faţa complexului %azim#/inoe! =intre resursele biotice menţionăm fauna piscicolă dintre care 2&urionii (specii relicte care trăiesc numai în &area .imburile comerciale între N şi / @uropei (se situa pe aşa zisul "drum de la varegi la greci" ! În timpul maximei expansiuni otomane în @uropa importanţa &ării Negre se reduce ea devenind un "lac turcesc"! 'n exemplu în acest sens ar putea fi faptul că în acea perioadă. şi alte produse accesorii ca răşina. un adevărat *aur #erde* de care alte ţări sunt lipsite! -proximativ un sfert din suprafaţa ţării este acoperită cu pădure ( -A/AC adică A/= mi . din acest punct de vedere depăşim multe ţări europene dar suntem totuşi în urma unor state ca Finlanda cu D2L.onstanţa număra în ?ur de 43 de familii! 'lterior.aspică şi 6acul -ral au cea mai mare valoare de la care se obţin icre negre! %om"nia are un sector de litoral de aproximativ *:4 Bm care prezintă două sectoare distincte delimitate de . pescuit. cetina! . construcţii.<< î! Nr! .imbarea numelui &ării Negre din Pontus %&einos ('area (eospitalieră în Pontus Eu&inos ('area )spitalieră ! -ceştia au colonizat diferite sectoare de ţărm unde s#au constituit coloniile elene Nistria (sec . $rusia! -ceastă comisie reglementa circulaţia în sectorul fluvio#maritim iar în amonte de Erăila atribuţii asemănătoare avea aşa zisa Comi2ie In&erna1iona ă a Dunării. %a de pădure. RE6UR6ELE DE !EGETAŢIE . sălcii etc! . =upă al doilea %ăzboi &ondial.Euro(eană Dunăreană. turism! . /ardinia. un element important al peisa?ului geografic (deci importanţă turistică şi un factor de ec.apul &idia+ W la / este un ţărm înalt. <talia. în ?urul anului ()43 . comerţ. acestea fiind importante datorită duratei rapide de creştere! . totuşi =unărea este mult în urma %inului! <mportanţa =unării este sporită prin cele două canale. agricultură . nămolul terapeutic (1ec.apul &idia ţărmul este ?os cu limane fluvio#marine şi mai ales cu lagune cum este complexul %azim care comunică cu marea printr#o "portiţă" ceea ce face ca în această zonă apele să fie salmastre! -cest ţărm ?os este mlăştinos. puţin favorabil amena?ărilor staţiunilor marine! %adiaţia solară.egetaţia (fore2&ieră şi ier3oa2ă reprezintă un element important. din care făceau parte şi state neriverane ca &area Eritanie.ilibru al mediului geografic! Pă"urea este una din cele mai mari bogăţii ale ţării noastre. de bază în economie (în industrie.omplementar. s#a creat o nouă comisie dunăreană formată numai din ţări riverane! =eşi traficul de mărfuri a crescut în ultima ?umătate de secol foarte mult. sursă de irigaţii. ciuperci (folosite la export .a orice bazin . Franţa. 1omis şi .irg. iar > cca! -?C sunt e2en1e moi (slabe sau albe + pădurile de luncă şi plantaţii (plop.alatis! În perioada romană.

.9R.. pentru obţinerea de terenuri arabile şi islazuri (cel mai mult a fost sacrificat ste?arul . v"nat sau turistic! &ulte specii sunt ocrotite prin lege dar există şi specii dăunătoare a căror înmulţire trebuie controlată! D.. pădurile acopereau 43L din suprafaţa ţării! În decurs de numai un veac. . P12.6.(/ (de calitate inferioară ! -ceste resurse ar putea asigura o dezvoltare economică modernă dacă vor fi gospodărite cu gri?ă! 5n concluzie. PE/. (9)* ! %esursele de stuf au fost valorificate în perioada socialistă pentru producerea de celuloză la Erăila (. se poate afirma că România este o ţară bo"ată !n resurse sărace.)-8 ..R/-E 0.1.5( %(.nic! .(E-E RE. apoi $am3i2o uri e ş!a! 'n clasament al $e or mai im(or&an&e re2ur2e na&ura e a e Rom0niei ar putea fi următorul+ +..6a începutul secolului al H<H#lea.C:/E. ele au contribuit la dezvoltarea sectorului zoote.'/9E C%9EG)R// 2E C1R6. FAUNA 5 parte din elementele faunistice prezintă interes economic (pescuit. 6OLURILE /olurile sunt considerate de unii cea mai importantă resursă naturală a %om"niei! $e primul loc ca fertilitate se situează+ mo i2o uri e.)-.%RE.%4. . între ()23 şi (923.işcani şi care se recolta în perioada de iarnă! -stăzi recoltarea stufului este la nivelul 3! A./ '/(ER%-E.R/. . R)C/ 2E C)(.R/-E 3..a pondere din suprafaţa %om"niei ele ocupă cca! (9L (-/%. %(.E 2E .%'6-. </2R)C%R6. %PE 9ER'%-E . iar în regiunile muntoase a fost tăiate în special răşinoasele solicitate în industria lemnului! În ceea ce priveşte asociaţiile vegetale ierboase şi anume (a7i@&i e (constituite din (ă@uni şi f0ne1e . acestea au fost devastate cobor"nd la *CL! În acest interval au avut loc masive despăduriri în regiunile ?oase.R. 7.