You are on page 1of 23

LENTILE DE CONTACT

INTRODUCERE Lentilele de contact reprezinta un grup heterogen de instrumente oftalmologico protolice ce se deosebesc prin scopul lor: diagnostic, corector optic, terapeutic corector, astatic si protector. Pentru a ramane in cadrul prezentului raport, in cele ce urmeaza vom aborda numai rolul corector optic al lentilelor de contact, care repezinta principala utilizare in perioada actuala.

CLASIFICARE 1. Dupa rolul lor : a.optic:  corectia viciilor de refractie: -statica: miopie, hipermetropie, astigmatism; -dinamice: presbiopte -asociate: afakie, anizometropie b.estetic  de necesitate(avand si rol functional) oniridie, policorie, pseudopolicolire (congenitala sau castigata)  de circumstanta c. tectonic  keratocon sau alte octazii corneene sau sclerale porilimbice (stafilom intercalar); d.terapeutic e. adjuvant optico-muscular: in cazul nistagmusului 2. Dupa pozitia pe polul anterior a. corneene cu diametrul mai mic decat cel al corneei, cuprins intre 8,2-10,7 mm, cel mai frecvent avand 8,8: 9,2 si 9,5 mm; sunt lentile dure, permeabile sau nu la oxigen b. corneosclerale sau semisclerale, cu diametrul de 12,5-13,5 mm. Se sprijina limb sau/si pe sclera adiacenta limbului; pot fi dure sau moi. c. sclerale. Sunt lentile ce acopera corneea complet si se sprijina pe sclera la distanta de limbul sclerocornean au diametru intre 14-25 mm, mai frecvente intre 14-16 mm. 3. Dupa materialul din care sunt construite: a. dure: a. impermeabile la oxigen; b. permeabile la oxigen

b. moi:

  

slab hidrofile cu hidrofilie mare

35%HEMA(hidroxiotilmotacrilat) 75%HEMA PVP(polivinilpirolidon) 85% SAUFLON 85

cu hidrofilie foarte mare

c. combinate sau hibride (“piggy-back”) – lentila moale ca suport cornean, asociata cu optica dura, plasata central peste lentila moale.

4. Dupa caracteristicile optice: -sferice -sferocilindrice torice -bifocale

5. Dupa modelul de folosire: a. pentru port discontinuu (zilnic sau intermitent): lentilele sunt purtate in fiecare zi maxim 8-12 ore. Nu se pastreaza pe ochi in timpul somnului. b. pentru port prelungit: lentilele sunt purtate continuu, 3-6 zile (inclusiv noaptea) cu pauza de ½ - 1 zi la saptamana, cand se face si toaleta lentilei. c. pentru port permanent: lentilele sunt purtate continuu, zi si noapte, mai multe saptamani sau luni de zile (4-6 luni cele mai performante), Aceste lentile sunt aproape toate in sistem “disposable”, ceea ce ridica costul purtarii lentilelor de contact. Indiferent de clasa din care fac parte exista o variabiltate foarte larga interindividuala a duratei portului lor care depinde de toleranta individuala. CARACTERISTICILE MATERIALELOR FOLOSITE Materialele utilizate pentru confectionarea lentilelor de contact s-au diversificat foarte mult in ultimii 15-20 de ani, cercetatorii cautand sa amelioreze cateva proprietati: - permeabilitatea la gaze, in special la oxigen; - ridicarea gradului de hidratare pentru cele moi; - crestera gradului de umezire a suprafetelor; - obtinerea unor lentile cat mai subtiri, cu stabilitate chimica crescuta; - obtinerea unor materiale cu o toleranta corneana ridicata Permeabilitatea la oxigen este unul din parametrii cei mai importanti. Definirea acestei calitati necesita cunoasterea unor parametri: 1. coeficientul de difuziune a oxigenului in material: D; 2. coeficientul de solubilitate a oxigenului in material: K 3. coeficientul de permeabilitate a materialului: DK, care este proportional cu coeficientul de hidratare, avand o crestere exponentiala. Acest coeficient variaza in functie de: -temperatura: crestere proportionala; -grosime (L): crestere invers proportionala Cu cat lentila este mai subtire, cu atat permeabilitatea este mai buna. 4. coeficientul de transmisibilitate a oxigenului DK/L; Lentilele cu DK intre 15-30 sunt pentru portul zilnic, cele cu valori de 50-80 pentru portul prelungit, iar cele cu valori in jur de 100 sunt pentru portul permanent. 5. fluxul de oxigen ce traverseaza lentila depinde si de diferenta de presiune partiala a acestui gaz, pe cele doua fete ale lentilei de contact: atmosferica si corneana: p  patm-pc

Astfel, formula care arata penetranta gazului prin lentila de contact este:

cu toleranta buna in timp si confort. copolimeri siliconati. hidrogel cu hidratare foarte mare. cu flux mediu: silicon brut. Astfel si Dpt scade. hidrogel cu hidratare inalta. Substantele chimice folosite astazi pentru obtinerea lentilelor de contact sunt pentru: 1. Dezavantajele: Impermeabile la oxigen. presiunea partiala a oxigenului este de numai 55 de mmHg. In laborator se foloseste presiunea partiala a oxigenului de 160mmHg. Gradul de umezire al lentilei de contact depinde nu numai de materialul folosit. rapid acceptate. Acelasi fenomen se petrece atunci cand suntem cu pleoapele inchise. polimetilmetacrilatul (PMMA). Asa cum am aratat mai sus. dar si de metoda de fabricare a ei. Cu cat unghiul este mai mic.DK/L x p Din acest punct de vedere materialele din care sunt confectionate lentilele de contact pot fi: cu flux scazut : PMMA. b. Aceasta se poate studia prin unghiul pe care-l face picatura de lacrima pe lentila. In astfel de situatii. La presiune atmosferica mai mica. polimetilmetacrilat reticulat: sunt lentile flexibile. Lentile dure  Impermeabile la gaz a. confort scazut. sunt durabile. un parametru important este presiunea partiala a oxigenului in aer. au cost mic. dar in realitate aceasta concentratie depinde de presiunea atmosferica. deci si fluxul prin lentila va scadea de 3 ori (160/55). rezulta ca imbunatatirea oxigenarii corneei de sub lentila de contact se poate face numai pe seama ameliorarii coeficientului de transmisibilitate. cu flux ridicat: silicon pur si elastomeri. de hidrofilia si intretinerea lentilei. Umezirea suprafetei lentilei de contact permite preluarea si transmiterea gazelor. usor de confectionat si de manevrat. cu atat inmuierea lentilei este mai buna si transmisibilitatea oxigenului mai ridicata. . presiunea partiala a oxigenului scade proportional. CAB. Cum valorile presiunii partiale a oxigenului nu le putem modifica in vivo. Un alt parametru important este comportarea lentilei fata de filmul lacrimal. HEMA. Astazi doar 5-10% din purtatorii de lentile de contact utilizeaza astfel de lentile.

Recent au fost folosite lentile de colagen cu scop de pansament cornean. glicerol metil metacrilat (GMA). alte materiale folosite pentru lentilele moi sunt: N vinil pirolidon (NVP). Indicele de refractie: In general materialele plastice folosite au un indice de refractie de 1. dand un confort excelent. 2. b.razele de curbura ale suprafetelor: anterioara si posterioara.85%. PMMA + PVP. Parametrii definitori ai unei lentile de contact se refera la: a. indicile de refractie al materialului din care este confectionata lentila de contact. pirolidon(PVP). Lentile moi : a. metil metacrilat (MMA). Sunt confortabile si rapid acceptate de pacient. dar are durabilitate mica si creeaza ebluisare. care este estimat intre 1. Alte substante folosite: PMMA modificat. Albinism. coloboarne Iriene) -protectiv( ex. hidroxietilmetacrilat (HEMA). 3. Dezavantajele: mai scumpe. manevrabilitate mai dificila. Sunt folosite pentru lentilele cu port prelungit.52. CARACTERISTICILE OPTICE ALE LENTILELOR DE CONTACT A. e. Cele mai utilizate culori sunt albastru si verdele. polivinil. b. durabilitatate scazuta. Hidratarea lor variaza intre 25 . d. perfluoroalkil itaconatsiloxan. umezirea suprafetei este foarte buna. Copolimetrul obtinut syloxanil metacrilat are un DK ridicat si o hidrofilie relativ buna. deci mai mare decat al corneei. introducerea lentilelor de contact colorate s-a facut in 1980. aniridie midriaza fixa post. Lentile hibride: combina un centru optic rigid din t-butil stiren cu o periferie haptica din hidrogel.33 si 1. initial cu scop estetic. se obtine prin combinarea siliconului cu PMMA.traumatica) -indicator (pentru a fi gasite si vazute mai usor de catre unele persoane cu vicii mari de refractie). Aceasta hidrofilie scade insa in timp. O alta problema de discutat este coloratia lentilelor. diametrul suprafetelor cu o anume raza de curbura. b. grosimea lentilei a. Acest indice de refractie crescut confera posibilitatea crearii unor lentile de contact cu atat mai subtiri cu cat indicele de refractie este mai mare. dar o durabilitate foarte scazuta. f. Aceste materiale au un DK foarte mare. iar durabilitatea materialului este relativ buna. fluoropolimerii: fluoropolimer pur. ce permite obtinerea unei lentile dintr-o singura plasa cu proprietati diferite central si periferic. fluorosiloxanil metacrilat. apoi destinatia lor s-a diversificat: -estetic( ex. Aceasta lentila de contact este confectionata printr-un proces numit polimelizare diferentiala. c. care sunt tratate prin bombardarea ionica pe suprafata pentru a deveni hidrofile. Aceste materiale simple sau combinate in diferite proportii cu HEMA sau intre ele au dat posibilitatea obtinerii unor lentile suple cu hidrofilie foarte ridicata.375. celuloza acetat butirat (CAB) are ca avantaje o buna penetrabilitate la gaz. d. mascarea unei opacitati corneene. silicon acrilat. necesara lentilelor cu port permanent. PMMA + CAB + silicon. Materialul poate fi totusi folosit sub forma de rasina (rigida) sau elastomer (flexibil). c.42. siliconul 100% are o permeabilitate foarte mare. Schimbarea culorii Irisului. . Permeabile la gaz a.1. dar monomerul este hidrofob. centrala si periferica. T butil stirenul (sau simplu stirenul) este usor.

ex: 8.02 mm. . cu cat lentila va fi mai subtire.50 mm.5/R c.50/ 10. In acelasi timp. Fig. cu atat suprafata respectiva va fi mai plata si invers. Fiecare din aceste suprafete are parametrii specifici. Raza de curbura se exprima in cifre cu doua zecimale. miscarile si stabilitatea lentilei de contact pe ochi. aceasta aderenta crescuta a lentilelor subtiri la cornee scade gradul de oxigenare a suprafetei corneene si in acelasi timp face dificila manevrabilitatea lentilei. ex: 9.50 mm raza de curbura se poate scrie ca o surafata de 45.5 aceasta codifica o lentila de contact cu raza de curbura de 7. Razele de curbura ale lentilelor de contact confera forma mai plata sau mai convexa a suprafetei respective. Aceasta marime se exprima in cifre cu o zecimala.3-2: Raza de curbura determina curbura suprafetei lentilei de contact. Lentilele de contact au o parte central optica si una periferica (haptica) care ajuta la fixarea lentilei pe globul ocular. cu atat va fi mai bine centrata si se va misca mai putin. O lentila cu 7. Formula de transformare a razei de curbura (R) in dioptrii (D) este: D:337. In concluzie. cu atat si filmul lacrimal va fi mai putin gros.01mm Grosimea lentilei central si la periferie afecteaza pozitionarea.50 mm cu diametrul de 10. care fiind foarte fina se va deteriora mult mai usor.0 mm. Fig3-3 : diametrul lentilei de contact este egal cu lungimea corzii segmentului de cerc cu raza LC d. 7. Grosimea lentilei: se exprima in trepte de precizie de 0.b. Aceste raze de curbura se mai pot exprima si in dioptrii: de ex. 12. Cu cat raza de curbura va fi mai mare. ceea ce confera conform formulei DK/L o foarte buna oxigenare a corneei.00 Dpt.5 mm. Pe de alta parte. care le definesc. Diametrul lentilei de contact cu o anume raza de curbura este determinat de lungimea corzii segmentului de cerc cu raza data.5 mm etc.00 mm. Cele mai subtiri lentile construite au central 0. Cu cat lentila de contact va fi mai subtire. daca pe o lentila este scris 7.

P.C. (Anterior Optical Zone) definiste cu precizie de 0. cu cat diametrul zonei optice este mai mic. (Posterior Intermediar Curve) 5. Daca diametrul este prea mic poate provoca scaderea acuitatii vizuale.O. stralucire prin deschiderea corneana periferica pe care o lasa lentila si alte anomalii. P. asa cum sunt lentilele lenticulare sau pentru cele care au un guler periferic tesit A. influenteaza vederea in performantele ei. (Anterior Central Curve) se refera la curbura suprafetei anterioare centrale a lentilei. neclaritate periferica. Diametrul sau trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi pupila. trebuie sa fie intotdeauna mai mare. cu atat vor fi mai mari distorsiunile periferice. P.O.Z. . Se exprima in fractiuni de 0.Fig. 4. P. I. Se refera la suprafata posterioara centrala cu P.1 mm precizie.Z.P.00 mm.01 mm precizie. 2.C.C.10 mm precizie pentru raze de curbura mai mici ca 10.( Posterior Opitical Zone)./W ( Posterior Peripheral Curve Widh) defineste largimea suprafetei haptice care se realizeaza in trepte de 0. 6. Arata curbura suprafetei haptice a lentilei de contact. Se exprima prin lungimea corzii in fractiuni de 0. C. 3.00 mm si 0. Medicul practician nu va specifica acontinuitatea curburala pe rotula decat in cazul lentilelor lonticulare sau torice anterioare. P. (Posterior Peripheral Curve ). C. P. Optic.Z. P.O.5 mm pentru raze de curbura mai mari ca 10. A.C.C. P.3-4 : Sectiune sagitala si frontala a lentilei de contact pentru definirea parametrilor 1.1 mm coarda suprafetei anterioare optice in conditiile unei lentile care are mai multe curburi anterioare.C.Z. A. prin marimea diametrului sau.O. devine practic suprafata anterioara a sistemului optic (dioptru ocular + lentila de contact ) si determina performantele vederii.

alaturi de culoarea dorita a lentilei de contact. poate fi torica anterioara. (Posterior Apex Radius) se noteaza pentru lentilele asferice in sensul definirii curburii apexului lenticular posterior.O.P.C. Ele sunt folosite in astigmatismele corneene mari care nu pot fi rezolvate prin lentile dure asferice sau atunci cand lentilele dure nu sunt tolerate. P.A. Lentilele torice: pot fi dure sau moi. O suprafata optica apare la lentilele pentru corectia afakiei.C. Descentrarea unei lentile creeaza in periferie o pelicula de lacrimi deformata ce induce tulburari de vedere .I. Ea este necesara numai constructorului lentilei de contact pentru situatii deosebite ( ex: lentilele pentru miopia forte).12 Dpt. Unele lentile au la nivelul hapticii o curbura diferita fata de optica pe fata anterioara . Contactologul va nota in reteta acesti parametri.5/0. are cea mai mare vergenta. Puterea lentilei precizeaza in dioptrii puterea vertexului posterior si lentilei de contact in trepte de 0.4 12. cat mai perfecta intre P.C si P.40 7. Lentila de contact torica are una sau ambele suprafete cu raza de curbura diferite in meridianele principale. Dupa cum este construita. De asemeni.O. creand o jonctiune .5 0. 3-5: Zona optica anterioara trebuie sa fie suficient de larga pentru a acoperi intrarea pupilara proiectata.C.I. 8.Z.5 PIC/W Zona de Grosime A. Rezulta astfel o suprafata asferica. se folosesc atunci cand corneea este sferica dar apare un astigmatism lenticular. (Anerior Peripheral Curve).P.Fig.Z. Ex: PCC/POZ Putere 7. ea confera un confort deosebit de bun.5 Diametru 0.Nu va fi specificata de medic. Diametrul lentilei de contact exprima lungimea corzii totale a lentilei de contact dintr-o margine in alta. care devenind interfata sistemului optica ochi-lentila. torica posterioara.7 Culoare B. 10. precum si intre P. Fortele care influenteaza mentinerea si pozitia pe glob a lentilei de contact sunt: .C. A.R. Suprafata critica a lentilei este A.5 PPC/W 0. 9..5/1. jonctiune 0. 7. 11. Zonele de amoritizare (blends) sunt destinate sa elime discret diferentele dintre optica si haptica.C si P. sau bitorica atunci cand ambele suprafete ale lentilei de contact sau torice..5/0.5 +14.

nepermitand rotirea ei. 2. Lentilele torice au datorita formei lor o greutate ilegal repartizata pe lentila. pastrand zona centrala in aceasi pozitie. Trunchierea inferioara: se face prin taierea lentilei de contact pe o coarda orizontala. in acest caz restul se face astfel: -rotirea axei torei in sensul acelor ceasornicului necesita o adaugare la axul initial al torei a unghiului de descentrare si invers. Orientarea axei torei lentilei de contact poate fi distorsionata totusi dupa fitarea finala. D. Acest procedeu realizeaza o directionare gravitationala a lentilei. Pentru lentilele cu diametrul sub 9 mm. In acest fel se reduce greutatea lentilei. Lentile lenticulare sunt introduse de Welsh in 1960. Cum circulatia lacrimilor sub . lasand o zona centrala de grosime maxima. Balast prismatic prin subtierea lentilei in partea superioara. -forta de impingere a pleoaplor asupra lentilei de contact in timpul clipitului si in timpul miscarilor globului oculalar. In acelasi timp aceasta lentila este mai usor de manevrat pentru persoanele in varsta. Miscarile pleoapelor determina intrarea partilor subtial e sub pleoapa superioara si inferioara. Lentila apare pe sectiune sagitala de forma unei prisme. iar rezultanta este o slaba aderanta la cornee.-forte hidrostatice care tin lentila de contact lipita de cornee. transformata astfel in haptica si numai centrul este gros cu rol optic. Combinare a primelor doua procedee 4. facand-o mai putin descentrabila. se taie 0. datorita tuturor fortelor ( greu de calculat perfect) ce apar asupra ei. Fig: 3-6 A. In acest fel pleoapa inferioara stabilizeaza lentila. Stabilizare dinamica: realizata prin subtierea lentilei superior si inferior. 1. ceea ce poate duce la descentrarea axului activ al torei. prin ingrosarea ei in partea inferioara sau ambele. Ex: -axul initial 80° .5 mm inferior. pentru lentilele cu diametrul mai mare de 9 mm se scoate 1mm. cu descentrarea lentilei inferior: Lentilele lenticulare au o periferie mai larga subtiata. Lentilele conoide: aceste lentile doresc sa elimine fenomenele de intoleranta la lentile de contact datorate zonelor periferice de tranzitie.20° = 60° C. ceea ce face sa creasca grosimea centrala a lentilei. Lentila cu trunchiere inferioara 3. -forte gravitationale care directioneaza partea mai grea a lentilei spre in jos. Lentila cu balast prismatic B. implicit si greutata ei. Aceste lentile se adreseaza in special pacientului afak care are nevoie de o putere dioptrica mare. Thomas construieste o lentila cu fata posterioara periferica in forma de con etalat pe o zona mai intinsa. In acest sens s-au conceput o serie de metode de stabilizare a acestui tip de lentila.

a. presbiopul). capatand o raza de curbura mai mica. Astfel zona deschiderii pupilare se proiecteaza pe fragmentul inferior al lentilei de contact destinat vederii de aproape. F. Lentilele asferice: sunt lentile de contact la care fata posterioara nu are nici una. capatand un aspect de parabola. se poate folosi si sistemul taierii inferioare trunchiate sau combinarea ambelor sisteme. doua sau trei cuburi. iar periferia corneei este aplatizata. Esista doua variante: . Lentila de contact are modelata in partea sa inferioara o zona cu putere focala mai mare pentru vederea de aproape. Desigur sistemul reduce foarte mult posibilitatea unei vederi binoculare.aceasta lentila se face mai greu. care sunt de puteri diferite. Un alt sistem de vedere alterna este asa numitul sistem monocular modificat. b.aproape) alterna sau simultana. In timpul lucrului de aproape. ceea ce face ca lentila sa fie descentrata in sus. Uneori insa acea sta fitare “prea perfecta” induce o hipoxie a epiteliului prin minimalizarea meniscului de lacrimi. Lentilele de contact multifcale pot fi cu vedere (departe . Lentile pentru vederea simultana 1. care este asferica. Aceste lentile se fiteaza mult mai bine pe fata anterioara a corneei. Lentile cu vedere alterna au un design asemanator cu cel al ochelarilor bifocali. Aici un ochi primeste corectia pentru departe. Pentru stabilizarea ei se subtiaza lentila superior si se ingreuneaza inferior stil balast prismatic. mai ales daca diferenta dioptrica dintre lentile este mare. Lentile multifocale: sunt destinate celor cu tulburari de vedere asociate: statice si dinamice (afakul. globul ocular si pleoapa superioara coboara mai mult decat pleoapa inferioara. Numerosi autori au observat o deformare a corneei de maniera ortokeralogica in sensul unei transformari conoide: centrul corneei bomba sub lentila. Fig3-7: Mecanismul vederii alterne intr-o lentila bifocala cu optica pentru aproape inserata inferior. Sistemul concentric: are doua zone concentrice. Aceste inconveniente au dus la eliminarea lor din practica. centrala si periferica. au fost realizate gauri in periferia lentilei pentru a mari fluxul de lacrimi retrolenticualar. ci isi modifica raza de curbura continuu din centru spre periferie. E.

Vederea de departe este oarecum limitata . existand o zona de incetosare periferica spre zona optica pentru aproape. Pacientii accepta greu. (1985) raporteaza o rata de succese de 64% . keratoglobus. xeroftalmie. plangandu-se de proasta focalizare a imaginilor. Aceste lentile de contact au efectul estetic cel mai bun dintre toate lentilele dure sclerale. restul eficientei fiind distribuit egal pentru vederea de departe si cea de aproape. imagini fantomatice. Aceasta permite purtatorului sa selecteze preferential raze luminoase reflectate de obiectele de departe sau de aproape. .centrul pentru aproape si periferia pentru distanta. care folosesc o solutie tampon cu care se insera pe globul ocular si au o distanta de 0. scaderea acuitatii vizuale. Pot fi purtatate 4-5 ore sau chiar mai mult.5 mm volta in vertex. Harold A.cu solutie tampon: sunt lentile din PMMA.12mm – 2.74% (purtare 6 re/zi cel putin 6 sap[tati ) cu lentile asferice multifocale. Sunt realizate prin modificarea continua a razelor de curbura a ambelor fete ale lentilei de contact prin tehnologii moderne de strujinire cu program asistat de calculator. in cazul cand dorim un anume efect terapeutic: keratocon. G. . Sunt lentile foarte usor acceptatate si bine tolerate. 2. 1.centrul pentru departe si periferia pentru apoape. Lentile bifocale cu difractie sau holografice : realizeaza o difractie a luminii aducand simultan pe retina razele luminoase de la distanta si de aproape. totusi modificarea diametrului pupilar consecutiv reflexului fotomotor in mediul ambiant induce uneori incetosarea vederii sau aparitia unor. totusi unii purtatori sunt foarte multumiti chiar la sofat. Zona optica centrala este de 2. Aceste lentile de contact sunt realizate prin incorporarea in grosimea polimetrului a unor inele de difractie foarte precis plasate.. Imaginea retiniana ce se formeaza provine de la zone diferite ale refractiei de la zone diferite ale refractiei lentilei de contact. halouri. Vederea de departe este oarecum limitata. Stein si colab. Se prefera lentilele de contact cu zona optica centrala mai mare pentru a reduce efectele nedorite date de modificarea doiametrului pupilar in timpul reflexului fotomotor. Fig 3-8 Lentila bifocala cu difractie sau holografica 3. Aceasta fracturare a razelor luminoase pe intreaga zona optica duce insa la o scadere a acultatii vizuale cu 20% cel putin. acest gen de lentile. Lentilele bifocale pot da distorsiuni ale vederii la miscarile globului ocular. umbre fantomatice. Lentilele dure sclerale pot fi confectionate dupa modelul unei amprente oculare. Marimea si localizarea obiectelor sunt deficitare. Lentile asferice: realizeaza prin raza lor de curbura modificata progresiv de la centru la periferie un efect optic ca cel al ochelarilor cu focar continuu. existand o zona de incetosare periferica spre zona optica pentru aproape.55 mm. diplopie.

Pentru aria si curbura apexului se prescrie PCC. iar uneori pe acelasi meridian diferit in sectorul nazal si cel temporal (unde este mai plata ). Topografie corneana: 1. stroma. mediu cu iritanti chimici. plagi corneene penetrante.2. Astfel. Suprafata anterioara are aproximativ 48 DpL.lentilele de contact perfomate. 25.7 mm vertical. Principalele dezavantaje sunt fitarea greoaie si necesitatea unei indemanari deosebite in manevrarea lor. membrana Bowman. este frecvent “astigmatismul fiziologic” datorita scaderii razei de curbura pe meridianul vertical cu o diferenta de refractie de 0. care in mod normal este descentrata usor nazal si inferior si nu coincide uneori cu apexul cornean. Aceste lentile sunt indicate la: . Centrul geometric: este punctul in care se intalnesc meridianul orizontal si cel vertical. lagoftamie. . care insa nu deterioreaza calitatea vederii. PALPEDRALA SI A FILMULUI LACRIMAL A.50-7. Lentila are din cauza gaurilor din haptica o bula de aer sublenticulara permanenta. Spre deosebire de primele trei tipuri care se fac dupa amprenta. portul acestor lentile se poate prelungi la 8-10 ore /zi. mediu uscat.6 mm orizontal si 12-11. Aceasta poate influenta diametrul necesar pentru aria optica si implicit al intregii lentile de contact. Ele sunt indicate pe ochii sanatosi. transplante corneene. MORFOLOGIE CORNEANA. keratoglobus. permitand prin fenestratii centrale schimbarea peliculei lacrimale sublenticulare. arsuri chimice. caracteristicile personale ale acestor lentile sunt cautate cu ajutorul unor lentile de proba. diametru in partea haptica (unele au gauri in partea optica) inferior pentru a putea permite lacrimilor sa intre sublenticular. 2. membrana Descomet si endoteliu. de obicei nu coincide cu primele doua. -pacientii cu deformari corneene: keratoconus.75 Dpt.90) si cu un diametru de 4 mm. 3.1 mm volting).0. keratila neuroparalitica. Centrul vizual: prin care trece azul optic .5 – 12. 3. trichiazis. simblefaron. 4. Corneea reprezinta 1/6 anterioara a tunicii externe. este asferica. raza de curbura modificandu-se pe acelasi meridian de la centru la periferie. Intrarea pupilara: este aria de pe fata anterioara a corneei unde se proiecteaza deschiderea pupilara. entropion. De asemenea. ce ar fi avut altfel nevoie de tarsorafie. lentile de contact egalizat fitate cu scop terapeutic. este transparenta si compusa din 5 straturi: epiteliul. cand amprentele nu se pot lua si cand pacientul este multumit cu un port limitat la cateva ore. Centrul apexului poate sau nu sa coincida cu centrul vizual. In suprafata masurata la nivelul de sulcus (mic sant de frontiera intre cornee si sclera) are diametrul de 13. Apexul: aria corneana centrala cu curbura cea mai mica (7. ectoprion. -bolnavi cu keratila sicca.persoane cu activitati deosebite : mediu cu praf. Compensator sunt dotate cu gauri de 1 mm. Aceste caractere le fac utilizabile cateva zile continuuu in caz de ulcer corean. Au fata posterioara facuta exact dupa toate denivelarile cornee-scalare.cu solutie tampon putina: au caracteristic o fitare pe cornee (0. dand o forma ovoidala sau elipsoidala corneei. 4.

Membrana Bowman: are aproximativ 12 mm grosime si este formata ca si membrana bazala ce o acopera din colagen VII. laminina.Fig3-9: Tipografie corneana : 1-centrul vizual 2-centrul apexului 3. . fibronectina. micsorand schimburilor metabolice. micsorand consecutiv grosimea corneei. Portul prelungit al lentilelor de contact reduce numarul straturilor epiteliale (datorita scaderiii metabolismului ). cu atat mai evident cu cat se siteaza mai la periferia corneei (reanoirea epiteliului cornean se face in 7 zile). suflat proteinoglican. suprafata corneei este. iar filmul lacrimal adera intim la cornee. Prin aceasta. si 2-4 straturi de celule superficiale aplatizate cu caractere de degenerare din ce in ce mai evidente la suprafata. realizand o suprafata neregulata.centrul geometric 4. Dupa 8 ore o lentila de contact dura nepermeabila reduce practic la zero numarul microviilor iar o lentila de silicon nu da modificari semnificative. fibrina. heparan. regularizata perfect. Lentilele de contact impiedica aceasta spalare a celulelor moarte.intrarea pupilara Epiteliul cornean este nekeratinizat. La nivelul microviilor se realizeaza schimbul cu filmul lacrimal. favorizand aparitia leziunilor corneene. Lentilele de contact duc la scaderea numarului de microvii. unde celule moarte sunt spalate de fluxul lacrimal prin miscarea pleoapelor. 4-6 strate de celule intermediare cu atat mai plate cu cat sunt mai la suprafata. Stroma: reprezinta aproximativ 90% din grosimea corneei. In plus reduce numarul de desmozomi. format din trei tipuri de celule suprapuse: strat bazat cu rol mitotic intens. Este formata dintr-o matrice de proteinoglicani care contine lamale de colagen (predominant izotip I dar si III. Celule epiteliale sunt legate intre ele prin desmozoni si zonula aderens. Imbibilia hidrica conduce la dispozitia paralelismului lamelor de colagen si instalarea edemului. La microscopul electronic suprafata acestor celule este acoperita cu o retea densa de microvili la care adera o matrice de glicocalix ce interactioneaza cu patura de mucina a filmului lacrimal. V si VI) aproximativ 300 (din limb in limb perfect paralele) si keratocili cu rol in sinteza primelor doua.

impermeabile la gaz. Astfel se poate calcula coeficientul de viprilatie (CV) a marimii calculelor endoliale . realizand schimburi intre UA si stroma.Membrana Descemet reprezinta membrana bezala a endoteliului . presiunea scade la 55 mm Hg. Procentul de celule hezagonale este de 7080% in mod normal. Reprezinta o structura de rezistenta. Varsta sau orice stres (boli generale si locale. Daca densitatea celulara scade sub 500 celule/mm2 endotelielul devine incompetent ca bariera metabolica intre UA si cornee. compus din colagen IV si secretat de celule endoteliale. preecum si modificari ale structurii celulare . ceea ce face ca unele tulburari epiteliale induse de lentila de contact sa treaca neobservate pana cand apar leziuni majore. Orice crestere a accestui raport arata un procent mai mare de celule cu talie mare si se numeste polimegotism. Fenomenul este mai evident la cei care au purtat timp indelungat (4-6 ani) lentile de contact dure. La aceasta se adauga si caracterul de bandaj ocuziv al lentilelor de contact. in special glucoza. chirurgie) maresc gradul de polimegetism. polimorfism si scad numarul de celule. 1972). cu pleoapele inchise (Refajo. In cazul portului lentilelor de contact (mai ales cele dure sau cele cu port prelungit) esteziometria arata o scadere a sensibilitatii corneene. iar in UA 40mmHg. Portul de celule al lentilelor de contact determina hipoxie si implicit maresc gradul de polimegatism si polimorfism. Densitatea celulara este de 4000 celule/mm2 la nastere si scade la 2000 celule/mm2 la 90 de ani. care normal este 0. Testarea sensibilitatii corneene se face cu esteziometrul si este de 15 mg la centru si 20 mg la periferie. Corneea este o structura avasculara. Descemelul este gros de 10-15 mm. Refacerea in timp a endoteliului in aceste cazuri este mult mai indelungata (4-6 ani) decat in cazul altor statusuri stresante corneene. Tulburarea metabolismul conduce la modificarea hidratarii corneene si aparitia edemului. Endoteliul are un singur strat de celule poligonale (haxagonale) aranjate regulat. Corneea consuma 5-7 μl/cm2/ora ziua si 2-4 μl/cm2/ora noaptea. in filmul lacrimal 155mmHg. Cand ochii sunt inchisi capilarele conjunctivei palpebrale superioare furnizeaza corneei o redusa cantitate de oxigen. Presiunea partial a oxigenului in aer de 160mmHg. De aceea este nevoie de o supraveghere atenta in timp. iar scaderea numarului poarta denumirea de polimorfism. Prin glicoza aeroba se furnizeaza o cantitate mare de energie 38 moli ATP. Glucoza este stocata sub forma de granule de glicocen in epiteliu. Practic reteaua vasculara limbica realizeaza schimburi cu corneea numai pe 1-2 mm in periferie. dar fara scadere a densitatiii celulare. Cu ajutorul microscopului specular se poate studia forma si aranjamentul celulelor endoteliale. care se dispun in strona si intr-un plex subepitelial din care pleaca terminatii libere intre celule epiteliale. acidul piruvic rezultat fiind descompus in ciclul Krobs pana la CO 2 . B. Endoteliul are un metambolism intens. Legaturile intercelulare sunt de tipul macula ocludens. . Degradarea glucozei se face in special prin glicoliza aeroba si mai putin prin glicoliza anaeroba. precum si numarul lor. Corneea contine terminatii nervoase trigeminale. Metabolismul cornean are ca sursa de energie glucoza preluata in principal din umoarea apoasa prin mecanism activ si mult mai putin (1%) din lacrimi ssau din vasele conjuctivei limbice. Atunci cand pleoapele sunt inchise. Metabolismul cornean: este in mod esential bazat pe aportul de oxigen si glucoza. Pentru endoteliu si 1/ 5 posterioara a stromei oxigenul este furnizat de umoarea apoasa. Studiile lui White si Milller (1981 arata ca la o presiune partiala a oxigenului de 27 mmHg nu apar modificari pahimetrice. formand o bariera imperfecta intre UA si stroma. Oxigenul necesar arderilor este preluat din aer via filmul lacrimal pentru epiteliu si 4/5 anterioare din stroma. Pe calea suntului pentozelor se utilizeaza aproximativ 35% din glucoza. via glucozo-G-fosfat.25. iar o presiune de 40 mmHg previne acumularea de acid lactic in cornee. aproximativ 3500/mm 2 .

047 mm dupa trezirea din somn dimineata datorita hipoxiei induse de inchiderea pleoapelor in cursul noptii. -edem endotelial. S-a incercat deci prin portul unor lentile de contact inductia de modificari coreene care sa elimine diferite vicii de refractie mici. De asemeni. b. exista o adaptabilitate corneana la hipoxia indusa de lentilele de contact. deterioare celulara si ulceratie. – lentile suple cu 30% hidratare determina dupa 8 ore o ingrosare a corneei cu 5% – lentilele de contact cu hidratare ridicata (peste 70 %) purtate 8 ore antreneaza o ingrosare cu 1%. Ingrosarea se face mai mult central deoarece periferia si endoteliul sunt mai bine alimentate din vasele de sange limbice si respectiv umoarea apoasa. -edem cornean urmat de aparitia de bule subepitelare si epiteliale.01 -0. dar si in functie de noutatea evenimentului. arata ca dimensiunile cresc odata cu gradul de anoxie. deci este mai stransa pe cornee si cu cat diametrul este mai mare. polimegatism si polimorfism. Haris si colab(1981) demonstreaza ca portul unei lentile suple fine in timpul a 6 ore de somn induce o ingrosare a corneei cu 9. pierderea paralelismului lamelelor de colagen ce se evidentiaza prin incetosarea corneei. masurata cu ajutorul pahimetrului. -la 7-10% edem ce incetoseaza discret corneea. fiind mai groasa cu 0. – lentilele de contact dure permeabile la gaz produc o ingrosare de 6% intr-o perioada lunga . Acidul piruvic se transforma in acidul lactic. Studii clasice arata ca dupa scoaterea lentilei de pe ochi grosimea revine la normal intre 30-60 minunte daca edemul a fost intre 5-10% . Portul lentilelor de contact induce hipoxie corneana. – lentilele de contact de silicon induc in timp ingrosari de sub 0. Studii ulterioare au deschis si lansat o noua stiinta ortokeralogia. iar revenirea la normal se face in doua ore dupa deschiderea ochilor si scoaterea lentilelor. care se ocupa cu modificarile induse de portul unor lentile de contact. Modificari corneene globale In mod fiziologic corneea are variatii de grosime nictemerale.Daca aportul de oxigen scade. (1981) efectueaza un studiu prospectiv pe 300 pacienti de lentile de contact suple 38% hidratare purtate intre 1 si 7 ani la care a aparut un astigmatism regulat in 25% cazuri. Deformarea corneana Portul lentilelor de contact. -edem stromal cu balonizarea keratoccitilor. Astfel: – lentilele dure impermeabile la gaz induc la 3 ore o ingrosare a corneei cu 10%.8 %. a. Cu ajutorul pahimetrului se apreciaza: -la o ingrosare edematoasa de 5% apar striuri in stroma posterioara. Gradul de anoxie variaza functie de tipul de lentila si perioada de purtare. Modificarea este cu atat mai mare cu cat lentila de contact are raza de curbura mai mica. Forest si colab. in special cele dure. iar consecintele sunt: -diminuarea glicocenului epitelial. care se acumuleaza si rezulta numai 2 moli de ATP.6 %. schimba curbura anterioara a corneei. intra in functiune glicoza anaeroba.1-9. Practica a aratat ca a ceste . -la 20 % edem ce duce la scaderea vederii C. grosimea corneei. variatii in grosimea corneei In timpul portului lentilelor de contact.

-fluxul de lacrimi spala globul ocular de detritusuri metabolice. . Instabilitatea filmului lacrimal este dependenta de evaporarea fazei apoase a filmului lacrimal. favorizand aparitia dellen-ului sau subliurilor limbice. Mucina este formata din glicoproteine hidratate care adera intim la matricea de glicocalix secretata de celulele epiteliale atasata la microvilii celulelor epiteliale superficiale. ceea ce conduce la o deteriorare foarte rapida in cazul lentilelor din hidrogel.rol bactericid. Filmul lacrimal are 7-10 mm grosime.impiedica evaporarea lacrimilor .asiguta o aparare imunitara prin imunglobilile prezente in lacrimi. corpi straini.lubrifiaza suprafataa pe care aluneca pleoapele . epiteliul ramane fara mucina.reprezinta mediul prin care circula gazele: oxigenul spre cornee si CO 2 spre mediul exterior. Conditiile patologice se definesc prin insuficienta unuia din cele trei straturi ale filmului lacrimal. Aceste zone apar mai frecvent in dreptul orelor 3 si 9.serveste ca lubrifiant intre pleoape si cornee. este secretat cu un debit de 1.reduce deperditia de caldura. cu atat mai mult cu cat acestea este mai hidrofil si lentila de contact mai subtire. iar filmul lacrimal nu mai adera. Cele mai bune rezultate au aparut dupa 90 de zile de port al lentilei de contact orketoratologice. Filmul lacrimal si lentila de contact Atunci cand pe ochi este pusa o lentila de contact. celule moarte. c. Aceste depozite scad posibilitatea de umezire a lentilei. . stratul de mucina este secretat de glandele lui Mantz si Henle si de celulele mucipare caliciforne ale conjunctivei. Primii ortokeratologi pot fi considerati vechii japonezi. se ajunge la ruptura filmului lacrimal. stratul central este format din secretie seroasa produsa de glanda lacrimala principala (95%) si cele conjunctivale secundare Krause si Wolfring. Straturile uloios si mucoid favorizeaza depunerile detritusurilor pe lentila de contact. Reprezinta 90 % din grosimea filmului lacrimal.modificari sunt temporare. creand mediul de difuziune si circulatie a substantelor nutritive si detritusurilor aparute din metabolismul cornean. -previne contaminarea filmului lacrimal de alte lipide de pe suprafata pielii pleoapelor.2 ml/min si este format din trei straturi suprapuse secretate de glande diferite: a. datorat la cel putin trei substante: lizozim.ingroasa si stabilizeaza filmul lacrimal. rezultatele mentinandu-se 15-18 luni. D. . . Rolul mucinei este de a mentine aderenta filmului la cornee. Acest strat are 800-2000 A grosime. stratul lipidic superficial: secretat de glandele lui Meibornius si mai putin de cele ale lui Zeiss si Moll de pe marginea ciliara a pleoapei. care puneau in cursul noptii saculeti cu alice pe pleoape pentru ca dimineata sa vada mai bine. Cand stratul lipidic ajunge in contact cu cel de mucina. rolul de bariera hidrofoba si detine urmatoarele functii: . Filmul lacrimal . responsabilitatile filmului lacrimal se maresc. Un alt aspect negativ al portului lentilelor de contact este acela ca in marginea lentilei corneene. un volum de 8 ml. Lentila se usuca usor. . . mai ales atunci cand lentila prezinta zone de deteriorare. lactoforin. . b. botalizin.

portul lentilelor de contact: astm. impigand in afara aproximativ 10-20% din filmul lacrimal sublenticular. Atentia si fixatia o diminua. 2. lentile dure. diabet prost tratat. diferite alte forme de alergie. -cei care nu au suportat lentile de contact dure . altitudine mare. dermografismul. intinzand un strat proaspat de lacrimi. mecanismul de pompa. actori. La deschiderea pleoapelor lentila isi revine si aspira o cantitate noua de lacrimi sub ea . iar prin clipit inlatura vechiul film lacrimal. rinite vasomotorii.pentru sportivi de performanta. produsi chimici iritanti. Parkison etc). variatii hormonale mari (sarcina). are o frecventa medie de 15-16/min ( limite 3-26/min). boli care limiteaza manualitatea (artroze. Efortul. mediu cu tempraturi foarte mari sau scazute. © Examenul la biomicroscop va reprezenta o explorare atenta a tuturor structurilor oculopalpebrale: Boli care contraindica lentilele de contact: -afectiuni inflamatorii sau alergice ale pleoapelor conjunctivei.pacientii care nu suporta bine lentilele din PMMA. bolnavi psihici. -persoane la care se doreste o adaptare rapida . corneei. Pentru lentilele hidrofile schimbul se face circa 1% prin primul mecanism si 5% prin cel de-al doilea. Clipitul apare la cinci luni. Indicatiile portului lentilelor de contact in functie de natura materialului sunt: lentile suple. -copii si nou-nascuti. factori psihici si iritanti cresc rata clipitului. Consumatoarele de contraceptive orale. © Aprecierea starii generale de sanatate O serie de boli contraindica uneori. a avantajelor si dezavantajelor fiecarui tip de lentila de contact. Pleoapele: au un rol protector al globului ocular. . neovascularizatie limbica la purtatorii de lentile de contact moi. lentile dure permeabile la gaz. . © Informatii asupra mediului de lucru: se contraindica portul lentilelor de contact pentru cei expusi unor noxe: mediu cu pulberi. in timpul clipitului pleoapele apasa pe fata anterioara a lentilei de contact. oboseala. precum si explicarea modalitatii portului lentilelor de contact.E. uveite.in cazul aparitiei unor complicatii cum ar fi conjunctivita giganta papilara. -persoana cu o manualitate precara. (ex: Keratocon). La purtatorul de lentile de contact dure filmul lacrimal retrolenticular este reinnoit prin doua modalitati: 1. permitand schimbarea peliculei lacrimale sublenticulare. aupra carora portul ochelarului are un efect negativ in cariera. pleoapele inchizandu-se spre marginea inferioara a corneei din unghiul extern spre cel intern. -in stop terapeutic. keratita limbica superioara. . politicieni. mobilizarea lentilei de contact in timpul clipitului. . EXAMENUL PACIENTULUI INAINTEA PRESCRIERII LENTILELOR DE CONTACT © Evaluarea motivatiei purtarii lentilelor de contact si a statusului psihic al subiectului. formal si temporar.

Complicatiile portului lentilelor de contact A. © Refractia: pentru fitarea lentilelor de contact dure valoarea ei va fi convertita in forma cu cilindru negativ. O lentila cu haptica cu curburi prea mici va fixa prea puternic lentila de contact de cornee. Vasodilatatie si neovascularizatie conjunctivala 4. Consecutiv vor apare in periferie zone de abrazie epiteliala. neregulat .reflexul din centrul pupilei apare fracturat. O raza de curbura praa mare induce instabilitatea lentilei de contact pe cornee si consecutiv aparitia de tulburari de vedere. Lentila de contact se aseaza cu partea optica pe apex.punctiforme .pahimetru corneean . tulburari trofice.Corneo-conjunctivale si palpebrale: 1. Deci curburile hapticii vor trebui corelate cu forma periferiei corneene.abrazia 2.-tulburari de statica si dinamica majore ale pleoapelor . Se va nota largimea fantei palpebrale. In acest caz trebuie facute teste ale aprecierii secretiei lacrimale cantitativ(testul Schirmer I si II) si calitativ (timpul de rupturaa filmului lacrimal). inducand hipoxia corneei centrale. © Keratometria: va evalua exact raza de curbura a corneei central si eventual periferic (unde forma asferica a corneei este mai evidenta si induce erori mari in aprecierea curburilor). atunci va trebui o lentila de contact cu diametrul opticii mai mare.discul placido – reflexia discului va fi neregulata 3. pterigion. Curbura periferiei corneene influenteaza fixarea la cornee. Vor fi citite meridianele principale si se vor nota cu K 1 si K2 sau K cel cu valoarea cea mai mare si k cel cu valoarea cea mai mica.keratrometru – mirele apar deformate .detecteaza cresteri de 1% in grosime .epitelial (cel mai frecvent) .val ondulat periferic sau central .retinoscop .biomicroscop – retroiluminarea evidentiaza un disc gri central .stromal Acesta poate fi pus in evidenta la : .marginal .liniare .punctate periferice . daca centrul vizual nu coincide cu apexul. Relatia apex-centru vizual este foarte importanta pentru alegerea diametrului partii optice a lentilei de contact si implicit a diametrului total.central . chisturi conjunctivale: -tulburari ale secretie filmului lacrimal. rata clipitului si tipul (complet sau incomplet).depuneri endoteliale sau epiteliale . edem corneean . -glaucomul . Infiltrate corneene . localizarea reflexului cornean si relatia cu pozitonarea pupilei . iar filmul lacrimal se va schimba cu greutate sublenticular. -opacitati cicatriciale corneene cu neovascularizatie. eroziuni epiteliale corneene . -conjunctiva: pinguecula . edem.

cresterea in grosimea corneei.mixte 5. crestera hidratarii lenticulare. pH-ul lacrimal se acidifica. in conditiile ocluziei palpebrale. Hiperemie conjuctivala tarsala 11.. Keratoconjunctivita limbica superioara 10.00 Dpt.C. Determinarea suprafetelor si rupturi ale L. Ulcere pseudo – dendritice B. Sub aceasta grosime. temperatura corneei creste cu 3-4° 4. Keratite ulcerative 9. Boston IV) si cele din polimeri trifluoranti (3M. se impun doua directii: 1. 2. Equalens. Floroperm EW). b. Modificari ale grosimii si razele de curbura ale corneei (dupa portul mai mult de 10 ani al lentilelor de contact) 7. tranzitorii sau cronice). se poate executa cu o grosime de 0. dar nu mai mult de o saptamana. Lentile moi creeaza un confort superior lentilelor de contact dure. PROBLEME DEOSEBITE ALE PORTULUI LENTILELOR DE CONTACT A. Marea majoritate a pacientilor reactioneaza bine la un port prelungit.Depozite lenticulare 2. Hipostezie corneeana 8. Indicatia lor majora este in miopie si afakie. Conjunctivita cu papile gigante 12. daca au o lentila bine fitata. facandu-le cele mai indicate pentru pacientii fara astigmatisme mari. aportul de oxigen scade cu 2/3 2. Cele mai subtiri lentile realizate au fost de 0.2 mm. hipoxia nocturna generand: microchisti epiteliali. O lentila de -3. mai ales central (edem fiziologic). 6. fara a fi scoase in timpul noptii. Numai anumite tipuri de lentile de contact dure permeabile la gaz sunt folosite pentru portul prelungit: cele siliconate (Parapern EW. Colorarea lentilei 3. Lentilele dure permeabile la gaz pot fi purtate ocazional cateva zile. Pentru fiecare injumatatire a grosimii lentilei de contact. Din pacate exista o serie de persoane care nu suporta portul prelungit. Modificari ale endoteliului (acute. prin cresterea concentratiei de acid lactic Acesti factori duc la aparitia unui edem cornean ce face impredictibila comportarea unei lentile de contact pentru portul prelungit. a. scaderea grosimii lentilelor. permeabilitatea la oxigen se dubleaza. vasodilatatie si neovascularizatie. Alterarea parametrilor fizico-chimici ai lentilelor de contact 1. productia de lacrimi diminua 5. Portul prelungit al lentilelor de contact In timpul ocluziei palpebrale prelungite din timpul noptii apar urmatoarele modificari de care trebuie sa tinem cont: 1. eroziuni cu favorizarea aparitiei infectiilor. Pentru a face o lentila mai permeabila. materialul isi pierde stabilitatea. 3. Fiecare hidratare suplimentara cu 10% creste cu 50% permeabilitatea (fata de pozitia de plecare).06mm. .

. Schimbarea lentilelor de contact se face la 4-6-12 luni. daca portul permanent al lentilellor suple nu este bine suportat. – la adultul tanar. facand-o mai stransa pe cornee si astfel inducand compresiune si edem suplimentar. Ochiul batranului are un metabolism redus. depinde de etiologia cataractei. Corectia afakiei Problema portului lentilei de contact la afak. care este diferita in functie de varsta: – la copil. – la batran. 3.miscarile rapide din timpul viselor nocturne descentreaza lentila de contact si maresc gradul de oxigenare a corneei. precum si repaus ocular pentru noaptea respectiva. Toleranta personala este si aici principala parghie care poate ridica portul unei lentile de contact de la cateva zile la cateva luni. cu consum de oxigen mai scazut. Forma bilaterala a cataractei congenitale se insoteste de rezultate functionale mai bune: acuitati vizuale cuprinse intre 1/50 si 1/3. Un concept relativ nou este acela al lentilelor de contact “disposable”. Unii contactologi recomanda schimbarea lentilelor de contact suple cu lentile de contact dure permeabile la gaz la varsta de 2-3 ani.5% la afak si 11 % la ochiul normal. numeroase studii arata ca edemul cornean indus de portul lentilelor de contact la afakul senil este mai scazut decat la subiectul normal. cu deterioararea structurilor corneene. cea mai frecventa este cataracta congenitala. cataracta senila insumeaza cele mai multe cazuri. in sistem “disposable”. Inca din 1982. B. cataracta traumatica. functie de rezistenta materialului. cataracta traumatica apare consecutiv penetrarii globului ocular. sau lentilele foarte subtiri. un edem de 7. O lentila de contact supla induce dupa doua ore de purtare. Catarcta congenitala Cataracta unilaterala asociata cu alte anomalii oculare si/sau cerebrale se insoteste de rezultate slabe. Evident ca schimbarea lentilelor de contact cat mai frecvent confera un confort sporit.Recomandari in fitarea lentilelor propuse portului prelungit: raza de curbura mare pentru ca in timpul noptii : .mediul acid nocturn modifica curbura lentilei de contact. dar in acelasi timp mareste mult costul acestui gen de corectie optica. Cataracta traumatica la adultul tanar In general. durata portului lentilelor de contact se face prin urmarire individuala.edemul cornean aplatizeaza corneea . se recomanda detasarea lentilelor de contact la sfarsitul fiecarei saptamani de port prelungit. 2. cu igienizarea ei riguroasa si a ochiului. cataracta senila Dintre toate acestea. daca este corectata precoce (in prima saptamana si se face ocluzia ochiului bun 5-6 zile/saptamana). corectitudinea intretinerii si toleranta individuala. Corectia optica la aceste persoane se face de preferat cu lentile dure permeabile la gaz. Cataracta senila Afakul dupa cataracta senila suporta foarte bine portul lentilelor de contact datorita unor modificari in metabolismul local ocular care confera o toleranta mai buna. In principiu. uneori asociata cu tulburari vitreene si retiniene posttraumatice. O alta problema este durata portului prelungit. Pentru corectia copilului afak se prefera lentilele suple cu hidrofilie ridicata (80%). . In concluzie. pe ochiul inchis. 1. care dau un confort bun si in plus reduc astigmatismele si neregularitatile corneene (ce insotesc plagile penetrante). cu vedere sub 1/50 si 1/2. iriene si cristalinene. fara a aparea reactii nedorite.

Aceste lentile lenticulare vor avea un diametru total de 9. . consultatii relativ frecvente la medciul contactolog . Miscarea pleoapelor si greutatea lentilei tinde sa dizloce lentila de pe cornee. care reduc mai bine astigmatismele corneeene. dar in prezenta unui estigmatism cornean este indicata folosirea unei raze de curbura mai mici. costul lentilelor de contact si al intretinerii lor este ridicat. corectia mai facila a astigmatismelor .fenomene de distorsiune. Dezavantaje: 1. 2. reducerea magnificatiei de la 25-30% la 7-9%. 7. 4. este generatoare de astigmatisme corneene. Din acest punct de vedere sunt de preferat lentilele de contact dure. In concluzie. Caracterele fizice ale lentilelor de contact prescrise la afak Corectia optica cu o lentila convergenta de putere mare inseamna o lentila de contact foarte groasa central si subtire periferic. deficitare la batrani. deci sunt mai indicate la batrani. permeabile la gaz. Lentil ele dure se manevreaza mai usor. Problema manualitatii. 6.5 mm. corectie constanta in toate directiile privirii.aberatii cromatice. . Sistemul “disposable” devine. 5. cel mai indicat portului la afakul batran.cele mai indicate lentile pentru afakul senil sunt lentilele de contact dure. In general. Se indica utilizarea unor coloranti pentru a face mai vizibile lentilele si astfel sa favorizeze o manipulare mai facila. . se prescriu lentile tenticulare si reticulate. eliminarea partiala sau totala a aberatiiilor optice ale corectiei aeriene: . . 8. Ele sunt indicate pentru afakul tanar. este astfel partial rezolvata.Generale a. b. viata lentilelor de contact este scurta: 1-2 ani. Operatia de cataracta. Avantaje 1. 4. Se recomanda mai ales in afakiile unilaterale. 2.Aceasta observatie sustine ideea portului prelungit la aceasta categorie de persoane. camp vizual largit foarte apropiat de cel normal . aspectul estetic. . astigmatism marginal oblic. unde implantarea de pseudofak nu a fost posibila sau a fost contraindicata. din aceste puncte de vedere. durata portului este limitata de toleranta individuala si de tipul lentilei.5 mm Cele neleticulare se pot prescrie si cu diametre mai mici: 8. 6. complicatiile oculare si lenticulare. 3.aberatii de sfericitate. 3. vedere binoculara superioara. 5. COMPARATIV CU ALE CORECTIEI AERIENE A.. mai plate decat cel mai plat meridian corneean.curbura campului. in special prin tehnica intracapsulara. AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE PORTULUI LENTILELOR DE CONTACT. Lentilele de contact moi se prescriu pentru afak cu 2-4 Dpt. necesitatea intretinerii riguroase care implica o buna manualitate. cu port prelungit.fenomen de cometa. comoditatea purtarii.

b. se pot fabrica in diferite culori si cu ecranaj pentru radiatii ultraviolete. pot fi purtate un timp mai indelungat decat cele dure. 4. 3. 2. se descentreaza mai usor. Avantaje : 1. b. 2. ce permite prelungirea portului spre un port continuu. adaptare rapida si confort superior. Dezavantaje: 1. predispun mai putin globul ocular la infectii . performante vizuale ridicate. nu reduc spontan astigmatisme mai mari de 1-1. oxigenare mai buna a corneei. posibilitatea folosirii in conditii speciale: . 4. 4. uscaciune (cele suple se deterioreaza mult mai repede) . 1. durata relativ redusa de purtare zilnica. fiind sclerale sau semisclera. iritante. Avantaje : 1. mai putin pretul de cost.Particularitatile fiecarui tip de lentila de contact Lentile de contact dure a. 2. durablilitate scazuta. 3. induc fenomene iritative mai frecvent. manevrabilitate si durabilitate crescuta. . Dezavantajele 1. 3. pret de cost scazut. 5. Lentilele suple a. corozive. oxigenare mai buna a corneei. Avantaje. toxice. 4. moderata flexibilitate produce instabilitate a vederii. corecteaza astigmatizme mari . au toate avantajele lentilelor dure. 3. 5. 4. costul ridicat.oculare: sindrom de ochi uscat. adaptare mai dificila. materialele silicontate se deterioreaza spontan in timp. Lentilele de contact dure permeabile la gaz a. Dezavantajele : 1.de mediu: praf. cele siliconate creeaza o atractie electrostatica care aduna o cantitate mare de depuneri pe suprafata. se descentreaza mai greu.B . 2. 2. 2. 3. vederea este mai slaba decat la cele dure . manevrabilitate mai dificila . confort sporit si adaptabilitatate relativ rapida. b. 5. costul mai ridicat. determina in timp deformari corneene durabile. induc mai rar complicatii erozive si nu deformeaza corneea in timp . 3.5 Dpt. 6. 6. 4. substante chimice. nu sunt indicate in cazul persoanelor expuse la noxe:praf. 5.

1995 D. CARE SUNT PORTUL LENTILELOR DE 3. ENUMERATI MIN. 3 (TREI) INDICATII PENTRU CONTACT DURE. 4. 2. CATE DIOPTRII ARE O LENTILA DE CONTACT CU RAZA : R=7. ENUMERATI MIN. Chiselita.Bogdanici. Branisteanu CONTACTOLOGIE TEST 1 1. ENUMERATI MIN. 3 (TREI) CONTACT DURE.Bibliografie : Refractia oculara. ENUMERATI MIN. 3 (TREI) AVANTAJE ALE PORTULUI LENTILELOR DE CONTACT SUPLE.Rusu. 3 (TREI) MATERIALE DIN CONFECTIONATE LENTILELE DE CONTACT MOI. DEZAVANTAJE ALE PORTULUI DE LENTILE DE . D. V.50 mm? 5. C.

3(TREI) AVANTAJE ALE PORTULUI CONTACT DURE. CE VALORI ARE DK LA LENTILELE PENTRU PORT PRELUNGIT ? 3. 4. 3(TREI) DEZAVANTAJE CONTACT SUPLE. LENTILELOR DE . 3 (TREI) AVANTAJE CONTACT PERMEABILE LA GAZ. ENUMERATI MIN. ENUMERATI MIN. 2.CONTACTOLOGIE TEST 2 1. 3 (TREI) COMPLICATII CORNEENE ALE PORTULUI DE LENTILE DE CONTACT. ENUMERATI MIN. ENUMERATI MIN. ALE PORTULUI LENTILELOR DE ALE PORTULUI LENTILELOR DE 5.