You are on page 1of 31

Universitatea Tehnică „ Gh.

Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

1



Student : Puscasu Alin-Marian
Indrumator: dl.Ciofu Ciprian
Grupa 4406-1





Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

2




TEMA PROIECTLUI
LA
CMTF



Să se proiecteze tehnologia de fabricație a reperului din anexa 1
prin prelucrări mecanice prin așchiere în condițiile unei producții de
serie mica , întocmindu-se în final și planele de operație.










Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

3





I. ANALIZA DATELOR INIȚIALE
I.1 Analiza desenului de execuție
În urma analizei desenului de execuție , s-au constatat următoarele:
- Desenul a fost executat pe format A3
- Desenul este realizat la scara 2:1
- Pentru explicitarea corectă și completă a piesei este necesară o singură vedere cu
secțiunile aferente acestei vederi
- Cotele existente sunt cele necesare, toate lanțurile de dimensiune închizandu-se.
I.2 Analiza tehnologicității piesei
Prin tehnologicitatea construcției unei piese se înțelege acea soluție constructiv-
funcțională care să asigure condiții tehnice impuse de beneficiar și să se realizeze cu costuri
minime cu consum minim de scule așchietoare și energie.
Factorii care influențează tehnologicitatea construcției sunt:
- Prelucrabilitatea prin așchiere
- Forma constructivă a piesei
- Stabilirea bazelor tehnologice și de cotare ale piesei
- Gradul de precizie și cel de rugozitate impus suprafețelor
- Gradul de normalizare și unificare a piesei
Piesa este tehnologică din punct de vedere funcțional, al prelucrabilității prin așchiere,
al materialului utilizat OLC 45, al formei constructive.

I.3 Alegerea semifabricatului
Materialul folosit este OLC 45 cu următoarele caracteristici.
Otelul ales este OLC45
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

4
Compozitie chimica
Continutul de siliciu va fi de 0,17….0,37%
Se admite urmatoarele continuturi maxime de elemente reziduale: 0,30%Cr; 0,30%Ni;
0,30%Cu; 0,05%As.

Caracteristici mecanice:
Marca
Otelului
Tratament
termic
Limita de
curgere
R
p0,2

N/mm
2

Rezistenta la
rupere Rm(σ
r
)
N/mm
2
Kgf(mm
2
)
Alungire
la rupere
A
5
%
Rezistenta Stare de livrare
KCU300/5 KCU300/2 Normalizat Recopt
j/cm
2
(Kgf/cm
2
) Duritate Brinell
HB max
OLC45 N 360(37) 600(60) 18 - - 235 207
CR 480(49) 700..840
(71….86)
14 40(4) 60(6)

Tratamente termice
Marca
Otelului
Tratamentul termic
Normalizare Calire Revenire
OLC45 Temperatura
0
C
Mediul de
racire
Temperatura
0
C
Mediul de
racire
Temperatura
0
C
Mediul de
racier
830….850 aer 820….850
830….860
Apa
ulei
550….660
550…..660
Aer
aer

Culori de marcare prin vopsire
Marca otelului Culorile de marcare
OLC45 Albastru + negru
Recomandari privind efectuarea tratamentului termic si termochimic:
Marca
Otelului
Forjare
Tratament
0
C
Recoacere de
inmuiere
Normalizare Cementare Calire Revenire
Temp.
0
C
Mediu
de
racire
Temp
de
0
C
Mediu
de
racire
Temp
de
0
C
Mediu
de
racire
Temp
.de
0
C
Mediu
de
racire
Temp
.de
0
C
Mediu
de
racire
OLC45 1100….85
0
680….7
00
C 840 aer - - 830
815
A
u
600 aer

Materialul ales se obţine dintr-o bară laminată cu dimensiunea Ø 18mm şi L = 232 mm
Marca
Otelului
Calitatea Compozitia chimica %
C Mn S P

OLC45

-
S
0,42…..0,50 0,50….0,80 max 0,045
0,020……0,045
max 0,040

X
XS
max 0,035
0,020…..0,040
max 0,035
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

5





I.4 Notarea suprafeţelor reperului










S
1
,S
2
– suprafete frontale
S
3
,S
4
,S
5
,S
6
,S
7
,S
9
,S
10
– suprafete longitudinale
S
8
– suprafata filetata
S
11
,S
12
,S
13
,S
14
,S
15
–caneluri
S
16
– racordari
S
17
,S
18
, S
20
– frezari
S
19
,
,
S
21
- gauri
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

6








II. TRASEUL TEHNOLOGIC
Nr. Denumire operatii si faze Reprezentare schematica Masina-
unealta
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

7
1. Debitare

Fierastrau
circular
2. Strunjire de degrosare
a)Prindere piesa in universal
2.1. Strunjirea suprafetei frontale S1
2.2.Centruire S1
b)Desprindere,prindere si
intoarcere piesa din universal
2.3.Strunjire frontala S2
2.4.Centruire S2
c)Sprijinire piesa pe varf
2.5.Strunjire longitudinala S3
2.6. Strunjire longitudinala S4,S5
2.7. Strunjire longitudinala S6
2.8. Strunjire longitudinala S7,S8
d)Desprindere,intoarcere si
prindere piesa din universal
2.9. Strunjire longitudinala S9
2.10. Strunjire longitudinala S10
g)Desprindere piesa din universal










Strung
SN-250
3. Strunjire de finisare
a)Prinderea piesei intre varfuri
3.3. Strunjire de finisare S10
3.4. Strunjire de finisare S4,
3.5. Strunjire de finisare S6
3.6. Strunjire de finisare S7
3.7. Strunjire de finisare S8
3.8.Tesire 2X45° la S1
3.9.Tesiri 0.5X45° la
S9,S3,S4,S5,S6,S7,S8
3.10.Strunjire canelare S11
3.11.Strunjide canelare S12,S13,S14
3.12.Strunjire canelare S15
3.13.Strunjire racordare S16
3.14.Filetare S8
Strung
SN-250

4. Frezare
4.1.Frezare S17
4.2.Frezare S18
4.3.Frezare S20
Masina de
frezat
5. Gaurire
5.1. Gaurire S19
5.2. Gaurire S21


Masina de
gaurit
6. Control tehnic intermediar
7. Tratament termic
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

8


III. DETERMINAREA ADAOSURILOR DE PRELUCRARE SI
CALCULUL DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE
Adaosurile de prelucrare se vor calcula analitic pentru a permite determinarea unor
dimensiuni intermediare optime la toate operaţiile succesive de prelucrare.
Adaosurile simetrice (pe diametru) la suprafeţe inerioare şi exterioare se calculează cu
relaţia: ( )
2 2
min 1 1 1
2 2 2
pi zi i i i
A R S µ c
÷ ÷ ÷
= + + +
.
Unde :
2Ap
i min
- adaosul de prelucrare minim pentru operaţia (faza) I considerat pe diametru;
R
zi-1
– înălţimea neregularităţilor profilului rezultată la operaţia (faza) precedentă i-1;
S
i-1
– adâncimea stratului superficial defect format la operaţia (faza) precedentă i-1;
ρ
i-1
– abaterile spaţiale ale suprafeţei de prelucrat faţă de bazele tehnologice ale piesei
rămase după efectuarea operaţiei (fazei) precedente i-1;
ε
I
- eroarea de instalare a suprafeţei de prelucrat la operaţia (faza) considerată i.
Pentru stabilirea dimensiunilor semifabricatului se va calcula adaosul de prelucrare
pentru suprafeţele cu dimensiunile cele mai mari, în funcţie de succesiunea operaţiilor
necesare realizării acestora.
1.Pentru suprafaţa 16
(S3)

Pentru obţinerea cotei de 16 sunt necesare următoarele prelucrări:
-strunjire de degroşare;

b) Adaosul pentru strunjire de degroşare (anterior strunjirii materialul este sub
formă de laminat).
8. Rectificari
7.1.Rectificare degrosare
S10,S4,S6,S7
7.2.Rectificare finisare S10,S6
Masina de
rectificat
exterior
9. Superfinisare
8.1Super finisare vibronetezire
degrosare S10,S6

Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

9
Din relaţia 3.3 –191 [10] :
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1

Din tabelul [4.5-217] se extrag R
z
si S

R
z
= 125 μm
S

= 150 μm
c
= 2
c
l
c
=392 [rel. 4.2]
l
c
=196 mm
c
= 1 [tab 4.6-218]
cent
= 250 μm [rel 4.4]
2 2
÷ 1 µ = µ +µ i c cent = = 464,93
2A
pimin
=2 ( 125+ 150 ) + 2 464,93=1479,86 μm
Din tabelul 4.1 se obtine abaterea inferioarea A
i
la diametrul barei laminate :
A
i
= μm
Adaosul nominal de calcul
A
pi nom
= 2 A
pi min
+ , A , i = 1479,86 + 600 = 2079,86 μm
Diametrul nominal de calcul al barei laminate se determina cu formula :
d
s nom
= 16 + 1,479 + = 18,079 mm [rel.4.1-212]
Se alege o bara laminata cu diametrul standardizat mm
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat ) este
2 A
pi nom
= d
i-1 nom
– d
i nom
2A
pi nom
= 18.3-16 = 2.3 mm.

2.Pentru suprafaţa 12 mm
(S5)
Sunt necesare următoarele prelucrări:
-strunjire de degroşare;
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat ) este
2 A
pi nom
= d
i-1 nom
– d
i nom
2A
pi nom
= 16 - 12 = 4 mm.
Se efectueaza un nr de 2 treceri.

3.Pentru suprafaţa 12 mm
(S9)
Sunt necesare următoarele prelucrări:
-strunjire de degroşare;
Adaosul de prelucrare nominal real (recalculat ) este
2 A
pi nom
= d
i-1 nom
– d
i nom
2A
pi nom
= 18.3 - 12 = 6.3 mm.
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

10
Se efectueaza un nr de 2 treceri.

4. Pentru suprafata mm
(S4)

Pentru obţinerea cotei de mm sunt necesare următoarele
prelucrări:
-strunjire de degroşare;
-strunjire de finisare
-rectificare de degrosare

a)Adaosul pentru rectificarea de degroşare (operaţia precedent este strunjirea de
finisare, treapta 11 de precizie.
R
zi-1
= 32μm
S
i-1
= 0 (tratament termic)
i-1
= 2
c
l
c
= 2 1 164= 328

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 164 mm
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 32 + 2 328 = 730.389 μm
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de finisare in treapta 11 de precizie.
T
i-1
= 110 μm [tab 2.15-170]
Adaosul nominal pentru rectificare este :
1 A
pi nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 730.389 + 110 = 840.389 μm
Diameterul maxim inainte de rectificare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 12.02 + 0,84 = 12.86 mm
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 12.86 - 0,11 = 12.75 mm
Deci operatie de strunjire de finisare se va executa la cota [ mm ]

b)Strunjirea de finisare ( operatia precedenta este strunjirea de degrosare treapta de
precizie 12)
R
z
= 63 μm
S
i-1
=60 μm
c
= 2
c
l
c
= 2 1 164= 328

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 164 mm
2 2
÷ 1 µ = µ +µ i c cent = =412.412
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

11
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 ( 63 + 60 ) + 2 412.412 =1070.82
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de degrosare in treapta 12 de precizie.
T
i-1
=180 μm
Adaosul nominal pentru strunjirea de finisare va fi:
2A
i nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 1070.82+180=1250.82 μm
Diametrul maxim inainte de strunjirea de finisare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 12.68 + 1,250 = 13.93 mm
Se rotunjeste d
i-1 max
= 14 mm
d
i-1 min
= 14 – 0,18 = 13.82 mm,
Deci operatia de strunjire de degrosare se va executa la cota
c)strunjire de degroşare
2A
pi nom
= 16 -14=2 mm




5.Pentru suprafaţa
(S6)

Sunt necesare următoarele prelucrări:
-strunjire de degroşare;
-strunjire de finisare;
-rectificare de degroşare;
-rectificare de finisare
-vibronetezire de degrosare

a)adaosul pentru vibronetezirea de degroşare (operaţia precedent este rectificarea
de finisare, treapta 8 de precizie.
R
zi-1
= 6.3 μm
S
i-1
= 12
c
= 2
c
l
c
= 2 1 92=184

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 92 mm
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 6.3 12+ 2 184 = 519.2 μm
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru rectificarea de finisare in treapta 8 de precizie.
T
i-1
= 27 μm
Adaosul nominal pentru rectificare este :
A
pi nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 512.9 + 27 = 546.2 μm
Diameterul maxim inainte de rectificare este :
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

12
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 10.012 + 0.546 = 10.558mm
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 10.558 - 0,027 = 10.53 mm
Deci operatie de rectificare de finisare se va executa la cota [ mm ]
b)adaosul pentru rectificare de finisare ( operatia precedenta este rectificarea de
degrosare treapta de precizie 9)
R
zi-1
= 10 μm
S
i-1
= 20
c
= 2
c
l
c
= 2 1 92=184

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 92 mm
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 10 20+ 2 184 = 768 μm
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru rectificarea de degrosare in treapta 9 de precizie.
T
i-1
= 43μm
Adaosul nominal pentru strunjirea de finisare va fi:
2A
i nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 768 +43=811 μm
Diametrul maxim inainte de strunjirea de finisare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 10.55 + 0.76 = 11.31 mm
Se rotunjeste d
i-1 max
= 11.4 mm
d
i-1 min
= 11.4 – 0,043 = 11.357 mm,
Deci operatia de rectificare de degrosare se va executa la cota


c)Rectificarea de degrosare (operatia precedenta este strunjirea de finisare in
treapta 11 de precizie)
R
zi-1
= 32μm
S
i-1
= 0 (tratament termic)
i-1
= 2
c
l
c
= 2 1 92= 184

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 92 mm
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 32 + 2 184= 432 μm
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de finisare in treapta 11 de precizie.
T
i-1
= 110 μm
Adaosul nominal pentru rectificare este :
2 A
pi nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 432 + 110 = 542 μm
Diameterul maxim inainte de rectificare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 11.4 + 0.54 = 11.94 mm
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 11.94 - 0,11 = 11.83 mm
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

13
Deci operatie de strunjire de finisare se va executa la cota [ mm ]
d)Strunjirea de finisare(operatia precedenta este strunjirea de degrosare treapta de
precizie 12)
R
z
= 63 μm
S
i-1
=60 μm
c
= 2
c
l
c
= 2 1 92= 184

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 92 mm
2 2
÷ 1 µ = µ +µ i c cent = =310.41
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 ( 63 + 60 ) + 2 310.41 =866.82
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de degrosare in treapta 12 de precizie.
T
i-1
=180 μm
Adaosul nominal pentru strunjirea de finisare va fi:
2A
i nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 866.82+180=1046.82 μm
Diametrul maxim inainte de strunjirea de finisare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 11.83 + 1,04 = 12.87 mm
Se rotunjeste d
i-1 max
= 13 mm
d
i-1 min
= 13 – 0,18 = 12.82 mm,
Deci operatia de strunjire de degrosare se va executa la cota
c)strunjire de degroşare
2A
pi nom
= 13 -12=1mm
6.Pentru suprafata mm
(S7)

Pentru obţinerea cotei de mm sunt necesare următoarele prelucrări:
-strunjire de degroşare;
-strunjire de finisare
-rectificare de degrosare
a)Adaosul pentru rectificarea de degroşare (operaţia precedent este strunjirea de
finisare, treapta 11 de precizie.
R
zi-1
= 32μm
S
i-1
= 0 (tratament termic)
i-1
= 2
c
l
c
= 2 1 30= 60

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 30 mm
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 32 + 2 60 = 184 μm
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de finisare in treapta 11 de precizie.
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

14
T
i-1
= 110 μm [tab 2.15-170]
Adaosul nominal pentru rectificare este :
3 A
pi nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 184 + 110 = 294 μm
Diameterul maxim inainte de rectificare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 6.01 + 0,84 = 6.85 mm
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 6.85 - 0,11 = 6.74 mm
Deci operatie de strunjire de finisare se va executa la cota [ mm ]
b)Strunjirea de finisare ( operatia precedenta este strunjirea de degrosare treapta de
precizie 12)
R
z
= 63 μm
S
i-1
=60 μm
i-1
= 2
c
l
c
= 2 1 30= 60

c
= 1 [tab 4.6]
l
c
= 30 mm
2 2
÷ 1 µ = µ +µ i c cent = =257.09
2A
pimin
= 2( R
zi-1
+S
i-1
) + 2
i-1
= 2 ( 63 + 60 ) + 2 257.09 =760.19
Din tabelul 2.15 avem toleranta pentru strunjirea de degrosare in treapta 12 de precizie.
T
i-1
=180 μm
Adaosul nominal pentru strunjirea de finisare va fi:
2A
i nom
= 2 A
pi min
+ T
i-1
= 760.19+180=940.19 μm
Diametrul maxim inainte de strunjirea de finisare este :
d
i-1 max
= d
i max
+ 2 A
pi nom
= 6.85 + 0.94 = 7.79 mm
Se rotunjeste d
i-1 max
= 7.8 mm
d
i-1 min
= 7.8 – 0,18 = 7.62 mm,
Deci operatia de strunjire de degrosare se va executa la cota
c)strunjire de degroşare
2A
pi nom
= 10 -7.8=2.2 mm
Calculul adaosurilor pentru prelucrarea suprafetelor frontale la cota L229
Suprafetele frontale de capat se prelucreaza prin frezare, operatia precedent fiind debitarea
pe ferestrau circular.
R
zi-1
+ S
i-1
=0,2 mm;

i-1
= 0,01 D= 0,01 18= 0,18 mm
Adaosul minim pentru freazarea simultană a feţelor frontale este :
2 A
inom
= 2 0,2 + 2 0,18= 0,4 + 1,7 =0,76 mm
Toleranta la lungimea de debitare, in treapta 13 este de 720 μm (tab.2.15); abaterile
limita la lungimea de debitare sunt deci ±0,36 sau rotunjit ±0,4 mm.
Prin urmare, adaosul nominal calculate pentru frezarea frontal este:
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

15
2A
i nom
= 2 A
pi min
+ │ A
i
│= 0,76 + │ -0,4│=1,16 mm
Lungimea nominal pentru debitare este:
Lnom= 229 + 1,16 = 230,16mm
Se rotunjeste la Lnom= 231 mm
La debitare se va respecta cota :231±0,4mm
Valoarea recalculate a adaosului nominal este:
2A
pi nom
=231-229=2 mm
Pentru fiecare suprafata frontal adaosul este:
2A
pi nom
=1mm

IV. ALEGEREA MAŞINILOR UNELTE

Alegerea tipului şi dimensiunii maşinii – unelte se face pe baza caracteristicilor
producţiei şi semifabricatelor care urmează a fi prelucrate. La producţia de serie mică şi
unicate, când la aceeaşi maşină urmează să se execute mai multe operaţii, ea trebuie să
corespundă condiţiilor de trecere uşoară de la o operaţie la alta.
Pentru alegerea maşinii unelte trebuie să se ia în calcul următorii factori:
- felul prelucrării ce trebuie executată;
- dimensiunile şi forma semifabricatului;
- precizia cerută la prelucrare;
- schema cinematică a maşinii, având în vedere concordanţa cu regimul de aşchiere ales şi
materialul de prelucrat;
- puterea efectivă a maşinii – unelte.
a) Pentru operaţiile 1,2,3,4,5,6,7,8 şi 9 care sunt strunjiri de degroşare, analizând
dimensiunile piesei şi în urma calculului puterii necesare s-au folosit strunguri SN 400 x 750
care au următoarele caracteristici:
-diametrul maxim de prelucrat h= 400 mm;
-lungimea maximă de prelucrat L= 750 mm;
-gama de turaţii a arborelui principal, rot/min:
12; 15; 19; 24; 30; 38; 46; 58; 76; 96; 120; 150; 185; 230; 305; 380; 480; 600; 765; 955; 1200;
1500.
-gama de avansuri longitudinale, mm/rot:
0,06; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14, 0,16; 0,18; 0,20; 0,22; 0,24; 0,28; 0,32; 0,36; 0,40; 0,44; 0,44;
0,48; 0,56; 0,63; 0,72; 0,80; 0,88; 0,96; 1,12; 1,28; 1,44; 1,60; 1,76; 2,24; 2,88; 3,52.
-gama de avansuri transversale, mm/rot:
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

16
0.046; 0,050; 0,075; 0,092; 0,101; 0,113; 0,126; 0,150; 0,170; 0,184; 0,203; 0,226; 0,253;
0,300; 0,340; 0,368; 0,406; 0,452; 0,506; 0,600; 0,680; 0,796; 0,812; 0,904; 1,012; 1,200;
1,360; 1,624; 2,024; 2,720.
-puterea P=7,5 kW.
b) Pentru operaţia 3,4,5,6,7 si 8 care este o strunjire de finisare, filetare care necesită
o putere mai redusă se foloseşte SN 250x500 care are următoarele caracteristici:
-diametrul maxim de prelucrat h=250 mm;
-lungimea maximă de prelucrat L=500 mm;
-gama de turaţii a arborelui principal ,rot/min:
63; 90; 125; 180; 250; 355; 500; 710; 1000; 1410; 1910; 2800.
-gama de avansuri longitudinale, mm/rot:
0,04; 0,05; 0,06; 0,07; 0,08; 0,10; 0,12; 0,14; 0,16; 0,20; 0,24; 0,28; 0,32; 0,40; 0,46; 0,56;
0,64; 0,80; 0,96; 1,12; 1,28; 1,60; 1,92; 2,24.
-gama de avansuri transversale, mm/rot:
0,012; 0,015; 0,018; 0,021; 0,024; 0,030; 0,036; 0,042; 0,048; 0,060; 0,072; 0,084; 0,096;
0,120; 0,144; 0,168; 0,192; 0,240; 0,288; 0,336; 0,480; 0,516; 0,672.
-puterea P=2,2 kW.
c) Pentru operaţiile 4,5 şi 7, care sunt rectificari exterioare, s-au folosit maşini
universale de rectificat RU-350-1 cu următoarele caracteristici:
-lăţimea maximă a discului abraziv 80 mm;
-turaţia maximă a discului abraziv 1500 rot/min;
-diametrul maxim al piesei 350 mm;
-greutatea maximă a piesei 300 kg;
-turaţia piesei 28-280 rot/min;
-puterea motorului pentru antrenarea discului abraziv 5,5 kW;
-puterea motorului pentru antrenarea piesei 1,1 kW;
-puterea motorului pentru rectificare interioară 1,47 kW;
-puterea totală instalată 0,72 kW.
d) Pentru debitare se alege maşina – unealtă cu fierastrau circular FC 710 cu
caracteristicile:
-dimensiunile pânzei: Ø710
-dimesiunea barei de tăiat: Ø55 x 7000
-cursa maximă port – pânză: 300 [mm];
-gama vitezelor periferice ale pânzei: 9,5; 11,5; 15; 19,29; 30 [m/min]
-avansul de lucru continuu: 0 ÷ 400 [m/min];
-puterea motorului: 7,5 [kW].

Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

17










V. CALCULUL REGIMULUI DE AŞCHIERE

5.1. Suprafaţa cilindrică exterioară 3
2 , 0
2 , 0
16
+
÷
| mm
5.1.1.Strunjire exterioară de degroşare la cota
3 , 0
6 , 0
18
+
÷
| mm
Maşina unealtă este SN 250
Scula aşchietoare cuţit 32x20 STAS 6379-80/P20
Adâncimea de aşchiere
2
Ap 2
t =
15 , 1
2
3 , 2
= = t mm
Din tab.10.7[1] se adoptă S=0.3mm/rot.
Verificările avansului :
a) Din punct de vedere al rezistenţei capului cuţitului:
1
1 i
y
x n
4
ai
adm
t HB C 6
R
l
h
h b
S
· ·
· |
.
|

\
|
· ·
= (mm/rot) [rel 10.8 pag348]
unde:
l
h
-raportul dintre înălţimea cuţitului şi lungimea în consolă;
b- lăţimea secţiunii cuţitului (mm)
R
ai
- efortul unitar admisibil la incovoiere al materialului corpului cuţitului (N/mm
2
);
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

18
C
4
- coeficient funcţie de materialul de prelucrat şi de materialul sculei aşchietoare
(tab.10.15 );
t- adâncimea de aşchiere (mm);
x
1
, y
1
- exponenţii adâncimii şi avansului (tab. 10.21]).
HB- duritatea materialului de prelucrat;
n
1
- exponentul durităţii materialului de prelucrat (tab. 10.22 ).

42 , 0
15 , 1 220 7 , 35 100 6
200
48
32
32 20
75 , 0
35 , 0
=
· · · ·
· · ·
=
adm
s mm/rot
s < s
adm

b) Din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei:
m
adm
R t
c
s
·
·
=
3 , 0
8 , 1
3 , 8
mm/rot
In care: C-grosimea plăcuţei din carburi metalice, mm;
R
m
-rezistenţa de rupere la tracţiune a materialului de prelucrat [N/mm
2
]
t – adancimea de aschiere [mm].
44 , 0
600 15 , 1
7
13 , 0
8 , 1
=
·
=
adm
S mm/rot
s < s
adm
c) Din punct de vedere al rigidităţii piesei:
61 , 1
18
29
= =
D
L

Pentru 7
D
L
< nu se face această verificare.
d) Forţa principală de aşchiere:
] N [ HB S t C F
1 1 1
n Y X
4 z
· · · = , în care semnificatiile sunt aceleaşi ca laverificarea avansului.
29 , 109 220 3 , 0 15 , 1 7 , 35
35 , 0 75 , 0 1
= · · · =
z
F N
e) Dublul moment de torsiune:
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

19
) ( 2 , 44
19500
) (
1000
2 m N
n
N
m N
F
M
m z
t
· =
· ·
< ·
A ·
=
q

96 , 1
1000
18 29 , 109
2 =
·
=
t
M

N·m <44.2 N·m

Viteza de aşchiere:
9 8 7 6 5 4 3 2 1 n
Y X
m
v
k k k k k k k k k
200
HB
S t T
C
V
v v
· · · · · · · · ·
|
.
|

\
|
· ·
= (m/min)
unde:
C
v
-coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi de ale
materialului sculei aşchietoare (tab.10.30);
T- durabilitatea sculei aşchietoare, min (tab. 10.3 );
m- exponentul durabilităţii (tab. 10.29 );
t- adâncimea de aşchiere (mm);
S- avansul de aşchiere (mm/rot);
HB- duritatea materialului de prelucrat, în unităţi de măsură Brinell;
X
v
,Y
v
- exponenţii adâncimii de aschiere şi avansului (tab.10.30)
n- exponentul durităţii materialului supus prelucrării;
k
1
- coeficientul ce ţine cont de influenţa sectiunii transversale a cuţitului:
c
|
.
|

\
|
×
=
30 20
q
k
1
(10.30,pag.361 ), unde q este suprafaţa secţiunii transversale, în mm
2
;
ε-coeficient funcţie de materialul prelucrat;
k
2
-coeficient ce ţine seama de influenţa unghiului de atac principal:
µ
|
.
|

\
|
k
=
45
k
2
(10.30,pag.361), unde:
ρ- exponent ce ţine seama de natura materialului prelucrat;
k=90° [tab.10.6]
k
3
-coefficient ce ţine seama de influenţa unghiului tăişului secundar:
09 , 0
1
3
a
k
|
|
.
|

\
|
k
= (10.32
);
k1=20 [tab.10.6]
k
4
- coefficient ce ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului:
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

20
µ
|
.
|

\
|
=
2
r
k
4
(10.33), unde μ= exponent funcţie de natura prelucrării şi de materialul
prelucrat;
k
5
- coeficient ce tine seama de influenţa materialului din care este confectionată partea
aşchietoare a sculei;
k
6
- coeficient ce ţine seama de materialul prelucrat;
k
7
- coeficient ce ţine seama de modul de obtinere a semifabricatelor;
k
8
- coeficient ce ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatului;
k
9
- coeficient ce ţine seama de forma suprafeţei de degajare.
17 , 111 1 1 1 1 85 , 0
2
2 , 0
20
15
90
45
30 20
20 32
200
220
3 , 0 15 , 1 90
294
1 , 0 09 , 0 3 , 0 08 , 0
75 , 1
35 , 0 18 , 0 125 , 0
= · · · · ·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
×
×
|
.
|

\
|
· · ·
= V m/min
turaţia: 1966
18
17 , 111 1000
=
·
·
=
t
n rot/min
Din gama de turaţii a SN250 se alege n
adoptat
=1500 rot/min¬
7 , 101
1000
1500 18
=
· ·
=
t
rec
V m/min
47 , 183
7 , 101
17 , 111
90
125 , 0
1
= |
.
|

\
|
=
rec
T min
Puterea necesară aşchierii:
kW
V F
N
z
e
18 , 0
6000
7 , 101 9 , 10
6000
=
·
=
·
=
Ţinând cont că pentru SN250 N=4 kW
N
e
< η·N

5.2. Suprafaţa cilindrică exterioară S5
2 , 0
2 , 0
12
+
÷
| mm
5.2.1.Strunjire exterioară de degroşare la cota
2 , 0
2 , 0
16
+
÷
| mm
Maşina unealtă este SN 250
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

21
Scula aşchietoare cuţit 32x20 STAS 6379-80/P20
Adâncimea de aşchiere
2
Ap 2
t =
2
2
4
= = t mm
Din tab.10.7[1] se adoptă S=0.3mm/rot.
Verificările avansului :
a) din punct de vedere al rezitenţei capului cuţitului:
32 , 0
2 220 7 , 35 100 6
200
48
32
32 20
75 , 0
35 , 0
=
· · · ·
· · ·
=
adm
s mm/rot
s < s
adm

b) din punct de vedere al rezistenţei plăcuţei:
m
adm
R t
c
s
·
·
=
3 , 0
8 , 1
3 , 8
mm/rot (notaţiile sunt aceleaşi ca la 5.1.1)
37 , 0
600 2
7 3 , 8
3 , 0
8 , 1
=
·
·
=
adm
S mm/rot
s < s
adm
c) din punct de vedere al rigidităţii piesei:
3 , 4
12
52
= =
D
L

Pentru 7
D
L
< nu se face această verificare.
Viteza de aşchiere:
63 , 100 1 1 1 1 85 , 0
2
2 , 0
20
15
90
45
30 20
20 32
200
220
3 , 0 2 90
294
1 , 0 09 , 0 3 , 0 08 , 0
75 , 1
35 , 0 18 , 0 125 , 0
= · · · · ·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
·
|
.
|

\
|
×
×
|
.
|

\
|
· · ·
= V m/min
turaţia: 2670
12
63 , 100 1000
=
·
·
=
t
n rot/min
Din gama de turaţii a SN250 se alege n
adoptat
=1500 rot/min¬
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

22
52 , 56
1000
1500 12
=
· ·
=
t
rec
V m/min
514
52 , 56
63 , 100
90
125 , 0
1
= |
.
|

\
|
=
rec
T min
Forţa principală de aşchiere:
191 220 3 , 0 2 7 , 35
35 , 0 75 , 0 1
= · · · =
z
F N
Dublul moment de torsiune:
29 , 2
1000
12 191
2 =
·
=
t
M

N·m <137,82 N·m
Puterea necesară aşchierii:
17 , 0
6000
52 , 56 19
=
·
=
e
N kW
Ţinând cont că pentru SN250 N=4 kW
N
e
< η·N


5.3 Suprafaţa cilindrică exterioară S4 mm
Strunjire exterioara de degrosare la cota mm
Masina unealta este strung normal SN-250
Se alege scula aschietoare cutit normal armat cu placuta din P30, cu urmatoarele
dimensiuni geometrice:
- secţiune patrata hxb=32x32mm;
- unghiul de atac principal K=90°;
- unghiul de atac secundar K’=45°;
- unghiul de degajare g=6°;
- raza de racordare dintre taisuri r=0,3mm.

Adancimea de aschiere este t=A
pnom
=2 mm.
Se adoptă avansul : S=0.3 mm/rot [tab. 10.7 – pag 341]
- Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului
Conditia de rezistenta la incovoiere : [N]
=22755 N
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

23
[mm/rot]
=

s
adm
=3.25 [mm/rot] s
adoptat
<s
adm
- Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei


=4.2 [mm/rot]
s
adoptat
<s
adm



- din punct de vedere al rigidităţii piesei:

Dacă
A
L
>7 se face verificarea, dar cum
A
L
=3 ¬această verificare nu se mai face.
În urma verificărilor avansul rămâne 0.4 mm/rot.
Determinarea vitezei de aschiere :


294 ;
T=90 min;
m=0.125
t=2 mm ;
x
v
=0.18 ;
s=0.4 mm/rot;
y
v
=0.35 ;
HB=220 ;
n=1 ;
k
1
=1.044 ; k
2
=0.876 ; k
3
=0.905 ; k
4
=0.87 ; k
5
=0.7 ; k
6
=1 ; k
7
=1 ; k
8
=1 ; k
9
=1
v= 72.2 [m/min]

Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

24
Turatia optima este:
= =1916[rot/min]
Se adopta de pe masina unealta n
ef
=1500 [rot/min]
Viteza efectiva este :
v
ef
= =56.52 [m/min]
Componenta principala a fortei de aschiere este :

=27.9 ; t=2; X
Fz
=1 ; s=0.4 ; Y
Fz
=0.75 ;
HB=220 ; n
Fz
=0.35 ; K
M
=1 ; K
K
=1.03 ; K
ha
=0.96 ; K
y
=0.87 ; =0.925 ;

F
z
=7732.1 N
F
z
=7.73 [daN]

Puterea necesara aschierii:
Na= =0.01 Na<N
mu
(N
mu
=4Kw)
( =0.9x7.82=7.03)


Strunjire exterioara de finisare la cota mm
Masina unealta este strung normal SN-250
- cuţit de strunjit pentru finisat:
cuţit 20x20 STAS 6378 – 80/P20
Adancimea de aschiere este t=A
pnom
=0.42 mm.
Se adoptă avansul : S=0.4 mm/rot [tab. 10.7 – pag 341]
- Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei corpului cutitului
Conditia de rezistenta la incovoiere : [N]
=8888.88 N
[mm/rot]
=

s
adm
=7.35 [mm/rot] s
adoptat
<s
adm
- Verificarea avansului din punct de vedere a rezistentei placutei
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

25


=0.41 [mm/rot]
s
adoptat
<s
adm


- din punct de vedere al rigidităţii piesei:

Dacă
A
L
>7 se face verificarea, dar
A
L
=2.5 ¬această verificare nu se mai face.
În urma verificărilor avansul rămâne 0.4 mm/rot.
Determinarea vitezei de aschiere :


294 ;
T=90 min;
m=0.125
t=0.4 mm ;
x
v
=0.18 ;
s=0.4 mm/rot;
y
v
=0.35 ;
HB=220 ;
k
1
=1.044 ; k
2
=0.876 ; k
3
=0.905 ; k
4
=0.87 ; k
5
=0.7 ; k
6
=1 ; k
7
=7 ; k
8
=1 ; k
9
=1
v= 68.3 [m/min]
Turatia optima este:
= =1812.63[rot/min]
Se adopta de pe masina unealta n
ef
=1500 [rot/min]
Viteza efectiva este :
v
ef
= =56.52 [m/min]
Componenta principala a fortei de aschiere este :

=27.9 ; t=0.42 ; X
Fz
=1 ; s=0.4 ; Y
Fz
=0.75 ;
HB=220 ; n
Fz
=0.35 ; K
M
=1 ; K
K
=1.03 ; K
ha
=0.96 ; K
y
=0.87 ; =0.925 ;

F
z
=1095.2 N
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

26
F
z
=1.09 [daN]

Puterea necesara aschierii:
Na= =0.009 Na<N
mu
(N
mu
=4Kw)
( =0.9x1.19=1.071)

VI. NORMAREA TEHNICĂ
N
t
=(Tpi/n)+Tb+Ta+Tdt+Tan+Tdo
Norma de timp este timpul necesar executării unei operaţii şi se compune din:
- Tpi - timpul de pregătire-încheiere în care muncitorul, înaintea începerii lucrului,
pregăteşte tot ce este necesar procesului de prelucrare şi este considerat o singură dată
pentru întreg lotul de piese prelucrate fără întrerupere la operaţia respectivă; [tab 7.1 –A4]
- Te – timpul efectiv ce este format din:
- Tb – timpul de bază consumat pentru transformarea, prin prelucrare, a
materialului, şi se poate determina prin calcul sau prin cronometrare;
Tb= unde :L=lungimea parcursa de scula ;
v=viteza de aschiere ;
i=numarul de treceri ;
- Ta – timpul auxiliar consumat pentru acţiunile ajutătoare necesare
executării lucrării în timpul de bază;
Ta=Ta1+Ta2+Ta3+…+Tan -timpi auziliari
- Td – se împarte în:
- Tdt – timpul pentru deservire tehnică;
Tdt=
K=coeficient din timpul de baza pentru timpul de deservire tehnica ;[tab.7.20 –A4]
- Tdo - timpul pentru deservire organizatorică;
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

27
Tdo= [tab.7.20 –A4]
- Ton – timpul pentru odihnă şi necesităţi fiziologice folosit pentru odihnă,
exerciţii fizice şi necesităţi fireşti.
Ton= [tab.7.21 –A4]
Norma de timp pentru suprafetele S3 si S5.
Strunjire de degrosare :
- Strunjire de degroşare S3
-nr. Piese din lot n=200 buc
-pregătirea curentă a lucrării 13 min 5.65 [5]
-montare universal 1 min
-aşezare cuţite în portcuţit 3 min
min 08 , 0
200
3 1 13
=
+ +
=
n
T
pi

-timp de bază
Tb
1
= =0,52 min
-timp auxiliar
Ta
1
=Ta
11
+Ta
12
+Ta
13
=0.15+0.55+0.3=1 min

- teşire exterioară 0,5x45° pe S3
-timp de bază
Tb
2
= =0.01 min
-timp auxiliar
Ta
2
=Ta
21
+Ta
22
=0.1+0.15=0.25 min

- Strunjire de degroşare S5
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

28
-nr. Piese din lot n=200 buc
-pregătirea curentă a lucrării 13 min 5.65 [5]
-montare universal 1 min
-aşezare cuţite în portcuţit 3 min
min 08 , 0
200
3 1 13
=
+ +
=
n
T
pi

-timp de bază
Tb
3
= =1.33 min
-timp auxiliar
Ta
3
=Ta
31
+Ta
32
+Ta
33
=0.15+0.55+0.3=1 min

- teşire exterioară 05x45° pe S5
-timp de bază
Tb
4
= =0.4 min
-timp auxiliar
Ta
4
=Ta
41
+Ta
42
=0.1+0.15=0.25 min

pe operaţie: Tb=2.26 min
Ta=2.5 min

-timp de deservire tehnică:
Tdt= =0.56 min
-timp de deservire organizatorică:
Tdo= =0.047 min
Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

29
-timp de odihnă şi necesităţi:
Ton= =0.07 min
-norma de timp pe operaţie:


on do dt a b
pi
t t t t t
n
T
NT + + + + + =
NT=0.16+2.26+2.5+0.56+0.047+0.07=5.59 min
Costul piesei [Ron]
Se calculează conform 8.6- 362 [A4]:
P
c
=M+S+R 8.7[A4]
M-cost semifabricat
S-retribuţia muncitorilor productivi
R-regia secţiei
- cost material
M=m·G-m
1
·k(G-g)
m-costul unui kg de material
m= 3 lei
G-masa semifabricat
m
1
-costul unui kg de deşeu
m
1
=0.8 lei
k-coeficient de utilizare a deşeurilor
g-masa piesei finite
M=2·2,7-0.8·0,8(2,7-2,2)=4.9 lei/buc
- retribuţia muncitorilor

¿
=
·
=
8
1 i
i T
60
S N
s
i

Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

30
S
i
-retribuţia tarifară orară a unui muncitor. Cum toţi muncitorii necesari sunt de categoria
II¬
60
S N
S
'
T
·
=
S

=3 lei/oră

S= = 1.104 lei/buc

- regia secţiei
R=C°(M+S) C=250°
R= =13.52 lei/buc
Pc=4.9+1.104+13.52=19.52 lei/buc

În urma normării piesei reiese că piesa va necesita un volum de munca de 22.08 min/buc,
costul de secţie al unei piese fiind de 19.52 lei.














Universitatea Tehnică „ Gh. Asachi” Iaşi
Facultatea de Construcţii de Maşini si Management Industrial

31
BIBLIOGRAFIE: Conceptia si managementul tehnologiilor de
fabricatie/Lucian Tăbăcaru, Octavian Vasile Pruteanu – Iasi: Junimea, 2007
: Managementul productiei Prof.univ.dr. Florica BADEA