You are on page 1of 12

BTema:tehnica legislativa-notiuni si elemente

Literatura reomandata la tehnic legislativa: Tehnica legislativa-boris negru 1999 Scribd Kerimov,tihomirov Dr constitional Legile

TEMA:esenta tehnicii legislative
1. 1Tehnica juridica . Conceptul tehnica juridica are urmatoarele semnificatii in 1) rind instrumentele, procedeele si regulile utilizate in procesul de realizare a dr. (Abilitati de aplicare legii). 2)instrumentele procedeele si regulile utilizate in vederea reglementarii si realizarii dr(concept globalizator)

1.2Instrumente,procedee tehnico -juridice 1)instrumentele tehnicii juridice sint resursele materiale si intelectuale utilizate in domeniu ex: calculatoare,programe 2)pocedeel tehnicii juridice sunt solutiile practice adoptate ka sistem in vederea efectuarii unor activitati ex:procedeele de expunere a normelor juridice (dispozitii imperative,trimiteri la art sau legi),sunt acelea solutii incetatenite in acest domeniu. 3)normele tehnicii juridice sunt prevederi legale si uzante ex:normele de sistematizare a reglementarilor legale sau a actelor legislative

1.3 principalele functii ale tehnicii jur 1 democratizarea activitatii de reglementare si aplicarea dr( democratizarea societatii,necesitatea informarea)

2 asigurarea stabilitatii sociale si juridice 3 functia informativa si didactica

1.4conceptul de tehnica legislativa. Tehnica legislativa prezinta instrumentele procedeele si normele utilizate in procesul de elaborare ,redactare,examinare,adoptare si publicare a actelor legislative ,cu skopul de a asigura respectarea cerintelor privind forma,structura si continutul actelor normative juridice,precum si a sistematizarii acestora in vederea atingerii:1)conformitatile legislatiei ku cerintele societatii si statului 2) eficientii legislatiei ex:elaboratorii actelor legislative trebuie sa ia in consideratie nivelul culturii juridice a societatii in general,in special al subiectilor de dr al caror komportament urmeaza sa fie reglementat Examinata in calitate de cunoshtinta si abilitati,tehnica leg este utilizata in vederea elaborarii actelor n.juridice.

1.5 tehnica legislativa si tehnica juridica,raportul fiind se reduce la raportul -parte intreg Tehnica juridica constituie ansamblul
mijloacelor, procedeelor, artificiilor prin care necesitatile pe care le infatiseaza viata sociala capata forma juridica (se exprima in continutul normei de drept) si se realizeaza apoi in procesul convietuirii umane. Notiunea tehnicii legislative Tehnica legislativa este parte constitutiva a tehnicii juridice si este alcatuita dintr-un complex de metode si procedee menite sa asigure o forma corespunzatoare continutului reglementarilor juridice. Uneori se confunda tehnica juridica cu legiferarea (cu tehnica legislativa) printr-o reducere a sferei tehnicii juridice doar la procesul elaborarii normative. Tehnica legislativa priveste strict construirea solutiilor normative de catre legiuitor, actiune ce se prezinta ca o sinteza si un bilant al experientelor dobandite in trecut de participantii la viata sociala, experiente filtrate din perspectiva judecatilor de valoare ale legiuitorului. Pentru a putea intra in exercitiul practic al administrarii justitiei, stiinta legislatiei formuleaza mai intai ideile, principiile calauzitoare ale dreptului pozitiv. In acest fel, legiferarea cunoaste doua mari momente: a) constatarea existentei situatiilor sociale ce reclama reglementarea juridica; b) desprinderea idealului juridic care trebuie sa se aplice acestor situatii in functie de constiinta juridica a societatii. Actiunea legiuitoare implica tendinta de schimbare, de inovare a unor solutii juridice normative noi, apreciate ca superioare sau mai bune decat solutiile de reglementare existente. Modul de apreciere al legiuitorului "scara sa proprie de valori, mijloacele de care se serveste sunt foarte variate si depind de un mare numar de factori. Misiunea legislativa poate avea caracterul de institutie permanenta sau de delegatie ocazionala. Regula de drept nu poate ajunge la o forma tehnica satisfacatoare sau cel putin suficienta decat prin actiunea constienta a legiuitorului. Dreptul nu trebuie redus la o simpla punere in forma (dictata de metode si reguli tehnice specifice) a "dat"-ului social. El presupune pe langa maiestria legiuitorului, luarea in considerare a influentei sistemului de valori, fiind intr-un anumit sens - o rezultanta a acestui sistem. Pentru acest motiv, arta de a formula legi este extrem de dificila si cere nu numai o serioasa informare ci si un sentiment de utilitate sociala si un fel de intuitie pe care nu o au decat putini oameni.

"A legifera" a devenit elementul central si definitoriu al formei de guvernamant, a devenit sinonim cu a guverna. Alegerea procedeelor tehnice ale legiferarii apartine legiuitorului, dar ea nu poate fi nici pe departe, arbitrara. Exista anumite principii care stau la baza actiunii de legiferare, principii deduse din reglementari constitutionale sau inscrise ca atare in metodologii de tehnica legislativa, adoptate de parlamente. Asemenea principii sunt urmarite atat in practica normativa parlamentara cat si in activitatea desfasurata de alte organe statale cu competente normative.

1.6 esenta tehnicii legislative Reprezinta transformarea exigentelor societatii statului si culturii juridice in reglementari juridice eficiente.

2.elementele tehnicii legislative sunt instrumentele,procedeele si regulile care constituie anumite categorii de rel sociale unitare,subiecte de cercetare si reglementari. nu exista un sistem de norme general acceptat stiintific in temeiul carora si-ar gasi reglementarea cele mai importante relatii din domeniul legiferarii,mai mult decit atit : 1) cele mai multe norme in materia de legiferare au un caracter de uzanta 2)nu sunt determinate stiintific categoriile de relatii sociale care fac parte din domeniul legiferarii 3)reglementarile diferitor tari din domeniul legiferarii si tehnicii legislstive sunt controversate. 2.1 ELEMENTUL COGNITIV caracterizat prin: 1) lipsa unei diferente fundamentale de cercetare stiintifica. Diferentele dintre cercetare stiintifica si cercetare legislativa se caracterizeaza in temeiul a) predeterminarii obiectului cercetarii legislative,in arealul studiilor legislative, sunt relatiile sociale a caror regl juridica e necesara b) caracterul practic al cercetarilor legislative: dorinta de a cunoaste realitatea in vedere modificarii acesteia c) influentei Asupra cercetarilor legislative a functiilor predective si functiei de modelare a dreptului. In acest domeniu cercetatorul incearca sa anticipeze dezvoltare societatii si sa stabileasca reglementari stabile in functie de dezvotarea societatii si modelele functionale ale ordinii publice. 2) caracteristicilor relatiilor sociale ce constituie obiect al reglementarii jur. a) pot fi regl juridic b)prezinta un inters social inalt c) stabilitate inalta

2.2 ELEMENL STRUCTURAL,care acopera interdependenta dintre 1)prevederile proiectului actului normativ juridic(este complicata structurarea) 2)prevederile proiectului si prevederile levislatiei in vigoare 3) elementele structural formale sau elementele constitutive ale actului legislativ( preambul,dispozitiile generale etc) 4)proiectul actului legislativ si legislatia in vigoare(sistematizarea legislatiei)

2.3 Elementul logic Are ca temei utilizarea principiilor logicii formale care in domeniul creatiei legislative dobindesc anumite carateristice specifice(principiul noncontradictiei,ratiunii suficiente ,tertului exclus)

2.4 ELEMENTUL LINGVISTIC,ISI GASESTE APLICABILITATE in procesul de sporire a eficacitatii legii (volum redus,prevederi clare si univoce,standartizarea formulelor lingvistice utilizate)

2.5 ELEMENTUL PROCESUAL este cel mai dezvoltat si bine cunoscut element al tehnicii legislative,are ca obiect etapele procesului legislativ.

3.LEGISLATIA IN DOMENIU 3.1acte legilsative cu caracter general (constitutia rm, legea privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale, legea pt adoptarea regulamentului parlamenlui, legea pr sistemul bugetar si procesul bugetar, legea pt aprobarea clasificatorului general al legislatiei, codul electoral, legea pr tratatele internAtionale a rm, legea pr actele legislative-treb de citit;legea privind transparenta in procesul decizional-tot treb de citit peste 2 sapt;

3.2activitatea gurernului rm.Anj. Legea cu pr la gurvern Legea privind actele normative ale guvernului si ale altor autoritati ale administr publice centrale si locale Hot guv despre aprobarea regulamentului privind Antrenarea publicului in elaborarea si adoptarea deciziilor de mediu-nr 72 din 25.01.00

3.3 acte ale ministerului justitiei...expertizeaza toate proiectele de lege

4.metodologia tehnico legislativa

Reprezinta instrumentele, procedeele si regulile sistematizate utilizate in procesul de intocmire,redactare,examinare,aprobare si publicare a actelor legislative 4.1 metodologia creatiei legislative si metod legiferarii. Metodologia legiferarii este cea mai avansata componenta a metodologiei creatiei legislative,desi exista mijloace,procedee comune,elaborarea fiecarui anj are propriile particularitati 4.2finalitatile metodologiei legiferarii: 1)Sistematizarea legislatiei(Sistematizarea actelor normative este o activitate juridică importantă atât pentru elaborarea, cât şi pentru aplicarea dreptului. Ea constă dintr-o anumită organizare a actelor normative, în funcţie de anumite criterii obiective şi subiective, având ca rezultat elaborarea unor colecţii de legislaţie uzuală sau a unor coduri. Sistematizarea actelor normative este determinată de nevoia organizării acestora, în conformitate cu anumite criterii precise, în scopul cunoaşterii şi aplicării normelor juridice în relaţiile sociale.) 2)planificarea creatiei legislative in vederea asigurarii previzibilitatii acesteia 3)armonizarea continutului legislatiei 4)crearea si utilizarea unor procedee standartizate in vederea asigurarii eficientei actelor legislative 5)Participarea active a publicului in procesul decizional 4.3Elementele de baza ale metodologiei tehnico-legislative in F.Rusa 4.4 Metodologia tehnico-legislativa in Romania 4.5 metodologia tehnicii legislative a altor state În literatura juridică s-a reţinut această distincţie în conformitate cu care ştiinţa cercetează climatul social care solicită o anumită normativitate juridică iar tehnica vizează modalităţile prin care legiuitorul transpune în practică, “construieşte” regulile juridice, subliniindu-se totodată, relativitatea acestei distincţii. În fond tehnica juridică constituie un domeniu al ştiinţei juridice, pentru că, în general, tehnica, deşi se ocupă de procedee, de formă, de modalităţi, de asigurare a rezultatului, presupune o creaţie, o activitate ştiinţifică. Problema tehnicii juridice şi a metodologiei elaborării normelor juridice nu este numai o problemă ce ţine de ştiinţa juridică, ci sub anumite aspecte, se transformă ea însăşi într-o reglementare juridică, devine o obligaţie juridică pentru organele de stat, când pregătesc, iniţiază un act normativ. În acest sens, în perioada contemporană, în unele ţări au apărut aşa numitele metodologii de tehnică juridică, aprobate de organele de stat, în care se reglementează modul, formele, procedeele, pe care le folosesc acestea în elaborarea actelor normative. Subiectul 5:Subiectii procesului legiferarii Categoriile principale de subiecti: 1)parlamentul Rm2)presedintele3)gurvernul 4)ministerele si alte organe central de specialitate ale APC ,ca exceptie :APL 5)cetatenii,organizatiile non-guvernamentale si alte categorii de pers. Interesate. Indiferent de domeniul activitatii practice,juristii deseori urmeaza sa elaboreze sau sa avizeze proiecte de acte normative(aparatul parlamentului,a guvernului,autoritatilor ale APC.)

Subiectul 6.Importanta Tehnicii Legislative Legiferarea, în sens larg, desemnează procesul de adoptare a tuturor actelor normative, iar în sens restrâns desemnează procesul prin care autoritatea legislativă adoptă Constituţia şi legile ţării, procedeele prin care legea este votată şi adoptată, pe scurt, legiferarea priveşte activitatea de adoptare a normelor juridice. Tehnica legislativă are o sferă mai largă. Ea cuprinde, de asemenea, formele prin care se exprimă politica legislativă în legi, ordonanţe şi hotărâri ale Guvernului, instrucţiuni ale miniştrilor, ca şi metodele de exprimare a acestei politici, în formele selectate, ca de exemplu, normele permisive faţă de normele imperative.

Tema 2:teoria actului normativ juridic
1.notiunea actului normativ juridic 1.1 documentul este purtatorul sau sursa de informatie care atesta sau konfirma in forma scrisa orice fapt(actiune sau inactiune) eveniment istoric si/sau instituirea de dr si obligatii. Anj este documentul prin care se atesta dau se confirma in scris unul sau mai multe fapte juridice(reglementare juridica) Principalele trasaturi ale anj 1) reprezinta o info in forma scrisa 2) are karakter official 3) actul juridic se emite in conformitate cu cerintele formale stabilite in acest sens . De exemplu la elaborarea anj se respecta anumite reguli privind structura di consescutivitatea prezentarii informatiei 4)emite aj de catre subiectul competent sin limitele kompetentii acesteia 5 actul juridic este un fapt juridic 1.2 definitia Anj Este actul emis de catre subiectul normarii juridice ale relatiilor socialr in conf cu cerintele prestabilite de lege privind continutul,forma si procedura de adoptare.Anj nu se identifica cu succesiunea normelor juridice consacrarii carora este dedicat.Anj constituie forma exterioara de obiectivizare a normelor juridice sau asa numitul izvor de calificare al normelor de conduita in norme juridice . Anj reprezinta mijlocul al inserarii si integrarii normele de conduit in sistemul legislative sau asa numita constructive interna a reglementarilor juridice. 1.3 Trasaturile ANJ 1)actul juridic este adoptate de un subiect de dr cu competenta normative 2)In continut ANJ exista prevederi normative,totodata in cuprinsul acestuia pot fi prezente :norme juridice/norme individuale/prevederi normative ce reprezinta doa ipoteze,dispozitii sau sanctiuni ale n.j nu insa si n.j propriu-zise in plinitudinea structurii logice a acestora 3)este conform cerintelor prv forma anj.In calitate de element primar al sistemului unitar format in baza

unor elemente interdependente in temeiul carora se constituie asa-zisa arhitectura a act.normative. cerintele privind forma anj:elaborarea,adoptatea si emiterea in forma scrisa;elaborarea,adoptarea si emiterea in limba oficiala;sistematizarea continutului in conformitate cu cerintele tehnico-legislative 4)este adoptat in conformitate cu normele procesuale 1.4 Actul normative si ANJ Avem acte normative care nu sunt anj ex:act normative non juridic:Biblia,obiceiul,norme morale/etice Sub 2:Criteriile de diferentiere ale categoriilor de anj. 2.1.Multitudinea formelor ANJ. Normelor juridice li se impune in mod obiectiv caracterul systemic.Aceasta trasatura se consacra in procesul sistematizarii: 1.Categoriile de anj 2.anj cu aceiasi forta juridical Astfel ordonanţele emise de Guvern pe baza delegării legislative, trebuie să fie aprobate de parlament, şi decretele cu caracter normativ ale trebuie să se conformeze legii, în raport cu care au o forţă juridică inferioară. Existenta unei multitudini de subiecti cu competent normative juridical: 1)Reglementarea juridical a relatiilor sociake este efectuata doar de catre Parlamentul rm chiar daca activitatea acestuia are un rol determinat 2)necesitatea asigurarii eficientei reglementarilor juridice. In conditiile actuale statutul juridic detaliat al subiectilor de dr poate fi consacrat doar de catre organelle specializate ale statului.Aceste cerinte constituie temeiul existentei unor diverse de ANJ delimitarea carora este efectuata in baza criteriilor de diferentiere ale categoriilor de ANJ delimitarea carora este efectuata in baza criteriilor de diferentiere ale categoriilor de anj.

2.2Criteriile de diferentiere ale categoriilor de ANJ. Acestea se constituie de sistemul legislative care in raport cu fiecare categorie de anj constituie asa numitul mediul extern.Asemenea criteria sunt: 1)forta juridica a anj 2)categoriile de relatii sociale care constituie obiect al normarii juridice. Criteriile de dif a categoriilor de anj exprima gradul de integrare de anj in sistemului legislatiei(guvernul adopta ordonanta ,hotariri,ce tine de criterii -diferentsa dintre ordonanta si alte legi).in conditiile pluralismului subiectilor normarii juridice,posibilitatea mentinerii si insituirii ordinii de drept este in raport direct cu respectarea principiului non contradictiei reglementarii jur existente,acest principiu este temei al sistemului legislativ si isi gaseste exprimarea in ierarhia anj. Coerenta regl juridice este realizata in ultima instanta in contextul controlului judiciar sau jurisdictional al anj 2.3 forta juridica a anj. Se individualizeaza in dependenta de locul,scopul,functiile,sarcinile instituite in contextul aparTului de stat in raport cu fiecare categ de subiecti cu competente normativ juridice. Forta jur a anj reflecta raporl ierarhic dintre acesta si anj adoptate de acelasi subiect al normarii juridice, si alti subiecti ai normarii juridice.

Forta jur a anj exprima astfel gradul de ierarhizare a acestora in raport cu alte anj adoptate de acelasi sau alti subiecti ai normarii juridice a rel sociale,ierarhizare prin intermediu careia se constituie structura sistemului legislativ. 2.4 categoria de relatii sociale ce constituie obiect al normarii juridice. Se instituie in contextulsistemului subiectilor cu competente normativ juridice,fiecare dintre care are competente mai largi sau mai inguste. 2.5 regimul juridic al anj are ca temei 1.categoriile de subiecti cu competente jur 2. domeniile de relatiile sociale care pot fi reglementate de fiecare categorie organelor statului 3.categ de anj cate se adopta de fiecare categorie de subiecti cu competenta normativ juridica 4.elementele constitutive ale anj 5.elementele fundametale ale procesului normativ al subiectelor fara atributii publico-didactica 2.6 actul de aplicare a dr si anj . Actul de aplicare a dr este actul al autorit publice competente sau a persoanelor ku functie de raspundere emis in temeiul faptelor juridice si a normelor juridice prin care se determina dr si obligatiile. Trasaturile caracteristice a actelor de aplicare a dr in 1 sunt emise de autoritatea publica sau persoana cu funtie de raspundere in limitele competentei acestora.2contine prevederi aplicative,actul de aplicare a dr a)are caracter individual b)reprezinta mijloc al reglemrntarii relatiilor sociale individuale 3.sunt emise in forma prevazuta .

Subiectul 3 categoriile anj in Rm,in functie de nr categoriilor de anj adoptate exista subiecti ai normarii juridice care sunt in drept sa adopte o categorie a anj,sau doua ori mai multe categorii de anj 3.1Legea -este anj cu forta juridica superioara prin intermediul caruia se realizeaza reglementarea primara a relatiilor sociale,adoptat de catre poporul RM si/sau parlamentul in conformitate cu normele procesuale sau procedural. a) legea este dictată de organul suprem reprezentativ al puterii de stat, printr-o procedură aparte. În unele sisteme de drept (Franţa, Elveţia), legile organice pot fi adoptate şi prin referendum legislativ; b) legea are întotdeauna caracter normativ, pe când celelalte acte normative emise de organele executive pot avea caracter normativ, dar şi caracter individual. c) legea are competenţa de reglementare primară şi originară, în sensul că cele mai importante relaţii sociale trebuie să fie reglementate primordial, prin lege. Celelalte acte normative au un caracter secund şi derivat, ele se întemeiază pe lege, nuanţează, concretizează şi dezvoltă reglementările primare cuprinse în lege. ultimul caracter al legii este acela de a fi sancţionată de forţa materială. Legea, din momentul în care a fost regulat publicată şi intră în vigoare, devine obligatorie, ea trebuind să fie respectată de toţi, în condiţiile prevăzute de lege, independent de existenţa şi eficacitatea sancţiunii. Obligaţia de respectare a legii revine atât particularilor, care nu pot invoca necunoaşterea legii, sub sancţiunea de a-şi vedea actele juridice îndeplinite, atacate în justiţie şi anulate pentru ilegalitate.

3.2 Ordonanta –este anj adoptat de catre Guvern in conformitate cu cerintele privind forma si procedura adoptarii. Ordonanţele şi hotărârile cu caracter normativ ale Guvernului se întemeiază pe atribuţiile conferite de Constituţie de a asigura realizarea politicii interne şi externe a ţării şi de a exercita conducerea generală a administraţiei publice. Ordonanţele se emit în temeiul unei legi temporare de abilitare, în condiţiile „delegării legislative”, în domenii ce ţin de legile ordinare. Aceste ordonanţe sunt supuse aprobării ulterioare prin lege.Ordonanţele Guvernului sunt acte normative emise în temeiul unei legi speciale de abilitare, în cadrul unor limite şi în condiţiile prevăzute de aceasta. 3.3. Hotarirea normativa a Parlamentului RM-actul juridic adoptat de catre parlamentul rm in conformitate cu cerintele privind procedura de adoptare ,care se adopta in domeniile ce nu constituie obiect de reglementare ale legilor si care contine prevederi normative .Aceasta categorie de acte a fost consacrata in vederea instituirii posibilitatii adoptarii actelor de aplicare a dr de catre Parlament cu toate acestea deseori Parlamentul adopta hotariri care contin prevederi normative. 3.4 Deciziile normative ale presedintelui Rm ( Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului (1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului. (2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. (1) Resursele financiare ale aparatului Preşedintelui Republicii Moldova se aprobă, la propunerea acestuia, de către Parlament şi se includ în bugetul de stat. (2) Indemnizaţia şi alte drepturi ale Preşedintelui Republicii Moldova se stabilesc prin lege. 3.5.ANJ ale ministerelor,agentiilor si altor organe central de specialitate ale administratiei publice

Sub 4 anj si actul de interpretare a anj 4.1 not si esenta act de interpretare a anj 4.2 import actului de interpretare a anj 4.3 actul de interpretare a anj si formele de interpretare a dr 4.4. Interpretarea autentica oficiala si neoficiala si actul de interp a anj 4.5 interp normativa si cauzala a anj 4.6 statutul juridic al act de interpretare a anj

Tema 3. Teoria legii
1.conceptu legii Continutul legii-prevederi normative Functiile legii-normarea juridica primara a relatiilor sociale Scopul legii-instituirea si asigurarea stranietatii relatiilor soc si a reglementarii juridice

2Teoria legi si import Etapele evolutiei teoriilor legii. Formare legii in calitate de izvor formal destinct al legii.perioada antica si prima parte a evolui mediu.consacrarea legii ca pfincipal izv formal a dreptului(cea de a doua parte a evolui mediu si perioada revolutiei burgheze tempurii. Instituirea legii in calitate de mijloc al adoptarii reglementarilor jurice primare(sec 20) 2.2 temeiurile teoriei legii. 1teoria sepadtiei puterilor in stat 2 teoria suveranit poporului 3 teoria dr si libertatilor fundamentale ale omului 2.3 referendumul si legiferarea. In rm sunt in drept sa adopte legi poporul rm si parlamentul rm (art 2,7,75,142 constitutia) 3 categoriile de legi ,in conf cu art 62 const,parlamentul adopta legi constitutionale,organice,ordinare. Categoriile de legi dupa criterii:in 1 categoria subiectilof care adopta legea 2 obiectul de reglementare 3 procedura de adoptare 3.1Legea constitutional –legea adoptatade popor si parlament a rm care are ca obiect adoptarea sau revizuirea constitutiei ,in conformitate cu normele procesuale prestabilite 3.2 legea organic-se adopta in conformitate cu normele procedurale in domeniul expres prev in constitutia rm precum si in alte domenii pt care parlamentul rm considera necesara adoptarea legii organice.Legea organic este categoria de legi intermediara in raport cu legea ordinara si constitutionala.Din punct de vedere al obiectului reglementarii legilor organice le sunt specific trasaturile legilor constitutionale.D.p.d.v al procedurii de adoptare-trasaturi legii ordinare. Caracterul intermediar al legilor organice creaza premise pt: 1)recunoasterea neconstitutionalitatii legilor ordinare in cazul in care avestea contravin legilor organice. 2)posibilitatea interventiei limitate a Guvernukui in activitateea legislative deoarece exista a)o categorie de legi al carei obiect de reglementare constituie competent exclusive a parlamentului. b)o categorie de legi al carei obiect de reglementare este in competent parlamentylui si Guvernului

3.3 legea ordinara-se adopta in conformitate cu normele procedural in domeniile ce nu constituie obiect de reglementare al legilor constitutionale si legilor organice 3.4 ordonanta guvernului.

3.5 raportul dintre categorii de legi: se deosebesc prin forta juridica,modul de adoptare,nr lecturilor,obiect de reglementare,categorii.

Punctul 4.3 formulele de consacrare a clauzei de adoptare a legii 1.in procesul de elaborare si adoptare a constitutiilor sunt utilizate clauze de adoptare speciala.2 la adoptarea legilor de revizuire a constitutiilor rm este folosita formula-parlamentul adopta prezenta lege constitutionala 3 la adoptarea legilor organice este folosita urmatoare formula-parl adopta prezenta lege organica 4 la adoptarea legilor ordinare este folosita formula-parlam adopta prezenta lege. Punctul 4.4 cerinta de consacrare a clauzelor de adoptare a legii.. Recomandari-a se modifica art 6 din legile privind actele legislative prin care se instituie categorii de legigenerale speciale si de exceptie Nu este oportuna indicarea in clauza de adoptare a legii a apartenentei legii la categoria d elegi deoarece a) pinan prezent aceasta dispozitie n-a fost aplicata.Elaboratorii proiectelor de legi deseori nau posibilitatea sau nu doresk sa identifice in general categoria de legi la care urmeaza sa fie atribuit proiectul de legi b) apartenta la una din aceste categorii de legiurmeaza a fi spcificata in dispozitiile generale ale legii c)respectare principiului legalitatii implica determinRea apartenentei legii la unele din aceste 3 categorii,in raport cu anumite legi concrete indicindu-se si titlul acestora. 3)a nu se face referinta in clauza de adoptare a legii la adoptarea codurilor deoarece constitutia rm prevede printre atributiile parlamentului,adoptarea llegilor,hotaririlor si a motiunilor

5 DISPOZITIVUL LEGII este elementul structurii legii in care sunt consacrate prevederile normative .de regula dispozitivul legii contine dispozitiile generale si dispozitiile de continut. 5.1 DISPOZITIIE GENERALE este partea constitutiva a dispozitivelor legii in care sunt inserate prevederile cu caracter general in raport cu continutul . Delimitarea dispozitiilor generale in calitate de element distinc al structurii informationale a legii si consacrarea acestora inaintea fondului materiei normative are ca scop 1.sistematizarea conceptuala si materiala a prevederilor normative. Elaborarea acestui element structural al legii creaza premisele necesare pt zistematizare a prevederilor normative in baza unor principii si criterii unice. De,imitarea unor astfel de princilii si criterii la etapele initiale de elaborare a proiectelor de lege permit elaboratorilor sa evidentieze normele juridice necesare reglementarii jjuridice eficiente 2) evitarea repetarilor si contradictiilor prevederilor normative in continutul legilor 3) sporirea eficacitatii dr 4)precizarea in continutul legii a struct.logico juridice pt un numar extins de norme juridice In dispozitiile generale a legii sunt consacrate :1)obiectul de reglementare care in caz de necesitate sa determina prin enumerareea categoriilor de relatii sociale reglementate 2) skopul si;sau obiectivele in vederea carora este adoptata legea 3 ) semnificatia legala a unor termeni utilizati in lege