You are on page 1of 100

CUPRINS

CUPRINS.....................................................................................................................................1 INTRODUCERE..........................................................................................................................2 I. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN DUMNEZEU............4 1. Scopul spi i!u"li!#$ii o !o%o&'..................................................................................................4 2. S'(sul )i posi*ili!"!'" u(i ii o+ului cu Du+(','u..................................................................2.1. C '" '" o+ului..................................................................................................................2.1.1. Trup şi suflet..................................................................................................15 2.2. C#%' '" o+ului .( p#c"!...................................................................................................1/ 2.0. R's!"u " '" .( 1 is!os.......................................................................................................21 II. MARILE ETAPE ALE 2IE3II SPIRITUALE.....................................................................24 1. PURI5ICAREA......................................................................................................................26 A. P"!i+i.....................................................................................................................................26 1.1. C' su(! p"!i+il'7..............................................................................................................26 1.2. C"u,' )i '8'c!' "l' p"!i+ilo .............................................................................................09 1.0. S!: (i '" p"!i+ilo ............................................................................................................01 1.4. Î+p#!i+i '" )i ; i<"..........................................................................................................00 =. 2i !u$i.....................................................................................................................................04 1.>. C '%i($"............................................................................................................................0> 1.4. 5 ic" %' Du+(','u? poc#i($"...........................................................................................06 1.6. Î(8 :(" '"? p"," +i($ii......................................................................................................49 1.-. R#*%" '" )i .(%'lu(;" #*%" '..........................................................................................40 1./. N#%'<%'"...........................................................................................................................4> 1.19. N'p#!i+i '"....................................................................................................................4> 1.11. Iu*i '".............................................................................................................................46 2. ILUMINAREA.......................................................................................................................4/ 2.1. D" u il' S8:(!ului Du@....................................................................................................4/ 2.2. Co(!'+pl" '" lui Du+(','u .( C '"$i'...........................................................................>2 2.0. Î($'l';' '" %u@oA(ic'"sc# " Sc ip!u ii.............................................................................>4 2.4. Ru;#ciu('" cu "!# )i +'!o%' p'(! u p "c!ic" '" 'i..........................................................>0. DESĂ2BRCIREA..................................................................................................................4/ 0.1. D ";os!'" )i ('p#!i+i '"..................................................................................................4/ 0.2. D ";os!'"? cu(o")!' '" )i lu+i(" %u+(','i"sc#..............................................................61 III. S5IN3II PĂRIN3I ASCE3II PURTĂTORI DE 1RISTOS................................................64 1. Asc'," l" S8i($ii P# i($i .( ! 'cu!.........................................................................................6> 1.1. Sfântul Vasile cel Mare....................................................................................75 1.2. Sfântul Ioan Gură de Aur.................................................................................77 1.3. Sfântul Serafi de Saro!.................................................................................7" 2. Asc'," +" ilo %uoA(ici "i ,il'lo (o"s! '..........................................................................-1 2.1. #ărintele Arsenie $oca.....................................................................................%1 2.2. #ărintele &a!rentie 'o!re.................................................................................%2 2.3. #ărintele Ilie (leopa........................................................................................%) I2. SĂNĂTATEA DU1O2NICEASCĂ? IMPERATI2 AL ZILELOR NOASTRE...............-4 1. I+p"c!ul sp i!u"li!#$ii o !o%o&' "sup " soci'!#$ii...................................................................-6 1.1. A 8i .( 1 is!os...................................................................................................................-6 1.2. A ! #i .( 1 is!os................................................................................................................/0 CONCLUZII.............................................................................................................................../4 1

Nici o Ai"$# os!ui!# %up# cuA:(!ul Do+(ului (u " ' cu+ s# s' i os'"sc#. Du+(','u " ' ; i<# %' 8i'c" ' %i(! ' (oi )i !o! El p 'cu+ u( s'+#(#!o ? (u i os')!' (i+ic %i( pu$i(#!"!'" s"u *o;#$i" '&p' i'($'lo p' c" ' l'D" %# ui! p' "c'"s!# lu+'. ......................................................../4 O+ul o*i! p#c"!ului ! '*ui' s# lup!' p'(! u " %i+i(u" 8u(c$io(" '" p' A' !i!#? ! '*ui' s# 8i' c"p"*il s# po"!# 'spi(;' "!"cu il' A'(i!' "sup " s". Î( "c's! p oc's %' .(!o" c' ' l" ("!u #? l" 8i ' p i( 'li+i(" '" %',o %i(ii? " !ul*u # ii %i( o+? col"*o '",# pu!' il' @" ului cu Aoi($" u+"(#........................................................................................................................................./4 E&is!# %i8' i!' 8",' "l' "c's!ui p oc's: l" .(c'pu! !o! '8o !ul s' .(% '"p!# "sup " %', #%#ci(# ii p#c"!ului %i( ("!u " o+'('"sc#? u( ol i+po !"(! "ici "A:(% Aoi($"E "poi p' +#su # c' o+ul %o*:(%')!' s!#p:(i ' "sup " 8i ii? 'u)')!' s# %o+i(' "sup " p"!i+ilo )i " si+$u ilo ? )i .( "c'l")i !i+p s' %'s#A: )')!' .( '&' ci!" '" Ai !u$ilo E i" .( s8: )i! su8l'!ul 'li*' "! %' o ic' "!")"+'(! p#!i+") s' .("l$# .( co(!'+pl"$i' p:(# l" u(i '" cu Du+(','u................................/4 2i !u$il' "lu(;# p"!i+il' lu:(% locul "c's!o " .( su8l'!ul o+ului? i" ('p#!i+i '" .(s'"+(# p'(! u o+ +o" !' 8"$# %' lu+' p'(! u " pu!'" "A'" Ai"$# .( %u@ '"? 's!' lips# %' si+$i ' " luc u ilo %i( lu+'? c" s# po"!# 8i si+$i!' c'l' %u@oA(ic')!i )i c'l' %u+(','i')!i...................../4 N'p#!i+i '" .l u c# p' o+ l" co(!'+pl"$i' )i cu(o")!' ' %u@oA(ic'"sc# )i p i( '" o+ul "<u(;' l" iu*i '" %'s#A: )i!#. Î( "c'"s!# Ai"$# o+ul ! '*ui' s# "!i(;# ('p#!i+i '" p'(! u c# '" .(s'"+(# s#(#!"!' su8l'!'"sc#? p'(! u c# ' s!" '" .( c" ' o+ul ' slo*o% %' p"!i+i? "%ic# !#+#%ui! %' *olil' s"l' su8l'!')!i )i pli( %' !o"!' Ai !u$il'........................................................../4 2i"$" c ')!i(# "%'A# "!# 's!' u(i '" @" ului S8i(!'lo T"i(' cu '8o !ul (os! u Fp:(# l" s:(;'G HEA . 12? 4I %' pu i8ic" ' p i( pos!? u;#ciu(' )i p iA';@' '? #*%" '" ('c",u ilo ? 8"c' '" %' *i('. Do" .+p 'u(# @" ul S8i(!'lo T"i(' )i "sc'," .l s8i($'sc ! 'p!"! p' c '%i(cios )i .l 8"c "s'+'('" cu 1 is!os.................................................................................................................../4 =I=LIOJRA5IE......................................................................................................................../6 IZ2OARE.................................................................................................................................../6 LUCRĂRI ALE S5IN3ILOR PĂRIN3I..................................................................................../6 LUCRĂRI? STUDII CI ARTICOLE........................................................................................../-

INTRODUCERE
Via*a noastră este un dar al lui +u ne,eu- de aceea tre.uie s/o 0ntoarce lui +u ne,eu ca darul nostru. 1 o lun2ă luptă sân2eroasă pentru cucerirea ade!ăratei patrii şi a ade!ăratei li.ertă*i. 3 dată lupta ter inată- !o 0n!in2ători sau 0n!inşi- !o 5o ruşine !eşnică6. +acă !ia*a creştină e un proces teandric- adică de cola.orare a 7arului di!in cu natura u ană- asce,a este toată ne!oin*a prin care se participarea acti!ă a o ului 0n acest proces de 0ndu7o!nicire. anifestă fi trecu*i de la locul luptei la locul răsplătirii- şi !o fi

pri i la 4udecată fie o răsplată !eşnică 5o sla!ă !eşnică6- fie o pedeapsă !eşnică

2

(reştinul tre.uie să fie 0n toată fiin*a lui tot

ai pătruns de puterile +u7ului

Sfânt8 pentru aceasta- e necesară cola.orarea lui- lupta de 0nlăturare a piedicilor şi de pre2ătire a !asului 0n care se toarnă 7arul di!in. Asce,a are două aspecte8 unul ne2ati!/renun*area la poftele de,ordonate şi altul po,iti!/deprinderea !irtu*ilor prin care trupul se supune sufletului- iar sufletul !oii lui +u ne,eu. 9inta asce,ei creştine este :ristos- unirea cu 1l- astfel asce,a creştină este 0 preună răsti2nire şi 0 preună 0n2ropare cu :ristos. Martiriul este toată supre a 0ntrupare a asce,ei. Ascetul este atlet care renun*ă la toate 5se 0nfrânea,ă6 şi luptă spre a/şi 0ntări for*ele pentru do.ândirea cununii nepieritoare sau e un aler2ător care se depărtea,ă de punctul de plecare şi se apropie de *intă- care e !ia*a !eşnică 0n co uniune cu :ristos. ;rcuşul cură*irii de pati i se poate face nu ai 0 preună cu şi 0n Iisus :ristos şi nu ai 0n $iserica Sa cea drept ăritoare< unde se re!arsă ener2iile necreate ale +u7ului Sfânt- 0n pri ul rând prin Sfintele Taine. 3rice altă cale- 0n afara (elui care Sin2ur este (alea- Ade!ărul şi Via*a 5In 1)- =6 e o tra2ică a ă2ire. &ucrând ca asistent edical a do.ândit cunoştin*e şi e>perien*ă ai ult pentru !indecarea trupului- dar precu trupul este un slu?itor al sufletului şi fără

suflet trupul nu poate face ni ic< strânsa unire dintre suflet şi trup e pricinuită de suflet care 0n!ăluie tot trupul- iar prin această unire trupul se face deplin părtaş 0 preună cu sufletul la !ia*a du7o!nicească. Acest aspect e unul din a oti!ele ale2erii te ei lucrării de licen*ă- 0n care căutat să scot 0n e!iden*ă câte!a din posi.ilită*ile prin care o ul duce a?uns la starea de nepăti ire prieşte ilu inarea şi darurile +u7ului

ră,.oiul ne!ă,ut al de,rădăcinării de pati i- pentru a do.ândi !irtu*ile potri!nice lor- şi cu Sfânt. Vindecarea spirituală presupune un efort al o ului aflat pe această cale de 0naintare către ase ănarea cu (reatorul- un efort .a,at pe s erenie şi pocăin*ă.
0

+u7o!nicine. Scopul spiritualităţii ortodoxe Spiritualitatea ortodo>ă ur ăreşte desă!ârşirea credinciosului 0n :ristos.Maicii +o nului. Scopul spiritualită*ii ortodo>e este desă!ârşirea o ului credincios prin unirea lui cu :ristos şi 0ntipărirea lui tot ai deplină de c7ipul o enită*ii lui :ristos.0n deose.#r. +r.ucura de ter inarea ele sunt si2ură că de acolo de unde este se roa2ă 0n continuare pentru ine şi 0 i !e27ea.profesorilor care prin calită*ile.@n 0nc7iere aduc părin*ilor care studiilor ul*u iri lui +u ne.i a ei /au crescut şi care au fost alături de ele care deşi a plecat din această lu e fără a se putea .darea şi căldura pe care le/a a!ut 0n decursul acestor ) ani cât şi pentru a?utorul şi 0ndru area acordate pentru alcătuirea lucrării de licen*ă.unele inten*ii şi a preten*iilor lor confor e cu *elul facultă*ii spri?init şi i/au 0ndru at paşii pe parcursul celor ) an de studii..eu.eu. (onf. Se poate spune deci că *inta spiritualită*ii creştine ortodo>e este 4 . (onstantin Aecula 9in să /au pentru ră.ă paşii.plină de +u ne. Mul*u esc de ase enea #ărin*ilor profesori. ul*u esc şi nu 0n ulti ul rând #r. SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ: ÎMPLINIREA UMANULUI ÎN DUMNEZEU 1. I.

1d. 2.eieşti.prin re!ărsarea 0n el a ne ăr2inirii di!ine.2 Starea cul inantă a !ie*ii du7o!niceşti este starea o ului credincios ridicat ai presus de ni!elul puterilor sale nu prin sine.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne.eu.eire se reali.trăită sau e>periată.fapt pentru care fa.intă ulti a treaptă a desă!ârşirii o ului.să se lepede de sine. 4.2FF2. Această unire se 0nfăptuieşte atunci când o ul a a?uns la Base ănarea cu +u ne.desă!ârşirea sau unirea noastră cu +u ne. 1fectul acestei iu. p.0n :ristos.eu nu se poate a?un2e decât prin 0ndelun2ate eforturi sau ne!oin*e. 3. Institutului $i.euC şi ea este totodată cunoaştere şi iu.ă. Astfel.să/şi ia crucea şi 1 #r.se pot desprinde ur ătoarele trăsături ale spiritualită*ii creştine ortodo>e8 1.ă prin lucrarea +u7ului Sfânt dar până la o.ire.0nso*ită de ulte feluri de 7aris e.ilă intensificare a ener2iilor spirituale din o . Această 0ndu ne. &a starea de desă!ârşire şi de unire tainică cu +u ne.eu.0ntre altele 0ntr/o considera. +in cele spuse. 1a repre.efort uneori c7iar dureros când .ci prin lucrarea +u7ului Sfânt. +acă *inta spiritualită*ii creştine este !ia*a tainică de unire cu +u ne.eire care cuprinde două 0n!ă*ături 2enerale8 1. Starea cul inantă a !ie*ii spirituale este o unire a sufletului cu +u ne.$ucureşti.eu este nu nu ai o *intă ci şi un pro2res nesfârşit. 5/= 2 Ibidem. #rof.ă prin participarea o ului credincios la puterile du ne.iri constă.ea. Altă *intă a spiritualită*ii creştine ortodo>e ar fi deci trăirea stării de 0ndu ne. = > .+r +u itru Stăniloae. 2.*inerea ei o ul este dator cu un 0undelun2at efort de purificare. Această unire se reali.a aceasta supre ă din !ia*a pă ântească a o ului credincios sau *inta 0ntre2ii lui !ie*i se ai nu eşte şi desă!ârşire.ice8 E+acă !rea cine!a să !ină după Mine.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe.calea spre ea cuprinde urcuşul care duce spre acest pisc.1 ai foloseşte şi @n Dăsăritul creştin ortodo> pentru această unire se ter enul de îndumnezeire.eu.unirea o ului credincios cu +u ne.ea.p. Mântuitorul 0nsuşi pretinde asce.

1F 4 . (redin*a stră oşească.au.este o orârea treptată a păcatului şi a tuturor tendin*elor spre el.p. Mărturisitorul 0n Dăspunsuri către Talasie oarte şi deci spune Sfântul Ma>i irosul cu ona7ul care se străduieşte să o.eu ne/o cere nouă. #rof. .de toate preocupările pă ânteşti.a este o eli inare a .ia ei cu or*iiC din noi. &epădarea de sine 2. &uarea crucii 3.tiin!a "#in!ilor Părin!i. @n realitate. @ntrucât o ul are cinci si *uri.S. I6 este deci acea parte a spiritualită*ii care se ocupă cu re2ulile şi cu eforturile ce de la pri a treaptă a urcuşului spre desă!ârşire.partea de cooperare pe care +u ne. 0 4 @. 57 > #r.Psihoterapia Ortodoxă . !ol. 1d. 0n l. ro ână de Irina &u ini*a Aiculescu.a ar fi pe toată linia re*inere.ul cu pri!e27erea..!irtu*ile.până la conte pla*ie şi unirea cu +u ne. :ierot7eos Vlac7os.r area lui :ristos G toate sunt ele ente ascetice3 Mănăstirile se nu esc locuri de e>erci*iu.iar BascetulC este 0nfrânare şi de cură*ire de pati i. 1=.0nfrânare.ere.p.şi o inte 2olită de toate 0ntipăririle lucrurilor create.+r.eu.erarea ei de !ier ele păcatului care o roade.0nfrânarea şi isi7ia.ser!area tuturor re2ulilor de 5Hiloc.să/Mi ur e.pipăitul cu isi7ia. Ascetica indică partea acti!ă a !ie*ii spirituale. Slă.uie să pre2ătească lui +u ne.a are un scop po. Asce. trad. 5 1a tre.cinci sunt şi practicile ascetice8 pri!e27ereastudiul. 1.e firea de su.a sădeşte 0n locul pati ilor.asce.ul cu studiulru2ăciunea.2ustul cu 0nfrânarea. 1a ur ăreşte fortificarea firii şi eli. (u!ântul asce.a este Bo orârea ro.după Sfin*ii #ărin*i 0n lipsa ei de fer itate0n nestatornicia ei.eu pe ulti a treaptă a eforturilor ei. +u itru Stăniloae. III6. !ol.strădanie ne2ati!ă. @n!ierea G Ar7iepiscopia Ti işoarei. 12% Mitrop.p.#.1""%. Asce.iciunea firii se arată.ca să se eli.ine cele cinci si *uri cu aceste practici8 !ă.care duce la stricarea ei.ă este asociat şi cu un sens ne2ati! astfel asce.e MieC 5Mt.Prelegeri de Mistică Ortodoxă.ru2ăciunea.*ină desă!ârşirea prin o.2)6.) Ascetica aşa cu duc pe o spune Sfântul Ail Ascetul 0n (u!ântul ascetic 5Hiloc. Aicolae Mladin. Ascetul tre. Asce.olii care duce firea spre fortificarea firii.iti!.uie să 0 .Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.1d.o inte pură.

eu nu se a?un2e prin ocolirea ra*iunii.de de/a lun2ul căruia 0ntrea2a oral.= Asce.ilită*ilor. #racticarea asce.ci şi uri or*ii.de credin*ă. 57 6 .p.a creştină este astfel un dru noastră fire se purifică de păcat şi se fortifică lu inat de ra*iune.un dru 4 Mitrop.eu.iruie iu.ă nu se ur ăreşte nu ai cură*irea de pati i.eirii I/a a?utat &ui să . @n unirea cu :ristos 0n treptat după o ul cel !ec7i oartea &ui este şi o s erenie.entă şi for*a din firea o enească a lui :ristos.0n eforturile noastre fiind oarte treptată cu :ristos.ei se supri ă. Asce.a.o ascundere a sla!ei.ilă a tuturor posi.tiin!a "#in!ilor Părin!i I.a nu este ce!a ne2ati!.Psihoterapia Ortodoxă . 1ste o tainice cu 1l şi nu doar că 0n!ie :ristos ur ea.ândirea !irtu*ilor.spre care duce asce.o oarte a o ului !ec7idu ne.este do!adă că la trăirea unirii cu +u ne.purtată 0n coace şi 0n colo de toate 0 pre?urările.pe care o purtă ult la for*a firii &ui o eneşti.ă ca o continuare a &ui *ine de faptul că 0n !re e ce noi :ristos cu noi< dar ortificare eroică cu :ristos şi 0n uri cu 1l.a de!enit posi.ă cu aplicarea le2ii lui +u ne. :ierot7eos Vlac7os.nirea tainică cu +u ne. Hortificarea firii prin asce. @n cursul asce.ca dru al celei ai ri2uroase ra*iuni practice şi al celei ai depline cunoaşteri a ra*iunilor lucrurilor.unul plac al oricărui 0n orice clipă.ci prin folosirea preala.eu. @n!ierea cu oarte pre.ului.irea şi frica de 1forturile ascetice sunt fiecare. Asce. #uterea oarte a firii lui o eneşti.ec7i!alea. .ilă prin oartea de/!ia*ă/făcătoare ale lui Iisus :ristos. Aoi sunte o prelun2ire prin !oin*ă a $ote. i?loacele prin care firea o enească. ru2ăciune şi de a?utorul lui +u ne.ei.eu şi cu lucrarea poruncilor &ui.participă tot ai pre.ă.şi 0n acelaşi ti p do.ceea ce arată că asce.Hirea a?un2e ca o ortificarea şi in2e 0n âna pati ilor.ci.a noastră este o :ristos.deprinderile !icioase şi se sădesc 0n fire deprinderile !irtuase.a nu stă la . #rin asce.prin stăruin*ă 0ndelun2ată.en*a oare şi uni*i cu :ristos 0ncă 0nainte de starea cul inantă a unirii cu :ristos.

de!enind partenerul &ui. Sfânta Scriptură arată că o ul ca fiin*ă specială e creat 0n od si ultan 0n 0ntre2i ea şi a suflat sa Batunci luând +o nul +u ne.iar scopul lor este să a?un2ă la o participare deplină la această iu. Sensul şi posibilitatea unirii omului cu Dumne eu 2. 1d.p.eu. #rof.2FF3.irea lui +u ne.eu *ărână din pă ânt. Crearea omului +u ne.irea lui intertrinitară.eu a creat lu ea din . +u itru Stăniloae. +upă 0n!ă*ătura creştină o ul e adus la e>isten*a creştină ca o unitate constituită din suflet şi trup.eu.+r.a făcut pe o 6 #r.2. 352 - .unătate.ucura 0n od conştient. 7 Toate au fost create ca să se 0 părtăşească de iu. Institutului $i.ireadică la o co uniune deplină cu +u ne.printr/un act creator special al lui +u ne.eu.1. +in toate nu ai o ul se poate .lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne.tot ai ult de iu.pentru ca să facă părtaşe şi alte fiin*e de iu.$ucureşti.irea &ui.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I.

ră âne şi o anu ită rela*ie cu +u ne. 3 ul e Bc7ip al (u!ântuluiC.eiesc 0n o e un c7ip al Trei ii şi el se arată 0n co uniunea u ană.0ncetând să a>i ă cu +u ne.ca o ul.eu. (o uniunea ade!ărată se de.iar Bdupă ase ănareaC 0n !irtute pe cât e c7ipulC 0nsea nă persoana de!ine c7ip desă!ârşit al lui +u ne. 2-176.eiesc la deplina lui co uniune cu +u ne.p. % (o uniunea.ci şi 7arul Său.eu. )F= / .trupul fiind din ateria 2enerală iar sufletul are o 0nrudire specială cu +u ne. Această rela*ie !ie este posi.eu la !ia*a !iitoare 0 preună cu trupul său şi cu pă ântul cu care stă 0n le2ătură.iar Sfin*ii #ărin*i spun că Bdupă intea si li.adică !ia*a spirituală.ertatea.ilă pentru că +u ne.eu l/a după c7ipul şi ase ănarea Sa.ândind ase ănarea care e desă!ârşirea naturii co une tuturor lucrurilor.eu.eu l/a făcut pe o sădit 0n o de la 0nceput 0nrudit cu Sine şi deci anifestare a rela*iei Sale cu capa.eirea o ului.se află 0ntr/o rela*ie !ie cu +u ne. ai e>iste pentru sine 0nsăşiDenun*ând la .eu. - Ibidem. Astfel c7ipul du ne.dialo2ul sunt enite să dure.eu şi cu se enii.!oltă printr/o aten*ie 0ndreptată spre ceilal*i oa eni şi spre lu ea ca operă a lui +u ne.eu. #rin 0ntrupare :ristos a ridicat 0n o c7ipul +u ne.e pus 0ntr/o rela*ie cu co uniunea Trei ică.eu. 3 ul !a urca prin această rela*ie specială a sufletului cu +u ne.eu.i pri area o ului de plinătatea lui +u ne. (o uniunea inter personală este un c7ip al co uniunii trei ice şi o participare la ea.eu sădeşte 0n o nu doar !ia*a . Astfel Hacerea indică faptul că o ul e constituit din două co ponente trup şi suflet.fără contopirea cu 1l este 0ndu ne.dar pentru că sufletul ra*ional ră âne 0n o .il de rela*ia cu Sine.eu.e continuu totuşi prin păcat această co uniune se 0ntunecă.do. +u ne.inele său particular.0n fa*a lui suflare de !iia*ă şi s/a făcut o ul fiin*ă !ieC 5Hac.iolo2ică ci şi !ia*a 0n*ele2erii şi a co uniunii cu Sine. .nirea făcut pe o cu putin*ă.eu a nu nu ai sufletul. Sfin*ii #ărin*i spun că prin suflarea Sa +u ne. 3 ul este după c7ipul lui +u ne.eu pentru că are un suflet 0nrudit cu +u ne. Suflarea lui +u ne.

eit nu ai prin ea.cea a o ului.astfel 0ncât să ră ână fer 0nceput o ul 0şi putea sc7i .de aceea i s/a dat porunca să o stăpânească. Sfin*ii #ărin*i atri.are de !iolen*a unor plăceri 2ustate sau a unor pasiuni pătrunse 0n fiin*a sa.eu. Ibidem.prin capacitatea de a o !edea şi a o face al lor.astfel pro2resând 0n ase ănarea cu 1l.eu şi cu se enii. " @n starea sa pri ordialăo ul a fost curat de pornirile rele şi cu o tendin*ă spre .eră apt ca prin procesele naturii să facă .dar nu 0ntărit 0n această cură*ie şi 0n acest .pentru a face c7ipul ase ănare dar iu.prin ediu transparent al ordinii spirituale ce iradia.ucura de o li.it cu !irtu*i 0 podo.it le2ii auto ate a păcatului.(7ip al (u!ântului o ul e su.ucurat o ul că.dar nu a!ea deprinderea de a ră âne 0nsuşi la această stare. p.a starea de cură*ie 0n care se afla dar nu era atras 0ntr/o astfel de sc7i . +u ne. 3 ul de!ine păti aş când cade 0n stăpânirea naturii.ite şi cu 2ânduri curate. &a li.ine.a!ând răspunderea să !adă prin lucruri ra*iunile di!ine ale lor şi pe &o2osul 0nsuşi ca su.dar totuşi nu se .eu l/a creat pe o .ertate de care nu s/a ai . 3 ul a fost creat nu ai prin !oin*a lui +u ne.uie o ului dinainte de cădere starea de nestricăciunede ne urire şi de strălucirea lui 0n lu ina lui +u ne.er. 1ste necesară o a doua !oin*ă.ertatea sa şi 0ntărirea spiritului prin ea. 3 ul este c7e at la creşterea du7o!nicească prin stăpânirea lu ii.ertate 0ntărită 0n .ine.ă din #ersoana (u!ântului.eu.ca persoană li.consolidate.irea lui +u ne.eu e atât de are că nu !rea să constrân2ă pe o .inele de . Se . 1l a!ea ne!ino!ă*ia celui ce nu a 2ustat păcatul dar nu cea câşti2ată prin respin2erea ispitelor. Aeâ plinind porunca de a stăpâni natura o ul a renun*at la li. 1l era conştient şi li. )27 19 .nu era păcătos dar nu era 0 podo.ut 0n păcat.inele co uniunii cu +u ne.ună !oie şi să/şi arate confor itatea cu !oia .iar dacă o ur a 0şi afir a li.eu dar nu poate fi 0ndu ne. Au se cere o ului decât persistarea prin !oin*ă 0n acea stare de nepăcătuire dar prin păcat oa enii au fost readuşi la / oartea care era şi nu era proprie naturii lor.iect al lucrurilor.ună a lui +u ne.urura de o 0n fa*a ispitelor trupeşti.ertate. Trupul lui nu era ro.iect supre transfi2urarea ei.

lând fiind nu alun2a ani alele din prea? a sa. @nainte de păcat o ul fiind 0n ar onie cu +u ne.uia să ai.era 0n ar onie şi cu natura.eu ci şi fiul Său 0n +u7ul.adică de 7arul li.Astfel oartea şi stricăciunea *in de o parte de natura u ană când ră âne 0n le2ătură cu +u ne. 3 ul este oprea lui +u ne.unătă*ii Sale.eieşti tre.euca prin fiecare din acestea o ul să nă. 2-76.. 117 11 Ibidem.ertă*ii şi a !oin*ei li.unătă*ii.eirea tre.p.unurile du ne.unuri pre*ioase.eu.(espre "u#let şi )n&iere / trad.ător lui.nu 0n?osea natura.eu şi cu se enul său.cu 0n*elepciune şi cu toate .eu adusă pe lu e nu ai din cau.nu l/ar fi putut ai de pre*.lucru ce nu poate fi contestat de ni eni.oc7ii lui nu a!eau pri!iri laco e şi !iclene. Gri2ore de AJssa. p.1F &a 0nceput firea o enească era .cu ra*iune.deodată cu sufletul prin suflarea dătătoare de !ia*ă 5cf.ă !oin*ă li.euC.$ucureşti. &a 0nceput 2ura o ului nu o.din fa*a lui iradia lu ina 0ncrederii şi a .2reacă.şi li.unuri să tân?ească după ceea ce 0i e propriu. @ntr/ade!ăr (el care l/a făcut pe o lipsi de . 11" 11 .a . Ae urirea *ine de ataşarea la +u ne.unurile.ă 0n firea sa ce!a 0nrudit cu (el din care se 0 părtăşeşte. +eci o ul cel prin toate ase ănător cu +u ne.uiască către ce e propriu şi corespun.i/a fost dat ca ar!ună8 dacă el ar fi *inut porunca le2ându/se de această ar!ună ar fi putut a?un2e prin ea la o şi 19 ai desă!ârşită Sf.2FF3. #ersistarea 0n această le2ătură cu +u ne.ertate aşa 0ncât părtăşia la .astfel . #ărintele Stăniloae citându/l pe Sfântul Ma>i Mărturisitorul spune că Bo ul putea de!eni inelul de le2ătură a naturii 0ntre2i cu +u ne.1d.ună şi 0ncon?urată de toate .unurile lui +u ne. Hac.eră.i/ar fi consolidat o ului starea de ne urire. +e aceea a şi fost 0n.ere.din l.eieşti şi a făcut ca prin aceste .note şi co entarii8 Gri2ore Teodorescu.uia neapărat să ai.unul cel părtaş la .estrat cu !ia*ă.unătă*ile du ne.unuri să fie răsplata !irtu*ii sale.eu c7iar prin si *uri.eu şi pe de alta sunt contrarii aspira*iei naturii u ane când ră âne 0n ea 0nsăşi.acest 7ar i/a fost dat. 3 ul fiind creat spre a se folosi de . :erald.eu.a?un2e să fie 0ncon?urat de rele şi lipsit de .işnuia să spună cu!inte ?i2nitoare.de orientare spre +u ne. 11 Sfântul Gri2orie #ala a scrie8 B&a 0nceput o ul nu era nu ai creatură a lui +u ne.

unire cu +u ne,eu şi ar fi putut de!eni coetern cu +u ne,eu 0 .răcat 0n ne urireC.12 Sfin*ii #ărin*ii ,ic deseori că o ul de la 0nceput şi până la păcat nu era propriu/,is nici uritor- nici ne uritor. 3 ul nu a fost creat nici uritor nici ne uritor ci capa.il de a ândouă. Ale2ând calea ne uririi- ur ând porunca lui +u ne,eu- tre.uia să pri ească ne urirea ca răsplată şi să se facă +u ne,euiar ne ascultând de +u ne,eu de!enea el 0nsuşi pricinuitor or*ii sale. @n 1pistola către (oloseni- Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă faptul că- Bc7ip al lui +u ne,eu e :ristosC- iar această 0n!ă*ătură nu e e>pri ată ca o părere personală a Sfântului Apostol #a!el ci ca un i n litur2ic al co unită*ii creştine pri are aşa cu reiese din te>tul Sfintei Scripturi8 BAcesta este (7ip al ai/0ntâi/născut decât toată făptura- pentru că 0ntru +u ne,eului celui ne!ă,ut-

1l au fost făcute toate- cele din ceruri- şi cele de pe pă ânt- cele !ă,ute şi cele ne!ă,ute- fie tronuri- fie do nii- fie 0ncepătorii- fie stăpânii- toate s/au făcut prin 1l şi pentru 1l< şi 1l este ai 0nainte decât toate- şi toate prin 1l sunt aşe,ate< şi el este (apul Trupului- al $isericiiC 5(ol. I- 15/1%6. Astfel Sfântul Apostol #a!el 0n!a*ă că pentru a fi o ul 0ntre2 tre.uie să poarte Bc7ipulC o ului BcerescC- adică cel al lui B:ristosC 5I (or. 15-)"6. @n fapt- Sfin*ii #ărin*ii au prelun2it linia Sfântului Apostol #a!el şi 0nainte de :ristos- le2ând te a paulină B:ristos/(7ip al lui +u ne,euC cu te a Gene,ei Bo ul/după c7ipul lui +u ne,euC / e clară distinc*ia că :ristos repre,intă (7ipul lui +u ne,eu şi o ul c7ipul lui :ristos- adică- o ul este Bc7ip al (7ipuluiC13 Astfel după Sfin*ii #ărin*i o ul e o fiin*ă ra*ională cu!ântătoare pentru că a fost ,idit după c7ipul lui :ristos care e ra*iune< este creator pentru că este c7ipul (u!ântuluiKDa*iunii creatoare prin e>celen*ă. 3 ul este stăpân pentru că :ristosdupă al (ărui (7ip a fost ,idit- este +o n şi @ părat atoate*iitor- este li.er pentru că e c7ip a li.ertă*ii a.solute. 3 ul este constituit din suflet şi din trup- stă 0n i?locul crea*iei şi uneşte 0n el
12

aterie şi spirit pentru că :ristos- prin care a fost

4ean/(laude &arc7et- $eologia bolii G trad.din l..france,ă de #r. #rof- Vasile Mi7oc- 1d. 3astea +o nului- Si.iu- 1""7- p. 23 10 #anaJotis Aellas- Omul - animal îndumnezeit, studiu introducti! şi trad.- diac.Ioan I.Ică ?r.- 1d. +eisisSi.iu- 1"")- p. %

12

,idit- este unirea neân*eleasă- ipostatică- nedespăr*ită- şi nea estecată a +u ne,eirii şi a ,idirii create. 1ste 0n acelaşi ti p persoană şi ai e>actpersoană care face concretă şi re!ele,ă natura- pentru că este c7ip al Hiului care repre,intă un ipostas personal distinct al fiin*ei unice şi indi!i,i.ile- co ună Tatălui şi +u7ului Sfânt.1) Hiind plăs uit Bdupă (7ipulC lui +u ne,eu cel infinit- o ul este c7e at de către propria lui natură- astfel e Bc7ipul lui +u ne,euC 0n o - să depăşească li itele ăr2inite ale crea*iei şi să se facă infinit. Depre,entând un c7ip al atotân*elepciunii (reatorului- 0n*elepciunea o ului are putin*a şi datoria de a se ridica şi la atotân*elepciune. 3 ul a fost pri ul se2 ent al crea*iei- B*ărână din pă ântC 5Hac. 2-76- a fost pri a for ă de !ia*ă .iolo2ică care a fost 0năl*ată datorită suflării +u7ului la o !ia*ă spirituală. +u ne,eu l/a instituit pe o cuprinde. +u ne,eu l/a pus pe o pe care el 0l pri ea de la +u7ul.15 1sen*a o ului nu se află 0n ateria din care a fost creat- ci 0n Ar7etipul ade!ărul 5 odelul6 pe .a,a căruia a fost plăs uit şi spre care tinde. 1= Aşa cu odelul lui. Aceasta toc ai fiindcă pecetluieşte şi confi2urea,ă ca Bre2e al crea*ieiC 5Hac. 1-2%/3F6- a!ând putere asupra tuturor făpturilor pe care ea le i?locitor 0ntre 1l şi creaturi- dându/i 0nsărcinarea de a le duce la perfec*iune- unindu/le cu el- prin participarea la 7arul

icoanei se află 0n persoana ,u2ră!ită pe ea- tot aşa şi ade!ărul o ului se află 0n odelul este cel care or2ani,ea,ăateria şi 0n acelaşi ti p o atra2e. Modelul

5ar7etipul6 repre,intă con*inutul ontolo2ic al Bc7ipuluiC 5BicoaneiC6.17 3 ul fiind o icoană- e>isten*a lui reală nu e deter inată de ele entul creat din care e făcută icoana ci de Ar7etipul 5 odelul6 ei necreat. 3ntolo2ia o ului e iconică. Arătând constitu*ia teolo2ică a o ului Sfântul Gri2orie de AJssa spune că o ul a fost 0 podo.it cu !ia*ă- ra*iune- 0n*elepciune şi toate cele .une !rednice de +u ne,eu- astfel ca prin acestea să dorească cele cu care e 0nrudit inti . Sfin*ii #ărin*i
14 1>

en*ione,ă că ar7etipul o ului este :ristos. Ar7etipul o ului

Ibidem, p. 1F 4ean/(laude &arc7et- $eologia bolii I- p. 3F 14 #anaJotis Aellas- Omul - animal îndumnezeit I- p. 15 16 Ibidem- p. %

10

nu este si plu &o2osul ci &o2osul 0ntrupat. Haptul că Ada cură*ească şi să iu.ească pe +u ne,eu 0n aşa

a fost creat după

c7ipul lui :ristos 0nsea nă că el tre.uia să se 0nal*e la Ar7etipul lui să se ăsură 0ncât +u ne,eu să !ină să se sălăşluiască 0ntru el &o2osul- să se unească ipostatic cu o ul şi astfel- să apară 0n istorie :ristos să se arate +u ne,eu o ul.1% Sfântul Aicolae (a.asila scrie că o ul Ba fost făcut dintru 0nceputC spre :ristos Bca spre un canon şi o defini*ieI ca să poată pri i pe +u ne,uC iar a.aterea lui de la acest dru a constituit/o căderea.1" Bdupă (7ipul &uiC 0nsea nă că 1l 0nsăşi Haptul că +u ne,eu a plăs uit pe o

i/a dat daruri- astfel 0ncât aceste daruri să constituie pentru o BIcoanaC desă!ârşită şi unică a Tatălui. B(7ipul lui +u ne,euC 0n o un dar şi 0n acelaşi ti p un scop- o .o2ă*ie dar şi un destin.

posi.ilitatea şi scopul de a slu?i acti! la 0ntruparea &o2osului care e B(7ipulC sau repre,intă

;nirea naturii di!ine şi u ane 0n :ristos- s/a făcut pentru că ea constituie sfatul cel ai 0nainte de !eci al lui +u ne,eu. @nainte de a fi unit ipostatic- şi ântuire. Deali,area o ului ca fiin*ă cu ade!ărat c7iar 0nainte de cădere o ul a e>istat pentru :ristos ce 0nsea nă că deşi nu păcătuise a!ea ne!oie de 0ntre2ită B ântuităC a a!ut loc prin naşterea lui :ristos. 3a enii reali s/au născut atunci când :risatos a intrat 0n !ia*a aceasta şi s/a născut.2F Scopul pri ului o +u ne,eu fiecare o ră âne 0ntodeauna acelaşi. (reat Bdupă c7ipulC lui este c7e at să de!ină Bc7ipC 0n :ristos. Hiind plăs uit

după c7ipul lui +u n,eu- o ul e alcătuit teolo2ic. (ând 0l nea2ă pe +u ne,euo ul se nea2ă pe sine 0nsuşi şi se autodistru2e. #ărintele Stăniloae afir ă că starea pri ordială a durat foarte pu*in. +u ne,eu nu l/a creat pe o propriu.
1-

rău- dar !oia ca o ul să se 0ntărească 0n .ine şi

prin propria sa conlucrare- !oia ca o ul să crească 0n li.ertate- prin efortul său

Aicolae (a.asila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în ,ristos, trad. studiu introducti! şi note de #r. #rof. +r. 1ne $ranişte şi #r. #rof. +r. Teodor $odo2ae- 1d. Ar7iepiscopiei $ucureştilor$ucureşti- 1%%"- p. 17 1/ Ibidem, p.1% 29 Ibidem, p.1"

14

@nainte de cădere o ul nu era 7ăr*uit de calită*i opuse ce se !ătă au unele pe altele 0n constitu*ia trupului.1. a potri!nicului.0n orice faptă o enească le află 0 preună cu una şi aceeaşi si *ire şi păti ire.0nsă din ra*iuni diferite trupul are ne!oie de suflet ca să !ie.1.eu/toate acestea cuprindeau pi. !rup şi su"let 3 ul spun Sfin*ii #ărin*i a fost .i cu +u ne.eu trup şi suflet.orice stare a o ului e actişcare a trupului şi in!ers< orice işcare şi stare deopotri!ă a iştelucrând sufletului şi a trupului său.eu 0ntr/o stare cu ade!ărat 0naltă.e şi să se 0n !re e ce sufletul are ne!oie de trup ca să se facă ştiut şi 0n*eles şi lucrător 0n lu e. +acă lipseşte unul. 12) 1> .pri ul o era 2ol dar nu 0n sensul că nu a!ea carne şi trup ci ca unul ce nu a!ea această constitu*ie ai 0n2roşată. (ăci pentru suflet. Trupul nu poate face ni ic fără suflet.lipseşte o ul. 3rice act. 3 ul fiind prin fire 0ndoit şi co pusesen*a sa o constituie toc ai 0 preunarea acestor două ele ente.care 0 preună fac o ul să fie o .căci a pri it porunca să stăpânească pă ântul. 1l a!ea parte de nestricăciune.un or2an o unealtă de care nu se 21 Sf.eu fără sfială desfătându/se c7iar cu !ederea c7ipului lui +u ne. 3 ul a fost 0ntărit prin .trupul este un slu?itor.idit de +u ne.21 2.ce face ca trupul să fie uritor şi dur.(espre "u#let şi )n&iere I. #entru strânsa unire a sufletului cu trupul.p.orice işcare a sufletului e 0nso*ită de o işcare.nici sufletul fără trup.inecu!ântarea lui +u ne.apoi 0ntrucât era fru os la 0nfă*işare.ertate deplină de a !or. Gri2ore de AJssa.iar firea sa era ai presus de suferin*ă şi pati ă şi peste toate a!ând li.

2FF5.ă isleşte. 2=/27 24 MMM.i ii lor. (7iar dacă trupul este 0n starea de e .1d.Gala*i.lu ânarea arde şi o ul Sufletul nostru este ne uritor.p.23 3 ul la trup se asea ănă cu o lu ânare.EAcesta este trupul Meu-.nu către trup< de aceea noi tre.1d. ult anifesta decât ce pe Strânsa unire dintre suflet şi trup este pricinuită de suflet care 0n!ăluie tot trupul#rin această unire trupul se face deplin părtaş 0 preună cu sufletul la !ia*a cea du7o!nicească.2reacă8 (ristian Spătărelu.ente de la .un 0nceput de când se . 2% 14 ..poate lipsi 0n această !ia*ă pă ântească. 'i aşa prin du7ul său. 323 2> 4ean/(laude &arc7et.p. 12u eni*a.doar că nu se pot ăsură trupul se de.de a/l face ase enea lui.25 22 4ean/(laude &arc7et./n sera#im printre oameni .de când sufletul şi trupul se unesc deodată 0ntr/o făptură o enească care e de?a o persoană.$ucureşti2FF=.un şi ai 0nalt ca trupul.2) Sfin*ii #ărin*i 0n toată !ia*a lor şi/au 0ndreptat interesul către suflet. Sofia.i pentru suflet8 Epentru că ce/i !a folosi o ului dacă !a câşti2a lu ea 0ntrea2ă.EAcesta este trupul Meu-.uie să ne 0n2ri?i 0n deose.e 0ntru toate ai . trad.0l stăpâneşte şi/l după cu lu ina 0n!ăluie 0ntre2ul !ă.uie să a!e decât de trup.p.0n ro âneşte de Marinela $o?in. cel ce dă !ia*a şi .eieşti de care.de aceea tre.e en*ine 0n unitate..eiască.una rânduială a trupului. p. Aşadar o ul este de la .0n care orice lucrare sau si *ire a sufletului se 0 plineşte prin trup. 1=-2=6. 2ri?ă de el ai oare.du7.olii sau a fră2e.o ul se poate uni cu +u ne. pentru sufletul săuLC 5Mt.din l. Sufletul este de natură diferită de a trupului fiind netrupesc.22 Astfel sufletul ră âne ut şi ne işcat atâta !re e cât ădularele trupeşti rânduite 0n c7ip firesc pentru slu?irea lui sunt neputincioase din pricina .rion sufletul şi du7ul sunt deplin pre. I.iar sufletul său 0l !a pierdeL Sau ce !a da o ul 0n sc7i . (ăci du7ul are cu ade!ărat puterea de a/şi face supus trupul.un 0nceput.de a/l 0ndu7o!nici 0 părtăşindu/i ener2iile cele du ne.eu făcându/se 0ntre2 părtaş la !ia*a cea du ne.el 0nsuşi cel dintâi se 0 părtăşeşte. 25 20 Ibidem.prin 0nsăşi natura lui.!oltă."#*ntul "era#im de "aro&.

ică şi separat de persoana căreia 0i apar*ine. #ersoana se deose.cât şi putin*a de a se 0năl*a prin 7arul du ne. Hirea arată Ece suntC.c7iar unici potri!it unor 0nsuşiri fi.)ntrebări şi răspunsuri 01.ce ne deose. 2=/27 16 . (a persoană fiecare o are puterea de a se depăşi necontenit pe sine ai presus 0nsuşi.caracterul de a fi unic şi o !aloare 0n sine.ă islire şi până dincolo de oarte. +r.eiesc la o stare de firea sa. #ersoana are prin firea sa !aloarea a.eşte prin 0nsuşirile proprii ale ei de cu to*ii ase ănători. I.eieşti. #otri!it firii sunte diferi*i şi fiecare din noi e unic.i a2ina*ie.Trupul este 0n 0ntre2i e un aparat de o sensi. 21% 26 4ean/(laude &arc7et. &a fel şi trupul ca parte a persoanei şi el posedă 0nsuşiri sin2ulare.eşte 0n felul său. +u itru Stăniloae.EAcesta este trupul Meu-. +upă fire. (a persoane toate acestea 0nsă le posedă de ele 0ntr/un este od diferit< fiecare dintre noi resi te astfel plăcerea şi durerea- işcat de anu e lucruri..si *ire0n 2rade diferite.introduceri şi note de #r.iar persoana Ecine 0n.eşte de indi!id. +uş anul sufletului este trupul nostru care ne ră.solută care o face cu totul unică şi de neânlocuit.!oin*ă şi li.ca persoane 0nsă e orie. #rof. @n plan sociolo2ic indi!i.stan*ă pur fi.iu.de la .$ucureşti.din 2receşte.în 2ilocalia &ol'II.estra*i cu ra*iune- e o*ii. Acestea 0i conferă trupului o di ensiune şi o !aloare spirituală astfel 0ncât el nu poate fi socotit drept su.p.1d.Ma>i Mărturisitorul.G trad.si *ă inte. (a oa eni to*i a!e sunte aceeaşi fire.sau 0nsetea. :u anitas.p.ne folosi firea celorlalte făpturi. 24 Sf.trupul este şi parte a persoanei u ane.iar 0n plan .oieşte răscoala pati ilor din el.itru.ii sunt distinc*i potri!it cate2oriei sociale căreia 0i apar*in.2= Sfântul Ma>i doreşte după să/l 7răni Mărturisitorul spune că atunci când cu2etul trupesc se prin editarea la cu!intele ântuire.27 Sfin*ii #ărin*i 0n!a*ă că trupul e parte nelipsită a persoanei o eneşti şi de pre* 0n oc7ii lui +u ne.ilitate de nesfârşit de co ple>ă. #arte a firii o eneşti.er al.sunte suntC.uie ereu prin prin 0nfrânare şi osteneli si să/l adăpă du ne.eu.2FF).ă după cunoştin*a du ne.eiască tre.iolo2ic sunt diferi*i.ice.

pentru că nu pot ră âne 0nstrăinate cele ce sunt de nedespăr*it şi o ul 0şi !a recătăpa trupul său la 0n!iere.olna!ul. 33 1- .sensul şi !aloarea lui spirituală.iolo2ică co ple>ă cu o Medicina de tip creştin doar la trup. ca reac*ie la edicina depersonali.iect lipsit de !aloare. 1a nu pri!eşte intea lui.entat ca rupt cu totul de suflet şi ra*iune.care e>ploatea.persoana şi fiin*area fiind de nedespăr*it pentru că străduieşte să aducă un spor de suflet 0n 0ntâlnirea cu .e tratat ca un o. din pri a clipă a e>isten*ei sale şi e personă.area şi disocierea trupului atin2 un punct cul inant 0n i a2inile porno2rafice foarte des răspândite 0n societatea noastră.iolo2ice.de aceea .disociat de persoana căreia 0i ai tre.ată se ăsurători şi anali.iecte neânsufle*ite. Mul*i independentă. 3r2anis ul u an posedă o structură anato o fi.re. Haptele de !iolen*ă tot apar*ine.care 0 pletită cu trupul 0l 0nrâuresc 0n 2- Ibidem.ucătă*i*i şi reduşi la si ple Eca.eşte 0n această pri!in*ă despre concep*ia naturalistă ce o cere 0n 2eneral edici a. 3.i 0n2ri?esc nu persoane ci trupuri sau or2ane.uriC 2enerale şi o serie de cifre.Astfel despăr*irea trupului de suflet 0n ceasul or*ii e !re elnică.eşte nici un respect.entate la T! şi 0n literatură.ă.trupul e pre.olna!ii suferă că sunt pri!i*i şi trata*i ca nişte o.ultate din ultitudine de ecanis e neuro/endocrino/fi.trupul nu ai poate fi tratat ca o entitate edicina odernă. +e aceea uciderea fătului e o ucidere cu ade!ărat pentru că o ul e o fiin*a o enească nu poate e>ista decât ca persoană.la ini a şi . @n!ă*ătura creştină despre trup se deose.0n.ă pati ile o eneşti cele ai 2rosolane.p.iecti!i.ci la o . Strâns le2at de du7 şi suflet şi ca parte a persoanei o eneşti.2% @n persoană trupul 0şi află le2ătura de nesfărâ at cu sufletul şi du7ulunicitatea.ine ori 0n rău.nu ai sporită pre.ca 0n trupul său să/şi ducă !ia*a 0n !eşnicie.

ate spa*iul uni!ersuluipătrunde prin dorul său de cunoaştere c7iar şi 0n adâncul su.ă de diac.e acti! şi se işcă potri!it naturii luifăcându/şi cunoscute aceste 0nsuşiri prin .nea ului o enesc 0n 0ntre2i e.pierdu din !ina sa 7arul şi darurile ce i.isului.pentru ca să/l poată prinde slă. 11% 09 Sf.2FF5. (redin*a noastră [despre suflet] este aceasta8 sufletul e o fiin*a născută.de a se face Bca du ne.Sufletul o enesc este c7iar sufletul sau suflarea 0nsăşi a lui +u ne.3ia!a mea în .3F Sufletul o ului se 0 preunat cu trupul. re?ele lui.. trad. 21 01 4ean/(laude &arc7et.er se 0ntinde peste tot uni!ersul8 se 0nal*ă până la cer.0n.ale2ând să dea curs su2estiei celui rău.o ul dintâi.şi care s/a trans is până 0n . 2.er pretutindeni.2.deşi prin le2ea firii el este işcările 2ândului li.iu. 31 #rotopărin*ii noştri Ada şi 1!a.p.i?locirea trupului.2" Sufletul e ne aterial şi netrupesc.p.Si.pluteşte deasupra a.1d.p. )7 1/ .eiC 5Hac.ile 0n2ăduie aceasta.irea .eu a insuflat/o 0n Ada .eu.!orau din el.stră.iua de astă.prin işcă li.eupe care +u ne.il puterea !ie*ii iar si *urilor puterea de a percepe atâta !re e cât alcătuirea naturii sensi.care dă trupului sensi. Căderea omului #n păcat Satan prin planul său işel a 0ncercat a/l ră.ristos. Ioan de Nronstadt.ă inună*iile cerului 0nstelat. 3astea +o nului. #rin !icleşu2 potri!nicul a turnat răutate 0n !oin*a li.estrată cu !ia*ă cu2etătoare.din l.s/au lipsit de 7ar şi astfel au pierdut calită*ile pe care le 2/ Sf.inecu!ântării.ducând la stin2erea şi #rin neascultare şi călcarea poruncii 0nstrăinându/se de +u ne.france.EAcesta este trupul Meu-.eră a o ului. 3-56. I.pă ântean şi de ulte ori cercetea.(espre "u#let şi )n&iere I. Gri2ore de AJssa.!răti pe o ai uşor 0n 0 potri!a puterii ce l/a 0ntărit. +u itru +ura.i de la Ada .

ut lu ea 0n se nifica*ia ei desc7isă infinitului ei +u ne.datorau acestui 7ar. Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie. 1i n/au ai !ă.1d.cre. (ăci aceasta a plăs uit/o dia!olul cel !iclean.eu. +u itru Stăniloae.idi*i aşa cu 0ntoarceC 5Hac.eiască.eiască.0n . #rin neascultare ei au că.eu 0i a!erti.olna!ă de stricăciune. Ada 0nduplecat să calce porunca du ne.ea.ut lu ea ca B2rădinăC. +u ne.cu cât dia!olul prin faptul că ni icească lucrurile lui +u ne.autono ia.iua 0n care !ei +u ne.eu i le acordase.la *ărâna pă ântului din care au fost .0 pin2ând prin o tatăl răută*ii.iti! cu el.căci.+r. în 2ilocalia &ol' III. #rof. 56.ertatea.iar din rai8 să din in!idie fa*ă de noi şi fa*ă de +u ne.p.is lui Ada 8 BTe !ei 0ntoarce 0n pă ântul 0n care eşti luat< căci pă ânt eşti şi 0n pă ânt te !ei ne2reşitC 5Hac.eu i/a .din dialo2ul po.se ănătorul păcatului şi ândrie s/a 0nstrăinat pe sine de sla!a du ne. :u anitas.eu de la !ederea lor.$ucureşti. Această călcare a poruncii i/a readus la natura lor. 2-176. Acest act a fost 0nceputul 0nc7iderii e2oiste a o ului 0n sine.ând că prin aceasta 0şi afir ă li.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I I.eu l/a scos pe Ada e>isten*ă.natura 0ncetea.ca rai al deplinătă*ii !ie*ii.32 #rin actul neascultării oa enii s/au rupt interior de +u ne. #rof.care prin oarte.din 2receşteintroduceri şi note de #r.eu 0ntr/o lu e netransparentă şi printr/o retra2ere a lui +u ne.şi astfel prin 2reşala lui Ada .a osândit la 0ntrea2a fire.ă de +u ne.eu.eu.eu. 3-1"6. +u itru Stăniloae.n/au ai răspuns lui +u ne.la ai !ă.33 (ând Ada Ada se 0ndepărtea.ut de la !edrerea lui +u ne.eu şi să 0 prăştie cele ce au fost aduse la i s/a supus prinde putere asupra o ului şi u.prin care u . 3 ul lăsându/se 0n !oia naturii lui nesc7i . 2"7 29 .ătoare.2FF5.urpă pri!ile2iile pe care +u ne.o ul de!enind scla!ul său propriu.eu< n/au personal a lui +u ne. G trad. +r.s/a 02 00 #r.inelui şi răului să nu şi pe 1!a Biar din po ul cunoştin*ei ânca din el !ei uri natura o enească a de!enit ănânci.p.ă pe Ada .ă a/i ai fi supusă iar răul se răspândeşte tot ai repede.prin aceasta dând fiin*ă oarte toată firea celor create spre destră are prin plăcerii iar prin plăcere sălăşluindu/se pe sine 0n adâncul firii. )"1 Sf.

ă cu 0nceputul unei !ie*i noi 0n o .se datora le2ăturii 0n care trăia cu Satana.el tras ite starea sa ur aşilor săişi de la faptele .!orul tuturor oa eni. .lipsind lu ina a ur at 0ntunericul.r ările păcatului lui Ada .cau.3) această trans itere făcându/se din 2enera*ie 0n 2enera*ie pe cale .pentru că ei 0nşişi au păcătuit. #rin denun*area o ului de 04 0> Sf. 1d.a ră.ine şi s/a afundat 0n tot felul de rele.uie la perpetuarea păcatului lui Ada şi a ur ărilor sale. Restaurarea #n %ristos Acest e!eni ent spiritual se produce prin Taina $ote. +u itru Stăniloae.(espre "u#let şi )n&iere I. 35" 21 .$. #rof.cau.iolo2ică. 5Do .p.şi [I] aşa a intrat păcatul 0n lu e şi prin păcat oartea a trecut la to*i oa enii.i/au afectat pe ur aşii săi.a 0ntristărilor. 1l constă.la fel cu !ia*a 0ntru să!ârşirea păcatului.oaielor.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II.pe de o parte din desfin*area păcatului stră oşesc şi a celorlate păcate să!ârşite din slă.a .a tul. 5-126 #ăcătuind la rândul lor. Institutului $i.35 Astfel 0ncepe !ia*a cea 0ntru cură*iea o ului din puterea lui :ristos sălăşluit 0n el.duş anul lui +u ne.a tuturor relelor.aşa cu spune şi Sfântul Apostol #a!el8 B#rintr/un o oartea.$ucureşti.p.+r.une s/a introdus răutatea şi tot şirul opuse lor.olilor.ului şi el ec7i!alea.eriilor care/i cuprind pe 2. Gri2ore de AJssa.ă cu intrarea o ului 0n corpul tainic a lui :ristos sau 0n $iserică.iar prin depărtarea de la !irtute Ada fiind prototipul naturii u ane.eu.depărtat de la .cau. +epărtând !ia*a 0n locul ei a !enit oartea.urărilor.care ec7i!alea.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne..cau. #ăcatul e cau.oa enii contri.iciunea 0ntre*inută de puterea păcatului stră oşesc< pe de alta din sălăşluirea lui :ristos sau a 7arului &ui 0n suflet.adău2ând păcatele lor personale la păcatul lui Ada . 133 #r.a tuturor suferin*elor de ne!indecat ce !in asupra noastră din toate păr*ile. i.pentru că to*i au păcătuitC.2FF3. #ăcatul e i.

a ne!oin*elor ascetice.iect al !oii o ului.ea. #rof.il să se facă spirituale. +u itru Stăniloae. Astfel cel ce !rea să pornească spre +u ne.ca 04 #r.pentru a Se face 1l 0nsuşi sau +u7ul Său.:ristos s/a folosit de această 7otărâre de alipire a !oii o ului cu 1l.0ncepând de pe treapta cea 0ncepe o nouă !ia*ă orientată spre e!itarea păcatelor şi spre să!ârşirea .ilă de a pri i rela*ia cu Hiul.sus*inând ediu prin care ni Se co unică Hiul lui ai de ?os a stării noastre +u ne.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.1-1=/176 #rin Hiul Său +u ne.eu tre.inelui sau a !oii lui :ristos. +u ne.eu.şi ni eni 0n această unire nu poate a?un2e dincolo de :ristos iar le2ătura noastră cu :ristos se reali.un se n do!editor al e>isten*ei &ui. (a şi creştini. 5F 22 .pentru a/l uni pe acesta cu !oia Sa. Acest lucru este su*inut de scrierile du7o!niceşti ortodo>e prin afir area că +o nul ni Se dă 0ntâi prin porunci.ne află alături.(are ne şi stă ersul nostru. Ai eni nu poate 0nainta spre unirea tainică cu +u ne.fie cele de pe pă ânt.eu.o 0naintare cu :ristos 0n necontenit 0ntr/o le2ătură cu Iisus :ristos.le2ătura cu acela.su.fie cele din ceruri. @n o rela*ia de iu. Hiul lui +u ne.ire nesfârşită.p. 5(ol.ă şi se 0ntăreşte prin +u7ul cel Sfânt al &ui.+r. &u ea a fost făcută prin Hiul şi capa.c7e eându/ne spre Sine şi spre o co uniune ai deplină cu 1l.ate toateCpentru că B0ntr/@nsul au fost făcute toateC. Iisus :ristos este de la 0nceput B(aleaC pentru urcuşul spre +u ne.a unei fiin*e o eneşti.eu este (el B0ntru (are sunt aşe. 5(ol.eu ni S/a făcut 0n Iisus :ristos B2lasC de iu.eu păşind pe o altă cale decât :ristos 50nsăşi (alea6.eu oa neilor ca scară spre Sine Bprintr/@nsul a .eu este pentru lu e 0n 2eneral un 2las ce răsună 0n sine.făcând pace printr/@nsulprin sân2ele (rucii &uiC.ire răsunând de toată afec*iunea fa iliară nouă. 1-2F6 Iisus :ristos este puntea 0ntinsă de la +u ne.uie să se prindă 0ntâi de funia poruncilor.3= Iisus :ristos este sin2urul BMi?locitorC pe care l/a dat +u ne.eu până pe tărâ ul u anită*ii noastre. +acă persoana lui Iisus.ine!oit să le 0 pace toate cu Sine.pe care ne/o oferă Iisus :ristos.ceea ce 0nsea nă că o ul 0nsuşi a fost făcut capa.c7iar 0n fa.

:aris a.unurilor unei co uniuni par*iale cu 1l.sesi.37 ai !ădită 0n lăuntrul nostruiu.duce 0 preună cu noi lupta cu ispitele şi cu păcatele noastre. (ine nu 0 plineşte deplin toate poruncile lui :ristos. +r. 0n noiC. p.0n #r.ului06 0- la ase ănarea şi la unirea cu 1l.iar 0ncepătorilor le apare 0n c7ip de ro. +u itru Stăniloae.ni se pre. #rof.prin :ristos.introduceri şi note de #r. 5= 20 .adică locaşul sfânt al trupului şi al sufletului are şi el un loc 0n partea din lăuntru a catapetes ei. petele păcatului.sau când ne spune că sin2urul #re. 35) 0/ Ibidem.ra*iile tuturor ini ilor.şi participă 2eneros şi fără de păcat la !i.ândirea !irtu*ilor.1""3.p.+r.spre :ristos.ea. şi 1l este ascuns 0n poruncile Sale şi 0n strădania pentru do.ci nu ai unele şi nu ai 0n parte n/a urit deplin lui :ristos şi nu s/a unit cu 1l.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II I.pe anifestându/se tot !irtu*ile noastre.p.en*a lui :ristos ni se face astfel tot ai lu inoasă şi 0n co portarea noastră e>terioară. 3" 1l este aprope de to*i. #rof.uin*ele lor .intă ca o sinte.rcuşul de la eforturile ascetice până la conte plarea tainică noi 0l face cu :ristos. Acolo a intrat Iisus ca 0nainte/ er2ător. #ătrunderea lui :ristos 0n noi se face prin Sfintele Taine8 prin spălarea $ote. +u itru Stăniloae. Sfântul Marcu Ascetul spune8 Bte plul acesta.la nă.Se stăduieşte 0 preună cu noi după !irtute.ă ceea ce este 0n tot.G trad. Hiecare din noi este conte poran lui :ristos cu toată !ia*asau altfel spus 1l Se face conte poran cu fiecare dintre noi.din 2receşte.une şi la luptele lor 0 potri!a răului.scoate ade!ărata noastră fire de su. 3% .eieşti 0 plinite.ca putere personală ce lucrea. în 2ilocalia &ol' I.eşte deplin deşi poate intra şi el 0n @ pără*ie.odel de desă!ârşire. Iisus participă la toate suferin*ele noastre uşurându/le.ă a poruncilor du ne.ă 0n ele.0ntrucât !ia*a fiecăruia dintre noi 0şi are unicitatea ei pe care nu şi/o pierde.adică la 2ustarea . 3=" Marcu Ascetu< (espre Botez.locuind de la $ote.$ucureşti.1d. @n strădania insului pentru 0 plinirea lor se află a?utorul &ui.lucrând şi noi acele porunci a?un2e dru spre Sine este prin ele.pentru că nu/& ăsura unirii cu 1l. 1l ne apare aspru când ni Se oferă prin porunci. +o nul nu apare tuturor la fel.

113 24 .$erapeutica bolilor spirituale. Aicolae Mladin. trad.ute care constituie ritualul acestor slu?. 3.ne dă din 0nsăşi !ia*a Sa şi din propria desă!ârşire.ie li.altfel nu ne $isericii şi prin nu ai ca ântui .1)6.S.ă do!ada celei ai 0nalte iu.eieşti pentru nea ul o enesc. 3.ristos I. 1)= 4ean/(laude &arc7et.asila.eu 0n sufletul şi trupul său.are 0ntru el pe :ristos şi el trăieşte 0ntru :ristos.5=6 unirea personală a o ului cu :ristos (el sălăşluit 0n el produce o personali. @n cu :ristos cel sălăşluit 0n noi 0n Sfintele od funda ental.p.C 5In.ea fiind 49 41 od or2anic. 25) 42 @.:ristos su2ru ă păcatul 0n noi.prin lucrarea Sfântului +u7 c7e at de preo*ii i?locirea for elor !ă.=6 şi Epărtaşi ai lui :ristosC 51!r.Se face una cu el şi/l tre. 1u7aristia 0l 7ristifică pe o .lucru ce reiese din cu!intele Mântuitorului8 (el ce ănâncă trupul Meu şi .p.eitorul firii noastre.@şi face sălaş 0n sufletul nostru. Toate acestea se petrec 0n $iserică.:ristos !ine la noi.ea sân2ele Meu.!ia*a lui :ristos e 0ntru dânsul< şi dacă o ul ar fi o fiin*ă care să se de.#.şi prin 0 părtăşirea &ui de pe Sfânta Masă.eră ac*iunea lui G 0n lui sau poate fi contrară.prin un2erea cu Sfântul Mir. 5.uie să conlucră Taine.)F Astfel noi tre.e< fi 0ncorpora*i 0n 1l de!enind prin Sfintele e .eşte la o !ia*ă nouă< odată a?uns 0n sufletul nostru.p.iri du ne.o ul 0l pri eşte pe 0nsuşi +u ne. 2. #rin Sfintele Taine o ul este o făptură nouă. Sop7ia$ucureşti.0n Sfintele Taine noi sunte puşi 0n le2ătură fiin*ială cu :ristos.0n ro âneşte de Marinela $o?in.ră âne 0ntru ai deplină a firii o ului i pri ată de persoana ediu co unitar u an Mine şi 1u 0ntru el.atunci ac*iunea lui ar fi 0n confor itate cu fiin*a cea nouă< 0nsă o ul od li.0n (are locuieşte toată plinătatea +u ne. Sfintele Taine for ea.dar şi 0n +u7ul Sfânt iar uni*i cu +u ne.er G poate fi confor ă cu fiin*a Aicolae (a.Mântuitorul şi 0ndu ne."6.răcă prin 1i sunte 0n :ristos.2FF1.are tot lui :ristos.rii ai $isericii pute Taine E ădulare ale trupului &uiC 51fes.1d.Prelegeri de Mistică Ortodoxă -. #rin i?locirea acestor Sfinte Taine.)1 #rin Sfintele Taine noi ne 0 .eirii 5(ol.!olte 0n creşte prin deci.eu Tatăl.3F< 3.$*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în .)2 #rin 0 părtăşirea cu trupul şi sân2ele lui :ristos.

#rin .iar 0n!ierea este aspectul po.ote.lucru pe care 0l arile etape ale !ie*ii spirituale.conduce lucrarea de o orâre a o ului !ec7i din noi nu nu ai prin puterea ce ne/o dă de a lupta 0 potri!a păcatelor ci şi prin 0ncercările şi neca.o ul intră 0n le2ătură cu :ristos dar şi 0n at osfera de credin*ă care 0nsufle*eşte ca o putere di!ină o.ştea .area .de a suferi neca.este lupta 0 potri!a o ului !ec7i al păctului.iti!. Te elia pentru putin*a cola.de slă.prin $iserică sau prin Trupul &ui plină de du7ul co uniunii.ei.0 preună cu ei ac*iunea Sa care fiecare ântuitoare- ediu 0n ădular al lui se află pe altă treaptă a urcuşului său.irea cu !irtu*i. Moartea aceasta este aspectul ne2ati! al asce.ei.sălăşluit 0n noi de la .de o orâre a păcatului.este 7arul lui :ristos.isericească. Taina $ote.dar o BunireC care are să ne pre2ătească pentru unirea deplină din eu7aristie.iti!ă de fortificare prin !oin*ă a o ului nou 0n :ristos.ea.ote.ului este oartea şi 0n!ierea +o nului a celui ce se .o ul are reali.ă şi se 0n*eleasă ca participare la icşorea. Altfel spus asce.ote.urileparticipând 0 preună cu noi la suferirea lor. :ristos.!or de putere sus*ine strădania asce. Astfel o ul nou 0n :ristos nu creşte şi nu se 0ntinde 0n noi decât pe ăsură ce cedea.ului prin eforturi personale.ă trecând prin isiunea să se 0nal*e treptat din sferele de ?os la cunoaşterea Trei ii.otea..ote.eu şi din fericirea conte plării &ui.0n care :ristos 0şi retrăieşte. 3 dată cu căderea sa ce constă 0n co.este creşterea o ului nou al !irtu*ilor.deci nu doar lucrarea po.urile de tot felul care le 0n2ăduie să !ină spre noi.din neştiin*ă la cunoaştere.a este participarea noastră la oartea şi 0n!irea +o nului.orării noastre este pusă de sus.ire prin !oin*ă a o ului !ec7i..ă o ul cel !ec7i. 2> . @n .da.ă. (redin*a. :ristos este cel ce ne dă puterea de a le ră. se face pri a BunireC a noastră cu :ristos.orârea din unitatea cu +u ne.ci şi pe cea ne2ati!ă.0n continuarea şi actuali. :ristos ca i.conduce cu putere nu doar străduin*a noastră după 0 podo.ca putere a creşterii spirituale !ine 0n o de la :ristos.

II.iect du ne.erarea de pati i. fa.a practică 5acti!ă6 este fa.iar cea a desă!ârşirii sau a !ederii.ru2ăciune curată.*ine 0n starea de 0ndu ne.a 0ndu ne.eire a o ului sau de unire a lui cu +u ne. 1a se o.eirea preasfântă şi preafericită.repre.e ale !ie*ii spirituale 5du7o!nicească68 1.conte pla*ie du7o!nicească.le nu eşte8 !irtute. 3.0ntre acestea 24 . 2.treptele nu indu/le8 făptuire.a purificării a ilu inării şi a desă!ârşirii. MARILE ETAPE ALE VIEŢII SPIRITUALE +upă Sfin*ii #ărin*i e>istă trei fa.a faptelor care are scopul de a/l ridica pe credincios din starea de pati ă şi a/l 0năl*a pe treptele !itu*ii G astfel scopul ei principal este eli. #ărintele Stăniloae spune că cele trei trepte coincid cu fa.intă *inta acestor ne!oin*e. Sf0ntul Ma>i 0n Hilocalia III la Dăspunsurile către Talasie 5556 face această 0 păr*ire.a teolo2ică sau a conte plării tainice a lui +u ne.conte pla*ie naturală şi teolo2ie istică iar 0n Hilocalia II (apete de dra2oste III.eu. 1a este fa. Treapta purificării apar*ine 0n od cate2oric ne!oin*elor ascetice.eirii şi a unirii.a conte plati!ă sau a conte pla*iei naturii. Mai 2reu este de situat. fa.eu care are ca o.a care reface şi do!edeşte refacerea puterilor de cunoaştere ale sufletului o enesc. fa.

iectele pe care le 0n27it acelea se 40 44 #r.tiin!a "#in!ilor Părin!i -.cu referire la să ân*a Ecă.uşă şi nu rodescC 5&c.o ul păti aş se află 0ntr/o continuă preocupare cu ni icul.1)6.cu spune Sfântul Ma>i ai e un stăpânit Epurtat de pati iC.uşă să ân*a ne lăsând/o să rodească8 E(ea că.p.dar u .)3 Treapta ilu inării apar*ine şi urcuşului ascetic şi *intei lui deoarece pe această treaptă se 0ntâlneşte cunoaşterea tainică cu asce.o2ă*ia şi cu plăcerile !ie*ii.căci caută să/şi astâ pere setea infinită cu ni icul pati ilor sale.+r. +u itru Stăniloae. 2%2 26 . PURI&IC'R(' '. Interpretând pilda se ănătorului.ută 0ntre spiniC. Mărturisitorul.o dată ce o. #rof.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. Ce sunt patimile) #ati ile repre. Au ele lor arată că o ul este adus prin ele la o stare de astâ părarea şi nu şi/o poate 2ăsi. :ierot7eos Vlac7os.p. %.ie.intă cel pasi!itate.M0ntuitorul spune că pati ile sunt cele care 0nă. Patimi 1.se 0nă.Psihoterapia Ortodoxă .două treapta ilu inării. 1.ută 0ntre spini sunt cei ce aud cu!ântul.a şi 0n*ele2erea cu efortul de a depăşi această 0n*ele2ere.orât ni!el la care poate cădea fiin*a anifestă o sete fără ar2ini care 0şi caută o enească. 7F Mitrop. @n ele se ai co.de ro. )) #ati ile copleşesc !oin*a astfel 0ncât o ul pati ilor nu o al !oin*ei ci se spune despre el că este un o Sau.1.lând cu 2ri?ile şi cu .

transfor ă 0n ni ic- fiind prin firea lor reducti.ile la ni ic. +e fapt- pati a are prin fire de a face nu ai cu o.iecte. )5 +upă 0n!ă*ătura Sfin*ilor #ărin*i pati ile nu sunt puteri care au pătruns 0n noi / şi tre.uie s ulse G ci sunt ener2ii ale sufletului care au fost strâ .ate de păcat şi tre.uie deci presc7i .ate. )= (ăci pati a- ca fu2ă neostoită după lu e- 0n Ioc să fie o e>presie a su!eranită*ii centrale a fiin*ei noastre- este pasi!itate. Astfel- pati ile sunt produsul unei porniri 0ntortoc7eate ale firii- sau a unei firi care şi/a pierdut tendin*a si plă şi rectilinie< 0n ea se 0ntâlnesc două tendin*e- sau o tendin*ă care nu poate ira*ional.)7 #ati a este er2e până la capăt- ci se 0ntoarce că !ia*a 0 potri!a ei. #ati a este un nod de contra,iceri. #ati a este astfel ce!a işcarea sufletului potri!nică firii. 'ti creştinească este o luptă neâncetată 0 potri!a !răş aşului de!eni conştien*i de acea stare şi să a?un2e cu puterea 7arului du ne,eiesc. #ati a este ce!a ira*ional. Hiind 0nte eiate prin 0ntoarcerea sufletului de la rostul lor du ne,eiesc- firesc şi prin 0ntre.uin*area acestora contrar firii- 0n !ederea o.*inerii plăcerii si *uale- pati ile sunt ale sufletului8 E#ati a- spune Sfântul Ma>i işcări dere2late şi ira*ionale işcare a Mărturisitorul- este o ântuirii noastre. ai de2ra.ă o for*ă care ne poartă fără !oia ei- este se nul unei căderi a fiin*ei noastre 0ntr/o accentuată stare de

Si *ă ântul de a ne afla 0n ră,.oi este de a.solută tre.uin*ă spre a putea la luptele cele .iruitoare- desi2ur

sufletului 0 potri!a firii fie spre o iu.ire ira*ională- fie spre o ură fără ?udecată !reunui lucru sau din pricina !reunui lucru din cele supuse si *urilor.)% Supre a ei ira*ionalitate se arată 0n faptul că- deşi o ul păti aş 0şi dă sea a tot ai ult că lucrurile finite nu pot răspunde aspira*iei lui după infinitiar această constatare 0l u ple de plictiseală şi descura?are. @n !ec7ea
4> 44

#r. #rof.+r. +u itru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I- p. 7) Mitrop. :ierot7eos Vlac7os- Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă, trad. 0n ro âneşte de (onstantin Hă2e*an- 1d. Sop7ia- $ucureşti- 2FF1- p. 1)1/1)2 46 #r. #rof.+r. +u itru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I- p. 7= 44ean/(laude &arc7et- $erapeutica bolilor spirituale I- p. 112

2-

literatură du7o!nicească- pati ile sunt socotite 0n nu ăr de opt- sau- când sla!a deşartă este unită cu sla!a deşartă şi ândria- 0n nu ăr de şapte. Acestea sunt8 lăco ia ânia sau ura- 0ntristarea- trândă!iaândria- dacă identifică pântecelui- desfrânarea- iu.irea de ar2intilăco ia- desfrânarea- a!ari*iain!idia cu 0ntristarea.)" ;nele dintre pati i sunt ale trupului- altele- ale sufletului. Strânsa unitate dintre trup şi suflet face ca pati ile trupeşti să fie 0 pletite cu cele sufleteşti. Atât sufletul cât şi trupul participă la for area şi de,!oltarea pati ilor. #ati ile se de,!oltă pe ăsura creşterii o ului. &a !ârsta prunciei apar 0ntâi pati ile care *in de partea poftitoare a sufletului8 iu.irea de a!u*ie şi ,2ârcenia< apoi se de,!oltă pati ile 0n*ele2ătoare ale sufletului8 iu.irea de sla!ă anifestată 0n 0 podo.irea trupului- 7aine estra!a2ante şi arătarea !irtu*ilor< iar 0n adolescen*ă se de,!oltă pati ile păr*i irasci.ile ale sufletului8 lăco ia care este o.ârşia păcatelor sufleteşti. Atât lăco ia cât şi independent. ;itarea de +u ne,eu fiind ulti a cau,ă a pati ilor- tă ăduirea de ele tre.uie să 0nceapă de la credin*ă- adică de Ia re!enirea la o cât ai deasă po enire a &ui. #ati ile produc o sfâşiere şi o de,ordine in fiin*a noastră şi- prin aceasta- o slă.ire a ei. +ar ele nu au acest efect nu ai asupra su.iectului lor. 1le produc o de,ordine şi 0n rela*iile dintre su.iectul lor şi se enii lui. +e ori- pati a se 0ntinde de la pri ul ei su.iect 0nspre !ia*a altuia. 5F (el tre,eşte prin i ita*ie- sau prin reac*iede nor ale de ar onie. #ati ile produc şi 0ntre*in 7aosul 0ntre oa eni. +e aceea :ristos0nte eind $iserica- ur ăreşte prin ea resta.ilirea unită*ii sau so.ornicită*ii u ane. Această resta.ilire nu este posi.ilă fără slă.irea pati ilor 0n ei. #recu
4/ >9

ândria. 1le coincid 0n fond cu cele şapte păcate capitale8 ânia- in!idia- lenea şi

ândria nu ită pri ul pui al şi

dia!olului 0şi au rădăcina 0n iu.irea e2oistă de sine ca un a.solut autono

ulte ândru

ândria 0n alte persoane< iar raporturile

ândrie ce se nasc astfel 0ntre persoane- sunt contrare raporturilor

#r. #rof.+r. +u itru Stăniloae- Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I- p. 7% Ibidem, p. %F

2/

iu.irea lea2ă pe oa eni- aşa pati ile destra ă le2ăturile dintre ei. 1le sunt ,idul 0n2roşat pus 0ntre noi şi +u ne,eu- cea*a aşe,ată pe transparen*a lui +u ne,eu pentru firea noastră- făcută transparentă pentru +u ne,eu.

1.2. Cau e şi e"ecte ale patimilor

#ri ele cau,e ale pati ilor tre.uie căutate 0n influen*a a ă2itoare a du7ului rău şi 0n sensi.ilitatea o ului. +eci trei factori- sau trei cau,e- produc pati ile 0n o 8 "I *I Mintea slă.ită 0n lucrarea ei autono ă şi proprie< &ucrarea de percep*ie si *ualăcare a de!enit pre

cu pănitoare- care a ieşit din su.ordinea su.ordinea ei-

in*ii- .a c7iar a atras

intea in

c6 3 aler2are e>clusi!ă şi ira*ională după plăcere G până Ia cea procurată de laudele se enilor / şi- conco itent cu ea- o fu2ă speriată de durere. Aceste trei cau,e sunt atât de 0 pletite- 0ncât 0n fiecare dintre ele sunt i plicate celelalte. 51 Afectele sunt Opati i confor e cu fireaO- pentru că slu?esc la conser!area firii- iar pati ile sunt contrare firii- pentru că nu sunt de folos acesteia. Toc ai de aceea- pati ile duc firea la de,ordine- la slă.irea şi desco punerea trupului- din cau,a slă.irii spiritului care/l *inea 0n ordine. Iar si *irea slă.irii 0l duce pe o tot ai departe- 0n pornirea de a/şi reface puterea intea se dintr/o sursă incapa.ilă să/l 0ntărească. +in cau,a pati ilor sale- sufletul se 0 .olnă!eşte- iar 0ntunecă< o ul de!ine idolatru şi nu
>1

ai poate să stăpânească @ pără*ia lui

Ibidem, p. "1

09

+u ne.a?un2e 0n conflict cu se enii. 1. 5-56.nu are oştenire 0n @ pără*ia lui :ristos şi a lui +u ne.euC 51fes.pe care crede prin >2 od al stârnirii intea şi să/l traduce pati ilor 0n orice 0 pre?urare.ea.care este un 0nc7inător la idoli.aceeaşi 0n toate .că nici un desfrânat sau necurat sau laco .sau !rând să ne ridică pati a ândriei.ca unitate per anentă a persoanei proprii. 1l este pri a răsărire a 2ândului si plu că a putea să!ârşi Mitrop.sau tre. (ăci ur ărind plăcerea şi !oind să ne asi2ură o. Sfântul Apostol #a!el sus*ine cu fer itate8 E(ăci aceasta s/o şti*i .ă pentru o ent.uie la in*ii.ine.sc7e a ur ătoare8 Satana aruncă 0n că pute o eală.or2ani.isul atac.$.0 prăştierea scape aşa/.itarea de +u ne. +ar sfâşierea se 0ntinde şi pe planul rela*iilor interu ane. de. #rin aceasta.area lu ii 0nseşi.este reco andată de ascetica creştină.fiecare e le2at prea tare nu ai de si *irea care/l sesi.si *irea contri.ca noastră un 2ând de păcat.prin in!idia lor.eu are ca ur are şi uitarea de sine. 52 +e.ordinea firii o ai pricinuiesc 0nsă pati ile şi prin sfâşierea pe care o aduc 0n ea.uie să o o entele !ie*ii.ă 0n nenu ărate aspecte. 2"7 01 .p.Psihoterapia Ortodoxă . :ierot7eos Vlac7os. +eci. #rin si *irea condusă de plăcere lu ea se fărâ i*ea.ă a 3 ul nu in*iiO.fără le2ătură 0ntre ele. Mintea ce slu?eşte si *irii se apleacă şi ea spre diferitele aspecte sin2ulare.aşa/. ai este o fiin*ă unitară.din care tre.tiin!a "#in!ilor Părin!i I. St*rnirea patimilor @n toate scrierile du7o!niceşti ortodo>e se repetă.eu.iectele care ne/o procură.isa Opa.i Ia infinit de pe pri ul plan eul.

uie 0ncepută cu credin*a.%).4ăzboiul ne&ăzut. 1l luat fa*ă de el nici o atitudine.i*ii şi ce porniri o stăpânesc. Ve.2FFF. Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste II.53 o elii 0n conştiin*ă / e ai ulte ca.C 5) Sfin*ii #ărin*i cer 0n pri ul rând o 0ntărire a aceasta e şi o lucrare de !oin*ă. Iar de se 0ntâplă a fi ispitit şi de alte ai apropiată care te atacă de/a dreptul şi ai ult. Aceasta este ordinea ră. #a. 1d.uri 0nsă Sfântul Ma>i 0ncon!oaie o eala apare 0n noi fără să pri!i la unele lucruri spune inte< e>terne..ă. Atunci intră 0n lucru a intirea unui păcat repetat. 113 Sf.oi asupra a ceea ce te stăpâneşte >0 >4 #r.ire a unei pofte / pri a apari*ie a prile?uită de pri!irea unor lucruri e>terne.ă. Aşa cu Mărturisitorul8 EMai 0ntâi a intirea aduce 2ândul si plu 0n o elii 0n cele pe calea aceasta a făcut pe #ărin*i să reco ande 0nc7iderea si *urilor 0n acesta . $una!estire.uri Mo eala e. 51/52 02 .0nfă*işându/se 0n fa*a 0ncă nu e un păcat.$acău. &uptă.55 cu putere.pri a apari*ie 0n conştiin*ă a unei dorin*e rele.ă şi statornică 0 potri!a 2ândurilor sunt reco andările necontenite ale dascălilor du7o!niceştipentru cel ce nu !rea să cadă pradă pati ilor.oiului contra !ră? aşilor şi poftelor rele8 intră 0n ini a ta şi cercetea. Ia ar ele 0ntâi 0 potri!a acelor pati i./o cu dea ănuntul.luptă todeauna cu pati a cea ai ult şi ce pati ă o terori. +esi2ur că păcatul cu fapta.+r.p.ilitate.p.sau o concep*ie care 0i oferă ar2u ente contra păcatului. Ia sea a ce pasiune o atacă pati i. #rof.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe-. Apoi 0ntoarce/te cu ră.ea..pe de alta se referă la inte.p.care pe de o parte e c7estiune de !oin*ă. +u itru Stăniloae.cutare faptă păcătoasă.aten*ia şi re.pentru că noi 0ncă n/a in*ii ca o si plă posi. @n unele ca.o!ind se stârneşte pati a. =5 >> Aicodi A27ioritul.dându/i acesteia o atitudine intelectuală.i ce 2ânduri.la rândul ei nefiind scoasă afarăintea la 0n!oire< 0ntâ plându/se aceasta se a?un2e.isten*a trea.aşadar.a in*ii. Această pri ă tre. 3pera de redresare a o ului tre. Aceasta.în 2ilocalia &ol'II I. Venirea !re uri de nă!ală a ispitelor.0n sfârşit la in*ii 0n po.i*ia ei.ce dispo.

3FF 00 .nu cu lu ea 0n care ne află .ilită*ilor sale !iitoare 0n le2ătură cu lu ea 0n care se află *intuit.ente şi !iitoare.aduce să o orâ poate fi o orâtă această fiin*a noastră autentică şi Gri?a e rodul a ar al pati ilor sau al 0 păti irii de lucrurile lu ii.5= Sfin*ii #ărin*i ne 0ndea nă să nu 0n2ădui ca intea să ne fie cucerită de !reun lucru sau de !reun 2ând care *ine de i periul si *urilor pentru că o astfel de 0ndulcire !a fi ur ată i ediat de 0 păti ire şi distru2ere. 1a e cleiul care ne lipeşte de suprafa*a lu ii e>terioare.şi prin ea o ul caută să asi2ure ereu reali.ă islind.tiin!a "#in!ilor Părin!i I.iar această 2ri?ă nu/I lasă din lan*urile sale nici o clipă cât trăieşte.pre.ea este pri a 2ri?ă.iar oarteC 5Iaco! 1. 3 are parte din !ia*a sa o ul se află 0n aşteptarea şi 0n căutarea de plăceri şi 0n frica de dureri.mpătimirea şi -ri.e anifestarea necontenită a pre. . Gri?a de a plăcea lui >4 >6 #r.en*ei pati ilor din noi.p.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe -. :ierot7eos Vlac7os.ei este cu 0 păti ire. Acesta e un rod al pati ilor.a Aer!ul tuturor pati ilor este 0 păti irea. #ropriile noastre dorin*e ?oacă un rol i portant 0n procesul de 0 păti ire8 E(i fiecare este ispitit când este tras şi o it de 0nsăşi fapta sa.+r. Apoi pofta. 11" Mitrop.naşte păcat. Motorul 2ri?ii e frica. +u itru Stăniloae.+. A face parte din lu e 0nsea nă a a!ea 2ri?ă.1)/156.le a asce.57 păcatul o dată să!ârşit.1. @ păti irea atra2e după ea spre e>terior toate puterile noastre sufleteşti.. Aşteptările şi te erile acestea ne produc 2ri?i. #ati a 0şi trăieşte apo2eul 0n 2ustarea plăcerii şi 0n re!olta fa*ă de durere.Psihoterapia Ortodoxă .area posi.p. .stan*a pati ilor. #rof.su. #ro.

ună este ostenelilor< iar 0nceputul ostenelilor sunt !irtu*ile.aşa 0ncât părtăşia la .spre i. +u itru Stăniloae. +e 2ri?a cea dintâi tre.1d./n sera#im printre oameni .!orul !ie*ii sale eterne. G trad.ândit ne0 păti irea.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. 11" 41 Ioan Scărarul< "cara 883I.1"%2.satisfăcând porunca acestei responsa.ertatea de pati i şi de lu e.M.iar or. Iar rodul şi fiica unei cu2etări ai continue la !irtute este deprinderea.uie să scape o ul pentru a se face disponi.5" 3 ul cel prin toate ase ănător cu +u ne. +u itru Stăniloae. în 2ilocalia &ol'I8.ea este totodată o lansare continuă a o ului peste sine.$ucureşti.a do. 5% B.ună a fiin*eiC. Gri2ore de AJssa.p.uia neapărat să ai. (ând a scăpat de ea.p. @nsuşi +o nul dăruieşte şi statorniceşte această stare a sufletelor iu.se reali.ă !oin*ă li.ea creşte din răspunderea ce o are o ul de sinea sa ade!ărată.D.introduceri şi note de #r.(espre "u#let şi )n&iere I. #rof.eu. Iar fiica deprinderii este calitatea .=1 >>/ #r.erarea de pati i.eiască.tre. Spre eli.irea 0nsea nă lipsa ac*iunii intea să câşti2e dra2ostea du ne.este cea de a doua 2ri?ă.ertate. @nceputul !irtu*ilor e floarea lor< iar floarea !irtu*ii este 0nceputul lucrării. 123 MMM.a do.itoare de +u ne.=F Toate !irtu*ile a?ută Sfântul Ioan Scărarul spune despre !irtu*i8 EInten*ia cea .$.eu. Hiica !irtu*ii este lucrarea 0n continuare.a scăpat de i păti ire. 377 04 . +r.+r.eu.din 2receşte. I. +upă cu !ederea este ac*iunea naturii.sau prin 0 plinirea !oii lui +u ne.ă fiin*a noastră autentică.+u ne.unuri să fie răsplata !irtu*ii sale.p.tot astfel !irtutea se 0 potri!eşte răută*ii.il lui +u ne.erarea de această 2ri?ă *inteşte purificarea.ea. #rin ea.nu de a plăcea lu ii.eu.eirea. #rof.eu.3.ilită*i. 32" 49 Sf..eră şi li. aica naturale.p. Virtuţi Marea !irtute este eli."#*ntul "era#im de "aro& I.nu de eli.$.erarea de 2ri?a de +u ne.ândit li.

(ele şapte trepte ale urcuşului spiritual sunt8 credin*a.=2 Astfel 0nceputul ..do!edirea lucrurilor celor ne!ă.ci de o desfăşurare !oită şi a?utată de noi.p.to*i arii dascăli ai asce.năde?dea. +esi2ur. Astfel.16 (redin*a noastră tre. +eci!irtute. O(redin*a e prin fire 0nceputul !irtu*ilorO.dare.ute.uie să a!e +in ai 0nainte de orice credin*a do.o dată ce 1l 0nsuşi a spus8 OHără de Mine nu pute*i face ni icO 5In 1).eu. (redin*a este .$rezire duho&nicească.iar .a a?uns să creadă de fapt.2FFF.şi +u ne. 'tefan &acosc7itiotul. 13F 0> .+r.u*ia lui..sau credin*a ca !irtualitate.inele fiind sfârşitul !irtu*ilor. O@nceputul oricărei lucrări plăcute lui +u ne.nu e !or. +u itru Stăniloae.irea.ândită sau 0ntărită la $ote.uie să ai.. din li .un e pus de +u ne.utenu doar si plu 0n cele ce se !ăd8 EIar credin*a este 0ncredin*area celor nădă?duite.eu0nfrânarea.a de o desfăşurare auto ată.fără să se că 0nainte de orice altă lucrare şi preocupare ./.ră.tre.nepăti irea şi iu.tre. Sfântul Apostol #a!el spune că.it la actualitate prin faptul că o ul şi/a dat contri.inele e credin*a actuali. 273 40 #r.frica de +u ne.inele concentrat.ată. Credinţa (redin*a e pri ul pas 0n !ia*a du7o!nicească.eu prin $ote.to*i.eu este c7e area cu credin*ă a nu elui +o nului nostru lisus :ristos.s/a tre.prin toată 0ncordarea noastră. Astfel. Toată !ia*a !irtuoasă a noastră nu e decât o desfăşurare a acestui 0nceput pus de +u ne.e concentrat 0nlăuntrul credin*eiO.uie să se roa2e 0n +o nul şi să ceară de la 1l 0ndoiască.!rând cine!a să creadă.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.7arul ascuns 0n el de la $ote.C 51!r.p. trad.ă ări e de suflet şi de aici 0ncepe ne!oin*a ărini oasă.Sc7itul &acu Sfântu Munte At7os. 42 !oiesc să intre 0n stadiul liniştei 0ndu ne.credin*a este să crede 0n cele ne!ă. 1.fără noi.O.darea şi 0ndelun2a ră. 11.eitoare şi să se consacre lui (u!iosul #aisie A27ioritul."6.ei au 0n!ă*at ai ales cei ce ila.=3 o entul 0n care.ună.a elenă de Ierosc7i . #rof.eu.

Ma>i Mărturisitorul< 4ăspunsuri către $alasie. Aşadar. +ar creşte pe ăsură ce 0 plini si *i poruncile şi do. că pe +u ne.eu şi ne desc7ide ult &ui. (redin*a este aripa ru2ăciunii.uie 0ntărită adică ra*iunea.eu cel cre.eu poate toate< ci cel ce crede că !a pri i toate. Aceasta 0nsea nă că e la dru .eu este credin*a de. Tre.căci credin*a este @ pără*ia lui +u ne. @ pără*ia lui +u ne. #ăcatul 0ncepe de fiecare dată printr/o cădere a ra*iunii. =5 ai presus de 44 4> Ioan Scărarul< "cara 883II. în 2ilocalia &ol'I8 I.eiesc o for ă.eu este acelaşi lucru cu @ pără*ia lui +u ne.eu fără for ă.iar @ pără*ia este credin*a care a pri it 0n c7ip +u ne.ne i?locită şi fire a celui ce crede cu +u ne. 3"7 Sf.eşte nu ai prin cu2etare de 0 pără*ie.dar creşte prin toate !irtu*ile ce le do. 1ste o e!iden*ă care sporeşte treptat. Astfel 0n iu.ut.!oltată prin lucrare.ândi şi !irtu*ile. Această 0ntărire se face prin credin*ă.ândi (redin*a e pri a !irtute cu care porni adau2ă pe ur ă pârâiaşele altor !irtu*i.iste.eu.neclătinat de nici o 0 potri!ire.eu a celor ce fac parte din ea.entă de la 0nceput. (redin*a 0n +u ne.=) (redin*a creşte cu !re ea la o e!iden*ă atotlu inoasă. (redin*a este o stare neândoielnică a sufletului.eu. 99.p. Aşadar s/a do!edit li pede că credin*a este o putere de le2ătură care 0nfăptuieşte unirea desă!ârşită.p.cu !re eacredin*a de!ine o !edere.e pârâiaşul căruia i se pre.0ncât.ultă 0nsă şi din felul pati ilor de a se stârni. (redincios este nu cel ce socoteşte că +u ne. 1a se deose. (ăci nea!ând/o pe aceasta se !a 0ntoarce iarăşi 0n sânul eu. 12F 04 .ire adună ea toate !irtu*ile. (ăci prin acestea arătă ai ulterior.Aecesitatea credin*ei ca pri ă treaptă a urcuşului du7o!nicesc re.ca să re. Iar 0 pără*ia aceasta 0nfăptuieşte unirea ne i?locită cu +u ne.credin*a re!arsă o nouă e!iden*ă peste anu ite ade!ăruri ra*ionale referitoare la +u ne. în 2ilocalia &ol' III I.

Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. @n frica de +u ne.en*ei lui +u ne. &rica de Dumne eu1 pocăinţa Hrica de +u ne. p.care e nu ai slă.+r.eu este una din trăirile iu. Scriitorii du7o!niceşti deose. Dafail Aoica. #ri a e a 0ncepătorilor.a douaa celor pro2resa*i.iciune. == Hrica de păcat prin alipire la lu e este 0n fond frica de +u ne.eu.Al.eu. Au credin*a se naşte din frica de +u ne.şi acest spor 0l si *i ca o for*ă atât de puternică. Deântre2irea.0n frica de a cădea 0n .frica de pedeapsa &ui. Hrica de lu e o păti i .eu8 frica de ro.ie.0ncât e 0n stare să 0n oaie sau să rupă toate le2ăturile care ne 0nlăn*uiesc de lu e8 0 păti irea.care este aşa de pre*ios. +acă prin credin*ă ni se dăruieşte un 0nceput de e!iden*ă a pre.frica.i 0ntr/ade!ăr ai 0n*eles ce 0nsea nă oartea.iciune şi ro.şi fri ca din iu. +ar nici frica de +u ne. :arul lui +u ne. #rof. 13% Iero .ea ne stăpâneşte prin slă.ci şi o are putere de a 0nfrunta frica de lu e.ertate.aşa de dulce sufletului.când 0l pier.0.nu a!e !iitoare.şi anu e a unui rău care ne !a apăsa e>isten*a la infinit.2FF2. "7 06 .it.esc două feluri de frică de +u ne.unătatea &ui.i pe +u ne.1.2ri?a lu ească. Hrica de +u ne.eu.aşa de dra2.irii.i că/& pier.care e una cu frica de +u ne.ci frica din credin*ă. =7 44 46 #r.i adică.7ultura duhului.când *i/e frică cre.eu este opusul fricii de lu e. @n frica de a păcătui.irea !oin*ei noastre.euprin frică ni se sporeşte re!elarea acestei e!iden*e.eu se anifestă conştiin*a destinului nostru etern de a nu ne asi ila cu conştiin*a unei pri e?dii i ediate.ea are rostul să copleşască frica de lu e.eu.eu e o for*ă care 0ntăreşte !oin*a noastră.eu este aşa 0ncât.ireadică frica de a nu ne lipsi de .total lipsită de li. Hrica lui +u ne.ci a unei pri e?dii lu ea.ra*ele lu ii.aşa de iu.a Iulia.p.eu 0ncepătoare nu e nu ai slă. +u itru Stăniloae.1d.

ult cu fa*a spre trecut.ca să desc7idă dru o ului nou născut la $ote.0n două 0n*elesuri8 0ntâi ca lo!itură aceluia..ândeşte de la +u ne.nii scriitori du7o!niceşti reco andă şi 2ândul la purificare de pati i.eu cură*irea de păcate şi !indecarea de pati i. $ote.al doilea.eu.punând 0nceputul o ului nou. 1ste pocăin*a ca Taină.sus*inută de conştiin*a unei !ie*i păcătoase.pentru ca să sporească 0n noi frica de +u ne.şi pocăin*a ca lucrare per anentă 0n suflet. oarte ca i?loc de oartea 0n sine sperie pe un credincios ade!ărat.asociat cu conştiin*a păcatelor proprii şi cu tea a de ?udecată.ca . Asce.care #ocăin*a luptă ai ai durea.ul este oarte a o ului !ec7i.Opera ascetică. Sfin*ii #ărin*i cunosc două for e ale pocăin*ei.duce la pocăin*ă pentru păcatele trecute.eu. ed. propăşirii ortală ce i/o dă ortificare treptată a 1a 0nlătură 2unoiul adunat cu ti pul 0n suflet.eu.este cură*irea conştiin*ei.prin care e!ită oarte nu sunt decât 2ândul la +u ne.1%"5p.cu fa*a spre !iitor.păcătoşilor ântuirea.Hrica de +u ne.pentru că desă!ârşirea c7iar a celor desă!ârşi*i este nedesă!ârşităO 5(u!. Hrica de +u ne.care ur ea. #ocăin*a este re0nnoirea $ote.ului.nedepline. 55.O+espre pati iO.ci edită la ?udecata din ur ă.eu. 1l acordă trei atri.!ârcolirilor aceluia. Sfântul lsaac Sirul spune despre căin*ă8 O+acă to*i sunte ni eni nu e deasupra ispitelor.nici una dintre !irtu*i nu e şi drep*ilor. &ucrul ei nu se poate sfârşi niciodată.ă o !re e.totdeauna.ul.ă or*ii.eu e o frică de ?udecata &ui. 22F6. .care !a pecetlui pentru !eci soarta noastră< e frica de ?udecata din ur ă şi de c7inurile unei !eşnice e>isten*e neautentice. Atena.dacă !or să do. #rin pocăin*ă o ul do.ândească păcătoşi şi ai 0naltă ca pocăin*a.ute căin*ei8 0- .dar nu Hrica şi 2ândul la ?udecata lui +u ne. (ăci ea Ii se potri!eşte tuturor.iar $ote.a răsăriteană reco andă ne0ncetat să păcatul. 'i nu este nici un ter en al desă!ârşirii ei.

ault.. 1le duc cu ea tina uiată după ce ai cură*it/o de pe 2ea ul sufletului.+r. +u itru Stăniloae.$ucureşti.ne0ncre.it 0n!ârtoşarea sufletuluipro!ocată de păcătuirea 0ndelun2ată. 44/ nepre2ăti*i sau nu ai cu o rea intire scurtă a păcatelor 0n ulti ele clipe.ci ne c7ea ă ereu ai departe< .ile.ă 26 Au se ter ină niciodată cât trăi . +u itru Stăniloae.eu nu ne lasă să ne fi .ci şi peste !irtu*ile noastre0ntrucât totdeauna le reali. =" Sfin*ii #ărin*i pun 0n le2ătură cu căin*a lacri ile. 15= #r. 1le se i!esc după ce pocăin*a a reuşit să străpun2ă ini a. #rin căin*ă +u ne.=% Mărturisirea 0nsăşi 0l 0nal*ă pe o .16 1a e cea ai 0naltă dintre !irtu*i< căin*a este iposta.na e2ois ului. +acă n/ar fi căin*a.$eologie dogmatică ortodoxă% &ol III.precu duce la ea pocăin*a ca Taină tre. (ăin*a este cea că.e.desc7i.2FF3.0ntrucât ea include căin*a s erită pentru păcatele ărturisite şi !oin*a de a se eli.e!ident că nu ne pute c7iar . Institutului $i.eu şi spre se eni şi sco*ându/l dintre . #rin căin*a per anentă ne pre2ăti pentru pocăin*a ca Taină.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne. +acă +u ne.ându/i acestuia perspecti!a spre +u ne.sau #r. 1a ne face să er2e 0nainte. ul*u i ai cu ceea ce a a?uns să Au ne lasă nici o clipă să ne opri . #rof.ci pentru ereu ne ul*u ită cu ceea ce reali.ători 0n ce este 0n noi şi su.+r.ră ânând 36 1a e un nu pentru că este ea 0nsăşi o !irtute 0nfăptuitoare 0n rând cu celelalte.ci ne c7ea ă la lar2ul solidarită*ii 0n dra2oste. &acri ile sunt do!ada că pocăin*a a ră.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. #rof.a de ?udecător al 0n for ă nedesă!ârşită< ai 0naltă dintre !irtu*i conştiiin*ei nu nu ai peste păcatele noastre.era de stăpânirea păcatelor.ă aparte.p.eu ne/a lăsat pocăin*a ca Taină. care nu se lasă a ă2it de falsa plăcere oferită de e2ois ul nostru şi ne opreşte de a răspunde afir ati! c7e ărilor din adâncul de 0ntuneric al oceanului de e2ois .nu ne lasă 0n . 1d.ea.ea este un i?loc de continuă desă!ârşire a noastră.idurile de păcat şi de 0 pietrire ale e2ois ului.p. noi.n/ar fi tendin*a de depăşire 0n o . 13% 0/ .căin*a este oc7iul critic otor al tuturor !irtu*ilor.uie să ne 0nde ne la pocăin*ă per anentă.

17 61 Ioan Scărarul< "cara I3.a!ând rostul să/l ferească pe o scufundarea totală 0n lu e.1d.$ucureşti.cu lacri i şi cu stăruin*ă. +u itru Stăniloae.antină.dare a neca.+acă nu cere sunte neâncetat.tre.urilor.ileşte conducerea şi li.p.e>ercitată li. $i.sporind cu !re ea.2. #rin 0nfrânarea care li itea.n"r*narea1 pa a minţii @nfrânarea. +ar prin aceasta.dar pot a?un2e aproape tot până acolo. #rin 0nfrânare o ul alun2ă de pe lu e !ălul de 0ntuneric şi/i redă iarăşi 0nsuşirea de transparent al infinitului. 1=1 49 .urilor.ună a celor potri!nice păcatelor.Pocăin!a sau întoarcerea la (umnezeu.ă pati ile. 13= 62 #r. 1i er2 ona7ii.p.ertatea spiritului 0n sine 0nsuşi.er de o ul credincios.+r.pentru a căuta pe +u ne.ci şi o lucrare a !irtu*ilor şi o ră. +eci nu un dispre* de lu e se !oin*a unei descoperiri a 0ntre2ii anifestă 0n 0nfrânare.eu.această re!enire la să câşti2ă aceasta din nou- pri a noastră ne!ino!ă*ie.prin lacri i şi prin lucrarea cea .2FF1.darea de .p.ci o 0ntoarcere de la o lu e 0n2ustă şi 0n2roşată de pati i.eu. O#ocăin*a este 0 păcarea cu +o nul. .nu e 0nfrânare din urcuşul spre +u ne.72 (reştinii din lu e nu pot să practice o 0nfrânare radicală ca 0nfrânarea ona7ală. 69 MMMM. 7F Ioan Scărarul cuprinde şi el 0n pocăin*ă nu nu ai un re2ret pentru păcatele trecute. #rof.dar pot practica o anu ită cu pătare care.O 71 1.iecte care satisfac aceste pati i.pentru a 2ăsi o lu e transparentă.ună !oie a tuturor neca.eşte 0n sine factorul care !ede 0n lu e şi altce!a decât o.ci ăre*ii a lu ii< 0nfrânarea nu e o 0ntoarcere de de Ia lu e peste tot. "#' Macarie :gipteanul .ci depărtare de rele.să a?un2ă la ai 0ncet.o ul resta.dacă nu ne luptă pe !eci pierdu*i iar @ pără*ia niciodată nu ne !a apar*ine.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. în 2ilocalia &ol'I8 I. #ocăin*a este ră.

ei se o. 1ste o 0ncordare a !oin*ei şi o reaşe.0n special ortodo>ă. #ostul ade!ărat nu constă doar 0n a isto!i trupul.doar 0n a/i da celui 0nfo etat pâinea pe care ai !rea să o ănânci tu.eu.ă c7iar şi nu ai o sin2ură !irtute.ci şi de la dreptul de a/şi spune părerea atunci când socotesc că !ăd ai ?ust.tre.olatci. de capete.c7iar dacă dintre cele ic ai ici.n act de 0nfrânare al propriului e2ois . #rof..este şi postul care 0nsea nă un act de prea ărire a lui +u ne.e nu nu ai de la iu. (ăci precu orice ădular al o ului.li2ă nu nu ai la 0nfrânare de la ândrie.7u&*nt ascetic în 6. Mai ales tinerilor le este necesar postul.73 .li2ă să se 0nfrâne.care se adau2ă la nu ărul tuturor !irtu*ilor.şte.Duperea de lu e a ona7ilor este 0ntărită prin trei !oturi8 !otul sărăciei.irea de a!u*ii.ci şi de la le2ătura con?u2ală care/i poate stârni la cur!ie< iar prin !otul ascultării se o.irea celorlalte pofte ale trupului.din 2receşteintroduceri şi note de #r. :aris a.fără +iado7 al Hoticeei.ci c7iar de la orice posesiune care le poate fi un prile? spre pofta de a!u*ie< prin !otul castită*ii se o.sufletul şi trupul nu/şi trăiesc !ia*a i.are a do niei spiritului asupra trupului.fie cât de să ştie. Sfin*ii #ărin*i scot 0n relief. #rin !otul sărăciei ei se o.s/a 60 lucrurile ădularul care lipseşte tot aşa cel ce ne2li?ea.căci şi aceasta poate fi un prile? de stârnire a ândriei.e 0n toate.strică toată fru use*ea 0nfrânării. #ostul e antidotul 0 potri!a acestei e>tensiuni patolo2ice a poftelor şi a e2ois ului.adică 0n 0nfrânare. #rin acestea. <0.de !a fi tăiat. @nfrânarea este un nu e de o.1d. +r.0n starea nor ală.uie să spirituali. Mântuitorul nostru Iisus :ristos 0nainte de a 0ncepe lucrarea pentru i..it.pe lân2ă slă. @n concep*ia creştină.li2ă nu nu ai la 0nfrânarea de la cur!ie.1""3. (el ce se ne!oieşte.e trupul.0n c7ip deose.în 2ilocalia &ol' I-G trad. #ostul cu trupul este el 0nsuşi un act de creştere spirituală.şi trupul să fie ediul de lucrare a spiritului.sufletul tre.p.uie să se 0nfrâne.ca efect al postului. )32 41 . +u itru Stăniloae.al castită*ii şi al ascultării.ă!irea nea ului o enesc.face urâtă 0ntrea2a 0nfă*işare a o ului.e.li2ă să persiste toată !ia*a 0n această renun*are la 0 păti irea de lu e.e adunarea s erită a eului 0n sine.$ucureşti.păstrarea nepri7ănirii.

pute reuşi 0n opera de cură*ire lăuntrică a noastră.eieşti.7) #ărin*ii reco andă o 0nfrânare necontenită de la toate pati ile.ună şi cu :ristos care locuieşte 0n ea.ser!e 2ândurile.se face 0n le2ătură cu ini a cea .lină.p.işnuit.une.ă +u ne.du7urile rele. Sfin*ii #ărin*i socotesc că 2ândurile păti aşe sunt ridicate 0n conştiin*a noastră.une să le asocie.ună e cal ă.ă/le de la ini a şi i a2ina*ia ta.ca să nu se a.dar prin stârnirea !reunei pati i cu o.de cele care ne/a ai ulte ori.75 Toată strădania noastră 0n !ederea cură*irii 2ândurilor.dulce şi răspânditoare de odi7nă.ată spre rău. Iar 64 6> etoda cea MMM.un ce răsare 0n noi să/l aduce .de la pri a apari*ie 0n cu2etca ?ertfă lui :ristos.prin ini a cea rea.eu.depărtea.ă 0nfrânarea de la celelalte. Au căuta să cunoşti altce!a 0n lu e decât pe (el Dăsti2nit< Via*a şi Moartea &ui.şi nu ai raportându/le la ea din pri a clipă pe cele rele.le icşoră treptat.respin2e/le. (7iar dacă sunt aduse de al*ii.ună lucrea.care 0n definiti! tot din ea răsar.p. Aepăti irea ar fi astfel o co pletă predo inare a ini ii . &uptând 0 potri!a pati ilor. +u itru Stăniloae./n sera#im printre oameni . #rin ini a .care e un pas i portant spre nepăti ire.+r. Hi un cule2ător 7arnic al lucrurilor du7o!niceşti şi cereşti. 335 Aicodi A27ioritul. Au ai 0ndru ând spre această ini ă 2ândurile .ca pe cele rele să le alun2e din pri a clipăiar pe cele . Acestea cer luarea a inte a ta.e.desc7isă infinitului !ie*ii.4ăzboiul ne&ăzut I.ordonatăcea . To*i asce*ii.pentru că.7rănindu/se din odi7/ na !ie*ii infinite du ne. in*ii 0ntr/o #ri!e27erea şi 0nc7iderea si *urilor duc la concentrarea edita*ie 0ntoarsă asupra ei 0nseşi. 2% 64 #r. #ri ul scop al acestei adunări 0n sine a in*ii este să/şi o.0n ti p ce ini a păti aşă e a2itată şi de. 7= 3rice 2ând . #rof.cu 2ândul la +u ne.0ndată ce apar.când au 0nceput să/I slu?ească +o nului s/au 0nar at cu postul.0ntărit cu post 0ndelun2at.une.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. +eşi 0nfrânarea de la lăco ia pântecelui este cea care uşurea. 175 42 ."#*ntul "era#im de "aro& I.(el ce locuieşte 0n adâncul ini ii noastre.eu.p.de Satana.

ori defăi ări şi ocări de la oa eni ori.0şi arată eficien*a şi la 0nceput.ultă că pa.prin care pute la :ristos.un sta tare pe lân2ă el.3.ne!ă. 'i asociindu/l cu 2ândul la +u ne.eu 0n concentrarea 0n ea 0nsăşi. Sop7ia.i ne!ătă at 2ândul si plu.ute neca.să I/l aduce pă.eunescându/se din +u7ul Sfânt. #a.este să/l asocie intea sie 0nseşi.sau 2ândul .1d.eu a depanare necontenită a nu elui lui +u ne.p.ate la uşa ini ii sale. (redin*a.eu.urileulte feluri.eu prin credin*ă.(espre în#runtarea necazurilor.dare şi de 0n2ăduire este dator ai 0nainte de toate să sufere !ite?eşte neca. Scrisoare către cel care suferă. Tre.$ucureşti2FF2.is 0ntr/o inte.ai si2ură prin care pute apărut 0n noi. Ini a fiind locaşul lui :ristos 0n noi.de!enită prin $ote.astfel e respins atacul.uri de 4udecata fiind o etodă de per anentă alternan*ă cu pronia. +in toate acestea re.ă ce şi/o face poate fi oprită de a lucra continuu.ilitate pentru :ristos a celui ce .0n căutarea ini ii. din pri ul cucerit 2ândul pati ii.uie să o ent 2ândul ne!ino!at cu 2ândul la +u ne.iar a/şi 0ndru a cine!a spre ini ă orice 2ând pri asocie născut 0nsea nă a/l asocia po enirea lui :ristos. casă a lui :ristos.pentru a/l 0ndru a pe o făcându/l să părăsească o !ie*uire do inată de pati i şi să alea2ă una 66 +anion Vasile.ca să se nu ească şi el fiu a lui +u ne.a 2ândurilor constă propriu/.cu fiecare 2ând 0ntâi născut.năde?dea şi dra2ostea e>pri ă starea de sensi.apucându/se de 0ndelun2a/ră.sau 1. Răbdarea şi #ndelun-a răbdare (el ce !oieşte să fie plăcut +o nului şi să se facă oştenitor al lui +u ne.a 2ândurilor este o pa. 77 pe căile unei !ie*i ai curateai strâ torările şi ne!oile care 0l 0ntâ pină.dar cu 2ândul intea nu &ui ca ?ertfă. =2 40 .

0nfrânată.0n aceeaşi ordine8 0ntâi ispitirea prin plăcere.sau starea nepăti aşă.date.ci ea e o stare *esută din toate !irtu*ile a căror do.uit să le treacă şi Mântuitorul.ă/*i ini a ta şi ra.0n pustie. @ncă de la 0nceput #ărin*ii.darea. ai nepătate de ul*u irea de sine< neca.ucuriilor / 0n !ăile neca. +u itru Stăniloae.0n al doilea rând.0ntrucât durerea a fost adusă de plăcere.deşi nu ită cu ter en ne2ati!.dacă te apropii a slu?i +o nului.au putut să placă lui +u ne.ândire #r.repre.darea supărărilor. #rin 0nfrânarea de la plăceri a pe al doilea.precu acceptare.urile precu @ndreptea.aşa decur2e !ia*a o ului du7o!nicesc< dar ea 0nscrie un real pro2res c7iar 0n aceste alternan*e.0ncercările supre e prin durere 0n !re ea #ati ilor şi a or*ii pe cruce. Ispitele 0n sens restrâns au prin ur are scopul de a ne face să .intă.dare sunt tot ai curateai spirituali.#atriar7ii.ateai fer ră. Ispitele ne a?ută să creşte prin 0nfrânare. $ucuriile pentru ră.uie dată lupta direct. #ricina pri ordială şi directă a decăderii o ului nu e fu2a de durere.adică 0ncercările 0şi 0 plinesc scopul de a ne 0ntări prin ai 0ntâi şi 0n od principal şi .irui pati ile poftei.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.urilor l/a inus.di potri!ă.2ăteşte/*i sufletul tău la ispită. +eci cu plăcerea tre.eră cu totul de pasi!itate.p. Hu2a de durere !ine ulterior. Aepăti irea nu e un treptată nu e decât o apropiere de nepăti ire. Aceste două feluri de pro.o neutralitate a firii.+r.ice Scriptura8 EHiule.urilor. 7% +e pe dealurile . Aepăti irea spre care duc 0nfrânarea şi ră.o dată cu cură*ia.dând !ite?eşte toată ispita şi neca.dăC 5Isus Sira7 2-16.e a tre.erare a spiritului şi o deplină stăpânire de sine.ci căutarea plăcerii. 1"3 44 .eu ră.o stare li. #rof.#rorocii. făcut un pri pas spre for*a spirituală a făcut nepăti irii iar prin ră.Apostolii şi Muceniciitrecând prin această cale a păcatelor şi a ispitelor.a durerilor şi a neca.aşadar o deplină eli.urile sunt tot 6- spiritual prin respin2erea lor.

ate prin ti p.unătă*ilor ce !or să fie. Aăde?dea este credin*a 0ntr/o fa. Si2uran*a năde?dii 0n .136. Aăde?dea creştină este aşteptarea plină de 0ncredere a .apărută 0n persoana celui ce nădă?duieşte.cu partea ai adâncă a spiritului nostru.dra2ostea.deci e o con!in2ere inti ă tainică. Alături de credin*ă şi iu.năde?dea.Mântuitorul nostru (are ne tri ite +u7ul cel Sfânt şi care ne face cu putin*ă intrarea la Tatăl EIisus :ristos.cu credin*a stră. 5I Ti .un plus de cunoaştere.eu şi nesi2uran*a 2ri?ii lu eşti o arată liniştea ce o dă cea dintâi şi fră ântarea necontenită ce se cuprinde 0n cea din ur ă. 1a este o putere care dă transparen*ă ti pului.ă pro2resată.ate prin spa*iu şi prin natura !ă. Aăde?dea este o !edere cu ini a.ută.fie că nu. 13. 1. 1.dare sunt aşadar necesare firii noastre şi deci şi neca.fie că sunt ur area unor păcate.dea #ute defini năde?dea ca o certitudine a celor !iitoare. Năde.ire.i spre :ristos.16.eu 0ndeose.năde?dea este o credin*ă orientată spre !iitor a celui ce o are. Iar are dintre acestea este dra2osteaC 5I (or.15. ântuirii şi a 1. Nepătimirea 4> .unătă*ile !iitoare ce ni le !a da +u ne.năde?dea este una din cele trei !irtu*i funda entale8 E'i acu ai ră ân acestea trei8 credin*a.năde?dea noastrăC.care stră. #rin ur are.4. @n năde?de e un plus de e!iden*ă. Aăde?dea creştină se 0ndreaptă spre +u ne.urile care le prile?uiesc.1>erci*iile de ră.

e purificatoare.care e scopul indirect al 0ntre2ii asce.*esută din toate !irtu*ile.ofii stoici. @n pri ul rând ea este o stare de linişte. 1)% 44 .se ur ăreşte ca 0nalte 0nrudite cu firea ei.de odi7nă a sufletului.ă cu totul celelalte idei din face să dispară.ertatea de toate pati ile.a*i cei păti aşi de pati i.Aepăti irea este o stare de pace a sufletului.area puterilor sufletului.ea nu se poate do.starea de nepăti ire nu 0nsea nă şi o stare per anentă de conte plare a lui +u ne. Aşadar.nu le intea eli. #rin cură*irea de pati i.fie din afară. +ar po enirea aceasta a lui +u ne.at de !irtu*i. 1 drept că fără 2ândul per anent Ia +u ne. (el ce a atins nepăti irea nu ai păcătuieşte uşor nici cu fapta.ândi şi cu ane!oie se poate păstra.iruieşte orice ispită.nu le a. @ndată ce a pri it ispita. +eci nepăti irea ar fi acea stare a sufletului 0n care acesta .eu. :ierot7eos Vlac7os.0nsea nă li.erată ai de stăpânirea pati ilor să se poată 0ndrepta 0n linişte spre 0n*elesurile ânia şi pofta nu i se pri a şi cea 0ncepătoare< scoaterea 2ândurilor păti ase din 6/ -9 Ibidem.Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă I.ci presc7i . Aepăti irea nu 0nsea nă o orârea aspectului păti aş al sufletului cu 0n!a*ă filo.eu.ut din starea de nepăti ire. +e fapt.esc de intea o ului.sau nepăti ire.starea de nepăti ire.de pace.iti! posedarea tuturor !irtu*ilor.a că.i.nici cu 2ândul şi nici ai işcă uşor spre păcat.iti!ă.eu nu depărtea.e.cea de a !or.ilă să 0n!in2ă orice pati i.i.7" 1a nu e decât că aşa cură*iei depline a sufletului.e>pri ată ne2ati!. %F Sfin*ii #ărin*i ai ulte trepte ale nepăti irii8 oprirea de la lucrarea pati iiinte. p. Tăria aceasta nu e decât cea a !irtu*ilor.ilă pentru conte plare. Astfel 0n*ele2e cu nepăti irea este condi*ia preala.soar. 2F% Mitrop.iar po.fie din lăuntru.cu sunt 0 .dacă e capa. Aepăti irea o are acel suflet care e aşa de 0 .fără po enirea nu elui &ui.p. +ar starea de nepăti ire i plică şi o tărie po.

i nicidecu pe +u ne. @n iu.ci :ristos trăieşte in*ii.eşti pe +o nul +u ne.oală la care au co.şi ăsură ce iu.unde Se Aepăti itorul. Iubirea Iu.cu tot sufletul tău şi cu tot cu2etul tăuC 5Matei 46 . 2. Ae cură*i pro2resă de pati ile e2ois ului pentru a do. Haptul că iu.irii.3=/376.2F6' Aepăti irea ne duce 0n cel ai din lăuntru Ioc al află :ristos şi unde nu şuieră şi nu se fră ântă !ânturile pati ilor.cea de a treia şi deplina cură*ie.ca să spune 0n el 5Gal.eu şi pe aproapele său 0nainte de a a?un2e cu totul nepăti itor.cea de a patra.care se pot lipsi tre.irea curată apare 0ndată ce apare nepăti irea.11.cu toată ini a ta.apoi ridicarea ei 1.ire este cuprinsă şi se 0 plineşte 0ntre2a !ia*ă creştinească.irea 0n toată a ploarea ei apare după do.c7iar şi de 0nc7ipuire.ilirea firii din starea ei de . 1 !ia*a sfin*ilor.orât/o pati ile.nu ai trăieşte el.irea !ine 0n ur a nepăti irii nu 0nsea nă totuşi că o ul nu/& poate iu.0n ini ă. ai 0ntâi resta.ândi altruis ul iu.ândirea nepăti irii. Aepăti irea 0nsea nă ultă !re e c7iar şi de 7rana strict ai presus de fire.uincioasă.ci unde se işcă adierile senine şi cuceritoare ale dra2ostei.crescând apoi pe 0n nepăti ire. 1a este pri a şi cea poruncă este 22.doua< dorin*a de a ră âne cu totul ne işcătoare spre pati i.stare 2reu şi arareori atinsă şi păstrată.eul tău. ai ult. Aepăti irea este ai ai are poruncă precu spune şi Sciptura8 E@n!ă*ătorule care are 0n &e2eL 1l i/a răspuns8 Să iu.

dării.eu presupune deci renun*area la tot ceea ce 0nsea nă alipire de lu e şi iu. 1a stă i ediat 0naintea s ereniei.irii.ice Ioan Scărarul 0n Scara / (u!ântul PPV.$erapeutica bolilor spirituale I. ândriei.is aica iu.irea ăsura cură*iei şi a nepăti irii sale.irii ca răspuns la ru2ăciunea sa curată şi fier.urat e scaunul dia!olului. +ra2ostea de +u ne.dare au fost eli inate din fire pati ile âniei.pentru că la ea se a?un2e prin .irii.care stă la capătul final al !irtu*ilor. S erenia este opusul 'i precu adâncul iadului. $lânde*ea se naşte după ce prin ră. #rin ru2ăciune şi 0n ru2ăciune i se descoperă o ului taina iu.fiind cel aparen*ă.iar sufletul tul.ândirea desă!ârşirii !irtu*ilor.p.esc pe +u ne.irii.uşa. #rin .aşa ..aşa s erenia.orilor pre/ er2e soarelui.ea este cea ai re.lân.inte.lânde*ea e 0nainte/ er2ătoarea s erenieiO.condi*ia iu. $lânde*ea este spri?inul ră.irea desă!ârşită este desă!ârşirea !ie*ii du7o!niceşti. Iar iu.urilor şi din năde?de.ine .eu ai presus de orice.eiesc al iu.ire de sine.%1 Iu. od constant nepri7ănirea şi nepăti irea de care atârnă do. @n ini a celor . 3 ul pri eşte darul +u ne.0nso*ită de lucrarea tuturor celorlate porunci. $lânde*ea şi s erenia sunt florile care răsar din ră.o2ă*ia !irtu*ilor şi lipsa oricărei pati i.co.eu o au cei care 0l iu.irea apare ca rod al nepăti irii.ire de +u ne.sau Sfin*ii #ărin*i pre.darea neca.O#recu lu ina .oară până 0n ai cu plit rău.ne 0nal*ă pe cea 0naintea nepăti irii şi iu.lânde*e ne apropie de iu.ire.irii desă!ârşite.intă 0n o ului sporeşte pe ai . =F) 4- .istentă dintre pati i.orându/ne 0n ai 0naltă treaptă. Ade!ărata iu.şi el a?un2e la iu. ândria ne 0nal*ă 0n aparen*ă.irea desă!ârşită atunci când s/a făcut pe sine cu totul curat şi nepăti itor.drept condi*ie esen*ială a iu.a!ându/şi ca !irtute locul i ediat -1 4ean/(laude &arc7et.irii.i Se odi7neşte +o nul. Iu.dar 0n realitate ne co.

S erenia este ai lar2 cuprin.%2 0n*ele2erii ade!ărate a realită*ii naturale.ca cea ai 0naltă şi ai re.cât ti p ne lipseşte s erenia.i +u ne.uie să te faci 0n*elepciunea cea ăre*ia lui +u ne.ră ânând ca iu.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.!or al pati ilor. 2F3 4/ .+r.uie să/şi ascundă de ceilal*i şi c7iar de sine 0nsuşi !irtu*ile şi faptele .u ati!ă dintre !irtu*iai deplină resta.să/şi aducă a inte 0ntotdeauna de căderile şi păcatele lui. I6U7IN'R(' 2.p. (el ce !rea să se s erească tre.să se 0n!ino!ă*ească şi să se osândească pe sine.eu şi să te si *i u ilit de lucrarea &ui. #rin s erenie se a?un2e la o stare de despuiere şi 2oliciune lăuntrică.n/a!e fiorul atin2erii cu +u ne. Tre.ilire a fiind opusă e2ois ului / i.e cea cele ai presus de fire.cât ti p e o ur ă de ic de totic până a te socoti ândrie 0n noi. 3rice a face.eu.să ia a inte la 2reşelile sale.1. Aproape de fiecare dată când !or.une. S erenia nu poate fi despăr*ită de ru2ăciune.eu şi nici conştiin*a adâncirii noastre 0n ic.eşte despre această !irtute Sfântul Ioan Gură de Aur o socoteşte tot una cu sărăcia du7!nicească. #rof.+acă/i aşa s erenia. +u itru Stăniloae. 2.că a lor este @ pără*ia cerurilorC.irea să 0n*elea2ă şi 3 ul s erit se pleacă 0naintea se enului ca 0naintea lui +u ne.ătoare.pe care Mântuitorul o pune cea dintâi 0ntre Hericiri8 Eferici*i cei săraci cu du7ul.eu.ca să !e. Darurile S"*ntului Du8 -2 #r.

p. 21= >9 .care ne a?ută să 0n/ cu cea ai .0n toată strălucirea lor. care ne 0n!a*ă cu din porunci.ire de darul sfatuluiod 2eneral .condusă 0n special de puterile $ote. Ibidem. la una ai sporită prin să reali.ă practic .spre deose.7arul $ote.inele dintr/o poruncă de răul din altă oti!a*ia ai adâncă a fiecărei ăre*ia lui +u / poruncă. care. #rin s erenie se a?un2e să se !ădă ândria este cea care or.inele ce ni s/a descoperit să/I faptele ce se potri!esc +e la această pri ă licărire de lu ină.pe când -0 porunci şi a fiecărei !irtu*i.ca la sfârşit să *âşnească.prin desc7i. (ăci se poate 0ntâ pla ca cine!a să/şi dea sea a de .de pe tărâ ul adânc al fiin*ei noastre.ă la rând darul cunoştin!ei.pri ite prin Taina Sfântului Mir. +e acolo. 1l este ereu 0n contact cu noi din acel o ent.ună ?udecată poruncile du ne.ândi 0nfăptuiască 0n odul cel !irtu*ile. #rin Taina Sfântului Mir. prin darul s#atului deprinderea discernă ântului.ului pune 0n işcare darurile Sfântului +u7.%3 Sfântul Ma>i do. +upă ter inarea operei de purificare.ucnesc 0n conştiin*a noastră.un.ândi deplini Mărturisitorul interpretea.lucrând fără ?udecată.ci descoperă 0nsăşi ra*iunea sau ne.0n lucrarea de străpun2ere a stratului 2ros de pati i.darurile +u7ului Sfânt i.#ână ce nu ne/a cură*it de pati i.lu ina lor.eşte.0n aşa fel ca să do.ă şi ele 0n fiecare !irtute.pro2resă darul ştiin!ei.inele cuprins 0n porunci.apare pe pri ul plan lucrarea darurilor +u7ului Sfânt.din locul ascuns al ini ii.şi totuşi să nu ştie cu este deci acela care ne 0n!a*ă cu nu ai discerne nu ai 0n să făptui un lucru .ine 0n fiecare 0 pre?urare.ă astfel darurile +u7ului Sfânt8 după 0ncetarea de a păcătui prin temere şi după lucrarea !irtu*ilor prin tărie. +ar o dată ce pati ile care le acopereau sunt 0nlăturate.eu.r ea.i ai . ai satisfăcător.ătura operată.+u7ul Sfânt 'i/a creat un sălaş 0n centrul ascuns al fiin*ei noastre.deşi lucrea. +arul ştiin*ei .cu ?udecată.adică a +u7ului Sfânt.nu se arată deplin darurile +u7ului od acoperit prin Sfânt.ului şi ale pocăin*ei.eieşti şi să deose..

+e aceea cunoaşterea prin +u7ul Sfânt este o cunoaştere a este o cunoaştere din interiorul acesta inti du ne.eu prin i?locirea naturii şi a faptelor o eneşti.uie să er2e .p.ătut dincolo are taină !ederea al o ului.care este o cură*ire de pati i.S. &a 0n*elepciune se a?un2e după ce a ce a porunci şi la unirea cu 1a. %) +arurile +u7ului Sfânt ne călău. 1 o aceasta 0n adânci ile lucrurilor şi destinelor o eneşti. (u ea 0ncepe ilu inarea propriu/. i?locită a +arul 0n*elepciunii este 2ustarea lui +u ne. @n*elepciunea e darul de a !edea pe +u ne.cunoaşterea lui +u ne. care preface pătrunderea la cel din ur ă. 1a este o cunoaştere ce ur ea.care este darul la (au. +e la darul acesta pro2resă în!elepciunii' Acesta ne face să ne 0năl*ă e>actă a ade!ărului din toate lucrurile. Ha.pentru ca oc7ii noştri să !adă lu ina fi.a ra*iunilor du7o!niceşti din ult teoretică a ra*iunilor !irtu*ilor 0ntr/o identificare afectuoasă cu aceste ra*iuni.Sus*inătorul şi (âr uitorul efecti! al tuturor.indi!iduale şi colecti!e.se ocupa cu.a ilu inării.eu şi a lucrurilor di!ine.eu si ultan cu toate sau prin toate.eu.ca Hăcătorul. (ăci aceeaşi putere care lucrea.uie să se fi u plut 0n -4 @. 221 >1 .isă. (unoaşterea O0n du7O i?locul lu inii de suprafa*a sa şi de suprafa*a 0n2roşată a lucrurilor.eieşti care u ple acest du7.a a doua.ă 0n el se 0ntinde apoi 0nafară.esc şi ne sus*in 0n cunoaşterea lui +u ne. Aicolae Mladin.din 0 prăştierea la suprafa*ă. Au ai 0n ăsura 0n care şi/a de!enit cine!a transparent lui 0nsuşi.ă i ediat după treapta nepăti irii.adică după do.din in*ii reântoarse 0n du7ul său. 1a ne a?ută să 0n*ele2e !ia*a noastră trecută. 1l nu se ai opreşte.i se fac transparente şi lucrurile.Prelegeri de Mistică Ortodoxă I.+e la acest dar ne ridică ai la cel ai în!elegerii.ică şi lucrurile din lu e.prin pati i la această suprafa*ă8 a stră.#.tre. Acest dar ne face parte de conte plarea si plă şi do.linia pe care tre.rostul ei. Sfin*ii #ărin*i folosesc această ase ănare8 aşa cu .ândit starea de nepăti ire.ândit toate !irtu*ile.

a?un2 la ai strâns 0ntre ei.eu stă lu ea.tre.preala.rii $isericii care/şi 0ntăresc credin*a prin !irtu*i. +u itru Stăniloae.adică adânci ile lucrurilor.+r.ona adânci ilor deose. (ând un dar sau altul a sporit considera. %= posesiunea unor daruri deose.0ntărind unitatea $isericii. #rof.pentru ca oc7ii sufletului nostru să !adă lu ina realită*ilor inteli2i. %5 (ine a pri it această lu ină 0n sine a pătruns 0n .to*i e .tot aşa.prin 0n*ele2erea căreia tre.ci e>tinsă peste toate cele cu care ne prin cură*ie şi dra2oste.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe -.2.ă prin acea lu ină o unitate duală.il el de!ine 7aris ă.o co!ârşire accentuată a le2ilor naturii de către spiritul u an u plut de +u7ul Sfânt.il ei 0nşişi de lu ina aceasta.uie să se fi u plut 0n preala.ite.p. Sinea sa şi acele adânci i for ea. Contemplarea lui Dumne eu #n Creaţie (onte pla*ia este ele entul esen*ial.+r.ile şi di!ine. #rof. +u itru Stăniloae.il de lu ina care iradia. Hiecare o -> -4 are o isiune 0n le2ătură cu lu ea.prin care se fac de folos unii altora şi $isericii şi se unesc ar2inile fiin*ei noastre.fiecare #r.ă din ele. @n 2eneral. 222 #r. (ând lu ina aceea a u plut lăuntrul nostru nu ne apare li itată de uni 0nsuşi.ite de sine. Aceasta 0nsea nă o pne! ati.eu 2. #rin lucruri se !ede 0n oarecare fel +u ne.eu şi care nu poate fi contrafăcută de !reo #e dru ul apropierii noastre de +u ne.ade!ărata trăire for*ă interioară du7ului di!inită*ii.uie să trece .p. 33"/3)F >2 . istică prin care sufletul intră 0n co uniune cu +u n.are foarte accentuată a unui o .$eologie dogmatică ortodoxă% &ol II I.

0n totalitate.eu se e>plică din structura intrinsecă a lu ii.eu şi tot ce se 0ntâ plă şi se să!ârşeşte după !oia &ui. e>clusi! trupeşte.!oltări a crea*iei.pentru descoperirea ra*iunilor din lucruri se cere o 0ndelun2ată purificare de pati i şi un 0ndelun2at e>erci*iu.0n ur a căreia lu ea aceasta şi trupul acesta de!in o realitate 0n sine.dă se nul pentru trecerea ener2iei di!ine 0n !ia*a acestei lu i naturale.ilă aterialistă şi de utilitate trupească a Se acoperă ra*iunile orală 0n le2ătură cu !ă.!olte o acti!itate lu ea. Mântuirea nu se o.iunea lu ii suferă ur ătoarele 1.dar 0n acelaşi ti p acoperă infinitul tainic al !ie*ii di!ine. &u ea de!ine e>clusi! la O!edereO. Si . &u ea este peda2o2 spre :ristos. Au ai pati a.uie să de. Si . @n fa*a unei ra*iuni care a că.e ra*ional.olis ul nu ad ite acea osificare şi 0nc7idere definiti!ă a lu ii naturale şi a trupului natural.ştesc faptele pe care le >0 . Si .ândirea !irtu*ilor.ci 0n cadrul cos ic.*ine 0n i. #rin lu e creşte o ul la 0năl*i ea cunoaşterii de +u ne.eu şi a capacită*ii de partener al &ui. Tot ce a făcut +u ne.afir ă inco pati.ându/se nu ai latura acestora. Valoarea aceasta a lu ii ca dru spre +u ne. #o ul .ol al realită*ii transcendente di!ine. +upă Sfin*ii #ărin*i.inelui şi răului.sau utili.uie să o cunoască iar pentru că.olare.ea poate fi şi cale spre iad..!ăluie !ia*a di!ină. 1l este puntea 0ntre două lu i.tre.ilitatea lu ii cu !ia*a spirituală.sau a fiecărei făpturi 0n parte. odificări8 ai adânciai OspiritualeO ale lucruriloraterială şi utilă.!i.adică pe linia ade!ăratei de.ut la rolul de slu?itoare a pati ilor.ca 0n si .olul de.a. +esi2ur.inelui şi răului de!ine pur şi si plu plăcut Da*iunea păti aşului sau a celui interesat se străduieşte să/şi ?ustifice cu ar2u ente de interes o.fiecare tre. 2.cunoaşterea nu poate !eni direct decât după do.olul presupune şi arată oarecu od si ultan două lucruri. 1a e po ul cunoştin*ei .po ul de 0ncercare.ice Sfântul Ma>i .e ira*ională.

acest ade!ăr 0l face să uite şi sine.prin rela*ie cu 1l.eu.$iserica.e fericit de a se fi 0n!ins pe sine şi de a trăi şi ade!ărul ai deplin.adică ieşirea din 0n2us ti ea noastră şi confor area fiin*ei noastre cu +u ne.eu.(are e totul ca #ersoană.iar o dată aflat.sunt călători spre iad. 3 stăruin*ă 0ndelun2ată 0n 0ndru area !ie*ii şi 0n e>plicarea lucrurilor din lu e 0n lu ina credin*ei. (ăci 0ndru area !ie*ii după poruncile +o nului pe .ce/şi au rădăcina 0n +u ne. Acestea două stau 0n strânsă le2ătură.eu şi a 26.iar cei din ur ă sunt 0ntorşi cu spatele spre ade!ăr. cu +u ne.ândit această cunoaştere par*ială a ade!ărului şi cei care falsifică !oit ade!ărul e o are deose.deci şi darul cunoaşterii 5al ade!ărului6 după puterile lui. 3 ul 0ntre2 e 0ndră2ostit de ade!ăr.eu.care are ca ur are şi ai ult de la fel.ce se . +ar această stare este o trăire inte2rală.ea.acolo se reali. Ideea Sfin*ilor #ărin*i este că fiecăruia 0i sunt date darurile.a. . >4 .il pentru caracterul lunecos al ra*iunii este că de fapt a?un2e să se con!in2ă ea 0nsăşi de această ar2u entare.at cap 0n la unirea 0n cu2et. #e ăsura ce cunoaşte opiniile noastre particulare.a credin*ei 0nsea nă purificarea de pati i şi do.uie să 0 plini poruncile &ui.eu.căci ade!ărul e +u ne.itoare supre ă de #ersoane.ire.ă adică prin +u ne.eu.sau ca o co uniune iu.să iasă din sine.eu ca #ersoană. Aoi a?un2e unirea 0n !oin*ă şi 0n si *ire.ândirea !irtu*ilor. 3 credin*ă ini*ială.ca !oin*ă de a e>plica toate lucrurile prin ra*iunile lor. 1a se reali. 1tapele re!enirii la dru ul ade!ărului şi la lu ina lui sunt ur ătoarele8 16.nde este cunoscut +u ne.şi de a 0 plini 0n orice 0 pre?urare porunca dată de 1.ă co uniunea.şi noi sunte făcu*i confor cu +u ne. @ntre cei care au do.e 0ntins spre ade!ăr. 'i ceea ce e re arca. c7iar dacă nu a!e 0ncă o e!iden*ă e>periată şi satisfăcătoare a le2ăturii ra*iunilor lucrurilor oti!elor pentru care tre.şi cu2etă uri pentru ade!ăr. (ine s/a apropiat de ade!ăr a reuşit aceasta pentru că printr/un lun2 e>erci*iu a reuşit să se uite pe sine. (ei dintâi sunt pe dru ul ade!ărului-pelerini spre cer.noi părăsi cap.să!ârşeşte din interese personale.ea.

ândirii !irtu*ilor.are a ra*iunilor din fapte şi din lucruri astfel 0ncât.euai clar.ă 0ndată şi continuu la +u ne.sau ra*iunea ai adâncă a unui lucru. 4udecă*ile sus*inute la 0nceput de credin*ă. +iscernă ântul.are a sensurilor lucrurilor.că o !ia*ă 0ndru ată nu ai spre satisfac*ii trupeşti şi e2oiste.are a ra*iunilor din porunci şi din faptele ce tre.ci e re.apărând deodată şi de. 2)5 >> .!oltându/se paralel.eu. +iscernă ântul stă.e de o e!iden*ă interioară. +esi2ur.căutate 0n aceste fru use*i şi dulce*i de suprafa*ă ale lucrurilor.al do.p.prin toate conte plă pe +u ne.iar pe de altă parte.ună 0n aparen*ă.+r.el nu leapădă cu2etarea discursi!ă. #rof.36.uie să!ârşite. 1>perien*a de !ia*ă ne arată că de fapt fru use*ea şi dulcea*a de suprafa*ă sunt trecătoare.ser!a*ie.ultatul unui e>erci*iu 0ndelun2at al ra*iunii călău.dă naştere acestei cunoaşteri a ra*iunilor.0ncep să se lu ine. Aceasta este intui*ia ful2erătoare a esen*elor lucrurilor şi a !alorilor faptelor. Această a2eri e sporită are ca efect şi o accelerare a actului de sesi. )6.ca sesi.pe de o parte. 3 ul crescut du7o!niceşte pe toate le raportea.0n strânsă le2ătură cu 0n*ele2erea ra*iunilor din lucruri.trecând prin e>perien*a unei !ie*i !irtuoase. Această e!iden*ă clară e ceea ce se nu eşte discernă ânt. 1a nu apare ca ce!a din senin şi nu e ce!a ira*ional. 1a apare la sfârşitul efortului 0ndelun2at al purificării de pati i.eu.de sesi.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.ite de credin*ă şi sus*inute de stăruin*a 0n !ia*a !irtuoasă.pierde prin !este?irea trupului suportul 0n care şi/a pus toată năde?dea. %7 ai ulte ori după od si ultan lucrul şi rela*ia lui cu +u ne.eu prin ele. +u itru Stăniloae.a inten*ilor lui -6 #r.se descoperă de la pri a !edere ce e rău 0ntr/o faptă c7iar . +ar această opera*ie o face de cele ce a conte plat 0ntr/o clipă 0n sau deodată cu aceasta. #rin e>erci*iu se ascute tot ai ult puterea de o.după un 0ndelun2at e>erci*iu.de!ine tot +u ne.

3 ul !ede acu 0n od unitar ade!ărul sau sensul care 0nsufle*eşte şi lea2ă toate. (apacitatea de a discerne ai 0nainta*i.la conte plare şi 0n*elepciune.prin i?locirea !irtu*ilor.eu. Aceasta e 0n*elepciunea. ai nuan*at ra*iunile lucrurilor şi faptelor indi!iduale o eneşti 0nsea nă totodată capacitatea de a sesi.nţele-erea du8o9nicească a Scripturii @n*ele2erea du7o!nicească a Scripturii este o tradi*ie statornică a scrisului du7o!nicesc răsăritean.cu cu!intele.şi de la aceasta. >4 .la ra*iunea sănătoasă.iar lucrurile ne tri it după care sunt făcute.sau ale unei fapte. Acestea sunt ra*iunile &o2osului di!in.prin cu!intele ei.$. 2.din fiecare faptă !irtuoasă. Sfin*ii #ărin*i afir ă 7otărât de.are ne!oie de o pre2ătire.a le2ăturile ra*iunii unui lucru.prin !irtute. +eci 0n*ele2erea du7o!nicească a Scripturii.după Sfin*ii #ărin*iintea spre ideile din +u ne.eu.de la credin*ă.cu sensurile !ii şi cu ener2iile inten*ionale ale Iui +u ne.sau cu ra*iunile altor fapte.iradiind din fiecare lucru. .fiind propriu celor 56. Da*iunile pe care le conte plă 0n lucrurile lu ii sunt.sau intrarea 0n le2ătură.cu ra*iunile altor lucruri. #ro2resul acesta al spiritului.Scrierile ascetice răsăritene spun despre discernă ânt că e un dar pri it de sus şi o capacitate do.ândită cu !re ea.euideile lui +u ne.coincide cu ordinea darurilor sau ilu inărilor +u7ului Sfânt.!oltarea credin*ei 0n cunoaştere 0ntr/o anu ită 0n*ele2ere.

(u !re ea.corespund stărilor şi aspira*iilor noastre sufleteşti .ci tot lu ina o.ne !or o.la o entului te poral 0n care s/a rostit pri a dată un cu!ânt du ne.cei ce o citesc prin acest +u7.pentru că acelaşi +u7 care a lucrat 0n inspirarea ei şi e ascuns 0n te>tul Scripturii Ie/a pus 0n func*iune du7ul lor.idul ce le 0nc7ide dru ul spre +u ne. p.atât natura. +ouă lucruri pă.ne face să si *i ult pe :ristos 0nsuşi !or.ândeşte o capacitate a unei 0n*ele2eri de ansa .ind prin Scriptură.cu să descoperi tot ai sensurile analo2e din orice alt te>t al ei.eiesc şi a A 0n*ele2e Scriptura O0n du7O 0nsea nă a !edea raportul de totdeauna dintre +u ne.eu.pe care a do.eu şi noi şi a trăi acest raport 0n ce actuală.eu şi al ru2ăciunii.iecti!ă.o ul du7o!nicesc do.cât şi litera Scripturii fiindu/le .işnui #re2ătirea aceasta fiind o creştere 0n iu.la ti pul eu.sau +u7ul lui :ristos lucrător 0n ea. şi cu2etarea 0ndelun2ată asupra te>telor Scripturii 0n lu ina acestor interpretări.la 2enera*ia ar2inea literei şi a ea.iecti!ă8 a6 @n*elesurile du7o!niceşti ale Scripturii.6 &ectura deasă a intepretărilor du7o!niceşti patristice.0n loc de a le fi transparente.e spre 1l.lu a -- Ibidem.ei sesi.iecti!ă a +u7ului Sfânt. 253 >6 .0n clipa ine 0nsu i.ândit/o prin purificarea de pati i şi prin 0ndelun2atul e>erci*iu al cu2etării la +u ne. +e!enind oa eni ce trăiesc 0n +u7.%% +e 0n*ele2erea Edu7uluiC Scripturii nu !or a!ea parte decât cei ce au 0n ei +u7ul (u!ântului neântrupat şi 0ntrupat.(ei plini de pati i. ă pri!eşte pe ine.esc 0n concret această 0n*ele2ere ca să nu de!ină su.aşa cu ră ân alipi*i de suprafa*a !ă.ută a lucrurilor- tot aşa ră ân alipi*i de litera Scripturii şi de istoria ei.sau călău. A 0n*ele2e Scriptura astfel 0nsea nă a ieşi din 0n*ele2e ca referindu/se Ia !iitorul eu.0ntrucât eu trăiesc 0n clipa actuală.ea.irea de :ristos.ă du7ul Scripturii. &u ina din noi nu e o lu ină su.

eu.ristoitia. @n Scriptură este 0n*elepciunea cea unitară a Iui :ristos.iua şi noapteaC 5#s.co unicată prin +u7ul Său cel Sfânt.se cade a a!ea totdeauna cu2etarea şi citirea lor 0n le2ea +o nului. Ru-ăciunea curată şi metode pentru practicarea ei Du2ăciunea 0nsea nă 0năl*area 2ândului şi a ini ii spre +u ne.ice +a!id8 E'i 0n &e2ea lui !a cu2eta .7rana sufletului.pe care a do.ea.ându/le pe toate ca iradiind din Acelaşi :ristos. Sfântul Munte Atos.con!or.en*a respectuasă a sufletului 0naintea &ui. (reştinii.euconte plarea lui +u ne. 1"2 >- .p.ă Scriptura şi fiecare persona? din ea de!ine un tip pentru sufletul propriu iar fiecare e!eni ent din ea un e!eni ent real sau posi. Astfel cele din Scriptură de!in conte porane cu noi iar faptele ântuitoare ale !ie*ii lui Iisus de!in faptele să/l pri i 0n noi.?u2ul prea -/ Aicodi A27ioritul.ândit/o şi o ul du7o!nicesc.irea creaturii cu (reatorul său.dacă !re desfăşurării crea*iei.ca 0naintea @ păratului şi a Vie*ii @nsăşicare dă !ia*ă tuturor< uitarea a tot ceea ce ne 0ncon?oară.+. 7u&*ntul 3II.sensurilor Scripturii. @n*ele2erea du7o!nicească a Scripturii 0nse nând şi o referire a ei la !ia*a ea proprie-atunci ea actuali.!ă.aerul şi lu ina sa. o ent al actuale care se petrec 0n adâncul !ie*ii noastre.căldura sa dătătoare de !ia*ă.il al !ie*ii sufleteşti propriu. Scriptura este !eşnic aceeaşi şi totuşi !eşnic nouă pentru fiecare 2.%" .cură*irea de păcate.26.precu 1..pre.(are Se arată 0n interpretarea fiecărui te>t.

ea 0nsăşi are care se află o ul.ure !re ea ru2ăciunii desă!ârşite. Ioan de Nronstadt.se 0ntoarce EacasăC.p. 1F5 >/ . Spiritualitatea răsăriteană reco andă ur ătoarele condi*ii pentru ca intea să a?un2ă la starea ru2ăciunii curate8 16 (a intea să se 0ntoarcă de la lucrurile din afară 0n lăuntrul său.iect şi nu şi ru2ăciunea in*ii.ândit li.Sfântu Munte At7os.spre Eini aC sa.ertatea de pati i. intea nu ai are nici o idee. #e cul ile sale. Aici 2ândurile ne!ino!ate nu ai tre.0n !re ea căreia 2ândul fără for ă la +u ne.iect. 1%3 MMM. +ar la această capacitate a?un2e o ul nu ai după ce a do.ă spre *inta cea unică la care tre. ai ulte trepte. 'tefan &acasc7itiotul..nici un 2ând.ristos I.7r*mpeie de &ia!ă.0n EDu2ăciunea neâncetatăC este altce!a decât Eru2ăciunea curatăC sau intală.2FFF.se spune 0n Metoda lui Aic7ifor din Sin2urătate.ând uneia dintre treptele urcuşului du7o!nicesc pe Du2ăciunea cu ade!ărat desă!ârşită este ru2ăciunea curată.eu.C "1 26 Să en*ină 0n preocuparea ei nu ai câte!a cu!inte adresate lui Iisusi?loc care o a?ută să se strân2ă din adică po enirea &ui stăruitoare.să concentra*i aten*ia 0 prăştiere şi o 0ndru ea. elenă de Ierosc7i .0ntorcându/se 0n ini ă.ru2ăciunea e ru2ăciune curată prin faptul că nu nici un o.adică aceea pe care o face intea când a a?uns la capacitatea de a alun2a uşor şi pentru ăcar ultă !re e orice 2ânduri 0n !re e ce se roa2ă.părăsind orice o.ită a !oastre la fiecare cu!ânt. 1ste necesară o aten*ie deose.fiecare corespun.3ia!a mea în .din l.ci este conştientă că se află fa*ă 0n fa*ă cu +u ne.eu< de aceea se ai are intea adunată din toate ai nu eşte intea 0n !re e ce se roa2ă.uie să a?un2ă/9 /1 Sf.dulce a lui :ristos şi sarcina Sa uşoară.uie să tul.ca in*ii 0n ru2ăciune după cu spune in*ii şi părintele 1pifanie8 E(ând rosti*i ru2ăciunea. Mintea. "F Du2ăciunea.Sc7itul ro ânesc &acu.p.afară de ai foloseşte nici un cu!ânt. (in &ia!a şi în&ă!ătura Pr' :pi#anie I' $eodoropulos. trad.

nu o Tre.ea cere ocupa*ie care să dea de lucru 7ărniciei ei.prin care 0şi in*ii toate ieşirile cu po enirea lui +u ne.acel con*inut unic 0n care să se adune.neori se spune că tre.ca să nu intre 0n ea 2ânduri păti aşe.işnuit al acestei scurte ru2ăciuni8 E+oa ne Iisuse :ristoaseHiul lui +u ne.uie să i se dea un alt con*inut. +acă i se taie !re in*ii ieşirile 0n afară şi e silită să se 0ntoarcă spre centrul său. Tre.2ândurile acestea0n2ră ădindu/se 0n ?urul ei. Starea aceasta se ai nu eşte desc7idere a ini ii şi pentru faptul că ea este stră. )3" 49 . ult cu 2ândurile din ?urul ei..uin*ei de a fi in*ii. =>.uie să păstre. .se o.ca să/şi facă dru şi s/o desc7idă.uie pă.6 Mintea 0şi .7u&*nt ascetic în 6.uie să lupte %I iluieşte/ ă pe ine păcătosulC. Astfel Sfântul +iado7 al Hoticeei spune8 (ând 0i 0nc7ide deci pe8 +oa ne Iisuse. "2 #rin 0ntoarcerea ai ulte lucruri8 a6 .ită ini a.en*ei lui Iisus.en*ei lui Iisus.în 2ilocalia &ol' I -.cuprinde deodată cu conştiin*a pre.Espre ini ăC.dă de Iisus aflat acolo de la $ote.euiluit de Iisus.*in Mintea ce !rea să se 0ntoarcă spre ini ă 2ăseşte ane!oie locul ei.conştiin*a păcătoşeniei proprii şi a tre. ai lasă să se desc7idă.de!enind unitară şi concentrată sau si plificată.0n ini ă.ând 0n ini ă. 'i până /2 +iado7 al Hoticeei.sau !reo c6 işcare a trupului. #ă. de capete. spre ea (7iar dacă nu pot intra 0n ini ă 0nsuşi.ătută de dra2ostea fa*ă de Iisus.tre.odată ce c7iar şi ru2ăciunea cea pre.uie să/i dă poate a?un2e deplin scopul.. #rin această concentrare şi prin nu ele lui Iisus 0şi fereşte şi lăuntrul său de 2ânduri păcătoase.eu. #ătrun.iruie nestatornicia şi 0 prăştierea.adică a lucrării ei.p.e 2ândul (uprinsul o.irea ini ii 0nsea nă să nu laşi nesupra!e27eată !reo parte a sufletului.sau 0n adâncul ei- a!ând ca preocupare necontenită scurta ru2ăciune adresată lui Iisus. ai curată tot tre.

#ri ele două sunt a ă2itoare. #rof.+r.p. (el ce se roa2ă 0şi ridică să/şi 0nc7ipuie cu âinile.este cea Metoda Sfântului Si eon Aoul Teolo2 0ncepe prin a arăta că sunt trei feluri de ru2ăciuni. +ar a?un2e ca intea să facă acest efort de 0ntoarcere 0n sine şi de od stăruitor.căutând totodată spre cele din lăuntru.sen.0naintea scaunului 4udecă*ii !iitoare.e !irtutea. 1l este 0n rândul 0ncepătorilor.idul ini ii şi Se arată. @n al doilea fel de ru2ăciuneintea.ca8 !i. +u itru Stăniloae.cetele ires e- 0n2ereşti.după ce s/a 0ntors de la lucrurile sensi. Metoda ce poartă nu ele Sfântului Si eon Aoul Teolo2. )F3 41 .ă 2ândurile ce nă!ălesc 0n suflet. (ăci făcând aşapo enire a nu elui lui Iisus 0n @nsuşi +o nul dă la o parte . în 2ilocalia &ol'I8 I.dreptar şi scaun de ?udecată al +o nului.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. .nu ai al treilea este Enăscător de lu inăC. @ntâiul fel de ru2ăciune este 0nso*it de lucrarea i a2ina*iei.a*ii de până la ne.sau că aceasta nu s/a desc7is. ") @n lu ea ona7is ului răsăritean s/a căutat să se 2ăsească anu ite in*ii de a se 0ntoarce 0n etode.unie.a*ile ce !in din afară.căutând să le alun2e..oc7ii şi intea la cer şi 0ncepe intea lucrurile du ne.ile şi de la sen.locaşurile sfin*ilor.unurile cereşti. 1 o luptă care nu/l lasă să se liniştească şi să/şi lucre.eieşi. 1a este intitulată Metoda sfintei ru2ăciuni şi aten*ii.irea fa*ă de 1l.iuni lu inoase.p. "3 Du2ăciunea este celui ce se roa2ă cu ade!ărat tri.aici se concentrea. 2"7/2"% Ioan Scărarul< "cara. /0 /4 2lasuri ireale.neori acest fel de ru2ăciune este 0nso*it de pretinse feno ene e>traordinare. Metodele care s/au for at 0n Dăsărit pentru a 0nlesni prin anu ite procedee 0năl*area 16 in*ii la ru2ăciunea curată sunt8 ai !ec7e.aici 0şi e>a inea.atră2ând intea la Sine sădind 0n ea iu. Toate acestea sunt se nele unei rătăciri care poate duce pe o #r.unal.ă la cu!intele ru2ăciunii. 7u&*ntul 883III.nu 0ncepe să si tă intea o plăcere de a po eni stăruitor nu ele lui Iisus.e se n că 0ncă nu a aflat Eini aC.care constau 0ntr/o spri?inire a efortului interior prin anu ite procedee 0n care e an2a?at şi trupul.

#rof."= @n etoda lui Aic7ifor sin2urul ele ent fi.p. 3F3 Ibidem.area aceluiaşi ai 0ntâi rostul pe care 0l 0 plineşte respira*ia8 este acela #r. #rocedeul care după Aic7ifor. ai practicat.dar persistentă a ru2ăciunii adresate lui Iisus.0n acest E(u!ântC a!e care reco andă să se caute de la 0nceput locul ini ii şi să se tri ită scop.iolo2ic oarecu curios este cel al respira*iei. p.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe-.ăr.e şi să afle locul ini ii. Aceasta e fa. 1a e ru2ăciunea .#ri e?dia cea are ce pândeşte pe cel ce se dedă acestui fel de ru2ăciune este sla!a deşartă.care/l face să dispre*uiască pe ceilal*i. 1l e>plică /> /4 acolo deodată cu inspira*ia şi alta care reco andă.rostirea si plă.iolo2ice8 a6 . +u itru Stăniloae.il 0nsă nu ai dacă sufletul a a?uns 0nainte la nepăti irea desă!ârşitălepădând toate afec*iunile fa*ă de lu e şi prin ascultare de un du7o!nic s/a deprins să nu ai facă !oile sale.eră de orice 2ânduri.is prin Aic7ifor Mona7uldeci procedeul lui a fost cel (u repede la nepăti ire şi la !ederea lui +u ne. 3F5 42 .ci două8 una intea intea să Mişcarea isi7astă de la At7os a 0nceput propriu/. Acest fel de ru2ăciune e posi.eşte ini a şi din adâncul ei 0nal*ă cererile sale către +o nul.ca paralel cu aceasta cercete.atului du7o!nicesc.+r.Educe nu nu ai o etodă.eu.pentru reali.6 26 @ndreptarea pri!irii spre piept.ci şi/a ortificat orice 0 păti ire fa*ă de lu e.!rând să se 0nal*e 0n anu ite răsti puri la starea de ru2ăciune li.a 0ndulcirii cu cu!inte duioase. "5 (eea ce e propriu Metodei sunt ur ătoarele ele ente fi.aceasta e ru2ăciunea celor pro2resa*i.tre. (o pri area respira*iei.0n ordinea !ec7i ii. Al treilea fel de ru2ăciune 0ncepe prin ascultare şi constă 0n aceea că 0n !re ea ei intea pă. Metoda lui Aic7ifor Mona7ul e a doua scrisă.ea este 0ncoronarea unor eforturi 0ndelun2ate de purificare de pati i şi de 2ânduri.uie să/şi adune intea 0n adâncul ini ii şi de acolo să/şi 0nal*e ru2ăciunea către +u ne.a psal odiei.euC este ur ătorul8 se !ede. Acesta e 0nceputul de lun2ă durată al ru2ăciunii desă!ârşite. (el ce a atins nepăti irea şi cură*ia.

+r.G trad. :u anitas.cu o te peratură neaprinsă de o respira*ie 2ră.*i se !a desc7ide prin spre ea 0nsăşi.de !reo işcare din trup. @ntrucât nu se si te işcarea aerului până la işcarea aerului după ce trece de plă âni. Aici se reco andă ca aten*ia să ur ărească ini ă.1""3.din 2receşteintroduceri şi note de #r.de a *ine o te peratură e ite oderată a ini ii. +u itru Stăniloae.pentru că paralel cu ea se duce şi cu2etarea spre interior.ci să treacă dincolo. +ar nici la ini a fi.uie să se oprească.*ine şi printr/o cal are a respira*iei ca do!adă a interdependen*ei dintre suflet şi trup. Si *irea cursului pe care/l face aerul spre ini ă.e.iar e>pirând o suflare caldă.că inspirând intră 0n noi aer răcoros.dru ul ai departe până la ini ă tre.face să ne 0nc7ipui duce şi cu2etarea spre interior spune Aic7ifor Mona7ul. 3 0ntoarcere statornică a +u7ului du ne. în 2ilocalia &ol'3II .uie să se facă prelun2. Iar acest act tre.a (ărui lucrare /6 Aic7ifor Mona7ul.7u&*nt plin de mult #olos despre rugăciune-. Marele rol ?oacă aici 0nc7ipuirea. 32 40 .uie să dure.ică nu tre. @n 2eneral se ştie că liniştea şi stăpânirea de sine sunt 0 preunate cu un Esân2e receC.eiesc.se arată preocupat să tra2ă o altă conclu. Stăpânirea unei pati i se o.până unde nu ai e ni ic decât ea 0nsăşi cu 2ândul la er2e 0ntr/acolo Iisus.1d.ită.la ini a spiritualădepăşind toate. Aic7ifor Mona7ul 0n le2ătură cu respira*ia.ca să se o.se şi de a ră âne acolo8 dă/i deci pe8 +oa ne Iisuse :ristoase Hiul lui +u ne.atră2ând aten*ia asupra lui. @n or2anis este o ardere care şi deci o putin*ă produce o anu ită căldură. Aceasta poate 0ntre*ine o stare de cal de prelun2ire a ru2ăciunii.euiluieşte/ ăQ şi sileşte/te ca 0n loc de orice alt 2ând să stri2i pururea 0năuntru aceste cu!inte.. Iar *inând aceasta aceasta şi intrarea ini ii.p.$ucureşti.işnuiască de a cu ."7 36 Gri2orie Sinaitul arată cu ai ult ti p acolo. De2ula respira*iei e doar un i?loc care a?ută 0n parte 0ntoarcerea in*ii prin rărirea e>pira*iei intea poate fi *inută ai ultă !re e.paralel cu el. #rof. Inspira*ia tre.uie să/l facă aten*ia cu 0nc7ipuirea.ie din caracterul rit ic 0n care decur2e respira*ia.

după Gri2orie Sinaitul.introduceri şi note de #r.euintea din 7oinăreala o.ită sau .0n le2ătură cu e>plica*ia pri!itoare la re*inerea respira*iei. Despira*ia tre."% 0ntâr.solut sili aten*ia să treacă pe la prea )6 Sfântul Gri2orie #ala a0ndea nă respira*ie necesare.i pe un scăunel.0n a?utor.deodată cu cu2etarea la aceste cu!inte.pentru 0ntunecare a in*ii.ruscă a aerului de la ini ă.c7e ând pe atotputernicul +o n.1""3. .deodată cu inspira*ia.ci doar ca folositoare 0n oarecare ai ales pe 0ncepători să pri!ească asupra lor şi să/şi intea 0năuntru. :u anitas.şi cu!intele ru2ăciuniiC.introducând adică oarecu .şe.nu le socoteşte ca a. 56 @n scierea lui (alist şi I2natie se dau două preci. în 2ilocalia &ol'3II .uie re*inută.se resi te după ce ne/a @n reco andării din străduit ult să do. 'i adunându/*i sau pe E+oa ne.işnuită pe afară şi 0 pin2ând/o liniştit prin inspirarea aerului.ser!ând/o 0n se 0ntoarce des şi s/o re*ină pu*in.Iisus :ristos.Iisuse :ristoase. +r. +u itru Stăniloae.ări asupra felului 0n care tre. etoda lui Gri2orie Sinaitul 2ăsi alte două a ănunte8 a6 o e>plicare a etoda lui Si eon Aoul Teolo2 de a re*ine respira*ia şi .ar ulte cu!inte.nelu inată.sau o ieşire a ei din lăuntru.0ntr/o c7ilie liniştită.ândi ru2ăciunea curată.ie 0eşirea 2ră.Hiul lui +u ne.6 oti!ul că ea reco andarea de a rosti alternati! cu!intele ru2ăciunii lui Iisus.ceea ce pro!oacă o Astfel Sfântul Gri2orie Sinaitul este pri ul care ne spune că scurta ru2ăciune adresată lui Iisus tre.ca să/şi re*ină astfel şi cursul respira*iei.*ine ru2ăciunea iluieşte/ ă. 1i reco andă ca. Sfântul Gri2orie #ala a nu a inteşte decât de Si eon Aoul Teolo2 şi de Aic7ifor Mona7ul..(espre #elul cum trebuie să şadă la rugăciune-.ările pe care le aduc (alist şi I2natie sunt acestea8 E+upă ce apune soarele. 175 44 .G trad.din 2receşte.al*ii care 0ndea nă să fie aten*i la respira*ia ce iese şi intea. Gri2orie Sinaitul.uie spusă ai ultă !re e.1d. +acă ru2ăciunea s/ar spune 0ntrea2ă de fiecare dată.0n c7ip unitar.p. ăsură pentru 0ncepători.nii âne prin i?loacele au>iliare. #rof. #reci.o.uie să se a?un2ă la adunarea 0ntrea2ă 0n ru2ăciunea lui Iisus.$ucureşti.uie 0 păr*ită 0n două şi fiecare ?u ătate tre.şi intea nu s/ar putea concentra.să se cu2ete şi la /- in*ii 0n ini ă şi la concentrarea ei Sf.

euCintea se 0ntinde 0n c7ip ne aterial şi ne2răit cu totul spre @nsăşi işcă spre sine +o nul Iisus :ristos. +ar pro2resând 0n trăirea iu. "" 1i reco andă că nu se +u ne. p.la răsplata faptelor .iar prin E iluieşte/ ăC se 0ntoarce şi se ona7ul tre.0ncepe a/şi si *i ini a străpunsă şi 0i pornesc lacri ile. . #rin cu!intele8 E+oa ne Iisuse :ristoase.cu are osteneală se pot do.ilă punere 0n lucrare 0n acest scop a tuturor facultă*ilor // 199 #r. (u2etând astfel la c7inurile !eşnice pe care !a a!ea să le suporte.irii se a*inteşte unitar.ă cu işcă spre ru2ăciune e 0nsuşi.iar cei desă!ârşi*inu ai cu po enirea lui intală neântreruptă.nificarea aceasta a printr/o preala.şi dacă răsar 2ânduri cu care tre.să stăruie până 0i !in căci aceasta spală pati ile şi 0ntinăciunile.1FF =6 Aşadar.uie să se roa2e neâncetat căci sufletul ce ort.eiesc.Aicodi A27ioritul.ă desprinderea cu2etării de dru ul spre conte plarea lui +u ne.une şi la pedeapsa celor rele< .căci a luat 0ncredin*are despre lucrul al doilea.erarea lucrurile e>terne şi concentrarea ei asupra sa 0nsăşi.cel ce se roa2ă să se socotească pe sine ai păcătos ca to*i oa enii şi ai necurat ca dracii. +eci ru2ăciunea ce se face 0n lăuntrul ini ii cu luare a inte şi !e27ere e 0n afară de orice 2ând şi nălucire.eu trece care este pentru 0ncepători un 2ăseşte prile?ul de a arăta cu prin eli. Au ai 0ncepătorilor li se reco andă şi rostirea tuturor cu!intelor ru2ăciunii lui Iisus.a.neputând suferi să nu se roa2e pentru ea. +r. &a 0nceput. (ei pro2resa*i ră ân nu ai cu nu ele lui Iisus. (ăci 0n acest indefinit !ede o2lindit infinitul du ne.şi cel ce se roa2ă stă de !or.iecti!elor finite şi prin aflarea in*ii 0n indefinitul ei nu se face dintr/o dată.porinind de la 0ntoarcerea pri!irii spre piepti?loc care uşurea.eu.Hiul lui +u ne. 315 Ibidem. +acă nu/i !in 0ncă lacri ile.asupra indefinitului propriuin*ii de 0n2ustările aco odate o.la ?udecată.ci intale8 indefinitului propriu. #ro2resul 0n nepăti ire şi cel 0n ru2ăciune curată se fac si ultan.ândi câte!a clipe de ru2ăciune curată.p.cu totul spre @nsuşi +o nul Iisus :ristos. #rof. +u itru Stăniloae.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe -. 31= 4> .oarte.uie să se lupte.

se poate practica şi o ai si plă. #rin această *inere cu ale sufletului şi se 0ntorc spre ăsură a respira*iei se unesc toate celelalte puteri inte.eudeasă a ru2ăciunii lui Iisus. $una!estire.prin acest procedeu o ul aduce la +u ne.ent.uie să şi/o câşti2e 0ntre2ă 0n fa*a lui Iisus cel ne!ă.ci tre.iar pe de alta. 191 192 ai deasa rostire a cu!intelor8 E+oa ne ine păcătosulC. Mintea unificată la care tre. Depira*ia nu tre. A27ioritul aduce o altă preci.dro.ă.2FF1.alun2ând din ea otra!a plăcerii.o frân2e.produce şi acea stare e>isten*ială de u ilin*ă şi intea.cel ai iluieşte/ ă pe ce nu poate porni de la 0nceput cu aceea.să 0nceapă cu rostirea si plă şi tot Ibidem.1F2 76 To*i autorii acestor etode spun că pe lân2ă etoda ai co plicată a etodă re*inerii respira*iei şi a 0ntoarcerii pri!irii spre piept.pe care tre. 'i astfel.eu şi conştientă de păcătoşenia proprie.o su.o face să atra2ă spre ea aten*ia puterilor intale.eu toată . &a 0nceput nu a?un2e nu ai o edita*ie indistinctă asupra cu!intelor ru2ăciunii.cu 0n*ele2e- pic până ce ra*iunea interioară spune odată toată ru2ăciunea.şi nu de e>pira*ie. De*inerea sau prelun2irea aceasta a inspirării pu*in ai produce şi un fel de ?enă.Hiul lui +u ne.ice A27ioritul. Aşadar re*inerea respira*iei.intea propriu/.uie re*inută un 0ntr/o continuitate perfectă.*ia. 1d.care pe de o parte o u ileşte. +eci.nu e decât Aicodi intea 0nflăcărată de dra2ostea de +u ne.$acău.eu şi inunat este a spune acest lucru.trecându/şi se edita*ia la toate cu!intele ei. 251 44 .1F1 ai ales 0n faptul că rostirea cu!intelor se ataşea.uie să ne ridică .işnuit firea noastră.ci e necesară o e!iden*iere a tuturor 0n*elesurilor cuprinse 0n ea0n*elesuri e>isten*iale care tre.ut.pe lân2ă faptul că prelun2eşte actul de concentrare a in*ii 0n interior.idirea cea si *ită şi 2ândită.Paza celor cinci sim!uri.ra*iunea şi !oin*a.esc ataşa entul iu.ă de #reci.iar prin ea spre +u ne..işnuin*ă Aicodi inspira*ie.de suferin*ă ini ii. p.p.area stă peste o.dar si *it ca pre.ire până la lacri i.căreia el 0i este le2ătura şi cuprinderea.care constă 0n si pla dar tot Iisuse :ristoase.de durere.adunându/se de .isă.are. 31" Aicodi A27ioritul.uie să se facă s/a o.itor al !oin*ei la :ristos.

uită lui Si eon Aoul Teolo2.ind aerul .ca durata inspira*iei să corespundă cel pu*in cu trei .iar slo. #ri ele două trepte se nu esc nu eşte cu deose.icea 8 E+oa ne Iisuse :ristoaseC.Sop7ia.inte locul ini ii şi să audă .Această nu ai de către etodă a fost pusă 0n practică 0n !eacul al PIP/lea 0n Dusia nu ona7i ci şi de anu i*ii pelerini şi este descrisă 0n cartea intitulată8 E#elerinul rusC.o.p.0n !re e ce se 190 194 ineC. 'i aşa !reo cinci ii de ru2ăciuni..a trece la ii de ori.area aceasta nu se poate reali.pe ur ă de douăspre.ătaie a ini ii.apoi de @n po!estirile pelerinului rus ru2ăciunea lui Iisus trece prin trei fa. ăsură ce ru2ăciunea lui Iisus se rosteşte ai desVia*a du7o!nicească 0ncepe cu rostirea orală 0n scurte răsti puri a acestei ai de la sine.al cărei autor a *inut să ră ână anoni .ile.practicantul ei poate etoda atri.iar 0n cursul e>prira*iei.2FF=. ii de ori pe .la 0nceput de trei şase . +upă ce practicantul ei s/a o.căutându/şi cu 0nc7ipuirea locul ini ii şi re2lându/şi respira*ia.area cu .!oltarea !ie*ii du7o!niceşti.se face pe firul ru2ăciunii lui Iisus. p. 1% Ibidem.rusă Ar7i .a doua ?u ătate8 E iluieşte/ ă pe E iluieşte/ ăC.i.ece 0 plinit credincios câte douăspre.pentru ca să sincroni.e.ucurie.ătăi de ini ă.1d.trad.ătăile ini ii constă 0ntr/o rostire sau 2ândire a fiecărui cu!ânt al ru2ăciunii o dată cu o . )1 46 .iar treia se intală sau curată.ătăile ei.Pelerinul rus.a decât prelun2ind respira*ia. +upă cartea aceasta.icea 8 MMM. Ha.o are şi plăcută .a rostirii si ple a ei. Apoi se 0ncepe a se face şi sincroni. #aulin &ecca. din l.ătăile ini ii şi cu rit ul respira*iei. Tră2ând 0n ine aerul cu pri!irea in*ii 0n ini ă.căpătând o dată cu deprinderea.e. Du2ăciunea lui Iisus Sincroni.de la 0nceputurile ei până pe cele ru2ăciuni.ire ru2ăciunea de!ine treptat ru2ăciunea intală.at şi ai 0nalte trepte.1F3 +upă o !re e.1F) Sincroni.e cu!intele ru2ăciunii cu .toată de.adâncindu/se pe ai interiori..a 0ntâi.işnuit să/şi repre. ai ales ru2ăciunea lui Iisus.ece ii apoi tot ti pul.$ucureşti. @n decursul inspira*iei se rosteşte pri a ?u ătate a ru2ăciunii8 E+oa ne Iisuse :ristoaseC.area cu respira*ia.

(ei care 0ncearcă să rostească neântrerupt această ru2ăciune constată că fără concentrare cel pu*in a aten*iei la repsira*ie nu se poate concentra aten*ie ult ai ult nici 0n rostirea ru2ăciunii. #aralel cu respira*ia trupului se desfăşoară.ci intală ai are ne!oie de ci ru2ăciunea lui Iisus.1F5 #elerinul rus descoperă 0n practicarea ru2ăciunii ini ii că ur ările ei sunt 0n trei c7ipuri8 0n du7 prin dulcea*a dra2ostei lui +u ne. +ar accentul principal nu se pune pe cu!inte.e 0ncă nu e ru2ăciunea intală când nu etode..ca o altă respira*ie. Du2ăciunea de!ine o respira*ie a !ie*iia sufletului.cu2etarea neântreruptă la Iisus.işnuin*ă neântreruptă. p.ea şi care ân2âiere. )2 4- . 1fectele 0nceput să si t o are ă ă acestei ru2ăciuni sunt ui itoare8 #este !reo trei săptă âni a linişte.rostesc pri ele trei cu!inte ale ru2ăciunii.se rosteşte de la sine 0n etode sunt considerate deprinşi să/şi adune intea 0n interior şi să rostească neântrerupt cu!intele ru2ăciunii lui Iisus.ia după un ti p constată intea şi ini a sa.sau are ne!oie de un efort de are. i?loace au>iliare pentru cei care nu sunt că ru2ăciunea e !ie. Si *ea o dra2oste 0nflăcărată pentru Iisus :ristos şi pentru toată .i ea 2ândului.nici de intea e ocupată de ea neâncetat 0 preună cu ini a.li. Această repetare cu 0n*ele2ere de!ine o o. A.0ncât 0n aceasta atâta uşurin*ă. Du2ăciunea din aceste fa.eu. Du2ăciunea intală este cu ade!ărat o ru2ăciune neânteruptă.0n Aceste inte prin li pe. Se 0ntâ pla uneori că si *ea desfăta< 2ăsea sc7i .ci pe cu2etarea la fiecare cu!ânt.irea ini ii. 1 ru2ăciunea per anentă a o ului spiritual total.0 preunată cu si *irea ini ii.ucurie şi o 0n ini ă ce!a care fier.care de!ine ru2ăciune cu!inte.0n si *uri prin 0ncăl.ertate şi 0n e>ta.apoi o oarecare căldură foarte plăcută-apoi o .idirea lui +u ne. 19> Ibidem.eu.a cu totul şi cădea durere 0n ini ă.

1a e fructul i ediat al ru2ăciunii.nde sunt pati i. 7u&*ntul 883III.1F= @nainte de a fi starea de ru2ăciune curată. de capete.$. în 2ilocalia &ol'I8 I.eu nu e propriu/.7u&*nt ascetic în 6.irea 0nsu ea.o ul tre.eu. +acă pati ile 0nse nea.irea de sine. Dra-ostea şi nepătimirea &a unirea cu +u ne.euC.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.în 2ilocalia &ol' I I.ertate de pati i.o2ă*iei co!ârşitoare a iu.1. Aceasta este ceea ce au spus #ărin*ii8 Eiar desă!ârşirea ei este răpirea la +u ne.is ru2ăciunea deoarece 0n ru2ăciune e 0ncă prea clară conştiin*a deose.eu fiindcă unul ca acesta nu caută niciodată sla!a sa.p.atunci când prin fiecare !irtute se o oară o pati ă. . 1a e 0nsă produsul ru2ăciunii.oară 0n sufletul a?uns 0n această stare.+r.eu.iu.euC.eu nu se poate a?un2e decât prin ru2ăciune curată.care repre. 1>istă o strânsă le2ătură 0ntre dra2oste şi nepăti ire. +ar cel ce nu se iu.ci pe a lui +u ne. 3)" +iado7 al Hoticeei.ă taina unirii noastre cu +u ne. +ra2ostea 0n deplinătatea ei nu o #r.0l iu.irea de +u ne.p.pentru faptul că ea e opusul pati ilor.rii lui +u ne.eu.din pricina . +ra2ostea presupune nepăti irea şi o 0ntăreşte la rândul ei. D(S:.ă toate celelalte !irtu*i.irii de +u ne.p. )17 19Ioan Scărarul< "cara.i pe +u ne. . )F7 4/ . Virtutea ru2ăciunii efectuea.eu pe cea ai 0naltă treaptă nu e nu ai li.iect al dra2ostei di!ine şi 0ntr/o oarecare 194 196 ăsură tinde spre aceasta.eu. Iu.iar cură*irea de pati i este una cu.intă e2ois ul.eu spune Sfântul Gri2orie #ala a< căci ru2ăciunea este le2ătura făpturilor ra*ionale cu făcătorul.ă 0ntr/un cu!ânt iu.ea.eşte pe +u ne.ce se reali.irii de sine aşa cu spune Sfântul +iado7 al Hoticeei8 E(el ce se iu.ci e darul lui +u ne. +u itru Stăniloae.<R=IR(' $.ă la sfârşitul ei.eu este opusul iu.eşte pe sine.eu ce se co.nu poate fi dra2ostea..uie să se fi cură*it de pati i. #rof.eu.eşte pe sine nu poate iu. 60.nirea cu +u ne.ca răpirea in*ii la +u ne.1F% 3 ul are capacitatea !irtuală de a de!eni su.creşterea dra2ostei lui +u ne.1F7 +ra2ostea de +u ne.

oară 0n o e2ois ului presupune o !ictorie asupra anifestat prin pati i şi e 0n acelaşi ti p iu.eu.ice şi Sfântul Ioan Scărarul8 Ecăci ai 0nalte trepte 19/ 119 #r. Astfel a?un2e iu. Iu.ea creşte 0n ăsura e>erci*iului şi a !oin*ei de a o intensifica.dări.eu se poate a?un2e la iu.!orul credin*ei.ută din 7ar .. E+ra2ostea. 1i au i presia că 0i năpădeşte. #ute distin2e 0n dra2oste trei trepte8 a6 Tendin*ele de si patie naturală din starea naturii că.irea de oa eni. Aceasta !ine după pre2ătire 0ndelun2ată şi *ine clipe scurte.pe cât e cu putin*ă uritorilor.işnuită.adâncul fără fund al 0ndelun2ii/ră.eu.irea lui +u ne. #rof.!or pururi *âşnitor de lu ină şi de .ser!ă 0n el o sc7i . +upă 0nsuşire e i.irea pe cele ca e>ta.care folosind aceste tendin*e creşte din 7arul di!in şi din eforturile proprii c6 1 dra2ostea ca e>ta.eiască care se co.eu şi iu. +u itru Stăniloae.0i inundă o .irii di!ine.ire de +u ne. 3 ul nu poate cuprinde 0n sine toată iu.p. +e la iu.ucurie şi o pornire infinită de a 0 .irii !enite asupra lui este i.ulti a fiind o prelun2ire a celei dintâi. Ini a celui care si te această ai poate să se despartă pe ea.e o .irea de +u ne. sau ca dar e>clusi! de sus.p.6 +ra2ostea creştină.!or adânc şi nesecat de ade!ărată !ia*ă.spune Sfântul Ioan Scărarul.ire se co unică ener2ia nesfârşită a iu.ire nu cu ade!ărat 0nceputul şi sfârşitul tuturor . 353 Ioan Scărarul< "cara. 7u&*ntul 888.e*ie a sufletului.eu. #rin cei a?unşi la o astfel de iu. în 2ilocalia &ol'I8I.ucurie.11F Iu.+r.oceanul s erenieiC. Iar după lucrare. Ade!ărata dra2oste nu poate fi decât un dar al lui +u ne. Iu.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I.irea du ne.poate a!ea de la sine ci o pri eşte de la +u ne.1F" (ine are dra2ostea di!ină si te 0n sine un i.are neo.după calitate e ase ănarea cu +u ne.ire e o for*ă care ali entând spiritul re!arsă 0n trup o putere astfel 0ncât el nu ai are ne!oie de âncare aşa cu .iar pe se o.irea este pentru o iu.unătă*ilorăsura iu.ire de se eni.ră*işa pe oricine.eu. )25 69 .

irii.irea este le2ată de toate !irtu*ile.eu.3F6. &u ina este totodată cunoaştere iar lu ina cunoştin*ei este fructul iu.trăită 0n for a ai intensi!ă 0n clipele de a*intire e>tatică spre +u ne. &u ina du ne. 5% 61 . )2% Sf.din tot cu2etul tău şi din toată puterea taC 5Mc.iti! al du ne.din toată ini a ta.0n c7ip 111 112 Ibidem.Ma>i Mărturisitorul< 7apete despre dragoste I.ea aşa cu işcă 0ntrea2a fiin*ă a o ului şi 0i pune 0n lucrare toate puterile spune Mântuitorul Iisus :ristos li pede8 ESă iu.itoare a dra2ostei di!ine. Dra-ostea1 cunoaşterea şi lumina dumne eiască Dolul po.eieşti. 13.ire.intă iu.eşti pe +o nul +u ne.eu atra2e spre sine. 12.ire. în 2ilocalia &ol'II I. $.111 7răneşte apa de Iu.â .p.euC 5In.din tot sufletul tău. (unoaşterea 0n*eleasă ca !ia*ă nu e nu ai o parte a !ie*ii ci e 0nsăşi !ia*a8 EAceasta este !ia*a !eşnică8 ca să Te cunoască pe Tine .aşa şi cunoştin*a lui +u ne.eu 0n !ederea lu inii intea nu pri eşte de la 0nceput aceeaşi lu ină du ne.care nu e decât o e>presie a stării de iu.eiască ci e ne!oie de un pro2res 0ndelun2at pentru a o !edea.e faptul că in*ii 0n unirea cu +u ne.2.irea 0n le2ătură cu naşterea8 precu firescintea cură*ită prin dra2oste. p.112 lu ina soarelui atra2e oc7iul sănătos.işnuieşte să 7rănească sufletele acestora cu su.eul tău.este 0n acelaşi ti p !ia*ă.eiască este iradierea .nul ade!ăratul +u ne.90. 3 lu ină sau o cunoaştere care răsare din iu.36. Sfântul Ma>i Mărturisitorul pre. pă ânt rădăcina planteiC.focul ceresc o.ea nu poate fi redusă la un si plu senti ent.

113 Sfin*ii #ărin*i nu esc această cunoaştere E!edereC.eu nu ai e acoperit de u .at fiin*a astfel 0ncât ea 0nsăşi a de!enit căldură şi lu ina dra2ostei lui +u ne.ca ce!a ce se !ede direct.!olta intea să se unească cu +u ne.eu.oară la o dra2ostei noastre cea de la el.pri ite de o cunoaştere după +u ne.it se u ple şi el de acea lu ină.iar ceea ce e cunoscut Elu inăC. )FF 62 . &a !ederea lu inii du ne.it se 0ntinde şi pe fa*a celui ce iu.esc ipostasurile di!ine 0ntre ele dar e totuşi o dra2oste necreată.ci 'i/a descoperit fa*a Sacare iradia. (ine pri!eşte la o lu ină care iradia.ale Sfintei Trei i unde se !ede lu ina.eieşti.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe I. 110 0n două 0n*elesuri.inte de +u ne.deşi e spirituală se răspândeşte din suflet 0n afară.eu sau al for*elor ce se iu.&u ina du ne. +ra2ostea cu care ne iu.inat al efortului său şi al +u7ului Sfânt.eieşti fiind o !edere şi o cunoştin*ă a unei ener2ii printr/o ener2ie du ne.0i face ase enea.esc.eiască e considerată ca fiind un refle> al fe*ei iu.eşte +u ne.e o !edere şi o odelul di!in. +u ne.ultat co . +u itru Stăniloae.pe fa*a şi pe trupul celui ce o are 0năuntru.orâre aşea. &u ina şi strălucirea de pe fa*a celui iu.iar prin cealaltă Se desc7ide 1l 0n fa*a Vederea lu inii du ne. Această stare este un re.eiască. Vederea ei e o cunoaştere la care nu pute a?un2e niciodată prin puterile spiritului nostru.eu.eieşti a?un2e cel ce s/a cură*it de pati i şi a a?uns urcând pe treptele !irtu*ilor până la iu.ră.eşte.eu.ceea ce 0nsea nă că el şi/a spirituali.p.eu.ice. (ei care o !ăd pătrund prin puterea +u7ului din ei dincolo de planul realită*iilor fi.+u ne.oricât s/ar de.ce răspândeşte prin pre. ele.ucurie co ună. &u ina aceasta.!orâtă din fiin*a lui +u ne.printr/o co.eu şi de oa eni.ând şi cunoscând calitati! ca #r.i.pentru că prin nici o e!olu*ie nu a?un2e du ne.en*a ei lu ină.0n!ăluindu/i pe a ândoi 0ntr/o lu ină şi o .ă 0n noi lucrarea dra2ostei di!ine fa*ă de 1l.ă de pe fa*a celui iu.ă lu ina.eu se co.itoare a lui +u ne.carecu ti pul i pri ându/se 0n pri!iri şi 0n trăsături.esc şi ne iu.ire fier. #rof.+r.eu pe noi şi noi pe 1l nu e dra2ostea fiin*ială cu care se iu.o ul !ă.

ire cul inantă.de a se co unica pe sine 0nsuşi.irii preface aceste si *iri 0n scânteieri de lu ină.a*iile trupului.de iu.ire.it de ea.iu.cură*ind sufletul de tot ce/l atra2e spre plăceri 0n2roşate şi u plându/l de si *irile aprinse ale iu.cel ce se ridică la această stare de lu ină sau de iu.o are iu.are cul inantă.0n*ele2ere. 60 .are este când trupul şi lu ea de!in de alta.de ase ănare cu Spiritul du ne.de copleşire a sen.că iu.că nu se ai cunoaşte ca ai presus de fire.de cură*ie. ult cu ea.este starea de spirituali.a*iilor trupeşti.astfel pe de o parte toate cele e>terioare sunt copleşite iar pe (el ce !ede lu ina s/a unit atât de despăr*it şi ca deose. Supre a spirituali.eieşti. (ăldura dra2ostei ce se preface 0n lu ină 0şi are 0n acelaşi ti p i.!orul 0n lucrarea +u7ului Sfânt. Această lu ină a iu.de cele produse de lu e prin trup. +u7ul.(ele trei lucruri8 că lu ina este anifestarea iu.de .ire se re!arsă prin ele spre to*i..irii.irea este o lucrare a Sfântului +u7 şi că.si te o are pornire de a se desc7ide.unătate.de depăşire aspră a e2ois ului e o stare de supre ă .lânde*e.le/a descris stăruitor Sfântul Si eon Aoul Teolo2 0n i nele dra2ostei du ne.unătate. Aceasta este starea de 0ndu ne.şi c7iar de sine 0nsuşi.irii s/a transfor at 0nsăşi firea celui ce o !ede.0n care ediul prin care se anifestă lu ina interioară.uită de sen. Sufletul u plut de cură*ie.eire.ire.eiesc.

de!enind astfel ur ătorii sau i itatorii &ui. SFINŢII PĂRINŢI ASCEŢII PURTĂTORI DE HRISTOS Sfin*ii sunt oa eni care 0ncă 0n !ia*a lor pă ântească au . 1".E?udecători ai lu iiC 5Mt.15.iar după pe care 0n oarte au fost 0n!rednici*i de o parte din fericirea !eşnicăod deplin o !or pri i nu ai după o. oti!.şteasca ?udecată. #entru !ia*a lor !irtuasă.eu şi fa*ă de se eni 0n Sfânta Scriptură ei sunt nu i*i Eprieteni ai lui +u ne. 64 . 21"6.pentru suferin*ele 0ndurate pentru credin*a 0n :ristos.eu străluceşte 0n ei ca soarele.EcasniciC ai lui +u ne.eu le/a dat tăria să se *ină deasupra păcatului şi a tuturor curselor dia!olului iar ase ănarea cu +u ne.prin pri!e27eri şi ru2ăciune.e 0n persoana lor sfin*enia lui Iisus :ristos.euC 5In.au o.eu 51fes.pentru dra2ostea lor fa*ă de +u ne.*inut de inunate.ei Sfin*ii sunt asce*ii care prin post. @n !ia*a aceasta Sfin*ii s/au străduit să 0ntrupe.III.darul !indecării şi al discernă ântului< puterea lui +u ne.ineplăcut lui +u ne.eu.eu daruri odele !rednice de ur at.2F6.1)6. +in acest sunt pentru noi e>e ple sau la +u ne.

Aici. (ând se !a 2oli de toate acestea i se !a 0ntipări 0n ini ă 0n!ă*ătura cea du ne.prieteni.te>t apărut 0n EDe2ulile pe lar2C 0n pri ă for ă. Vasile şi/a făcut studiile superioare la (e.nu se poate a*inti la ade!ăr.1. Sfântul Vasile 0ncepe să scrie aici 7odul de legi al monahismului . Astfel Sfântul Vasile cel Mare spune8 EAna7oretul 5pustnicul6 să nu ai.ere. @n Atena s/a 0 prietenit cu Sfântul Gri2orie de Aa. +upă !i.ă cetate.prietenia lor de!enind un odel de prietenie creştină.o fa ilie no..a!eri. S"*ntul . Aceste re2uli s/au păstrat până astă.eiască.filosofia şi !ie*ii pentru o perioadă scurtă de ti p practică profesia tatălui său iar apoi se dedică ona7ale. #ati ile erau preocuparea lui .ei sale.#alestina şi Mesopota ia.rude.area #alestinei.(onstantinopol 5cu retorul &i.o2ată din care trei copii au a?uns episcopi iar şase Sfin*i.cu scopul ai . (a eli.ilă şi .i ca etalon pentru !ia*a ona7ală.area (apadociei din părin*i credincioşi.eşte este necesară pentru că aduce 0n suflet cură*ire.nu departe de Aeoce. 'sce a la S"inţii Părinţi #n trecut 1. #ustia este cea care asi2ură a?un2e să/& si tă pe +u ne.ine !ia*a ona7ală şi/a 0 păr*it a!erea la săraci şi s/a retras de a cunoaşte 0ntr/o localitate de pe râul Iris. @i scrie prietenului său Gri2orie o epistolă 0n ona7 0ncepător se ne!oia să se care/i descrie 0nceputul asce.ilnică.ti p de patru/cinci ani a studiat edicina iar 0n ?urul anului 35= se retra2e la (e.e de pati i 0ntr/o linişte desă!ârşită.aniu6 şi Atena.asile cel 7are Sfântul Vasile cel Mare s/a născut 0n anul 33F 0n (e.0n*elepciune o enească.nu ai .ita făcută 0n 12ipt. +eci liniştea de care !or.areea consacrându/se ru2ăciunii şi studiului. #entru că până 0n acel ceas are 0nscrise 0n ini ă cele de 6> in*ii liniştea când intea nu are linişte- când e purtată colo/colo de 2ândurile lucrurilor.1.area unde retorica.to!ărăşii.eu.ian.lucruri proprii.Vasile 5retor6 şi 1 ilia 5fiica unui artir6.

iu episcopul (e.să nu caute la 0nfă*işarea sa.pe acestuia 0n anul 37F a a?uns succesorul lui. (ornel (o an. +intr/odată.stăruitoarea ne!oin*ă şi ru2ăciunea 0ndelun2ată i/au adus repede 7arul du ne.ăr.dare ona7 eşteşu2ul lucrării pustiei.se . %" 11> Ibidem. &ucrătorul pustiei fiin*a aceasta ciudată care se c7ea ă ascet sau tre.7aina să/i fie sărcăcioasă de doliu. #ersonalitatea Sfântului Vasile este re arcată ca ascet şi isi7ast care 0şi dădea intea şi ini a cură*irii de pati i dar şi 2ri?ii pentru se eni. ") 64 .când pri ea scrisori de la eiur ărea .este inundat de o lu ină 0 .uie să 0nlocuiască pati ile dia!oleşti din o . &uptându/se aspru s/a lepădat de sinele lui pe care l/a .ăie.ă o aten*ie deose. oartea A fost 7irotonit preot de 1use.să ai.C 11) Mona7ul tre.eşte şi de !irtu*i care tre. #e plan do2 atic a dus o luptă ăsuri concrete Stelianos #apadopoulos.1d.ucura şi de societate.ă!it de pati iAe!oindu/se intea i s/a desprins să se sfin*ească la ai curată şi ade!ărurile du ne. Sfântul Vasile !or.areii iar după ener2ică 0 potri!a atacurilor ariene iar pe plan social a luat 114 +u7ul.a.ucuriile şi neca.2FF3.cercetarea Tradi*iei şi asce. diac.le ele ce se aflau 0n lu e..ită pentru e!ite lăco ia pântecelui.elşu2ată şi dulce.sus.uie să deprindă cu ră.e 0ntruna.iceidupă citirea Scripturii..ă*iadreptatea şi cu pătarea. $i.ă islit 0n at osfera pă2ână a anilor de studiu. Ae!oin*a sa l/a i. p. 'i totuşi. @ncepătorul neaşteptate.C115 Ascetul Vasile pe lân2ă ne!oin*a sa aspră se interesa cu plăcere de pro.urile lor.3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare .eiesc.ucura când 0l !i.trad.p.uie să âncare şi să pri!ească 0n ?os. sin2ur an.antină $ucureşti. Astfel pe lân2ă !ia*a pustnicească se .poate doar un ona7 este 0n!ăluit noaptea de lu ină. Au era ult de când a!ea lucrarea aceasta.eieşti şi 0ntruna se cură*ea de ispitele din afară.itau prietenii.să nu se 0 .0ntre2.a intindu/le pe cele funda entale ca 0n*elepciunea. ult Sfântul Vasile stăruia 0n ru2ăciune8 Ecea ai 0naltă ru2ăciune era cea care o făcea seara şi noaptea 0ndelun2< de o. +e la 0nceputul retra2erii sale Sfântul Vasile se ne!oia cu studiul Scripturilor.

predici şi epistole.unde a stat !re e de câ*i!a ani. A fost tri is de ai are e>e2et al $isericii creştine s/a urit de născut 0n anul 3)) 0n Antio7ia. Astfel ne/a ră as &itur27ia Sfântului Vasile cel Mare care se să!ârşeşte de .0 potri!a ur ărilor foa etei din anul 3=%.s/a retras sin2ur 0ntr/o peşteră< a ră as aici de trei ori opt luni lipindu/se de so n aproape neâncetat.eu şase . 1. Se retra2e ănăstire unde după ) ani. A fost pri ul ierar7 care a desfăşurat ac*iuni de asisten*ă socială punând .2.a. &a !ârsta un*ii de lân2ă unde 0n!a*ă retorica şi de!ine unul din cei de )F ani este 7irotonit preot de către episcopul Hla!ian al Antio7iei.Sfântul Vasile a lăsat 0n ur a ona7ale ari şi iciC.uni prieteni ai acestuia. S"*ntul Ioan >ură de 'ur Sfântul Ioan Gură de Aur.ece ori pe an.o ilii.cel ti puriu. @nfo etat de 0ntuneric.ti p 0n care atin2ând o nouă treaptă 0n !ia*a ai departe desă!ârşirea retră2ându/se sin2ur 0ntr/o de detaşare de sine caută peşteră.să co pună un for ular propriu al anaforalei litur2ice cu se să!ârşea atunci. Sfântul Vasile cel Mare s/a ru2at lui +u ne. @ntr/ade!ăr 0n a şaptea .i i s/a arătat Mântuitorul 0n !is 0 plinindu/i dorin*a. Tatăl său Secundus ofi*er superior a a a sa la 'coala lui &i.trăind 0n post şi ru2ăciune.ile 0n şir să/l 0n!rednicească să/i aducă ?erfa cea nesân2eroasă cu propriile sale cu!inte.EDe2ulile &itur27ie.E+espre Sfântul +u7C< practic EAsceticaC. &a c7e area pentru a fi 7irotonit episcop a fu2it retră2ându/se 0n 0ntr/o Antio7ia.iar 0n rest să!ârşindu/se &itur27ia Sfântului Ioan Gură de Aur.anius- a ei sale Monica care şi/a dedicat toată !ia*a arele filosofai .E(ătre tineriC< Sfânta sa lucrări cu carater8 do2 atic E(ontra lui 1uno iuC.Ioan ră ânând 0n 2ri?a for ării fiului ei.studiind te einic testa entul 66 .ele unui Eorăşel Hilantopic VasiliadaC. +eşi a a!ut o !ia*ă scurtă urind la 1 ianuarie 37".

a şi !irtutea sa sunt puse 0n slu?. Sfântul Ioan Gură de Aur a ră as 0n istorie ca cel noie .euC. ai are orator creştin.lu>ului şi a intri2ilor de la curtea 0 părătească.si oniei episcopilor.nici noaptea.E+o!adă către iudei şi elini.u.a 2reacă.E+espre feciorieC. I.post.ristos. 53 6- .de detaşare a.epistoleşi &itur27ia care 0i poartă nu ele. @n perioada 3"7/)F7 a fost patriar7 de (onstantinopol luptând 0 potri!a a.la (o ane 0n Ar enia la 13 noie .?ură de Aur atletul lui .ătut 0n special .iu. +eisisSi.11= ult ti p antrena*i. (a patriar7 s/a ostenit ult cu răspândirea credin*ei şi con!ertirea la ulte ortodo>ie.27 şi 3F ianuarie precu lui. +ru ul pentru cucerirea sfin*eniei prin sin2urătate.i când se să!ârşeşte &itur27ia 114 Vir2il G7eor27iu.e unul din eforturile atletului Gură de Aur. S/a re arcat ca are predicator ti p cât a fost preot 0n Antio7ia.rie )F7..ionale.ă inte pentru .sa cea care a inti precu ai i portantă parte constituie oral dintre cu!ântările e>e2etice.rie.olna!i şi săraci.că :ristos este +u ne. 0n ro âneşte de Maria (ornelia Ică 4r.oca.2FF). Această !ia*ă de sin2urătate totală.eu. $iserica ortodo>ă 0l săr.predici cu caracter E+espre preo*ieC.a co .cu 0nte eierea de aşe. +upă aceşti 2 ani Gură de Aur a re!enit 0n lu e.1d.de aici supra nu ele de :risosto os din li .iar ulti ele sale cu!inte au fost ESla!ă lui +u ne. Deferitor la opera.urilor clerului.o2ă*ia şi lu>ul fiind con!ins că acestea sunt 2eneratoare de păcate. 1 un efort cu plit pe care pot să/l facă doar atle*ii !irtute a durat 2 ani.iua. @n aceşti doi ani nu s/a culcat nici .ătoreşte la 13 şi 0n fiecare .a oa enilor.Sfântul şi/a dat cinstitul său suflet lui +u ne.2onit de două ori de către 0 părat şi 0ndurând ulte suferin*e.lui :ristos.p.ru2ăciune şi De!ine 0n lu e co plet transfor at iar asce.solută de sine.eu pentru toateC.carte 0nc7inată prietenului său Vasile.do2 atice.

ai +ia!olul nu suporta aşa ce!a./n sera#im printre oameni .fii o !re e de o puterile pentru a se odi7ni şi Asce.de aceea a tă. .ătât asupra lui cu ispite uşoare la 0nceput care 0i pro!ocau ascetului diferite sperieturi.C117 Toate aceste ispite Sfântul le/a respins cu puterea se nului (rucii şi a ru2ăciunii. A intrat 0n ani.0ncât si *ea ult aşa cu a ărturisit8 EA noaptea ca să nu/l !adă ni eni şi acolo se ru2a fie 0n picioare.ora nu ai când 0l părăseau ânca ce!a.1.$.n cu!ios iero ona7 din pustia Saro!ului po!esteşte8 EAlteori iarăşi.en*a Sa lucru care 0l 0ntărea foarte 116 MMM.i noaptea 0n ceasul ru2ăciunii i se părea că c7ilia se pră.şi . Altădată apărea 0n fa*a lui un coşciu2 desc7is şi dinăuntru se ridica un ort.p. A intindu/şi de ne!oin*ele se!ere ale sfin*ilor stâlpnici. 0n aşa taină 0ncât ni eni nu şi/o putea 0nc7ipui.ă.Sfântul Serafi cu s/a 7otărât să practice o nouă for ă de asce. S"*ntul Sera"im de Saro9 Sfântul Serafi de Saro! s/a născut 0n anul 175" din părin*i ănăstirea din Saro! la !ârsta de 1" . Vre e de 1F ani Sfântul a trăit sin2ur 0n pădure.iar la 27 ani a fost 7irotonit preot.osită de a citi căr*ile Sfin*ilor #ărin*i.eule.a aceasta a fost ie de . Du2ăciunea o făcea cu cucernicie. 5) 6/ .inecredincioşi Isidor şi A2afia. Via*a ascetică a Sfântului Serafi a!ea consec!en*ă şi râ!nă. S/a urcat pe o piatră âinile 0năl*ate ca Sfântul #a7o ie şi rostind stri2ătul !a eşului8 ilosti! ie păcătosuluiC. Această ne!oin*ă a ru2ăciunii a făcut/ ai presus de puterile o eneşti iar Sfântul a făcut/o ultă ult de +u ne.Sfântul apropiindu/se atât de 0nlăuntru pre.fie 0n 2enunc7iE+u ne.iua dar 0n deose.pă."#*ntul "era#im de "aro& I.eu.ind 0n a ănunt rânduiala Sfântului #a7o ie din 12ipt pe care a descoperit/o 0n setea lui neo. (o.ile şi nop*i.uşeşte din toate păr*ile şi de pretutindeni ne!ăleau răcnind fiare 0nfuriate.

si *it 0n ine cu ă 0ntărea şi ă ân2âia acest dar ceresc ce s/a co.ă!orât 0n c7ilia lui din ănăstire fără pat nici 0ncăl.eşte cu2etul de risipire.studiul şi ne!oin*a 0l conduc pe o la desă!ârşire. Tăcerea naşte 0n sufletul ne!oitorului roadele Sfântului +u7.entat 0n scrierea lui E(on!or. Ha*a *i/a ai lu inoasă ca soarele.at 0n anul 1"F3.ire şi a!ând ca rânduială de !ia*ă ru2ăciunea lui Iisus.inată cu celelalte preocupări du7o!niceşti.iua participa/se la Sfânta &itur27ie 0 părtăşindu/se.tăcerea te 0n!a*ă liniştea şi ru2ăciunea neâtreuptă iar 0nfrânarea pă.is8 Au te te e prietenul lui +u ne.ucuria 0 părtăşire din lu ina du ne. Mă dor oc7iiI a .C11" Sfântul Serafi utat la +o nul 0n noaptea de 1 spre 2 ianuarie 1%%3 după ce . +e ă pri!eştiQ Au !ă pot pri!i.a Iulia. )" -9 .1""). Mărturisirea lucrării de a cunoscut/o şi de care s/a ne este pre. ne/a 0n!ă*at un lucru i portant şi anu e că scopul !ie*ii o ului pe pă ânt este să pri ească 7arul Sfântului 1111/ Ibidem. Ai de!enit şi tu ine.iar ca citire săptă ânală cele patru 1!an27eli.p.e ti p de 3 ani a fost trăind .tu şi eu 0n plinătatea Sfântului +u7.is8 Sunte Moto!ilo!C8 EAtunci părintele Serafi a pri it slu?irea de părinte du7o!nicesc 5stare*6 şi a 0nceput să pri ească eaC.părinte.11% 3 altă for ă a ne!oin*ei pe care a trăit/o Sfântul Serafi . 1şti 0n plenitudinea Sfântului +u7.s/a aşe.orât de sus de la #ărintele lu iniiC.ire cu /a prins de u eri şi strân2ându/ ă nu ai noi doi.at la ru2ăciune seara 0n fa*a icoanei şi aşa l/au 2ăsit dor indu/şi lin so nul de !eci.pe care a reuşit s/o păstre.p. @n ur a unui !is 0n care i sa arătat Maica +o nului. Sfântul spunea că tăcerea co . 57 Sfântul Serafi de Saro!. Dodul tăcerii este şi pacea sufletului.eu.Sfântul Serafi 0nc7inători la c7ilia sa pe care 0i nu ea E.aşa cu 0n!rednicit Sfântul Serafi puternic ce nu de!enit i/a . Al. #rin e>e plul său şi prin cu!ânt Sfântul Serafi +u7.eiască.altfel nu s/a /ai putea #ărintele Serafi la fel de lu inos ca !edea.7on&orbirea cu Moto&ilo&.ru2ăciunea. Hul2ere !ă *âşnesc din oc7i. A fost canoni.

Părintele 'rsenie ?oca #ărintele Arsenie s/a născut la 2" septe .ă celelate !irtu*i.at că este le2ionar.celelalte pe rând. Arestat din nou de securitate părintele este oprit de la slu?ire. #ărintele spunea8 E(alea credin*ei este o.orat cu părintele +u itru Stăniloae pe care l/a utat la Mănăstirea #rislop unde este nu it stare* de a?utat la traducerea Hilocaliei.C12F 129 in*ii.2.2FF2. zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca.iu iar 0n anul 1")F este tuns 0n ona7is la Mănăstirea Sâ . (redin*a Stră oşeascăIaşi. A cola.pensionat şi e pus să picte.?ude*ul :unedoara.ă a .1. 'sce a marilor duo9nici ai ilelor noastre 2.alsa ul .dar credincioşi.e $iserica de la +ră2ănescu la care s/a ostenit ti p de 15 ani.p. 1d. 133 -1 .ele di!ine ale 7arului +u7ului MMM.ilă de a pri i ra.e toate ca nişte for e ale !ă. +in 1")% a fost către Mitropolitul Aicolae $ălan.0ntr/o fa ilie de *ărani si pli Iosif şi (ristina.rie 1"1F 0n localitatea Va*a de Sus. A ur at cursul Institutului Teolo2ic din Si.ăta de Sus şi din 1")2 este 7irotonit preot şi stare* al ănăstirii.un Sfânt.ositoare dar cu ea 0ncepe cărarea.tot asce. Toate renun*ările noastre sunt o ne2ustorie pentru un ai 0nalt8 pentru starea capa.Omul. @i ur ea. (redin*a este o asce.du7ului la care lăsă untelui nostru.ca !a ă. A fost arestat de securitate fiind acu.

Au tre.un 2i2ant al !ie*ii spirituale 0n trăire şi er2i la dânsul de .ascultare desă!ârşirea8 1. ântuirea.feciorie. A2aton. 3astea +o nului.unde nu eroşi credincioşi !in să se apropie de or ântul Sfin*iei Sale< aşa cu a!ea să spună #ărintele cu pu*in ti p 0nainte de a pleca din lu ea aceasta8 @3a lua !ara #oc din PrislopA.ă care e luată drept !ia*ă spirituală.iu2FF=.eu. 2.al o ului care se socotea ne!rednic să facă acest lucru du ne.rie 1"%" fiind 0n or ântat la Mănăstirea #rislop.2FF). lepădarea de sine< 2. ru2ăciunea< 3.Mărturii din Cara 2ăgăraşului despre Părintele Arsenie Boca.0ncercând nu să/l dărâ e pe o ci să/l . Părintele 6a9rentie =o9re 121 #r.eiesc.@n !ia*a creştină asce.0n !oturile necondi*ionată6C.ece ori ca să/*i dai sea a ce are ."ă ne rugăm B zile cu Părintele Arsenie Boca. postul/traduse 0n c7ipul de părinte al $isericii noastre< a fost un uriaş. == 122 MMM.p.p. Mul*i oa eni s/au . +e aceea Epro2ra ul asceticC pro o!at de #ărintele e si plupri!eşte Eni!elul poruncilor care asi2ură !ia*ă strict ascetică.eu.un o a lui +u ne.idească. 1d.2. (u ai aspru şi aceasta o făcea pentru ca ei să/şi aducă a inte de !ia*a lor- #ărintele Arsenie a 0ncetat din !ia*ă 0n data de 2% noie .ua să ărturii din care reies conturate trăsăturile e>traordinar.inecu!ântare *i/a dat $unul +u ne.Hă2ăraş.121 Sunt păstrate nu eroase părintelui Arsenie8 a fost un o 0n 0n!ă*ătură.eu8 să 0ntâlneşti 0n !ia*a ta un SfântQ122 (a preot litur27isitor rostind cu!intele anaforalei litur2ice părintele trăia un o ent de o trăire şi o 0ncărcătură spirituală a?un2ând până la lacri i.ucurat de sfaturile du7o!niceşti ale arelui du7o!nic care/i po!ă*uia şi 0i 0ndru a pentru a do. 1% -2 .acesta fiind plânsul o ului care se afla 0n fa*a celui ai are ister al ni icniciei o ului 0n fa*a lui +u ne. (onstantin Aecula.a are rolul de a ridica pe o nu nu ai dincolo de ai ales 0n ce păcat ci şi dincolo de acti!itatea confu.un are ântuireaC şi al sfaturilor Ecare asi2ură ona7ale 5sărăcie. 1d.ândi unii era să se s erească.Si.

p. A!ea o.itor al ru2ăciunii pe care o nu ea 7rana sufletului. (a du7o!nic părintele nu 0ncerca niciodată să ocărască cu păcat.unde este al ănăstirii.rie 1"23 0n co una Trestia.(u!ântul lui +u ne. &icen*ia #u. &a !ârsta de 1= ani 0n postul Sfintei Marii face ru2ăciuni stăruitoare pentru ca +u ne. #ărintele spri?inulilosti!i că ateriale intea de a er2ea adesea pentru a oficia Taina Sfântului Maslu la $isericile 0n construc*ie.ăr şi #arasc7i!a 'o!re. Aşa cu ărturiseşte şi unul din ucenicii ona7ală.lucru ce a sădit 0n sufletul părintelui dorin*a de 0nsin2urare.lis7in2.7hipul reamintirii &eşnice. "= -0 .e de . (u toate că 120 #r.din părin*ii &a.fiule nici postul.itor al s ereniei pe care o considera cea ai apropiată !irtute.123 S/a re arcat 0ndeplinind cu!intele Mântuitorului EHerici*i cei aceea se !or iluiC.eu pentru a se ridica aceste locaşuri ânie pentru sfinte. 'i/a petrecut copilăria 0n liniştea !ie*ii săteşti foarte aproape de natură.nici o altă ne!oin*ă nu e urâtă de draci ca ne!oin*a aceea de a/şi 0n!ă*a o ul se pri7ăni pe sineC.părintele a!ea cultura &a!rentie este 7irotonit preot şi pri eşte ascultarea de econo care a 0ndeplinit/o părintelui deşi a!ea doar patru clase şi şcoala du7ului.spunând deseori8 Es erenia arde pe draci.nici ru2ăciunea.uie asi ilat şi culti!at 0n pă ântul care este sufletul nostru.eu să/i descopere !oia Sa.nu era doar un si plu spo!editor ci se i plica 0n !ia*a ucenicilor 0ncercând să poarte sarcina 0 preună cu ei. A ur at şcoala pri ară 0n satul natal.iceiul de a se ocăr0. @n anul 1")) intră ca frate de tuns 0n ona7is ănăstire 0n Mănăstirea Hrăsinei.el 0n*elesese că.pe 0n 1")%. @n anul 1")" este 7irotonit diacon iar 0n 1"=% părintele ai ult de 2F ani.2FF3. 1d.#ărintele &a!rentie 'o!re s/a născut 0n data de 25 septe . #ărintele a fost un iu.eu nu este de a?uns să/l culti!i 0n inte ca pe o infor a*ie ci el tre. A fost un du7o!nic care nu se lăsa influen*at de cle!etirile oa enilor ci 0şi ocrotea 0ntotdeauna ucenicii.părintele &a!rentie 0i a?uta pe cei 0n lipsuri 0ncercând să le aducă ra.ucurie 0n suflet. &a!rentie.unde preo*ii 0i solicitau i?locind prin ru2ăciune la +u ne.?ude*ul Mara ureş.de a se nu i leneş şi păcătos. #ărintele era un iu.

la sto ac.fa ilie cu . .ă sta2iu pri eşte ca ascultare 0n E(ele ai cio.ă.a!ea ulcer cronic la a .părintele pleca să să!ârşească Sfântul Maslu aproape . #ărintele era căutat de 124 ari .2FF). Astfel #ărintele ănăstire.trăirea 0n linişte şi sin2urătate pe ai 0naltă şcoală de călu2ărie şi teolo2ie din toată MMM.ilnic şi să spo!edească. . 1% -4 .oile. #rin oartea sa părintelui &a!rentie a lăsat un 2ol i ens 0n sufletele celor cărora le/a fost du7o!nic şi a tuturor celor pe care l/au cunoscut. @n ur a unei inter!en*ii c7irur2icale. 2. are la ănăstirea Si7ăstria. $olna! fiind de ic copil a +upă ce a ter inat 'coala #ri ară 0n satul natal pleacă 0 preună cu ascultare la !ite.când a ănăstire pă.au apărut co plica*ii care au dus la stin2erea părintelui din !ia*ă 0n data de 2F iulie 2FF2.ucure de 0nlesnirile ce le/a făcut pentru ei.ele picioare şi co>artro.M*nca-&-ar raiulA.ucurii du7o!niceşti le/a i/au fost cea ănăstirii.ece copii.eci de călu2ări de la Si7ăstria.12) @n 1")) a fost 7irotonit preot şi pri eşte ascultarea de stare*.ire pentru aproapele şi ?ertfa pe care a dus/o lepădându/se de sine au dus la a2ra!area stării de sănătate a părintelui. Mănăstirea Si7ăstria.$. 1d.nde pentru un an ?u ătate a a!ut ilitar iar după ce se 0ntoarce din ar ată ărturiseşte8 fost unte 0n a!ut 0n pri i .dintre care cinci au intrat la fost 0nc7inat de fratele său ai a a sa Maicii +o nului. Părintele Ilie Cleopa #ărintele (leopa s/a născut 0n anul 1F aprilie 1"12 0n co una Suli*a?ude*ul $otoşani 0ntr/o fa ilie de *ărani drept credincioşi Ale>andru şi Ana.an la oile i?locul naturii !ia*a eaC.ile părintele (leopa este transferat la ănăstirea Slatina Sucea!a 0 preună cu trei. Această iu.ece ani.p.r ea.)n memoria Părintelui 7leopa.irea oilor. Stâna. Se ne!oia pentru cei 0n suferin*ă pentru ca ei să se . +upă cinci ani de .

en*a celui care 0i 0ntâ pina cu neuitata .fie ortodocşi.scrisului şi 0n special predicii şi &a .urile o.ea deseori despre aşteaptă pe fiecare iar oarte şi de 0nfricoşătorul ceas al ?udecă*ii care ne ulte ori ona7ilor le cerea o ade!ărată !ia*ă du7o!nicească oşnea2C. @n DaiulQC.dar *inea cu tărie la dreapta credin*ă ortodo>ă. Se retra2e din stăre*ie şi pri.din Sfânta Scriptură sau din căr*ile Sfin*ilor #ărin*i. Milostenia părintelui era de două feluri8 ulte ori cu .rie 1""% la !ârsta de %= anie oria credincioşilor !a ră âne fiind 0n or ântat la Mănăstirea Si7ăstria.uri. le2at cu sâr ăC. 'i/a făcut ucenici . utat la +o nul pe data de 2 dece .estrat cu o e orie li pede şi care i/a ră as pururea fra2edă până 0n anii .atât la arătare cât şi 0n ascuns.a?utându/i de ne!oie să/şi sc7i .en*a lui +u ne. 9i2anii din co una #ipiri2 0l nu eau ETatăl nostruC.uni şi i/a rânduit după !rednicie şi după tre.ani pe cei necă?i*i.a2oniseli şi 2ri?i pă ânteşti.eu.uin*e să ducă S/a ai departe tre. ulte neca. A?un2ând din nou la !ie*ii ru2ăciunii. #ri ea pe to*i lipsită de scopuri personale.inecu!ântare EMânca/!/ar -> . @ntodeauna 2răia din 1!an27elii.liniştii.fie de altă reli2ie. +e se nu ea Eun 7âr. A fost 0n.e2eşte pe la casele unor .răcă intea prefera să ră ână 0n acelea/şi 7aine.credincioşi atât datorită predicilor sale cât şi faptului că aceştia si *eau lân2ă el pre.uni creştini sau prin păduri.pe cei săraci.ştii.Eun putre2ai de care !eneau la sfin*ia sa.ătrâne*ii.a!ea o pricinuitor de are putere 0n cu!ânt lucru care i/a fost etanie 0şi dedică restul isiunii du7o!niceşti. !ie pre.e 0 .a acti!ită*ii s erenia şi 2ri?ă de cele e>terioare ilostenia.i oralitate.a. Vor. +e ai isionare a părintelui (leopa au stat puterea cu!ântuluiulte ori din adâncă s erenie părintele nu purta de ult decât era strict necesar astfel c7iar dacă era aterială şi du7o!nicească.

nu poate do.125 +acă o ul nu se taie de la orice lucru lu esc şi păcătos şi nu are co uniune cu :ristos cu #rea (urata Maica Sa.cu $iserica .iruitoare şi nu se lasă cu desă!ârşire 0n âinile lui +u ne.$rezire duho&nicească I. Sănătatea este ur area firească a !i2orii trupului. Aepăti irea nu 0nsea nă că o ul nu această stare.iar cu in*enia pentru păstrarea unei stări du7o!niceşti .p.ândi sufletului.eu nu trăiască :ristos 0n el. Si *irea du7o!nicească este nepăti irea ai trăieşte el pentru ca să sufletului ra*ional pricinuită de 7arul lui +u ne.ă 0n c7ip păti aş.oală la sănătate.eu. "1 -4 . SĂNĂTATEA DUHOVNICEASCĂ IMPERATIV AL ZILELOR NOASTRE Sănătatea du7o!nicească 0nsea nă 2ânduri curateini ă curată 0n care 0şi fac sălaş a inte cu pri!e27ere şi ru2ăciune ne a?ută foarte inte lu inată şi sănătatea ereu :ristos şi Maica +o nului.ândi ai este ispitit de rău. Multa luare ult să do. (el nepăti itor s/a despăr*it de lu e ca să fie 0n 0ntre2i e unit cu +u ne.une.od de pati i adică tă ăduit de . Du2ăciunea este a.ci şi/au re2ăsit prin eniri şi 0 plinirea !irtu*ilor lucrarea care li se cu!ine potri!it ade!ăratei lor 12> (u!iosul #aisie A27ioritul.IV.solut necesară pentru cură*irea sufletului. A?uns la ai ult decât 0nainte şi sănătatea du7o!nicească.eu. 1a este sănătate sufletească pentru că toate facultă*ile şi toate puterile sufletului nu ai lucrea. Aepăti irea 0nsea nă sănătate sufletească pentru că este starea 0n care o ul este slo. Aepăti irea este deci punctul cul inant al con!ertirii du7o!niceşti prin care se face 0ntoarcerea o ului de la .cu Sfin*ii.el continuă să fie !a fi supus ispitei până la o it de dia!ol şi 0ncă oarte.olile sale sufleteşti şi plin de toate !irtu*ile care sunt sănătatea sufletului său.

ultă că fiin*a creştinului e 0n continuă transfi2urare.sunte cu2etă 0n el.de a estec şi contopire cu +u ne.de iu.p.irui toate 0n +o nul 4ean/(laude &arc7et.ci este a fi prins 0n şu!oiul !ie*ii ce i.eu. EA fi 0n :ristosC adică a fi E0n cea ai inti ă co uniune cu :ristosC. 5"% Mitropolitul Aicolae Mladin. 124 126 ai trăiesc eu.naturii.Si. +eisis.127 +in per anen*a co uniunii cu :ristos şi din dina is ul !ie*ii celei noi re. Astfel noi nu cura? şi putere de a .toate ac*iunile lui sunt ridicate 0n planul ai sunte E0n :ristosC şi :ristos a de!enit 0n ellu ină 0n +o nul şi sfin*i 0n 1l ne desă!ârşi 0n :ristos.nu e tot una cu a sta linişti 0n sfera lui de influen*ă.eu.Asceza şi mistica Paulină. Toată !ia*a creştină i. (o uniunea lui :ristos cu oartă.!orăşte din 1l. :ristos este !ia*ă şi anu e !ia*ă de un dina is superior oricărei alte !ie*i. Via*a spirituală nu e !ia*ă de le2i şi dispo.iu. Impactul spritualităţii ortodoxe asupra societăţii 1. Via*a o ului diferă de !ia*a celorlalte !ie*uitoare de pe pă ânt.eu.12= #e lân2ă li.ci :ristos trăieşte 0n istică cu :ristos. ' "i #n %ristos Via*a spirituală ca şi !ia*a naturală are ne!oie de un născător.u .lă care ne 0ntăreşte.$erapeutica bolilor spirituale I. #lăs uit după c7ipul lui +u ne.eră şi poate astfel să/şi cree. 2.a!e acesta de e>isten*ă.ertate.!orăşte din le2ătura E!ia*a noastrăC.ca apele ne işcate ale unui lac. 1.i*ii ci o !ia*ă de 0 părtăşire. @n ti p ce naşterea naturală e o separa*ie a o ul e cea care scoate pe o a ei de copil.e propria sa lu e.2F6.p.făcând să 0 pără*ească 0n sufletul lui pacea lui +u ne.nepăti irea 0i aduce o ului pacea lăuntrică. )1 -6 .1. 1d.o ul are prin costitu*ia sa o !oin*ă li.naşterea spirituală e o unire oare.ire şi dra2oste.1""=. oartă şi din e>isten*a sa continuă iar dacă o ul se separă de :ristos din !ia*a Via*a spirituală este toc ai !ia*a 0n :ristos sau !ia*a lui :ristos 0n noie>presie redată de Sfântul Apostol #a!el EAu ineC5Gal.

eu I se cu!ine.p.căci şi oartea nu ai aşa o pute 0nlătura.olate ci EunulC o unitate Eun trupC 5I (or.ul.o ul cel !ec7i din el oare cu iar trupul păcatului este ni icit.să 0ncepi o !ia*ă nouă sau să fi adus la !ia*ă din ni ic.lă dată de unirea creştine.12% intra 0n !ia*ă.eiască. 12. :ristos este !ia*a noastră fără a ne fi . #rin Sfintele Taine oa enii a?un2 fii a lui +u ne. Hăcându/se părtaş oare.ristos I. #entru creştini !ia*a 0n :ristos 0ncepe şi se trăieşte nu nu ai 0n !eacul ce !a să fie ci 0ncă din acesta de pe pă ânt. :ristos locuieşte 0n ini ile noastre 51f.piere !ec7iul Ada 12- or*ii lui :ristos.1F6.ăC 5In.nitatea du.nu pute Astfel ordinea pri irii tainelor este 0ntâi $ote.o ul este !indecat de ur ările patolo2ice ale păcatului stră oşesc.at cu apă şi cu +u7 Sfânt nu pute noi.#rin faptul că sunt E0n :ristosC creştinii nu sunt celule i.ul 0nsea nă să te naşti 0ntru :ristos.at Aicolae (a. #entru că a!ea !ia*ă 0ntru ărire 0ncât ediul !ital dar şi principiul e>isten*ei creştine.ul.asila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în .ote.se ridică la atâta a?un2e părtaşă la 0nsăşi cinstea şi firea du ne. . (reştinii sunt 0n :ristos şi :ristos ia c7ip 0n ei până la for area o ului desă!ârşit.ă şi părtaşi cu el prin ai ultă să oarte şi ai. :ristos este o realitate care 0i 0 .ne/a fost dată prin Sfintele Taine.!orul 0ntre2ii e>isten*e 0n noi astfel 0ncât c7ipul lui :ristos să strălucească 0n toată făptura şi 0n toate ac*iunile noastre.176 dacă 0l !o istică cu :ristos lăsa să ia c7ip şi unirea tuturor creştinilor 0n :ristos este te elia şi i. 1F.iar fără a ânca Trupul Hiului o ului şi a . A pri i $ote.ice8 E1u a !enit ca !ia*a să ai.cu a?utorul cărora noi ne face suferi 0 preună cu el.eu iar firea o enească care altfel e praf şi cenuşă se 0n!redniceşte de cinstea care nu ai lui +u ne.0n al doilea rând un2erea cu Sfântul Mir şi 0n al treilea rând @ părtăşirea cu Sfânta 1u7aristie.ea Sân2ele &ui. 1)3/1)) -- . (ăci 0nsuşi Mântuitorul . 3ri !ia*a pe care ne/a adus/o +o nul.ote. (el .276. #ri ind $ote.racă şi 0i pătrunde lăuntricel este a tuturor. 3.

şi pre.entare diac. irun2ere cel .ul ne apropie de lu ină şi ne 0ndepărtea.o ul 0l pri eşte pe @nsuşi +u ne.ca să 0n!ie.aşa să u .eit 0n :ristos. 1l re!arsă strălucirea sa asupra 0ntre2ului cos os.prin .atului desă!ârşit adică 0ndu ne. =7 -/ .eiesc dătător de !ia*ălu inător şi 0ndu ne.el de!ine cu totul o făptură nouă.12" 1u7aristia este taina cea ai desă!ârşită dintre toate Tainele.ă.ră âne 0ntru Mine şi 1u 0ntru elC 5In. Sfin*ii #ărin*i !ăd 0n ea nu nu ai leac şi doctorie ci o socotesc leacul prin e>celen*ă care !indecă toate relele le2ate de păcat.at tre. #rin .ote.eu 0n sufletul şi 0n trupul său. &ucrarea sa ur ăreşte să reproducă 0n noi !ia*a Mântuitorului. @ntrea2a !ia*ă a celui .at pri eşte pe Sfântul +u7 şi se Mirun2erea este nedespăr*ită de .lă crescut 0 preună cu 1l prin ase ănarea fi părtaşi ai 0n!ierii &uiC 5Do .precu celelate Sfinte Taine ci cu ade!ărat 0l 7ristifică8 E(el ce ănâncă trupul Meu şi . +eisis2FF5. o ul rede!ine o i ediat după aceasta."piritualitatea 4ăsăritului creştin. +u7ul Sfânt ne introduce 0n :ristos. 1a arată că 0ntre2 o ul pri eşte 7arul du ne.at se transfi2urea.0n care locuieşte trupeşte toată plinătatea +u ne.ote. =.ind la !ia*ă puterile şi lucrările lăuntrice 0nrudite cu noua sa !ie*uire prin care poate să crească până la starea .ă se face ase enea &ui 0ntoc ai cu 12/ se 0ntâ plă cu o picătură To RS TpidliU.ea sân2ele Meu.ăr.ândeşte sănătatea firii sale ori2inale.eirii..ă de răută*ile 0ntunericului.:ristos. 1u7aristia nu/l face pe o ase enea lui :ristos. $ote. şi or*i prin sla!a Tatălui.eci ea personală. Mirun2erea 0l desă!ârşeşte pe cel nou .e cu 1l şi ca să trăiască !ia*a cea nouă pe care :ristos prin oartea sa a adus/o o enirii8 E+eci ne/a pentru ca precu :ristos a 0n!iat din noi 0ntru 0noirea !ie*ii< căci dacă a or*ii &ui. iar 0n $iserica ortodo>ă ea are loc poate spune 0ntr/un anu it fel că ea este (inci.ote. @ părtăşindu/se cu Trupul şi Sân2ele lui :ristos. 5.1d.eitor.Ică ?r.p. Atunci când :ristos se re!arsă 0n sufletele noastre şi se face una cu eleo ul se sc7i .ote.ote. Ioan I. #rin şi/şi redo. trad. 1l 0i uneşte pe to*i credincioşii 0n sin2urul trup a lui :ristos care este $iserica.ote.5=6.)/56.atunci !o 0n2ropat cu el 0n oarte.

sco*ându/l pe creştin din sin2urarea aducătoare de oarte. #rin Taina Spo!edaniei 0n de.eu şi 0i redă !ia*a.ine irositor. Deântors la i. 2F) /9 .ăr.ote. Această Sfântă Taină 0l repune pe o starea de co uniune cu +u ne. Trupul şi Sân2ele de .eu.p.13F #rin Sfânta 1u7aristie unindu/ne cu trupul cel ne uritor intră 0n ne urire.atului desă!ârşit 0n :ristos.este 0 păcat şi unit cu $iserica cea Sfântă a lui :ristos.erare lăuntrică şi 0şi re2ăşeşte pacea şi .care ni iceşte şi 0nlătură cu totul . #rin de.adică peştele.!or de !ia*ă purtător.fiind cu ade!ărat sin2urul i.ă 0năuntru 0n i.eu şi !ia*a du ne.cade 0ntr/un !as uriaş plin de ulei .ă acea separare patolo2ică de +u ne. Taina Sfintei 1u7aristii nu constă 0n a !edea doar o pâine ?un27iată ci pe 0nsuşi Mielul lui +u ne. (ăci.olile 0n lui :ristos a estecându/se 0n trupul şi sufletul celui care le pri eşte 0i cură*ă sufletul şi trupul de toată 0ntinăciunea păcatului.preface şi u ple de !ia*ă pe cel ce se 0 părtăşeşte.!or de !ia*ă.ristos I.olile credinciosuluireface puterile sufletului şi redă !indecarea şi 7arul pri it de la .eu şi de fra*i 0n :ristos.eiască. Hăptura o ului pri eşte .pâinea şi orice âncare se prefac 0n sân2e 7rănitor.pildă şi pricinuitor al sănătă*i şi sfin*eniei o ului.(el ce prin ?un27ierea sa ridică păcatul lu ii.le2area şi iertarea păcatelor se arată 7arul tă ăduitor al lui :ristos.de apă când.pe când 7rana trupească se sc7i . Taina Spo!edaniei desfin*ea.ucuria du7o!niceasă.!orul 7arului.până la starea .0l !indecă pe o pati ilor care s/au a. de la care s/a 0ndepărtat prin păcatele sale.elşu2 de !ia*ă căci 0l pri eşte pe 0nsuşi +u ne.de care se 0ndepărtase prin păcat o ul 0şi poate ur a 0n du7ul creşterea teantropică.asila< $*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în . 4ertfa nesân2eroasă este un act de prefacere a pâinii şi !inului 0n Trupul şi Sân2ele Mântuitorului care se să!ârşeşte 0n cadrul Sfintei &itur27ii.ătut peste el.ă. 109 Aicolae (a.le2area păcatelor credinciosul si te o eli.(are este ar7etip al firii noastre.0n @ părtăşanie lucrurile stau c7iar di potri!ă8 E0nsăşi #âinea !ie*ii sc7i .

).olna!.olna! şi +o nul 0l !a ridica şi de !a fi făcut păcate i se !or ierta &uiC5Iac. .nirea lor 0n :ristos este o $iserică uri. Eru2ăciunea credin*ei !a !indeca pe cel .(ând !or. Taina Sfântului Maslu este ad inistrată nu nu ai co uniune este Taină 0n :ristos.fiecare este pus prin celălalt 0ntr/o rela*ie direct cu :ristos fără ca !aloarea şi consisten*a lui să se di ninue.un.ea despre are esteC.!oltare a co uniunii şi a od taina unirii indisolu.0ncât !o +u78 E(a să fi*i un trup.le2ătura ce o fac cei doi so*i nu/i poate unii 0n aşa fel 0ncât să trăiască nu ai unul pentru altul şi să nu fie decât un sin2ur suflet cu căsătorie . 5.uit să adau2e i ediat iar eu .ile 0ntre ai adâncă ică aşa persoanelor prin slu?irea lor reciprocă. @n acest un .nirea şi le2ătura dintre so*i pe de o parte ca şi ar onie a ascultării ai .eieşti. .iertarea păcatelor.irii du ne.precu ădularelor de cap. Taina (ăsătoriei este Taina iu.ine această unire taincă.ic E0n :ristos şi $isericăC 51fes.)6. Taina are ca scop nu nu ai !indecarea .eu.precu !ie*ii sale. +e aceea când Apostolul #a!el !or. /1 ântuirea şi sfin*irea şi re2enerarea 0ntre2ii sale fiin*e şi reânnoirea 0n :ristos a . #rin ru2ăciunile rostite 0n cadrul slu?.ăr.icând ETaina aceasta unirea dintre :ristos şi $iserică.e< fiecare trăieşte pe :ristos 0ntr/un celuilat.ilor ci şi tuturor .olna!ilor care o cer c7iar şi atunci când starea lor nu este atât de 2ra!ă.ice că atâta ne !a co!ârşi dra2ostea lui. 5-326.ea.ei se cere uşurarea suferin*elor.a tre.at şi o fe eie ca unire care se spirituali. Astfel prin Taina se 0ntâ plă cu (ăsătoriei.lă uresc de!eni 0 preună cu 1l un sin2ur a*i şi fost c7e a*iC 51fes.156.ă 0ntr/o tot cu arată şi Sfântul Ioan Gură de Aur. Vrând să arăte prin aceasta că plină de taină este nu atât unirea dintre cei doi so*i ci şi desă!ârşita unire dintre :ristos şi $iserică.0ntărirea du7o!niceascăcelui .ca od specific prin celălalt ca transparent unic< a ândoi trăiesc pe :ristos ca pe cel ce l/a dat pe fiecare ediu special de re!elare şi de de.un +u7.Sfântul #a!el .olilor trupeşti ci şi a celor sufleteşti şi iertarea păcatelor aşa cu se spune 0n 1pistola Sfântului Iaco.eşte despre unirea noastră cu +u ne.

pentru ântuirea.entă Sfânta Trei e.!or supre al dra2ostei.entant al $isericii.prin care #reo*ia califică 0nsăşi persoana !ă.0nfierea şi 0n!ierea noastră. Sfânta &itur27ie ne arată si această le2ătură 0ntre iu.să!ârşitor al Tainelor prin care ea continuă să se en*ină şi să se prelun2ească.0n care +u ne.it de credincioşi.ut de o persoană u ană şi face !ă.deşi nu/şi poate 0 plini enirea fără acelea.i plică caracterul personal al +ăruitorului ne!ă.aducându/ne ?ertfă cu :ristos. @n Sfânta &itur27ie se spune că :ristos şi/a pus trupul Său 0n această stare de ?ertfă şi &/a dat ucenicilor şi/& !a da 0n !iitor tuturor celor ce !or crede 0n 1l.inecu!ântarea 0 pără*iei Tatălui şi a Hiului şi a Sfântului +u7 şi deci cu poftirea de a 0nainta 0n ea.ne/a scufundă scufundat prin prefacerea făptuită cu darurile noastre de +u7ul Sfânt.pe lân2ă faptul că e Taina care/& face pe :ristos trăit prin preo*i.ută care 0 plineşte aceste :ristos dăruieşte puterile Sale sau trupul şi sân2ele Său prin acele Taine.ca să ne 0 preună cu :ristos 0n Tatăl. #rin aceasta a de!enit e . :irotonia e prin e>celen*ă Taina $isericii. i?loace.Espre iertarea păcatelorO.sfârşeste prin actul 0 părtăşirii.a de!enit noi fii ai Tatălui ceresc şi fra*i ai Hiului Său şi purtători ai +u7ului Sfânt.ca structură şi i.ca su.care stă la te elia 0ntrupării Hiului &ui +u ne.a ?ertfei &ui şi a 0n!ierii &ui pentru 0 păcarea noastră cu Tatăl. 1a este condi*ia celorlalte Taine.ută dăruirea Sa către noi prin celelalte Taine. @n toată &itur27ia este pre.+acă 0n celelalte Taine :ristos e pri it ca (el ce Se dăruieşte prin preot0n Taina :iotoniei.eu nu e un /2 .prin care i itându/ne deplin cu Hiul cel 0ntrupat.răsti2nit si 0n!iat.rii ai 0 pără*iei. &itur27ia apare ori ca o co e orare ori ca o repetare sau reproducere periodică a unui fapt trecut.irea dintre noi şi ărturisirea credin*ei.iect ce ni se dăruieşte 0n c7ip ne!ă.iect deose. +acă Sfânta &itur27ie 0ncepe cu .eu.ut al puterilor lor.pentru a ne !indeca de e2ois ul nostru care poartă la fiecare ins şi de fiecare dată altă for a. #reotul ca or2an personal al Tainelor. :irotonia 0l face pe cel ce o pri eşte repre.se lea2ă ca su.0n :ristos.

ului 0n !ia*a creştină.ă cerească pe pă ânt.2.uluiC.a este răspunsul u an la opera $ote.de oarte a o ului !ec7i şi creştere a or*ii şi a 0n!ierii .necesar.iar lupta aceasta nu este uşoară.ote.!oarele ei este *inta şi lucrarea asce. $ote..!oltare a oarte fa*ă de purită*ii .re.eiasca &itur27ie este cu ade!ărat slu?.ul este aceea toată !ia*a creştină este o continuă celui nou. ' trăi #n %ristos :ristos este !ia*a cea ne!ă.p. Au e>istă pe pă ânt ce!a de !ia*ă decât &itur27ia.131 Moartea ascetică este o lucrare 0n confor itate cu natura 0nnoită a o uluide purificare a trupului şi a sufletului.uie să ră ână păcat. Astfel asce.nirea ăsura 0n care ne/o asi ilă .ului8 ea e 0ncarnarea $ote. Astfel !ia*a creştină este pri!e27ere şi luptă.stăpânitor despotic.ul 0nsă nu EMuri păcatului ca să !ie lui :ristosC.iar noi nişte supuşi 0n sens lu esc.a0n concep*ia paulină.aptis ale.uni*i cu 1i 0n acelaşi +u7 0n care sunt uni*i 1i 0nşişi.ori care ar fi i. Atât trupul cât şi sufletul tre.ultă că etica şi asce.area :ristos locuieşte 0n noi.ută.a este per anenti.de en*inere. %. +u ne. 101 Mitropolitul Aicolae Mladin.aceasta 0nsă rodeşte 0n noi nu 0n c7ip ecanic.li ai areai sole nai dătător 1.de lu e şi de dia!olul.ertatea 0nsă 0nsea nă luptă de adâncire a unirii cu :ristos.0ntărire şi de. 0 . EAsce.răcat 0n :ristos şi Sfântul Apostol #a!el sus*ine că 0n .ne/a de!enit o făptură nouă iar pe de altă parte scrie creştinilor 0 .ci fii ai Tatălui şi fra*i ai Hiului.răca*i/!ă 0n o ul cel nou şi :ristos să locuiască 0n ini ile !oastreC 5Do . 12) /0 . &i. Moartea !ie*ii păcătoase.ci după . istică cu :ristos de!ine realitate prin $ote. ai sfântai su.astfel că a ai e oarte ci 0n!iere8 oarte şi 0n!iere reală.Asceza şi mistica Paulină -.ei creştine..răca*i/!ă 0n +o nul nostru Iisus :ristos8 E0 .aptis ale. $ote.de asi ilare a !ie*ii lui :ristos.1F6.sunt prelun2irea sau 0ntruparea $ote.

#rin asce.să de!ii 0ntruparea !ie.at desă!ârşit.unătate.12% /4 .ent 0n altă parte tre.en*ei &ui celei ne!ă.ice cu ade!ărat8 EAu ai trăiesc eu ci :ristos trăieşte 0n ineC 5Gal.2.uie să fie pre. odel.uie să fi +eci :ristos pe de o parte e pre.ă*ieiC.po*i fi istică de!ine rela*ie ascetică8 odată ce s/a surpat stăpânirea ort fa*ă de el 0n !ia*a ta< odată ce ai o !ia*ă nouă. 1>istă diferite trepte de a fi creştin Ede la pruncieC până la Edesă!ârşirea .iecti!ă 5etic ascetic6 este sinte.ută a pre. A i ita pe :ristos este şi i itarea Sfin*ilor care ne pot slu?i ca lăuntrice ale lui Iisus8 EA!e*i 0n !oi :ristos S/a s erit pe Sine.2F6.la :ristosC 51fes.dacă s eri*i< dacă :ristos S/a ?ertfit pentru noi ase enea 5(or. Via*a creştină e un dina is . istic pentru fiecare creştin.132 #rin asce.aprinde 0n flăcările ei toată făptura.şi 1l trăieşte din ce 0n ce 0n +u7ul 5 istic sacra ental6 0n du7ul istică o.56.1l ia din ce 0n ce se a?un2e E&a statura de . Via*a istică este scopul asce. +acă trăi să şi u . ai deplin c7ip 0n func*ia noastră.ă unirea cu :ristos de!ine din ce 0n ce inti ă. ).şi noi să fi şi noi să ne ?ertfi I itarea lui :ristos este identificarea spirituală cu el. Asi ilarea noastră 0n :ristos se adânceşte până când pute .pe de IisusC5Hilip.i*iunilor intea 5cu2etul6 care a fost şi 0n :ristos or*i păcatului.13/156. =.lânde*eod .ei- asce.ării depline prin puterile 7arului.este 0nsuşirea dispo.dare. %.iertare şi noi tre.ră.tre.a adânceşte unirea cu :ristos şi desc7ide căile spirituali.ent 0n #e od etic.ire.ă ne pătrunde 7arul &ui. 2.ascetic 0n !ia*a tuturor.ute.a raportului dintre unirea 0n propria noastră !ia*ă.ne 0ndu7o!nici ."< Gal.lă şi !i*a creştină după concep*ia paulină.26.!ă. Astfel ăsura !ărstei deplinătă*ii cu ăsura cola.uie să te 0 .orării noastre şi a adâncirii 0n !ia*a lui :ristos creşte 0ntru toate 0n :ristos. +acă :ristos a fost fără păcat şi noi să fi pentru 1l şi unul pe altul< dacă :ristos este iu.ne asi ilă din ce 0n ce ai ult de !ia*a lui :ristos de ai intens ai &ui.Dela*ia păcatului..ăr.uie să po*i să duci o !ia*ă nouă< odată ce te/ai 0 .răcat 0n :ristos şi el locuieşte 0n tinepo*i şi tre.ăr.p.raci 0n 7aina !irtu*ilor &ui.e o creştere 102 Ibidem.

răcă ră.0n toate cu :ristos. A fi desă!ârşit 0n această !ia*ă.Asceza şi mistica Paulină I.să suportă ult este necesar pentru dra2ostea lui :ristos/ca să pu*in.nic duş an. A fi unit cu :ristos este a de!eni e .necontenită. Via*a creştină e o aler2are spre *intă care e :ristos. :ristos lucrea.căci a trăi fără +u ne.re ale $isericii 0n care locuieşte !ia*a &ui 0n c7ip e . Marea pro.paşnică şi să fi flă ân.ristos I.creştinul este 0n per anen*ă 0n!ăluit de co uniunea de dra2oste şi 7ar a $isericii.eu căreia păcatul i se opune radical astfel tre. %" Mitropolitul Aicolae Mladin.ru al $isericii.uie să fu2i de păcat ca de un 2roa.0n toate spre :ristos.e a aler2a ca să a?un2i pe :ristos şi a te aprinde din ce 0n ce aler2are spre cununa cea nepieritoare a co uniunii !eşnice cu :ristos.13) @ntre :ristos şi $iserică e>istă o le2ătură aşa de strânsă 0ncât nu po*i a?un2e la :ristos fără $iserică.i şi să 0ncetă .ului. 9inta desă!ârşirii e infinită ca şi :ristos.p.lân.le ă a !ie*ii noastre este unirea cu +u ne.0n toate ca :ristos.i.să ne 0 .dători şi totul cu ini a liniştită.Trupul lui :ristos.ru crescând până la E!ârsta plinătă*ii lui :ristosCdesă!ârşit.ă prin $iserică iar $iserica are plenitudinea 7arului ce se re!arsă din (apul/:ristos.pe care :ristos l/a cuprins 0n apele de 7ar ale $ote.3ia!a mea în . +eci fiecare asi ilând 0n !ia*a lui 7arurile care le !arsă :ristos prin $iserică 0n fiin*a lui face ca prin aceasta să crească 0nsăşi $iserica.la ase ănare cu :ristos decât 0n $iserică.ni eni nu poate a?un2e la desă!ârşire.uie să fie !ia*a fiecărui creştin.p.ca oarte şi nu !ia*ă. Ioan de Nronstadt.eu 0nsea nă 100 104 Sf.133 Aşa tre.o . de un uci2aş de suflet. Astfel ni eni nu poate creşte 0n :ristos decât 0n $iserică.să dori ai ult de râ!na ase ănării cu 1l. 133 /> . A7 cât 0i este o ului de necesar :ristos dătătorul de !ia*ă şi Mântuitorul sufletelor noastreQ (ât de poată locui 0n noi să fi cu si plitate. :ristos locuieşte 0n noi 0ntrucât sunte e .

la fire prin eli inarea de.cola.facerea de .ine. 1>istă diferite fa.darea neca. /4 oarte fa*ă de lu e pentru a putea a!ea !ia*ă 0n du7 ea.uie să lupte pentru a di inua func*ionarea per!ertită.eu.ordinii.od de pati i.nu iroseşte ni ic din pu*inătatea sau .o2ă*ia e>perien*elor pe care le/a dăruit pe 3 ul ro.orea. Virtu*ile alun2ă pati ile luând locul acestora 0n sufletul o ului. Via*a creştină ade!ărată este unirea 7arului Sfintelor Taine cu efortul nostru Epână la sân2eC 51!r.ca să poată fi si *ite cele .il să poată respin2e atacurile !enite asupra sa. @n această !ia*ă o ul tre.eu are 2ri?ă de fiecare dintre noi şi tot 1l precu această lu e. 12.şi 0n acelaşi ti p se desă!ârşeşte 0n e>ercitarea !irtu*ilor< iar 0n sfârşit sufletul eli.uie să atin2ă nepăti irea pentru că ea 0nsea nă sănătate sufletească.rădăcinării păcatului din natura o enească.urilor. @n acest proces de 0ntoarcere la natură.ră.e ale acestui proces8 la 0nceput tot efortul se 0ndreaptă asupra de.irea desă!ârşită.ă puterile 7arului cu !oin*a u ană.pentru că e starea 0n care o ul e slo.tre.adică tă ăduit de . Aepăti irea 0l urcă pe o la conte pla*ie şi cunoaştere du7o!nicească şi prin ea o ul a?un2e la iu.un rol i portant aici a!ând !oin*a< apoi pe ăsură ce o ul do.it păcatului tre. +oar 0 preună 7arul Sfintelor Taine şi asce.iar nepăti irea 0nsea nă pentru o du7o!niceşti şi cele du ne. să se irosească.ru2ăciune şi pri!e27ere.)6 de purificare prin post.CONCLUZII Aici o !ia*ă rostuită după cu!ântul +o nului nu are cu +u ne.a 0l sfin*esc treptat pe credincios şi 0l fac ase enea cu :ristos.urării din o .eieşti.este lipsă de si *ire a lucrurilor din lu e.olile sale sufleteşti şi plin de toate !irtu*ile. un se ănător.a tul.uie să fie capa.erat de orice ataşa ent păti aş se 0nal*ă 0n conte pla*ie până la unirea cu +u ne.ândeşte stăpânire asupra firiireuşeşte să do ine asupra pati ilor şi a si *urilor.

1""3 =.cu apro.2reacă. +r.1"%2 7. +u itru Stăniloae.area Sfântului Sinod.din 2receşte.1d.(espre "u#let şi )n&iere / trad. ./ Ioan Scărarul< Scara-G trad. III / Sf.$ucureşti.introduceri şi note de #r.ristos. VII./ Sf. :aris a.D. Ma>i :u anitas.din l.A'R( 1.3. 0ndru area şi cu purtarea de 2ri?ă a #D1A H1DI(IT.M. Mărturisitorul< Dăspunsuri către Talasie.G trad.din 2receşte. 3astea +o nului. Ioan de Nronstadt. +r. Ma>i :u anitas. +u itru +ura.din 2receşte. +u itru Stăniloae. IP. #rof. Gri2ore de AJssa. #rof.introduceri şi note de #r.2FF3 %.1d. Hilocalia !ol.$ucureşti.1d.din l.ă de diac.$ucureşti.3ia!a mea în ...1d.din 2receşte. +r. ?I?6I' sau S&<N!' SCRIP!UR:. trad. Hilocalia !ol.Si. +u itru Stăniloae. +r.7u&*nt ascetic în 6.2FF5 5.tipărită su.$..introduceri şi note de #r. #rof.iu.$ucureşti../ Sf.1d. Hilocalia !ol. Gri2orie Sinaitul. Hilocalia !ol.I #VDIAT1 T13(TIST. +r.. :u anitas.1d.1d.1""3 3.1d.$.G trad. I / +iado7 al Hoticeei.din 2receşte.G trad.note şi co entarii8 Gri2ore Teodorescu.2FF) ). :erald.2FF5 /6 Mărturisitorul< (apete despre dra2oste-G trad.BIBLIO!RAFIE I@. II. +u itru Stăniloae.$ucureşti.&. Sf.#ATDIAD:. Institutului $i. Hilocalia !ol.introduceri şi note de #r.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne. +u itru Stăniloae. de capete. I.$ucureşti< 2FF1< 6UCR:RI '6( S&INBI6AR P:RINBI 2. #rof. #rof.& $IS1DI(II 3DT3+3P1 D3MWA1.france.introduceri şi note de #r.$ucureşti.

2FF5< /- .1d. $una!estire. MMM.7hipul reamintirii &eşnice. MMM. Sfântul Munte At7os< A27ioritul."#*ntul "era#im de "aro&.. 1pifanie I.1d. &a!rentie. Macarie 12ipteanul. MMM. Teodor $odo2ae.antină...2FF2< 17.2FF1 A27ioritul. 1d.Gala*i. MMM.Sc7itul &acuSfântul Munte At7os.Pelerinul rus.studiu introducti! şi note de8 #r. zidire de mare pre! % din în&ă!ăturile Părintelui Arsenie Boca. Teodoropulostrad.)n memoria Părintelui 7leopa.trad. 1d.7on&orbirea cu Moto&ilo&. MMM.".$acău. MMM.Hă2ăraş.$ucureşti-1"%"- 6UCR:RI1 S!UDII =I 'R!ICA6( 13. Aicolae (a. din l.Serafi de Saro!. trad. #aulin &ecca. MMM. +r. 1d. 1ne $ranişte şi #r.2FF3< 2F.Paza celor cinci sim!uri.2FF=< 1%. A2aton. prof. MMM. #rof.a Iulia. 1d. 'tefan &acasc7itiotul.2FF)< 1=.(râ peie de !ia*ă. Aicodi 11. 1d.$ucureşti. Sf.2FF)< 15.1"")< 21. $i.din l.#r..+in !ia*a şi 0n!ă*ătura #r.1d.Sop7ia$ucureşti.asila.ristoitia.2reacă8 (ristian Spătărelu. Ar7iepiscopiei $ucureştilor. Aicodi A27ioritul.4ăzboiul ne&ăzut. (redin*a Stră oşească.$acău.Omul. Al. Mănăstirea Si7ăstria. /n sera#im printre oameni .ristos.2FFF< 1). elenă de Ierosc7i . +r.2FFF- 12.Iaşi. 1d. 12u eni*a. Aicodi 1F. din l.M*nca-&-ar raiulA. DDD.2FF1< 1".1d..Mărturii din Cara 2ăgăraşului despre Părintele Arsenie Boca.$*lcuirea (umnezeieştii +iturghii şi (espre &ia!a în . trad.lis7in2. $una!estire.Pocăin!a sau întoarcerea la (umnezeu.rusă Ar7i . &icen*ia #u.

+r.1d.2FF3< 3). #aisie A27ioritul.0n ro âneşte de Marinela $o?in. (redin*a stră oşească< 2".Omul . +anion Vasile. 1d.(espre în#runtarea necazurilor.iu. G7eor27iu Vir2il.iu.Ascetica şi mistica Bisericii ortodoxe. Aellas #anaJotis.2FFF< 33.$erapeutica bolilor spirituale.iu1""=< 2%.din l.2FF=< 3F. Sofia. diac.Si. din li .$ucureşti.Vasile Mi7oc."ă ne rugăm B zile cu Părintele Arsenie Boca.trad.1d.2FF)< 2).Al.Si.$ucureşti. Aecula (onstantin / #r. trad. $i.0n ro âneşte de Marinela $o?in.$ucureşti.. Scrisoare către cel care suferă. Mladin Aicolae / Mitrop. (ornel (o an. 3astea +o nului. Aoica Dafail / Iero .. Institutului $i. 1d. &arc7et 4ean/(laude.antină $ucureşti..Ioan I.Asceza şi mistica Paulină.Si. Sop7ia..1d.a Iulia.2FF2< 32. +eisis.$rezire duho&nicească. Stăniloae +u itru / #r..Ică ?r.EAcesta este trupul Meu-. 'tefan &acosc7itiotul..iu.2FF5< 35. 3astea +o nului. &arc7et 4ean/(laude. studiu introducti! şi trad.?ură de Aur atletul lui . 1d.iu.1"")< 31. #apadopoulos Stelianos. +eisis.Ică ?r. TpidliU To RS.22. Mladin Aicolae / Mitrop.diac. şi pre.1d. Sop7ia.entare diac. 0n ro âneşte de Maria (ornelia Ică 4r. 1d.1d.Sc7itul &acu Sfântul Munte At7os."piritualitatea 4ăsăritului creştin.france.1d.a elenă de Ierosc7i .animal îndumnezeit. #rof.#rof.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne.ristos.7ultura duhului..2FF=< 25.Si.2FF1< 27..ăde #r. trad. trad. +eisis. &arc7et 4ean/(laude.1d.1""7< 2=.1d. Ioan I.3ia!a "#*ntului 3asile cel Mare.$ucureşti2FF2< // .1d. +eisis.$eologia bolii G trad.Prelegeri de Mistică Ortodoxă. Deântre2irea.2FF2< 23.Si.

lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne.$ucureşti2FF3< 3%.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol'II. 0n ro âneşte de (onstantin Hă2e*an.$eologia dogmatică ortodoxă % &ol' I. Institutului $i. trad.Boala şi tămăduirea su#letului în tradi!ia ortodoxă.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne..1""%< 199 .. +r. trad. @n!ierea G Ar7iepiscopia Ti işoarei. 1d.tiin!a "#in!ilor Părin!i.3=. 1d.Psihoterapia Ortodoxă ..1d.2FF1< )F. #rof.lic şi de Misiune al $isericii 3rtodo>e Do âne. #rof. Institutului $i.1d.$ucureşti2FF3< 3".. Stăniloae +u itru / #r. +r.$eologie dogmatică ortodoxă% &ol III. Stăniloae +u itru / #r. 0n l. #rof. ro ână de Irina &u ini*a Aiculescu. Sop7ia$ucureşti. Institutului $i. Vlac7os :ierot7eos / Mitrop.$ucureşti2FF3< 37.. +r.. Stăniloae +u itru / #r. Vlac7os :ierot7eos / Mitrop. 1d.