PODIȘUL SUCEVEI Limita estică: denivelarea dintre Dealurile Ibăneştilor şi parţial C mpia !

oldovei de nord" pe aliniamentul localităţilor #aranca $pe Prut% & Su'arău & Cristineşti & Ibăneşti & Pom rla( )n continuare" spre sud" urmea*ă depresiunea de contact dintre Dealul !are şi C mpia !oldovei" pe aliniamnetul +ilişeu +oria & Șendriceni & #răeşti & Ipoteşti & Copălău & ,lăm n*i & Scobinţi & Cotnari & Cucuteni & Dădeşti & Strun-a & #uda. Limita către Podişul Central !oldovenesc trece prin apropierea localităţilor + ndreşti & Stăniţa & Sa-na. Către nord limita este -raniţa cu Ucraina. Către sud&vest intră )n contact cu Subcarpaţii !oldovei prin intermediul Culoarului !oldovei. Limita vestică /aţă de Obcina !are urmăreşte aliniamnetul Vicovu de Sus & !ar-inea & Solca & Cacica & Păltinoasa. Este alcătuit din /ormaţiuni sarmaţiene necutate" cu )nclinare -enerală concordantă cu cea a )ntre-ului Podiş al !oldovei $0...10 2o%. Sunt /ormaţiuni repre*entate de ar-ile şi marne cu alternanţe de nisipuri la care se adau-ă" )n anumite sectoare" ori*onturi subţiri de -resii" calcare" con-lomerate. 3elie/ul are caractere tipice de podiş pe structură monoclinală. E4istă: • Culmi şi platouri structurale )nalte: Dealul !are" Podişul Dra-omirnei( • Dealuri piemontane & la contactul cu unitatea carpatică: Podişul Piemontan dintre r urile !oldova şi Suceava( • Depresiuni şi )nşeuări sculpturale: Liteni" #ălcăuţi" #ucecea" Strun-a( • Culoare lar-i cu şesuri şi terase /luviatile: culoarele !oldova şi Siret( • C mpii piemontane terasate: #aia" 3ădăuţi. Pre*enţa ori*onturilor de roci dure protectoare a determinat apariţia celor mai mari )nălţimi din Podişul !oldovei: Dl.Ciun-i $566 m%" Dl. !are & 7udora $068 m%" Dl.#oiştea $069 m%" Dl.7eişoara $016 m%" Dl.Poiana 7rei !eri & Dra-omirna $010 m%. Platourile structurale au cea mai mare e4tindere )n părţile centrale şi de est" unde /aciesul sarmaţian este alcătuit pe )ntinderi mari din -resii şi calcare( platourile au supra/aţa aproape ori*ontală $pantele nu depăşesc 9:% şi se a/lă la altitudini de 0:: la 9:: m" )n /uncţie de po*iţia stratului re*istent care este scos la *i. Dintre platourile structurale cu aspect de adevărate c mpuri )nalte amintim platourile: Cala/inteştilor" Călineştilor" !itoc&;d ncata&#urdu<eni $)n Podişul Dra-omirnei%" #osanci" Dealul Liniei" Dl.Ciritei" 7ătăruşi" +omita" !oţca" #răteşti $)n Podişul ,ălticenilor%" Dl. !are din Culmea Siretului" unde de alt/el se de*voltă cel mai )ntins platou structural din Podişul !oldovei. =n Dealul !are se remarcă plat/ormele structurale >#roscăria & Laiu? $V.7u/escu" @A98% şi >S n-eap? $V.7u/escu" @A98%( ori*onturile de calcare şi -resii sunt e4ploatate doar pentru interese strict locale $)n *ona pădurii Ba-avia sunt )ncă vi*ibile vec'ile cariere pentru pietre de moară%. =n ma<oritatea ca*urilor" mar-inile acestor plat/orme sunt abrupte" constituind cornişe dure la ba*a cărora" datorită pre*enţei unor strate acvi/ere bo-ate" apar alunecări de amploare. !arile văi ale Sucevei şi Siretului" ad ncite cu peste @0: m )n podiş" cursul superior al Comu*ului !are şi Comu*ului !ic sunt orientate )n -eneral pe direcţia DV & SE" /iind consecvente( evoluţia lor avansată tinde să le trans/orme )n depresiuni & culoar pe direcţia de )nclinare a stratelor. Este posibil ca )n viitor reţeaua 'idro-ra/ică să se trans/orme parţial )ntrEo reţea transversală" )ntruc t r urile din ba*inul Prutului au nivelul de ba*ă mai cobor t cu cca @5: ... 1:: m dec t a4ul văii Siretului( cumpăna de ape sEa deplasat mereu şi se va deplasa spre vest iar unii a/luenţi ai Prutului au pătruns de<a p nă la nivelul teraselor <oase ale Siretului. De @

m J .auna este cea corespun*ătoare pădurilor de /oioase şi c mpurilor a-ricole" cu menţiunea pre*enţei <derului de copac $)nt lnit doar aici )n cadrul Podişului !oldovei% şi a c inelui enot $)nt lnit şi )n cadrul Podişului Central !oldovenesc%. 7erasele )nalte a<un. Satele mici $5:: & @1:: loc. Versanţii $mai ales cuestele% cu pante de peste 0 : sunt a/ectaţi de alunecări" ero*iune torenţială şi spălări areolare intense.p nă la altitudinea relativă de 1:: & 1@: m )n valea Siretului" @6: & @A: m )n valea Sucevei" @5: & @8: m )n valea !oldovei.m de culoare )nc'isă" cu valori și c'rome K 9"0 la uscat şi K 1 la umed%.undoaiei a pătruns p nă la nivelul terasei de 1: m a Siretului.% 1 . Solul speci/ic Podişului Sucevei răm ne )nsă solul cerno*iomoid $mai demult numit >prato*iom?%" cu de*volatre ma4imă )n Podişul .S rcu" V.nd la conclu*ia că ele repre*intă >nivele parţiale? )nscrise la )nălţimea diverselor /aciesuri petro-ra/ice $C.JC J C" cu ori*ontul .!i'ăilescu" V.% -rupea*ă 1@2 din populaţia rurală" /iind mai /recvente )n aceleaşi unităţi $Pod. Debitul ei mediu la vărsare este de @H"@ m9Js dar cunoaşte /luctuaţii mari )n timpul anului. Supra/eţele netede )ntinse şi continui au /ost interpretate de unii -eo-ra/i ca supra/eţe de nivelare provenind din trei cicluri de ero*iune. Satele /oarte mari $peste 1H:: loc.ălticeni%.ălticenilor. Pe văi e4istă p nă la 6 terase" la care se adau-ă 1 & 9 trepte de luncă.şe*ările rurale ale Podişului Sucevei au mărimi variate. !artiniuc" I. 7erasele cu )nălţimea de p nă la 5: & 8: m sunt mai bine conservate şi acoperite de depo*ite -roase de luturi loessoide. Principala arteră 'idro-ra/ică este Suceava. . Climatic" Podişul Sucevei se caracteri*ea*ă prin precipitaţii bo-ate şi temperaturi moderate.)n amestec cu alte /oioase $carpen" -orun" tei%" )n cadrul acestora /iind caracteristice solurile brune&luvice şi luvisolurile albice $/recvent pseudo-lei*ate%. 6 :C" temperatura lunii ianuarie este de & H"0:C" temperatura lunii iulie este de I @6"0:C. Satele mari $@6:: & 1H:: loc. Satele mi<locii $@1:: & @6:: loc. Debitele ma4ime anuale cu asi-urare sub @: 2 oscilea*ă )ntre 510 şi @960 m9Js. .% cuprind @82 din populaţia rurală" /iind caracteristice Culmii Siretului şi Podişului .#ăcăuanu%. .e4emplu" )n sectorul #u'ai & Valea !orii din şaua de la Dersca" Fi<ia a reuşit să capte*e ba*inul superior al #a'nei" a/luent al Siretului.pele /reatice )n -eneral sunt potabile şi su/iciente cantitativ pentru cerinţele locale actuale. .pele sunt dominate de /auna lipanului" scobarului şi" parţial" cleanului. !a<oritatea solurilor din Podişul Sucevei au o te4tură -rea şi semi-rea $lutoasă" lutoE ar-iloasă" ar-iloasă% care /avori*ea*ă ste<arul )n detrimentul -orunului. Dra-omirnei şi . 7răsătura bio-eo-ra/ică cea mai importantă a Podişului Sucevei o constituie -enerali*area *onei ste<arului şi a solurilor brune ar-iloiluviale şi brune luvice" pe /ondul căreia" )n cadrul eta<ării altitudinale" la peste H:: m altitudine" apar insule importante de /ă-ete sau /a. =n sectoarele de con/luenţă ma<oră $Suceava&Siret" !oldova&Siret% sunt caracteristice >-ruiurile aluvionare? /ormate prin mutarea spre avale a con/luenţelor pe distanţe de *eci de Gilometri.% cuprind @82 din populaţia rurală" /iind mai /recvente )n valea Siretului şi la contactul dintre podişul piemontan din vest şi depresiunile 3ădăuţi şi Liteni.ălticenilor.ălticenilor" Depresiunea Litenilor şi Caua #ălcăuţi şi areale mai mici )n şeile Lo*na" #ucecea şi Strun-a & 3u-inoasa $succesiunea de ori*onturi: . Satele /oarte mici $sub 5:: locuitori% -rupea*ă A2 din populaţia rurală a podişului şi au /recvenţă mai mare )n podişurile Dra-omirnei şi . Precipitaţiile medii varia*ă )ntre 50: şi 0:: mmJan. Studiile recente in/irmă" )nsă" acest lucru" a<un. Situaţia se repetă la nivelul şeii de la #ucecea" unde Sitna" a/luent al Fi<iei" a captat ba*inul superior al văii Curmăturii iar valea . 7emperatura medie anuală este de apro4.

JGm1% /ormea*ă areale compacte şi lar-i )n <urul oraşelor Suceava" Paşcani" 3ădăuţi şi . Din arabil" aproape 0:2 aparţine cerealelor" dintre care supar/eţele cele mai mari le deţin )n ordine: porumbul $112 din arabil%" -r ul $@A2% şi ovă*ul $82%. Cultura plantelor /ura<ere ocupă peste @:2 din arabil: tri/oi" lucernă" plante pentru )nsilo*at" rădăcinoase.ălticeni etc. La Paşcani e4istă )ntreprinderea >Siretul? care produce perdele şi ţesături de mătase arti/icială.ălticeni & 3ădăşeni & +orodniceni. Importantă pentru Podişul Sucevei este şi creşterea porcinelor" e4ist nd aici comple4e de mare capacitate $Vereşti" #ucecea" Dorneşti" Sc'eia ş. Supara/aţa a-ricolă deţine la r ndul ei 81 2 din supra/aţa Podişului Sucevei" /iind superioară medie pe ţară. Inul pentru /uior şi c nepa" culturi tradiţionale" ocupă supra/eţe mai mari )n <umătatea nordică" mai umedă şi răcoroasă. 9 . Supra/aţa ocupată cu live*i deţine numai 1"12 din a-ricol dar aici sEa individuali*at un important ba*in de cultură a mărului la .JGm1" repte*ent nd una din re-iunile bine populate ale ţării.ălticenilor. Valorile cele mai mari $peste 10L% sunt speci/ice *onei de contact a podişului cu Obcina !are şi sudului Podişului . Datalitatea" de peste 1:L" se situea*ă net deasupra mediei pe ţară.%.a. Cu toate acestea" aceste cereale nu -ăsesc aici condiţiile cele mai bune de climă şi sol" productivitatea culturilor /iind in/erioară mediei pe ţară. . Densitatea populaţiei cea mai mare $@H: & @8: loc.ălticeni şi Paşcani au /uncţionat /ilaturi şi ţesătorii de in şi c nepă.deţin9H2 din populaţia rurală a Podişului Sucevei şi se )nt lnesc mai ales )n podişul piemontan din vest şi Depresiunea 3ădăuţi.L" placa<e" /urnire etc. =ntre plantele industriale" supra/eţele cele mai )nsemnate sunt deţinute de: s/ecla de *a'ăr" inul pentru /uior" c nepă. La nivelul )ntre-ului podiş" denistatea populaţiei este de @9: & @H: loc. Supra/eţele cultivate cu s/eclă de *a'ăr se concentrea*ă )n apropierea celor două /abrici mari de *a'ăr: #ucecea şi Paşcani. Păşunile şi / neţele se )nt lnesc mai ales )n podişul piemontan din vest şi )n Dealul !are & + rlău. Cultura carto/ului a -ăsit aici condiţii bune de de*voltare şi ocupă @02 din supra/aţa arabilă" ceea ce repre*intă aproape @9 2 din supra/aţa cultivată cu carto/ a ţării( producţia medie la 'ectar este cu mult peste media pe ţară. Condiţii bune pentru cultură au )n partea de nord var*a de vară şi de toamnă" rădăcinoasele" castraveţii de toamnă. Populaţia din Podişul Sucevei a avut )n timp o vitalitate demo-ra/ică deosebită. După @A0: sEau implementat )n Podişul Sucevei cele mai multe unităţi industriale mari: combinatul de prelucrarea a lemnului din Suceava $mobilă" P.ălticenilor şi Podişul piemontan.%" )ntreprinderea de celulo*ă şi ' rtie Suceava $la un moment dat & anii @A8: şi @A6:" cea mai mare )ntreprindere a oraşului%" /abrica de mobilă 3ădăuţi" )ntreprinderea de prelucrarea a lemnului din . Creşterea bovinelor a constituit una din ocupaţiile tradiţionale )n special )n <umătatea nordică şi la contactul cu Obcina !are $rasa Simmental )n re-iunea 3ădăuţi" )n celelate re-iuni cresc nduEse rasele Pin*-au şi #ălţata rom nească%.-ricultura a constituit" p nă )n secolul 1:" ocupaţia de ba*ă pentru cea mai mare parte a populaţiei" ast/el că supra/eţele a-ricole sEau e4tins continuu )n detrimentul pădurii" acestea din urmă deţin nd )n pre*ent @8"5 2 din supra/aţă. De asemenea" se cresc şi ovinele" mai ales )n Culmea Siretului" Podişul . Unităţi de prelucrare primară a inului şi c nepii $topitorii% e4istă la Iţcani $Suceava%" Vereşti" Dorneşti iar la . Valorile cele mai mici ale natalităţii sunt )n nordul Podişului Dra-omirnei şi )n SV&ul Podişului .ălticenilor.ălticeni iar cea mai mică se -ăseşte )n Culmea Siretului şi )n nordul Podişului Dra-omirnei. Cea mai mare parte din terenul a-ricol revine arabilului $86 2%" urmat de păşuni şi / neţe $1:2% şi live*i $12%.

Ed.cademiei" #ucurești." @A6:" Podișul Moldovei – natură. #I#LIOM3. Științi/ică și Enciclopedică" #ucurești. .ălticeni" Dorneşti" Dol'asca. #ăcăuanu" V. Subuniţăţile Podişului Sucevei sunt: • Podişul Piemontan Ciun-i( • Depresiunea 3ădăuţi( • Podişul Dra-omirnei( • Podişul . economie. om.ălticenilor( • Culmea Siretului( • Depresiunea Liteni( • Culoarul !oldovei( • Culoarul Siretului. 1. =n @A59" la Suceava" a apărut )ntreprinderea de utila<e te'nolo-ice pentru industria materialelor de construcţie şi pentru industria celulu*ei şi ' rtie. H . Unităţi mari de morărit şi pani/icaţie e4istă la Suceava" . NNN" @AA1" Geografia României. Centrul cel mai important al industriei constructoare de maşini este municipiul Paşcani" unde vec'ile ateliere de reparat va-oane $de la @66:% sEau trans/ormat după @A8: )ntrEo )ntreprindere de material rulant $producea va-oane basculante şi va-oane&plat/ormă" la care" după @A6: sEau produs şi traductoare şi re-ulatoare directe şi scule şi unelte aşc'ietoare%.IE @..La #urdu<eni&Suceava e4istă un mare abator de carne. și colab. vol. IV $3e-iunile pericarpatice%" Ed.