Motoare pentru automobile

9. CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL SEGMENŢILOR
În acest capitol se prezintă diverse soluţii constructive ale segmenţilor şi elemente
de calcul ale acestora. De asemenea, sunt prezentate unele principii care stau la baza
proiectării segmenţilor.
Obiectie opera!ionale
 Cunoaşterea diverselor soluţii constructive utilizate la segmenţi;
 Însuşirea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor soluţii utilizate la construcţia
segmenţilor;
 Însuşirea modului de alegere a soluţiilor constructive în funcţie de tipul şi destinaţia
motorului;
 Cunoaşterea materialelor şi semifabricatelor utilizate în construcţia segmenţilor
destinaţi motoarelor pentru autoveicule;
 Cunoaşterea principiilor care stau la baza proiectării şi calculului de rezistenţă al
segmenţilor.
!"#
Motoare pentru automobile
9." Con#truc!ia #e$men!ilor
$egmenţii au rolul de a realiza etan%area camerei de ardere, de a uniformiza pelicula
de ulei de pe oglinda cilindrului şi de a transmite cilindrului o parte din căldura preluată de
piston de la gazele fierbinţi. $egmenţii care împiedică scăparea gazelor din cilindru în
carterul motorului se numesc segmenţi de compresie iar segmenţii care distribuie uniform şi
elimină e&cesul de ulei de pe suprafaţa cilindrului se numesc segmenţi de ungere.
$oluţiile care se adoptă la proiectarea segmentului trebuie să ţină seama de cerinţele
impuse de siguranţa în funcţionare, durabilitate, eficienţa etanşării şi preţul de cost.
'ficienţa etanşării realizate de segment depinde de presiunea medie elastică p
e
aplicată de acesta pe oglinda cilindrului în corelaţie cu presiunea gazelor din spatele
segmentului. 'lasticitatea segmentului se opune tendinţei de întrerupere a contactului
provocată de deformările de montaj şi termice, de uzura suferită de cilindru. $egmentul
e&ercită presiunea p
e
pe oglinda cilindrului numai dacă este liber în canal, pentru a putea
urmări deformaţiile cilindrului.
(a motoarele de turaţie ridicată datorită presiunii radiale mici a gazelor şi vibraţiei
trebuie să se asigure segmentului presiuni medii elastice mărite.
)ărirea presiunii medii elastice a segmenţilor diminuează pulsaţia acestora şi
măreşte coeficientul de transfer de căldură spre cămaşa cilindrului. *alori prea ridicate ale
presiunii pot provoca uzuri importante ale segmentului şi cămăşii.
(a proiectarea segmentului trebuie să se adopte o grosime radială de valoare redusă
pentru a micşora masa acestuia. Dacă nu se pot utiliza materiale cu calităţi elastice
superioare, se vor adopta segmenţi cu grosimi radiale mărite, ceea ce facilitează evacuarea
căldurii de la pistoane la cilindri şi elimină vibraţiile radiale. )ărirea grosimii radiale
conduce la creşterea tensiunilor de încovoiere în secţiune, de aceea se impune utilizarea
unor materiale cu rezistenţa admisibilă la încovoiere ridicată.
+doptarea grosimii a&iale a segmentului trebuie să ţină seama de o serie de factori.
+stfel, pentru a realiza a bună răcire a pistonului, segmentul trebuie să aibă o grosime a&ială
c,t mai mare. (a motoarele de turaţie ridicată creşterea grosimii a&iale determină creşterea
zonei portsegmenţi a pistonului, cu efecte negative asupra masei inerţiale ale acestuia, în
plus creşte şi masa segmentului şi acesta intră uşor în pulsaţie şi vibraţie.
De aceea se recomandă reducerea grosimii a&iale a segmentului odată cu creşterea
turaţiei motorului -fig. ..!./.
0ig. ..!. 'voluţia grosimii a&iale funcţie de turaţia motorului
!"1
Motoare pentru automobile
2,nă la un alezaj de .3 mm se recomandă funcţie de turaţia motorului a trei clase de
segmenţi cu grosimi a&iale b4 !,1; ",3; ",1 mm. 2entru alezaje cuprinse între .35"33 %mm6
se confecţionează segmenţi cu grosimi a&iale b4 "5# %mm6.
+legerea numărului de segmenţi ai pistonului trebuie să ţină seama de următoarele
considerente7 un număr mare de segmenţi nu îmbunătăţeşte etanşarea, ci măreşte numai
înălţimea pistonului cu efecte negative asupra masei acestuia; un număr prea mic de
segmenţi nu realizează siguranţa în funcţionare.
8umărul de segmenţi poate fi mărit c,nd se urmăreşte reducerea nivelului termic al
pistonului.
9olul principal în etanşarea camerei de ardere o are primul segment -fig. .."./,
ceilalţi segmenţi av,nd o eficienţă mai redusă. $e apreciază că se realizează o etanşare
0ig. ..:.0orme constructive de segmenţi
0ig. ..". scema acţiunii de etanşare a segmenţilor
!";
Motoare pentru automobile
optimă dacă presiunea gazelor după ultimul segement este de :5#< din presiunea gazelor
din camera de ardere, iar volumul de gaze scăpate spre carter este cuprins între 3,"5!,3<
din volumul încărcăturii proaspete admise în cilindrul motorului.
(a motoarele cu aprindere prin sc,nteie este suficient un singur segment de ungere
care se plasează la partea inferioară a regiunii portsegment, asemenea soluţie se aplică şi la
motoarele cu aprindere prin comprimare de turaţie ridicată. În cazul ).+.C. de cilindree
mare deoarece jocul între piston şi cilindru este mare, se folosesc doi segmenţi de ungere,
dintre care unul la partea inferioară a mantalei.
În ceea ce priveşte forma constructivă în prezent e&istă o mare varietate de tipuri
-fig. ..:/. $egmentul cel mai simplu este cel cu secţiunea dreptungiulară -23!/. )uciile
ascuţite ale segmentului curăţă pelicula de ulei, iar perioada de rodaj este mare deoarece
segmentul se aplică pe cămaşa cilindrului cu toată grosimea a&ială. 2rimul dezavantaj se
înlătură prin racordarea muciilor segmentului; al doilea dezavantaj se înlătură dezvolt,nd o
presiune specifică mai mare pe suprafaţa laterală. În acest scop se micşorează înălţimea de
reazem a segmentului pe cilindru. 2entru a reduce înălţimea segmentului o primă soluţie
constă în înclinarea suprafeţei laterale cu un ungi de "1=5#1= ->3!5?@:/. În acelaşi scop
se prevede pe suprafaţa laterală o porţiune cilindrică de 3,#53,A %mm6 şi una înclinată cu
"5!3
o
-2"", 2":, 2"#, >":, >"#/. Desciderea ungiului este îndreptată totdeauna spre
ciulasă pentru a reduce consumul de ulei. 2entru a se asigura o bună curăţire a uleiului se
realizează segmenţi cu degajări de -3,"153,:3/b pe suprafaţa laterală -2"3, 2"!, 2":, 2"#,
>"3, >":, >"#/.
9ealiz,nd teşirea ambelor mucii ale segmentului se reduce înălţimea de reazem şi
se creează efectul de pană la deplasarea segmentului în ambele sensuri; forma optimă fiind
dată de segmentul bombat -?3!5?@:/. $egmen6ii cu secţiune nesimetrică -2!3, 2!!, 2!",
2:3, 2:", 2;3, >!3, >!!, >:3, ?!3, ?!!, ?!"/ se numesc segmenţi de torsiune sau de
răsucire.
B soluţie eficientă contra blocării segmentului în canal o constituie segmentul
trapezoidal realizat prin înclinarea feţelor cu 15!3
3
-fig. ..#./ -2:!, >:!, ?:!/.
Durabilitatea segmenţilor se măreşte dacă suprafaţa laterală se acoperă cu un strat
protector de crom. În acelaşi scop se prevăd canale pe suprafaţa laterală în care se introduc
inserţii de cositor, bronz sau o&id de fier cu grafit, inserţii care depăşesc suprafaţa
0ig. ..#. $egmentul trapezoidal
!"@
Motoare pentru automobile
segmentului cu 3,3153,!3 %mm6 şi au dimensiunile în secţiune de 3,1 & 3,; mm. 2entru a
mări rezistenţa la solicitări mecanice segmenţii se pot e&ecuta din două sau trei piese -2;35
2;1/. )ărirea presiunii elastice e&ercitate de segment pe oglinda cilindrului, se poate realiza
prin utilizarea şi la segmenţii de compresie a unor e&pandori -2A!, 2A"/.
$egmenţii de ungere se clasifică în7 segmenţi cu secţiune unitară sau neperforaţi şi
segmenţi cu secţiune perforată. $egmentul neperforat evacuează o cantitate mai mică de
ulei, segmenţii se perforează c,nd este necesar să se evacueze o cantitate sporită de ulei. (a
segmenţii neperforaţi, suprafaţa de reazem pe oglinda cilindrului se micşorează prin
prelucrare conică sau teşirea muciilor -3"3, 3":, 3:3...3#:, 31!, 31", 3;!...3;:, 3@3/ la
care se adaugă degajarea pentru raclarea energică -3"3...3"#, 3:!, 313...3@:/. (a segmenţii
perforaţi înălţimea de reazem se micşorează prin practicarea unor degajări şi reducerea
adecvată a suprafeţei de reazem. (a aceşti segmenţi presiunea elastică are valori cuprinse
între 3,!#53,@3 %8Cmm
"
6.
Ca segmenţi de ungere se folosesc şi segmenţii cu e&pandor -31353A"/.
'&pandorul este un element elastic care se montează în spatele segmentului în canal.
'&pandorul contribuie la sporirea şi uniformizarea presiunii elastice aplicate de segment pe
oglinda cilindrului -p
e
4 3,115!,!3 %8Cmm
"
6 e&pandor arc spiral/.
2rincipalele perticularităţi constructive sunt prezentate în figura ..1.
)aterialul pentru segmenţi trebuie să posede următoarele proprietăţi7 !/ calităţi
bune de alunecare; "/ duritate ridicată; :/ rezistenţă la coroziune; #/ rezistenţă mecanică
ridicată la temperaturi ridicate; 1/ modul de elasticitate superior la temperaturi mari; ;/
calităţi bune de adaptabilitate la forma cilindrului.
0onta cenuşie constituie materialul care realizează un bun compromis între aceste
cerinţe. $e utilizează fonta cenuşie cu grafit lamelar.
În unele cazuri c,nd este necesară o rezistenţă mecanică ridicată se utilizează oţelul.
0ig. ..1. $egmenţi de ungere din oţel
!"A
Motoare pentru automobile
+plicarea pe segment a unor straturi superficiale dure măreşte rezistenţa la uzare,
cromarea poroasă reduce uzura segmentului de "51 ori, şi se aplică în general segmentului
de foc.
(a proiectare se va ţine seama de recomandările din figura ..; şi tabelele ..!5..:.
t D grosimea radială a segmentului;
d
1s
D diametrul interior al segmentului;
d
1c
D diametrul canalului de segment;
D
cil
D alezajul cilindrului;
b D grosimea a&ială a segmentului;
h
c
D înălţimea canalului de segment;
t
c
D dimensiunea radială a canalului;
R D raza fundului canalului;
J
a
D jocul pe flancurile segmentului -J
a
= h
c
-b/;
J
P
D jocul pistonDcilindru;
J
r
D jocul radial al segmentului; J
r
=!C"(d
is
-d
ic
)
Tabelul 9.".
Înălţimea canalului de segment -h
c
/
*arianta )+$
8r.canal ! " : #
Canal ! !,13 !,13 !,@1 !,@1
Canal " !,13 !,@1 ",3 ",13
Canal : ",13 :,33 ",13C:,13 #,3
)+C
Diametrul D≤!33 mm D∈-!335!#36 D∈-!#35!A36 DE!A3 mm
Canalul ! şi "
dreptungiular
",3 :,1 :,3 :,1
Canalul ! şi "
trapezoidal
",1 :,3 :,1 #,3
Canalul : #,3 #,3 1,3 1,3
Tabelul 9.%
Focul pe flancurile segmentului j
a
şi jocul radial j
r
%mm6
)+$
0ig. ..;. Dimensiunile segmentului şi canalului din piston
!".
Motoare pentru automobile
Focul pe flancuri
j
a
%mm6
Focul radial j
r
%mm6
>ip canal răcit cu licid răcit cu aer
segment ! 3,3:353,331 -3,3@/ 3,31353,3@3 -3,3./ 3,A33
segment " 3,3"353,3#3 -3,3;/ 3,3:353,313 -3,3@/ 3,A33
segment :
de ungere fontă
3,3!353,3:3 -3,31/ !,333
segment :
de ungere oţel
3,3:353,313 -3,3A/
)+C
Focul pe flancuri j
a
%mm6 Focul radial j
r
%mm6
>ip canal răcit cu apă răcit cu aer
segment ! dreptungiular 3,3;53,3A 3,!353,!"
!,:
G
sau !,#
GG
segment " dreptungiular 3,3#53,3; 3,3;53,3A
!,:
G

sau !,#
GG
segment : dreptungiular 3,3#53,3; 3,3#53,3;
!,:
G

sau !,#
GG
ungi ;H trapezoidal 3,3#3 3,3#3
!,:
G

sau !,#
GG
ungi !1H trapezoidal 3,3:3 3,3:3
!,:
G

sau !,#
GG
Gdiametrul interior al segmentului I !33 mm
GGdiametrul interior al segmentului ≥ !33 mm
Tabelul 9.&.
Înălţimea capului de piston p,nă la primul segment
Înălţimea spaţiului dintre primul şi al doilea segment
)+$ aspiraţie naturală cu ε ≤ .,1

!
4 #,1<D
)+$ cu ε E .,1 sau supraalimentate

!
4 1,3<D
)+C pentru autoturism sau autocamion cu aspiraţie naturală
!
4 ;,3<D
)+C cu supraalimentare şi răcire intermediară a aerului
!
4 A5.<D
)+C supraalimentat
!
4 @5A<D
Înălţimea spaţiului dintre al doilea şi al treilea segment
)+$ şi )+C
"
4 :,1<D
)+C pentru autocamion
"
4 #,1<D
9.% Calculul #e$men!ilor
Calculul segmentului urmăreşte următoarele obiective7
!. $ă se stabilească forma în stare liberă şi mărimea fantei astfel înc,t prin str,ngere
pe cilindru segmentul să dezvolte o repartiţie de presiune determinată;
". $ă se stabilească cele două dimensiuni de bază ale segmentului, t şi b;
:. $ă se verifice ca tensiunile care apar în segment la desciderea lui pentru montaj
să nu depăşească limita admisibilă;
#. $ă verifice fanta la cald pentru a preveni unirea capetelor în timpul funcţionării.
9.%." 'i#tribuirea pre#iunii ra(iale
!:3
Motoare pentru automobile
2entru stabilirea formei segmentului în stare liberă se pleacă de la acceptarea unei
epure de presiune variabilă -fig. ..@/. Curba de repartiţie a presiunii dezvoltate de
elasticitatea proprie a segmentului se e&primă printDo serie trigonometrică de forma7
e 0 2 3 n
p ( ) p p p 3 p n ψ ψ ψ ψ · + + + + cos cos cos 
-..!/
>ermenul iniţial -p
o
/ reprezintă presiunea medie pe care o dezvoltă segmentul
0 e
p
1
p ( )d · ⋅
¸
¸

_
,


π
ψ ψ
π
3
şi este partea constantă a presiunii, restul e&presiei fiind corecţia ei.
În aceste condiţii e&presia generală a curbei devine7
0ig. .... $cema de calcul a segmentului
0ig. ..A. Curba de repartiţie lină a
presiunii segmentului pe oglinda
cilindrului
0ig. ..@. Curba de reparti6ie a presiunii segmentului pe oglinda cilindrului
!:!
Motoare pentru automobile
e e
i
e i
n
p ( ) p
p
p
i ψ ψ · ⋅ + ⋅
¸
¸

_
,

·

!
"
cos -.."/
Dacă numărul armonicilor pentru care se dezvoltă calculul relaţiei convergente -.."/
este n4", distribuţia de presiune reprezintă o variaţie lină -fig. ..A/
Curba ce se obţine se caracterizează prin raportul
p
p
e
e
ma&
, ≤ " "1
+leg,nduDse
p
p
e
e
ma&
, ·! ;3
se obţine următoarea e&presie pentru curba de repartiţie
a presiunii7
( )
e
p ( ) 2 3 ψ ψ ψ · + ⋅ − ⋅ ! 3 #" 3!A , cos , cos -..:/
9.%.% Calculul pro)ilului #e$mentului *n #tare liber+
(a calculul formei libere a segmentului se urmăreşte deplasarea relativă din poziţia
de montaj în cea destinsă, a unui punct de fibra medie.
Deplasarea relativă a unui punct N(R,y) -fig. .../ faţă de poziţia N
o
(R
o
,y
o
) se
compune din deplasarea radială şi deplasarea ungiulară ε definită prin relaţiile7
µ
ε ψ ψ
· −
· −
R R
0
3
-..#/
'cuaţia diferenţială a deplasării radiale este următoarea7

d
d
R !
" #
2
+ ·


" "
µ
ψ
ψ
-..1/
2entru calculul deplasării se calculează momentul încovoietor întrDo secţiune !
ψ
.
)omentul elementar produs întrDo secţiune ψ de o forţă elementară d$
ϕ
este7
ψ ϕ
d! N %
d$
0 0
· ⋅ -..;/
unde7
0 0 N %
D distanţa de la braţul forţei la punctul N
o
din secţiunea considerată -fig.
..!3.a/
Deoarece7 ( ) 0 0 N %
R · ⋅ −
3
sin ϕ ψ
rezultă7
0ig. ..!3. $cema de calcul a momentului încovoietor
!:"
Motoare pentru automobile
( )
ψ ϕ
ϕ ψ
d!
R
d$
· ⋅ − ⋅
3
sin -..@/
0orţa elementară întrDo secţiune ψ -fig. ..!3.a/ în fibra medie a segmentului poate fi
e&primată prin relaţia7
( ) ϕ
ϕ
ϕ
d$
p b R d
0
e
· ⋅ ⋅ ⋅
3
-..A/
unde7 b D grosimea a&ială a segmentului.
Deoarece forţa în fibra e&terioară
ϕ
ϕ
ϕ
d$
p b R d
e
· ⋅ ⋅ ⋅
!
-.../
trebuie să fie egală cu cea din fibra medie, rezultă7
( )
0
e e
p p
R
R
ϕ ϕ
· ⋅
!
3
-..!3/
Deci7
( )
ψ
ϕ
ϕ ψ ϕ
d!
R
R
b p R d
e
· ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅
!
3
3
"
sin
-..!!/
2entru calcule se defineşte un parametru constructiv7
c b
R
R
b
D
t
D
t
· ⋅ · ⋅ ⋅ −
¸
¸

_
,

!
3
! !
!
-..!"/
unde7 t D grosimea radială a segmentului.
+stfel, se poate scrie e&presia momentului produs în secţiunea ψ de suma tuturor
forţelor din dreapta secţiunii7
( )
ψ
ϕ ψ
ϕ π
ϕ
ϕ ψ ϕ
!
c R p d
e
=
· ⋅ ⋅ ⋅ − ⋅
·

3
"
sin
-..!:/
2entru curba de presiune descrisă de ecuaţia -..:/ se obţine următoarea e&presie
pentru momentul !
ψ
.
( ) ψ
ϕ ψ
ϕ π
ϕ ϕ ϕ ϕ
!
c R p d
e
=
=
· ⋅ ⋅ ⋅ + ⋅ − ⋅ + ⋅ ⋅

3
"
! 3 A:@1 3!# " 3 3"" : , cos , cos , cos
-..!#/
iar pentru cazul general7
( )
( ) ( )
ψ
ψ ψ ψ
!
c R p
- p
i p
p
i p
i
e
i
i
e
i
n
i
e
i
n
· ⋅ ⋅ ⋅ + +

− ⋅


− ⋅

¸

1
]
1
1
+
· ·



∑ 3
"
!
"
"
"
"
!
!
!
!
!
cos cos cos
-..!1/
Dacă se substituie relaţia -..!1/ în ecuaţia diferenţială a deplasării date de relaţia
-..1/, se obţine7
( )
( ) ( )

d
d
R
" #
c R p
- p
i p
p
i p
i
e
i
i
e
i
n
i
e
i
n
+ ·

⋅ ⋅ ⋅ ⋅ + +

− ⋅


− ⋅

¸

1
]
1
1
+
· ·




"
"
3
"
3
"
!
"
"
"
"
!
!
!
!
! ψ
ψ ψ ψ cos cos cos
-..!;/
Înlocuind7
!::
Motoare pentru automobile
3
:
R
" #
c p &
e

⋅ ⋅ ·
-..!@/
$e obţine ecuaţia7
( )
( ) ( )

d
d
& R
- p
i p
p
i p
i
i
i
e
i
n
i
e
i
n
+ · ⋅ ⋅ + +

− ⋅


− ⋅

¸

1
]
1
1
+
· ·




"
" 3
!
"
"
"
"
!
!
!
!
! ψ
ψ ψ ψ cos cos cos
-..!A/
'cuaţia -..!A/ este neomogenă şi se rezolvă cu următoarele condiţii limită pentru
segmentul montat7
D secţiunea +D+ -fig. ..!3.b/ fiind pe a&a de simetrie nu poate efectua deplasări
ungiulare, ψ43 şi d'dψ43;
D deplasarea radială a segmentului după a&a JDJ -fig. ..!3.a/ este aceeaşi la cele
două e&tremităţi, adică ψ ψ
π
=0 ( (
· ·
În aceste condiţii se obţine următoarea e&presie generală a deplasării radiale7
( )
( )
( )
( )
R &
- p
i p
p
i p
i
p
i p
i=
i=2
n
i
i
e
i=2
n
i
e
i=3
n
i
e
· ⋅ ⋅
+

− ⋅
⋅ ⋅ +
+
− ⋅

− ⋅

¸

1
]
1
1
1
1
1
1
+
⋅ ⋅
3
: 1 @ . !!
!
"
"
"
"
!
!
!
"
!
!
, , , ,
sin
cos cos
Σ
Σ Σ
ψ ψ
ψ ψ
-..!./
Deplasarea radială pentru segmentul cu distribuţia presiunii după o curbă simplă
este7
R & · ⋅ ⋅
+ ⋅ ⋅ + ⋅ −
− ⋅ + ⋅
¸
¸

_
,

3
! 3 #!A@1 3 33"A!"1
3 3#; " 3 33"A!"1 :
, sin , cos
, cos , cos
ψ ψ ψ
ψ ψ
-.."3/
(ungimea fibrei medii a segmentului este aceiaşi în stare liberă şi în stare montată7
Rd R d ψ ψ · ⋅
3 3
!:#
Motoare pentru automobile
-.."!/
sau
( ) ( ) 0
0 0
R
d R d + ⋅ − · ⋅ ψ ε ψ
3
-..""/
8eglij,nd termenii mici de ordinul doi, rezultă
d

R
d
0
0
ε ψ · ⋅
-..":/
Deplasarea ungiulară a segmentului de presiune variabilă se obţine rezolv,nd
ecuaţia -..":/.
( )
( )
( )
( )
( ) ( )
ε
ψ ψ ψ ψ
ψ ψ
· ⋅


− ⋅
⋅ ⋅ +
+

− ⋅
⋅ +
+
− ⋅

− ⋅

¸

1
]
1
1
1
1
1
1
+
·
+
·
· ·
∑ ∑




&
- p
i p
- p
i p
p
i p
i
p
i p
i=
i
i
e
i
n
i
i
e
i
n
i
e
i
n
i
e
i
n
: 1 @ . !!
!
"
"
!
"
"
"
"
"
"
"
:
!
!
"
!
!
!
"
! !
, , , ,
cos sin
sin sin
-.."#/
Deplasarea ungiulară pentru segmentul cu distribuţia presiunii după o curbă lină
este7
( )
ε ψ ψ ψ ψ ψ · ⋅ − ⋅ ⋅ + ⋅ + ⋅ & 3 #!A"1 3 #"!3; 3 "":.
"
, cos , sin , sin
-.."1/
Deplasarea ungiulară a capetelor ε
π
în stare liberă se obţine pentru ψ 4 π
( )
( )
π ε
π · ⋅ −
− ⋅
− ⋅
¸
¸

_
,


+
:
!
! "
!
"
i=2
n
i
i
e
p
i p
&
Σ
-..";/
!:1
Motoare pentru automobile
Distanţa dintre capete, măsurată pe fibra medie în stare liberă este7
s R · ⋅ ⋅ " ε
π
-.."@/
$ubstituind pe ε
π
din relaţia -..";/ în -.."@/ şi neglij,nd
π
rezultă7
( )
( )
) R &
p
i p
i=2
n
i
i
e
· ⋅ ⋅ ⋅ −
− ⋅
− ⋅

¸

1
]
1
1
+
π
3
!
"
:
!
!
Σ
-.."A/
Kntroduc,nd în e&presia lui $ -.."A/ valoarea e&plicită a termenului L, se obţine7
( )
( )
c R p
" #
)

p
i p
e
i=2
n
i
i
e
⋅ ⋅

·
⋅ −
− ⋅
− ⋅

¸

1
]
1
1
+
3
#
!
"
:
!
!
π
Σ
-.."./
Tabelul 9.,.
*aloarea rapoartelor p
i
'p
e
pentru diverse epure ale presiunii elastice
Curba
presiunii
2
e
p
p
3
e
p
p
*
e
p
p
+
e
p
p
,
e
p
p
-
e
p
p
.
e
p
p
/
e
p
p
10
e
p
p
11
e
p
p
12
e
p
p
0ig. ..!!.a 3,:3. D3,#:1 3,"A@ D3,!.; 3,!#! D3,!3A 3,3.@ D3,3.: 3,3@. D3,3@! 3,3!#
0ig. ..!!.b 3,"31 D3,1@! 3,#@" D3,:"" 3,"@. D3,";@ 3,"1; D3,"!# 3,!@A D3,!@@ 3,3.#
0ig. ..!!.c 3,"1# D3,!.# 3,"#: D3,!A# 3,!;; D3,!1. 3,!1A D3,!#A 3,!#; D3,!#@ 3,3@;
0ig. ..A 3,#"3 D3,!A3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
În tabelul ..#. se dau valorile rapoartelor pentru segmenţii cu distribuţie variabilă
0ig. ..!!. $ceme de repartiţie a presiunii segmentului
!:;
Motoare pentru automobile
-fig. ..!!.a.b.c./ pentru calculul deplasărilor ungiulare şi radiale.
Coordonatele şi ε fiind cunoscute se trasează profilul segementului în stare liberă
R R
0
· + · −
3
; ψ ψ ε
-..:3/
9.%.& Calculul $ro#imii ra(iale a #e$mentului
Mrosimea a&ială a segmentului se determină din condiţiile de evacuare a căldurii din
piston şi de a limita pulsaţiile
b
D
0
p
p 1
a
· ⋅ ⋅ ⋅
" !33
!
ma&
σ
%mm6
-..:!/
unde 043,3A D constantă;
p
12a3
D presiunea ma&imă din cilindru %8Cmm
"
6;
σ
a
D tensiunea admisibilă -115;1 %8Cmm
"
6/.
Mrosimea radială se calculează din formula lui 8avier7
σ · ⋅
ma& !
4
-;
!3
%8Cmm
"
6
-..:"/
unde7 ! D momentul încovoietor ma&im al segmentului %8Cm6;
4 D modul de rezistenţă al secţiunii %m
:
6.
)omentul ma&im se calculează pentru N 4 3
( )
( )
ma& !
c
R
p
p
i p
e
i=2
n
i
i
e
· ⋅ ⋅ ⋅ +
− ⋅
− ⋅

¸

1
]
1
1
+
3
"
!
"
"
!
!
Σ
-..::/
Înlocuind în relaţia -..::/ presiunea obţinută din relaţia -.."./ rezultă7
( )
( )
( )
( )
ma& !
) " #
p
i p
R

p
i p
i=2
n
i
i
e
0
2
i=2
n
i
i
e
·
⋅ ⋅ ⋅ +
− ⋅
− ⋅

¸

1
]
1
1
⋅ ⋅ −
− ⋅
− ⋅

¸

1
]
1
1
+
+
"
!
!
:
!
!
!
"
!
"
Σ
Σ
π
-..:#/
Înlocuind în relaţia lui 8avier, şi av,nd în vedere că #=4
t
C" iar
0 R
D
t t
D
t
· − · ⋅ −
¸
¸

_
,

! !
" " "
!
se obţine7
( )
( )
( )
( )
ma& i
i
i
e i
n
i
i
e i
n
" )
t
D
t
p
i p
p
i p
σ
π
· ⋅ ⋅
⋅ −
¸
¸

_
,


+
− ⋅
− ⋅

− ⋅
− ⋅
+
·
+
·


"
!
"
!
!
:
!
!
"
!
!
"
"
!
"
"
!:@
Motoare pentru automobile
-..:1/
(a proiectarea unui segment se impune valoarea presiunii medii elastice -p
e
/ în
raport cu condiţiile lui de funcţionare, aceasta se calculează din relaţia -.."./
( )
( )
e i
i
e i
n
p
" ) #
c R p
i p
· ⋅




− ⋅
− ⋅
+
·

π
3
"
!
"
"
!
:
!
!
-..:;/
Cum momentul de inerţie este #4 bt
:
C!" substituind OcO din relaţia -..!;/ şi pe R
o
din
relaţia R
o
45(D
!
,t), rezultă7
( )
( )
e i
i
e i
n
p "
)
D
D
t
p
i p
· ⋅ ⋅
⋅ −
¸
¸

_
,



− ⋅
− ⋅
+
·

3 #"#
!
!
:
!
!
!
!
: !
"
"
,
-..:@/
Kntroduc,nd în relaţia -..:1/ în locul tensiunii ma&ime tensiunea admisibilă şi
împărţind relaţia -..:1/ cu -..:@/, se obţine7
( )
( )
!
!
"
"
3 A!;
!
"
!
!
D
t p
p
i p
a
e
i
i
e
i
n
· ⋅ ⋅
+
− ⋅
− ⋅
+
·

,
σ
-..:A/
9aportul D
!
Ct reprezintă un factor constructiv de bază al segmentului.
9.%., Calculul ten#iunilor *n #e$ment la monta-
2entru montajul segmentului pe piston este necesar ca prin intermediul unui
dispozitiv capetele acestuia să fie desfăcute at,t c,t este necesar pentru a îmbrăca pistonul.
2rin desfacerea segmentului apar tensiuni care au valoarea ma&imă în secţiunea opusă forţei.
>ensiunea ma&imă se determină cu următoarea relaţie de calcul7
0ig. ..!". $ceme de aplicare a forţei de desfacere a segmentului
!:A
Motoare pentru automobile
( )
( )
σ
π
i i
i
e i
n
2
"
s
t
D
t
p
i p
ma&
· ⋅



¸
¸

_
,


¸
¸

_
,



− ⋅
− ⋅
+
·

! "
!
!
!
:
!
!
" !
"
"
-..:./
unde7 2 D constantă care depinde de varianta dispozitivului care desface segmentul7
24!,33 pentru fig. ..!".a;
24!,1@ pentru fig. ..!".b şi
24",33 pentru fig. ..!".c.
σ
a
4":3 %8Cmm
"
6
9.%.. Calculul )antei #e$mentului
0anta la rece dintre capetele segmentului se determină din condiţia ca fanta la cald
să aibă valoarea optimă.
(ungimea segmentului la rece este7
s l
D s · ⋅ − π
3
-..#3/
la cald lungimea va fi7
( ) ( )
[ ] s
6
s s l
D s
t t
· ⋅ − ⋅ + ⋅ − π
α
3 3
!
-..#!/
Cum diametrul cilindrului are la cald valoarea dată de e&presia7
( )
[ ] c c c D
D
t t
· ⋅ ⋅ + ⋅ + π α !
3
-..#"/
rezultă că7
( ) ( )
[ ]
( )
[ ]
π α π α ⋅ − + ⋅ − + · ⋅ ⋅ + ⋅ − D s t t s D t t
s s c s s 3 3 3
! !
-..#:/
unde7 s
c
D fanta la cald.
9ezultă7
( ) ( )
[ ]
( )
s
D
t t t t
s
t t
s s c c c
s s
3
3 3
3
!
·
⋅ ⋅ ⋅ − − ⋅ − +
+ ⋅ −
π
α α
α
-..##/
0anta la cald se stabileşte în funcţie de alezaj şi de tipul motorului.
(a proiectare pentru motoarele răcite cu apă se adoptă s
c
4 -3,33!153,33:3/D, iar
pentru motoarele răcite cu aer s
c
4-3,33"153,33#3/D %mm6.
!:.