You are on page 1of 6

Miron Costin Viata lumii

Miron Costin (1633-1691), continuatorul cronicii lui Grigore Ureche, este un carturar de tip renascentist, cu o insemnata cultura, cu lecturi din scrierile antice, din "Iliada" lui Homer si "Eneida" lui Vergiliu. Este in acelasi timp un istoric lucid, cu o asta in!ormatie in domeniu, !ramantat sa nu se piarda in negura anilor !aptele insemnate ale neamului, pe care incearca sa le recupere"e in scrierile sale cele mai importante, "Letopisetul Tarii Moldovei" si "De neamul moldovenilor".#iron $ostin a inceput prin a scrie ersuri intr-un moment cand poe"ia era la noi o indeletnicire ag incercata, incidentala. % em temeiul sa credem ca poemul !iloso!ic & Viata lumii ' a !ost scris intre 16(1-16(3, cand #iron $ostin a ea aproape patru"eci de ani, cam pe remea ra")oiului turco-polon, inainte de aparitita & *saltirii in ersuri ' a lui +oso!tei. ,ema poemului & Viata lumii ', re"umata intr-un motto scos din & Ecle"iast ', & desertarea desartarilor si toate sunt desarte .. ', este asa numita tema a sortii alunecoase (-ortuna la)ilis), !oarte raspandita in literatura uni ersala, mai ales in E ul #ediu. *oemul de)utea"a cu comparatia ietii cu o ata su)tire, ceea ce ne duce la pomenitul ers din . idiu (& omnia sunt hominum tenui pendentia !ilo ') / % lumii cant cu 0ale cumplita iata $u gri0i si prime0dii, cum ieste si ata, *rea su)tire si-n scurta reme traitoare1 2deea trecerii necontenite a timpului a cantat-o si +a id in *salmii 39 si 93 si Virgiliu, in & Georgia ' (222, 456). & 7ed !ugit interea, !ugit inrepara)ile tempus, 7ingula dum capti circum ectamur amore.. ' si & Ecle"iatul ' , din care se inspira indeose)i $ostin. *oetul pare atins in aceasta pri inta de un pesimism !ara leac, pre a"and surparea ine ita)ila a intregii lumi. $erul, soarele, luna, stelele si pamantul toate or pieri, !iindca / 8 9u-i nimica sa stea in eci, toate trece lumea, : ,oate-s nestatatoare, toate-s niste spume.; +e !apt, ca si 8Ecle"iastul;, #iron $ostin urmareste temperarea pornirii spre glorie, modelarea spiritului !eudal de conchista. %sa cum solul scit or)este lui %le<andru #acedon, poetul atrage atentia asupra insta)ilitatii norocului / 89orocul la un loc nu sta, intr-un ceas schim)a pasul.; "Viata lumii" are drept conclu"ie o pri ire moralista asupra conditiei umane/ pentru a !i !ericit, omul tre)uie sa !aca pe pamant numai !apte )une. +intre cronicarii moldo eni, #iron $ostin este scriitorul cu gradul cel mai mare de comple<itate, prin eruditie, ori"ont cultural, aloarea si amploarea documentarii, tendinta de integrare a e enimentelor din istoria #oldo ei in cele ale istoriei europene, i"iunea moralista, uneori polemica si

irulenta, asupra destinului uman si al popoarelor, nu in ultimul rand prin ra!inamentul stilistic, re"ultat din modul in care utili"ea"a toate arti!iciile literare ale epocii. 2n poe"ia pe tema sortii la)ile, se utili"ea"a in mod o)isnuit enumeratia, e ocarea marilor glorii pra)usite in noianul timpurilor, ca pietrele intr-un a)is. 2ntr-o nota, poetul e<plica 8intelesul unor pilde ce sunt in stihuri; dupa i" oare neidenti!icate pana in pre"ent. 7!aturile care se dau in continuare, 8.rice !aci, !a si cauta !irsitul cum ine.; amintesc de dictonul latin medie al din 8 Gesta =omanorum;/;>uin?uid agis, prudenter agas et respice !inem '.*oem de inspiatie religioasa, dar de esenta didactica, & Viata lumii ' se s!arseste cu un precept asupra conduitei umane / e<istenta !iind scurta, omul tre)uie sa se ilustre"e prin !apte )une. @inele e telul suprem al ietii. #iron $ostin a ea idee de masura (pre!era masura de 13 sila)e) si de rima ( & cu intele ceale la s!arsitul stihului a doao stihuri sa tocmeasca intr-un chip, pe o slo a sa sa citeasca '). =ecomanda lectorului, contopirea , coli"iunea sau eli"iunea ocalelor in hiat. & unde a !i de traganat sa tragane"i, unde de scurtat, sa scurte"i ', !ara a a ea totusi o notiune clara despre ritm si scandare. & Viata lumii ' este un poem cult de re"onanta )i)lica. 2n & 2storia ierogli!ica ' si in & +escriptio #olda iae ', +imitrie $antemir il citea"a ca pe un )ocet popular anonim. 2maginea cu iata !ragila precum !irul su)tire( de origine o idiana) a de enit in orice ca" populara, de reme ce o om regasi cu aproape un secol si 0umatate mai tar"iu la 9icolae Vacarescu. 8$u aceasta pilda scrisu-t-am si eu aceasta mica carte, a cariia numile ieste Viata lumii, aratandu-ti pre scurtu cum este lunecoasa si putina iiata noastra si supusa pururea prime0diilor si primenelilor. 9u sa po!teasca reo lauda dintr-aceasta putina osteneala, ci mai multu sa a"a ca poate si in lim)a noastra a !i acest !eliu de scrisoare ce se cheama stihuri...A. 2n poemul "Viata lumii" #iron $ostin concentrea"a teme literare de mare raspandire si rasunet, reluate mai tar"iu de poetii romantici romani si indeose)i de #ihai Eminescu in moti ul ruinelor si in marea poe"ie a destramarii domului uni ersal al lumilor.

BIBLIA DE LA B C !E"TI
,raducerea integrala a @i)liei s-a !acut la noi dupa mai mult de un secol si 0umatate de s!ortari, din initiati a si cu cheltuiala domnitorului 7er)an $antacu"ino . #anuscrsul a !ost pus su) tipar in luna noiem)rie 1655 si a !ost terminat de tiparit in septem)rie 1659 in domnia lui $onstantin @ranco eanul. .)ser and ca B pana in "ioa de asta"i...n-au ramas nici un neam , nici o lim)a (macara si ar ara si carii la cele de apoi hotara ale lumii departati) ca sa nu citeasca intru a lor lim)a dumne"aiasca scriptura; , domnitorul a hotarat ca @i)lia sa se talmaceasca in intregime si in lim)a poporului roman (de su)liniat ca opera este o!erita rominilor din toate pro inciile romanesti/ ruminilor, moldo enilor si ungro lahilor, adica transil anenilor).Ca reali"area traducerii au !ost anga0ati in atati straini si locali/ Despre o parte puind dascali stiuti foarte bine den limba elineasca pe pre inteleptul celu dentru dascali ales si arhierei Ghermanosis si dupa petrecere lui pre altii care s-au

intamplat ; si despre alta parte ai nostri oameni ai locului nu numai pedepsiti intru a noastra limba , ce si de limba elineasca, avand stiinta ca sa o talmaceasca; carii luind lumina si dentr-alte izvoade vechi si alaturandu-le cu cel elinesc al celor 70 de dascali , cu vrere lui dumnezau au savarsit precum se vede. Ghermanos din 9issis, director al %cademiei grecesti din $onstantinopole, !usese adus de 7er)an $antacu"ino ca director al %cademiei din @ucuresti.$it despre traducatorii romini, ei sint aratati in epilog/ B7er)an )i 4 logo!et i )rat ego =adul logo!at;, !ratii Greceanu.*ro)a)il ca Gherman din 9is a !ost inlocuit de +osithei, patriarhul 2erusalimului , care semnea"a pre!ata, rolul lui , ca si al predecesorului sau, !iind doar de consultant.. mina de a0utor in acest sens a !i dat si mitropolitul ,arii =ominesti ,eodosie si #itro!an, episcopul de Husi, in sarcina caruia a !ost tiparul. 2n ceea ce pri este Bi" oadele echi;, se intelege ca traducatorii au !olosit tot ce se talmacise mai inainte, tipariturile rominesti coresiene, *alia de la .rastie, 9oul ,estament al lui 7imion 7te!an si ersiune manuscrisa a Vechiului ,estament a lui 9icolae #ilescu.

Bi#lia de la Bu$uresti %&'(()

Stema !rii "om#ne$ti, de pe prima pa%in! a &ibliei Cunos$ut* +i su# numele de ,Bi#lia de la Bu$ure+ti- sau ,Bi#lia lui .er#an Canta$u/ino-, a$east* lu$rare repre/int* prima edi0ie inte1ral* 2n lim#a rom3n* a te4tului "5intei "$ripturi. Ba/3ndu6se pe tradu$erile anterioare ale $*rturarilor, Bi#lia de la &'(( va $onstitui, la r3ndul s*u, un pun$t de re5erin0* pentru toate tradu$erile te4tului sa$ru $are se vor reali/a de a$um 2nainte. Mai mult, va $ontri#ui la $ristali/area lim#ii rom3ne literare 2n toate provin$iile rom3ne+ti, 5iind $onsiderat* $a o e4presie a unit*0ii rom3nilor de pretutindeni. ,Dumne/eias$a "$riptur* s6au t*lm*$it spre 2n0elea1erea lim#ii rum3ne+ti,ipDrirea @i)liei de la @ucureEti s-a reali"at Fn timpul domnitorilor Ger)an $antacu"ino (16(5-1655) Ei $onstantin @rHnco eanu (1655-1(16), am)ii iu)itori de credinID Ei culturD. *regDtirile pentru editare au Fnceput Fn 0urul anului 1654, cu strHngerea materialelor necesare Ei alcDtuirea grupului de cDrturari FnsDrcinaIi cu aceastD lucrare, dintre care amintim pe arhiepiscopul Ghermano de 9isa (directorul %cademiei GreceEti din $onstantinopol), 7e astos JKmenites (directorul Gcolii GreceEti din @ucureEti) Ei !raIii =adu Ei Ger)an Greceanu. $orectura te<tului a !ost FncredinIatD !ostului episcop de

HuEi, #itro!an. ,ipDrirea s-a Fnceput la L noiem)rie 165( Ei s-a Fncheiat la 13 noiem)rie 1655. @i)lia de la @ucureEti repre"intD o operD de mari proporIii pentru remea Fn care a !ost tipDritD/ are 966 de pagini, !ormat mare. ,e<tul este imprimat cu litere mici, chirilice, dispus pe douD coloane, cu e<cepIia celor douD pre!eIe unde e<istD o singurD coloanD. 7crierea !olosind caractere chirilice era un lucru o)iEnuit pentru acea remeM ea se a menIine pHnD Fn timpul domniei lui %le<andru 2oan $u"a, cHnd a !i FnlocuitD cu al!a)etul latin. *agina de titlu o!erD in!ormaIii re!eritoare la cei care au contri)uit la apariIia lucrDrii, dar Ei la scopul pentru care s-a tipDrit/ B@i)lia adecD +umne"eiasca 7cripturD ale cei echi Ei ale cei noao leage toate care s-au tDlmDcit dupre lim)a elinascD spre FnIeleagerea lim)ii rumHneEti, cu porunca pre)unului creEtin Ei luminatului domn 2oan GDr)an $antaco"ino @asara)D Voie od Ei cu Fndemnarea dumnealui $ostandin @rHnco eanul, marele logo!Dt nepot de sor al #Driei 7ale, carele, dupD prestD irea acestui mai suspomenit domnu, *utearnicul +umne"Du, den aleagerea a toatei NDri =umHneEti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia Ei stDpHnirea a toatD Nara Ungro lahiei. Gi Fntru "ilele #Driei 7ale s-au sD HrEit acest +umne"Diesc lucru. $arele Ei toatD cheltuiala cea de sD HrEit o au rDdicat. ,ipDritu-s-au FntHiu Fn scaunul #itropoliei @ucureEtilor Fn remea pDstoriei *reas!inIitului pDrinte $hir ,heodosie mitropolitul IDrii Ei e<arhu laturilor Ei pentru cea de o)Ete priinID s-au dDruit neamului rumHnesc, la anul de la !acerea lumii, (19(, iarD de la spDsenia lumii, 1655, Fn luna lui noiem)ri Fn 13 "ile8. *e erso-ul paginii de titlu este stema lui Ger)an $antacu"ino, FnsoIitD de opt stihuri dedicate domnitorului de cDtre logo!Dtul =adu Greceanu.