You are on page 1of 6

CONCEPTUL DE INVATARE Toate organismele sunt inzestrate inca de la nastere cu insusirea de a reactiona la un asamblu de modificari a mediului, dispunand in acest

sens de un anumit numar de modalitati de reactie la Sistemul extern. Fiinta umana este un sistem deschis de autoreglare, aflandu-se in permanenta interactiune cu ambianta naturala si sociala, cu lucruriile, cu oamenii, cu sine insasi. Dupa W.S.Hunter, invatarea este o schimbare propriu-zisa a comportamentului, cu repetitia aceleasi situatii stimulente, iar dupa H. eron, este o modificare adaptiva a comportamentului in cursul probelor repetate.!xista si alte concepte priviind invatarea "ontipellier, defineste invatarea ca fiind o modificare sistematica, relatii permanente de conduita iar pentru W.#.Torpe, invatarea este organizarea comportamentului ca rezultat a experientei individuale. $n acceptiunea ei cea mai larga, invatarea reprezinta dobandirea de catre individ a unei achizitii, a unei experiente in sfera comportamentului, a unei noi forme de comportare, ca urmare a repetari situatiilor sau exersarii. $nvatarea specific umana, in sensul larg reprezinta insusirea experientei sociale, in forme generalizate% in sens restrans particular din perspectiva psihologica, invatarea reprezinta orice noua achizitie a organizmului ca urmare a simularii, a interiorizarii informatiilor externe, achizitie care are ca efect o schimbare in comportament, iar din perspectiva pedagogica ia este procesul de asimilare a cunostiintelor si de formare a priceperiilor si desprinderilor. Din punct de vedere fiziologic, invatarea consta in elaborarea si consolidarea de noi legaturi in scoarta cerebrala. $n literatura psiho-pedagogica, conceptul de invatare este utilizat in mai multe sensuri si anume& a' (a actiune operationala, independenta sau diri)ata pedagogic individuala sau colectiva, caz in care termeni ei sunt& predare, instruire, exersare, autoinstruire, verificare. b' (a un proces, cand se face referire mai ales la mecanismele cale-l conditioneaza si la desfasurarea insusi a fenomenului exprimat in termeni de& insusire, asimilare, modificare, restructurare. c' (a un rezultat, caz in care ea se exprima in termeni de& cunostiinte, pricepere, desprindere, obisnuinte, adaptare, performanta, etc. !lementele definitorii a invataturii sunt& - elaborarea unui comportament nou sau modificarea comportamentala - ca rezultat a unei experiente individuala si ale unui exercitiu - finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice. $. TIPURI DE INVATARE

rin *Tipuri de invatare+, sunt denumite diferitele niveluri adaptative si performantele lor cognitive, pe care le genereaza, feluritele modalitati de intervelatie a factorilor care actioneaza invatarea. ana in prezent au fost studiate diferite tipuri de invatare. ,. Dupa criteriul tipului de invatare a' invatarea directa prin experienta personala b' invatarea prin inlantuirea unor evenimente consecutive c' invatarea prin asociere verbala d' invatarea prin discriminarea multipla e' invatare social-instrumentala si din experienta altora f' invatare prin identificatie si participatie la actiunile altora -. $n functie de nivelul activitatii pshihice pe care se realizeaza actiunea invatarii a' invatare latenta, neconstietizata imediata

b' invatare spontana, neintentionata c' invatare hipnotica d' invatare constienta prin intelegeca si anticipare e' invatare inteligenta prin efectuarea drumului ocolit. f' invatarea prin descoperire, creatoare si inventiva /. Dupa modul de administrare experientei umane, care urmeaza a fi insusita, adica dupa organizarea informatiilorsi situatiei stimulatorii se delimiteaza& a' invatarea algoritmica pe secvente operationale b' invatare curistica prin rezolvare de probleme c' invatare programata d' invatare prin modelare si analogie e' invatare prin creatie 0. Dupa principalele procese si cai psihice anga)ate in actul invatarii, au fost delimitate& a' invatare senzoriala b' invatare cognitiv 1 mintala c' invatare bazata pe impuls emotional d' invatare prin operatii intelectuale formate prin interiorizarea mintala a actiunilor materiale 2. Dupa scopul urmarit se poate vorbi a' invatarea informationala b' invatarea formativa $$. FORMELE INVATARII

$n activitatea scolara cadrele didactice trebuie sa conceapa astfel activitatile instructiv 1 educativa, incat sa apeleze la cat mai multe dintre tipurile, formele si nivelurile invatarii. !ducarea elevului, de a aplica ei insusi, cat mai multe forme a invatari se soldeaza cu efecte pozitive 3 efecte compensatorii sau de odihna activa prin alternanta activitatiilor'. Dupa ". 4late, formele invatarii, in cadrul invatarii scolare sunt& a' dupa continutul lor 3ce invatam5' - sa percepem 1 invatare perceptiva - sa vorbim 1 invatare verbala - sa actionam 1 invatare motorie - sa gandim 1 invatare cognitiva - sa operam 1 invatare operationala - sa traim anumite stari afective 1 invatare afectiva - sa respectam normele morale 1 invatare morala b' dupa modul de actiune cu stimuli 3ce facem cu stimul5' - ii legam pe uni de altii 1 invatare asociativa - ii repetam 1 invatare repetitiva - ii extindem asupra unei intregi categorii 1 invatare prin transfer - ii diferentiem 1 invatare discriminatorie - ii recunoastem 1 invatare prin recunoastere - ii reproducem 1 invatare prin imitatie c' dupa modul de organizare a stimulilor 3cum organizam stimulii 5' - mecanic, unul dupa altul, intr-o ordine stricta 1 invatare algoritmica - ramnificat, dupa un plan, pe baza de incercare si eroare 1 invatare curistica - sub forma de program 1 invatare programata - prin organizare logica 1 invatare inteligenta

- prin combinare si recombinare 1 invatare prin descoperire si invatare creativa. 6. 7agne a constituit un model de 8 tipuri de invatare. Fiecare dintre aceste tipuri de invatare, desi reprezinta un sistem logic unitar se constituie ca etapa obligatoriepentru formele superioare& ,. $nvatare semnal 1 impica relatia intre un stimul cu rol de semnal si reactia la stimulul respectiv -. $nvatarea de tipul stimul 1 raspuns contra intr-un lant de asociatii repetate in timp ce duc la formarea relatiilor specifice desprinderiilor /. $nvatarea in lant 1 presupune legarea unei succesiuni de relatii de tipul stimuli 1 raspuns 0. $nvatarea verbala prin asociere 1 apropiata de invatarea in lant implica asocierea unor lanturi de silabe si cuvinte 3 specific la invatarea limbilor straine ' 2. $nvatarea discriminanta se bazeaza pe reducerea sau inpiedicarea unor stimuli de alta natura decat cei care compun sarcina de invatare 9. $nvatarea conceptuala 1 sta la baza formarii notiunilor. #cest tip este specific procesului de invatare propriu-zisa :. $nvatarea regulilor 1 strans legate de invatarea conceptuala, este un tip de invatare in care se opereaza cu concepte apstracte 8. 6ezolvarea de probleme inseamna in conceptia lui 7agne, conceperea unei noi reguli ce combina regulile invatate. $$$. CONDITIILE PSIHOLOGICE ALE INVATARII

$nvatarea reprezinta o activitate predominant interna 3subiectiva' de aceea resursele 3 conditiile interne ' au un rol determinant in desfasurarea ei. rin resurse interne intelegem totalitatea variabilelor psihologice pe care se bazeaza invatarea, din care trei sunt mai importante& - interesul cognitiv - capacitatea de invatare - desprinderile de munca intelectuala ,. $nteresul cognitiv - sau interesul de cunoastere reprezinta o atitudine pozitiva, activa si perseverenta fata de anumite obiecte 3 activitati'. 6elatia dintre interesul de cunoastere si procesul de invatare este o relatie dialectica de interinfluentare . $nteresul de cunoastere invatare ;n prim efect pe care il are interesul de cunoastere asupra actului invatarii, se exprima in stimularea si mentinerea atentiei, conditia psihologica esentiala a orcarei activitatii. "emoria atat de mult implicata in invatare este de asemenea puternic marcata de interes. 6olul stimulativ si energizant al interesului cognitiv se manifesta numai la un anumit prag de dezvoltare intelectuala. $nteres 1 succes scolar "ulta vreme succesele scolare au fost puse pe seama inteligentei elevilor. Se considera ca elevii cu cele mai bune rezultate la invatatura sunt cei cu un coeficient mai ridicat de inteligenta. (ercetarile ulterioare au demonstrat ca exista elevii care au rezultate bune la invatatura, chiar daca nu au un coeficient prea ridicat, dar care au un interes sporit de cunoastere. $nteres 1 eficienta de invatare

!ficienta in invatamant opereaza cu valori de finalitate exprimate in structuri si scopuri. (astigul in cazul instruirii si educarii nu este un material, ci spiritual prin intermediul caruia se va realiza apoi cel material 3 performantele profesionale si sociale ale celui instruit'. -. (apacita de invatare $n dictionarul explicativ al limbii romane conceptul de *capacitate+ are si urmatorul sens% marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie, pe care o poate acumula un corp, un sistem, etc. (apacitatea de invatare se poate considera ca o instruire a psihicului uman care consta in posibilitatea de a acumula cunostiinte, priceperi si desprinderi, ia depinde pe de o parte de proprietatiile atomo 1 fiziologice ale creierului 3capacitatea materiala ', iar pe de alta parte de activitatea desfasurata 3invatatura' in vederea dezvoltari acesteia 3capacitatea dobandita'. $nvatarea este o activitate umana, ce consta pe de o parte in imbogatirea tezaurului informational 3instruirea ' iar pe de alta parte in sporirea capacitatii de raspuns a organismului, adica a creierului 3educarea'. (and vorbim de capacitatea de invatare a unui elev, ne vom referi la posibilitatiile creierului lui de a insusi un volum mai mare sau mai mic de cunostiinte de a forma mai rapid sau mai lent niste desprinderi care sa-l a)ute sa de-a raspunsuri cat mai adegvate solicitarilor din lumea ambianta. #ceste posibilitatii difera de la un elev la altul. <ivelul si calitatea capacitatilor de invatare depind de nivelul si calitatea procentului de invatamant, in speta a invatarii. <ivelul si eficienta capacitatii de invatare sunt influentate si de alti factori extradidactici cum ar fi& ambianta culturala in care traieste si se dezvolta copilul, mediul sau socio-economic, sanatatea lui, atitudinea parintiilor fata de scoala si invatatura. /. Deprinderile de munca intelectuala Deprinderile de munca intelectuala care se formeaza la copii inca din clasele primare sunt& - deprinderile de citire corecta, curenta, constienta si expresiva - deprinderile de scriere corecta si vizibila - deprinderile de observare a fenomenului de natura si de consemnare a lor - deprinderile de a se orienta in natura si de a citi harta 3insusire a limba)ului geografiei' - deprinderile necesare efectuari unor experiente si experimente simple - deprinderile de a utiliza manuale, dictionare, indreptare. rocesul de formare a deprinderilor de munca intelectuala incepe din clasa $ 1a , cand concomitent cu formarea deprinderilor de citire cursiva, corecta si expresiva, se urmareste si dezvoltarea urmatoarelor procese si operatii intelectuale& spiritul de observatie, memoria logica, gandirea si operatiile. MOTIVAIA 1. Nivelul de aspiraie i trebuina de performan Nivelul de aspiraie se refer= la *a>tept=rile, scopurile ori preten?iile unei persoane, privind realizarea sa viitoare @ntr-o sarcin= dat=+. 3!.Hope' <ivelul de aspira?ie este @n func?ie de aptitudinile, de for?a de voin?= a fiec=ruia, dar >i de condi?iile materiale >i culturale @n care se dezvolt= copilul. !xperien?ele au ar=tat c= succesele ob?inute duc la cre>terea nivelului de aspira?ie, pe cAnd e>ecurile au drept urmare sc=derea preten?iilor. <ivelul de aspira?ie se refer= la o dorin?= mai @ndep=rtat=, la obiective mai importante, iar nivelul de expectan?= vizeaz= o dorin?= momentan=.

#spira?iile, motiva?ia de realizare, ambi?ia contribuie la sporirea eficien?ei muncii, @nv=?=rii >i chiar la reazolvarea unor probleme. Totu>i crea>tera performan?elor nu este tot timpul @n raport direct cu intensitatea motiva?iei 3vezi legea BerCes-Dodson'. Dcoala, profesorii pot contribiu la formarea unor aspira?ii, a unui *eu ideal+ superior. !i au menirea de a facilita constituirea unei imagini de sine corespunz=toare, de a favoriza o )ust= autocunoa>tere. ;n nivel de aspira?ie adcvat depinde de o )ust= apreciere a propriei posibilit=?i. <ivelul de aspira?ie este indicatorul >i totodat= efectul trebuin?ei de performan?=. #ceasta constituie factorul care-i determin= pe indivizi diferi?i s= aib= aspira?ii diferite @n fa?a uneia >i aceleia>i sarcini de @ndeplinit. $ntensitatea trebuin?ei de performan?= depinde de factori interni 3nivelul de energie general= a individului, determinat de factori endocrini, metabolici, ori al?i factori constitu?ionali' >i de influen?e externe 3presiuni sociale, influen?e educative, culturale, etc.' 6olul trebuin?ei de performan?= este unul de eficientizare a realiz=rii sarcinii. 2. Motive fundamentale pentru pro esul !nvrii "otiva?ia reprezint= starea de mobilizare, de sus?inere a activit=?ii @n pofida unor obstacole, de direc?ionare spre atingerea unor scopuri >i de ierarhizare a acestora. Entre motivele fundamentale pentru procesul educativ se @nscriu& ata>amentul tendin?ele agresive motiva?ia de realizare 1 @ncercarea de a-?i realiza aptitudinile >i dorin?a de a ob?ine un succes, o performan?= @ntr-o ac?iune apreciat= social. Mo ivaia !"olar# e$ ri%se"# - elevul se @ncadreaz= @n disciplina >colar=, f=r= un interes direct pentru ceea ce se pred=, ci pentru a primi, direct sau indirect, anumite recompense, @ndeosebi morale. En cadrul acesteia exist=& dorin?a de afiliere 3elevul @nva?= pentru a face pl=cere familiei, cAteodat= @nv=?=torului sau profesorului, sau din dorin?a de conformism la grupul de vArst='% tendin?a de a se supune normelor, obliga?iilor% teama consecin?elor neascult=rii% ambi?ia, dorin?a de a fi printre primii. Mo ivaia !"olar# i% ri%se"# - cazul @n care @nv=?area, dobAndirea de cuno>tin?e @l intereseaz= @n mod direct pe >colar. En centrul acesteia exist=& curiozitatea, dorin?a de a afla cAt mai multe aspira?ia de competen?= ". #e ul la !nvtur i prevenirea lui Exist un eec colar de tip cognitiv (nerealizarea de ctre elevii n cauz a obiectivelor pedagogice) i unul de tip necognitiv (inadaptarea elevului la exigenele ambianei colare - la rigorile vieii de elev, la exigenele de tip normativ). (auze ale e>ecului >colar& a' "are i% de elev& unele boli organice, deficien?e fizice sau senzoriale deficien?a mental= 3diminuarea de un anumit grad a func?iilor cognitive', autismul infantil 3dup= !. Fleuer -profund= interiorizare a ideilor >i sentimentelor proprii', hiperexcitabilitatea 3reac?ie intens= >i dispropor?ionat=, sub raport emotiv, la evenimentele curente'% factori psihologici individuali de origine exogen= - influen?a unor situa?ii de conflict >i de frustrare severe @n care este plasat elevul. b' "are i% de !"oal#& rigiditatea ritmurilor de @nv=?are%

exigen?ele cognitive diferite manifestate de profesori% abord=ri educative de tip exclusiv frontal 1 sunt ignorate particularit=?ile psihologice ale elevilor% m=rimea clasei, eterogenitatea acesteia% stiluri didactice deficitare. c' "are i% de &a'ilie( si uaie pre"ar# su) rapor "ul ural* 'a rerial !i al a 'os&erei de a%sa')lu d' &a" ori +e%erali de a')ia%# edu"aio%al#( "o% e$ ul so"ial ,% "are se &a"e edu"aia !i i'por a%ei pe "are s a ul !i al e i%s i uii o a"ord# ,%v##'-% ului. reven?ia e>ecului >colar& sporirea rolului @nv=?=mAntului pre>colar% rela?ii strAnse de parteneriat @ntre >coal= >i familie% resurse materiale >i umane pentru a realiza un @nv=?=mAnt de calitate. Enl=turarea e>ecului >colar presupune @n principal elaborarea unor strategii de tratare diferen?iat= >i individualizat= a elevilor afla?i @n situa?ie de e>ec >colar. #ceasta necesit=& bun= cunoa>tere a particularit=?ilor psihologice ale elevilor creearea unor situa?ii speciale de succes pentru elevii cu dificult=?i >colare% igiena muncii intelectuale >i protec?ia afectiv= general= a elevului. Fibliografie ,. -. /. 0. (osmovici,#., $acob, G. - Psi/olo+ie !"olar#, !d. olirom, $a>$,,HHH 7oleman, D. 1 I% eli+e%# e'oio%al#* !d. (urtea Ieche, Fucure>ti, -JJ, "iu?, ., Psi/olo+ie +e%eral#, Iol. $, !d. !urostampa, Timi>oara, -JJJ 6oco, ". 1 Crea ivi a e !i i% eli+e%# e'oio%al# - !d. olirom, $a>$, -JJ,