http://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&sqi=2&ved=0CFIQFjAE&url=http%3A%2F%2Fintel3.wi kispaces.

com%2Ffile%2Fview%2FTipuri%2Bde%2Binteligenta.doc&ei=MmYHU6iaOYWO4ATP7YDQAQ&usg=AFQjCNHhzpYbgtVi LRq4LdGDk0b_DEjPgQ&sig2=D-3NIM16KDF212yz_mk0Xw

Tipuri de inteligenta
1. Inteligenta vizuală, auditivă, kinestezică
Inteligenţa vizuală/spaţială – această inteligenţă a „imaginilor şi tablourilor” cuprinde capacitatea de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi capacitatea de a recrea propriile experienţe vizuale. Acest tip de inteligenţă începe să se dezvolte odată cu acutizarea percepţiilor senzorio-motorii. Pictorul, sculptorul, arhitectul, grădinarul, cartograful, proiectantul, graficianul, cu toţii transferă imagini mentale asupra unui obiect pe care îl crează ori îl îmbunătăţesc. Percepţia vizuală se combină cu un set de cunoştinţe prealabile, cu experienţa, cu reacţiile emoţionale, cu imagini preexistente pentru a crea o nouă viziune oferită celorlalţi ca experienţă. Elevii cu inteligenţă spaţială au capacitatea de a percepe cu deosebită acuitate culorile, liniile, formele, spaţiul, pot percepe relaţiile dintre aceste elemente. De asemenea, ei pot vizualiza, pot reprezenta grafic imagini în spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria poziţie într-un spaţiu matriceal. Inteligenţa auditivă/ritmică – acest tip se conturează prin gradul de sensibilitate pe care individul îl are la sunet şi prin capacitatea de a răspunde emoţional la acest tip de stimuli. Pe măsură ce elevii îşi dezvoltă conştiinţa muzicală, îşi dezvoltă şi fudamentele acestui tip de inteligenţă. Pe măsură ce elevii sunt capabili să creeze variaţiuni pornind de la un inventar limitat de sunete, să cânte la un instrument, să compună. Ea se dezvoltă şi pe măsură ce elevii dobândesc, în urma audiţiilor, un gust rafinat. Acest tip de inteligenţă reprezintă „capacitatea de a percepe (în calitate de meloman), de a discrimina (în calitate de critic muzical), de a transforma (în calitate de compozitor), şi de a exprima (în calitate de interpret) formele muzicale”(Armstrong, 2000). Inteligenţa corporală/kinestezică – inteligenţa la nivelul corpului şi al mâinilor ne permite să controlăm şi să interpretăm mişcările corpului, să manevrăm obiecte, să realizăm coordonarea (armonia) dintre trup şi spirit. Acest tip de inteligenţă nu se regăseşte numai la atleţi, ci poate fi întâlnit în mişcările de fineţe ale chirurgului care realizează o operaţie pe cord sau la un pilot care îşi reglează cu fineţe aparatura de bord. „Acest tip de inteligenţă include deprinderi fizice speciale precum coordonarea, echilibrul, dexteritatea, forţa, flexibilitatea, viteza, precum şi deprinderi la nivelul proprioceptorilor, la nivel tactil şi cutanat”(Armstrong, 2000).

2. Partea stangă/dreaptă a creierului
Creierul are doua emisfere care sunt facute sa lucreze impreuna. Emisfera stanga controleaza partea dreapta a corpului, iar emisfera dreapta contoleaza partea stanga. Emisfera stanga este sediul limbajului, cuvantului, implica aspectele lingvistice ale scrierii, este sediul calculului logic, cifrelor, rationamentelor, capacitatii de analiza si abstarctizare. Prin ea, orice perceptie se traduce in reprezentare logica, semantica si fonetica. Emisfera stanga este logica, rationala, matematica, aristotelica, stiintifica, calculata.

Persoana dominata de emisfera stanga comunica cu exteriorul pe baza unui cod logico-analitic, are gust pentru dictionare, vocabular, are grija de a numi obiectele si clasele, prefera detaliile, prezinta logic faptele, are preferinta pentru relatiile cauzale unilaterale (cauza - efect), poseda arta de a structura frazele. Ea cauta de asemenea sa aibe explicatii pentru orice, gandirea fiind metodica si structurata. Inexplicabilul pentru astfel de persoane este o slabiciune. Emisfera dreapta este sediul gandirii fara limbaj, al intelegerii nonverbale, al recunoasterii formelor, perceptiilor spatiale. Ea este responsabila pentru tonul si intonatiile vocii, pentru ritm, muzica, imaginatie, simtul culorilor, visarii. Emisfera dreapta este intuitiva, ilogica, irationala, poetica, platonica, imaginativa, romantica, mitica, religioasa. Persoana prefera sa aibe cat mai multe analogii, scheme in abordarea universului, sintetizeazand si exprimand rezultatele cunoasterii in imagini. Imaginatia si intuitia isi au locul in aceasta emisfera, care este sediul competentei artistice si muzicale. Imaginatia creatoare afectiva isi are sediul in aceasta emisfera. Persoana cu aceasta emisfera dominanta are o memorie video spatiala, preferand o abordare intuitiva, interactiva sintetizand relatiile intre obiecte, folosind asociatiile de idei, reconstituind informatiile intr-un tot unitar. Persoana judeca lucrurile in dependenta de context, neizolat. Desi cele doua emisfere lucreaza intr-o maniera integrata, modurile lor functionale au fost definite in functie de o serie de cuvinte – cheie. Emisfera stanga analiza partial explicit argument intelect logica gandire activ lumina solar pozitiv matematica rational obiectiv constient Emisfera dreapta intelegere holistic implicit experienta intuitie emotie simtire pasiv intuneric lunar negativ poezie mistic subiectiv subconstient

3. Inteligenţe multiple
Teoria Inteligenţelor multiple a fost formulată pentru prima oară în 1985 de către Horward Gardner şi este considerată drept cea mai importantă descoperire în domeniul pedagogiei după Leon Piget. Teoria lui porneşte de la ideea existenţei unor inteligenţe diferite şi autonome ce conduc la modalităţi diverse de cunoaştere, înţelegere şi învăţare. El consideră că inteligenţa nu este o însuşire pusă în lumină prin forţe standard, ci capacitatea de a rezolva probleme şi a reali za produse în situaţii concrete de viaţă. Astfel, capacitatea cognitivă a omului este descrisă printr-un se de abilităţi, talente, deprinderi mentale pe care Gardner le numeşte ,,inteligenţe”. Toţi indivizii normali posedă fiecare din aceste inteligenţe într-o anumită măsură. Ceea ce-i diferenţiază este gradul lor de dezvoltare şi natura unică a combinării lor. În acest sens, Gardner subliniază ideea că o inteligenţă trebuie să fie

probată de existenţa unei zone de reprezentare pe creier şi prin existenţa unui sistem propriu de expresie. Pe această bază el a izolat 8 tipuri de inteligenţe; ordinea în care sunt prezentate nu reflectă în nici un caz o ierarhie de valori. Aceste inteligenţe sunt: 1. Inteligenţa lingvistică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul codului lingvistic). 2. Inteligenţa logico-matematică ( capacitatea de a opera cu modele, categorii, relaţii, de a grupa, ordona şi interpreta date ). 3. Inteligenţa spaţial- vizuală ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul reprezentărilor spaţiale şi al imaginii ). 4. Inteligenţa muzical-ritmică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului şi melodiei ). 5. Inteligenţa corporal-kinestezică ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul mişcării ). 6. Inteligenţa naturalistă ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor şi reprezentărilor din mediul înconjurător ). 7. Inteligenţa interpersonală (capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin cunoaşterea şi interacţiunea cu ceilalţi ). 8. Inteligenţa intrapersonală ( capacitatea de a rezolva probleme şi de a dezvolta produse prin cunoaşterea de sine ). 9. Inteligenţa existenţială – Gardner e convins că e o modalitate de cunoaştere, dar nu a stabilit localizarea pe creier. De aceea vorbeşte despre aceasta ca despre o jumătate de inteligenţă. Din punct de vedere biologic, inteligenţele sunt independente în funcţie de zonele corticale care le guvernează. La nivel individual ele apar în combinaţii, fiecare individ fiind de fapt ,, o colecţie de inteligenţe”. Şi pentru că indivizii au profiluri de inteligenţă diferite, şcoala trebuie să conceapă o educaţie care să maximalizeze potenţialul intelectual al fiecăruia. Un element esenţial în aplicarea teoriei inteligenţelor multiple la clasă este cunoaşterea profilului de inteligenţă a al elevilor. Aflarea punctelor ,,tari” şi ,,slabe” este esenţială pentru stabilirea strategiilor de diferenţiere şi individualizare. Pot spune că, după ce mi-am format o imagine asupra nivelului dezvoltării inteligenţelor elevilor ( prin administrarea de teste, dar şi observarea continuă) am încercat să-mi proiectez activităţile în aşa fel încât să folosesc drept mijloc de comunicare a conţinuturilor unor obiecte formularea de sarcini corespunzătoare tipurilor de inteligenţe ,,tari” remarcate la elevi. Pentru a argumenta cele afirmate, voi exemplifica o serie de sarcini didactice care stimulează dezvoltarea inteligenţelor multiple ale fiecărui copil şi care permit aprofundarea unor concepte sau formarea unor competenţe prevăzute la diferite arii curriculare la clasa I. Astfel, la limba română când întâlneam în lecţii ilustraţii din poveşti cunoscute ceream elevilor să povestească conţinutul acestora stimulând comunicarea, exprimarea punctelor de vedere personale în legătură cu diverse situaţii/ întâmplări. În cadrul lecţiei de consolidare a grupului de litere ,,chi”, văzând interesul crescut faţă de lectură, majoritatea copiilor cunoşteau păţaniile lui Pinocchio, am administrat uemătoarele sarcini grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligenţă observat cu mare atenţie în timp îndelungat. 1.Inteligenţa verbal-lingvistică Sarcină de lucru : Aşază în ordine propoziţii, completează ciorchinele cu însuşiri pentru Pinocchio. 2. Inteligenţa logico-matematică Sarcină de lucru : Dintre paiaţe şi spectstori câţi poartă pălărie ? ( dar fula r la gât?) Câţi nasturi poţi număra? Caută-l pe cel care are fular, păşlărie şi nasturi. 3. Inteligenţa spaţial- vizuală

Sarcină de lucru : Ajută-l pe Pinocchio să ajungă Gepetto arătându-i drumul cel mai scurt. 4. Inteligenţa corporal-kinestezică Sarcină de lucru : Joc de rol : Prezentaţi cu cuvintele voastre o convorbire între zână şi Pinocchio. 5. Inteligenţa naturalistă Sarcină de lucru : Pinocchio vrea să dea de urma tatălui său care s-a pierdut pe mare. Uneşte punctele şi descoperă cine îl ajută pe Pinocchio. Colorează! 6. Inteligenţa interpersonală Sarcină de lucru : Daţi-i sfaturi de bună purtare lui Pinocchio pentru a nu mai avea necazuri cu cei dun jur şi cu înfăţişarea nasului său. 7. Inteligenţa intrapersonală Sarcină de lucru : Alcătuieşte o listă cu învăţăturile desprinse din lectură. Ilustraţi cu proverbe. La obiectul matematică, în cadrul unităţii de învăţare ,,Adunări şi scăderi în concentrul 0-30”, la lecţia ,,Rezolvări de probleme” am administrat următoarele sarcini: 1.Inteligenţa verbal-lingvistică Sarcină de lucru : Rezolvaţi exerciţii de pe jetoane. Aranjând crescător rezultatele veţi descoperi o ghicitoare literară. 2. Inteligenţa logico-matematică Sarcină de lucru : Dezlegaţi jocul de cuvinte pentru a afla câţi iepuraşi ies din pălăria magică. Alcătuieşte o problemă în care numărul ieşit pe verticală să fie rezultatul problemei. 3. Inteligenţa spaţial- vizuală Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema, apoi desenaţi o friză cu fluturaşi cu aripioare în formă de inimioară. 4.Inteligenţa muzical-ritmică Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema rimată, apoi cântaţi un cântec potrivit conţinutului problemei, dirijând. 5. Inteligenţa corporal-kinestezică Sarcină de lucru : Calculaţi exerciţiile propuse şi aflaţi care dintre cei doi căţei ia osul. Realizaţi un joc de mimă. 6. Inteligenţa naturalistă Sarcină de lucru : Găsiţi diferenţa dintre greutatea unei pisici şi a unui cocoş punând semnele operaţiilor matematice corespunzătoare. 7. Inteligenţa interpersonală Sarcină de lucru : Rezolvaţi problema , apoi ilustraţi conţinutul printr-un joc de rol. 8. Inteligenţa intrapersonală Sarcină de lucru : Gândiţi-vă că aţi vrea să ajungeţi un matematician renumit. Cum credeţi că vă puteţi îndeplini visul ? La disciplina ,,Cunoaşterea mediului înconjurător” în cadrul unităţii de învăţare ,,Animalele sălbatice din ţara noastră” pot fi adminnistrate următoarele sarcini cu conţinut specific fiecăreia dintre inteligenţe, astfel: 1.Inteligenţa verbal-lingvistică Sarcină de lucru : Enumeră animalele sălbaticepe care le cunoşti şi scrie câte o ghicitoare despre fiecare. 2. Inteligenţa logico-matematică Sarcină de lucru : Recunoaşte animalele şi grupează-le după modul lor de deplasare. Compune o problemă în care rezultatul să fie 24 de picioare. 3. Inteligenţa spaţial- vizuală Sarcină de lucru : Colorează desenul (pădurea) apoi decupează şi lipeşte la locul potrivit animalele desenate mai jos. 4.Inteligenţa muzical-ritmică

Sarcină de lucru : Interpretaţi un cântec făcând mişcările sugerate de versuri. 5. Inteligenţa corporal-kinestezică Sarcină de lucru : Interpretaţi în faţa clasei cu ajutorul mişcării, gestului şi mimicii scena întâlnirii dintre o vulpe şi un iepure. 6. Inteligenţa naturalistă Sarcină de lucru : Spuneţi cum procedaţi când excursia la pădure s-a terminat? Aţi găsit un pui de iepuraş, iar mai departe se vede mama lui care îl caută. Ce faceţi? 7. Inteligenţa interpersonală Sarcină de lucru : Scrieţi părţile componente ale corpului unui animal (urs) şi ale unei păsări(barza). Cu ce se hrănesc? 8. Inteligenţa intrapersonală Sarcină de lucru : Încercaţi să fiţi în locul unui iepure într-o zi de iarnă. Cum vă veţi descurca? Lucrând astfel, fiecare elev îşi va forma un stil propriu de învăţare şi îşi va realiza sarcinile pe care le primeşte din perspectivainteligenţei / inteligenţelor tari pe care le posedă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful