You are on page 1of 26

Traficul ilicit de droguri si Terorismul

Traficul illicit de droguri si Terorismul

CUPRINS Capitolul 1 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul ( INTRODUCERE DRO URI!E " TER#ENI$ NOTIUNI %I CRITERII DE C!&SI'IC&RE Droguri licite )i droguri ilicite Caracteristicile$ e+olu,ia )i te-di-,ele ma-ifestate de traficul ilicit )i a.u/ul de droguri Capitolul * Traficul ilicit de droguri si Terorismul 2I2!IO R&'I E Pag. 3 ( 1* 10 21 2*

Traficul illicit de droguri si Terorismul Capitolul 1. INTRODUCERE

In ultimii ani, flagelul drogurilor reprezint fenomenul cel mai complex, profund i tragic al lumii contemporane, n condiiile n care, anual, miliarde de dolari i sute de mii de oameni sunt angrenai n acest mariaj al morii numit Traficul i consumul ilicit de droguri. n perspecti a anilor iitori, amploarea acestui fenomen este deose!it de ngrijortoare i datorit faptului c nu exist o statistic clar i precis a produciei, traficului, consumului i numrului celor decedai din cauza drogurilor. "riminalitatea creat de droguri, prin consecinele sale de ordin social, economic, medical, cultural i politic cauzeaz prejudicii considera!ile nu numai intereselor de stat, dar i celor ale societii, ale multor persoane particulare, atenteaz la iaa i sntatea cetenilor, influeneaz n mod demoralizator asupra contiinei i comportamentului oamenilor. ngrijorarea specialitilor n materie #medici, psi$ologi, sociologi, profesori, ziariti, funcionari din diferite organisme statale, specialiti cooptai n organizaii negu ernamentale% este alimentat, n primul r&nd, de mondializarea cresc&nd a acestei pro!lematici i de tergerea, tot mai rapid, a distinciei, existente ntr'o recent anterioritate, ntre rile productoare, consumatoare i de tranzit. (n exemplu eloc ent, din acest punct de edere, l constituie escaladarea pro!lematicii n )om&nia ncep&nd cu anul *++,, c&nd traficul ilicit i a!uzul de droguri au surclasat toate pronosticurile specialitilor, astfel c dintr'o ar de tranzit a de enit una consumatoare de droguri. -larma social nscut din proliferarea, fr precedent, a drogurilor conduce la ideea, deloc mulumitoare, c strategiile de lupt adoptate mpotri a acestui fenomen, n general or!ind, de ctre comunitatea mondial i de .u ernul )om&niei, n special, s'au do edit a fi ineficiente. n prezent, traficul ilicit de droguri este o acti itate criminal foarte lucrati , cu caracter supranaional, care acioneaz n conformitate cu legile economiei de pia, a &nd drept scop imediat alimentarea centrelor de consum i, ca finalitate, o!inerea unor enorme !eneficii, ceea ce presupune,n mod justificat, interesul statului de a'i orienta, n mod c&t mai eficient, propria politic n lupta antidrog, pentru aprarea sntii propriilor ceteni i sal area alorilor socio'morale. ns, fiecare stat #!a c$iar colecti itile sociale din interiorul unei ri% are anumite particulariti, create de aezarea geografic, de tradiii, religie, cultur i nu n ultimul r&nd, de di ersitatea i disponi!ilitatea drogurilor, la un anumit moment dat. -ceste specificiti tre!uie corelate cu calitatea msurilor pre enti e i puniti e luate de organele statale cu asemenea atri!uiuni. Iat de ce la orientarea politicii noastre, tre!uie s se ia n consideraie profilultraficului ilicit de droguri existent pe teritoriul )om&niei n raport cu numeroi ali factori. /r, acest lucru presupune, n primul r&nd, o atent i complex analiz i concretizare a celor trei ectori care constituie structura fenomenului aflat n discuie i anume0 drogul 3 i-di+idul 3 societatea

Traficul illicit de droguri si Terorismul Capitolul 2. DRO URI!E " TER#ENI$ NOTIUNI %I CRITERII DE C!&SI'IC&RE

)igurozitatea tiintific i dorina de e itare a unor inad ertene ne impun ca, in de!utul prezentei lucrari, sa facem o prezentare a principalilor termeni de specialitate cu care om opera i sa explicitam notiunile folosite n legatur cu acetia, in conditiile in care, cu referire la $eroina, cocaina, 2cstas3 i alii compui cu efecte asemanatoare asupra organismului uman, utilizarea unor termeni precum droguri, stupefiante, su!stante psi$otrope i su!stane narcotice poate sa genereze confuzii in anumite situatii. "onform 4ictionarului 2xplicati al 5im!ii )omane, #ed. *++6%, prin termenul 7drog7 se intelege o 7su!stanta de origine egetala, animal a sau minerala care se intre!uinteaza la prepararea unor medicamente i ca stupefiant7, termenul 7stupefiant7 definete o 7su!stan medicamentoasa care in$i!a centrii ner oi, pro ocand o stare de inertie fizica i psi$ica i care, folosita mult timp, duce la o!inuinta i la necesitatea unor doze crescande8 su!stana care, prin folosire repetata, da natere fenomenului de o!inuin7, termenul 7psi$otrop, '7 se refera la un 7medicament cu actiune asupra psi$icului7, iar termenul 7narcotic, '7 se refera la o 7su!stan, medicament, care pro oac narcoza ' stare caracterizat prin pierderea cunotintei, relaxare muscular, diminuarea sensi!ilitii i a reflexelor, pro ocat artificial prin aciunea su!stantelor narcotice asupra centrilor ner oi, n special in inter eniile c$irurgicale7. 4efiniiile acestor termeni, care n majoritatea situatiilor sunt folosii ca fiind sinonimi, au un caracter general, dar nu cuprinzator pentru clasa de compui c$imici ce face o!iectul acestei lucrari, cum de altfel, se a constata din cele ce urmeaz. 9rimele incercari de a!ordare unitara la ni el international a domeniului traficului i consumului de droguri ' atat in ceea ce pri ete tenninologia, c&t i politica fa de aceste fenomene ' dateaza de la inceputul secolului al ::'lea. -stfel, "onferinta de la ;$ang$ai, din *+,+, care a reunit treisprezece delegatii ale unor tari implicate acti in comertul cu opiu #;(-, "$ina, <area =ritanie, >ranta, .ennania, Italia, /landa, 9ortugalia, -ustro'(ngaria, )usia, ?aponia, ;iam i 9ersia% i a izat sta!ilirea unor criterii pri ind aceasta acti itate. (lterior, in cadrul "onferintei de la @aga din *+*2, au fost sta!ilite noi reguli pri ind comertul cu opiu, morfina, cocaina i codeina, fiind acreditata i acceptata ideea necesitatii unui control al utilizarii acestor su! stante in scop medical. 5a initiati a ;ocietatii Aatiunilor #predecesoarea /rganizatiei Aatiunilor (nite%, in anul *+2B, are loc "onferinta de la .ene a, in cadrul careia se sta!ilesc noi reguli pri ind comeul i utilizarea opiului i a su!stantelor anterior amintite #printre care, pentru prima data, au fost incluse canna!isul i $eroina% i se pun !azele unui 7"omitet central permanent7 ce urma sa se ocupe cu supra eg$erea punerii in practica a noilor reguli sta!ilite. (lterior, in perioada *+1* ' *+B1, au a ut loc, la ni el international, ase conferine ce au izat traficul i consumul de droguri, in cadrul acestora incercandu'se a!ordarea unitara a controlului i a eradicarii fenomenului. )ezultatele acestor demersuri au constituit !aza "on entiei (nice -supra ;tupefiantelor, adoptata in data de 1, martie *+6* la AeC DorE i modificat prin 9rotocolul din *+F2, care constituie temelia sistemului de control i pro$i!itie a stupefiantelor. In acest context au fast definiti, pentru prima data, o serie de termeni unanimi acceptati referitori la domeniul izat. "on entia Aatiunilor (nite -supra ;u!stantelor 9si$otrope de la Giena din ailul *+F*, largete cadrul institutional pri ind domeniul i impune o serie de constrangeri administrati e legate de comerul i traficul ilicit cu su!stantele izate. "on entia "ontra Hraficului Ilicit de ;tupefiante i ;u!stante 9si$otrope din *+II, desfaurata su! egida Aatiunilor (nite, ine sa intareasca cadrul institutional in domeniu, adaptandu'l la mutatiile sur enite. Hot pe aceasta linie a fast adoptat i )egulamentul Ar. 16FF al "onsiliului (niunii 2uropene din *++,, cu pri ire la J

Traficul illicit de droguri si Terorismul masurile ce or fi luate pentru impiedicarea deturnarii anumitor su!stante #precursori c$imici% pentru fKa!ricarea ilicita a stupefiantelor i su!stantelor psi$otrope. In fapt, acestea sunt doar cate a dintre cele mai importante momente ale e olutiilor inregistrate la ni el international pe linia sta!ilirii unui lim!aj comun, mai ales in plan juridic, cu pri ire la fenomenul traficului i consumului de droguri, deciziile astfel adoptate fiind transpuse in plan legislati i administrati de majoritatea tarilor, in conformitate cu specificul i interesele locale i regionale. "u toate acestea nu se poate or!i de o terminologie unanim acceptata pri ind su!stantele supuse controlului international ce au legatura cu traficul i consumul de droguri, moti pentru care, in prezenta lucrare, tinand cont i de notiunile ncetenite in lim!a romana de'a lungul timpului, om opera cu urmatorii termeni0 ' drogul ' su!stanta supusa controlului international, sintetizata sau extras prin di erse procedee din produse naturale, cu scopul de a fi utilizat, in afara cadrului medical, in ederea determinarii, in mod oluntar i contient, a unor stri temporare de placere ce au la !aza mutatii produse la ni elul functiilor organismului uman8 termenul include, practic, toate stupefiantele i su!stantele psi$otrope definite conform "on entiei (nice -supra ;tupefiantelor, adoptat n anul*+6* i modificata prin 9rotocolul din *+F2 i "on entia Aatiunilor (nite -supra ;u!stantelor 9si$otrope din anu**+F*8 - precursorii chimici - su! stante c$imice supuse controlului international, utilizate in mod frec ent in di erse procese te$nologice legale ce nu au legatura cu drogurile, dar care pot fi utilizate, fiind eseniale, in sinteza i extractia drogurilor8 termenul include practic toate su!stantele nominalizate in )egulamentul Ar. 16FF al "onsiliului (niunii # 2uropene din *++,8 ' toxicomanul (consumatorul de droguri) ' persoana care consuma n mod sistematic droguri pentru a o!tine contient o anumit stare de placere8 ' dependena ' starea fizica sau psi$ica, ce rezulta din interactiunea organismului cu o su!stan din categoria. drogurilor, care implica ne oia de a lua su!stana n mod repetat, pentru a reinstala starea de plcere produs de aceasta i pentru a e ita suferintele8 " sevrajul " stare psi$o'fizica ce apare in situatia in care toxicomanul este pri at de drogul consumat sistematic ce i'a indus starea de dependenta8 " tolerana " gradul de rezistenta a organismului uman la actiunea unei su!stante din categoria drogurilor8 creterea tolerantei implica marirea dozei de drog sau a frec entei de administrare a acestuia pentru o!tinerea starii de placere pe care o determin8 " halucinatiile " percepii senzoriale din sfera azuIui, auzului sau mirosului, care nu au corespondent n realitatea o!iecti a, determinate de consumul unor su!stanle din categoria drogurilor. -a cum se poate constata din definilia adoptata, drogurile reprezinta o clasa eterogena de su!stanle a caror clasificare dupa un sistem riguros, tiinific, este imposi!il de realizat, criteriile generale de clasificare a su!stanlelor nefiind eloc ente n acest caz. In ceea ce pri ete starea de agregare, acest aspect nu este esential in caracterizarea unui drog i, cu sigurana, nici su!stanele de la care se pornete sau modalitatea de o!tinere a acestora. , clasificare in grupe de compui dupa structura c$imica a drogurilor poate ca este mult prea riguroasa i, din punct de edere social, nerele anm, criteriul pri ind efectele produse asupra organismului uman de consumul drogurilor, insa, poate fi mult mai util in e aluarea lor. "u toate ca, in majoritatea cazurilor, clasificarile drogurilor dupa di erse criterii sunt incomplete ori irele ante pentru omul de rand, om face, in continuare, o serie de aprecieri asupra acestor su!stante ncadrandu'le in di erse grupe i clase, in incercarea de a asigura o mai !una cunoatere a lor.

Traficul illicit de droguri si Terorismul )eferitor la starea de agregare, tre!uie sa remarcam ca majoritatea drogurilor sunt compui solizi i o mica parte lic$izi, care, in mod frec ent, se intalnesc pe piata consumatorilor de droguri sub urmatoarele forme: ' pul!ere cristalina al!a #cocaina, metamfetamina, Eetamina, martina, $eroina de inalta puritate etc.%8 ' capsule i ta!lete al!e sau colorate #2cstas3, amfetamina, >ox3, <42-, Da!a, =L9 etc.%8 ' pul!ere colorata #$eroina etc.%8 ' !ulgari, granule i placute amorfe sau cristaline #$iul, opiul, cracEul de cocaina etc.%8 ' muguri sau frunze uscate i presate #canna!isul, E$atul, marijuana, psiloc3!inul etc.%8 ' lic$ide #5;4, Eetamina, .@= etc.%. 4upa modul in care drogurile soot introduse in organism, putem or!i de0 ' droguri destinate consumului oral #2cstas3, >ox3, <42-, 5;4, mescalina, E$atul etc.%8 ' droguri care se introduc in organism prill injectare #$eroina, metamfetamina, Eetamina, cocaina etc.%8 ' droguri care se fumeaza #$iul, opiul, marijuana, canna!isul, Eetamina, craEul de cocaina etc.%8 ' droguri care se prizeaza #cocaina, $eroina etc.%8 4upa modalitatile de o!tinere a drogurilor, putem face urmatoarea clasificare0 ' droguri naturale, ce stint sintetizate de anumite plante, de o!icei in frunzele, mugurii i florile acestora, care se recolteaza i se consuma ca atare #canna!isul, marijuana, psiloci!inul, frunzele de coca etc.%8 ' droguri care se o!in prin procedee fizico'c$imice de extractie i prelucrare din di eri compui naturali #opiul, cocaina, $eroina8 morfina etc.%8 ' droguri de sinteza, o!tinute prill procedee fizico'c$imice fara implicarea unor compui naturali #2cstas3, metamfetaminele, 2"'=, 5;4 etc.%. (n criteriu mult mai palpa!il pentru pu!licul larg este cel al efectelor pe care consumul de droguri Ie produce asupra organismului timan #sistemului ner os central%, context in care, dupa efectul principal, se disting urmatoarele categorii de droguri0 ' su!stante psi$oleptice sau sedati e #opiul, morfina, $eroina, metadona, codeina, !ar!ituricele etc.%8 ' su!stante psi$oanaleptice sau excitantele #amfetamina, cocaina, E$atul etc.%8 ' su!stantele psi$odisleptice sau $alucinogen'delirogene #mescalina, $aiul, 5;4, psiloc3!ina etc.%. (n criteriu mult mai riguros de clasificare a drogurilor, dar mai putin accesi!il pu!licului larg, este cel al compozitiei c$imice. >ara sa intram in amanunte, tre!uie sa precizam ca majoritatea tipuri.lor de droguri se inscrie in clasa alcaloizilor i deri atilor acestora, o pondere redusa apartine clasei aminelor sau deri atilor lor i, intr'o foarte mica masura, altor clase de compui c$imici. <entionam, o serie de alcaloizi ce confera principiile acti e ale unor !inecunoscute plante, precum0 ' cucuta (Conium maculatum) ' contine, in principal, alcaloidul "(l*oscut su! den urn ire a de coniina, care a fost identificata i in plante ca patrunjelul cainelui (Aethusa cynapium) i rodul pamantului (Arum maculatum); ' rodiul (Punica granatum) ' contine, in principal, alcaloidul cunoscut su! nurnele de pseudopelletierina, alaturi de izopelletierina i metilizopelletierina8 # ' nuca de =etel (Areca catechu) ' contine alcaloizii arecolina i gu acina8 ' ricinul (Ricinus communis) ' contine, in principal, i caloidul cunoscut su! numele de ricinina8 ' tutunul ( icotina tabacum) ' contine, in principal, alcaloidul cunoscut su! numele de nicotina, alaturi de nicotirina, ana!asina i anata!ina8 ' frunzele de coca (!rythro"ylon coca) ' cantin, in principal, alcaloidul cunoscut su! numele de cocaina, alaturi de $igrina i cusc$igrina8 ,

Traficul illicit de droguri si Terorismul ' rnacul opiaceu (Papa#er somniferum) ' contine peste 2, de alcaloizi, dintre care cei mai importanp ;tint narcotina, papa erina, laudanina, codeina, te!aina i rnorfina, aceasta din urma stand la !aza sintezei $eroinei8 ' turta lupului ($trychnos nu" #omica) ' contine, in principal, alcaloizii stricnina i !rocina, alaturi de omicina i a i j1'colu!rina8 ' matraguna (Atropa belladonna)% maselaria (&yoscyamus niger) i ciumafaia sau laurol porcesc ('atura stramonium)- contin o serie de alcaloizi dintre care cei mai importanti sunt atropina, $iosciamina i scopolamina8 ' cornul secarei ($ecale cornutum) ' contine ase grope de alcaloizi, dintre care cei mai importanti sunt ergo!asina i ergotamina, care prin $idroliza formeaza acidullisergic, ce sta la !aza sintezei 5;4'ului, compus $alucinogen reprezentati . Opiul (Papa#er $omiferum)

9apa erMsomniferum

/piul !rut aa cum este extras din teaca macului opiaceu

/piul !rut uscat

Clasa: /piacee #euforice% (od de obtinere: 4in sucul secretat de tulpina, frunzele si capsulele imature ale unui anumit tip de mac Aspect: -spectul plastilinei si culoarea cafeniu inc$is !fecte: In medicina opiul se foloseste in cantitati mici ca somnifer, calmant, analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie prima pentru fa!ricarea legala a morfinei, a codeinei si a altorderi ati. (od de consum0 >umat Deri+ati4 #orfi-a

Traficul illicit de droguri si Terorismul Clasa: /piacee #euforice% !fecte4 -nxietate <iscari in oluntare ale glo!ului ocular >risoane "onstipatie 9upile micsorate "rampe ;tare depresi a si iritata <ancarimi 4iaree -meteala Iritatii Imposi!ilitatea de a urina -morteala )igiditate musculara Gise ;tare exagerata de !ine "rize de lesin .ura uscata Hranspiratie )etentie de apa Inrosire a fetei ;edare "arcei si crampe "rize Goma Hremur ;entiment de plutire ;tare de rau <iscari musculare neecordonate @alucinatii -gitatie ;tare de sla!iciune 4ureri de cap )eactii alergice 4ureri a!dominale 9resiune crescutaNscazuta a sangelui 9ierdere a apetitului .andire de iata Insomnie 4ureri usoare de cap 5ezari accidentale (od de consum4 <orfina poate fi luata pe cale orala, atunci cand este su! forma de ta!lete, dar poate de asemenea sa fie si injectata su!cutanat, intramuscular sau intra enos8 aceasta din ultima arianta este preferata de catre cei care sunt dependenti de acesta su!stanta. Codei-a

Clasa0 /piacee #euforice% !fecte -lterarea perceptiei durerii in madu a spinarii si in creier. -fecteaza de asemenea si raspunsurile emotionale la durere. -u de asemenea si efecte stimulatoare deoarece !loc$eaza transmitatorii neuro'in$i!itori. 2fecte pe termen lung0 sangerari stomacale atamarea rinic$iului si ficatului, 7mancarimi7, constipatie, greata, ma$mureala, pupile micsorate, edere neclara, sla!irea ederii nocturne si de a conduce un auto e$icul, incetinirea ritmului cardiac, dezorientare, con ulsii, $alucinatii, depresii, pro!leme sexuale, agitatie, tremur, crize.

Traficul illicit de droguri si Terorismul (od de consum 9e cale orala, su!cutanat, intramuscular sau rectal. <ai poate fi fumata dintr'o foita de staniol # 7fugarirea dragonului7 % 5eroi-a

#4iacetilmorfina, !lacE tar, mud, smacE, !roCn sugar, "$ina C$ite, <exican !roCn, praf sau naftalina% Clasa: /piacee #euforice% 4eri at semisintetic al morfinei Aspect: 4e culoare al!a, cenusie, roz, !runa !fecte pe termen scurt0 pupilele micsorate, pleoapele cazute, stare de depresie, apatie, greata, dependenta fizica ultrarapida, oma, crampe, transpiratie, gura uscata, piele iritata, senzatie de greutate la extremitatile corpului, pro!leme cardiace si respiratorii, scaderea li!idoului, carii, a!cese, dinti cazuti, gal!ejeala. In cinci zile aceste efecte dispar. 2fecte pe termen lung0 rigiditate musculara, ene sparte, contractia ezicii !iliare, constipatie, pertur!area ederii, complicatii pulmonare #inclusi pneumonie%, !oli $epatice, septicemie, ;I4-. / supradoza de $eroina poate pro oca starea de coma sau moartea celui care o consuma. (od de consum Injectare #su!cutanata, intramusculara sau c$iar intra enoasa%, dar su! forma de pudra poate fi prizata sau fumata. Cocai-a

"ocaina ")-"O

"ocaina ")-"O *

Traficul illicit de droguri si Terorismul

"ocaina pudra (Crac)% co)e% C% *apada% fulg% piatra+) Clasa: ;timulante

"ocaina pudra

(odul de obtinere 2xtrasa din frunzele de coca prin procedee c$imice, cu ajutorul unui sol ent ca petrolul sau Eerosenul Aspect "ristale !ej sau !rune8 rafinata, este o pudra al!a !fecte 2xtazul#*B'1, minute% este urmat de o depresie profunda, de irasci!ilitate, agitatie, o!oseala mentala si de o mare dorinta pentru o alta doza.2fecte pe termen scurt0 dilatarea pupilelor, ii curge nasul, este energic, euforic, sigur de sine si nu are pofta de mancare, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, epilepsie, anxietate, amnezii, acte de iolenta, insta!ilitate, panica, senzatia de persecutie8 imediat dupa doza, dureri de cap de circa o ora, tremuraturi, senzatie de caldNrece8 cate a zile de depresie. 2fecte pe termen lung0 $epatita -, = sau ", paranoia, infarct cere!ral sau miocardic, dureri a!dominale, comportament agre' si , $alucinatii #care pot pro oaca acte de automutilare, suicid, omor%, dependenta psi$ica (od de consum 9rizata, fumata #cracE'ul este fumat in pipe de sticla%, injectata &mfetami-a

(speed% blac) beauties% de"edrine% biphetamin ) Clasa ;timulante Aspect 9ul!ere al!a sau lic$id cu miros aromat, de culoarea coniacului !fecte asemanatoare cu cele ale adrenalinei0 energie, euforie, dilatarea pupilelor, atentie, siguranta. *,

Traficul illicit de droguri si Terorismul 2fecte pe termen scurt0 acnee se era, ner ozitate, uneori paranoia sau agresi itate, cresterea pulsului si a presiunii sang ine, migrene.2fecte pe termen lung0 ulcer, afectiuni ale aselor sang ine, psi$oza, malnutritie din cauza lipsei apetitului, stop cardiac. 9oate afecta eficienta pilulelor contracepti e. (od de consum /ral #su! forma de capsule%, prizate, fumate sau injectate #etamfetami-e Clasa ;timulante Aspect pul!ere !fecte pe termen scurt0 indi izii de in mai energici, mai rapizi, mai ncreztori, mai puternici. 2fecte pe termen lung0 insomnie, piederea poftei de m&ncare, greuri, om, diaree, creterea temperaturii, infecii i ulceraii ale pielii care rezult din sg&ncilirea !u!ielor imaginare, stare paranoic, depresie, irita!ilitate, anxietate, team nejustificat, creterea tensiunii arteriale determinat de constricia aselor sanguine, care poate determina dureri de cap, dureri de piept, ritm cardiac neregulat, accidente cere!rale, tmarea ire ersi!il a celulelor creierului cauzat de distrugerea micilor ase care irig creierul, la femeile nsrcinate determin nateri premature, dezlipirea placenteii naterea unor copii su!ponderali, pro!leme neuropsi$iatrice, letargie. (od de consum ng$iire, aspirare pe nas, fumat sau injectare Steroi/ii a-a.oli/a-ti Clasa : ;timulante # ersiunea sintetica a $ormonilor masculini de testosteron% Aspect "apsule cu un continut mare de apa sau lic$id pe !aza de ulei !fecte 9erformante sporti e, pentru a a ea un looE mai impunator, musc$i mai dez oltati. 2fecte secundare0 la !ar!ati, cresterea sanilor #efect ire ersi!il%, atrofierea testiculelor, reducerea cantitatii de sperma, instalarea sterilitatii8 la femei, cresterea excesi a a parului pe corp, ingrosarea ocii, marirea clitorisului. 5a am!ele sexe, caderea podoa!ei capilare, stimulare sexuala. 2fectele a!uzurilor0 infarct miocardic, accidente asculare, tumori $epatice, acnee, se!oree, $epatita de tip =, ;I4-, manii, depresii, suicid. "resc irasci!ilitatea si agresi itatea, consumarea steroizilor in doze mari putand duce pana la posi!ilitatea comiterii de crime. (od de consum oral sau prin injectare. ;teroizii su! forma de capsule raman in corp maxim J, de zile, iar cei pe !aza de ulei raman in corp mai multe luni. 2ar.iturice #am3tal, nem!utal, secondal, feno!ar!ital, !ar!s, red de ils.% Clasa ;edati e #antidepresi ele% Aspect capsule rosii, al!astre, gal!ene sau al!e -ntidepresi e puternice care incetinesc sistemul ner os central. -u efecte sedati e, iar la doze puternice au efecte $ipnotice. ;unt prescrise de catre medici pentru a trata insomniile, nelinistea si tensiunea. (nele dintre ele sunt folosite si pentru anestezii. !fecte pe termen scurt0 efecte similare cu !etia ' ameteala, relaxare sau agitatie, pierderea in$i!itiilor, dezorientare, capacitate scazuta de articulare a cu intelor, tremur sla!, puls accelerat, acuitate izuala scazuta. =ar!ituricele com!inate cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau moartea. **

Traficul illicit de droguri si Terorismul 2fecte pe termen lung0 dependenta, afectiuni $epatice, pulmonare, cardiace, renale, irasci!ilitate8 a!uzul poate pro oca con ulsii, iar supradoza ' moartea. (od de consum pe cale orala sau prin injectare. !SD (acid lisergic dietilamid% acid% microdot% *ahar% soare galben% ,$'--.)

'-,ysergic acid diethylamide - ,$'

'-,ysergic acid diethylamide / ,$' 0 Clasa @alucinogene (odul de obtinere 9rodus de la!orator

'-,ysergic acid diethylamide - ,$' -

Aspect 5ic$id incolor si inodor. ;e prezinta pe 7suporturi7 im!i!ate cu produs #sugati a, tesaturi, za$ar sau pilule% !fecte pe termen scurt0 stare de euforie, pro!leme de constiinta, pupile dilatate, alterarea notiunii de timp, a perceptiilor izuale si auditi e, palpitatii, tremuraturi, panica, scaderea presiunii sang ine pana la colaps circulator, acte iolente, necontrolate. 2fecte pe termen lung0 pot aparea uneori si la cate a saptamani, luni, alteori ani de la data ultimului consum, manifestandu'se su! forma de accese de panica #flas$'!acE%. (od de consum ;e a!soar!e pe cale orala in cantitati foarte mici. Ecstas6 (('(A% Adam% 1TC% 'isco 2urgers% e3 4or)ers) *2

Traficul illicit de droguri si Terorismul

2cstas3

2cstas3

Clasa @alucinogene 4rog sintetic psi$oacti Aspect Ha!lete sau pudra al!a !fecte pe termen scurt0 pupilele dilatate, temperatura corupului foarte mare, dezin$i!itie, usurinta de a comunica si de a intra in contact cu ceilalti, !ufeuri de caldura, dezin$i!itie, cateodata greata8 B'I ore dupa insomnii, contractii musculare #dificultate in urinare%8 dupa JI de ore, depresie, ganduri mor!ide, cosmaruri. 2fecte pe termen lung0 pro!leme psi$ologice, panica, ta$icardie, epilepsie, leziuni $epatice, cardiace si cere!rale, degradarea ire ersi!ila a creierului, moarte pro ocata de $iper' termie (od de consum 9riza, ing$itire Ca-a.isul (canepa indiana% iarba% buruiana% )if% gan5a% shang)

Canabis

"ana!is seminte

*1

Traficul illicit de droguri si Terorismul

cana!is ulei Clasa &alucinogene

cana!is seminte si di erse com!inatii

Aspect 9lanta care seamana cu tutunul si atinge sase metri inaltime8 pricipalul compus al sau este H@" #!eta' +'tetra$idrocana!inol%, care are un rol asemanator su!stantelor c$imice naturale secretate de creier si care actioneaza la ni elul sistemului ner os central. !fecte pe termen scurt0 oc$i rosii, relaxare, confuzie, gura uscata, puls marit, marirea sensi!ilitatii izuale si auditi e, eselie, o!oseala, panica, paranoia, pro!leme respiratorii8 in com!inatie cu 9"9 #praful ingerilor% poate pro oca $alucinatii, coma sau moarte.2fecte pe termen lung0 pro!leme respiratorii, afectiuni cere!rale sau pierderea memoriei, dedu!larea personalitatii8 la persoanele mai sensi!ile ' $alucinatii, sentimentul persecutiei, cancer. (od de consum <arijuana si $asisul se fumeaza ca o tigara #7joint7% sau pot fi mancate #efectul este mai puternic%. (leiul de cana!is este picurat pe o !ucata de za$ar pe tigara 5asis Clasa @alucinogene (odul de obtinere 9reparat din rasina de cana!is care se amesteca cu ceara Aspect 9ac$ete sau cocoloase maro sau negre !fecte pe termen scurt0 !etie euforica si expansi a 2fecte pe termen lung0 erita!ile crize de depersonalizare #canna!ism%. "onsumul indelungat, fie si in doza moderata, duce la o stare de apatie si de lene ie, la alterari ale !ron$iilor, la o im!atranire prematura, la o sla!ire a sistemului imunologic si la tul!urari ale gandirii. (od de consum ;e fumeaza sau se mananca #ari7ua-a Clasa @alucinogene (odul de obtinere 9reparata din frunze si flori uscate de cana!is !fectele Insomnie 4ificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartialaP )educerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,P *J

Traficul illicit de droguri si Terorismul 9recum sofatulP "resterea ritmului inimiiP 9ericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la !oli de inimaP .ura si gat uscateP ;caderea in$i!itiilor socialeP 9aranoia, $alucinatiiP <emorie pe termen scurt impartiala sau redusaP "apacitate de intelegere redusa sau partialaP <oti atie si cunoastere modificate ingreunand ac$izitia de noi informatiiP 9aranoiaP 4ependenta psi$ologicaP 4eficiente de in atare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,P Gor!ire, ascultare efecti a, gandire, asimilarea cunostintelor si rezol area pro!lemelor P >ormarea conceptelorP Aeliniste intensa si accese de panica 2fectele pe termen lung 0 cresterea riscului de cancer, scaderea ni elului de testosteron si de spermatozoizi la !ar!ati, cresterea ni elului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate, placere sexuala scazuta sau disparitia ei, dependenta psi$ologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere (od de consum <ajoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr'o tigara #numita 7joint7%. 4rogul mai poate fi fumat in pipe de apa. (nii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fier!e un ceai.

*B

Traficul illicit de droguri si Terorismul Capitolul 3. Droguri licite )i droguri ilicite "u pri ire la aceast distincie #pe care oconsiderm din start artificial% despre drogurile permise #licite% i cele supuse anumitor regimurirestricti e, exist o ntreag literatur scris *, la ora actual, n toat lumea. "unoaterea regimuluijuridic de care se !ucur un anumit drog calific, n mod concomitent, i acti itile economice alcror o!iect material este ori poate fi drogul respecti . 4in aceast aseriune rezult csepararea drogurilor licite i ilicite are la !az, n ultim instan, doar criteriul economic i,aa cum arat unii specialiti n materie, drogul este, ntr'ade r, o marf reglementat de lege. 4rogurile licite se di id, potri it unor origini, la r&ndul lor, n droguri recreati e i droguri utilitare.2xperii francezi includ n categoria drogurilor ilicite produsele stupefiante #n afara cadrului prescripiei medicale% c&t i anumite produse neclasate ca stupefiante i deturnate de la folosirea lor normal #dizol ani, sol eni, ciuperci $alocinogene, su!stane de sintez, medicamente dezin$i!itoare etc.%. n r&ndul celor dint&i nt&lnim0 alcoolul, ceaiul, cafeaua, tutunul, cola, !etelul etc., iar printre cele din urm Q produsele farmaceutice i c$imice cu multiple utilizri terapeutice.4rogurile recreati e nu sunt, cu rare excepii, ngrdite n ceea ce pri ete fa!ricarea,depozitarea, transportul, deinerea i consumarea. "ele din a doua categorie fac ns o!iectul unui regim juridic !ine sta!ilit, cut&ndu'se pe aceast cale, pre enirea deturnrii lor din circuitul legal i alimentarea pieelor su!terane de consum.-ceast distincie ne o!lig s re enim la clasificarea drogurilor de ctre documentele internaionale, c&nd, dup cum am zut, di izarea ntre utilizarea legal i cea ilegal era $otr&t doar de utilizarea lor terapeutic ori tiinific. "ondiionat, aadar, de artificiala clasare, am!igua distincie dintre drogurile licite i cele ilicite este ns foarte important pentru noi i su! aspectul juridic, nu numai cel economic. 9rintre drogurile recreati e Q licite 3 se numr alcoolul, ceaiul, tutunul, n continuare prezent&nd succint efectele acestora. &lcoolul, moti at #ani ersri, recepii etc.% sau nu, reprezint un o!icei cotidian din iaa fiecruia dintre noi, nc&t trecem cu o uurin de neiertat, peste faptul c acesta este unul dintre drogurile cu proprieti dependogene marcante. 4ei nesemnificati e la prima edere, consecinele consumului de alcool nu sunt de neglijat0 ' alcoolul afecteaz sistemul ner os central al consumatorului, i reduce funciile cogniti e i l face indiferent la tot ce se nt&mpl n jur, ajung&nd la un timp un mare a!sent8 ' atac or!irea consumatorului i l mpiedic s se fac neles Q or!irea, fiind al doilea sistem de semnalizare, reprezint principalul mod de exprimare i comunicare ntre oameni8 ' scade acuitatea ederii consumatorului i l expune accidentelor8 ' estompeaz logica. 5ogica specific fiinei umane n e oluia sa conduce la progres i ci ilizaie, ntruc&t fr raiune iitorul nostru nseamn doar degradare fizic i mizerie moral2. Tutu-ul conine nicotin #alcaloid% care se regsete n igri, tutun pentru pip, tra!ucuri, plasturi i ajunge n organism prin fumat, mestecat sau a!sor!ie cutanat1. n afar de nicotin, fumul igrilor conine circa J.,,, de su!stane c$imice, dintre care enumerm0 gudronul, monoxidul de car!on, amoniacul, cianura, arsenicul, creozolina, fenolina, 4.4.H., piridina, nic$elul .a. Hutunul, dincolo de alura de fals irilitate pe care o d celor care l utilizeaz, poate cauza0 ' creterea tensiunii arteriale, iritarea mucoasei nazo'faringiene i a laringelui, con ulsiile, starea de sl!iciune muscular, colapsul, lezarea mucoaselor !uzelor8

*
2

=erc$ean G., 9letea " 4rogurile i traficanii de droguri' 9iteti0 2d. 9aralela JB, *++I, p. BI'B+. 9opescu 5.,German 4. .$idul Goluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *6. 1 -rdelean @. . a. 4roguri i toxicomani.' /radea0 2d. 2uroprint, 2,,*, p. 21

*6

Traficul illicit de droguri si Terorismul ' cancer localizat la gur, cile respiratorii sau la plm&niJ 8 Cafei-a #cofeina% este un alcaloid extras din !oa!e de cafea, din frunze de ceai etc. ntre!uinat n medicin ca tonic al sistemului ner os central, cardiac etc. "afeaua, alturi de tutun i alcool, sunt considerate toxice de plcere i reprezint droguri foarte accesi!ile, larg rsp&ndite i utilizate, fiind consumate de cele mai multe ori mpreunB. n mod curent, ele nu pun pro!leme indi iduale i sociale, ns a!uzul, consumul exagerat al acestora, poate determina efecte nedorite i induce dependen6. Su.sta-,ele +olatile sunt acele su!stane c$imice organice ce eman apori cu proprieti psi$oacti e, care, la prima edere, cu greu ar putea fi etic$etate droguri. "onsecina aspirrii de su!stane c$imice se poate manifesta prin0 sufocri, leinuri, con ulsii, stopuri cardiace, afeciuni $epato'!iliare, leziuni cere!rale, !oli de plm&ni, cu caracter temporar sau permanent. "on enia unic asupra stupefiantelor din *+6* arat c drogurile ilicite, aa cum sunt ele definite n lege, reprezint su!stane ori produse naturale, sintetice sau semisintetice care, consumate n mod inutil i n afara prescripiilor medicale, n exces, conduc la dependen sigur a consumatorului fa de ele. n toat lumea aceste su!stane sunt supuse unui regim strict tocmai din cauza efectelor negati e la care se poate ajunge, fiind considerate su!stane psi$otrope i supuse controlului internaional. /menirea a de enit contient de pericolul traficului i consumului ilicit de droguri o dat cu amplificarea acestuia i descoperirea efectelor noci e asupra organismului, fapt pentru care organizaiile internaionale au adoptat o serie de con enii pentru ngrdirea i c$iar interzicerea acestuia. n pofida apariiei i concurenei unor noi forme de criminalitate Q sau poate tocmai de aceea Q i cu toate eforturile umane i financiare depuse n ultimii ani de comunitatea mondial, fenomenul consumului i traficului de droguri reprezint nc o trist permanen a nceputului de mileniu i o sfidare mereu prezent pentru ser iciile de aplicare a legii. "a atare, putem aprecia c efectele consumului de droguri, indiferent de sfera din care pro ine #licit sau ilicit%, se resimt nu numai pe plan social ci i su! aspect juridic. -stfel, pentru drogurile apreciate tradiional ca fiind licite, consumul este nerestricti , put&nd fi comercializate pe orice pia, ncuraj&ndu'se c$iar promo area i pu!licitatea lor, pe c&nd n ceea ce pri ete regimul juridic al drogurilor considerate ilicite, acesta este total diferit, n sensul c producia i &nzarea sunt se er ncorsetate, iar propaganda n fa oarea lor este considerat ca fiind apologie i ca atare este nepermis i sancionat penal. 4rept urmare, calificarea juridic n acest caz este diferit0 consumul de#ine abu*% comerciali*area se transform6 7n trafic% promo#area de#ine incitare. "a o alt consecin, dac pentru drogurile licite se aplic regulile economiei de pia, cu alenele sale, pentru cele considerate ilicite se instituie, n sc$im!, un riguros program de contracarare, la toate ni elurile, n scopul eradicrii lor. 9e de alt parte, se impune s e ideniem i faptul c aceast distincie ar!itrar ori c$iar cu semnificaie politic are numeroase conotaii i de alt natur, care alimenteaz micrile nscute pe plan internaional dar i la ni el naional, tot mai numeroase, ce solicit dezincriminarea penal pentru consumul unor droguri ilicite.

J
B

9opescu 5., Garman 4. .$idul oluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *FNN.orun ..R.' /p. cit., p. *2F. -lecu .$.' /p. cit., p. 1I. 6 .orun ..R.' /p. cit., p. *F*

*F

Traficul illicit de droguri si Terorismul Capitolul (. Caracteristicile$ e+olu,ia )i te-di-,ele ma-ifestate de traficul ilicit )i a.u/ul de droguri

Hraficul de droguri prezint o serie de caracteristici generale desprinse din numeroasele anc$ete efectuate de organismele naionale i internaionale nsrcinate cu pre enirea i reprimarea acestui flagel al lumii contemporane. "aracterul comercial i organizat al traficului ilicit este dat de legea cererii i ofertei i de faptul c o!inerea unor profituri c&t mai mari pe aceast cale este unicul scop al reelelor de transport i de &nzare al drogurilor. "aracterul clandestin este ilustrat de faptul c cei care dirijeaz acest trafic sunt necunoscui pentru marea mas a traficanilor de r&nd, camufl&ndu'i acti itile ilegale n anumite aciuni permise de lege. Intermediarii n acest trafic sunt alei n funcie de posi!ilitile de deplasare pecare le ofer profesia sau calitatea lor uz&nd frec ent de identiti false. 9rofiturile o!inute de pe urma afacerilor cu droguri sunt plasate n general, n ri ale cror!nci admit practicarea unor conturi !ancare anonime i le garanteaz secretul. 5uarea n considerare a riscului este o alt caracteristic, moti pentru care itinerariile i modurile de operare folosite ariaz n funcie de anumite dificulti cunoscute sau pre zute. ;unt preferate rute indirecte i mai lungi, dac prezint mai mult siguran, intermediarii sunt sc$im!ai, dac pot fi descoperii, iar uneori c$iar suprimai, dac or!esc prea mult. 5egtura cu mediile criminale este o alt caracteristic important a traficului ilicit de droguri.;unt foarte multe cazurile n care traficanii de droguri au legturi cu !ande organizate specializate n exploatarea prostituiei, a jocurilor clandestine, precum i n falsificarea i plasarea de moned fals. 9e de alt parte, fotii specialiti ai $old'up'urilor ori proxeneii se recon ertesc n traficani de droguri. Hraficul indi idual este o ultim caracteristic a traficului internaional de droguri. Aumeroi indi izi originari din zonele productoare de droguri efectueaz pe cont propriu transporturi de mici cantiti de drog, n special frunz i rin de canna!is i su!stane psi$otrope. 4e'a lungul istoriei, fenomenul drogurilor a a ut o e oluie ascendent, de la simpla folosire n scopuri medicale i terapeutice de ctre indectori, n perioada antic, p&n la culti area, producerea i comercializarea acestora de ctre reele infracionale aparin&nd crimei organizate, n perioada contemporan. 2 oluia traficului i consumului ilicit de droguri din )om&nia n perioada *+++'2,,1 reflect o tendin ascendent, e ideniat de ni elul crescut al confiscrilor de droguri. 4in datele statistice existente rezult c n anul 2,,2, n )om&nia, a fost capturat o cantitate de droguri mai mare dec&t pe ntreg parcursul ultimilor *, ani. -stfel, dac din *++* i p&n n anul 2,,* au fost depistate 1B.,,, Eg de droguri, n anul 2,,2 au fost confiscate peste J1.,,, EgF. -adar, n cursul anului 2,,* consumul de droguri s'a extins pe ntreg teritoriul rii, cuprinz&nd segmente di erse ale populaiei, gama de droguri utilizat fiind extins, incluz&nd canna!is, amfetamine, $eroin, opiu, cocain. "alea de administrare difer n funcie de drogul utilizat, dar i de efectul pe care consumatorul de droguri l urmrete. ;'a extins uzul unor medicamente cu coninut psi$otrop, al !enzodiazepinelor i !ar!ituricelor administrate direct sau n amestec cu alcool. ;'a constatat c fumatul igaretelor care conin canna!is sau marijuana a luat amploare n r&ndul ele ilor. -u fost semnalate frec ent decese cauzate de utilizarea n supradoz a drogurilor.
F

;trategia Aaional -ntidrog n perioada 2,,1'2,,J, cap. IG, seciunea I *!NN @otr&rea .u ernului )om&niei nr. *BJN2,,1, <onitorul /ficial al )om&niei, partea I, nr. *** din 2*.,2.2,,18

*I

Traficul illicit de droguri si Terorismul 4atele o!inute n urma studiului respecti ne permit s concluzionm c n )om&nia0 ' se nregistreaz creteri n ceea ce pri ete numrul consumatorilor8 ' exist pericolul escaladrii unor !oli cu transmitere iral de tipul @IG Q ;I4-, $epatita " etc., ca urmare a expansiunii formei de consum prin injectare8 ' se dez olt reeaua de distri!uie, prin atragerea n acti iti de acest gen a unor persoane impulsionate de necesitatea de a'i procura droguri pentru consumul propriu8 ' crete numrul cetenilor rom&ni implicai n acti itile de trafic Q n calitate de curieri, depozitari, intermediari Q i se amplific rolul lor n distri!uire8 ' eniturile deose!ite o!inute i ndeamn pe dealeri s se implice mai acti n acti iti de splare a !anilor, racol&nd n acest sens specialiti din domeniul economic i financiar'!ancar. ;e or nmuli faptele de corupere a funcionarilor i altor persoane cu funcii oficiale8 ' se or extinde relaiile cu organizaiile criminale ce acioneaz n strintate, cola!orarea a fi direct, cu intermediari din ce n ce mai puini8 ' a crescut i a crete periculozitatea infractorilor implicai #n special prin ac$iziionarea de armament sau prin apelarea la ser iciile unor criminali profesioniti%8 ' a &nd n edere lipsa unei reele sanitare capa!ile s preia toxicomanii i s asigure un tratament corespunztor, numrul celor care apeleaz la aceste ser icii a fi redus i astfel se or nmuli cazurile de deces, consecina administrrii unor supradoze etc. 9e plan internaional n ultimi ani, a aprut ideea li!eralizrii controlului narcoticelor, pentru a se ncerca forme de control mai permisi e, ca de exemplu neincriminarea posesiei de mici cantiti de drog pentru uzul propriu, posi!ilitatea prescrierii acestor su!stane celor dependeni, de ctre medici, ori &nzarea drogurilor fr restricii. -stfel de sugestii au fost promo ate de sa anii doctrinari n domeniul juridic din /landa i anumite state din ;.(.-. 9ropunerile formulate au izat neincriminarea posesiei pentru uzul personal i consumul unor cantiti mici de droguri, n timp ce comercializarea ar fi considerat, n continuare, infraciune. n practic, aceasta ar conduce la procurarea unor cantiti de drog de pe strad. ;e mai a anseaz ideea ca medicii s ai! n mod legal posi!ilitatea prescrierii unor su!stane stupefiante, celor cunoscui i nregistrai ca dependeni de droguri. 4e asemenea, legalizarea tre!uie s reprezinte a!olirea complet a controlului gu ernamental i s permit &nzri li!ere ori manifestrii acestui monopol ca n cazul alcoolului, instituindu'se taxe mrite, restricii de &rst etc. )iscurile asociate consumului moderat de drog au fost mult exagerate. "ercetrile din ultimele decenii au artat c toate tipurile de narcotice duneaz sntii, pro oc&nd dependen i neput&ndu'se realiza un consum moderat, deoarece organismul cere n continuare drog, c$iar dac acesta este duntor. 2ste greit s pedepseti !oala n sine. ;e incrimineaz n legislaie operaiunile i folosirea drogurilor i nu dependena n sine./ societate nu are nici un drept s interzic mem!rilor si s consume droguri pentru a'i influena psi$icul. 9rin "on enia Internaional a Aaiunilor (nite pri ind 4rogurile I s'a artat c acestea pot fi folosite numai n scop medical i tiinific. >olosirea drogurilor pentru uz personal, n scopuri recreati e, religioase ori pentru a'i pro oca $alucinaii nu este permis de reme ce drogurile nemedicale includ i riscuri majore at&t pentru indi id c&t i pentru societate. Interzicerea drogurilor a fcut ca acestea s prezinte un mai mare interes, ca n cazul fructului oprit. <oti ul pentru care drogurile sunt considerate excitante este c pro oac efecte plcute, cel puin la nceput, cre&nd n timp dependena care mpinge consumatorul s'i procure cu orice pre sursa plcerii. >aptul c dependena este greu de contracarat este un moti important pentru a controla drogurile.
I

"on enia unic a stupefiantelor, nc$eiat la AeC DorE la 1, martie *+6*, amendat prin 9rotocolul de la .ene a din 2B martie *+F2, la care )om&nia a aderat prin 4ecretul nr. 626N*+F1NN=uletinul /ficial, partea I, nr. 2*1N*+F1.

*+

Traficul illicit de droguri si Terorismul "ontrolul drogurilor a creat o oportunitate de m!ogire pentru sindicatele crimei i a generat infraciuni gra e care ar disprea dac drogurile ar fi legalizate. 9rofiturile sunt posi!ile prin generarea dependenei la toxicomani care sunt dispui s plteasc sume enorme pentru ac$iziionarea drogurilor i satisfacerea ne oilor. / pia li!er ar face ca i mai muli oameni s de in dependeni, cre&nd profituri i mai mari productorilor. 4ac societatea prin educaie, tratament i sanciuni penale elimin aceste necesiti, sindicatele crimei ar fi pri ate de profit. 9rin prescrierea legal a drogurilor pentru dependeni, su! control medical, societatea iar scoate pe acetia din circuitul pieei negre i i'ar eli!era de ne oia de a comite infraciuni pentru a'i plti drogurile. (nele ri au ncercat s implementeze acest sistem, prin prescrierea drogurilor ctre dependeni, acetia fiind li!eri s le consume n ce mod doresc, ns rezultatele au fost catastrofale. Izolarea social este rezultatul direct al consumului de droguri, procurarea acestora de enind prioritar n faa oricrei alte ne oi, diminu&nd interesul fa de societate. 5i!era comercializare ar nsemna c tot mai muli oameni ar fi scoi n afara societii. "ontrolul drogurilor a a ut un rol decisi . )sp&ndirea drogurilor i creterea posi!ilitilor de procurare a dus la o cretere a numrului dependenilor, care numai prin operaiuni stricte ar putea fi inui su! control. Aimeni nu poate estima ni elul pe care l'ar putea atinge consumul dac s'ar proceda la legalizarea drogurilor.
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

2,

Traficul illicit de droguri si Terorismul Capitolul *. Traficul ilicit de droguri si Terorismul

-tacurile teroriste de la ** septem!rie 2,,* indreptate asupra ;(- au determinat o reorientare a modului de a!ordare a pro!lematicilor referitoare la terorism i traficul de droguri, fenomene infractionale majore care afecteaza societatea nceputului celui de'al treilea mileniu. -naliza ulterioara a datelor cu pri ire la cele petrecute la acea dat, precum i a celor cu pri ire la alte e enimente majore deternlinate de actiuni ale gruparilor teroriste a e identiat existenta unor interferente intre terorism i traficul de droguri, ceea ce a facut ca notiunea de narco'terorism sa'i gaseasca tot mai mult locul in explicitarea fenomenelor majore ce definesc actualul context socio'politic international. Hermenul narco'terorism definete derularea unor acti itati organizate i puse in practica de grupari teroriste, grupari care, direct sau indirect, sunt implicate in traficul de droguri, !anii rezultati, partial sau integral, fiind folositi pentru finantarea acti itatilor respecti e. 4atele statistice i analiza derularii unor acti itati criminale majore e identiaza o serie de legturi ntre traficul de droguri i alte forme de manifestare a criminalitatii organizate, precum jocurile ilegale de noroc, prostitutia, traficul ilegal cu arme etc.. 5egaturile dintre diferite acti itati criminale sunt deternlinate de faptul ca gruparile implicate in acest gen de acti itati adesea interactioneaza, mai ales su! aspect teritorial. "onexunile dintre traficul de droguri i iolenta n general !ine cunoscute, intrucat alterarea functiilor la ni el mental in ceea ce'i pri ete pe toxicomani, conduce, de cele mai multe ori, la comportamente iresponsa!ile i iolente, dar legatura cu terorismul este mult mai complexa i izeaza, pe langa posi!ilul consum de droguri din partea teroritilor #mai ales a celor sinucigai%, finantarea acti itaii acestora, in condifiile in care din traficul de droguri se o!in, relati uor, mari sume de !ani. In fapt, posi!ilitatea unor legaturi sta!ile intre gruparile criminate i cele teroriste nu constituie o noutate, in multe situatii, c$iar daca fenomenele respecti e au fost in estigate separat, au fost sta!ilite o serie de interferene intre acestea, noul mod de a!ordare impus dupa e enimentele din septem!rie 2,,* conferind o cu totul alta dimensiune fenomenelor respecti e i relaiilordintre ele. .lo!alizarea a determinat o sc$im!are la faa7 a modului de derulare a acti itailor specifice criminalitafii organizate, alorificarea a antajelor oferite de te$nologie, finanfe, comunicaii i transporturi, in stradania de acoperire eficient a acestor acti itai, transform&nd liderii gruprilor ce le deruleaz n ade arai 7antreprenori ai crimei organizate7. In aceste condiii, ameninarea pe care o reprezinta marile grupari criminale implicate in traficul de droguri, care opereaz la ni el regional sau international, este cu atat mai e identa, finanarea terorismului cu !ani pro eniti din traficul de droguri trec&nd din sfera posi!ilului in cea a certitudinii. (nul dintre cele mai rele ante exemple in acest sens il constituie cazul cele!rului antreprenor al crimei organizate colum!iene7, 9a!lo 2sco!ar, liderul "artelului de la <edellin, care, in ultimele doua decenii ale secolului trecut, a controlat comeul cu cocaina la ni el mondial. Initial un oarecare infractor stradal, prin implicare in traficul cu cocaina i punerea in aloare a ocatiei de lider, respecti ul a ajuns relati 2*

Traficul illicit de droguri si Terorismul repede sa dicteze in comerul cu acest drog, context in care a reuit s'i creeze o a ere imensa care l'a situat in randul celor mai !ogati oameni din lume. (tilizand imensa putere financiara de care dispunea, 9a!lo 2sco!ar a reuit, prin coruperea unor functionari de rang inalt ai statului, colum!ieni i americani, sa exercite controlul asupra unor structuri cu putere de decizie i aplicare a legii din "olum!ia i ;(-, a and in edere asigurarea protectiei cartelului pe care'l conducea i acoperirea acti itatilor ilegale in care acesta era implicat, precum i asigurarea legitimitatii !anilor pro eniti din traficul de droguri, prin introducerea lor in di erse acti itati legale derulate in cele doua state. 9rin utilizarea acelorai mijloace de presiune, du!late de o serie de asasinate in randul unor politicieni, reprezentanti ai justitiei sau polititi, 9a!lo 2sco!ar a reuit sa temporizeze adoptarea i punerea in practica a legii care pre edea posi!ilitatea extradarii in ;(- a cetatenilor colum!ieni implicati in traficul de droguri. Hoate acestea, precum i organizarea i punerea in practica in anul *+I+ a unui atentat cu !om!a asupra unei curse apartinand liniilor aeriene -GI-A"- au determinat o reacie dura din partea autoritatilor colum!iene i americane, inceputul ultimei decade a secolului trecut marcand declanarea unei ade arate anatori a mem!rilor "artelului de la <edellin, care a culminat cu impucarea lui 9a!lo 2sco!ar in anul *++1 i destructurarea gruparii pe care o coordona. 4ei nu a existat o legatura directa intre "artelul de la <edellin i o grupare terorista consacrata, in ultima perioada a existentei sale acesta, ca urmare a modalitatilor de actiune utilizate, de enise practic o grupare terorista #oficial nu a !eneficial de acest atri!ut%, 9a!lo 2sco!ar fiind un precursor al narco' terorismului, care folosea puterea sa financiara in ederea promo arii i impunerii am!itiilor politice, apeland la practici deose!it de iolente, specifice gruparilor teroriste. 2xemplul prezentat se poate constitui intr'un elementul de legatura in e olutia celor doua fenomene infractionale majore, traficul de droguri i terorismul international, spre ceea ce numim, in contextul actual, narco'terorism. 4atele pe care le detinem nu pot sa e identieze o implicare directa a gruparilor teroriste in toate acti itatile specifice traficului de droguri #culti are, productie, stocare, transport, distri!utie etc.%, existand o serie de particularitati specifice fiecarui caz in parte, dar ne conduc spre do ezi ale existentei unei dirijari a !anilor pro eniti din traficul de droguri spre gruparile teroriste. 9ro!area acestei ultime afirmatii este dificil de realizat, fiind practic imposi!il de 7marcat7 !anii care pro in din traficul de droguri i sunt utilizati de gruparile teroriste, mecanismele fmanciare utilizate pentru aceste operatiuni fiind deose!it de sofisticate, derulandu'se de multe ori cu ajutorul unor sisteme financiare necon entionale #$aCala%, ce au la !aza o serie de traditii, con ingeri religioase i simpatii manifestate in plan politico'cultural. -nalizand conexiunile dintre traficul de droguri i terorism este necesar sa e identiem diferentele pe care le presupune iolenta asociata traficului de droguri i cea specifica narco'terorismului. In ceea ce pri ete iolenta generata de traficul de droguri, aceasta se poate manifesta in randul consumatorilor, ca urmare a alterarii functionarii normale a mecanismelor specifice organismului uman, sau are ca tinte pe cei care produc pertur!atii de orice fel acti itatilor de trafic propriu'zise #9roductia, transportul, distri!utia etS.% am!ele directii de manifestare #conflicte intre toxicomani, conflicte intre grupari ri ale, conflicte intre traficanti i autoritati etc.% fiind intalnite zilnic, la edere, i afecteaz la scara mica am!ientul social. In opozitie cu aceast situatie, terorismul presupune actiuni iolente, moti ate pu!lic, premeditate, cu impact major asupra 22

Traficul illicit de droguri si Terorismul am!ientului social i sunt indreptate asupra unor tinte necom!atante, cei care le pun in practica fiind, in cele mai multe cazuri, 7in izi!ili7. 4aca implicarea grupanlor teroriste in toate etapele ce definesc traficul de droguri este aproape exclusa, se constata ca acestea pot fi prezente mai mult inceeace inseamna asigurarea unei protectii in legatura cu transportul drogurilor, depozitarea temporara, tranzitarea unei anumite regiuni, acti itatea de productie in locatiile special amenajate, distri!utia ntr'o anumita regiune etc.. 4upa cum se poate constata, acest gen de acti itati nu presupune manipularea drogurilor, dar sunt acti itati care, in !aza unor taxe de protectie, pot asigura fonduri pentru sustinerea gruparii teroriste aflata n discuie. , alta modalitate practicata de gruparile teroriste pentru o!tinerea fondurilor necesare o constituie perceperea de taxede la conationali sau simpatizati care sunt implicai in traficul de droguri, in sc$im!ul trecerii su! tacere a acestor acti itati #mai ales in situatiile in care traficantii se afla in afara teritoriului national%, situatie ce nu implica efecti gruparea terorista respecti a in derularea traficului de droguri. 4e asemenea, liderii unor grupari implicate n traficul de droguri pot decide s sustina financiar acti itatile unor grupari teroriste care lupta pentru o cauza mpartaita i de traficanti, legatura fiind de natura ideologico'culturala. In acest context, de ine din ce n ce mai clar faptul ca elementul de legatura dintre traficul de droguri i terorism ramane !anul, dez oltarea unor conexiuni de profunzime ntre cele doua fenomene infractionale intr&nd in domeniul cazurilor particulare. (n exemplu n acest sens l constituie acti itatile gruparilor insurgente din "olum!ia i =urma, -rmata >orelor )e olutionare din "olum!ia #>-)"% i, respecti , (nited Ta ;tate -rm3 #(T;-%, care pro in din structuri politice de orientare socialista, ce au acti at legal in tarile respecti e. n prezent acestea, fiind n afara legii, lupta impotri a autoritatilor pentru instaurarea unei noi puteri politice, deruland acti itati armate, inclusi din cele specifice arsenalului gruparilor teroriste, a and ca principala sursa de finantare traficul international de droguri in care sunt implicate in mod acti . , alta situatie este cea a gruparilor teroriste care acti eaza In /rientul <ijlociu #@-<-;, @2L=/55-@ etc.%, fara a exista do ezi concludente pri ind implicarea lor in traficul international de droguri, dar care folosesc ca surse de finantare fonduri ce pro in, in mod direct sau indirect, din traficul de droguri, legaturile sta!ilite n plan ideologic i culturar intre liderii acestora i cei ai unor grupari implicate n traficul de droguri fiind determinante. n mod asemanator a fost finantat i 9artidul <uncitorilor din Ourdistan #9OO%, micare politica re oluionara a etnicilor Eurzi nfiintata n anul *+FJ, care, n perioada anilor KI,, a initiat o serie de acti itati teroriste, existand indicii ca finantarea acestora a fost sustinuta de puternicele familii Eurde implicate in traficul international cu $eroina, mare parte a mem!rilor acestora fiind simpatizani ai 9OO, dar nu participau direct la derularea acti itatilor teroriste. "omplexitatea situatiei din -fganistan i faptul ca o serie de exponeni ai gruparii teroriste condusa de /sama !in 5aden i'au gasit adapost in regiune au determinat pe multi sa afirme ca teroritii sunt implicai n traficul cu $eroina afgana pentru a'i asigura fondurile necesare existenei i continuarii luptei pentru cauza pe care au adoptat'o. 5a aceasta a contri!uit i faptul ca gu ernul afgan nu reuete sa exercite un control real i 21

Traficul illicit de droguri si Terorismul eficient asupra intregului teritoriu, in anumite regiuni autoritatea liderilor religioi fiind mult mai puternica, in contextul in care o parte dintre acetia au legaturi directe cu traficantii de droguri. 9rin urmare, au existat oci care au sustinut faptul ca -fganistanul este un 4arco'stat, aspect supradimensionat, in contextul in care gu ernul afgan a intreprins o serie de masuri, fara precedent pe linia asigurarii sta!ilitatii interne a statului i a instaurarii ordinei de drept, procese aflate in curs de derulare, care presupun in mod o!iecti i o serle de compromisuri, eradicarea culturilor de mac i stoparea traficului cu $eroina fiind deziderate cu un orizont temporar indepartat. -mploarea acestor acti itati justifica temerile comunitatii internationale, fiind e ident ca !anii pro eniti din droguri joaca un rol important in sustinerea luptei intreprinse de di erse grupari locale impotri a gu ernului afgan i a prezentei militare strmne, in contextul in care acestea nu dispun practic de prea multe alternati e de finantare. ;e estimeaza ca la ni elul anului 2,,1, gruparile care desfsurau actiuni armate pe teritoriul afgan, multe a and exponenti ai tali!anilor sau ai gruparii al'Uaida, au !eneficiat pentru propria finantare de peste *B,.,,,.,,, V pro eniti din traficul de droguri. Au exista date certe cu pri ire la implicarea acestor grupari in traficuf de droguri, dar ser iciile de informatii !ritanice i americane au o!tinut o serie de elemente care certifica existenta unor legaturi sta!ile, !ine conturate, intre exponentii acestor grupari i liderii celor implicate in traficul de droguri, aspecte*e ideologico'culturale fiind determinante in initierea i mentinerea lor. Hot in plan informati s'a conturat faptul ca nationalistul afgan @aji ?uma O$an este principalul coordonator al traficului cu $eroin afgan dispunand de o infrastructura care'i permite sa trafic$eze $eroina, prin 9aEistan, spre principalele piete europene i sa furnizeze arme gruparilor teroriste care actioneaza pe teritoriul afgan, aflandu'se in legtura directa cu liderii acestora. -spectele prezentate in sa confirme faptul ca traficul de droguri poate constitui una dintre principalele surge de finantare a terorismului international, dar nu exist do ezi e idente pri ind implicarea gruparilor teroriste in traficul de droguri. 2lementul de legatura intre traficantii de droguri i teroriti ramane !anul, modalitatile in care se realizeaza efecti finantarea acestora din urma fiind de o mare di ersitate i complexitate, proces in care spalarea !ani lor pro eniti din anzarea drogurilor joaca un rol deose!it de important. >inantarea gruparilor teroriste se poate realiza fie direct, cu !ani pro eniti din acti itati specifice criminalitatii organizate, dintre care traficul de droguri i perceperea unor taxe de protectie sunt dintre cele mai reprezentati e, fie cu !ani rezultati din acti itati legale amorsate i intretinute in multe situatii cu !ani o!tinufi ilegal in urma unor acti itati de natura criminala, precum i din donatii ale unor simpatizanti. Hre!uie a ut in edere faptul ca finantarea unei actiuni teroriste nu presupune sume foarte mari de !ani #acti itatea din ** septem!rie 2,,* nu a ridicat costurile *1 mai mult de B,,.,,, V%, dar finantarea unei grupari teroriste presupune existenta unor importante sume de !ani care sunt dirijate pentru organizarea acti itatilor, recrutarea de noi mem!ri, antrenarea i ec$iparea acestora i, in final, finantarea operatiunilor. In paralel, marile grupari teroriste in estesc importante sume de !ani in campanii mediatice, actiuni de influeritarea unor lideri politici i derularea unor proiecte in plan social menite sa atraga noi simpatizanti.

2J

Traficul illicit de droguri si Terorismul In acest context, gruparile criminale sunt permanent preocupate pentru a gasi surse de finantare cat mai sta!ile, un rol important in aceasta directie jucandu'l derularea directa, dar mai ales prin intermediari #simpatizanti%, a unor acti itati economice care sa le asigure eniturile necesare i sa masc$eze pro enienta initiala a !anilor rezultati, din acti itati ilegale. 9entru aceasta gruparile teroriste apeleaza la expeti financiari care acti eaza in cadrul unor firme special create, deruland o serie de tranzactii prin intermediul mai multor firme fantoma, ceea ce Ie asigura introducerea !anilor in circuitul legal. Hot prin intermediul acestor firme sunt reciclati i !anii o!finuti de gruparile teroriste in urma unor donatii enite de la sirnpatizanti sau a colectarii unor taxe de protectie, casele de sc$im! alutar aflate su! controlul direct sau indirect al gruparilor teroriste jucand un rol deose!it de important in aceste acti itati. , alta practica pentru efectuarea unor plati, uzitata mai ales in /rientul -propiat i cel <ijlociu, izeaza folosirea sistemelor financiare informale #$aCala%, care se !azeaza pe existenta unui lant de !roEeri ce realizeaza tranzactii cu !ani, cas$ in !aza unor con entii preexistente, intre acetia fiind sta!ilita o indelungata cooperare !azata pe relaii de incredere ce ine, in general, de legaturile de rudenie dintre ei. 4e asemenea, pot fi folosite i !ancile islamice, care opereaza mai ales in -sia i -frica, a cror functionare are la !aza strict legea islamic ceea ce implica inexistenta unor norme de pre enire a spalarii !anilor i a controalelor executate de autoritatile fiscale ce opereaza in aceasta directie. Intrucat, la ni el international, au fost declanate o serie de mecanisme menite sa identifice i sa !loc$eze sursele de finantare a gruparilor teroriste, acestea incearca sa se detaeze cat mai mult de acti itatile ilegale care pot intra in izorul autoritailor, sens in care apeleaza la intermediari, mai ales din randul simpatizantilor conationali care locuiesc de mai multa reme in strainatate i nu au intrat in nici un fel in atentia autoritatilor. -cest aspect de relati a noutate ingreuneaza i mai mult sarcina autoritailor pe linia depistarii i !locarii surselor de finantare a gruparilor teroriste, de enind din ce in ce mai clara necesitatea derularii unor actiuni de cooperare la ni el regional i international, sustinute de aportul discret, dar eficient, al ser iciilor de informaii. -spectele prezentate in cadrul acestei lucrari au incercat sa e identieze principalele repere ce definesc cadrul de manifestare al traficului i consumului de droguri in actualul context socia'politic international.

2B

Traficul illicit de droguri si Terorismul =i!liografie0 "olonel 4r 4amian <iclea Q "unoasterea "rimei /rganizate, 2d 93gmal3on, 9loiesti, 2,,* Hraian 5iteanu, Heodoru ;tefan, "onstantin ;toica Q Hraficul de droguri. )epere, dimensiuni si perspecti e, 2d -AI, =ucuresti 2,,B =erc$ean G., 9letea ".' 4rogurile i traficanii de droguri ' 9iteti0 2d. 9aralela JB, *++I, p. BI'B+. 9opescu 5.,German 4. Q .$idul Goluntarului.' "onstana0 2d. 2x 9onto, 2,,2, p. *6. -rdelean @. . a. Q 4roguri i toxicomani ' /radea0 2d. 2uroprint, 2,,*, p. 21

26