You are on page 1of 45

IMAGINEA DE SINE Adolescentul este deosebit de sensibil fata de manifestarile de respingere si fata de judecata adultului caruia i critica modul

de comportare, dar i recunoaste experienta. Preocuparea lui majora este sa stabileasca raporturi de egalitate cu adultul si nu raporturi de tipul celor dintre educat si educator. Respinge sfaturile date pentru binele lui, dar e n mod ipocrit ascund porunci. Nu trebuie sa i se faca morala de la naltimea principiilor, ci sa se discute deschis si uman problemele care i preocupa si asupra carora sunt n sfrsit gata sa asculte punctul de edere al celor mai n rsta. !l doreste sa se autodefineasca si sa"si cunoasca propriul !u. #unoasterea propriului !u ncepe prin cunoasterea a ceea ce el nu accepta, a ceea ce el nu gndeste, a ceea ce el nu doreste. Astfel la nceput el stie ce nu rea. $in punct de edere al continutului sau, imaginea de sine cuprinde re%ultatele cumulate ale perceptiilor de sine &cea mai importanta este perceperea n 'glinda e%i 'glinda oglinjoara(,ale repre%entarilor asupra propriei fiinte, ale formularii erbale a di erselor nsusiri po%iti e sau negati e constatate n mod repetat, acceptate si asumate. )maginea de sine este totodata o constructie sociala, pentru ca fara oglindirea n altul, fara compararea cu ceilalti, fara receptarea reactiilor altora fata de noi nu reusim sa ne erificam constatarile directe referitoare la propria persoana. Astfel interactiunea cu alte persoane este foarte importanta. ' e olutie buna a imagini de sine este influentata de parinti iubitori si disponibili, prieteni ade arati si profesori care ne pretuiesc si ne ncurajea%a. #ristali%area initiala a imaginii de sine se reali%ea%a n jurul rstei de sase * opt ani, dar organi%area ei deplina se nregistrea%a n preadolescenta si adolescenta si a persista tot restul ietii. +iata psihica nteleasa ca sistem se caracteri%ea%a prin capacitatea de a ntretine relatii informationale cu lumea si cu sine de% oltndu"si o constiinta a lumii si o constiinta de sine.Astfel !ul se de% olta n strnsa legatura cu functionarea sistemului psihic uman. )maginea de sine este unificarea ntr"o totalitate a re%ultatelor autocunoasterii, a relationarii cu altii si a trairii e enimentelor autobiografice semnificati e care au rele at calitatile si defectele pe care le are fiecare cu pri ire la !ul fi%ic &!ul material(, !ul spiritual si !ul social, adica a celor trei planuri interdependente. !ul fi%ic include particularitati cum ar fi, tipul somatic, naltime, greutate, culoarea parului, culoarea ochilor, particularitati fi%ionomice. !ul material implica tot ce este de ordin material, adica acele proprietati despre care se spune -este al meu.. !ul spiritual include alori, dorinte, aspiratii, nsusiri caracteriale si temperamentale, aptitudini, talente, atitudini, fiind re%ultatul autoreflectiei, al receptarii aprecierii altora, al consemnarii reusitelor si nereusitelor. !ul social este totalitatea parerilor si impresiilor pe care cine a si le face despre ceilalti, si cuprinde calitati si defecte, impresii po%iti e si negati e si satisface sau de%amageste persoana respecti a. 1.1. Conceptul de sine #onceptul de sine include ideile, judecatile, e aluarile cu pri ire la propria persoana, organi%ate ntr"un ntreg cu ajutorul caruia persoana se ntelege mai bine pe sine si"si poate explica manifestarile n circumstante di erse. /n adolescenta este mai abstract si mai cuprin%ator. ' cale importanta de cunoastere a conceptului de sine este chestionarul -#ine sunt eu.. 0estul proiecti fa ori%ea%a exprimarea reactiilor emotionale, reducnd tensiunea psihica si ofera informatii asupra modului n care este structurata imaginea de sine a subiectului, asupra dimensiunilor si dominantelor sale, asupra modului caracteristic de a actiona, de a simti, de a raspunde la solicitarile sociale. /n 1234, 5.6.0. 7ugental si 8.9. :elen au imaginat o proba care consta n

solicitarea subiectilor in estigati sa formule%e trei raspunsuri la ntrebarea -#ine esti tu;.. Patru ani mai tr%iu <.=.>uhn si 0. 8. <c. Portalnd au di ersificat proba cernd subiectilor sa complete%e ?4 de spatii care ncepeau cu formularea !u sunt@. Proba este cunoscuta n literatura de specialitate sub denumirea de 080" 0AentB 8tatements 0est sau CAD &Cho are Dou;(. Adaptat de Ersula 8chiopu, util n studii comparati e dupa rsta, profesie etc, testul de personalitate -!u 8unt@. e identia%a repre%entarea diferitelor caracteristici si laturi ale personalitatii, accentuarea unor structuri ale acesteia.#onceptul de sine mpreuna cu imaginea de sine alcatuiesc latura cogniti a a reflectarii propriului !u. #onceptele asociate sinelui sunt imaginea de sine si constiinta de sine. #onstruirea stimei de sine depinde de practicile parentale, de modul n care parintii si ad si ngrijesc copiii. #opiii cu o buna stima de sine au n general parinti cu o buna stima de sine, care definesc clar si ferm limitele. /ntre aceste limite copiii au posibilitatea de a fi independenti a nd si n acelasi timp sentimentul ca sunt protejati. 1.2. Stima de sine 8tima de sine este atitudinea po%iti a sau negati a a subiectului fata de propria fiinta si modul de a se simti capabil, important, aloros. 8tima de sine este relati constanta, dar de fapt are o parte stabila iar alta care se modifica n perioade de timp dificile sau n ca%ul unor seri de insuccese. Enul din instrumentele de e aluare a stimei de sine si cel mai utili%ate n cercetarea din psihologie si psihiatrie este scala Rosenberg. Acest chestionar ofera o indicatie despre ni elul stimei dumnea oastra de sine. )maginea de sine, conceptul de sine, stima de sine au o foarte mare importanta n iata omului n manifestarea si de% oltarea personalitatii sale, n initierea, reali%area si de% oltarea relatiilor cu grupul. 'amenii tind sa caute oca%ii care le conser a stima si respectul de sine si or e ita situatiile opuse. Respectul de sine este important pentru ca repre%inta o calitate perse erenta n timp, n relatie cu aprecierile celorlalti. ' buna stima de sine pre ine esecul scolar, anumite dificultati de n atare, delinc enta, abu%ul de droguri si suicidul. #opiii cu di%abilitati au o imagine de sine negati a, ceea ce la accentuea%a handicapul obiecti . $e aceea este ne oie de o preocupare speciala pentru ameliorarea imaginii de sine a acestor copii /n educatie se orbeste despre un sine academic. !le ii care au respect de sine si o imagine po%iti a a lor obtin re%ultate mai bune. #ercetarile demonstrea%a ca re%ultatele academice slabe conduc la o diminuare a respectului de sine, iar stima de sine sca%uta tinde sa fie compensata de cresterea respectului de sine n alte domenii. #opiii cu re%ultate scolare slabe or sa atraga atentia asupra lor prin acte de fronda, care"i or face sa se simta respectati de ceilalti colegi si de ei, chiar daca n sens negati . #apacitatea scolara este o importanta componenta a sinelui, a respectului de sine la rsta scolara. 9ipsa autoaprecierii, a respectului de sine si a iubirii de sine mpiedica mentinerea unor relatii de dragoste normale si mature. Pna ce persoana nu este capabila sa se iubeasca pe sine nu a putea iubii pe altcine a. 5reud si psihanalistii sustin ca semnul maturitatii este capacitatea de a iubi si a munci. $esi nimeni nu protestea%a cnd aplicam conceptul de iubire la diferite obiecte, multi cred ca este o irtute sa"i iubesti pe altii, dar ca pacatuiesti iubindu"te pe tine nsuti. 8e presupune ca, n masura n care ma iubesc pe mine nsumi, nu iubesc pe altii si ca deci, iubirea de sine este unul si acelasi lucru cu egoismul. Acest punct de edere este foarte echi n gndirea occidentala &6ohn #al in n )nstitutes of the #hristian Religion, translated bB 6. Alban, PresbBterian 7oard of #hristian !ducation, Philadelphia, 12?F, #ap.G, par.H, p.I??(. 6ohn #al in orbeste despre iubirea de sine ca despre o ciuma. 5reud orbeste despre iubirea de sine n termeni psihiatrici dar, totusi, judecata sa de aloare este aceeasi cu cea a lui #al in. Pentru el iubirea de sine este totuna cu

narcisismul, cu ntoarcerea libidoului catre tine nsuti. )ubirea nu este neaparat o relatie cu o persoana, iubirea este o atitudine, o orientare a caracterului, care determina modul de corelare a unei persoane cu lumea n ntregul ei. Ade arata iubire este o expresie a producti itatii si implica grija, respect, responsabilitate si cunoastere. Nu este un afect n sensul ca suntem afectati de cine a, ci o na%uinta acti a catre de% oltarea si fericirea persoanei iubite, cu radacini n propria noastra capacitate de a iubi. &!. 5romm, p. 3I( #onclu%ionnd iubirea este o facultate a caracterului matur, producti . F. Adolescentii critica, a. judecata adultului b. experienta adultului c. comportamentul adultului 2. Adolescentul doreste sa stabileasca cu adultul raporturi de, a. egalitate b. tipul educator * educat 14. $in punct de edere al continutului sau, imaginea de sine cuprinde re%ultatele cumulate ale, a. perceptiilor de sine b. manifestarii personalitatii c. ale repre%entarilor asupra propriei persoane d. atitudinii po%iti e ale subiectului. 11. #onceptul de sine se poate cunoaste cu ajutorul chestionarului, a. Rosenberg b. 080 c. Rorschah 1?. #ompletati spatiul ramas liber din urmatoarea afirmatie, 8tima de sine este @@@ subiectului fata de propria fiinta a. cea mai importanta componenta afecti a a b. atitudinea po%iti a sau negati a a c. iubirea 2MATURIZAREA Perioada a ietii ce face trecerea de la copilarie la rsta maturitatii, marcata de transformari corporale si psihologice ce ncep n jurul rstei de 1?"1J ani si se termina n jurul rstei de ?4 de ani, adolescenta este subiectul pri ilegiat si contro ersat al psihopedagogilor, generator de opinii si discutii contradictorii. 9a fel cum corpul se de% olta n pubertate, mintea se de% olta n adolescenta. Adolescentul nu mai accepta i%iunea ngusta si simplista asupra lumii caracteristica copilariei. !l de ine constient ca are la dispo%itie mai multe alternati e. )deile parintilor cu pri ire la stilul de iata si moralitate, modul de iata al familiei, modul de abordare locala a educatiei si asistentei sociale, politicile gu ernului, chiar si ideile despre poluare si conser area mediului nu sunt singurele alternati e posibile. Adolescentul si da seama ca exista perspecti e contradictorii, iar pentru unele dintre ele merita sa lupti. $esi un adolescent poate sa para matur din punct de edere fi%ic, creierul lui este nca n proces de formare. Partea care controlea%a impulsurile si emite judecati este una dintre ultimele sectoare ale creierului care se de% olta. 0oate studiile recente arata cum creierul adolescentului se afla ntr"un stadiu critic al de% oltarii. $e aceea tinerii trebuie pre eniti n pri inta consumului de alcool si al consumului de droguri. Alcoolul distruge celulele creierului, produce afectiuni neurologice, pierderi de memorie, probleme de n atare si pune n pericol starea generala de sanatate a tnarului. #opiii trebuie sa auda care sunt opiniile parintilor despre droguri, alcool de mai multe ori si n mai multe feluri. Adolescentii trebuie sa se

simta destul de linistiti pentru a pune ntrebari, pentru a raspunde la ntrebari si pentru a explora gndurile si sentimentele. #onsumul excesi de alcool se ntlneste a%i n multe comunitati. !ste un moti de ngrijorare pentru parinti si profesori, mai ales cnd se stie ca la adolescenti consumul de alcool este mai periculos dect s"a cre%ut pna acum. /ntre 13 si ?? de ani se cstiga noi capacitati cogniti e n relatie cu maturi%area. 0narul ncorporea%a noi alori si idealuri care"l fac sa de% olte un sentiment de autopretuire. Acum ei sunt capabili sa se piarda n sinele celuilalt, pierd controlul constient al situatiei, ceea ce repre%inta o caracteristica de ba%a a dragostei mature. Abia dupa rsta de ?? de ani se de% olta un ego si un sine puternic. +aloarea de sine l fac pe tnar capabil de a juca roluri multiple. 8tarea matura a acestei perioade este numita de !ricKson capacitatea de a genera, pentru ca indi idul care atinge aceasta perioada poate genera munca si experienta dragostei. <unca a fi cea care i a da ncredere n sine, sentimentul importantei si al priceperii. $e altfel, =eath &12FJ( defineste maturitatea prin cresterea capacitatii de simboli%are si a abilitatii de a"ti nregistra comportamente proprii, o cunoastere de sine clara, constienti%area si utili%area alorilor culturale, capacitatea de a stabili relatii personale ba%ate pe deplina constienti%are a celorlalti. /n $ictionarul de Psihologie &P.P. Ne eanu(, maturitatea este definita ca o stare functionala fi%ica si fi%iologica la care se ajunge printr"o de% oltare stadiala si care pre%inta un sistem complet de posibilitati ce se conser a stabil n etapa rstei adulte. 8e distinge o maturitate biofi%iologica, constnd din mplinirea proceselor de crestere si structurare functionala a organelor, si o maturitate psihica n care concura modalitatile de maturitate intelectuala de structurare definiti a a mecanismelor intelectuale, ceea ce mijloceste autonomia lor, de maturitatea emotionala re%idnd n diferentierea emotiilor, stabili%area sentimentelor si capacitatea de control a lor si maturitatea sociala caracteri%ata prin deplina adaptare la conditiile ietii si acti itatii sociale si prin participarea responsabila la aceasta. <aturitatea presupune ca persoana sa fi trecut cu bine prin toate starile afecti e anterioare &atasament, detasare, afiliere, dragoste(. $aca adultul a facut fata cu bine stadiilor de de% oltare emotionala, atunci ajunge sa traiasca o iata minunata. #apacitatea de a iubi este o conditie si o garantie pentru capacitatea de a munci. <aturi%area este sistemul de procese biopsihosociale care concura la o e olutie indi iduala ncheiata cu o stare de maturitate. /n maturi%are un rol important re ine programarii nati e, care n conditiile normale de echilibru cu mediul, mijloceste cresterea si organi%area functionala. <aturi%area nu poate fi detasata de conditiile mediului si de acti itatea de n atare si educatie, care sunt la om decisi e. 9a ni elul psihic si de personalitate factorii de mediu si de educatie sunt interdependenti si trec unul n altul $in punct de edere psihosocial maturi%area se refera n genere la emanciparea personalitatii, ce de ine independenta, apta de acti itati si raspunsuri psihosociale. <aturi%area intereselor si nclinatilor duce la o maturi%are profesionala. <aturitatea psihica si profesionala alcatuiesc un continuum care, n lumea contemporana extrem de complexa si n continua schimbare, capata forma unui labirint nesfrsit si nu pe cea a unei linii drepte ce se opreste ntr"un punct. /ntregul comportament al tinerilor este dependent de maturatia care se petrece n aparatul genital si care le stabileste un alt rol n societate, pe ct de nou, pe att de greu de interpretat la nceput. $e fapt, perioada adolescentei este ultima parte a formarii personalitatii omului, perioada n care se definiti ea%a caracterul iitorului adult. Procesul maturi%arii psihosociale n perioada pubertatii si adolescentei, se reali%ea%a diferentiat ntre baieti si fete, fiecare categorie a nd anumite particularitati. ? 5orme de manifestare ale maturitatii

9a prima edere, maturi%area i%ea%a, maturi%area fi%ica &se are n edere reali%area unor ndicatori biologici si integritatea anatomo * fi%iologica(L maturi%area emotionala ce i%ea%a trasaturile de personalitate, trebuintele de independenta si cooperareL maturi%area intelectuala cu experientele prin care copiii si"au imbogatit treptat mintea. 5actorii de maturi%are sunt familia, gradinita, scoala si mediul &gradul de urbani%are, natura solicitarilor(. 5amilia este instanta sociali%atoare si educationala" inclusi n transmitarea structurilor axiologice" cu ponderea cea mai mare, societatea neputnd fi, deci, indiferenta la cum or arata si ce or face iitorii ei membri &P., )lut(. Mradinita trebuie sa fie un mediu de maturi%are, mai mult dect unul de instruire. 8pecialistii &7ernart, >ulcsar( lansea%a conceptul de maturi%are scolara si ncearca sa il operationali%e%e. <aturi%area scolara este un concept integrator cu o configuratie complexa. Anali%a acestei maturi%ari n perspecti a modelului are att alente diagnostice ct si alente prognostice. <aturi%area fi%ica i%ea%a de% oltarea fi%ica generala, echilibrul fi%iologic, starea de sanatate, toate acestea repre%entnd conditii esentiale pentru acti itatea ele ului mic. Pre%entarea unor handicapuri anatomo * fi%iologice temporareN sau de lunga durata ngreunea%a, deasemenea, procesul de adaptare scolara. <aturitatea oliti a i%ea%a capacitatea de autoreglare, de reglare a trebuintelor si de inhibare a impulsurilor. <icul scolar este capabil de a sta atent si ncordat reme ndelungata si fara a obosi, daca ii oferim un program adec at. !l este capabil de autodisciplina si de acomodare cu masurile disciplinare. $isciplinarea conduitei este premisa pentru disciplinarea gndiri si emotiilor, a comportamentului n general. )ndicatorii maturitatii sociale i%ea%a trebuintele de existenta la grup. #onduita sociala adec ata la grup presupune ca, copilul sa de ina capabil sa nteleaga normele ietii de ele , sa nteleaga treptat ca situatia de ele este legata de obligatii si drepturi, maturitatea morala, sentimentul datoriei si al responsabilitatii, constiinta sarcinii. <aturitatea morala si maturitatea sociala atrag atentia asupra rolului mare al familiei, educatoarei si n atatorului. <aturitatea mintala este capacitatea de anali%a, de planificare, de ntelegere a regulii, a normei si a cantitatilor, iar maturitatea pentru munca presupune capacitatea de concentrare, perse erenta, trebinta de performanta. Personalitatea matura pentru scoala este re%ultanta corelatiei pe cele sase planuri. <aturi%area este de ni ele diferite la diferite componente, iar multiconditionarea de% oltarii de la fiecare ni el " familial, scolar, decalajele dintre planuri" sunt mascate de diferite mecanisme compensatorii. $in punct de edere socio"moral, copiii de in mai selecti i n alegerea prietenilor, pre%entnd tendinta de a a ea Ocel mai bun prieten. 8tadiul de de% oltare pentru fiecare ni el este n realitate foarte greu de diagnosticat si aceasta presupune o acti itate de durata, complexa si o pregatire speciala n acest sens. #te a forme de manifestare a imaturitatii la intrarea n scoala sunt, de% oltarea lenta dar armonioasa a personalitatii, a nd ca re%ultat o ramnere n urma generala, cau%ata de ritmul de de% oltare, de% oltarea inegala, di%armonica a diferitelor sectoare, imaturitatea propriu"%isa, datorata traumelor cranio * cerebrale, le%iuni cerebrale. $in aceasta categorie se selectea%a subiectii cu intelect de limita si cei cu debilitate mintala de diferite grade si se are n edere e olutia copilului n cele sase planuri odata cu intrarea n scoala, de% oltarea armonioasa pe fiecare plan si n ansamblu, de% oltarea di%armonica. Ramnerea n urma si accentuarea dificultatilor initiale poate

sa se datore%e faptului ca nu au fost tratate si remediate, nu s"au putut remedia aceste dificultati. /n #apitolul O )storia fauritorilor de genii din cartea O $ati copilului ostru o inteligenta scrisa de #atherin #ox se e aluea%a coeficientul intelectual al geniilor si modul de e olutie al gndirii acestora n copilarie. !ste interesant de anali%at relatia dintre instruirea precoce si aptitudinile intelectuale al acestor genii. Autoarea anali%ea%a biografiile ctor a personalitati care au a ut un )P de peste 1H4 &Moethe " la trei ani citeste, ca%ul interesant a lui 6.8.<ill, considerat un geniu fabricat, arata cum este posibil ca un copil normal sa n ete greaca la trei ani(. #onclu%iile anali%ei efectuate de #ox au fost urmatoarele, toti au primit o instruire intensi a si precoce, fiecare a trait ntr"un mediu extrem de acti , parintii nu au asteptat ca nti Osa se coaca copilul si au nceput instruirea de timpuriu. !xistau n acea epoca opinii potri it carora instruirea precoce subminea%a energiile itale si atinge creierul. ?.1. #onflictele de autoritate #ri%a de autoritate, care depaseste cadrul familial este specifica epocii noastre. Mranita dintre tinerii care se or adulti si adultii care se or tineri nu mai este distinct delimitata. $e multe ori adultii se ncapatnea%a sa ri ali%e%e cu tinerii n ceea ce pri este moda si iata erotica. #onflictele de autoritate iau, de cele mai multe ori, forma banala a unui conflict asupra limitelor, la ce rsta ai dreptul sa fume%i prima tigara, la ce rsta sa te dai prima oara cu ruj, sa iesi cu prietenii, la ce ora ai oie sa te ntorci acasa seara; &R. +incent( #onflictul nu a fi niciodata gra , daca regula este admisa de ambele parti. $ificultatea pro ine din incertitudinea parintilor asupra propriilor deci%ii, din ariatia limitelor de la o familie la alta, din influenta tele i%orului, care arata tinerilor ct de liberi sunt, fara a defini clar termenul de libertate. Adolescentul a dori sa depaseasca putin limita, iar parintii s"o respecte. Parintii stabilesc reguli de principiu a nd ca reper propria lor adolescenta, iar adolescentii or a ea sistematic o atitudine re endicati a. /ntarirea excesi a sau ngaduinta totala nlatura posibilitatea unui dialog ntre ei. Adolescentii nu"si doresc parinti amici, ci si doresc n primul rnd sa fie comandati. 5ara bataie, dar comandati. 0narul nu se poate lipsi de etalonul pe care"l constituie pentru el atitudinea adultului pe care l stimea%a. 9a 1H ani adolescentul de ine capabil sa ratione%e pe ba%a unor propo%itii abstracte si sa le nlantuiasca n mod logic, adica sa construiasca teorii si sa regndeasca lumea n felul sau. 8emn al de% oltarii lui intelectuale, acesta compara experienta proprie cu ceea ce a fost n atat si erifica temeinicia conceptiilor sale si e entual adopta unele noi, care de in, destul de frec ent, diametral opuse. Ne oia de a contesta totul nu este, la un tnar, altce a dect reflectarea unui efort intelectual, absolut normal, de a regndi totul independent si de a nu accepta nici o idee de"a gata, fara ca mai nti s"o fi trecut printr"un rationament personal. &R. +incent, p. 143( Aceasta contestare este o etapa indispensabila a maturi%arii psihologice ce pre%inta totusi anumite pericole. /) lipsesc riguro%itatea si punctele de reper, fiecare idee noua fiind pusa la ndoiala la nesfrsit distruge un rationament bine nchegat. #onstient de defectele sale, adolescentul se ndreapta cu ngrijorare catre adult, nu pentru a"i accepta ideile, ci pentru a le confrunta. +a ramne deceptionat daca nu a gasi un parinte competent, care sa aiba continuitate n ideile sale si care sa nu accepte compromisuri. Adolescentul nu doreste sa fie deceptionat de parintii lui, dar nici ai lui sa nu fie deceptionat de el. #onfruntarea trebuie sa fie nsotita de o stima reciproca si de un respect reciproc al opiniilor. Adolescentul doreste un echilibru afecti , n care sentimentele reciproce sa nu mai decurga din

dependenta. Acest echilibru afecti este una din cele mai delicate probleme, fiind deosebit de important pentru parinti sa"i ajute n mod real pe adolescenti. $aca preadolescenta este rsta educatiei sexuale, adolescenta este rsta educatiei sentimentale. 2.2 P ocesul matu i!a ii la "aiat Pubertatea nu este deosebita numai din punct de edere morfofunctional la cele doua sexe, ea este si diferit traita. /ntre maturarea sexuala propriu"%isa si maturarea psihologica nu exista un paralelism strict, cea din urma e olund mai lent, iar maturi%area psihologica a unei fete se reali%ea%a mai rapid dect n ca%ul baietilor. 0rairea pubertatii de catre adolescenti este definitorie pentru ntreaga iata si explica n mare masura deosebirea de comportamente a celor doua sexe. 9a baiat aceasta perioada este ntotdeauna critica, el simte ca n iata lui a aparut un element strain, ce se alatura sentimentelor si gndirii sale, independent de ointa sa. !ste orba de erectia fi%iologica, in oluntara, spontana, pri ita ca ce a necunoscut si nelinistitor. $aca initial puberul a prefera compania ambelor sexe, considerndu"i to arasi de joaca de seama lui, ulterior se a departa de fete, fiind atras n special de grupul de baieti. /n ochii grupului solidar de baieti, fetele sunt dispretuite, a nd un rol strict ludic, de a fi trase de par sau luate peste picior. Acest comportament este caracteristic perioadei postpubertara, fa%a de homosimpatie, n care un baiat se preocupa exclusi de sexul sau. #opilul ncepe sa prefere petrecerea timpului cu prietenii, n defa oarea timpului petrecut cu familia 9a baiat, majoritatea jocurilor au un caracter orientat preponderent spre acti itati iolente &distrugeri de bunuri(, adopta un comportament mai agresi L e ita sa se mbrace ngrijit, asemeni fetelor, ntruct astfel de comportamente nu sunt specifice barbatilor ade arati. !ste perioada gndurilor eroice, fiecare grup stabilindu" si un leader, un erou, care ntruneste caracteristicile apreciate de catre toti membri grupului din rndul adultilor apropiati, care n ochii lor se identifica cu propria lor itejie. )dolul lor a fi ntotdeauna un barbat, de multe ori tatal unuia dintre baieti, cu care desfasoara acti itati specifice baietilor &fotbal, excursii(. )ntensificarea ritmului de crestere duce la aparitia de momente mai numeroase de neatentie ce au tendinta de a se exprima prin mai putina disciplina si momente spre re erie, distragere la ore, pierderea timpului de facut lectii, abdicarea temporala de la mici sarcini familiale sau scolare. /n aceste conditii, reactiile de sanctiune sau admonestare sunt pri ite ostil. $esi majoritatea baietilor adopta astfel de comportamente, exista si exceptii n rndul acestora, baieti care nu ntrunesc din punct de edere fi%ic calitatile pentru a trece peste probele la care i supun colegii din grupul de ra% ratiti si or ramne n consecinta mai retrasi. Adultii nu reali%ea%a cru%imea cu care sunt tratati acesti copii de catre colegii lor, care i pun pe acelasi plan cu fetele si care sunt sentimentele pe care acestia le de% olta. !xpul%area lor din grupul colegilor i determina sa se retraga ntr"o iata psihica plina de complexe de inferioritate, complexe ce pot duce pna la ne ro%e reacti e. !ste un punct crucial n patologia psihica. /n cel mai fericit ca%, acesti copii or gasi preocupari mai putin agresi e &lectura, n atatul, mu%ica, colectionarea de di erse etc.(. $atorita faptului ca sunt prin forta lucrurilor mai meditati i, or trai mai profund semnele maturatiei sexuale. /ncepe sa se conture%e impulsul sexual, caracteri%at homosimpatic, dar traieste i%olat de sexul opus, pentru ca dupa cti a ani sa se pre%inte n fata lui ca adult format. Asemenea elemente de homosimpatie pot persista toata iata, spre exemplu, acele perioade n care barbatii au trait mult timp alaturi, legnd prietenii trainice, ca n ca%ul stagiului militar. !ducatia copiilor n aceasta perioada este destul de dificila, re%ultate po%iti e obtinnd doar acei adulti care reusesc sa le cstige ncrederea.

0ot n aceasta perioada, dar si mai tr%iu, apar primele manifestari sexuale. $aca aparitia caracterelor sexuale secundare i"a tulburat, cu att mai mult se or simti uluiti n fata acestor manifestari. $aca la nceput or ignora aparitia parului pubian, cu ct se or asocia mai multe semne, cu att mai mult or fi preocupati de ele. 0rairea acestor sentimente se reali%ea%a diferit, tinerii resimtind uneori rusine, jena, refu%ul de a discuta cu parintii sau cu prietenii. Elterior, prin comparatie cu tinerii de rste mai mari, or obser a mai atent ulterior aceste semne, considerndu"le de aceasta data ca noi semne ale barbatiei. Aparitia impulsului sexual determina si unele manifestari sexuale, erectia spontana a penisului, stare de care ei cauta sa se elibere%e prin cele mai ariate forme. !rectiile spontane ale penisului pot aparea nca nainte ca functia germinati a sa mature%e. 9a nceput, erectiile nu apar ca raspuns la stimuli specifici sexuali, ci, n foarte multe mprejurari, ca o expresie a tensiunii sexuale interioare. !le nu contin dorinta sexuala, ci doar re%ultatul unui impuls sexual difu%. <ai tr%iu, ca urmare a intrarii n functiune a liniei seminale a organelor genitale, erectiile spontane pot fi urmate de ejaculari &polutiuni( care, de obicei, sur in noaptea. Eneori membrii familiei acorda acestui fenomen o semnificatei patologia, cernd sfatul medicului. 0rebuie mentionat ca aceasta este o stare normala, prin care se asigura rennoirea permanenta a spermato%oi%ilor. 5iecare barbat are ejaculari nocturne, pna la rsta n care ncepe o iata sexuala reglementata. !jacularile pot fi pro ocate si de stimuli nespecifici &lecturi sau filme cu continut erotic( si sunt nsotite de obicei de isuri erotice. Aceste polutiuni nu sunt nsa traite acti si prin faptul ca apar mai ales n timpul somnului, stau n afara ointei omului. 9a un moment dat, baiatul a reali%a ca prin pro ocarea ejacularii, frectionnd cu mna penisul n erectie, a nlatura tensiunea interioara, prin descoperire proprie sau la ndemnul altor baieti ce practica acest comportament &onanie(. Acest procedeu numit masturbatie, repre%inta o fa%a a maturatiei sexuale prin care trece adolescentul si trebuie de asemenea sa fie inclusa n educatia sexuala oferita n general de catre o figura parentala a baiatului. $in punct de edere psihologic, acest fenomen nu implica probleme n general, considernd faptul ca este orba despre un fenomen firesc, de autocunoastere, mai ales pentru puberi, la care un contact sexual ne este nca posibil. 9a aceasta rsta este mai mult un mijloc de eliminare a tensiunii sexuale si prin urmare, este gresita opinia conform careia masturbatia adolescentului este simptomul unei boli psihice. $oar la adult, ea de ine per ersiune atunci cnd nlocuieste complet actul sexual. <asturbatia poate fi pri ita n fapt ca un corespondent intentionat al ejacularilor nocturne spontane, fiindca, n ultima instanta, scopul lor este acelasi. <odul n care adultii or reactiona la aceasta situatie * parintii si educatorii, a determina reactii di erse n rndul adolescentilor. #ert este ca ei trebuie sa aiba con ingerea ca acest fenomen la aceasta rsta, nu are caracterul unei per ersiuni si ca trebuie sa"i pre ina pe tineri de urmarile daunatoare a exceselor &oboseala, astenie, ne ro%a(. Remediul cel mai indicat al acestor stari de tensiune l constituie implicare adolescentilor n acti itati sporti e, n munca fi%ica sau intelectuala intensa. En program %ilnic echilibrat compus din munca si odihna, l ajuta pe tnar sa treaca peste aceste stari. Problemele sexuale ale ietii adolescentului nu trebuie exagerate, fiind doar o parte din multitudinea factorilor care actionea%a asupra lui la acesta rsta. ?.J Procesul maturi%arii la fata $aca la baiat pubertatea este la nceput resimtita ca ce a strain, ca un balast, la fata situatia este alta. !a, prin maturatia sexuala si ede existenta potentata. Pentru fata, pubertatea repre%inta punctul hotartor n iata si totodata continuarea fireasca a de% oltarii psihice. #a si n ca%ul baiatului, fata se a separa de grupul mixt de prieteni, se a ndeparta de baieti pentru a se femini%a. /n acesta perioada,

despartirea celor doua sexe se datorea%a mai ales faptului ca fetele sunt mai de% oltate din punct de edere fi%ic dect baietii. 8pre deosebire de acestia din urma, care si amintesc cu placere de cele traite n acest timp, fata a ncerca sa uite acesta perioada de tran%itie de la copilarie la tnara femeie, atunci cnd era disproportionata, plina de pistrui sau cosuri, cu tenul gras si pilo%itate excesi a. $oar anumite modificari somatice sunt urmarite cu nerabdare, cum ar fi aparitia snilor, modelarea soldurilor, ntruct acestea marchea%a stadiul incipient de de% oltare ca femeie matura a adolescentelor. $in punct de edere sentimental, pe fondul unei emoti itati mai accentuate n comparatie cu baiatul, la fata exista teama ca nu a mai fi iubita de cei pe care i iubeste. Acest lucru se datorea%a temerilor exprimate ale adultilor cu pri ire la iitorul fetelor lor, la dificultatile pe care le or ntmpina n plus fata de un baiat, nsa sunt interpretate n mod eronat, fetele a nd temeri la gndul ca proprii lor parinti au regrete n pri inta existentei lor. 0ocmai de aceea, tinerele or fi n permanenta n cautarea do e%ilor de afectiune din partea adultilor, pe care i coplesesc cu tandrete, dar gesturile lor sfrsesc prin a crea o stare de disconfort. #nd sunt respinse cu iritare din cau%a insistentei lor, ele acorda acestor gesturi de indispo%itie ale membrilor familiei o importanta exagerata si trag conclu%ia ca nu mai sunt iubite. #u rsta, ori%ontul tinerei fete se largeste si curio%itatea o ndeamna sa explore%e noi medii sociale, iesind usor din cercul familial. 5etele au pretentia de a fi considerate adulte, chiar daca nu sunt pri ite astfel de cei din jur, pretentii care pro oaca mici contradictii ntre parinti si copii, urmate adesea de interdictii si fixarea unui program, care au ca re%ultat reactii de protest. Relatiile sociale pe care acestea le leaga, sunt de asemenea diferite. 8pre deosebire de baieti, care or forma grupuri mai mari, fetele se asocia%a de obicei, n grupuri de trei sau patru persoane, care se de%membrea%a repede, ramnnd de obicei doua prietene, deseori de nedespartit. !ste tipic pentru fete, la acesta rsta, o permanenta coabitare n doua, ntreaga lor acti itate scolara, recreati a fiind desfasurata n grup. Ponderea cea mai mare o ocupa con ersatia, discutiile pe teme di erse ntre prietene, inclusi la scoala, unde, de obicei tulbura orele de curs. <icile brfe sunt n principal despre celelalte prietene si colege, cele care sunt mai de% oltate somatic si a nd deja un prieten, sunt considerate usuratice, cnd de fapt, ele adesea se imaginea%a n situatii similare. 8ubiectele fa orite de discutie sunt moda si articolele de nfrumusetare. #u timpul, fata a simti ne oia sa"si mpartaseasca sentimentele fata de altcine a, a ncepe prin a darui dragostea unui obiect, a acorda semnificatii unei melodii romantice, fara sa stie ca poate da acestei iubiri o alta destinatie. Aceasta perioada este de fapt corespondentul perioadei de homosimaptie la baieti, ea a nd nsa, pe plan psihic, o nota sexuala, deoarece obiectul principal al discutiilor l constituie iitorul sot, caminul si copiii. 0oata acesta perioada are un caracter isator si romantic. 8i aceste ise, i% orte dintr"o fante%ie bogata, constituie obiectul interminabilelor discutii dintre doua fete. <aturatia sexuala si, odata cu ea, aparitia ciclurilor menstruale, nu produc o tulburare n iata fetelor si nici conflicte n plan psihic, cum este ca%ul baietilor. )mpulsul sexual este mai difu%, mai neclar. ' fata poate a ea ise erotice cu ejacularea continutului glandelor de la orificiul aginal, dar acestea trec n general neobser ate. $e aceea, isele lor includ foarte rar dorinta de a a ea contact sexual cu prietenul lor. !le or sa fie doar admirate, curtate, cu alte cu inte, sa fie n centrul atentiei. $e cele mai multe ori, micile probleme pot fi usor depasite daca sunt mpartasite unei prietene bune care trece prin situatii similare. !ste perioada n care ncep de fapt sa se interese%e de baietii de aceeasi rsta, pri indu"i cu alti ochi. 0imiditatea si sentimentul de inferioritate dispar n momentul n

care obser a ca nu mai constituie un obiect de dispret, ci dimpotri a, to arasia lor este cautata de baieti. $ar toate flirturile, mai mult sau mai putin discrete ale tinerei fete, nu implica altce a dect cautarea dragostei pur sentimentale. $in clipa n care crede ca a strnit dragostea, adolescenta este ntotdeauna con insa ca a gasi la partenerul ei aceeasi nflacarare. Adolescentul nsa, nu se poate darui cu aceeasi genero%itate si dupa ce entu%iasmul initial se stinge, el alearga dupa alte a enturi sau alte acti itati, fata cunoscnd atunci tristetea unei deceptii n dragoste. $in punct de edere sexual, datorita faptului ca impulsul sexual este difu%, neconcentrat asupra organelor genitale, practica masturbarii n rndul fetelor este mult mai rara. 8e aprecia%a ca 4Q dintre fete s"ar masturba daca, din ntmplare, si"ar da seamaca atingerea clitorisului si a labiilor produce reactii de placere. /nsa, din punct de edere psihologic, aceasta problema nu ridica moti e de ngrijorare n rndul adultilor. 8pre deosebire de baieti, fetele traiesc pubertatea mai uniform, ntr" un mod mai echilibrat. #a si n timpul preadolescentei, si n adolescenta conflictele de autoritate se afla pe primul plan, dar au o nuanta diferita. 0inerii cauta un statut care sa le defineasca anumite drepturi. !ste un paradox mentinerea din ce n ce mai prelungita ntr"o stare de dependenta materiala si morala a tinerilor care siau atins maturitatea fi%iologica. <ajoratul legal, n numeroase ca%uri nu nseamna neaparat ca adolescentul este capabil sa"si cstige existenta. $in an n an rsta maturitatii sociale se ndepartea%a, n timp ce rsta pubertati scade. 8e asista la fenomenul nou al teen"ageri"ilor, adulti sexual, dar nca socotiti copii iresponsabili. J. #ompletati spatiul liber din urmatoarea afirmatie, $esi un adolescent poate sa para matur din punct de edere fi%ic, @@@ lui este nca n proces de formare. a. psihicul b. creierul c. sistemul cogniti H. Eltimele sectoare ale creierului care se de% olta sunt, a. partea care controlea%a ointa b. partea care controlea%a impulsurile si emite judecati c. partea care controlea%a miscarile de finete 3. #e se afla ntr"un stadiu critic al de% oltarii; a. personalitatea adolescentului b. creierul adolescentului c. constiinta P!R)'A$A 0)N!R!0)) J.1. 8ubsistemele personalitatii tnarului #uprinsa ntre ?3"J3 ani, tineretea este perioada de stabili%are si maturi%are n care subidentitatile sociale, profesionale, maritale si parentale se echilibrea%a prin dobndirea de statusuri noi si roluri cu influenta mare asupra e olutiei personalitatii si comportamentului tnarului. #omponentele temperamentale si caracteriale ale personalitatii sunt stabili%ate fara a fi rigide, mai ales cele atitudinal* alorice, si exprima un ni el nou al maturi%arii personalitatii, specific pentru acest inter al de rsta. 9atura aptitudinala a personalitatii si creati itatea se exprima n re%ultate cu semnificatie sociala si n obtinerea unui loc n ierarhia alorilor din domeniul respecti &#retu, 0inca(. !xista patru subsisteme de ba%a la ni elul acestei perioade de rsta, fiecare din ele a nd ponderea si dinamica lui n inter alul respecti . Personalitatea tnarului este constituita din patru subsisteme, ntlnite si la adult. 8ubsistemul operational, n care sunt incluse capacitatile de inter entie acti a, operationala, sisteme de lucru, interesele, aptitudinile, abilitatile. !ste subsistemul, care conform stadialitatii lui Piaget,

10

poate intra n actiune dupa ce s"au definiti at operatiile formale. 8ubsistemul operational facilitea%a inter entia celorlalte subsisteme ce duc la acumulari de informatii, cunostinte, experiente si organi%area conduitelor pe toate directiile, optimi%nd interrelatiile cu lumea nconjuratoare. 8ubsistemul emotional, care integrea%a structurile energetice de sustinere a demersurilor, seturilor de atitudini, respecti atitudinile emotionale n raport cu esecurile sau succesele anterioare, este subsistemul trebuintelor biologice, psihologice si social" culturale. 8ubsistemul structurilor sinelui, respecti perceperea, repre%entarea, idealul de sine &material, cultural, social(, ne oia de afirmare, toate constituite prin relationare cu altii este legat nemijlocit de dobndirea de noi statute si roluri. 8ubsistemul alorilor, n care se integrea%a elemente legate de reguli, norme de con ietuire, raportarea la acestea, la ierarhii autentice si conjuncturale. Acest subsistem protejea%a sinele si creea%a cadrul de extindere a idealului de sine social, prin alorificarea experientei personale si a elaborarii unor forme superioare de adaptare. &8chiopu Ersula, +er%a( 0ineretea cu modificarile subidentitatilor amintite reali%ea%a primele insertii sociale autentice cu o distributie de roluri pe criterii ale competentelor reale &nu latente( confirmate prin acti itati anterioare si prin eforturile pentru depasirea obstacolelor cu care s"a confruntat. Ersula 8chiopu orbeste de cte a moti e pentru care abordarea acestui segment de rsta a fost re%er at, exista o integrare sociala foarte di ersa n functie de antecedentele pre%ente n perioada scolaritatii, di ersitate care face dificila existenta unor criterii de clasificare clara si operantaL n conditiile insertiei sociale asistam la o schimbare permanenta a mentalitatii n raport cu elementele noi care aparL integrarea sociala a tinerilor nu a creat probleme mari n secolele anterioare, cnd ucenicia se facea n conditii de tutela se era de catre adulti. /n secolul nostru s"au produs mutatii i%ibile. Acum tineretea s"a impus n iata sociala, problemele sale s"au amplificat n perioadele de cri%a. 0inerii sufera cel mai mult deoarece ei constienti%ea%a puternic contrastul dintre real si de%iderat. /n 12FI, cu oca%ia unui #ongres )nternational, s"a ncercat o caracteri%are generala a tinerilor apartinnd generatiei post"industiale, cea care beneficia%a de a antajele de% oltarii social"economice, dar si de urmarile negati e ale supraindustriali%arii, globali%arii, largirea circulatiei internationale. 8"a considerat, ca aceasta generatie este mai bine instruita, are largi competente, stapneste informatia si comunicarea prin mijloace performante de acum, dar pre%inta o ramnere n urma n ceea ce pri este planul socio"afecti si relational. 9or le"ar fi caracteristice urmatoarele particularitati, a(. demonstrea%a caracteristicile unei adolescente prelungiteL b(. au trebuinte crescute de cunoastere, afecti itate, relationareL c(. 8unt satui material, dar flamn%esc spiritualL d(. Parcurg o cri%a speciala de afisare pentru ca se simt mai degraba beneficiarii ci ili%atiei actuale si mai putin raspun%atori de de% oltarea eiL e(. #er asiduu sa aiba sarcini importante si sa se manifeste acti , desi apoi refu%a adaptarea si integrarea reala, manifestnd deci un entu%iasm efemer urmat de o profunda descurajareL f(. Apare un fel de refu% ne rotic al responsabilitatii si asa numitul sindrom Peter Pan, de a refu%a sa se maturi%e%e. Profesor 0inca #retu considera ca, aceste caracteristici ale tinerilor generatiei postindustriale sunt mai degraba doar tendinte care se manifesta la un grup restrns de tineri, cu deosebire la cei care au crescut n conditii de supraabundenta de bunuri si resurse financiare si astfel nu si"au construit proiecte de iitor realiste, eficiente, prin care sa puna n aloare toate marile disponibilitati pe care la are acest stadiu. J.?. $e% oltarea generala si subetapele tineretii 'rgani%atia <ondiala a 8anatatii include tineretea n adolescenta prelungita si o considera ca desfasurndu"se pna la J3 de ani.

11

#onform Psihologiei romnesti, tineretea se ntinde ntre ?H si J3 de ani si cuprinde trei subperioade, subetapa de adaptare &?H"?F ani( cuprin%nd ucenicia si stagiul pe linie profesionalaL subetapa de intensificare a adaptarii profesionale si familiale &?F" J? ani(L subetapa n care se traiesc primele satisfactii si se reali%ea%a stabilitatea profesionala &J?"J3 ani(. 5iind o etapa de integrare si afirmare profesionala, sensibilitatea este perfectionata sub aspectul caracteristicilor discriminati e. Astfel obser atia i%uala dupa ?" 14 ani de exercitare a profesiei ajunge n anumite profesii foarte fina, au%ul se perfectionea%a legat si de po%itia de consumator de mu%ica, tactul si aprecierea i%uala capata finete discriminati a. Pragurile diferentiale continua sa se acorde cu o usoara scadere spre sfrsitul tineretii. !ste foarte acti a capacitatea de receptare organi%ata, tnarul fiind foarte recepti la stimuli antrenati profesional. $in punct de edere fi%ic este perioada rfului de igoare iar inteligenta, memoria, abilitatile aptitudinile sunt maximal de% oltate. Mndirea tnarului este larga, profunda, sistematica, conser nd n mare masura caracteristicile atinse n adolescenta, iar inteligenta este n progres pe tot parcursul tineretii si n stadiul adult. 8i memoria pastrea%a n general caracteristicile din adolescenta, totusi memoria profesionala se de% olta rapid, fiind sustinuta de moti atia profesionala, dar si de puternica adaptare cogniti a. /n tinerete se atinge gradul cel mai nalt de pastrare a celor memorate. #unostintele si abilitatile dau expertii si creatorii domeniului. !xista nsa si un numar de profesionisti care se recalifica, fie datorita modificarilor profesionale, fie din necesitatea recunoasterii recon ersiei fortei de munca. /n acest ca% apare necesitatea organi%arii n atarii permanente. <emoria se restructurea%a de enind acti a selecti a, inteligibila, mijlocita. Atentia este acti ata si ea pe cerintele profesionale si specificul locului de munca si al momentelor muncii. /n n atare se modifica proportia dintre n atarea programata social si cea apropiata de autodidacticism n fa oarea celei din urma. #onser area informatiei ramne n platou sca%nd ca ite%a si claritate n etapele urmatoare. $omina n atarea din necesitatea sau ocupationala. Pna la J4 de ani tinerii au o foarte mare capacitate de a n ata miscarile, dar si capacitati de reglare foarte fina de reglare a miscarilor. Astfel, ei pot obtine cele mai bune re%ultate n n atarea miscarilor complexe. $incolo de aceasta rsta rapiditatea scade usor. !xista o angajare spirituala si ner oasa tensionala n numeroase profesii, ducnd la oboseala. 'boseala se face resimtita prin pre%enta mai multor indicatori cum ar fi, unele modificari fi%iologice, consumul n exces a re%er elor energetice si acumularea deseurilor neeliminate, scaderea supletii acti itatii intelectuale, amplificarea functiilor inferioare, automatismele si ticurile. Recuperarea oboselii se face prin odihna acti a, tinerii a nd forta de recuperare mare. Promo arile, recompensarile sunt forma de stimulatie si de constituire de moti atii po%iti e n munca. $e asemenea factorii stimulatori includ si ambianta, organi%area locului de munca, estetica, confortul. Atitudinile sunt esentiale fata de lume. !le se modifica desi sunt dificultati de identificare ale acestora datorita situatiilor economice si sociale. 8ubidentitatea de rol marital, parental, profesional si social se dilata si se corelea%a. J.?.1. 8ubetapa de adaptare initiala la profesie &?H"?F ani( )nsertia sociala di ersa face dificila cercetarea. 0ineretul reali%ea%a o permanenta nnoire a realitatilor. )nsertia n iata sociala nu a pus probleme n societatile anterioare n care pregatirea profesionala si sociala erau relati se er tutelate. /n ultimul secol puternica patrundere a tineretului n iata social"politica a dus la afirmarea lui ca factor important socialeconomic. )ntrarea n iata social"economica pe ba%a de competitie si cooperare a creat conditii dure de selectie, iar somajul afectea%a n primul rnd tinerii. $e aceea tineretea ridica numeroase probleme psiho"sociale, noi n raport cu rstele anterioare.

12

#opilaria are o re%er a uriasa de sperante legate de explorarea teritoriului si oamenilor din jur, dificultatile fiind considerate situati e iar lumea stabila. $upa %ece ani apar ntrebarile legate de propriile posibilitati, alidarea alorilor si aplicarii lor n iata. 9a adolescenti apare orientarea spre iitor ca o prelungire a propriului destin. 0ineretea este ncarcata de cerinte, de contributie la schimbarea lumii. 0narul este sensibil si re oltat cnd ntlneste non alori si noncompetente si este atent si recepti la modelele ce ncorporea%a alori necunoscute. )nsecuritatea, instabilitatea alorilor sociale &ce era bine atunci nu e bine acum( duce la de alori%area profilului parental al secolului RR) si conturea%a profilul adultului actual. 0ipul fundamental de acti itate ce defineste tnarul e cel de persoana angajata social, producator de bunuri si ser icii. 0ipul de relatii de ine complex n ierarhia profesionala, cu colegii de ser iciu si prieteni, cu familia de pro enienta, cu propria familie, n toate relatiile putnd aparea contradictii. #stigarea statutului de adult ncepe cu dobndirea autonomiei economice, de aceea situatia tineretului este sub semnul pro i%oratului. 8ubetapele tineretii sunt contro ersate. Enii autori considera limita inferioara la ?4"?H ani. 9imita superioara este si ea contro ersata, $aniel 9e inson considernd"o la H3 de ani. !riK !riKson considera tineretea o rsta mijlocie si dominata de urmatoarele trasaturi, amplificarea identitatii sociale, angajarea n plan social, trairea intensa a sentimentului de dragoste, nceperea ietii de familie si de% oltarea intimitatii, tendinta de a lega relatii cu noi grupuri, dragostea dar si munca a nd loc central n structura de continut a personalitatii. /n perioada de ?H " ?F ani tnarul are un rol auxiliar n ierarhia muncii &pe lnga altii(. $ificultatile de adaptare se resimt ca tensiuni interne legate de programul de munca sau stil de organi%are. !l se confrunta cu dificultati concrete de munca si"si conturea%a rolurile sale profesionale. ' alta directie de solicitare a adaptarii e cea legata de casatorie, adaptarea la rolul de sot sau de sotie iar ulterior la cel de parinte. !xista la acest ni el de rsta, atunci cnd igoarea fi%ica este plenara si potenta sexuala maxima, frec ente tulburari sexuale generate de, " incidente sexuale cau%ate de e enimente din copilarie & ioluri, agresari sexuale(, " frustrari afecti e ce pot determina frigiditati, impotente psihice si fi%iologice, " absenta unor modele sexuale corecte din familie &modelele familiei de origine tin%nd sa se reproduca n familiile nou constituite(, " absenta, i%olarea de alti copii, un regim de austeritate sau de depri are de relatii sociale si distractii, care poate genera un comportament sexual compensator, fie un deficit de comportament prin absenta informatiilor si relatiilor reale, " imaturitatea generala si dependenta excesi a de altii, care creea%a fie un comportament infantil n relatiile cu partenerul, fie o dependenta de persoanele n raport cu care s"au format dependentele initiale, " tulburari generate de teama, anxietate, opo%abilitatea din familie, scoala, locul de munca, 8ub aspectul tipurilor de subidentitati tinerii se raportea%a diferit, iar extinderea si ponderea identitatii lor poate fi diferita n spatii socio"culturale, diferite ni ele de instruire, %one geografice. #.2.2. Su"etapa de intensi$ica e a adapta ii p o$esionale si $amiliale %2&' #2 ani( 8ubidentitatea profesionala este pentru majoritatea tinerilor prima care ncepe sa se construiasca si sa aiba o foarte mare aloare pentru ei. 8ubetapa de intensificare a adaptarii &?F" J? ani( n acti itatea profesionala, se reali%ea%a dupa adaptarea la cerintele muncii. 0narul simte ne oia de instruire suplimentara de aceea urmea%a cursuri de perfectionare, limbi, o scoala, o facultate, un

13

sport. 8e extind relatiile sociale, oficiale si semioficiale cu colegii, superiorii, subalternii. /n familie cresc responsabilitatile educati e si gospodaresti se fac eforturi de marire a confortului. 8e modifica programul familial, creste timpul de supra eghere a copiilor, olumul informational legat de educatie si sanatate, se restrng acti itatile de loisir. Acum apar probleme pri ind integrarea sociala, dar tinerii gasesc resurse si capacitati pe aceasta linie. )ntegrarea sociala este cuprinsa n mai multe forme. Astfel !. Cilliams aminteste de, integrarea ci ili%atoare &la gradul de apartenenta(, integrarea normati a &la normele sociale(, integrarea sociala, integrarea culturala &la arietatea de informatie culturala(. )ntegrarea profesionala si sociala este o conditie a adaptarii, a mentinerii sanatatii fi%ice si mentale si a de% oltarii armonioase a personalitatii. )ntegrarea sociala se reali%ea%a pe mai multe directii, nsa cea mai importanta este cea profesionala, fiind influentata att de factori obiecti i ct si subiecti i. #au%ele obiecti e tin de atentia de lucru &sanatoasa sau nu(, competentele conducatorilor, ndeplinirea sarcinilor de munca, organi%area locului si procesului de munca. #au%ele subiecti e tin de pregatirea profesionala, trasaturile caracteriale, cunoasterea greutatilor ce se ridica n acti itate, idealurile si aspiratiile indi idului. ' serie de autori orbesc de socul realitatii n contactul cu lumea profesiunilor. Acest soc al realitatii poate fi determinat de asteptarile firmelor n raport cu noii angajati, anularea biografiei de eforturi scolare anterioare, lipsa de maturitate n alegerea profesiunii. #. <iller se refera la cte a situatii ocupationale treptate si progresi e, profesionistii cu pattern"uri stabile, care de la absol ire lucrea%a n acelasi loc, cei cu pattern"uri instabile ce nu se stabili%ea%a niciodata la un loc de munca, cei cu pattern"uri de cariera concurentiala, care dupa cte a ncercari se stabili%ea%a intr"un loc si profesionistii cu pattern"uri multiple, care au disponibilitatile profesionale de lunga durata. /n integrarea profesionala a tinerilor si n reusita pe plan profesional, defecte precum lenea, egoismul, minciuna, duritatea &agresi itatea(, aroganta, alcoolismul, mpiedica reali%area. 0narul a trebui sa faca eforturi sa se integre%e n programul de lucru, sa cunoasca conditiile si exigentele ndeplinirii sarcinilor, sa"si adapte%e capacitatile fi%ice si psihice la acestea. #omunicarea si relationarea a trebui sa se largeasca progresi , tnarul trebuind sa se mpace cu situatii n care a a ea roluri secundare si cu momente de suprasolicitare. 8ubidentitatea profesionala aflata n expansiune, i%ea%a fie pregatirea profesionala de rf, fie corelarea cu domenii profesionale de perspecti a, care sa ofere oportunitati mai atracti e. 8ubidentitatea maritala este de asemenea e identiata, alorificnd capitalul pus n joc de cei doi parteneri n mod diferit. 'ferta de capital al femeilor i%ea%a preponderent capitalul estetic, erotic si intelectual &mai putin pe cel social si economic(. 9a barbati preponderent este capitalul social, profesional si economic. )n estitia de capital prin mariaj i%ea%a mai ales confortul biologic, psihic si material, orientndu"se spre posibilitatea de imagine a cuplului. )n estitia n copii este nereturnabila la in estitor, cu risc ce implica modificari n programele de lucru, fapt pentru care subidentitatea parentala presupune asumarea unor roluri nu numai formal ci cu preluare de responsabilitati, att n planul familiei, ct si n planul social &#ornelia, 0atu(. #.2.#. Su"etapa de sta"ilitate p o$esionala%#2'#) ani(. 8ubetapa de stabilitate profesionala &J?*J3ani(, se caracteri%ea%a printr"o experienta profesionala ampla de responsabilitati speciale pe linie profesionala si extindere a

14

relatiilor oficiale pe erticala. +iata n familie se stabili%ea%a, loisir"urile se largesc &teatru, filme, expo%itii, concedii(. Acti itatea profesionala actionea%a asupra acti itatii psihice sen%oriale, intelectuale moti ationale, aptitudinale. +rstele de casatorie au suferit o modificare importanta, n sensul cresterii rstei, datorita asigurarii pregatirii profesionale, acumularii de capital profesional si social. 5amilia pune probleme de mentalitate ale partenerilor, de gusturi, deprinderi, stil de iata, de ni el de cultura. $atorita cresterii ni elului general de scolari%are s"au omogeni%at casatoriile din punct de edere cultural. 5actorii economici constituie nsa un element de%armant pentru multe ncheieri de casatorii. $eci%ia de a a ea primul copil creea%a disconforturi fi%ice, tendinte impulsi e, stari depresi e. Pre%enta copilului determina o reorgani%are a familiei la conditiile generale. #opiii entrofici asigura optimi%area mediului familial oferind moti de bucurie, atenund starile de disconfort, genernd ncrederea n rolul de parinte, i determina la actiune, proiectnd n iitor destinul existentei lor. )nadaptarile profesionale si familiale se mentin relati ridicate n perioada tineretii. Pe acest plan, incidenta infractionismului, ce este destul de accentuata ntre ?3 "J4 de ani, dereglea%a adaptarea tnarului si de% oltarea armonioasa a personalitatii sale. $ereglarile de personalitate se reflecta n toate formele de acti itate, si se pot consolida n deprinderi negati e n relationarea cu cei din jur. Persistenta starilor conflictuale si de frustrare, care gu ernea%a toate actiunile sale, pot determina atitudini de nselatorie, furt, agabondaj, prostitutie, andalism, etc. #onstituirea identitatii trece printr"un amplu proces de restructurare ca urmare a dilatarii subidentitatii familiale, cultural" sociale, ocupationale si axiologice. 0inerii sunt sensibili la ameliorarea perceperii de sine si la felul n care imaginea lor este repre%entata de ceea ce cred ceilalti despre ei. !i doresc un statut diferentiat si depun eforturi pentru o exprimare complexa a nsusirilor de personalitate, alori%nd mai bine relatiile cu cei din jur. #.* Tipu i de conduita pa entala #alitatea ietii de familie este influentata de integrarea familiala. /ntr"o familie n care domneste buna ntelegere si stima reciproca, care manifesta stabilitate, copilul ocupa un loc central, copiii contribuind la coe%iunea familiala. Aparitia unui copil n familie constienti%ea%a mai bine statutul de parinte si se acumulea%a experienta pentru ndeplinirea acestui rol. !xperienta n cresterea si educarea copiilor este redusa si de aceea se pot adopta atitudini prea rigide sau prea lejere. Parintii sunt profesorii copilului nainte de scoala. 0inerii parinti ncearca sa"si discipline%e copiii abordnd atitudini diferite, parinti autoritari, hiperprotecti i, indulgenti, se eri, agresi i. Atitudinea parintilor poate determina ntreaga atitudine ulterioara a copilului fata de ei si fata de orice fel de autoritate.#opilul ncapatnat este oglinda unui adult ce se comporta inadec at, de aceea, pastrarea regulilor de con ietuire, a regimului %ilnic de masa, odihna si a unui exemplu al adultului este deosebit de important. Parintii prea tematori &nu te duce acolo ca ai sa ca%i, ai sa te murdaresti@( sau prea se eri or a ea deseori copii cuminti,dar inhibati, dependenti, crcotasi sau neascultatori hiperacti i,incontrolabili. Parintii resemnati, care nu refu%a copiilor nimic, l or face despotic, furios, agresi , incapabil sa ofere ce a. Parintii ciclici, care oscilea%a ntre da si nu, si tradea%a propriile dificultati si"si de%orientea%a copilul. Nentelegerea n pri inta atitudinii care trebuie adoptata fata de capriciile copilului, constituie un mediu patogen pentru el.

15

$aca conflictele de autoritate continua, se poate ajunge la o ade arata predispo%itie la delinc enta. <artin #ohen spune ca sentimentul de siguranta este dat de autoritatea parinteasca si ca pe copii i nspaimnta lipsa acesteia. Autoritatea, conform dictionarului de pedagogie, nseamna puterea sau dreptul de a da ordine, de a obliga sa fie ascultate, de a trece la fapte sau de a lua deci%ii finale. Ena dintre cele mai mari ne oi ale copilului este sa aiba niste parinti care sa"si nteleaga po%itia autoritara n planul dinamic al unei familii. Parintii trebuie sa fie un exemplu, sa conduca, sa calau%easca, sa directione%e, sa corecte%e si sa ncuraje%e. Personalitatea parintilor sta la ba%a structurii autoritatii pe care o impune o familie. Rose +incent pre%inta urmatoarele tipuri de conduita parentala, e identiind si consecintele acestora asupra personalitatii copilului. Parinti rigi%i, impun copiilor propriile idei, opinii, modul de a trai si a edea, obisnuintele lor, fara nici o abatere si fara sa tina cont de particularitatile indi iduale ale fiecaruia. Asemenea parinti ntiparesc n mintea copiilor repere foarte precise n timp si spatiu, care pot ajuta la ntelegerea lumii nconjuratoare. $aca nsa rigiditatea se combina cu o ngustime de ederi si de interese, or aparea drept consecinte n de% oltarea copiilor unele atitudini de infantilism si renuntare, iar mai tr%iu o saracie a personalitatii. Parinti boemi, acestia lasa copiii mai mult n seama altor persoane sau n oia lor. #a o consecinta poate sa apara la copii o lipsa de pre%enta care sa pro oace o delasare morala, lipsa unor puncte de reper n iata si a unei ba%e suficiente care sa le garante%e un sentiment de securitate. Parintii anxiosi, fac ca asupra copilului sa plane%e o presiune, deoarece acesta se simte spionat si strict supra egheat. $eoarece din gesturile sale se naste teama, copilul ajunge la un fel de deposedare de el nsusi. Parintii infantili, refu%a sa se autodefineasca n calitate de parinti si se retrag din fata oricarei responsabilitati, fiind, de regula, prea absorbiti de propriile lor probleme de afirmare personala. Aceasta departare se anulea%a uneori brusc, parintii adoptnd o po%itie prea apropiata de cea a copilului, printr"o identificare exagerata. $rept consecinta, copiii parintilor infantili risca sa nu aiba prea mare ncredere n fortele proprii si sa fie dependenti si usor influentabili. Parintii incoerenti, se caracteri%ea%a printr"o mare instabilitate pri ind modul de relationare cu copiii. Acti itatea educati a pre%inta multiple neregularitati, exigentele cele mai nemasurate alternea%a brusc cu perioade de libertate totala. $aca copilul nu are sprijinul unei personalitati puternice, care sa se substituie parintilor, el a pre%enta adesea o stare accentuata si continua de descumpanire. Parintii prea indulgenti, nu manifesta nici un fel de limita si nici un fel de re%er a n a acorda copilului tot ce acesta si doreste. $rept consecinta, copilul nu a putea mai tr%iu sa suporte nici o frustrare, culti nd totusi un anumit sentiment de ino atie. Parintii prea tandri, creea%a, de regula, un climat prea ncarcat de stimulente afecti e, fiecare parinte re arsndu"si fara nici o re%er a ntreaga lui afecti itate. Asemenea atitudini pot fa ori%a uneori conturarea la copii, pe masura ce cresc, a unor comportamente de iante pe linie sexuala. $e cele mai multe ori masurile de disciplinare le stiu din experienta proprie sau la deduc intuiti si rareori cunosc principii stiintifice si pedagogice. 8e de% olta, astfel, stiluri de actiune educationala la ni elul familiei. <ulti autori de specialitate sublinia%a importanta si aliditatea stilurilor parentale pentru educatia copiilor si e olutia lor ulterioara. 7ecKer S pune n e identa patru stiluri parental" educationale prin anali%a factorilor de caldura si control, la ba%a carora stau, n contributii diferite, controlul, suportul emotional si anxietatea.

16

1. 8tilul dictatorial, n care se manifesta un control exagerat, dar cu caldura redusa, cu cerinte mai mari din partea parintilor si cu afecti itate putina. /n aceste conditii, copiii se structurea%a ca personalitati ce si de% olta o competenta sociala sca%uta, nu dispun de criterii precise de autoe aluare, nu manifesta initiati e de angajare n acti itati si n moduri de relationare cu cei din jur, accepta cu usurinta aprecierea adultilor, iar imaginea ce o au despre ei apartine altora. ?. 8tilul autoritar, ce cumulea%a cei doi factori, caldura si controlul, iar fata de copii se manifesta cerinte nalte n paralel cu o atentie afecti a crescuta, ceea ce duce la de% oltarea independentei si responsabilitatii. !i or dobndi o mai mare competenta sociala nsotita de o mai buna adaptare ba%ata pe o autoapreciere realista. J. 8tilul neglijent, cnd din nou se cumulea%a cei doi factori, dar pe negati , n sensul ca se manifesta putina caldura sicontrol, iar educatia pre%inta alente sca%ute, ca urmare a de%interesului parintilor. #opiii pot a ea o predispo%itie spre intoleranta si impasi itate, cu un slab control emotional si cu o moti atie sca%uta, n care domina lipsa de toleranta si frustrare. Autoe aluarea are un curs, fie spre hiper alori%are, fie spre in alori%are din lipsa unor modele ale criteriilor, care stau la ba%a ei. H. 8tilul permisi , n care caldura este accentuata dar, n schimb, controlul parental este foarte sca%ut sau neresimtit de copil. #opiii e oluea%a spre o personalitate n care domina o toleranta excesi a cu dependenta de parinti sau de persoane adulte. Nu si asuma responsabilitati si manifesta comportamente fluctuante si labile, frec ent agresi " impulsi e si fac abstractie de opinia celor din jur. &+er%a.,!., +er%a.,5. p.?1?( 5amiliile de%organi%ate au n mod caracteristic tiparul de comunicare afectat, echilibrul familiei este se er tulburat de existenta conflictelor. Aliantele, coalitiile dintre membrii familiei, ca si ostilitatea lor au un rol deosebit n directionarea comunicarii. /n situatiile n care ntre soti inter in tensiuni, interactiunile parinti"copii au mult de suferit. 5amilia poate influenta copilul pe multiple cai, iar re%ultatele disfunctiei familiale se situea%a unde a ntre cei doi poli, hiperprotectie si neglijare. Parintii, cele mai importante persoane de referinta cu mediul extern, dar si toate celelalte persoane de referinta implicate n educatie, pot sprijinii sau frna de% oltarea capacitatilor copilului, pe care acesta le poseda la nceputul ietii sale ntr"o forma slaba, nede% oltata si lipsita de structura. J.3. 5amilia ca sistem <ediul n care traieste si se de% olta copilul, ni elul de educatie al parintilor, alorile morale care sunt transmise noilor generatii si pun amprenta pe relatiile ietii de familie. /n general, n familiile cu un ni el de cultura mai ridicat exista o atitudine mai liberala pri ind independenta si initiati a copilului, controlul ietii acestora, respectul mutual pentru drepturile fiecarui membru. 0oate functiile psihologice se de% olta n context social, orict de puternic ar fi motorul genetic responsabil de emergenta noilor abilitati si de tran%itia spre noi ni eluri de functionare. En potential nu de ine realitate daca cel care ngrijeste copilul nu ofera sprijin, nu mentine si nu duce mai departe eforturile copilului. 8tabilirea relatiilor este una dintre cele mai importante sarcini ale copilariei si ramne o sarcina pentru ntreaga iata. Astfel relatiile ofera contextul n care se de% olta toate functiile psihologice ale unui copil. #nd interactiunile dintre oameni formea%a sec ente consistente n timp, tragem conclu%ia ca exista un anumit tip de relatii. Astfel un parinte care lo este n mod repetat un copil n timpul mai multor contacte este descris ca a nd o relatie abu%i a cu acel copil. )nteractiunile sunt fenomene de tipul aici si acum, n timp ce relatiile presupun continuitate n timp. Relatiile sunt afaceri n doua sensuri. 8ociali%area copiilor nu este un proces ntr"un singur sens, de la parinte la copil, ci este un proces n doua sensuri

17

&de la parinte la copil si de la copil la parinte(, pentru ca, efectul pe care l au copiii asupra parintilor este la fel de mare, chiar daca este diferit, ca si efectul parinte"copil. /ntr"o familie n care domneste o atmosfera de stima reciproca, iar membrii ei se declara satisfacuti de re%ultatele interactiunilor, copilul ocupa un loc central. !xistenta unui copil poarta o semnificatie po%iti a, nsa complica relatia bidirectionala dintre soti, transformnd"o ntr"una tridimensionala. #opilul si exercita influenta asupra familiei, restructurndu"i acti itatea, impunnd o modificare adaptati a. /n conditii normale acest lucru nu duce la un de%echilibru familial ci doar la o noua organi%are, impusa de teluri considerate de parinti demne de sacrificiile lor. Nu doar copilul este cel care influentea%a echilibrul familial, mai ales lund n considerare ade arul demonstrat de psihopediatri si anume ca interactiunea dintre doua persoane se schimba n pre%enta celei de"a treia, chiar daca este orba de duplexul mama"copil, iar persoana care se interpune este tatal copilului. Pentru a ntelege de% oltarea unui organism trebuie anali%ata starea pre%enta a indi idului n relatie cu setul complex al schimburilor dintre indi id si sistemul lui primar &primul sistem, locul unde este crescut indi idul, cei ce"l ngrijesc, sistemul cu care indi idul are primele schimburi(, dar si cu sistemele adjuncte &sistemele de care depind membrii primului sistemL locul de nastere parintilor, locul de munca, scoala, comunitatea religioasa, ecinii@(. $atorita interdependentei structurilor componente, sistemul considerat ca un tot, poate de% olta diferite functii globale, de o finete si o complexitate mult mai mare dect suma functiilor subsistemelor componente. 'rice modificare la ni elul unui subsistem duce la modificarea ntregului sistem. Psihologia de% oltarii promo ea%a o abordare sistemica si holistica a organismului uman, a%ut simultan n dimensiunile lui biologice, psihologice, sociale si culturale. &<unteanu Ana( #onceptul filo%ofic de holism este diametral opus atomismului. Atomistii sunt de parere ca orice ntreg poate fi di i%at si anali%at n partile componente, precum si n relatiile existente ntre aceste parti componente. =olistii sunt de parere ca ntregul este mai mult dect suma partilor. En sistem este un ansamblu de elemente aflate ntr"o ordine nonntmplatoare, care functionea%a pe ba%a unor reguli si dispune de homeosta%ie. #onform teoriei lui 7ertalanffB sistemul este mai mult dect suma partilor. Astfel familia este mai mult dect suma membrilor ei componenti, importanta fiind mai ales interactiunea dintre ei, care se reali%ea%a dupa anumite reguli, a nd anumite functii si ncercnd sa mentina un anumit echilibru n interiorul ei. Atunci cnd este orba de probleme legate de relatii, exista o alta persoana asupra careia sa ne concentram si a em tendinta de a edea problemele altora si uitam ca orice problema legata de o relatie este comuna. #uplurile au tendinta de a discuta cel mai mult atunci cnd exista o ruptura sau o problema de re%ol at. Preocuparea fiind mai ales de a distribui ina uitnd ca munca n echipa se ba%ea%a pe o abordare comuna. 5amilia foloseste si ea mecanisme de feed"bacK prin care si mentine stabilitatea si echilibrul dinamic. 5eed"bacK"ul po%iti semnali%ea%a ne oia de a modifica sistemul, pentru a"l face sa e olue%e, n timp ce feed"bacK"ul negati semnali%ea%a ne oia de a reechilibra sistemul, datorita unei perturbari. 8istemul familial operea%a prin intermediul pattern"urilor tran%actionale. 0ran%actiile repetate stabilesc pattern"urile legate de cum, cnd si cu cine se relationea%a, iar functia lor este de a regla comportamentul membrilor familiei. 5iecare familie are pattern"urile ei de functionare care sunt mentinute prin doua tipuri de constrngeri, unul generic referitor la regulile uni ersale care gu ernea%a organi%area familiei &ierarhia puterii(, altul idiosincratic, referitor la expectatiile reciproce ale unor membri. 5iecare dintre membri familiei contribuie la de% oltarea si ntarirea acestor asteptari. 8ubsistemele familiei sunt, subsistemul adultilor&marital(, subsistemul parental, subsistemul fratriilor&fraternal(. 8ubsistemul marital include de regula diada sotilor.

18

Rolul preponderent este acela de a modela intimitatea si angajamentul. Principalele abilitati necesare pentru a ndeplini acest rol sunt complementaritatea si acomodarea reciproca. #omplementaritatea permite fiecaruia sa ofere fara a a ea sentimentul ca pierde, si fara a"si epui%a resursele. 8e spune ca n spatele fiecarui barbat puternic se afla o femeie puternica, adica o sau un partener care l ajuta si l sustine. <ajoritatea a em o atitudine po%iti a fata de propria persoana atunci cnd obtinem ceea ce ne dorim. Atingerea unui scop important face minuni n ceea ce pri este imaginea noastra despre noi. )ar atunci cnd partenerul ne ajuta sa reali%am ceea ce dorim, legatura cu el se ntareste, se consolidea%a, pentru ca ne sprijina. Astfel sprijinul trebuie sa fie reciproc, pentru ca altfel partenerul de ine o resursa pentru a"l ajuta pe celalalt si nu primeste nimic n schimb, ajungndu"se la resentimente. 8ubsistemul parental apare atunci cnd se naste primul copil si cuprinde de obicei parintii, dar poate cuprinde si bunicii. Rolul lor este de a"i creste, a"i ghida si de a"i disciplina. $e multe ori apar dificultati deoarece adultul de ine n acelasi timp partener n diada maritala, dar si parinte pentru copil si nu ntotdeauna aceste functii pot fi ntrepatrunse eficient. Acest lucru poate duce la destabili%area cuplului marital, prin atragerea unui copil n interiorul acestui subsistem sau la i%olarea copilului de catre cuplu marital. 'rice influenta exterioara asupra copilului are efecte asupra subsistemului parental, dar si asupra celui marital. Armoni%area cu cealalta persoana n ceea ce pri este aspectele importante, astfel nct persoana sa functione%e pentru a"i ajuta pe altii sa se simta n largul lor. 8ubsistemul fratriilor include copiii din familie si le ofera acestora primul grup social n care sunt cu totii egali. Aici copiii n ata cooperarea, negocierea, competitia, suportul reciproc. /n familiile cu multi copii, exista o diferentiere a rolurilor si mai accentuata, cel mic nca mai este ngrijit si ghidat, n timp ce fratele mai mare poate experimenta deja contactele si contractele cu mediul extrafamilial. 5iecare subsistem are ne oie de granite clare, dar flexibile pentru a se proteja de ne oile celorlalte subsisteme, dar si pentru a fi capabil sa negocie%e si sa interactione%e cu acesta. ' familie nu poate dainui fara un anumit grad de ncredere. Relatiile cele mai pline de satisfactie presupun a mpartasi, a n ata multe despre ceilalti membri, a comunica. /ncrederea nseamna sa fi onest n legatura cu ceea ce alegi sa spui, n legatura cu limitele minime si maxime pe care le stabiliti pentru copii, dar si tipul de limite pe care le a eti is"T" is de alorile importante. +alorile nsotesc con ingerile" adica regulile de lucru, idei pe care le acceptam n ciuda e identei contrariului. <ulte dintre con ingeri sunt preluate de la modul n care parintii nostri alcatuiesc un cuplu si generali%am aceste comportamente. 8chimbarea sociala a mai rasturnat din aceste con ingeri si alori, dar indiferent de organi%area la care se ajunge trebuie ca partenerii sa se asigure ca functionea%a pentru ntreaga familie. Rolurile si statutele noi l indi iduali%ea%a pe tnar, l ancorea%a n responsabilitati si i creea%a o expansiune pe linia autoreali%arii. Astfel tnarul este determinat sa adopte atitudini comune si corelate cu cei din jur pentru a mentine coe%iunea familiei. !xercitii si teme pentru seminar, 1. #onform Psihologiei romnesti, tineretea se ntinde, a. ntre ?H si J3 de ani b. intre ?3 si H3 de ani ?. 0ineretea cuprinde urmatoarele subperioade,. a. subetapa de adaptare initiala la profesie &?H"?F ani( b. subetapa de stabilitate profesionala &?F" J? ani(. c. subetapa de implantatie profesionala si familiala &J?"

19

J3 ani(. J. Pentru tnar, maximal de% oltate sunt, a. inteligenta, b. memoria, c. abilitatile d. aptitudinile H. Mndirea tnarului este, a. formala b. preoperationala c. sistematica 3. /n perioada tineretii prelungite inteligenta este, a. ntr"un usor regres pna la sfrsitul ietii b. este n progres I. #el mai nalt grad de pastrare a celor memorate, se afla n perioada, a. copilariei b. adolescentei c. tineretii G. 0inerii nu au o foarte mare capacitate de a n ata miscarile. a. ade arat b. fals F. 0ipul fundamental de acti itate n perioada tineretii este, a. jocul b. munca c. n atarea 2. 0ipul fundamental de acti itate ce defineste tnarul este cel de, a. persoana angajata spiritual b. persoana angajata social c. producator de bunuri si ser icii. 14. #ompletati spatiul liber din textul urmator cu una din ariantele, !riK !riKson considera tineretea o rsta @@@ si dominata de urmatoarele trasaturi, amplificarea identitatii sociale, angajarea n plan social, trairea intensa a sentimentului de dragoste. a. a pro i%oratului b. adult c. mijlocie d. cu tensiuni interne 11. /n structura de continut a personalitatii tnarului un loc central l ocupa, a. munca b. dragostea c. angajarea n plan social 1?. Pentru majoritatea tinerilor prima subidentitate care ncepe sa se construiasca este, a. subidentitatea familiala b. subidentitatea profesionala c. subidentitatea paternala

20

1J. )n perioada tineretii, subetapa de intensificare a adaptarii n acti itatea profesionala se desfasoara n inter alul, a. ?H * ?F ani b. ?F * J? ani c. J? * J3 ani 1H. #ompletati spatiul ramas liber din afirmatie, integrarea @@@ este o conditie a adaptarii, a mentinerii sanatatii fi%ice si mentale si a de% oltarii armonioase a personalitatii tnarului, cu una din ariantele urmatoare, a. familiala b. profesionala c. sociala 13. #. <iller se refera la cte a situatii ocupationale treptate si progresi e, profesionistii cu pattern"uri instabile, care, a. au disponibilitatile profesionale de lunga durata b. nu se stabili%ea%a niciodata la un loc de munca c. care dupa cte a ncercari se stabili%ea%a 1I. )n perioada tineretii acti itatea profesionala actionea%a asupra, a. acti itatii psihice sen%oriale b. acti itatii intelectuale c. acti itatii moti ationale, d. acti itatii aptitudinale. 1G. #opiii entrofici asigura, a. disconfort n familie b. confort n familie 1F. /n subsistemul marital rolul principal este, a. creste, ghida si de a disciplina copii b. cooperarea si suportul reciproc c. de a modela intimitatea si angajamentul 12. /n subsistemul fratriilor copii n ata, a. cooperarea, b. negocierea, c. competitia, d. suportul reciproc. ?4. #are maturi%are psihologica se reali%ea%a mai rapid; a. A baiatului b. A fetei ?1. Maseste n experienta ta de iata familiala exemple de feedbacK po%iti si feed"bacK negati . ??. #aracteri%ea%a subsistemele familiei din care faci parte si ncearca sa descoperi tipul de granite dintre ele. ?J. $upa parerea ta, car sunt comportamentele care intra n rolul conjugal al sotiei si care sunt cele care intra n rolul conjugal al sotului. ?H. #um ai descrie tipurile de conduita parentala din familia ta de origine; ?3. #um ai descrie tipurile de conduita parentala din familia ta actuala. ! identia%a consecintele acestora asupra personalitatii copiluluiUcopiilor. P!R)'A$A +VR80!9'R A$E90!

21

H.1. $e% oltare generala si subetapele rstelor adulte 5i%iologic perioadele de crestere sunt dominate de procesele anabolice, iar cele de mbatrnire de catabolism. !xista nsa sisteme de regresie chiar n perioadele de cea mai intensa crestere. !mbriologii semnalea%a degenerari ale unor %one cerebrale chiar la embrioni. Pe de alta parte =. 7. 6ames a semnalat stabili%ari functionale pna la I4 * G4 ani. $ealtfel, sistemul ner os autonom este extrem de re%istent la procesele de in olutie. =ipotalamusul este acti si n progres si peste I4 de ani. /n ntreaga masa a creierului, partea cea mai perisabila se afla la ni elul cortexului si a creierului mic. Numarul neuronilor care se distrug n masa creierului creste dupa ?3 de ani. 5unctional, acti itatea intelectuala este alimentata si ntretinuta de solicitarile per anente profesionale, culturale, sociale, de confort care de in numeroase si responsabile la adult. <entinerea igorii fi%ice, solicitarea optionala a sistemului ner os si a sistemului muscular influentea%a si igoarea psihica. )giena mintala si psihosomatica ad aceasta relatie ca esentiala. !xista doua aspecte, mbatrnirea si patologi%area, un fel de mbatrnire a rstelor. Apare o crestere desi nu prea este e identa, a numarului de %ile de mbolna ire. $e exemplu la ?3 de ani se pot nsuma cam ?,3 %ile de boala anual, la I3 de ani cam J3 de %ile. #ele mai bune performante de forta si durata se manifesta ntre ?4 * ?2 de ani. $upa H4 de ani forta fi%ica scade usor descreste energia cu att mai mult cu ct inima si plamnii intra ntr"o fa%a de micsorare a capacitatii de pompare a sngelui. #a urmare, descreste tonusul muscular, creste cantitatea de grasimi, mai ales la persoanele sedentare. Enii autori ca <uller =egemann considera ca scaderea performantelor cu rsta au loc din cau%a nicotinei, cofeinei, alcoolului, somniferelor etc. 0ot dupa H4 de ani are loc un declin al ederii, ce a mai marcant, ceea ce a face necesara purtarea de ochelari. Au%ul scade si el dar mai putin e ident. Pielea de ine mai putin colorata, mai uscata apar cearcanele mai accentuate sub ochi si riduri sub coltul extern al ochilor. 7arbatilor li se rareste parul, apar firele albe. Are loc o crestere a regiunii pntecelui ceea ce duce la modificarile siluetei. Pe plan profesional se ating expectatii mai nalte sau de ine mai clara imposibilitatea de a accede la un anumit post. Acest fapt determina o reajustare a asteptarilor si obiecti elor de lunga si scurta durata. #erinta de schimbare este att de mare nct s"a raspndit ideea ca ntre H4 * 34 de ani omul si schimba fie slujba, fie locuinta fie partenerul de iata. Asadar de% oltarea sen%oriala se reali%ea%a la rstele adulte sub influenta antrenarii caracteristicilor discriminati e, efectele se repercutea%a mai ales n cresterea caracteristicilor discriminati e si de identificare ale capacitatilor sen%oriale antrenate si scaderea relati a a pragului absolut minimal, a mai tuturor tipurilor de sen%atii si perceptii, chiar si a celor dureroase, desi dupa 33 de ani se manifesta dureri surde ce se prelungesc n timp si sunt de natura artritica si reumatica. Au loc schimbari relati importante n structura generala a caracteristicilor psihice. #apacitatile sen%oriale se de% olta n anumite directii sub influenta profesionali%arii si se deteriorea%a sub influente con ergente biologice si de suprasolicitare. $upa 34 de ani scade capacitatea de obser are i%uala si de aceea multi oameni utili%ea%a lentile de contact sau ochelari. /n schimb, estimatia artistica si estetica a ederii este n crestere pna foarte tr%iu. 6. 7irren considera ca ntre ?4 * I4 de ani are loc scaderea de 14 * ?4Q a reacti itatii sen%oriale generale. /n opinia lui <. 7uhler rapiditatea capacitatilor cogniti e scade la aproximati J4 de ani, iar preci%ia n jurul rstei de H4 de ani si mai e ident dupa 34 de ani. /ntre ?4" I4 de ani are loc o micsorare continua a cantitatii de lumina ce patrunde n pupila si o scadere a capacitatii de acomodare a cristalinului, ceea ce contribuie la reducerea ite%ei de excitatie i%uala. Aceste modificari ale pragului de lumino%itate se

22

corectea%a prin iluminatii de sura mai strategic ase%ate pentru acti itati de lectura, scris, desenat etc. si prin protejare i%uala. !xista totusi si persoane care ad normal pna la 34 * I4 ani. !fectele rstei asupra sistemului i%ual apar ncepnd cu rsta de H4 de ani pentru structura optica si de la I4 de ani pentru structura retiniana. Astfel declinurile nu au aceeasi semnificatie nainte si dupa I4 de ani. Acuitatea auditi a este de maxima intensitate ntre 14 * 1H ani, urmea%a o scadere foarte lenta ca dupa H4 de ani sa aiba loc o scadere mai e identa. Au%ul este solicitat n mod predilect n unele profesii cum ar fi, cele mu%icale, de educatie mu%icala, la cei ce lucrea%a cu motoare sau n mine, n telefonie capatnd amprente de profesionali%are, au%ul fiind foarte sensibil la efectul mbatrnirii. !xista nsa n numeroase profesii o poluare de %gomote, care modifica si slabeste acti itatea auditi a, fapt e ident si dupa J3 de ani. 8ensibilitatea tactila are o curba lenta de descrestere dupa H3 de ani. 0actul este simtul de maxima eroti%are. 0actul se profesionali%ea%a, fiind foarte acti la inginerii constructori, la muncitorii de confectii, din industria mobiliera etc. <irosul se perfectionea%a si el n anumite profesii. /n genere omul nu are un miros prea de% oltat. 0otusi, cei ce lucrea%a n industria chimica, cosmetica, marinarii, geologii au forme de miros asociate cu a%ul si sensibilitati prin intermediul carora simt apropierea furtunii, pre%enta unor %acaminte. #onsumul de bauturi, precum si statul n camere neaerisite degradea%a mirosul n jurul rstei de H4 de ani. Atentia ntre J4*J3 de ani scade ce a mai e ident, iar ntre J4*34 de ani mai discret. Aceasta scadere este mai e identa n ca%ul n care concentrarea atentiei este solicitata o perioade mai ndelungata fara ntrerupere. #reste n perioada primei maturitati, se mentine n a doua si scade discret ulterior. 'amenii adulti stiu sa do%e%e fortele interioare mai bine, poseda un fel de autoreglaj optimal deri at din experienta. 9a J3 * H4 de ani stiu sa transpire si sa autoregle%e bataile cordului, astfel nct sa obtina performante de concentrare a atentiei pe perioade ndelungate. $eosebit de mult se de% olta olumul si distributia atentiei. <emoria se restructurea%a sub influentele profesiunii. 8e retin incidentele critice, problemele cheie legate de acti itatea profesionala specifica. <aximul de utili%abilitate se considera a fi atins la ?3 de ani. 5oarte dependenta de structura solicitarilor de iata, memoria adultului este ndreptata spre obiecti e, are suplete. !. ). 8tepano a considera, ca de fapt, memoria la adult atinge apogeul de% oltarii sale. !xista probleme ale memoriei de scurta si de lung durata. <emoria de scurta durata se deteriorea%a mai substantial n ca%uri de socuri, boala, stari de tensiune. $intre componentele memoriei, fixarea si pastrarea au o foarte mare longe itate n memoria de lunga durata. Recunoasterea si reproducerea de in ce a mai putin prompte dupa 33 ani. $intre tipurile de memorie, cea logica este mai re%istenta, cea mecanica pre%inta semne de scadere ntre H4 * H3 de ani. /n atarea psihomotorie implicata n formele de acti itate curenta se afla n platou pna la 33 ani, cnd stngacia si nendemnarea de in mai e idente. !xista totusi un procent de pna la J4 Q de persoane peste 34 de ani cu ndemnari relati nealterate si capacitati de n atare psihomotorie bune. $epinde de experienta anterioara, de ct de mult este obisnuita persoana cu miscarea. Adultii care se antrenea%a si tin la miscare ramn ioi n achi%itionarea de miscari, manualitate si deprinderi psihomotorii. Rolul antrenamentului este foarte important n tipologia n atarii chiar si la rstele adulte tardi e. /n ceea ce pri este inteligenta n perioadele adulte, exista date di ergente numeroase. !le se refera mai ales la ipote%a descresterii potentialitatii intelectuale n jurul si dupa H4 de ani.

23

8chaie arata ntr"un program de studiu al inteligentei pe 344 de 8ubiecti, ca acestia nu au a ut caderi ale ambelor ariabilelor inteligentei, respecti la comprehensiunea erbala si rationament inducti , dimpotri a a nregistrat usoare cresteri datorate acumularii de experienta. 8tudiile lui 8tepano a pe ?J44 persoane ntre 1F * H4 ani au pus n e identa ca exista doua perioade ale de% oltarii intelectuale si anume, ntre 1F * ?3 ani si ?I " H4 ani cu anumite momente de rf ale inteligentei, atentiei, memoriei. 8e considera ca n de% oltarea inteligentei este implicata o influenta mai mare culturala si sociala. Enii considera ca igilenta este maxima la J4 de ani apoi descreste, iar cunostintele ating maximul la H4 de ani cu posibilitatea de achi%itie pna la I4 de ani. #reatia cere eforturi, experienta si insistenta n domeniu. Adultul este fauritorul principal al ietii sociale si al progresului. /n acelasi timp, adultul este marcat de mentalitatea si stilul de iata, de copilaria si adolescenta lui din deceniile trecute. Astfel, exista anumite conditii ce si"au pus amprenta asupra de% oltarii n copilarie si adolescenta adultilor, conditii si e enimente ce au modelat felul de a gndi, a fi si a actiona. $e aceea exista diferente pri ind potentialul psihic uman de la o etapa la alta de iata. /n acelasi sens, exista e olutii socioprofesionale si ocupationale, diferente de aspiratii profesionale, de stil de iata, de statute si roluri sociale pe rste, dar si de inter entie a factorilor biologici &Ersula 8chiopu, +er%a !.(. Au loc forme de exprimare de maxima forta si energie, rstele adulte fiind numite si rste acti e. Psihologii mai cunoscuti, care au anali%at stadiile adulte, au ncercat sa identifice unele aspecte diferentiatoare. Allport Mordon a enumerat cte a trasaturi specifice adultului, constiinta de sine larga, relatii si raporturi intime, securitate emotionala fundamentala, preocupare obiecti a, obiecti are de sine, armonie relati a cu propriile achi%itii din experienta personala.<oers =. &123J( n $ie !ntAicKlungsphasen des menschlichen 9ebens, reali%ea%a o periodi%are a rstelor punnd accentul pe rstele adulte, criteriile de periodi%are fiind putin neclare. $in punct de edere al recepti itatii de n atare,perioadele se manifesta astfel, 1. Prima perioada a ietiiL copilaria si tineretea, cuprinsa ntre 4 si ?4 de ani, se caracteri%ea%a prin n atarea inclusi scolaraL ?. A doua perioada a ietiiL prima perioada adulta dominata de tinerete, ntre ?1 si J4 ani, perioada n care domina autoinstruireaL J. A treia perioada a ietiiL a doua perioada adulta, mie%ul ietii umane, ntre J1 si HH de ani, caracteri%ata ca cea mai sca%uta perioada de recepti itate prin instruirea adultilor. /n aceasta perioada dispare interesul pentru n atareL H. A patra perioada a ietiiL a treia perioada adulta, n care apare cri%a de autocunoastere si este cuprinsa ntre H3 si 33 de ani fiind cea mai puternica perioada de cri%eL 3. A cincia perioada a ietiiL este prima perioada a batrnetii, 33 de aniL I. A sasea perioada a ietiiL a doua perioada a batrnetii, decesul. #larence 6. 9euba stabileste numeroase diferente ntre adultul tnar, mijlociu si adultul tardi , importante fiind influentele culturale, sociale ale personalitatii adulte, dar se exprima particularitati si n de% oltarea sen%oriala, ner oasa, glandulara, se de% olta si se complica planul mental si al simbolurilor. 0homae =. atrage atentia asupra faptului ca, n perioada rstelor adulte, trebuie sa se aiba n atentie rolurile, sarcinile care maturi%ea%a n sensul implantarii omului n sarcinile si responsabilitatile sociale. R. 7ergler &1232( s"a referit la faptul ca, atitudinile sunt dimensiunile psihice cele mai sensibile, deoarece sunt influentate de toate e enimentele ietii sociale, dar mai ales

24

de, concurenta sociala si profesionala, situatia familiala, interiori%area lumii si imperfectiunile ei, ocupatiile cu monotonia propriei ieti cotidiene, interiori%area caracterului definiti al propriului destin. #.#. <iles anali%nd stadiile adulte, a considerat ciclurile ietii ca fiind axate pe ciclurile de aparitie si crestere a copiilor, a familiei ca unitate. 9. $. #ain considera ca una este sa fi tatal unei fete de %ece ani si sa pose%i pattern" urile de conduita corespun%atoare, sau tata la J4 sau G4 de ani. Alti autori emit ipote%a ca starea adulta este de consolidare sau ca preparatia pentru munca ar trebui luat drept criteriu al mpartirii stadiale. $ouglas =all sublinia%a faptul ca, femeile sunt mai dependente de e olutia familiei care marchea%a ciclurile ietii lor. <. :late &12G3( a schitat o mpartire a rstelor adulte dupa cum urmea%a, 1. tineretea, ncepe la ?4 de ani si se caracteri%ea%a printr"o mai mare armoni%are, stabili%are si maturi%areL ?. maturi%area, perioada celei mai nalte producti itati, a maximei reali%ari, este perioada adultaL J. in olutia, se caracteri%ea%a prin declin compensat,prin u%ura datorata mbatrnirii etc. E. 8chiopu si !.+er%a folosesc drept criterii de diferentiere tipul fundamental de acti itate si tipul de relatii implicate. Astfel tipul fundamental de acti itate l repre%inta expansiunea cumulati a n caracteristicile muncii profesionale si n ierarhia posturilor de munca, iar structura relatiilor de munca sociale si de familie repre%inta tipul fundamental de relatii. 5luctuatia criteriilor de diferentiere a stadiilor, inclusi a celor adulte este foarte mare. $e asemenea apar diferente n ceea ce pri este limitele inferioare si superioare ale fiecarei etape. 8e pot diferentia urmatoarele subetape adulte, 1( J3 * H3 ani. 8e poate considera ca se consuma rsta adulta de stabilitate n care implantatia profesionala este intensa, acti itatea e cumulati a, intensa si creatoare. Adesea la aceasta rsta se mai parcurge o facultate sau un doctorat, o scoala de perfectionare etc. /n iata de familie copiii ncep sa frec ente%e scoala, deci creste continutul subidentitatii de parinte. ?( H3 * 33 ani. 8ubidentitatea de sot si parinte se a diminua usor datorita faptului ca copiii nu mai necesita o atentionare permanenta. ! olutia feminina este ncarcata de indispo%itii si anxietati cu substrat biologic hormonal &menopau%a(. J( 33 * I3 ani. Perioada adulta prelungita se caracteri%ea%a printr"o oarecare diminuare a fortelor fi%ice, o perioada critica mai ales pentru femei. 5amilia se afla n plin proces de denucleari%are. )ntrarea n perioada de pensionare echi alea%a cu o importanta restructurare a ntregului regim de iata, acti itate, relatii sociale etc. H.?. $inamica identitatii 8ubidentitatile profesionale constituie aspectul ce repre%inta persoana n perioadele adulte. 9a dilatarea si contractarea subidentitatii contribuie, randamentul, efectele, asteptarile de e aluare &cum te astepti sa te e alue%e altul( ca si cele de recompense, prestigiu. 0oate acestea sunt foarte importante la adult. Perioada de la J3 * H3 ani se mparte n doua subperioade, J3 * H4 ani si H4 * H3 ani. 9a J3 * H4 de ani n ierarhia profesionala se ajunge la functii medii. +iata profesionala de ine mai densa n probleme ce se resimt mai dificile si mai complexe. /n iata de familie apar probleme noi. #resterea copiilor, probleme legate de intrarea acestora n scoala aduc dupa sine aspecte de educatie si instruire mai complicate, mai ales ca primul copil poate intra n perioada pubertatii si poate crea tensiuni de opo%abilitate, nemultumiri. 8tatistic aceasta perioada este perioada celor mai numeroase desfaceri de casatorie

25

* mai ales daca sotii lucrea%a n locatii diferite si fac na eta lipsind foarte mult de acasa. 0otusi angajarea mai profunda n munca creea%a un echilibru al personalitatii. /n perioada H4 * H3 de ani, experienta profesionala de ine bogata la mai multe persoane. 'mul se simte n mijlocul ietii. #apacitatea de munca si randamentul se afla n prim plan, perioada fiind una de expansiune sociala si profesionala. /n familie se reinstalea%a echilibrul, iar opo%abilitatea copiilor este tratata cu mai mult calm, ceea ce arata ca familia a achi%itionat o experienta pedagogica. 5amilia poate fi confruntata cu decesul parintilor &bunicilor(, ceea ce a duce la interiori%ari profunde. /n perioada adulta de stabili%are de la H3 * 33 ani, rolul de sot si sotie se cunoaste mai bine. 8i aceasta perioada se di ide n doua subetape de cte cinci ani fiecare. $e la H3 de ani la 34 de ani n munca re%ulta gradatii sau gratificari ce permit marirea confortului n familie, planuri mai complexe de acanta. )n perioada de la 34 de ani la 33 ani se exprima din nou trecerea printr"o cri%a de interiori%are pro ocata de climacterium &menopau%a la femei(. Aceasta cri%a biologica este nsotita de disconfort fi%ic si are loc mai de reme sau mai tr%iu. /n familie ncepe procesul de denucleari%are, primii copii se casatoresc, intra n productie au proprii copii. /n perioada sau rsta adulta prelungita de la 33 de ani la I3 ani subidentitatea profesionala si cea socioculturala ncep sa se distante%e si sa se descarce de sarcini. 9a 33 * I4 ani numeroase profesioniste se pensionea%a, ceea ce modifica bugetul familiei si programul ei. 7arbatii continua participarea lor la procesul muncii. +iata de familie se simplifica ntr"un fel. $istractiile de in mai putin impro i%ate. !xista o oarecare rutina reconfortanta a ietii de familie &tabieturile(. ! ident aceste corelatii si intercorelatii ntre subidentitatipot fi extrem de diferite de la ca% la ca%. *.#. +n,ata ea- o acti,itate de $o ma e'de!,olta e permanenta a personalitatii Procesul de n atare implica dimensiuni cogniti e, afecti e si moti ationale ale personalitatii umane. Pentru adulti, nu este o problema de acumulare sau de completarea a cunostintelor, ci o reorgani%are si restructurare. /n atarea permanenta este sistemul de instruire directionata n cicluri de scurta durata sub diferite forme. !ducatia permanenta numeste toate formele de pregatire profesionala n ederea perfectionarii exercitarii unei acti itati profesionale. !ducatia populara &prin uni ersitatile populare( are n edere un e antai mai larg de pregatire culturala pentru iata sociala, ci ica, economica. Aceste forme de n atare se reali%ea%a fara o necesitate mediata. /n schimb reciclarile sunt legate direct de cerintele societatii si ale omului inclus n subidentitatile sale. Acestea repre%inta forma cea mai complexa si noua a n atarii permanente. /n atarea permanenta prelungeste durata participarii la rsta acti a prin mbogatirea de cunostinte si adaptarea la schimbari, la conditii noi, micsorea%a diferentele de pregatire. /n atarea implicata n educatia permanenta se adresea%a ni elurilor sen%orio"motorii, psiho"motorii, ni elurilor intelectuale, morale, culturale, afecti e si estetice. !ducatia permanenta este ceruta de, a(. perimarea cunostintelorL b(. perimarea profesionalaL c(. perimarea de tehnici ale disciplineiL d(. perimare de post, sau de functie, re%ultata din faptul ca numirea n posturi noi solicita nu numai cunostintele profesiei lor anterioare ei, ct si altele. Aceasta perimare pune putine probleme de reciclare unui generalist sau unui bun specialist. Perimarea profesionala exista ntotdeauna n legatura cu anumite probleme speciale, si cu ct speciali%area e mai ngusta cu att perimarea este mai e identa.

26

!. 9. 0hordiKe a aratat ca rapiditatea n atarii este maxima pna la ?1 ani unde se stabili%ea%a pe un platou pna la J4 ani, scade lent dupa J4 ani si continua sa scada lent pna la G3 de ani. )nteligenta si acti itatea intelectuala, sanatatea si iata acti a fa ori%ea%a mentinerea n atarii la adult. $iferentele ntre n atarea la adult si n atarea la adolescent constau in, " are un grad mai nalt de curio%itate, " mai rapida extragere a esentialului dintr"un material ce trebuie n atat, stie exact ce doreste sa n ete, sa cunoasca sau sa faca, " adultul are o atitudine critica si pragmatica n acceptarea noului, " clara e aluare a surselor de informatie asumndu"si responsabilitatea pentru calitatea nsusirii cunostintelor, " mai buna mbinare a anali%ei concrete si abstracte n actul n atarii, " n procesul de n atare, moti atia adultului este mult mai complexa dect n perioada scolara, " mai mare cerinta de preci%ie a cunostintelor si cerinta de complectare al lanturilor aplicati e si pragmaticeL " adultul are deja bine formate procesele psihice si se poate manifesta plenar n acti itatea profesionala, " studia%a cu mai multa straduinta si este mai perse erent " adultul face mai multe asociatii emotionale cu materialul factologic dect copiii, pentru ca un rol important n n atarea adultului o are afecti itatea, afirma cercetatorul Mardner <urphB. Pentru crearea unei comunitati de n atare iabila si eficienta, este important sa se ia n considerare specificul n atarii la adulti, al caror design de instruire trebuie sa tina cont de urmatoarele, D au ne oie sa stie de ce trebuie sa stie un anumit lucru, D n ata mai bine experimentnd, D abordea%a n atarea ca un proces de re%ol are al problemelor, D n ata cel mai producti cnd subiectul constituie pentru ei o aloare cu aplicabilitate imediata, D instructiunile trebuie sa se focuse%e mai mult pe proces si mai putin pe continut D trebuie implicati n planificarea si e aluarea lor, sunt mai interesati de subiectele care se refera la profesia lor sau la iata lor personala. #ercetatorii 7. <c. #arthB, 8. 9efar, $. >olb au descris patru tipuri de cursanti, care se pot combina ntre ei, si anume, 0ipul $e ce;, care se ntreaba de ce este importanta pentru ei informatia respecti a, cautnd sa asocie%e informatia curenta cu experienta personala. Acesti adulti n ata cel mai eficient cnd ad, aud si si mpartasesc ideile. #ea mai indicata tehnica de n atare pentru ei este discutia n grup. 0ipul #e; doresc sa"si prelucre%e ei nsisi, n felul lor, logic si ordonat informatia, trecnd totul prin filtrul lor. Rareori or marturisi erbal sau non erbal daca au nteles sau nu explicatia. 0ipul #um; se plictisesc daca nu ad utilitate imediata n ceea ce fac, sau cnd trebuie sa citeasca foarte mult. Acestia re%ol a rapid problemele si ard de nerabdare sa stie care sunt re%ultatele. 0ipul #e ar fi daca; solicita optiuni si or crea ei nsisi cte a n procesul de n atare, mpartasind noile descoperiri si altora. #onclu%iile le trag intuiti , cauta ade arul si aduc argumente eloc ente pentru a"l demonstra. /n n atare se delimitea%a patru procese fundamentale de n atare, obser area &obser area reflexi a cnd subiectii reflecta modul n care informatia a afecta anumite aspecte ale ietii, prefernd lectura si scrierea(, gndirea &generali%area abstracta si

27

conceptuali%area cnd subiectii compara felul n care informatia corespunde experientei anterioare, sunt orientati spre obiecte si simboluri si mai putin spre oameniL ei n ata mai eficient atunci cnd sunt directionati de o autoritate. /i ajuta studiile de ca%, lecturile teoretice si exercitiile de reflectare.(, emotia &experienta concreta, cnd 8ubiectii doar percep informatia. !i considera ca abordarile teoretice sunt inutile si prefera sa trate%e fiecare situatie drept un ca% unic. /n ata cel mai eficient atunci cnd li se aduc exemple concrete si cnd se pot implica n acti itati(. Al patrulea proces implicat n n atare este actiunea &experimentarea acti a, cnd 8ubiectii se gndesc n ce fel informatia noua ar putea sa le ofere si modalitati inedite de a actiona. !i n ata mai eficient atunci cnd se pot angaja n proiecte sau discutii de grup. 5eed"bacK"ul colegilor, autoe aluarea si autodirectionarea sunt preferintele acestui tip de educabili(. Aceste patru dimensiuni rele a cele patru etape de procesare a informatiei &teoria n atarii acti e(. $esignul instruirii continue al adultilor poate fi pre%entatastfel, 8tructura experientei de instruire " Adultii prefera un orar flexibil, care sa nu le perturbe%e programul %ilnic. " Adultii n ata mai eficient cnd procesul de predare este indi iduali%at. " Adultii prefera instruirea tete"a"tete. " Adultii obtin beneficii din interactiunea cu alte persoane care difera de ei ca rsta, experienta si pregatire profesionala. Atmosfera de n atare " Adultii n ata mai eficient cnd se afla ntr"o atmosfera de ajutor. " #limatul psihologic trebuie sa fie unul de ncredere reciproca. " Adultii aprecia%a in itatia de a"si exprima punctul de edere si accepta opiniile celorlalti. 5ocusarea pe instruire " Adultii obtin beneficii majore din metodele de instruire care la alorifica experienta prin intermediul reflectarii, anali%ei si examinarii critice. " Adultii aprecia%a metodele de predare care la sporesc autonomia. " Adultii simt ne oia de a edea progresul nregistrat de ei n fiecare %i. 8trategiile de predare n atare " Adultii aprecia%a mult re%ol area de probleme si n atarea prin cooperare. " Adultii n ata eficient cnd se implica acti n procesul de instruire. " Adultii prefera sa lucre%e n grupuri mici, care le ofera posibilitatea de a"si mpartasi experienta, de a reflecta asupra celor spuse de altii si de a le generali%a. 9a adulti s"au mai e identiat si alte aspecte pri ind n atarea, si anume, n atarea la adulti determina o mai mare oiciune si participare sociala dect cei de aceeasi rsta care nu o fac, structurile implicate n n atare se modifica fa ori%nd circulatia sociala a cunostintelor, n atarea la adulti constituie nu numai o necesitate sociala ci si un mijloc de n ingere a alienariiL $ificultatile de n atare la adult se pot explica prin, stereotipuri, interpretarea cunostintelor noi prin sistemul echilor cunostinte, stres si anxietate n fata problemelor abstracte si de competitie precum si stresul de ntrerupere &ntrerupnd sarcinile de munca pentru a n ata, adultul se simte responsabil(. /n atarea pe parcursul ietii este un model de abordare a acti itatii de formare" de% oltare permanenta a personalitatii. !xercitii si teme pentru seminar, 1. #onform teoriei lui #arthB si >olb, indica carui tip de cursant apartii. Argumentea%a. ?. Reali%ea%a"ti propriul design de n atare inspirndu"te dupa urmatorul model,

28

temaU scopul n atariiU obiecti eleU atmosfera de n atareU metode folositeU strategii de n atareU metode de e aluareU conclu%ii, feed"bacK"ul " retroactiunea n atarii. J. /n design"ul de instruire la adulti, trebuie sa tina cont deurmatoarele, a. instructiunile trebuie sa se focuse%e mai mult pe continut b. instructiunile trebuie sa se focuse%e mai mult pe proces H. $esignul instruirii continue a adultilor poate fi pre%entat astfel, a. Adultii prefera un orar clar b. Adultii n ata mai eficient n grup c. Adultii prefera instruirea tete"a"tete. 3. !ducarea iitorului om de actiune se produce nainte de toate, a. n joc, b. n n atare c. n educatie I. Adultii aprecia%a, a. re%ol area de probleme b. n atarea prin cooperare c. metodele de predare care la sporesc autonomia d. ne oia de a edea progresul nregistrat de ei n fiecare %i G. /n atarea la adulti constituie, a. o necesitate sociala b. o necesitate personala c. o necesitate biologica d. o necesitate psihologica e. un mijloc de n ingere a alienarii f. un mijloc de n ingere fragili%arii F. $ificultatile de n atare la adult se pot explica prin, a. stereotipuri b. interpretarea cunostintelor noi prin sistemul echilor cunostinte c. metodele de predare d. stres si anxietate n fata problemelor abstracte e. stres de competitie f. stres de ntrerupere P!R)'A$A +VR80!9'R $! R!MR!8)! 3.1. $e% oltarea generala si subetapele rstelor de regresie #onsiderate rste fragile si de in olutie, rstele de regresie cuprind trei stadii dupa tipul fundamental de acti itate si dupa tipul de relatii, a( 8tadiul de trecere spre batrnete &I3"G3( b( 8tadiul batrnetii medii &G3"F3( c( 8tadiul marii batrneti sau ale longe i ilor &peste F3 de ani( #a si n ntreaga psihologie a rstelor si n rstele de regresie e necesar sa ne raportam la tipul fundamental de acti itate si tipul caracteristic de relatii. 0ipul fundamental de acti itate repre%inta adaptarea la noul orar de acti itati familiale, sociale iar relatiile se diferentia%a n stadiile diferite ale acestui ciclu. 'bser atiile au do edit ca mbatrnirea este diferita de la o persoana la alta n arii geografice diferite, ni ele culturale, de instructie, economice etc. /mbatrnirea depinde de indi id.

29

)ndi idul este stapn pe o mare parte din destinul lui si gratie resurselor mentale si al comportamentelor, cea de"a doua parte a ietii poate fi petrecuta n mod po%iti , senin si interesant. 0oata lumea poate nainta n rsta cu succes, cu conditia sa rea acest lucru, dar si sa stie cum. 8tadiul de trecere spre batrnete 8ubidentitatile sociale, culturale, profesionale, maritale si parentale se modifica n fiecare dintre cele trei stadii. /n stadiul de trecere spre batrnete, subidentitatile profesionale se desoficiali%ea%a si se integrea%a n cea socialobsteasca. Ramne esentiala subidentitatea maritala constatnduse o rentoarcere a unuia catre celalalt. 8ubidentitatea parentala ramne expansi a datorita aparitiei nepotilor. /ncetea%a caracteristicile reproducti e la barbati. !ste o perioada de fragilitate biologica cu frec ente tulburari de inima, respiratorii, cancer, degenerescente ale articulatiilor &reumatism(. 7arbatii sunt mai preocupati de sanatatea lor, iar femeile de sanatatea sotului, pierderea partenerului de iata ocupnd primul loc n factorul de stres. 8tadiul batrnetii medii &G3 * F3 ani( /n acest stadiu subidentitatea parentala se contracta usor, cea sociala si profesionala se exercita n teritoriul accesibil iar cea maritala ramne esentiala. 8e reduce mobilitatea n spatiu datorita bolilor degenerescente, creste mortalitatea datorita accidentelor datorate slabirii acuitatilor sen%oriale, mobilitatii, fragilitatii organismului si al gripelor de prima ara si toamna. 8tadiul marii batrneti sau al longe i ilor &peste F3 de ani( 8e remarca prin subidentitati suprapuse, confucionism, disolutie de sine. $esi exista o crestere a duratei de iata n cele mai multe state cu standarde economice nalte sau cu traditii si obiceiuri alimentare si de iata solide, durata de iata este nca dinamica. Astfel n 6aponia sunt cunoscute surorile gemene ce au fost ani ersate la 113 ani, iar n Anglia a fost nregistrata cea mai longe i a femeie 1?I ani. 9a noi n tara este cunoscuta longe itatea #ellei $ela rancea sau a artistei 8onia $umitrescu" 0inica, 9ucia 8tur%a 7ulandra etc. 'bser atiile comune, relatarile scriitorilor, medicilor si filosofilor au permis strngerea unor informatii importante pri ind batrnetea, rsta ntelepciunii, moment al bilanturilor, mpacarea si detasarea treptata de lume, anticamera mortii. 'bser atiile comune pot concentra conceptii cu pri ire la batrnete, recomandari cu pri ire la persoanele acestor rste si referiri cu pri ire la modul n care comunitatile sociale percepeau batrnetea. #el mai adesea batrnetea era respectata, desi n functie de conditiile economice, batrnii erau considerati o po ara pe capul familiei sau a societatii si lasati sa moara sau sa se sinucida. 8ec. R+))) reali%ea%a explorari sistemati%ate asupra acestei rste mai ales pe directia medicinii si a protectiei sociale a batrnilor. 8ec. R)R conturea%a de% oltari ale descoperirilor biologice si medicale, batrnetea si saracia capatnd semnificatii sociale noi datorita studiilor de economie. 8e conturea%a ideea ca iata este supusa unor legi iar batrnetea este un ciclu natural, prelungirea ietii fiind posibila doar n anumite limite si conditii. 8ec. RR cu statisticile populatiei au e identiat piramida rstelor. 0ot n acest secol de% oltarea medicinei, endocrinologiei, neurologiei, anatomiei normale si patologice si de degenerescenta au adus date noi cu pri ire la rstele a )))"a *batrnetea. $e% oltarea social"economica, cresterea ni elului de trai a dus la modificarea mediei de rsta si a sporirii sperantei de longe itate. A aparut o ramura noua a medicinei geriatria, care se refera la aspectele medicale si de ngrijire a persoanelor n rsta. /n anul 123?, este nfiintat primul )nstitut de Meriatrie din lume, condus de Ana Aslan. /mpreuna cu farmacista !lena Polo rageanu "in 12G? " elaborea%a Mero ital =J, medicament ce actionea%a asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerati e

30

specifice rstei a treia. Produsul este primit cu entu%iasm de catre specialistii din ntreaga lume. Pensionarea, iesirea din munca acti a produce modificari n conditiile de existenta, fenomenul pensionarii de enind un fenomen social"uni ersal ce ridica probleme diferite. 7atrnii sunt extrem de sensibili si ulnerabili, de enind dificil de ngrijit att de personalul medical ct si de familie. /n timp se produce pierderea abilitatii pentru acti itatile %ilnice &capacitatea de a se spala singuri, de a se mbraca, de a merge la toaleta, de a"si curata locuinta(. )mobili%area la pat poate duce la accentuarea depresiei si i%olarea sociala a acestor oameni. 8e pune ntrebarea, trebuie sa ne temem de batrnete; 7atrnetea este o etapa ine itabila n iata noastra, dar o putem face mai usoara si putem sa fim ct mai putin dependenti de ceilalti. Acest lucru este posibil printr"un program bine ales de exercitii fi%ice adaptat ni elului indi idual de re%istenta, sub directa supra eghere medicala. /n acest mod se pastrea%a functiile organismului, se pre in bolile cardio asculare, este combatuta obe%itatea, scade mortalitatea. Alimentatia trebuie adaptata si ea rstei, fara excese de grasimi animale, dulciuri, iar cantitatea de lichide trebuie sa fie minimum 1,3 litri pe %i. +i%itele medicale sunt mai mult dect necesare dupa rsta de I3 de ani, n special examenele oftalmologice. ' data pe an este necesara testarea acuitatii i%uale, testarea acuitatii auditi e, efectuarea unei mamografii, iar pentru femei, un examen aginal 7abes Papanicolau. $eosebit de importante sunt controlul riguros al tensiunii arteriale, testarea glicemiei, colesterolului si lipidelor. A nd n edere ca dupa I3 de ani infectiile respiratorii sunt mult mai se ere, se recomanda accinarea antigripala si antipneumococica. 8e pare ca, odata cu rsta, se manifesta o anumita crestere a pragurilor percepti e. 8pre deosebire de simtul gustati , care se ba%ea%a doar pe gusturile fundamentale, simtul olfacti permite detectarea unui numar nelimitat de mirosuri. /n unanimitate cercetatorii recunosc ca pragurile sensibilitatii olfacti e ramn stabile pna la I4 de ani, apoi constatndu"se un declin foarte slab, n functie de indi id si de mirosurile testate. $upa rsta de G3 de ani caderile constituie o cau%a frec enta de dependenta la pat, ele putnd fi pre enite printr"un control al tensiunii arteriale si al bolilor cardiace, prin eliminarea obstacolelor &baile nesigure, scarile din interiorul locuintelor, prin re%ol area n timp util a problemelor reumatologice si oftalmologice(. +rsta a treia nu repre%inta o boala, nu trebuie pri ita cu pesimism. #hiar daca procesul mbatrnirii nu poate fi oprit, mbunatatirea calitatii ietii oamenilor n rsta trebuie sa ramna o preocupare permanenta a fiecaruia, dar si a ser iciilor de sanatate. )ndiferent de iata sexuala a uta la tinerete, rsta naintata afectea%a iata sexuala. 8chimbarile se resimt att la barbati, ct si la femei. 7atrnetea, ca etapa a ietii, repre%inta, nu doar un program genetic al indi idului, ci mai ales, o traire, o stare emotionala si mentala. )esirea la pensie repre%inta si ea, un prag, nu de putine ori, dramatic. )esirea din cmpul muncii si al colecti ului de cunostinte si intrarea, practic, ntr"o stare pe care multi dintre ei o considera, inutila, poate sa repre%inte un moment dificil. )mpactul acestui prag asupra persoanelor n rsta, difera de la o persoana la alta si depinde de mai multe ariabile, personalitatea si temperamentul persoanei, mediul n care traieste, pre%enta nepotilor, starea de sanatate si de multe ori, ni elul intelectual. Pe de alta parte, impactul naintarii n rsta este n strnsa legatura cu ideile pe care persoana le are despre aceasta etapa. !a poate sa fie pri ita ca o pau%a bine meritata, n care sa te poti ocupa de lucrurile de care nu ai a ut timp pna acum, o etapa a ntelepciunii. ' eche %icala romneasca spune, cine nu are batrni sa si cumpere. 7atrnetea are si ea, ca toate etapele ietii, a antaje si de%a antaje. /n ultima categorie pot fi ncadrate scaderea ite%ei de memorare, afectarea reproducerii informatiilor memorate. +olumul atentiei este si el afectat, n sensul scaderii, n efectuarea sarcinilor complexe.

31

Persoanele n rsta sunt mai lente, n ceea ce pri este ite%a de reactie ct si rapiditatea initierii reactiilor. /n ca%ul unor antrenamente nsa, ite%a de reactie poate sa creasca. /n ceea ce pri este ntelepciunea, nteleasa ca intuitie exceptionala a naturii umane, a ietii, o judecata corecta asupra desfasurarii e enimentelor, capacitatea de a da sfaturi si a face comentarii corecte, aceasta tine de maturi%are si experienta. 8tudiile au demonstrat ncredere n sine, implicarea n sarcini cogniti e, exteriori%ari si caldura n relatia cu ceilalti. $in punct de edere histologic, 'chs si colaboratorii sai au aratat ca degenerescenta celulelor ciliate &ser esc la deplasarea secretilor din organism( ncepe nca de la rsta de H4 de ani,continua ntr"un ritm lent pna la G4 de ani si se accelerea%a apoi semnificati . #onsecintele clinice ale acestei degenerescentei sunt cunoscute sub termenul de pre%bista%a. !ste orba despre o deficienta caracteri%ata prin dificultati de echilibru si riscuri de cadere. <odalitatile sen%oriale cele mai i%ate n principal de senescenta sunt, echilibrul, au%ul si ederea. /mbatrnirea lor are consecinte importante, uneori gra e, att la ni el psihologic, ct si la ni el social. $eficientele sen%oriale de natura auditi a si i%uala apar ca niste cau%e importante ale unui declin general n functionarea acti itatilor intelectuale. Ca acte isticile "iolo.ice ale ,/ stnicului 'rganismul uman, pe masura ce naintea%a n rsta, sufera o serie de modificari legate de declinul functiilor fi%iologice, ceea ce determina o scadere a capacitatii de raspuns la stres si o crestere a incidentei bolilor. 8e diminuea%a capacitatea fi%ica, functiile pulmonare, cardiace, renale, sexuale, endocrine, auditi e, i%uale. /n mbatrnire un rol important l joaca mbatrnirea celulelor, tesuturilor si organelor. Astfel celulele epidermei se nmultesc mai lent, pot aparea modificari ale culorii sau proliferari anarhice &negi(. #elulele ficatului, rinichilor, tiroidei au atrofieri, iar celulele sistemului ner os central sufera o distrugere irecuperabila lenta. /mbatrnirea cerebrala apare ca un fenomen complex, si, desi toti indi i%ii mbatrnesc, profilurile de mbatrnire sunt foarte diferite de la un 8ubiect la altul. <odificarile ner oase descrise n literatura de specialitate sunt, atrofia creierului &creierul sufera global o atrofiere n cursul mbatrnirii(, aparitia de placi senile &placile senile sunt le%iuni ce apar n celule neuronale(, degenerescenta neurofibrilara &o le%iune ce apare n interiorul corpului celular al neuronului(, neuroplasticitatea &care scade odata cu mbatrnirea( si moartea neuronilor. /mbatrnirea cerebrala se exprima la toate ni elurile ierarhice ale organi%arii ner oase, de la ni elul molecular, cu aparitia placilor senile, pna la ni elul structural, cu rarefierea dendritica si mortalitatea neuronala. &Roger. 5ontaine( $egradarea si mbatrnirea sistemului ner os, datorita degradarii celulelor ner oase este ire ersibila. $egradarea functiilor creierului duce la scaderea capacitatii de adaptare a organismului, diminuarea sensibilitatilor. !xista o modificare cu rsta a caracteristicilor temperamentale, a echilibrului emotional, a scaderii energiei instinctelor. /mbatrnirea aduce scaderea reacti itatii si impresionabilitatii conturnd un temperament cu note flegmatice. 0esuturile manifesta un exces de tesut adipos n inima si ficat, iar n batrnetea naintata o golire a depo%itelor grase nsotita de degenerari, atrofii si le%iuni, saraceste cantitatea de apa, apar depuneri de colesterol si de calciu. 9a ni elul creierului si al muschilor scade continutul de a%ot fosforic ducnd la scaderea permeabilitatii. 'rganele sufera o fragilitate, debili%are &ficat, rinichi, stomac, inima(. 8e produc modificari ale somnului si ale functiilor lui recuperati e. Astfel insomnia este simptomul decalajului fi%iologic si psihologic. $urata somnului creste fara a fi profund. +isul este confu% cu stergerea granitelor dintre realitate si planul subiecti . Apar accentuari ale gesturilor preparatorii.

32

/n exterior se obser a e idente modificari ale aspectului pielii, ridare, pigmentare, spargeri de ase capilare &apar pete iolacee(. Ridurile suprapunndu"se peste amprentele pliurilor mimicii dau fetei un aspect tragic, adesea asimetric. 8i restul pielii si pierde elasticitatea, mai ales sub brat si sub pntec, aspect accelerat si de alimentatia saraca n itamine si legume proaspete si de o digestie dificila. Procesul de ncaruntire &nceput uneori la J3 ani( se amplifica mai ales la persoanele suferinde cu tensiuni psihice sau la care exista o programare ereditara n acest sens. Apare rarirea si caderea parului frec enta la barbati. <iscarile de in greoaie, lipsite de suplete, scade capacitatea de efort, muschii de in mai scurti explicnd micsorarea. 'asele de in fragile datorita decalcifierilor ce pro oaca dureri de coloana sciatice sau reumatismale. 5ragilitatea i face ulnerabili la fracturi. Pierderea danturii ngreunea%a digestia si modifica aspectul fetei. 0oate organele interne trec prin fenomenul de degradare. Respiratia scade n eficienta producnd efecte de degradare a ntregului organism si aparitia de bronsite si enfi%eme pulmonare. $igestia se modifica, scade pofta de mncare, defecatia si urinarea sufera existnd obligatia unei alimentatii cu proteine si itamine. <etabolismul ba%al creste, termoreglarea este mai putin acti a, batrnii suferind de frig. Ca acte isticile psi0olo.ice Planul sen%orial tinde sa se echilibre%e pe ba%a experientei sen%oriale acumulate. 8e manifesta ntr"o prima etapa o sclero%a a receptorilor sen%oriali urmata de diminuarea acti itatii ner oase superioare. Prima degradare o nregistrea%a a%ul mai ales la persoanele care suprasolicita ederea sau care lucrea%a n mediul toxic. 8cade capacitatea de modificare a cristalinului, claritatea imagini, diferentierea culorilor, reducerea cmpului i%ual. Apar boli degenerati e ale ochiului precum glaucomul, cataracta sau de%lipirile de retina. $upa G4 de ani poate a ea loc o re enire discreta a ederii, o reechilibrare i%uala. Au%ul se modifica prin scaderea sensibilitatii datorita sclero%arii urechii interne. Au%ul fonematic este mai slab &nu ntelege ce orbesti(, prelucrarea informatiilor mai dificila se creea%a stari de disconfort si o relati a i%olare. 8i au%ul si a%ul se pot nsa prote%a. 8ensibilitatea tactila se degradea%a sca%nd sensibilitatea la cald, rece si la durere. 8e conser a nsa sensibilitatea pentru domenii de mare experienta sen%oriala. /n e aluarea greutatilor se obser a o lipsa de abilitate analitica si o slaba diferentiere a stimulilor complecsi &la figura dubla batrnul nu ede dect una(. 8cad performantele miscarilor, continuitatea, timpul de reactie, dar nu sunt degradate deprinderile motorii ale experientelor acumulate. Aceasta explica numarul mare al conducatorilor auto de peste I3 de ani mai ales femei. $in cadrul proceselor de cunoastere de ni el intelectual, memoria este cea mai fragila la deteriorare, mai ales cea de scurta durata &uita unde a pus un obiect a%i(. <emoria de lunga durata este mai re%istenta, dar cu asociatii confu%e. Mndirea de ine mai lenta, atentia mai putin distributi a, orbirea mai rara cu pau%e lungi. #reste emoti itatea, ner o%itatea, irascibilitatea, se manifesta slaba cooperarea, anxietate, capricii, dependente de moment. Persoanele n rsta acti e si mentin luciditatea si echilibrul psihic. $eclinul este determinat de factori subiecti i, de structura anatomo"fi%iologica a indi idului, de conditiile de mediu natural, social si cultural n care traieste, dar si de re%istenta genetica. /n conditii fa orabile, inteligenta se mentine relati acti a, dar cnd se manifesta declinul, au loc momente de gol intelectual, forta de argumentare scade, iar n exprimare si face aparitia confu%ia. )nteligenta se poate mentine relati acti a.

33

5luxul ideilor nsa scade si teama de angajare n discursuri erbale. !mil +er%a si Ersula 8chiopu au pus n e identa cte a caracteristici de gndire la batrni, cresterea subiecti itatii, operarea cu categorii absolute &bine * rau, ade arat * fals(, inflexibilitatea opiniilor si rationamentelor, scaderea fluentei ideilor, scaderea capacitatii de demonstrare. Pe plan erbal apar de multe ori repetarile sau chiar forme de balbism. 8crisul de ine tremurat, colturos, nesigur. $aca si"au facut aparitia si fenomenele parchinsoniene, atunci transpunerea n planul grafic al ideilor necesita un efort mai mare. Persoanele cu ni el de instructie si cultura redusa au un declin intelectual mai puternic. !xista placerea pentru calatorii, filme, citit, conduite de spectator &batrnii care ies pe banca(. 8e deteriorea%a aprecierea timpului dar nu si a timpului legat de ritmurile biologice &masa, somn(. Apare tendinta de fabulare cu pri ire la trecutul lor, batrnii de enind a i%i de consacrari generale si onoruri. =. Callon spune ca putini oameni stiu 24 mbatrnii frumos. <asurarea deteriorarii intelectuale se poate face fie folosind matricele progresi e Ra en, fie prin raportarea performantelor de la I4 * G4 de ani la ni elul maxim al performantelor persoanei n cau%a. /n relatiile cu cei din jur apare regretul pentru perioadele fericite, teama fata de moarte, spaima fata de inutilitate, care da un caracter tragic, de tristete si un sentiment de frustrare. Apare exagerarea sinelui, raportarea la propria persoana, a tuturor faptelor inhibndu"se latura comunicationala, persoanele parnd reci si insensibile. 9a batrni apar amne%iile infantile, de origine infantila, uitnd momente penibile din iata. $e asemenea apare fenomenul de perse erare, de negati ism, accentuat cnd )i se atrage atentia de cei din jur. Apare si ideea de persecutie legata de faptul ca are impresia ca nimic din ce spune sau face nu este pe placul altora. #omportamentul poate fi aberant, manifestat prin parasirea domiciliului, agabondaj, consum de alcool, sau tentati e de iol si per ersiunii sexuale. !xista si comportamente dominate de agresi itate, ndreptate mpotri a altora sau a propriei persoane sub forma automutilarilor sau suicidului, mai mult la barbatii de peste I4 de ani. Stadiul te minal 9a rstele naintate, teama de moarte trece pe primul plan. <oartea la oamenii n rsta se numeste stadiul terminal si ncepe cu boala ce se cunoaste a fi fatala. 8unt trei fete ale e enimentului terminal, moartea biologica, moartea psihologica si moartea sociala. Moa tea "iolo.ica. <oartea biologica se refera la procesele fi%iologice si medicale, degradarea progresi a a diferitelor organe. /ncetarea batailor inimii, acti itatii electrice a creierului, respiratia. <omentul este marcat de tensiune suprema. <oartea fi%iologica este un proces desfasurat n etape ea decurge n mod treptat a ansnd pe anumite linii, e%itnd n cuprinderea unor organe sau restrngndu"se din fata unor aparate sau sisteme prin re ersibilitatea functiilor. <ijloacele moderne de in estigatie psihofi%iologica, posibilitatile actuale de reanimare au demonstrat nu numai re ersibilitatea unor functii a caror acti itate parea de mult ncetata, dar au pus sub semnul ntrebarii nsasi criteriile considerate pna acum obiecti e de constatare si definiti are a mortii. Astfel clasicele semne de obiecti are a mortii alabile pna nu de mult &absenta pulsului, lipsa de aburire a oglin%ii ase%ate n fata gurii, absenta reactiei la un stimul termic iolent, resorbtia eterului injectat subcutanat, etc.( au intrat asta%i n istoria medicinei. 8e poate orbi despre moartea fi%iologica ca despre un proces n care patologia se interferea%a cu tanatologia si deci trebuie stabilit nu momentul mortii ci momentul de la care iata nu mai poate fi re ersibila. $eci functiile unor organe pot continua nca. /n procesualitatea instalarii mortii trebuie subliniat caracterul inegal al a ansarii ei.

34

Moa tea psi0olo.ica. <oartea psihologica exprima disolutia comportamentului si constiintei de sine, apare resemnarea, oboseala, forme diferite de manifestare influentate de caracteristicile culturale. <omentul mortii este o derulare a ietii n care poate aparea un grad de cen%ura, luciditate, cu accentuarea comunicarii ne erbale prin pri ire. <oartea psihologica este strns legata de moartea fi%iologica. <oartea fi%iologica a fost considerata ca fiind instalata ire ersibil odata cu absenta acti itatii bioelectrice cerebrale. #ercetari ulterioare au aratat ca moartea este un proces n care elemente antagonice cuceresc po%itii ariate mentinndusi frontiereleL astfel ca disparitia undelor cerebrale poate fi apreciata si ca un repaus temporar sau ca o inhibitie temporara consecuti a atingerii unor dinamisme nca incomplet elucidate. )nstantele neuronale asemanatoare celor care determina reluarea automatismului cardiac pot inter eni si aici n reluarea ritmurilor bioelectrice. 8tabilirea momentului mortii fi%iologice este importanta pentru prele area de organe, reali%area grefelor si chirurgia transplantelor. <oartea psihologica se exprima prin disolutia comportamentului, a constiintei de sine &identitatii( si a relatiilor cu cei din jur. Acest aspect este extrem de complex si mpreuna cu deteriorarea marilor functiuni itale se integrea%a n fenomenul de coma &agonie(. Moa tea sociala. #uprinde nregistrarea ietii, nmormntarea, re%ol area mostenirii materiale si spirituale, re%ol area schimburilor sociale pe care le implica. ).1.1. Sc0im"a ile aspunsului se1ual la "a "ati !xista o serie de modificari care influentea%a buna desfasurare a actului sexual ntre care trebuie amintite, modificarile prostatei, care n jurul rstei de 34 de ani si pierde elasticitatea, produce mai putina plasma seminala si o elimina cu mai putina forta n timpul ejaculariiL modificarile testosteronului care se manifesta prin scaderea apetitului sexual. $iminuarea apetitului sexual poate a ea si alte cau%e cum ar fi, factorii de stres, conditiile medicale sau medicatia care are ca efect reducerea interesului pentru sex. En mic procent de barbati or beneficia de medicatia cu testosteron pentru cresterea apetitului sexual, dar aceasta terapie nu a spori erectia sau abilitatea de a obtine sau intensifica orgasmul. 9a barbati, acti itatea sexuala descreste progresi cu rsta. Acest fapt a fost do edit de reducerea interesului si a implicarii n probleme sexuale, dificultatea obtinerii erectiei si reducerea satisfactiei sexuale. Perioada aceasta este cunoscuta sub denumirea de andropau%a. Nu exista o rsta precisa a declinului potentei sexuale la barbat dar exista anumiti factori, extra"fi%iologici care o pot influenta, starea social " economica, atitudinea partenerei,educatia, starea ci ila. 0ulburarile se instalea%a de obicei lent, rareori brusc. Eneori perioadele de declin alternea%a cu re eniri spontane, dar trecatoare. 5rec enta raporturilor sexuale scade progresi . 'data cu a ansarea n rsta, stimulii erotogeni trebuie sa fie de mai mare intensitate pentru a produce un raspuns, iar episoadele de erectie spontane si reduc frec enta sau dispar. $urata fa%ei latente creste si erectia nu mai este completa. Paradoxal, timpul de ejaculare poate fi prelungit, mbunatatind calitatea actului sexual, dar se mareste si timpul necesar pentru a atinge urmatoarea erectie. Andropau%a este o perioada de bul ersare n care se rupe echilibrul organismului adult si se restabileste un altul, cel al rstei a )))"a. 0ulburarile de andropau%a sunt mult mai se ere la cei cu patologie asociata &cardiopatie, diabet %aharat, inter entii chirurgicale de prostata, aterosclero%a( si la cei carora li se administrea%a medicamente care inhiba actiunea androgenilor &hormoni masculini(. #onsumatorii cronici de alcool pot a ea o reducere a acti itatii sexuale suplimentara fata de cea diminuata de rsta. /n ultimii ani s"a mai descris asa " %isul sindrom DEPP)!, definit ca o dorinta sexuala diminuata. A aparut n contextul stresului modern, al grijii excesi e pentru pastrarea

35

locului de munca, al dorintei de ridicare a standardului de iata, precum si a oboselii cronice specifice ritmului alert al ietii cotidiene contemporane. 9a aparitia unor tulburari de tipul, potenta sca%uta sau absenta, ner o%itate, libidou diminuat sau absent, irascibilitate, oboseala fi%ica si intelectuala, depresie, scaderea memoriei si a capacitatii de concentrare, barbatul trebuie sa se adrese%e medicului pentru a"si ameliora simptomatologia. ).1.2. Sc0im"a ile aspunsului se1ual la $emei 5emeile ajung la menopau%a atunci cnd o arele semnali%ea%a sfrsitul perioadei n care poate fi procreat un copil, prin scaderea estrogenului. Pentru unele femei fenomenul este unul abia sesi%abil, singura modificare fiind oprirea menstruatiei. Pentru altele, aparitia simptomelor ca bufeurile, schimbarile de stare si momentele dureroase fac ca menopau%a sa fie o etapa si mai dificila. +estea buna este ca acti itatea sexuala a femeilor poate creste n timp ce ni elul estrogenului scade. /n plus, fara riscul de a ramne nsarcinate, multe femei descopera o libertate pe care nu au a ut"o pna atunci. <odificari aginale apar odata cu nceputul menopau%ei, prin slabirea tesutului aginal si o diminuare pna la disparitia totala a lubrifierii aginale. Ambele probleme pot fi ncetinite prin tratament hormonal. Persoana creste n greutate, apare cal itia, scade tonusul muscular si re%istenta fi%ica, apare osteoporo%a si altele. <enopau%a este o stare fi%iologica normala caracteri%ata prin ncetarea menstruatiei, care inter ine de regula ntre H3 si 34 de ani. !a este precedata de cti a ani de premenopau%a, stare de multe ori critica, caracteri%ata prin cicluri menstruale neregulate, nsotite de astenie, irascibilitate, anxietate, uneori chiar de depresie psihica. Aceste fenomene sunt nsotite de sen%atia de ameteala sau de lesin, de transpiratii nocturne si de o stare de hipersensibilitate, cu consecinte n relatiile cu cei din jur. Pot sur eni chiar si tulburari cardiace, respiratorii si bufeuri. 9a toate aceste simptome subiecti e se mai adauga si simptomele obiecti e, caracteristice menopau%ei, precum ngrasarea &cresterea ponderala cu F"14 Kg n cte a luni(, tulburari ale tensiunii arteriale, edeme &n special ale picioarelor(, e idente mai ales seara. /n toate aceste simptome caracteristice premenopau%ei si menopau%ei, numeroase specii de plante si produse fitoterapeutice pot contribui, att pre enti ct si curati , la diminuarea si ameliorarea simptomelor att de suparatoare pentru majoritatea femeilor n aceasta stare fi%iologica, de altfel normala. $intre speciile de plante recomandate n tratamentul profilactic si curati al acestor simptome, se pot specifica, #oada 8oricelului, Pelinul, Arnica, Paducelul, 8unatoarea, Ro%marinul, +aleriana, 0alpa Mstii si altele. ).2. P o"leme social'economice ale "at /netii 8peranta de iata creste. Apar nsa numeroase probleme, mai ales cea a mbatrnirii populatiei. /n 5ranta, de exemplu, populatia de peste 34 de ani a creste cu G3Q, iar pna n ?4H4 a putea numara 14 milioane de persoane de peste G3 ani. Astfel pna la cinci generatii or trai laolalta, cu toate tensiunile si di ergentele pe care le presupune acest lucru. #resterea numarului de persoane n rsta ridica probleme sociale di erse, dar pot ridica n acelasi timp si probleme indi iduale de familie. Pensionarea a fost introdusa n Mermania 1FF2 apoi $anemarca, Anglia si 8EA, tari cu potential economic, n care pensionarea era conceputa ca o asistenta sociala platita din taxele generale ale oamenilor doar celor cu enituri mici. Elterior s"au creat fonduri de pensii din contributiile n timpul ietii de munca, pensia de enind un drept inalienabil. <ult mai tr%iu cota de pensionare s"a extins si la membrii familiei, copii, sotie si chiar parinti, batrni si bolna i. !xista o serie de aspecte sociale ale batrnetii, de crestere a rstei si de protejare sociala a batrnilor, de folosire sociala a experientei profesionale si sociale, de profilaxie a batrnetii si lupta mpotri a bolilor de degenerescenta.

36

<ai jos sunt selectate cte a prestatii acordate batrnilor, bolna ilor cronici si familiilor numeroase n diferite tari. &$in Psihologie <edicala si Asistenta 8ociala, $r. Ruxandra Rascanu, Ajutorul gospodaresc este o forma de ocrotire a rstnicilor si bolna ilor cronici, organi%at n Austria, 7elgia, $anemarca, !l etia, 5ranta, 5inlanda, Mermania, )talia, 'landa, 8pania, 6aponia, #ehia si n alte tari. 8e preci%ea%a ca, " n $anemarca sunt organi%ate ser icii de ajutor gospodaresc de catre fiecare organ localL " n 5inlanda sunt organi%ate centre de ajutor la domiciliu de catre comune, organi%atii oluntare, #rucea Rosie finlande%aL " n 'landa sunt organi%ate ser icii auxiliare pentrumenajL " n 5ranta, aceasta forma de prestatie se acorda n cadrul echipei mobile mixte care se ocupa de batrni la domiciliuL " n 6aponia, nca din anul 12G4 existau I444 de agentii sociale care acordau aceasta forma de prestatie. Ajutoarele medicale gratuite pentru batrni se acorda n diferite tari sub forme ariate, astfel, Austria, #ehia, Mermania " ngrijire la domiciliuL 7elgia " examen medical periodicL " spitali%are la domiciliu " ser icii organi%ate experimental n anumite regiuni ale tarii, n cadrul carora se asigura si ajutorul gospodaresc. 5ranta " spitali%are la domiciliuL " ngrijire la domiciliuL " spital de %iL " centre de %i pentru tratament, cu sectii de geriatrie si psihiatrieL " centre de consultatie, geriatrie si psihiatrie. 5inlanda " programe de recuperare prin tratamente ambulatorii. )talia " asistenta medicala la domiciliuL " ngrijire la domiciliuL " consultatii de geriatrieL " spitale de %i " asigura transportul batrnilor la unitate, aplicnd tratamente celor bolna i care n"au ne oie de spitali%areL " spitale de geriatrieL " institut de geriatrie pentru batrnii bolna i cronicL " sectii de geriatrie la camine. 'landa " asistenta medicala la domiciliu " medicul de familieL " asigurarea tratamentelor si a igienei de catre infirmiereL " spitale de %iL " informatii pri ind igiena si regimul alimentar &dietetic( n centre special create. 8pania " centre de geriatrie n fiecare regiune a tariiL " institutii de ngrijire pentru pensionarii ce nu se autoser escL " institutii de geriatrie pentru readaptareL " spitale de %i pentru tratament de readaptare.

37

#anada " asistenta stomatologica gratuita " examinare anuala. 6aponia " consult medical anual pentru toate persoanele n rsta de peste I3 de aniL examinare, diagnostic, ndrumare si tratament pe ba%a unui program national aplicat de prefecturi si autoritatile localeL " asistenta medicala la domiciliu. 9ocuinte pentru batrni $anemarca " apartamente supra egheate asemanatoare cu caminelehotelL " apartamente pentru ngrijiri destinate celor bolna i cronic ce necesita o ngrijire calificata &fara spitali%are(L " blocuri cu apartamente pentru pensionari sau camin hotel pentru batrni in ali%i si camine"hotel pentru cei cu in aliditati gra e, aici asigurndu"li"se ngrijirea medicala corespun%atoareL " ser ice"flats " apartamente independente, special echipate si adaptate pentru batrnii cu deficiente fi%ice. Acestia au acces la ser icii comune, primesc ngrijiri si alte ser icii n mod rapid &n apartament exista instalatii speciale de apa(. !l etia " apartamente pentru rstnici " nca din 12G4 existau la :urich, 1.4I1 de asemenea apartamente. 5ranta " camine"hotel. Mermania " locuinte adaptate pentru batrniL " apartamente n caminele de batrniL " camere particulare n caminele de pensionari cu pret mai mic platibil n rateL " apartamente pentru rstnici, construite sub forma unui complex special n interiorul unui cartier, administrate de o persoana competentaL n =amburg exista cea. 1.444 apartamenteL " cartier de locuinte adaptate batrnilor cu deficiente fi%ice " n 7erlinL " blocuri de locuinte, &J blocuri cu G34 locuri fiecare la 8tuttgart(. )talia " camine hotel. Nor egia " ser ice"flats " locatarii sunt abonati la un sistem de ser icii. <area 7ritanie " case mari echi, transformate n apartamente adaptate pentru rstnici, cu bucatarie si baie comune &chiria mica, accesibila locatarilor(. 'landa " ser ice"flats " locatarii sunt abonati la un sistem de ser iciiL " locuinte pentru batrni cu instalatie de apel la intrare &sisteme de alarma(, care atrage atentia trecatorilor ca o persoana batrna solicita ajutor. 8pania " cartier de locuinte adaptate pentru batrni, situat la periferia <adriduluiL 8uedia " ser ice"flats " locatarii sunt abonati la un sistem de ser iciiL " camine"hotel, n cadrul unui complex pentru rstnici.

38

" se asigura un prn% %ilnic &mncare calda( persoanelor de peste I4 ani la un pret n jur de 1,34 dolari, n centre publice, iar batrnilor deficienti li se ser este masa la domiciliuL cei lipsiti de enit primesc gratuit mncarea. )talia " centru pentru rstnici cu program de %i care ofera ser icii de tip, ngrijiri medicale si igieniceL clubacti itati recreati e, culturale si ocupationaleL cantina, spalatorie, ba%a operati a pentru acordarea unor ser icii la domiciliu &ser irea mesei, spalarea lenjeriei etc(. ).#. +m"at /ni ea pe sonalitatii 9onge itate ridica probleme ce se refera la fondurile sociale alocate din buget, la fondurile de asistenta medicala ce sunt necesare ntruct batrnetea este ncarcata de boli si cerinte de asistenta medicala. Pensionarea duce la scaderea eniturilor si a ni elului de trai. 8ituatia material economica se asocia%a celei social * psihologice. #asa, locuinta de ine centrul de interese &reamenajarea locuintei, ore de plimbare( $aca acceptam faptul ca retragerea din iata profesionala implica o serie de factori psihotraumati%anti, atunci trebuie subliniate mecanismele de compensare, cu caracter po%iti , care prelungesc formele de acti itate ale indi idului &frec entarea unor cluburi, sporturi, calatorii, acti itati de loisir(. !xista nsa situatii ce permit continuarea acti itatii profesionale n regim de tip partial, fa ori%nd n felul acesta o retragere treptata din iata profesionala, e itndu"se astfel ruptura brusca si anulnd psihotraumatismul pensionarii. Astfel se a proteja starea de sanatate mintala prin adaptarea treptata la un stil de iata liber. Retragerea din profesiune nu este numai un efort de adaptare si de ree aluare de sine a indi iduluiL ea presupune adoptarea unui nou mod de a edea si de A gndi iata si propria persoana, de a se pune de acord cu noul sau statut si rol cu familia cu grupul social &#. !nachescu(. Aplicndu"se cunoscute in entare de personalitate s"a reali%at o tipologie a batrnilor pe urmatoarele criterii, 1(sociabilitateL ?( subiecti ismL J( extro ersieL H( intro ersieL 3(echilibru afecti L I( italitateL G( dependentaL F( tendinta de aplanare sau antrenare de conflicteL Astfel re%ulta I tipuri de batrni, 1. #onstructi ,sociabil, echilibrat, mobil, cu italitate, rational,extro ertit. !ste un batrn frumos. ?. $ependent &neajutorat(,anxios, subiecti , neajutorat, intro ertit, J. $efensi ,nesociabil, anxios, lipsit de mobilitate si de italitate,intro ertit H. $emonstrati , sociabil, cu mobilitate si italitate, cu atitudine de conflict, rational si extro ertit. 3. 'stil, nesociabil, anxios, conflictual, intro ertit I. 8ubiecti ,9atent <odelul de de% oltare al personalitatii pe care l propune 5reud este o succesiune de stadii psihosexuale, oral de la 4 la 1F luni, anal de la 1F la JI de luni, falic de la J la I ani, de latenta de la I ani la pubertate, genital de la pubertate. #a si la 6. Piaget, structura finala apare la adolescenta, stadiul genital fiind pentru personalitate ceea ce stadiul formal este pentru inteligenta. #elebrul discipol al lui 8igmund 5reud, 6ung considera ca de% oltarea se produce din leagan pna n mormnt, adica de"a lungul ntregii ieti, ceea ce era n contradictie cu ideile dominante ale timpului sau. Potri it conceptiei lui 6ung, n mbatrnire apar doua tendinte fundamentale. Prima se refera la cuplul extra ertire * intra ertire. 6ung considera ca spre mijlocul ietii se produce o in ersare, care ar conduce indi idul spre un nou echilibru. 0narul ar fi predominant extro ertit, datorita ne oii de afirmare de sine si de

39

reali%are personala, n schimb a doua jumatate a ietii s"ar traduce printr"o crestere puternica a intro ertirii, persoana ntorcndu"se spre anali%a sentimentelor personale, spre bilantul propriei ieti. A doua tendinta se refera la cuplul feminitate * masculinitate. $upa 6ung, posedam o dubla personalitate feminina si masculina. /n copilarie de% oltam o latura si o inhibam pe cealalta. /n prima jumatate a ietii noastre, baiatul adera la rolul de barbat, iar fetita la rolul de femeie. /n a doua jumatate am elibera laturii refulate. Nu este orba de o in ersare a rolurilor, ci mai degraba un echilibru mai bun ntre !ul nostru real si presiunea stereotipurilor sociale. $iminuarea distantei dintre personalitatea feminina si personalitatea masculina este numit fenomen de androginie. Acest fenomen se exprima la ni elul repre%entarilor si mai putin la cel al comportamentelor, pentru care diferentele sexuale ramn importante. Adultul rstnic este deci mai intro ertit si ar a ea o tendinta spre androginie la ni elul repre%entarilor. $upa !riKson de% oltarea personalitati se reali%ea%a n opt stadii, fiecare stadiu pregatindu"l pe urmatorul si ba%ndu"se pe cel anterior, motorul ce permite trecerea de la un stadiu la celalalt fiind conflictul. 5iecare stadiu este caracteri%at printr"o cri%a ce necesita re%ol area ei. /n copilaria mica cri%a se structurea%a n jurul opo%itiei ncredere &siguranta, confort( ersus nencredere &sentimente de abandon(, si se joaca n doi. /n copilaria propriu * %isa, cri%a se traduce prin autonomie ersus rusine si ndoiala. Acum, cmpul social al copilului se largeste, cuprin%ndul si pe tata. Al treilea stadiu este numit de !riKson rsta jocului si se structurea%a n opo%itia initiati a * culpabilitate. #mpul social se extinde pna i cuprinde pe toti membri familiei. +rsta scolara este cel de al patrulea stadiu si se structurea%a n opo%itia producti itate * inferioritate. #mpul social se extinde prin aparitia semenilor. 8tadiul adolescentei se structurea%a ntre cine sunt; si cine reau sa fiu. 8entimentul dominant este fidelitatea fata de grup. Al saselea stadiu este cel al tnarului adult. $orintele de intimitate si de i%olare repre%inta cei doi poli ai cri%ei. #mpul social al indi idului se organi%ea%a n jurul unei retele de prieteni si a unei retele amoroase. /n +rsta maturitatii lupta se da ntre sentimentul de generati itate &interes pentru generatia urmatoare si pentru educatia sa, misiunea indi idului de a mentine si de a perpetua societatea( si cel de stagnare &sentimentul de a fi absorbit si depasit de constrngeri(. $aca primea%a cea dinti, atentia fata de semeni de ine motorul dominant al comportamentului. Pentru batrn, problema se pune n termenii controlarii contradictiei dintre integritatea personala si disperare, dintre dorinta de a se bucura de iata si de a mbatrni demn si anxietatea legata de pierderea autonomiei si a mortii. Acum este perioada n care persoana si face bilantul ietii, masurnd distanta dintre scopurile pe care si le"a fixat si cele pe care le"a atins, proiectele la care a isat cnd era tnar. Problema centrala care poate fi gasita la toti autorii este cea a relatiilor dintre stabilitatea si schimbarea personalitatii de"a lungul ietii. ' batrnete reusita este legata de, slaba probabilitate de manifestare a bolilor, n special a celor legate de pierderea autonomiei, mentinerea unui nalt ni el functional pe planurile cogniti si fi%ic &batrnetea optima( si pastrarea unui angajament social si a unei stari de bine subiecti e. ).*. Pensiona ea 7atrnetea apare atunci cnd ncepi sa te temi de ea Alexandru +lahuta Pensionarea repre%inta un fenomen important n iata, care poate marca un punct terminus al dinamismului social sau, din contra, un punct de nceput pentru o iata re%er ata relaxarii si tuturor acti itatilor pentru care nu au existat timp sau fonduri anterior. !xista si situatii n care pensionarea apare dintr"o necesitate &de boala(,

40

moment care sur ine de obicei brusc, fara nici o pregatire, si al carui impact aduce cu sine multiple probleme la ni el indi idual sau la ni elul societatii. #ri%a pensionarii se manifesta mai frec ent la cei care nu au a ut anterior o ocupatie extraprofesionala care sa"i pasione%e " un hobbB. /n lipsa unei pregatiri de specialitate, a unor cursuri de preretragere, pensionarul atrage inertia, lipsa de initiati a, pierderea ritmului, a relatiilor sociale, accentuea%a tendinta la un fel de anchilo%are psihica si fi%ica. 9a persoanele suferinde, se constata accentuarea preocuparii pentru starea sanatatii, acestea de enind anxioase si depresi e si sfrsind prin a se i%ola, traindusi %ilele n solitudine. <entinerea aptitudinilor intelectuale si a creati itatii, o anumita ntinerire spirituala prin asocierea ntelepciunii, experientei cu dorinta de a fi util " chiar daca trecerea anilor si"a spus, necrutator cu ntul " sunt o parte din remediile bolii pensionarii. )ntegrarea sociala si reintegrarea sociala are o nota aparte, referindu"se la populatia rstnica pensionara, care a ncetat sa mai aiba po%itia si comportamentul social din perioada de acti itate profesionala. /n cadrul populatiei rstnice pensionare distingem, a( rstnici cu o buna stare a sanatatii fi%ice si psihice, capabili sa ramna acti i si dupa rsta de I4 de ani &de regula pe inter alul I4"G3 de ani( si b( rstnici cu o stare precara a sanatatii fi%ice, care nu le mai permite sa ramna acti i dect n mod diferentiat, selecti si pentru scurte perioade de timp. )ntegrarea sociala repre%inta o politica a societatii fata de rstnicii pensionari din prima categorie " capabili sa ramna acti i dupa rsta de I4 de ani " prin care se urmareste asigurarea unui cadru social necesar desfasurarii unei acti itati utile din punct de edere social. )ntegrarea sociala a rstnicului pensionar capabil nca de acti itate nseamna deci transferul statutului si rolului din perioada de acti itate profesionala n cea de pensionar. $e reali%area unui astfel de transfer depinde mentinerea constiintei utilitatii sociale a rstnicului si, placerea de a trai. Reintegrarea sociala a rstnicului se refera la acea categorie de rstnici pensionari cu o stare de sanatate deficitara. $rept urmare se impune o redefinire selecti a a posibilitatilor rstnicului cu di%abilitati &cu o stare functionala deficitara( de a ramne acti , de a"si pastra constiinta utilitatii sociale, oferindu"ise corespun%ator acestor posibilitati conditii concrete de desfasurare a unor acti itati. Acti itatile accesibile acestei categorii de rstnici poarta numele de acti itati informationale &in cadrul familiei, n anturajul rudelor, prietenilor(. 9a re%ol area problemei integrarii sociale a rstnicului contribuie mai multi factori, asistenta geriatrica profilactica sau curati a, o buna stare a sanatatii fi%ice si psihice, mediul familial, organele administrati e. 'mul are ne oie de ocupatie, de acti itate, nu numai din considerente de ordin social" economic, ci si pentru ntretinerea diferitelor functii ale organismului. <unca repre%inta o ocupatie fundamentala a existentei omului si n acest sens deosebit de interesant este experimentul profesorului =ebb din <ontreal, care a cautat si a gasit oluntari pentru lene ire. Pe lnga plata, el le"a asigurat acestora si un grad sporit de confort. $in cei HI de subiecti selectionati pentru studiu, numai unul a re%istat mai mult de 3 %ile, unul 11G ore, altul 11J ore, iar ceilalti au renuntat dupa G4 de ore. #onclu%ia a fost aceea ca munca este absolut necesara omului. Antrenarea intr"o anumita ocupatie a fost folosita si ca tratament pentru unele afectiuni" este orba de asa numita terapie ocupationala. Mrecii si egipteni practicau terapia ocupationala distracti a pentru tratamentul tulburarilor psihice. Philippe Pinell, nca din 1F42, a stabilit ca munca prestata riguros a repre%entat calea cea mai sigura de a mentine sanatatea si buna dispo%itie a pensionarilor unui a%il. Pe ba%a unor experimente pri ind rolul terapiei ocupationale, se ajunge la conclu%ia ca, multi pacienti cu afectiuni psihice gra e si cu tendinta la i%olare

41

pot fi ndrumati spre o acti itate si colaborare ntre ei, precum si spre o oarecare extindere a sferei relatiilor sociale, n acest fel redobndind sentimentul utilitatii sociale alaturi de semenii lor Ne oia de acti itate este resimtita la orice rsta, cu att mai mult la rstele naintate, cnd ne oilor fi%iologice si psihologice li se adauga educatia si deprinderea de a munci cstigate de"a lungul ntregii ieti. +rstnicul, ca si cei tineri, are ne oie de acti itate, de societate, sa lege prietenii, sa fie folositor colecti itatii. 8pre deosebire de timpul liber al omului n plina acti itate, care se nscrie ntre perioadele de munca si cele de odihna, la rstnic, odata cu ncetarea acti itatii profesionale, timpul liber capata alte dimensiuni. $aca acceptam ideea potri it careia timpul liber este un timp disponibil, lipsit de constrngere, atunci pentru pensionari timpul liber apare ca un timp continuu, o durata de timp compacta, nefractionata, de care poate dispune cum doreste. $e altfel s"a obser at ca utili%area ct mai fructuoasa a timpului liber nu se transforma ntr"o problema pentru toti cei care pasesc pragul pensionarii. 8e aprecia%a ca un numar de batrni ad n ncetarea acti itatii cel mai bun mijloc de a se reali%a conform aspiratiilor acumulate de"a lungul unei ieti. Acestia accepta bucurosi degre area de obligatiile profesionale. /n sfrsit, si pot organi%a noua iata n conformitate cu propria lor dorinta, se pot dedica unor ocupatii necontrolate ierarhic de reun sef, si pot gasi satisfacerea reali%arii intr"o acti itate pe care s"au ales"o, na%uind la ea de multa reme. /n aceasta categorie sunt inclusi intelectualii, muncitorii, micii functionari. #hiar daca persoanele rstnice au de obicei ocupatii n cadrul familiei, acestea sunt deseori restrnse si sarace n stimuli, nu ofera satisfactii si contacte sociale. Asemenea situatii se impun a fi e itate, pentru ca batrnii sa nu se simta i%olati si aruncati la marginea societatii. /n acest scop, apare ca fiind necesara asigurarea prin organi%are a unor asemenea acti itati, care sa suplineasca pierderile suferite pe plan social prin retragerea din iata acti a. 0ipurile de timp liber care pot preocupa pe rstnici, n afara timpului destinat acti itatilor legate de anumite obligatii &casnice, familiale( sunt multe. $e la acti itati fi%ice &ciclismul,turismul, sporturi ce pot fi practicate pna la o rsta naintata de catre pensionarii care au o stare de sanatate buna(, acti itati culturale &mu%ica, pictura, lectura, perfectionarea cunostintelor(, pna la acti itati utile precum mici reparatii mestesugaresti, gradinarit &unele cercetari remarca faptul ca un procent de H?Q din totalul persoanelor trecute de I4 de ani se ocupa cu gradinaritul(. 8e poate aprecia ca timpul liber al rstnicilor dobndeste dimensiuni si semnificatii nentlnite la celelalte grupe de rsta. Astfel, o particularitate este aceea ca timpul liber de ine o problema pentru indi id dupa ncetarea acti itatii profesionale, a acti itatilor organi%ate, care determina schimbari n ntregul mod de iata al acestuia. /n conceptia gerontologilor, tinnd seama de anumite particularitati morfo" functionale,acti itatea profesionala nu trebuie total si brusc abandonata, ci adaptata posibilitatilor indi iduale &ca durata, ritm, etc.( Pentru rstnicul care are sentimentul inutilitatii sociale si care, nemaifiind solicitat n reun fel, simte ca si pierde prestigiul, po%itia n societate, pensionarea aduce cu ea si confirmarea oficiala a batrnetii, a pasirii n ultima etapa a ietii. 9a toate acestea se adauga unele modificari care inter in si n iata de familie &plecarea copiilor, ajunsi oameni n toata firea, din casa parinteasca( cu urmari asupra ntregului program de iata. Asa se explica faptul ca uneori, timpul liber, care parca se dilata n fata rstnicului, creea%a de%orientare, fenomene de neadaptare sociala, o exagerare a preocuparilor legate de starea de sanatate. 9ipsa de miscare, de acti itate sau ncetarea brusca a acestora pot accentua procesele cronice degenerati e si, totodata, pot accelera e olutia procesului de mbatrnire.

42

'bser atiile clinice si de laborator au demonstrat influenta negati a a lipsei sau reducerii acti itatilor fi%ice asupra starii de sanatate a rstnicilor. <odelarea miscarii fi%ice este unul dintre factorii importanti de normali%are a functiilor organismului dupa rsta de I4 de ani. 9ipsa de miscare sau limitarea acesteia antrenea%a la rstnici numeroase dereglari ale mecanismelor neuroendocrine de control si de reglare adaptati a si diminuea%a semnificati capacitatile functionale. 9a persoanele rstnice sanatoase, cte a %ile de repaus la pat determina o marcata stare de disconfort, insomnii, diminuarea apetitului, o stare de tensiune, irascibilitate sau, din contra, de de%interes si somnolenta. Enii se simt realmente bolna i. Reluarea acti itatii fi%ice este nsotita de o scadere a tolerantei la efort, ameteli, lipotimie, palpitatii. Re enirea la situatia dinaintea repausului fi%ic necesita o perioada de doua * trei ori mai mare dect n ca%ul unui adult. )nacti itatea fi%ica si repausul de lunga durata produc la batrni gra e perturbari, constipatie, infectii urinare si pulmonare, insomnie, osteoporo%a, tulburari cardio asculare si psihice, cresterea pericolului trombo%elor arteriale si enoase. 8edentarismul repre%inta unul dintre factorii importanti de risc n patogenia bolilor cronice degenerati e osteoarticulare, metabolice, a hipertensiunii arteriale si cardiopatiei ischemice. 5orta musculara si capacitatea de munca scad si ele. 9ipsa e miscare si inacti itatea n general au o puternica influenta asupra starii psihice a rstnicului. Actiunea, sub toate formele, ste modul ideal de existenta a rstnicului. Prin inacti itate fi%ica, psihica, sociala(, rstnicul este afectat n nsasi emnitatea lui. <entinerea unei conditii fi%ice satisfacatoare este problema de mare importanta pentru aceasta grupa de rsta, iind binecunoscuta obser atia ca, alorile sca%ute ale unor parametri functionali se gasesc de cele mai multe ori ntr"o relatie irecta cu lipsa de miscare. !xista o categorie de pensionari tineri, care ncearca sasi aseasca ce a de lucru, desi piata de munca nu are n Romnia o oferta prea bogata pentru acestia, iar cursuri de ecalificare pentru rstnici nu exista. /n general, n toata lumea, ducatia premergatoare pensionarii este insuficienta si tardi a. emeile par mai putin afectate de pensionare, poate si pentru ca, primesc rolul de bunica. /n multe tari occidentale, dupa ensionare, rstnicii de in membrii acti i ai unor asociatii, nd roluri bine determinate, ceea ce duce de obicei la scaderea arcanta a impactului pensionarii, sau de in acti i n cadrul unor ocietati caritabile ori religioase. Pentru persoanele din mediul ural, efectul pensionarii nu apare brutal, adaptarea facndu"se rogresi , prin continuarea muncii n agricultura si gospodarie. /n omnia foarte multe femei din mediul rural si mentin cti itatea pna dupa G3 de ani, aceasta genernd un sentiment de putere si alori%are. Alte e olutii sunt acelea ale unor rstnici antrenati n cti itati creatoare si animati de alori axiologice. Personalitati apabile de a desfasura chiar la rste foarte naintate mari tnsiuni creatoare, acesti batrni * tineri continua sa se afirme ca demiurgi pna n ultimul moment al ietii, acti itati stiintifice, artistice, social * politice n care, competenta lor nalta si capacitatea de daruiren ing deficientele si infirmitatile batrnetii. 3.3.1. Ana Aslan" femeia care a n ins batrnetea #el mai mic dintre cei patru copii ai 8ofiei si ai lui <argarit Aslan s"a nascut la 1 ianuarie 1F2G, la 7raila. Pro enit dintr"o familie cu alente intelectuale, tatal ei si isipeste a erea din cau%a inabilitatii n afaceri si a patimii pentru jocul de carti. <ama, mai tnara cu ?4 de ani dect sotul, este o buco ineanca frumoasa, cu educatie aleasa. 9a rsta de 1J ani si pierde tatal. 5amilia Aslan paraseste orasul natal si se muta la

43

7ucuresti. /n 1213, Ana absol a 8coala #entrala din #apitala. 9a rsta de 1I ani, isea%a sa ajunga pilot si chiar %boara cu un mic aparat, tip 7ristol " #oanda. /n cele din urma se decide sa de ina medic. $eclara gre a foamei pentru a nfrnge mpotri irea mamei si se nscrie la 5acultatea de <edicina. /n timpul primului ra%boi mondial, ngrijeste soldatii n spitalele militare din spatele frontului de la lasi. $upa intoarcerea la 7ucuresti, n anul 1212, lucrea%a alaturi de marele neurolog Mheorghe <arinescu. 0rei ani mai tr%iu, absol a 5acultatea de <edicina. !ste numita preparator la clinica )) din 7ucuresti, condusa de profesorul $. $anielopolu, care o ndruma si n alcatuirea te%ei de doctorat. Ermea%a o acti itate didactica si spitaliceasca la 5ilantropia, )nstitutul #linico"<edical al 5acultatii de <edicina din 7ucuresti, #linica <edicala din 0imisoara, 8pitalul #5R. $in 12H2, de ine seful 8ectiei de fi%iologie a )nstitutului de !ndocrinologie din 7ucuresti. !ste punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. #ontinua cercetarile ntr"un a%il de batrni si e identia%a importanta no ocainei n ameliorarea tulburarilor distrofice legate de rsta. 'btine re%ultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei Romne. /n anul 123?, este nfiintat primul )nstitut de Meriatrie din lume, condus de Ana Aslan. /mpreuna cu farmacista !lena Polo rageanu " n 12G? " elaborea%a Mero ital =J, medicament ce actionea%a asupra mecanismelor comune ale bolilor degenerati e specifice rstei a treia. Produsul este primit cu entu%iasm de catre specialistii din ntreaga lume. <inisterul 8anatatii omologhea%a medicamentul sub forma de drajeuri, crema terapeutica si lotiune capilara. /n anul 12GI, cercetatoarea primeste bre etul de in entator pentru Asla ital, produs eficace n terapia sistemului ner os si a aparatului cardio ascular. 'pt ani mai tr%iu, este omologat Asla italul pentru copii, care da re%ultate n tratarea deficientelor ner oase. /ntre timp &n 12GH(, Ana este aleasa membru al Academiei Romne. #reea%a conceptul de profilaxie a mbatrnirii si se preocupa de batrnii abandonati de familie. Refu%a sa perceapa taxe de camin de la acesti napastuiti ai sortii, ndra%neala ce o costa 1.344.444 de lei, bani ce i sunt imputati de catre organele de partid. $upa sapte ani de hartuieli n justitie, este achitata. $ar achitarea ine tardi , nainte cu cinci luni de a intra pentru totdeauna n legenda. $reptatea se face mult prea tr%iu, n conditiile n care re%ultatele cercetarilor ei adusesera enituri de 1G.444.444 de dolari, anual, statului. /n schimb, 'rgani%atia <ondiala a 8anatatii i"a oferit Premiul 9eon 7ernard pentru medicina sociala. 8uccesele sale n profilaxia si terapia batrnetii au a ut un mare impact asupra lumii medicale si a opiniei publice internationale. Printre pacientii doamnei Aslan s"au numarat celebritati, cum ar fi, Dmma 8umaK, 8omerset <augham, 8al ador $ali, #harlie #haplin, Pablo Neruda. A fost solicitata chiar si de Aristotel 'nassis, 6acWueline >ennedB, )ndira Mandhi, <arlene $ietrich, de Maulle, 9ilian Mish, 0ito. 8e stinge din iata la 12 mai 12FF, lucida pna n ultima clipa, dupa o lupta acerba cu o boala necrutatoare. 8e spune ca s"a naltat la cer n %iua /naltarii $omnului, ca o buna crestina ce era. $in trusa ei de medic nu lipsea niciodata o miniatura a 8fintei 5ecioare. 5aima internationala, onorurile si nenumaratele distinctii care i"au fost acordate, numarul si rangul pacientilor din sfera politica, stiintifica si artistica din ntreaga lume o includ pe Ana Aslan n constelatia celor mai importante personalitati mondiale care au miscat Eni ersul. Afilieri <embra a Academiei de 8tiinte, din NeA DorK <embra a Eniunii <ondiale de <edicina Profilactica si )giena 8ociala <embra de 'noare al #entrului !uropean de #ercetari <edicale Aplicati e <embra n #onsiliul de #onducere al Asociatiei )nternationale de Merontologie

44

<embra a 8ocietatii Nationale de Merontologie din #hile Presedinta 8ocietatii Romne de Merontologie etc. Premii si $istinctii 123? " Premiul international si medalia 9eon 7ernard, prestigioasa distinctie acordata de 'rgani%atia <ondiala 8anatatii, pentru contributia adusa la de% oltarea gerontologiei si geriatrieiL <erito della Republica, )talia #a aler al 'rdinului Palmas AcademicaL 5ranta Profesor =onoris #ausa si $octor !merit al Eni ersitatii 7ragan%a Paulista, din 7ra%ilia E1e citii si teme de semina , 1. #e tratament trebuie aplicat rstnicilor pentru a prentmpina aparitia depresiei de de%in estire; ?. #um se modifica ritmul de iata la persoanele rstnice duda pensionare. J. #omentea%a atitudinile manifestate n diferite perioade de timp fata de oamenii de rsta a treia. H. !xplica si aprecia%a ne oia de protactie sociala n societatea moderna. 3. Pre%bista%a nseamna, a. consecintele clinice ale degenerescentei celulelor ciliate b. inflamatie cronica sau acuta a prostatei I. /n mbatrnire un rol important l joaca, a. mbatrnirea sngelui b. mbatrnirea celulelor c. mbatrnirea tesuturilora G. /mbatrnirea aduce scaderea reacti itatii si impresionabilitatii conturnd, a. un temperament cu note melancolice b. un temperament cu note colerice c. un temperament cu note flegmatice. F. 9a batrnete durata somnului, a. scade b. creste 2. /mbatrnirea depinde de, a. ereditate, mediu b. educatie c. indi id 14. /n stadiul de trecere spre batrnete se modifica subidentitatile, a. sociale, culturale, b. profesionale, c. maritale si parentale 11. Primul )nstitut de Meriatrie din lume, este nfiintat n anul, a. 12IG b. 12GJ c. 123? 1?. Primul )nstitut de Meriatrie din lume, este nfiintat de, a. 7abes Papanicolau b. Roger. 5ontaine c. Ana Aslan

45