Acest manual de filosofie se adresează elevilor din clasele a XII-a, filiera teoretică, profilul umanist, specializarea filologie şi ştiinţe

sociale. Manualul a fost elaborat în conformitate cu programa de tip B pentru disciplina Glosotie, dar poate fi utilizat şi pentru clasele cărora le este alocată doar o oră pe săptăm nă, programa de tip A fiind de asemenea acoperită integral. Manualul pe care vi-! propunem cuprinde toate cele şase teme prevăzute în programă" Omul, Morala, Politica, Cunoaşterea, Existenţa şi Filosotia. #iecărei teme i-a fost dedicat un capitol, iar lecţiile sunt alcătuite din două pagini, asigur ndu-se astfel condiţii optime pentru utilizarea manualului în activităţile de predare-învăţare. $onform programei şcolare de tip %, elementele de conţinut marcate cu asterisc &'( sunt obligatorii numai pentru filiera teoretică, profil umanist, specializarea ştiinţe sociale. #iecare capitol are o lecţie introductivă, in care este prezentată sintetic tema respectivă. )rmătoarele lecţii sunt structurate astfel" * o parte în care este analizată tema şi sunt prezentate ideile principale şi cele mai importante contribuţii+ această primă parte este concepută ca un instrument necesar elevilor pentru înţelegerea temei şi pentru elaborarea unor analize şi eseuri specifice * unul sau mai multe te,te relevante pentru tema respectivă * aplicaţii concepute at t pentru fi,area principalelor ac-iziţii ale lecţiei, c t şi pentru evaluare şi autoevaluare. în plus, paginile manualului cuprind casete şi fotografii care îi a.ută pe elevi în formarea şi dezvoltarea competenţelor prevăzute în programă. în casete veţi găsi" * informaţii despre filosofi şi curente filosofice * prezentări succinte ale conceptelor filosofice &în ordinea apariţiei şi utilizării lor în lecţii( / pe pagina din dreapta, av nd denumirea icţionar * alte te,te relevante pentru tema respectivă * aplicaţii pentru activităţi de grup. 0entru a asigura o c t mai bună formare şi dezvoltare a competenţelor, fiecare capitol se înc-eie cu * un plan de idei * un set de aplicaţii finale * o pagină care asigură formarea unor competenţe transcurriculare şi interdisciplinare. 0rin te,tele selectate, prin comentariile care însoţesc aceste te,te şi prin aplicaţiile propuse, autorii au urmărit atingerea următoarelor obiective" însuşirea de către elevi a cunoştinţelor şi conceptelor fundamentale ale marilor domenii ale filosofiei+ cunoaşterea celor mai importante poziţii din filosofia contemporană+ însuşirea principiilor referitoare la drepturile omului şi a unor principii şi norme etice+ dezvoltarea competenţelor specifice g ndirii critice+ o percepere mai aprofundată a realităţii, în genere, mai ales a celei sociale+ formarea unui aparat conceptual care să permită o întemeiere raţională a deciziilor şi a comportamentelor elevilor. în aceeaşi măsură, manualul oferă condiţii optime pentru promovarea următoarelor valori şi atitudini" g ndire critică şi divergentă+ disponibilitate pentru dialog şi dezbatere+ curiozitate şi interes pentru studiul filosofiei+ coerenţă şi rigurozitate în g ndire şi acţiune+ conştientizarea identităţii personale+ acceptarea diversităţii+ valorizarea pozitivă a diferenţelor+ solidaritate şi asumarea responsabilităţii personale a elevilor. 0rofesorii pot aborda diferenţiat şi creativ temele şi aplicaţiile propuse, în funcţie de nivelul de pregătire al clasei, de interesele şi preferinţele elevilor, pun nd accentul pe considerarea acestora ca subiecţi ai activităţii instructiv-educative.
*

în conformitate cu normele prevăzute în ultima ediţie a 122M, unii termeni specifici limba.ului filosofic au fost scrişi cu ma.usculă. Astfel, termenii 3)nu4, 3Multiplu4, 3Idee4 şi 3#ormă4 apar întotdeauna cu ma.usculă. 5ermenul 3#iinţă4 apare în toate lecţiile, citatele şi aplicaţiile cu ma.usculă, e,cepţie făc nd doar citatele din lucrările filosofului rom n $onstantin 6oica. )nii termeni au fost scrişi doar uneori cu ma.usculă, pentru a sublinia importanţa şi semnificaţia acestora în conte,tul respectiv. Autorii

l.OMUL/5 Problematica naturii umane 78 0roblema filosofică a omului 78 9senţa omului 7: 2mul este o persoană, nu un lucru 7I2 2mul / fiinţă socială 7!; Identitate şi alteritate 7!< !Omul/"in#ă culturală A 8 Modul de e,istenţă specific uman şi destinul creator al omului 7!8 împlinirea omului prin cultură, ca spirit 7!: Sensul vieţii 7;= >ecapitulare. 0lan de idei 7 ;; 9valuare 7;? Interdisciplinaritate. #ilosofie şi ufologie 7;< ;. MORALA /25 Bine şi rău 7;8 @pecificul filosofiei morale 7;8 $e este bineleA 7;: $oncepţii despre bine şi rău 7?= eorii morale /!2 9tica teleologică. 9udemonismul 7?; 9tica teleologică. Bedonismul şi utilitarismul 7?< 9tica deontologică 7?8 Probleme de etică a"licată 7?: >ecapitulare. 0lan de idei 7<= 9valuare 7<! Interdisciplinaritate. #ilosofie şi cinematografie 7<; !.POLm#A/$! %iloso&ia "olitică 7 C iD libertate şi res"onsabilitate so'at"olitică 7<8 $onceptul şi problema filosofică a libertăţii 7<8 Eiberul arbitru 7<: 0roblema libertăţii sociale 7F= Eibertate şi autoritate 7F; 9galitate şi 're"tate 7F< 9voluţia ideii de dreptate 7F< $e este dreptateaA 7F8 $onceptul aristotelic al dreptăţii 7F: 1reptate formală şi supremaţia dreptului 78= eorii "olitice mo'erne şi contem"orane 78; 5eoriile contractului social 78; Eiberalismul individualist 78< Individualism şi colectivism 788 !Putere şi le$itimitate 78: ('ealul 'emocratic $e este democraţiaA 7G= )re"turile omului $e sunt drepturileA 7G; Asigurarea drepturilor 7G< Idealul democratic. >olul criticii în democraţie 7G8 >ecapitulare. 0lan de idei 7G: 9valuare 7GH Interdisciplinaritate. #ilosofie şi literatură 7:= $. #U*OA+ ,R,A/-. 0roblema cunoaşterii 7:;

2pinie şi cunoaştere 7:< 0roblema întemeierii cunoaşterii 7:8 0roblema întemeierii şi problema surselor cunoaşterii 7:: %orme 'e cunoaştere şi ti"uri 'e a'evăr 7H= $unoaşterea nemi.locită şi cunoaşterea mi.locită 7H= Analitic şi @intetic 7H; $unoaşterea a priori şi cunoaşterea a posteriori % H< A'evăr şi eroare $e este adevărulA 5eoria corespondenţei 7H8 5eoria pragmatistă a adevărului 7H: 5eoria adevărului-coerenţă 7HH 6atura, cauzele şi rolul erorii în cunoaştere 7!== #unoaştere şi limba/ 7!=; 0roblema limba.ului 7!=; #ilosofia limba.ului comun 7!=< >ecapitulare. 0lan de idei 7!=8 9valuare 7!=G Interdisciplinaritate. #ilosofie şi religie 7!=: 5. ,0(S ,*1A7!=H &Existenţă şi devenire 7l != 0roblemele ontologice 7!!= 0rincipiul ontologic 7l !; 0roblema fiinţei /..$ 1istincţia dintre fiinţă şi devenire în filosofia platoniciană7!!8 1evenirea întru fiinţă 7!!: ! "paţiu şi timp%'() 0roblema timpului 7!;= 5impul absolut şi timpul relativ 7!;; @paţiul şi timpul sunt forme a priori ale sensibilităţii 7!;< 0roblema nemuririi 7!;8 & eterminismul%'(* 1eterminism şi indeterminism 7!;: Implicaţiile determinismului 7!?= >ecapitulare. 0lan de idei 7!?; 9valuare 7 !?? Interdisciplinaritate. #ilosofie şi fizică 7 !?< 2. %(LOSO%(A7!?F #e este &iloso&ia37!?8 4enuri şi stiluri &iloso&ice 7!?: Iubirea de înţelepciune 7!?: Metafizica7!<= #ilosofie şi teologie 7!<; #ilosofia critică 7!<< #ilosofia ca viziune subiectivă 7!<8 #ilosofia ca formă de analiză conceptuală 7!<: %iloso&ie şi viaţă 7!F= >ostul şi valoarea filosofiei 7!F= Apologia filosofiei 7!F; >ecapitulare. 0lan de idei 7!F< 9valuare 7!F? Interdisciplinaritate. #ilosofie si spiritualitate7!F< Ane5e Analiza conceptuală 7!FG Analiza de te,t 7!FG 9seul filosofic 7!F: %ibliografie generală 7!FH

ca"itolul i
6 6 6 7 7 7 6 8
@tudiind acest capitol vei reuşi+ C să anali,e,i şi să compari unele puncte -e vedere diferite asupra pro-lematicii naturii umane şi a sensufui r7ietii+ să #ormule,i unele .ude/ căţi şi aprecieri personale re#eritoare la di#eritele
C

c o n c e p ţii $ M p riu ire la

pro-lematica naturii umane şi a sensului vieţii+ să ar$umente,i unele poziţii diferite privind raportul identitatealteritate în definirea persoanei0
C

să ela-ore,i un eseu li-er pe teme de #iloso#ia culturii.
C

0aul Iauguin &!:<:-!H=?(, e unde venim1 Ce suntem1 2ncotro ne 2ndreptăm1 &detaliu(

mai înt i. 09>@09$5IK9 5>A1ILI26AE9 în cadrul GlosoGei tradiţionale.ist4. în epoca modernă. omul este o fiinţă sensibilă+ el se manifestă ca fiinţă empirică.cepţionala complexitate a acestei problematici / sunt vizate fiinţa şl fiinţarea umană. 0rin principiul raţionalismului clasic 3g ndesc.perimente. în sc-imb. s-a încercat di#erenţierea omului de alte entităţi sau genuri de fiinţare. ca Gintă socială.imei. problema omului a fost înţeleasă în principal ca problemă a deGnirii lui. deci egoiste. @ocrate afirma că aceasta este un îndemn la cunoaşterea esenţei umane+ demersul este fundamental şi pentru cunoaşterea lumii în general. identific nd natura sau esenţa omului. înţelepciunea. care îi sunt date omului şi prin care este posibilă determinarea identităţii Ginţei umane. Apreciind că raţionalismul şi empirismul. întrebările. nu ne întrebăm" $e poate să ştie1 Ce tre-uie să #acă1 Ce poate să spere1 Metafizica. prin observaţii şi e. şi moralitate+ conform esenţei sale. (mmanuel :ant sintetiza cele două teorii astfel" dacă prin latura sa corporală. multiplele manifestări sociale /. 1emersul filosofic nu procedează asemenea celui ştiinţific. dar şi a esenţei sale. $icero considera că @ocrate a co-or4t Gloso4a din cer pe păm4nt . care este cugetarea. îşi manifestă propria natură" socia-ilitatea. nu în ultimul r nd. religia oferă în ultima instanţă răspunsurile 5emplul lui Apollo din 1elfi. dacă acestea e. ci formulează acele întrebări prin care. prin )avi' 8ume9 considera că.ur 0roblema filosofica a omului #ără îndoială. ca demers sigur pentru cunoaşterea omului în sine+ 3$unoaşte-te pe tine insuţiD4 este ma. filosoful a introdus în antropologia filosofică înţelegerea condiţiei singulare a omului ca su-iect cunoscător. pentru a se desăv rşi ca fiinţă raţională+ particip nd prin binele propriu la binele cetăţii. în acelaşi timp. el se manifestă ca fiinţă morală. omul se manifestă ca fiinţă cu înclinaţii biologice. 2mul are nevoie de semenii săi pentru a se împlini. reflecţiile filosofiei despre om conturează o pro-lemă GlosoGcă #undamentală. s putem e. 5eoriile privitoare la natura şi sensul e. Apreciind e. dar şi diG/ cultatea de a o epuiza sau de a găsi răspunsuri certe.istenţei umane relevă e. cura.ima preluată de pe frontispiciul templului lui Apollo din 1elfi+ era formula de salut între oameni şi de înt mpinare a zeului. @e aprecia că o definiţie ar permite identificarea unei naturi sau esenţe umane. aprecia că omul trebuie definit din perspectiva dualităţii sale. considera că omul se manifestă în calitatea sa de fiinţă diferiă de celelalte prin limba. dacă nu specific umane. înainte de a fi fiinţă raţională. in dialogul C3armides.ul. morala. 0entru a evita interpretarea îngustă a ma. aşa cum ne spune 0laton.OM56JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ 0>2%E9MA5I$A 6A5)>II )MA69 .urul problemei cunoaşterii de sine. în comunitate cu semenii.plica apoi posibilităţile şi modalităţile comportamentului uman. în viziunea filosofului german. considerate în sine. nu vom şti ce este omul dacă. cel puţin esenţiale pentru înţelegerea omului. relaţiile individului cu semenii şi. pe frontispiciul căruia scria 3$unoaşte-te pe tine însuţi4 Ini I ndirea lui @ocrate gravitează în . Aristotel9 de pildă. omul îşi împlineşte menirea de a practica virtuţile" cumpătarea. prin cea spirituală. Rene )escartes9 fondatorul raţionalismului clasic. şi su-stanţă cu$etătoare8. dotată cu afectivitate şi voinţă. dreptatea. respectiv a unui set de trăsături esenţiale. două caracteristici. a omenescului din om.erciţiul filosofic îndreptat spre &auto( cunoaşterea omului. nu oferă o cunoaştere adecvată a naturii umane. empirismul. constatările. deci e. ca trup şi suflet deopotrivă 7şi su-stanţă 2ntinsă.istă.

3în raport cu transcendenţa sau cu misterul. el se plasează ontologic în spaţiul existenţei intru mister şi pentru revelare. )manitatea. care ne spune că orice om este scop in sine şi nu doar mi. care sunt alegeri de sine. autorul lucrării Fiinţă şi timp &!H.istenţă în ansamblu.istenţialismului ateist Martin 8ei'e==er aprecia că. ci şi o reală stare de spirit. fără de care e. Acesta este principiul e.imă. prin prezenţa celuilalt. <oi ne #acem din pro/ pria noastră risipire.perienţa umană nu ar fi posibilă. cărţile. creaţia de cultură are c teva caracteristici.ean< Paul Sartre9 3omul nu este. omul îşi manifestă perfectibilitatea. manifestată prin alegerile fiecăruia. 3calitate psi-ospirituală &. dacă ar e. numai omul îşi poate forma o conştiinţa filosofică. $onştiinţa de sine este împlinită prin alteritate. în sensul că. Eu/Celălalt îndreaptă reflecţiile filosofice spre analize şi constatări diverse.Br. propriile alegeri. o dra$oste. considerat părintele filosofiei occidentale. esenţei. alteritatea este nu numai o categorie abstractă a spiritului. de ordin etic. înt lnirea. fiinţa+ ceea ce condiţionează e. în viziunea filosofului. afirma Mant. omul nu poate fi doar animal raţional sau animal politic+ el este persoană.( / filosof grec. preocupările legate de singularitatea umană. b( are. 5emă reluată relativ recent în dezbaterile filosofice despre om. Bume. intenţii PrevelatoriiQ4. Aşadar. psi-ologic etc. sociologic.a. orator şi om politic roman. 6umai o antropologie întemeiată pragmatic poate să surprindă în om fiinţa raţională şi liberă. locului şi rostului său în lume. 1avid &!G!!-!GG8( / filosof. ■ . o-iect de respect. Martin &!::H-!HG8( / filosof german. frica. @oluţia ar fi conceperea omului din perspectiva dimensiunii de 3umanitas. Altfel spus. alteri/ tatea şi relaţia Eu/.ilarea omului în domeniul animalitas+ c-iar dacă nu era identificat cu animalul. istoria. 6efiind altceva dec t ceea ce face el din sine. acesta ar fi c-iar libertatea absolută a fiecărui om.istenţa umană+ modul de fiinţare specific omului.istenţa omului nu poate să aibă vreun sens prestabilit $um afirma . act de reflectare prin care g ndirea &. lumea de ieri/noapte. ca şi teama. astea toate ne construiesc. se află la originea existenţialismului.primă diferitele relaţii de reciprocitate dintre oameni. este o necesitate morală.te de problematizare filosofică nu pot ignora nici raptul că omul este o Gintă culturală. Metafizică / filosofie primă ' $icero. 2ntologie / domeniu filosofic al cărui obiect este #iinţa în sine+ teorie despre e.istă natură umană dată. a omului ca om. o datorie să-i tratăm pe oameni respect nd legea morală. Cum să ne păstrăm1 Asta ar tre-ui ştiut.. Fiecare om este de... 5răitor în spaţiul creaţiei. Marcus5uI%us &!=8<? î. ci devineD4. este ea însăşi o demnitate. filosoful rom n considera că omul este eminamente su-iectul cre/ ator în )nivers" prin e. Am impresia că oamenii nu sunt dec4t ceea ce spun sau #ac.Br. de caracterul problematic al sensului vieţii. economist şi istoric scoţian.8 e aceea. <G=-?HH î. prin formule precum 9omul este animal raţional:/. "untem scoşi din noi şi proiectaţi altundeva.ordinea sa. libertatea ş. Alteritate / corelativ al identităţii+ calitate de a fi diferit $ondiţie umană / modul în care omul se manifestă în raport cu natura. 0e de altă parte.G(. realiz nd. Identitate / ansamblul trăsăturilor prin care se determină ce este şi cum este omul în raport cu celelalte fiinţe. 5n prieten. 1iversele conte. prietenia. &$onstantin 6oica( 1icţionar Antropologie filosofică / disciplină filosofică în care problema omului este tratată sub aspectul naturii.perienţaO fundamentală a culturii. cum spunea Lucian Bla=a9 saltul ontolo$ic de la animalitate la umanitate. @esiz ndu-i în acest mod demnitatea.loc pentru interesele noastre egoiste.u. omul trebuie să-şi asume..ista un sens. tradiţia occidentală a reuşit e. A%2>1N>I $2659M02>A69 în altă ordine de idei.( / filosof. c( 3utilizează imediatul ca material &metaforic(4+ d( 3depăşeşte imediatul prin PstilizareQ4 etc. nici e. Beidegger. 0rin urmare.( caracterizată în primul r nd printr-o particulară stare de luciditate. conştiinţa se îmbogăţeşte prin manifestări precum" dialogul. nu suntem in lume dec4t ceea ce se 2nt4mplă să Gm. cu responsabilitate ma. 1eşi e. esenţa lui era subapreciată. prin cele două direcţii / încercarea de a determina ce este omul şi efortul de a-! diferenţia de alte entităţi.Problematica naturii umane cerute de antropologie. care o individualizează" a( 3este act PcreatorQ4. cu "ecare $est pe care '' 2ntreprin/ dem 7. @ocrate &c.. de finitudinea ei.( se g ndeşte pe ea însăşi4. 0entru că nu e..

3alcătuiesc un singur lucru împreună4. c-iar dacă îi este destinat ca. susţin nd deopotrivă demnitatea sau măreţia lui &prin capacitatea de a se înţelege pe sine(. 2n$rămădire de incertitudine şi de eroare0 sub aspect moral/intenţional. omul nu reuşeşte să dob ndească certitudinea" dimpotrivă. şi lepădătură a )niversului" altfel spus. 2n timp ce ele nu ştiu că eu sunt aici . A frecventat mediile academice ale vremii. #ondator al raţionalismului clasic. în cugetare. Blaise Pascal9 de e. în conte. încă de la !. pentru a-şi a. dar şi vulnerabilitatea &prin slăbiciunile şi neputinţele raţiunii sale. BLA(S. una dintre modalităţile importante prin care a fost abordată problema fiinţei umane a fost aceea de a caracteriza natura sau esenţa omului. sufletul reprezintă natura primară şi nemuritoare a omului &vezi comparaţia cu relaţia corabie-corăbier(. şi asta în plin secol raţionalist(. care relevă natura omului 'u felul său propriu de a fi. în ciuda unor contradicţii uimitoare. g ndit de către 1escartes ca particularizare a unui dualism ontologic universal. filosoful francez subliniază totuşi demnitatea sau măreţia acestuia în capacitatea de se vedea nenorocit. mai degrabă. Lucrări "rinci"ale> CCu$etări C 9seu despre conice = "crisori provinciale h "unt mai de preţ dec4t stele/ le. în condiţiile unui război permanent între raţiune şi pasiuni. parado.elor şi impozitelor. deşi cele două substanţe sunt at t de deosebite înc t pot e. deci exist:. 9l este ceva.istenţei 7un copac nu se ştie nenorocit8 şi c-iar faţă de întregul )nivers. 0ascal îl aşază pe om în centrul lumii 7antropocentrism8.ul e. şi-a propus să caracterizeze natura şi condiţia umană din perspectiva antropologiei creştine.ore în care se manifestă natura parado.emplu. &Rilliam 5emple( 8 .( 0ascal şi-a manifestat din copilărie vocaţia ştiinţifică. PAS#AL &!8.ală a omului. ani. Rene )escartes9 prin formula 9$4ndesc.tul disputei cu empirismul şi din perspectiva idealului clasic al certitudinii în cunoaştere. 5rei sunt orizonturile ma.prim ndu-i ec-ilibrat natura.ista una fără cealaltă. Ea !G ani. $-iar dacă relativ la e. în cele din urmă.istenţa umană concretă corpul şi sufletul sunt indisocia-ile. eoarece eu ştiu că ele sunt acolo sus. s fie o fiinţă privilegiată.uns să fie prins în mod tra$ic intre setea şi imposibilitatea de a-E cunoaşte pe 1umnezeu.oră este aceea de a demonstra că.OMUL__________________________________________________ >r 9senţa omului 1e-a lungul timpului. A inventat.udecător al tuturor lucrurilor80 această unicitate nu-! sustrage însă nimicniciei. consacră şi el cugetarea drept esenţă umană. 9l considera că geometria este modelul ştiinţific pentru cunoaşterea raţională a lumii.istenţei umane" fiind nimic 2n comparaţie cu in#initul şi tot prin comparaţie cu neantul. omul este un lucru de mi. în plan ontolo$ic. omul a a. cu alte cuvinte. dificultatea ma. $onsecinţa acestui demers raţionalist este reafirmarea dualismului corp-suflet. deşi este unica fiinţă morală. o fiinţă cu totul aparte. unde era apreciat drept un geniu al geometriei. 1atorită acestuia. în acest fel.?-!88. primul calculator mecanic. el este unica fiinţă raţională 7. este determinată identi/ tatea omului şi specificată di#erenţa dintre el şi alte modalităţi ale e. prin cugetare. între căutarea continuă a fericirii şi nefericirea lui aproape iremediabilă. publică un eseu de geometrie" Eseu asupra conicelor. numai el face răul intenţionat 9. este şi mărire. Modernitatea analizei lui rezidă în modalitatea prin care este surprinsă 3disproporţia4. între res extensa &substanţa întinsă( şi res co$itans &substanţa cugetătoare(. 0entru el.os.loc intre nimic şi tot. a cărei natură nu se lasă uşor dezvăluită şi a cărei condiţie este determinată de păcatul originar. a formulat teorema despre suma ung-iurilor unui triung-i. de a se înţelege pe sine sau. mizeriei condiţiei umane 7im-ecil vierme de păm4nt80 disproporţia este elocventă şi în plan $noseolo$ic. cunoaşterea sa este.uta tatăl la calcularea şi repartizarea ta.

n"a$ simţi durere. Analizează comparativ modul în care cei doi g nditori identifică esenţa omului.. eu.( / moralist francez. . e sigur că sunt deosebit cu adevărat de corpul meu $i că pot e. atunci c nd trupul e vătămat.) lipsiţi de orice siguranţă% Omul să se aprecie#e &a +usta sa valoare.. iar pe de altă parte. pe de o parte. necugetător. )oame. >aţionalism / concepţie filosofică pentru care raţiunea este fundamentul. trestie cu$etătoare. lectura cărţilor bune este ca o conversaţie cu oamenii cultivaţi ai secolelor trecute care au scris aceste cărţi 2%%%.Problematica naturii umane 2M)E 9@59 #II6LA $265>A1I$52>I9 Ce himeră este deci omul? Ce noutate. din simplul )apt că $tiu de e. dar nu găsim dec t incertitudine. neîntinsă. tocmai arta de a )ace din aceasta o lege $i un tablou al carităţii% &ată adevărata noastră stare* rătăcim într"un mediu vast.. ast)el înc t eu alcătuiesc un singur lucru împreună cu el% Căci altminteri.( @untem incapabili de a nu dori adevărul şi fericirea" însă * nu suntem capabili nici de certitudine. care vrea $i nu vrea. pentru că mi se spunea că prin intermediul lor pot dob ndi o cunoa$tere clară $i certă a tot ce este util in viaţă. cea mai slabă din natură! dar este o trestie cugetătoare% (Blaise Pascal. imbecil vierme de păm nt! depo" #itar al adevărului. precum e corăbierul pe corabie.perienţa sensibilă este fundamentul.ista )ără el% (. să se iubească deoarece are o natură deschisă spre bine! dar să nu"$i iubească scăderile care se a)lă în ea! aceasta e capacitatea lui de a cunoa$te adevărul $i de a )i )ericit! dar nu are adevărul stabil sau satis)ăcător% (.. am )ost stăp nit de dorinţa de a învăţa% -e asemenea. &>ene 1escartes( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.istenţa mea $i totodată observ că nimic altceva nu aparţine )irii sau esenţei mele.) Omul este a$a de mare. care concepe. care nu sunt dec t )iinţă cugetătoare. ' Montai=ne9 Mic?el 'e &!F??-!FH.. îmi plăcea mai ales mate" matica pentru certitudinea $i evi" denţa raţionamentelor ei.. care imaginea#ă $i care simte% (. nici de fericire4 &%laise 0ascal(.) Măreţia omului apare în ins $i po)ta simţurilor $i e. care înţelege...) am un corp care mi"e )oarte str ns legat )iindcă totu$i. măreţia omului.) 'ste adevărat că să te ve#i nenorocit înseamnă să (i cu adevărat% (. dar nu remarcasem încă adevărata lor între" buinţare% 3m avut totdeauna marea dorinţă de a învăţa să deosebesc adevărul de )als. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. ma. înc t măreţia &ui reiese $i din aceea că se $tie nenorocit% Un copac nu se $tie nenorocit% (. ce monstru. o idee dis" tinctă a corpului ca lucru întins doar.. de )apt. a te şti nenorocit. a$ înţelege tocmai aceasta in chip lămurit $i n"a$ avea simţurile tulburi de )oame $i sete% (Rene Descartes.. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3$ăutăm adevărul.) 1atura ne arată prin aceste simţiri de durere. ci în mediocritate4 &Mic-el de Montaigne(. care a)irmă.. sursa ultimă a cunoaşterii.. a " cu adevărat.) Prin urmare. ce îngrămădire de contradicţii? Judecător al tuturor lucrurilor. Pascaline. sete $%a%m%d% că eu nu sunt doar de )aţă prin raport cu corpul meu. pentru a vedea clar in acţiunile mele $i a pă$i sigur in viaţă% C 2M)E 9@59 E)$>) $9 $)I95A -ar ce sunt.. plutind (.. în a)ară de )aptul că sunt )iinţă cugetătoare.. &. ce haos.) Omul nu este dec t o trestie. ci a$ percepe acea vătămare doar prin intelect.ima următoare" 3Măreţia omului nu se e. îngrămădire de incertitudine $i de eroare! mărire $i lepădătură a universului% (.. după cum corăbierul î$i dă seama pe calea vă#ului dacă ceva e rupt in corabie! iar atunci c nd corpul are nevoie de hrană $i băutură. a fost inventat de %laise 0ascal încă din copilărie am studiat lite" rele! $i. Meditaţii meta)i#ice.. din perspectiva celor două concepţii. natură desc3isă spre -ine. em"le9 @illiam &!::!-!H<<( / ar-iepiscop de $anterburS+ a introdus termenul ?el#are state &statul bunăstării(. $omentează. >elevă sensurile filosofice ale următorilor termeni la %laise 0ascal" om. ci sunt legat in chip c t se poate de str ns $i ca $i cum am )i con)undaţi. sursa ultimă a cunoaşterii..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. am o idee distinctă $i clară a mea însumi ca )iinţă cugetătoare doar. Cugetări. prin urmare? Un lucru care g nde$te% Ce este acesta? Unul care se îndoie$te. _ Dicţionar 9mpirism / concepţie filosofică pentru care e.ercită în măreţie. care neagă. primul calculator mecanic. închei pe drept că esenţa mea constă în aceea doar că sunt /intă cugetătoare% 0i cu toate că (.

cum devine cineva persoană 7admiţ4nd c4 nu este ast#el prin naştere81 5n asemenea re. afectivitate. Analogia om-actor &mască teatrală. măreţia. persoana are o valoare absolută şi e. c t şi în persoana oricui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop.a. Plecarea de acasă h 4iecare persoană dep+ie in sine unitatea prin relaţia sa cu ceilalţi. categoria persoanei devine. nedefinibilă. în epoca modernă. 0entru el. în 9vul Mediu în conte. se subliniază că el este singura fiinţă care" a( se poate înţelege pe sine şi condiţia sa+ b( se poate raporta individual / prin raţiune. unitatea.m. rol( poate sugera însă mai mult de at t. inainte de toate. demnitatea. pe care le interpretăm mai bine sau mai puţin bine.OMUL @>F 2mul este o persoană. o categorie morală. $eea ce se vede nu reprezintă dec t o mască. prin raporturile sale cu -umne#eu $i din aceste raporturi intime i$i e. mai ales prin Immanuel Mant. iar niciodată numai ca mi. libertatea &autodeterminarea( etc. de concepţia servilă a vieţii religioase $i a raporturilor intre om $i -umne#eu% A Persoana se de)ine$te.loc4. şi anume c toate acţiunile noastre sunt de fapt roluri. nu un lucru în general.Acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea at t în persoana ta. cu ceilalţi sau cu 1umnezeu(+ e( este. )na dintre formulările imperativului categoric &vezi şi capitolul Morala8 subliniază respectul absolut al omului ca persoană" . prin ideea că omul este persoană. 1ezvoltată în fllosofia bizantină şi. dincolo de diferitele sale modalităţi de fiinţare. s-au adăugat şi sedimentat note precum" raţionalitatea. înţelegerea omului ca persoană este considerată esenţială pentru numeroşi teoreticieni ai drepturilor omului" întruc t este persoană. omul este subiect al unor drepturi inalienabile. în ciuda sc-imbărilor şi a diversităţii acţiunilor sale+ d( relaţioneaz cu Celălalt &cu lumea.unge la o înţelegere sau cunoaştere deplină a ceea ce suntem.istă ca scop în sine. moralitatea. întruc t transcende p nă şi di-otomia tradiţională dintre trup şi suflet ş. mai ales. $u alte cuvinte. 5reptat. In spatele acesteia se află fiinţa autentică a omului. $onceptul modern de persoană s-a îndepărtat foarte mult însă de semnificaţia lui originară.ultat este KiTtor Kasneţov &!:<:-!H. oarecum dincolo de ceea ce se vede. deci are valoare şi demnitate prin el însuşi.8(. 9ste destul de probabil că niciodată nu vom putea a. 1e aceea. Ioan 1amasc-inul( Persoana este ceea ce o)eră dem nitatea omului% 1umai persoana posedă demnitate umană $i ea constă in eliberarea de sclavie. arată că o afirmaţie de genul 3orice om este persoană4 nu este nici pe departe sustrasă criticii. nu mai puţin prin rela" ţia cu sine insă$i% &@f.trage )orţa care ii per" mite să adopte o atitudine liberă )aţă de lume $i de om% &6icolai %erdiaev( 10 . în ultimă instanţă. $u alte cuvinte. omul nu are şi nu poate avea felul de a fi al unui lucru. în diverse conte. al unui obiect" el este persoană. aceia care au înţeles-o ca problemă a definirii sau a identificării acelor trăsături prin care se poate indica ce este şi prin ce se diferenţiază omul de alte entităţi au resimţit dificultatea problemei şi faptul că întotdeauna răm ne ceva nedefinit" fiinţa umană nu se lasă at t de uşor prinsă în limitele unei definiţii+ ea răm ne mereu ascunsă.te. devin relevante întrebări precum" C4nd şi. în general. Abordările recente din etica aplicată privind eutanasia. statutul embrionului uman. g nditorii care au abordat problema naturii umane şi. identitatea. intersubiectivitatea. donarea etc. voinţă / la 1umnezeu+ c( are o identitate morală dea lungul timpului. 0e de altă parte.tul teologic al asemănării cu 1umnezeu şi al relaţiei interpersonale dintre om şi 1umnezeu. unicitatea. mai ales.d.

atunci 2n el şi numai 2n el ar putea să re. trimite la ideea că omul este o realitate irepetabilă. a cărui existenţă prin ea insăşi să ai-ă o va/ loare a-solută şi care ca scop in sine să poată. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. 1ar sunt o fiinţă raţională şi. @f. 9pictet &FF-!?F( /filosof grec stoic. trebuie să c nt un imn zeului4 &9pictet(..a ca scopuri 2n sme. deveni -a. Acum eu spun+ omul şi. ci sunt scopuri obiective. cum spune @f ntul Kasile cel Mare. şi de aceea se numesc lucruri. nu numai ca mi. de care o voinţă sau alta să se #olosească după -unul ei plac. 6iTolai &!:G<-!H<:( / filosof şi scriitor religios rus. între altele. 2n #aţa Cosmosului1 <u 2nsemn nimic ne/ $reşit &$onstantin 6oica( 1icţionar 0ersoană / în sens curent. &Immanuel Mant. !! . . ca persoană. capabilă de dialog cu persoana divini ' %erdiaev.loc.loc. considerat ultimul 0ărinte al %isericii &în ordine cronologică(. de educaţie sau de intervenţia divină1 Putem identi#ica criterii clare.a anumitor le$i. $ompară conceptul persoanei ca 3substanţă individuală de natură raţională4 &%oet-ius( cu cel Tantian.Problematica naturii umane determinat de o evoluţie naturală. omul tre-uie considerat totdeauna în acelaşi timp ca scop. dacă aş fi o lebădă. Aceste Ginţe raţionale nu sunt deci numai scopuri subiective. prin urmare. 2n$rădeşte orice -un plac 7şi este o-iect de respect8. o-iectul lor ar G #ără valoare. căruia nu i se poate su-stitui nici un alt scop. %aze7e metafizicii moravurilor8 5manismul nu e un păcat prin el 2nsuşi0 este unul doar prin truGe.voare ale tre-uinţei au at4t de puţin o valoare a-solută pentru a le dori 2n ele 2nsele. noţiune care desemnează omul ca subiect conştient şi raţional. numai o valoare relativă. ci 2n toate acţiunile lui. ca mi. adică al unei le$i practice. care să ne permită să distin$em 2ntre per/ soane şi alte $enuri de "inţe1 C 1I#9>96LA 1I65>9 E)$>) UI 09>@2A6A ar să admitem că ar exista ceva.loc. orice Gintă raţională e. %oet-ius. adică lucruri a căror existenţă 2n ea 2nsăşi este un scop. unul dintre primii doctori ai %isericii. ci pe natură au.8 Fiinţele a căror existenţă nu este 2ntemeiată pe voinţa noastră. prin urmare. Anicius &c. 2nc4t dorinţa $enerală a oricărei Ginţe raţionale tre-uie să Ge mai cur4nd aceea de a se eli-era cu totul de ele. pentru care el ar tre-ui să servească numai ca mi.perienţă pentru a elabora un răspuns argumentat la această întrebare. a căror existenţă are o valoare pentru noi ca e#ect al acţiunii noastre. 5eologia subliniază. să aleagă şi să acţioneze responsabil+ în sens teologic. $rezi că în înţelegerea omului ca persoană primează naşterea sau educaţiaA Apelează la propria e. @f. dacă sunt Ginţe #ără raţiune. singulară. Kasile cel Mare &??=-?GH( / unul dintre cei patru doctori răsăriteni ai %isericii.loc. c4t şi 2n cele care au 2n vedere alte Ginţe raţionale. a primit porunca să devină umne. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă aş fi o privig-etoare. Gindcă natura lor le distin$e de. o e.ide principiul unui imperativ cate$oric posi-il.istenţă raţională şi liberă.oate o-iectele 2nclinaţiilor nu au dec4t o valoare condiţionată0 căci dacă n/ar A 2nclinaţiile şi tre-uinţele 2ntemeiate pe ele. 2n $enere. ar 2nclinaţiile 2nsele ca i. Ce 2nsemn eu 2n #aţa maselor1 Ce 2nsemn eu 2n #aţa istoriei1 Ce. pe c4nd Ginţele raţionale se numesc persoane. at4t 2n cele care/' privesc pe el 2nsuşi. ca ceva adică ce nu este 2n$ăduit să Ge #olosit numai ca mi. ireductibilă la altceva.eu. ca o lebădă.istă ca scop 2n sine.F( /filosof creştin.. Analizează comparativ această perspectivă cu cea filosofică. Gindcă #ără acesta nu s/ ar putea $ăsi nicăieri nimic de valoare absolută. este obiect de respectA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. totuşi. $are este semnificaţia filosofică a afirmaţiei că omul. <:=-F. 8GF-G<H( / teolog. m-aş comporta ca o privig-etoare.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. că persoana reprezintă individualitatea desc-isă spre comuniune. 7. Ioan 1amasc-inul &c. singura fiinţă care. capabil să distingă binele de rău.

în viziunea lui 5-omas Bobbes. abandonarea stării naturale este un regres pentru om+ aceasta pentru că omul. nicidecum ale uneia artificiale. 0roblematizările privind atributul sociabilităţii au conturat două tipuri de e.urări oca.presia . în sc-imb. e..presia acestuia. sunt manifestările stării naturale a omului.8 . Eocea 7nearticu/ lată8 este doar semnul plăcerii şi al durerii şi există şi la celelalte vietăţi.OM56 C!!& 2mul / fiinţă socială I ndirea filosofică despre om nu poate ignora dimensiunea sa socială. el încalcă at t ordinea naturii.istenţa omului ca fiinţă socială este condiţionată de e. pentru moderni raportul este invers" acesta creează comunitatea.plicaţie" teoria naturalistă / care. ţinută in #uncţiune prin participarea a nenumărate persoane 7. Kiziunea aristotelică despre om ca specie este întregită de aceea care îl vizează pe om ca individualitate în comunitate+ aceasta din urmă nu poate fi mai bună sau mai rea dec t oamenii care o alcătuiesc... anterioară celei sociale.utor pen/ tru conservarea vieţii sale contra inamicilor. Instinctul pentru comunitate.plică natura umană. este permanent conflictuală 7-ellum omnium contra omnes8. căci natura lor se ridică numai p4nă acolo. înseamnă nu numai 3căderea4 omului din nivelul său ontologic. societatea. care nu creează nimic fără scop.istenţa comunităţii nu este suficientă dacă nu este ordonată prin comportamentul raţional-moral al oamenilor.. dar şi anularea modalităţii sale de fiinţare" socia/ litatea. 7. statul(. nu din 2mpre. modernii. 2nsă $rai are numai omul dintre toate vietăţile. C 2M)E 9@59 #II6LA @2$IAEA in toate acestea se vede că statul este o instituţie naturală şi că omul este din natură o "inţă socială. prin Aristotel. comunitatea precede &evident logic şi nu cronologic( individul social. susţinea că instinctul pentru comunitate este înscris în însăşi natura omului / şi teoria contrac/ tualistă / care susţine că sociabilitatea este dob ndită ca urmare a acceptării tacite între oameni a unui pact social. pe c4nd antisocialul din natură. starea naturală.primă modelul teoretic prin care filosofia antică e. va fi constr ns să accepte. corupţia fiind doar una dintre acestea.ean<. Astfel. $oncepţia aristotelică despre om. omul fiind lup pentru om 73omo 3omini lupus8.-oi a "ecărui om contra "ecărui om. 5otodată.oon politi/ Don.ionale. dacă. c3iar şi la viaţa celuilalt. 2n care "ecare este condus de raţiunea proprie şi nu există nimic de care să nu se #olosească din ce/i este de a. Aşadar. ca şi cum şi-ar fi suficient lui însuşi. supusă deopotrivă cauzalităţii naturale şi sociale. c t şi ordinea cetăţii.otodată este clar de ce omul este o "inţă mai socială dec4t orice al-ină şi orice "inţă $re$ară0 căci natura nu creea. obligat să renunţe la starea edenică a libertăţii naturale. urmea.istenţa contractului social+ acesta reprezintă mediul propice şi determinant al manifestării sociabilităţii. pentru Vean-VacWues >ousseau. concentrată în e. să ai-ă simţirea plăcerii şi durerii şi să o h 0rima pagină a lucrării lui 5-omas Bobbes 6eviat3an &ediţia înt i( "ocietatea poate " comparată cu o maşinărie enormă.o?n LocAe şi . polisul &cetatea.8. toate consecinţele acestui pact mutual. @ituarea în afara spaţiului său e. $5-omas Bobbes( * .ă că 2ntr/o aseme/ nea stare "ecare om are drept la orice. e.ă nimic #ără scop. este ori supraom ori Bară. c-iar dacă sub autoritatea legilor sociale. Bndividul este un instrument ai societăţii. ceea ce face cu at t mai necesar contractul social. &Ril-elm 1ilt-eS( 12 Fiindcă starea 7naturală8 a omului este o stare de ră. prin ?omas 8obbes9 . aşa cum apreciau sofiştii. în timp ce pentru antici.istenţial.acBues Rousseau9 considerau că e. dar şi e. cel al comunităţii cu semenii. 0e de altă parte. nu or$anul care participă conştient la crearea ei.

>ousseau. 2n interiorul căruia s/a introdus un om arti"cial. ni se pare că decur$ toate re$ulile dreptului natural0 re$uli pe care raţiunea este apoi silită să le sta-ilească pe alte -a. psi-olog şi sociolog german. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordata în unul dintre te. $um comentezi că. referindu-te şi la comunitatea din care faci parte. 6ăs4nd deci deoparte toate cărţile ştiinti"ce care nu ne 2nvaţă dec4t să vedem aşa cum s/au #ăcut ei 2nşişi şi cu$et4nd asupra primelor şi celor mai simple activităţi ale su#letului omenesc.e atunci c4nd.eu.-ucnit 2ntre cei doi un ră.ot ce putem vedea limpede 2n le$ătură cu această le$e este că.e.istentă şi cele două modalităţi de fiinţare. 0recizează cele trei niveluri de e. din cau.8 Aşadar. Eucrări" Cu$etări "loso"ce. ideea de cetateA 9ste condiţia naturală a omului. artă şi meserii. adică la un presupus pact originar. aşa cum o imaginează V. 5-omas &!F::-!8GH( / filosof englez.ă #amilia şi statul. Enciclo/ pedia.. pe c4nd lim-a serveşte a exprima ce este #olositor şi ce este vătămător.a su#icienţei sale. cred că distin$ două principii anterioare raţiunii+ unul care ne #ace să "m puternic interesaţi de -unăstarea şi conservarea noastră şi altul care ne inspiră o repulsie naturală 2n #aţa pieirii şi su#erinţei oricărei "inţe simţitoare şi 2n primul r4nd a semenilor noştri.loacele pentru a #ace aceste experienţe 2n s4nul societăţii1 7. Bobbes. 5eorie naturalistă / în sens larg. datorită unei mulţimi de cunoştinţe c4şti$ate şi de erori.plică apariţia şi legitimitatea puterii politice &a statului( prin apel la contractul social. care a iniţiat proiectul &nefinalizat( al Enciclopediei. .adar vrem să determinăm le$ea pe care a primit/o sau cea care se potriveşte cel mai -ine constituţiei lui. aşa că sin$ur el are simţirea -inelui şi răului. este si binele cetăţii. J . @ociabilitate / aptitudinea de a fi social+ predispoziţia de a institui relaţii sociale. #ără a " necesar să "e introdus aici şi principiul socia-ilităţii.voltarea sa treptată. pe de altă parte. 2n .. 2M)E @2$IAE Ce experienţe ar " necesare pentru a reuşi să cunoaştem omul natural şi care sunt mi. să-şi piardă individualitatea. ci este ori "ară. &1enis 1iderot( ? Dicţionar Iregarism / spirit de turmă+ instinct gregar/instinct care îi determină pe unii oameni să se supună orbeşte. eseist francez. ori . iar. 1acă. iscurs asupra ine$alitătii dintre oameni8 Cine are prea mulţi prieteni. pentru ca această le$e să "e naturală. J.-oi civil şi acesta ţine p4nă la moarte.Problematica naturii umane comunice unele altora. mai tre-uie să vor-ească nemi. aşa cum le articulează Aristotel. în mentalitatea noastră. <epotul lui Hameau. căci 2ntruc4t individul nu/şi este su"cient. scriitor. teorie care e. teorie care privilegiază e. erau socotiţi ca fiind inferioriA $e semnificaţie capătă.. a dreptului şi nedreptului şi a tuturor celorlalte stări morale.e cu aceste două principii. aşa cum afirmă Aristotel. nu are niciunulI &Aristotel( Eroiţi a a"a o scurtă istorie a a/ proape 2ntre$ii noastre mi. @ocialitate / calitatea naturală de a aparţine comunităţii umane.. 1ilt-eS.. în mentalitatea grecilor antici. concepută ca dicţionar de ştiinţă. binele. faptul că omul este "inţă socială. barbarii &cei din afara cetăţii(. pentru a G le$e.e ce se repetau mereu. 7. atunci în ce mod socialitatea este o condiţie a realizării acestui bineA Argumentează. ea 2l o-li$ă să i se poată supune 2n mod conştient0 apoi.8 ar at4t timp c4t nu cunoaştem de#el omul natural. precum şi ce este drept şi nedrept Fi această 2nsuşire este carac/ teristică omului.-V. ea a reuşit să 2nă-uşe natura. care este scopul întregii naturi.erii1 Bat/o+ a existat un om natural. 5eorie contractualist / în filosofia politică.. &Aristotel. spre deose-ire de toate vietăţile. atunci nu este mem-ru al statului.locit prin $lasul naturii.istenţa şi elementele ce aparţin realităţii naturale. e aici a i. Ril-elm &!:??-!H!!( / filosof. el este #aţă de stat ca mădularele unui corp #aţă de acesta. prin de. necesară pentru a şti dacă omul s-a născut om sau a devenit omA J ~ !? .tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Comunitatea unor asemenea Ginţe cu asemenea 2nsuşiri creea.. ' 1enis 1iderot &!G!?-!G:<( / filosof. datorită sc3im-ărilor intervenite 2n constituţia corpului şi tul-urărilor continue provocate de pasiuni. 2ean-VacWues >ousseau. este clar că statul este din natură anterior individului. Politica8 C 2M)E 6A5)>AE. in unirea şi 2m-inarea pe care spiritul nostru este 2n stare s/o reali.8 su#letul omenesc modi#icat 2n s4nul societăţii datorită unor cau. şi/ a sc3im-at 2n#ăţişarea 2n aşa măsură 2nc4t a devenit aproape de nerecunoscut 7. dacă nu poate ori nu are tre-uinţă să se 2ntovărăşească 2n societate.

istă între entităţile ce aparţin aceluiaşi gen. alteritatea defineşte o proprietate relaţională. ca o anumită nefiinţă. de pildă. transformare. nefiinţa.. şi altceva. cum ar fi. mai precis cea postbelică. Korbeşti despre acest lucru cu prietenii.emplu. 3complementara unei realităţi date4. alteritatea este accidentalitatea. definitoriu pentru orice om. în al doilea caz. pădurea. ci opusul său. #ilosofia contemporană.primă relaţia cu celălalt şi devine paradigma comunicării cu celălalt în două sensuri" 9u-5u şi 9u-9u. alteritatea devine reper al autocunoaşterii. de regulă. în această din urmă ipostază. în filosofia tradiţională alteritatea a fost. este vizată cunoaşterea de sine prin intermediul celuilalt. ci şi pe aceea a identităţii+ este un raport cu sine însuşi. albina etc. identică cu ea însăşi. ca 3altceva4 faţă de subiectul cunoscător. ceeaCe/este. Aristotel arată că prin calitatea deaG di#erit trebuie să înţelegem diversitatea. In sens metafizic. este vorba deopotrivă despre comunicarea cu sine şi cu $elălalt.icii. în înţelesul ei de di#erit. $elălalt nu mai are doar dimensiunea alterităţii. mai precis un 3tip4 de nefiinţă logic dedusă. care este deopotrivă altul şi acelaşi. pe de o parte. Astfel. 6u le vei înţelege umorul şi glumele+ îţi vei pierde plăcerea de a r de. )nii îţi vor spune următoarele" !. $-iar dacă o asemenea abordare trimite implicit la altceva.t ontologic-metafizic. platonician. #ilosofii contemporani subliniază că prezenţa $eluilalt este condiţie esenţială pentru e. #iinţa. o ipostază analizată în conte.OMUL__________________________________________________ !! Identitate şi alteritate 0rimele abordări ale fiinţei umane s-au raportat la acele trăsături care puteau fi considerate esenţiale întruc t. acea entitate care nu le-ar avea nu ar reprezenta o fiinţă umană. în genere. tot ce nu este ea. de această dată. identitatea.istenţa şi manifestarea conştiinţei de sine. 0entru oamenii din acea ţară vei răm ne mereu un străin. prin ele. 1e e. Kei pierde o parte din tine însuţi. $elălalt e. în primul caz. aceeaşi entitate. căci obligă conştiinţa să reflecteze. rezumă întreaga realitate şi semnifică. care e. ?. devenire. are atribute specifice" este eternă şi nesupusă sc-imbării+ în sc-imb. raţionalitatea a fost g ndită ca un atribut esenţial al omului. felul propriu de a fi sau natura şi s-ar diferenţia în mod categoric de alte genuri de fiinţare.tul discursului despre e. alteritatea este mişcare.patriezi &într-o ţară pe care ai ales-o(. identitatea. la altul. reg ndeşte alteritatea în conte. şi-ar dezvălui identitatea. în limba. 5otodată. $onstantin 6oica preciza că alteritatea platoniciană reprezintă. #iinţa. o problemă secundară. stabilită între două realităţi" între ceva. fagul. să valorizeze nu numai lumea Bermes &sculptură din epoca elenistică( Activitate de grup * Ai -otăr t să te e. . @esizarea propriei subiectivităţi este posibilă doar prin prezenţa $eluilalt. iar. in raport cu fiinţa umană. de opus al identităţii 7ceea/ce/este8. alteritatea. este vizată cunoaşterea de sine prin înţelegerea sinelui &9ul ca şi cum ar fi Altul(. în cartea a K-a a Meta". Alteritatea e. pe de altă parte.primă cenzura morală. este altceva. iar lumea omului este una a intersubiectivităţii. în ambele situaţii.tul problematizărilor despre om. de fapt. Ui filosofia modernă teoretizează alteritatea în acelaşi sens abstract.istenţă. 0laton consideră că alteritatea nu e.primă negaţia absolută a #iinţei. care însă ar fi mai puţin semnificativă din punct de vedere ontologic. )n asemenea atribut ar specifica în mod direct ce este omul &fiinţă raţională( şi indirect care sunt entităţile care nu sunt astfel &fiinţele neraţionale(. 14 . @oluţiile propuse vor urmări scenariul" X se formează un grup de 8-: persoane+ X profesorul prezintă tema+ X în cadrul grupului se aduc argumente şi contraargumente+ X se analizează soluţiile+ X acestea se supun dezbaterii întregii clase. în conte. dar.

9u ies din starea mea de solitudine.. ca "ind şi ca realităti. 9.u nu vei ucideI: este prima vor-ă a #eţei sau este un ordin.ucat de contagiune şi imitaţie. o . în numele libertăţii sale. 7. Pri. C4nd #ac un $est. nici nu/' condamn.at s4 spunem. potrivit cu cele spuse. ci şi propriile gesturi.. dar deplin liber în lume.. pe toate. 7. morală.HJB<56 Acum insă este vădit că..udec. ci doar di#erit de ea. Lucrări "rinci"ale> Critica raţiunii dialectice. am cute. prin 2nsăşi apariţia celuilalt. natura alteritătii.8 Huşinea este. 2l 2ndeplinesc in c3eia lui 9pentru sine:. afirm nd" 3)n scriitor trebuie să refuze să se lase transformat în instituţie. 5şi 2nc3ise.. ar deodată ridic capul+ cineva era acolo şi m/a vă. Lidul C teatru" Muştele.8 Celălalt este mediatorul indispensa-il 2ntre mine şi mine 2nsumi. ne"inţa revine mişcării. &9mmanuel Eevinas( 1icţionar Levinas9 . $are este semnificaţia afirmaţiei lui @artre" 3$elalalt este mediatorul indispensabil intre mine şi mine însumi4A Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. C filosofice" Adevăr şi existenţă. căci eu apar celuilalt ca o-iect 7. Este sărmanul pentru care eu pot totul şi căruia 2i datore. &!H=F-!H:=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi şi scriitori francezi. #ăc4nd pe "ecare altul dec4t "inţa lucrurilor. 7.. cu privire la partea opusă #aţă de "ecare lucru existent.otuşi.R(.onierii din Altona.. potrivit tuturor. rolul determinant este . #. $a 3loc4 în care se naşte conştiinţa.8 Ori de c4te ori vor-im despre ceea ce nu este.ur..CA 1I#9>I5 ". în !H8<. 2n structura sa primă şi ori$inară.ut 2mi dau seama de vul$aritatea $estului meu şi mi se #ace ruşine. acest $est porneşte din mine.mmanuel &n. pentru a se plasa în cea conştientă.. Căci. totul. ca atare. "o"stu3 . ruşinea &ca şi emoţia sau frica. este ruşinea #aţă de cineva sau 2n #aţa cuiva. dar prin pierderea de sine4 &6iTolai %erdiaev(. in apariţia #eţei. 7.. Existenţalismul este un umanism.8 Căci "ecare este alta dec4t celelalte. 7.udecată asupra mea ca asupra unui o-iect. "i. cum că ea. C AE59>I5A59A .Problematica naturii umane din . nu prin natura ei.8 Prin natura ei. in acelaşi timp. ca şi tuturor $enurilor.A*<PAULSAR R. indiferentă. reprezentant al e. scopuri. ci prin participarea la ideea de alteritate./ $olită.8 Aşadar. c4nd sunt puse inaintea numelor respective. ..0P.8 Bn c3ip necesar deci. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3în viaţa maselor.. motivaţii etc. acte. Căci dovedind cum că există o anumită natură a alteritătii şi că ea este distri-uită asupra tuturor rea5tăţilor unele #aţă de altele. Eu recunosc că sunt aşa cum mă vede celălalt &Vean-0aul @artre.istenţialismului ateu. Fi. nu vom " de acord să spunem că ne$aţia inseamnă contrariul.. un comandament ca şi cum mi/ar vor-i un maestru. le vom putea numi pe drept ca ne"ind. st4n$aci sau vul$ar. @artre refuză 0remiul 6obel pentru literatură. de vreme ce participă la "inţa lucrurilor.8 ruşinea.. aduce ne"inţa. ii revine in c3ip necesar să "e ins4şi #aţă de ceva di#erit. la ori$ine.S . !H=F( / filosof francez. orice ar " alteritatea.. 7. ci doar că 9ne: ori 9nu: indică un lucru din cele di#erite. #aţa celuilalt este de. Există. 2ntr/ adevăr.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în acest sens. este cu adevărat ceea ce nu este. devin capa-il să avanse. cum este cazul acum4. 2l trăiesc pur şi simplu. de pildă( este modul prin care omul se situează responsabil. &0laton. c-iar dacă acest lucru are loc sub formulele cele mai onorabile.*1A RU+(*(( Mi/e ruşine de ce sunt Prin ruşine 2nţele$ o relaţie intimă a eului cu eul+ am descoperit 2n ruşine un aspect al "inţei mele. Fiinţa şi neantul C romane" Greaţa. dar deopotrivă.. . Fiinţa şi <eantul8 . pare/se nu rostim ceva contrar "inţei lucrurilor. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofica abordată in unul dintre te. $elălalt obligă omul să renunţe la libertatea neutrală. un #enomen de reKectie 7. nu/' .. ruşinea este recunoaş/ tere. $omentează afirmaţia" alteritatea este distribuită asupra tuturor realităţilor unele faţă de altele.

rilo$ia culturii C. care radicalizează distanţa dintre animal şi om. de ceea ce este dincolo de imediat. 6efiind doar fiinţă biologică. omul este definit at t prin nevoia de a depăşi imediatul. secolul al MM/lea prin 6ucian Bla$a. 9l distinge mutaţia ontolo$ică de cea -iolo$ică. ci filosofică. &$onstantin 6oica( 16 . care nu sunt cunoaştere sau dezvăluire deplină a acestuia. Putem spune liniştiţi astă.or irt formarea tinerilor care făceau parte din 3$ercul literar de la @ibiu4. omul se defineşte printr-un mod de fiinţare care îi aparţine e. $u alte cuvinte. 1estinul său creator îl pune pe om faţă în faţă cu misterul şi îi cere imperativ să ia atitudine faţă de acesta. individul.perienţa.rilo$ia valorilor CFiinţa istorică C espre conştiinţa "loso"că. fiind înţeleasă cu referire la mistere sau la profunzimile e.istenta specific uman şi destinul creator al omului LU#(A* BLA4A &!:HG-!H8<( A fost filosof. va lăsa deoparte propria viaţă. care nu sunt altceva dec t 3emisiunea complementară4 a actului creator.istenţei. >esping nd ideea că aceste manifestări ar putea fi privite ca fiind 3un simplu fenomen psi-ologic4. şi-ar nega astfel destinul. asemenea animalului. realizată printr-un salt ontologic. Imediatul şi conservarea speciei sunt depăşite prin raportarea la mister şi prin actele creatoare. 3capturat4 de destinul lui creator.at definitiv omul în orizontul misterului şi al revelării.plicit în orizontul misterului. omenescul din om se manifestă odată ce 3omul biologic s-a lansat în orizontul misterului şi al unor virtuale revelări4. scriitor. căruia îi este proprie existenţa 2ntru imediat şi pentru securitate. în !H?G. profesor universitar. o semnificaţie metafizică. natura proprie. uneori. iar revelarea acestuia devine una dintre acţiunile lui definitorii. personalitate ma.clusiv" existenţa 2ntru mister şi pentru revelare.ă prin Eminescu.i că secolul al MlM/lea culminea. A avut un rol ma.losofia culturii vizează în special omul ca Gintă culturală / ca entitate care se defineşte în şi prin cultură. misterul şi revelarea. omul se plasează în mod e. proprie şi diferitelor specii de organisme+ prin această caracteristică esenţială. individuală. $a subiect creator. în viziunea lui Lucian Bla=a9 cultura are. $reaţia va prevala însă asupra gri..#II6LN $)E5)>AEA !!r Modul de e. respectiv la Marele Anonim. #ără a se raporta însă la ceea ce depăşeşte e. pentru viaţa spiritului. 1acă abordările tradiţionale s-au raportat îndeosebi la natura umană în genere sau la om ca Gintă socială. nu numai prin faptul că fiinţa umană nu se poate împlini fără a lua o atitudine faţa de transcendenţă. omul este singurul su-iect creator în cosmos. intitulat Elo$iul satului rom4nesc. Modul eminamente uman de a fi este 3condiţia generală şi necesară4. 1upă 1ictatul de la Kiena. însoţind )niversitatea din $lu. s-a refugiat la @ibiu. omul nu se poate împlini+ mai mult. a devenit membru titular al Academiei >om ne+ cu această ocazie. prin raportare la orizontul misterului şi la condiţia lui de fiinţă culturală. concretă. f. c t şi prin destinul lui creator. nu au conotaţie religioasă. la ceea ce este dincolo de lumea lui. Acesta din urmă se raportează deopotrivă la imediat şi la mister. %laga consideră că saltul ontolo$ic de la animalitate la umanitate a fi. 6u este vorba de o simplă A vă. $ele două determinări. de lumea concretă. Lucrări &iloso&ice> CFiloso"a stilului C. dar mai ales prin aceea că. Ea r ndul lui. a străvă.OMUL '2M)E . a ţinut un discurs de recepţie.ii pentru propria securitate.ut lumea. cum spune filosoful rom n. în primul r nd.oră a culturii rom ne interbelice. 1efinitorii pentru el devin astfel destinul creator şi plăsmuirile creatoare.ut lumea şi ne/a dat miracolul acesta care este sistemul său "losoGc.rilo$ia cunoaşterii C. diplomat.

a meta#orei şi sensul culturii8 Animalul * 9l e.istenţei biologice în cel al culturii+ diferenţa specifică faţă de animalitate+ se manifestă prin nevoia de a crea. ca animalul. ori. cultura nu s/ar ti nit niciodată. 1icţionar Imediat / nemi. sin$ular 2n 5nivers. 7. omul nu tre-uie să Oe dec4t om. 2n orice creatiune de cultură. * 2mul e înzestrat cu un destin creator de cultură &metaforică şi stilistică(. 1acă nu al lumii.ultă ca o emisiune complementară din speci#ici/ tatea existenţei umane ca atare. Bmediatul nu există pentru om dec4t spre a A depăşit 7. 2mul * 2mul nu e. Mutaţie ontologică / salt din orizontul e.loc de atenuare a animalităţii. $are sunt condiţiile culturii şi în ce mod influenţează acestea comportamental umanA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. în felul său.. * Animalului i se pot atribui anumite categorii cognitive în sens funcţional.8 Ea e 2mplinirea omului. 7.. pornind de la următorii termeni" imediat.a meta#orei şi sensul culturii8 Aplicaţii------------------------------------9videnţiază problema filosofică abordată în te. 7. implicat. de aspect stilistic şi istoric valabilă.8 Omul tinde să/şi revele. cel puţin al lumii sale. ci şi cu categorii abisale. Existenţa 2n mister şi pentru revelare se $ăseşte.ică sau cel puţin tot aşa de str4ns..8 Cultura ţine deci mai str4ns de de#iniţia omului.8 9Omul: a #ost produs printr/o mutaţiune -iolo$ică numai c4t priveşte con#ormaţia sa de specie vitală0 c4t priveşte modul său de a exista 72n ori.. 1ar astfel lumea însăşi va fi culturală. ca mi. sau ca reacţiune 2mpotriva animalităţii ca atare. act de cunoaştere şi act plăsmuitor. care este e.. Gene. cultura e trupul şi expresia unui anume mod de existenţă a omului. Hevelarea prin plăsmuiri duce 2n $enere la creaţie de cultură.istă e.. nemediat.ţ c nd premisele şi consecinţele sale" 3$reaţia are p r. dec4t con#ormaţia sa #i.locit. 7. cere o com/ pletare0 situaţiei li corespunde un destin 2n. Mister / ceea ce depăşeşte e.clusiv întru ime- diat şi securitate. * 2mul are posibilitatea nu numai de a 3produce4. în genere.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. lumea concretă. şi anume creator de cultură 2n $enere.8 ar situarea 2n mister.ontului existenţial. adică o Gintă care tra$e consecinţele existenţei sale speciGce. ad4ncind Nnseşi dimensiunile existenţiale ale omului.8 Fără o sc3im-are a modului.ţeasta umană.. in această perspectivă nu este un lux. ci şi în orizontul misterului şi pentru revelare.8 Cultura n/o privim aici neapărat 2n 2nţeles umanist.. oric4t $eniu ar " tresărit su.udecată a cunoaşterii umane.ontul misterului şi pentru revelare8. &Eucian %laga..olul ei.e sieşi misterul. 7..clusiv întru imediat şi pentru securitate. Gene. cum #aimosul cogito mocneşte 2n orice . &Eucian %laga. Hepetăm. existenţă 2ntru mister şi pentru revelare. pe care şi/' permite omul ca podoa-ă. 7. * 2mul e înzestrat nu numai cu categorii cognitive. ca mie.Omul / #iinţă culturală atitudine teoretică ori de o cunoaştere sau dezvăluire a misterului. omul devine insă creator. !G . planului. 2n #undamentarea cul/ turii nu se poate evita acest motiv ontolo$ic. care poate să "e sau nu0 cultura re.. Pentru a A creator de cultură. C @9M6I#I$ALIA M95A#IYI$A A $)E5)>II A exista ca om 2nseamnă din capul locului a $ăsi o distantă #aţă de imediat. Cultura. Facem o deductie a condiţiilor culturii. de desţelenire iniţială a c4mpului existenţial. stereotipă şi atemporală. dar astilistică. * Animalul poate fi producător de civilizaţie. prin situarea 2n mister..istenţa în mister şi pentru revelare.perienţa şi este inaccesibil cunoaşterii. omuls/a declarat. datorită uneimutatiuni ontologice. punere în lumina conştiinţei. >evelare / arătare.estrat cu un permanent apetit+ nevoia de a 2ncerca revelarea misterului.istă e. de o 3plăsmuire4. >econstruieşte demersul lui Eucian %laga privind semnificaţia culturii. ci şi de a 3crea4 o civilizaţie... ci mai degrabă de un act creator. prin care se declară incendiul uman 2n lume. * 9l cunoaşte. Meşterul Manole şi-a zidit şotia sub pietre şi var pentru ca să înalţe biserica4 I &Eucian %laga(. Prin 2ncercările sale revelatorii. indi. Identifică şi alte referinţe la actul creaţiei în c teva opere literare studiate şi analizează-le comparativ cu aceasta. de o construcţie a unei lumi în care subiectul devine şi el un creator. concret. 6ucru posi-il pe două căi+ prin acte de cunoaştere sau prin acte plăsmuitoare.

împlinită. prin cel dint i. 1acă. cum este @ocrate. printre altele acela al lui @ocrate" 32mul este în @ocrate. ci unul logic" partea reflectă întregul. care răm nr astfel 3individualul cel mai uimitor4. australiană sau ateniană. ca individualitate. o parte 3ridicată la puterea întregului4. c-iar dacă sa crezut că ordinea aparţine naturii. A te lăsa în voia vieţii. lumii e.OMUL Implinirea omului prin cultură. Modelul este. e ordinea după c-ipul şi asemănarea noastră4 7Mat3esis sau -ucuriile sim/ ple8. în perspectiva g nditorului rom n. înstăp nire asupra vieţii şi dezordinii ei. a obţinut doctoratul în filosofie. $ultura de tip matematic se fundamentează pe ideile de ordine şi de adevăr matematic. a trăi logic. plec nd de la 3dualismul4 geometrie-istorie. acestea relevă că 3nu natura e ordine. )n individual e. Aceste raporturi sunt reinterpretate din perspectiva unor distincţii fundamentale" situaţii statistice 7 fapte logice. &Mircea 9liade( 18 . ci 3spiritul e ordine şi el ritmează realităţile4. prin manifestările ei. ceea ce este mai important. 3un sistem care să dea socoteală de tot ce se înt mplă în univers4.emplar. 0e de o parte. iar idealul ei este o mat3esis universalis. e adevărul nostru. relevă necesitatea înt lnirii celor două logici. în modalităţi diferite. 0otrivit filosofului rom n. lo$ica lui Ares% lo$ica lui Qermes. nu lumile astronomice4. 0rimul model cultural este acela în care întregul acaparează partea. dar şi evaluarea superioară a logicii lui Bermes" numai individul care lasă în urma lui o operă sau care sădeşte măcar un pom. această putinţă îi aparţine numai omului. situaţiile limită ale omului sunt per#ect revelate datorită sim-olurilor pe care le sustin culturile respective. se relevă ca ordine. @pre deosebire de aceasta. @piritul însă. de tip istoric. între două tipuri de cultură / una de tip matematic. $ultura. nu în uman4.terioare. în care 3omul este asemenea ostaşului în oaste4+ pentru celălalt. #O*S A* (* *O(#A &!H=H-!H:G( A fost elev al liceului bucureştean 3@piru Baret4. luciditate. umanitatea. A fost preocupat de toate marile domenii ale filosofiei. înăuntru4. trăind 3nedisciplinat şi amorf e totuna. A absolvit #acultatea de Eitere şi #ilosofie din %ucureşti. respectiv partea e. Lucrări "rinci"ale> C e di$nitate Europae C evenirea tntru Gintă ! Mat3esis sau -ucuriile simple C Hostirea GlosoGcă rom4nească C "entimentul rom4nesc al Ginţei Ceea ce menţine 9desc3ise: culturile este aşadar pre. $ele două modalităţi de înţelegere a raportului parte-întreg / întregul e. a Omului. 3rezumă întreaga umanitate4. însuşi sensul e.emplară. un individual. numai acela se împlineşte. in orice cultură. a umanului Mai mult dec t at t. a înfrunta viaţa cu a. 9ste autorul uneia dintre cele mai importante lucrări de ontologie din secolul al XX-lea" evenirea intru Gintă &!H:!(. 9l distinge.enţa ima$inilor şi a sim-olurilor.plici sau reprezinţi întregul. dintre om ca individualitate şi om ca fiinţare autentică. ca 3instanţiere4 individuală a generalului. cu teza "c3iţă pentru istoria lui 9Cum e cu putinţă ceva nou:. o parte e.plică întregul / 3se combat statornic in istoria culturii4. 1in !HGF. pentru înţelegerea omului este necesară clarificarea raporturilor dintre individual şi general. spre 3ceea ce se petrece acolo. A ne realiza ca oameni presupune. pe de altă parte. 6oica are în vedere cunoaşterea de tip matematic. revelarea a ceea ce este omul într-o viaţă e. viaţa se relevă ca 3devălmăşie anar-ică4 &lipsă de ordine(. s-a retras la 0ăltiniş. realizarea. numai acela se ridică la puterea generalului.istenţei umane individuale" împlinirea. argumentează 6oica. omul. nu mai este un fapt statistic. cealaltă de tip istoric. iar omul trebuie să fie spirit.plică partea. @piritul. cu teza de licenţă Pro-lema lucrului in sine la Panl în !H?H. reprezintă doar unul dintre cele două sensuri" ai atins aceasta treaptă a spiritului numai atunci c nd tu însuţi. este un individual-general.utorul formelor spiritului. Ambele se raportează la idealul uman de ordine şi. prin cel de-al doilea este vizată cealaltă. în anii !HF:-!H8<. şi. cultura de tip istoric se orientează spre subiect. ca spirit 0entru #onstantin *oica9 3cultura e omenească. a fost deţinut politic.

8 2n timp ce lo$ica lui Ares era cea a ră. a spiritului. tind să devină o lo$ică. artistic8 şi de aceea toate ştiinţele. moral. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă e vorba de o bibliotecă şi nu de o grămadă de cărţi.e orice alt univers 7Mc.. 2ntre$ul este acelaşi 2n "ecare parte. &$onstantin 6oica... ci intru intreg+ * întregul este acelaşi în fiecare parte. raţi uo punct c ________________ 1icţionar 9liade. dimpotrivă. filosof şi istoric al religiilor. poate. Mircea &!H=G-!H:8( / scriitor. de esenţa lo$icului. prin spirit. evenirea 2ntru "inţă8 Aplicaţii $aracterizează cele două tipuri de cultură. 2nţeleptul trăieşte 9lo$ic:pentru că are 2n "ecare clipă le$ea de om adevărat in el.usti"cările 2ntre$ului. .. Apel nd la propria e.8 Am spune 2n termenii lui Qermes+ universul lo$ic tre-uie să interprete. 7. bibliotecă de medic sau de . 6o$ica lui Qermes. Kiaţa nu trebuie s copleşească individul.ica. s/ar putea spune că şi un destin sau o viaţă de om pot " 2ntr/o situaţie lo$ică.tul lumii multiculturale contemporane.8 ar mai ales 2n comportarea şi creaţia omului se vede aceasta. 7. printro atitudine logică. Poetul adevărat este cel care devine la un moment dat Poe. trebuie să ia în stăp nire şuvoiul vieţii.ă cu exemple privile$iate. Lo=ica lui 8ermes> * ţine seama de situaţiile logice+ * se ocupă de indivizii care sunt întru întreg+ * este logica interpretării. 7.Omul / #iinţă culturală spune 6oica. nu o disciplină+ * logica reprezintă înstăp nirea spiritului+ * logica este singura bucurie autentică. "crisori despre lo$ica lui Qermes8 ProblematiDarea &iinţei culturale )escrierea lo=ică * logica este o atitudine..urist4 &$onstantin 6oica. 2n acest sens. dintr-o simplă carte sau dintr-o submulţime a bibliotecii se poate vedea ce este întregul" bibliotecă de istoric. cu 3a te desfiinţa ca individ4.ică p4nă Ba istorie. Lo=ica lui Ares> * ţine seama numai de situaţiile statistice+ * individualul este în mulţime+ * soldaţii pot pieri. disparentă sau oric4nd $ata să "e sacri#icată. prin cultură. 6oica afirmă c-iar că singura bucurie autentică este cea culturală.icianul. 2n lo$ica lui Qermes 2nsă. dar nu 2n sensul re"ectării lui acelaşi 2n "ecare moment al ansam-lului. elaboi uo punct de vedere unitar. de la ". excedat la 2nceput de tot ce se ştie. în @urnalul de la Păltiniş.. operea. #uncţia altădată.ia0 ". nu în uman+ * partea nu este 2n. 7.. ci. respectuoasă #aţă de parte. . un -uletin. oastea să nu moară+ * este logica războiului. #Em" lo=ic> * este ansamblul în care întregul este în parte+ * omul este în @ocrate.-oiului. 7. interpretarea 2ntre$ului. atunci anume c4nd "ecare demers al vietii are .perienţă de viaţă. o ci#ră. C @9M6I#I$ALIA E2II$A A $)E5)>II 5n om devine cu adevărat om şi iese din statistică atunci c4nd devine o lume. iar nu un sim/ plu element statistic R nu mai este indi#erentă şi irevoca-ilă+ ea este..8 Cu exemple 2nt4mplătoare poate opera lo$ica lui Ares. relaţia a-stractă 2n "ne8 reţinea totul pentru el. spunea Eminescu0 ar tre-ui să/şi#acă 2ncercarea8. de cunoaştere.. să spunem. de tip matematic şi de tip istoric. şi elaborează un punct de vedere argumentat în legătură cu valoarea fiecăreia. de vreme ce aceasta poate " purtătoare de 2ntre$. sau o constantă individuală. lo$ica lui Qermes ar " cea a interpretării.8 2n situaţiile lo$ice. pentru care individualul este doar un #apt statistic. "crisori despre lo$ica lui Qermes8 S Activitate de grup * 2rganizaţi in grupe de patrucinci elevi. $e consecinţe asupra comportamentului uman s-ar putea deduce dacă acesta s-ar manifesta cultural doar în sensul logicii lui Ares.autolo$ia este. Prima lo$ică aşe.a partea 2n 2ntre$ şi de vreme ce 2ntre/ $ul 7clasa uneori. acesta.. partea devenea o simplă varia-ilă. partea / dacă este una a situaţiilor lo$ice. s#4rşeşte prin a deveni el Fi.8 poate că 2ntrea$a cultură nu e altceva dec4t o meditaţie asupra individualului. restul fiind desfătări sau c-iar neîmpliniri. de pildăO 1ar în cel de-al doilea tipA Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. analizaţi modul în care ne putem împlini ca fiinţă culturală în conte. &$onstantin 6oica.. de "ecare dată. 7. 792n "ecare om o lume 2şi #ace 2ncercarea:..

!H .

ci şi prin problematizările legate de condiţia umană. Iind 3alegerea sa de sine4. sensul vieţii este dat de viaţa viitoare a fiecărui individ în parte. sensul vieţii aparţine e. 0rin urmare. căruia 2i aparţine.oc este destinul eroului. întrebările despre sensul vieţii sunt determinate şi de o mulţime de conte. sau dacă această viaţă are continuitate într-o viaţă viitoare.istenţialismului ateu de către Albert #amus şi . 0entru @artre. Blaise Pascal9 de pildă. este în fapt însuşi modelul condiţiei umane. pe care încă nu-! cunoaştem.. în . prin inteligenţa şi voinţa sa. a fost reluată în cadrul e. $amus apreciază că @isif.istă.OMUL_______________________________________________________ @96@)E KI9LII 0entru mulţi autori.ean<Paul Sartre. 2n realitate.te sau de orizonturi de aşteptare. pentru om. adevărata problemă nu este dacă 1umnezeu e. deoarece. evoluţia organismelor. a unei persoane dragi. de unde inevitabil aceasta trebuie să cadă. totul se redu/ ce la a şti dacă e suporta-ilă sau nu. mai ales.primă c-iar propria alegere. în filosofîe.&!<F=-!F!8(. c4nd va #i lepădat viciile şi se va A 2nălţat pur şi uşor 2n meditaţii divine. a absurdului e. înţelegerea şi acceptarea condiţiei umane ec-ivalează cu conştientizarea şi trăirea absurdului" @isif îşi acceptă cu seninătate pedeapsa de a împinge st nca spre v rful muntelui. Pro-lema 2ncetea. 1e asemenea. ar el va " acolo şi 2nainte de a se eli-era din această 2nc3isoare. Aşa cum am văzut. Mai mult. cultural. ca negare a vieţii.istă. &@eneca.istenţei în ansamblu. determinat însă de propria lui alegere. dacă viaţa are un temei ascuns. precum aceea a morţii. este cea care relevă sensul vieţii. eroul tragic din mitologia antică. îl reprezintă. un sens vieţiiA 6e preocupă sensul vieţii ori de c te ori căutăm o motivaţie pentru a trece de anumite obstacole ma. Bieronimus %osc. contradictorii la prima vedere / fericirea şi absurdul /. e. în general..perienţe. ca voinţă negativă. cum ar fi cele înt lnite în aşa-numitele situaţii/limită. acesta alege să trăiască într-un mod sau altul. sau de e. cum ar fi cel social-politic. acesta este unul predeterminatA 0oate da omul. întrebarea despre sensul vieţii reprezintă inima re#lecţiilor #iloso#ice. g ndirea asupra sensului vieţii se impune nu numai prin distincţia dintre trup şi suflet. 0roblema sensului vieţii a fost abordată din perspective cu totul opuse în cadrul creaţionismului şi al evoluţionismului. respectiv destinul omului. privită ca succesiune de transformări şi procese bio-fizico-psi-ice.clusiv omului. 2n care se 2nv4rteşte.ă şi răm4n 3otăr4rile.primă prin metafora trestie cu$etătoare conştiinţa finitudinii. economic. Art?ur @c-open-auer a iniţiat discuţiile despre sinucidere. ci va primi 2ntrea$a lumină şi va A redat cerului. prin care se poate revela o perspectivă aparte asupra sensului vieţii. c4nd eli-erat din acest 2ntuneric. dar şi a unicităţii omului. 9l nu poate afla în afara sa un sens al propriei vieţi. prin acţiunile sale. sau. ci condiţia şi c-eia propriei vieţi. esenţa vieţii constă în manifestarea libertăţii şi a responsabilităţii absolute a omului. ci dacă tot ce i se înt mplă omului e. despre sensul vieţii este vorba atunci c nd ne întrebăm dacă felul în care ne trăim viaţa este cel optim. Aceasta este redată de cele mai multe ori prin dilema" are sau nu are viaţa un sensA Iar dacă e. @ub aspect crea-ţionistreligios. predominant însă din perspectiva speciei sau a e.istenţei. va vedea strălucirea nu cu o vedere sla-ă.8 Ori$inea sa 2l c3eamă sus. 1in acest motiv. 0rin analogie cu situaţia lui @isif. 7. 0otrivit celeilalte perspective. teologic. absurdul nu este o simplă idee. care sunt însă 3copiii aceluiaşi părinte4. corelată cu tema lipsei de sens a vieţii. 5ema sinuciderii.al prin două atribute. Grădina plăcerilor &detaliu( ? 5nii oameni 2şi pun pro-le/ ma dacă viaţa are sau n/are sens. definită în mod parado. &9mil $ioran( r Atunci su#letul nostru va avea de ce să se #elicite.ore. "crisori către 6uci2ius8 .

5ensul vieţii m 9@96LA KI9LII 9@59 K2I6LA 19 0)59>9 2n acest domeniu tre-uie să pătrundem temeinic p4nă in stră#unduri şi să ne stăvilim toate slă-iciunile sentimentale+ viaţa 2nsăşi este 2n esenţă sustra$ere, rănire, -iruinţă asupra celui străin şi asupra celui sla-, oprimare, duritate, impu/ nerea cu #orţa a #ormelor proprii, asimilare sau, in cel mai -un ca,, exploatare. 7...8 şi aceasta nu pe temeiul vreunei moralităţi sau imoralităţi oarecare, ci din cau,ă că 7...8 viaţa este tocmai voinţă de putere. 7...8 9Exploatarea: aparţine nu unei societăţi corupte sau imper#ecte şi primitive+ ea aparţine esenţei vieţii, ca #uncţiune or$anică #undamentală, ea este o consecinţă a voinţei de putere pro/ priu/,isă, cea care e 2nsăşi voinţa de a trăi. &#riedric- 6ietzsc-e, incolo de -ine şi de rău8 C 2M)E A%@)>1 ;oată -ucuria tăcută a lui "isi#se a#lă aici. estinul său 2i aparţine. "t4nca lui este lucrul lui. ;ot ast#el, omul a-surd, c4nd 2şi contemplă c3inul, #ace să amuţească toti idolii. 7...8 Omul a-surd spune da şi e#or3il său nu va 2nceta nicio/ dată. acă există un destin personal, 2n sc3im-, nu există un destin superior sau cel puţin există doar unul pe care 2l socoteşte total şi vrednic de dispreţ. C4t priveşte restul, el se ştie stăp4nul ,ilelor sale. in acea clipă su-tilă 2n care omul se apleacă asupra vieţii sale, "isi#, intorc4ndu/se la st4ncă, contemplă acel şir de #apte #ără le$ătură care devine propriul său destin, creat de el, unit su- privirea memoriilor sale şi in cur4nd pecetluit de moarte. Ast#el, 2ncredinţat de ori$inea deplin omenească a tot ce/i omenesc, or- care vrea să vadă şi care ştie că noaptea nu are s#4rşit, el nu se opreşte niciodată. "t4nca se rosto$oleşte şi acum. 7...8 <e 2ntoarcem 2ntotdeauna la povara noastră. ar "isi# ne 2nvaţă #idelitatea superioară care 2i nea$ă pe ,ei şi 2nalţă st4ncile. 7...8 6upta 2nsăşi către 2nălţinu e de a.uns pentru a umple un su#let omenesc. ;re-uie să ni/' 2nc3ipuim pe "isi# #ericit. &Albert $amus, Mitul lui "isi#8

Mitul lui "isi# 7vas $recesc cu #i$uri ne$re8 "u#erinţa este şcoala concesivit4ţii. A 2nvăţa să su#eri este a 2nvăţa să ierţi. e ce ierţi1 Fiindcă 2n durere te desprin,i pro$resiv de lucruri. Bn dis/ perare, desprins de tot, ierţi totul. Omul normal şi cel mediocru, ataşaţi de lumea 2ncon.urătoare, interesaţi de #răm4ntările mesc3ine &...( nu pot să ierte nimic, #iindcă ataşarea de lucruri duce la ilu,ionare şi la un #als a-so/ lutism. Ei aşteaptă totul de Ba timp, de aici şi rolul surpri,ei 2n viaţa acestora. "i, atunci este explica-il de ce un om care su#eră, c3iar lipsit de cultură, nu poate A mediocru. &9mil $ioran, Hevelaţiile durerii8 l2Btll #amus9 Albert &!H!?-!H8=( / romancier şi filosof francez, unul dintre părinţii existenţialismului. $ioran, 9mil &!H!!-!HHF( / filosof şi eseist rom n. Scbo"en?auer9 Art?ur &!G::-!:8=( / filosof german, autorul lucrării 6umea ca voinţă şi repre,entare. Seneca9 Lucius Annaeus &< î.Br.-8F d.Br.( / filosof, scriitor şi om de stat roman.

Aplicaţii

9videnţiază problema filosofică abordată in unul dintre te,tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere, indic nd premisele şi consecinţele sale" 3#ericirea noastră răm ne întotdeauna numai o dorinţă, fără ca vreodată să poată deveni o speranţă, dacă nu intervine o altă putere &...( care să împartă fericirea după meritele şi vina oamenilor, care să poruncească întregii naturi şi să conducă lumea cu înţelepciune supremă, ceea ce înseamnă să credem în 1umnezeu4 &Immanuel Mant(. în ce măsură crezi că e,perienţa de viaţă a fiecăruia constituie un fundament pentru dezlegarea sensului vieţiiA #ormulează şi argumentează un punct de vedere personal. 9laborează un scurt eseu despre sensul vieţii, lu nd în considerare unul dintre următoarele conte,te" a( viaţa nu este dec t un 3drum către moarte4" b( viaţa este doar o clipă în raport cu infinitatea timpului+ c( suntem singuri, fără 1umnezeu+ d( în această lume suntem doar pelerini spre cetatea lui 1umnezeu &Augustin(.

1

;!

Hecapitulare

2M)E
E Pro-lematica naturii umane #once"tele de bază ale antropologiei filosofice" Cnatura umană Cesenţă umană Cidentitate umană C alteritate 7Celălalt8. Pers"ective &un'amentale> C abordarea antropologiei creştine" omul este fiinţă contradictorie, dar natura lui este desc-isă spre bine &%laise 0ascal( Cabordarea raţionalismului clasic" omul este fiinţă cugetătoare &>ene 1escartes(. , Omul este "ersoană> Cpersoana dezvăluie fiinţa autentică a omului Csensurile conceptului de persoană Cvaloarea absolută a persoanei, ca scop în sine &Immanuel Mant(. (F. Omul este &iinţă socială> Cperspectiva organicistă &Aristotel( Cperspectiva contractualistă =ean-.acWues >ousseau(. (C.('entitate şi alteritate> Csemnificaţiile alterităţii Cabordarea metafizică" alteritatea este opusul #iinţei &0laton( Cabordarea e,istenţialistă" $elălalt este condiţia şi cenzura morală a e,istenţei mele Zean-0aul@artre(. C. Omul este &iinţă culturală> 6specificul abordării filosofiei culturii" Eucian %laga" impactul şi semnificaţia culturii asupra e,istenţei omului. $onstantin 6oica" dualismul manifestării culturale a omului" de tip istoric şi de tip logic+ două modalităţi logice de înţelegere a relaţiei om &parte(7societate &întreg(. CL Sensul vieţii Cîntrebările despre sensul vieţii şi orizonturile de aşteptare C principalele abordări filosofice" voinţa de a trăi &#riedric- 6ietzsc-e( şi absurdul &Albert $amus(.

!. Indică direcţiile principale de problematizare ale umanului în fîlosofie. Argumentează în favoarea celei pe care o consideri ca fiind cea mai relevantă. ;. Argumentează pro sau contra" 0robabil, cel mai important sens al ma,imei socratice 3$unoaşte-te pe tine însuţi4 este" "ă devii ceea ce eşti. ?. Analizează comparativ abordarea lui 0ascal şi cea carteziană, pornind de la ideea lui Mant că omul este persoană. <. 0recizează cui aparţine următoarea idee" ca fiinţă socială, omul este o fiinţă naturală denaturată. Indică o altă teză filosofică despre om ca fiinţă socială. F. Menţionează una dintre consecinţele distincţiei identitate7alteritate în definirea persoanei.

Evaluare cunoaşterii sale, din iubirile şi urile sale şi aşa mai departe+ prin urmare, în lipsa obiectelor pe care le cunoaşte, le iubeşte sau le urăşte, el nu ar putea fi ceea ce este. 9l este în mod esenţial şi evident un fragment" luat ca sumă totală a realităţii, el ar fi autocontradictoriu4 &%ertrand >ussell, Pro-leme/ le Gloso#iei8. $omentează te,tul într-un scurt eseu, lu nd ca repere următoarele" precizarea problemei filosofice abordate+ identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ identificarea şi analiza argumentului prezentat în te,t+ indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ analiza comparativă a celor două concepţii+ prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal.
.-ii: !."i#iţ

8. $omentează următoarele idei" * celălalt este, în primul r nd, ceea ce este diferit de mine+ * în acelaşi timp, el este semenul meu+ * este, aşadar, alter e$o, un alt eu şi un altul dec t mine, deopotrivă eu şi noneu+ * prin el mă cunosc pe mine însumi, ceea ce sunt eu şi ceea ce nu sunt eu. G. 0ornind de la ideea că omul este 3fiin ţă culturală4, evidenţiază o corelaţie posibilă între cele două perspective de teoretizare pe care le propune $onstantin 6oica" 3partea este în întreg4 şi 3partea este purtătoare de întreg4. Arată dacă în imaginea din această pagină este vorba de un întreg. 1acă da, care dintre cele două situaţii prezentate de 6oica este cea potrivită aiciA :. @tabilind relaţia dintre următoarele noţiuni / 3e,istenţă întru mister şi pentru revelare4 şi 3mutaţiune ontologică4 /, anali zează concepţia lui Eucian %laga despre om ca fiinţă culturală. H. $iteşte cu atenţie următorul te,t" 36atura unui om, de e,emplu, este alcătuită din amintirile sale si din restul

!=. 9laborează un eseu liber plec nd de la următoarele te,te" * 3Kiaţa nu e,istă, iar moartea este o stare de vis. @uferinţa a inventat at t pe una, c t şi pe alta, spre a se .ustifica pe sine însăşi. 6umai omul se poate c-inui între o irealitate şi o înc-ipuire4 &9mil $ioran(. * ,A stabili ce este şi de unde începe viaţa este o cerinţă de care depinde viaţa noastră& &)mberto 9co(. !!. 9laborează un eseu cu privire la una dintre următoarele teme" * relaţia dintre înţelegerea naturii umane şi sensul vieţii+ * înţelegerea omului ca Gintă culturală.

( Anumite persoane cred c-iar că a e. va fi suficient să ne g ndim la un subiect..emplar ideal.aţiile şi ipote. vom acţiona prin braţe robot la distanţe la fel de mari sau ne vom înt lni unii cu alţii în realitatea virtuală.. H7. toate prin intermediul acestui implant. ingineria genetică. pentru ca în momentul următor toate informaţiile necesare despre acel subiect să ne sosească în minte. sunt compati-ile cu ideea monitori.. prelungirea speranţei de viaţă. o invazie spaţială de tipul celei din filmul Bndependence aT pare perfect plauzibilă. .. prin internet.. ca şi din rapoartele privind răpiri OL<. 1A61. în mai puţin de o sută de ani..( @pecia umană se va sc-imba şi ea.istat o intervenţie e. fără a scoate sunete şi la orice distanţă. -ibrizi nedoriţi de 1umnezeu rezultaţi prin acţiunea îngerilor căzuţi. Aplicaţii E Identifică tema şi precizează semnificaţia problemei supercivilizaţiilor. $omanda de la distanţă a tuturor acestor dispozitive şi calculatoare se va face prin microprocesoare implantate în cap. 6e putem g ndi la cercetările privind regenerarea. 9le vor fi şi interconectate..a extraterestră &>evista Ftiinţă şi te3nică. Eucrări principale" C e ce tac civili. "upercivili. vom putea vorbi unii cu alţii Qde la o minte la alta4.ternă în apariţia omului şi în îmbunătăţirile ulterioare ale sale.ării Păm4ntului şi a omenirii de către o Bnteli$enţă "uperioară ţin4nd de o supercivili. cu microprocesoare integrate.. practic toate obiectele artificiale mai importante vor deveni 3inteligente4. 6oe a fost un e. toate celelalte specimene fiind distruse de 0otop etc. A publicat articole şi cărţi de referinţă în domeniul ufologiei.( 1in păcate.I S C I P LI N A R I T ATE #IE2@2#I9 UI )#2E2II9 1A6 1.#A>$AU &n. . noi cunoaştem doar o singură civilizaţie te-nologică / a noastră / şi nici o supercivilizaţie &.==.oate istoriile privind experimente $enetice+ cele din Bi-lie. în ce scop se puteau realiza oare astfel de operaţiiA 0entru a crea în cele din urmă un 3supraom4 ca acela visat de 6ietzsc-eA 0entru mai multă creativitate sau inteligenţăA &. #A>$AU. în %iblie găsim crearea 9vei din coasta lui Adam &donareA(. în viitorul apropiat. &. !H<=( 9ste vicepreşedintele A@#A6 &Asociaţia pentru @tudiul #enomenelor Aerospaţiale 6eidentificate( clin >om nia. $orelează concepţia filosofică despre natura umană cu ipoteza supercivilizaţiei.aţie. cu toate calculatoarele şi bazele de date din lume.. cele din alte tradiţii #olclorice sau reli$ioase. Kom vedea prin oc-i situaţi la mii de Tilometri.( . &. ciborgii etc. conectate direct la creierul uman.( @crierile din vec-ime sunt pline de aluzii la e.perimente genetice menite să îmbunătăţească specia umană. &. fără complicatele dispozitive utilizate astăzi în teleprezenţă. bioroboţii. prin reţeaua de transmitere a datelor.aţiile extraterestre C Extraterestrii printre noi1 )fologie / cercetare asupra controverselor privind obiectele zburătoare 1icţionar neidentificate &2Y6(.( 0entru mulţi alţii. Mai mult...

Andrea Mantegna &!<?!-!F=8(. A$onie 2n Grădina G3etsimani &detaliu( ine şi rau 5eorii morale -le e etica aplicată .C să precizezi sensul conceptelor şi categoriilor esenţiale pentru studiuf fifosofiei moraleU C să #ormule. în eaorul unor activităţi ne $rupe sau m ec3ipă8 C să recunoşti consecinţele etice implicate de o anumită poziţie fifosofică+ C să argumentezi un punct de vedere personal m cadrul unei dezoateri etice.V unele araumente pro şi contra la pro-leme controversate de etică apficată.

Vudecata morală se aplică e. locul şi rostul său în )nivers şi. $u toate acestea. Au fost propuse mai multe 9soluţii:.udecat în termeni morali. 0entru teoriile de tip teleolo$ic.udeca moral o faptă. în mod automat. prin urmare. drepte sau nedrepte.clusiv conduitei umane. cutume(. nu orice act uman poate şi trebuie să fie . 9scopul >embrandt &!8=8-!88H(. morala este reflecţia raţională despre scopurile şi mi. imperativul categoric. căci numai în cazul său vorbim despre #iinţa morală. manifestă nevoia la fel de imperioasă.itive sau ne$ative. care au în comun ideea că orice om este determinat să realizeze propriul bine" ca scop 7etica teleolo$ică8 sau ca datorie 7etica deontolo$ică8. 0entru a .ăP. #o'uri> sisteme conte. despre modul şi capacitatea de a respecta legile şi normele morale se pronunţă etica &gr. de a-şi înţelege şi raţionaliza comportamentul.t filosofic. mai ales.loacele pe care şi le propune omul în acţiunile sale. că am încălcat morala &dacă. absenţa de la înt lnirea cu prietenii este . Astfel. dar şi în sens de teorie. mai ales. etica creştină( * 'eontolo=ice> X al politicianului X al medicului X al .plica. . de valori comportamentale acceptate de societate &grup social( la un moment dat. 9ste normativă" legi. de pildă. omul manifestă nevoia de a o cunoaşte şi de a o e. #olosim termenul 3etică4 şi în sens de practică umană. societate.tualizate de norme şi valori. deliberarea. norma prin care apreciem comportamentul în termenii relaţiei dintre ceea ce #acem şi ceea ce trebuie să facem. de cercetare a principiilor acţiunii umane deliberate. după cum. treb iie îndeplinită însă condiţia esenţială" acel comportament să presupună opţiunea. e. norme morale. în grupul de prieteni poate fi altruistă sau e$oistă. tot aşa cum conduita sa în familie.emplu. po. în filosofia tradiţională. 592>II 95I$9 1ar ce este moralaA $are sunt temeiurile în baza cărora apreciem că o acţiune este sau nu moralăA în conte. 5ipuri" * morala virtuţii * morala datoriei * morala utilităţii * etica situaţiilor concrete &etica aplicată(. faţă în faţă cu sine sau cu semenii.clusiv comportamentelor omului. principii morale &de e. @copul acestor demersuri este nu numai limitarea arbitrariului şi a dezordinii.MOHA6A %iri9 UI >[) . care apreciază valoarea morală a acţiunilor în funcţie de scopul &gr. 6erespectarea unei promisiuni nu presupune. morală sau imorală. 1espre conţinutul moral sau imoral al actelor noastre. 5ipuri" * moraTeligioase &de e. Aceste aprecieri sunt morale şi este specific omului că îşi apreciază comportamentul din punct de vedere moral. ci şi. 6umai acţiunile omului sunt valorizate ca fiind -une sau re7e. s-au conturat două mari teorii etice. reguli. introducerea armoniei şi ordinii în relaţiile cu semenii. de a-şi cunoaşte propria natură. 6umai astfel vom putea compara actul nostru cu ceea ce prescrie re$ula morală. @pecificul filosofiei morale 2M)E 9@59 @I6I)>A #II6LN M2>AEA In raport cu lumea reală.urnalistului X al profesorului etc(. 2ntoarcerea Fiului risipitor u ini Morala 9ste un ansamblu de reguli. respectiv asigurarea moralităţii acţiunilor sale. s#era morală este 3mediul4 propriu. et3os8.ustificată de motive care ţin de sănătate(.emplu. pro-lema #undamentală se referă la determinarea celui mai mare -ine pentru om şi a căilor prin care acesta poate fi atins. alegerea. telos8 lor.

3edone8 / pentru 3edonism. Br. respectiv în faptul că acestea duc sau nu la realizarea 3celei mai mari fericiri4. %ent-am V. Vames &!H<!-.plicaţie.o?n >a\ls.umătate a secolului al XX-lea. (mmanuel :ant9 întemeietorul acestui tip de etică. deion8. 5otodată.H-. $omple. dacă nu credem în şi dacă nu e. nu abstracte V. pe de altă parte. în teoria concurentă.istă 1umnezeu.imală ar trebui ca 3repartizarea4 bunurilor în societate să nu se facă la înt mplare. dezvoltat mai ales de către .G= î. fondatorul Fcolii epicureice. c t şi caracterul abstractnormativ al eticii tradiţionale. au generat problematizările şi reflecţiile specifice acestui nou tip de etică. .(. consideră că binele societăţii este ceea ce determină dreptatea. nu este o condiţie suficientă pentru a deveni în mod automat fericiţi. în plus. nu rezolvă situaţii de viaţă dificile. Mant W consecinţele XW consecventialiam &consecinţionism( * utilitarism V. 0entru ca binele colectiv &fericirea generală( să fie ma. dezvoltat mai ales de SEntul Au=ustin şi SEntul 5oma 'H AWuino. este 3principiul celei mai mari fericiri4.d. %eraard &!H. atunci. 1e aceea. s-a impus ca domeniu important al filosofiei morale etica aplicată. critică utilitarismul clasic. problemele ecologice &care privesc atitudinile omului faţă de mediul natural( sau etica în afaceri. în acest caz.itatea relaţiilor umane.( / . în mod iluzoriu.o?n Stuart M&ll9 se consideră că utilitatea. care. pe de o parte.te concrete.( / filosof grec. lumea dinamică a economicului av nd şi componente morale.tica a"licată * 1eterminarea moralităţii acţiunilor in conte.urist şi filosof englez. înţeleasă ca activitate raţională conformă cu virtutea / pentru eude/ monismuiraţional. >ac-els.6ine $i r u vieţii: este" a( plăcerea &gr.m.loacele acţiunii morale. administrarea crizelor etc. fericirea răm ne doar o speranţă. Rilliams. donarea ş. >espectarea datoriei este esenţială. ştim că standardele morale diferă de la o epoca la alta şi c-iar de la o societate la alta."icurG b( fericirea sau desăv rşirea &gr. în mod abstract.tica tra'iţională * $are este fundamentul moralităţiiA @oluţii clasice7 5ipuri ale eticii tradiţionale" W scopul ]X etică teleolo=ică * -edonism &plăcere( Aristip 9picur * eudemonism raţional Aristotel 9pictet * eudemonism teologic @f. 1in perspectiva eticii apucate. dacă aceste consecinţe reprezintă un bine pentru c t mai mulţi oameni. ci. 1icţionar %ent-am. @t Mi1 . etica aplicată cercetează aspecte privind situaţii de viaţă concrete. Augustin X datoria" etică 'eontolo=ică Imm. eudaimonia8. 9picur &?<!-. deoarece numai astfel.a. susţine >a\ls. 27 . 3obligare necondiţionată4. 95I$A A0)$A5A în a doua . suntem demni de #ericire. avortul.==?( / filosof englez. reale &şi nu imaginare(. VeremS &!G<:-!:?. cum ar fi etica medicală sau bioetica &eutanasia. considera că raţionalitatea este unica virtute a ordinii morale în societate. . în acest tip de e. %inele moral nu mai înseamnă împlinirea cu orice preţ a datoriei. moralitatea acţiunii este apreciată în funcţie de împlinirea datoriei &gr. cu at t mai mult. cum ar fi aceea a iubirii semenilor.==?( /filosof american. moralitatea acţiunii rezidă tocmai în consecinţele acţiunii. dimpotrivă. apreciată prin consecinţele acţiunii. $n%o . o normă morală. acţiunea este morală. curent etic întemeiat de către . utilitarismul. deci numai ca fiinţe morale. >ac-els %. deşi recunoscută ca necesară. consideră că datoria. care. Rilliams. cum ar fi responsabilitatea socială.tica 9ste sistemul teoriilor morale+ doctrină care stabileşte criteriile moralităţii modalităţile şi mi. $onform unei teorii de tip deontolo$ic. datoria trebuie împlinită în afara oricărui interes personal şi indiferent de consecinţele sale. fundamentat de AristotelG c( m ntuirea sau împăcarea sufletului cu 1umnezeu / pentru eudemonismu2 teolo$ic. Ideal de neatins.

MO73L3

.ur $e este bineleAO
%inele şi răul sunt termeni uzuali. îi folosim în diverse conte,te pentru a e,prima aprecieri sau evaluări. #olosim termenul 3bine4, de pildă, pentru a spune că 3vremea este bună4, că 3au trecut ani buni de c nd s-a înt mplat un eveniment4, că un om 3este tată bun4, fie pentru a e,prima 3bunătatea4, fie pentru a preciza că este vorba despre tatăl natural, sau vorbim despre bunuri patrimoniale, de consum etc. Complexitatea terme/ nilor moralei se manifestă prin două caracteristici" polisemantismul termenilor &aşa cum am văzut în e,emplele de mai sus( şi -ipolaritatea categoriilor morale. 1e obicei, în aprecierile noastre, facem distincţia între fapte şi valoarea acestora, prin consideraţii de tipul" bine7rău, moral7imoral, pios7nepios, drept7nedrept ş.a.m.d. In realitate, de multe ori aceste distincţii sunt răsturnate, în sensul că 3tratăm binele ca pe un rău şi răul ca pe un bine4 &9picur(. Binele şi răul sunt cate$oriile #undamentale ale moralei. In filosofia tradiţională, 3binele4 este problematizat în două moduri. în primul r nd, termenul are semni#icaţie meta#i,ică. Astfel, pentru 0laton, cea mai înaltă dintre cunoaşteri / sursă a dreptăţii, a virtuţilor, a ordinii şi armoniei etc. / este binele &gr. a$at3on8. 0lasat în lumea inteligibilă în v rful ierar-iei #ormelor, Binele in sine e,primă ceea ce este, adevăratul -ine, principiu ultim, ar-etip, sursa cunoaşterii noastre adevărate, în sc-imb, în lumea simţurilor, 3lumea vizibilului4, binele fiind confundat cu plăcerea, nu este binele autentic, ci unul aparent, sursa acestuia afl ndu-se în sensibilitatea, în impresiile omului. 2ri de c te ori credem că trăim binele, în realitate confundăm binele aparent cu binele autentic. 2ric te bunuri am poseda, oric tă cunoaştere credem că deţinem, în absenţa cunoaşterii binelui, nu cunoaştem nimic cu adevărat, nu ştim ce este frumosul, ce este adevărul. #ilosoful vorbeşte despre trei forme ale binelui uman" cel 3pe care ne-am bucura să-! avem de dragul lui4, cum ar fi veselia sau alte plăceri nevătămătoare+ 3binele pe care-! iubim pentru el, c t şi pentru ceea ce provine de la el4, cum ar fi confortul fizic, şi binele 3căruia îi aparţin sporturile, vindecarea bolilor &...( şi celelalte modalităţi de a face bani4. Acesta nu îi poate aduce omului fericirea, ci, în cel mai bun caz, răsplata. @ursa fericirii posibile se află însă în virtutea dreptăţii. în viziunea lui Aristotel9 %inele în sine este o noţiune vidă, căci nu e,istă un %ine absolut care să unifice toate determinările binelui. %inele real e,primă însă relaţia dintre acţiunile noastre şi scopul propus. în înţelesul său de cauză finală, binele este 3menirea4 tuturor lucrurilor" 3c nd este vorba de fiecare caz în parte, este binele său, iar c nd este vorba de natură, în ansamblul său, este %ine absolut4 7Meta#i,ica8. în al doilea r nd, vorbim despre bine în sens moral. 0rintre întrebările fundamentale ale eticii, se numără" $e este -inele1 Există -ine intrinsec1 Este -inele 2nsuşirea esenţială şi permanentă a lucrurilor1 "au este doar atri-utul prin care noi valori,ăm 2n .udecăţile noastre propriile comporta/ mente, $usturi etc1

>afael @anzio &!<:?-!F;=(, Fcoala din Atena &detaliu(

He$ula mea de viaţă, după care 2mi călău,esc comportarea şi a cărei 2ncălcare o consider un păcat, este de a acţiona in #elul cel mai in măsură să producă #ericirea cea mai mare, lu4nd Bn considerare at4t intensitatea #ericirii, c4t şi numărul de oameni #ericiţi. Ftiu că mama/mare consideră acest punct de vedere ca pe o re$ulă de viaţă de nepracticat şi susţine că este imposi-il să ştii ce anume poate să producă cea mai mare #ericire. &%ertrand >ussell(

Activitate de grup
2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi. * 1eterminaţi semnificaţia conceptului 3regulă de viaţă4 în te,tul de mai sus. * Identificaţi alte re$uli de viaţă pe baza propriei e,perienţe.

6ine $i r u 5radiţia filosofică şi cea religioasă consideră că binele suprem, 1umnezeu, este reperul moral fundamental+ în sc-imb, răul este o 3privare de ceea ce este natural şi trebuie să aibă fiecare. 0rin urmare, nimic nu este rău potrivit esenţei sale4$5oma dOAWuino(. 2mul, fiinţă limitată, înclinată mai degrabă să facă răul, se manifestă ca fiinţă morală dacă respectă legile divine" îl iubeşte pe 1umnezeu şi se iubeşte pe sine, iubindu-şi semenii. în altă ordine de idei, relativismul şi subiectivismul sunt deopotrivă atitudini morale, dar şi viziuni filosofice. @ofiştii au iniţiat aceste abordări filosofice" binele este o 3măsură4 deopotrivă subiectivă şi relativă, din moment ce 3omul este PmăsuraQ tuturor lucrurilor4. Alţi filosofi antici argumentau că binele nu trebuie confundat cu voinţa subiectivă de a face sau nu binele, în funcţie de interese sau scopuri. 1impotrivă, binele moral se manifestă în relaţiile cu semenii prin respectarea virtuţilor, prin viaţa raţională dusă în comunitate cu semenii &Aristotel(. C 6A5)>A %I69E)I M/ai au,it de multe ori spun4nd că ideea Binelui este cea mai -altă dintre cunoaşteri, cea căreia dreptatea şi celelalte virtuţi ii acordă utilitatea şi avanta.ele lor. Acum eşti conştient că nu cunoaştem in mod satis#ăcător această idee. Or, dacă nu o cunoaştem, indi#erent c4t de -ine cunoaştem restul, ştii că aceste cunoştinţe nu ne/articu nimic utile. Cre,i că ar ti avanta.os să avem o mulţime de lucruri, dacă nu sunt -une, sau să cunoaştem totul, cu excepţia Binelui, şi să nu cunoaştem nimic despre #rumos şi despre Bine1 esi$ur, ştii la #el de -ine că ma.oritatea oamenilor con#undă Binele cu plăcerea, 7...8 cei care au acest senti/ ment nu pot explica despre ce #el de cunoaştere este vor-a, dar sunt o-li$aţi să spună p4nă la urmă că este cunoaşterea Binelui 7...8 ca şi cum noi ar tre-ui să/i Nnţele$em c3iar din momentul in care au pronunţat termenul 9-ine:. <umeam Frumos in sine, Bine in sine şi aşa mai departe Fiinţa reală a #iecăruia dintre lucrurile pe care le/am sta-ilit mai 2nt4i ca multiple, dar le/am aran.at apoi suideea lor proprie, postul4nd unitatea acesteia din urmă. 7...8 Hecunoaşte aşadar că ceea ce răsp4ndeşte lumina adevărului asupra o-iectelor cunoaşterii şi con#eră su-iectului care cunoaşte puterea de a o #ace este ideea Binelui, 7...8 dar este #als să credem că una sau alta sunt acelaşi lucru cu Binele0 natura Binelui tre-uie să #ie privită ca mult mai valoroasă. &0laton, Hepu-lica8

Info
AnaliDa i'eatică a te5tului !. ('enti&icarea "roblematicii> natura %inelui. ;. eDa susţinută> 3%inele este cea mai înaltă dintre cunoaşteri4. ?. Ar=umentare> 1acă nu cunoaştem %inele, indiferent c t de bine cunoaştem restul, aceste cunoştinţe nu ne sunt utile. Cau,a+ ma.oritatea oamenilor confundă plăcerea cu %inele, prin urmare, cunoaşterea lor este aparentă, eronată şi inutilă. $. #oncluDia> Binele in sine este" * realitatea supremă, )nul/temei pentru lucrurile multiple+ * fundamentul a tot ce este real şi adevărat şi al obiectelor cunoaşterii+ * sursa puterii de a face binele. 5. #once"te &iloso&ice> Bine in sine, -ine, dreptate, virtute, plăcere, uni tate, multiplicitate, adevăr, #als.

h

"ilindu/ne să #acem mai -ine, stricăm adesea ce e -un. &Rilliam @-aTespeare(

Aplicaţii
9videnţiază problema filosofică abordată în te,tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 2. I n e,plicaţia lui 0laton, semnificaţia filosofică a binelui este una pur teoretică+ poţi identifica un argument care să susţină acest mod de înţelegere a bineluiA 3. In ce măsură veselia, confortul fizic şi sporturile, ca forme ale binelui, nu reprezintă adevărata cunoaştere a bineluiA 0oţi da e,emple din propria e,perienţăA Identifică în relaţia bine-adevăr dacă, prin dob ndirea adevărului, dob ndim şi fericirea sau dacă fericirea ar putea să fie consecinţa posesiei acestei cunoaşteri+ dă e,emple.

Cuv4ntul 9-ine: se re#eră deci la un anume o-iect elementar de $4ndire, 2ntre nenumărate altele0 acest o-iect a #ost identi#icat #recvent cu un altul / o eroare pe care o voi numi 9eroarea naturalistă:. &I.9. Moore(

Dicţionar
Moore, Ieorge9d\ard &!:G?-!HF:( / filosof englez. @-aTespeare, Rilliam &!F8<-!8!8( / poet, scriitor şi dramaturg englez. ;H

MOHA6A

%R(,)R(#8 *(, JS#8, &!:<<-!H==( Acest filosof şi scriitor german a fost inspirat de romantism, mai ales de Art-ur @c-open-auer. A lăsat, ca precursor al e,istenţialismului, o vastă şi inedită operă despre condiţia umană. Ui-a propus să înlocuiască fundamentele moralei tradiţionale creştine, pentru a edifica o nouă morală, a voinţei de putere. Lucrări "rinci"ale> C Aşa $răit/a Larat3ustra C incolo de -ine şi de rău C Ecce Qomo C Genealo$ia moralei C <aşterea tra$ediei m Ftiinţa voioasă.

$oncepţii despre bine şi rău
$u scopul de a reevalua valorile, %rie'ric? *ietDsc?e consideră că natura binelui şi răului nu trebuie căutată nici în 3pre.udecata teologică4, 3nici dincolo de lume4. 0roblema este de a şti dacă binele şi răul sunt inventate pentru a servi ca fundament al .udecăţilor noastre morale sau în ce măsură, identific nd natura binelui şi răului, umanitatea progresează în plan moral. $onform filosofului, binele şi răul, printr-o dublă determinare, îşi au originea în voinţa de a trăi, mai precis, în voinţa puternică, a celui pe care îl numeşte stăp4n, şi în voinţa slabă, a sclavului. 6u ştim dacă binele este un concept sau este o stare, o atitudine sau un scop etc. 6u avem nicio certitudine că omul care este considerat bun este într-adevăr bun, iar cel apreciat ca fiind rău nu este bun. 6ici metoda raţională a filosofiei nu ne relevă natura binelui şi răului. 2 posibilă înţelegere a semnificaţiei lor ar putea fi e,plicaţia etimologică a termenilor" în ma.oritatea limbilor, 3bun4 înseamnă 3nobil4, 3distins sufleteşte4, iar 3rău4, 3vulgar4, 3grosolan4, Vosnic4. în ceea ce priveşte filosofia moralei, nici aceasta nu a reuşit să elucideze problema. 1e pildă, în morala Tantiană, care stabileşte că 3toate conceptele morale îşi au sediul şi originea cu totul a priori în raţiune4 &comună sau teoretică(, binele moral înseamnă împlinirea datoriei. 0entru 6ietzsc-e, binele şi, asemenea lui, răul ar trebui mai degrabă înţelese din perspectiva celor două tipuri de morală" 3morala de stăp n şi morala de sclav4, iar e,istenţa acestora este rezultatul modului de înţelegere şi e,perimentare a binelui şi răului. )na e,primă voinţa puternică, iar cealaltă voinţa sla-ă. în sensul acesteia din urmă, 3binele4 nu este comun celui din primul tip de morală+ dimpotrivă, este apreciat ca fiind 3răul4 din cealaltă. în consecinţă, morala de sclav este resentimentară, iar valori cum ar fi mila, compătimirea, modestia etc, deşi sunt preţuite în numele binelui însuşi, nu sunt, în fond, dec t valori 3utile4 pentru a îndura povara e,istenţei. Eipsiţi fiind de forţă, de voinţă puternică, cei slabi sunt permanent preocupaţi de ceea ce le lipseşte, şi anume libertatea şi fericirea, inutile ca idealuri pentru cei puternici, care simt că ei determină asemenea valori. $ei cu voinţă puternică le interpretează altfel" 3eu sunt liber, tu trebuie să te supui4D Aşadar, pentru morala de sclav, resentimentul şi utilitatea sunt sursele binelui şi răului, aşa cum le practică voinţa slabă. în sc-imb, cei cu voinţă puternică, care refuză o asemenea morală a resemnării, găsesc că valorile lor se află dincolo de -ine şi de rău, dincolo de compătimire şi milă. încrederea în sine, capacitatea de autodăruire sunt virtuţile cărora li se dedică cei puternici. în acest fel se e,plică de ce oamenii puternici, fiind activi, nu vizează o fericire artificială, clădită pe resentiment+ 3compar ndu-se cu duşmanii lor

h

Binele este prin aceea că eu 2l vreau şi 2n a#ară de aceasta el nu există. Aceasta este expre/ sia li-ertăţii. &@oren MierTegaard(

L

m #ond două sunt ne$aţiile pe care termenul meu de imoralist le 2nc3ide 2n sine. 2n primul r4nd, eu ne$ un tip de om care p4nă acum a #ost socotit cel mai de seamă, omul -un, -inevoitorul, -ine#ăcătorul. 7...8 Ar " 2n$ăduit să considerăm cea de a doua ne$are ca #iind decisivă, 2ntruc4t supraaprecierea -inelui mi se pare 7...8 o consecinţă a decadenţei, un simptom al slă-i/Y ciunii. &#riedric- 6ietzsc-e(

în 30 sc-imb. .. o ameţire. fericirea celor slabi este 3un narcotic.&. de asemenea. o linişte &..( ei ştiu. pe scurt.. are o formă pasivă&..( o destindere a sufletului şi trupului. să nu despartă fericirea de acţiune4.

morală a utilităţii în conte.6ine $i r u C 12)A 5I0)>I 19 M2>AEA 9.iu.ute de nestrămutat.ă -ucuros de severitate #aţă de sine insuşi 7. ro-ii.. 7..8 "clavul priveşte cu invidie virtuţile celor puternici+ el este sceptic şi suspicios.8 Aristocratul respectă in propria/i #iinţă pe omul puternic.8 Aristocratul simte că el este cel care determină valorile. posed4nd c3iar un ra#inament al -ănuielii #aţă de tot acel 9-un:preţuit de cei puternici. 6ietzsc-e... incolo de -ine şi de rău8 2ntr/adevăr.8 2n primul ca.istă morale de stăp ni şi morale de sclavi.emple în care răbdarea. $omentează . &#r. concepţia lui #r. ?! ... 6ietzsc-e. din/ colo de -ine şi de rău.ea.ice pe sine+ ceea ce poate G posedat 2n comun are 2ntotdeauna prea putină valoare. Ilustrează prin c teva e. oprimaţii.. &#riedric. în care dintre acestea vă regăsiţiA $are este semnificaţia filosofică a termenilor şi e. Genealo$ia moralei8 O-4rşia 9-inelui şi răului: / o 2m-unătăţire va G inventată numai de acela care ştie să simtă că 9lucrul acesta nu este -un:.. 2n orice ca.8 impotrivă. stăp4n asupra lui 2nsuşi..6ietzsc-e. aproape sin$urele mi.un$e pe -u.. -inele şi răul.ă cu 9no-il: şi 9detesta-il:0 anta$onismul 9-un : şi 9rău: are o altă ori$ine.. @oren &!:!?-!:FF( -filosof şi teolog danez. ama-ilitatea /. &#r.ă mie este dăunător 2n sine:.ic.8 o ast#el de morală constă in $lori#icarea sinelui. noţiuni cre. Aşa $răit/a Larat3ustra8 Binele 2ncetea. in care stăp4/ nitorii sunt cei care determină noţiunea 9-inelui:. Dicţionar MerTegaard. 7. m4na servia-ilă şi săritoare.ilor sunt evidenţiate şi scăldate 2n lumină+ sclavul preţuieşte compătimirea. modestia. ele determin4nd ierar3ia. 6ietzsc-e. 7. că pentru aceasta nu are nevoie să o-ţină 2ncuviinţarea cuiva. 6ietzsc-e. 6ietzsc-e cu privire la cele două tipuri de morală. 9dincolo de Bine şi de Hău: / iată un domeniu 2n care se poate mani#esta compătimirea şi alte sentimente asemănătoare.tului de mai sus. su#erin.. el #iind acela care con#eră cel dint4i presti$iu lucrurilor.presiilor -ine.loace de a indura povara existenţei..ul celui de/ai doilea tip de morală.ele vecinului. care creează valori 7.emple diferite relaţii interpersonale din perspectiva celor două tipuri de morală. Ftiinţa voioasă8 Activitate de grup 2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi.ii. pe cel care u. 7..8 "ă remarcăm pe dată că in ca.. Argumentează pro şi contra faţă de cele două modalităţi de a g ndi binele si răul. asupra acţiunilor. * Analizaţi fragmentele de mai sus şi elaboraţi un punct de vedere unitar privind problematica binelui şi a răului la #riedric6ietzsc-e.8 Cu totul alt#el stau lucrurile 2n ca.. rău. încearcă să găseşti e. modestia sunt valori utile. &#r.... pe cel care se pncepe să vor-ească şi să tacă. Fi cum ar G cu putinţă să existe un -un comunI Cuv4ntul se contra.e existenţa su#erin.. 7. morala sclavilor. -ărnicia.8 E evident că pretutindeni cali#icativele morale au #ost aplicate mai int4i oamenilor şi doar mai t4r. apreciind că 9ceea ce 2mi dăunea. vă . incolo de -ine şi de rău8 in #ericire.. "ă presupunem că asupriţii. căci acestea sunt calităţile cele mai utile.8 #aţă de #iinţele de ran$ in#erior şi #aţă de străini cei puternici pot acţiona după cum cred de cuviinţă sau 9după voia inimii:. ră-darea. nici nu există. Aplicaţii E Arată care sunt ideile principale ale te. &#r. am 2nvăţat din timp să deose-esc pre. şi c3iar cei nede/ cişi şi istoviţi de ei 2nşişi se 2ndeletnicesc cu morala+ care va G oare numitorul comun al evaluărilor lor morale1 7. 7. stările su#leteşti elevate şi tru#aşe sunt resimţite ca distinctive. Morala sclavilor este esentialmente o morală a utilităţii. 3ărnicia.udecata teolo$ică de cea morală şi n/am mai căutat ori/ $inea răului dincolo de lume. prin extindere.ul acestei prime varietăţi de morală anta$onismul 9-un: şi 9stri/ cat: ec3ivalea.ă de a mai G -un din momentul c4nd a. inima caldă. calităţile menite să uşure.. 7. Acesta/i locul de o-4rşie al vestitului anta$o/ nism dintre 9-un: şi 9rău:.tul filosofiei morale a lui 6ietzsc-eA $ompară aceste sensuri cu cele pe care termenii daţi le aveau în Antic-itate.

dedicat lumii senzoriale. datorită -abitus-ului &obişnuinţei( 3omul devine bun şi îşi împlineşte bine funcţia proprie4. ceva asemănător cu a nu/ti plăcea să studie. care caută divinitatea. 32 .ă %inele suprem. demonstraţia filosofică este a. cu toate că sunt $reu de cre. fericirea se poate atinge doar fragmentar sau preliminar. $-iar dacă. $eea ce diferenţiază cele două forme ale eudemonismului este modalitatea de a identifica natura şi mi.. al doilea mare oraş al 2ccidentului. 1upă studii temeinice. deopotrivă. nu pot crede că a nu/ţi plăcea cru. A interpretat creştinismul prin prisma neoplatonismului.ată pe două direcţii de problematizare" în ce constă -inele şi care este actul speci"c omului0 altfel spus.clude.8 <u pot 2ntrevedea ar$umente 2mpo/ triva valorilor etice a-solute şi. reprezintă manifestarea morală a omului.loacele împlinirii fericirii.imea nestăvilită e numai o c3estiune de $ust. . limit ndu-şi e. cu toate acestea. A trecut la creştinism în anul ?:G şi a a. 3pacea dintre oameni4.istă însă o fericire viitoare. fiinţă al cărei specific constă în raţionalitate şi stări morale. nici pasiuni. nu îşi iroseşte eforturile doar cu scopul distracţiei. ce fel de 3bine4 este esenţial pentru fiinţarea umană şi ce îl defineşte pe om ca specieA 0rin aceste determinări. evlavios.emplificări ale eticii teleolo$ice. în om coe. Kirtutea. 3de-a lungul unei vieţi desăv rşite4. Acesta din urmă deosebeşte bucuria de adevărata fericire. ameninţat în acea vreme de religii populare &mani-eismul(. principiul final al tuturor acţiunilor omului+ în sc-imb. Aceasta este cu at t mai desăv rşită.uns episcop de Bippona. &%ertrand >ussell( ^JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ .. omul exterior. In sc-imb. ambele fiind e. omul ar trăi asemenea plantelor. în consecinţă. 9udemonismul 5eoria morală pe care o numim eudemonism s-a manifestat în filosofie sub două forme" eudemonismul raţional şi cel reli$ios. Lucrări "rinci"ale> C Cetatea lui umne..ut. 7.istă. cu c t omul o poate practica permanent. 7. în această viaţă. Vocul ar fi una dintre ele.rinitate.eu C Con#esiuni C espre . #ericirea ca m ntuire e. AU4US (* )(* 8(PPO*A &?F<<?=( Aureliu Augustin s-a născut la 5agastes &în provincia romană 6umidia(. $ea mai mare parte a vieţii şi-a consacrat-o apărării creştinismului. media dintre două vicii &cum ar fi cumpătarea. devine profesor de gramatică şi retorică la $artagina.mr 9tica teleologică. erezii. secte etc. In sensul eudemonismului raţional. împăcat cu sine şi cu lumea de care s-a îndepărtat.8 <u cunosc solu#ia. e. 1ar ce este eudemonismulA #ilosofia morală atribuie eudemonismului problematizarea naturii şi mi. 1ar omului îi sunt proprii şi alte activităţi. care îi aduc în primul r nd plăcere. #ără a-! e.clusiv doar acestor tipuri de plăceri. virtuţile. Aristotel precizează că omul. Găsesc că părerile mele etice 7anume că nu există valori a-so/ lute8 sunt ar$umentativ ire#uta-ile..MOHA6A 592>II M2>AE9 . fiind considerat unul dintre 0ărinţii %isericii. scopul eudemonistului este acela de a demonstra că fericirea este tangibilă şi constă în activitatea raţională conformă cu virtutea. a afectelor. eudemonismul susţine că %inele suprem 7"ummum -onum8 este 1umnezeu. trebuie să se manifeste ca 3dispoziţii -abituale4 pentru că.i. 0otrivit lui Aristotel9 binele este scopul. care nu sunt nici afecte. fără ca acestea să fie limitate de către partea raţională a sufletului. care îl constr nge pe om să-şi împlinească activitatea proprie+ în caz contrar. în forma sa reli$ioasă. activitatea îl conduce spre realizarea binelui şi se manifestă ca acţiune morală dacă este conformă cu virtutea. ca medie între abuz şi insuficienţă(. 3pacea dintre om şi 1umnezeu4. 0entru Au=ustin 'in 8i""ona9 eudemonismul este 3pacea dintre trup şi suflet4. reface armonia cu divinitatea. Ar fi şi absurd ca scopul vieţii să fie dedicat e.loacelor prin care omul reali. actul specific uman rezidă în comportamentul raţional al sufletului.ea.ocul trebuie înţeles şi practicat ca repaus între activităţi.istenţa la -rană şi creştere.primă acea stare prin care omul. şi omul interior. care sunt proprii părţii 3apetenţe4 a sufletului sau celei 3pasionale4.

.R(#(R.R%. Fi aceasta este adevărata #ericire a vieţii. 1etermin nd relaţia dintre bine şi scopuri la Aristotel..8 Binele este exprimat 2n tot at4tea moduri ca şi existentul 7căci 2n ca/te$oria esenţei. pentru un sculptor. şi anume -inele suprem. umne. iar această -ucurie eşti tu 2nsuţi. să ne -ucurăm 2ntru tine. Căci.im numele #ericire şi 2ndată recunoaştem cu totii cape ea o r4vnim0 nu ne 2nc4ntă doar sonoritatea cuv4ntului. 2n cea a relaţiei utilitate 7.8 Fericirea apare deci ca un -ine per#ect şi autar3ic.8 A-ia dacă au. 7. 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.... %iblioteca din Ieneva( onorurile1 7.. ca şi pentru o activitate sau 2ndeletnicire anume...# +( AU AR8(# acă există un scop al actelor noastre pe care/' urmărim pentru el 2nsuşi.. &Aristotel. 7"i.A +( #R. el este numit divinitate şi intelect. şi din cau.at dacă vom sta-ili care este actul speci#ic omului. dar 2ncă mai ţin minte că am uitat/o1 "au să o caut prin dorinţa de a o cunoaşte. ca şi cum ar G ceva necunoscut pentru mine1 7.eul meu. care dintre #elurile de -ine ar putea G considerat ca -ine 2n sine1 Cele pe care le urmăiim şi numai pentru sine.S .. cum sunt $4ndirea. "ă o caut oare prin reamintire.R(#(R. U* B(*. Argumentează pro şi contra posibilităţii fericirii eudemonistului..)(*1A C4nd te caut pe tine. vederea..8 Aşadar. 2mi pun următoarele 2ntre-ări. pentru tine.. 9laborează un minieseu pornind de la aprecierile că fericirea este 3bine perfect şi autar-ic4 şi că 3fericirea se află în credinţa în 1umnezeu4. Con#esiuni8 Aplicaţii .. ca şi cum aş G uitat/o. acă actul speciGc unui om este activitatea su#letului con#ormă cu raţiunea sau cel puţin nu lipsită de raţiune 7.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în ce fel ar argumenta eudemonistul raţional că fericirea înseamnă 3împăcarea4 cu sine şi cu lumeaA $omentează posibilitatea fericirii tale în sensul armoniei sau dizarmoniei dintre scopurile pe care ţi le-ai propus şi reuşitele tale. eu caut viaţa #ericită. . se pare că -inele şi per#ecţiunea re. Augustin. iar pe celelalte st K numai 2n vederea acestuia şi dacă nu orice lucru 2l dorim 2n vederea a altceva 7.A . dacă există un act care/i este speci#ic.. P.eorii morale 6 %. unele plăceri sau Etica nicoma3ică &manuscris medieval. tot ast#el tre-uie să #ie şi pentru om.8 ar tre-ui poate să lămurim şi mai -ine ce este ea. ci 2ntr/una sin$ură 7. aşa cum pentru #lautist.8 Căci există o -ucurie care nu este dată celor #ără evlavie. ci doar acelora care te slu.a ta0 aceasta este #ericirea adevărată şi nu există altă #ericire.. de exemplu.idă 2n lucrările lor. analizează aceeaşi relaţie la @t Augustin... 7. Etica nicoma3ică8 6 %.. 2n cea a cantităţii măsură.. iar 2n cea a calităţii este numit virtute.8 actul propriu unui individ oarecare este identic cu cel al unui om desăv4rşit. pentru că ea este scopul tuturor actelor noastre 7. acă tre-uie să spun cum voi căuta viaţa #ericită.esc de -unăvoie.8 2nc4t e limpede că -inele nu este ceva comun $eneral şi unic0 alt#el el nu ar #i #ost inclus 2n toate cate$oriile.8 este evident că acest scop tre-uie să #ie -inele. Acest lucru va #i uşor de reali.

/ .

istă vremii. ar un suGet drept. căruia nimic nu i se poate 2mpotrivi.uns duşmanii pentru a G ne#ericit0 nu/i de a.uns prietenii pentru a G #ericit0 nu/s de a. &@eneca( <u/s de a. nici puterea trupului nu te poate #ace #ericit+ nici una.uns mintea pentru a do-4ndi avere0 nu/s de a.i mai rău. Caută ceva care nu se #ace . Ce este acesta1 "uGetul. Ma?ab?ărata J p=em epic sanscrit+ operă fundamentală pentru spiritualitatea indiană. 7Ma3a-3ărata8 . eudaimonia( / desăv rşire.<ici #rumuseţea c3ipului. nici alta nu re. fericire+ concepţie. 33 .u'aimonism &gr. teorie ce pune la baza moralei năzuinţa spre fericire. -un şi mare.i de .uns -anii pentru a G #ericit.

pentru că. un bine natural. de pildă. 0lăcerile pot fi înalte sau frivole. ca 3mod de e. vom spune că #aptul că cineva trăieşte plăcerea este intrinsec -un. #ericirea ca utilitate.@pinoza( _---------------------------------------" Binele real şi răul real sunt mai importante dec4t doar a-senţa -inelui şi răului0 7. pentru că înţeleptul o caută şi o trăieşte ca pe o virtute" cumpătat şi cu discreţie. care constă în 3a avea spiritul lipsit de orice agitaţie şi corpul lipsit de durere4. $aravaggio &!FG!-!8!=(. 6efiind ştiinţă.8 "ă luăm ca -une anumite re$uli de viaţă.. ataraxia8. creaţia. "ă $ustăm plăcerile at4t c4t este nevoie să ne păstrăm sănătatea. în sens negativ. 1ar. Mill precizează că utilitarismul este o doctrină neegoistă. dintre bine şi rău.MOHA6A . conţin şi produc de asemenea plăceri. nu toţi urmăresc aceleaşi plăceri şi aceeaşi cantitate a acestora. pentru -edonist. deşi toţi oamenii sunt determinaţi. 0e scurt. plăcerea este de. Identificarea unui principiu unic al moralităţii este scopul demersului filosofic al . poate considera că plăcerile sale.. pe c t posibil. din care 3izvorăsc toate celelalte virtuţi4. $a atare. 1ar cum ar putea omul să dob ndească astfel plăcereaA @oluţia lui 9picur este aparent la îndem nă" o viaţă sănătoasă şi alungarea fricii de moarte.udecata sobră4 &gr. evaluează nu doar cantitatea. 0entru a demonstra că 3promovarea fericirii este principiul ultim al teleolo$icI& şi pentru a preveni înţelegerea eronată a principiului utilităţii &care afirmă că 3fericirea este sinonimă cu utilitateaO`. în timp ce fericirea este suma totală a plăcerilor particulare4. dar superioare.ăar 9tica teleologică. $riticii atrag însă atenţia asupra generalităţii termenului 3utilitate4 &un sadic.@pinoza cu aceea a lui %ertrand >ussell. trăirea plăcerii este una morală.o?n @tuart M&lL Acest principiu este utilitatea. în general. pentru o concepţie -edonistă. care întemeiază principiul celei mai mari #ericiri. să trăiască plăcerea. 7. şi anume pe acestea+ "ă vor-im pe 2nţelesul mulţimii şi să #acem după #elul ei de a vedea tot ce nu ne 2mpiedică 2ntru nimic de a ne atin$e scopul 7. 0lăcerea este definită. fericirea presupune capacitatea de a elimina. dacă suntem 3edonişti.. 9ste moralmente corect ca fiecare să caute să-şi diminueze suferinţa prin împlinirea scopurilor sale.. -edonismul lui 9picur se diferenţiază de cel susţinut de către Aristi" 'in #irene9 potrivit căruia 3scopul este plăcerea particulară. plăcerea este scopul vieţii. 0rin nuanţarea relaţiei dintre plăcere şi durere. . @ucătorii * Argumentează pro sau contra" Vocul este scopul vieţu4. dat fiind că.re-uie o-servat că se spune numai relativ că ceva e -un sau rău. #iindcă este un bun înnăscut. în mod raţional. întemeiat de către 9picur. 1impotrivă. &%aruc. ci şi calitatea plăcerilor sau durerilor. 0rin ideea de calcul al plăcerilor şi prin determinarea înţelepciunii drept 3cel mai mare bun4.8 Aşadar. deşi are înclinaţia naturală de a o trăi. 9picur argumentează în favoarea ideii că principiul plăcerii nu suprimă normele morale. în general. omul nu se manifestă doar instinctiv în raport cu plăcerea. în mod firesc. sunt şi morale( sau că dreptatea nu poate fi redusă la utilitate şi nici promovată printr-un astfel de principiu e.istenţă4 real şi activ. fiindu-i 3utile4. ci artă. &>odericT $-is-olm( * $omparaţi regula de viaţă a lui %aruc. nu contrazice moralitatea. Astfel. 3morala este domeniul în care se manifestă corectitudinea acţiunilor noastre4.. Bedonismul şi utilitarismul A doua direcţie antică în cadrul eticilor de tip teleologic este 3edonis/ mul. durerea. utilitaristul ia in calcul. Intelectul. ca stare de ec-ilibru a trupului şi sufletului. ca 3absenţa suferinţei din corp şi a tulburării din suflet4. 2n "ne să urmărim -anii sau orice alt -un material at4t c4t este nevoie ca să ne păstrăm viaţa şi sănătatea şi să practicăm acele o-iceiuri ale societăţii care nu se opun scopului nostru. valoarea lucrurilor pe care ie dorim sau pe care le respingem este dependentă de prezenţa sau absenţa plăcerii. Căci nu vom spune că ne$aţia sa / nimeni nu tră/ ieşte plăcerea / este intrinsec rea. asigură omului fericirea. plăcerea morală este seninătatea înţeleaptă. .clusivist.. 0lăcerea. . care nu se rezumă doar la plăcerile fizice.8. imaginaţia.ira-ilă prin ea 2nsăşi. ceea ce ne provoacă opusul plăcerii. $ă unele plăceri sunt mai valoroase dec t altele este dovedit de faptul că nu toţi oamenii rezumă plăcerea doar la distracţii.

osnic şi 2n. $ompară sintagmele 3plăcerea ca utilitate4 şi 3utilitatea ca plăcere4. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.presiilor plăcere.8 O ast#el de teorie a vieţii provoacă multor minţi 7.8 un scop mai 2nalt dec4t plăcerea. 1e aceea o societate nu poate fi morală dec t prin afirmarea priorităţii . mai ales pentru stoici. o doctrină demnă doar pentru porci. 0reciz e utilitate.. discipol al lui @ocrate+ întemeietor al Ucolii cirenaice. nu 2nţele$em plăcerile vicioşilor sau plăcerile ce constau 2n des#ătări sen.imal. Fi de multe ori considerăm multe su#erinţe pre#era-ile plăcerilor dacă suportarea timp 2ndelun$at a unor c3inuri ne aduce. & E 9vident şi selec ..( / filosof grec. ci . critică utilitarismul clasic. totuşi.uste 2n măsura 2n care tind să promove.economic . nici un o-iect mai -un şi no-il pentru dorinţă şi e#ort. o plăcere mai mare. . prin natură nu orice su#erinţă tre-uie totdeauna evitată.filosofic.e #ericirea şi in. c4nd din ele decur$e o neplăcere mai mare pentru noi. ecadenţa romanilor &detaliu( Activitate de grup 0lăcerea" * este un concept" .psi-ologică &motivata şi afectivitatea(.psi-ologic .. primul şi cel mai mare -un este 2nţelepciunea.uale 7. 1 Aristip din $irene &c. <?Fc.. su#erinţe pre#era-ile plăcerilor. 5tilitatea+ * este un concept" . un -un apropiat.. $ompa ?. c4t şi a cantităţii.filosofic. 7. nenuanţat. Ae la cel al altor oameni8 este o existenţă #erită pe c4t posi-il de durere şi c4t mai -o$ată posi-il 2n plăceri at4t 2n privinţa calităţii.8 Potrivit Principiului celei mai mari #ericiri 7. A presupune că viaţa nu are 7. de aceea nu tre-uie să ale$em orice #el de plăcere ar #i. ci adesea renunţăm la multe plăceri. C 0EN$9>9A 9@59 )6 %)6 a66N@$)5 eoarece plăcerea este primul dintre -unurile 2nnăscute..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. in mod #iresc. Prin.. <u succe/ siunea ne2ntreruptă de c3e#uri şi or$ii #ace o viaţă plăcută. 0recizează semnificaţia filosofică a conceptelor şi a e.8 &9picur. $-is-olm. #ericire: se 2nţele$e plăcerea sau a-senţa su#erinţei0 prin ne#ericire durerea şi privarea de plăcere.ira-ile toate celelalte lucruri 7"e că ne $4ndim la -inele nostru. --------------.8 Atunci c4nd spunem că plăcerea este scopul vieţii.1icţionar Atara.8 o repulsie de ne2nvins..o?n RaLls9 preocupat de pericolul pe care îl implică separaţia dintre politică şi morală. ci prin plăcere 2nţele$em a-senţa su#erinţei din corp şi a tul-urării din su#let.. ar trebui ca 3repartizarea4 bunurilor în societate să nu fie aleatorie &înt mplătoare(. care. valori deopotrivă morale şi politice.8. ca urmare..economică &legea utilităţii marginale( .. 7.8eorii morale individualist.filosofică &-edonism+ utilitarism( . consideră societatea ca şi cum ar fi un singur individ+ or. >odericT &!H!8-!HHH( / filosof american. intre toate acestea. 7. pentru ca binele colectiv &fericirea generală( să fie ma..uste in măsura 2n care tind să producă opusul #ericirii. 7.ositor..Br.ustiţiei şi libertăţii. seninătate sufletească+ ideal moral pentru unii dintre filosofii greci.8 scopul suprem cu re#erire la care şi pentru care sunt de.iţia care acceptă ca #undament al moralei utilitatea sau principiul celei mai mari #ericiri susţine că acţiunile sunt . 5tilitarismul8 5-omas $outure &!:!F-!:GH(. e aceea.. &Vo-n @tuart Mill. căutarea motivelor #iecărei ale$eri şi respin$eri ca şi alun$area acelor păreri prin care cele mai mari tul-urări pun stăp4nire pe su#let..ie / linişte..udecata so-ră. ?8= i.. în mod abstract. * Alcătuiţi două grupe şi elaboraţi un punct de vedere unitar cu privire la relaţia dintre utilitate şi plăcere din perspectivele" . 35 . deşi toate plăcerile ne sunt. este după ei a-solut .psi-ologic . "crisoare către Menoiceus8 m 0>I6$I0I)E $9E9I MAI MA>I #9>I$I>I Po.

şi. @ustiţia Putere.=(. onoare. produc cura.e unanim in virtutea maximei in cau. &Bans Kai-inger( .MO73L3 h >afael @anzio &!<:?-!F. prin el. 9Bmperiul scopurilor: nu este deci 9dec4t o Bdee:. su. c3iar sănătatea şi toată -unăstarea şi mulţumirea cu soarta sa. -o$ăţie.ă. adeseori şi tru/ "e dacă lipseşte o voinţă -ună care să Nndrepte şi să conducă la un scop comun 2nr4urirea lor asupra su#letului.numele de #ericire. &Immanuel Mant( ^ Acest 9imperiu al scopurilor: este 9numai posi-il: căci Nnainte ca el să poată căpăta existenţă ar tre/ -ui nu doar ca toate #iinţele raionale să acţione. ci şi ca imperiul naturii să #ie 9in acord: cu imperiul scopurilor / ceea ce este o utopie a-solută.

`C` bare apel nd la conceptul de ipotetic sale şi nici de prevenirea conflictului datoriilor, care se ivesc în datorie, (mmanuel :ant este e, orice om. în acest sens, Immanuel Mant operează c teva 9tica considerat creatorul acestui tip anumit distincţii" între scopuri, între imperative şi între acţiunile omului, în funcţie de caracterul moral sau nonmo-ral &al scopurilor, al deont de etică. 9l apreciază că e acţiunile omului sunt deter- obligaţi imperativelor şi al acţiunilor care le concretizează(. ologi minate de înclinaţie sau de i, care împlinirea datoriei, 3cea mai sublimă obligaţie4, înseamnă că datorie. 6u au valoare morală se respectarea imperativului categoric+ totodată, aceasta reprezintă
acţiunile din 2nclinaţie &c nd în subiectul acţionează din interes general egoist, cum ar fi, în e,emplul , etica său, cazul băcanului care le deontol vinde marfa clienţilor la un preţ ogică fi,, valabil pentru oricine, este pentru a obţine un profit c t mai constru mare( şi nici cele con#orme ită în datoriei, dar nu din datorie &deşi .urul a fi binefăcător este o datorie, întrebăr poţi acţiona în acest sens ii" 3$e determinat de plăcerea este o procurată de aprecierea celor acţiune din .ur(. în sc-imb, au conţinut morală moral acţiunile realizate din A4. datorie care e,clud orice 0entru înclinaţie &c nd filantropul, că insensibil fiind la suferinţele încearc celorlalţi, datorită propriilor ă să suferinţe, mai are însă puterea răspund de a fi binefăcător(. ă la 9tica deontologică stabileşte această că omul, ca fiinţă raţională, are, între- dincolo de orice imperative '6 supun condiţia 3unică şi universală a demnităţii de a fi fericit4. voinţei )nicitatea acestui imperativ rezidă şi în faptul că, fiind o datorie autono universală, nu are e,cepţii. Astfel, c-iar dacă, uneori, ne #olosim me de semenii noştri, aceasta nu înseamnă că-i folosim doar ca &raţion mi.loace, prin urmare, doar în vederea anumitor scopuri. 1acă, ale( şi de pildă, suntem nevoiţi să împrumutăm bani şi nu îi mai care returnăm, atunci înseamnă că ne-am folosit prietenul doar ca sunt mi.loc, ignor nd că el este totdeavna şi 2n acelaşi timp scop &în necond sine(. 5ocmai această restricţie universalizează imperativul şi, în iţionate concepţia filosofului, îi conferă calitatea de principiu moral. . #iind în ciuda importanţei cov rşitoare, filosofiei morale Tantiene i fiinţă se reproşează rigorismul e,cesiv. în acest sens, de e,emplu, deşi raţional Mant consideră că într-o lume morală minciuna este un viciu de ă şi neacceptat, e,istă şi situaţii în care aceasta poate fi .ustificată, morală, c-iar cu preţul încălcării conştiente a datoriei de a nu minţi. A omul respecta rugămintea cuiva de a nu spune familiei sale adevărul că nu el este grav bolnav reprezintă, potrivit concepţiei Tantiene, o trebuie încălcare a datoriei de a nu minţi. 1e asemenea, mila, să fie compasiunea, c-iar dacă este calificată drept înclinaţie, se dezinte manifestă ca un sentiment profund, care nu suprimă morala. resat de Aceste limitări nu e,clud însă efortul e,emplar al filosofului conseci german de a demonstra şi de a argumenta că împlinirea datoriei nţele înseamnă respectarea demnităţii umane. actelor

8eorii morale #aptul că demnitatea omului nu are preţ, aşa cum au toate celelalte lucruri, nu poate fi doar o consecinţă a respectării datoriei, ci mai degrabă condiţionarea esenţială pentru a ne respecta datoria faţă de om. C IM09>A5IK)E $A59I2>I$ Hepre,entarea unui principiu o-iectiv, intruc4t e constr4n$ător pentru voinpi, se numeşte o poruncă 7a raţiunii8, şi #ormula poruncii se numeşte imperativ. 7...8 ;oate imperativele poruncesc sau ipotetic sau categoric. Cele dint4i exprimă necesitatea practică a unei acţiuni posi-ile considerată ca mi.loc pentru a a.un$e la altceva pe care/' vrem 7sau totuşi e posi-il ca să/' vrem8. Bmperativul cate$oric ar G acela care ar exprima o acţiune ca o-iectiv necesară 2n sine, independent de orice alt scop. 7...8 "copurile pe care şi le propune o Gintă raţională, după -unul plac, ca e#ecte ale acţiunii ei 7scopuri materiale8 sunt toate numai relative0 căci ceea ce le dă valoare este numai raportul lor cu o stare particulară a #acultăţii de a r4vni 7...8 ;oateaces/te scopuri relative nu sunt, aşadar, dec4t -a,a pentru impe/rative ipotetice. ar să admitem că ar exista ceva a cărui e,istenţă, prin ea însăşi, să ai-ă va/ loare a-solută şi care, ca scop in sine, să poată deveni -a,a anumitor le$i, atunci 2n el şi numai inelar putea să re,ide principiul unui imperativ cate$oric posi-il, adică al unei le$i practice. 7...8 acă deci există un principiu practic suveran şi, 2n ce priveşte voinţa ome/ nească, dacă există un imperativ cate$oric, el tre-uie să Ge un ast#el de principiu 2nc4t din repre,entarea a ceea ce este 2n mod necesar scop pentru oricine, Gindcă este scop în sine, să constituie un principiu obiectiv al voinţei, prin urmare, care poate servi ca le$e practică universală. Fundamentul acestui principiu este+ natura raţională e,istă ca scop în sine. Ast#el 2şi repre,intă omul 2n mod necesar propria existenţă şi 2n acest sens el este un principiu subiectiv al acţiunilor omeneşti. ar la #el 2şi repre,intă şi orice altă Gintă raţională existenţa ei 2n virtutea aceluiaşi principiu raţional care e vala-il şi pentru mine0 deci el este 2n acelaşi timp un prin/ cipiu obiectiv, din care, ca dintr/un principiu practic suveran, tre-uie să poată G deduse toate le$ile voinţei. Bmperativul practic va G deci următorul+ acţionează astfel ca să foloseşti umanitatea at t în persoana ta, c t şi în persoana oricui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop, iar niciodată numai ca mi.loc. &Immanuel Mant, 2ntemeierea metaG,icii moravurilor8

Info
* moralitatea+ raportul acţiunilor cu

)icţionar Aantian

* *

*

*

*

*

autonomia voinţei, adică cu o legislaţie universală posibilă prin ma,ime+ voinpi+ cauzalitate a fiinţelor vii+ autonomia voinţei+ este principiu suprem al moralităţii+ este proprietatea voinţei prin care aceasta îşi este ei înseşi lege+ eteronomia voinţei+ este izvor al tuturor principiilor false ale moralităţii+ e,primă aptitudinea voinţei de a-şi căuta legea în altceva dec t în ma,ima morală+ imperativul ipotetic, 3eu trebuie să fac ceva, Gindcă vreau altceva:0 se spune" eu nu trebuie să mint, dacă vreau să răm n respectat+ imperativul cate$oric+ 3trebuie să fac abstracţie de orice obiect, astfel înc t acesta să nu aibă nici o inKu/ enţă asupra voinţei4+ se spune" eu nu trebuie să mint c-iar dacă acest lucru nu mi-ar aduce nici cea mai mică ruşine+ datoria+ necesitate obiectivă a unei acţiuni făcute din obligaţie.

Aplicaţii
! 9viden concep O ;. 1ăe,e ?. Analizf 9videnţiază problema filosofică abordată în te,tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 1ă e,emple de imperative ipotetice. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere, indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă el a ucis, trebuie să moară. Aici nu e,istă nici un substitut care să satisfacă .ustiţia. 6u e,istă nici o similitudine între o viaţă, oric t de nenorocită, şi moarte4 &Immanuel Mant(. $are sunt 3valorile condiţionate4 la care ai putea să renunţi pentru a respecta imperativul categoricA Identifică situaţii concrete în care, aplic nd imperativul categoric, te-ai simţit tratat ca mi.loc.

i"uri ale 'atoriei X #aţă de sine0 de e,emplu, conservarea vieţii+ X #aţă de alţit, de e,emplu, prevenirea atentatelor contra libertăţii şi proprietăţii+ X 2nt4mplătoare 7meritorie #aţă de sine 2nsuşi80 de e,emplu, a dezvolta, dar şi a conserva umanitatea ca scop în sine+ X meritorie #ap2 de altir. de e,emplu, scopurile lui să fie pe c t posibil şi scopurile mele. &Immanuel Mant, 2ntemeierea metaG,icu moravurilor8

1icţionar
Kai-inger, Bans &!:F;-!H??( / filosof german. '(

MO73L3

0>2%E9M9 19 95I$A A0EI$A5A
#aptul că etica tradiţională nu are răspunsuri şi soluţii satisfăcătoare la problemele omului contemporan a impus în filosofia morală un nou domeniu de cercetare şi reflecţie" etica aplicată. #ără a se substitui teoriilor moralei generale, etica aplicată confirmă, prin actualitatea ei, că nu e,istă un bine general, care să fie unul valabil pentru toată lumea. 5otodată, c-iar şi teoriile moralei tradiţionale sunt divergente în privinţa binelui. @ă ne amintim, de pildă, că datoria şi utilitatea sunt valori morale concurente, divergente. în general, fac obiectul eticii aplicate acele probleme care, fiind controversate, pun în dispută o mulţime de argumente pro şi contra, astfel înc t nu e,istă un principiu moral unic pentru soluţionarea acestor situaţii, cum ar fi aspectele legate de evenimente din sfera politicii şi demersurilor sociale sau ale vieţii fiecăruia. $a să facă obiectul eticii practice, situaţiile controversate trebuie să poată oferi argumente / pro şi contra / din punct de vedere moral, astfel înc t, prin soluţionarea lor, să se poată preveni conflictele de ordin moral. 9tica aplicată nu este însă 3indiferentă4 faţă de cea tradiţională, pentru că principiile moralei generale răm n, indiscutabil, reperele la care se raportează problematizările ei. $eea ce le deosebeşte este faptul că, în timp ce etica generală problematizează teme abstracte ca 3binele şi răul4, 3fericirea viitoare4 etc., etica aplicată analizează, conte,tualiz nd sub aspect moral, situaţii concrete, individuale, cum ar fi eutanasia, avortul, drepturile civile ale unor minorităţi, protecţia omului în faţa e,pansiunii te-nologiei, lumea afacerilor, ecologia etc. In acest sens, eticianul ;ames Rac?els afirmă că morala creştină, care respinge avortul şi eutanasia, de e,emplu, nu poate oferi 3o g-idare morală precisă4. 1eşi preceptele religioase 3pot fi considerate relevante pentru o multitudine de situaţii4, acestea 3nu pot oferi răspunsuri precise la întrebările noastre4+ mai mult, 3în numeroase cazuri, @cripturile şi tradiţia %isericii sunt ambigue4. 0rin urmare, aprecieri de tipul 3corect4 şi 3incorect4 nu trebuie folosite apel nd la divinitate. în cazul eutanasiei, în înţelesul ei de 3ucidere din milă4, este vizată direct etica practică. 0oate fi acuzat medicul de crimăA Ignoră pacientul, din egoism, normele creştineA 0e de altă parte, nici morala utilitaristă nu poate rezolva o asemenea problemă. 1acă, de e,emplu, aplicăm principiul utilitarist al lui Vo-n @tuart Mill, potrivit căruia 3legile care interzic eutanasia nu sunt contrare numai bunăstării generale, ci sunt, de asemenea, restricţii neîndreptăţite asupra oamenilor de a-şi controla singuri propriile vieţi4, atunci este limpede că utilitarismul se plasează pe poziţii anticreştine, ceea ce contravine spiritului acestei doctrine morale. în concluzie, etica aplicată nu elimină conflictele valorice, cum nici nu-şi propune, de altfel, dar are avanta.ul că lărgeşte c mpul tematic al eticii în general şi, mai ales, limitează generalitatea, deseori sterilă, a răspunsurilor la probleme ce vizează viaţa concretă a omului.

)$*

Motivaţia morală <oi apreciem prietenia, dra$ostea şi respectul. 7...8 Aceasta nu este totu/ na cu acţiunea dintr/un simţ a-stract al datoriei sau cu dorinţa de 9a #ace ceea ce este corect:. In'oielile cu "rivire la Mi'ealulN im"arţialităţii ra$ostea şi prietenia implică păr/ tinire #aţă de cei iu-iţi şi prieteni0 ama/ -ilitatea #aţă de oameni in $enere este de asemenea o virtute, dar o virtute de un tip di#erit. 7...8 ceea ce ne tre/ -uie nu este o cerinţă $enerală de imparţialitate, ci o 2nţele$ere a naturii acestor virtuţi. ,tica virtuţii şi &eminismul Pro-lemele le$ate de viaţa privată / in care #emeia domină 2n mod tradiţional / sunt aproape 2n 2ntre/ $ime a-sente. ;eoria virtuţii poate " vă,uţi ca o corectare a acestui de,e/ c3ili-ru. &Vames >ac-els(

C

'8

. * $um îi ocroteşte societatea pe cei aflaţi în dificultateA * în ce măsură ar fi . afirmaţia 39tica e făcută să guverneze acţiunea şi nu doar opinia4 &5-omas 6agel(. cum se va implica societateaA ((. Identifică o situaţie etică problematică şi analizeaz-o din una dintre următoarele perspective" a( poziţia contractualistă" acordurile etice vizează respectarea clauzelor contractuale+ b( poziţia utilitaristă" acordurile etice vizează ca toţi participanţii să beneficieze din acea acţiune+ c( poziţia moralei generale" analiza deciziei etice ţine cont de natura personală a omului. !H?G( / filosof american de origine s rbă. avertiz ndu-i că speranţa de viaţă este limitată şi că dezvoltarea copilului va fi afectată sub ambele aspecte" fizice şi psi-ice. radiaţii. respectiv al adversarilor. #actorul cel mai implicat este v rsta mamei. care s-a afirmat ca disciplină autonomă după ce s-a răsp ndit tendinţa de a dota spitalele şi institutele de cercetare biomedicale cu 3comisii etice4+ în cadrul eticii aplicate intră şi 3etica socială4. de caracterul fi( licit al războiului. cu speranţa că în viitor medicina ar putea oferi soluţii. imunologice etc. de responsabilităţile colective asupra indivizilor.ercitat etica aplicată a fost bioetica. o renaştere a tradiţiei cazuistice a 9vului Mediu şi a începutului epocii moderne+ afirmarea acestui domeniu prin reviste şi centre specializate de cercetare a fost şi o urmare a procesului de transformare a filosofului moral în consilier al instituţiilor publice şi în profesionist care practică şedinţe individuale de counselin$0 primul domeniu în care s-a e. în cazul în care părinţii ar renunţa să dea viaţă unui copil cu -andicapA * $omentează. al cărui scop este propria realizare. $onsultă mai mulţi medici. 6agel. dar e.ească copilul. Inf o a cunoscut o mare e. infecţii virale etc.ustificat oprobriul moral. 59>M96II L( PreDentarea caDului Kiitorii părinţi află înainte de naşterea copilului că acesta va avea o boală gravă" sindromul 1o\n. )nii i-au sfătuit să renunţe la a da naştere copilului. în sensul eticii aplicate.STUDIU DE CAZ 9tica aplicată I. tulburări metabolice. 59M9 19 M91I5ALI9 * Kiaţa este sacră pentru orice individ uman. Alţii. 5-omas &n.istă şi factori precum" tulburări -ormonale. p`%fr4 Aplicaţii întocmeşte un tablou al adepţilor. oculare.onă încep nd cu anii !HG=+ poate fi considerată. adică studiul .udecăţilor morale în domenii legate de drepturile civile. uneia dintre situaţiile" a( este necesară folosirea drogurilor pentru tratarea unor boli incurabile+ b( interzicerea circulaţiei autoturismelor pentru reducerea no. digestive. indiferent de mărimea acestora+ d( acceptarea tacită a faptului că în campaniile electorale se fac promisiuni care nu vor fi respectate.elor din atmosferă+ c( plafonarea impozitării veniturilor. cu malformaţii cardiace.pansiune în lumea anglosa. L2 #aDuistică * părinţii sunt conştienţi de gravitatea bolii copilului+ * părinţii ştiu că avortul este interzis de morala creştină+ * nu e.? Intrebări "rivin' "roblema * indică două argumente pro şi contra pentru o soluţionare a cazului+ * ce opţiune a părinţilor ar putea fi apreciată ca fiind contrară moraleiA * cum ar trebui să se acţioneze" în favoarea copilului sau în favoarea părinţilorA * dacă părinţii nu ar fi în măsură să-şi îngri. îi îndeamnă să nu renunţe. 1îcţionar @indromul 1o\n / boală genetică cromozomială. în mod legitim.istă nicio certitudine pentru un tratament eficient în viitorul apropiat !. dimpotrivă. 0>2%E9MA5IYA>9 * $e soluţii ar sugera" a( eudemonistul raţionalistA+ b( eudemonistul religiosA+ c( utilitaristulA (((.

?H .

Hecapitulare M2>AEA L S"eci&icul moralei 6 concepte de bază ale moralei * sfera morală * valori morale * reguli morale C etica şi tipurile ei. dar viaţa trebuie să fie înţeleaptă. 40 .F. . indiferent de consecinţele acestuia &Imm. Mant( * autonomia voinţei * omul ca scop în sine / distincţia dintre persoane şi lucruri+ / imperativul categoric.tica a"licată C diferenţierea faţă de eticile tradiţionale / a-stracte. $enerale0 irelevanţa teoretizărilor abstracte ale moralei tradiţionale C conflictele şi dilemele morale pot fi rezolvate doar 2n contexte concrete. )L Binele şi răul C temeiuri şi valori morale fundamentale C abordarea metafizică a binelui &0laton( C sursa binelui şi a răului în concepţia lui 6ietzsc-e 7voinţa de putere8 * morale de stăp ni şi morale de sclavi * funcţia morală a resentimentului. Augustin( X 3edonismul antic+ / Aristip din $irene" plăcerea este dorită pentru ea însăşi / 9picun plăcerea este scopul vieţii. definitive. universale. (C. . determi/ nate şi nu impun soluţii generale. conformă cu virtutea &Aristotel( X eudemonismul teolo$ic+ / fericirea autentică rezidă în m ntuirea sufletului sau în împăcarea omului cu 1umnezeu &@f. cumpătată şi dreaptă C consecinţionismul &consecvenţialismul( * utilitatea &ca o consecinţă a acţiunilor noastre( este principiul celei mai mari fericiri &Vo-n @tuart Mill( 6 etica 'eontolo=ică * principiul datoriei fundamentează actul moral-raţional. i"uri 'e etică şi teoriile moralei tra'iţionale 6 etica teleolo=ică * problema fundamentală" determinarea celui mai mare bine pentru om W eudemonismul rational+ / activitatea raţională.

ustificarea şi trebuie să fie instanţa de control a tuturor scopurilor noastre. Mant :.( fundamentul moralei este utilitatea. care dintre cele trei reprezintă binele autentic. $ompară imperativul categoric cu regula recunoaşterii voinţei semenului ca fiind egală cu a ta şi elaborează un dialog imaginar între #r.istă cele mai bune temeiuri / acord nd în acelaşi timp valoare egală intereselor fiecărui individ4 =. 5oma dOAWuino afirma că 3obiectul unei acţiuni umane &. după cum spune Beraclit. 0ornind de aici. în legătură cu ceea ce este mai greu intervin însă totdeauna arta şi virtutea+ căci. potrivit concepţiei aristotelice. Identific nd plăcerile corespunzătoare fiecăreia. 0ornind de la aserţiunea lui V.t în care să foloseşti în mod corect termenii" moral.primă nevoia omului de a-şi raţionaliza comportamentul faţă de semeni.A desconsidera dictatul raţiunii este ec-ivalent cu a dispreţui porunca lui 1umnezeu4 &5oma dAWuino(+ c( 3&. în Antic-itate. Mill. Arată dacă această definire minimală este adecvată principalelor teorii morale pe care le-ai studiat în acest capitol. . imoral. morala e.emplifică o situaţie în care nu te simţi constr ns dacă respecţi regula 3să nu faci în mod intenţionat răulD4. Argumentează pro sau contra în legătură cu următoarea aserţiune" 1ezvăluirea în presă a unor aspecte ale vieţii particulare ale unei persoane publice nu încalcă cerinţe etice fundamentale.@t. <."t Mill(. Identifică principalele categorii morale prin care apreciem acţiunile noastre din acest punct de vedere. Identifică principalele consecinţe etice pe care le implică următoarele abordări filosofice" a( 3#ericirea este activitatea conformă cu virtutea 3&Aristotel(+ b( . în accepţia filosofiei. 8. ?.. !=.Evaluare !. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te. binele se transformă în şi mai bine4 &Aristotel(.. au fost identificate la un moment dat trei tipologii umane" 3iubitorul de înţelepciune4. F.t 3Ui. analizează diferenţa dintre morala de stăp4ni şi morala de sclavi. cel rău este rău doar datorită unei erori+ luaţi-i eroarea şi îl veţi face inevitabil bun4 &#r.t+ d( indicarea si caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor doua concep/ ţii0 f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal.. @crie un te. plăcere.. #ie următoarea precizare" 3Moralitatea este cel puţin efortul de a îndruma comportamentul cuiva cu a. $omentează acest punct de vedere. cu plăcerea dec t cu m nia. analizează. Ela-orea. !!. 6ietzsc-e şi Imm.utorul raţiunii / adică de a face acel lucru pentru care e. 3iubitorul de victorii4 şi 3iubitorul de c ştig4. virtute. amoral.( dă actului respectiv specificul său moral4. utilitate. elaborează un eseu despre relaţia dintre fericire şi moralitate.. sau principiul celei mai mari fericiri4 K. Citeşte cu atenţie afirmaţia" 30rin urmare. este încă şi mai dificil să lupţi . Z.>ac-els(. 9. G. !. prin intervenţia lor. dar nu este ea însăşi singurul scop4. potrivit căreia promovarea fericirii 3este .ă un eseu despre moralitate plec nd de la următorul te. 6ietzsc-e(..

1e ce au fost minţiţiA Ea ce se raportează această e. profesor la )niversitatea din %aSonne şi la liceul 3Kictor 1uruS4 din Mont-deMarsan. găseşte un fluture viu. Asta e ceea ce spune. dar. 0rintre eseurile filosofice referitoare la diverse opere cinematografice se numără şi Bnsula. Ea fel ca toţi ceilalţi locuitori ai acestui univers înc-is. întrebările pe care şi le pune se amplifică şi se clarifică.utată de geniul genetic.emplu. #ilmul nostru începe într-un univers subteran ştiinţifico-fan-tastic. către înt lnirea între clonă şi original şi acolo totul se dezvăluie. de bună vreme. &. Bnsula nu este dec t o e..a. 0rin urmare. * în anul !HHG. care îşi pot astfel oferi organe de sc-imb în caz de boală şi accident. prin transplantul ficatului clonei sale în propriul corp. este realizabilă. destinat profesorilor şi elevilor. un .ucător de baseball alcoolic va putea avea un ficat nou. este cel care trăieşte în lumea obişnuită. în realitate. în realitate.terior. #ilmul ne conduce. dar şi propriile clone. Pro-lema donării umane * $lonare / izolarea unui fragment de A16 şi multiplicarea identică a acestuia+ reproducere a unor organisme vii pentru a obţine fiinţe genetice identice. clona. Ea suprafaţă. să cultivăm celule. o ec-ipă de geneticieni scoţieni a reuşit să obţină prin donarea unor celule nereproducătoare. cu e. s-a lovit de probleme de dezvoltare care l-au obligat să lase clonele să ducă o viaţă normală. Acest eveniment a provocat numeroase reacţii de ordin religios şi filosofic.cepţia unei 3insule4 misterioase. fondatorul acestei clinici. a lui Bu. vinde organe. @pre e. clone perfecte ale unor oameni bogaţi.leS. 1octorul MerricT. Bnsula. 0utem de. în film. 6e promite totodată şi o oroare absolută..istenţei sale şi asupra libertăţii care îi este lăsată. Utim doar" Cea mai -ună dintre lumi. perfect compatibil. într-o zi. @e spune că. eroul nostru speră ca.istă viaţă în e. biologia ne promite marea cu sarea. un mamifer" oaia 1ollS.tensie a aceleiaşi problematici. #ranţa. în final.istenţă foarte ordonată într-un oraş unde toată lumea se îmbracă la fel şi unde totul este sub controlA 5oţi locuitorii acestui straniu stabiliment sunt. spun ndu-le clienţilor că aceste corpuri răm n în stare vegetativă şi nu sunt conştiente. celălalt. dar este foarte serioasă. 3omul4. Pro-lema donării umane. e.( Ipoteza ne face înfioară. nu este considerat drept 3uman4. A scris mai multe articole şi cărţi de specialitate şi are un site pe internet. dar. se pare că lumea este otrăvită+ ceea ce îl determină pe erou s -şi pună întrebări asupra adevăratului sens al e.IPLINARITATE #IE2@2#I9 UI $I69MA52I>A#I9 @9>I9 $A>#A65A6. Meritul acestui film este de a pune problema cultivării celulelor către o . pe post de piese de sc-imb. în final. să fie ales pentru a merge pe 3insulă4. a. FilosoGe şi spiri/ tualitate. @9>I9 $A#A65A6 9ste doctor în filosofie. bineînţeles.

0rezintă un punct de vedere personal cu privire la consecinţele morale pe care le generează donarea. 1in momentul în care clona este realizată. Identifică şi comentează consecinţele posibile ale ingineriei genetice asupra moralei. o reproducere identicăA 5rebuie să încura.ăm această tendinţă de perfecţionare a corpului prin piese de sc-imbA Aplicaţii !. ..derivă perfect previzibilă. . 1ar avem oare dreptul să facem ceea ce natura nu a produs niciodată. este o fiinţă umană ca toate celelalte.

e.i pro-lemele de le$itimitate a puterii 2n cadrul unor teorii politice moderne şi contemporane0 C să \tidzezi ar$umenta/ rea. "tatuia 6i-ertăţii .a de tesct etc.area pro/ -lematicii li-ertăţii şi responsa-ilităţii in plan social/politiC8 a e$alităţii şi dreptăţii8 C să identifici si si să anali. 2n cadrul unor activităţi pe $rupe sau 2n ecl1ipă0 pornind de la surse mediatice0 C r Eibertate şi responsabilitate socialpolitică 9galitate şi dreptate 5eorii politice moderne şi co`@mporane ! Putere şi le$itimitate Idealul democratic.i unele opinii personale asupra raportului stat-cetăţe\i. 1repturile omului să #ormule.i unele ca.[tYi-Ym. in caracteri.e.i şi să ar$umente.e.uri de 2ncălcare a drepturilor omului. anali.i şi să compari principalele teorii politice mo-erne şi contemporane8 să anali. C #rederic Auguste %art-oldi &!:?<!H=<(.acest capitol vei reuşi+ C să anali.

loace tre-uie să "e impuse sau. sociologia. apelează la idei precum distri-uţie şi alocare a 9lucrurilor de valoare:R 3cine. drep/ turile omului. polis / oraş-stat( se referă. în planul eticii. în al doilea r nd. printre întrebările şi problemele specifice domeniului se numără" Care sunt sco/ purile de. putere. c t şi în plan internaţional+ * se manifestă sub forme diferite. precum li-ertatea.a. at t în plan intern.m.ează scopurile acţiunii umane şi mi. mi.loacele prin care acestea ar putea fi atinse sunt c t se poate de diverse. dimpotrivă. Această disciplină filosofică s-a dezvoltat însă din ce în ce mai mult odată cu teoriile moderne despre stat. pe de o parte. ce obţine.POL&8&C3 #IE2@2#IA 02EI5I$A $9 9@59 #IE2@2#IA 02EI5I$AA 2riginile "losoGei politice se regăsesc în Antic-itatea greacă. evident. 5-omas Bobbes sau Vean-VacWues >ousseau şi. Info0uterea * este o relaţie socială între două categorii de subiecţi" cei care conduc şi cei care sunt conduşi &elementul esenţial este dominaţia80 * este un factor de organizare şi reglare a vieţii sociale &fi. )nul dintre factori este însăşi evoluţia politicului de la o epocă la alta. O-iectul de studiu sau domeniul de referinţă al acestei discipline este politicul. spre deosebire de acesta.d. elaborate de Vo-n EocTe.ira-ile 7pentru toţi81 Care sunt cele mai -une mi. cel mai important fiind 0rotagoras din Abdera. te-nologică etc+ * se prezintă sub forma unor centre de putere. In acest sens. sociologia politică. la 3treburile publice4 &lat. politica vizează orice modalitate prin care membrii unui grup. care sunt socotite apoi ca fiind obligatorii pentru respectivul grup.BaSeT. respect nd valori fundamentale. reflecţiile nesistematizate asupra vieţii politice aparţin nd sofiştilor. dar ceea ce este vizat înainte de toate este modul în care aceştia tre-uie să se comporte. $omportamentul concret al actorilor politici este de asemenea supus analizei.ie.res pu-lica8. #ilosofia politică îşi împarte însă domeniul cu discipline precum etica. şi. Eucrări principale" C espre li-ertate C Principii de economie politică C "istem de lo$ică inductivă şi deductivă C 5tilitarismul. respectiv asigurarea unui ec3ili-ru al puterii &în plan intern. ierar-izate în cadrul sistemului social şi al subsistemelor acestuia+ * principala problemă. c nd şi cumA4 /. primele contribuţii clasice" Hepu-lica. #riedric. a respins socialismul şi a aderat la liberalism. @e distinge de acestea prin faptul că se concentrează asupra unor caracteristici foarte generale ale procesului politic şi printr-o puternică tendinţă normativă.loacele necesare pentru realizarea acestora(+ * se manifestă at t în plan local sau naţional. acest ec-ilibru se bazează pe principiul separării puterilor8. e$alitatea. c t şi în plan internaţional. dar. av nd interese. în plan politic.istă o diversificare şi o dezvoltare a problemelor în timp. . mai ales. din care face parte şi politicul. corect.ung la decizii colective. $ele mai importante încercări de a preciza prin ce anume se diferenţiază acesta de celelalte componente ale domeniului social.a. drept etc. 5rebuie menţionate. a aderat la utilitarismul lui VeremS %ent-am. geografia politică ş. Mai întotdeauna însă. economia. opinii. la ansamblul aspectelor cetăţii. note V2B6@5)AM5MIEE &!:=8-!:G?( A fost unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi englezi. 0e de altă parte. a insistat asupra calităţii plăcerilor. sta-ilite prin ale$eri democratice1 $a în orice alt domeniu. este mana$ementul puterii. dreptatea. de a descoperi şi aplica noţiunile morale / bine. în funcţie de domeniu" putere politică. în primul r nd. 0>2%E9MA5I$A #IE2@2#I9I 02EI5I$9 Politica &gr. >eflecţia asupra acestuia are. / în sfera acţiunii politice. economică. 6e$ile &0laton( şi Politica &Aristotel(.loace pentru sta-ilirea şi atin$erea acestora1 Aceste mi. şi în filosofia politică e. deci. cunoaşterea problemelor publice şi arta guvernării. prin contribuţii fundamentale ale unor filosofi precum Vo-n @tuart Mill. psi-ologia. constr4n$e/ re. scopurile şi. Omul politic. militară. nevoi divergente a. Vo-n >a\ls ş. mai ales.

++ .

uridice+ situaţia în care nu e.&c <8-!. politice.istă o putere e.ie1 $oncept fundamental al acesteia şi element esenţial al politicului.= î. o concentrare a acesteia. stabilirea limitelor în care aceasta se poate e. $alea este. &@eneca( Este cusurul acelora care pot mult dea" 2ncredinţaţi că pot totul.( / filosof grec.ată pe violenţă0 numai cea moderată este dura-ilă.perienţei umane+ c( identificarea motivelor care e. ci un instrument.BaSeT(. potrivit tradiţiei liberale. ca afectare. cum arată pluraliştii. în mod liber sau nu. dimpotrivă. a procedurilor limba.istenţa unei elite în viaţa politică reprezintă o constantă fundamentală. libertatea. în ultimă instanţă. bazată pe un principiu de legitimitate. diferenţierea acestuia faţă de alte domenii ale e. care determină condiţiile în care o pot e.ternă care să aibă autoritate asupra unui stat & 0lutar.loc subordonat unor ţeluri sau idealuri considerate fundamentale &dreptatea. în sens larg. Iniţiatorii teoriei politice a elitelor sunt Iaetano Mosca şi Kilfredo 0areto.ercita fără a aduce atingere libertăţii. respectiv a fundamentului legitimităţii+ d( descrierea şi evaluarea acţiunii politice+ e( clarificarea conceptelor. bunăstării şi binelui general sau realizării 3misiunii superioare a statului4. 0uralism / concepţie potrivit căreia puterea este dispersată. implicit criteriul. culturale(. a tipurilor de discurs.R. ci în baza unui contract sau acord voluntar. un mi. 1intre preocupările principale ale filosofiei politice de-a lungul timpului trebuie menţionate mai ales" a( încercările de a elabora teorii ale statului ideal sau ale politicii ideale+ b( stabilirea elementelor esenţiale ale politicului. este o mare prime. >ezultatul acestora poate fi o dispersare a puterii. numai astfel libertatea individuală va putea fi ma.primă faptul că puterea trebuie să răm nă. $26$905)E 19 0)59>9 în cadrul filosofiei politice. ordinele celuilalt 9lită / grup restr ns de persoane care deţine o capacitate de influenţare în diferite medii &economice. puterea politică nu se identifică cu aceasta. cea mai importantă sursă a acesteia este identificată azi în votul universal şi alegerile libere. normele. cum se argumentează în teoria elitelor. dominată de sistemele teologice. 6umai astfel şi numai în măsura în care instituţiile politice şi agenţii politici individuali se vor supune 3domniei Eegii4 &#riedric. &0lutar-( 1icţionar Autoritate / relaţie socială între cel puţin doi actori. 1eşi este puternic înrudită cu autoritatea.Br. sau. mobilul oricărei acţiuni politice. @uveranitate / atributul specific puterii supreme în cadrul unei ierar-ii politico-. în acest sens. 0entru ei. reprezentant al so#iştilor. Ea r ndul lor. &V.F( / scriitor şi moralist greac. un loc aparte îl au reflecţiile asupra puterii Cine are putere in societate1 Cum este distri-uită puterea 2ntre di#eritele $rupuri sociale1 Care este relaţia dintre putere şi deci.ercitării legitime a puterii. 9tatism / concepţie care subordonează societatea statului.ului politic. e. )na dintre cele mai importante teme ale teoriilor şi dezbaterilor politice este aceea a le$itimităţii puterii.die ca nu cumva să voiască ce nu tre-uie.ercita şi limitele e. a 3celor mulţi4. în care unul dintre actori acceptă să-şi modifice comportamentul în funcţie de cerinţele.4iloso)ia politică aparte în polisurile din Irecia antică. prin care idealul clasic al libertăţii individuale poate ceda locul. puterea nu este un scop în sine. în mod necondiţionat. influenţare de către un individ sau o instituţie a atitudinilor sau acţiunilor altora. aceasta este idealul. Indiferent însă de rezultat. Aşa cum arată clasicii filosofiei politice. în str nsă legătură cu ideea clasică a suveranităţii poporului. idealul democratic e. Instaurarea unor regimuri totalitare în secolul al XX-lea a impus noi teme de reflecţie şi încercări de clarificare a mecanismelor prin care se poate trece de la democraţie la opusul acesteia. <F . <imeni nu deţine mult timp o pu/ tere -a. 0rotagoras din Abdera &<:G-<. împărţită între mai multe centre sau grupuri de influenţă. teoriile contractului social subliniază distincţia dintre puterea sau suveranitatea poporului şi puterea celui sau a celor care guvernează" aceştia nu au puterea în mod natural. în lumea medievală.imizată. limitarea puterii. sau în perioada Iluminismului. Ioet-e( C4nd cineva poate #ace ce vrea. drepturile naturale ale oamenilor(. puterea se defineşte.plică supunerea oamenilor faţă de putere. autorul cărţii Eieţile para/ lele ale oamenilor iluştri.

3-ărăzit4 de o 3cauză simplă şi primară4 care 3c rmuieşte universul4. destinul acţionează asemenea unei cauze prime. notorietatea. faima de conducător( şi cele care depind de el &impulsurile. tratează sumar natura umană. stăp nindu-şi şi înfr ng ndu-şi pasiunile şi dorinţele.istat creării omului+ acesta. ca absenţă a constr ngerii.amin $onstant( . definit drept puterea de a alege între bine şi rău. pentru că acestea ordonează comportamentul uman. mai ales. $5-omas Vefferson( -------^ Anticii $ăseau mai multe -ucurii 2n existenţa lor pu-lică. 9ugene 1elacroi.istenţa" cele care nu stau 2n puterea sa &boala. libertatea este definită. @ub aspect filosofic. prin darul raţionalităţii &şi al liberului arbitru(. $eea ce se înt mplă în general. aversiunea(. nici alta. între obiecţiile aduse stoicismului se numără şi aceea că. este şi el supus acesteia. #ără a acorda o atenţie anume problemei libertăţii în general şi. înţeleptul stoic este liber.. pentru că este în posesia secretului libertăţii" nu confundă şi nu inversează cele două realităţi" celei dint i i se supune. această problematică vizează raportările dintre li-ertate şi necesitatea naturală şi nonnaturală. Atribut esenţial al omului. dorinţele. moartea. Aproape toate -ucuriile mo/ dernilor se a#lă 2n existenţa lor pri/ vată. creştinismul reg ndeşte raportul om-1umnezeu deopotrivă din perspectivă teologică şi morală.mr $onceptul şi problema filosofică a libertăţii Kaloare esenţială a e. să-şi împlinească menirea. &!GH:-!:8?(. dar şi în viaţa fiecărui om. el trebuie să practice virtuţile. anticii apreciau că ordinea cosmosului este determinată de necesitatea naturală. 6i-ertatea conduc4nd poporul acă eşti $ata să sacri"ci puţin din li-ertatea ta pentru a te simţi 2n si$uranţă. starea de li-ertate este de fapt libertatea interioară. sărăcia. fiind 3cauza înţeleaptă &. şi mai puţine 2n existenţa privată+ 2n con/ secinţă. impersonală.BCA EI%9>5A59 UI >9@026@A%IEI5A59 @2$IAE-02EI5I$N . libertăţii individuale."ictet9 omul trăieşte deopotrivă în două realităţi care-i definesc împreună e. 9ste libertatea înscrisă în însăşi natura omuluiA 2 altă problemă este aceea dacă apatia poate fi aplicată în toate situaţiile concrete de viaţă. atunci c4nd sacri"cau li-er/ tatea individuală li-ertăţii politice. iar omul. în problema libertăţii. a desăv rşirii şi c-iar a propriei e. &%en. accesibilă doar omului raţional.. în înţelesul său de necesitate ontologică. 6umai acesta ştie şi reuşeşte ca. tu nu meriţi nici una. dar şi pentru viaţa oricărei fiinţe din univers. 1in această perspectivă. @upus deopotrivă legilor naturii şi propriilor dorinţe. este 3urzit4. 9. determinantă pentru ordinea universală. Marcus Aurelius( reinterpretează relaţia necesitatelibertate din perspectiva umanului. Bmit4ndu/i pe antici modernii ar sacriGca deci mai mult pentru a o-ţine mai puţin. ei sacri"cau mai puţin pentru mai mult. de a asculta sau nu de poruncile lui 1umnezeu. de neocolit Stoicii &9pictet.( a bunului său mers.PO6B. 9ste aceasta întradevăr o stare de seninătate înţeleaptă sau este mai degrabă resemnareA 0rin li-erul ar-itru.istenţe4 OMarcus AureliusK. aceea că 3s-a născut pentru activitate şi pentru muncă4. parte a universului. liberul arbitru 3respectă4 spiritul dogmei creştine" răul n-a pree. pe cealaltă o stăp neşte. 0entru . în sens larg. are şansa de a se supune sau nu voinţei divine.presia comună a necesităţii nonnaturale este destinul.perienţei umane. >ostul omului în univers este bine delimitat să respecte armonia universală.

respectiv puterea şi dreptul societăţii de a interveni în viaţa privată. . c4t a nu A suspuşi altuia0 ea 2nseamnă. @ă presupunem că poţi să faci următoarele alegeri" a( a m nca fructe sau dulciuri+ b( a ţine dietă sau a face sport+ c( a te antrena pentru un concurs sportiv sau a învăţa pentru teză. în viaţa concretă. "crisoarea nr.tul necesităţii de a limita puterea statului. ar-itrar. Modernii depăşesc pre. $9 9@59 EI%9>5A59AA Eu numesc li-er un lucru care există şi lucrea. în altă ordine de idei.@pinoza. iar constr4ns acela care e determinat de altul să existe şi să lucre. 1acă înţelegem libertatea ca posibilitate de a acţiona 2n a-senta oricărei determinări.8( / unul dintre autorii eclaraţiei de independenţă &!GG8(+ al treilea preşedinte al @)A Marcus Aurelius &!. un exerciţiu sustras oricărei condiţionări1 <.os+ Xcele alese se discută F-8 minute+ Xfiecare grup are la dispoziţie două minute pentru a prezenta un punct de vedere+ Xla final. Vefferson. a nu supune voinţa altuia voinţei noastre.e 2ntr/un #el anumit şi determinat &%aruc. atunci. în conte. sau dimpotrivăA Aplicaţii ! 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.tul strictei necesitaţi naturale. cel puţin în unele dintre acţiunile noastre.istă o corelaţie fundamentală între libertatea individuală. "c3uller8 6i-ertatea 2nseamnă mai puţin a #ace ce vrem. <iciun om care este stăp4n nu poate G li-er.e externe.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.istenţei umane. libertatea 3comună4 şi respectarea legilor" 3soarta libertăţii este legată totdeauna de soarta legilor+ ea domneşte sau piere odată cu ele4. F. libertatea este problematizată şi în sfera socială a e. Alegeţi una sau două dintre acestea.udecata imposibilităţii libertăţii. 5-omas &!G<?-!:. . $onstant.. #ără a G constr4nşi de cau. aşa cum ai surprins-o în diverse opere literare. suntem liberi. In care dintre aceste situaţii ai acceptat liber să fii constr ns şi în care teai simţit constr ns să acţionezi liberA --------------. In ce măsură am putea spune că libertatea reprezintă.terioară să acţioneze într-un anumit fel OBaruc? S"inoDaK. 47 .ă numai din necesitatea naturii sale.o?n Stuart Mill analizează 3marele principiu al libertăţii individuale4.6i-ertate şi responsa-ilitate social/politic4 #aţă de voinţa divină. Ea r ndul lui. atunci trebuie să recunoaştem că nu suntem liberi. cu participarea întregii clase+ Xgrupurile se constituie aleatoriu+ Xfiecare grup alege un coordonator+ X profesorul prezintă variantele de mai .Q. totodată. pe care concepţiile #atalismului au plasat-o în conte.emplifică ideea de destin. liberul arbitru nu înseamnă însă acţiune arbitrară.amin &!G8G-!:?=( / scriitor şi om politic francez. 9. ci alegere raţională. urm nd planul" Xse formează grupuri de cincişase persoane. 1impotrivă. conştientă de consecinţele pe care le poate avea. dacă înţelegem libertatea ca posibilitate de a acţiona potrivit voinţei noastre. după bunul plac. ?. Arată care este semnificaţia termenilor" li-er ar-itru. G* către G. Argumentaţi dacă forma de libertate la care se referă vă este necesară acum sau în viitor. G-ertinism. "crisori scrise de pe munte8 Activitate de grup * I ndiţi-vă la întrebările de mai . 0entru Vean-VacWues >ousseau e. culte sau populare. %en.os. A acţiona liber nu înseamnă însă a acţiona la înt mplare. &Vean-VacWues >ousseau. în sfera proprie libertăţii individuale. *A fi liber înseamnă a te supune doar fie însutiA * 0oţi fi propriul sclavA * Indiferenţa înseamnă libertateA *A fi liber înseamnă puterea de a spune 36uD4A * $e este legea pentru libertate" un obstacol sau o condiţieA * BobbS-ul tău este o dovadă a libertăţii. pentru a releva că aceasta se manifestă atunci c nd omul nu este constr ns de nici o cauză e.1icţionar Apatie / &pentru unii filosofi greci( stare ideală a înţeleptului.!-!:=( / filosof stoic+ împărat roman între !8! şi !:=. insensibil la durere şi plăcere şi lipsit de pasiuni. punctele de vedere se supun dezbaterii întregii clase. în afara oricărei cauzalităţi.

indi#erent care este acea natură. bazată în esenţă pe creştinism. să pedepsească pe oameni. Ioet-e( >ăul metafizic este rezultatul condiţiei limitate a oricărei creaturi şi nu al unei alegeri &rău moral( sau al acţiunii generatoare de suferinţă &răul fizic(. noi putem şti că ea nu poate să constr4n$ă spiritul să slu.BCA >r Eiberul arbitru 1eopotrivă necesar din punct de vedere teoretic şi moral-practic. >ezultatul inevitabil este afirmarea responsabilităţii omului" dacă e. pentru că atunci răul ar avea natură ontologică. să domine. in luntrea sa #ra$ilă. întregul comportament uman trebuie e..istenţa răului moral şi a celui fizic &suferinţa( cu e. pentru 2nsuşi #aptul că.loc de constr ngere. Hăul pe care 2l #ace omul nu provine din cauze e. @ensul liberului arbitru nu este acela ca voinţa omenească să ignore normele divine pentru că astfel.istenţa răuluiA 1acă 1umnezeu este atotputernic. 4 . liberul arbitru este. care sunt obiective(. atunci cum se e. omul este autorul acestuia. rolul liberului arbitru este acela de a servi drept instrument sau mi. ci de voinţa sa. răm4ne clar că niciun $aravaggio &!FG!-!8!=(. să învinovăţească. C EI%9>)E A>%I5>) Ul A$LI)69A $2>9$5N Consider că este necesar ca mintea să "e mai puternică dec4t patima. 1in această perspectivă.plicat. sunt generate de 3cauze imaginare4. ideea liberului arbitru încearcă să concilieze e. li-erul ar-itru este conceput de g nditorii creştini pentru a răspunde unor întrebări fundamentale" dacă dreptatea şi bunătatea divină sunt atributele esenţiale ale divinităţii..Aceştia au elaborat doctrina liberului arbitru cu scopul declarat al 3ameliorării omenirii4. mai degrabă. forma şi ordinea. ci în numele lui 1umnezeu. in mod normal şi corect.ească patimii 7. prin arbitrar. căreia i se 2n$ăduie să Ge supe/ rioară unui spirit 2ntărit prin virtute. voinţa teologilor şi a preoţilor de a-i domina sau stăp ni pe ceilalţi. v4sla in m4nă.8 aşa cum am demonstrat/o. 7. 0entru %rie'ric? *ietDsc?e9 valorile moralei tradiţionale. pentru ca să nu asculte de capriciul valurilor. 0entru el. pentru tot ceea ce fac oameniiA $u alte cuvinte. nu cumva toate acţiunile umane sunt opera EuiA Aşadar. respectiv libertatea umană şi atotputernicia divină. Acestea sunt eronate şi. darul divin prin care omul a dob ndit demnitate şi.. în realitate ei urmărind să găsească 3ţapi ispăşitori4.istă rău. în esenţă. fie ca voinţă slabă. Aşadar.R. <arcis &detaliu( * 9ste amorul propriu o mani festare a liberului arbitruA ? . ar fi alterate cele trei categorii ale binelui" măsura. fiind. 1umnezeu nu poate fi autorul răului.primă o voinţă de putere. ceea ce este mai important. în planul raţionalităţii &omul discerne între actele sale( şi în plan etic &acţiunile sale sunt morale sau nonmorale. principii ale descompunerii şi decăderii. nu în nume propriu.PO6B.plică e.ocmai de aceea i s/a dat omului. în viziunea filosofului german. afectează însăşiesenţa vieţii. prin care omul se îmbunătăţeşte. însăşi ideea liberului arbitru e. mai ales.terioare. S&Entul Au=ustin apreciază că omul e. &V. pe baza principiului fundamental al vieţii" voinţa de a trăi care se manifestă fie ca voinţă puternică.8 Căci deocamdată.istă şi acţionează în trei planuri" în lumea fizică &supusă legilor naturii. în funcţie de modul în care alege binele în defavoarea răului şi invers(.istenţa şi natura Eui 1umnezeu.. nu este 9l responsabil pentru tot ceea ce se înt mplă. ea are puterea asupra patimii.

. J <H . 6ietzsc-e(. psi3olo$ia voinţei. 7. espre ". Omul care cultivă sau udă păm4n/ tul. 7. orice acţiune tre-uia socotită ca "ind deli-erată. prin ideea de 9ordine morală a lumii:. Fiindcă. care continuă. este necesar ca el să ai-ă voinţă li-eră. aşa cum sugerează filosoful german. Pretutindeni unde sunt căutate responsa-ilităţi.8 Căci dacă omul este o valoare 2n sine şi nu este 2n măsură să acţione. av4nd drept scop ca omenirea să devină 9responsa-ilă: in 2nţelesul dorit de ei.ică a călăului. #ără 2ndoială.8 Astă.ie. răul nu este o problemă a omului. Argumentează pro sau contra" $re nd universul. determinat. &#riedric. preotii din #runtea vec3ilor comunităţi. noţiunilor de 3bine4 şi 3rău4A Argumentează-ţi punctul de vedere. tre-uie să ne #acem datoria con#orm raţiunii pe care ne/a dat/o umne. Eeibniz( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. ca şi religia. c4nd am păşit 2n direcţia opusă. creaţia sa este supusă -azardului. Astfel. care sădeşte un pom..eu să ai-ă $ri. espre li-erul ar-itru8 C 9>2A>9A EI%9>)E)I A>%I5>) Astă. înc t ea.presiilor 3acţiune corectă4 şi 3acţiune liberă4A 9ste voinţa liberă condiţia acţiunii corecteA Argumentează $omentează afirmaţia" 3Aşa-numitul Pliber arbitruQ este sentimentul de superioritate asupra celui care trebuie să se supună4 &#r... arta şi ştiinţa etc. Analizează structura argumentativă. 1umnezeu şi-a asumat un risc" prin libertate. nici ce este prevă.8 şi deci tre-uie să stăm cu su#letul liniştit şi să/' lăsăm pe umne.oată vec3ea psi3olo$ie.6ietzsc-e..8 Eedem.eu i/a dat/o doar ca prin ea să comită răul. mă face să înţeleg că eu însumi înfăţişez o anumită imagine şi asemănare a lui 1umnezeu4 &>ene 1escartes(. imoraliştii.ica modernă.eu.i.e acest drept pentru umne. din moment ce noi nu ştim care este el. înc t ideea vreunei alte facultăţi mai mari este dincolo de ceea ce pot eu cuprinde+ at t de mare. adică să de/ vină. Eseu despre om.e corect dec4t atunci c4nd vrea. să contamine.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate..e 2n mod corect. &9rnst $assirer( Dicţionar 9rnst $assirer &!:G<-!H<F( / filosof al culturii+ a dezvoltat o teorie a simbolurilor conform căreia miturile.t 3Eibertatea mea de alegere este at t de mare.. 7. acest om 2ndeplineşte o 2ndatorire reli$ioasă.udecaţi şi pedepsiţiRpentru a putea " #ăcuţi vinovaţi" prin urmare... $e înţelege 6ietzsc-e prin 3psi-ologia de a face răspunzător4A $rezi că noţiunile de 3vină4 şi 3pedeapsă4 sunt anterioare.. 2ncercăm din toate puterile să eliminăm din lume noţiunile de vină şi pedeapsă.ă de re. cel care caută este de o-icei instinctul voinţei de a pedepsi şi .udeca. 7.8 2n special noi. 7.dependentă de ei.Libertate $i responsabilitate social"politică alt lucru n/ar putea să trans#orme spiritul 2ntr/un asociat al po#tei dec4t "e din pro/ pria voinţă. 2n toate acestea un e#ort eroic al omenirii0 un e#ort de a se eli-era de presiunea şi constr4n/ $erea #orţelor ma$ice. are ca premisă #aptul că inventatorii ei. sunt forme simbolice prin care omul îşi manifestă creativitatea. aşadar su"cient pentru motivul invocat de ce omul nu poate să trăiască 2n mod corect &@f.8 doctrina voinţei a #ost inventată 2n principal in scopul pedepsirii.8 <u există 2n oc3ii noştri adversari mai 2nverşunaţi dec4t teolo$ii. 7. în primul r nd. $are este sensul e.8 Oamenii erau consideraţi 9li-eri: pentru a putea " . un nou ideal de li-ertate. nu tre-uie să se creadă că umne.R.ut sau 3otăr4t. 7. care ucide un animal periculos..ultat &I.. Creştinismul e o meta#i. premisele şi consecinţele care se deduc din următorul te.. voiau să/şi cree. adică cu intenţia de a găsi vinovaţi. . Augustin. Amur$ul idolilor8 acă 2ntre$ viitorul este..eu 7. ori$inea oricărei acţiuni tre-uia $ăsită 2n conştiinţă. Este..8 au aici numai psi3olo$ia 9tra$erii la răspundere:.e cu 9pedeapsă: şi 9vină: inocenţa devenirii.. #ără de care n/ar putea să acţione.i nu mai avem milă #aţă de ideea 9li-erului ar-itru:+ ştim prea -ine ce 2nseamnă R este cea mai du-ioasă dintre şmec3eriile teolo$ilor. c4nd 7. de #apt. ci c-iar a divinităţii. "e din li-ertatea sa de deci...e dreptul de a pedepsi / sau să cree. Eucrări" Filoso"a #ormelor sim-olice.

drepturile naturale ale omului.i. pe care o consideră o va-loare în sine. care nu se uită niciodată.e) r Cel care devine stăp4nul unei cetăţi deprinse s4 trăiască şi nu o distru$e. implicit propria libertate. libertatea reprezintă 3fundamentul4 tuturor drepturilor sale. .o?n LocAe consideră că impulsul natural al autoconservării trezeşte in om necesitatea conştientă a libertăţii. opinii. prin moravuri.istenţa omului şi a societăţii şi îl pune pe acesta în stare conflictuală cu semenii. &!8?. adevărata libertate se impune prin instituţia legilor dreptăţii şi nu prin cea a magistraţilor. se manifestă ca voinţă particulară sau 3dezordonată4. Ordinea civilă însă este întemeiată pe re$ula de adminis trare le$itimă şi si$ură. Eege i îl îndrumă pe fiecare om să se manifeste ca 9a$ent li-er şi inteli$ent in direcţia propriului interes4. Aceasta pentru că acela care se crede stăp n nu se supune voinţei generale. omul se supune e. pe de o parte.-ci. în conse cinţă. menite să apere libertatea" a( 9le$ile politice: sau ale guvernăm ntului. a te supune doar legilor. dar şi precursor al filosofiei politice. aspect fundamental pentru întemeierea societăţii umane. teoreticienii contractului social disting două forme ale libertăţii" li-ertatea naturală şi li-ertatea omului 2n societate. $a atare.O8* LO#:. dar respectate. filosoful precizează că omul înţelege rostul libertăţii. In general. el evidenţiază un parado. reglementează relaţia dintre 3nesupunere şi pedeapsă4(+ d( le$ile moravurilor &considerate ca fiind cele mai importante. $orelativ. în condiţiile în care 3nu prescrie nimic dincolo de binele general al celor aflaţi sub acea lege4. libertatea. ci. care limitează libertatea celorlalţi. în ultimă instanţă. e. în sensul celei dint i. aceştia trebuind să păzească legile.istenţa libertăţii este legată totdeauna de soarta legilor. $onform lui Vean-VacWues Rousseau9 adevărata libertate nu poate e. pe de altă parte. stă ? mat presus de acela care are legi bune. . şi pentru supuşi şi pentru cei care guvernează+ b( le$ile civile &guvernează relaţiile dintre membrii comunităţii" asigură." 3niciun om care este stăp n nu este liber4. a fi liber înseamnă a nu fi supus dec t puterii recunoscute prin consimţăm nt de întreaga comunitate. #ilosoful distinge mai multe tipuri de legi. proprietatea etc. să se aştepte să "e el dis/ trus de ea0 pentru că ea totdeauna are ca re#u$iu 2n revoltă numele de li-ertate şi vec3ea ei orănduială. Lucrări "rinci"ale> C ouă tratate despre $uvernare C Eseu asupra intelectului omenesc C "crisoare despre toleranţă. Eibertatea nu înseamnă să faci ce vrei+ libertatea înseamnă a 3nu supune voinţa altuia voinţei noastre4.POL&8&C3 >r 0roblema libertăţii sociale #ondator al empirismului clasic. contractul social. fundamentale pentru toţi. dreaptă şi ordonatoare. în care a problematizat teme ca legitimitatea puterii.ista dec t sub domnia legii. ar avea ca unic temei manifestările instinctive ale omului. a lăsat o operă de referinţă.clusiv propriilor necesităţi. în sfera teoriei politice. $-iar şi pentru starea naturală. respectiv organizarea politică. 0entru a nu înţelege că societatea civilă. Un stat care se )olose$te de legi rele. orice formă nelegitimă de restr ngere a libertăţii individuale alterează e. seamă% dar neţinute in (. oric4t timp ar trece şi oric4t -ine i s/ar #ace. libertatea acestora faţă de autoritate(+ c( le$ile criminale 7care. urm nd legea naturală+ din perspectiva celei de-a doua. &6iccolo Mac-iavelli( /0 .-!G=<( Acest filosof şi om politic modern este fondatorul empirismului clasic englez &împreună cu Ieorge %erTeleS şi 1avid Bume(. 5otodată. întruc t 3menţin poporul în spiritul r nduielilor sale şi înlocuiesc pe ne simţite forţa autorităţii prin forţa deprinderii4( altfel spus. independenţa cetăţenilor între ei şi. ca raport între om şi lege. şi consfinţeşte dreptul s#4nt la libertate. obiceiuri.

pentru că descrie evenimentele fără să invoce intervenţia zeilor. soarta li-ertăţii este le$ată tot/ deauna de soarta le$ilor+ ea domneşte sau piere odată cu ele.8 <u există li-ertate acolo unde nu sunt le$i sau unde cineva este deasupra le$ilor0 nici c3iar 2n starea de natură omul nu este li-er dec4t datorită le$ii naturale. Al doilea tratat despre c4rmuire8 eclaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului <e vom pronunţa 2mpotriva le$i/ lor a-surde p4nă c4nd vor " sc3im/ -ate0 p4nă atunci le vom respecta. considerată prima lucrare istorică ştiinţifică.ească. . $are sunt libertăţile vizate de dreptul la opinie. nu stăp4ni.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.8 ar dacă. 5n popor este li-er..Libertate $i responsabilitate social"politic C 1>905)E EA EI%9>5A59 7. 7..iac. Argumentează pro sau contra" a renunţa la libertate înseamnă a renunţa la calitatea de om. <8= î. pentru că ruşinea... căci ei sunt slu. "crisori scrise de pe munte8 na%lpr Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.ă nu vede deloc omul. c4t a nu " supuşi altuia0 ea 2nseamnă.primat în afirmaţia" 32mul s-a născut liber.osni/ cia sunt cele mai mari dintre toate relele.8 <imeni nu poate dori să mă aibă sub puterea sa absolută dec4t dacă mă o-li$ă prin #orţă. nu stăp4nii le$ilor şi tre-uie să le pă. &1enis 1iderot( C EI%9>5A59A UI A)52>I5A59A E9III C4nd "ecare #ace ce/i place. . cineva nu atin$e acel nivel al raţiunii la care este capa-il să cunoască le$ea şi să trăiască ast#el 2n limitele ei. dar nu ca o slu$ă0 el are conducători. libertatea #iind #undamentul acestora. nu să le 2ncalce. care este pavă. din proprie iniţiativă. <. dar pretutindeni e în lanţuriA F. a nu supune voinţa altuia voinţei noastre. printr/o eroare ce poate interveni 2n cursul o-işnuit al naturii. pedeapsa şi .ea. ci or$anul le$ii. .re-uie să pre/ supunem că acela care 2n starea naturală i-ar lipsi pe ceilalţi de libertatea proprie tuturor are ca scop de a/l lipsi şi de toate celelalte..G( / filosof politic din perioada >enaşterii. răm4n4nd in continuare supus educaţiei şi c4r/ muirii celorlalţi.. A " li-er #aţă de o asemenea #orţă este sin$ura protecţie a conservării mele.Dicţionar Mac-iavefli. $are este sensul filosofic al e.itorii. ?.(. . ceea ce este 2mpotriva dreptului meu la li-ertate. Io-n EocTe..-oi cu mine. se #ace adesea ceea ce nu place altora. $e tip de necesitate este e.Br.a conservării. autorul cărţii Bstoria ră. orice #ormă ar avea $uvernăm4ntul său. El se supune le$ilor.8. &Vean-VacWues >ousseau.-oiului pelopone. 5n popor li-er se supune. 7. cunoscut mai ales pentru lucrarea Principele. 2l 2ncura... <ici un om care este stăp4n nu poate " li-er. adică mă #ace sclav. pedeapsa şi . împotriva dreptului meu la libertate4. 6iccolo &!<8H-!F. să ne stri$ăm ne2ncetat că ruşinea. 5ucidide &c..presiei" 3puterea sa absolută. 2ncalcă o le$e proastă. mare istoric grec.?H: î. el nu va putea să "e li-er şi nu va G lăsat la dispo.osnicia au #ost prea ade/ sea le$ate de unele #apte inocente prin ele insele0 dar să nu le comitem.8 "ă ne spunem nouă 2nşine. Acela care.iţia propriei voinţe 7. Ast#el cel ce încearcă să mă robească intră Intr/o stare de ră. iar raţiunea 2mi porunceşte să/' privesc ca pe un duşman al acesteia pe cel care vrea să mă lipsească de libertate. 2ntr/un cuv4nt. dreptul la credinţă şi dreptul la proprietateA --------------. 6i-ertate 2nseamnă mai putin a #ace ce vrem. Aceasta nu 2nseamnă li-ertate.ă pe altul să le 2ncalce şi pe cele -une. 7. .oate 2n$rădirile ce se impun puterii ma$istraţilor de către repu-lici nu urmăresc dec4t să/i 2mpiedice de a se atin$e de incinta s#4ntă a le$ilor. care porunceşte tuturor.ocmai datorită le$ilor el nu se supune dec4t lor.Br. atunci c4nd in cel care 2l $uvernea. dar nu se supune dec4t lor. totodată.. .

în acest sens.o?n Stuart MiU9 libertatea individuală nu este un scop în sine. fiecare individ se bucură de protecţia . a libertăţii conştiinţei. problema libertăţii 3sociale4 nu se reduce numai la limitarea autorităţii politice. pe scurt. Individul şi societatea au fiecare propria 3sferă de acţiune4.udicieze. libertatea se manifestă at t în spaţiul public &ca libertate de e. de posibilitate de acţiune 2n condiţiile limitării puterii autorităţii. îmbin nd teoretizarea utilitaristă cu cea politică. convieţuirea socială şi.locirea Vurisdicţiei4.ercite în mod legitim şi într-un sens precis" orice constr ngere asupra unui individ. $a temei al societăţii drepte.ea. $a 3domeniu specific al libertăţii umane4. inclusiv a tiraniei 3atitudinii şi opiniei dominante4. c t şi. 52 . Vo-n @tuart Mill a stabilit că libertatea individuală este. prin e. ideea este de a vedea cum pot fi 3acomodate4 independenţa individului şi 3îndrumarea socială4. are. mai ales. împotriva propriei voinţe.it# @W9.istenţa democratică a societăţii. dezamăgire+ tulpina este opoziţia.ăar Eibertate şi autoritate încep nd cu epoca modernă.\ii3. mai ales. exterioară. vi.primare a opiniilor.ustificare. prevenirea oricărui conflict de interese între indivizi. Activitate de grup * Arborele libertăţii are în mi. societatea este obligată ca. în acest sens. determinarea libertăţii vizează cu precădere spaţiul public. Aşadar. ideea că realizarea binelui general ar oferi o asemenea . mai degrabă. drepturile omului+ merele &care nu sunt între gi(" revoluţia.BCA . simbolizează Anglia şi englezul de r nd. aduc răul.MM% Vames IillraS &!GFG-!:!F(. vizează e. Vo-n %ull răspunde" 39ste într-adevăr frumos la 6eapole 7<apple8Y: * 2rganizaţi în grupe de cinci-şase elevi.istă nicio . ci la limitarea oricărei forme de tiranie. această problemă vizează stabilirea acelei limite dincolo de care orice imi. >ădăcina arborelui este formată din invidie. prin consecinţele sale politice. deplin liber şi suveran..locul coroanei boneta frigiană. comentaţi" X . numită 3c mpul de acţiune personal4. Ea provocarea stăp nului arborelui" 3#rumos măr 7apple8 Vo-nnS. libertatea individuală se manifestă. 0ractic.ercitarea propriei libertăţi. în înţelesul ei general. printre altele. este obligat să nu pre. în primul r nd. să nu transforme libertăţile sale în privilegii+ la r ndul său. conspiraţia. persona.PO6B. Armonizarea relaţiilor dintre cele două sfere se manifestă prin asumarea 3obligaţiilor4" individul. aşadar.uridică a societăţii. în viziunea lui .ocul de cuvinte+ X semnificaţiile metaforei libertăţii+ X &in( actualitatea ideii de libertate pentru omul obişnuit+ X măsura în care 3fructele4 libertăţii aduc binele sau. se manifestă ca libertate de g ndire+ a doua.clusiv prevenirea libertăţii celorlalţi. 0uterea autorităţii trebuie să se e. 6u e.ustificare po.ării libertăţii individuale. ambiţie. tţ3maar. morale şi 3administrative4. 3sfera societăţii4 vizează. rit %+. Eibertatea este demnă de numele său doar dacă omul îşi poate împlini nesting-erit propriul bine.i&imTmT.tiune 3în sfera de independenţă a individului4 nu mai este legitimă. simbol al libertăţii în arta clasică. sfera individuală a libertăţii. iar ramurile. ca fiind singura libertate care îşi merită cu adevărat numele. să garanteze libertatea.ul principal al caricaturii. Mill afirmă că un popor este liber dacă 3nu se va lăsa niciodată robit de un om sau un grup. la r ndul său.itivă pentru limitarea libertăţii individuale+ este respinsă. condiţia esenţială pentru e. fără a fi împiedicat de către societate. în spaţiul privat &ca libertate de credinţă. 0entru Mill. reforma. de oameni pentru că aceştia pot stăp ni fr nele administraţiei centrale4.ă libertatea indivizilor de a acţiona şi coopera în orice problemă care-i poate interesa. ateismul etc. de pildă(. prin mi. de e. în vederea prote. Ar-orele li-ertăţii Vo-n %ull. frumos mărD4. libertatea celorlalţi. raportul dintre libertate şi autoritate.emplu(. ci o normă fundamentală pe care trebuie să o respecte orice guvernare care vrea să fie dreaptă. două componente" prima. cea lăuntrică.

8. pentru ca ei să "e instrumente mai docile 2n m4inile sale. ele nu pot c4ntări nici pe departe c4t răul de a se permite altora să/' constr4n$ă să #acă ceea ce socotesc ei că este -ine pentru el.. &Vo-n @tuart Mill. Bndividualităţii tre-uie să/i aparţină acea parte din viaţă care interesea. Ge intelectual. < Intervenţia guvernelor în viaţa indivizilor este apreciată de Mill din două perspective" a( pe baza principiului libertăţii &acţiunile guvernului trebuie să fie limitate pentru a asigura libertatea(+ b( pe baza principiului a..ilor şi or$ani.această medie. cu condiţia ca "ecare să se re.. lucrul de care este nevoie poate fi făcut mai bine de către indivizi+ .( realizarea lui poate fi un mi.a cu oameni mici 7. 7. el su-stituie activităţii lor propria activitate0 c4nd in loc de a in#orma.8 Orice erori ar putea comite el. ideea că istoria umanităţii este istoria conflictului dintre libertate şi autoritate. Ba nevoie. 7.Libertate $i responsabilitate social"politic C EI%9>5A59A UI EIMI5A>9A A)52>I5NLII Care sunt deci limitele le$itime ale suveranităţii individului asupra lui 2nsuşi1 5nde 2ncepe autoritatea societăţii1 Cat anume din viaţa omului tre-uie lăsat 2n seama individualităţii şi c4t 2n seama societăţii1 At4t individualitatea. A sfătui pe cineva este o c-estiune care priveşte sfera libertăţii individuale sau un act social..ăm toate e#orturile politice pe sla-a speranţă că vom reuşi să avem conducători exce/ lenti sau măcar competenti. este re.ă 2n principal individul0 societăţii partea care interesea.ă acţiunile lor sau.8 e 2ndată ce o parte din conduita cuiva pre. ?.ă exercitarea şi de. Propa$andă electorală &detaliu( * @ugerează evenimentul alegerilor o invitaţie la libertateA Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în te.udicia. 7.ă 2n principal societatea. "i cred că. ci a. spontaneitatea sa individuală este 2ndreptăţită să se mani#este li-er.... 7. niciun $uvern nu poate A acu. tre-uie să admitem doar că $uvernările nu sunt 2ntotdeauna -une sau 2nţelepte..8 2n c3estiunile care/' privesc pe individul insuşi. . s#ătui şi.voltarea individualităţii. Hăul 2ncepe atunci c4nd.utorării indivizilor &indivizii trebuie să fie a. el 2ncătuşea. 2n politică. Ae din punct de vedere moral. întruc t i-ar putea face pe toţi 3dependenţi de c rmuire sau de membrii vreunui partid4.ona-il să adop/ tăm principiul să *m pre$ătiţi pentru varianta cea mai rea.utaţi pentru a realiza propriul bine(...8 5n stat care #ace din cetăţenii săi nişte pitici..ume la ceea ce o priveşte mai mult pe ea. socie/ tatea are autoritatea de a se pronunţa 7. cu toate că tre/ -uie. i$nor4nd s#aturile şi avertismentele primite. fireşte.at că #ace prea mult. situ4ndu/se de cele mai multe ori su.aţiilor. prin e.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. &Marl 0opper( /' .emple concrete. Ilustrează.ută şi stimulea. condamna.. Alege una dintre motivaţiile prezentate şi argumentează pro sau contra limitării intervenţiei statului în viaţa individului. intervenţia statului trebuie să fie limitată" !( cel mai probabil.8 C4tă vreme este vor-a de activităţi care nu 2mpiedică. #ace el trea-a 2n locul lor. 2n loc de a stimula activitatea şi puterile indi/ vi. să 2ncercăm 2n acelaşi timp să o o-ţinem pe cea mai -ună Mi se pare o ne-unie să ne -a.8 2nclin să cred că $uvernanţii s/au ridi/ cat doar rareori deasupra mediei umane. espre li-ertate8 Rilliam Bogart. 7.&!8HG-!G8<(.. poruncindu/le să stea deoparte.ă interesele altora.. c3iar dacă o #ace 2n scopuri -ene#ice / un asemenea stat va constata că niciun lucru realmente mare nu se poate reali. c4t şi socie/ tatea vor primi partea potrivită. Pentru a ridica pro-lema controlu/ lui asupra $uvernanţilor. $-iar şi în al doilea sens.loc pentru educarea spirituală şi întărirea capacităţii de acţiune a indivizilor+ ?( creşterea puterii c rmuirii este inutilă şi reprezintă 3marele pericol4.. care trebuie supus controlului socialA Argumentează.

Filoso#ia modernă teoretizează dreptatea mai ales din perspectiva relaţiei cu normele moralităţii şi a relaţiei cu regulile . 2mul drept trebuie să respecte şi să aplice preceptele legii naturale.ean<. în ceea ce priveşte dreptatea distributivă. 2pera sa a influenţat programatic >evoluţia franceză &!G:H(.uridice. nu in sin$urătate. / sursa dreptăţii rezidă în drepturile natu/ rale ale omului. indiferent de conte. dar şi din cea a educaţiei. Acestea sunt calităţi care se re#eră la oameni in societate. situaţie etc. >espectarea acestora condiţionează e. )nii văd în aceasta c-iar virtutea politică aflată la baza celorlalte virtuţi sau care le condiţionează. ^_______. în oricare dintre aceste sensuri. dreptatea poate fi înţeleasă ca dreptate procedurală+ aplicarea aceloraşi proceduri legale. asociem termenului şi ideea de -ine. ca virtute fundamentală a acesteia. 7. poate fi c-iar sub forma pedepsei penale. se poate vorbi şi de dreptatea corectivă &sau reparatorie(. filosofia modernă readuce în atenţie ideea dreptăţii ca egalitate. 1e regulă.. 0entru mulţi g nditori moderni P. că legea este dreaptă sau nedreaptă etc. fie în cazul pedepselor sau recompenselor. dar şi ideologiile mar. @ensul primar al dreptăţii se referă la modul în care indivizii sunt trataţi în societate. Eucrări principale" C Contractul social C iscurs asupra ştiinţelor şi artelor C iscurs asupra ori$inii şi #unda/ mentelor ine$alităţii dintre oameni C Emil. dreptatea vizează realizarea unui ideal denioralitate în viaţa socială. morala etc.. rang. de către ceilalţi indivizi sau de societate în ansamblu.istenţa dreptăţii şi. în acest caz..udecă moralitatea sa şi a semenilor. doar o convenţie. un loc aparte îl au teoriile dreptăţi sociale. în caz contrar. atunci c nd spunem că 3s-a făcut dreptate4.-!GG:( Acest mare filosof şi scriitor francez a fost preocupat de problematica omului &bun de la natură şi perfectibil(. în general. prin care . în sens larg. acă acestea ar exista. ar putea G 2ntr/un om sin/ $ur pe lume. principiile dreptului şi autorităţii. nici ale su#letului. care. fie încazul distribuirii bunurilor. atunci ar fi iluzorie.acBues Rousseau consideră însă că omul are simţul înnăscut al dreptăţii şi virtuţii. dreptatea constă în reglarea şi corectarea relaţiilor dintre oameni.o?n LocAe9 ?omas 8obbes9 (mmanuel :ant ş.BCA 9IAEI5A59 UI 1>905A59 S@H. în filosofia greacă. folosim termenul 3dreptate4 pentru a ne referi la reparaţie.tul concret sau de persoane. 1acă dreptatea ar fi. dreptatea este considerată una dintre trăsăturile fundamentale ale unei societăţi -une.a. .PO6B. $5-omas Bobbes( 54 . dorinţa de atare lucruri care sunt necesare unei vieţi comode şi o speranţă de a le o-ţine prin s4r$uinţa lor. prin Platon şi Aristotel9 au fost elaborate cele mai importante teorii clasice despre dreptate.A#FU.___J reptatea şi nedreptatea nu sunt niciuna din #acultăţile nici ale trupu/ lui. 9voluţia ideii de dreptate 1e obicei. care oferă diferite criterii pentru realizarea unei distribuiri corecte. tot aşa ca şi simţurile şi pasiunile sale. o 3creaţie pur morală făurită de g ndire4.iste. 0rincipalele teme vizează contractul social. ambele analiz nd dreptatea în primul r nd din perspectiva relaţiei cu viaţa socială. de pildă. prin natura ei. .ustiţie. 0ornind de la intuiţia generală potrivit căreia dreptatea înseamnă a da #iecăruia ceea ce i se cuvine şi disting nd apoi între ceea ce i se cuvine ca merit şi ceea ce i se cuvine ca răsplată. iar 3principiul dreptăţii4 este 3iubirea de oameni derivată din iubirea de sine4. 9l a analizat societatea umană din perspective diferite" filosofică. .A*<. putem deosebi două #orme #unda/ mentale ale dreptăţii+ a( dreptatea distri-utivă. ale cărei reguli impun un anumit mod de distribuire sau împărţire a bunurilor &în sens larg( şi b( dreptatea retri-utivă sau dreptatea bazată pe recompensă sau7şi pedeapsă. în acest mod. în funcţie de caz. 0e l ngă acestea. ale cărei reguli urmăresc restabilirea / c t mai mult posibil / a unei stări de drept care a fost încălcată.AU &!G!.8 Pasiunile care 2nclină pe oameni spre pace sunt #rica de moarte. în virtutea cărora orice om este îndreptăţit să i se facă dreptate. încălcarea lor atrage sancţiunea. a teoriei politice.S ROUSS.

odată cu naşterea ideii de dreptate socială &încep nd cu secolul al XlX-lea(. nu toţi găsesc acelaşi lucru ca fiind drept4 &9picur(. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. potrivit căreia societatea trebuie să asigure toate nevoile indivizilor. atunci ilustrează prin e. C3iar dacă s/ar reali.erie. &1avid Bume( * Analizează te. dreptatea trebuie corelată în mod necesar cu principiul e$alităţii şanselor. 7. . Maurice &!:8. dreptatea presupune că inegalităţile sunt drepte at t timp c t meritul. care îmbină nevoile şi meritele" unele bunuri trebuie să fie distribuite în funcţie de merite.emple concludente acest lucru. dacă ai 2ncerca să ţii su. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Euată in general.iţie ar " necesară. Aplicaţii Identifică unele situaţii în care ideea de dreptate pe care ţi-ai format-o concordă cu ideea despre dreptate a celor din . modul în care fiecare îşi foloseşte corect şansa subiectivă. poet. 0entru BaSeT. dreptate înseamnă dreptul la proprietate bazat pe garantarea / întemeiată legal / a drepturilor statornicite. 6ozicT. ară extrem de periculoase pentru umanitate. altele în funcţie de nevoi. preocupare şi 3ărnicie ale oamenilor ar distru$e imediat această e$alitate.urul tău. impractica-ile+ iar dacă nu ar " ast#el. la modă în 2ccident. 7. de asemenea.(.. Ideea este aceea că inegalităţile în alocarea bunurilor pot fi admise dacă sunt în folosul celor mai dezavanta.( / filosof american. >obert &!H?:-. inegalităţile fiind 3arbitrare4.E$alitate şi dreptate în altă ordine de idei. în cadrul statului minimal. I FF . p A săv4rşi o nedreptate pentru a o-ţine puţină $lorie sau pentru a o salva pe aceea pe care o avem 2nseamnă a recu/ noaşte că nu e posi-il să me/ rităm ceea ce dorim sau ceea ce posedăm. c-iar dacă ei sunt inegali sub raportul celor subiective &care ţin de aptitudinile şi trăsăturile lor particulare(. ele sunt de #apt.aţi membri ai societăţii. susţinută de comunişti. constituie criteriul dreptăţii.. 9. a rgument nd că. in #ond.iuni interdisciplinare cu ceea ce ştii de la istorie sau din literatură. se dezvoltă ideea dreptăţii în funcţie de nevoi. Analizează relaţia dreptate-libertate.ul tuturor.o?n RaLls9 %rie'ric? 8aveA şi Robert *oDicA au propus teorii alterna/ tive la teoria dreptăţii sociale. se revine la ideea dreptăţii ca merit şi răsplată0 pe de altă parte. dramaturg belgian. în avanta. 6ozicT critică ideea de dreptate socială. $oncepţiile fundamentate pe ideea de nevoie au cunoscut două variante" una mai radicală.in e. oamenii tre-uie să "e egali în ceea ce priveşte şansele obiective &care ţin de ansamblul societăţii(. în caz contrar. "au. pornind de la principiul enunţat de Vean-0aul @artre că 3omul este condamnat la libertate4. Arată în ce măsură dreptatea este practicată în grupul tău de prieteni ca o convenţie.control aceste virtuţi. dreptatea este aceeaşi pentru toţi+ în aplicarea ei la cazurile particulare.==. şi una mai precaută.i-ile ar părea aceste idei de e$alitate per#ectă.emple descoperind cone.8 Cea mai exi$entă inc3i. $radele di#erite de iscusinţă. &Maurice MaeterlinT( 1icţionar MaeterlinT.istă situaţii in care ideea celorlalţi despre dreptate nu este corelată cu binele individualA 1acă da.8 Oric4t de plau. pentru a urmări orice ine$alitate de la prima sa apariţie. $are dintre următoarele sensuri ale dreptăţii crezi că este cel mai adecvat" a( respectarea legilor şi a drepturilor celorlalţi+ b( respectarea regulilor generale ale moralităţii+ c( a da fiecăruia ceea ce i se cuvine+ d( a acţiona întotdeauna în mod imparţialA Argumentează alegerea făcută. 0rincipalele obiecţii aduse acestor perspective asupra dreptăţii vizează modul în care meritele şi nevoile pot fi identificate şi evaluate în practică. în primul caz.a vreodată e$alitatea proprietăţii. >al\s dezvoltă o teorie în care consideră că inegalităţile sunt drepte doar dacă accesul la funcţii şi posturi este garantat şi desc-is tuturor. se produce o reorientare în teoria dreptăţii" pe de o parte. Eaureat al 0remiului 6obel pentru literatură &!H?. reprezentant al li-ertaria/ nismului. sunt nedrepte... ai reduce societatea la cea mai mare mi.-!H<H( / scriitor.tul de mai sus şi formulează în spri.

o iscusinţă(. $ t priveşte definirea dreptăţii. 0rin persona. să-şi folosească cunoaşterea cu scopul împlinirii propriilor plăceri şi interese.PO6B.BCA >Q. însemn nd că trebuie să fie iubită de cel ce vrea să fie fericit at t pentru ea însăşi. nu se rezumă în cetate să practice dreptatea doar ca o convenţie manifestată con. afirmă sofiştii. 7. Ale$oria reptăţii &detaliu( ! Căci p4nă c4nd nedreptatea nu a devenit $enerală şi inten/ ţiile răuvoitoare ale conducă/ torilor nu au devenit vi. $onform acestei concepţii. prin acţiunile sale. nu e.locul prin care 3cei care trudesc4 cred că vor fi răsplătiţi. participanţii la dialog pun în discuţie şi problema dacă. $e este dreptateaA %laton pune problema dreptăţii în formula sa clasică şi o caracterizează în două sensuri.orităţii oamenilor care 3aşază dreptatea în specia bunurilor dificile care trebuie să ne preocupe din pricina răsplăţilor4. trebuie practicată.t. în aceeaşi ordine de idei. 0laton se opune ma. Acest punct de vedere este respins de sofistul Ilaucon. în acelaşi conte. cura. în bani şi laude. înţelepciunea. nici cetatea nu poate $orrado IiaWuinto &!G=?-!G88(.istenţă. 0laton consideră că aceasta este cea mai frumoasă 3specie de bine4. dreptatea este înţeleasă ca oiDeopra$ie. se situează mai presus de convenţionala dreptate" el 3actualizează4 modelul ideal al 1reptăţii.ul @ocrate. &Vo-n >a\ls( .i-ile sau mcercările lor nu s/au #ăcut simţite de către ma.. în Hepu-lica. soluţia eliminării răului. consideră că este una din virtuţile #undamentale. în concluzie. a nedreptăţii ar fi educaţia.oritate. iar dreptatea doar 3o nobilă neg-iobie4. 3încep să-şi croiască legi şi să înc-eie convenţii. în beneficiul propriu. tot aşa cum este adevărul pentru sistemele de $4n/ dire. prin observaţia că oamenii. $oncepţia platoniciană despre dreptate are un dublu înţeles" logic şi etic. 0e de o parte.ul / să ia fiinţă şi să se păstreze at ta vreme c t e. #ilosoful respinge at t concepţia comună &dreptatea înseamnă să spui adevărul şi să dai înapoi ceea ce ai primit de la cineva(.istă şi ea. nedreptăţi unii altora.8 Fiecare persoană posedă o inviola-ilitate 2ntemeiată pe drep/ tate. a erorii. în sens etic. av nd caracter virtuos. Mai mult c-iar. Aşadar. în lumea omului. dimpotrivă.istă un 3bine propriu al dreptăţii4. &Vo-n EocTe( reptatea este prima virtute a institutiilor sociale. numind legală şi dreaptă porunca legii4. 3cea mai nobilă dintre categorii. dacă ambii ar acţiona la adăpostul invizibilităţii. peste care nu poate trece nici măcar -unăstarea 2ntre$ii societăţi. potrivit naturii sale. între omul drept şi cel nedrept nu ar e. oa/ menii au #ost dispuşi să 2ndure dec4t să/şi #acă dreptate opu/ n4nd re. pentru a preveni nedreptatea făcută din ignoranţă. dreptatea este proprie numai omului care. sunt înclinaţi ca. în sensul că fiecare parte a cetăţii sau a sufletului trebuie să facă ceea ce îi este propriu. în analiza cetăţii ideale din Hepu-lica. dreptatea este consecinţa logică a faptului că. c t şi concepţia sofiştilor &nedreptatea este mai profitabilă. omul este drept pentru că 3participă4 la ideea pură a 1reptăţii.. în primul caz. Altfel spus. sufletul virtuos. dreptatea este acea virtute care face cu putinţă ca alte virtuţi / cumpătarea. pe c t posibil. pentru ca oamenii să nu-şi provoace. dreptatea deşi împovărătoare. vor face nedreptăţi. înclinat să 3participe4 la #orma 1reptăţii.ista nici o diferenţă. pentru că este mi. 0rin urmare.unctural. c t şi pentru ceea ce decurge din ea4.

tot astfel cum şi omul va fi drept dacă fiecare din părţile sufletului său îşi împlineşte funcţia proprie. dacă bazează pe ideea că statul ar membr putea fi drept numai dacă fiecare "#$ din părţile sale &meşteşugarul. conducătorul cetăţii( va face ceea ce este îndreptăţită să facă. soldatul. dreaptă 9.fi ii săi sunt nedrepţi.plicaţia lui 0laton se . .

-ine or4nduit şi prieten sieşi.ă / cred / de la sine că/i dreptul celui mai destoinic să ai-ă mai mult dec4t nevolnicul. neexist4nd un -ine propriu al 7dreptăţii8. aceasta este o bună dovadă că nimeni nu este drept de bunăvoie.. urm nd planul de idei" Xalegeţi una dintre cele două concepţii &a sofiştilor sau a lui 0laton( şi argumentaţi care e. Hepu-lica8 C4t despre dreptatea 2nsăşi. Gor$ias8 C KI>5)59A 1>905NLII &punctul de vedere combătut de 0laton( Glaucom+ Aşadar.. de ce/i .8 2nsă. esi$ur. Ast#el. #ăc4nd aşa ceva. stăp4n pe asemenea puteri. din punctul vostru de vedere.primă. ci am4ndoi s/ar 2ndrepta spre aceleaşi #apte.. &Marl 0opper( 57 . in toate statele şi #amiliile aces/ tora. 2nsăşi temelia dreptului+ superiorul să c4rmuiască pe in#erior.. Pentru sine şi in vederea intereselor proprii 2şi intocmesc ei le$ile şi/şi or4nduiesc răsplăţile+ laude şi do.. după credinţa mea. după ei. sta-ilindu/şi -ine omul trea-a sa proprie.. dreptatea autentică+ X imaginaţi o situaţie în care vaţi comportat în sensul susţinut de sofişti şi alta în care aţi acţionat în cel indicat de 0laton+ X care din cele două a fost profitabilăA Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică a unuia din te.8 "tatul este drept dacă e sănătos. "pre a 2n#ricoşa pe oamenii care sunt mai puternici şi in măsură să ai-ă mai mult dec4t d4nşii+ iată de ce spun că r4vna pentru 2m-o$ăţire este lucru ruşinos şi nedrept 7.. a celui mai puternic mai mult ca -icisnicul.8 ne"ind capa-ile să/şi a$onisească cele tre-uitoare pentru saturarea po#telor. C4t priveşte natura. oric4nd şi oriunde omul se $4ndeşte căe2n stare să săv4rşească nedreptăti.. indic nd premisa şi consecinţele ce decurg" 3dreptatea e binele altuia şi folosul celui mai puternic &. tocmai oamenii sla-i. de #rică să nu păţească vreo nedreptate. să/şi potrivească cele trei părţi ale su#letului 2ntre ele. mulţimile laudă cumpătarea şi dreptatea+ o #ac din laşitate. prin nimic nu s/ar deose-i omul drept de celălalt. puternic.. cei mulţi. dacă arexista două ast#el de inele şi dacă pe primul l/ar avea omul drept şi pe celălalt omul nedrept. ci la cea 2ndrep/ tată 2nlăuntru. privind cu adevărat şinele şi ceea ce are de/a #ace cu acesta.8 <oi 2nţele$em prin dreptate un $en de e$alitate in trata/ mentul indivi. Ea arată că aşa/i pretutin/ deni+ la celelalte vieţuitoare la #el ca şi la oameni.tul de mai sus şi comparati concepţia lui 0laton cu cea a sofiştilor.8 Aceasta/i pricina că in le$i se tratea.i.E$alitate şi dreptate C 59M9I)E UI @$20)E 1>905NLII &punctul de vedere al sofiştilor( $allides" Făcătorii le$ii sunt. 7. $loatele tin de rău pe asemenea oameni0 ele 2şi ascund propria incapacitate. ei G' vor lăuda unii #aţă de ceilalţi.. că ea nu se re#eră la #apta 2ndreptată 2n a#ară... amă$in/ du/se reciproc. şi -ine $4ndeşte. 7. &0laton. Hepu-lica8. auten/ tică. $um ai acţiona dacă. stăp4n pe sine. va ti socotit de către cei ce 2l vor cunoaşte cel mai nenorocit şi mai ne$3io-.eni.ilor. ea 2nvede/ rea. nu va voi să #ăptuiască nedreptăti şi nici nu se va atin$e de -unul altuia. Bar dacă cineva. se poate crede că nimeni nu s/ar dovedi 2n asemenea măsură stană de piatră. şi declară necumpătarea lucru ur4t 7. $onstruieşte o structură argumentativă pentru următorul punct de vedere. împotriva folosului celui slab4 &0laton.. Căci toată lumea crede 2n sinea ei că e mult mai pro#ita-ilă nedreptatea dec4t dreptatea. &0laton. Aşa fiind. ai avea puterea să faci ce vreiA upă cum se vede.8 Ci. unit. &0laton( Activitate de grup * în gruepe de c te patru. citiţi cu atenţie te. Aşa e.( nedreptatea e profit şi folos pentru cel ce o practică. le #ace. conceptul de dreptate al lui Platon di#eră 2n c3ip #undamental de ideile noastre despre dreptate. ci doar silnic.. ci ca pe o proprietate a 2ntre$ului stat 7. 7. ea ar ti / se pare / ceva ase/ mănător. în ce măsură consideri că educaţia.8 Pentru aceea. el să capete mai mult 7.ice nedreptătire. afl ndu-te în situaţia păstorului.ă ca nedreaptă şi imorală orice străduinp2 de a$onisire care 2ntrece măsura o-işnuită a $loatelor.. sta-il:. pe c4nd Platon consideră dreptatea nu ca pe o relaţie intre indivi.tele de mai sus şi precizează conceptele filosofice. 2nc4t să se ţină de calea dreptăţii şi să ai-ă tăria de a se 2n#r4na de la -unul altuia.. de care li/i ruşine. învăţătura este o soluţie pentru a preveni nedreptateaA $iteşte mitul lui ISges din dialogul Hepu-lica.

dar şi de ceea ce este 3prea puţin4. $u alte cuvinte. în consecinţă. &9sc-il( @ustiţia distri-utivă se va opune c3iar şi acestei e$alităţi ri$uroase din starea de natură. practicarea dreptăţii e. care vizează binele cetăţii în general. în mod voluntar. dreptatea se manifestă ca acţiune morală detiberată. el distinge dreptatea corectivă. iar celălalt in a le dis/ tri-ui după meritul "ecăruia. toţi. în ceea ce priveşte primul tip. omul se lasă condus nu de afecte &m nie. ci este c-iar e.. în cea de-a doua sa ipostază. Această posibilitate devine realitate dacă. c nd spre insuficienţă4. pe de-o parte. regret. în deciziile sale. Eirtuţile cardinale 7Cumpătarea.(. diferă şi de ceea ce poate fi 3prea mult4. pentru o comunitate politică4.clude at t 3e. sunt egali în faţa legii. Acest tip al dreptăţii statuează e$alitatea proporţională+ oamenii sunt egali numai în cazul în care au merite egale. meritele trebuie să fie adecvate bunurilor supuse distribuţiei. dreptatea e. Mic-ele @c-iavoni &!FFG-!8. ca medietate.8 In acest sens tre-uie inţeles acel pasa. Aristotel statuează 9e$alitatea numerică:+ în cetate. dreptatea &ca virtute( trebuie înţeleasă în dubla sa ipostază" ca 3a-itus &obişnuinţă(. şi dreptatea distri-utivă0 repartiţia avanta.e tuturor cetăţenilor #ără deose-ire.BCA />> $onceptul aristotelic al dreptăţii în sensul viziunii antice. pe de altă parte. filosoful distinge între dreptatea $enerală sau le$ală. milă. teoriile ulterioare de inspiraţie aristotelică vor fundamenta dreptatea pe cele două principii" al egalităţii 7le$ea tre-uie să #ie aceeaşi pentru top8 şi al ec-ităţii 7"ecare tre-uie să primească ceea ce i se datorea. şi dreptatea particulară. în primul caz. al lui Bsocrates in care ii laudă pe primii atenieni pentru că au ştiut să alea$ă cel mai -un dintre două #eluri de e$alitate+ unul consta in a impărti aceleaşi avanta. şi.-oinică şi 2nţelepciunea8 * $are dintre aceste virtuţi crezi că este cea mai importantă pentru viaţa socialăA h <oţiunea de dreptate a unei societăţi se sc3im-ă după timp.. 5ot astfel şi în cazul nedreptăţii" fiind deopotrivă 3ilegalitate şi inegalitate4.ustă4.ă8. în înţelesul ei de virtute. şi anume acea 3virtute civică4 &socială( sau 3dispoziţie de a efectua acţiuni care produc şi conservă fericirea şi elementele acesteia. p nă la ultimul cetăţean. Eite.PO6B. 0e de altă parte.ia ră. c4nd va " prac/ tica-ilă in societatea civilă0 7. 3omul devine bun şi îşi îndeplineşte bine funcţia proprie4. reptatea.elor şi a onorurilor se bazează pe principiul proporţionalităţii. dreptatea nu este o virtute oarecare şi nici c-iar o parte sau un substitut al vreunei virtuţi oarecare.presia 3virtuţii în întregime4. în general.loc4. şi pentru Aristotel9 dreptatea este o virtute. în ce priveşte natura ei. 0rin urmare. care vizează tranzacţiile dintre indivizi şi care are la bază principiul egalităţii. care vizează binele individual al cetăţenilor.primă efortul realizării ei ca 3dispoziţie -abituală ce păstrează linia de mi. Aristotel se pronunţă ferm în Politica+ pentru el constituţiile care nu respectă principiul ec-ităţii &a trata în mod egal indivizi egali din toate punctele de vedere şi în mod inegal indivizi inegali( sunt în mod necesar corupte.ces. de vreme ce omul este mereu tentat să 3oscileze c nd spre e. aceasta este 3viciul în întregime4 şi nu doar o parte a sa.. prin urmare.cesul4 &abuzul(. care este 3însăşi natura specifică a virtuţii4. prietenie etc(. 6umite şi 3specii de neegalitate4. cel al dispoziţiei -abituale. ură. &Vean-VacWues >ousseau( . în cazul dreptăţii particulare. c t şi 3insuficienţa4. în legătură cu relaţia dintre dreptate şi egalitate. ci este acea obişnuinţă datorită căreia. şi în acest sens dreptatea poate fi acceptată numai ca acţiune determinată de raţiune. $oncluzia filosofului este că. ca 3măsură . dreptatea nu este orice fel de obişnuinţă. ci doar de raţiune.

7.presiei 3dispoziţie morală4A In ce ar consta deosebirea dintre dreptate ca dispoziţie morală şi ca act . prietenul.8 e aici şi prover/ -ul+ 9 reptatea concentrea. $omentează şi e. Politica8 IustavMlimt &!:8. sis/ temati. c4nd indivi.tul relaţiei identitate-alteritate. &Aristotel. ne o#eră ceea ce nu ne putem o#eri noi 2nşine. &Aristotel..emplifica ideea că. nu in sens a-solut. "e că este vor-a de un om cu autoritate pu-lică. prietenia şi dreptatea ocupă un loc ne2nsemnat. Etica nicoma3lcă8 C 1>905A59A UI 0>I9596IA Fiecărei #orme de $uvernăm4nt 2i corespunde. şi că drepturile şi consideraţia tre-uie să "e di#erite. Fi de aceea ea este privită in $eneral ca o suverană a virtuţilor..a toate -unurile 7.te de mai sus şi selectează conceptele filosofice.. nu li se vor da cele mai -une instrumente celor mai no-ili. Bn aceeaşi măsură in care ii corespunde şi o #ormă de . in acest m-tiv. pentru că acolo unde cetăţenii sunt e$a5 şi interesele comune sunt numeroase. Această tendinţă exasperantă.emplifică ideea că 3egalitatea şi neegalitatea completă sunt nedrepte între indivizii care se deosebesc într-o singură privinţă4. &Aristotel... pentru că no-leţea nu/i #ace destoinici a c4nta la "aut0 ci va tre-ui să se dea instrumentul cel mai desăv4rşit artistului care va şti să se servească -ine de el..văluie omul:.ustiţie. nu numai pentru sine.. nu facem acelaşi lucru faţă de ceilalţiA $are este semnificaţia filosofică a e. &Marl 0opper( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică a unuia dintre cele două te. reptatea este o virtute a-solut desăv4rşită pentru că exercitarea ei este cea a unei virtuţi per#ecte0 şi este per#ectă pentru că cel ce o posedă poate #ace u..ată de Aristotel in #aimoasa 9doctrină a căii de mi.8 2n re$imurile tiranice. căci cel investit cu putere se a#lă in raporturi cu alţii şi prin aceasta intră in comunitate cu ei.E$alitate şl dreptate ■ DREPTATEA. potrivit superiorităţii meritelor.-!H!:(. Etica nicoma3ică8 C 1>905A59A UI M9>I5)E "e va motiva poate că puterea politică tre-uie să se 2mpartă 2n mod nee$al.e de #elul acesta. care este un al doilea eu. deşi în ce ne priveşte dorim respectarea drepturilor. "e de un simplu mem-ru al societăţii. Palas Atena Oamenii cu desăv4rşire #ericiţi şi su"cienţi lor 2nşişi nu au deloc nevoie de prieteni. deoarece e$alitatea şi nee/ $a3tatea completă sunt nedrepte intre indivi. VIRTUTE PERFECTA reptatea este o virtute per#ectă. dreptatea este sin$ura dintre virtuţi ce pare a O un -ine pentru altul..8 Pe l4n$ă acestea. sunt 2n mod necesar corupte. o #ormă de prietenie.ă in ea 2ntrea$a virtute:. 7. de virtutea sa şi in #avoarea altora.ustiţiarA 1ar deosebirea dintre egalitatea aritmetică şi egalitatea proporţionalăA $um diferă semnificaţia termenului 3egalitate4 în cele două cazuriA Argumentează. evident. 7.ii se deose-esc. ca unora ce se 2ndeletnicesc toţi cu aceeaşi artă. Căci mulţi pot practica virtutea in c3estiuni personale. &Aristotel( * $omentează ideea aristotelică despre necesitatea prieteniei în conte. dar sunt incapa-ili @BV #acă in cele privitoare Ba alţii. FH .i care nu sunt e$ali ori nee$ali dec4t 2ntr/o sin$ură privinţă. c3iar dacă toate celelalte ca3tăţi ar A e$ale şl c3iar dacă cetăţenii ar "eu totul asemănători. este una dintre sursele critic5or sale adesea #orţate la adresa lui Platan.8 acă s/ar :2mpărţi "aute unor artişti e$aM 2ntre ei. mani#est4ndu/se in #avoarea altuia0 aceasta 2ndeplineşte ceea ce este in #avoarea altuia. toate constituţiile in care e$alitatea şi nee$a3tatea sunt 2ntemeiate pe -a. ci in raport cu altceva.loc:. 7. e aceea tre-uie să Bm de acord cu Bias c4nd spune că 9exercitarea puterii de.80 or. pe c4nd in democraţie importanţa lor este maximă.. $um ai putea e. pentru că posedă de.

iar inegalităţile produse. mai precis instituirea principiului &ilegalităţilor permise. al cărei ideal este dreptatea distributivă. în primul r nd cei defavorizaţi. şi. $u alte cuvinte. precum şi de construcţia organizaţiilor4. #ăc nd astfel posibilă practicarea dreptăţii.primă esenţa dreptăţii ca ec3itate.' bazată pe 3egalitatea formală în faţa legii4 şi av nd ca scop restr ngerea forţei coercitive a puterii statului. pentru a-şi putea planifica in mod liber propriile activităţi.perimentului este ca participanţii să cadă de acord pentru 3o procedură ec-itabilă.ele unora să fie . @ub 3vălul de ignoranţă4. în viziunea adepţilor statului minimal.)R(#8 AU4US CO*8AQ. 0resupun nd că întemeierea dreptăţii sociale impune eliminarea subiectivităţii şi a arbitrarului.o?n RaLls problematizează mai ales temeiurile şi posibilităţile instituirii societăţii drepte. mai înt i.#. pentru ca fiecare. previne privilegiile 3legale4. o e. membrii ipotetici ai societăţii decid condiţiile unui nou contract. adevărata dreptate. bazată pe e$alitatea ridicată şi esenţială. încunoştiinţat fiind. iar caracterul general şi instrumental al acesteia o impune ca 3regulă formală4. generate în economia planificată de 3măsurile ad--oc4 &care conduc la 3distincţii de rang4(. Asemenea $odului rutier. 9i nu cunosc tradiţiile din care provin. libertate 0 -rumul către servitute% 3cţiunea reali#atoare a legilor este insă guvernăm ntul in genere% /uvernăm ntul este. este desc-is. să-şi planifice scopurile şi mi. care stabileşte doar condiţiile generale ale circulaţiei. . 0rincipala obiecţie adusă concepţiei lui >a\ls vizează dreptatea distributivă. @upremaţia dreptului are un dublu rol" pe de o parte. Ideea vălului de ignoranţă vizează eliminarea intereselor particulare care viciază dreptatea.ătr 1reptate formală şi supremaţia dreptului %rie'ric? 8aReA opune dreptăţii formale. 5emeiul statului de drept este legea. astfel înc t inegalităţile produse în societate să nu favorizeze 3anumiţi oameni în anumite moduri4.clude inegalităţile astfel înţelese. ci e. #iind considerat drept 3fundamentalist al economiei de piaţă4. 5otodată. A fost un critic sever al economiei centralizate pentru consecinţele acesteia asupra dreptăţii şi libertăţii în societate. 1reptatea nu e. întemeiat pe 3domnia Eegii4. nici c-iar propriile interese şi relaţii.ustificate prin avanta. $uvernăm4ntului samavolnic. cum ar fi cele legate de 3distribuţia veniturilor şi a bogăţiei. în mod organizat. opune statul de drept. ca şi de cei ai mar. vor putea să profite de ele. Astfel. care. garantează fiecăruia şanse obiective egale. căci nu este su)icient numai ca un cetăţean să poată practi" ca o meserie. trebuie să fie valabilă pentru o perioadă suficient de lungă.: &!:HH-!HH. el trebuie să aibă $i un c $tig de pe urma ei! nu a+unge ca omul să poată să"$i întrebuinţe#e )orţele. filosoful propune ipoteza unei societăţi aflate în 3situaţia originară4. permit intervenţia guvernării în distribuţia bunurilor în societate. nicidecum traseul strict sau culoarea maşinii pe o rută sau alta. permite 3acorduri drepte dacă părţile sunt ec-itabil situate şi tratate în c-ip egal ca persoane morale4.( Acest e.loacele de a le realiza+ apoi. legislaţie. pe de altă parte. a fost criticat deopotrivă de adepţii liberalismului.ponent al liberalismului a primit 0remiul 6obel pentru economie în !HG<. nu vor fi arbitrare dacă toţi cetăţenii. BegeZ 60 . regula formală îi constr nge pe guvernanţi să acţioneze în aşa fel înc t cei guvernaţi să 3prevadă cu o certitudine mulţumitoare felul în care autorităţile îşi vor folosi în diverse situaţii puterile coercitive4. accesul tuturor la posturi şi funcţii. el trebuie să găsească oca#ia să le aplice% &I. $ele două principii / al libertăţii si al inegalităţii / e.ele mai mari ale altora.R. trebuie anunţată în prealabil.POL&8&C3 .ercitare strictă a legilor $i păstra" rea lor! 2%%%.clude ca dezavanta. în beneficiul lor. respectarea regulii formale presupune c teva cerinţe obligatorii" în primul r nd. Lucrări "rinci"ale> 0 Constituţia libertăţii 0 -rept. care să ne asigure că principiile care vor fi acceptate sunt drepte4.ismului. de pildă. viitoarea lor poziţie socială. @copul e. %R(.

umată 2n următoarele două principii+ mai 2nt4i.ultat in ca.volt poate " re.( Acest filosof american este apreciat drept cel mai important teoretician al filosofiei politice şi morale din secolul al XX-lea.ate 2ntr/o ordine serială. pe de alta.primă dreptatea sau binele celor asistaţiA Argumentează.ul unor oameni di#eriţi. &Vean-VacWues >ousseau( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 61 .. 7. de vină pentru con#u. 7. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.a di#erite idealuri de dreptate şi e$alitate concrete.. e$alitatea şi recompensa pentru activităţile ce contri-uie la -inele comun.i 2n mod di#erit A le da unor indivi. Aceste principii #ormulea. 7. #lecare persoană care participă la o practică sau care e in#luenţată de aceasta are un drept e$al la cea mai lar$ă li-ertate. $omentează principiul egalităţii şanselor.O8* RA@LS &!H.ia curentă 2n tratarea conceptului de privile$iu şi a-u.. principalul reprezentant al idealismului în filosofia secolului al XlX-lea. sociologiei. Lucrări "rinci"ale> 1 -reptatea ca echitate C 6i-eralismul politic 1 O teorie a dreptăţii% h $el mai puternic nu este niciodată destul de puternic înc t să fie întotdeauna stăp nul. cei mai mulţi dintre noi nu vom putea niciodată interpreta un rol ca MerTl "treep.tul concepţiilor lui BaSeT şi >a\ls. com/ pati-ilă cu o li-ertate de acelaşi #el pentru toate persoanele0 şi. ca şi dreptăţii. în conte. Bn sensul domniei le$ii #ormale. şi 2ncercările de a reali. picta ca Picasso sau construi automo-ile ca QenrT Ford.'galitate $i dreptate C 12M6IA E9III "upremaţia dreptului. şi doar aparent paradoxal. "ă accentuăm că #lecare participant tre-uie să c4şti$e din ine$alitate.8 Potrivit celui de/a2 doilea principiu. 2n al doilea r4nd. este. '. de asemenea.ul #lecarul participant la ea. In ce măsură gratuitatea educaţiei sau îngri.8 Aceste principii tre-uie să #le aran. este necesar să/i trate. ine$alităţile sunt ar-itrare 2n măsura in care nu ne vom aştepta ca ele să conducă la avanta. pe de o parte.irii medicale minimale e.ul tuturor şi nu ne vor $aranta că posturile şi #uncţiile de care sunt le$ate sunt desc3ise tuturor. iar 2n #apt este incompati-ilă cu orice activitate statală care urmăreşte 2n mod deli-erat nivelarea materială sau de #ond 2ntre diverşi oameni şi că orice politică vi.i di#eriţi aceleaşi posi-ilităţi o-iective nu e totuna cu a le acorda aceeaşi şansă su-iectivă 7. oric4t de mult ne/am strădui..e 2nsuşirile naturale.. dacă nuşi transformă puterea în drept şi nu-şi sc-imbă ascultarea în datorie. $5-omas 6agel( Dicţionar 8e=el9 4eor= @il?elm %rie'ric? &!GG=-!:?!( / filosof german. al acestei situaţii este acela că e$alitatea #ormală Bn #aţa le$ii se a#lă Bn con#lict. Ca să o-ţii acelaşi re.intă opusul $uvernării ar-i/ trare.BaSeT. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31reptatea şi concurenţa pot avea puţine lucruri în comun+ este un elogiu adus concurenţei. al a-senţei de privile$ii le$ale acordate anumitor oameni desemnaţi expres de către autorităţi. Zo-n >a\ls. Avanta. O teorie a dreptăţii8 . este cea care $arantea.. o ine$alitate este admisă numai dacă există un motiv să considerăm că acea ine$alitate căreia 2i va da naştere o practică va acţiona 2n avanta. educaţionale etc.!-.8 Fanse e$ale produc re. A avut variate preocupări în domeniile economiei.ă dreptatea ca un compus din trei idei+ li-ertatea.urile ce decur$ din ea. 5n re.. să spui că nu sunt in stare să vadă deosebiri între persoane4 &#riedricBaSeT(.==.. politicilor sociale.ultat necesar.8 Con#lictul dintre dreptatea #ormală şi e$alitatea #ormală 2n #aţa le$ii. eşi oamenii sunt datori să/şi cultive şi să/şi exploate.ultate ine$ale.ă acea e$alitate in #aţa le$ii care repre. rumul către servitute8 C 0>I6$I0IIE9 1>905NLII UI I69IAEI5A59A Concepţia asupra dreptăţii pe care vreau să o de. cu primul prioritar #aţă de al doilea.4nd un ideal concret de dreptate 2n distri-uţie tre-uie să ducă la distru$erea supremaţiei dreptului.area celor defavorizaţi este considerată de unii filosofi nedreaptă. &#riedric.

a modului în care se poate face o asemenea sc-imbare sau asupra relaţiilor individ-societate. a fost necesară apariţia unei BSacint-e >igaud &!8FH-!G<?(. 2rganizarea socială este rezultatul unui contract. dacă e puternic.ele lui se prelin$e această minciună+ Eu. o 3operă artificială4. orice autoritate politică întemeindu-se pe acordul voluntar al indivizilor. In general. &0aul KalerS( . toţi oamenii erau liberi. dezvoltate mai ales de Vo-n EocTe. )n aspect particular al teoriilor contractualiste este recursul la o stare naturală. ii aparţin cuvintele" @tărui sunt eu.o?n LocAe9 starea naturală era caracterizată de o 3libertate perfectă4 şi guvernată de legea naturii. statul. stat-societate civilă. ci problema fundamentului societăţii sau a legitimităţii autorităţii politice. a fost determinată de dorinţa oamenilor de a duce o e. contracte sau garanţii politice(.ista nicio autoritate care să aibă puterea de a obliga la respectarea legii naturale. Fi care minte cu răcea/ lă0 de pe -u. anterioară stării sociale.dro/ -eşte0 dacă e sla-.BCA 592>II 02EI5I$9 M219>69 UI $2659M02>A69 @.istă o autoritate politică 3naturală4. 2amenii au anumite drepturi naturale inalienabile. pierim. Acestui suveran al #ranţei. respectiv faptul că nu e. întruc t în starea naturală nu e. Acestea nu pun problema istorică a originii societăţii. Ea începutul epocii moderne. contractualiştii combat" a( concepţia potrivit căreia puterea este un fapt arbitrar+ b( concepţia aristotelică a statului ca instituţie naturală şi c( teoriile dreptului divin al regilor.I. eu sunt poporul. $u alte cuvinte. paşnică4 şi de convingerea că numai în condiţiile ei pot fi evitate stările de conflict pe care abuzul de libertate originară le-ar putea provoca. independenţi.eoriile politice sunt reflecţii sistematice asupra naturii şi scopurilor guvernăm ntului. ne . 5-omas Bobbes şi VeanVacWues >ousseau. fără nicio constr ngere fizicăA 5eza principală este aceea că statul sau guvernăm ntul legitim reprezintă produsul artificial al acordului voluntar al unor agenţi liberi. &K. statul nu este anterior indivizilor. r Este o dorinţă stranie aceea de a căuta puterea şi de a pierde li-er/ tatea. care va fi caracterizată de supunerea faţă de autoritatea politică. nu va mai exista stat. Astfel. 5recerea la starea socială. nu există li-ertate0 c4nd va domni li-ertatea. cum sunt dreptul la proprietate.PO6B. &#riedric.plică traiul comunitar al oamenilor prin faptul că ei preferă să trăiască mai bine dec t în starea naturală &caracterizată mai ales de o insecuritate generală(. concepţiile contractualiste e. nu un dat pozitiv. întrebarea este următoarea" ce îi determină pe oameni să se supună autorităţii.istenţă 3mai confortabilă. asupra situaţiilor în care se impune sc-imbarea instituţiilor politice.6ietzsc-e( C4t timp există stat. egali. la viaţă şi fericire. putere-legitimitate etc. sigură. în cadrul ei. cele mai influente au fost teoriile contrac/ tului social. #iind rezultatul unui contract social originar. care conferă guvernanţilor puterea pe care o au şi legitimitatea acesteia. &#rancis %acon( "tatul este cel mai rece dintre monştrii reci. supranumit >egele @oare. 5eoriile contractului social . 0entru . Eenin( "tatul. Iuvernarea are drept funcţie proprie prote. Acestea sunt anterioare atribuţiilor statului şi nu pot fi negate în mod legitim de nici o organizare socială. 6udovic al MlE/lea. în ultimă instanţă pe libertatea şi responsabilitatea ori$inare ale fiecărui individ.area drepturilor individuale naturale &care nu depind de convenţii.

apel nd la convingeri şi idealuri morale precum dreptatea. scindare. 9l credea că. deoarece oamenii au înţeles că este în folosul lor să spri. psi-ologie / scindarea facultăţilor mentale+ * sociologie. @ă presupunem că eşti un adept al contractualismului. Dicţionar Alienare / înstrăinare.8eorii politice moderne $i contemporane puteri capabile să-i oblige pe oameni să respecte regulile.plicăm apariţia guvernăm ntului şi supunerea indivizilor faţă de autoritate. "ecare reintră in primele sale drepturi şi işi recapătă li-ertatea naturală. ' %acon.8( / filosof englez. Contractul social8 Activitate de grup * $itiţi cu atenţie următorul te. este posibil să e. prin re. 5ermenul are semnificaţii specializate în diferite domenii" * drept / transferul titlului de proprietate de la un proprietar la altul+ * medicina. * Identificaţi problema abordată. ele sunt pretutindeni aceleaşi.e de orice #orţă comună persoana şi -unurile "ecărui asociat şi prin care "ecare.e. arăta el. prin care indivizii renunţă la dreptul originar nelimitat în favoarea unui om sau unui grup de oameni care vor avea o putere suverană. prin concordanţa dintre instituţiile politice. ci doar prin raportare la circumstanţele locale. nici naturală. Eenin. deşi pro/ -a-il că nu au #ost niciodată enunţate #ormal. pe de altă parte. care nu este. să răspunzi la următoarele întrebări" %inele şi răul sunt naturale sau convenţiiA 2mul este originar bun sau răuA Analizează semnificaţia filosofică a următorului te. Clau.erS.plicit teoria contractului social. în plus. * >eveniţi asupra acestora în funcţie de soluţiile celorlalţi.t" . $onstituirea acesteia presupune un acord voluntar.ustificată.istenţa lor. * 0recizaţi care este soluţia anticipată în acest fragment * 0rezentaţi întregii clase rezultatele obţinute. Atunci starea primitivă nu mai poate dăinui şi $enul uman ar pieri dacă nu şi/ar sc3im-a #elul de a ". în acest sens. şi atitudinile şi interesele 3naturale4 ale oamenilor. inc4t cea mai mică modi"care le/ar #ace inutile şi le/ar anula e#ectele0 ast#el inc4t. nimeni.t. nicio formă de guvernare nu poate fi . pier.uns 2n stadiul c4nd o-stacolele care 2mpiedică răm4nerea lor 2n starea de natură tra$ mai mult 2n cum/ pănă. să nu se supună totuşi dec4t sieşi şi să răm4nă la #el de li-er ca 2nainte. Aceste clau. faţă de societate sau lume etc. &Vean-VacWues >ousseau. separaţie. ci este umană. aşadar.scriitor francez. acesta fiind considerat improbabil din punct de vedere istoric. 2ean-VacWues >ousseau( 2rganizaţi în grupe. fără a fi nevoie de ideea contractului social. pe baza unor principii abstracte &cum este cel al contractului social(. pactul social "ind vio/ lat. )avi' 8ume a respins în mod e. Ka. şi anume alienarea totală a "ecărui asociat cu toate drepturile sale la 2ntrea$a comunitate.ine o autoritate care poate impune respectarea 3regulilor de dreptate4. pe de o parte. pur şi simplu. #rancis &!F8!-!8. .ele acestui contract sunt ast#el determinate prin natura actului.Asocierea civilă este cel mai voluntar act din lume+ fiecare om fiind născut liber şi stăp n pe el însuşi. nici divină. din perspectiva contractualismului. Argumentează pro sau contra in raport cu această idee. 0aul &!:G!-!H<F( .<( / revoluţionar rus+ conducător al 0artidului %olşevic şi fondator al )niunii @ovietice.e se reduc -ine2nţeles la una sin$ură. filosofia politică / înstrăinarea subiectului faţă de comunitatea sa. ţi se cere să elaborezi o strategie pe care indivizii ar trebui s-o urmeze în situaţia in care statul îşi depăşeşte prerogativele stabilite prin contract 9laborează un minieseu în care. sub nici un prete. 6' Aplicaţii $ontractualismul a fost apreciat de un g nditor drept o doctrină a 3voinţei şi artificiului4. unindu/se cu toţi. C $EA)Y9E9 $265>A$5)E)I @2$IAE A $ăsi o #ormă de asociere care să apere şi să prote.ă contractul social.t" Presupun că oamenii au a. Kladimir Ilici &!:G!-!H. Iuvernăm ntul a apărut. nu poate să-! supună fără acordul său4 Zean-VacWues >ousseau(. pretutindeni admise şi recunoscute tacit0 de aşa manieră că. dec4t #orţele pe care "ecare individ le poate 2ntre-uinţa pentru a se menţine 2n această stare. Aceasta este pro-lema #undamentală pe care o soluţionea.4nd li-ertatea convenţională pentru care renunţase la prima.

în ultimă instanţă. J . colectivismului. 2riginile liberalismului modern sunt identificate. 9. norme-cadru ale acţiunii individuale sau colective.ercitarea constr ngerii sociale este . altfel spus. totalitarism.istenţei unei misiuni superioare a statului nu este dec t primul pas. în acest sens. subliniază dreptul de a considera că o anumită opinie este adevărată at t timp c t nu a fost infirmată. 9ste recunoscută însă necesitatea constr ngerilor şi importanţa datoriilor fiecare este obligat să respecte o anumită linie de conduită faţă de ceilalţi.istenţa colectivă.ercitarea constr ngerii nu este legitimă dec t atunci c nd vizează în mod direct prevenirea unei lezări sau vătămări concrete a drepturilor şi libertăţilor individuale. lăs nd pe fiecare să trăiască cum vrea. să nu aducă daune intereselor altuia şi să suporte partea care-i revine 3din ostenelile şi sacrificiile pe care le reclamă apărarea societăţii ori a membrilor săi de pre. în acest sens. sisteme de valori. reguli ale . %4 . Motivul central este revendicarea drepturilor şi libertăţilor individului împotriva oricărei forme de putere autoritară şi opresivă. în acest sens. idealuri. c tă vreme nu aduce nicio vătămare altei persoane. dar sigur.imă a liberei opţiuni nu sunt însă scopuri. acceptarea e. 0entru liberalism. 1e aceea. puterea nu are dreptul de a decide nici ce este binele general. Kalorile liberale fundamentale * libertatea individuală+ * creativitatea individuală+ * responsabilitatea şi independenţa personală+ * respectul drepturilor individuale+ * egalitatea în faţa legii. pe drumul spre despotism. altfel s-ar transforma în autoritarism. societatea &puterea( trebuie să ma.istă niciun temei suficient. absolutismului şi.BCA C]. elemente ale unui mod de a organiza c t mai bine e. Principiul li-eralismului modern subliniază că e. $u alte cuvinte. ideologiile intolerante şi regimurile totalitare sunt denunţate deoarece pretind că îi pot arăta individului ce este bine pentru el şi recurg la practica de a face 3bine4 cu forţa. nu invers.ocului social. Minimizarea constr ngerii şi amplificarea ma.imizeze li-ertatea individuală. oricărei forme de tiranie. numai individul însuşi are competenţa de a stabili care este binele lui propriu. nici ce este binele individual+ nu are dreptul să impună modele de comportare. în sens larg. doctrina care atribuie cea mai mare valoare libertăţii individuale. în general. ingerinţe în sfera libertăţii individuale.udicii şi maltratări4 7 espre li-ertate8.PO6B. de regulă. $rezul g nditorilor liberali poate fi formulat astfel" li-ertatea 2n$ă/ duie puterii să existe. ci instrumente fundamentale. &1emocnt( ralpoMc * vizează reducerea puterilor statului la protecţia drepturilor şi libertăţilor individuale+ * se opune ideii de stat providenţaI0 * indivizii sunt liberi să îşi urmărească propriile interese c tă vreme nu afectează drepturile şi interesele celorlalţi. 6u e.. liberalismul pune accent pe failibilism şi toleranţă şi respinge scepticismul şi relativismul. Eiberalismul individualist 6i-eralismul este. 0entru li-eralismul -ritanic individualist.o?n Stuart Mfll. în dezbaterile politice legate de >evoluţia engleză din !8:: şi în filosofia politică a lui Vo-n EocTe.ustifice încălcarea acestui principiu sau.ustificată doar în sens negativ / pentru a împiedica vătămarea altcuiva. )n alt izvor al acestora este acceptarea ideii că o singură persoană poate deţine Adevărul. reprezentat de . * 3@fera potrivită libertăţii umane4 este o nofiune clarăA * 0ot fi determinate graniţe precise între Hpaţiul privat şi cel publicA Caracteristica li-ertăţii este dreptul de a vor-i desc3is0 insă e $reu de cunoscut momentul oportun. liberalism economic * proclamă libera concurenţă şi neintervenţia statului în economie+ * are ca principiu fundamental proprietatea individuală. nici alte interese sociale superioare sau vreo misiune a statului. nici aşa-numitul Bine $eneral. dar respinge dreptul de a sustrage opinia respectivă oricărei critici. care să . intoleranţă. se opune socialismului.

în concluzie. este autoapărarea0 unicul ţel in care puterea se poate exercita. a propriului trup şi spirit. limitate şi.8 Există o s#eră de acţiune 2n care societatea. sau va G constr4n$erea morală a opiniei pu-lice. 2 &!:?<-!H=. Asupra lui 2nsuşi. de regulă gratuit.( 0uterea absolută îndepărtează de morală4. asupra oricărui mem-ru al societăţii civili. dacă 2i atin$e şi pe ceilalţi. 2n mod le$itim. 0entru ei. 6i-ertă)e sunt toate condiţionate.. statul asistential este o formă de încălcare a drepturilor celor care sunt puşi să plătească impozitele pe baza cărora se formează veniturile folosite pentru realizarea politicilor de asistenţă. dacă nu este limitată. 7... indi#erent dacă mi.ercită prin acţiuni şi decizii arbitrare şi ne îndepărtează de moralitate. în special puterea guvernăm ntului. Opu/ sul+ Putere asupra altuia. indiferent de forma de guvernăm nt. prin urmare. a-so/ lută. 7.locul #olosit va G #orţa G. C 0>I6$I0I)E EI%9>AEI@M)E)I I61IKI1)AEI@5 "copul acestui eseu este de a a#irma un principiu #oarte simplu. "uaspectele care 2l privesc doar pe el 2nsuşi. libertatea absolută de opinie şi de atitudine.e pe de/a 2ntre$ul raporturile -a. întruc t revendică drepturile şi libertăţile individului împotriva oricărei forme de coerciţie arbitrară.istă de dra$ul li-ertăţii nu este autoritate. liberalismul este considerat de unii autori doctrina poli/ tică modernă a li-ertăţii. precum sănătatatea şi învăţăm ntul. 5ocmai din acest motiv. una dintre tezele principale ale acestuia se referă la necesitatea de a limita şi controla orice putere care poate acţiona în viaţa socială. iar ramura minar3iş/ tilor limitează legitimitatea guvernăm ntului la funcţii precum protecţia poliţienească şi apărarea naţională.#orma pedepsei le$ale.ate pe constr4n$ere şi control dintre societate şi individ. aceasta se 2nt4mplă numai cu participarea şi acordul lor sincer. ca #iind intru totul 2ndreptăţit să $uverne. la in$erinţe 2n s#era de acţiune a oricăruia dintre ei. &Vo-n @tuart Mill. Eord Acton aprecia în acest sens" 30uterea tinde să corupă şi puterea absolută corupe în mod absolut &. individual sau colectiv. su. @tat asistential &3stat-providenţă4( / e. ine$ale. se e.ică. "tatul nu poate să #acă niciodată ceea ce 2i place in propria s#eră0 este 2n$ră/ dit de tot #elul de le$i. libertatea de g ndire şi de spirit. 6i-ertatea+ Putere asupra ta.ate. espre li-ertate8 Autoritatea care nu su-.. &Eord Acton( 1icţionar Eibertarianism / doctrină politică din secolul al XX-lea+ ramura anar3iş/ tilor consideră că orice guvernăm nt este nelegitim.( / istoric Aplicaţii 0entru Vo-n @tuart Mill. este acela de a impiedica vătămarea altora. Eord Acton englez. individul este suveran. Identifică alte forme ale libertăţii umane şi arată dacă. %5 . dec t silind pe fiecare să trăiască aşa cum li se pare celorlalţi că ar fi bine4 &Vo-n @tuart Mill(. Acest principiu este următorul+ unicul scop care 2i 2ndreptăţeşte pe oameni. spre deose-ire de individ. independenţa lui este. este intere/ sată numai 2n mod indirect 7sau c3iar deloc80 ea cuprinde acea parte din viaţa şi conduita unui om care nu/' atin$e dec4t pe el 2nsuşi sau.istenţa statului asistential este acceptată de cei mai mulţi g nditori şi politicieni.ată suGcient at4t 2mpotriva c4rmuirii..presie prin care sunt desemnate sistemele sociale în care statul intervine direct în viaţa economică a ţării pentru promovarea intereselor cetăţenilor. "tatul in care li-ertatea este prote/ . Acesta este contestat în mod categoric numai de libertarieni.. de drept. 2mpotriva voinţei sale. aşa cum aprecia Mill..8 aceasta este s#era potrivită li-ertăţii umane.8 "in$urul aspect al conduitei unui om pentru care el poate G tras la răspundere de către societate este cel privitor la ceilalţi. în prezent. c4t şi a poporului este statul ideal. Argumentează pro sau contra" libertatea nu este un ideal care ar trebui atins c ndva în viitor. e.8eorii politice modeme $i contemporane 6umeroşi g nditori subliniază că puterea. ci #orţă. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere şi unele dintre implicaţiile sale" 32menirea are mai mult de c ştigat lăs nd pe fiecare să trăiască cum crede el că e mai bine. prin politici sociale prin care se urmăreşte asigurarea unor servicii de bază. libertatea înclinaţiilor şi a năzuinţelor etc. ci o practică şi o premisă fundamentală pentru atingerea scopurilor pe care şi le propun oamenii. li-er şi voluntar 7. 3sfera potrivită libertăţii umane4 cuprinde" domeniul lăuntric al conştiinţei.. societatea în care sunt încălcate este într-adevăr lipsită de libertate.

în mod sistematic.unge. că individualismul şi colectivismul sunt principii opuse ale teoriei şi practicii politice. intereselor generale. în cele din urmă. fiind 3absorbit. un loc central 3individului4. pentru ca mai apoi să le atace şi să le distrugă pe toate celelalte. împreună cu familia şi prietenii săi4. de pildă. prin pledoaria în favoarea unor drepturi umane de bază. guvernăm ntul limitat sau ideea potrivit căreia societatea este constituită de indivizi în vederea satisfacerii unor scopuri preponderent individuale. a prote. în rumul către servitute. atitudini şi doctrine care acordă. 5rebuie reţinut că individualismul şi colectivismul nu se regăsesc ca teorii politice de sine stătătoare. comunismul este considerat de BaSeT 3cea mai importantă specie de colectivism sau planificare4. %rie'ric? Au=ust von 8aReA argumentează. * 9laboraţi un eseu despre comunism av nd ca punct de plecare filmul rom nesc Blestemată ăi.. %% .plicit cu liberalismul.clusiv cu referire la indivizi.. 9laboraţi o recenzie pe care să o prezentaţi întregii clase" X 0aul Ioma. de egoism4. unicitate şi autorealizare a individului la libera iniţiativă. poate fi identificat în lucrările de filosofie politică un individualism metodolo$ic. pune accent pe colectivitate şi pe interesele colective. adesea în dauna celor individuale. Acest sentiment seacă 3izvorul virtuţilor publice4. la fundamentul lui. Marea provocare a individualismului răm ne ameninţarea pe care o reprezintă pentru viaţa publică. 1e asemenea. a maselor. Ale5is 'e ocBuev&lle scria în espre democraţie in America+ 3Individualismul este &.( un sentiment cald şi moderat. * $itiţi una dintre lucrările următoare. în sc-imb. care îl predispune pe cetăţean să se izoleze de mulţimea semenilor şi să stea la o anumită distanţă. în acest sens. lăs nd 3marea societate în seama ei4. 5nde scurte.plicaţie în ştiinţele sociale trebuie să fie formulată e. în aşa fel înc t individul aproape dispare sub presiunea colectivităţii. individualismul este apărat. c t mai ales ca principii sau idei generale care stau la baza unor teorii sau a unor sisteme politice. ce este un ansamblu social înseamnă a a. G3erla X 0aul Ioma. în diverse forme doctrinare. în perioada contemporană. de la ideile romantice de individualitate. ca principiu fundamental al acestuia. Aşa cum am văzut. * 2rice mulţime de oameni este un grup socialA * Analiza unui grup are ca punct de plecare indiviziiA 0ortofoliu * 9laboraţi un studiu despre co munismul rom4nesc în care să descrieţi" X situaţia proprietăţii private X rolul partidului unic X sistemul planificării centralizate X cultul personalităţii T fenomenul C4ntarea Hom4niei X persecuţiile politice. 0entru el. consideră că apărarea acestei doctrine este esenţială pentru politica liberală. individualismul îşi are originile în creştinism şi filosofia clasică a Antic-ităţii şi se bazează pe 3respectul pentru individ ca om.BCA >mr Individualism şi colectivism Bndividualismul se referă la o mare varietate de idei. Ea r ndul lui.PO6B. $olectivismul. Fenomenul Piteşti X $onstantin 6oica... Colectivismul este acea perspectivă asupra vieţii sociale şi a acţiunii politice care. adică recunoaşterea valorilor şi gusturilor acestuia drept criterii supreme în sfera sa personală &. unor idealuri de distribuţie egalitară.ării libertăţilor şi intereselor fundamentale ale indivizilor sau a respectului datorat persoanei. precum Marl 0opper. în măsura în care poate duce la slăbirea legăturilor sociale. în filosofia politică. individualismul este corelat uneori în mod e. Culoarea curcu/ -eului &^^ X Kirgil Ierunca. potrivit căruia orice e. în cele din urmă. Hu$aţi/vă pentru #ratele Alexandru X Monica Eovinescu. subordonează individul binelui colectiv. )nii autori. 2nc3isoare. la indivizi. printre altele.( şi credinţa că este de dorit ca oamenii să-şi cultive talentele şi înclinaţiile individuale4. A arăta.

a sclavă 2n ad4ncul inimii0 este sclava -unăstării sale şi omul care să o 2nlănţuie poate să apară oric4nd. popoa/ rele au a. Ale.e e#orturile sociale. caracterizată prin naţionalism e. nici proprietate privată. care pot " #urni.ercitarea puterii politice sunt pentru mulţi ţeluri esenţiale..ată societatea. antiindividualism.. în care nu ar e.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în filosofie. depinde de un număr mare de lucruri. %enito &!::?-!H<F( / conducătorul Italiei între !H.ă de li-eralism şi individualism prin dorinţa de a or$ani. Pe scurt.ă locul "ecarei nevoi a unei persoane. printr/o ordine -ună. violenţă..a ansam-lul socie/ tăţii şi toate resursele 2n vederea atin$erii acestui scop unitar şi prin re#u. Mussolini. ' Arendt. 5ocWueville. 5otalitarism / regim politic în care puterea aparţine în mod absolut unei persoane sau grup de persoane+ regim bazat pe e. a unei poliţii secrete.ă să "e or$ani. ci numai ca o ierar3ie de scopuri. ca şi #ericirea unui om. <u poate ti exprimată cu adevărat ca un scop unic. arată prin . O naţiune care nu cere $uvernului său dec4t să menţină ordinea este de. o scară cuprin. 3.ista nici clase sociale. Asta nu 2nseamnă cu si$uranţă că popoarele tre-uie să dispreţuiască pacea pu-li/ că. 2n vederea căruia urmea. Bunăstarea unui popor. în literatură. ar toate se di#e/ renţia. ei sunt totalitari in 2nţelesul deplin al acestui cuv4nt nou. 1ob ndirea şi e. c t şi asupra maselor care reclamă dreptul de a aservi minoritatea ma. rumul către servitute8 "unt de acord că pacea pu-lică este un mare -ine. &Ale.t. a unui monopol guvernamental &economic. este de o-icei descris 2n mod va$ prin #ormule precum 9-inele comun: sau 9-unăstare $enerală:. definitorie pentru orice sistem totalitar. precum opinia. Aplicaţii %7 .e.ilor. cum ar fi -inele $eneral. Banna. Ma. sau @nteresul pu-lic:.tremist. ce insoţesc ceea ce 2n teorie numim colectivism.ul de a recunoaşte s#ere autonome in care primea.istenţa unui partid unic. tot ceea ce e doar lăuntric. la teroarea totală &BannaArendt(. Bunăstarea şi #eri/ cirea a milioane de oameni nu pot G c4ntărite pe o -alanţă unică. totuşi insepara-ile.orităţii. comunism.is de 5ocWueville( 1icţionar $omunism / sistemul social. #ascism etc. respingerea democraţiei şi a liberalismului. C 6A5)>A $2E9$5IKI@M)E)I i#eritele tipuri de colectivism. şi !H<?.oritatea are dreptul de a constr nge minoritatea să respecte ordinea. dar nu 2nseamnă nici că aceasta tre-uie să le "e su#icientă. 1espotismul nu are nici un drept.( are caracter individual şi nu poate fi supus în c-ip legitim puterii sociale4 &%en.ă scopurile indivi. poate duce la ani-ilarea oricărei delimitări între sfera publică şi cea individuală şi.BaSeT. se deose-esc intre ele prin natura ţelului către care vor să diri.is de &!:=F-!:FH( / g nditor istoric şi scriitor francez. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3libertatea în toate / în religie.ătoare de valori pe care se #ixea.i prea mult pentru a vedea că aceşti termeni nu au un 2nţeles su#icient de clar pentru a 2ndrepta lucrurile pe #ă$aşul unul anumit curs al acţiunilor. informaţional(. 9videnţiază problema filosofică abordată in te. 1in această perspectivă.&!H=8-!HGF( / teoretician politic american de origine germană.uns la tiranie. #ascism / ideologie apărută în 9uropa după 0rimul >ăzboi Mondial. 9laborează un eseu în care. liberalismul nega statul în interesul individului+ fascismul reafirmă statul drept adevărata realitate a individului4 &%enito Mussolini(.8eorii politice moderne $i contemporane 9. tot ceea ce în manifestarea opiniei nu dăunează altuia &.istă însă şi o corelare semnificativă între idealul colectivist şi totalitarism" a căuta cu orice preţ realizarea unor scopuri colective. preconizat de teoria mar. în cele din urmă. plec nd de la următorul te.ce se distinge un liberalist individualist de un susţinător al colectivismului.istă. <u este nevoie să re#lecte. adoptat pentru a descrie e#ectele neaşteptate.amin $onstant(. etatism. cultural. 9"copul social: sau 9ţelul comun:. să analizezi relaţia stat-putere-individ-libertate" 3@tatul este absolutul faţă de care indivizii nu sunt dec t relativul. în industrie.ate 2ntr/o in#inită varietate de com-inaţii. in politică+ iar prin libertate înţeleg triumful individualităţii at t asupra autorităţii ce ar vrea să guverneze despotic. totalitarism. &#riedric. dar nu vreau să uit că. 1ar tot ceea ce nu tulbură ordinea.

iar acordul cetăţenilor poate fi obţinut prin manipulare sau c-iar prin constr ngere. în plus. respectiv la temeiul acesteia. nu din afara organizării sociale.a tuturor celorlalte.sistemul electoral ma. respectiv să nu o conteste.istă două mari tipuri de sisteme electorale" .emplu. ca rezultat al acţiunii unor forţe impersonale. ci puterea sau autoritatea politică. dar pretutindeni e in lanţuri.PO6B. iar locurile din 0arlament. acestora li se delegă autoritatea de a-şi reprezenta alegătorii şi de a lua decizii în numele lor şi pentru ei+ * e. ei înşişi refuză de multe ori să ia parte la o asemenea consultare &cum se înt mplă.sistemul electoral cu reprezentare proporţională &are mai multe forme+ cea mai des înt lnită este aceea bazată pe liste de partid" alegătorii votează una din listele propuse. pentru niciuna dintre acţiunile sale. aceea a dezacordului posibil între libera voinţă a indivizilor şi deciziile puterii. cele care fac apel la tradiţie şi cele care fac apel la consimţăm ntul raţional al cetăţenilor. îşi pierde legitimitatea.BCA ' 0)59>9 UI E9II5IMI5A59 6iTolai IaroşenTo &!:<8-!:H:(. nu este vizată ordinea socială în ansamblu. în sensul că ordinea este de fapt rezultatul opţiunilor libere ale agenţilor sociali / idee centrală însă în cadrul teoriilor politice moderne. în cadrul teoriilor contemporane despre legitimitate. este evident că niciodată nu poate fi vorba de acordul tuturor cetăţenilor. puterea nu se poate prevala de nimic în afară de consimţăm ntul cetăţenilor. dimpotrivă. în cazul alegerilor sau al unor referendumuri(. nici necesară. altfel puterea lor nu va fi acceptată în mod liber de către cetăţeni. puterea se poate aliena. în cadrul dezbaterilor apare tot mai mult problema le$itimităţii. #iind rezultatul unei convenţii. C 59M9I)E E9II5IMI5NLII Omul s/a născut li-er. Ce o poate #ace să fie le$itimă1 Cred că pot răspunde la această 2ntre-are. Ordinea socială este insă un drept s#4nt.. ordinea socială era văzută ca refle. aceasta din urmă fiind înţeleasă ca rezultat al acţiunii divinităţii sau. se atribuie în funcţie de procentele obţinute(.onierul * $are credeţi că este semnificaţia acestei imagini din perspectiva concepţiei lui >ousseauA /. se diferenţiază. aceasta se referă la legitimitatea ordinii sociale e. $orelaţia dintre libertatea individuală şi legitimitate generează o problemă specifică. în sens restr ns. al ordinii sau armoniei cosmice. să i se supună în mod voluntar. în realitate. acest drept nu vine nicidecum de la natură. încep nd cu teoriile politice moderne. care stă la -a.otuşi. Pri. Acestea din urmă sunt legitime numai dacă nu o afectează în niciun fel pe prima. în principal. 2 consultare a acestora pentru toate situaţiile şi deciziile nu este nici posibilă. de e. 0e de altă parte. de pildă. Cum s/a produs această sc3im-are1 <u ştiu. la acel ceva care face ca membrii societăţii să o respecte. 9ste vorba de acordul sau consimţăm ntul liber al cetăţenilor faţă de principiile de bază ale organizării şi guvernării statului. $u alte cuvinte..oritar &cursa electorală este c ştigată de candidatul care primeşte cel mai mare număr de voturi(+ . în sens larg. ci este 2ntemeiat pe convenţii. Pro-lema e dea şti care sunt aceste convenţii. .istente la un moment dat. 0entru cele din urmă. în mod tradiţional. 5oate formele de guvernăm nt au nevoie de legitimare. 6iciuna dintre aceste interpretări ale ordinii cosmice nu putea fi corelată cu ideea că ordinea socială presupune libertatea individuală. însăşi legitimitatea puterii poate fi o c-estiune convenţională. izvorul legitimităţii oricărei instituţii sau norme politice este intern.fZ -------------------------------------------@istemele electorale &sistemele de vot( * mecanismele prin care se selectează reprezentanţii unei grupări+ * prin vot. . 1acă o face.

Contractul social8 .Iean-VacWues >ousseau.

Ma.te" a( Puterea celor tineri stă 2n #aptă. Pentru ca #orţa să nu ducă la autocraţie este necesar ca utili. sunt nedrepte. inoportune. Ori$inea şi sensul istoriei8 e grup $itiţi cu atenţie următoarele te.psi-olog şi filosof e.Putere şi le$itimitate "tatul constituie. 30uterea care tine la un loc cetăţile şi pe oameni este nobila păstrare a legilor4 &9uripide(. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. le$e şi le$itimitate. respectul intelectual #aţă de sursa le$itimităţii.diei. asemenea uniunilor politice care l/au precedat in istorie. * Analizaţi relevanţa acestor te. absolutism. Principele8.4ndu/se in consensul populaţiei0 cea nele$itimă mani#estă #rică #aţă de popor. Ma.iţia printr/o teroare cresc4ndă. 6e$itimi/ . 9laborează un eseu în care să susţii un punct de vedere personal privind corelaţiile dintre li-ertate. o vocaţie şi o pro#esie8 O putere le$itimă poate $uverna #ără #rică.( / scriitoare americană de origine c-ineză. prin ne2ncredere şi #rică. !HF.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. <:=<=8 a. $are crezi că sunt cele mai importante asemenea motivaţiiA 1ar cel mai important dintre cele trei temeiuri menţionateA 9videnţiază problema filosofică a următorului punct de vedere" 3$el mai rău lucru la care se poate aştepta un principe din partea unui popor care îl duşmăneşte este să fie părăsit de acesta4 &6iccolo Mac-iavelli. &Marl Vaspers. &$-arles $aleb $olton( * 1eterminaţi pentru fiecare in parte semnificaţia specifică a termenului putere. Bntelectul 2l poate #oarte uşor contesta.. 6i-ertatea politică nu este #ructul intelectului pur. . Reber. $-arles $aleb &!G:=-!:?. * 0rezentaţi întregii clase rezultatele obţinute.emeiul le$itimităţii este oric4nd 2ndoielnic.istenţialist german. Marl &!::?-!H8H( . 5an. &9uripide( b( Aceasta este puterea / să ţii 2n m4ini Mea altcuiva şi să i/o arăţi. 2ncre. a celor -ătr4ni 2n c3i-.( / scriitor britanic. AmS &n.unsuri numai pentru a evita răul a-solut. Acolo unde le$itimitatea dispare.8 orice tip de le$itimitate este permanent expus prime. -a. ce prin 2ncredere creea.intă nea. le$itimitatea răm4ne sin$ura cale $raţie căreia omul poate trăi #ără #rică şi care permite corectarea erorilor. ' $olton. este distrusă şi li-ertatea.area ei să "e le$itimă <umai prin le$itimitate există li-ertatea. Pentru ca statul să existe. * >eveniţi asupra acestora în funcţie de soluţiile celorlalţi. Această teză enunţă un punct de vedere asupra legitimităţiiA Argumentează-ti punctul de vedere. ci este dependent de le$itimiste. suscepti-il dea" o-iectul criticii 7. proprii re$imului despotic. 1icţionar Autocraţie / formă de guvernare în care puterea este concentrată în m na unei singure persoane sau a unui singur grup+ tiranie.8 Conştiinţa le$itimităţi& acceptă mari nea. propria violenţă st4rnind violenţa celorlalţi0 din #rică aceasta caută să/şi asi$ure po. Reber. 2ntruc4t sin$ura opţiune care există este cea dintre le$itimitate şi despotism. pentru că prin ea #orţa este 2ncătuşată. &!:8<-!H.tea este ca o #ormulă ma$ică.( / scriitor grec.Br.uinţă.is+ considerate le$itime8 a constr4n$erii. &c. e aici.=( / economist şi sociolog german. 3autoritatea dată de neobişnuitul -ar al unei persoane &c-arisma(4 şi 3atitudinea de supunere in îndeplinirea îndatoririlor legale4.at pe instrumentul exercitării le$itime 7mai -ine . 7. Epoca noastră o vede 2n ale$eri şi voturi. in#init de multe aspecte pre. la r4ndul ei. care $enerea.. Vaspers. ast#el că #rica devine starea de spirit #undamentală a tuturor. $el din urmă se bazează pe 3motivaţii puternice4 ale cetăţenilor. tre-uie aşadar ca cei dominaţi să se supună autorităţii celor ce se pretind a alaun moment dat dominatorii.otuşi.. violenţa. 9uripide. 2n stările de lucruri le$itime. &Ma. ..te pentru înţelegerea conceptului de putere politică. teroarea şi #rica. Politica. .ă o ordine indispensa-ilă0 sele$alitatea este domnia violenţei. &AmS5an( c( Ca să a#lăm durerile provo cate de putere tre-uie să mer$em la cei care o au0 ca să a#lăm plăce rile puterii tre-uie să mer$em la cei care o caută. Reber identifică următoarele temeiuri ale legitimităţii" 3datina consfinţită4.unsuri.ă. un raport de dominare a oamenilor de către oameni.

8H .

idealul democratic al guvernării în folosul celor mulţi a fost corelat uneori cu teoriile contractului social. democraţia a devenit etalonul principal după care erau . acel tip de organizare politică sau formă de guvernăm nt în care poporul. )na dintre problemele importante ale democraţiilor contemporane este în ce măsură guvernanţii. în epoca modernă. @trasbourg h 2n #apt. 9democraţia: 2nsăşi nu poate #ace nimic. #iind înţeleasă drept c rmuire de către cei mulţi. demos8. sau care punea interesele comunitare mai presus de cele individuale. dintre cei care guvernează şi cei care sunt guvernaţi. * 1eputaţii provin din apro. evident prin mi. parlamentul.emburg şi %ru. fără .elles. care avea autoritate nelimitată. inclusiv $uvernul8. uneori foarte mare. era considerat nedemocratic orice regim care nu asigura votul universal. * $urtea 9uropeană de $onturi / verifică finanţarea activităţilor )9. în acest sens. * $omisia 9uropeană / reprezintă interesele generale ale )9. Eu. un anumit guvern sau şef de stat. origine. democraţia a însemnat guvernarea de către popor &gr. Ea origine.ercitată de către un singur individ &monar-ia( şi cea e.imativ !8= de partide politice diferite. e. încep nd cu secolul al XKlII-lea. de acţionat nu pot acţiona dec4t cetăţenii unui stat democratic 7-ine2nţe/ les.istă limite în ceea ce priveşte competenţele acesteiaA+ d( indivizii pot fi capabili sau sunt incapabili de autoguvernareA+ e( criteriul unei guvernări bune este respectarea drepturilor şi libertăţilor individuale sau asigurarea binelui publicA 5rebuie subliniat că nicio democraţie nu poate fi viabilă fără o societate civilă puternică. prin reprezentanţi sau aleşi &democraţie reprezentativă(. în al doilea r nd. alături de c rmuirea e. A făcut parte din clasificarea standard a formelor de guvernăm nt. este vorba de ruptura. particip nd la guvernare în mod direct &democraţie directab sau indirect. în ultimă instanţă. respectiv cetăţenii. partidele politice etc. o dată la F ani. inclusiv în viaţa privată a indivizilor. în care ei sunt membri în ţările de origine. în primul r nd. &Marl 0opper( 0arlamentul 9uropean * 9ste unul dintre organismele )niunii 9uropene. este aceea a modului în care pot fi corectate erorile guvernării sau. 0rincipalele instituţii ale )niunii 9uropene * 0arlamentul 9uropean / reprezintă cetăţenii )niunii 9uropene. a modului în care poate fi sc-imbat.ustiţie independentă. 1in această perspectivă.BCA I19AE)E 19M2$>A5I$ -`%#4 $e este democraţiaA 1emocraţia este. cu subordonarea raţiunii faţă de pasiuni &0laton( sau privită ca sursă de tulburări şi de acte politice nec-ibzuite &Aristotel(. democraţia a fost asociată de multe ori cu c rmuirea de către 3prostime4 sau 3gloată4. care subliniau că la originea autorităţii se află consimţăm ntul liber al cetăţenilor. * 1in !HGH este ales direct. corelată cu prima. * $urtea de Vustiţie / urmăreşte respectarea legilor comunitare. pregătire profesională etc. servesc întradevăr interesele celor mulţi. * $onsiliul )niunii 9uropene &$onsiliul de Miniştri( / reprezintă statele membre. încălc nd astfel drepturi şi libertăţi fundamentale ale acestora. * Are trei sedii" @trasbourg.udecate diferitele regimuri. indiferent de avere. $u alte cuvinte.loace democratice. care să fie sustrasă intereselor 0arlamentul 9uropean. emocraţia nu este dec4t un cadru 2n interiorul căruia pot actiona cetăţenii. 1intre cele mai importante dileme ale teoriilor şi vieţii democratice pot fi amintite" a( subiectul guvernării este poporul sau un număr mai mare ori mai mic de persoaneA+ b( beneficiarul guvernării este poporul sau cei care conduc ori apropiaţi ai acestoraA+ c( guvernarea este limitată sau nelimitată. o altă problemă. 70 .ercitată de către o minoritate &aristocraţia(.PO6B. democraţia este acea teorie a suveranităţii potrivit căreia baza ultimă a autorităţii politice este puterea fiecărui cetăţean de a se guverna el însuşi. deţin sau controlează puterea politică.

. democraţia este cea mai puţin rea. pentru care.oritatea ia mereu decizii înţelepte.istă o formă perfectă de democraţie. Analizează următorul sc-imb de replici. 9ste cel care !-a ucis pe Minotaur. pentru că repre. fără o cultură democratică autentică. Ma-atma &!:8H-!H<:( / partizan al nonviolenţei. monstrul înc-is în Eabirint.. cea Nntemeiată pe cens. dar aceasta s-a dovedit a fi cea mai bună formă pentru asigurarea drepturilor şi libertăţilor indivizilor şi pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. lider politic şi spiritual indian. trebuie acceptată. mişcări ecologiste. potrivit căreia toţi oamenii sunt înzestraţi cu capacitatea de a participa la procesul deciziei politice.b * democraţia . Iand-i. c-iverniseşte ţara vreme de i un an. pentru că tiranul işi urmăreşte doar -inele personal.. 9l trebuie să ştie însă că -otăr rea ma. sindicate. dar pe care ma. 9laborează un eseu despre democraţie. * $-urc-ill. mai ales. pe r nd. paradi$me ale acestor #orme de $uvernăm4nt putem $ăsi şi Bn comunităţile domestice. iar cea mai rea timocraţia.oritatea oamenilor o-işnuiesc s/o numească re$im constituţional. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă-i socotim pe oameni insuficient de luminaţi spre a e.8 intre #ormele de $uvernăm4nt corupte. mass-media etc. evident. ca să spunem aşa.. mai propriu ar G termenul de timocraţie. Cea mai -ună este re$alitatea. organizaţii comunitare. @olul teban" 1ar asta e o guvernare a gloatei. 1emos-ul.ercita controlul cu deplin discernăm nt. C 6A5)>A 19M2$>ALI9I Există trei #orme de $uvernăm4nt şi tot at4tea #orme de denaturare. Rinston &!:G<-!H8F( / om politic britanic+ prim-ministru al Marii %ritanii în timpul celui de-Al 1oilea >ăzboi Mondial... 7. adică de corupere a acestora. 9ste adevărat că nu e. Etica nicoma3ică8 Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. cum ar putea dirigui pe drumul drept cetateaA4.. cel mai bun însă dintre cele pe care omenirea le-a inventat p nă acum4 &Rinston $-urc-ill(+ b( 3)n democrat n-ar trebui să creadă că ma.lb * oligar-ia . Acestea sunt re$alitatea. 7. &Aristotel.la * aristrocraţia . remediul constă nu în a li-! refuza. ci în a le forma acest discernăm nt4 f. Aici demos-ul este rege+ fiecare cetăţean.(..8 Formele analoa$e şi.şi "ecare e li-er să #acă ce vrea.-omas Vefferson(. scrisă de 9uripide" 35ezeu" Această cetate nu ascultă de un singur om. pornind de la unul dintre următoarele te. in al treilea r4nd. $are este semnificaţia tezei lui 0rotagoras..irania este contra/ riul re$alităţii. fără cunoaşterea mecanismelor şi instituţiilor statului democratic. neînzestrat cu dreaptă .?b Aplicaţii ionar @ocietate civilă / termen generic pentru formele asociative de tip apolitic. aristocraţia şi. iar avuţia nu se bucură de-nt ietate" bogatul şi săracul au aceleaşi drepturi. p nă atunci c nd ma.oritatea va lua o altă decizie4 &%ertrand >ussell(+ c( 30rin democraţie înţeleg sistemul care îi conferă celui mai slab dintre noi acelaşi şanse ca şi celui mai puternic4 &Ma-atma Iand-i(.8 . însă nu toţi în aceeaşi măsurăA Argumentează punctul tău de vedere. de un singur c rmuitor .orităţii. de un grup mare $ rmuitorii pot conduce" a( în interesul tuturor b( în propriul interes >ezultă astfel şase constituţii de bază" X trei 3corecte4 * monar-ia .udecată. G! .?a X şi trei 3deviante4 * tirania .8 emocraţia se 2nt4lneşte mai ales in casele #ără stăp4n 7acolo toţi a#l4ndu/se pe picior de e$ali/ ate8 şi in cele tn care capul #amiliei este sla.te" a( 31emocraţia este un sistem politic prost. #lasi&icarea aristotelică a &ormelor 'e =uvernămEnt @tatul poate fi guvernat" !.. 5ezeu / rege legendar al Atenei+ războinic şi erou atenian.. de un grup mic ?. înţeleaptă sau nu.intă doar o uşoară deviere de la re$imul constituţional. 7. care nu sunt părţi ale unei instituţii a statului sau ale sectorului de afaceri &organizaţii nonguvernamentale.a * guvernarea constituţională . 7. luptător pentru independenţa Indiei.Bdealul democratic politice şi. instituţii culturale. din piesa Hu$ătoarele.

care să poată astfel asigura aceste drepturi în c t mai mare măsură. 0entru . Ea r ndul lor. 2 importanţă aparte a fost acordată" a( ideii că un drept este ceva care poate fi revendicat de către titularul său+ b( obligaţiei statelor de a asigura menţinerea şi respectarea drepturilor omului+ c( relaţiei dintre drepturi şi valori politice fundamentale. guvernele trebuie să creeze cadrul care să facă posibilă respectarea drepturilor sau c-iar să se implice în asigurarea acestora. 1e asemenea. 0roblema drepturilor omului nu poate fi abordată independent de probleme precum cele privind natura guvernării.respectiv dacă poate fi sau nu subiectul dreptului la viaţă( şi. * Ma. c t şi cu o guvernare limitată. directus8 are mai multe accepţii. reli$ioase sau de orice alt#el. termenul 3drept4 Iat. . cu valori fundamentale precum libertatea şi autonomia şi cu ceea ce înţelegem prin viaţă bună sau prin societate dreaptă. de pildă.istenţa unei obligaţii din partea altcuiva. raportul dintre interesele individuale şi cele generale etc. problema drepturilor umane este corelată cu probleme de etică aplicată &de pildă. rolul statului. minciuna cu adevărul şi violenţa cu a-ne$aţia.aţi. în conte. prieteniei Bntre oameni. cum sunt libertatatea şi egalitatea. mai ales.-a semenilor săi. în acest sens.istenţa unor drepturi naturale &pe care oamenii le au. ar tre-ui să #ie un element #undamental in educaţia oricărui copil.init ideea limitării puterii.o?n LocAe9 de pildă. în eclaraţia de independenţă &!GG8( se afirmă că puterea legitimă a guvernelor derivă din consimţăm ntul celor guvernaţi şi că un guvern care ar încerca să ani-ileze drepturile cetăţenilor poate fi înlăturat de popor. la care ei nu renunţă şi pe care societatea.tul teoriilor contractului social. $u alte cuvinte. sub care drepturile naturale ar fi abolite. în acelaşi sens. drepturile naturale limitează autoritatea guvernanţilor. în aşa fel înc t o c rmuire care violează drepturile cetăţenilor săi nu mai este legitimă. c t şi din partea guvernelor. relaţia statsocietate civilă. distincţia dintre starea de natură &prepolitică( şi starea socială &politică( este corelată cu e. &Ma-atma Iand-i( (3 . aceea dacă un foetus este sau nu o fiinţă umană. Copiii artistului Copilul va #i prote. 1e asemenea.plicită spre arbitrar şi tiranie. toleranţei.POL&8&C3 1>905)>IE9 2M)E)I -''C4O $e sunt drepturileA în filosofia politică. Indivizii sunt nu numai prote. şi av4nd conştiinţa deplină că ener$ia şi ta/ lentele sale tre-uie puse in slu.oritatea teoriilor despre drepturile omului evidenţiază faptul că recunoaşterea lor implică asumarea unor o-li$atii at t din partea celorlalţi oameni. în virtutea 3legii naturale a lui 1umnezeu4(. 7 eclaraţia drepturilor copilului. trebuie să le garanteze. respectiv autoritatea politică. respectarea drepturilor naturale ale oamenilor este criteriul sau fundamentul legitimităţii puterii politice. El va #i crescut 2n spiritul Nnţele$erii. s-a accentuat mai ales înţelegerea drepturilor ca li-ertăţi sau privile$ii &o persoană care este atacată are dreptul de a se apăra( şi ca pretenţii &o persoană are dreptul de a nu fi atacată(.at de practicile care ar putea implica discriminări rasiale. ci şi îngrădiţi în acţiunile lor. 0entru unii autori. care să nu se poată transforma în tiranie. au devenit dominante teoriile care au spri. Ideea drepturilor omului a apărut în epoca modernă. Monstantin MaTovsTi &!:?H-!H!F(. Ideea drepturilor naturale poate fi asociată însă at t cu încercările de a . a avea un drept implică e. al păcii şi 2n#răţirii universale. întruc t prima direcţie este o cale e.ustifica o autoritate politică nelimitată. articolul !=( h A 2nvăţa că in viaţă mai uşor se poate 2nvin$e ura cu dra$os/ tea.

G( Orice om are dreptul la li-ertatea $4ndirii.en/ tanţi li-er aleşi &art. care să ai-ă loc in mod periodic prin su#ra$iu universal.( &art. "e direct. 4.clusiv atribute ale oamenilorA 9ste .iţie a pre.8 este esenţial ca drepturile omului să #ie ocrotite de autoritatea le$ii pentru ca omul să nu "e silit să recur$ă. . de conştiinţă şi reli$ie 7.t" 3întrebarea care se pune nu este dacă animalele pot să raţione.. _8. "ecare om nu este supus dec4t numai 2n$rădirilor sta-ilite prin le$e. 73 .?(.8 asi$urării securităţii şi #ericirii lui şi d4ndu/i #orma cea mai potrivită respectării acestora.8 Hecunoaşterea demnităţii inerente tuturor mem-rilor #amiliei umane şi a drepturilor lor le$ale şi inaliena-ile constituie #undamentul li-ertăţii.ustificată. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă cel mai puternic îl domină pe cel mai slab şi dacă el este superior ultimului. !:(. 7 eclaraţia de independenţă.!. iar .a puterii de stat0 această voinţă tre-uie să "e exprimată prin ale$eri ne#alsi"cate.e sau dacă pot să vor-ească. intemeind/o pe principiile 7.oate "inţele umane se nasc li-ere şi e$ale in demnitate şi in drepturi &..tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 2n toate ca.estrat de Creator cu anumite drepturi inaliena-ile. exclusiv in scopul de a asi$ura cuvenita recunoaştere şi respectare a drepturilor şi li-ertătilor altora şi ca să "e satis#ăcute . "e prin repre. 7 eclaraţia universală a drepturilor omului8 Guvernele sunt in"inţate de către oameni pentru $arantarea dreptu/ rilor lor.repturile omului C 0>2M)EIA>9A 1>905)>IE2> 2M)E)I .ustele cerinţe minime ale moralei. punctul de vedere susţinut de $allicles(.!(. ca soluţie extremă. e$al şi exprimat prin vot secret sau urm4nd o procedură ec3ivalentă care să asi$ure li-ertatea votului 7art . #ără nici o deose-ire. 6i-ertate şi căutarea Fericirii. sintagma drepturi ale animalelor1 înainte de a răspunde. la revoltă 2mpotriva tiraniei şi asupririi. cu legea naturii4 &acesta este..H.!(.urile 2n care o #ormă de $uvernă/ m4nt se a-ate de la acest o-iectiv.entei eclaraţii nu poate " inter/ pretată ca implic4nd pentru vreun stat.oţi oamenii sunt creaţi e$ali şi 2n. prezintă o situaţie concretă în care crezi că unui copil i-a fost încălcat un anumit drept..ustiţia puterii lor reiese din ade. pe Yeus.enta declaraţie 7art. Eoinţa poporului tre-uie să constituie -a. <icio dispo.. 2n exercitarea drepturilor şi li-ertăţilor sale.( &art. !(... dreptăţii şi păcii in lume 7. din punctul tău de vedere. ia în considerare şi următorul te. ?=(. $rupare sau persoană dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a săv4rşi vreun act 2ndreptat spre des"inţarea unor drep/ turi sau li-ertăţi enunţate in pre.!. acest fapt este conform cu natura dreptului. printre care drepturile la Eiaţă.iunea $uvernanţilor.opV oamenii sunt e$ali in #aţa le$ii şi au. Apel nd la informaţii din mass-media. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. . Argumentează punctul tău de vedere şi arată ce ar trebui făcut pentru a evita acest lucru în viitor. dreptul la o e$ală protecţie a le$ii &. poporul are dreptul să o sc3im-e sau să o a-olească şi să sta-ilească o alta.!F / Ma$na C3arta 6@-ertatum !8GH / Qa-eas Corpus Act !GG8 / eclaraţia de independenţă !G:H / eclaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului !GH! / Carta americană a drepturilor &%illof>ig-ts( !H<: / eclaraţia universală a drep/ turilor omului !HF= / Convenţia europeană a drep/ turilor omului !HFH / eclaraţia drepturilor copi/ lului !H:H / Convenţia O<5 cu privire la drepturile copilului Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.. 7 eclaraţia de independenţă.. Orice persoană are dreptul de a lua parte la conducerea tre-urilor pu-5ce ale ţării sale. $rezi că drepturile sunt e. !GG8( Info Princi"alele 'ocumente re&eritoare la 're"turile omului> !. .( &art. în dialogul Hepu-lica. ordinii pu-lice şi -unăstării $enerale 2ntr/o societate democratică 7art... Orice "inţă umană are dreptul la viaţă. &0reambul la eclaraţia universală a drepturilor omului8 . ci dacă pot să su#ere &VeremS %ent-am(.. !GG8( 7. da. la li-ertate şi la securitatea per/ soanei sale 7art.

într-un stat de drept e. fiind aşadar mai cur nd scopuri sau interese ale indivizilor. discursul despre drepturile omului devine un nonsens. 2 distincţie importantă. de pildă. dintre care trebuie amintite ierar3i. 0entru unii.itive şi cele ne$ative. supuse constr ngerii generale de a respecta legea. @tatul de drept are ca scop principal prote.ecutivă(.onată.istă un ansamblu de norme fundamentale. nici indivizibilă. 1repturile negative nu fac necesară. cum este Curtea constituţională.PO6B. supremaţia le$ii şi separarea puterilor. corelată cu problematica intervenţiei statului în viaţa indivizilor. statul nu trebuie să se implice în mod special. îndrituiri ale oamenilor. 0e de altă parte. sau c-iar interzic. în primul r nd. acestea solicită libertatea celorlalţi şi pot intra uneori în contradicţie cu drepturile negative. este aceea dintre drepturile po.area normelor. presupun intervenţia statului în viaţa oamenilor. amnestR internaţionalJJJJJJJJJ R2>MO6I 52 n2I%$5 M)MA6 BVIB5@ R2)16R2$ @imbolul 2rganizaţiei AmnestS International AmnestR (nternational ternaţională * are ca ţel promovarea drepturilor omului. fiind suficientă crearea unui cadru legal adecvat 1repturile pozitive. care reprezintă voinţa generală şi criteriul de legitimitate al tuturor celorlalte norme. principalele organizaţii care luptă pentru respectarea drepturilor omului sunt" * Asociaţia pentru Apărarea 1repturilor 2mului în >om nia / $omitetul BelsinTi &A0A12>-$B( * 1ga pentru Apărarea 1repturilor 2mului &EA12( * Institutul >om n pentru 1repturile 2mului &I>12( * @ocietatea Independentă >om nă pentru 1repturile 2mului &@I>12( * organizaţie neguvernamentală in- 74 . 6iciuna dintre instituţiile statului nu se poate prevala de 3Ireptul4 de a le încălca. Instituţii şi mecanisme specializate. )nii teoreticieni susţin că pentru o c t mai bună asigurare a drepturilor este necesară intervenţia c t mai largă a statului. nu sunt realmente drepturi. Constituţia. ci doar să veg-eze ca indivizii să nu-şi încalce reciproc drepturile. Acţiunile celor guvernaţi. In secolul al XKII-lea. au rolul de a verifica conformitatea aşaziselor norme inferioare cu cele superioare. necondi. . într-un stat de drept nimeni nu este mai presus de lege. în plus.istenţa unor caracteristici specifice statului de drept în statele în care se înt lnesc trăsăturile opuse. problema asigurării drepturilor este str ns legată de problema intervenţiei statului în viaţa indivizilor sau a societăţii civile. ca un ideal precum acela al bunăstării generale să ducă la încălcări ale drepturilor individuale. Ideea drepturilor pozitive a dat naştere la numeroase controverse. în fine.area libertăţilor şi limitarea arbitrarului puterii. asigurarea drepturilor omului presupune e. întruc t se referă la satisfacerea unor nevoi şi nu la condiţiile generale care pot face posibilă satisfacerea trebuinţelor fiecărui individ. Acesta se bazează pe o serie de principii fundamentale. dimpotrivă. ca şi acţiunile celor care guvernează sunt limitate. #ormularea clasică a prin/ cipiului separării puterilor 2i aparţine însă lui #?arles 'e MontesBuieu. Aşadar. dimpotrivă. în al doilea r nd.o?n LocAe vorbea de separarea puterii 3de a decide în ce fel trebuie folosită forţa statului4 &legislativă( de puterea 3de a veg-ea asupra aplicării legilor emise şi valabile4 &e.istenţei unui centru unic de putere. mai ales a celor menţionate în eclaraţia universală a drepturilor omului * a fost fondată în !H8! * este guvernată de un $onsiliu internaţional în >om nia.BCA >tr Asigurarea drepturilor 0roblema drepturilor omului este legată de ideea statului de drept şi de problema intervenţiei statului pentru asigurarea lor. intervenţia activă a statului. statul de drept se opune e. 9ste posibil. 0entru alţii. 0uterea nu este nici absolută.

Vo-n @tuart Mill.ă mai tranşant condiţiile dintr/o ţară li-eră de cele dintr/o ţară a#lată su. Aceste principii. &$-arles de MontesWuieu. modi"c4nd mi.ocului.A PU .8 .uca intentiile. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. 7.t problema asigurării drepturilor omuluiA Argumentează-ţi părerea. 2n toate acţiunile lui.BaSeT.numele de supremaţia dreptului. ar exercita aceste trei puteri+ pe cea de a #ace le$i.a acestei cunoaşteri.ust4 ca 3privare a cuiva de propria libertate. J . a marilor principii cunoscute su. "e ai poporului.otul ar G pier/ dut dacă acelaşi om sau acelaşi corp de #runtaşi. nu există li-ertate.udeca in#racţiunile sau liti$iile dintre particulari.loacele de care oamenii pot u. Orice le$e restr4n$e li-ertatea individuală 2ntr/o anumită măsură. 2n cadrul re$ulilor cunoscute ale . determină semnificaţia termenului 3in. ne spun că statul. despuiate de orice detalii te3nice.ă de certitudine. statul este 2mpiedicat să . a modului 2n care autoritatea 2şi va #olosi puterile coercitive 2ntr/o 2mpre. re$uli care #ac posi-ilă prevederea. care susţine că orice guvernăm nt este nelegitim sau că nu poate asigura în mod legitim dec t protecţia poliţienească. #ie ai no-ililor.. 2n condiţiile supremaţiei dreptului. e.P ULU( <imic nu di#erenţia..-repturile omului 6 S. de proprietatea sa ori de orice alt lucru care-i aparţine prin lege4. este limitat de re$uli #ixe şi anunţate 2n preala-il.ădărnicească e#orturile individuale printr/o actiune ad -oc7 #iind si$ur că puterea statului nu va " #olosită 2n mod deli-erat pentru a/i de. eşi acest ideal nu poate " atins niciodată 2n mod desv4rşit 7.a 2n urmărirea scopurilor lor.o $uvernare ar-itrară dec4t respectarea. în 5tilitaiismul.MA1(A )R. dar. &#riedric. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3@copul oricărei asociaţii politice este menţinerea drepturilor naturale şi inalienabile ale omului. 2n prima. . $um crezi că poate fi rezolvată în acest conte..R(LOR Atunci c4nd 2n m4inile aceleiaşi persoane sau ale aceluiaşi corp de dre$ători se a#lă 2ntrunite puterea le$iuitoare şi puterea executivă. deoarece se poate naşte teama ca acelaşi monar3 sau acelaşi senat să nu 2ntocmească le$i tiranice pe care să le aplice 2n mod tiranic. iurnul către servitute8 Aplicaţii Eibertarianismul este o doctrină politică din secolul trecut. proprietatea şi rezistenţa la opresiune 7 eclaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului. pe cea de a duce la 2ndeplinire 3otăr4rile o-şteşti şi pe cea de a .(.ecutarea contractelor şi apărarea naţională.urare dată şi #ac posi-ilă plani#icarea a#acerilor individuale pe -a. cu o -ună do.. respectiv ca violare 3a drepturilor legale ale cuiva4.8 se desprinde destul de limpede ideea centrală că posi-ilitatea lăsată or$anelor executive de a #olosi 2n mod discreţionar puterea coercitivă tre-uie să "e redusă c4t mai mult. "piritul le$ilor8 6 SUPR. 9laborează un minieseu în care să analizezi corelaţiile dintre conceptul de drepturi ale omului şi idealul dreptăţii şi să argumentezi un punct de vedere personal în această privinţă. individul este li-er să urmărească ţelurile şi dorinţele lui personale. art. Aceste drepturi sunt libertatea.PARAR.

e pot fi folosite foi de culori sau forme diferite(+ Xun membru al grupului &3in.ec-torul de mesa.Act.ivă şi dezbatere+ Xîn cadrul acestuia are loc dezbaterea temei &!F-.itate de grup * >ealizaţi o dezbatere cu tema" Asi$urarea drepturilor omului 2ntr/un stat democratic.I prezentant al Iluminismului francez. JJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ I (/ .utorul unor bileţele pe care notează 2ntre-ări. le citeşte şi le supune dezbaterii grupului atunci c nd crede că este oportun+ Xla final.= minute(+ Xceilalţi elevi pot interveni doar cu a.e4( primeşte aceste bileţele. 9teponar MontesBuieu9 #?arles<Louis 'e Secon'at9 baron de &!8:H-!GFF( / re. se formulează ideile principale ale dezbaterii şi concluziile. pe baza următorului scenariu" X profesorul prezintă şi clarifică tema+ Xse formează un grup de cinci-şapte elevi cu aptitudini pentru analiză refle. su$estii sau puncte de vedere personale &pentru cele trei tipuri de mesa.

sunt legitimaţi cei care dob ndesc puterea politică. şi în acest sens. nu sunt permise în spaţiul public şi sunt posibile numai în măsura în care indivizii nu sunt adversari activi ai regimului. &Marl 0opper. @e recunoaşte e. ictatura 2l privea. acţiuni etc(.ermenul 9democratie:. TJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJJ% . prezent nd principala distincţie între aceasta şi sistemele nedemocratice. ictatura este rea din punct de vedere moral. Bar principiul moral #unda/ mental al democraţiei ne spune că ea este acea #ormă de stat 2n care $uvernul poate G destituit #ără vărsare de s4n$e. la care participă partide cu obiective diferite. amploarea şi funcţiile criticii. $-iar dacă nu este o practică politică perfectă. $u alte cuvinte. mai ales. guvernul av nd drept de imi. estompată. $ei aflaţi la putere pretind că ştiu cum arată societatea ideală. Autoritarismul. )n întreg aparat de opresiune şi de cenzură este menit să asigure adeziunea li-eră a tuturor indivizilor la adevărurile oficiale. A fost înnobilat în !H8F.umătate sau c3iar o miime de om. este 3înc-is4 faţă de orice critică.istenţa unei sfere private a indivizilor şi libertatea de a avea atitudini diferite. o tSrannis. dar acestea din urmă.BCA `` Idealul democratic >olul criticii în democraţie )na dintre aprecierile cel mai des înt lnite în privinţa sistemelor democratice este că acestea se disting mai ales prin factorul de competiţie politică. de pildă.ă pe om de răspunderea sa morală. garantarea drepturilor omului limitează în aceste sisteme puterea deţinută de stat. 1istincţia dintre viaţa privată şi cea publică este. ţinute la intervale regulate de timp. &Marl 0opper( 7% . @istemele democratice nu pot supravieţui însă în condiţiile în care opiniile şi interesele indivizilor sunt uniformizate.tiune în toate domeniile vieţii. C 6A5)>A 1I$5A5)>II Orice dictatură este rea din punct de vedere moral.e cu răul. E important să se 2nveţe din şcoală că termenul 9democratie:.ercitării libere a acestor drepturi şi a acţiunii politice înseşi. Autoritarismul şi totalitarismul sunt. 2n po#ida conştiinţei lor. care este binele pentru toţi şi. Aici se a#lă pericolul. Lucrări "rinci"ale> CCunoaşterea o-iectivă C6o$ica cercetării CMi.eria istoricismului CFinele şi creierul său C"ocietatea desc3isă şi duşmanii ei C 5niversul desc3is. decizii politice. să cola-ore. repre/ . Orice om din popor ştie că de #apt el nu are puterea şi de aceea are impresia că democraţia este o mare 2nşelătorie. #ără de care el nu mai este dec4t o . cre nd astfel cadrul necesar e. iar în !H:. deşi este mai tolerant. libere.intă totuşi un pericol. de#ineşte 2n mod tradiţional o constituţie menită să 2mpiedice o dictatură. 2ncep4nd cu demo/ craţia ateniană. mai ales cele critice.R &!H=. Eibertatea de opinie şi de e. democraţia este singura dintre cele cunoscute care permite corectarea paşnică a erorilor sau. şi la drumul. unic. 0rin alegerile generale. 6ecţia acestui secol8 S(R :ARL RA(MU*) POPP. cum poate fi atins.-!HH<( Acest filosof englez de origine austriacă este considerat unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul al XX-lea şi unul dintre cei mai înverşunaţi adversari ai totalitarismului şi istoricismului &doctrina potrivit căreia istoria omenirii este guvernată de legi istorice obiective aşa cum natura este guvernată de legi naturale(. care duce spre acestea. a primit titlul Companion o#Qonour. sisteme şi practici politice opuse democraţiei. cum spunea :arl Po""er9 3în care se poate scăpa de guvern fără vărsare de s nge4. 2ntruc4t 2i condamnă pe cetăţenii statului. de şi prin tăcere. 2n po#ida convin$erii lor morale.PO6B. Aceasta implică inevitabil c-iar critica sistemului respectiv şi a componentelor sale &instituţii. 0e de altă parte. la r ndul lui. este aproape în aceeaşi măsură imun la critică. care 2n/ seamnă 9puterea poporului:. agenţi politici. infailibile.primare este o valoare-cadru a oricărui asemenea sistem. )n sistem totalitar. în general. Koinţa poporului nu este acceptată ca factor de limitare a puterii. posibilitatea cetăţenilor de a avea şi susţine opinii divergente sunt fundamentale pentru orice democraţie.

e pentru 3rană0 dar nu există vreo tendinţă inerentă din partea picioarelor de a deveni creier. &Vames Madison( 1icţionar Madison. c4t şi antidemocratii care speră să pro"te de orice de. adulmecarea şi vederea 7. cum este lupta de clasă. 2n ace/ leaşi m4ini 7.ă. la prime.8 2ntr/o societate desc3isă mulţi oameni se străduiesc să urce pe scara socială şi să ia locurile altora. convieţuire. X puterea politică trebuie să slu. participare la e#orturi comune.8 poate A considerată drept cea mai -ună de#iniţie a tiraniei.dii comune. treptat.ii se con#runtă cu deci. societatea ma$ică. ar fi de aceeaşi părere şi doar o singură persoană ar fi de părerea contrară. despre care se spune c4teodată că ar corespunde mem-rilor unui stat. Aceasta poate să piardă 2ntr/o măsură 2nsemnată caracterul unui $rup de oameni sau a unui sistem de asemenea $rupuri concrete. . Analizează într-un minieseu rolul criticii la adresa puterii politice şi a acţiunilor sale. le/ $islative.. iar societatea 2n care indivi. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Avem nevoie de libertate pentru a împiedica statul să abuzeze de puterea sa şi avem nevoie de stat pentru a împiedica abuzul de libertate4 &Marl 0opper(. la -ucurii şi neca. executive şi .otalitarismul. pe drept cuv4nt. ceea ce aş numi o 9societate a-stractă:. O societate 2nc3isă seamănă cu o cireada sau un tri. "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei( Activitate de grup 2rganizaţi-vă pe grupe de cincişase elevi. plec nd de la următorul te.primare referitoare la acţiunile puterii trebuie să fie cenzurată+ X guvernanţii nu pot fi traşi la răspundere+ X cetăţenii nu au acces la informaţiile de interes public+ X toţi oamenii sunt consideraţi egali în faţa legii.-inare din ta-ăra de/ mocratică.uri comune. cu o singură e. &Marl 0opper. le$aţi 2ntre ei 7.cepţie.ice con/ crete. 7.i concreţi.t 3$-iar dacă întreaga omenire..uridice.. deoarece orice critică a unei asemenea autorităţi contestă inevita-il 2nsuşi principiul autorităţii.loc pentru ca indivizii să-şi poată urmări în mod liber scopurile+ X cea mai eficientă formă de coordonare a activităţilor economice este planificarea centralizată+ X orice e.prin #aptul de a #io unitate semior$anică ai cărei mem-ri sunt ţinuţi laolaltă prin le$ături semi-iolo$ice / de rudenie.. Aplicaţii Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. pot eventual să concure. Aceasta poate să ducă.8 prin relaţii #i.repturile omului C $>I5I$A 19M2$>ALI9I 6u este deloc necesar ca un om care critică democraţia şi instituţiile demo/ cratice să "e un duşman al lor. Există o deose-ire #undamentală intre o critică democratică a democraţiei şi o critică totalitară a acesteia.. tri-ală sau colectivistă va E numită societate înc-isă. o societate desc3isă poate să devină. Celulele sau ţesuturile unui or$anism.. Acumularea tuturor puterilor. nu poate socoti prietenească nicio critică..ească poporul+ X principiul ordinii este supunerea absolută a indivizilor. X orice măsură este adecvată pentru realizarea misiunii superioare a statului+ X ordinea este un mi.os pentru a diferenţia regimurile democratice de cele nedemocra/ tice.ii personale societate desc-isă. deşi este pro-a-il ca at4t democraţii pe care ii critică. &Marl 0opper. O societate 2nc3isă 2n sensul deplin al cuv4ntului poate ti. de exemplu.8 emocraţii care nu pricep deose-irea dintre o critică prietenească a democraţiei şi o critică ostilă a acesteia sunt ei 2nşişi pătrunşi de spirit totalitar. 9laborează şi argumentează un punct de vedere personal privind relaţia dintre democraţie şi liberalism.. "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei8 C @2$I95A59A a6$BI@N UI @2$I95A59A 19@$BI@N 2n cele ce urmea. la un #enomen social at4t de important. . * #olosiţi caracteristicile de mai . cum sunt atin$erea. să/' cate$orisească aşa. pentru limitarea puterii statului şi protecţia împotriva tiraniei &aspecte considerate de 0opper ca fiind definitorii pentru democraţie(. comparată cu un or$anism.8 Ca urmare a pierderii caracterului său or$anic. Aşa/numita teorie or$anică sau -iolo/ $ică a statului i se potriveşte 2n mare măsură. Aceasta este 2ncă un $rup concret de indivi. omenirea n-ar fi mai îndreptăţită să reducă la tăcere acea unică persoană dec t ar fi îndreptăţită aceasta din urmă să reducă la tăcere întreaga omenire4 &Vo-n @tuart Mill(. #ireşte.. sau din partea altor părţi ale corpului să devină stomac. 7.. Vames &!GF!-!:?8( / unul dintre autorii $onstituţiei @)A+ al patrulea preşedinte american.

>a\ls(. eorii "olitice mo'erne şi contem"orane C teoriile contractului social C liberalismul X problema limitelor puterii X conceptul de sferă privată. ('ealul 'emocratic C conceptul de democraţie C principiul separării puterilor C diferenţa dintre democraţie şi totalitarism C relaţia dintre democraţie şi libertăţile individuale C rolul criticii în democraţie. obiectul şi evoluţia filosofiei politice C preocupări principale ale filosofiei politice" X putere şi le$itimitate X idealul democratic C valorile politice fundamentale" libertatea. libertate-determinare. . C(. BaSeT. libertate-constr nge-re. POL( (#A . C. . libertate-autoritate politică C problema limitelor puterii. proprie libertăţii individuale C principiul individualismului C colectivismul.=alitate şi 're"tate C evoluţia ideii de dreptate C teorii clasice despre dreptate X relaţia dreptate-virtute &0laton. libertate şi res"onsabilitate social<"olitică C conceptul şi problema filosofică a libertăţii C doctrina liberului arbitru şi implicaţiile ei C corelaţii fundamentale" libertate-lege. (C. Aristotel( C forme fundamentale ale dreptăţii C problema relaţiei dintre egalitate şi dreptate &Aristotel. )re"turile omului C semnificaţiile conceptului de drepturi ale omului C promulgarea drepturilor omului C principalele documente ale drepturilor omului C problema asigurării drepturilor şi problema interventionismului puterii politice. egalitatea în faţa legii. dreptatea. )(.Hecapitulare L #e este &iloso&ia "olitică3 C originile.

t de F-G r nduri în care să corelezi conceptele" determinism. 9laborează un te. !.t 3)n popor este liber. . H. oricum şi-ar împărţi între ei autoritatea. drepturi naturale. oricare ar fi alcătuirea unui guvernăm nt. 8.. orice formă ar avea guvernăm ntul său.tul. 0rezintă semnificaţiile principale ale conceptelor" drepturi ale omului. :. principalele diferenţe dintre libertatea naturală.itive. $ompară aceste teze cu cele specifice liberalismului. Indică principalele teze ale teoriilor contractului social. un caz de încălcare a drepturilor omului.tul teoriilor contractului social. drepturi ne$ative..4 &Vean-VacWues >ousseau(. < Analizează comparativ două concepţii diferite despre libertate. pornind de la surse mediatice. G. 0rezintă ideile principale ale doctrinei 5-eruiui ar-itru şi critica acesteia făcută de 6ietzsc-e. ci organul legii4 &Vean-VacWues >ousseau(. $omentează te. preciz nd totodată criteriile folosite pentru diferenţierea lor. 0rezintă şi analizează o concepţie despre relaţia dintre dreptate şi egalitate. şi celălalt să fie ascultaţi cum se cuvine şi ca statul să fie bine guvernat. $are crezi că este cel mai bun criteriu pentru realizarea dreptăţii distributiveA Argumentează-ţi punctul de vedere. 9laborează un eseu liber cu privire la una dintre următoarele teme" a( rolul criticii în democraţie+ b( respectarea drepturilor omului+ c( raportul dintre stat şi cetăţeni. Analizează acest caz şi propune o strategie pentru rezolvarea lui şi pentru prevenirea în viitor a unor situaţii similare. !F. Arată dacă eşti sau nu de acord cu aceasta din urmă. $iteşte cu atenţie următorul te. !<. . li-ertate.tul teoriilor contractului social. Indică. 9laborează un te.Evaluare E Analizează problema libertăţii în raport cu armonia universală. şi libertatea comună. drepturi po.t" 3Aş fi vrut ca nimeni în stat să nu se poată socoti mai presus dec t legea şi ca nimeni să nu poată obliga starul să recunoască o acţiune făcută în afara legii+ căci.t în care să corelezi conceptele dreptate şi societate -ună. specifică stării sociale. $are crezi că este cel mai important temei al legitimităţii puterii în lumea contemporanăA 0rezintă. în conte. ?. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemelor pe care le abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiilor susţinute de autor+ c( indicarea si caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu una dintre probleme respective+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. !?. !=. Analizează semnificaţia filosofică a următorului te. Indică principalele forme ale dreptăţii. specifică stării naturale. !G.istă un şef naţional şi un şef străin. !!. !8. dacă acolo e. F. #atalism. este cu neputinţă ca şi unul.istă un singur om care nu este supus legii. atunci c nd in cel care îl guvernează nu vede deloc omul. toţi ceilalţi sunt în mod necesar la discreţia lui+ iar dacă e. Analizează problema legitimităţii puterii în conte.

cu 36apoleon4.. dintre animalele de aici apreciază sacrificiul făcut de tovarăşul 6apoleon. titluri. şi atunci unde am a. sunt convins că fiecare. @tăp n care ne dă -ranaD 2. e. ce gust e. cum ar fi" 0ărinte al 5uturor Animalelor. 0oemul era dominat de un portret al lui însuşi.ungeA &. respectiv societăţile distopice &bazate pe diverse forme de opresiune sau de control social(" Ferma animalelor &!H<F( şi O mie nouă sute opt.primat într-un poem intitulat 35ovarăşe 6apoleon4. &. 3$onducătorul nostru.. despre bunătatea sufletului său şi despre profunda iubire pe care o arăta animalelor de pretutindeni. este o profundă şi dificilă responsabilitate. tovarăşi. 1evenise un obicei să i se atribuie lui 6apoleon meritul pentru orice acţiune încununată de succes şi pentru fiecare strop de soartă mai bună. am ouat cinci ouă în şase zile4. Analizează modul în care această abordare este diferită faţă de cea specifică filosofiei. 1espre el se spunea întotdeauna.( 1acă tovarăşul 6apoleon spune aşa..LL &!H=?-!HF=( Ieorge 2r\ell este pseudonimul literar al lui 9ric %lair. Ferma Animalelor 5ovarăşi. compus de Minimus şi care suna astfel" 0recum un soare fără nor. 4.( 5u ne Ea oc-iu-ţi calm. care şi-a asumat această muncă suplimentară. sau două vaci bucur ndu-se că beau apă din iaz şi e. Adeseori. în plus faţă de deviza lui personală 32 să muncesc mai mult4. . cum mi-e sufletul un tine noi toţi primim 5ot ce con 1e foc.-J. 9ste autorul a două romane celebre în care critică totalitarismul şi ideologia autoritaristă.S C I P L I N AR I T AT E #IE2@2#I9 UI EI59>A5)>A . tovarăşi.ecutat de @Wuealer cu vopsea albă. @Wuealer vorbea..( 6apoleon aprobă acest c ntec şi dispuse să fie copiat pe peretele -ambarului cel mare. 0rotector al $omunităţii 2vine. 30ărinte al copiilor. 5ovarăşe 6apoleonD &. scriitor englez. 0rieten al >ăţuştelor. 6-ar fi dec t foarte fericit să vă lase să luaţi singure -otăr rile. 5eroare a 2menirii. dacă mă uit cu dor din inimă dorim.OR@...( 1espre 6apoleon nu se mai vorbea niciodată simplu. . zise el.. se auzea c te o găină spun nd alteia" 3@ub îndrumarea $onducătorului nostru. el adoptă şi lozinca 36apoleon are întotdeauna dreptate4. tovarăşul 6apoleon4. despre înţelepciunea lui 6apoleon.eci şi patru &!H<H(. la celălalt capăt faţă de cele Uapte 0recepte. veg-ezi ca un tătic.celent are această apăD4 @entimentul general de la fermă era bine e. iar porcilor le plăcea să inventeze.i.. &. poruncitor. din profil. 1ar uneori s-ar putea să luaţi -otăr ri greşite. Alte lucrări> 1 4iica preotului COma$iu Cataloniei 1 9agabond prin Paris $i Londra 1 :ile birmane#e% Aplicaţii E Identifică în fragmentele de mai sus teme ale g ndirii politice. trebuie să fie adevărat Ui. în discursurile lui... cu emfază.I92>I9 2>R9EE.clam nd" 3Mulţumită conducerii tovarăşului 6apoleon. de atunci înainte. 6imeni nu este mai convins ca tovarăşul 6apoleon că toate animalele sunt egale. în primul r nd şi în mod special animalelor nefericite care mai trăiau încă în ignoranţă şi sclavie la celelalte ferme.OR4. 6u vă înc-ipuiţi. Izvor al 5ovarăşe 6apoleonD 1e la bucuriilor. cu lacrimile scurg ndu-i-se pe obra. tovarăşul 6apoleon. pentru el. că este o plăcere să conduciD 1impotrivă.

Bi-liotecarul &detaliu( .i premisele presupuse de o poziţie filosofică în gnoseologie.G-!FH?(. C Iiuseppe Arcimboldo &!F.@tudiind acest capitol apicolul < vei reuşi+ să identifici unele concepte si cate$orii specifice teoriei cunoaşterii8 C să compari soluţiile propuse de diferite concepţii filosofice pro-lemelor specifice cunoaşterii umane0 C să caracteri.e.

criticii convenţiilor şi dogmelor filosofice. de la o comunitate la alta.o?n LocAe sau )avi' 8ume au avut o &u @ofiştii au fost filosofi. "o"stul.Br(. întrebări precum C4t cunoaştem1 Cum cunoaştem1 Cum decidem dacă cunoaştem sau nu1 Cum putem respin$e scepticismul1 Care este valoarea cunoştinţelor noastre1 etc. #ilosofi precum Ren2 )escartes9 Bamc? S"inoDa9 4ott&rie' @&l?elm LeibniD9 . Aristotel va consacra singura teorie definiţională a adevărului. 0rodicos.ul.istenţa unei realităţi situate dincolo de aparenţe. în general pe tineri. C3iar dacă ar exista. Acestea sunt în mod inevitabil sc-imbătoare de la o epocă la alta.umătate a secolului al K-lea î. arta argumentării raţionale. care se considerau maeştri ai virtuţii.utorul raţiunii. 9l distinge între o cunoaştere deplină.perienţa reprezintă o asemenea sursă 7empiriştii8. pe care o formulează @ocrate la un moment dat în dialogul . în plus.istă doar lumea fenomenelor şi despre aceasta nu putem avea dec t opinii. politicieni din secolul al K-lea î. limba. deoarece la originea lor se află obiceiuri şi credinţe c t se poate de diferite(. adevărul. oratori.Br. falsul nu sunt absolute. prea omenesc:. metodei inductive. întinderea şi limitele cunoaşterii omeneşti nu sunt solidare cu apariţia filosofiei.3eaitetos. Platon formulează o serie de teze asupra adevărului şi falsului. $ei mai cunoscuţi sunt" 0rotagoras &iniţiatorul mişcării sofiste(.3eaitetos8.istă nicio diferenţă între ceea ce este şi ceea ce apare. 09>I2A1A M219>6A UI $2659M02>A6N în epoca modernă. Iorgias. întruc t 9omul este măsura tuturor lucrurilor+ a celor ce sunt că sunt şi a celor ce nu sunt că nu sunt&. 0entru Prota=oras9 de pildă. 2 . nu e. / va fi pe măsura lui sau. a posibilităţii şi căilor de a cunoaşte ceea/ce/este. 1efiniţia cunoaşterii. $allicles. în perioada clasică a filosofiei greceşti. şi opinie. etica. se acutizează disputele dintre g nditorii care credeau că raţiunea este sursa ultimă a cunoştinţelor noastre 7raţionaliştii8 şi cei care considerau că simţurile sau e. 9. e. între raţiune &facultatea prin care cunoaştem realitatea autentică( şi simţuri &care ne oferă doar o cvasicunoaştere(. deci relative.perienţei. sofiştii au accentuat finalitatea practică a filosofiei şi relativismul &binele. n/ar putea " exprimat. * Argumentează pro sau contra în raport cu una dintre aceste teze &formulate de sofistul Iorgias(. va sta la baza aşa-numitei anali.. 0rintre acestea din urmă aveau în vedere e. tot ce ţine de lumea omului / cunoaşterea.EHEA 0>2%E9MA $)62AU59>II <u există nimic. cum ar spune #riedric. cea mai importantă contribuţie la formularea problemei cunoaşterii aparţine sofiştilor &a doua . în sc-imbul unei retribuţii. 9i au acordat o mare importanţă studiului omului ca fiinţă individuală. răul. 592>IA $)62AU59>II I6 A65I$BI5A59 întrebările privind natura. acţiunea politică etc. nu ar putea " cunoscut C3iar dacă ar putea " cunoscut.C5<OAF. nefiind legaţi de o anumită cetate.e clasice a cunoaşterii. în general. dar posibil de cunoscut cu a. au apărut după ce filosofii au încercat să răspundă la întrebarea Ce este1 7Ce există cu adevărat18. 9omenesc. ii învăţau. 9rau profesori ambulanţi care. a naturii cunoaşterii. potrivit căreia acesta reprezintă corespondenţa dintre enunţurile noastre şi realitate 7teoria corespondenţei8. .6ietzsc-e. a #ormelor sau Ideilor. inaccesibilă simţurilor. în unele dintre dialogurile sale 7Hepu-lica.

0rin urmare. felul în care cuvintele e. episteme R ştiinţă. ci ran/ $ul Binelui tre-uie socotit vrednic de o cinste mai 2naltă. 0rin Critica raţiunii pure &!G:?(. sunt teme importante ale teoriei cunoaşterii şi ale filosofiei în general. teoria cunoaşterii este principalul domeniu al cercetării filosofice. )neori este folosit ca sinonim pentru epistemolo$ie. un instrument al adevărului sau. 1iscursivitatea limba. $nosis / cunoaştere. filosoful englez subliniază #aili-ilismul. rolul ipotezelor şi al teoriilor etc(. diferenţa ei faţă de cunoaşterea comună. care era menită să rezolve problemele metafizicii. 3 . teorie( / teoria cunoaşterii. anga. trăsăturile limba. rolul de "loso`e primă. în special modul în care acesta contribuie sau este un obstacol pentru cunoaştere. respectiv demersul prin care încercăm să obţinem asemenea enunţuri. Inoseologie &gr. dimpotrivă. ce o#eră adevărul pentru o-iectele de cunos/ cut şi putinţa de a cunoaşte pentru cunoscător este ideea Binelui. )nul dintre cei mai cunoscuţi şi influenţi epistemologi din secolul al XX-lea a fost :arl Po""er.ul. lo$os / discurs. 0>2%E9MA >9EALI9I EIM%AV-$)62AU59>9 în cadrul filosofiei analitice. se dezvoltă cercetările privind 2ntemeierea cunoaşterii &deosebindu-se între #unda#ionalism şi coerentism8 şi cele privind cunoaşterea ştiinti"că &natura acesteia.ului. @cepticism / atitudine prin care se pune la îndoială posibilitatea cunoaşterii+ mişcare filosofică care s-a dezvoltat în Antic-itate. o sursă a dificultăţilor şi erorilor noastre. nefragmentară la care se referă. >evoluţie copernicană / sintagmă care denumeşte sc-imbarea modului de g ndire sau revoluţia propusă de Mant pentru a rezolva problema posibilităţii metafizicii.t. progresul cunoaşterii ştiinţifice. nu invers. sunt abordate probleme privind lim-a. de a supune unor teste din ce în ce mai severe c-iar şi propriile rezultate epistemice. dar mai ales pentru revoluţia copernicană.. iniţiată de 0Srr-on. Nnţeles ca o-iect al cunoaşterii. Admite că această entitate. ideea că nu putem atinge niciodată o certitudine deplină în cunoaştere. &0laton( Dicţionar 1ogmatism / în filosofie. teorie( / teorie a cunoaşterii ştiinţifice. sunt formulate teoriile criteriale ale adevărului 7teoria pra$/ matistă a adevărului şi teoria adevărului/coerenţă8.primă sau nu entităţi reale. pe efortul cercetătorilor de a #alslGca. 9pistemologie &gr.ului devine unul dintre cele mai importante aspecte care sunt luate în considerare pentru analiza naturii şi a limitelor cunoaşterii noastre. a priori/a posteriori /. ci un demers continuu de detectare şi eliminare a erorilor. că adevărurile noastre sunt inevitabil nesigure. concepţie care afirmă că adevărul este relativ şi depinde de un punct de vedere propriu subiectului.ului comun etc. cum se înt mpla în epistemologia clasică. în forma ei cea mai elevată. poziţie care constă în convingerea că pot fi cunoscute adevăruri certe. în acest sens. lo$os/discurs. definitive. va fi cedat teoriei cunoaşterii. >elativism / în filosofia cunoaşterii. 0entru el. natura limba. la dezvoltarea teoriei cunoaşterii.. caracteristică în Antic-itate sofiştilor şi reprezentanţilor scepticismului. #ilosoful german este cunoscut pentru dezvoltarea unor teme ale predecesorilor / anaiitic/sintetic. în general. 0roblema fundamentală nu mai este însă aceea a surselor cunoaşterii. cunoaşterea este un ansamblu de enunţuri adevărate şi întemeiate.a cu/ noaşterii şi a adevărului. pe care ontologia îl avea din Antic-itate. Găndeşte/te la ea ca #iind cau.8 Este drept ca acestea două / adevărul şi cunoaşterea R săBe socotite asemă/ nătoare Binelui. în acest conte. ştiinţa însăşi nu mai poate fi înţeleasă drept o acumulare continuă de adevăruri. (mmanuel :ant oferă una dintre cele mai importante analize ale cunoaşterii omeneşti din întreaga istorie a g ndirii. ci a valorii acesteia.Problema cunoa$terii contribuţie însemnată la dezvoltarea celor două curente epistemologice clasice şi. fundamentat pe critica raţională a ipotezelor şi teoriilor ştiinţifice. @upoziţia principală este aceea că. nd-o 3pe drumul sigur al ştiinţei4. 7. )lterior. 0rin ideea că obiectele trebuie să se orienteze după cunoaşterea noastră. a capacităţii unei cunoaşteri discursive de a reda în mod adecvat realitatea nondiscursivă. netiind drept ca una sau alta să "e socotite Binele.

pieritor( şi ştiinţei &obiectul inteligibil. nenăscut. în acest sens.ustificare.ă at t pe statutul ontologic diferit al obiectelor proprii opiniei &obiectul sensibil. 1istincţia dintre opinie şi cunoaştere are o lungă tradiţie filosofică. aşa cum a fost elaborată în filosofia tradiţională. 1emocrit va diferenţia astfel" 39. mereu identic cu sine(.primată opinia lui X.ului &enunţul p. sc-imbător. Aceasta aparţine doar filosofului. respectiv de acea formă intermediară sau cvasicunoaştere &gr. $elei obscure îi aparţin următoarele" vedere. 4 . )neori. dar şi cunoaştere. spunem că X crede şi cunoaşte deopotrivă+ în cel de-al doilea. a avea o opinie înseamnă a crede că un lucru. nu vor fi considerate cunoştinţe. )lterior. @imţurile pot duce doar la o cunoaştere failibilă. Xenofan. în general. în primul r nd. 6icio opinie despre care ştim că este falsă nu va fi considerată cunoaştere. Mai t rziu. cel care vede lucrurile 3în esenţa şi fiinţa lor nesc-imbătoare4. de pildă.istă două forme ale cunoaşterii. dar şi de e. credea că oamenii nu pot avea o cunoaştere a #iinţei. ceea ce crede X poate fi fals şi7sau lipsit de temeiuri. gust.iile lucrurilor sensibile reprezintă ultimul nivel al realităţii. trecător. de pildă X crede că 0ăm ntul este rotund(. aceasta fiind rezervată zeilor. ceea ce crede X poate fi adevărat şi X poate avea bune temeiuri în acest sens. 6umai el se poate elibera de lumea aparenţelor. dar nu cunoaşte.EHEA 20I6I9 UI $)62AU59>9 A cunoaşte înseamnă.oma <ecredinciosul &detaliu( * 0entru tine. pipăit. de pildă. 1istincţia dintre opinie şi cunoaştere autentică. auz. este convins. care este însă cu totul despărţită de prima4. 0entru el. în acelaşi timp. iar raţiunea la o cunoaştere infailibilă. trebuie să distingem între a avea o opinie şi a cunoaşte. unei opinii sau idei adevărate. înţeleg nd astfel că diferenţiem între două atitudini diferite sau c-iar între cunoaştere şi ceea ce în sensul deplin al cuv ntului nu reprezintă cunoaştere. prin care este e. c t şi pe funcţiile diferite ale simţurilor şi raţiunii. în care adevărul este amestecat cu falsul. * $rezi că relaţia dintre #orme şi lucrurile-umbre poate fi înţeleasă prin analogie cu relaţia dintre lucruri şi refle. o situaţie etc. dar în favoarea cărora nu putem aduce nici un temei sau nici o . cunoaşterea autentică &gr.C5<OAF. $u alte cuvinte. 1istincţia platoniciană se -a. enunţul 30ăm ntul este rotund4(. veşnic. cea autentică şi cea obscură.ea.primarea acesteia prin intermediul limba. cel mai aproape de nefiinfă. nepieritor. doxa8. 0laton va dezvolta această distincţie gnoseologică în legătură cu diferenţierea ontologică dintre lumea sensibilă &reprezentată de lucrurile umbre sau copii( şi lumea inteligibilă &reprezentată de #orme sau Idei(. că el crede. 9ste vorba de o atitudine mentală faţă de a o anumită stare de lucruri &X crede că p. oglindirile şi refle.iile acestoraA 0rezintă un puct de vedere unitar. implică faptul că acestea se pot raporta la unul şi acelaşi obiect în legătură cu acelaşi lucru putem avea o simplă opinie. $ealaltă formă este însă cea autentică. . a fi în posesia. a avea o opinie înseamnă a credeA 0entru 0laton. este într-un anumit fel şi nu în altul. nici opiniile pe care le considerăm adevărate. a deţine un adevăr. în primul caz. episteme8 are ca obiect 3ceea-ce-este în felul în care este4. cum sunt cele bazate pe o g-icire inspirată sau cele care rezultă în urma unui raţionament incorect. $aravaggio &!FG!-!8!=(. Alteori însă. idealul cunoaşterii poate fi descris ca trecere de la opinii &subiective( la cunoştinţe cu valoare obiectivă.

$are este semnificaţia filosofică a următorului enunţ" 36u cred că ea este vinovată. spuneam. A negat posibilitatea devenirii ca trecere de la nefiinţă la #iinţă. deopotrivă.. pe drept. Aplica%ii 9videnţiază problema filosofică abordată în te..8 ar ce spui despre cei care privesc "ecare dintre aceste entităţi care răm4n mereu la #el1 Oare nu aceştia sunt cei care ştiu şi au opinea. vom a"rma.ă asupra tuturor lucrurilor..agoras din $lazomene &c. dar nu văd #rumosul 2nsuşi şi nici nu sunt 2n sare să/l urme. referitoare la conceptele a avea o opinie şi a cunoaşte. F==<. adică a cunoaşte ceeaCe/este in #elul 2n care sste1 7. A afirmat că la baza e. $ompară modul în care 0laton distinge între opinie şi cunoaştere şi următoarele teze Tantiene" a( opinia reprezintă ceea ce nu are nici temeiuri subiective. dar nu şi temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat+ c( am ndouă se plasează la antipodul cunoaşterii. numite ulterior 3omeomeri.. deci.( / filosof grec.8 Opinia.istenţei se află un număr infinit de principii &3seminţe4(.. cei care privesc mulţimea #aptelor drepte.. iar cel care crede asta nici nu r vneşte să dob ndească ceva &.e pe cel ce i/ar 2ndrepta către el. 69U5II6LN UI 20I6I9 Ftiinţa are ca o-iect ceea/ceeste. nici cunoaştere1 7. Ana.L Opinie $i cunoa$tere C U5II6LA. a( pot crede că un drum duce într-un anumit loc şi pot şti acest lucru+ b( pot crede că 0ăm ntul este rotund..Br... în faptul că cineva care nu este înzestrat cu minte şi. 9opina-il:..: î. contemporan cu @ocrate. numit nu 9ceva:.8 ar este oare opina-ilul ceeaCe/nu/este1 7/.unge la adevăruri certe..8 Opinia n/ar A. deci. deci. nici necunoscătorii nu sunt iubitori de cunoaştere şi nu doresc să fie cunoscători. cu 2ndreptătire...8 Oare ea cunoaşte acelaşi hxru ca ştiinţa1 "au e cu neputinţă1 7. <8=-?:= î.. compusă din atomi &elemente indivizibile( şi vid. nici temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat+ b( convingerea reprezintă ceea ce are temeiuri subiective.Br.. are ca o-iect opinarea1 7.8 Eom a"rma deci că aceia ce privesc multe lucruri #rumoase. nu este un om cu mari însuşiri socoate că nu-i lipseşte nimic. că nu putem a. stabilite o dată pentru totdeauna. nici ceeaCe/nu/este nu sunt opina-ile1 7. Analizează următoarele aserţiuni.8 Atunci nici ceea/ce/este.8 2nsă ceeaCe/nu/este ar tre-ui. l/am putea numi. 7.. domeniu pe care. 1 I 4 8 .( caii şi-ar desena c-ipuri de zei asemenea cailor. nici cunoscătorul nu mai are nevoie de cunoaştere.a slă-iciunii simţurilor.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate.. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.. căci adevărul este 2n a-is. boii asemenea boilor4. ştiu că esteD4A /. nici necunoaştere. el c3iar #iind aceasta0 aşa cum nimeni nu doreşte să aibă ceea ce are. că.( / filosof grec din din $olofon &Ionia(. Xenofan &c FG=-<GF î. c t şi temeiuri obiective pentru a fi socotit adevărat +.. iar la ceea/x/ este vom raporta cunoaşterea1 7.ă1 7. îndeobşte.Br. 1emocnt &c. fiind opuse faţă de ceea ce are at t temeiuri subiective. 9ste fondatorul atomismului" tot ceea ce e... Banc3etul8. care au 3forme. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36iciunul dintre zei nu este un iu-itor de cunoaştere şi nu doreşte să fie un cunoscător. nu suntem 2n stare să deose-im adevărul. concepţie care afirmă că suntem supuşi erorii.. antemeiere / demersul prin care aducem probe &temeiuri( pentru susţinerea faptului că un enunţ este adevărat Ana.agoras 1icţionar #ailibilism / în filosofia cunoaşterii.8 Ar mai răm4ne de căutat acel domeniu / pare/se / care par/ dcipă la am-ele / şi la ceeaCe/este şi la ceeaCe/nu/este. ci 9nimic:.8 "ecunoaşterea. A atacat antropomorfismul religiei -omerice" 31acă boii şi caii &. fără să ştiu însă acest lucru..8 Bar cei care 2ndră$esc "ecare din ceeaCe/este tre-uie numiţi iu-itori de 2nţelepciune şi nu iu-itori de opinie1 &0laton. 7.( / filosof grec. 0e de altă parte. pe drept... &. Hepu-lica8 <oi nu ştim nimic 2n realitate. că aceşti oameni opinea. dar că nu ştiu nimic le$at de o-iectul opiniilor lor1 7. dar nu şi dreptatea 2nsăşi şi la #el cu toate.(4 &0laton..( ar avea m ini. culori şi gusturi de orice fel4. J 1emocnt in cau.istă este materie. o vom raporta la ceeaCe/nu/este 2n c3ip necesar. 0entru că tocmai în asta stă răul necunoaşterii.

la r ndul lor. $oerentism" @istemul cunoaşterii omeneşti este asemenea unei plute" afl ndu-ne pe apă &deci folosind cunoştinţele noastre(.ei clasice a cunoaşterii. întemeierea şi failibilismul nu sunt incompatibile. $u alte cuvinte. 0rin urmare. ci în sensul de purtător al adevărului. întemeiate pe ele însele. 9vident. ci doar sc ndură cu sc ndură &nu toate adevărurile dintr-odată(.ustificarea( este considerată drept condiţie necesară a cunoaşterii. 6umai o asemenea atitudine critică ne poate asigura că ne vom apropia mai mult #undaţionaliam" @istemul cunoaşterii omeneşti este asemenea unei piramide" la bază se află 3fundamentele ultime ale cunoaşterii4. 0roblema întemeierii cunoaşterii în dialogul . nu este vorba de opinie în sensul de atitudine mentală. aceasta poate fi liniară. respectiv a susţinerii că opinia respectivă este adevărată. )nii filosofi resping însă. iar coerentismul ca o plută care.urul 0ăm ntului a fost considerată la un moment dat bine întemeiată. în acest sens. Ipotezele şi teoriile care au rezistat testelor pot fi considerate doar trepte în procesul apropierii de adevăr. în cazul în care enunţurile se spri. posibilitatea întemeierii. nu întemeiate. #undaţionalismul vede cunoaşterea noastră ca o piramidă. opinia că @oarele şi celelalte planete se înv rt în . în sensul că o opinie reprezintă cunoaştere numai dacă este întemeiată. în plus. sau circulară. iar spre v rf cunoştinţele care sunt întemeiate pe acestea. dar le şi separă &nu orice opinie reprezintă cunoaştere. pe apă. nee. în acest sens. Ui tocmai acest proces obligă la elaborarea unor teste din ce în ce mai severe. @unt indicate aici cele trei condiţii clasice ale cunoaşterii" opinia.tP. dar nu una definitivă. Acestea din urmă pot doar să ofere o confirmare a enunţurilor noastre. 0e de altă parte. 1acă vor rezista testelor.ist nd unele privilegiate. Aşa-numitele enunţuri de bază sunt adoptate prin decizie de către comunitatea cercetătorilor şi nu au un statut aparte. 9ste posibil să avem temeiuri pentru a crede că o opinie este adevărată şi totuşi să fie falsă. * $are dintre cele două imagini &metafore( crezi că reprezintă mai bine natura cunoaşteriiA 86 . în cazul în care toate enunţurile vor fi întemeiate prin raportare la enunţuri de bază sau 3fundamente ultime ale cunoaşterii4 &care nu vor fi întemeiate. cum ar fi cele care descriu faptele sau rezultatele observaţiilor. adică avem temeiuri în favoarea ei. distingem astfel între #undaţionalism şi coerentism. în sensul că ar fi autovalidatoare. ca demers al apropierii de adevăr. enunţurile vor fi doar coro-o/ rate cu faptele.ină unele pe altele. In funcţie de modul în care se realizează întemeierea. cunoaşterea. nu poate fi sc-imbată dec t sc ndură cu sc ndură. nu pot fi întemeiate nici prin raportare la alte enunţuri. întruc t nu vom fi niciodată siguri de adevărul enunţurilor noastre. ci prin încercarea de a in#irma presupusele noastre cunoştinţe. consideră că ţelul acesteia poate fi atins fără întemeierea ipotezelor ştiinţifice. sarcina cercetătorului este aceea de a elabora teste prin care să încerce #alsi#icarea acestora. ci numai acelea adevărate şi întemeiate(. :ari Po""er9 de pildă. el nu va avea temeiuri să considere că sunt întemeiate sau pe deplin adevărate. Această definiţie a stat la baza anali. întemeierea &. în general. @ocrate defineşte cunoaşterea drept 3opinie adevărată însoţită de un temei raţional4.3eaitetos. nu putem sc-imba întreaga plută dintrodată. adevărul şi întemeierea. referindu-se la cunoaşterea ştiinţifică.plicit opinia şi cunoaşterea &aceasta din urmă este un anumit tip de opinie(.CUriO308'7'3 . pe alte enunţuri(. va progresa nu prin acumularea de cunoştinţe. întemeierea nu este însă şi o condiţie a adevărului unei opinii. care corelează în mod e. 1e pildă.

prin presupuneri. se înt mplă ca şi el să aibă zece mo-nede în buzunar. prin 2ncercări de re.ba. ASer(. pornind de la frumuseţile 3din lumea noastră pieritoare4.G( / filosof american. 7.. Acesta este modul 2n care putem 2nvăţa din propriile $reşeli. Iettier.ecturi sunt su.8 Critica con. Aceste con. %ergson.. prin con. @mitînsuşi va căpăta slu. ci unul creat de 0laton pentru a-şi e. indic nd premisele şi consecinţele sale" 31acă cineva a. că vom elabora ipoteze şi teorii care să reprezinte apro. deşi @mit. prin tentative de infirmare care includ teste critice severe.. timpul 3real4 este trăit ca durată şi sesizat numai prin intuiţie &nu prin simţuri sau intelect(. formă a cunoaşterii nemi...Info 1iotima este un persona.un control critic. 7. cunoaşterea ştiin)că. 6im-a.8 Munca noastră este #aili-ilă. Facem mereu $reşeli şi există standarde la nivelul cărora putem să nu ne ridicăm / standarde de adevăr.locite. fără a apărea că are o bază adecvată pentru ea.loace indispensa-ile pentru creşterea cunoaşterii ştiinţi#ice. real.e întemeiat să creadă că" a( Vones va obţine slu.ectură / părere bazată pe ipoteze sau pe presupuneri+ supoziţie+ prezumţie. &0laton. teoriile concurente. @mit. &Marl 0opper. femeia înţeleaptă din Mantineia.. nici neştiinţă 7cum să "e neştiinţă ceva ce nimereşte peste adevăr18. 1etermină raportul dintre acest argument şi analiza clasică a cunoaşterii. ca orice muncă omenească. şi anume.olvare a pro-lemelor. !H.:(.unge urc nd treaptă cu treaptă. 7 ..ba şi b( Vones are zece monede în buzunar. Ea această #rumuseţe / adică la Bdeea de Frumos R se poate a.nu cunoaşte &c(4.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în plus. laureat al 0remiului 6obel pentru literatură &!H.8 c3iar şi in#irmarea unei teorii / adică.ul. este mi. in primul r4nd. Con. Alfred Vules &!H!=-!H:H( / filosof britanic. $ritica. Benri-Eouis &!:FH-!H<!( / filosof francez.ba are zece monede în buzunar. )nii autori consideră că nu este un persona. nu cunoaşte4 &Alfred V. sesizare directă a unui obiect sau fapt. @mit. suntem înclinaţi să spunem că. în filosofia lui %ergson. în dialogul Banc3etul. 1ar după cum se va dovedi că stau lucrurile. Ele pot supravieţui acestor teste.Opinie şi cunoaştere de adevăr. ' ASer.şi Vones au candidat pentru aceeaşi slu.ecturi.ecturilor este de o importanţă 3otăr4toare 7.olva o pro-lemă / esfe 2ntotdeauna un pas 2nainte care ne duce mai aproape de adevăr.unge la o concluzie adevărată. de validitate etc. av nd 3în veşnicia ei mereu aceeaşi formă4. care îi revelează lui @ocrate învăţăturile referitoare la adevăratul 9ros şi la 3adevărata #rumuseţe4. a oricărei 2ncercări seri/ oase de a re.imări mai bune ale acestuia.ă şi.pune propriile idei.oată activitatea ştiinţi#ică este orientată spre creşterea cunoaşterii o-iective. 9dmund &n.. critica reciprocă prin intermediul ar$umentului / toate acestea sunt mi.trage concluzia" c( persoana care va căpăta slu. de fapt. &Marl 0opper.. dar nu pot " niciodată 2ntemeiate de#initiv. 20I6IA A19KN>A5A iotima+ Ar tre-ui să ştii că a socoti adevărat un lucru #ără a putea să/i dovedeşti adevărul nu 2nseamnă nici ştiinţă 7cum să existe ştiinţă #ără dovadă18. aceasta nefiind supusă naşterii şi pieirii. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. "u-iectiv versus o-iectiv in cunoaştere8 Modul in care cunoaşterea pro$resea. nu întemeierea. 7. 0e baza lui a( şi b(. Intuiţie / în sens general.bă.8 Oamenii de ştiinţă 2ncearcă să/şi elimme teo/ riile #alse 7. #ormularea pro-lemelor. apariţia unor noi pro-leme situaţie. Astfel. nesporind şi nemicşor ndu-se. se #ace prin anticipări ne2ntemeiate 7şi care nu pot A 2n principiu 2nte/ meiate8. @mit.locul adecvat ţelului cunoaşterii" a ne apropia de adevăr şi a elimina eroarea.8. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. Banc3etul8 C 592>IA #AE@I#I$A%IEI5ALII .. .ecturi şi in#irmări8 1icţionar $on. de conţinut.are temeiuri pentru a crede propoziţia adevărată &c(. #ie următorul argument prezentat în !H8? de către 9dmund Iettier" 3@mit. 0ărerea adevărată este tocmai cunoaşterea despre care vor-eam+ ceva care se a#lă 2ntre 2nţele$ere şi neştiinţă.

*. Marl 0opper foloseşte sintagma 9teoria $ăleţii: pentru punctul de vedere obişnuit potrivit căruia ipote. 2mul care trăieşte sub primatul raţiunii cunoaşte ordinea lucrurilor şi este cu adevărat liber. Eucrări principale" CEtica C. A vorbit despre trei genuri diferite ale cunoaşterii. prin asociere şi generalizare.BARU#8 OB. argumentează identitatea dintre 1umnezeu şi 6atură 7 eus sive <atura8.)(#(K SP(*OJA &!8?. .-!8GG( #ilosof olandez a cărui filosofie este centrată pe ideea de 1umnezeu.ratat teolo$ico/politic.* zele iau naştere din o-servaţii. prin care cunoaştem fiecare lucru ca decurg nd din natura divină în mod necesar. cel mai important fiind 3cunoaşterea clară şi distinctă4 sau 3ştiinţa intuitivă4. dar într-o manieră panteistă. îi opune 9teo/ ria reăectorului:&+ întotdeauna observaţiile noastre sunt precedate de ipoteze sau aşteptări. In Etica &!8G<(.

în general. ei credeau că numai adevărurile care îşi au sursa în raţiune şi fără amestecul simţurilor sunt sigure. în plus. care să nu conducă la eroare şi cărora ne-am putea adresa 3ca unei supreme curţi de apel4. putem fi siguri că acestea sunt supuse erorii. 0e de altă parte. în vreme ce simţurile ne pot oferi doar o cunoaştere 3mutilată şi confuză4.rtie. )escartes9 de e. pentru raţionalişti &>ene 1escartes. :arl Po""er considera că întrebarea curentelor epistemologice clasice / Care este sursa ultimă a cunoaşterii+ intelectul sau simţurile1/ este pătrunsă 3în mod vădit de un spirit autoritar4. pe care nu stă scris nimic4.ungem la o cunoaştere autentică. adică idei la care nici simţurile. credeau că e. raţiunea este sursa ultimă a cunoaşterii autentice. )emocrit9 de pildă. fie spre procesele lăuntrice ale minţii noastre4 sunt procurate 3toate elementele g ndirii4. în consonanţă cu teoria falsificaţionistă a adevărului. nu e. 1acă simţurile intervin în cunoştinţele noastre.C5<OAF.mr 0roblema întemeierii şi problema surselor cunoaşterii Multă vreme. prelucr nd ideile primite de la simţuri. abia în epoca modernă se vor contura clar două curente epistemologice opuse" empirismul şi raţionalismul. oricum.terioare sensibile. în plus. afirm nd că. %aruc. în realitate.emplu. dacă este sau nu o cunoştinţă autentică. nici raţiunea să nu contribuie în niciun fel. ideile care iau naştere fără intervenţia intelectului sunt sigure. respectiv între simţuri şi raţiune. 9i recunoşteau însă că nu putem reduce cunoaşterea noastră numai la ceea ce ne oferă raţiunea.@pinoza. aceasta este sursa ultimă a cunoştinţelor noastre. arăta că prin simţuri nu putem obţine dec t o cunoaştere obscură.istă idei 2nnăscute. primele elemente ale cunoaşterii noastre rezultă din acţiunea lucrurilor e. ceea ce înseamnă că nu e. S"inoDa arăta că numai raţiunea poate cunoaşte lucrurile 3aşa cum sunt în ele însele4.istă surse ideale ale cunoaşterii. filosofii au crezut că întemeierea este solidară cu originea cunoştinţelor noastre" dacă ştim care este originea unei cunoştinţe sau căile pe care a fost obţinută ne putem da seama dacă este bine întemeiată sau nu. argumenta că 1umnezeu însuşi a sădit în mintea noastră încă de la naştere ideea Eui ca #iinţă absolut perfectă.istă idei 2nnăscute.o?n LocAe arăta că mintea noastră este la naştere 3ca o coală albă de . cunoaşterea noastră provine în întregime din experienţă sau. 0entru empirişti Ko3n EocTe. 9roarea survine abia atunci c nd intervine intelectul. era făcută încă din Antic-itate. el contestă legitimitatea acestei întrebări. 1eşi diferenţierea între două surse diferite ale cunoaşterii. . 1avid Bume(.EHEA . Abia ulterior. filosoful britanic propune înlocuirea întrebării clasice cu următoarea" Cum putem spera să detectăm şi să eliminăm eroarea1 . prin observaţia îndreptată 3fie spre obiectele e. în sc-imb. Iottfried Ril-elm Eeibniz(.terioare asupra simţurilor. Altfel spus. în vreme ce prin intelect sau raţiune a.

at pe trupul unei capre. Eseu asupra intelectului omenesc8 C $)62AU59>9A @9 %AY9AYN 09 >ALI)69 Căci. deşi vedem soarele #oarte clar.tul discuţiilor despre sursele cunoaşterii(" ceea ce ne oferă simţurile.. că nimic nu este 2n suăet care nu provine din simţuri. cunoaştere.8 <oi a"rmăm că există ceva numit e$a5/ tate. "ă presupunem. pe care nu stă scris nimic.perienţă / &în conte. fără idei înnăscute. &>ene 1escartes."<mr Aplicaţii 0entru Marl 0opper. upă cum. Pe aceasta se spri.iome admise printre filosofi.u/ rile concrete. "i tre-uie su-liniat că spun+ de raţiunea noastră şi nu de ima$inaţia noastră sau de simţurile noastre.. :H . &Vo-n EocTe. că e lipsită de orice idee0 cum a.ceptăm sufletul şi afecţiunile sale4. ca şi întrebarea din filosofia politică / 3$ine trebuie să ne conducă" capitaliştii sau muncitoriiA4 / care ar trebui înlocuită cu întrebarea" 3$um ne putem organiza instituţiile politice în aşa fel înc t conducătorii răi sau incompetenţi să nu poată dăuna prea multA4.a-ula rasa &lat. $ăci trebuie s e. 2ndreptată "e spre o-iectele exterioare sensi-ile. e$alitatea 2n sine 7. Inneism / concepţie potrivit căreia e.ină cunoaşterea noastră şi din aceasta provine 2n cele din urmă ea 2nsăşi. că ar exista in lume o 3imeră0 căci raţiunea nu ne spune că ceea ce vedem sau ne 2nc3ipuim ast#el este adevărat ar ea ne spune neapărat că toate ideile sau noţiunile noastre tre-uie să ai-ă un temei de adevăr0 căci nu ar "eu putinţă ca umne.. 1icţionar 9. este ceea ce procură intelectului toate elementele $4ndirii. "e că dormim.eu. mintea noastră este goală. Acestea două sunt i. Argumentează +.t aparţine unui raţionalist sau unui empirist 3Mă opun acestei a. ansamblul datelor senzoriale sau al impresiilor sensibile. Analizează semnificaţia filosofică a acestui punct de vedere. iscurs despre metodă8 Ceea ce se numeşte 2nvăţare este de #apt numai o reamintire 7. ori a unei pietre cu altă piatră 7..presie şi cerinţa întemeierii enunţurilor noastre sunt incompatibileA Argumentează-ţi punctul de vedere. să le A pus 2n noi #ără ca ele să "e adevărate. idei 2nnăscute. de unde se nasc ideile pe care le avem sau pe care le putem avea 2n c3ip natural.i.perienţă. nu tre-uie să deducem de aici că el are mărimea pe care o vedem0 şi ne putem 2nc3ipui 2n mod #oarte distinct un cap de leu aşe. pe care Ie avem în mintea noastră încă de la naştere.. "e spre procesele lăuntrice ale minţii noastre. O-servaţia noastră.8 cunoaşterea e$alităţii 2n sine tre-uie s/o " do-4ndit noi cumva 2nainte de a 2ncepe să vedem.tul lui 0laton de pe coloana alăturată. 2n s#4rşit. &0laton( .Opinie $i cunoa$tere C $)62AU59>9A 0>2KI69 1I6 9X09>I96LN 5oate ideile vin pe calea senzaţiei sau a reflecţiei. nu tre-uie niciodată să ne lăsăm convinşi dec4t de evidenţa raţiunii noastre.8 ci altceva dincolo de toate ca. pentru că el nu minte niciodată4A $rezi că libertatea de e. #ără a tre-ui să conc3idem. că mintea este oarecum ca şi o coală al-ă de 34rtie.un$e ea să "e 2n.8 e unde are ea toate ele/ mentele raţiunii şi ale cunoaşterii1 6a aceasta eu răspund 2ntr/un cuv4nt+ din expe/ rienţă. dar nu e$alitatea unui -ăţ cu alt -ăţ.im.estrată1 7. $e sugerează un enunţ de genul 39ste adevărat ce a spus X.istă idei înnăscute. J tablă ştearsă( / sintagmă folosită de empirişti pentru a descrie intelectul nostru la naştere" în aşteptarea ideilor care ne vin din e. deci. 2ntemeiere pornind de la te. . să au.. dacă următorul te.. din această pricină. care este 2n totul per#ectiune şi adevăr. întrebarea specifică epistemologiei clasice reprezintă o 3alternativă stupidă4. să per/ cepem prin celelalte simţuri..voarele cunoaşterii. 9laborează un eseu în care să corelezi conceptele rationa3sm. empirism. pe care le percepem şi asupra cărora re"ectăm. "e că suntem tre.

primată prin enunţuri &.perienţă.CU(O308'7'3 #2>M9 19 $)62AU59>9 UI 5I0)>I 19 A19KN> d . pe ele însele.<(. altfel spus..urare. cu sala de clasă(. 1e pildă. în cazul enunţurilor &ca elemente ale cunoaşterii e.primate sub forma unor enunţuri. "ală de clasă in '**Z &detaliu( Activitate de grup * 2rganizaţi-vă în grupe de c te doi elevi. care cu greu pot fi e.istenţa unei cunoaşteri nemi.primă prin enunţuri de genul 3X este roşu4 sau 3X nu este francez4. @pre deosebire de elementele care reprezintă cunoaşterea tacită.locită şi cunoaşterea mi.ustificări pentru toate cunoştinţele noastre.plicite( are X 9-mc' X Argumentele care încalcă cel puţin o lege logică sunt nevalide. nemi.plicită In general.os.prima acest 3cum se face4 într-o formă verbală. nemi.locit.locită / nu reprezintă în fapt cunoaştere. . nee. `0r $unoaşterea tacită şi cunoaşterea e. este vorba de o relaţie nemi. $unoaşterea nemi. în sc-imb.locită" X Ea ora de matematică am reuşit să determin primul o soluţie.plicită &numită şi cunoaştere prepoziţională( este cunoaşterea e. / propuse ca e. dar nu poate e.. 6e putem întreba de ce avem aceste idei 2nnăscute.udecăţile despre datele simţurilor etc.perimentat deţine o serie de cunoştinţe. au avut o cunoaştere directă a Ideilor. = asemenea distincţie implică ideea că nu are sens să cerem temeiuri sau . legi etc. 9. era greşităD X 1umnezeu poate fi cunoscut prin revelaţie. de e.primate.emplu. numeroase activităţi umane se bazează pe un set de cunoştinţe nee.locită a noastră ca fiinţe cugetătoare sau a lui 1umnezeu ca #iinţă perfectă.locită &sau imediată( este aceea dintre cunoştinţele întemeiate pe alte cunoştinţe &adică derivate( şi cele care nu sunt întemeiate în acest fel &adică primare(. argument ndu-se că intuiţiile. 1e multe ori. X 1in enunţul 35oate triung-iurile au trei laturi4 se poate deduce printr-o inferenţă imediată enunţul 3)nele figuri cu trei laturi sunt triung-iuri4.udecăţi. care nu pot fi apreciate dec t prin rezultatele activităţii şi în termeni de performanţă. Benri-Vules IeoffroS &!:F?-!H. un foarte bun bucătar sau un pilot e.primă ceea ce percep sau g ndesc într-o anumită împre. dar. acumulate prin e. întemeindu-se.tP.plicitate.locită a subiectului cu obiectul &c nd văd sala de clasă iau cunoştinţă prin vedere. dar nu putem pune la îndoială faptul că acestea sunt adevărate. reguli. cineva poate spune 3ştiu cum se face4 / şi poate dovedi acest lucru realiz nd activitatea respectivă /. dintre o idee obţinută pe baza unui raţionament şi o idee care e. senzaţiile noastre. cunoaşterea e. înaintea acestei vieţi păm nteşti.locit. $itiţi enunţurile de mai . Asemenea situaţii reprezintă o cunoaştere tacită &numită şi cunoaştere în stare practică(. '0 . Bertran' Russell a formulat o distincţie apropiată. la care putem reveni prin reamintire.( şi este considerată drept forma cea mai evoluată a cunoaşterii omeneşti. )nele dintre ele sunt obţinute în mod direct. Rene )escartes considera că avem o cunoaştere nemi. credea că sufletele noastre. Platon9 de pildă. X 0ărinţii mei intuiesc din comportamentul meu că nu am luat o notă bună la şcoală. între luare la cunoştinţă &sau cunoaştere directă( şi descriere.locită 1istincţia dintre cunoaşterea mi.emple de cunoaştere nemi.locită şi cunoaşterea nemi.locite a fost contestată de numeroşi g nditori. 1escrierea &sau cunoaşterea prin atribuire de proprietăţi( reprezintă cunoaşterea că un lucru este într-un anumit fel şi se e. apoi precizaţi pentru fiecare în parte dacă este vorba de cunoaştere mediată sau de cunoaştere nemi. în cazul celei dint i.

7. cea mai si$ură şi cea mai #rumoasă este ca in orice lucru vei voi să pari destoinic. respectiv dacă sunt întemeiate sau nu.. cel mai -ine şi cu cea mai mare plăcere ceea ce ştiu. să cauţi să şi devii. C . iar a cunoaşte că înseamnă a avea un set de . Ast#el.prima într-o formă propoziţională.perimentat deţine o cunoaştere tacită pe care nu o poate e. referindu-te la cunoaşterea tacită şi la cunoaşterea e. dar numai cei pricepuţi o aduc la 2ndeplinte.F-!F8H(. Cunoaştem o descriere şi ştim că există un sin$ur o-iect căruia i se aplică această descriere.4orme de cunoa$tere $i tipuri de adevăr sens să ne întrebăm dacă sunt adevărate sau false.udecăţi. care nu mai pictează de mult. 2n acest sens al cuv4ntului. deşi o-iectul insuşi nu ne este cunoscut in mod direct. Acesta este sensul in care cunoaştem datele sen. #ără intermedierea vreunei in#erenţe sau cunoaşteri de adevăruri. 51 . .. &0roverb roman( Mulţi ştiu ce tre-uie #ăcut. următoarea situaţie" un foarte bun bucătar a scris o carte de bucate pe baza căreia cei care au folosit-o au obţinut numai rezultate slabe.plică. 9.locită a oricărui lucru de care sun/ tem direct conştienţi. Calea cea mai scurtă. sensul in care ceea ce cunoaştem este adevărat.. spunem despre cunoaşterea noastră asupra o-iectului că este cunoaştere prin descriere. 7.imea ei etc0 toate acestea sunt lucruri de care sunt imediat conştient c4nd văd şi atin$ masa mea.. Pro-lemele Gloso#iei8 0ieter %rueg-el cel %ătr n &!F. care este diferenţa dintre cele două situaţiiA $ei mai mulţi dintre epistemologii contemporani subliniază caracterul failibil al cunoaşterii noastre.oţi #ac cel mai uşor.udecăţi pentru care avem temeiuri să credem că sunt adevărate &eventual false(.. 2ntr/un ast#el de ca.oriale care alcătuiesc aparenţa mesei mele / culoarea.locită. duritatea. 0utem spune la fel despre un pictor. in pre.locită a datelor sen.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 9ste cunoscut.locită ca #undament al ei.8 Eom spune că avem e.enţa mesei mele. deloc cunoscut.primate de către Iilbert >Sle prin sintagmele a cunoaşte cum şi a cunoaşte că. A cunoaşte cum înseamnă să ştii să faci un anumit lucru. strict vor-ind. printre altele. $rezi că acesta afectează în acelaşi fel cunoaşterea prin luare la cunoştinţă şi cunoaşterea prin descriereA Dicţionar >Sle.perienţă nemi. (8 2n cea de/a doua acceptie a cuv4ntului 9a cunoaşte: de mai sus. cunoaştem că ceva este adevărat Acest tip de cunoaştere poate A descris drept cunoaşterea adevărurilor. 2ntrea$a noastră cunoaştere. se spri. 0entru care dintre cele două distincţii pot fi folosite sintagmele 3a cunoaşte ceva4 şi 3a cunoaşte despre ceva4A 1ar sintagmele 3a cunoaşte pe bază de reguli4 şi 3a cunoaşte pe bază de e. adică la ceea ce se numesc . Iilbert &!H==-!HG8( / filosof _ britanic. pentru critica dualismului cartezian.emple4A 1espre un elev care nu poate răspunde Ia nicio întrebare legată de lecţie putem spune că nu ştie lecţia respectivă. am experienţa nemi. nete. #orma.plicită.o/ riale. c4t şi cunoaşterea adevărurilor. Petrecere ţărănească )n bucătar e. pe care !-a numit do$ma #antomei din maşină. iar adevăratul lucru care este masa nu ne este. 1eosebirile dintre cele două forme de cunoaştere au fost e.ină pe experienţa nemi. &%ertrand >ussell.perienţa nemi.8 2ntrea$a noastră cunoaştere a mesei este in realitate cunoaştere de adevăruri. cel mai iute. sensul care se aplică opiniilor şi convin$e/ rilor noastre. at4t cunoaşterea lucrurilor.9X09>I96LA 69MIVE2$I5A UI 19@$>I9>9 Cuv4ntul 9a cunoaşte: este #olosit aici in două sensuri di#erite+ '8 2n prima sa accepţie este aplica-il acelui tip de cunoaştere care este opus erorii. &Xenofan( Aplicaţii 6= 9videnţiază problema filosofică abordată în te. cuv4ntul se aplică cunoaşterii noastre a lucrurilor. că nu mai ştie să pictezeA 1acă nu. pe care o putem numi e.

0entru a testa adevărul enunţului . ci îi este adăugat. 1in punct de vedere psi-ologic. întemeiate factual4. ci doar $4ndit Lucrări "rinci"ale> C Critica raţiunii pure CProle$omene la orice meta#i. nu trebuie să e. @)lar' van Orman Fuine denunţă prima dogmă drept 3credinţa într-o anumită ruptură fundamentală între adevărurile analitice.EHEA . întruc t ar reprezenta doar un simplu 3.tensive(. filosofia religiei. (mmanuel :ant propune două criterii solidare pentru a distinge între cele două tipuri de . în sc-imb.<-!:=<( @-a născut în 0rusia orientală.C5nOAF. 6inia dreaptă este linia cea mai scurtă care uneşte două puncte8 şi . Vudecăţile întemeiate pe e.udecăţile 3metafizice propriu-zise4 7. &Immanuel Mant( H.icii moravurilor C Critica raţiunii practice C Critica #acultăţii de . un enunţ este sintetic atunci c nd ceea ce afirmă predicatul adaugă ceva la conceptul subiectului. . prin urmare 3eu e. graniţa dintre acestea nu se poate trasa în mod univoc numai la nivelul limba. un enunţ este analitic adevărat sau analitic fals dacă poate fi demonstrat sau infirmat pornind numai de la definiţii şi folosind doar legile logice. A scris lucrări de referinţă pentru diverse domenii filosofice" metafizică. al structurii logice. şi adevărurile sintetice. teoria cunoaşterii. 1in punct de vedere formal.perienţă.udecăţile sintetice.o?n LocAe9 de pildă. negaţia unei propoziţii analitice &cum ar fi propoziţia <iciun corp nu este 2ntins8 este contradictorie. Alte formulări ale distincţiei analitic-sintetic se bazează pe criterii logice sau psi-ologice.ului.urul căreia s-a concentrat reflecţia lui filosofică este cea gnoseologică. sporesc cunoaşterea noastră.udecăţile analitice &numite şi e. .udecare C Heli$ia in limitele raţiunii C Proiect pentru pacea eternă h ouă lucruri umplu su#letul cu mereu nouă şi cresc4ndă admiraţie şi veneraţie. )lterior. @acD i/a ascultat pe cei pe care el 2nsuşi i/a ascultat8 sau de implicaţii analitice 79eu $4ndesc:. . 0roblema filosofică fundamentală în . 9l le considera însă ca fiind 3neserioase4.udecăţi. 9ste unul dintre cei mai mari g nditori din perioada Iluminismului german şi unul dintre cei mai importanţi filosofi occidentali.udecăţile analitice şi cele sintetice a fost elaborată în moduri diferite şi c-iar contestată de către unii filosofi. de pildă. întemeiate pe semnificaţii independente de fapte. ambele grupe de adevăruri depind de e.oţi celi-atarii sunt necăsătoriţii.ot ce este su-stanţă 2n lucruri este nesc3im-ător8 sunt sintetice. ceea ce înseamnă că propoziţiile analitice sunt adevăruri necesare. în plus. cum ar fi o teoremă matematică.perienţă 7Orice corp este 2ntins8. . întruc t a fi întins face parte din înţelesul termenului 3corp4. enunţă 3un adevăr real şi transportă o cunoaştere reală instructivă4.7sf(. un enunţ este analitic dacă şi numai dacă noţiunea predicatului este inclusă în cea a subiectului. că nu marc-ează o diviziune clară între tipuri de enunţuri. 0redicatul care apare în enunţul 5nele corpuri sunt $rele nu face parte din înţelesul termenului 3corp4O. cele matematice 7^ a G X '(.ică viitoare care ar dori să se pre. un enunţ este analitic dacă eu sunt convins că predicatul este prezent în mod clar în conceptul subiectului. a posibilităţii şi limitelor cunoaşterii noastre. 0entru el.aminăm niciun corp. iar cele sintetice &sau e. el vorbeşte nu numai de propoziţii analitice de tipul subiect-predicat.L :A* &!G. Mai mult. 0entru 4ottiob %re=e9 de pildă.oate corpurile sunt 2ntinse.e este predicată despre numele întregului4 &35randafirii sunt flori4(.inte ca ştiinţă C 2ntemeierea meta#i. unii filosofi au criticat distincţia Tantiană sau c-iar au respins-o. considera că sunt analitice propoziţiile de identitate / în care 3afirmăm însuşi termenul spus4 &35randafirii sunt trandafiri4( / şi cele predicative / în care 3o parte a unei idei comple. oraş pe care nu-! va părăsi niciodată. (MMA*U. la Monigsberg. 1impotrivă. ci şi de propoziţii analitice de tip relaţional 7@ane mer$e 2mpreună cu persoanele care se plim-ă cu ea. argument nd. dimpotrivă.plicative( nu sporesc cu nimic cunoaşterea noastră. 1in punct de vedere gnoseologic. morală.ătr Analitic şi sintetic 1istincţia dintre . într-un studiu intitulat ouă do$me ale empirismului.oc de cuvinte4. cu c4t mai des şi mai stăruitor se ocupă $4ndirea cu ele+ cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine. pentru a determina ceea ce nu poate fi cunoscut. estetică. precum . 0e de altă parte.

$ele două dogme ale empirismului" C deosebirea între adevărurile analitice.F( / logician. 6iciun enunţ nu este pe deplin asigurat.. ceea ce 2nseamnă că .a 2nainte de #ormularea .. Aplicaţii Arată care dintre următoarele enunţuri sunt.. iar celelalte . analitică impotrivă. adică nu adau$ă nimic la conţinutul cunoaşterii.udecăţi analitice.iţia ^aG/'( este o ..utor intuiţia care corespunde unuia dintre cele două numere0 -unăoară.ude/ cata mea este. dec t doar că văd foarte limpede că. nesupusă criticii+ în sens teologic. arată că ştiinţa sau 3totalitatea cunoaşterii noastreOO include at t propoziţii de observaţie. Rillard van 2rman &!H=:. @udecăţile analitice nu cuprind Bn predi/ catul lor nimic altceva dec4t ceea ce era de acum $4ndit in conceptul su-iectului. care formulează constatări despre fapte individuale şi O se află la litiera o-seivaţională. Căci 2ntinderea era $4ndită 2n acest concept de. pentru a g ndi.ist4. c t şi legi teoretice aflate la o distanţă tot mai mare de aceasta. din perspectiva distincţiei analitic-sintetic. <e lăr$im 2ntr/adevăr conceptul prin propo. deci e. opinie.perienţa imediată. teză fundamentală a unei religii. la conceptul de şapte. "e e.. s/ar putea crede că propo. Dicţionar 1ogmă / în sens curent.udecăţii.udecătilor sau #orma lor lo$ică. ' #rege.. argumentul lui 1escartes potrivit căruia în propoziţia 3g ndesc.8 şisă adău$ăm. şi adevărurile sintetice. c3iar dacă nu at4t de limpede şi pe deplin conştient Atunci c4nd spun+ ! bate corpurile sunt intinse. unităţile lui cinci. din conceptul unei sume de şapte şi cinci. $u c t un enunţ se află însă mai aproape de regiunile centrale ale sistemului. tot nu voi $ăsi 2ntr/2nsulpe cel de doispre. una c4te una. potrivit le$ii contradicţiei.. care nu era c4tuşi de putin $4ndit 2n cel dint4i.. cu at t va fi modificat mai greu. sensibilă. analitice şi care sintetice" a( 6u este adevărat că m ine va ploua şi nu va ploua+ b( 5oţi celibatarii sunt necăsătoriţi+ c( 5oate cercurile sunt rotunde+ d( )nele cercuri au diametrul egal cu diagonala unor pătrate+ e( $antitatea medie anuală de precipitaţii din >om nia este mai mare dec t cea din MenSa+ f( )nii celibatari nu au participat niciodată la vreo olimpiadă+ g( Euna este satelitul natural al 0ăm ntului+ -( Eogica este cercetarea formelor logice. nu am lăr$it c4tuşi de puţin conceptul meu de corp. * reductionismul. o-servăm 2nsă că 2n conceptul sumei de ^ şi G nu este cuprins nimic altceva dec4t unirea celor două numere intr/unul sin$ur..udecată sintetică 7. nu spun nimic despre lumea reală. . întemeiate factual. trebuie să e. cele cinci de$ete sau cinci puncte 7.4orme de cunoa$tere $i tipuri de adevăr C V)19$ALI A6AEI5I$9 UI V)19$ALI @I6595I$9 Oricare ar " 2nsă ori$inea . există o deose-ire intre ele din punctul de vedere al conţinutului. prin urmare. &Immanuel Mant.a conceptul meu despre o asemenea sumă posi-ilă.iba+ )nele corpuri sunt grele conţine ceva in predicat ce nu era $ăsit 2n conceptul $eneral de corp0 ea sporeşte aşadar cunoaşterea mea pentru că adau$ă ceva la conceptul pe care/' avem şi tre-uie ca atare să "e numită . Zui-e. ci l/am des#ăcut doar 2n elementele sale..... Argumentează pro sau contra" 0ropoziţiile analitice..udecată pur analitică ce decur$e.. imuabilă. sustras oricărei revizuiri în urma confruntării cu e.===( / filosof american..udecăţi sintetice.. Iottlob &!:<:-!H.8 6a prima vedere. Zuine.ist4 3nu este nimic care să mă asigure că spun adevărul. idee considerată ca intangibilă şi indiscutabilă. credinţa că orice enunţ cu sens se poate traduce în propoziţii formate din termeni care se referă la e..perienţa.. Prole$omene8 în ouă do$me ale empirismului.ece. acestea formează o totalitate organică. date in intuiţie. împreună. matematician şi filosof german.plicative. c-iar dacă sunt adevărate. Analizează. întemeiate independent de fapte.re-uie să trecem dincolo de aceste concepte lu4nd 2n a.iţia ^aG X '(.. cu alte cuvinte.tensive. Oră ca prin aceasta să "e c4tuşi de putin $4ndit care este acel număr unic care le cuprinde pe am4ndouă. 5' . acă privim lucrurile mai 2ndeaproape. sporesc cunoaşterea noatră0 primele vor putea " numite . --------------------.a prin aceea că eu $4ndesc pur şi simplu unirea lui şapte cu cinci0 oric4t de mult aş anali. în sens Tantian. deoarece adău$ăm la primul concept un altul nou...ece nu este nicidecum $4ndit de. propo. Conceptul de doispre. c3iar dacă relaţia nu a #ost enunţată explicit0 .udecata aritmetică este 2ntotdeauna sintetică. şi anume aceea că ele suntGe pur e.

Acesta din urmă aplică categoriile şi principiile sale materialului astfel oferit. în fapt.istă cunoştinţe a priori.perienţă sau 3prima învăţătură4 produsă de intelectul nostru prin prelucrarea materialului brut al senzaţiilor nu este totul. #ără acesta însă nu am avea acces la lumea reală din afara noastră. $u alte cuvinte..ustificat numai pe baza e. deoarece poate fi . că există corpuri in natură care pre. în funcţie de răspunsul la problema cunoaşterii a priori se va aprecia că a vorbi despre 1umnezeu sau despre suflet.ungem să cunoaştem ceva despre lumea reală.perienţă. are sau nu are sens. Este un adevăr necesar că umne.Această carte este interesantă4 este a posteriori. această distincţie a fost dezvoltată mai ales de (mmanuel :ant. el se numeşte contingent. adică posibilitatea de a cunoaşte în vreun fel ceea ce depăşeşte limitele e. în primul r nd.in nici pentru necesitatea unei . de pildă. Aceste cunoştinţe a priori se disting prin două atribute specifice" nece/ sitatea şi universalitatea. în al doilea r nd.perienţei.icii.perienţa poate susţine doar Conceptul de 9st4ncă: 7dar nu a unui lucru 2n sine. cu alte cuvinte.perienţă. a ne întreba dacă putem şti ceva despre lumea încon.#. organiz ndu-! şi transform ndu-! astfel în cunoaştere. e.udecată a priori. 1impotrivă.perienţă fiind 3un compositum din ceea ce primim noi prin impresii şi ceea ce facultatea noastră proprie de cunoaştere &. @ensibilitatea singură ne poate oferi numai un 3material brut4 de impresii senzoriale care nu înseamnă cunoaştere. Eeibniz( . Mant arată că 3nicio cunoaştere a noastră nu precede în noi e. cunoaşterea noastră despre lumea reală este produsă prin conlucrarea a două facultăţi" a( sensibilitatea ne oferă.udecăţi &ceea ce e.plica dacă şi cum este posi-il ca unele adevăruri să fie întemeiate independent de e.istă şi cunoştinţe independente de e.eu există. date despre obiectele reale. 0roblema cunoaşterii a priori este aceea de a e.perienţă. Aceasta din urmă nu este un spri. nici pentru universalitatea ei &e.perienţă4. problema nu se reduce la întrebarea dacă e. independentă de e.EHEA Conceptul Dantian al cunoaşterii prin experienţă+ Bntuiţia prin care ne este dat acest o-iect `` $unoaşterea a priori şi cunoaşterea a posteriori 1istincţia dintre cunoaşterea a posteriori şi cunoaşterea a priori este distincţia dintre cunoştinţele întemeiate pe e. Altfel spus" 3intuiţiile fără concepte sunt oarbe.perienţei noastre. 0rin impresiile sensibile ne sunt date obiectele şi este declanşată activitatea intelectului. în ultimă instanţă.( produce din ea însăşi4. orice cunoaştere a noastră despre lucruri poate fi dob ndită numai prin conlucrarea celor două facultăţi. Aceasta vizează. ci a unui #enomen8 Cunoa$tere 5n adevăr este necesar c4nd opu/ sul implică o contradicţie0 c4nd nu este necesar. orice . că toate un$3iu/ rile drepte sunt e$ale intre ele0 este un adevăr contin$ent că eu exist.C5QOAF.perienţă.intă un un$3i drept. aflate în afara noastră+ b( intelectul prelucrează acest material.perienţă şi de orice impresii ale simţurilor. iar conceptele fără intuiţii sunt goale4. prin intuiţii sau reprezentări. &I. 6umai în acest fel a. un enunţ de genul 35oţi celibatarii sunt necăsătoriţi4 este a priori.udecatăMiecesară şi universală în sens strict este o . Aşadar.perienţă şi cele care pot fi întemeiate fără raportare la datele e. cunoaşterea noastră prin e.perienţa şi cu ea începe orice e. înseamnă. 1ar simpla e.. in mod e#ectiv.perienţei.urătoare cu totul independent de e. Altfel spus.R. însăşi posi-ilitatea meta#i. )n enunţ de genul .perienţa ne poate arăta că este necesar poate fi în realitate contingent(. în epoca modernă. deoarece adevărul lui nu depinde în nici un fel de e.

#aptul că universalitatea şi necesitatea unei . care conţine două elemente foarte diferite. universale. &9mpedocle( C $)62U5I6L9E9 . ar printre cunoştinţele a priori se numesc pure acelea 2n care nu este amestecat a-solut nimic empiric. adică prin experienţă.cepţie(.ă &Immanuel Mant.prima supranaturalul4.area. Prieteni. de exemplu.ină în niciun fel pe e. vom 2nţele$e prin cunoştinţe a priori nu pe acelea care au loc independent de cutare sau cutare e..tindă cunoaşterea noastră. lumea sensibilă. atunci pentru aceasta poate servi . . dar nu pură. putere mare a adevărului. 9nunţul 31acă plouă. 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. anume o materie pentru cunoaşterea din simţuri şi o anumită #ormă de a o ordona din izvorul intern al intuirii şi al g ndirii pure şi care sunt puse mai înt i în funcţie şi produc concepte cu prile.udecăţi nu se spri. poate a.udecăţi pure a priori. de a desfăşura toată facultatea de cunoaştere cu privire la ele şi de a realiza e.icu. atunci nu avem dec4t să privim toate . atunci plouă4 poate fi considerat ca fiind a priori sau a posteriori1 Argumentează răspunsul dat. 7. #iindcă sc3im-area este un concept care nu poate A scos dec4t din experienţă. in cel mai strict 2nţeles. toate cazurile astfel înc t să fim siguri că nu e.8 "e poate uşor arăta că există 2ntr/adevăr 2n cunoaşterea omenească ast#el de . arată Mant. eu ştiu că vor-ele pe care le voi spune sunt ade/ vărate.. ci pe acelea care sunt indepen/ dente a-solut de orice experienţă. nu ar fi posibilă nici metafizica.udecata că orice sc3im-are tre-uie să ai-ă o cau.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.perienţă fac din aceasta o . Critica raţiunii pure8 O. problema fundamentală este aceea a posibilităţii unor cunoştinţe sintetice a priori. în meta#i.un$e pe un sin$ur drum.perienţă şi care să e.udecăţile matematicii0 dacă vrem un exemplu din cea mai comună #olosire a intelectului.a ei este o .#orme de cunoaştere şi tipuri de adevăr o universalitate relativă.udecată a priori. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. Acestora le sunt opuse cunoştinţele empirice sau acelea care sunt posi-ile numai a posteriori.perienţa.udecată a priori. Critica . o ştiinţă 3indispensabilă prin natura raţiunii omeneşti4. respectiv posi-ilitatea meta#i. acă vrem un exemplu din ştiinţe. adică independente de orice e.udecăţi necesare şi. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Impresiile sensibile oferă primul prile. în e. care se apără sin$ur contra mintii.perienţa nu poate servi drept călăuză. deoarece niciodată nu ne vor fi date. în cele din urmă. &@Smmac-us( Aplicaţii 4. Cu multă trudă se $ăseşte adevărul şi cu $reu pătrunde 2n su#let cre.perienţă. Ast#el. iscu/ sinţei şi a-ilităţii oamenilor şi contra tuturor curselor născociteI &$icero( h Ce importanţă are prin ce metodă caută "ecare adevărul1 6a o taină at4t de mare nu se. iar e.udecata+ orice sc3im-are 2şi are cau.ul impresiilor4 &Immanuel Mant.perienţă. 1acă cunoştinţele sintetice nu ar fi posibile. Analizează problema cunoaşterii a priori plec nd de la următoarea teză a lui Eud\ig Rittgenstein" 36umai supranaturalul poate e.ică. prin urmare.ă. este depăşită. .< PHBOHB 2n cele ce urmea.istă nici o e.

$ontingent / înt mplător. Zuintus Aurelius &c. HF . @Smmac-us.Br.( filosof grec presocratic. ?<=-<=. <H=<?= î.( / om politic roman. accidental+ opus necesarului. ' 1icţionar 9mpedocle &c.raţiunii pure8.

6ietzsc-e( . * 9şti de acord cu această aserţiuneA Ce este. 1e asemenea.eoria corespondenţei &e. 1e pildă. în vreme ce temeiurile noastre sunt relative şi se sc-imbă de-a lungul timpului. au #ost preamărite.C5QOAF. în acest conte. par #erme. în dialogul "o#istul.presia a fost consacrată de %ertrand >ussell( este cea mai vec-e teorie despre adevăr. de antropomor"sme.t. 1e asemenea. In general. respectiv cele #alse.primată prin ideea că a şti ce este adevărul nu 2nseamnă a şti 2ntotdeauna care sunt opiniile adevărate. 0rin urmare. aşadar.primări alternative. 0laton.n )nivers e. in c3ip poetic şi retoric. 1iferenţa dintre cele două tipuri de teorii poate fi e. este independent de posibilitatea noastră de a verifica dacă un enunţ este sau nu adevărat.EHEA A19KN> UI 9>2A>9 .istă mai multe e. numai că aceasta 0otrivit teoriei corespondenţei. de metonimii. după o lun$ă #olosire.istă o serie de documente care atestă acest lucru sau în sensul că 2n realitate aşa au stat lucrurileA 0utem înţelege obiecţia de mai sus în sensul că nu mai avem cum să verificăm relaţia de corespondenţă între enunţ şi fapt. dacă. #ormularea clasică a teoriei îi aparţine însă lui Aristotel. 9nunţul 3Iala.ate şi constr4n$ătoa/ re0 adevărurile sunt meta#ore despre care am uitat ce sunt. &#riedric.istă şi alte fiinţe inteligente4 poate fi adevărat c-iar dacă noi nu vom şti niciodată acest lucru. în vreme ce teoria adevărului/coerenţă şi teoria pra$matistă a adevărului sunt teorii criteriale. canoni. în asemenea cazuri. un enunţ poate fi adevărat c-iar dacă noi nu putem aduce temeiuri în acest sens. enunţul 30ăm ntul se înv rte în .plicat pe baza corespondenţei. un enunţ este adevărat dacă descrie starea de lucruri reală la care se referă. )na este următoarea" 3A enunţa că ceea ce este nu este sau că ceea ce nu este este. se apreciază că teoria corespondenţei este singura teorie definiţională a adevărului. meta#ore u.istă fiinţe inteligente4 poate fi adevărat c-iar dacă noi nu vom şti niciodată acest lucru. 2 teorie definiţională a adevărului încearcă să răspundă la întrebarea Ce este adevărul15eoriile criteriale încearcă să ofere teste sau criterii pe baza cărora să putem distinge adevărul de fals.eoriile despre adevăr se diferenţiază în teorii de"niţionale şi teorii cri/ teriale. şi care.ica e. adevărul este un atribut sau o proprietate relaţională. arăta că 3teza cum că nu sunt cele ce sunt şi că sunt cele ce nu sunt va trebui socotită falsă4. o enunţare adevărată este aceea prin care spui că este ceea ce este şi că nu este ceea ce nu este4. pe scurt+ o sumă de relaţii umane care. nu poate fi vorba de o corespondenţă între ceea ce se susţine în enunţ şi starea de lucruri la care se referă.ate care şi/au pierdut #orţa sensi-ilă. se poate distinge între a fi adevărat şi a şti că este adevărat.urul @oarelui4 era adevărat c-iar şi atunci c nd oamenii aveau temeiuri să creadă că lucrurile stau altfel.istă enunţuri al căror adevăr nu poate fi e. Aşadar. altfel spus. cum sunt enunţurile care descriu fapte din trecut sau cele care descriu fapte din viitor. adevărul1 O multi/ tudine insta-ilă de meta#ore.tt%r $e este adevărulA 5eoria corespondentei .ia noastră nu este singura în care e. . corespunde acesteia. constituie o propoziţie falsă+ dimpotrivă. 1ar în ce sens spunem că este adevărat enunţul 3Utefan cel Mare a fost unul dintre domnitorii Moldovei4A 0entru că e. se poate distinge cu uşurinţă între adevăr şi 2nteme/ iere. enunţul . 0rincipala obiecţie la adresa acestei teorii arată că e. adevărul este un atribut atemporal. $onform acestei teorii. transpuse şi 2mpodo-ite. în Meta#i.

C 6A5)>A A19KN>)E)I UI A #AE@I5NLII .-!HG=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi filosofi britanici. de pildă. ci datorită unui eveniment istoric ce s/a 2nt4mplat acum două secole şi . ele depind de relaţiile opiniilor cu alte lucruri şi nu de vreo calitate internă a acestora. $e semnificaţie are..tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. aşa ceva e #als+ oric4t de puternică ar G opinia mea şi cu oric4tă $ri. Analizează aceste analogii şi arată dacă ne pot a. opinia mea este o interpretare. acest lucru nu este suficient pentru a distinge opiniile adevărate de cele false.istă pe lume o cunoaştere at t de certă înc t nimeni să nu o poată pune sub semnul îndoieliiA4. din perspectiva teoriei corespondenţei. în concluzie. nu e deloc uşor să se descopere vreo #ormă de cores/ pondenţă căreia să nu i se poată aduce o-iecţii de ne2nlăturat.Această coală nu este roşie4 este adevărat. iar eu să fiu daltonist. abordează problema cunoaşterii plec nd de la întrebarea" 39. a #ost cel mai o-işnuit printre #iloso#i+ acela că adevărul constă 2ntr/o anumită #ormă de corespondenţă 2ntre opinie şi #apt . în !HG= a primit 0remiul 6obel pentru literatură.LL &!:G. în cele din urmă. &5oma dOAWuino( A . în plus.8.. teoria corespondenţei nu oferă niciun criteriu pentru a stabili dacă o propoziţie este adevărată sau nu. .umătate. cu 6ec-ifor EipanA )n argument de genul celui care urmează este formulat uneori de către cei care aduc obiecţii la teoria corespondenţei" 9u cred că enunţul .ă am adopta/o.8 Adevărul se deGneşte prin con#ormitatea inteli$enţei cu realitatea. Aplicaşi 9videnţiază problema filosofică abordată în te. există 2n inteli$enţă. adevărul şi #alsitatea sunt proprietăţi ale opiniilor.otuşi. verde. 2n $eneral. iar acesta este un con/ cept nonepistemic.a spiritului C Eseuri sceptice CFilosoGa atomismului lo$ic & Principia Mat3ematica. @ă presupunem că nu ai citit romanul Balta$ul. o prelucrare a datelor simţurilor. $rezi că o asemenea strategie reuşeşte să arate că teoria corespondenţei este greşităA B.. nu vreo proprietate intrinsecă a ei.ista o corespondenţă între enunţ şi realitate c-iar dacă eu nu cunosc şi nu pot verifica această corespondenţă. A considerat că fizica este modelul unei astfel de cunoaşteri. Ast#el.actă a realităţii. 2n con#ormitate cu noţiunea sa imediată şi primordială. >elaţia de corespondenţă dintre enunţuri şi fapte a fost comparată uneori cu relaţia dintre o -artă şi terenul pe care ii reprezintă sau cu relaţia dintre notele unei melodii şi melodia respectivă. c-iar dacă nu ştiu acest lucru(. în concluzie..R RA*) RUSS. dar nu pot fi sigur că opinia mea redă starea de lucruri reală &pagina ar putea fi. aşa ceva e adevărat nu datorită vreunei calităţi intrinseci a opiniei mele.re-uie să aGrm că adevărul 7. înţelegerea adevărului drept corespondenţă &în sensul precizat mai sus( ridică într-adev r o problemă serioasă" c-iar dacă acceptăm că am determinat astfel ce este adevărul. ci tocmai ceea ce s/a 2nt4mplat cu mult timp in urmă o 2mpiedică să #ie adevărată. Eucrări "rinci"ale> C Anali.uta să înţelegem teoria corespondenţei. acă eu cred că re$ele Carol B a murit in patul său. enunţul" @ofia Kicoveanca trece printr-o serie de peripeţii. 7. pentru a se logodi. în Pro-lemele Glo/ soGei. prin apelul la o lume reală la care ne raportăm. Această cerinţă ne con/ duce la adoptarea punctului de vedere care. nu o imagine e.3devăr $i eroare este c-iar una dintre implicaţiile ideii de corespondenţă" poate e.re-uie o-servat că adevărul sau #alsitatea unei opinii depinde 2ntotdeauna de ceva care se a#lă 2n a#ara opiniei 2nsăşi. teoria corespondenţei este o teorie realistă a adevărului. 3ca recunoaştere a scrierilor sale at t de variate şi semnificative în care s-a manifestat ca apărător al umanităţii şi libertăţii de g ndire4. pe care am putea/o descoperi prin simpla examinare a acesteia. acă eu cred că re$ele Carol B a murit pe eşa#od.

de a coordona diversitatea e. în general. de a ne orienta cu succes în aşteptările noastre etc.EHEA @PP.itive care conferă valoare unei concepţii sau idei se referă la posibilitatea de a ne conduce direct. adevărul este ceea ce este util să credem sau să acceptăm.loc de a satisface diferite nevoi ale vieţii. Kaloarea unei concepţii va fi dată tocmai de totalitatea acestor consecinţe practice.terioară. adevărul acesteia este totuşi o posibilitate la îndem na noastră.emplu. ar putea deveni utile. consecinţe practice utile nu se spune că sunt neapărat false..tul utilizării ei> ideile devin adevărate. se apreciază că teoria pragmatistă a adevărului oferă cel mult un criteriu al adevărului. metoda pra$matistă 3constă in a interpreta fiecare concepţie după consecinţele sale practice4. o valoare statică şi poate fi atribuit unei idei numai în măsura în care aceasta este verificată prin punerea ei la lucru. în consecinţă. dar în sensul că este astfel un instrument util pentru i "laptarea la realitate. 0rincipalul reprezentant al teoriei pragmatiste a adevărului este @illiam . în sensul de descriere adecvată a realităţii. aceeaşi idee poate fi considerată adevărată de unii şi falsă de alţii. aceasta s-a e. potrivit acestei teorii. 1espre ideile care nu au. $um nu putem verifica toate ideile noastre. respectiv la utilitatea acesteia &într-un sens foarte larg(. spre e. dar nu reuşeşte să arate ce este adevărul.urări viitoare favorabile.( să se sesizeze conceptul de pasăre-cardinal.locit la real.. 5eoriile nu sunt reproduceri ale realităţii. în consecinţă. de a fi o călăuză sau un g-id care să uşureze adaptarea intelectului la realitatea e. individuale. ci un mi. Mai mult. care. Ka deveni efectiv însă numai dacă ideea respectivă va fi utilizată şi se va dovedi eficientă.perienţă. 0entru el.4 &%rand %lans-ard( lnfo 0ragmatismul * este o mişcare filosofică care s-a * * * * * * dezvoltat în @)A la sf rşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea+ teza fundamentală a mişcării este aceea că semnificaţia unei idei sau a unui concept este determinată de relevanţa sa practică0 în acest sens. 1in această perspectivă. se subliniază caracterul lor in/ strumental+ teoriile sunt instrumente de cercetare. definitive la vreo enigmă. respectiv niciun fel de utilizare sau utilitate practică. sunt făcute adevărate de către anumite fapte. valoarea de adevăr este negată în fapt doar ideilor pentru care nu poate fi concepută niciun fel de verificare. diagnosticul greşit al unei boli(+ b( unele idei considerate adevărate pot fi lipsite de utilitate+ c( întruc t oamenii pot aprecia diferit utilitatea unui enunţ.tins şi s-a distanţat de varianta iniţială.ames. 0rintre o-iecţiile principale aduse teoriei pragmatiste a adevărului menţionăm" a( uneori şi o idee falsă poate fi utilă din punct de vedere practic &de e. în special spre etică şi metafizică &ca teorie a adevărului şi a realităţii(+ pragmatismul se apropie foarte mult de utilitarism şi. în împre. nu răspunsuri ultime. adevărul unei idei depinde de conte. orient ndu-se astfel spre faptele concrete. 2 idee este adevărată dacă are asemenea consecinţe. ci un fel de 3stenografie conceptuală4 a acesteia.perienţelor noastre. H: . nemi. deoarece ea presupune implicit &. Adevărul nu este un atribut atemporal. 5eoria pragmatistă a adevărului 3>ecunoaşterea unei păsări-cardi-nal este o realizare intelectuală remarcabilă. metoda pragmatică constă în a interpreta "ecare con/ cepţie după consecinţele sale prac/ tice0 întemeietorul acestei mişcări este considerat C3arles "anders Pierce0 sub influenţa lui Rilliam Vames. la un moment dat. Acestea sunt un fel de adevăruri 3supranumerare4. pro-lema centrală a unei teorii a adevărului este formulată în următorii termeni" $um putem şti care idei sunt adevărate şi care sunt falseA $e rezultă pentru viaţa practică dacă o idee este adevărată sau falsăA $e consecinţe vom avea dacă acceptăm că o idee este adevăratăA Consecinţele practice po. de curentele antiintelectualiste0 în ceea ce priveşte teoriile ştiinţifice. $u alte cuvinte.C5nOAF. $ tă vreme nu utilizăm o idee. adevărul nu este o valoare intelectuală şi nici un scop al cunoaşterii.

0ercS %rand &!:H. Căci unul dintre termenii care urmea. 9laborează o sc-emă în care să redai principalele idei ale celor trei teorii despre adevăr. am putea fi siliţi să acceptăm că toate adevărurile sunt convenţii etc. altfel spus. corespondenţa nu poate A #olosită drept criteriu al adevărului. coerenţa poate fi apreciată doar ca test negativ al adevărului" ne poate a. 0rin e. 2 anumită idee va fi considerată adevărată numai dacă va fi în concordanţă cu acest sistem &sau. 9laborează un minieseu în care să prezinţi punctul tău de vedere în legătură cu una dintre aceste teze.t" 3&. In consecinţă.8 Criteriul real al adevărului . ar tre-ui la r4ndul lor să "e eliminate. se va spune că adevărul este o proprietate a întregului sistem de 3cunoştinţe4.3devăr $i eroare Ev 5eoria adev rului-coerenf >eprezentanţii teoriei adevărului/coerenţă apreciază valoarea ideilor noastre din perspectiva compatibilităţii lor cu ansamblul ideilor considerate la un moment dat adevărate. ' %lans-ard.eu este un lucru de care ne #olosim8 etc. Ale. pentru pragmatism este o invenţie4 &Benri %ergson(.uta să decidem că unele dintre ideile noastre sunt false. printre altele. dar nu ne poate a.ultat veri#icarea ei. @-a obiectat însă" a( este posibil să avem două propoziţii contradictorii care să fie. Aceasta devine adevărată0 ea este #ăcută adevărată de anumite #apte. $I 19KI6 A19KN>A59 Aceasta este te.ustifică anumite acţiuni+ c( o religie este adevărată dacă este consolatoare+ c( ideea de 1umnezeu este adevărată dacă este rentabilă 7 umne.. Pra$matismul8 C $29>965A 9@59 $>I59>I)E A19KN>)ED I "ă luăm mai 2nt4i o . o dată ce ea ar G respinsă. 1icţionar $oncordantă / acord. const4nd in a o veri#ica şi av4nd drept scop şi re. 0otrivit teoriei pragmatiste a adevărului" a( o lege fizică este adevărată dacă are aplicaţii te-nice fecunde+ b( o credinţă politică este adevărată dacă . Adevărul unei idei nu este o propri/ etate care i/ar " inerentă şi care ar răm4ne inactivi. Or. C I19IE9 6) @)65.uta să decidem dacă acesta este adevărat sau nu+ dacă suntem nevoiţi să spunem că acesta este o convenţie fundamentală. separat. . noncontradictorii fiecare în parte+ în acest caz..ude/ căţii este dat de opiniile noastre a#late in cone/xiune cu aceasta şi care. 7. dacă nu va fi în contradicţie cu acesta(.-!H!=( / filosof american. Bamilton. Ea işi do-4ndeşte adevărul printr/o activitate spe/ cială..ă c4t de sumară va arăta că in acest ca. ar trebui să avem un singur sistem de adevăruri la care să ne raportăm" ne putem imagina două asemenea sisteme.( in timp ce pentru alte doctrine adevărul este o descoperire.a ca adevăruri &deci consistenţa logică nu este o condiţie suficientă(+ b( pentru a fi siguri. Rilliam &!:<.ă să fie puşi in corespon/ denţă a dispărut de#initiv. de către A %urr.a pe care vreau să o apăr. Aaron &!GF8-!:?8( / om politic american. &Rilliam Vames. în ultimă instanţă. %urr. dar nu şi care şi de ce sunt adevărate. Adevărul este un eveniment care se produce in privinţa unei idei. &%rand %lans-ard( duer%U Aplicaşi Analizează semnificaţia filosofică a următorului te.tindere. într-un duel.ander &!:FG-!:=<( / om politic american+ a fost rănit mortal. s-ar putea să admitem că trebuie să raportăm cele două sisteme la lumea reală şi că.udecată de #apt 9Burr '/a ucis pe Qamilton Bn O anali. compatibile cu sistemul de propoziţii acceptate de.. criteriul adevărului este 3coerenţa4 cu realitatea+ c( coerenţa presupune. principiul noncontradicţiei. acest criteriu este coerenţa.-!H:G( / filosof american. Identifică apoi principalele deosebiri dintre acestea. potrivire. Vames.

. te 2nşeli pe tine. <e tre-uie doi ani să invăţăm s4 vor-im şi 2ntrea$a viaţă să invăţăm să tăcem.4 &Marl 0opper( Cine este mincinos nu tre-uie s4 #ie in niciun ca. Cine spune adevărul tre-uie s4 stea cu un picior in şa. şi uituc. Cine/şi pune #r4u lim-ii işi pune capul la adăpost 5nele minciuni sunt pre#era-ile adevărului. 2nşel4ndu/i pe alţii. &0roverbe turceşti( A/ţi cunoaşte neştiinţa este partea cea mai -ună a cunoaşterii. &0roverbe c-inezeşti( 100 .Adevărul este asemenea unui v rf de munte care este întotdeauna sau aproape întotdeauna învăluit în nori.

C5<OAF. Ee deosebeşte în primul r nd intenţionalitatea. 0rogresul acesteia nu înseamnă at t o sporire a numărului de adevăruri pe care le deţinem. fiind ascuns. eroarea. 1impotrivă. 0entru el. cauzele şi rolul erorii în cunoaştere 1upă cum am văzut. deşi limitată. mai mult dec t at t. 3cu fiecare pas înainte.uta să îl 3vedem4. minciuna sugerează indirect posesia adevărului. eroarea a fost apreciată. în mod negativ" este o lipsă şi nu are niciun rol 2n cunoaştere. pentru a detecta şi a elimina apoi erorile. trebuie să încercăm să falsificăm ideile şi teoriile noastre. cunoaşterea nu este un continuu proces de acumulare de adevăruri. este perfectă dacă ţinem cont de intenţiile $reatorului şi de nevoile noastre &în sensul că prin ea însăşi nu poate fi cauză a erorii(. ceea ce reprezintă. i$noranţa este mediul cunoaşterii noastre. care îl sileşte să treacă dincolo de limitele sale. nu descoperim numai probleme noi şi nerezolvate. dacă vom considera că adevărul ni se prezintă aşa cum este.ungem la elA 0robabil. $unoaşterea umană este însă un amestec de eroare şi adevăr" multe dintre ideile şi teoriile considerate la un moment dat ca fiind adevărate s-au dovedit în timp eronate+ multe dintre ideile şi teoriile noastre ar putea avea c ndva aceeaşi soartă. ReneN )escartes argumenta că facultatea noastră de cunoaştere. respectiv descoperirea ideilor false. Intelectul este însă lesne biruit de facultatea liberului arbitru &voinţa(. 1acă vom considera că adevărul nu ni se dezvăluie niciodată ca atare. aceasta fiind principala cauză a erorilor noastre. aşa cum subliniază 0opper. :arl Po""er argumentează că eroarea are însă un asemenea rol. în realitate. atunci va trebui să e. cealaltă intenţionată. ci unul de detectare şi eliminare a erorii. învăluit. o semnificaţie modernă a cuvintelor lui @ocrate" 9Ftiu că nu ştiu nimic:. . una neintenţionată însă. $u alte cuvinte. cele mai importante răspunsuri la această întrebare se referă la" a( natura omului+ b( natura adevărului+ c( influenţa nefastă a unor 3puteri4 care ne împiedică să descoperim adevărul.plicăm apariţia erorii prin refuzul nostru de a vedea adevărul sau prin apel la 3puteri4 care ne împiedică să-! vedem ori să îl recunoaştem. ci şi că acolo unde am crezut că stăteam pe temeiuri solide şi sigure. de regulă.itiv pentru cunoaştere. In opozie faţă de adevăr / înţeles ca normă sau valoare fundamentală a cunoaşterii / eroarea este solidară cu minciuna. altfel ar trebui să spunem că 1umnezeu ne-a înzestrat cu o facultate menită să ne ducă la erori şi am pune la îndoială veracitatea @a. iar noi suntem înzestraţi cu facultăţile care ne pot a. cu fiecare problemă pe care o rezolvăm. are un rol po. 0rin urmare. $e anume ne împiedică să a. în filosofia tradiţională. originea erorii va fi legată în principal de natura sau modul de a fi al acestuia. iar eroarea indică absenţa acestuia.EHEA `Cr Matura. 6oi căutăm însă adevărul. toate lucrurile erau. noi ne raportăm la eroare şi. cunoaşterea se defineşte in primul r nd ca posesie a adevărului. c t o înţelegere mai bună a ignoranţei noastre. Ambele sunt categorii ale falsităţii. nesigure şi într-o stare de curgere4. Astfel. $elelalte două răspunsuri sunt legate de acceptarea sau respingerea ideii că adevărul este manifest. @implific nd. în încercarea noastră de a atinge adevărul.

.iunea opti/ mistă că adevărul.#im unele 2ndoieli că aş B atins v4r#ul real:. Alpinistul poate nu numai să 2nt4mpine $reutăţi 2n a/l atin$e.eu. Cunoaşterea. Cum se poate 2nt4mpla 2nsă. care Ba 2nceput a #ost pur şi inocent B$noranţa se poate datora unor puteri ce conspiră pentru a ne tine 2n neştiinţă 7. &Marl 0opper.eu şi mă 2ntorc 2ntre$ către el. deoarece s/ar putea să nu "e 2n stare să deose-ească 2n ceaţă v4r#ul principal al muntelui de o creastă secundară. 7. revenit Ba mine cur4nd după aceea. at4ta vreme c4t nu cu$et dec4t despre umne. de #apt.vorăsc $reşelile mele1 in #aptul că voinţa.udec4ti sădite 2n ea de educaţie şi de traditie ori alte in#lu/ enţe ne#aste ce ne/au pervertit spi/ ritul. nu o-serv nicio pricină de $reşeală ori #alsitate0 dar. ci o extind c3iar asupra lucrurilor pe care nu le 2nţele$0 iar #iindcă 2n privinţa acestora ea e indi#erentă. el poate c3iar să nu ştie că '/a atins.vorăşte de la umne. ar aceasta nu a#ectea. stăp4nirea adevărului nu necesită nici o explicaţie. 2nsăşi ideea de $reşeală sau de 2ndoială 72n sensul ei simplu şi normal8 implică ideea unui adevăr o-iectiv la care s/ar putea să nu i. ea ne tine loc de ceea ce/i drept &@eneca( . iar el nu mi/a dat vreo #acultate de a $reşi.-utim a a. dacă ni se pre. totuşi. se a-ate lesne de la ceea ce e adevărat şi -un.. Aplicaţii C4nd eroarea devine o-/ ştească. 2mi dau seama că. Adevăr. nu o 2nc3id 2ntre aceleaşi $raniţe.8 Atunci de unde i. vinovat de a vedea adevărul mani#est0 sau pentru că 2n mintea noastră sălăşlui/ esc pre.8 octrina adevărului mani#est #ace necesară explicarea #alsităţii.. poate " totdeauna recunosut drept adevăr.un$e. &>ene 1escartes. 7.8 Asemenea pre.. &Marl 0opper( C K2I6LA 9@59 $A)YA 9>2>II acă tot ce se a#lă 2n mine i. el recunoaşte implicit existenţa o-iectivă a v4r#ului.3devăr $i eroare C M95A#2>A K[>#)E)I 19 M)659 "tatutul adevărului in sens o-iectiv. ar putea G comparat cu cel al unui v4r# de munte.. iar dacă alpinistul ne spune .. precum şi rolul său ca principiu normativ.4ndu/se mai mult dec4t intelectul. raţionalitate şi cunoaştere8 C A19KN>)E MA6I#9@5 UI 9>2A>9A Prin doctrina că adevărul e mani/ #est am 2n vedere 7. Fi.udecăţi şi asemenea puteri sunt deci surse ale ignoranţei.8 vi. 2ntin. iar ast#el mă 2nşel şi păcătuiesc. Meditaţii metafizice( +.. al adevărului ca o corespondenţă cu #aptele. nu/mi pare că aş putea $reşi vreodată. care este 2ntotdeauna sau aproape 2ntotdeauna 2nvăluit 2n nori. să cădem vreodată 2n eroare1 Hăspunsul e+ prin propriul nostru re#u. dacă adevărul e mani#est.intă 2n nuditatea lui. sunt supus Ba nenumărate $reşeli..ă cu nimic existenţa o-iectivă a piscului.

raţiune.( în fapt. c t mai ales de la alţii4 &Montaigne(+ c( 3$e c ştigă cei care mintA / $ă nu sunt crezuţi atunci c nd spun adevărul4 &Aristotel(. încă din Antic-i tate. -ine. 0opper(. aceasta e sursa principală a ignoranţei noastre" cunoaşterea noastră nu poate fi dec t finită. c4t mai ales de la alţii. Argum entează un punct de vedere person al în legătur ă cu această idee. c( să evidenţiezi relaţia dintre eroare şi sursele cunoaşterii..tul uneia dintre teoriile despre adevăr+ b( să corelezi conceptele eroare. unii g ndito ri au crezut că adevăra ta cauză a erorii este superio ritatea pasiunil or asupra raţiunii..9ste posibil ca o persoan ă să mintă şi să spună totuşi adevăru lA 1ar să fie sinceră şi să spună ceva falsA Ilustrea ză-ţi răspuns urile prin e.empl e potrivit e. li-ertate. Cea mai mare parte din erorile noastre ne vin nu at4t de la noi. &Vean-VacWues >ousseau( !=! . 9laborează &la alegere( un minieseu în care" a( să analizezi problema erorii în conte. Analize ază semnifi caţia următor ului punct de vedere" 3&. pe c nd ignoranţa noastră este inevitabil infinită4 &M. Argumentează pro sau contra în raport cu una dintre următoarele aserţiuni" a( 39roarea nu are limite4 &@eneca(+ b( 3$ea mai mare parte din erorile noastre ne vin nu at t de la noi.

Mulţi au că.ul nonverbal+ X adecvarea7inadecvarea limba. apoi prezentaţi punctul vostru .ului+ X rolul limba. şi viaţa socială+ X comunicarea în lumea animalelor+ X comunicarea dintre oameni şi animale+ X limba. 1ezbateţi această temă în cadrul grupului.ul / ca ve-icul al culturii+ X funcţiile limba.EHEA h de vedere pentru întreaga clasă.ut de ascuţişul să-iei0 dar nu aşa de mulţi ca cei care au că. Această reprezentare ideografică c-inezească înseamnă 3literă4. Alegeţi una dintre următoarele teme.primarea trăirilor interne.ut din pricina lim-ii.ului intern+ X relaţia dintre limba. 3cuv nt4. ` limba. 7"eptua$inta8 i ivitate de grup * 2rganizaţi-vă pe grupe de patru-cinci elevi.ului pentru e.C5<OAF.

. 0entru el.locită de acces la realitate+ b( diferitele limba. potrivit căruia 3dreapta potrivire a numelui4 nu ar fi dec t 3convenţie şi acord4.ului nostru1 Cuvintele şi structurile lim-a. dar unele puncte de vedere pot spune. >9 UI cunoaşterea şi adevărul sunt EIM% legate volens nolens de limba. . devine şi ea astfel+ e( originea limba.act ce se află în puterea cuvintelor şi în ce fel denumesc ele lucrurile4. .e.celălalt. 0roblemele privind ori$inea lim-a. înc t este necesar să cercetăm 3mai înt i e.ul pentru a cunoaşte şi pentru a reda ceea ce ştim.ul are o funcţie transcendentală+ face posibilă cunoaşterea noastră.adevărate şi întemeiate.ul nu este un simplu instrument &pasiv( al cunoaşterii.ul este discontinuu+ lumea descrisă prin limba. cel puţin cunoaşterea e. $unoaşterea noastră.. indirect. cum este durerea. sporeşte problematizările specifice teoriei cunoaşterii" Poate reuşim uneori să do-4ndim adevărul. $)62 Adevărul este o proprietate AU59 pe care o au unele dintre enunţurile noastre. 3g ndul cel mai viu răm ne în urma celei mai palide senzaţii4. Astfel.ista o dreaptă potrivire a numelui4 / este îndreptăţit. ceea ce înseamnă că AV natura şi limitele acestuia pot @` 0rob lema limb a.ului sunt potrivite pentru lumea reală1 <u cumva. în dialogul omonim al lui 0laton( / 3în c-ip firesc. ceea ce înseamnă că nu reprezintă o cale directă.istă o relaţie at t de str nsă.ul are faţă de cunoaştere în principal un rol de instrument sau mediu al acesteia. dacă punctul de vedere al lui $ratSlos &persona. pentru unii un rol de deformare şi falsificare a realităţii+ d( limba. cunoaş terea este un ansam blu de enunţu ri fi considerate teme epistemologice importante.o?n LocAe considera că între cunoaşterea noastră şi cuvinte e. sublinia filosoful englez. putem spera că vom cunoaşte lumea aşa cum este. par a descrie lumi diferite+ c( limba. iar cuvintele nu sunt dec t 3semne ale ideilor noastre4. în epoca modernă. ne re#erim la o altă lume dec4t cea reală1 0rintre cele mai importante teze referitoare la relaţia dintre cunoaştere şi limba.ului nu au în mod e. de amintirea lor şi arăta că evocarea unor impresii nu poate avea niciodată forţa şi vitalitatea originară a acestora. ireductibile unul la. Eucrurile stau însă altfel dacă este corect punctul de vedere al lui Bermogenes. Aşadar.ului este corelată cu originea omului &limba. ceva despre posibilităţile noastre de a cunoaşte lumea reală.. într-un fel. ci odată cu el(. ar e. limba. )avi' 8ume diferenţia trăirile imediate. #olosind lim-a. nu lucruri în sine. 3are mereu de-a face cu enunţuri4. ci are un rol constitutiv în cadrul acesteia.ul nu a apărut înainte sau după apariţia omului. !=. pentru fiecare din realităţi. dar 2l putem reda in mod adecvat prin intermediul lim-a. >elaţia cunoaştere-limba. amintim" a( cunoaşterea.ulu i în forma ei cea mai elevată .plicită &propoziţională( este mediată prin limba.plicit relevanţă pentru teoria cunoaşterii. nemi. limba.

văluit at4t c4t poate el primi potrivit relei sau -unei sale porniri.$omotul cuvintelor. 0rezintă punctul tău de vedere in legătură cu această analogie. $are este punctul tău de vedereA Are vreo semnificaţie faptul că 1umnezeu este fiinţa perfectă.ă "e oc3ilor. Eimbă/ limba.( / fizician şi filosof american. &@f.. Aplicaţii 1 . condiţionate de limba. alte asemenea analogii. "e altui simţ trupesc. prin cuvinte să căpătăm această lămurire. în concepţia lui Mant. pentru ca să le cunoaştem. >eprezentările noastre asupra lumii. Aşadar. care 2n#ătişea. ceea ce înseamnă că limba. în acest sens..perienţa umană+ ceea ce este dincolo de posibilităţile noastre de cunoaştere. !=? 9nunţul 3$ezar este o ecuaţie de gradul al doilea4 este corect din punct de vedere gramatical. unul dintre temeiurile 3potrivirii naturale a numelor4 era faptul că acestea au fost date de către divinitate. Frumoasă #arsă e şi vor-irea0 cu ea omul dansea. )neori.ului ca instrument al cunoaşteriiA 0entru $ratSlos.8 ar. -a c3iar numai sunetul şi . @emn / element material. Bnsă acela care ne lămureşte şi ne 2nvaţă e Qristos. urmează că obişnuinţa de a le folosi ne conduce la a le privi ca diviziuni reale. nu e. despre care se spune că sălăşluieşte 2n omul lăuntric. &#riedric.terioară este interpretată prin prisma unor sisteme cognitive şi că nu e. 2n privinţa tuturor lucrurilor pe care le 2nţele$em. determinarea condiţiilor de posi-ilitate. pe care îl reprezintă sau îl substituie. / sistem de comunicare verbală sau nonverbală... dar "ecăruia 2i este de. fonic.&!H!G-!HH. la o prindere a acesteia prin noţiuni doar cu preţul unei distorsiuni inevitabile.eu şi veşnica 2nţelep/ ciune0 de la aceasta 2ntr/adevăr ia povaţă orice su#let raţional. îţi poţi imagina o asemenea situaţieA Ar fi ea relevantă pentru limitarea cunoaşterii noastre de către limba.istă un criteriu pentru a spune care dintre ele este mai 3adecvat4 realităţii. sunt perspective asupra lumii. filosofia transcendentală este tocmai analiza. eventual. Acela 2nsă mă 2nvaţă ceva.ul specific unei comunităţi naturale+ sistem de comunicare verbală. se spune însă că Adam a dat nume lucrurilor.A Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. iar adevărul este întotdeauna interpretare. $unoaşterea nu este dec t un instrument în lupta care este viaţa.ul falsifică în mod necesar realitatea şi duce la o ordonare şi simplificare a realităţii. poate. un fenomen condiţionat de viaţă.6ietzsc-e( >2E)E $)KI659E2> I6 $)62AU59>9 e at4ta doar s/au dovedit in stare cuvintele / spre a le da ceva mai multă 2nsemnătate / să ne atra$ă atentia pentru a cerceta lucrurile. geometria este un ansamblu de cunoştinţe a priori &necesare şi universale(. 7. iar nu să ni Be dea la iveală. ! %o-m. nu ne lămurim de la cel care rosteşte vor-e 2n a#ară. el este lipsit de sens.presii ale unei lumi în sine. grafic. e Ma$istro8 1icţionar Eimba. Korbire/ actul prin care se e. A fost vreodată în situaţia de a nu avea cuvinte pentru a spune ceea ce simţeaiA 1acă nu. iar Adam &omul( o fiinţă imperfectăA )neori. de e.ă peste toate lucrurile. 7. 1avid Vosep. pe care le fac posibile intuiţiile pure ale spaţiului şi timpului. "e minţii 2nsăşi lucrurile pe care vreau să le cunosc. Augustin. ci de la adevărul care domneşte 2n 2nsuşi spiritul nostru / 2ndemnati.8 adică nepieritoarea putere a lui umne.ercită funcţia lingvistică. prin cuvinte nu 2nvăţăm altceva dec4t cuvinte. 5otuşi. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3întruc t g ndirea noastră este pătrunsă de diferenţe şi distincţii. relaţia dintre un nume şi lucrul numit este asemănată cu aceea dintre o fotografie şi ceea ce înfăţişează. care permite evocarea unui alt lucru.Cunoa$tere $i limba+ Ea r ndul lui. gestual etc.ul şi realitatea sunt incomensurabile. 0erspectivism / punctul de vedere potrivit căruia lumea e. 0ropune. 5ranscendent/ ceea ce depăşeşte e. $e crezi că relevă această situaţie pentru înţelegerea limba.emplu.ul nostru. aşa înc t lumea va fi văzută şi trăită ca fiind în realitate făr miţată în fragmente4 &1avid %o-m(. %rie'ric? *ietDsc?e considera că limba. 5ranscendental / ceea ce face posibilă o anumită realitate.

dar care dau împreună.udecăţi care stau la baza unor teorii clasice ale limba. cum este aceea a referirii la 3lucruri4 care nu e. dedesu-t.udecată sursa multor dificultăţi filosofice.ul şi g ndirea se pot raporta la realitate. a fost învăţător în c teva sate din sudul Austriei. condiţionate de faptul că 3nu putem g ndi nimic nelogic4. Rittgenstein indică o serie de pre.ractatus/u3ii. dar nu/' vede. importantul. semnificaţia unui cuv nt nu este dată nici de ceea ce desemnează acesta.ului şi a g ndirii occidentale în general. esenţial pentru lucrurile desemnate prin cuv ntul respectiv. apoi grădinar într-o mănăstire de călugări.= revine în lumea academică. 0e de o parte. care sunt ima$ini ale realităţii. Eălul re#lectă lumina . în Cercetări #iloso#ice. Inaugurează acum un nou mod de a practica filosofia. însuşiri(. limba este un ansamblu de nume prin care sunt desemnate entităţi reale &lucruri. 1in această perspectivă.ilei. atunci c nd încercăm să e. şi g ndire. eternul. Rittgenstein arată că limba. a renunţat la studiul filosofiei.perienţa interioară a vorbitorilor. ci să am 2n #aţa oc3ilor in mod clar #undamentele clădirilor posi-ile.*S .istă în realitate. 2nsemnări postume8 C 10+ SSSSSSSSSSSSS J .udecata potrivit căreia semnificaţia sau înţelesul unui cuv nt este ceva de genul unei definiţii. problema centrală este acea a felului în care limba. 2 imagine poate fi adevărată sau falsă în măsura în care 3concordă4 sau nu cu realitatea. un anumit înţeles. Pentru om.ractatus lo$ico/p3ilosop3i/ cus &singura carte publicată în timpul vieţii(. din $ambridge. A studiat la #acultatea 5e-nică din %erlin.C5#iOAF. ".ungem la ceva comun tuturor numerelor. nici de e. respectiv dintre limba. radical diferit faţă de cel specific perioadei . iar acestea au corespondent în elementele imaginii. Eucrarea reprezentativă pentru a doua perioadă &Rittgenstein II( este Cercetări "loso"ce &!HF?(. 0e de altă parte. dar nu ceea ce ar putea $4ndi ceilal#i. aparţin filosofului austriac Lu'Li= @itt=enstein. a scris . 1e pildă.primat poate fi însă arătat 1istincţia este decisivă pentru problemele filosofice" acestea apar. ci la trăsături care se suprapun parţial. LU)@(4 @n 4. Aceste imagini reprezintă situaţii sau stări de lucruri. apoi la 5rinitS $ollege. 1upă aceea. bine sau 1umnezeu este e.istă sau se petrece în realitate.te şi se determină printr-o 3reţea complicată de asemănări care se suprapun şi se încrucişează4" înţelesul lui este dat de înrudirea lucrurilor pe care le numim 3număr4+ pe baza acestora nu a.ă să construiesc o clădire.EHEA /]> #ilosofia limba. ci de utilizarea acestuia în diferite .ractatus lo$ico/p3ilosop3icus. de ceea ce nu poate fi spus. arată Rittgenstein. şi realitate. acţiuni. El ştie+ aici. &Eud\ig Rittgenstein. fenomene. ireductibile la funcţia de reprezentare. Abia la sf rşitul anilor !H. el identifică în această pre. iar sarcina filosofiei este aceea de a delimita ceea ce se poate spune prin limba. este acoperit adesea de un văl de ne/ pătruns. aşa cum fibre diferite formează un singur fir de l nă.ocuri de lim-a.ului comun )nele dintre cele mai importante contribuţii cu privire la analiza relaţiei dintre limba.primabilul prin limba. 0entru Rittgenstein. semnificaţia termenului 3număr4 este dată de folosirea acestuia în diferite conte. există ceva. a unei idei prin care se redă ceea ce este comun. 5ot ceea ce poate fi g ndit poate fi g ndit clar. în timpul 0rimului >ăzboi Mondial.(* &!::H-!HF!( @-a născut la Kiena. şi pe baza unor asemănări de #amilie. 0e de altă parte.primăm ine.ul îndeplineşte numeroase alte funcţii. iar ceea ce poate fi g ndit clar poate fi e. 0rima este aceea a lim-ii ca repre. 0unctul de plecare este ideea că noi ne raportăm la realitate prin intermediul propoziţiilor. în .ului.. Eegată de aceasta este şi pre. propoziţiile sunt modalităţi de e.clusă ca fiind lipsită de sens.primat prin intermediul limba. în condiţiile în care elementele unei imagini corespund obiectelor.entare. $eea ce nu poate fi e. 6asă să vor-ească doar natura şi nu recunoaşte dec4t un lucru mai presus dec4t natura.primare a g ndirii. <u mă interesea. 2 perioadă. ceea ce e. orice vorbire despre frumos.

ci a-surde. clei. Argumentează pro sau contra" 6imeni nu g ndeşte în cazul unui cuv nt e. născută din necesitate.presii constă în consecinţele sale practice.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus+ 31espre ceea ce nu se poate vorbi trebuie să se tacă4. Cercetări #iloso#ice8 C A@9MN6N>IE9 19 #AMIEI9 <u pot să caracteri.emple" a relata un eveniment.onanţe pro#unde care #ac din el ceva cu desăv4rşire al nostru1 &Benri %ergson( 771r Aplicaţii Analizează semnificaţia filosofică a tezei de la sf rşitul lucrării .ului nostru. a( @tabileşte asemănări şi deosebiri între acestea.Cunoa$tere $i limba+ în fine.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus8 C #)6$LIIE9 $)KI659E2> G4ndeşte/te la uneltele dintr/o ladă de unelte+ există aici un ciocan. legate de utilizarea ei. şi conţine toate resursele necesare soluţionării problemelor filosofice. limba. etc.ă $enuri. . a. Iată c teva e. se insi/ nuea. trăit 2n c3ip ori$-al. E2II$A EIM%AV)E)I ] ))_.8 Fi nu numai o-iectele exterioare. în măsura în care funcţionează în foarte multe cazuri. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. modelul a ceea ce este un limba. mai -ine aceste asemănări dec4t prin expresia 9ase/ mănări de #amilie:+ căci 2n acest #el se suprapun şi se 2ncrucişea. o ri$lă. cuie şi şuru-uri. C4t de di#erite sunt #uncţiile acestor o-iecte. a născoci o poveste. Această 2ncli/ naţie. dar şi stările noastre su#leteşti ne scapă 2n ce au ele intim. a traduce dintr/o lim-ă 2n alta0 a ru$a. c4nd ne simţim -ucuroşi sau trişti.ocuri de limba. o altă pre. b( Indică alte asemenea .. Cele mai multe propo.act ceea ce g ndeşte celălalt. tot at4t de di#erite sunt şi Gmctiile cuvintelor.. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u putem g-ici cum funcţionează un cuv nt. $ompară teza lui Rittgenstein privind semnificaţia cuvintelor cu următoarea. Rittgenstein vrea să evidenţieze că 3vorbirea este o parte a unei activităţi sau a unei forme de viaţă4.ă 2ntre lucru şi noi 7. este etalonul. mers.oc de limba.ă pe #aptul că nu 2nţele$em lo$ica lim-a. s/a accentuat şi mai mult su. neomogen. Cuv4ntul care nu reţine dec4t mnctia cea mai comună şi aspectul cel mai -anal al lucrului. personal. neec-ivoc / drept un lim-a. un cleşte.ă di#eritele asemănări care există 2ntre mem-rii unei #amilii+ statură.ului comun / neordonat. imper#ect 0entru Rittgenstein. Căci cuvintele 7cu excep/ ţia numelor proprii8 desemnea. Mai mult dec t at t. culoarea oc3ilor. &Eud\ig Rittgenstein. un #erăstrău. . temperament etc. ci putem constata doar a-surditatea lor. 5rebuie să privim modul în care este utilizat şi să învăţăm de aici4 &Eud\ig Rittgenstein(.ului.presia 3. a de. un -orcan de clei.le$a $3icitori. eci nu putem răspunde deloc la ast#el de 2ntre/ -ări. trăsături ale #eţei.ea.un$e oare la conştiinţa noas/ tră sentimentul 2nsuşi cu miile lui de nuanţe şi re. C4nd resimţim iu-ire sau ură.inGuenţa lim-a. a mulţumi..4. Cercetări "losoGce8 <oi nu vedem lucrurile 2nseşi0 ne măr$inim cel mai adesea să citim etic3etele lipite pe ele.itii şi 2ntre-ări care au #ost scrise despre o-iecte "losoGce nu sunt #alse. &Eud\ig Rittgenstein. o şuru-elniţă. Cele mai multe pro-leme şi propo.udecată este aceea a evaluării limba. 0rin e. specifică pragmatismului" semnificaţia unei e.ul comun este 3în regulă4.iţii ale "loso"ei se -a. &Eud\ig Rittgenstein.e.

după ontologie &Anti- c-itate( şi teoria cunoaşterii &epoca modernă(. "losoGei lim-a.urn este sintagma care defineşte cotitura lingvistică specifică secolului al XX-lea" rolul de GlosoGe primă a revenit.Info 6in$vistic .ului. !=F .

Hecapitulare $)62AU59>9A L Problema cunoaşterii C conţinutul problemei cunoaşterii C apariţia problemei cunoaşterii+ rolul sofiştilor. 0roblema întemeierii C întemeierea &.ului C Eud\ig Rittgenstein. O"inie şi cunoaştere C analiza clasică a cunoaşterii" W distincţia dintre opinie şi cunoaştere. C((. (C. CL A'evăr şi eroare 6 natura adevărului Meoria adevărului manifest şi implicaţiile ei C importanţa adevărului pentru cunoaştere &condiţie necesară a cunoaşterii( C teorii despre adevăr Meoria corespondenţei &singura teorie definiţională a adevărului( X teorii criteriale .teoria adevărului-coerenţă" criteriul adevărului este coerenţa C natura erorii+ eroare şi minciună C cauzele erorii X caracteristici ale facultăţii noastre de cunoaştere+ liberul arbitru+ influenţe e. %orme 'e cunoaştere C cunoaştere nemi. . III.ului în cunoaştere C relevanţa întrebărilor despre originea limba.locită &mediată( C cunoaştere tacită / cunoaştere e. .ustificarea( este condiţie necesară a cunoaşterii C formele întemeierii" liniară 7#undaţionalism8 / circulară 7coerentism8 C cunoaşterea fără întemeiere şi teoria falsificaţionistă a adevărului &Marl 0opper( C problema întemeierii se distinge de problema surselor cunoaşterii X curentele epistemologice clasice X sinteza Tantiană" cunoaşterea este rezultatul conlucrării dintre sensibilitate şi intelect C critica problemei tradiţionale a surselor cunoaşterii &Mare 0opper(.terne 7teoria conspira#ională a i$noranţei8 C relaţii între cunoaştere şi eroare.plicită &propoziţională(.locită / cunoaştere mi..teoria pragmatistă a adevărului" criteriul adevărului este utilitatea . . #unoaştere şi limba/ C rolul limba. posibilitatea metafizicii. Cercetări #iloso#ice W pre. i"uri 'e a'evăr C adevăruri analitice 7explicative8 / adevăruri sintetice 7extensive8 C adevăruri a priori/ adevăruri a posteriori W criteriul .ractatus lo$ico/p3ilosop3icus X propoziţiile sunt imagini ale realităţii C Eud\ig Rittgenstein.udecăţilor a priori &necesitatea şi universalitatea( X problema cunoştinţelor sintetice a priori. C.udecăţile teoriilor clasice despre limba.

6umai din faptul că ele se unesc poate izvorî cunoaşterea4. e( lim-a. 6umeşte două teorii despre adevăr şi indică două asemănări dintre acestea. 1 . \Pr4Oţli 218%c8i 6v Sm . Analizează următorul enunţ din perspectiva concepţiei Tantiene privitoare la deosebirea dintre . F:< ] ?F GHH F8:4. în dialogul "oGstul. simţurile nu pot g ndi nimic. . #alsitate.t 32. idee. G. a( $omentează următoarea aserţiune a lui Mant cu privire la relaţia dintre sensibilitate şi intelect 3Aceste două facultăţi sau capacităţi nu-şi pot sc-imba funcţiile. Indică ideile principale ale anali.. adevăr. 0recizează un punct de vedere cu privire la originea cuvintelor şi arată în ce măsură este relevant din punctul de vedere al teoriei cunoaşterii.t în care să utilizezi corect şi să corelezi conceptele" a( opinie. :. H. $omentează te.. $e curent filosofic este redat sugestiv prin meta#ora pluteP Care este ideea principală a acestuiaA 8 Arată care este semnificaţia gnoseologică a sintagmei a cunoaşte cum. F.tul.udecăţile a priori şi cele a posteriori.t referindu-te la imaginea din această pagină.t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. WJ*' (**. b( raţiune..udecată sintetică. deG/ nitie a adevărului. meta#i. ea nu ne-a dat dec t foarte puţine cunoştinţe de felul acesta+ toate celelalte nu pot fi dob ndite dec t prin raţionament4 &0ascal(. !!. $iteşte cu atenţie următorul te. !. care este o autoritate în domeniu4. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te. Indică două teme gnoseologice legate de următorul enunţ" 39ste adevărat pentru că aşa a spus X. 0entru una dintre variantele următoare elaborează un te.udecată a priori. este prefigurată una dintre cele mai importante teorii filosofice. .ei clasice a cunoaşterii. $orelează această teorie cu punctul de vedere pe care îl argumentează Marl 0opper în legătură cu teza cunoaşterii #ără 2ntemeiere. de ar fi voit 1umnezeu să cunoaştem toate lucrurile prin instinct şi prin sentimentD 1ar natura ne-a refuzat acest bine+ dimpotrivă.Evaluare E Indică tema gnoseologică care poate fi corelată cu actul de a g-ici. < 0recizează care este concepţia alternativă la înţelegerea cunoaşterii ca acumulare de adevăruri şi descrie conte. ori$ine. 3! F<8 H:<c?F .tul în care apare. sensi-ilitate0 c( . cunoaştere.ică0 d( coerenţă. 0recizează care este această teorie şi cine a formulat-o in varianta clasică. ?. !<. adevăr. adevăr. b( #oloseşte ideea acestui te. Intelectul nu poate intui nimic. 9laborează un eseu în care să corelezi conceptul gnoseologic al cunoaşterii cu cel antropologic al cunoaşterii celuilalt !?. !=. de a prezice viitorul.F.

!(. @pun nd umne. ireductibilă la orice sistem de g ndire.( 1umnezeu este absolut incomparabil.C)O:(MOC &!H=!-!HG=( 9ste unul dintre cei mai cunoscuţi teologi ai emigraţiei ruse. în . . în aşa măsură înc t un 31umnezeu logic4 nu va fi altceva dec t un idol fabricat de mintea umană. apofaza &calea negării( ne învaţă atitudinea corectă a oricărui teolog" omul nu teoreti.istent4 sunt negaţiiafirmaţii şi conţin o anumită descriere a $elui care este de neconceput &.. spune @f ntul Ma. ci c-ipul @ău întors spre lume. lipsită de valoare.eu 2n tradiţia răsăriteană 2rientată spre 1umnezeu.ea. manifestărilor lui 1umnezeu în lume. ci doar i se precizează dimensiunea şi limitele. în nici un caz nu este vorba aici de agnosticism. niciun nume nu-E e. "cripturile fiind punctul de referinţă absolut al credinţei. în . căci 6umele dumnezeiesc este /Adonai/ numele care nu poate fi rostit. teologia pozitivă a >evelaţiei. 3simbolică4. termenii 3suprabun4 şi 3suprae. 5eologia pozitivă nu este.... fran. după cum spune 2rigene. 3$onceptele creează idoli despre 1umnezeu.eu C Hu$ăciunea Bisericii de Hăsărit C . căci realitatea despre care dă mărturie este absolut originală.urul abisului 5atălui. nu se aplică dec t atributelor revelate.aina iu-irii C E4rstele vieţii spirituale. 5eologia negativă este o depăşire care nu se desprinde niciodată de fundamentul său.H( şi aceasta pentru totdeauna &9feseni !. A. SCIPLINARITATE #IE2@2#I9 UI >9EIII9 . prin aceasta..ă a inaccesibilei lumini dumnezeieşti.eu sau Creatorul. &. Compară anali. nu-E desemnăm niciodată pe 1umnezeu în @ine însuşi. . spune @f ntul Irigorie de 6Sssa. aşa cum face orice definiţie. ceea ce este 3în . teologia se prezintă ca o apropiere de întuneric.ioma sa spune" 31espre 1umnezeu ştim numai că 9l este4. Cunoaşterea lui umne..ă. contemplă el monada cea deodată una şi întreită. (. Lucrări "rinci"ale> CArta icoanei / . învăţătura sa este insuficientă" trebuie s-o completăm prin metoda apofatică.a teolo$ică a cunoaşterii lui 1umnezeu. Astfel..( ea este o teologie autonomă care-şi are propria metodă şi aduce o anumită cunoaştere.urul lui 1umnezeu4. de negare a oricărei definiţii umane. ci se sc3im-ă. cunoaştem dincolo de orice înţelegere..im Mărturisitorul. sub aspectul său apofatic. printr-o 3intuiţie primordială şi simplă4. de îndumnezeire progresivă. căci tocmai datorită acestei necunoaşteri.presie cifrată. 5eologia catafatică. Această cunoaştere a lui 1umnezeu în lucrările @ale este o traducere a revelaţiilor @ale în limba. 5ocmai în această stare de continuă sc-imbare. în întunericul mai mult dec t luminos al tăcerii. 9ste cofondator al organizaţiei mondiale a tineretului ortodo.)!r 0A)E9K12MIM2K. 3care răm ne ascunsă c-iar în propria descoperire4. dincolo c-iar de necunoaştere. 5eologia sa este caracterizată de prioritatea credinţei asupra raţiunii. a misticii asupra filosofiei.urul ad ncului abisal al lui 1umnezeu.ul conceptual şi nu este dec t o e. teologia negativă ne obişnuieşte cu distanţa cea de netrecut şi m ntuitoare.a "loso#ică a cunoaşterii cu anali. şi. %& +> Aplicaţii Identifică şi prezintă temele abordate în fragmentul de mai sus şi conceptele specifice limba.eolo$ia #rumuseţii CBu-irea ne-ună a lui umne. pozitivă. 5ainele simple se descoperă dincolo de orice cunoaştere. &.( $a metodă.INTERD PAUL.primă în mod adecvat 6umele @ău este mai presus de orice nume &#ilipeni. în felul acesta. Metoda catafatică foloseşte afirmaţiile care îl limitează pe 1umnezeu. 1in contră.. este conturat un cerc de tăcere.ului teologic. numai uimirea pricepe ceva4. antropomorfice.

t #iloso#ic prin evidenţierea strate$iilor de a-ordare a pro-lemelor de ontolo$ie.t #iloso#ic8 C SQm >?*%"??:s să interprete.F-!F8H(.&i> >m 1 I) IVBR.B @tudiind acest capitol vei reuşi+ să identi#ici noţiunile şi conceptefe speci#ice ontolo$iei implicate intr/ un te. . C "A 0ieter %rueg-el cel %ătr n &!F.urnul Ba-ei &detaliu( .i un te.

3veşnic viu4. perfectă(. substanţa din care provine. ceea ce e.istă. sc-imbare &3totul curge4(. prima dintre ele. 0rin 3revoluţia copernicană4 realizată de Immanuel Mant în filosofie. diferenţa dintre metafizică şi ontologie se accentuează. şi determină 3trăsăturile4 acesteia" unică. interesaţi de relaţia dintre #iinţă &ceea ce este în genere. veşnică. care 3după măsură se aprinde şi după măsură se stinge4. de relaţia dintre 5nu &unitate( şi Multiplu &pluralitate şi diversitate(. nepie ritoare. ontologia / cercetare a fiinţei ca #iinţă / este una dintre cele patru dimensiuni ale metafizicii.perienţei. 0e de o parte. ale cărui principale repere sunt" monada &unitatea. usiolo$ie &cercetare a substanţei( şi teolo$ie &ştiinţa 3lucrurilor divine4(.istă nu prin sine. din punct de vedere metafizic.EMB". Multă vreme. 0rin Parmeni'e şi 8eraclit9 s-au conturat două tendinţe fundamentale. ci prin participare la realitatea autentică.terior. sunt probleme metafizice7 ontologice fundamentale. A studiat filosofia. 1istincţia dintre #iinţă şi devenire va fi dezvoltată ulterior de către Platon prin analiza Formelor &care sunt mereu identice cu sine. substanţa. consideră că numai #iinţa este. determinarea universală etc. în alţi termeni.re-uie ca totul să ` existat dintotdeauna pentru ca noi să putem exista o sin$ură minută a.istă 2n sine. 2n sine8 şi devenire sau. pe l ngă aitiolo$ie &cercetarea principiilor prime şi a raţiunilor de a fi ale lucrurilor(.i. A elaborat un sistem filosofic. temeiul. nepieritoare. înainte de a încerca să cunoaştem ceea ce e.istă în sens primar. In concepţia lui Aristotel9 semnificaţia fundamentală a #iinţei este substanţa" ceea ce e. metafizica şi ontologia au fost indistincte. dar nici o monadă nu acţionează. înţeleasă ca o cercetare critică preliminară" pe de o parte.istenţă şi devenire. &Maurice MaeterlincT( 110 . desăv rşită. veşnice. de pildă ale e. din e. ca o critică a raţiunii practice(. nu şi nefiinţa.) @(L8. ca o critică a raţiunii pure. în g ndirea aristotelică. c-iar dacă nu este perfectă. imobilă etc. semnific nd. ca realitate autentică. în sens primar. 59MA #II6L9I 2ntologia7metafizica s-a născut practic odată cu filosofia.(B*(J &!8<8-!G!8( @-a născut la Eeipzig. respectiv prin distincţia între lumea inte/ li$i-ilă &eternă( şi lumea sensi-ilă &sc-imbătoare şi trecătoare(. rolul de filosofie primă revenind teoriei cunoaşterii. permanenţă. în general. nenăscute. Beraclit pune accentul pe devenire. prin încercările primilor filosofi greci de a determina principiul tuturor lucrurilor. asupra alteia+ fiecare monadă se acordă cu celelalte în baza unei armonii presta-ilite. fundamental. ca substrat pentru celelalte %R(. acel ceva care reprezintă originea. sc-imbările fiind însă înţelese în relaţie cu principiul unic. Lucrări "rinci"ale> 1 1 C -isertaţie meta)i#ică 'seuri de teodicee 4O C Monadolo$ia <oi eseuri asupra intelectului omenesc h . nesc-imbătoare( şi a lucrurilor sensi-ile &realitatea sensibilă care e. substanţa individuală( este fundamentul oricărei realităţi+ orice monadă este diferită de oricare alta+ acţiunea unei monade este legată. #iinţa este înţeleasă prin cele zece categorii.istă. indivizibila. sau ale moralităţii. spaţiul şi timpul. din aproape in aproape. Presocraticii au fost. este substanţa. respectiv posibilităţile noastre de a cunoaşte lumea reală+ pe de altă parte. in primul r nd individualul. dreptul şi matematicile.LML. natura acestora. 0rimul pune accentul pe stabi)tate. nenăscută. de toate evenimentele. metafizica va putea fi construită doar ca GlosoGe transcendentală &cercetare a condiţiilor de posibilitate. noi trăim în cea mai bună dintre lumile posibile. este şi în care se întoarce tot ceea ce e. trebuie să determinăm natura şi limitele cunoaşterii noastre.EQcA ' 9XI@596LN UI 19K96I>9 >>r 0roblemele ontologiei întrebările privind relaţia dintre e.

filosofia limba. laureat al 0remiului 6obel. 3fiinţa devenirii4 &1.. 2 abordare contemporană deosebit de semnificativă a problemei ontologice a relaţiei dintre #iinţă şi devenire aparţine filosofului rom n #onstantin *oica.istenţa şi sc-imbările acestora.ului.iste şi să acţioneze într-un anumit fel(.loc de acces imediat. @ubstanţa reprezintă ceea ce este 2n sine. în sensul că orice sc-imbare are loc în timp. plictiseala.emplu o culoare &om alb( sau o relaţie &om care este fiu(.perienţă &concepţia Tantiană( ori. cosmologie. se impune s4/i punem oricărei ontolo$ii o 2ntre-are preala/ -ilă 7. desemnează ceea-ceeste. temeiul acesteia din urmă. în sens larg. de e. în special prin evidenţierea.clus înt mplarea &posibilitatea de a fi altfel(. Aristotel distinge substanţa sensibilă şi substanţa suprasensibilă.terioară.istă în sens deplin. ceea ce subzistă. @emnificaţiile termenului se stabilesc şi prin referire la neGinţă &ceea ce nu este( şi la perec-ile Ginta 2n s-e/Ginţa determinată. )ie PErvu arată că noile construcţii teoretice din fizică.emplu. 5IM0 UI @0ALI) im"ul şi s"aţiul sunt.Br. relaţii între lucruri. 0entru el. indeterminismula devenit imaginea alternativă asupra e. în Ar3itectura existenţei. iar celelalte categorii ceea ce este 2n altul.Br. 0e de altă parte. de e. în filosofia modernă.==?( /fizician belgian de origine rusă. adică #ără interme/ diar.istă 2n a#ara noastră.văluie.( / filosof grec presocratic. 2 altă întrebare este aceea dacă spaţiul şi timpul e. F?@<GF î. . independente de noi.istă este determinat să e. teme metafizice7ontologice fundamentale. care îmi apare este de aceeaşi natură cu Ginta existenţilor care 2mi apar1 &Vean-0aul @artre( 1icţionar #iinţă / termen fundamental al limba.8 Fiinţa ne va A de. . 5impul a fost corelat adesea cu ideea devenirii... la nivelul realităţii cuantice. #iinţa însăşi trebuie corelată cu devenirea" nu o putem g ndi sau înţelege separat+ tot ceea ce e.$ustul etc. devenire 2ntru Gintă. temei/realităţi 2ntemeiate etc. 6oica(.( / filosof grec+ a avut o mare influenţă asupra lui @ocrate şi 0laton. sau 2n noi. încă din Antic-itate. medii sau cadre absolute sau. Ginţă/Gin/ ţare. 3devenirea fiinţei4 &I. 1Sa &!H!G. de fapt. dar relative. autentic este.8+ Ginta care mi se de. un nivel fundamental al e.istenţei sau al Ginţării. filosofia cogniţiei etc. se vorbeşte despre 3devenirea întru #iinţă4 &$. In general. de modul de a fi al lumii" ansam-lu ordonat sau 3aos1 Ideea dominantă a fost aceea a ordinii universale. armonia universală dintre toate lucrurile sau.otuşi. au apărut tot mai multe obiecţii la ideea determinării universale. 3ceea ce nu este în altul şi nu este predicat despre altul4. %o-m(. un om.. fundamentată pe înlănţuirea tuturor lucrurilor. 7. Fiinţa primă pe care o 2nt4lnim 2n cercetările noastre ontolo$ice este deci Ginta apariţiei. ca 3unitatea ce se diversifică4 &$. drept condiţii a priori care fac posibilă cunoaşterea noastră prin e. iar ontolo$ia va ti descrierea #enomenului de Gintă aşa cum se mani#estă.istent. mai ales. au făcut posibile noi modalităţi de construcţie a discursului ontologic. de. a unor fenomene înt mplătoare. 09>@09$5IK9 $2659M02>A69 în secolul al XX-lea. aceasta din urmă fiind obiectul specific teologiei &sau filosofiei ca ştiinţă divină(. r Apariţia nu este susţinută de niciun existent di#erit de ea+ ea are propria fiinţă. respectiv dacă acestea sunt substanţe &realităţi( de sine stătătoare. în acest fel. la r ndul lor. 3e. dimpotrivă. mai ales al metafizicii. independente de orice sc-imbare şi de orice e. a fost abordată în special problema naturii timpului şi a spaţiului. sunt imagini subiective ale raportării noastre la lumea e. determinarea a fost corelată cu necesitatea &imposibilitatea de a fi altfel( şi a e. pur şi simplu. în lucruri.istenţa ca totalitate4 fiind înţeleasă ca unitate autogenerată. în care un rol important îl are unitatea dintre #iinţă şi devenire. dependente de e.ului filosofic. 0rigogine(. pe determinarea universală &ideea că tot ceea ce e. 0armenide din 9lea &secolul K î. 0rigogine.văluită prin orice mi. 1959>MI6I@M)E #ilosofii au fost interesaţi. în acest sens. 5endinţa contemporană este aceea de a privi spaţiul şi timpul ca realităţi o-iective. ...istenţei în general.Existen#4 şi devenire categorii. ' BeracBt &c. 6oica(.

pe care o vedem.0entru primul filosof &5-ales din Milet(.iu-irea 7prietenia8 încearcă să unească cele patru elemente+ . ca termen situat 3în spatele4 tuturor lucrurilor. ! !.istă elemente &substanţe. realităţi( cosmologice primordiale. din care sunt constituite toate lucrurile" apa. . numai unul dintre acestea este g ndit ca principiu al tuturor lucrurilor 7monism8 X la 9mpedocle. Info 9lemente primordiale la primii filosofi greci * 0rimii filosofi credeau că e.plica trecerea de la principiu la lucrurile concrete şi invers C drumul Bn . #ocul şi păm4ntul X uneori. ci apa ca principiu. apar toate ca principii-elemente Cprin agregare şi dezagregare se formează şi dispar toate lucrurile+ . cele patru elemente sunt corelate pentru a e. apa care nu este unul dintre lucrurile concrete(. la baza tuturor lucrurilor stă apa &dar nu apa ca realitate fizică. aerul.ura 7discordia8 încearcă să le separe W la Beraclit.os descrie trecerea de la #oc la aer la apă şi la păm4nt0 C drumul in sus descrie trecerea de la păm4nt la apă la aer şi apoi la #oc.

de la ceea ce e. Ea originea acestei întrebări se află încercarea de a e. ca principiu intern al oricărei fiinţări. nici sf rşit. comun tuturor lucrurilor. Astfel. lucrurile pe care le putem observa cu a. e.utorul simţurilor. In filosofia antică.istenţa şi devenirea sunt distincte. Accentul nu mai cade pe o situiue transcendentă a acestuia. principiul ontologic este determinat prin intermediul unui model ontologic care reprezintă 3cifrul4 sau 3codul fiinţei4. prin care se trece de la temei la cele întemeiate.istă în plan secund. în filosofia contemporană.istenţa sau lumea concretă. ceea ce face cu putinţă lucrurile 3dinlăuntrul lor4.istă în sens autentic. 3nucleul structural-generativ4 &Ilie 0 rvu( al #iinţei şi devenirii. realităţile trecătoare. 6umai despre acesta se poate spune că e. iar supoziţia de bază este aceea că e. Acesta se regăseşte însă ca nucleu al generării şi organizării întregii e. de fapt. ?ales 'in Milet distinge. principiul ontolo$ic se referă la substanţa originară. ci pe una transcendentală+ principiul reprezintă ceea ce face cu putinţă e. 9ste suportul permanent al e. dar şi separat de toate lucrurile care provin din el.istă în toate lucrurile. 5otodată. aflată la originea lumii ca întreg şi a tuturor elementelor acesteia.istă 2n sine la cele care e. între două planuri ale realului. fizic-metafizic etc.loace raţionale unitatea lumii. avem e. implicat în tot ceea ce e. care nu e. temei-întemeiat. în condiţiile în care simţurile ne dezvăluie o diversitate de lucruri şi fenomene. Acesta e. 0entru #onstantin *oica9 de pildă. supremă. cum ar fi" lumea sensibilă-lumea inteligibilă. este respinsă ideea principiului ca substrat unic.istă o realitate sau o substanţă unică. întrebarea privind 3materialul4 de bază din care sunt făcute toate lucrurile va fi însoţită de întrebarea privitoare la procesul prin care au apărut acestea.istente.EMB". Altfel spus. 1evenirea sau transformarea lucrurilor nu mai este e. suficient sieşi.istă. Ea r ndul lui. care face posibile e. sc-imbătoare. lucrurile care se nasc şi pier sunt înţelese prin raportare la ceea ce nu se naşte şi nu piere+ acestea apar.istă prin ele însele. Acesta nu este 3în afara lucrurilor4.plica prin mi. 0e de altă parte. a unui zeu sau a unei inteligenţe care pune lumea în ordine.plicată prin intervenţia unei forţe supranaturale. Atunci c nd spune că 3ob rşia tuturor lucrurilor este apa4. care nu se află dincolo de tot ceea ce e.istenţa şi devenirea. . ci de o structură sau un nivel fundamental al e.istă. adică acel ceva din care se nasc şi la care se întorc toate lucrurile atunci c nd pier. pieritoare. fiinţa în sine-fiinţa determinată. al generării şi distrugerii lor. dar principiul sau temeiul lor nu are nici început. el sugerează că dincolo de acest plan e.istă şi dispar.EQcA @ttt 0rincipiul ontologic #ilosofia s-a născut în Irecia antică odată cu întrebarea privind principiul tuturor lucrurilor. principiul ontologic este înţeles ca nucleu generator al întregii e.istenta şi devenirea. care stă la baza lumii ca întreg.istenţei. 6u este vorba de un element. 0e de o parte. reprezent nd 3ce este mai ad nc real în ele dec t ele însele4. deplin.istenţe.istenţei lucrurilor. ci în ele. formulată ulterior în diferite modalităţi. se naşte o distincţie fundamentală pentru întreaga filosofie. >eprezintă un nivel ireductibil al realităţii.

deoarece persistă substratul / "ocrate 2nsuşi / şi.'. $ăci dacă le priveşti nu vei vedea nimic comun tuturor. re. lucrurile au un su-strat unic şi infinit" aerul. a lumii ca întreg+ X principiul tre-uie să fie nenăscut. limitat.istă ceva comun tuturor.F-F<G î.ocuri distractive. în pietre şi în celelalte lucruri formate din acestea+ c nd se rare"a. Argumentează pro sau contra" #aptul că e. veşnic+ X unitatea principiului este fundamentul unităţii lumii ca întreg. nici -ron.F î.( Ui rezultatul acestei e. dacă orice apariţie şipieire sunt. pe c4t se poate. lumea ca întreg nu este -aos. 5oate lucrurile provin din aer+ c nd se condensea. ea 2nsă conserv4ndu/se. 2n acelaşi sens.istă un principiu unic. 8. ci un alt element este raţiunea trans#ormării lor. 7.ul nu sunt responsa-ile pentru trans#ormarea "ecăruia dintre ele şi nici nu #ace lemnul patul ori -ron. anume / cum am spune noi / de unde provine mişcarea. este primul "loso# tocmai pentru că şf-a propus căutarea şi descoperirea unui principiu unic al lumii. apoi în păm nt. ci sugerează că este întru totul iluzorie. Mă refer la . 1etermină principalele semnificaţii la care se referă definiţia aristotelică a principiului" 3primul punct de plecare datorită căruia un lucru este. nemărginitul(+ din acesta au luat naştere toate lucrurile. nepieritor. <.a. nici celelalte lucruri nici nu apar.istă+ X numai cu referire la principiu putem construi o e. umedul şi uscatul etc. trecător. #iinţa lumii ca atare ar răm4ne nesc3im-ată.re-uie să aibă ceva comun. F. Cercetări Bloso"ce8..ă se transformă în apă.emplu.imandru &c.. . tot aşa cum noi nu a"rmăm că "ocrate apare 2n sens a-solut.ica8 Info Problema "rinci"iului (a "rimii &iloso&i =reci O ?ales9 Ana5iman'ru9 Ana5imene9 . . Or.. Căci mereu persistă o anu/ mită natură R "e una. "pre exemplu+ nici lemnul..imandru+ pentru el. -aosul aparent al lumii * convingeri fundamentale X în spatele acestui -aos tre-uie să e.ică. atunci c4nd el ar pierde aceste 2nsuşiri. ci ordine.ă.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. "e ale mai multor su-straturi. "e mai multe dec4t una R din care se nasc toate cele. de unde provin toate cele/ce/sunt şi care este 2nt4ia lor sursă şi ţinta "nală a nimicirii lor. şi că acesta reprezintă realitatea autentică nu e. nici nu pier. . ?ales 'in Milet &c.. $e au toate în comunA @ă nu spui" .ocuri. primordial+ X acest ceva tre-uie să se afle într-un fel sau altul în tot ceea ce e. &. atunci c4nd la el apar #rumuseţea sau priceperea la mu. caldul şi recele.Br. şi nici că el piere.( / urmaş şi discipol al lui Ana.iste ceva originar. Analizează semnificaţia următorului argument" 3întruc t are ca fundament un principiu unic. .. ob rşia tuturor lucrurilor este apa.Br. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. &Eud\ing Rittgenstein. Ana. prin care e.m. F:F-F. Meta". aerul devine foc.istenţa $i devenire C 0>2%E9MA 0>I6$I0I)E)I intre primii care s/au 2ndeletnicit cu Bloso"a.ocuri de cărţi.( / întemeietorul Ucolii din Milet+ pentru Begel. multiplu.Br.m"e'ocleK * punctul de plecare X diversitatea.istă toate lucrurile. aflat dincolo de lucrurile sensibile.d. a/ 2 căuta pe acesta 2nseamnă a căuta celălalt principiu. etern şi ceea ce este determinat. Ana. alteori asemănări de detaliu. &Aristotel. ilimitat. prin separarea contrariilor.plică de ce lumea este aşa cum o vedem. 0entru el.ocuri olimpice ş. înrudiri şi o mulţime de asemenea lucruri. 6 Dicţionar rd!>Er Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în te.8 Căci. de sine stătător.i dacă e. unic.ul statuia.imene &c. 8!=-F<8 î. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3@ă considerăm. Aerul mediază între ceea ce este indeterminat.! .aminări este" vedem o reţea complicată de asemănări suprapun ndu-se parţial şi încruciş ndu-se+ uneori asemănări complete.ocuri cu mingea. altfel nu s-ar numi @ocuri: / ci priveşte şi ve. de e. dar s/armodiOca in e#ectele sale. ci asemănări. dat "ind că aceeaşi natură se conservă mereu. cei mai mulţi au socotit drept principii ale tuturor lucrurilor doar pe acelea de tipul materiei. de ce se petrec trans/ #ormările şi care le este ratiunea de a "1 $ăci nu este cu putinţă ca substratul însuşi să se modifice singur pe sine.plicaţie ultimă a tuturor lucrurilor. Pe aceasta ei au numit/o element şi principiu al celorCe/sunt e aceea. ia naştere şi poate fi cunoscut4. ei cred că nimic nu se naşte şi nimic nu piere.ultatele "e ale unuia. . demersurile pe care le numim .( / urmaş şi discipol al lui 5-ales+ considera că principiul lumii este apeironul &nedeterminatul. ?. Dosmos:.

Eumea. în noaptea de !=-!! noiembrie !8!H are un faimos 3vis4. în !8F=. #iinţa a reprezentat 3obiectul de referinţă al celor mai semnificative teoreme filosofice4 &1ie 0 rvu( / Existenţa precede esenţa Zean-0aul @artre(. de un efort &raţional( îndreptat spre #iinţă / ca temei. care dă seama de e. 6oica etc. 2şi spune "ecare. care este temeiul sau fundamentul pentru tot ceea ce e. #iinţa a devenit o temă fundamentală. $u alte cuvinte.#.istenţa şi determinările acesteia. 5ot ceea ce e. Beidegger. In acelaşi timp. Ea G Gind un 2nţelept 2n mine. Korbind despre #iinţă.ista in $enere. A descrie e. a arăta cum e.istă. ci g ndite împreună.istă este această lume.istenţă şi #iinţă ar fi.plicit la 0armenide.istenţei. origine.istă #iinţa mai degrabă dec t nefiinţaA4.ista într-un anumit fel.istenţă primă4. în plus.iste nimic. c t şi realitatea sc-imbării şi a mişcării. #iinţa nu ar fi dec t un postulat. fără de început şi fără de sf rşit.istă reprezintă punctul de plecare. pleacă în @uedia. $u alte cuvinte. Begel(. greaca.istenţă în mod particular. 0rin 0laton. în opoziţie cu ceea ce devine. este înţeleasă drept ceea ce este stabil. 3suport4 pentru orice fel de fiinţare. alt#el acest ceva. 1istincţia dintre e. pleacă de la supoziţia potrivit căreia e.ot ceea ce este raţional este real &I.R. 9ste nevoie. 1e-a lungul timpului. unde va studia latina. se afirmă unicitatea #iinţei. care îi dezvăluie 3fundamentele unei ştiinţe admirabile4. problema #iinţei reprezintă cea mai importantă şi constantă provocare a ontologiei. . nu ar exista. Meditaţii de GlosoGe primă. filosofii vizează sensul fundamental al e. nu se întreabă ce înseamnă a e. dar n/a ieşit 2ncă la iveală.istă. morala şi metafizica.plica e. 0entru el. sunt negate at t trecerea de la #iinţă la nefiinţă sau invers. care sunt structurile e. 5oma dOAWuino. #iinţa şi devenirea nu mai sunt opuse. iar interogaţia asupra #iinţei vizează condiţiile de posibilitate ale acesteia" a( există ceva0 b( prin urmare. Existenţa nu este un predicat real &Immanuel Mant( >96e 19@$A>59@ &!FH8-!8F=( @a născut în localitatea Ea BaSe &azi Ea BaSe-1escartes(. #iinţa este nenăscută. 0unctul de plecare nu este o supoziţie neîntemeiată. de o încercare de a înţelege ceea/ceeste sau ceea ce face posibilă această e. indivizibilă.istenţa. &$onstantin 6oica( 11+ . o realitate instituită de raţiune pentru a-şi e. Principii/ le GlosoGei. matematica. respectiv faptul că numai aceasta poate fi cunoscută şi numită. a fost încredinţat aşezăm ntului iezuiţilor din Ea #lec-e. fără limită. 1e la 0armenide p nă în zilele noastre. în plus.istenţa acestei lumi si de organizarea ei specifică. lumea. iar ceeaCe/nu/este &nefiinţa( nu poate să fie. Astfel. nelegitimă. neclintită.istenţa nu este un dat necondiţionat" s-ar fi putut să nu e. ei nu se referă la e. ceeaCe/este &#iinţa( nu poate să nu fie. nepieritoare. respectiv ideile principale ale metodei sale de mai t rziu. aşadar. 2 supoziţie mai profundă este aceea că #iinţa este. în !8<H. în acest fel. cum ar fi" Fiinţa este şi nu poate dec4t să Ge.istă ceea ce e. într-o familie de mici nobili.:. la invitaţia reginei $ristina. la orele cinci ale dimineţii / singurul moment al zilei în care regina considera că avea 3mintea limpede4. Co$ito er$o sum &>ene 1escartes(. Eeibniz. In !8. nu este goală sau lipsită de sens. fizica. Interogaţia lui Eeibniz" 31e ce e. în !8=<. Mant. 0erspectiva asupra #iinţei este diferită faţă de cea din filosofia greacă. ca 3e. unde moare. s-a stabilit în 2landa. Pasiunile suGetului. ce înseamnă a e. $ontrar unei asemenea perspective. )nii g nditori consideră însă că această supoziţie este neîntemeiată. logica. poate fi considerată marea provocare a oricărei construcţii metafizice. mai profund.istenţei nu sunt demersuri suficiente pentru înţelegerea acesteia. @artre.EricA -`0r 0roblema #iinţei 0roblema #iinţei apare e.EMB". Aristotel. 0entru 0armenide.istenţă. mereu în identitate cu sine. Aici a publicat cele mai importante dintre lucrările sale" iscursul despre metodă. ceea ce e. în filosofia contemporană se vorbeşte despre #iinţă ca nucleu. ceea ce #ace posi-il acest ceva tre-uie să Ge. 1escartes. că vorbirea despre #iinţă are un obiect. ci. în urma pneumoniei contractate în timpul deplasărilor de la reşedinţa sa la palatul regal pentru a preda fiiosofia. nemişcată.

Ci aşa este Ginta. Alegeţi una şi identificaţi e.'.istă o fiinţă necesară prin ea însăşi. 2ntr/adevăr. nimic n-ar fi putut vreodată să e.&!:8!-!H<G( / filosof şi matematician britanic. "umma t3eolo$iae8. 0rezentaţi întregii clase soluţia voastră. c4nd o au.emplificări în c teva opere literare studiate.. <u poti avea conceptul de Gintă #ără ca el să fie Ginţător. . intrea$ă. una şi ne2ntreruptă. e/a lun$ul ei sunt semne 2n număr mare cum că. Ce o-4rşie i/ai putea $ăsi1 7. Construcţia lo$ică a lumii &>. neimplinirea. nici să $4ndeşti că s/a putut ivi din ne#iinţă+ nu se poate. !!F .. 1ar. Beidegger(. Alfred 6ort.ice că Fiinţa este. Fiinţa 2nsă nu este #ără Ginţare..8 Căci n/am să te las să spui.. dacă ar fi fost aşa.ista nimic astăzi+ căci ceea ce nu este nu poate să înceapă a fi. / şi al unor lucrări fundamentale ale filosofiei contemporane" Fiinţă şi timp &M. Ginta suspendată0 X va fi fiind / ceva de ordinul prezumtivului. deci e. . le grup C #II6LA 9@59 Mai răm4ne să aduc vor-a despre calea ce . nenăscută "ind. n-ar e. Argumentează pro sau contra" 6umai ceea ce este poate fi g ndit+ despre ceea ce nu este nu se poate g ndi sau spune ceva cu sens. 2n #apt eci+ dacă n/ar G.istă o fiinţă necesară. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. reprezentant al pozitivis- 1icţiona mului logic. espre natură8 Conceptul de Gintă 7. adică din cele care pot să fie sau să nu fie &.. nu s/ar povesti / acesta este ar$umentul ontolo$ic.isten) $l devenire etc. este. 1acă deci nimic n-ar fi e.iste totdeauna. are Gintă. însă o #iinţă necesară are cauza necesităţii sale sau în ea însăşi sau în altul+ &. 7. evenirea intru Gintă &$...eitate+ dacă ar G. Proces şi realitate &A6.8 intre toate 2nţelesurile sau conceptele $4ndirii. &. problematicul. Felul ei de aG $4ndită ede aG reali.. ceea ce este absurd.8 implică Ginţarea.. ceea ce este doar presupus.iu ori mai devreme1 Aşa că tre-uie neapărat să cre/ dem că este 2ntru totul ori că nu este. a-senţa Ginţei0 X ceea ce n/a #ost săGea 2ncercat să fie. nici nu va G. ea este. aceasta e şi nepieritoare. E ca şi cum ai $4ndi omul #ără rationaQtate. >udolf &!:H!-!HG=( / filosof american. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3Kedem în lume multe lucruri contingente. Fi/apoi ce nevoie ar G putut/o #ace / ivită din nimic R sase nască mai t4r. &$onstantin 6oica.( 1acă deci toate lucrurile sunt contingente. ca Ginţ4nd. e vreme ce se povesteşte. 6oica(. 5otul nu poate fi deci contingent. ?. îndoiala. el e sin$urul care. a fost un timp în care nu e. nici $4ndi că ceea ce nu este este.eitatea #ără nemurire+ nu le $4ndeşti pe acestea. e vreme ce ai conceptul de Gintă. Analizaţi următoarele situaţii ale Ginţei ne2mpli/ nite în viziunea lui $onstantin 6oica. de vreme ce este $4ndit. o 3făgăduinţă de fiinţă4+ Ginta eventuală0 X ar G s4 "e / posibilitatea &e cu putinţă să fie+ 3a fi este şi" a nu fi încă4(+ Ginta posi-ilă0 X este săGe.( 5rebuie deci să recunoaştem că e. $arnap(. dar care este cauza necesităţii altora şi aceasta este ceea ce numim 1umnezeu4 f5oma dAWuino.ată.. nedumerirea.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.oate celelalte concepte sunt ceva şi au 2n plus Ginţarea. de vreme ce e acum lao/ laltă. spune. * 2rganizaţi-vă in grupe de c te patru-cinci elevi. al nedeterminării+ e. R-ite-ead.. fiinţa se desc-ide deopotrivă spre trecut şi spre viitor. neclintită şi #ără capăt.stăsăGeRYm fel de iminenţă+ Ginta intrării 2n Gintă0 X a #ost săGe / necesitatea+ Gin/ ta săv4rşită0 X cu a #ost să Ge..ista astăzi nimic.. evenirea 2ntru Gintă8 m Aplicaţii E 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. că nu $4ndeşti aşa cum este. $arnap. X n/a#ostsăGe/imposibilitatea. 3a bătut la poarta realităţii. <u pod spune ca la .( 9ste însă imposibil ca lucrurile contingente să e.iste+ nu ar e.primă nesiguranţa.istat într-un timp dat. sau . dec t prin ceva care este.ista nimic pe lume. <ici nu era. dar n-a fost4+ X cele care n-au fost să fie le-au modelat pe cele care sunt+ X era să Ge &dar n-a fost( / o tentativă în real. R-ite-ead(. care nu găseşte în altceva dec t în ea cauza necesităţii sale. acă nu e Ginţătoare 2nseamnă că nu ai conceptul corect de Gintă. &0armenide.

compuse. ce nu are devenire. 0rin faptul că nu sunt caracterizate de nicio sc-imbare sau devenire. Bdeea de om.utorul simţurilor. c t şi în lumea inteligibilă. 2mul în sine nu este cutare sau cutare om. nu ar avea în niciun fel realitate. nu ar fi nici măcar asemenea unui vis. după părerea mea. amintirea formelor la care acestea participă. -aos. fiind născute. ci numai într-o lume suprasensibilă. Bdeea de Bine sau Binele in sine reprezintă realitatea supremă.-inele. multiple. sau dorinţa altuia+ ea se împarte şi piere prin consumare. care pot fi observate cu a. nesiguranţă.acţiunea unei cau. 0e de altă parte. necondiţionată. @unt realităţi de sine stătătoare. 2n plus. de e.e nimic nu poate avea devenire.E<cA >> 1istincţia dintre fiinţa şi devenire în filosofia platonician în dialogurile platoniciene.istă &fiinţează( doar prin participare la adevărata realitate. nepieritoare. &0laton. . un adevăr este 3şi al unuia şi al altuia4 . tot ceea ce devine. simple. au realitate numai în măsura în care participă la modelele lor necondiţionate. J.emplu de acest fel este valoa/ rea+ .în sc-imb. aşa cum se arată în dialogul Hepu-lica. numite Forme sau Bdei. 6u pot fi cunoscute cu a. este dominată de sc-imbare.EMB". şi ceea-ce-se-vede. distincţia dintre #iinţă şi devenire este distincţia dintre ceea-ce-este în mod autentic. temeiul ultim al tuturor lucrurilor.primă felul de a fi al fiinţei+ aceasta este o unitate care se afirmă pe sine+ X un e. temeiul pentru orice e. pe care. aflată dincolo de e. într-o e. căci in lipsa unei cau. netransformabile. o bucată de p ine satisface sau dorinţa unuia. &$onstantin 6oica. respectiv diferenţierea între lumea inteli$i-ilă şi lumea sensi-ilă. ea însăşi o copie sau un refle.utorul simţurilor.perienţa simţurilor. independente faţă de noi sau de lucruri. care depăşeşte prin 3v rstă. nu este un bun care se distribuie împărtindu-se. * 5nitatea care se distribuie X e. 0rin simţuri poate fi trezită însă. odată cu perceperea lucrurilor concrete. Ideile &formele( sunt mereu identice cu ele însele. /rrrro----------------------#orme ale unităţii * 5nitatea obţinută prin uni"care. ci numai prin intelect. Modelul cultural european8 !!8 .e. rang şi putere4 tot ceea ce este. prin str ngerea laolaltă a diversului Xeste unitatea pe care o dezvăluie genurile. acestea sunt reale în sensul deplin al termenului. este o-iectul opiniei şi al sensi-ilităţii iraţionale. #ormele sunt raţiunea de a fi &cauza. neav4nd niciodată Gintă cu adevărat. risipindu-se cu fiecare faptă bună . . Binele 2n sine reprezintă realitatea supremă. şi sunt faţă de acestea umbre sau copii. Eucrurile concrete. reprezintă o singură spe cie de insecte. devine 2n mod necesar su. 1acă nu ar participa la ceea-ce-este.locit. principiul a tot ceea ce este şi a tot ceea ce poate fi cunoscut. C #II6LA UI 19K96I>9 Aşadar. sc-imbătoare. ce nu are Gintă. speciile" toate albinele. prin care fiecare dintre noi suntem in mod imper/ #ect oameni. în ambele sensuri. eterne. care e. pentru toate obiectele 3putinţa de a fi4 şi 3putinţa de a fi cunoscute4 sunt date de Bdeea de Bine. Eumea sensibilă. dezordine. alteori ca participare. necondiţionată. şi ce este devenirea veşnică.istă. Ceea ce este veşnic identic cu sine poate G cuprins de $4ndire printr/un dis/ curs raţional. sufletul nostru le-a contemplat în mod nemi. >elaţia dintre forme şi obiectele sensibile este descrisă uneori ca asemănare.istenţă anterioară.imaios8 Utefan Euc-ian. de pildă.el este o valoare care se distribuie fără să se împartă -la fel. Anemone O #loare este un -un care se distri-uie #ără se se 2mpartă1 ar plăcerea de a privi o #loare #rumoasă1 * >ăspunde la aceste întrebări din perspectiva concepţiei filosofului $onstantin 6oica despre unitate. prin sine. ci modelul. at t în lumea sensibilă. av nd aşadar o realitate condiţionată &o cvasirealitate(. mai 2nt4i tre-uie să #acem următoarea distincţie+ ce este Fiinţa veşnică.emplu. 6u pot fi găsite printre obiectele sensibile. al lumii inteligibile. nenăscute. pieritoare. temeiul( lucrurilor sensibile. iar ceea ce devine şi piere.

2n al treilea r4nd. în felul acesta şi potrivit cu acestea. put4nd G cunoscut prin opinie şi percepţie. numai . )na este următoarea" 1acă presupunem că Ideile sunt modele pentru lucruri &de pildă. respectiv legătura acesteia cu deosebirea dintre Fiinţă şi devenire. Ideea de 2m pentru omul individual(. 2n ceva0 ea nu poate G percepută nici cu vă. 5na se naşte in noi prin 2nvăţătură. cealaltă e indemonstra-ilă0 una răm4ne neclintită de persuasiune. pe baza ultimului fragment. zămislit prin îmbinarea necesităţii cu raţiunea. &0laton( $n%o Ra"orturi "osibile (ntre Unu şi Multi"lu T Unu şi re"etiţia sa X specific culturilor primitive de tip totemic X e.imaios8 Formele acestea su-. deosebirea pe care o face 0laton intre opinie şi cunoaştere. lu4nd c3ipul şi asemănarea lor... &0laton. #iind.el se răsp ndeşte în unităţi autonome. nici nu intră ea 2nsăşi. &$onstantin 6oica. aşa cum cred unii. 1eci copia &omul( şi Ideea de 2m trebuie să participe la o formă superioară" Ideea Ideii de 2m. de cea de/a doua. cealaltă prin persuasiune0 una e 2nsotită mereu de adevărul demonstraţiei sale. atunci cu si$u/ ranţă aceste realităţi. tre-uie să spunem. 2n veşnică mişcare. .8 El este de -ună seamă cel pe care 2l vedem ca 2ntr/un vis.istă un singur principiu. aflate 2ntru sine &nu în afara lui(.. $um crezi că poate fi 3rezolvată4 această obiecţieA .istă 2n s4nul Grii 2n calitate de prototipuri. de raţiune.istă o singură realitate. o forţă sau o putere protectoare care se repetă în toa te animalele din aceeaşi specie * Unu şi variatia sa Xspecific culturilor de tip monoteist .utorul simţurilor 7.il al sufletului nemuritor. dacă. de #apt. există ceea ce poartă acelaşi nume cu #orma şi "i seamănă ei.istă o realitate unică. mai 2nt4i. iar această participare a acestor lucruri la #orme nu e nimic altceva dec4t de a lua asemuire de la ele. deoarece au ori$ini şi pro/ prietăţi di#erite.de pildă. put4nd G conceput #ără a.tului+ precizează premisa şi concluziile care se deduc" 3Acest univers.eii şi un număr mic de oameni. 0laton aduce trei obiecţii legate de teoria Ideilor. Analizează structura argumentativă a te.ul. .are tuturor celor care se nasc.. <oi tre-uie să spunem insă că acestea sunt două lucruri distincte.locirea trupului tre-uie considerate drept cele mai si$ure realităţi. atunci c4nd spunem că tot ceea ce există tre-uie neapărat să se aGe 2ntr/un anume loc şi să ocupe un anumit spaţiu. care se repetă . căci ceea ce nu este nici undeva pe păm4nt. ci doar Be $4ndim. este rezultatul unui amestec. J4 . Argumentează pro sau contra" Eumea sensibilă este un e. care se răsp ndeşte în toate realităţile individuale * Unu şi Multi"lu X specific culturilor de tip politeist X este prima sc-emă culturală în care se afirmă cu precădere Multiplul * Unu multi"lu X specific culturii europene X nu primează nici )nul. nenăscută şi de nenimicit. tre-uie să admitem că există. #orme pe care noi nu le percepem. #orma identică cu sine. care se manifesta în forme c t mai diverse * Unu m Multi"lu Xspecific culturilor de tip panteist -e.U Aplicaţii E Analizează. căpăt4nd Gintă 2ntr/un loc anume şi pierind tot de acolo. atunci toate lucrurile pe care le percepem prin mi.3)nu este de la început multiplu.imaios8. Modelul cultural european8 . universul nostru a fost alcătuit dintru început aşa cum este el alcătuit.ucat rolul conducător prin faptul că a convins necesitatea să îndrepte cea mai mare parte a lucrurilor supuse devenirii spre ceea ce este cel mai bun. opinia adevărată nu se deose-eşte cu nimic de ratiune. distri-uindu/se #ără să se 2mpartă& . < în dialogul Parmenide. trebuie să admitem un model şi pentru raportul dintre lucruri concrete şi Idei &aşadar pentru raportul dintre om şi Ideea de 2m(. neGind supus nimicirii. omenirea 2ntrea$ă.'. şi care dă loc de aşe. 2n al doilea r4nd. pe cealaltă persuasiunea o poate sc3im-a0 de opinia adevărată are parte. nici Multiplul . care nici nu primeşte 2n sine ceva venit din altă parte. >aţiunea a . Aşa st4nd lucrurile. care este veşnic. nici undeva prin cer nu e nimic. . datorită faptului că necesitatea a fost învinsă de puterea convingerii raţionale4 &0laton. ?.e. dar este percepti-il. născut. există in ele insele0 in sc3im-. nici cu vreun alt simţ.istenţă $i devenire C $9 9XI@5AA acă raţiunea şi opinia adevărată sunt două $enuri di#erite. există locul. undeva. pe c4nd lucrurile celelalte vin să li se aseme/ ne. o-iectul de cercetare al $4ndirii.

prefigurarea de viaţă+ * g ndirea raţională.os(.urul ei. 9ste o Masă a tăcerii. 5 rgu-Viu Masa dezvăluie * at t o prezenţă / într-un obiect central. * dar şi o absentă / masa. at t una a Morţii. cu organizarea lui.h $onstantin %r ncuşi &!:G8-!HFG(. mai aşteaptă ceva ori au fost părăsite de ceva. "entimentul rom4nesc al #iinţei8 !!: . desc-iderea dintr-un g nd a unui evantai de g nduri. cu I scaunele din . &$onstantin 6oica. în concretul acestei Mese a tăcerii se dezvăluie" * numărătoarea &adică unitate şi multiplicitate(+ * naşterea de fiinţe vii. dar şi una a vorbirii. c t şi a Kieţii. cu multiplul lui. cu puii lui. Coloana in#initului &sus(+ Masa tăcerii &.

tind să devină #iinţă. MierTegaard. trăind la dob nd înt mplare. transformarea veşnică a lucrurilor(. şi nu un -aos indistinct Această năzuinţă a tuturor lucrurilor se e. nu sunt înt mplătoare. individualul. nici simpla devenire. fie la a considera că permanenţa este un simplu postulat al raţiunii noastre &realitate deplină av nd numai sc-imbarea. în ei. ci adevărate maladu &incurabile( nici el ale spiritului. de fapt. năzuinţ a este împlinit ă. prin spirit.empl ul dat. care ilustrează împlinirea acesteia" #iinţa este cu adevărat numai acolo şi atunci c nd se înt lnesc împreună toate cele trei categorii ale modelului ontolo$ic. ualului #iul >isipitor.uinţă spre Gintă Eucrurile. întruc t individ ualul &9mine scu( s-a identifi cat cu general ul &0oezia (. să fie în sens deplin. prin diverse acţiuni. dar fără să fie cu a adevărat. Acestea se definesc prin caz. Ea temelia lumii nu stă nici #iinţa pur şi simplu. 3feluri de a fi4. Acestea se ului. )na făcut. #iinţa este neîmplinită. arată 6oica. dar nu printr-o a se identifi ca cu acesta din urmă. situate între 3a fi şi a nu fi4. In e. 6apoleon. Asemenea împliniri sunt însă rare. c-iar dacă reuşesc foarte rar. dar să nu Ge. a dob nd it determi naţiile . este $u alte cuvinte. de a asupra curgerii -aotice a vieţii. 1e o asemenea 3boală4 au suferit. dintre cele şase maladii este aceea în care o realitate individuală se 6ăzuinţ manifestă în diverse feluri. dezorganizat fără ca să se regăsească în individ toate manifestările sale. de definesc prin năzuinţa lor de a fi. 6ietzsc-e. de pildă( nu este într-un fel anume de la bun început Ieneralul. care se lasă în voia ei. Eumea este străbătută de o nă. nu are sens să mai vorbim despre #iinţă. determi 5ot ceea ce este real. fără un sens.EMB". devenirea nu are sens+ dacă totul devine. nu lipsa unuia dintre cei trei termeni ai modelului ontologic. asupra trupului şi sufletului lor. o distincţie radicală între cei doi termeni îl face pe fiecare de neînţeles prin raportare la celălalt" dacă numai #iinţa este. Individualul &9minescu. $u alte cuvinte. prin procesualitatea lor. distincţia dintre #iinţă şi devenire a dus fie la a spune că sc-imbarea este iluzorie sau ininteligibilă. ceva poate să existe. de a se ridica la treapta general ului.oară este ordonată. între fiinţă şi nefiinţă. doar i există.istă în mod autentic. 1on Vuan. -aotic. Acestea sunt modalităţi ontologice. toate lucrurile sunt in #iinţă" peste tot este #iinţa -naţiile şi totul stă sub legea ei+ toate pot fi înţelese numai în lumina ei. Eucrurile sau însă făpturile în care modelul nu s-a împlinit nu sunt cu adevărat 2amenii aceea care nu au pus stăp nire. fără nici o năzuinţă. determi-naţiile şi generalul.primă printr-un model dinamic sau printr-o structură a #iinţei. 3forme gata slăbite ale fiinţei4. ci devenirea intru Gintă 1atorită ei realitatea care ne încon. c-iar dacă 3o dezmint4 sau 3o contrazic4. 0oezia acestuia.E#lcA >> 1evenirea întru fiinţă %az ndu-se pe ideea că numai ceea ce este mereu identic cu sine e. care nu se revarsă în afara lor. în ceea ce este priveşte omul. #onstantin *oica propune prin ideea deveninţei şi a devenirii 2ntru Gintă o soluţie la această problemă clasică. c-iar general dacă nu sunt #iinţa. Mai des pot fi înt lnite în acest ne2mplinirile Ginţeisau precaritătile ontolo$ice.

va " "ind. intimitatea dintre devenire şi fiinţă+ X prin a G 2ntru. 0oezia poate fi acest orizont+ . $rezi că poate fi descrisă în acest fel devenirea intru "inţă1 . 0entru el..8 Ce este "inţa la modul ei1 E devenire 2ntru "inţă reuşită. ca să prindă şi cuprindă lucrurile1 &$onstantin 6oica. care după măsură se aprinde şi după măsură se stinge4.ung împreună la împlinire+ . într-un proces continuu. evenirea 2ntru "inţă8 C #II6LA UI 19K96I>9 Pro-lema "loso"ei este. termenul aparent construit arti"cial.8 . ci 0oezia care abia prin el va dob ndi fiinţă+ -astfel. evenirea 2ntru "inţă8 .eşte "inţa.. el este mie. s-a documentat. 7. Beraclit credea că totul este într-un flu. <umai că "oarea este devenire 2ntru "inţă neo-ţinută. poate. prima dintre ele poate descrie situaţia unui individ care a încercat să scrie un roman. 2nţeles ca un procedeu ar3etipal. Ea nivelul lui. 6u este adevărul lui în .ul realului. sau un cod al ei0 dar cel mai potrivit este să spunem+ un model.8 evenirea slu. devenire.deocamdată. dar.istă ceva &focul( care-şi menţine identitatea în ciuda tuturor sc-imbărilor.. în cele din urmă. Ilustrează prin e. de neclintit+ fiinţa însăşi este un fel de a " 2ntru a " 2ntru arată cum ceva se confundă în altceva. Mai mult dec4t de "inţă dinainte dată. a fi gata făcut. ci că. dar nimic nu este contrazis de ea4.emple concrete neîmplinirile fiinţei care pot fi descrise prin sintagmele" n/a #ost să "e.. a făcut tot felul de încercări. nu i se opune.'. are şi un proces al acestei diversităţi.pentru un individ. a-solutul este aşa.un$em ast#el la constatarea că devenirea 2ntru "inţă. orizontul sau c4mpul de "inţă 2n şi spre care se îndreaptă poetul+ este e.( bunătatea fiinţei este de a cobori p nă la realităţile cele mai umile. C M219E)E 2652E2II$ . n-a reuşit. dacă reuşeşte. ce se făcea vorbindu-se de el in termeni de divinitate. Identifică problema la care se referă $onstantin 6oica în te.oc. ci devenire 2ntru Gintă. fără sens &devenire întru devenire(. 1e e. .tul următor" 3$ nd ni se vorbeşte despre om în termeni de animalitate se face aceeaşi greşeală. că realul este luptă. 2n a#ară de "inţă şi devenire+ cel de devenire 2ntru "inţă. Analizează. în care se desface ea4+ X devenirea nu este simpla trecere de la nefiinţă la fiinţă+ X ea are loc 2n fiinţă şi 2ntru fiinţă+ X devenirea presupune deopotrivă un a " şi un a Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.. care fiinţează de. dar şi că e. Bar 9procedeu: ar exprima clar #aptul că "inţa nu este un $ata/2mplinit. e ce prinde ceva "inţă 2n loc să răm4nă 2n 3aos1 cum prinde "inţă1 şi cum este "inţa.8 "e o-ţine ast#el un termen ontolo$ic nou. el şi 0oezia a.emplu. ba c-iar a elaborat o sc-iţă a acestuia.otul este devenire 2ntru "inţă / "oarea este aşa. 7. 7. această lume 3a fost întotdeauna. semnificaţia unuia dintre următoarele fragmente din @urnal de idei &$onstantin 6oica(" a( 36u eşti dacă nu iti supravieţuieşti" sădind un pom. lăs nd un g nd4+ b( 3&. era să "e. fiinţa şi nefiinţa se dezvăluie ca 3termeni spre care se desc3ide devenirea. 2n a#ara diversităţii ei lăuntrice.emeiul "inţei tre-uie să "e acelaşi.. ar"să "e. A.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. omul e altceva4.nu este 0oezia gata făcută. a-solutul o denumeşte pe cea reuşită..a. într-un sistem( şi a tinde către acel ceva0 a " 2ntru nu înseamnă a " 2n.. creşte laolaltă cu acesta din urmă.isten) $i devenire devenire 3oarbă4.8 &$onstantin 6oica. "inţa0 dar #elul cum s/a pus tema "inţei a riscat să "e s#4rşitul "loso"ei. la alegere.. fiinţa pe cale de a fi. 7.. permanent. 3@untem într-o lume4 / conc-ide 6oica / 3unde fiecare lucru contrazice #iinţa.. At4ta vreme c4t "inţa este opusă devenirii. este şi va fi un foc veşnic viu.. ------------------in%0 #uvEntul ÎNTRU uneşte două semnificaţii" 2năuntru şi 2nspre0 ea reflectă tensiunea lui a " 2n ceva &într-un orizont. $4ndirea răm4ne 2n impas.primată astfel devenirea. îşi construieşte identitatea împreuna cu acesta+ X prin a " 2ntru eşti permanent din colo de tine şi îţi dezvălui puterea ta de înfiinţare .re-uie să existe un ci#ru al "inţei. absolut. oriunde ar apărea ea şi 2n ea 2nsăşi. mai precis devenirea 2ntru "inţă. se poate vor-i de 9intrare 2n "inţă:. 0oezia reprezintă pre"inp@. 7. 2n ultimă instanţă. iar tăria ei este de a le prelua şi pe acestea in lucrarea ei4.

$o & nstantin 6oica. dar creaţiei. care a e.nu " 7nu este 2ncă80 ..istă fi este şi o devenire un timp devenire 2ntru al 2ntru "inţă . "entimentul rom4nesc al "inţei8 .V .timpul pare devenire.

pe de altă parte. p nă la )niversul însuşi. El cur$e. independente de orice fel de conţinut( sau relaţii0 d( dacă sunt omo$ene &toate 3părţile4 lor fiind asemenea( sau etero$ene. ireversibil. în orice loc şi în orice timp şi.istă. &$icero( . prea lun$ pentru cei care se pl4n$. sus-. cum sunt spaţiul.amen ar putea trece foarte greu(. a " su#erit nu trece niciodată.EMB". >uinele cetăţii 1eva * $rezi că să$eată timpului îşi pune amprenta pe toate lucrurileA h Cel mai iscusit 2nvăţător este timpul. prea scurt pentru cei care săr-ăto/ resc. spaţiul este înţeles prin categoriile coe. &Eamartine( 130 . timpul nu are #arm. &Eeon %loS( <u există nici o reali. modatit ţi ale e. 6umai despre 1umnezeu se poate spune că nu e. 0roblema nu este aşadar dacă timpul e. ordinea. 9ste posibil c-iar ca în situaţii similare curgerea timpului să fie trăită diferit de persoane diferite &pentru cineva care nu ştie. într-un moment determinat. @paţiul este o înlănţuire de 3locuri4. 1espre ceva se poate spune că e. în acest sens. iar timpul prin categoriile succesiunii &înainte-după( sau duratei &mai mult-mai puţin(. 3pe care poţi merge înainte.istenţa(+ b( dacă sunt realităţi aflate 2n noi sau 2n a#ara noastră0 c( dacă sunt su-stanţe &realităţi de sine stătătoare.ă de nucă. determinarea. în sens larg. Momentele timpului / trecutul. nici 2ntr/un moment anume.istă.istă ceea ce e. a vorbi despre trăirea sau perceperea timpului presupune implicit e. de modul nostru de a percepe realitatea( sau su-iective &simple perspective sau modalităţi omeneşti de a înţelege e. cu bucle şi derivaţii. în general.os(. independent de modul nostru de trăire sau de cunoaşterea noastră. 1istincţia dintre timpul obiectiv şi cel subiectiv este intuitivă.istenţei. dar te poţi şi întoarce la o staţie anterioară de pe aceeaşi linie4. pe de o parte. alteori mai încet &c nd aşteptăm pe cineva(. &Rilliam @-aTespeare( Omul nu are port. comună" uneori timpul curge mai repede &de pildă. atunci c nd susţinem un e. de ce e. timpul. @paţiul şi timpul au fost considerate drept determinaţii fundamentale.istenţei &st ngadreapta.perienţa noastră. 9l fiind.E<cA ' @0ALI) UI 5IM0 >>r 0roblema timpului 6e putem întreba nu numai ce e.istenţa obiectivă a acestuia. $u referire la spaţiu şi timp.istă. ci dacă noi putem şti vreodată ce este timpul 2n sine. 2amenii au fost însă întotdeauna fascinaţi de ideea revenirii ciclice a tuturor lucrurilor sau de posib)itatea călătoriei 2n timp. 9ste vorba de o caracteristică a tot ceea ce e.are omenească pe care să n/o dis/ tru$ă 2n cele din urmă timpul. dinspre trecut spre viitor. 0e de altă parte. Ste"?en 8aLAin= propune o imagine alternativă asupra timpului" acesta nu este asemenea unui 3şuvoi continuu4 sau ca o linie care duce într-un singur sens. de la particulele elementare.istă.istă în mod real numai în măsura în care ocupă un loc în spaţiu.istă nici 2ntr/un loc anume.impul este prea lent pentru cei care aşteaptă. problema timpului poate fi reformulată astfel" e ce există o să$eată a timpului1 în lucrarea 5niversul 2ntr/o coa. ci asemenea unei căi ferate. ne vom referi la dimensiuni şi trăsături ale e. se poate vorbi de c teva tipuri mai importante de problematizare" a( dacă sunt o-iective &independente de e. &9uripide( A su#eri trece.istenţei. iar noi trecem. prezentul şi viitorul / indica aşanumita să$eată a timpului+ el curge într-un singur sens. timpul este o eternitate.amen(. ci şi cum e. prea iute pen/ tru cei care se tem. iar timpul o succesiune de momente.istă. timpul unui e. ar pentru cei care iu/ -esc. în faţă-în spate. 1in această ultimă perspectivă. şi ale fiecărui lucru. dincolo de timp şi spaţiu &transcendent(.

a #ăcut după modelul eternităţii statornicite in unicitatea sa o copie care veşnic se mişcă potrivit numărului / adică ceea ce noi am denumit timp. $rezi că asemenea clipe sunt 2n timp sau 2n a#ara timpuluiI . Imaginează-ţi că o vreme nu faci nimic. @unt clipe rare. nu existau . 7.esc uneori duşi -rusc spre trecut. le atri-uim 2n mod $reşit existenţei veşnice. 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. 2nainte de naşterea cerului. care este mereu prezent+ d( sufletului i-a fost dat să simtă 3înt rzierile4 şi să le măsoare+ e( cele ce sunt nu pot fi dec t prezente+ despre cele care au fost sau vor fi nu se poate spune că sunt. care sunt asemenea unor 3fulgere de absolut4 sau unei 3pulberi de eternitate4. . e.ă pe cei care trăiesc 2n propriul timp. Augustin. &@f. nu ştiu. indic nd premisele şi consecinţele sale" 30rezentul însă. Căci. 2n timp ce a fost şi va fi se cad a ti enunţate despre devenirea ce se des#ăşoară 2n timp0 căci acestea sunt mişcări. vreo pertur-aţie cosmică va #ace ca un p4r4u al timpului să se 2ndepărte. 2n acelaşi timp. păm4nt. Nnţele$em c4nd spunem acest lucru.otuşi. nimic nu trece.icianului. timp al orolo$iilor. ar el nu poate acţiona. timp al #i. 7. $um ai putea măsura această perioadă de timpA )nii g nditori vorbesc de 3clipe privilegiate4. Analizează semnificaţia conceptelor timp al lucrurilor. av nd în vedere următoarele" a( nici ceea ce va e. uit4nd viitorul. Atunci c4nd se 2nt4mplă ast#el.. 2nţele$em c4nd au. ci totul este creat de 1umnezeu. pe c4nd ceea ce este veşnic identic şi imo-il nu poate deveni nici mai -ătr4n. in orice ca. Augustin( 9laborează un minieseu despre realitatea timpului în concepţia @f. poate distru$e viitorul. &Alan Eig-tman( +. nu ar #i timp viitor şi dacă nu ar exista nimic. .tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.im acest cuv4nt c3iar c4nd altul vor-eşte. timpul este aseme/ Aplicaţii nea unui curs de apă.. scoate sunete torturate. ci sc4nceşte. Căci noi spunem a fost. spre a exprima un cuv4nt despre el1 ar ce spunem noi mai #amiliar şi mai cunoscut. nici nu este acum şi nici nu va ti vreo/ dată 2n devenire. i$nor4nd e#ectele acţiunilor lor.oate acestea sunt părţi ale timpului şi at4ta fost c4t şi va fi sunt #orme născute ale timpului. o #antomă.. iar dacă aş vrea să explic cuiva care mă 2ntrea-ă. în care irumpe o altă realitate. 2ntr/o vor-ire adevărată. nu vor-eşte.unaios8 Căci ce este timpul1 Cine ar putea să explice acest lucru uşor şi scurt1 Cine ar putea cuprinde c3iar cu cu$etul acest lucru. dacă ar fi mereu prezent şi nu ar trece în trecut.ent. dar. ned4ndu/ne seama.8 in timp ce or4nduia universul. cu 2ncredere a#irm că ştiu că dacă nu ar trece nimic.ea. o ştiu. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. oameni R prinşi 2n a"uentul despăr/ ţit / se tre.istă nimic în afara ta şi nu se înt mplă nimic în .ă..istă numai prezentul" prezentul din cele trecute &amintirea(. ci eternitate4. Este un exilat al timpului.. nici mai t4năr prin trecerea timpului0 şi nici nu a #ost c4ndva. .ista nu e. dec4t timpul1 Fi. numai este i se potriveşte. inert. #ără a le sc3im/ -a. Ce este deci timpul1 acă nimeni nu mă 2ntrea-ă. este o-li$at să "e martor la evenimente #ără a lua parte la ele. a$oni.e de cursul principal. prezentul din cele viitoare &aşteptarea( şi prezentul din cele prezente &vederea acestora(+ c( în eternitate. un 2nveliş #ără su#let Fi/a pierdut personalitatea. Căci.oncţiunea 2napoi. Con#esiuni8 2n această lume. Este un $a. la cea mai mică modi#icare a ceva. nu ar exista timp trecut şi dacă nu ar veni ceva.8 Atunci c4nd un călă/ tor din viitor tre-uie să vor-ească.8 in c4nd 2n c4nd. nu ar mai fi timp.5paţiu $i timp $9 9@59 (MPUL3 emiur$ul 7.. este şi va fi.istă acum. că nu e. ce pot acţiona după dorinţă. 2i invidia. păsări.ile şi nopţi. #ăc4nd . timp al oamenilor.. &0laton.. nici ceea ce a trecut+ b( în fapt. nu ar ti timp pre. Augustin. în care 3stăm de vorbă cu 1umnezeu4.. pe care. &@f. c4nd vor-im.urul tău. luni şi ani0 emiur$ul insă a #ăcut ast#el 2nc4t ele să apară odată cu alcătuirea universului.

Li=?tman9 Alan &n. !H<:( / fizician şi eseist american. .1icţionar BloR9 Leon &!:<8-!H!G( / poet şi eseist francez. Lamartine9 Al"?onse de &!GH=-!:8H( / poet şi politician francez.

ca oră. an. însăşi voinţa divină / atotputernică. de pildă.iste nici o mişcare egalabilă.istenţelor4. Acestea e. principiul raţiunii suficiente guvernează doar acţiunile omeneşti. ne întrebăm de fapt dacă Absolutul e.iste nimic în afara timpului însuşi. (saac *eLton distinge între durată. prin care înţelege 3timpul adevărat4. 1acă a creat lumea în acest fel.onturi temporale posi-ile ale inconştientului omenesc" timpul/ 3avu. * 5impul-fluviu X accentul cade pe prezent+ X timpul este mediul unor realizări egale. solo nurnero8.istă nici spaţiu. 1in această perspectivă. zi. care este măsura 3sensibilă şi e. 5împul-cascadă în lucrarea Ori. în al doilea r nd.ont şi stil. ?. Eucian %laga descrie cele trei ori. în primul r nd. * 5impul--avuz" X accentul cade pe viitor+ X timpul este înţeles ca o ascensiune fără limite+ X clipa următoare este o înălţare faţă de ceea ce este sau a fost.+ absolut uniform. * $aută ilustrări adecvate pentru fiecare dintre aceste orizonturi ale timpului. nici timp. 9l argumentează prin reducere la absurd 3netemeinicia părerii4 celor care îşi imaginează spaţiul ca pe ceva absolut" !. decandenţă+ X clipa care vine este oarecum inferioară celei precedente+ X timpul este un mediu de 3fatală pervertire.ternă4 a duratei. fie relaţii între lucruri. pot fi aduse următoarele obiecţii. înseamnă aceste două 3locuri4 sunt diferite. LeibniD9 timpul şi spaţiul nu sunt realităţi de sine stătătoare. * 5impul-cascadă" X accentul cade pe dimensiunea trecutului+ X timpul înseamnă cădere.. pentru 4. <.istă nici o raţiune suficientă pentru care 1umnezeu ar fi creat lumea din punct de vedere spaţial altfel dec t a făcut-o &aşez nd. în al treilea r nd. discernabile. în special abordările fizicii. iar spaţiul 3ordinea coe. se poate susţine că două entităţi diferite pot fi asemenea din toate punctele de vedere. sunt indiscerna-ile. niciunul dintre punctele spaţiului nu diferă cu nimic de celelalte. fără a ignora implicaţiile metodologice şi ştiinţifice. 1impotrivă. al unor clipe 3egal de preţioase4.istente şi sc-imbătoare nu e.tern4. 1eci nu e.EMB".@.istă. dregradare şi destrămare4+ X semnificaţia lui este aceea a unei îndepărtări continue in raport cu un punct iniţial. s-au diferenţiat două modalităţi de înţelegere a spaţiului şi timpului.ErlcA @tPF 5impul absolut şi timpul relativ încă din Antic-itate. care 3curge în mod egal. 1eci ipoteza este incorectă.ista un timp în care să nu se înt mple nimic. şi timpul relativ. $ele două perspective s-au confruntat cu deosebire în epoca modernă. se poate spune că miza acestei probleme este e.. 0rin urmare.istenţa 6econdiţionatului" întreb ndu-ne dacă poate e. aşadar spaţiul nu este absolut Argumentul lui Eeibniz se bazează pe două supoziţii fundamentale" principiul raţiunii su#iciente &pentru orice obiect trebuie să fie o raţiune suficientă pentru care acesta e. 1umnezeu poate acţiona fără o raţiune suficientă &ceea ce Eeibniz respinge categoric(. 0roblema pe care o subliniază 6e\ton este aceea că este posibil ca noi să nu putem determina niciodată corect timpul absolut" 3este posibil să nu e. 6ici 1umnezeu nu poate acţiona însă fără o raţiune suficientă.istă numai ca relaţii între lucruri" timpul este 3ordinea succesiunilor4. devalorizare. acestea fiind considerate fie realităţi de sine stătătoare &substanţe(. în afara lucrurilor e. în care să nu e. F. $onsiderăm ipotetic că spaţiul est. timpul/casca/dă şi timpul/ Ouviu. prin care să se măsoare precis timpul4. . )n răspuns afirmativ răm ne posibil cel puţin ca opţiune individuală. 133 .istă sau este într-un anumit fel( şi princi/ piul indiscerna-ilităţii &două entităţi care au toate trăsăturile identice sunt două numai ca număr. în fine. fără nici o legătură cu ceva e. 8. lună. 2rientul în st nga 2ccidentului(. realizată prin intermediul mişcării şi folosită în locul timpului 3adevărat4. necondiţionată / este o raţiune suficientă" 1umnezeu nu poate fi constr ns de nimic din afară.

0utem vorbi de timpul naşterii noastre.ării. #ără a se lua 2n considerare #elul lor de a exista. 7.. pentru a-şi vedea copiii cresc nd.i-ile. "crisori către ClarDe8 C 5IM0)E A%@2E)5 O lume 2n care timpul este a-solut este o lume a consolării. Prin urmare.5pahiu $i timp C 5IM0)E UI @0ALI)E ABSOLU . 1ar pro-blema de a şti Pc nd a început timpulQ se sustrage tot mai puternic fizicii. Căci spaţiul exprimă. &Isaac 6e\ton.8( în !8:G. #ără să se uite 2napoi.-!G. de cel al întemeierii >omei sau de cel al apariţiei mamiferelor şi c-iar de cel al naşterii )niversului. Ia in considerare şi următoarele întrebări formulate de @f. ar urma de aici că. %rance9 Anatole &!:<<-!H. păstrează recreaţiile şi face ca timpul orelor de clasă să treacă mai repede+ apoi. după cum scapă fără îndoială şi posibilităţilor limba. Eeibniz.. Prin urmare.H( / filosof englez.. descoperite de el. clipa in care a #ăcut primul pas. a publicat lucrarea Principiile matematice ale GlosoGei naturale. &Alan Eig-tman. c nd 5u eşti Autorul şi Yiditorul tuturor secolelorA @au ce timpuri ar fi putut să e. el face la fel cu timpul studiilor universitare. Augustin" 3$um ar fi putut să treacă nenumărate secole pe care 5u nu le făcuseşi. ca şi timpul0 drept o ordine a coexis/ tenţelor.. in ter/ meni de posi-ilitate. timpul mer$e 2nainte.. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u ne putem g ndi la o naştere absolută a timpului. împreună cu Eeibniz. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te.<( / scriitor francez. $larTe(. in spaţiu.@ O* &!8<.ileI &după Anatole #rance( #larAe9 @amuel &!8GF-!G. A fost convins că ştiinţa este compatibilă cu religia şi că e. aşa cum timpul este o ordine a succesiunilor. in timp ce mişcările oamenilor sunt imprevi..ului şi imaginaţiei noastre. in ce priveşte ordinea aşe. c5pa 2n care şi/a luat rămas -un de la părinţi. mişcarea timpului este previ. Eisurile lui Einstein8 (SAA# *. 13' . &I.istauA4 Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.oate mişcările pot G accelerate şi 2nt4r.istenţei sale pentru a se căsători. Analizează următoarea obiecţie faţă de ideea că timpul este relativ" 31acă timpul nu ar fi dec t o ordine de succesiune a creaturilor.. laureat al 0remiului 6obel pentru literatură în !H. de timp nu te poţi 2ndoi. 2ncete sau nule.tele de riiai sus şi selectează conceptele utilizate.R. acestea sunt locuri a-solute. Anecdotă )n copil primeşte de la 1umnezeu puterea de a scurta momentele neplăcute ale vieţii. Ge că mişcările sunt repe. in clipa 2n care a primit această putere au trecut doar c4teva .8 Fiecare ştie că undeva este 2nsem/ nată clipa 2n care s/a născut. pentru a ieşi la pensie.LA (C "ocotesc spaţiul drept ceva pur relativ.i. clipa primei pasiuni. ne dăm seama de ordinea aceasta a lucrurilor 2ntre ele. 2ntruc4t ele există 2mpreună. pentru a-şi vedea nepoţii. acă te poţi 2ndoi de oameni. urata sau perseverenţa existenţei lucrurilor este aceeaşi. acă oamenii stau ori meditea.iste.8 Căci timpurile şi spatiile sunt ca şi c4nd ar G locurile lor Bnsele şi ale tuturor lucrurilor.i-ilă. Irăbeşte momentele următoare ale e. 7.oate se aGă in timp in ceea ce priveşte ordinea de succesiune. Esenţa lor este că sunt locuri şi este a-surd să se mişte locurile primare. 9lev fiind. se distin$e aceasta de măsurile sale sensi-ile. care să nu fi fost create de tineA @au cum ar fi putut trece dacă nu e. Principiile matematice ale GlosoGei naturale8 6 (MPUL +( SPA1(UL R. o ordine a lucrurilor care există in acelaşi timp. ea nu ar fi fost totuşi creată mai devreme4 &@.ă. cu drept cuv4nt. 6u putem g ndi originea timpului4 &IlSa 0rigogine(. în care a descris le$ea $ravitaţiei şi a creat bazele mecanicii clasice.istă un 1umnezeu atotputernic şi atotştiutor care a construit lumea potrivit principiilor simple. Căci. dacă 1umnezeu ar fi creat lumea cu c teva milioane de ani mai devreme.!. dar #luxul timpului a-solut nu poate G sc3im-at.iate.. . a contribuit la inventarea şi dezvoltarea calculului diferenţial şi a celui integral. C4nd vedem mai multe lucruri 2mpreună.

numai întruc t este o intuiţie pură. e. @pre deosebire de spaţiu. 0rima se referă în mod e. 0e de altă parte. nici timpul nu sunt concepte empirice. noi nu putem cunoaşte lumea e.perienţei. 1acă vei folosi acest instrument pentru a vedea lumea e. 13+ . @paţiul şi timpul sunt reale în legătură cu #enomenele &au valabilitate obiectivă. modului nostru de cunoaştere. în filosofia Tantiană a priori desemnează ceea ce este anterior şi independent de expe/ rienţă. $ea de-a doua presupune raporturi temporale &pentru a obţine numărul !. care fac posibilă cunoaşterea noastră prin e. spaţiul şi timpul nu aparţin lumii reale. @paţiul este intuiţia proprie simţului e. în spaţiu. 0entru (mmanuel :ant9 acestea aparţin. adică al lucrurilor ca o-iecte ale sensi-ilităţii &ca fenomene(. timpul este o reprezentare care se află la baza tuturor intuiţiilor. @unt condiţii a priori. au reali/ tate empirică. este condiţia sau fundamentul anterior al acestor reprezentări. Altfel spus. nu putem şti cum sunt obiectele independent de modul nostru de cunoaştere. 2rganizaţi pe grupe.EQcA >. ne sunt date obiectele. 3fără a ţine seama de structura sensibilităţii noastre4. $onceptele noastre de spaţiu şi timp nu se aplică obiectelor ca lucruri 2n sine. dar nu putem niciodată să ne reprezentăm un obiect care să nu fie în spaţiu.tern. de pildă.$r @paţiul şi timpul sunt forme a priori ale sensibilităţii In mod obişnuit. noi adăugăm succesiv. vei vedea lucruri 2n sine1 Kei vedea lucrurile în raporturi spaţiale independente de obiectivul camereiA Activitate de grup * în general. Aşa cum am văzut. iar timpul intuiţia proprie simţului intern. căci nu putem cunoaşte niciodată lucruri in sine.istă obiecte în spaţiu. August MacTe &!::G-!H!<(. cinci unităţi numărului G(.utorul e. atunci asemenea propoziţii ar putea fi obţinute cu a.perienţă. 1e pildă.istenţei. nu lucruri 2n sine. în afara noastră. ci doar fenomenelor.perienţă posibilă4.utorul simţului e. care ar putea fi determinate cu a.udecăţile noastre sunt adevărate în mod necesar şi universal. nici proprietăţi sau relaţii ale acestora(. . $u a. ne raportăm în mod nemi. spaţiul face posibilă reprezentarea lucrurilor e. in sensul că nu sunt nimic dacă le considerăm ca aparţin nd lucrurilor in sine &nu sunt nimic pentru noi. spunem despre spaţiu şi timp c sunt dimensiuni ale e. 0rin intermediul sensibilităţii. nici raporturile dintre acestea. respectiv sensibilităţii.. 6oi am putea g ndi că nu e. nu ar mai fi însă necesare şi universale. Aşa sunt. conceptul Tantian al cunoaşterii prin e. unele dintre . care face posibilă reprezentarea lucrurilor în spapDu. este timpul &ca lucru( in sine1 0rezentaţi colegilor un răspuns argumentat la această întrebare. 1acă spaţiul şi timpul ar fi reale.terioară. întruc t sunt obiecte ale intuiţiilor noastre. deci în timp. în acest caz. Aşadar. @trada 0entru Immanuel Mant. )n obiect care nu este dat în intuiţie nu poate fi considerat real &pentru noi(. * Imaginează-ţi că liniile unei foi nescrise dintr-un caiet de matematică reprezintă o analogie pentru intuiţia a priori a spaţiului.perienţei noastre legate de timp. Anterior oricărei observaţii empirice avem posibilitatea de a ne reprezenta lucruri 3unele l ngă altele4. Ambele sunt intuiţii pure. fiind condiţii universale şi necesare modului nostru de a ne raporta la lumea e. analizaţi următoarea întrebare" 5impul a priori este timpul anterior şi independent e. ne reprezentăm obiectele ca fiind în afara noastră.tern.terioare ca fiind 3unele l4n$ă altele4.EMB".terioară. 6ici spaţiul.terioară.plicit la raporturi spaţiale. 0e de altă parte.4. fiind legate de 3orice e. noi cunoaştem numai #enomene. Imaginează-ţi apoi că o asemenea foaie este transpusă pe obiectivul unei aparat de fotografiat.perienţă presupune conlucrarea a două facultăţi" sensibilitatea şi intelectul. în afara noastră. cu privire la orice obiect care ne poate fi dat prin intermediul sensibilităţii( şi ideale dacă le considerăm în ele însele. ci modului nostru de cunoaştere. 0rin urmare. In afara intuiţiilor sensibilităţii.locit la obiecte. şi idealitate trans/ cendentală.istă o intuiţie pură.utorul e.perienţei. ca #orme sau condiţii a priori.udecăţile" 3Einia dreaptă este linia cea mai scurtă care uneşte două puncte4 şi 3G c F ] !.

poate #oarte -ine să ai-ă loc. adică succcesiv. s-a obişnuit să ia seama atunci c nd bătr nul ii dă fiecărui om ceasul lui. prin urmare a priori. timpul curge după voia acestuia. deci a priori..unge cu greu. adică conditia su-iectivă a sensi-ilităţii. Căci atunci această #ormă a intuiţiei interne poate G repre.care. pe care se a.istenţei4 &Mircea Kulcănescu. pentru toţi însă cu multă răbdare şi atent la toate clipele lor. următoarea aserţiune" toate lucrurile sunt 2n timp1 Analizează comparativ concepţia Tantiană despre spaţiu şi timp cu cea pe care o e. Critica raţiunii pure8 C 5IM0)E $A I65)ILI9 A PHBOHB . @unt ceasuri pe care el nu le poate grăbi şi ceasuri după care abia se ţine.F . ca două cadre sau două vase. adică nicio determinare a lor care ar! G inerentă o-iectelor insele şi care ar su-. care cuprind tot ce este. su. 3e. 6ucrul din urmă. ne este posi-ilă o intuiţie externă. &Immanuel Mant..ista. dar bun meşter şi priceput la măsurarea timpului. se află atelierul unui ceasornicar bătr n. "paţiul nu este nimic altceva dec4t #orma tuturor #enomenelor simţurilor externe. pot fi înt lnite într-un lucru ambele determinări contradictoriu opuse4 &cum ar fi. )neori se opreşte.5paţiu $i timp C @0ALI)E $A I65)ILI9 A PHBOHB "paţiul nu repre. Critica raţiunii pure8 .urnul cu ceas.impul nu este altceva dec4t #orma simţului intern. aştept nd parcă zile mai bune. 5otalitatea acestor fiinţe care umplu timpul şi spaţiul cu fiinţa lor alcătuieşte firea sub cele două aspecte ale ei" PloculQ şi PvremeaQ+ şi această fire este primul obiect asupra căruia poartă înţelegerea rom nului asupra e.impul nu este ceva care ar exista in sine sau care ar G inerent lucrurilor ca determinare o-iectivă şi care deci ar su-. nici pe acestea in raporturile lor reciproce. $easornicarul este obişnuit însă cu ciudăţeniile lui. @ig-işoara Ceasorm'carvl o "oveste 'es"re tim" 0e o uliţă îngustă.intă o 2nsuşire a vreunor lucruri 2n sine. dacă timpul nu este dec4t condiţia su-iectivă su.istenţa aceluiaşi lucru în acelaşi loc4 &Immanuel Mant. numai. pe care aceste lucruri le umplu cu fiinţa lor. Critica raţiunii pure8. Alteori răbufneşte. Aplicaşi Analizează următoarea obiecţie care a fost adusă concepţiei Tantiene" spaţiul şi timpul sunt reduse la două forme goale. Bar 2n al doilea ca.emplu. 2n primul ca. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. imensiunea rom4nească a existenţei8. de e. 1e fapt. $are este semnificaţia ideii Tantiene potrivit căreia 3posibilitatea sc-imbărilor nu poate fi g ndită dec t in timp.istenţa unui lucru într-un loc şi ine. $u timpul.primă fragmentul următor" 3Eocul şi timpul apar ca două vaste receptacole ale e. Arată de ce nu putem susţine.t * @crie şi prezintă întregii clase o poveste personală despre timp. el ar G ceva care ar G totuşi real #ără un o-iect real.udecăţi sintetice. pe c nd timpul nu poate fi g ndit pornind de la sc-imbări4A '. alerg nd at t de mult şi de repede înc t într-o singură clipă cuprinde o mulţime de ani. !.ista. dim/ potrivă.istenţelor particulare. . &Immanuel Mant. nici relative anterior existenţei lucrurilor cărora Be aparţin. iar pentru alţii mai încet. ca o determinare sau ordine inerentă lucrurilor 2nsele. din perspectiva concepţiei Tantiene.entată anterior o-iectelor. indiferente la orice conţinut pe care ar putea să-! primească. dacă #acem a-stracţie de toate condiţiile su-iective ale intuirii lor0 căci. Căci nu pot #i intuite nici determinări a-solute. nici n/ar putea G cunoscut şi intuit a priori prin . 9l ştie că acesta înaintează pentru unii mai repede.care se pot produce toate intuiţiile 2n noi. * 0ropune o decodificare şi o inter- pretare a acestui te. n/ar putea G dat anterior lucrurilor ca condiţie a lor. c3iar dacă am #ace a-stracţie de toate condiţiile su-iective ale intuiţiei. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36umai în timp. adică a intuirii noastre 2nşine şi a stării noastre interne.

istenţială a omului. e. el fiind nevoit. este posibil ca şi cerinţele morale să fie lipsite de sens. şi. orice fiinţă umană &orice suflet(. modul în care tre-uie să fie trăită.orii. în Mitul lui Er. în care nimeni nu ar fi liber sau fericit. cu talent. cei doi devin prieteni.primate. de regulă. dar în timp ce se scaldă în apa rece a unei peşteri. 3pentru fiecare nedreptate4. In paginile Epopeii lui G3il$ameş &poem redactat probabil în secolele XKIII-XKII a. I-ilgameş se întoarce la )ruT şi aşteaptă. puternic şi viteaz. să trăiesc orice clipă. deoarece e. de cum trăim această viaţă. drama e. adun nd 3suferinţe de zece ori mai mari pentru fiecare faptă4 &rea( sau 3răsplată în aceeaşi proporţie4 pentru faptele bune.Br. 0entru a-! pedepsi. puternicul 9nTidu. una dintre ideile re$ulative ale raţiunii şi un postulat necesar al acţiunii practice &morale(. căruia trebuie să îi răspundă. un om înţelept. Ea început duşmani. ideea nemuririi este asociată. cerinţele morale sunt legitime şi trebuie să fie respectate. îi cere acestuia să-i dezvăluie secretul nemuririi. după moarte. sunt privite diferit în funcţie de înţelegerea noastră ca fiinţe muritoare sau. ar însemna să nu ţin cont de ceilalţi şi de regulile moralităţii. >euşeşte să găsească pe fundul mării planta ce poate reda tinereţea.EXI TE!"A w* H4ul de #oc este o imagine specifică tradiţiei bizantine. că este deosebit de trup şi că poate e. * $are este semnificaţia eşecului lui I-ilgameş în căutarea nemuririiA !. cu e.(. )lterior. dar cele cărora le lipsesc virtuţile necesare cad în r ul de foc. este regele cetăţii sumeriene )ruT. 0entru cel care consideră că viaţa este trecătoare asemenea unei clipe. mai ales.istenţa lui în cealaltă lume nu este nelimitată. . după moarte. asociată. (mmanuel :ant a argumentat că nemurirea este obiectul unei meta#i. un 3război al tuturor împotriva tuturor4. în mod necesar.ămr 0roblema nemuririi 5impul nu este numai obiect al discuţiilor abstracte despre e. anterior acestui lucru.istenţa noastră actuală este rezultatul întrupării sufletului nemuritor. să coboare din nou în această lume şi. relaţiile dintre oameni. ci şi al celor care privesc viaţa noastră. Rene )escartes a argumentat că sufletul este nemuritor. resemnat. Mai mult. cum ar spune ?omas 8obbes. @e pune nu numai problema relaţiilor cu ceilalţi. omul care a supravieţuit 0otopului. idealuri morale precum fericirea sau dreptatea etc. s-ar putea întreba el. 6umeroşi g nditori argumentează însă că.istenţa lui păm ntească. după moarte. care înc-eie dialogul Hepu-lica. dar care este. cu scara virtuţilor. în Antic-itate. 1ar zeii -otărăsc să-! pedepsească pe unul dintre cei doi eroi şi 9nTidu moare. înţeleasă ca o pregătire pentru moarte şi pentru viaţa de dincolo. în această viaţă. perspectiva asupra moralităţii şi a vieţii este radical diferită. I-ilgameş îşi aminteşte atunci de )tnapiştim. viaţa noastră ar fi un calvar. 0entru cel care crede că suntem nemuritori. înţelegerea vieţii. planta îi este luată de un şarpe. identificată doar cu zilele 3vremii de acum4. el arată că sufletul dă seama. la un moment dat. uneori. un adevărat tiran. limitată în timp. să îşi aleagă singur. $e rost are să fiu bun. 1in această perspectivă. c-iar dacă. deşi avem o singură viaţă. străbăt nd apele morţii. sunt e. un obiect faţă de care raţiunea omenească se declară neputincioasă. 0laton a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai ideii că suntem nemuritori. ci şi. Info E#o#eea lui $hil%ameş /căutarea nemuririi I-ilgameş.istenţei noastre viitoare. ca fiinţe nemuritoare. ca să poată alege mereu 3viaţa cea mai bună dintre cele cu putinţă4. 0e de altă parte.ista fără el.istenţă. viaţa pe care o va duce în e. 0entru el. a moralităţii acţiunilor noastre. dacă singura mea viaţă este aceasta.istenta unui Vudecător.ici ilu. sufletele încearcă să urce spre cer a. zeii trimit o fiinţă pe măsura acestuia.8 . un -aos de nedescris sau. viaţa aici şi acum nu poate fi înţeleasă dec t în vederea vieţii de dincolo.ut ndu-se de această scară. în cele din urmă. dimpotrivă. în mod liber. aiciA Ar trebui să fac tot ce pot. să-mi ofer orice fel de plăcere. care depinde. în epoca modernă. problema e. indestructibil. teama de moarte şi setea de nemurire. respectiv al nemuririi sufletului. respectiv limitele acesteia in timp. moartea. fiecare suflet trebuie să înveţe să deosebească în general binele de rău. 2 modalitate de argumentare este aceea bazată pe ideea că dacă nu ne-am respecta unii pe ceilalţi. de regulă.

un$4nd acolo devine #ericit şi 2n a#ară de orice rătăcire.8 acă 2nsă su#letul iese din corp p4n$ărit. . de po#tele şi plăcerile lui0 dacă su. suKe/ tul e nemuritor0 dacă suGetul e nemu/ ritor.. &9mil $ioran( acă umne. puternic şi drept0 dacă/i 2nţelept şi puternic. trei. ci l/ar G ocolit. el va trăi o 2ntrea$ă veşnicie 2mpreună cu cei veşnici. ea este totul. atunci su#letul. nemuritor. pentru menţinerea universului. de ce este nepercepti-il pentru simţuri. înseamnă că nu e. neştiinţă. adică să 2nveţi a muri cu uşurinp2 / oare aşa ceva nu este tocmai o pre$ătire pentru moarte1 7. căut4nd mereu să se reculea$ă 2n sine.eu există. 7. su#letul a a.8 impotrivă.it. poate. necurat şi ca unul care.M.ov8. <u există dec4t conştiinţa noas/ tră. iar acest tot dispare odată cu ea.. Analizează structura argumentativă a unuia dintre următoarele puncte de vedere.. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te.2nr4urirea acestora. ceea ce este tocmai o-iectul adevăratei GlosoGi. şi doar prin GlosoGe cu putinţă de lămurit0 cre.. '/a 2n$ri. dar sunt necesari. &6iTos MazantzaTis( e te/ai $4ndi mai des la moarte dec4t la lun$ime de viaţă. 2nţelept.istă nici virtute şi deci totul e permis4 &#. ca şi cum nici nu s/ar G amestecat cu el de -ună voie 2n timpul vieţii. totul e -ine0 dacă/i drept şi puternic. ne2ntrerupt stăp4nit de această $ri. ceea ce -ea şi măn4ncă şi se #oloseşte de plăcerile amorului0 dacă. e 2nţelept.ii pe care a purtat/o #aţă de trup. pe de altă parte. pasiuni săl-atice şi orice alte păcate omeneşti. părăseşte trupul #ără a ţări după sine nimic din ale acestuia..a convieţuirii şi $ri. acest su#let s/a deprins să urască. Gind curat. 9laborează un punct de vedere personal in legătură cu următoarea idee" 31acă nu e. 1ostoievsTi. '/a iu-it. El e per#ect0 dacă/i per#ect.ă. s#4nt.i că un ast#el de su#let se poate despărţi de trup.8 acă este aşa. &0laton. #ără 2ndo/ ială că ai pune mai multă silinţă 2n 2ndreptarea ta. Gind 2mpre/ ună cu trupul.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. cred că iese 2n$reuiat cu părticele trupeşti. 2ncaleci pe el şi te duce tocmai 2n viaţa veşnică. P3aidon8 Moartea e un -iet mă$ar. să #u$ă de ce este 2ntunecat pentru oc3i. sin$ur şi cu desăv4rşire curat1 7. indic nd premisele şi consecinţele sale" . să se teamă. se duce spre ceea ce este asemenea cu el+ impercepti-il. temeri.ocmai cum se spune despre cei iniţiaţi. $5-oma de Mempis( lumea 2ncepe şi se s#4rşeşte cu noi. A. a #ost 2nc4ntat de el. ce se poate atin$e sau vedea. Fraţii Parama.eci de ani de viaţă nu 2n/ seamnă nimic pentru mine. ieşind cu ast#el de 2nsuşiri din corp.istă nemurirea sufletului.uns să creadă că nimic altceva nu există in realitate dec4t ce este trupesc.. rămase din atin$erea şi 2mpreunarea lui cu trupul0 căci s/a #ăcut aproape de aceeaşi Gintă cu el din cau."paţiu şi timp C @)#E95)E Ul 5>)0)E acă su#letul. Zean-VacWues >ousseau( 4. de ce este numai inteli$i-il.

în mare c ştig ar fi cei păcătoşi" moartea i-ar c nd a elibera şi de corp. dec t să-l facem mai bun şi c t mai numai o înţelept cu putinţă4 &0laton(.istă. pe care noi o numim viaţă. Crimă şi pedeapsă. moartea . Bdiotul. .i de el. emonii. are nevoie de pregătire nu numai pentru aduce vremea aceasta. şi de suflet.ov. autorul romanelor Fraţii Parama.a( 3$ăc dintre rele. şi de păcatele lor. ci pentru vecie+ căci g ndiţi-vă niciun ce grozavă prime. ce nu ne b( 31acă sufletul este nemuritor. suferinţ 9laborează un minieseu in care să prezinţi un punct de vedere personal în ă lipsită legătură cu relaţia dintre moralitate şi credinţa în nemurire.die vă aşteaptă de nu vă veţi îngri. dacă r u. autorul lucrării 5rmarea lui Qristos.!-!::!( / scriitor rus. :aDantDaAis9 *iAos &!::?-!HFG( / scriitor grec.loc de a scăpa de nenorocirile ce vor lovi în cei produce răi. în adevăr. nu găsim alt mi. nemuritor. iar c nd vine ea. dat fiind că.2U . nu are nici o legătură cu noi. 1e aceea. de temei. #iindcă însă sufletul este sosit.at t c t e. moartea ar fi sf rşitul a tot. noi nu mai e. cel mai înfricoş ător 1icţionar )ostoievsAi9 %io'or Mi?ailovici &!:.istăm noi i ceea moartea nu e. nici altă m ntuire pentru suflet. autorul romanului Lor-a Grecul.istăm4 &9picur(. în aşteptar e. :em"is9 ?oma 'e &!?:=-!<G!( / călugăr romano-catolic.

pe această pagină. dezordonate. 1acă citim acest principiu în mod 3negativ4 / nu este posi-il ca să se 2nt4mple ceva #ără nici un #el de cau. $eea ce putem considera. şi anume mitologic. $reatorul lumii &3producătorul filmului4( cunoaşte în mod cert viitorul.$uduitu/ rile cutremurelor.at.ut. determinismul nu poate fi niciodată negat" întruc t cunoaştem toate cauzele sau toate evenimentele anterioare. astfel spus. la un moment dat. relativitatea. ar putea fi cunoscut. care subliniază nu doar faptul că o cauză tre-uie să aibă anumite efecte.: .ultatul unor cau. reci/ procitatea. invers. într-un asemenea univers nu e. . în mod necesar. e. adică ploile. numărul. dar nu am putea prevedea ideile următoare. trăsnetele. orice spectator ar putea cunoaşte. nu putem spune că un eveniment oarecare este nedeterminat.istă ar fi o cunoaştere perfectă" totul.EQcA ' 1959>MI6I@M)E @!e 1eterminism şi indeterminism 1eterminismul oferă o imagine asupra e.ele. că dacă ştim efectele putem stabili cauzele lor. 1iferenţiind sistemele e.ordonate şi mai nere$ulate. ar însemna că )niversul nu este determinat. temeiul.6ietzsc-e( h C3iar #enomenele care par a #i cele mai de. :arl Po""er argumentează că determinismul este o concepţie de origine religioasă şi că ideea lui intuitivă este aceea a lumii ca peliculă cinemato$ra#ică. precum am #ăcut 2ntotdeauna.trem de neregulate. &@eneca( cunoaştere.istă cel puţin unele evenimente care nu pot fi prevăzute. ca şi trecutul4. insă dacă am cunoaşte toate cauzele şi evenimentele care au acţionat p nă în acest moment şi am avea o capacitate de analiză desăv rşită. ci şi că acestea pot fi cunoscute &deduse( înainte de a avea loc sau. a putea fi prevăzut. este rezultatul unei cunoaşteri insuficiente a tuturor cauzelor. &#riedric.. succesiunea.istă o deosebire între cauzalitate şi determinare" a fi rezultatul acţiunii unor cauze nu înseamnă. 0opper redă ideea de !.istenţei ca întreg. un anumit mod de înţelegere a cauza)tăţii. determinismul asociază 3starea prezentă a )niversului4 cu toate stările lui anterioare şi cu cele viitoare.e şi o cau.8 oric4t de -ruşte ar". 1e altfel. din orice moment al timpului.4 &Marl 0opper( 6oi sin$uri am #ost cei care am inventat cau. #undamentul determinismului este principiul cau. în principiu. unele sisteme fizice sunt de tip nori. orice eveniment trecut sau viitor" în Ilm. cu alte cuvinte. 1eterminismul este. de sistemele uniforme. nu se produc la 2nt4mplare+ şi ele au cau.istă cu trecutul4. av nd ca nucleu ideile că tot ceea ce se 2nt4mplă este re$lat de le$i necesare şi că orice eveniment poate G 2n principiu prevă. astfel înc t o cunoaştere a tuturor forţelor care acţionează şi a tot ceea ce e.EMB". ca neregularitate.trem de predictibile &numite ceasornice(. 0rin apelul la o asemenea 9Principiul determinismului. care să nu poată fi prezise în principiu. înt mplare. ordonate. de pildă. dezordine se datorează faptului că nu putem vedea ordinea din spatele aparenţelor sau.ele lor. în acest sens. Principiul indeterminismului. In plus. in c3ip de 9lucruri 2n sine:. #lăcările vărsate de craterele vulcanilor. toţi norii sunt ceasuri. în acest moment putea fi prevăzută încă din primele secunde ale )niversului.act în acelaşi sens. procedăm iarăşi. le$ea. li-ertatea. norii.alităţii+ orice eveni/ ment 7e#ect8 este re.ă pentru alte e#ecte 7eveni/ mente8.ă /. în eseul Bndeterminism şi li-ertate umană. ţinta0 iar c4nd introducem şi amestecăm 2n lucruri această lume de semne născocite de noi 2nşine. 3este fi. faptul că înşiruirea acestor litere. determinismul este o teorie a ordinii universale. o-li$ativi/ tatea. pe scurt toate cele la care suntem mar/ tori 7. observăm că e. In formularea sa clasică.istă fenomene neregulate. A spune că )niversul în care trăim este determinat înseamnă a accepta. 3viitorul coe. afirmaţia c orice eveniment este inevita-il transformă determinismul în #atalism. mai mult sau mai puţin impredictibile &numite nori(.. e. că e.

indic nd premisele şi consecinţele sale" 3#izica nu ne spune cum este natura.primă ceea ce putem noi spune despre ea4 &6iels %o-r(. ci totul este determinat de nece/ sitatea naturii divine ca să existe şi să acţione. sau voi pica. &%aruc. %o-r.ă 2n mod necesar un e#ect0 2n ca. $omentează următoarea aserţiune" Ygomotul produs de o colonie de pinguini din Antarctica poate genera o cădere a cotaţiilor la %ursa din 6e\ forT. în instabilitatea acesteia(.e. C 0>I6$I0I)E 1959>MI6I@M)E)I . înseamnă că a fost scris să fie aşa.ă a celei care va urma.amenul. care există in virtutea sin$urei nece/ sităţi a naturii sale şi e determinată la acţiune numai de ea 2nsăşi0 9nece/ sar:.@pinoza( Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te. 9l contestă însă această imagine. ci e. nu implică neapărat aserţiunea că e. )n determinist ar putea argumenta că imposibilitatea respectivă este o caracteristică a cunoaşterii noastre.istă procese fizice care nu pot fi analizate în termenii relaţiilor cauzale &de pildă. Eseu GlosoGc despre pro-a-ilităp8 `<cea Gintă va G numită 9li-eră:. în acest sens. Eaplace. atunci este cu neputinţă să urme. pentru care nu pot fi indicate anumite cauze+ un determinist ar putea spune însă că înlănţuirile cauzale care determină acest proces sunt at t de comple. deci nu are nici un rost să învăţ. a spune că nu sunt astfel nu ţine de natura lucrurilor.( / fizician !.plică felul de a fi al lumii.G( / matematician şi astronom francez. 6ucrurile n/au putut G produse de umne. imprevizibil. . 6iels &!::F-!H8.ent in #aţa oc3ilor ei. In concluzie. O inteli$enţă care.ei şi o implică. există in umne.a nu/i dată.i#ii ultime asupra realităţii. că arată cum este lumea reală. ideea că unele evenimente nu sunt prestabilite în toate detaliile.H . Bndeterminismul.istă dec t două posibilităţi" sau voi lua e. ar 2m-rătişa in aceeaşi #ormulă mişcările celor mai mari corpuri din 5nivers.ă dată urmea. de fapt. mai ales. ca şi pe ale celui mai uşor atom0 nimic nuar" nesi$ur pentru ea. Cunoaşterea e#ectului depinde de cunoaşterea cau.e un e#ect.eu. se poate susţine că determinismul &doctrina că orice eveniment este prestabilit( şi indeterminismul &doctrina că unele evenimente nu sunt stabilite. care nu pot fi stabilite dinainte.e 2ntr/o #ormă certă.-eterminismul bază a determinismului prin teza" toţi norii sunt ceasornice. ar cunoaşte toate #orţele care actionea. ci de ignoranţa noastră.eu şi nimic nu poate exista şi nu poate G conceput #ără umne. 1icţionar danez. procesul dezintegrării unui neutron este un proces spontan. O $ea mai importantă manieră de a respinge determinismul este indicarea unor 2nt4mplări pure. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. #ie că voi lua e.entă a universului ca e#ectul stării sale ante/ rioare şi drept cau.ă in natură şi situaţia respectivă a lucrurilor ce o compun. înc t noi nu le putem înţelege sau că. asupra lumii. 1eterminismul nu pretinde doar că e.eu 2n nicio altă #ormă şi nici o altă ordine dec4t aceea in care sunt produse. fie că voi pica. Analizează din perspectiva teoriei determinismului următorul argument" 6u e. sau mai -ine . ca şi trecutul. &0ierre-@imon Eaplace. ar ` pre. * Analizaţi fragmentele de mai sus din Etica lui @pinoza şi prezentaţi un punct de vedere privind concepţia lui despre determinism. ea ar G destul de vastă pentru a supune anali.ate dinainte( sunt supo. cauza acestui proces rezidă în însăşi natura particulei respective. s-ar putea spune că mecanica cuantică arată doar că e. dacă pe de altă parte.re-uie să considerăm starea pre. fi.istă 3evenimente fără cauze4. şi viitorul.is 9constr4ns:. 5rebuie observat că determinismul nu poate fi respins prin indicarea unor fenomene pentru care nu poate fi dată o e.ei aceste date.amenul.ul in care cau/ . Pe lume nu există nimic 2nt4mplă/ tor.ot ce există. ci.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. 0ierre-@imon &!G<H-!:. va G numit tot ceea ce este determinat de altceva să existe şi să Ge in acpune 2ntr/un mod cert şi determinat intr/o cau.plicaţie cauzală. la un moment dat. a unor evenimente care se desfăşoară accidental. în favoarea cărora nu pot fi aduse în fapt argumente constr ngătoare.

anterioară sau viitoare. dar. de fapt. este un nonsens să vorbim despre moralitatea acţiunilor noastre. înlănţuirea deterministă a tuturor proceselor din )nivers. citind istorisirea construcţiei sale etc. 1'0 * . in principiu.ice. ar însemna că noi nu putem crea nimic nou şi. ori libertate(+ b( determinismul şi libertatea sunt compatibile &şi determinism. ca şi viitorul(.aţi4 de ţeluri. valori etc. 5rebuie să fim. 2nsemnări postume8 1irT van %aburen &!FHF-!8. că orice operă ar putea fi realizată e.<(.EQcA @B.. cu at t mai indeterminată &incertă( răm ne viteza sa+ X cu c t se reuşeşte mai precis determinarea vitezei. Implicaţiile determinismului Ea prima vedere.EMB". spune el. :arl Po""er indică alte două implicaţii a-surde ale determinismului. Concert &detaliu( * $rezi că succesiunea notelor unei partituri clasice poate fi un model pentru înţelegerea succesiunii evenimentelor din viaţa realăA -ifo Princi"iul ne'eterniinării * A fost propus în !H. $u alte cuvinte.. aşa cum s-ar părea. totul poate fi cunoscut &trecutul. cu at t mai indeterminată devine poziţia+ X această situaţie nu depinde de eficienţa instrumentelor de măsură. 7. dacă totul este determinat. * 9ste cunoscut şi ca principiu al incertitudinii+ X cu c t determinarea &măsurarea( poziţiei unei particule elementare este mai precisă. dacă determinismul este adevărat. &Eud\ig Rittgenstein.. totul poate fi prezis. 0e de o parte.8 şi. principala implicaţie a determinismului este de natură epistemologică" într-o lume deterministă.. 0entru incompatibilişti. respectiv toate g ndurile. atunci susţinerea şi respingerea determinismului sunt efecte. fără a implica în vreun fel subiectivitatea noastră. Am avea cel mult o responsa-ilitate cau. 0 nă şi intenţiile noastre ar fi rezultatul determinării+ nu am putea decide sau face altfel dec t ceea ce decidem sau facem. atunci nu suntem li-eri. şi libertate(. 0e de altă parte. sunt 2mpiedicaţi să vadă clădirea. intenţii. planuri. In consecinţă. etc.al este că ea ne conduce Ba a spune+ 9 esi$ur / aşa tre-uia să se 2nt4mple:. în legătură cu relaţia dintre determinism şi libertate e. ne putem considera responsabili din punct de vedere moral. mai ales.istă însă două puncte de vedere diferite" a( determinismul şi libertatea sunt incompatibile &ori determinism. deliberări. 6 *A URA #AUJAL( W1(( Oamenii care intrea-ă mereu 9de ce1: sunt ca turiştii care st4nd 2n #aţa unei clădiri se uită in $3id 7. 1acă cine va ar cunoaşte starea întregului )nivers la un moment dat şi legile cauzale care guvernează tot ceea ce se înt mplă. decizii.8 Ceea ce este ademenitor in cercetarea de tip cau. dar nu şi o responsa-ilitate morală &nu am putea fi traşi la răspundere sau răsplătiţi pentru acţiunile noastre(. ci condiţiile pur #i. în acelaşi timp. consecinţe ale determinării universale.clusiv pe baza cunoaşterii legilor fizice. dacă lumea ar fi deterministă. c-iar dacă suntem fiinţe determinate.G de Rerner Beisenberg. nu am fi responsabili de deciziile şi acţiunile noastre. 0entru compatibilişti. Bn timp ce ar tre-ui să $4ndim+ putea să se 2nt4mple aşa şi 2n multe alte #eluri. deciziile. suficient pentru a ne considera fiinţe libere şi responsabile. 6u argumentele raţionale sunt -otăr toare. pentru mulţi g nditori. acţiunile omeneşti etc. 0roblema este aceea de a înţelege cum putem fi 3influenţaţi4 sau 3diri. Marl 0opper arată însă că indeterminismul nu este. trebuie ca unele entităţi nonfizice să fie instrumente reale pentru acţiunile noastre şi pentru sc-imbarea lumii. nu putem fi în acelaşi timp fiinţe morale şi fiinţe determinate.ală &noi fiind cauzele imediate ale propriilor acţiuni(. indeterminişti. în fine. atunci ar putea deduce orice stare a )niversului.

. timp.instein9 Albert &!:GH-!HFF( /fizician. să compare.M9. &#riedric.. nici ca senzorium. d( în aceste condiţii. 9laborează un minieseu în care să corelezi următoarele aserţiuni" a( totul este determinat+ b( totul e permis.. * 2rganizaţi-vă pe grupe de doi- Aplicaşi 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. autorul teoriei relativităţii. . G. că există 2n aceste circumstanţe.( "untem necesari. Fatalitatea Ginţei sale nu poate G desprinsă de #atalitatea a tot ceea ce a #ost şi va G.. 2n cele mai mici detalii. suntem o parte din destin. să condamne 2ntre/ $ul. c ? ] F+ * singurele fiinţe inteligente din )nivers trăiesc în gala.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.ice+ spatiu.. orice acţiune umană este necesară. El nu este consecinţa propriei sale intenţii..eu. 8eisenber=9 @erner &!H=!-!HG8( / fizician german+ a pus bazele teoriei mecanicii cuantice.art şi Beet3oven. să condamne Ginta noas/ tră.. $rezi că este posibil ca o persoană să fie liberă să facă tot ce vrea. Fi acolo unde nu există timp. carne de miel 2n loc de came de pui sau ar G -ăut ceai 2n loc de ca#ea. nici umne.alitate 2n sensul o-işnuit &0aul 1avies( XY<PSSSSS&mmm'. de Mo. nici ca 9spirit:..istă nimic în afara întreguluiD / Că nimeni nu mai e #ăcut responsa-il. Analizează semnificaţia următorului argument" a( 2rice acţiune umană &în sens larg( este determinată de o cauză. c( 6ici un om nu acţionează în mod liber şi nu poate acţiona în alt mod dec t o face. 2n acest mediu am-iant.ic4nd locurile 2n care aceştia vor aşterne semne ne$re pe 34rtia lor liniată. că nu e permisă reducerea modurilor Ginţei la o causa prima.@pinoza+ * nu cred că teoria coerenţei reuşeşte să e. Analizaţi următoarele situaţii pe baza modelului" eveni/ mentul x este determinat 7presta/ -ilit8 2ncă din primele secunde ale 5niversului+ * nu e. de-abia aceasta este marea eliberare. nu poate exista nici cau. Bndeterminism şi li-ertate8 Conclu. 7. între acţiuni morale şi acţiuni imoraleA @e poate dispensa societatea de normele convieţuiriiA Argumentează.istă cercuri pătrate+ * în această pagină se vorbeşte despre implicaţiile determinismului+ * peste c ţiva ani voi vorbi corect limba engleză+ * .plice ce este adevărul+ * operele filosofului german Martin Beidegger nu se studiază în liceu+ * Albert 9instein a descoperit ecuaţia E X mc( deoarece în ziua respectivă nu a băut dec t ceai.. &Marl 0opper. dar pe care aceştia le/ar G conceput dacă anumite 2mpre. că există pur şi simplu. 2n realitate. mai putem distinge. că lumea nu e o unitate.ician care este complet surd şi care nu a ascultat niciodată mu.udece. trei elevi. el ar putea să scrie partituri care nu au #ost niciodată compuse.ia noastră+ * simbolul 3-Q4 este folosit în logica predicatelor pentru operatorul implicaţie+ * primul logician cunoscut nu este %aruc..ia care pare să se impună 2n #aţa noastră este că explo.ic este corect. nici societatea. sancţiunile sociale pentru actele imorale sunt 2. să măsoare. dar să nu aibă o voinţă liberăA Argumentează-ţi răspunsul. nimeni nu este responsabil din punct de vedere moral.8 1ar nu e. materie şi ener$ie.ice ale corpurilor acestora şi pre. căci asta ar 2nsemna să . 7. să compare.udece. b( #iind astfel.. sau a unui 9ideal de moralitate: / este a-surd a vrea să/i rosto$oleşti #iinţa spre un scop oarecare.. 7. sau a unui 9ideal de #ericire:.art sau Beet3oven.6ietzsc-e.8 <u a existat un 2nainte.8 6imeni nu este responsa-il că este constituit 2n acest sens sau acest mod. să spunem.. 6oi am inventat conceptul de 9scop:+ 2n realitate scopul lipseşte &. Amur$ul idolilor8 C $2UMA>)E 1959>MI6I@M)E)I #IYI$ acă determinismul G..ică ar putea să scrie toate sim#oniile şi concertele compuse de Mo. într-o lume deterministă. suntem 2n 2ntre$ / nu există nimic care ar putea să .<77.ia iniţială a #ost 2nsuşi 2nceputul tuturor lucru/ rilor G.icianul nostru surd ar putea să #acă 2ncă şi mai mult+ prin studierea 2ndea.art sau Beet3oven0 şi aceasta studiind pur şi simplu. nici el însuşi.uns de atentă a corpurilor lui Mo. Ei -ine. a unei voinţe. de/a-ia ast#el a #ost resta-ilită inocenţa devenirii. să măsoare. stările G. legitimeA 1acă totul este determinat. atunci un #i.. J !.urări exterioare ale vieţii lor ar G #ost di#erite+ dacă ar G m4ncat. în fapt.. nici părinţii şi strămoşii săi. ■ !?! . a unui scop. !H<8( scriitor american. prin el nu se 2ncearcă atin$erea unui 9ideal de om:. icţionar fizician şi )avies9 Paul &n.eterminismul C A%@96LA >9@026@A%IEI5NLII Care poate G sin$ura noastră 2nvăţătură1 / Că nimeni nu 2i dă omului calităţile sale.

teolo$ia. )(. C.Hecapitulare = 9XI@596LA E 9. (C. Problema &iinţei C #iinţă şi nefiinţă C distincţia dintre #iinţă şi devenire la 0laton" * #orme-lucruri sensibile+ * lumea inteligibilă-lumea sensibilă+ * relaţia dintre lucrurile-umbre şi modelele lor * Bdeea de Bine0 C semnificaţia aristotelică a #iinţei+ C devenirea întru #iinţă &$onstantin 6oica(" * modelul ontologic+ * precarităţile ontologice+ * distincţia dintre a exista şi a A. usiolo$ia. S"aţiu şi tim" C problema timpului+ C categoriile spaţiului şi categoriile timpului+ C problema realităţii spaţiului şi a timpului * substanţe sau relaţiiA X disputa 6e\ton-Eeibniz * în noi sau în afara noastrăA X timpul şi spaţiul a priori =mmanuel C să$eata timpului.istenţă şi devenire C problemele ontologiei+ C distincţia dintre ontologie şi metafizică+ C dimensiunile metafizicii aristotelice 7aitiolo$ia. ideale+ Mant( . )eterminismul C semnificaţiile determinismului+ C ideea intuitivă a determinismului &Marl 0opper(+ C distincţia dintre determinism şi fatalism+ C importanţa principiului cauzalităţii+ C implicaţii ale determinismului" * omniscienţa+ * imposibilitatea apariţiei noului0 * relaţia determinism-libertate umană+ C critica determinismului * critica ideii de cauză+ * indicarea unor &2nt4mplări a-solute C indeterminismul. Problema "rinci"iului 6 semnificaţiile principiului ontologic" * dimensiunile aristotelice ale principiului C relaţia dintre principiu şi lucruri. timpul şi viaţa umană+ sensul vieţii C problema nemuririi. ontolo$ia8. ((.

.

$iteşte cu atenţie următorul te. existenţă. @paţiul nu este ceva rupt de lucrurile care e. fiecare speranţă şi fiecare eroare. nu răm nem cu o propoziţie goală.t" 3Astfel. <. forme pe care noi nu le percepem. .istă în ele însele4 &0laton(A G. $are este semnificaţia filosofică a următorului te. !?.istă vreun înţeles pentru spaţiu care să fie independent de relaţiile dintre lucrurile reale din lume. Atunci ai să găseşti fiecare durere şi fiecare plăcere. 9ste absurd să vorbim despre o propoziţie care nu conţine cuvinte.Evaluare !. :. în care obiectele vin şi pleacă. &.. e. 9laborează un te. Argumentează pro sau contra" 6umai #iinţa este.istă+ este numai un aspect al relaţiilor dintre lucruri.t în care să foloseşti în mod adecvat conceptele" Fiinţă. 9laborează un eseu cu privire la 2mpli/ nirea omului din perspectiva concepţiei lui $onstantin 6oica despre #iinţă. !=. F. H. devenire. Argumentează pro sau contra" timpul nu este nimic altceva dec t imaginea determinată de evoluţia lucrurilor şi a noastră de/a lun$ul timpului. timp. 9laborează un eseu liber cu privire la relaţia determinism-indeterminism-libertate. . 0rin urmare.t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal. nu e. !F. sc3im-are... !.. Analizează comparativ abordarea platoniciană şi cea aristotelică a problemei #iinţei.t 31acă raţiunea şi opinia adevărată sunt două genuri diferite. $omentează te. în legătura ad ncă a tuturor lucrurilor4 &#riedric6ietzsc-e(.tul. spaţiul este asemenea unei propoziţii. !<. atunci cu siguranţă aceste realităţi. av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te. Analizează conceptul de principiu din perspectiva lui Aristotel. 0rezintă şi analizează contribuţia filosofului rom n $onstantin 6oica la analiza relaţiei dintre #iinţă şi devenire. ci cu nimic4 &Eee @molin. @paţiul nu este o scenă care poate fi plină sau goală. fiecare fir de iarbă şi fiecare rază de soare. 9laborează un minieseu privind diferenţa dintre #iinţă şi devenire în concepţia lui 0laton. fiecare prieten sau duşman. !!. 9laborează un eseu în care să analizezi relaţia dintre să$eata timpului şi viaţa umană. Indică principalele probleme ale ontologiei. Analizează diferenţa dintre metafizică şi ontologie.( 1acă eliminăm toate cuvintele. p nă ce toate condiţiile din care te-ai născut se vor întoarce din nou în devenirea circulară a lumii. fizician american(. 9laborează un minieseu plec nd de la următoarele idei" 32muleD Kiaţa ta întreagă va fi întoarsă mereu ca un ceas de nisip şi se va duce iarăşi ca un mare minut al timpului. ci doar le g ndim. 8. ?.

călătorul îşi va găsi fratele geamăn mai îmbătr nit dec t el.3e Bi$ Ban$8. 1upă întoarcerea din spaţiu.. ar eu nu cred că ne vom opri vreodată+ dacă nu vom avansa in pro#un. 1eşi pare contrar bunului-simţ. $omunică prin intermediul unui computer care poate fi controlat cu mişcări ale capului şi globilor oculari.( 9 uşor de conceput că timpul astfel definit. )nul dintre cei doi gemeni pleacă într-o călătorie spaţială deplas ndu-se cu o viteză apropiată de cea a luminii. +tiinţă şi e"istemolo=ie $red că orice teorie ştiinţifică serioasă. relativitatea generală şi mecanica cuantică. o teorie ştiinţifică e un model matematic prin care se descriu şi se codifică observaţiile pe care le facem. vom avansa in complexitate şi ne vom aKa mereu 2n centrul unui ori.perimente arată că în scenariul prezentat geamănul călător va fi cu adevărat mai t năr. fiecare observator are propria măsură a timpului.T E RD S C I P L I N A R I TAT E #IE2@2#I9 UI #IYI$A (*r @590B96BARMI6I.( >elativitatea generală combină dimensiunea timpului cu cele trei dimensiuni ale spaţiului pentru a forma ceea ce se numeşte spaţiu-timpul. şi-a pierdut vocea şi a devenit complet imobilizat. un început şi un sf rşit 9 absurd să ne întrebăm ce se înt mplă înainte de început sau după sf rşit. 0e de altă parte. timpul din nava spaţială.un$e la capă/ tul drumului. publicată în !8:G.( în modelul lui Isaac 6e\ton.( #izician contemporan. 0rincipalele lui domenii de cercetare sunt cosmologia.ime. un număr de e.( 0e de altă parte. im"ul şi s"aţiul 0rimul model matematic al timpului şi spaţiului ne-a fost oferit de Isaac 6e\ton în cartea sa Principia Mat3ematica.ă laterală amiotro"că $u timpul.plozii4 iniţiale 7. infinită în ambele direcţii. în anii !H8F-!HG=. fie despre timp. în universul însuşi. oamenii pun deseori la îndoială acurateţea observaţiilor.P8.ă de nucă Para'o5ul =emenilor în teoria relativităţii.. ca de cale ferată. 5impul însuşi era considerat etern. $onform acestei direcţii de g ndire. spiritul uman s/ar oGli şi ar muri. a fost diagnosticat cu sclero. în !H8?. &$el puţin in principiu.*8A@:(*4 &n. este profesor la $atedra de matematică a )niversităţii $ambridge. 5niversul 2ntr/o coa. gradul de credibilitate şi moralitatea celor care fac observaţiile. ceea ce duce la aşa-numitul paradox al $emenilor. &@tep-en Ba\Ting( !?< Aplicaţii Identifică temele şi conceptele abordate în fragmentele de mai sus.rinitT Qali. 1atorită mişcării lui. pe care a deţinut-o şi Isaac 6e\ton. !H<. 2 teorie bună va descrie un cerc larg de fenomene pe baza unui mic număr de postulate simple şi va face predicţii bine definite.istat şi va continua să e.ă creativitatea in toate domeniile. nu numai in ştiinţă. respectiv observaţiile lui Ba\Ting despre teoriile ştiinţifice şi teoria #alsi5cationistă a adevărului a lui 0opper..iste pentru totdeauna..ă de nucă. în relativitatea generală. S ..= de ani( a obţinut titlul de doctor în fizică la . &. trebuie să aibă o valoare minimă sau ma.( 5rmărirea unei descoperiri ne alimentea. aşa cum e observat de geamănul de pe 0ăm nt. trebuie să se bazeze pe cea mai fertilă filosofie a ştiinţei" abordarea pozitivistă formulată de Marl 0opper şi alţii. fie despre orice alt concept.. timpul şi spaţiul constituiau un cadru în care aveau loc evenimentele.imă / cu alte cuvinte. 1acă predicţiile sunt conforme cu observaţiile.. în practică.istă independent de univers sau unul faţă de celălalt 5impul şi spaţiul se definesc prin măsurători în universul însuşi &. timpul şi spaţiul nu e. Lucrări "rinci"ale> C"curtă istorie a timpului C5niversul 2ntr/o coa. studiată în lecţiile anterioare... în sensul că a e. teoria supravieţuieşte testului. trece mai lent. acă am a. Ia v rsta de . 5impul era separat de spaţiu şi se considera că e o singură linie. a elaborat un model matematic privind originea şi evoluţia )niversului din momentul 3marii e. fără să fie influenţate de ele. care pot fi testate. dacă observaţiile sunt în dezacord cu predicţiile. . iar fratele său răm ne pe 0ăm nt. în !H8. &. deşi nu se poate demonstra niciodată că e corectă. &. $ompară această analiză a spaţiului şi a timpului cu cea filosofică. fiindcă asemenea valori ale timpului nu sunt definite.ont al posi-ilităt#lor care se lăr$eşte. teoria trebuie respinsă sau modificată.

e.■-+.olvarea unor situaţii de viaţă #olosind cunoştinţele şi metodolo$ia specifice fifosofiei. C t)`m VacWues-Eouis 1avid &!G<:-!:.F(.# @tudiind acest capitol vei reuşi+ să caracteri.area si re.i di#erite $enuri şi stiluri de #iloso# are8 C să utifizezi discursul #iloso#ic 2n ela-orarea unui eseu+ C să participi la anali/ . Moartea lui "ocrate &detaliu( .

Ana. 0rin analogie cu aceştia. şi $resus. ai 2ncetat să mai "i #iloso#.plicaţie personificată. întrebarea iniţială este acum" Ce pot cunoaşte1.(.ă su#letul de patimi.otuşi. Acesta relatează înt lnirea dintre @olon. înainte de toate. @fin. 0aradigma ontolo$ică. >eferindu-se la Vocurile 2limpice. ai vizitat multe ţări datorită dorinţei tale de a vedea4. &E Rittgenstein( 1'6 . de nişte postu/ late. . răspunsul lui 0itagora la întrebarea lui Eeon. 1iogene Eaertios afirmă că el 3a folosit prima dată termenul de filosofie. &secolul lui 0ericle(.imandru. cu privire la deosebirea dintre filosofi şi ceilalţi oameni. în . iar rolul de "loso"e primă revine teoriei cunoaşterii. unul dintre cei şapte 2nţelepţi ai Ireciei antice. adevăratul creator al termenului este 0itagora. reprezentată mai ales de 0latan şi Aristotel.imene( sunt primii e. $u alte cuvinte. 6i s-a spus că. 0otrivit tradiţiei. av nd gustul înţe-lepciunii 7p3ilosop3eon8. 0roblema fusese de. Ana. naşterea filosofiei europene este legată de abandonarea soluţiilor mitologice şi înlocuirea acestora cu soluţiile obţinute prin activitatea raţiunii.a formulată în poemele -omerice. Medicina vindecă -olile corpului. $icero menţionează.ponenţi ai acestui mod de g ndire. cunoaşterea însăşi. se defineşte în primul r nd prin raportarea la Fiinţă sau la ceea ce e. regele ESdiei. faima înţelepciunii 7sop3ies8 şi a călătoriilor tale a a. Acest tip de activitate a apărut într-o colonie grecească din Asia Mică prin încercarea de a descoperi principiul tuturor lucrurilor sau ordinea care se ascunde în spatele -aosului aparent al evenimentelor din lumea sensibilă. ca să se consacre cu ardoare cercetării naturii4. Aceasta nu poate fi despărţită de încrederea necritică a raţiunii in puterea ei de a cunoaşte realitatea aşa cum este.uns p nă la noi.Br. numai că acolo era oferită o e. >eprezentanţii Fcolii din Milet &5-ales. tiranul cetăţii 0-liunte. descoperit la 1elfi * 2rganizaţi-vă în grupe de c te patru-cinci elevi.aminează cu luare-aminte ce se înt mplă acolo şi cum se petrec lucrurile4. @e pare că prima menţionare a activităţii filosofice se găseşte în opera lui Berodot. ea nu ne 2nvaţă #apte noi. &A6. 0itagora vorbeşte despre trei categorii de oameni" sportivii &cei care caută să obţină glorie şi renume(. asta #ace doar ştiinţa. de ideea că ceea ce este poate " cunoscut îndoiala privind posibilitatea unei astfel de cunoaşteri va sta la baza apariţiei paradigmei mentaliste sau critice. iar "loso"a eli-erea. v nzătorii şi cumpărătorii &cei care sunt împinşi de pofta de c ştig( şi 3cei care vin ca spectatori şi e. &secolul al Kl-lea a. 2biectul cercetării filosofice este. consider ndu-se că fenomenele sunt determinate de acţiuni sau -otăr ri ale zeilor. &1emocrit( Odată ce ai rămas satis#ăcut de c4teva idei primare. 0A>A1IIM9E9 #IE2@2#I$9 $ei mai mulţi istorici ai filosofiei identifică de-a lungul timpului trei paradigme sau modele e. consider ndu-se pe sine un filosof.usculane.FB6O"OFBA $9 9@59 #IE2@2#IAA 6AU59>9A #IE2@2#I9I 5ermenul p3ilosop3ia a apărut abia în secolul al K-lea î. care i se adresează cu următoarele cuvinte" 32aspete al meu atenian. filosofii sunt cei care 3nu pun nici un preţ pe toate celelalte. $itiţi enunţurile de mai .emplare ale activităţii filosofice.istă în sens deplin. R-ite-ead( Ceea ce descoperim in "loso"e este -anal.Br. privirea de ansam-lu asupra acestor -ana/ lităţi este extrem de di#icilă şi de o imensă importanţă. adică un iubitor de înţelepciune4.os. apoi identificaţi prezenţa filosofiei în viaţa Soastră.

Bume sau Mant 1upă cum se vede. ideii de sistem filosofic sau posibilităţii de a oferi o imagine generală asupra tuturor aspectelor realităţii. @ecolul al K-lea î. în cazul aceluiaşi gen. iar cel de-al doilea de @ocrate. 0laton. în vreme ce filosofiile de tip vi. dar nu realitatea pur şi simplu. 0armenide.ului.H î.( / orator şi om politic atenian+ conducător al Atenei între <<? şi <.istenţei4.$e este Filoso#ia1 determinarea naturii şi limitelor acesteia şi abia apoi realitatea. autorul lucrării espre vie#le şi 2nvăţăturile #iloso#ilor.emplificată mai ales de #iloso#ia ca #ormă de cerce/ tare &Rittgenstein(.istă în mod real. e. a condiţiilor cunoaşterii prin e. Bu-irea de umne. 6oica( şi de #iloso#ia ca re#lecţie li-eră &0ascal. cele de tip analiticCritic au 3interesul aţintit mai ales asupra omului4. ' 1emocrit &c. #lonta. de pildă. că ideea de stil s-a referit iniţial la consideraţii formale ale operei de artă. respectiv stabilirii a ceea ce poate fi cunoscut. <8=-?G= î. Beraclit. !H?.perienţă sau ale acţiunii morale. 0ericle &<HF<.istă la g ndire. 6ietzsc-e. prima sarcină a filosofiei este determinarea a ceea ce poate şi a ceea ce nu poate fi obiect al cunoaşterii noastre. 7Ecle. este diferit faţă de cel al operelor lui Aristotel.( / filosof grec presocratic. 0entru Lu'Li= @itt=enstein9 filosofia este activitatea de clari#icare a $4ndurilor. Eaerfios &secolul al IB-lea( / scriitor grec. 2n sine. 1iogene. 0itagora &F:=-F== î. @5IE)>I UI I96)>I 19 #IE2@2#A>9 9voluţia filosofiei evidenţiază sc-imbări şi interacţiuni. nici Ce putem cunoaşte1. ceea ce este real pentru noi. este cunoscut sub numele de "ecolul lui Pericle. care se opune.!?( 1icţionar Idealism J tendinţa de a reduce orice e. 0otrivit concepţiei lui (mmanuel :ant9 fundamentală pentru această paradigmă. 1escartes. Eeibniz.Br. Aristotel. pe de o parte. "tilul sintetic. Begel. pe de altă parte. în espre conştiinţa #iloso#ică.Br.( / filosof rom n. Eimitele dintre propoziţiile cu sens şi cele fără sens pot fi stabilite numai în interiorul limba. 0itagora. între $enuri #iloso#ice diferite &determinate de trăsături generale ce caracterizează o epocă. de pildă. perioadă în care a iniţiat o serie de reforme democratice.uinţă "a. orientat spre construcţii sistematice. aceluia o 2mparte după c3i-. între stiluri #iloso#ice diferite &trăsături particulare ce caracterizează modul de e. un curent sau o orientare filosofică(. este diferit faţă de cel al operelor lui Aristotel.ului. Begel.ionar/constructiv sunt atente 3îndeosebi la priveliştea globală a e. de e. unii filosofi sunt reprezentativi pentru ambele genuri filosofice. reprezentată de #iloso#ia ca speculaţie ultimă &Aristotel. !.ei sau criticii lim-a. de regulă.primat este anterioară determinării a ceea ce poate fi g ndit. stilul lucrărilor lui 0laton. de a afirma g ndirea sau spiritul ca origine sau temei pentru tot ceea ce e. inclusiv ale celor filosofice.H î. astfel înc t să asimileze însuşirile 3structurale.Br. Metafizica se va constitui mai ales ca Gloso"e transcendentală/ cercetare a condiţiilor de posibilitate. lăuntrice4 ale tuturor creaţiilor culturale.eu este 2nţelepciunea slăvită şi cui vo/ ieşte El. )rmătoarea sc-imbare de paradigmă a fost determinată de încercarea de a delimita propoziţiile cu sens de cele lipsite de semnificaţie. ci realitatea care poate fi cunoscută de noi. întrebarea iniţială nu mai este nici $e este1. Berodot &<:<-<. Mircea %lonta distinge între cultura #iloso#ică de tip literar/artistic. In cadrul aceluiaşi gen. acestea fiind înlocuite cu întrebarea" $e pot să 2nţele$1 sau $e pot spune cu sens1 0rin urmare. supranumit 3părintele istoriei4. rolul de ăloso"e primă revine anali. determinarea a ceea ce poate fi e.Br. se diferenţiază de stilul analitic. 0rimul tip este reprezentat printre alţii de 5-ales.emplu..F î. stilul lucrărilor lui 0laton.( / filosof şi matematician grec. Lucian Bla=a arată.Br. de e.primare al unui autor sau al unei opere( şi. Aristotel. 0laton. 5radiţia îi atribuie descoperirea teoremei care îi poartă numele.emplu. Mircea &n.( / istoric grec. şi cultura #iloso/ #ică de tip ştiinţi#ic.Br. $ioran(.iastul. Aşadar. lărgindu-şi treptat sfera. .

.!U .

sop3ia / înţelepciune(. Banc3etul.istenţa cotidiană. privirea ne răm ne aţintită în înalt. ci acela care ştia să se comporte în viaţă. Astfel. Adevărul. în acest sens.eul este 2nţelept 9l nu poate atinge niciodată înţelepciunea. despre care s-a spus. "e povesteşte despre . formă ce corespunde ideii că la adevăr nu a. înc t în primele dialoguri ale acestuia este foarte greu să faci deosebirea între ce aparţine maestrului şi ce aparţine discipolului. o e. peste picior.3eaitetos. 6e$ile. mai presus de orice c-ibzuinţă şi înţelepciune omenească. dar că ii scapă ce se a#lă la picioarele sale şi2n.uvaios. minte aleasă şi su-ţire. ştie că nu este înţelept. $a iubitor de înţelepciune. 0laton a întemeiat o şcoală. O servitoare din . în plus. 0laton a consacrat dialo$ul ca specie a discursului filosofic.locitor între ei. tocmai această năzuinţă defineşte adevărata filosofic 9l subliniază natura daimonDă a iubirii de înţelepciune şi situarea transcendentă a înţelepciunii. ştiind că nu este în posesia ei. ci o pricepere. este o #ormă de ne-unie. arta de a întreba şi de a răspunde obiecţiilor. at t c t este posibil pentru un om.ut 2ntr/un puţ. cu alte cuvinte. altfel spus. la începdtul secolului al XX-lea. P3aidros. filosofia era.uru/i. 0entru că nu putem.Br. filosoful se situează între cei care sunt înţelepţi şi cei neînţelepţi. în primul r nd. a că. Atitudinea contemplativă. în al doilea r nd. ivinul. Hepu-li/ ca. ca năzuinţă spre ceva care niciodată nu poate fi atins în sens deplin. ci o lucrare divină. privind in sus şi cercet4nd stelele. mai ales. a oamenilor şi a zeilor. '/a luat. Această nebunie este însă cel mai mare bun care a fost 3dăruit neamului muritorilor de către zei4. o artă de a trăi. cum să înfăptuiască binele. că nu este dec t o notă de su-sol la #iloso#ia lui P la to&n A . pe măsură ce se îndepărtează de opiniile părelnice şi de lumea devenirii.3ales că. poate înainta către aceasta. ştie aşadar că numai . atunci c nd privim frumuseţea de aici. #ilosoful.6 .locitor între oameni şi zei. el este un pelerin. 0entru @ocrate.ungem dec t graţie dialecticii. . de a arăta cum se poate trăi înţelept. o iscusinţă. silindu-! să-şi întoarcă privirea dinspre lumea sen/ si-ilă spre lumea inteli$i-ilă. cum că pune su#let să ştie ce se a#lă 2n cer. Frumosul sau. numai el. aşa cum daimonul este un mi. năzuinţa de a privi cu oc-ii minţii Binele.e a d ( . . In ambele ipostaze / iu-ire de 2nţelepciune şi artă a răsucirii R filosofia presupune desfacerea sufletului din lanţuri sau. urc nd treptat către locul inteligibilului. Parme/ nide. dintre muritori. tinde către aceasta şi. care îl smulge pe om din e.R . care s-a numit aşa deoarece se afla într-o grădină ce îi aparţinuse eroului grec Academos. detaşarea intelectului de simţuri şi de ceea/ce/se/vede şi îndreptarea întregului suflet către ceea/ce/este. un călător aflat între două lumi. 2pera acestuia din urmă are o importanţă cov rşitoare pentru întreaga fîlosofîe occidentală.presie raţională a acestuia. se împletea cu încercarea de a pune în practică înţelepciunea dob ndită. p3ilo / iubire. a realităţii autentice. este în posesia înţelepciunii. se apropie de episteme sau de cunoaşterea Formelor. iar nepăsarea care ne prinde faţă de lumea de aici dă celorlalţi temei să creadă că am fost robiţi smintelii.i te . dar. spre deosebire de cei neînţelepţi. nce/se. este un mi. P3aidron. ştie că prin raportare la adevărata înţelepciune nu ştie nimic. &0laton( 1'8 . @pre deosebire de @ocrate. un mod de viaţă şi. @ocrate arată că datorită filosofiei. în dialogul P3aidros. depline. care ştia cum să trăiască şi. 1ialoguri principale" Apolo$ia lui "ocrate. Iubitorul de înţelepciune nu era cel care cunoştea multe lucruri. 0entru Platon9 această iubire.( @ocrate şi-a pus at t de puternic amprenta asupra lui Platon. P(A O* &<. "oGstul.I FB6O"OFBA I96)>I UI @5IE)>I #IE2@2#I$9 `0r Iubirea de înţelepciune în g ndirea presocraticilor a dominat înţelegerea filosofiei ca iu-ire de 2nţelepciune &în limba greacă.G-?<G î. Academia. #ilosofia nu viza o cunoaştere de dragul cunoaşterii.racia. simţim cum ne cresc aripi şi ardem de nerăbdare să ne ridicăm în zbor. 0laton nu credea că filosoful este doar un simplu iubitor de înţelepciune" el iubeşte înţelepciunea. 6u este o nebunie profetică sau poetică. o fiinţă ciudată sau c-iar un nebun pentru ceilalţi.

ung 3ciudaţi de-a binelea. acă.iliare4 de care se foloseşte pentru a conduce sufletul către ceea-ce-este.orilor. $ăseşti 2n ei nişte statuete de ./enuri $i stiluri )ilosoh@ce 0e de altă parte. în care @ocrate descrie dialectica şi 3elementele au. am mintea şi -u. 2nc4t mă simt nea.. înainte de a coborî din nou în această lume. c t şi una colectivă" întruc t cunoaşte ceea-ce-este şi mai ales ce este Binele.. studiind şi paragrafele ?. filosofia are at t o finalitate individuală. Aceasta a#irmăm că este #iloso#ia cea adevărată. apel nd şi la e. în sensul de condiţie a unei vieţi fericite şi bune. ce este reptatea etc. &#riedric. la primele licăriri ale .!-F<! din Hepu-lica. să îndrume spre virtute cetatea în întregul ei.. 2l amorţeşte.ei. @tudiază paragrafele <:G e &parabola c rmaciului(. şi dacă numeroasele #iri care acum se 2ndreaptă spre vreuna din ele. spre a 2ncepe o viaţă nouă.( să nu fie păm ntesc şi aspru. &0laton( @a dus la moarte cu liniştea cu care 7. 5ite. prin firea lor. pentru cel care s-ar îndeletnici serios cu filosofia 3e.( totodată. de -ună seamă te/ar 2ntemniţa ca vră. dar nu şi spre cealaltă. nu numai ca 2n#ăţişare.i mtunecată ca noaptea către . nu va 2ncăpea contenirea relelor 7. adică viaţa care îl va conduce 3spre mai multă dreptate4. şi să conducă in cetate. $ompletează imaginea asupra filosofiei.iua cea adevărată.utorat şi nu mai ştiu ce să cred.perienţa ta de viaţă. Este toc/ mai ce/ai #ăcut tu cu mine acum.. şi să se apuce de filosofie. !?H . lasă/mă să $lumesc puţin şi să/ţi spun că. o ascensiune şi o revenire către ceeaCe/este. C #IE2@2#IA $A I)%I>9 19 a6L9E90$I)69 UI A>5N A >N@)$I>II Ci o 9răsucire a su#letului: de la o .a ta. un punct de vedere personal in legătură cu această problemă. <G< d(. mai ales. străin #iind pe unde/ va. 2ncă de dinainte de a te cunoaşte mi s/a spus că eşti un om plin de 2ndoieli şi că 2i descum/ păneşti cu ele şi pe altii. nu pot să scot o vor-ă. ai #ace lucruri din acestea. Hepu-lica8 Menon" "ocrate. filosoful are menirea să-i înveţe pe ceilalţi şi. spre a vedea lumina soarelui. în Mitul lui Er. felul de viaţă potrivit+ dacă s-ar preocupa cum se cuvine de filosofie. ce este Adevărul.6ietzsc-e( Aplica%ii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. pretutindeni. ci uşor şi ceresc4. viaţa cea mai bună dintre cele cu putinţă4. ori cei ce sunt numiţi acum re$i şi stăp4ni nu vorGBoso#a autentic şi adecvat şi dacă acestea două / puterea politică şi Gloso"a / n/ar a.8 a părăsit ultimul dintre co/ meseni -anc3etul.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate. filosofia este prezentată drept condiţie necesară pentru alegerea unei vieţi bune" dacă nu ar avea cunoaşterea binelui şi a răului pe care i-o oferă filosofia. acă ori #iloso#ii nu vor domni 2n cetăţi. ei trebuie să dea ascultare c rmuitorului4 7Hepu-lica. numit torpilă+ de cum se apropie cineva de el. sufletul nu şi-ar putea alege. în mod argumentat. @ocrate subliniază. Lin nd cont de trăsăturile filosofului şi ale filosofiei din perspectiva lui 0laton. că unii dintre cei care se îndreaptă spre filosofie a. <:: a-<:H e şi F!G d din Hepu-lica şi prezintă.. în timp ce altora nu li se cuvine să se atingă de filosofie şi &. 2n clipa asta simt că 2mi #aci #armece şi că mă copleşeşti cu vra.e ast#el. ci şi 2n alte privinţe semeni leit cu peştele acela de mare cu capul parcă strivit. 2nsă dacă/i des#aci 2n două.. ca să nu zicem cu totul detestabili4 şi devin 3nefolositori pentru cetăţi4. argumentează pro sau contra următoarelor teze" 3unor anumiţi oameni li se cuvine. care mi. Dicţionar 1aimon / &în mitologia greacă( fiinţă intermediară între zei şi oameni.ele amorţite şi nu ştiu ce să/ţi răspund.un$e să coincidă. Cred că -ine #aci că nu vrei să părăseşti Atena şi să trăieşti pe alte melea$uri. şi nici această or4nduire pe care am parcurs/o cu mintea nu va deveni vreodată posi/ -ilă. Alcibiade" Eu sunt 2ncredinţat că "ocrate seamănă leit cu acei "ilenipe care 2i poţi vedea 2n atelierele de sculptură+ meşterii 2i 2nc3ipuie ţin4nd 2n $ură un #luier sau un #laut.8 pentru cetăţi şi neamul omenesc.loceşte între nemuritori şi muritori.. dar şi ca drumul său de aici într-acolo şi înapoi &. la un moment dat.. 0rin urmare.. nu vor #i oprite să procede. respectiv Mitul lui 9r de la sf rşitul dialogului. pentru ca să fie într-adevăr o cetate dreaptă.itor.istă şansa nu numai ca el să fie fericit aici.. &0laton. acesta va avea însă puterea de a deosebi 3viaţa vrednică4 de cea rea şi va putea să aleagă 3mereu.

dar nu a oricăror cauze. dar nu şi de ce are loc. sensibile. c4t şi tot ce aparţine de acesta 2n mod intrinsec. obiectele filosofiei fiind cele mai îndepărtate de simţuri.ica C Politica C Meta#i. A fost elevul lui 0laton. aceasta întruc t 3adevărul nu poate fi cunoscut dec t prin raţiunile de a fi aleducrurilor4.perienţei. sensul fundamental al #iinţei( şi teolo$ia &ştiinţă a lucrurilor divine. #ilosofia sau iubirea de 2nţelepciune &gr.( @-a născut la @tagira. care nu e. Căci niciuna dintre aceste ştiinţe nu priveşte peea/ce/este ca "ind. iar arta sau 3ştiinţa aplicată4 3cunoaşterea situaţiilor generale4. p3ilein / a iubi.L &?:<-?. >eîntors la Atena. Aristotel scrie" 3toate ştiinţele sunt mai necesare dec t aceasta.ă ceeaCe/este ca #iind. dar mai bună însă niciuna4. în 9vul Mediu. î. 3g ndirea care se g ndeşte pe sine4. in $enere / Fiinţa ca Fiinţă. Fiinţa nedeterminată.perienţa reprezintă 3cunoaşterea situaţiilor individuale4. Aristotel deosebeşte trei forme ale cunoaşterii" teoretică.perienţă. decup4nd o parte a acestuia. Modelul vieţii contemplative este 1umnezeu. ci doar cu dorinţa de a şti.ica C Or$anon ! Etica nicoma3ică CHetorica C Poetica. Lucrări "rinci"ale> CFi. specific divinităţii. de realităţile determinate. peri/ patein .perienţa. are mai multe dimensiuni" ontolo$ia &vizează #iinţa în genere(. în concluzie.ise particulare.. 0e de altă parte. practică şi productivă. iar finalitatea 2nţele$erea lumii ca totalitate. 0rima are ca scop ştiinţa pură. t3eoria8 dec t e. respectiv a #iinţei supreme(. examinea.terior. ceeaCe/esteCa/"ind / obiectul de cercetare al metafizicii sau Gloso"ei prime. Eiceul. tec3ne8 şi cunoaşterii teoretice &gr. ci vizează într-un fel o depăşire a unei asemenea m) AR(S O . #iinţa la care 3activitatea se confundă cu fericirea sa4.ercită nicio acţiune spre e. aitiolo$ia &cercetarea cauzelor prime şi a principiilor ultime ale #iinţei(. întemeiază propria şcoală. $alitatea de a şti aparţine însă mai degrabă artei &gr. în funcţie de interesul particular al cercetării.ica. Kiaţa contemplativă nu caută un alt rezultat în afara sa.perienţă că un anumit leac îi prieşte lui @ocrate şi de artă faptul că tuturor oamenilor care suferă de o anumită boală le foloseşte un anumit leac. adepţii lui au fost numiţi peripateticieni &gr. Ea nu este iden/ tică cu niciuna dintre ştiinţele . Ea r ndul ei. 0unctul de plecare este mirarea. Fiinţa 2n sine. sop3ia / înţelepciune( este o 3ştiinţă4 care are ca obiect anumite principii şi raţiuni de a O ale lucrurilor. 6ouă ne sunt 3-ărăzite doar puţine clipe de acest fel4.perienţă ştiu doar că are loc un e#ect. Există o ştiin#ă care exami/ nea. $ei cu e. usiolo$ia &cercetarea substanţei. părăseşte Atena şi devine perceptorul lui Ale. strădania lui Aristotel nu se reduce la cunoaşterea lucrurilor luate ca atare. ci. filosofia este definită drept ştiinţă a adevărului. Modul de viaţă contemplativ are drept scop cunoaşterea de dra$ul cunoaşterii şi nu un ţel e. ştiinţa.? A . mai precis meta#i. Ea cel mai de . înţelepciunea ţine mai degrabă de a şti dec t de e. a treia obţinerea unor produse utile sau frumoase. 6u o putem atinge însă dec t rareori. 0utem vorbi. ci a cauzelor prime şi universale. arta şi. pe de o parte. ci este dorită pentru ea însăşi.terior acesteia. nici cu desfătarea.ă doar contextele sale. îşi este propriul scop. 1upă moartea acestuia. 9ste cea mai cuprinzătoare cunoaştere despre ceea ce este cel mai greu de cunoscut. In general. 0rofesorul şi discipolii se plimbau în timpul cursurilor . Altfel spus. aceasta se observă în plăcerea pe care ne-o dă folosirea simţurilor.os nivel. 1intr-o altă perspectivă. este o cunoaştere. Aceasta urmează modelul vieţii contemplative. &Aristotel( 1-0 . In legătură cu această ultimă dimensiune a metafizicii. Line de e.de aceea. in univer/ salitatea sa. în Macedonia &de aceea era supranumit @tagiritul(. deasupra tuturor. a doua viaţa bună. opera sa a fost o sursă de referinţă pentru filosofi şi teologi. 9.andru cel Mare. Aceasta din urmă. filosofia. )rmează e. FB6O"OFB A -`Cr Metafizica 0entru Aristotel9 toţi oamenii au sădită în firea lor aspiraţia de a şti.ă ştiinţele matematice. la Academie. ştiinţa cea mai 2naltă este cea care nu are de-a face nici cu folosul.Br. sc-imbătoare &care sunt obiectul de cercetare al fizicii sau #iloso"ei secunde8 şi de realitatea ca atare. aşa cum pro/ cedea.a se plimba(.

de vreme ce căutăm această ştiinţă. care su#eră primitiv pe c3estiunile ultime.8 Iarăşi. a originii tuturor lucrurilor.ica8 5n mare matematician / şi care este numai at4t / e mult in#erior unui păran. Analizează strategia folosită de Aristotel pentru a determina natura filosofiei. in epoca modernă ca teorie a cunoaşterii. aitia8 / pentru Aristotel. oamenii au 2nceput să "loso#e. i 9videnţiază problema filosofică abordată în te. C 5>A@A5)>IE9 #IE2@2#)E)I UI AE9 #IE2@2#I9I Aşadar. <u sunt at4t de ne#ericit pentru a " poet 7. metafizica. &Aristotel. &9mil $ioran( 1icţionar $auză &gr.e datorită uimirii 7. 2nsă.emplu.. Această perspectivă va reprezenta pentru multe secole prima paradigmă filosofică. .. 2l credem 2nţelept pe cel care. iar în filosofia contemporană ca analiză logică a limba.8. ar deveni mai clar de aici un răspuns+ !.. ştiinţa care cercetează raţiunile de a fi ale unui lucru este în mai mare măsură aptă să-i înveţe şi pe alţii. e"cientă &cel dint i început al mişcării sau repausului( şi "nală &finalitatea sau scopul(. este clar că tocmai pentru a şti au luat urma cunoaşterii şi nu de dragul vreunui folos practic &.. filosofia este. Căci ea sin$ură tine de sine 2nsăşi. ontolo$ie.8 P ?.( #iecare g nditor spune ceva cu rost despre natură+ iar dacă. o considerăm pe cea aleasă pentru ea 2nsăşi şi 2n vederea cunoaşterii ca #und 2n mai mare măsură 2nţelepciune dec4t pe cea aleasă pentru #oloasele ce decur$ din ea.. ci de primul tre-uie să asculte cel mai puţin 2nţelept. ci el tre-uie să dispună. Argumentează în ce măsură aceasta poate fi o re$ulă de viaţă. ştiinţă a ce #el de raţiuni şi principii este 2nţelepciunea1 Or.entările pe care le avem despre omul 2nţelept. '. contri-uţiile răm4n nule sau minore. aflat la baza întregii construcţii filosofice. şi la 2nceput. Meta". ştiinţă a #iinţei ca #iinţă.. 3. a principiilor. pe c4t posi-il. fără de care realitatea nu este posibilă+ condiţie supremă a e.ica.tul de mai sus şi i . ştiinţa care cunoaşte cu ce scop tre-uie săv4rşită "ecare acţiune este suverana ştiinţelor şi se a#lă mai presus dec4t ştiinţa supusă ei. în ediţia lui Andronicos din >-odos.. din adău$area tuturor iese ceva măreţ: 7Meta". Mai 2nt4i. fără însă să aibă ştiinţa lor de detaliu. 2n orice ştiinţă..istenţei+ raţiune de a "0 acel ceva pentru care lucrul este astfel şi nu altfel etc. de domeniu esenţial. în primul r nd. 0entru alţii. Metafizică / pentru unii comentatori. 7.(C e asemenea..8 Că această ştiinţă căutată nu este una productivă este limpede privind şi la primii oameni care au practicat "loso"a. dacă e adevărat că oamenii au "loso#at pentru a scăpa de i$noranţă.. 7.ică a realităţii. Apoi.8.. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3&. iniţial termenul a desemnat pur şi simplu tratatele lui Aristotel care erau plasate după lucrările sale de fizică. Barăşi./enuri $i stiluri )iloso)ice cunoaşteri.. ne repre.. o căutare a acelui ceva pe care se întemeiază tot ceea ce se dezvăluie privirii. în acest sens. este înţeleasă ca ontologie. e asemenea. în Antic-itate. ar tre-ui cercetat lucrul următor. 9l distinge patru tipuri principale de cauze" materială &materia din care provine ceva(. primul model de înţelegere şi realizare a filosofiei. dacă am privi repre. 7.ului. şi nu primul tre-uie să asculte de ultimul. &. II. a acelor principii şi cauze care sunt raţiunile de a Gale oricărui lucru. Căci şi acum. în sensul de teorie a fundamentelor. este 2n mai mare măsură 2nţelepciune ştiinţa care se a#lă mai presus dec4t cea situată mai pre. 2l considerăm 2nţelept pe cel capa-il să cunoască lucrurile di#icile şi care nu sunt uşor de cunoscut omului...os..( pe aceasta o declarăm ca "ind singura liberă dintre ştiinţe. 1umnezeu şi sufletul(. HH? b(. luate individual. $are ar fi cea mai importantă întrebare cu privire la natura filosofiei la care ai aştepta un răspuns de la AristotelA Arată de ce este semnificativă această întrebare. + Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere.entăm 2nţeleptul ca pe cineva care le cunoaşte pe toate cele. într-un sens mai larg. termenul are alte semnificaţii dec t cele moderne" condiţie meta#i. <. Bar 2ntre ştiinţe. a avut o semnificaţie filosofică" desemna ştiinţa sau acea parte a filosofiei care se ocupa cu realitatea suprasensibilă sau cu transcendentul. !<! Aplicaţii selectează conceptele utilizate. dar nici at4t de indi#e/ rent pentru a " "loso#. este mai precis şi mai capabil să-i înveţe pe alţii raţiunile de a fi ale lucrurilor. metafizica reprezintă cunoaşterea prin raţiune a realităţilor imateriale. #ormală &forma sau modelul lucrului(. 3dincolo de4 realităţile fizice materiale &spre e. Căci nu 2nţeleptul tre-uie să se supună..

care a pus capăt activităţii sale de savant.OMA)HAFU(*O &!.?. unde a studiat cu Albertus Magnus. am cre.G< şi a fost canonizat în !?. pleacă pentru şase ani în Italia. fiind al şaptelea fiu al contelui Eandulf. A murit în !. a fost trimis de tatăl său la mănăstirea benedictină Monte $assino. la puţină vreme..eu+ căci acesta e ţelul Glso"ei lui Platon.FH. @pre a evita un conflict cu familia. este trimis la 0aris. $ nd secretarul său !-a îndemnat să-şi continue lucrul la "umma t3eolo/ $iae. 2nc4t am sperat că/' voi vedea imediat pe umne. a plecat la şcoala dominicană de la Moln. Aici înc-eie lucrarea "umma contra Gentiles.uns 2nţelept0 am #ost c3iar at4t de prost. Aici a scris două mici trate de logică. în timpul unei slu.G-!. pentru că tot ceea ce am scris mi se pare că sunt paie4.ut că am a. ast#el 2nc4t.G<( @a născut într-o familie de aristocraţi. în !. dar în !._ .<< a intrat în ordinul dominican. se pare că a avut o e.be. h 2nţele$erea lucrurilor necor/ porale mă atră$ea 2n cel mai inalt$rad0 contemplarea Bdeilor 2mi 2naripa $4ndul.F8 capătă titlul de magistru. Ea v rsta de cinci ani. 1upă ce a fost eliberat. a răspuns" 36u pot. &Vustin Martirul şi #ilosoful( 9. în !. dar este răpit de fraţii săi mai mari şi înc-is mai mult de un an 2n castelul #amiliei de la >occasecca.perienţă misterioasă.

@copul este fericirea eternă. Minucius #eli.loacele ei.itoare a teologiei. Augustin rezumă astfel relaţia dintre raţiune şi credinţă" intelli$e ut credes.a într-o lucrare din secolul al !!-lea. dintre înţelepciunea păg nă şi adevărata înţelepciune. oma 'HABuino va face ulterior distincţia între două teologii" teologia întemeiată pe revelaţie şi cea întemeiată pe raţiune. #ilosofie şi teologie %iloso&ia me'ievală este încadrată convenţional între secolele al K-lea şi al XK-lea. @f rşitul ei a fost dominat de scolastică şi de opera lui 5oma dOAWuino. At-enagoras. prin aceasta. ale fericirii. 9ste suprema înţelepciune între toate înţelepciunile umane şi îi revine rolul de a ordona şi a . în Predica <?. 1octrina sf ntă reprezintă şi criteriul adevărului" tot ceea ce se va găsi în alte ştiinţe contrar adevărului acesteia va fi condamnat ca fals. >aţiunea. numită şi sacra scientia. e. 0entru Au=ustin 'in 8i""ona9 filosofia şi religia reprezintă căutări ale înţelepciunii şi. Ioan 1amasc-inul. întruc t raţiunea poate demonstra că trebuie să credem adevărurile nedemonstra-ile ale credinţei. căreia îi sunt subordonate în final toate scopurile ştiinţelor practice. 0rima. deoarece se referă mai mult la lucrurile divine dec t la faptele oamenilor. respectiv filosofia. 0e de o parte.udeca. dintre concepţiile despre lume întemeiate pe raţiunea umană şi adevărurile revelate. )na dintre dezbaterile cele mai importante pentru g ndirea medievală se referă la relaţia dintre doctrina revelată şi cercetarea realizată de raţiune. dar nu pentru a proba credinţa. @f ntul Augustin(. care urmează credinţei.( şi de operele 0ărinţilor %isericii &@f ntul Irigorie din 6azians. 5ema apare de. nu este o simplă slu. are ca obiect 3acele lucruri care sunt mai presus de cunoaşterea omului şi nu sunt de cercetat prin raţiune4. Persi#larea #iloso#ilor. @ubiectul principal al filosofiei este 3cunoaşterea lui 1umnezeu şi a sufletului omului4 7"olilocvii8. >ecurge la raţiune. ştiinţa prin care 1umnezeu se cunoaşte pe sine şi tot ceea ce creează. crede ca să înţelegi(. 9ste mai demnă dec t filosofia şi celelalte ştiinţe datorită certitudinii şi măreţiei obiectului său. Această ştiinţă poate să primească un a. 0seudo1ionisie Areopagitul. @f ntul Kasile cel Mare. Aceasta porneşte de la principii cunoscute prin lumina unei ştiinţe superioare. filosofia nu trebuie să accepte nimic altceva dec t ceea ce este accesibil inteligenţei naturale şi demonstrabil prin mi. în ultimă instanţă. 1+3 . 0e de altă parte. crede ut intelli$as &înţelege ca să crezi.istă o altă intervenţie a raţiunii. începuturile sale sunt legate de operele apologeţilor creştini &Vustin Martirul şi #ilosoful. dar care sunt totuşi primite prin credinţă. ci pentru a deduce alte adevăruri din cele revelate.FB6O"OFBA S@B. #ilosofia le tratează în măsura în care sunt cognoscibile prin lumina raţiunii naturale. 9ste mai mult o ştiinţă speculativă. aceasta din urmă fiind parte a filosofiei.utor de la disciplinele filosofice pentru o mai mare întărire a celor pe care le afirmă. raţiunea precede credinţa. care este a lui 1umnezeu şi a fericiţilor. respectiv la opoziţia dintre p3ilosop3i şi sancti. atribuită lui Bermias. @f.

la puţine.itori ai %isericii ortodo. @f ntul Irigorie de 6Sssa. dorinţa de m ntuire &.. deoarece 7in privinţa8 adevărului despre umne. dorinţa de divertisment şi. At-enagoras.e sau catolice.eu. Dic7%onar Apologeţi / scriitori şi filosofi care în primele secole ale creştinismului au luat apărarea acestuia împotriva acuzaţiilor în baza cărora aveau loc persecuţiile creştinilor sau împotriva ereziilor Aristide. $rezi că aceste metafore sunt adecvate pentru a descrie natura lor şi relaţia dintre eleA ?. şi in timp 2ndelun$ şi cu amestecul multor erori a a. )neori. A avut ca scop principal alcătuirea unui sistem în care să se reunească filosofia greacă şi romană cu învăţătura creştină. Alţi reprezentanţi" @cotus 9riugena.eu. dorinţa de fericire. !<? . %oet-ius. @f ntul Kasile cel Mare.. Ea început.(. 9l analizează două teze care ar sugera că nu este necesară o asemenea ştiinţă" a( omul nu trebuie să se preocupe de ceea ce depăşeşte puterile raţiunii+ b( ceea ce ţine de puterile raţiunii este suficient cuprins în disciplinele filosofice. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. >oger %acon. plec nd de la cele două teze. termenul s-a limitat la maeştrii secolului al Xffl-lea. însă o filosofie anume este de obicei inspirată de o dorinţă dominantă care ii dă coerenţă &. 6ici raţiunea. Aplicaţii M. care sunt cercetate prin raţiune.eu pe care raţiunea umană le poate cerceta. @f ntul %onaventura.(.. în cele din urmă. 0ărinţi ai %isericii / scriitori şi slu.4 &%ertrand >ussell. 0ierre Abelard. nici revelaţia nu pot să ne înşele. 5eofil al Antio-iei. a #ost necesar ca ei să ie instruiţi despre cele divine de către revelaţia divină. dorinţa de virtute şi. pe l4n$ă disciplinele "losoGce. în 9vul Mediu./enuri $i stiluri )iloso)ice 5oma dOAWuino subliniază că ar trebui să e. @f ntul Irigorie de 6azians.(.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în special Ia 5oma dOAWuino. A #ost necesar deci ca. 9videnţiază problema filosofică abordată în te. în sf rşit. pentru a se a. @f ntul Augustin ş. acesta este un semn că respectiva concluzie e falsă.os.. Bermias ş. Anselm din $anterburS. 9. erau denumiţi scolastici învăţaţii din şcolile mona-ale medievale+ mai t rziu. a #ost necesar pentru om să "e instruit de către revelatia divină. să primească doctrina s#4ntă prin revelaţie. teologică şi ştiinţifică elaborată în epoca medievală. două modalităţi de acces la unul şi acelaşi adevăr.a. cel puţin teologia filosofică.iste. 0rezintă şi argumentează un punct de vedere personal în legătură cu acesta problemă. se apreciază că revelaţia este o mişcare de sus în . @f ntul Ioan Iură de Aur &Brisostomul(. fiind întemeiată pe revelaţie. deci pe autoritatea lui 1umnezeu. Rilliam 2ccam. C 12$5>I6A @#[65N ar c3iar despre acele lucruri cu privire la umne.uns omul. care în primele secole au avut o contribuţie decisivă la fundamentarea doctrinei creştine" @f ntul $lement. $iorna dOAWuino. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3în viaţă avem numeroase dorinţe.. @f ntul Ioan $assian. iar filosofia. o altă ştiinţăA4. Filoso#ii ale puterii8. Vustin Martirul şi #ilosoful. Albert cel Mare. dorinţa de putere.istă dorinţa de frumos. reprezintă mişcarea complementară. 5atian. . F. ar cunoaşterea acestui adevăr de care depinde 2ntrea$a salvare a omului este 2n umne. cercetat de raţiunea umană. dincolo de disciplinele filosofice.a. 0rezintă şi argumentează o soluţie proprie a acestei probleme.. Aşadar.os în sus.itoare a teolo/ $iei. s-a susţinut că filosofia nu poate fi dec t o slu. de .un$e la o mai potrivită şi si$ură salvare a oame/ nilor.istă dorinţa de a cunoaşte &. ca o sinteză a acestora două. 9. dar prima.. este superioară celeilalte. însă de fiecare dată c nd o concluzie filosofică contrazice dogma. #ilosofia &teologia filosofică( şi teologia revelată sunt. < 5oma dOAWuino formulează problema necesităţii teologiei astfel" 39ste necesar să e.iste un acord între concluziile ultime ale revelaţiei şi raţiunii. "umma t3eo2o$iae8 @colastica 9ste o doctrină filosofică.

nu este un instru/ ment in#aili-il al cunoaşterii. Am putea aplica #aţă de lim-a. în principal... pe care nu le poate însă atinge+ astfel. @implific nd.uta la rezolvarea problemei posibilităţii metafizicii.. depinz nd de structurile a priori ale sensibilităţii şi ale intelectului..perienţă4..4 &>en8 1escartes( a&. domeniul unor 3interminabile contradicţii4.. folosirii dogmatice a raţiunii. trunc-iul fizica.perienţei4. impuse de 3natura raţiunii însăşi4.utorul acestora. )n asemenea mod de g ndire este necesar pentru metafizică. 2biectul cercetărilor metafizice nu poate fi însă indi#erent naturii omeneşti. de a renunţa la metafizică. îndreptăţită. Cu alte cuvinte. prin determinarea izvoarelor..ului. 1eşi ar părea o pretenţie ne. <u este insă dat odată pentru totdeauna. cel puţin. în acest fel. a sferei şi a limitelor cunoaşterii a priori..istenţa lui 1umnezeu. de o revoluţie în urma căreia lucrurile să se oriente. care 3nu mai recunosc nici o piatră de încercare4 a acesteia.. 6umai acesta. independent de orice e.perienţei+ cu a. 3numai ceea ce noi înşine punem în ele4. cum sunt cele privind natura sufletului sau e. aşadar.. ci de a o îndruma în aşa fel înc t să meargă şi aceasta pe 3drumul sigur al unei ştiinţe4. 36oi cunoaştem despre lucruri a priori:. am putea spune că lim-a. 0rin realizarea acestui proiect..re-uie să recunoaştem evoluţia in timp a lim-a. A cunoaşte în mod a priori înseamnă a cunoaşte independent de experienţă.. 2ntre cunoaştere şi lim-a. dar lim-a.oară. este împiedicată descoperirea erorilor. dar este unul per#ecti-il. evoluţia pe care uneori :2nsăşi cunoaşterea o #ace posi-ilă.. pentru Mant. Mant credea că nu ar trebui să e. este nevoită să se refugieze în principii care 3depăşesc orice folosire posibilă a e.ală+ nu putem cunoaşte sau reda cunoaşterea noastră #ără lim-a. $ritica va oferi inventarul 3a tot ceea ce posedăm prin raţiunea pura4.ută totuşi să luminăm măcar in parte Nntunericul care ne Nncon. în acest sens. era nevoie însă de o sc-imbare radicală. 0entru a reuşi în acest demers. se ridică tot mai sus. critica sau analiza 3capacităţii raţiunii în genere cu privire la toate cunoaşterile la care poate năzui independent de orice experienţă&..ul insuşi poate #i o-iect al cunoaşterii. subliniază filosoful german. Altfel spus. în acest sens. &Rillard van 2rman Zuine( !<< .ul este o #ormă a priori a cunoaşterii.. 0roblema nu este. deoarece aceasta are ca 3Ansamblul filosofiei este ca un arbore ale cărui rădăcini le reprezintă metafizica. problema posibilităţii metafizicii se referă la 3c t pot cunoaşte intelectul şi raţiunea. iar raţiunea 3se prăbuşeşte în întuneric şi contradicţii4.( sau. metafizica devenind arena unor 3certuri fără sf rşit4. datorate. pentru a cărei rezolvare să nu se fi oferit c-eia4. respectiv critica raţiunii pure.. raţiunea porneşte de la principii care sunt folosite în cursul e.1 : - Bntr/o perspectivă Dantiană.. filosoful german considera că este necesară instituirea unui tri-unal al rapunii.. . poate a. putem vorbi despre posibilitatea metafizicii numai dacă este posibilă o cunoaştere a priori.e după cunoaşterea noastră.. nu poate #i vor-a de o simplă relaţie cau. $a urmare. el arăta că aceasta este 3mai moderată4 dec t pretenţia acelor filosofi care susţin că pot dovedi 3natura simplă a sufletului omenesc sau un prim început al lumii4. lucrurile se orientează după cunoaşterea noastră. adică un fundament sigur pentru cercetarea metafizică.ustificată. care să-i garanteze folosirea legitimă. aceeaşi metodă a detectării şi eliminării erorilor pe care Popper o propune pentru aproprierea de adevăr. Aceasta din urmă nu este însă posibilă dacă raţiunea noastră se orientează după lucruri.. dar la care aceasta nu poate să răspundă deoarece îi depăşesc capacitatea" pentru a răspunde la asemenea întrebări. critica este 3pregătirea prealabilă necesară pentru promovarea unei temeinice metafizici ca ştiinţă4..FB6O"OFBA `0r #ilosofia critică 0entru Immanuel :ant9 metafizica este o încercare de a răspunde la unele întrebări inevitabile.iste 3nicio singură problemă metafizică care să nu fi fost rezolvată &. spre condiţii tot mai îndepărtate.. iar ramurile celelalte ştiinţe. la izvoarele şi condiţiile posibilităţii cunoaşterii a priori. <i/B putem ima$ina asemenea unei lanterne care ne a..

4nd că explicarea mişcărilor cereşti nu dădea re. ideea nemuririi sufletului va deveni un postulat al raţiunii practice &ceva ce raţiunea practică trebuie să presupună pentru a vorbi în mod legitim de moralitate sau fericire(. anume că nu putem depăşi cu ea niciodată limitele experienţei posi-ile. .ultate dacă admitea că toată armata stelelor se 2nv4rte 2n .area acestuia în întreprinderi pe care nu le poate abandona niciodată şi pe care. raţiunea însăşi trebuie să fie propriul ei şcolar+ * metafizica n-a avut p nă acum o soartă at t de favorabilă ca să fi putut apuca pe drumul sigur al unei ştiinţe+ * în ea raţiunea se poticneşte neîntrerupt. este incapabil să le poată duce la bun sf rşit4. dar pe care trebuie să le admitem în calitate de fiinţe raţionale.utorul conceptelor 7.8.ă.8 drumul si$ur al unei ştiinţe. ea este încă at t de departe de el. dimpotrivă. $u alte cuvinte. iar stelele.e după o-iecte0 dar. $aracterizează soluţia lui Mant.ungem+ * în ce priveşte acordul partizanilor ei în afirmaţiile lor.Benuri $i stiluri )iloso)ice obiect tocmai ceea ce depăşeşte e. Critica raţiunii pure8 9videnţiază problema filosofică a te. presupun4nd că lucrurile tre/ -uie să se oriente. în acest sens. 1e pildă.udecăţi al căror adevăr nu poate fi demonstrat. Mant subliniază că 3trecerea dincolo de orice limită a oricărei e.. un re. o dibuire între concepte.perienţei posibile4. menită să îndrepte metafizica pe 3drumul sigur al unei ştiinţe4. ar din această deducţie a #acultăţii noastre de a cunoaşte a priori re. menită să sta-ilească ceva asupra lucrurilor 2nainte de a ne G date. toate 2ncercările de a sta-ili ceva despre ele a priori cu a. c-iar c nd vrea să cunoască a priori &cum are pretenţia( acele legi pe care le confirmă cea mai vulgară e. Mant vorbeşte la un moment dat despre 3amăgirea mereu reînnoită a navigatorului aventuros cu speranţe goale.C ceptele filosofice.icii 2n prima ei parte. ceea ce concordă şi mai -ine cu posi-ilitatea dorită a unei cunoaşteri a lor a priori. metafizica poate fi realizată doar ca meta#i. C >9K2E)LIA $209>6!$A6[ P4nă acum se admitea că toată cunoaşterea noastră tre-uie să se oriente. ca şi anga. 1umnezeu(. 3obiectele4 tradiţionale ale metafizicii vor deveni postulate ale raţiunii practice. ceea ce-i cu mult mai rău.ică se poate #ace o 2ncercare asemănătoare 7. 2n această ipote. întruc t nu vor putea fi 3date niciodată în e. ceea ce este totuşi preocuparea cea mai esenţială a acestei ştiinţe. $ritica raţiunii pure va arăta însă 3că nu putem depăşi niciodată limitele e.ultat straniu şi 2n aparenţă #oarte dăunător 2ntre$ului scop ce se urmăreşte 2n partea a doua.tului de mai sus+ selectează con.. inc t este mai cur nd o arenă care pare a fi anume menită pentru a se e.perienţa.ercita în lupte de paradă+ * metoda ei nu a fost p nă acum dec t dibuire şi. şi anume prin simple concepte+ * în metafizică.tinde în mod legitim dincolo de limitele sensibilităţii numai în folosirea ei morală. 2ncearcă să vadă dacă n/ar reuşi mai -ine lăs4nd spectatorul să se 2nv4rtă. Această 2ncercare reuşeşte după dorinţă şi promite meta#i.8. cu toate acestea. In ce situaţie de viaţă un adolescent ar avea un asemenea sentimentA Privirea pe care o arunc lumii trece prin un$3iul vedere al teoriilor noastre0 cunoaşterea #actuală pe care o o-ţinem va O 2n mod evident con#i$urată şi modelată de teoriile noastre. deoarece găsim că nu duce într-acolo unde vrem să a. să stea pe loc. care acţionează moral.icii. Aici se petrece acelaşi lucru ca şi cu prima idee a lui Copernic.ice..ultă..perienţe este posibilă numai din punct de vedere practic4.. lumea ca întreg.perienţa &sufletul.perienţă4. "ă 2ncercăm deci o dată. care.8 au #ost .adarnice. 2n care se ocupă anume cu concepte a priori 7. >aţiunea se va e. 2n prima parte a meta#i.. Critica raţiunii pure8 _ !<F .urul spectatorului. 2n meta#i. &Immanuel Mant.ică a moravurilor.. &1avid %o-m( $n%o Meta&iDica * este o cunoaştere raţională specula- Aplicaţii tivă cu totul izolată+ * se ridică complet deasupra a ceea ce ne învaţă e.perienţă+ * în ea trebuie să ne întoarcem de nenumărate ori din drum.. Căci după această sc3im-are a modului de $4ndire se poate #oarte -ine explica posi-ilitatea unei cunoaşteri a priori 7. vă. dacă n/am reuşi mai -ine 2n pro-lemele meta#i.e după cunoaşterea noastră. &Immanuel Mant.

ă mişcarea reală a g ndului.6ietzsc-e( !<8 . voinţă de a creşte. sc-imbarea g ndului supus şuvoiului dezordonat al vieţii. %rie'ric? *ietDsc?e este un critic înverşunat al sistemului. sistemul este o modalitate de înrobire a spiritului. însă adevăraţii filosofi sunt poruncitori şi legiuitori" ei sunt cei care determină pentru 2nt4ia oară incotro1/uB şi pentru ce1/ul omenirii 7.. cu reveniri şi discontinuităţi. 0rin tendinţa lui totalizatoare. a cărui imagine nu poate fi dată dinainte.punere a filosofiei este 3unitatea sistemică a cunoaşterii4 &Imm. în fapt. * #olosindu-vă de imaginea de mai sus.ilele noastre asemenea #doso#i1 Existat/au vreodată asemenea Blo/so#i1 <u trebuie oare să existe asemenea 4loso41 &#riedric. 0e de altă parte. 9l îşi e.perienţelor omeneşti. vrerea lor de adevăr este voinţă de putere. adevărata filosofie este sistematică şi are ca model cunoaşterea ştiinţifică+ pentru ceilalţi. nu este altceva dec t voinţă de putere. asemenea unei clădiri / şi #ra$mentul / desfăşurarea nonliniară a ideilor. #aptul că prin ordonarea ri$uroasă a ideilor se anulea.FB6O"OriA >> #ilosofia ca viziune subiectiva 1e-a lungul timpului. -aotică.istenţă îşi reprezintă lumea în mod relativ.punere a filosofiei" sistemul / desfăşurarea ar-itectonică a ideilor. 9ste adevărat însă că pot fi identificate c teva teme fundamentale ale g ndirii sale" lumea ca spectacol al multiplelor voinţe de putere &lumea. o unealtă. ca 3ansamblu de adevăruri legate între ele. asemenea unui puzzle nedefinitivat. respectiv dintre construcţia fragmentară şi înţelegerea filosofiei ca viziune subiectivă sau ca gen literar. de a deveni mai mult dec t eşti etc(+ perspectivismul &diferitele forme de e. spontană. care este 3antinomică în raport cu viaţa4+ 3eterna revenire4 a tuturor lucrurilor etc.punere a g ndirii şi a rezultatelor acesteia nu face dec t să indice distanţa dintre sistem şi diversitatea realului. creaţia lor e le$i#erare. adesea contradictorie.pune în mod programatic ideile într-o formă fragmentară. sistemul şi fragmentul. că e. toate cele ce există şi au existat vreodată devin un mi. desfăşurarea g ndirii în sferele înalte ale spiritului şi devenirea. s-au confruntat două concepţii despre forma adecvată filosofiei.loc. In concluzie. @istemul filosofic poate fi definit ca totalitate discursivă. fără idei sau principii fundamentale. Aceasta indică. se opun conceptul abstract şi reflecţia spontană. #ic-te(. trebuie observată corelarea dintre ideea că sistemul este forma adecvată a filosofiei şi idealul filosofiei ca ştiinţă. care este ezitantă. r$ant( sau. un -aros. 5ocmai din perspectiva regăsirii 3vieţii autentice4. nu imagini ale lumii în sine(+ instrumentalismul &cunoaşterea este un simplu instrument în lupta dintre voinţele de putere(+ 3reevaluarea tuturor valorilor4 pentru a depăşi morala creştină. într-un cuv nt. 0entru unii g nditori.8 ei apucă cu o m4nă creatoare viitorul şi.istă două modalităţi principale de e. prezentarea fragmentară a filosofiei nu vizează o desfăşurare cu totul dezorganizată. de a e. A spune că sistemul nu este dec t forma ori modul de prezentare sau e. ordonarea artificială a g ndirii şi mersul natural al acesteia. 9Cunoaşterea: lor e creaţie. c t şi cu principiile lor4 &$-ristian Rolff(. prezentaţi un punct de vedere unitar privind relaţia dintre filosofie şi modul în care un adolescent priveşte lumea.primă în mod necesar prin aforisme şi are ca model felul artistic de a înţelege lumea. prin încercarea de a deduce toato ideile din c teva principii generale. 3un sistem unic şi perfect al spiritului uman4 K. organizată în mod deductiv. "istemului i s-a reproşat insa4 artu5cia7itatea. a situaţiilor de g ndire şi a e. #inalitatea unui asemenea mod de desfăşurare şi e. iar reprezentările lor sunt perspective.perimenta. filosofia se e.G. cu tot ceea ce conţine. in m4inile lor. cu alte cuvinte. Există in .. dezordonată. 3cea mai vătămătoare formă de despotism4 &9mil $ioran(. $u alte cuvinte.

G4ndurile sunt 2nc3ise 2n aceasta ca 2ntr/o casetă. al dreptăţii şi al virtuţii poporului+ Q are de-a face cu ceea ce este divin şi supus ordinii şi devine şi el o fiinţă supusă ordinii şi divină. e.6ietzsc-e(. şi ale uneia ce poate G scrisă. în opinia ta. constituind un #el de memorii neintenţionate sau neo-/ servate0 am remarcat. este 3ştiinţă e.istă numai interpretări4 &#riedric. un autor care pare a spune" 3@tau aici.6ietzsc-e. preocupare pentru unitate. o personalitate. o 3lansare de făclii aprinse în ultime abisuri4+ c( orice afirmaţie metafizică face vizibilă o 3prezenţă autorică4.actă4. Argumentează-ţi punctul de vedere în lucrarea 6acrimi şi sGnţi. 6a ce -un să atri-ui o coerenţă ilu. su. nici în privinţa e.6ietzsc-e.-!:!<( / filosof german.. care 3ne dă răspunsuri pozitive şi precise la întrebările la care filosofia n-a avut cura. indic nd premisele şi consecinţele sale" 3împotriva pozitivismului care se opreşte la fenomene / există numai #apte/eu aş spune" 6u. în măsura în care este posibil pentru un om. &#riedric. av ndu-E pe 1umnezeu ca scop. un salt în incontrolabil. Este un c3in săGu #orţat a $4ndi 2n mod liniar.os faţă de cei care îşi arată puterea mintii doar în cazul lucrurilor multiple.sc3e este o sumă de atitudini şi ar 2nsemna să/' co-or4m căut4nd la el voinţă de ordine.ă 2n ./enuri $i stiluri )iloso)ice m #IE2@2#IA $A #2>MA 19 $26#9@I)69 Am descoperit..8 C4nd $4ndesc pentru mine.primă. #ără să doresc să scriu o carte. $omentează acest punct de vedere.ul să se ridice4. . @ol&&9 $-ristian &!8GH-!GF<( / filosof german.urul temei0 acesta este sin$urul #el de $4ndire natural pentru mine. nu nesociabil şi nedrept+ O este cu mintea îndreptată spre cele ce sunt cu adevărat şi caută să le imite. &Eud\ig Rittgenstein. 2nsemnări postume8 Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în unul dintre te. &#riedric. tocmai faptele sunt cele care nu e. nici în privinţa virtuţii+ ! iubeşte statornic acea învăţătură care i-ar face vădită esenţa permanentă şi nesc-imbătoare prin naştere ori pieire+ & năzuieşte spre întregul omenesc şi divin+ Q sufletul lui este drept şi bl nd.istă. 7. de obicei. $are +. 2ncetul cu 2ncetul. lua naştere 2ntrea$a plantă. că 2n orice GlosoGe intenţiile morale 7sau imorale8 #ormau adevăratul $ermen din care. icţîori r #lc-te. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. egal cu sine 7Bdeile80 nu este mai pre. 2n mod cur$ător. de "ecare dată. &9mil $ioran. 9mil $ioran arată că 3toată filosofia e fără răspuns4. 0rizonier al umorilor sale. că orice mare GlosoGe de p4nă acum a #ost con#esiunea autorului ei. cel mai bine natura metafiziciiA a( o viziune metafizică răspunde unor necesităţi spirituale prezente în primul r nd în autorul ei+ b( metafizica reprezintă.tele de mai sus şi selectează conceptele utilizate.orie ideilor lui <iet.perienţei.sc3e. nu pot altfelD4. Vo-ann Iottlieb &!G8. 7spiţa de a exista8 Există o mare di#erenţă 2ntre e#ectele unei scrieri care poate G citită uşor.pretextul că acestea $ravitea.$U . eu sar 2n . din următoarele idei ale lui Eucian %laga e. dar nu desci#rată uşor.urul unui motiv central1 <iet. iute şi puternic prin fire+ doreşte înţelepciunea în întregul ei şi nu în parte+ se îndreaptă cu bucurie spre învăţătură şi nu se îndestulează niciodată+ iubeşte să privească adevărul+ este în stare să perceapă ceea ce răm ne la fel. Amur$ul idolilor8 <imic mai supărător dec4t lucrările ce pun ordine 2n 3ăţişul de idei al unui spirit care a urmărit orice. în vreme ce sfinţenia. de asemenea. Portretul &iloso&ului 'in "ers"ectiva 'ialo=ului "latonician Re#u*lica este înflăcărat. el le-a înregistrat fluctuaţiile. Analizează semnificaţia tezei lui 6ietzsc-e potrivit căreia arta este forma supremă a vieţii spirituale. să se asemene c t poate cu ele+ Q este izvoditor al cumpătaţii. numai sistemul nu. incolo de -ine şi de rău8 C #2>MA A19$KA5N #IE2@2#I9I 6u am 2ncredere 2n niciun #el de creatori de sisteme şi 2i evit Eoinţa de sistem este o lipsă de onestitate.

Rittgenstein urmăreşte. $ercetarea filosofică nu urmăreşte nici obţinerea unei imagini definitive. o critică a limba. Eud\ig Rittgenstein critică tendinţa metafizicii de a descifra lucruri 2n sine. care generează încercări diferite de a rezolva aşa-numi-ta problemă a timpului.primabilul poate fi doar arătat #rancisco de Yurbar n &!FH:-!88<(. doar explicaţii ale unor confuzii. Aceasta vizează mai ales o sc-imbare a stilului nostru de g ndire. filosofia nu este un ansamblu de teze sau de cunoştinţe. Filoso#ii sunt adesea ca şi copiii mici care mai 2nt4i tra$ cu creionul di#erite linii pe o 34rtie şi apoi 2ntrea/ -ă pe cei mari 9ce/i asta1:/Aceasta se 2nt4mplă aşa+ adultul i/a desenat deseori copilului ceva şi i/a spus+ 9acesta este un om:. Aceste modalităţi diferite de înţelegere a timpului. este propriu/. 9aceasta este o casă: ş. 1e pildă.ului nostru. 9l consideră că filosofii s-au înşelat atunci c nd au crezut că pot descrie lucruri 2n sine. în 2nsemnări postume sau în Cercetări GlosoGce.aţii se uită la el şi/' critică. Filoso#ul a.un$e cu uşurinţă in situaţia unui director nepriceput care.ului şi de erorile înt lnite frecvent în istoria g ndirii. diferite de e. ci o activitate de clarificare a g ndurilor noastre. în general. 1emersul unui g nditor care înţelege prin timp un 3obiect4 este diferit de acela al unui g nditor care înţelege un ansamblu de relaţii sau c-iar un concept ori o idee. 7Fi asupra a ceea ce cerem de la ele8. Imaginile filosofice asupra lumii sunt. Meditaţia "#. Asupra propriei concepţii. Aceasta înseamnă a stabili ceea ce poate fi e.ului. ci o nouă metodă" 3ceea ce este important este că s-a găsit o nouă metodă4. deoarece nu au făcut altceva dec t să descrie $ramatica unei e.a. filosofia are ca finalitate o imagine generală asupra realităţii. în realitate. gramatica sau modul de utilizare a cuv ntului timp8. care constă în eliberarea g ndirii noastre de capcanele limba. aflate dincolo de aparenţe. c t şi modul în care încercăm să răspundem. $onform lucrării . fie c este înţeleasă ca formă sistematică de cunoaştere a lumii sau ca reflecţie personală. Francisc Munca in "loso"e. 1elimitarea între e. respectiv de înţelegere a unui cuv nt.e ca an$a. 0entru Eud\ig Rittgenstein.plicaţiile empirice din ştiinţă sau din viaţa practică.d. nu pentru a propune o nouă viziune asupra lumii. care are ca punct de plecare o serie de confuzii generate de folosirea greşită a acestuia. nici rezolvarea definitivă a unor probleme. Bar acum copilul tra$e şi el linii şi 2ntrea-ă+ asta ce e acum1 &Eud\ig Rittgenstein( .primat cu sens prin intermediul limba. unice şi unitare asupra unor lucruri sau a realităţii ca întreg.i 2mpovărat cu muncă străină 2n timp ce an$a. in loc s4/şi #acă trea-a sa şi să suprave$3e. ia asupra lui munca lor şi se vede ast#el 2ntr/o -ună . în mod programatic.is o muncă asupra propriei Ginţe.primabil şi ine. situată c-iar deasupra diferitelor perspective sau imagini pe care le oferă ştiinţele particulare. 0entru el. Asupra modului cum vedem lucrurile.primabil este corelată cu teza potrivit căreia ine. sunt demersuri lingvistice sau gramaticale diferite. limba.presii &de pildă. filosofia vizează totul existenţei. în vreme ce ştiinţele au în vedere numai o parte determinată a acesteia.ul are un rol esenţial în formularea întrebărilor filosofice şi în căutarea soluţiilor potrivite. sarcina filosofiei este determinarea a ceea ce poate fi g ndit clar. de interpretări eronate. filosofii nu pot stabili nimic cu privire la stările de lucruri reale.ractatus lo$ico/p3ilosop3icus. fiind o terapie mentală. $um spunea Eucian %laga.aţii săi să/şi #acă munca aşa cum tre-uie. şi cercetarea conceptuală şi subliniază că filosofia nu aparţine cunoaşterii empirice şi că nu poate indica aspecte fundamentale ale lumii. ca şi adesea munca 2n ar3itectură.FB6O"OFBA C!!r filosofia ca formă de analiză conceptuală în mod tradiţional. ceea ce înţelegem prin cuv ntul timp identifică lucrul căutat şi condiţionează at t modul în care ne întrebăm despre timp. eliberarea activităţii raţionale de obişnuinţe sau dogme.m. subiectivă. clari#icări ale unor interpretări eronate. bazată pe fapte. 9l distinge între cercetarea factuală.

tului lui Eud\ig Rittgenstein de pe coloana alăturată. &Eud\ig Rittgenstein( !<H . 2n cele din urmă. de fapt. involuntară şi impe/ rioasă./enuri $i stiluri 4iloso)ice în Cercetări #iloso#ice.i/ului. este subliniată funcţia critică şi corectivă a nlosofiei" aceasta nu urmăreşte edificarea unor construcţii sau a unor tablouri asupra realităţii. probleme filosofice.ective ca 9identic:. al tuturor numerelor(. Gind omul necesar al . . filosofia nu caută e.@als:. ci doar asemănări de #amilie. $a activitate conceptuală. 0entru Eud\ig Rittgenstein.entă. inamicul său era idealul a. confundarea întrebărilor filosofice cu problemele ştiinţifice sau aspiraţia către generalitate şi uniformitate reprezintă surse ale erorilor filosofice.ocuri de lim-a.im mereu o-servaţia că GlosoGa nu #ace de #apt niciun pro$res.m. at4ta vreme oamenii se vor i.. 9adevărat:. +. nelinişti ad4nci. Ceea ce descoperim 2n GlosoGe este -anal.a. Fi dacă este aşa / de ce mi-ar păsa că Gvctele muncii mele ar putea să Ge Girate1 acă ceea ce scriu este cu adevărat. ci mai cur4nd ne-uni de.9a G:. #ireşte. 2n plus. a trebuit să se a#le dintotdeauna 2n contradicţie cu pre.oţi aceşti extraordinari pro/ motori ai omenirii numiţi GiosoG / care arareori s/au simţit ei 2nşişi prie/ teni ai 2nţelepciunii. nu urmăreşte descrierea faptelor.entul său+ de #iecare dată. şi faptul că nu e.a lim-a.ului nostru.e ca 9a m4nca: şi 9a -ea:. ulterior. eu nu pot să Gu dec4t inteli$ent.perienţa ta de viaţăA $ompară punctul de vedere pe care îl susţine Eud\ig Rittgenstein cu privire la natura filosofiei cu ideea lui Eucian %laga că orice filosofie este un 3adaos de luciditate4.a$rea-ili. 2nsă numai c4nd primeşte o lumină de sus. capot vedea dincolo de el. să înţelegem diferitele . analiza structurilor conceptuale. 9posi-il:.ului. 2nsemnări postume8 Am din ce 2n ce mai mult impresia că #iloso#ul.ului comun. nici elaborarea de ipoteze sau teorii despre realitate. căci ace/ leaşi pro-leme GlosoGce care i/au preocupat de. #ilosofia urmăreşte. dimpotrivă. pe clarificarea modului în care sunt utilizate cuvintele limba.otuşi.ilei de m4ine şi poim4ine.istă.a pe $reci ne preocupă 2ncă pe noi. ci să ne facă să vedem realitatea familiară. eliminarea încurcăturilor. privi/ rea de ansam-lu asupra acestor -analităţi este extrem de di#icila şi de o imensă importanţă. o nă. a arătat că e.plicaţii cauzale. at4ta vreme c4t vor exista ad. Fi aceasta satis#ace. asta #ace doar ştiinţa. Acest motiv este 2nsă acela că lim-a noastră a rămas aceeaşi şi ne amă$eşte conduc4ndu/ne mereu la aceleaşi 2ntre-ări.-i mereu de aceleaşi $reutăţi eni$matice şi vor privi ţintă spre ceva ce pare să nu poată G 2nlăturat de nicio explicatie. Cei care spun 2nsă acest lucru nu 2nţele$ motivul pentru care tre-uie să "e aşa. s/a a#lat. o 2ndatorire a cărei măreţie au descoperit/o.uinţă spre transcendent. la un fel de iluminare sau Nnţele$ere în legătură cu anumite subiecte. At4ta vreme c4t va exista un ver. 9l era convins că indicarea rădăcinilor problemelor filosofice poate duce la dispariţia acestora &nu la rezolvarea lor(. cum mi/ar putea G Girat ceea ce este valoros1 acă lumina de sus nu este pre. prime.istă esenţe sau vreun su-strat al tuturor lucrurilor de un anumit fel &de pildă. ci doar pseudopro-leme. $are dintre cele trei crezi că este cea mai importantăA @e regăsesc acestea în e. care pare să #uncţione. care apar tot timpul ca urmare a folosirii neadecvate a limba. 2n rolul de conştiinţe ne2mpăcate ale vremii lor. corectarea unor erori de interpretare sau de argumentare.6ietzsc-e( Aplicaţii Argumentează pro sau contra" 0roblemele filosofice nu sunt probleme de viaţă. &#riedric. &Eud\ig Rittgenstein. Analizează semnificaţia filosofică a te. bazată în principal pe anali. ea nu ne 2nvaţă #apte noi. deoarece ei cred că văd $raniţa intelectului omenesc: şi cred. convingerea că tre-uie ca realitatea să fie într-un anumit fel. Acest program nu poate fi realizat dec t printr-o terapie a intelectului.istă întrebări perene. Este 2n $enere ceea ce #ac eu demn de osteneală1 a. . 1acă iniţial Rittgenstein a crezut că nu e. C 0>2%E9M9E9 #IE2@2#I$9 Au. at4ta vreme c4t se va vor-i de o cur$ere a timpului şi de o dilatare a spaţiului ş.dioase semne de 2ntre-are R şi/au $ăsit o 2ndatorire dură.d. .

căruia nu ar tre-ui să i se ia 2n nume de rău că pare naiv şinue -un de nimic atunci c4nd ar da peste vreo trea-ă de servitor+ că nu ar şti. aceste întrebări au.ută nici măcar să fierbi o varză.. aşa-numitele soluţii filosofice desc-id calea pentru căutarea unor noi răspunsuri. la care pot avea acces numai c ţiva iniţiaţi. dar ar putea fi cele care ar conta cu adevărat pentru o persoană într-un anumit moment al vieţii. 0entru mulţi g nditori. în propria viaţă filosofia şi. dar asta pentru că filosofia nici nu-şi propune să ofere învăţăminte practice de un fel sau altul. acela c3iar pe care 2l numeşti căutător al 2nţelepciunii. desi$ur.. despre valori sau idealuri considerate uneori de neatins. din cauza elanului său refle. cum spunea cineva la un congres mondial de filosofie. dar nu ar şti să 2şi arunce veşm4ntul pe umărul drept ca un om li-er. într-adevăr. Adevăr. $el care se aşteaptă la asemenea beneficii în urma studiului filosofiei n-a înţeles de fapt care este menirea acesteia" de a oferi modalităţi e. să pre$ătească -a$a.ele pentru călătorie sau I să drea$ă o m4ncare $ustoasă ori un I discurs um#lat. Ea nivel academic. Eibertate etc. altfel înţeleg relaţia dintre filosofie şi viaţă. ceea ce le conferă o dificultate insurmontabilă pentru mulţi oameni. de pildă.8 al celui crescut 2ntr/ adevăr in li-ertate şi 2n ti3nă. Asemenea opinii despre filosofie şi filosof sunt de fapt rodul unor pre. pe l ngă faptul că este doar un specialist al întrebărilor. 6umeroşi filosofi cred că întrebările la care ei încearcă să ofere o soluţie sunt inevitabile.FB6O"OFBA #IE2@2#I9 UI KIALA . 0e de altă parte. cei care cred că filosofia este iu-ire de 2nţelepciune. 1e aici şi tendinţa de a considera filosofia un gen de activitate elitistă.emplare de g ndire. nu oferă soluţii definitive. 9ste adevărat că ar putea fi vorba de rezultate pe care specialiştii le-ar valoriza negativ. activitatea filosofică poate fi &şi este de cele mai multe ori( ruptă de viaţa cotidiană. departe de lumea reală. nu sunt însă nici pe departe abstracte dacă devin 2ntre-ări personale. dar fiecare poate transpune cu puterile sale. un g-id pentru abordarea conceptuală a unor teme sau probleme. în mod particular. străin &sau înstrăinat( de viaţa cotidiană şi de problemele acesteia. dec t aceia care cred că este doar o activitate de clarificare a g ndurilor noastre. pentru care. un puternic caracter abstract. după cum nu ar şti nici să prindă cuvintele potrivite pentru a 2nălţa după dreptate un imn adevăratei vieţi a .utor la toate g nevoile de #elul acesta.perţi4. repere pentru un efort personal. dacă sunt transpuse în viaţa şi în sufletul individului. )na dintre pre. în general. filosoful se distinge de omul obişnuit. 1e pildă.udecăţile referitoare la filosofi este că stau înc-işi într-un turn de #ildeş.dm> >ostul şi valoarea filosofiei 2rice întrebare despre rostul şi valoarea filosofiei. căci el trăieşte într-o altă lume. #ilosoful se întreabă despre 1reptate.udecăţi. întrebări precum Ce este su#letul1 Ce este cunoaşterea1 Ce este li-ertatea1 Ce este timpul1 Care este natura timpului1 Care este relaţia dintre li-ertate şi necesitate1 etc. #ericire. )nii cred c-iar că întreb ndu-se Ce este #ericirea1 filosoful trece pe l ngă puţinele lucruri care l-ar putea face fericit. i #IE2@2#)E UI 2M)E 2%IU6)I5 Acesta este caracterul #iecăruia din cei doi 7. rostul şi valoarea acesteia pentru viaţă. cu pricepere şi la iuţeală. mai ales. presupune o determinare prealabilă a naturii activităţii filosofice şi a funcţiilor sale. Gloso#area. nu are timp. numeroase întrebări de un nivel de generalitate foarte ridicat şi c t se poate de abstracte.istă. în plus. &0laton( 1/0 . în lumea abstractă a ideilor. #i de a.eilor şi a oamenilor #ericiţi. care ar trebui să fie acceptate de către toţi. concret. 9. de cele mai multe ori. 0e de altă parte. C4t despre celălalt ar I putea. despre implicaţiile acesteia în viaţa de zi cu zi.iv. filosoful nu se pricepe la nimic din cele în care oamenii obişnuiţi se dovedesc 3e. 9ste adevărat că filosofia nu te a.

dat 5ind că sunt nevoite să se spri+ine pe temeiuri străine lor însele sau i#vorăsc din ob r$ii ce pre" supun alte i#voare mai radicale% 4ilo" so5a. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. artă. +. @ă presupunem că un anumit om ar putea citi toate lucrările scrise vreodată de către filosofi. Aplicaţii 9videnţiază problema filosofică abordată în te.tele de mai sus ale lui Vose 2rtega S Iasset+ X identificaţi temele şi ideile principale+ X comparaţi aceste idei cu cele e. 1etermină asemănări şi deosebiri relevante între principalele domenii ale culturii" "loso"e. din convingerile obi$nuite ale epocii sale $i din convingerile pe care $i îe"a însu$it )ără participarea sau con" simţăm ntul raţiunii sale% Pentru un ast)el de om. @ă presupunem că un altul ar citi o singură lucrare. aşadar. descoperim 2%%%. lumea tinde să 5e precisă% 5oită. g ndire autonomă. viaţa socială.primate de 0laton şi %ertrand >ussell+ X e.loc de a depăşi condiţia de muritor şi c-iar de a o transforma în nemurire4. este esentialmente.. dacă. dar asemenea lecturii unui ziar sau ascultării ştirilor la televizor.itate . care nu are nevoie de nimic altceva ca să e. despre principiile filosofice. Problemele 5loso5ei. comerciale. să răspundă şi el. că p nă $i cele mai obi$nuite lucruri ridică probleme la care se pot da numai răspunsuri incomplete% -e$i )iloso)ia este incapabilă să ne spună cu certitudine care este adevăratul răspuns la îndoielile pe care le ridică. la întrebările respective. în vreme ce se pregăteşte să plece la serviciu.tul de mai sus şi selectează conceptele utilizate. în faţa celor simpli. $tiinţa. Argumentează pro sau contra" #ilosofia este un act de viaţă. pre#ent ndu"ne lucrurile obi$nuite dintr"o perspectivă neobi$nuită% (Bertran. &Vose 2rtega S Iasset( ~ Acti. reli$ie. filosofia nu a avut niciodată un rost în viaţa oamenilor dacă nu a devenit o activitate individuală. potrivit căreia filosofia 3este singurul mi. de îndată ce începem să 5loso)ăm. o p-ilosop-ia perennis 7. $omentează aserţiunea lui @eneca. un act de trăire. !F! . banală! obiectele obi$nuite nu ridică nici un )el de întrebări. R-ssell. cu puterile sale. 1u se poate tăgădui că între di)eritele lucrări în care se reparti" #ea#ă activitatea culturală a omului. ştiinţă.. ne poate sugera multe posibilităţi care ne lărgesc ori#ontul g ndirii $i o eliberea#ă de tirania obi$nuinţei% 3st)el. cele 5loso5ce ocupă po#iţia centrală% Celelalte modalităţi = arta. Ar avea vreun rost să ne întrebăm în cazul celui dint i ce folos i-a adus filosofiaA Am putea spune că lectura şi încercarea de a răspunde în felul său la anumite întrebări nu i-au adus celuilalt niciun folosA C KAE2A>9A #IE2@2#I9I -e )apt. X citiţi cu atenţie te.iste% Există. 5loso5a spore$te mult cunoa$terea noastră despre ce pot 5 acestea! alungă dogmatismul oarecum arogant al acelora care nu au călătorit in regiunea îndoielii eliberatoare $i menţine vie capacitatea noastră de a ne mira. dar încerc nd să înţeleagă modul în care sunt formulate şi abordate problemele şi. pe de altă parte. Dicţionar Iasset. Vose 2rtega S &!::?-!HFF( / filosof spaniol.8 care palpită 2n ad4ncul ultim al oricărei re"ectii omeneşti. mai mult dec t at t. pe de o parte. valoarea 5loso5ei trebuie căutată în mare măsură tocmai în incerti" tudinea ei% Omul care nu a învăţat nici un dram de 6loso/e trece prin viaţă încătu$at în pre+udecătile derivate din simţul comun. industriale.primaţi apoi un punct de vedere comun asupra rostului şi valorii filosofiei. iar posibilitătile ne)a" miliare sunt respinse cu dispreţ% -impotrivă. $i săv rşeşte faptele tale după aceste principii4 &9pictet(. îndeletnicirile agricole. viaţa poli" tică 6 sunt oarecum secundare $i derivate. diminuea#ă sentimentul nostru de certitudine cu privire la ce sunt lucrurile. în schimb. prin de5niţie. indic nd premisele şi consecinţele sale" 36u te declara pretutindeni filosof şi nu flecari întruna.e <r-p * 2rganizati-vă în grupe de patru-cinci elevi.)iloso)ic $i viaţă $u alte cuvinte.

să izolez o problemă. cu boala şi cu vindecarea. un ve-icul care te poartă către alte 3zări şi etape4 şi te aşază în vecinătatea cunoaşterii în general / morală. 5ocmai de aceea. vr nd-nevr nd. reuşeşti să faci faţă multor probleme cu care te confrunţi în viaţa de zi cu zi. @pre deosebire de alte discipline. să iau pulsul cunoştinţelor mele. încotro se duce.istenţei umane dintotdeauna.urnalul meu din clasa a XII-a. două mă preocupă în mod deosebit la ce mi/a #olosit studierea Gloso"ei şi.. şi de o problematică anume. cu sacrificiul şi cu încrederea. ştiinţă. filosofia mai degrabă pune întrebări dec t oferă răspunsuri. 0rin filosofie. un . $u filosofia şi prin filosofie eşti în lume / nu ca simplu spectator.iv. @unt ultimele pagini din . în g ndire şi apoi în practică. la ce o să 2mi #olosească de acum 2nain/ te1 $u alte cuvinte. contează să-ţi e.uns la concluzia că nu este important să acumulezi canti/ tativ informaţii. în care am încercat. înţelegem că mai departe tot asta o să facem. Ui acum mă întreb" am terminat cu filosofiaA A fost doar o materie de studiu. 9ste o invitaţie desc-isă spre g ndire şi cunoaştere+ nu eşti g-idat pe un drum pavat cu certitu-dini. să analizez cum mă raportez la ceea ce mi se cere să învăţ. să o analizez pro şi contra.utorul căreia. orientată spre concret. artă. 9şti liber să pui întrebări şi să găseşti răspunsuri. Am învăţat deci să g ndesc. Ui atunci. riscă să răm nă simple concepte. 1e c nd e. un conţinut înc-is în paginile unui manual pe care îl păstrez din comoditate sau nu îl păstrez delocA $red că nu. religie. de fapt am înţeles că facem filosofie fără să ştim. iar această realitate / şi aici este toată frumuseţea demersului / nu este numai realitatea prezentului în care trăieşti. să văd e.ung nd şi la filosofie.oacă rolul cu responsabilitate. $onceptele. filosofia oferă şi o modalitate de a învăţa să g ndeşti organizat şi logic+ este o gimnastică a minţii. cu rele. golite de conţinut şi.V)>6AE 19 U$2AEA. oamenii care se întreabă sunt alţii. Acum. inutile. o studiem la şcoală /.istenţei lui pe păm nt întrebările sunt aceleaşi. o lume aflată sub stăp nirea lui 3ic etnunc &aici şi acum(A $red că da.plicaţii.istă nu se poate. dar ca un actor care îşi . are vreun rost să te ocupi de filosofie în această lume plină de tentaţii de tot felul. dacă nu sunt aplicate refle. cu bune. suntem contemporani cu întreaga istorie. Ui aşa am a. #ilosofia te pune la treabă. Iar c nd ştim acest lucru / bunăoară. cu prietenia şi cu trădarea. #ilosofia ne aduce pe toţi în familia acelor minţi desc-ise pentru care nu e. în final. amintindu-ţi că.. #ilosofia nu este o înc-idere într-un perimetru delimitat strict de un limba. lăs nd în urmă comoditatea asimilării unor lucruri gata rezolvate. Ui aceasta pentru că. politică.act unde mă aflu în procesul cunoaşterii. cu a. Iar calea prin care demersul filosofic coboară conceptul în viaţă este una specială" este calea interogaţiei. bilanţul se impune de la sine şi astfel am trecut în revistă fiecare materie. de unde vine.erciţi rolul de #iinţă cu$etătoare. indiferent de natura lor. dezvolt ndu-mi propria argumentaţie. a. Iar dintre acestea. 9ste mai degrabă o desc-idere. ci să le foloseşti calitativ. mai ales. să conteşti sau să accepţi. la final.urnal de şcoală. în primul r nd. dar g ndindu-mă la această disciplină. care este rostul e. dacă te obişnuieşti. pe parcursul unui an. omul s-a întrebat cine este. dincolo de stricta acumulare de cunoştinţe. să fii critic sau permisiv. cu un set de concepte care îţi ordonează realitatea cumva tematic. ci ţi se oferă posibilitatea să îţi construieşti propriul drum. ci realitatea e. 6e confruntam cu viaţa şi cu moartea.istă. spre realizări imediate. #ilosofia vine. îmi trec acum prin minte mai degrabă întrebări dec t e. 6u ştiu de ce. cu iubirea şi cu suferinţa.ungem să ne întrebăm" . a.

ima Cunoaşte/te pe tine 2nsuti1 !. ca individ. de asemenea că. filosofia în toate aceste situaţiiA Ea ce mă a. la r ndul tău. Apoi. . indiferent dacă aceasta vizează oameni. să susţin un e. Mai cred. puncte de vedere. ştiu că reuşesc mai ales aceia care nu iubesc succesul. pentru că numai astfel poţi să fii. logic. şi anume acela de a putea să decidă în legătură cu opţiunile sale+ să aleagă. iar victoria este pentru cei care cred în ea. să îmi aleg partenerul de viaţă. astfel înc t nu voi alege doar ca să aleg. opţiuni profesionale sau de viaţă. fie prin afirmaţie. ştiind că e.amen spre a-mi continua studiile. av nd mai multă încredere în mine şi în capacitatea mea de . pentru că descoperirea de sine durează întreaga viaţă /. alcătuieşte un eseu în care să e. ci lupta in sine. filosoficA Intervenţia concretă apare în momentul în care studiez alegerea în sine. un t năr primeşte un a. creator.udecată. >ăspunde la următoarele întrebări" a( $e înseamnă pentru tine #ilosoăa1 1ar a "loso#a1 b( 9. la un moment dat. stări de fapt. indic nd premisele şi consecinţele sale" ..uta în alegerea unei cariere în viaţăA d( $um înţelegi să aplici concret ma. Ar trebui numai să desc-idem oc-ii şi să privim" dar aceasta este foarte greu4 &Eucian %laga(. am urmat dictonul cunoaşte/te pe tine 2nsuţi şi acum ştiu despre mine mai multe / evident nu tot. ci voi g ndi nuanţat c t mai multe aspecte ale problemei în cauză. orientări.istă o strategie de a pune întrebări corecte pentru a obţine cele mai bune răspunsuri.istă vreo legătură între filosofie şi viaţa de zi cu ziA c( $rezi că filosofia te poate a. cred că mă aflu pe drumul cel bun.Adevărurile mari sunt poate aşa de aproape şi de imediate. după ce a parcurs drumul prin reperele filosofiei / g nditori. concret. 1a. Asta înseamnă a #tioso#a. Analizează structura argumentativă a următorului punct de vedere. Am învăţat să îmi pun întrebări. înc t numai de aceea nu le găsim. %unăoară. în sensul bun al termenului. să mă implic în a. într-adevăr. să îţi aduci şi tu umila contribuţie la creaţie. calea pe care o va urma în viaţă.ercit dreptul la vot. 0un în aplicare toate aceste metode atunci c nd mă confrunt cu o problemă. Am învăţat să g ndesc critic. viaţa este o luptă. 0e acest drum desc-is. )nde intervine.Filoso#ie şi viaţă de ceA Ui de aici se nasc alte şi alte întrebări. am să descopăr că viaţa nu are niciun înţeles. Ui dacă. ?. ei bine. .t.primi un punct de vedere personal privitor la importanţa filosofiei în viaţa ta. în profesie+ să cunoască mai bine oamenii+ să se raporteze mai atent şi corect la situaţiile în care îl va pune viaţa. în cunoştinţă de cauză. Analizez pro şi contra fiecare opţiune în parte şi o aleg pe cea mai avanta. ci trebuie să mi se potrivească mie.ută faptul că sunt familiarizat cu demersul refle. Ui dacă. Utiu acum să mă apropii de o problemă fie prin negaţie. a. Aplicaţii 0ornind de la acest te.ungi să ştii că nu ştii şi te bucuri că este aşa. după un an în care am studiat filosofia. să îmi e. nu-mi va răm ne altceva de făcut dec t să încep să îi dau eu acest înţeles. fiindcă le căutăm.utor la care poate nu se aştepta. mă g ndesc la faptul că toţi suntem puşi în situaţia de a lua decizii şi de a face alegeri în situaţii concrete" trebuie să mă decid spre o anumită carieră.utorarea altor oameni şi tot aşa. astfel înc t alegerea nu trebuie să fie valabilă în general.oasă. aşa cum spunea %laga. în mod superficial. concepţii /.iv.

Hecapitulare

#IE2@2#I A

PLAN DE IDE

L #e este &iloso&ia3 C determinarea conceptului de filosofie C naşterea filosofiei C importanţa Fcolii din Milet C paradigmele filosofice" X ontologică+ mentalistă+ lingvistică. ((. Stiluri şi =enuri &iloso&ice C sintetic-analitic C tipuri de filosofie" vizionar-constructive şi analitic-critice &Eucian %laga( C filosofia ca speculaţie ultimă / filosofia ca reflecţie liberă &Mircea #lonta(. (((. %iloso&ia ca iu*ire +e Î,-ele#ciu,e @ocrate" C natura daimonică.a iubirii de înţelepciune C situarea iubitorului de înţelepciune între înţelepţi şi ne-înţelepţi 0laton" C natura divină a filosofiei" pe c t este posibil firii omeneşti, filosoful este în posesia înţelepciunii C filosofia ca artă a răsucirii C finalitatea filosofiei" X îndrumarea şi conducerea cetăţii X pregătirea pentru alegerea celei mai bune vieţi. (C. Meta&iDica O&iloso&ia "rimăK C conceptul de filosofie primă C dimensiunile aristotelice ale metafizicii C obiectul metafizicii" Fiinţa ca Fiinţă C determinarea naturii filosofiei ca ştiinţă+ trăsăturile filosofului. C. %iloso&ia ca teolo=ie C problema raportului dintre raţiune şi credinţă C natura teologiei filosofice şi a teologiei revelate &5oma dOAWuino(. KI. %iloso&ia transcen'entalăG criticismul Aantian C natura problemelor metafizicii C rezultatul folosirii dogmatice a raţiunii pentru soluţionarea acestor probleme C necesitatea unui tri-unal al raţiunii0 utilitatea acestuia C importanţa cunoaşterii a priori pentru asigurarea posibilităţii metafizicii C rolul revoluţiei copernicane C întemeierea metafizicii ca filosofie critică sau analiză transcendentală. C(L %orma a'ecvată 'iscursului &iloso&ic C conceptul de sistem "loso"c C filosofia ca formă de confesiune &#riedric- 6ietzsc-e( C filosofia ca formă de analiză sau terapie mentală &Eud\ig Rittgenstein( X originea problemelor filosofice X 3soluţionarea4 acestora prin analiza modului în care sunt utilizate cuvintele limba.ului comun+ iluminarea. C(,. %iloso&ie şi viaţă C valoarea filosofiei C rolul filosofiei pentru viaţă.

Evaluare E $aracterizează concepţia unui filosof despre filosofie şi stilul specific acestuia. ;. Analizează semnificaţia filosofică a următorului te,t 3#ilosoful ştie că nu va fi niciodată întru totul ceea ce doreşte, asemenea creştinului care ştie că niciodată nu va fi deplin creştin, întruc t numai Bristos este astfel4 &@oren MierTegaard(. ?. 9,istă filosofi pentru care etica reprezintă filosofia primă, de la care pornesc toate interogaţiile metafizice sau religioase. 9laborează şi argumentează un posibil răspuns al lui Aristotel faţă de o asemenea aserţiune. <. Argumentează pro sau contra" 1eterminarea conceptului de filosofie este o problemă filosofică. F. Analizează comparativ concepţia lui 0laton despre filosofie ca artă a răsucirii şi soluţia Tantiană la problema posibilităţii metafizicii 7revoluţia copemican48. 8. 9laborează un minieseu în care să abordezi, in contextul ,ilelor noastre, ideea lui 0laton potrivit căreia filosofii trebuie să conducă. G. Analizează comparativ modul în care este abordată problema raportului dintre raţiune şi credinţă de către @f. Augustin şi 5oma dOAWuino. :. $u referire la sculptura reprodusă în imaginea din această pagină, identifică cele patru tipuri de cauze descrise de Aristotel. H. Analizează semnificaţia următoarei anecdote" Ana,agoras, fiind întrebat de cineva pentru ce se dezinteresează de problemele patriei, răspunse" ,Ai gri.ă, omuleD4. Ui arătă cu m na cerul. !=. 1etermină semnificaţia filosofică a următorului te,t" 3In întrecerea care este filosofia c ştigă cel care poate să alerge mai încet. @au cel care a.unge ultimul la ţintă.4 &Eud\ig Rittgenstein(. !!. 9laborează un minieseu plec nd de la următoarea observaţie" Mulţi g nditori me dievali au considerat că operele filosofilor antici reprezintă în fapt doar punctul de plecare al căutării lui 1umnezeu, respectiv c religia întemeiată pe revelaţia divină poate rezolva mai bine problemele filosofice dec t... filosofia. !;. Arată într-un eseu dacă şi în ce măsu ră filosofia te poate a.uta în rezolvarea unor probleme de viaţă. !?. $iteşte cu atenţie următorul te,t" 36u-! vom apăra oare cum trebuie, zic nd că el, cel cu adevărat iubitor de înţelepciune, ar fi menit din fire a-şi croi un drum către ceeace-este şi că el nu poate răm ne acolo unde lucrurile apar, din perspectiva opiniei, multi ple, fiecare în parteA $i am zice că el merge înainte şi nici n-ar slăbi şi nici n-ar conteni cu iubirea sa, înainte de a atinge natura fiecărui lucru-care-este, în felul în care se cuvine sufletului să se atingă de aşa ceva / se cuvi ne celui înrudit / natură de care, apropiindu-se şi unindu-se, în fapt, cu ceea-ce-este, zămislind spirit şi adevăr, ar cunoaşte, ar trăi cu adevărat &...(4 7Hepu-lica, <H= b(. $omentează te,tul, av nd în vedere următoarele cerinţe" a( identificarea problemei pe care o abordează+ b( identificarea şi prezentarea soluţiei pe care o susţine autorul+ c( identificarea şi analiza argumentului prezentat în te,t+ d( indicarea şi caracterizarea unei concepţii alternative în legătură cu problema respectivă+ e( analiza comparativă a celor două concepţii+ f( prezentarea şi argumentarea unui punct de vedere personal.

Auguste >odin &!:<=-!H!G(, G4nditoru l

I S C I P L I N A R I T AT E
#IE2@2f I9 UI @0I>I5)AEI5A59
ARAAMM26A 9ste unul dintre 0ărinţii 7a?a8 care au trăit în primele secole ale erei noastre, ale căror învăţături şi e,perienţe sunt cuprinse în Patericul e$iptean, culegere fundamentală pentru spiritualitatea ortodo,ă. @finţii 0ărinţi au apreciat întotdeauna simplitatea şi puterea apo#te$melor &scurte învăţături, menite să-! îndrume pe cel care solicita un sfat du-ovnicesc, pentru îndrumarea minţii şi a vieţii(. ARA AMM26A, 2nvăţături du3ovniceşti
* @e spune despre copaci că, atunci c nd se clatină de v nturi, se ad ncesc şi se înalţă mai mult Ea fel se înt mplă şi cu drepţii. * $ine cercetează cu g ndul său, înainte de a se cunoaşte pe sine, cum au fost scrise diferitele te,te, acesta are curiozitatea în inima sa şi este prizonier înfricoşat al acestei patimi a lui. * Ia aminte la cuvintele tale ca să ai în cinste pe aproapele tău. * 1orinţa de slava oamenilor naşte minciuna, în timp ce depărtarea smerită de ea sporeşte frica dumnezeiască înlăuntrul inimii. * @implitatea şi micşorarea noastră curăţă inima de păcat. * $ine se poartă cu viclenie faţă de fratele său nu se va izbăvi de întristări. * 6u te purta cu viclenie cu nimeni, ca să nu-ţi pierzi ostenelile tale. * $ei care vor să dob ndească virtuţile nu-şi pierd cura.ul în căderi, ci continuă lupta cu r vnă. * $ei care se luptă cu c-ibzuială se încon.oară, ca şi cu un zid, cu fuga de .udecarea aproapelui. Iar cei care .udecă surpă în mod nec-ibzuit zidul acesta * Inima împietrită naşte urgie. * 0ierzania sufletului este dragostea de cele lumeşti, în timp ce îndreptarea este liniştea c-ibzuită. * Atenţia de a nu răni conştiinţa aproapelui naşte smerenia. * 1ragostea faţă de 1umnezeu eliberează sufletul, în timp ce lipsa fricii de 1umnezeu îl înrobeşte. * Vertfa voinţei tale pentru aproapele dovedeşte că mintea ta cunoaşte virtuţile, în timp ce stăruinţa în ea, împotriva aproapelui, dovedeşte că nu le cunoaşte. * K rful virtuţilor este dragostea, iar v rful relelor este îndreptăţirea de sine. * înainte de fiecare faptă a ta, să te g ndeşti, zilnic, unde te afli şi unde va trebui să mergi după moarte. Astfel nu vei fi nepăsător de sufletul tău în nici o zi. * 2mul cu discernăm nt, după ce va aduna şi va cerceta toate, va încerca să c ştige foloasele şi să depărteze cele vătămătoare.

Muntele At-os &Irecia(, unul dintre cele mai cunoscute locuri ale spiritualităţii ortodo,e.

Aplicaţii
Analizează stilul şi limba.ul 2nvăţăturilor du3ovniceşti comparativ cu acelea ale filosofiei şi arată dacă aceasta din urmă poate fi înţeleasă drept o îndrumare pentru viaţă. Argumentează pro sau contra" $a iubire de înţelepciune, filosofia nu poate ignora spiritualitatea mistică.

opuşi. dreptate procedurală> * identific nd conceptele filosofice dintr-un te.t.tul+ determinarea structurii argumentative a te.ta"ele e5erciţiului> X citirea atentă a te.t+ X analiza comparativă+ .ului conceptual+ * apoi vom putea face paşii următori" X identificarea şi formularea clară a ideilor te. corelativi+ X inventarierea acestora+ X definirea şi conte. . A*AL(JA ).t+ identificarea ideilor principale ale te.ta"ele reDolvării e5erciţiului> identificarea şi gruparea conceptelor şi determinarea sensului în care sunt folosite acestea în te.rilo$ia cunoaşterii8.tului &premise-concluzii(+ identificarea unor teze ale altor filosofi 2n le$ătură cu aceleaşi teme sau pro-leme şi compararea acestora+ .tului. a consecinţelor e.emplu" Indentifică şi interpretează sensul conceptelor 30un nd problema lumii sau a existentei in totalitatea sa. #iinţă 2n sine. 9.tului şi stabilirea relaţiilor dintre acestea+ identificarea temei7temelor pe care le abordează te.tului+ X corelarea sensurilor şi semnificaţiilor acestora+ * analiza conceptuală este prima condiţie a oricărui demers filosofic" X analiza de te.primă realitatea la care se referă sub forma unui cuv nt sau a unei e. morală. .a ei.plicite sau implicite şi relevarea corelaţiilor semnificative dintre idei.0 * demers care presupune identificarea ideilor. facem primul pas în descifrarea ideilor.P UALW * concept filosofic / termen care e. scop X natură umană. a argumentelor. dacă este dominată de cau.erciţiu" E >elevă sensul filosofic al conceptelor de mai sus.tul şi a soluţiilor propuse+ 3aşezarea4 ideilor într-o sc-emă care să reflecte c t mai fidel te. . dob ndim abiutatea folosirii limba. etimologie(+ X identificarea unor termeni apropiaţi.4 &Eucian %laga. * * * * * * * .tului în ansamblu+ * totodată putem înţelege sensul ideilor sau al problemelor puse în discuţie+ * astfel.presii" X om. . dacă în esenţă este una sau plurală.tului+ X identificarea conceptelor &sens.tualizarea lor+ X recitirea decodificată a te.alitate sau de #ina/ litate. filosoful se întreabă care este su-stanţa ei sau cau. dreptate. 9. respectiv a te. virtute. $aracterizează conceptul de substanţă şi apoi pune-! în relaţie cu afirmaţia" 32rice su-stanţă apare ca ceva strict determinat4.tul+ identificarea problemelor7întrebărilor la care răspunde te..Anexe A*AL(JA#O*#. X eseul filosofic+ X disertaţia filosofică etc. dacă este sau numai pare a fi etc.

tul problematic+ W în cuprins+ .S. @tabileşte ideile principale. adecvat temei. 9. e. nu va fi nici picior. cu o structură clară+ X în introducere. . *u este in'icat să confunzi eseul filosofic cu cel literarD să citezi pasa. 9. Identifică conceptele.se face un bilanţ refle.UL %(LOSO%(# este încercarea de a dezbate o problemă filosofică într-o manieră creativă+ poate fi realizat pornind de la un concept 7sensul vieţii. nici m nă. .se e. conceptele. Politica8.(.. eventual se descifrează sensul acesteia.iste mai înainte de organe+ şi suprim ndu-se corpul. 1etermină structura argumentativă a te.. evaluativă+ Q analiza importanţei temei.primarea altor puncte de vedere+ . condiţia umană etc. -ine%rău etc.e lungi &din manual.. a semnificaţiei te. de la termeni corelativi 7destin%li-ertate.se e. #iinţă%devenire.conţinuturile trebuie să fie legate între ele în mod coerent+ X în înc-eiere" .se recomandă argumentarea punctelor de vedere susţinute+ . a originalităţii.iv prin identificarea unor rezultate &concluzii( generale+ acestea trebuie să fie 3desc-ise4.se formulează clar tema7problema7subiectul eseului+ .plică pe scurt cerinţa.Anexe Q raportarea critică. Re=uli =enerale> identifică şi decodifică termenii. aşa că dacă nu mai sunt aceleaşi. cu sensuri impropriiD să abuzezi de e.presiile filosofice+ identifică tema7problema propusă+ stabileşte ideea7ideile principale ale eseului+ elaborează un plan de idei coerent.primi ca şi cum punctele tale de vedere sunt singurele corecteD . premise(.tului &teză7concluzie. se încadrează problema în conte. .tului din perspectivă istorică etc+ Q elaborarea unui punct de vedere personal şi argumentarea acestuia. >eformuiează argumentul în cuvintele tale. ci doar acelaşi nume4 &Aristotel.( căci fiind stricată va fi tot m nă &însă numai cu numele( căci toate lucrurile se determină prin menirea şi puterea de a împlini acea menire.emplu" 3Ui este clar că din natură statul este anterior familiei şi fiecăruia dintre noi+ căci corpul trebuie să e.empleD să nu indici autorul sau7şi lucrarea din care ai citatD să te e.presii vagiD să utilizezi conceptele filosofice în conte.primă un punct de vedere personal.se poate reformula pe scurt cerinţa+ . să permită e.(.erciţiu" !.te neadecvate. nu se poate zice că au aceeaşi fire.fiecare conţinut relevă o idee bine conturată şi formulată clar+ . dec t cu numele &. comentarii(D să foloseşti termeni sau e.subiectul se tratează progresiv. de la o afirmaţie 79Omul este măsura tuturor lucrurilor:8 sau de la o interogaţie &1e ce există Ginta mai de$ra-ă dec4t ne#iinţa18. ?. 3din aproape în aproape4+ .

mil / .:#. :ant9 (nunanuel / "crieri moral/politice. 9d.eu. 95A. %ucureşti. !HHH. %ucureşti. !HH<. %ucureşti.o?n / Al doilea tratat despre c4rmuire. Utiinţifică. #lonta. .ica.o?n / Eseu asupra intelectului ome/ Bumanitas. !HH<. !HHG. !HH. 9tienne / FilosoGa 2n Evul Mediu. %ucureşti. A). 9d. 9d. Aristotel / Politica.o?n Stuart / espre li-ertate.===. %ucureşti. 0olirom. 9d. %ucureşti. Institutul . !HHF. 9d. 9d. Rene / Meditaţii meta#i. 9d. / O istorie a GlosoGei $receşti.-6apoca. Bumanitas. %ucureşti. Mar=a9 An'rei / Bntroducere 2n GBosoGa contem/ Bumanitas. GlosoGei naturale. %ucureşti. %ucureşti. !HF8. / Principiile GlosoGei. . privind soarta #inală a universului. %ucureşti.as"ers9 :arl / . !HH:. !H::. %ucureşti. reşti. Hevelaţiile durerii. Bumanitas. !HH<. #ioran9 . 9d. )io=ene Laertios / MUL . 9d. Bumanitas. Bumanitas. %ucureşti. !H:8. #acla.VV$. %ucureşti. 9d. %rie'ric? / incolo de -ine şi de rău. Bumanitas. 0olitică. %ucureşti. 9d. 4ut?rie9 *oica9 #onstantin / evenirea 2ntru Gintă+ 2ncer/ @. 9d. GlosoGe. %ucureşti. .rnst / Eseu despre om. 9d. 1acia. !HH=. 9d. !HH<. %ucureşti. care asupra GlosoGei occidentale.ă de !H8H. 9c-ino. !HH8. 2nvăţături du3ovniceşti.ov. / Fraţii Parama. 9d. %ucureşti. Bpote. !HH?.rilo$ia culturii. 9d.ames9 @i&&iam / Pra$matismul.ice. 9d. *eLton9 (saac / Principiile matematice ale 1ostoievsTi.6ibliogra)ie Aristotel / Meta#i. !HH:. .. 9d. 9d. !HH<.M. $lu.tir=en / *ietDsc?e9 %rie'ric? / Ftiinţa voioasă. . 9d. 5impul. a exista. 9d. !HH<.e mului. )avies9 Paul / 5ltimele trei Manent9 Pierre / Bstoria intelectuală a li-eralis/ minute.-6apoca. !HHH. Bla=a9 Lucian / Bumanitas. !HH<. %ucureşti. Antet. Bumanitas. espre vieţile şi 2nvăţăturile %ucureşti. . %ucureşti. Au=ustin9 :ant9 (nunanuel / Prole$omene la orice metaG/ S&Entul / Con#esiuni.. 9d. . !HH?. Alternative. $-ristiana. IB5I@. %ucureşti. %ucureşti. !H::.. 9d. "crisori despre lo$ica lui Qermes. espre conştiinţa #iloso#ică. 9d. Bla=a9 Lucian / Utiinţifică. 9d. 9d. )escartes9 Rene MUL .ratat de 9d. Iilson. Iri. )escartes9 porană.mil / Bspita de LocAe9 . 9d. nicoma3ică.Bumanitas. 9d. !HH. 5imişoara !HG<. !HH8. %ucureşti. 9d. !HH<. .o?n Stuart / 5tilitarismul. Mircea / Co$nitio.exte GBosoGce. %ucureşti. !HH<. Iri. %ucureşti. %ucureşti. %tirst9 MăriaG rinAs9 . o introducere critică *ietDsc?e9 %rie'ric? / Genealo$ia moralei. ALa Ammona / vurilor. 9d. 9cce 9d. . GBosoGlor. 6emira.ică viitoare care se va putea 2n#ăţişa drept %iblic şi de Misiune al %2>. !HHH. ştiinţă.. Bumanitas. %ucu/ 6acrimi şi s#inţi. $rater. #. 8aReA9 %rie'ric? / rumul către servitute. %ucureşti. !HH?.v'oc?imov9 Paul / reşti. #ioran9 . !HH8. #ioran9 . %ucureşti 8aLAin=9 Ste"?en / 5niversul 2ntr/o coa. Manual de Bumanitas. %ucureşti. 9d. !HHF. . Academiei >0>. *ietDsc?e9 %rie'eric? / Ecce Qomo. Au=ustin / e Ma$istro. %leL9 AntonR / icţionar de Gloso#ie şi lo$ică. 9d. 9d.==<. Utiinţifică şi %ucureşti. . 9d. 6ietzsc-e. ontolo$ie.mil nesc. %ucureşti. umne.icii mora/ %ucureşti. Iaşi. !HH<. !HH!. Bo?m9 )avi' / Plenitudinea lumii şi nucă. %ucureşti. !H8!. Aristotel / Etica :ant9 (nunanuel / Critica raţiunii pure. Bumanitas. %ucureşti.===. %ucu%ucureşti. !HG. Bumanitas. Bumanitas. Utiinţifică şi 9nciclopedică. #assirer9 Bomo. %ucureşti. !HH!. 9E). Eeda. 9d. 9d. !HHF. LocAe9 . 9d. 2n pro-lema cunoaşterii. Bumanitas. 9nciclopedică. 9d. %ucureşti. AII. Cunoaşterea 6ui *ietDsc?e9 %rie'ric? / Amur$ul idolilor. Utiinţifică şi 9nciclopedică. 9d. !HH?. 5eora. Bumanitas. :ant9 (nunanuel / 2ntemeierea meta#i. (i=?tman9 Alan / Eisurile lui Einstein.==.==<. 9d.==!. 9d. . %ucureşti. ordinea ei. 9d. Bumanitas. %ucureşti.. $lu. .

0aralela <F. *oica9 #onstantin / Mat3esis sau -ucuriile simple. !HH8. Ed. . AII. %ucureşti.===. Utiinţifică şi 9nciclopedică. AII. icţionar enciclopedic de GlosoGe. %ucureşti. Rac?els9 . %ucureşti. 9d. Bumanitas. Russell9 Bertran' / Pro-lemele GlosoGei. 0unct. 9d. în Opere. 9d. Pri=o=ine9 (lRal Sten=ers9 (sabe&le / 2ntre eterni/ tate şi timp. curs de -a.. voi. Iaşi. %ucureşti. %ucureşti. %ucureşti. 9d. Rousseau9 . 9d. A. 9d. I. ''' / icţionarul marilor $4nditori politici ai secolului MM. oma 'HABuino / "umma t3eolo$iae. ''' / icţionar de GlosoGa cunoaşterii. Platon / P3aidros. Housseau. 9d. 9d. Platon / . K. %ucureşti. %ucureşti. 5imişoara. *oica9 #onstantin / "entimentul romanesc al #iinţei. Bumanitas. !HH. !HHF. %ucureşti. AQ. 9d. %ucureşti. Bumanitas. . %ucureşti. !HHG. !HH.!!! R Filoso"e. 0olirom. 9d. Bumanitas. %ucureşti. . Utiinţifică şi 9nciclopedică. !HGH. 6emira. !HH8. Satire9 . 'ZZ]. 5rei. Miroiu(. . . 9d. Po""er9 :arl Raimun' / Con. %ucureşti. %ucureşti.Bi-lio$ra#ie *oica9 #onstantin / @urnal de idei. 9d. !HH. Russe)9 Bertran' / Bstoria GlosoGei occidentale. Bumanitas. !H:H. 'Q' / Enciclopedia BlacD?ell a $4ndirii politice. KII. 5rei. !HHF.==8. @itt=enstein9 Lu'Li= / . voi. . @acfues R iscurs asupra ine$a/ Mţi@ dintre oameni. în Filo/ so#ul/re$e1 &coord. %ucureşti. %ucureşti. Platon / Banc3etul. %ucureşti. 9d. !HH=. 'ZZZ.ecturi şi in#irmări. Po""er9 :arl Raimun' / FdosoGe socială şi Glosotia ştiinţei. !H:8. !H:H. Bumanitas. 9d. .==<. %ucureşti. 9d. . 9d. 9d. Utiinţifică. ''' / Enciclopedie de GlosoGe şi ştiinţe umane. 9d. %ucureşti. Po""er9 :arl Raimun' / 6ecţia acestui secol. Platon / Parmenide. Bumanitas. %ucureşti. !H:=.. 9d. 9d.===. . KI. %ucureşti.. 9d. 9d. 9d. Bumanitas. 0unct. #undaţiei $ulturale >om ne. 9d. Bumanitas. în . %ucureşti. Utiinţifică şi 9nciclopedică. !HHH. Bumanitas. 9d. Utiinţifică şi 9nciclopedică. Simensc?R9 ?. . IK. %ucureşti. !HH:. Ftiin#i#ică. 9ditura de Kest. voi. Bumanitas. %ucureşti. Platon / P3aidon.==.ean<Paul/ Fiinţa şi neantul. Utiinţifică şi 9nciclopedică. în Opere.==F. 9d. @itt=enstein9 Lu'Li= / 2nsemnări postume. %ucureşti. Pascal9 Blaise / Cu$etări. . Po""er9 :arl Raimun' / "ocietatea desc3isă şi duşmanii ei. OrLe&l9 4eor=e / Ferma animalelor. 9d. Ca. %ucureşti. 9d.ă.==<. M. *oica9 #onstantin / Modelul cultural european. 9d. !HH. !HGH. !HGH. %ucureşti.==.o?n / reptatea ca ec3itate. Bumanitas. Utiinţifică şi 9nciclopedică. Bucureşti. 5rei. %ucureşti. voi. . %ucureşti.===. !HHG. 9d.?in=er9 8ans / Filoso"a lui 9Ca şi cum:..ratatul despre 2ndreptarea intelectului. !HH.==!. #lonta(. . !HH?.imaios. 9d. 9d. 9d. Ed Ftiinţi#ică. Moldova. 9d.ames / Bntroducere in etică. 9d.. 9d. !HHH.ractatus lo$ico/p3ilo/ sop3icus. Bumanitas. Bucureşti. 9d. Bumanitas. Po""er9 :arl Raimun' / Cunoaşterea şi pro-le/ ma raportului corp/minte. %ucureşti.ean<. %ucureşti. 9d. 5rei. ''' / FdosoGa $reacă p4nă la Platon. S"inoDa9 Baruc? / Etica. !HH?. !HH8.==?. 6emira. Iaşi. Bumanitas.. Culcănescu9 Mircea / imensiunea rom4nească a existenţei. Creşterea cunoaşterii ştiinţi#ice. Alternative. în Opere. AII. 9d. . !HH=.===. %ucureşti..==!. %ucureşti. Vunimea. !HH?. %ucureşti. Ed. 9d. Iaşi. @ean/ Russe)9 Bertran' / Filoso#ii ale puterii. Utiinţifică şi 9nciclopedică. voi. ''' / Ce vor"losoGi.acBues / Contractul social. Utiinţifică şi 9nciclopedică. Platon / Hepu-lica. / 5n dicţionar al 2nţelepciunii. în Opere. Artemis. !HH. !HH!. Cer=eD An'reG 8uiaman9 )enis / Curs de GlosoGe. 'ZG*. %ucureşti. @ltt=enstein9 Lu'Li= / Cercetări #iloso#ice. 9d.. %ucureşti. %ucureşti. 9d. !H::. PErvu9 )ie / Ar3itectura existenţei. S"inoDa9 Baruc? / . ''' / FilosoGa de la A la L. %ucureşti.eorii ale dreptăţii sociale &coord. %ucureşti. !! / 6imitele puterii. RaL&e9 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful