You are on page 1of 50

http://www.990.ro/fi...e-download.html Tuesday, June 04, 2013 T ! "!#$!

T %y $honda &yrne - in'ataturi (ilni)e "e)retul )ontine prin)ipii )lare referitoare la felul in )are iti poti trai 'iata in a)ord )u le*ile naturale ale uni'ersului. #el mai important lu)ru este insa sa +! T$,-"./0 0.$,#T0#,. -u 'ei de'eni stapanul propriei tale 'ieti de)at da)a +! 1!0 T$,-"./-! 0- .$,#T0#,2 1om fa)e impreuna o )alatorie initiati)a )e 'a dura un an de (ile, iar )laritatea, intele*erea si intelep)iunea la )are 'ei a'ea a))es in fie)are (i a anului te 'or a3uta sa e4perimente(i in 'iata ta le*ile )are *u'ernea(a fiinta umana, astfel in)at sa de'ii )u ade'arat stapanul propriei tale 'ieti. 0ti dores) )a %u)uria sa te insoteas)a pretutindeni. $honda &yrne 5iua 1 6a)a doresti sa iti s)him%i rapid 'iata in %ine, s)him%a-ti 'i%ratia *enerala pe )are o emani )u a3utorul re)unostintei. 6a)a iti 'ei fo)ali(a intrea*a ener*ie asupra re)unostintei, in 'iata ta 'or aparea ade'arate mira)ole. 6a)a doresti sa iti s)him%i rapid 'iata in %ine, notea(a in fie)are (i 100 de moti'e pentru )are sa te simti re)unos)ator, pana )and 'ei 'edea )u o)hii li%eri s)him%area. -u te limita insa la a s)rie a)este moti'e. "07T! starea de re)unostinta. .uterea ta salasluieste in "!-T07!-T!+! pe )are le in'estesti in starea de re)unostinta. 5iua 2 "entimentele pe )are le traiesti asta(i atra* e'enimentele pe )are le 'ei e4perimenta maine. ,stfel, *ri3ile atra* noi *ri3i. ,n4ietatea atra*e si mai muta an4ietate. -eferi)irea atra*e neferi)ire. 0nsatisfa)tia atra*e insatisfa)tie. .! 6! ,+T, .,$T!... &u)uria atra*e mai multa %u)urie. 8eri)irea atra*e mai multa feri)ire. .a)ea atra*e pa)e. $e)unostinta atra*e re)unostinta. &unatatea atra*e %unatate. 0u%irea atra*e iu%ire. "ar)ina ta este una launtri)a.6a)a doresti sa s)him%i lumea din 3urul tau, tot )e tre%uie sa fa)i este sa iti s)him%i sentimentele interioare. #e poate fi mai simplu de)at atat9

5iua 3
1

/ni'ersul te )alau(este si )omuni)a )u tine in fie)are se)unda a 'ietii tale. !l rea)tionea(a la *andurile tale si iti ofera un feed%a): nepretuit prin intermediul sentimentelor tale. ,ltfel spus, sentimentele tale repre(inta un instrument de )omuni)are )osmi)a2 "entimentele po(iti'e se tradu) prin: ;,0 .$<#!6,T 8<,$T! &0-!;. #ele ne*ati'e iti atra* atentia )a tre%uie sa iti s)him%i *andurile asupra )arora te fo)ali(e(i. .une-te la unison )u )omuni)area )osmi)a )e iti sta la dispo(itie in fie)are (i. Tu nu esti ni)iodata sin*ur, ni)i ma)ar pentru o sin*ura se)unda. /ni'ersul te insoteste la fie)are pas. !l te )alau(este, dar tre%uie sa il as)ulti2 5iua 4 #auta aspe)tul po(iti' in ori)e situatie, indeose%i in )ele )are par sa fie ne*ati'e. Tot )e atra*em in 'iata noastra ne a3uta sa )restem, )eea )e inseamna )a in ultima instanta este pentru %inele nostru. ")him%area )aii si a dire)tiei in )are )alatoresti ne)esita noi )alitati si puteri, )are )orespund intru totul lu)rurilor marete )are ne asteapta sa le reali(am. 5iua = ;8eri)irea depinde de noi insine; ,$0"T<T!+>3?4-322i.#h.@ 5iua A <riunde te-ai afla si ori)at de difi)ila ar parea sa fie situatia a)tuala, tu te indrepti intotdeauna )atre mai multa maretie. 0ntotdeauna. 5iua B !4ista doua )u'inte )are, atun)i )and sunt rostite, au puterea uluitoare de a-ti s)him%a )omplet 'iata. <ri de )ate ori le 'ei rosti )u sin)eritate, a)este )u'inte iti 'or adu)e o stare de %u)urie si de feri)ire a%soluta. !le 'or )rea ade'arate mira)ole in 'iata ta, anihiland ori)e ne*ati'itate si oferindu-ti o mare a%undenta. 6a)a le 'ei rosti )u sin)eritate si da)a le 'ei simti semnifi)atia profunda, a)este )u'inte 'or pune in mis)are toate fortele /ni'ersului, )are se 'or uni in slu3%a ta. !4ista doar doua )u'inte )are te mai despart de feri)irea pe )are o meriti si de 'iata pe )are o 'ise(i... 0T0 7/+T/7!"#. 5iua ? -oi atra*em intotdeauna in 'iata noastra )ir)umstantele )are )orespund 'i%ratiilor noastre interioare. <ri)e situatie, ori)e persoana si ori)e e'eniment pe )are le atra*em in e4perienta nostra depind de 'i%ratiile pe )are le emitem. Ti-ai putea ima*ina un sistem mai minunat si mai drept de)at a)esta9 1iata ta refle)ta )eea )e e4ista in interiorul tau, iar a)easta realitate launtri)a depinde in intre*ime de tine. 5iua 9
2

Tu esti o fiinta umana mareata si ma*nifi)a. 0ntre miliardele de oameni )are traies) pe a)easta planeta, nu mai e4ista alta la fel )a tine. !4istenta ta este 'itala pentru fun)tionarea /ni'ersului, )a)i tu fa)i parte inte*ranta din a)esta. -imi) din )eea )e e4ista nu ar putea e4ista fara tine2 5iua 10 0ata un e4er)itiu simplu, dar foarte efi)ient, pe )are il poti pra)ti)a (ilni) pentru a te pune la unison )u /ni'ersul si )u le*ea atra)tiei. ,sea(a-te intr-o po(itie )onforta%ila. 6e'ino )onstient de )eea )e simti, apoi rela4ea(ati intre*ul )orp. 6upa )e ai terminat, rela4ea(a-l in)a si mai profund. #ontinua sa te rela4e(i din )e in )e mai profund. $epeta de mai multe ori a)est pro)es de rela4are )orporala, aprofundandu-l din )e in )e mai mult. 6upa )e ai terminat, remar)a diferentele dintre sentimentele tale a)tuale si )ele de la in)eputul pro)esului. ,)um te afli intr-o armonie deplina )u /ni'ersul si )u le*ea atra)tiei2 5iua 11 .erse'erea(a, perse'erea(a, perse'erea(a si 'ei a3un*e astfel intr-un pun)t in )are prin)ipiile "e)retului 'or de'eni o a doua natura pentru tine. 1ei de'eni astfel din )e in )e mai )onstient de )u'intele pe )are le rostes) oamenii, indeose%i de )ele )are des)riu realitatile nedorite de a)estia. 0n plus, 'ei de'eni din )e in )e mai )onstient de )u'intele pe )ar le rostesti tu insuti. #and 'ei a3un*e in a)est pun)t, inseamna )a ai in)eput sa te tre(esti2 0nseamna )a ai in)eput sa de'ii din )e in )e mai )onstient2 5iua 12 Toti oamenii atra* in fie)are moment realitatea pe )are o traies). 6a)a ti se pare )a le*ea nu fun)tionea(a in )a(ul tau pentru )a nu dispui de lu)rurile pe )are ti le doresti, in)ear)a sa intele*i )a le*ea rea)tionea(a e4a)t la lu)rurile pe )are le )eri. Tu atra*i in 'iata ta fie lu)rurile pe )are ti le doresti, fie a%senta lu)rurilor pe )are ti le doresti. <ri)um ar fi, le*ea fun)tionea(a. 5iua 13 ;#ea mai mare re'olutie pe )are o traieste *eneratia noastra este des)operirea faptului )a prin s)him%area atitudinii lor interioare, oamenii isi pot s)him%a 'iata e4terioara.; C0++0,7 J,7!" >1?42-1910@

5iua 14 ,tun)i )and in)epi sa iti pui intre%ari le*ate de 'iata, este semn )a in tine se produ)e o transformare profunda.
3

,de'arul 1ietii este intotdeauna pre(ent, dar numai )ei )are isi pun intre%ari primes) raspunsuri si des)opera a)est ade'ar. #ei )are isi pun intre%ari si aspira )u sin)eritate sa primeas)a raspunsuri la ele atra* in 'iata lor a)este raspunsuri intr-o forma pe )are o pot intele*e. 6e a)eea , da)a doresti sa primesti raspunsuri, tre%uie sa iti pui intre%ari. 5iua 1= 0u%irea este )ea mai mare putere a noastra, aflata intr-o armonie desa'arsita )u le*ea atra)tiei. #u )at iu%im mai mult, )u atat mai mare este puterea noastra. #u )at simtim o iu%ire mai altruista si mai ne)onditionata, )u atat mai uluitoare de'ine puterea noastra. +e*ea atra)tiei mai este numita si le*ea iu%irii, intru)at repre(inta ea insasi un dar al iu%irii pentru umanitate. !a este le*ea )are ne permite sa ne s)him%am 'iata asa )um ne dorim. #u )at 'om iu%i mai mult, )u atat mai mare 'a fi puterea noastra de a ne )rea o 'iata su%lima, traita in %u)urie si armonie. 5iua 1A #um te simti atun)i )and te afli in armonie )u /ni'ersul9 Te simti la fel )a atun)i )and plutesti pe apa. 6a)a esti tensionat si te opui )urentului, te 'ei du)e la fund. 0n s)him%, da)a te a%andone(i in totalitate apei, a)easta te 'a sustine si tu 'ei pluti la suprafata ei. ,)easta este starea pe )are tre%uie sa o )ulti'i si )are te poate pune intr-o armonie deplina )u /ni'ersul. $enunta la ori)e tensiune si in)epe sa plutesti2 5iua 1B .otri'it le*ii atra)tiei, )ea mai %una )ale de a te 'inde)a de o %oala )onsta in a nu te opune ei. 6a)a iei de)i(ia sa o )ontra)are(i intr-un fel sau altul, mintea ta se )on)entrea(a pra)ti) asupra %olii, iar noi atra*em intotdeauna lu)rurile asupra )arora ne )on)entram. ,))epta pres)riptiile medi)ilor , dar fo)ali(ea(a-ti mintea e4)lusi'e asupra starii de sanatate. !mite *anduri de %unastare. $osteste )u'inte )are des)riu starea de %unastare. 0ma*inea(a-ti )a esti perfe)t sanatos. 5iua 1? /nul din )ele mai %une lu)ruri pe )are le poti fa)e da)a doresti sa iti im%unatatesti situatia finan)iara )onsta in a darui 10D din )eea )e )asti*i. ,)est me)anism este )unos)ut su% numele de le*ea spirituala a (e)iuielii si repre(inta )el mai %un lu)ru pe )are il poti fa)e pentru a atra*e mai multi %ani in 'iata ta.

5iua 19 #um se fa)e )a toti )ei )are au masini de %una )alitate le mentin intotdeauna )urate si stralu)itoare, in timp )e )ei )are au masini 'e)hi si u(ate le mentin murdare deoptri'a in e4terior si in interior9
4

6iferenta de atitudine re(ulta din diferenta de apre)iere. ,pre)ierea lu)rurilor pe )are le ai, atra*e dupa sine primirea lu)rurilor pe )are ti le doresti. 6e altfel, a)esta a fost prin)ipiul )are i-a a3utat pe oamenii din prima )ate*orie sa atra*a in 'iata lor masini mai %une. 5iua 20 ;-u in)er)a ni)iodata sa ii s)him%i pe )eilalti oameniE lasa-i sa se s)him%e in mod natural, pentru )a asa isi dores) ei insisiE si isi 'or dori sa se s)him%e atun)i )and 'or 'edea )a tu ai reusit sa te s)him%i in %ine. !ste intr-ade'ar no%il sa ii inspiri pe )eilalti sa se s)him%e in %ine, dar nu poti fa)e a)est lu)ru de)at lasandu-i sa se des)ur)e sin*uri si s)him%andu-te pe tine insuti in %ine.; # $0"T0,- 6.+,$"<- >1?B4-19=4@ #ontrolul "inelui 5iua 21 Te poFi ridi)a deasupra realitGFii #ura3ul este puterea de a fa)e faFG difi)ultGFilor. 1ine din re(er'ele minFii tale )are sunt mult mai puterni)e de)Ht ori)are dintre )ir)umstanFele e4terioare. ,tun)i )Hnd reali(e(i )G eIti mai mare de)Ht pro%lemele tale, )HIti*i )ura3ul ne)esar pentru a depGIi ori)e. <%sta)olele tale JFi 'or pGrea mai mari sau mai mi)i Jn fun)Fie de )Ht de mare sau mi) eIti tu. #ura3ul este )apa)itatea de a )onfrunta )eea )e poate fi ima*inat. KFi dG a%ilitatea de a te ridi)a deasupra realitGFii. Tu eIti mai important de)Ht ori)are din pro%lemele tale. 7a4 "tein*art .". -u fa)e parte din "e)ret, dar am )onsiderat )a este )omplementar. 0n spatele tuturor lu)rurilor )are par ne*ati'e se as)unde )e'a %un. 6a)a am porni de la premisa )a nu e4ista nimi) alt)e'a de)at %inele, )hiar si in situatiile aparent ne*ati'e, a)estea din urma se 'or transforma, refle)tand )on'in*erea noastra. 7a3oritatea oamenilor respin* %inele prin faptul )a se *ra%es) sa eti)hete(e situatiile pe )are le traies) drept rele, dupa )are )on'in*erile lor se transforma in realitate >pentru ei@. 0n /ni'ers nu e4ista nimi) rau. $aul nu este de)at in)apa)itatea noastea de a per)epe in mod limpede lu)rurile, dintr-o perspe)ti'a mai ampla. .a)ea deri'a din )unoasterea faptului )a nu e4ista alt)e'a de)at %inele. 5iua 22 Te afli intr-o relatie de parteneriat )u le*ea atra)tiei, iar a)easta relatie iti permite sa iti )ree(i 'iata pe )are ti-o doresti. Toti oamenii se afla intr-o asemenea relatie de parteneriat )u le*ea atra)tiei si fie)are dintre ei se foloseste de a)easta relatie pentru asi )rea propria 'iataE la fel pro)ede(i si tu. 0n s)him%, tu nu poti folosi le*ea atra)tiei
5

pentru 'iata altei persoane, impotri'a li%erului sau ar%itru.6e altfel, sla'a )erului )a le*ea operea(a in a)est fel. 0n )a( )ontrar, )eilalti oameni ar putea )rea pentru tine o 'iata pe )are nu ti-o doresti. Tu )ree(i prin *andurile si prin sentimentele tale, si nimeni alt)ine'a nu poate emite a)este *anduri in lo)ul tau si nu poate simti in lo)ul tau. 5iua 23 6a)a ai un prieten )are tre)e printr-o situatie *rea, )el mai %un a3utor pe )are i-l poti oferi )onsta in a-ti pastra starea de %una dispo(itie. "entimentele tale ele'ate 'or )ontri%ui la s)him%area in %ine a starii sale de spirit. 0l poti a3uta de asemenea redire)tionand )on'ersatiile )u el si impulsionandu-l sa 'or%eas)a despre )eea )e isi doreste )u ade'arat. 6a)a in)epe din nou sa 'or%eas)a despre lu)rurile pe )are nu si le doreste, )ontinua sa-l *hide(i )u ra%dare )atre o atitudine mai po(iti'a. 1or%este-i )a si )um perioada de in)er)ari difi)ile s-a in)heiat pentru el si su*erea(a-i )a totul s-a re(ol'at )um nu se poate mei %ine. ,tun)i )and 'or%esti )u prietenii tai, )ondu )on'ersatia si a3uta-i astfel sa ramana in armonie )u /ni'ersul. 5iua 24 Tu poti s)him%a )alea pe )are mer*i. ,ltfel spus, poti transforma intuneri)ul in lumina, sau lu)rurile ne*ati'e in lu)ruri po(iti'e. <ri de )ate ori te fo)ali(e(i asupra lu)rurilor po(iti'e, tu atra*i mai multa lumina in 'iata ta, iar lumina elimina in mod natural intuneri)ul. $e)unostinta, iu%irea, *andurile, )u'intele si a)tiunile %une - atra* lumina si risipes) intuneri)ul. /mple-ti 'iata )u lumina po(iti'itatii2 5iua 2= 6a)a 'ei in)epe sa-ti *estione(i in mod deli%erat fre)'enta de 'i%ratie pe )are o emiti >prin *andurile si sentimentele tale@, 'ei des)operi in s)urt timp )a perioadele as)endente alternea(a )u )ele des)endente si )a sari )u usurinta de le o 'i%ratie la alta. ,)easta etapa nu 'a dura insa mult timp , dupa )are 'ei in)epe sa te sta%ili(e(i din )e in )e mai %ine pe o fre)'enta superioara, apoi pe o fre)'enta in)a si mai inalta, si tot asa mai departe. #and ai in'atat sa mer*i , tu ai a'ut ne'oie de pra)ti)a, dar ai reusit2 !4a)t la fel se petre) lu)rurile si a)um.

5iua 2A 6a)a doresti sa iti )ree(i (iua de maine, fa o retrospe)ti'a a (ilei de a(i inainte de )ul)are si fii re)unos)ator pentru toate momentele %une pe )are le-ai trait. 6a)a iti doresti )a anumite lu)ruri sa se fi petre)ut altfel , retraieste filmul e'enimentelor asa )um ti-ai fi dorit sa se petrea)a ele. 0nainte de a adormi, spune-ti: ;1oi dormi profund si ma 'oi tre(i plin de ener*ie. 7aine 'a fi )ea mai frumoasa (i din 'iata mea.;
6

-oapte %una2 5iua 2B ;0deea )a noi si noi posesiuni >indiferent in )e ar )onsta a)estea@ ti-ar putea adu)e in sine mai multa feri)ire sau multumire este *resita. -i)io persoana , ni)iun lo) si ni)iun o%ie)t nu iti poate oferi feri)irea. 0n )el mai %un )a(, ele iti pot oferi prete4tul pentru a te simti feri)it, dar &u)uria 6e a Trai 'ine intotdeauna din interiorul tau.; L!-!10!1! &! $!-6>1??1-19A0@ .uterea ta in'i(i%ila 5iua 2? #and 'ine 'or%s de relatiile amoroase, ma3oritatea oamenilor )red )a isi dores) o persoana anume. 6a)a te *andesti insa mai %ine, iti poti da seama )a tu nu iti doresti )u ade'arat persoana respe)ti'a, )i feri)irea fara de seaman de a fi )u persoana perfe)ta. 6in pa)ate, marea ma3oritate a oamenilor )ontinua sa ii pre)i(e(e uni'ersului #0-! este persoana pe )are si-o dores) in 'iata lor. 6a)a uni'ersal refu(a sa le ofere persoana respe)ti'a, mesa3ul lui este limpede: ;,m 'erifi)at )e se 'a intampla peste 20 de ani si am )onstatat )a a)easta persoana nu iti 'a oferi feri)irea pe )are o meriti.; <are de )e ni se pare )a noi stim mai %ine de)at )el )are 'ede totul dintr-o sin*ura pri'ire9 5iua 29 .laneta .amant si umanitatea au ne'oie de tine. ,u ne'oie de tine si a)esta este moti'ul pentru )are te afli ai)i. 5iua 30 Tu ai )apa)itatea de a porun)i ori)e. 0ata )um le poti porun)i *andurilor ne*ati'e sa te paraseas)a: ;.lea)a2 -u te dores). !u sunt "pirit pur si nu *a(duies) de)at *andurile %une si perfe)te.; -i)iodata nu au fost rostite )u'inte mai pline de ade'ar2

5iua 31 6in )lipa in )are te-ai nas)ut, tu ai a'ut in permanenta alaturi un partener )osmi) )are nu te 'a parasi ni)iodata de-a lun*ul a)tualei 'ieti. ,)est partener )osmi) dispune de )onta)te fantasti)e si de mi3loa)e nelimitate, )u a3utorul )arora iti poate oferi tot )eea )e iti doresti. .entru el, timpul nu repre(inta un o%sta)ol, marimea nu repre(inta o pro%lema, iar spatiul nu e4ista delo). .ra)ti), el poate fa)e a%solut ori)e pentru tine. Tot )ea )e tre%uie sa fa)i tu este sa respe)ti re*ulile 3o)ului )osmi). #ere, apoi )rede )u
7

toata )on'in*erea )a ai primit de3a )e ai )erut. 0ma*inea(a-ti intre*ul /ni'ers #osmi) lu)rand pentru tine2 5iua 32 "tiai )a da)a 'iata ta nu s-ar s)him%a in permanenta, tu nu ai putea e4ista9 0ntre*ul /ni'ers si tot )eea )e e4ista in el se afla intr-un pro)es )ontinuu de s)him%are, pentru )a totul este al)atuit din ener*ie, iar a)easta nu poate e4ista de)at da)a se mis)a in permanenta. 6a)a ener*ia si-ar opri pentru o )lipa mis)area, intre*ul /ni'ers si intrea*a 1iata ar disparea pe lo). 1iata ta este la randul ei al)atuita din ener*ieE de a)eea, ea tre%uie sa se afle intr-o mis)are )ontinua si sa se s)him%e in permanenta. Tu nu poti opri mis)area si s)him%arile 'ietii tale, si ni)i nu ti-ai dori a)est lu)ru. -atura ener*iei )onsta in mis)are, si to)mai a)easta mis)are iti da 1iata. !a determina )resterea 1ietii, dar si )resterea ta. 5iua 33 !mite *anduri %une. $osteste )u'inte ama%ile. ,)tionea(a in %enefi)iul )elorlalti oameni. ,)esti trei pasi iti 'or adu)e mai mult de)at iti poti tu ima*ina 'reodata. 5iua 34 ;Landul se manifesta prin )u'ant. #u'antul se manifesta prin a)tiune. ,)tiunea se transforma in o%isnuinta. <%isnuinta de'ine treptat )ara)ter. 6e a)eea, 'e*hea(a-ti )u )ea mai mare atentie *andurile. /rmareste )a a)estea sa deri'e numai din iu%ire, respe)ti' din *ri3a ta pentru toate fiintele.; &/66 ,>).=A3 - ).4?3i.#h.@ 5iua 3= +e*ea atra)tiei este impersonala. !a operea(a la fel )a un aparat 4ero4. +e*ea foto)opia(a )eea )e *andesti si )eea )e simti in fie)are moment, dupa )are iti trimite foto)opia e4a)ta su% forma 'ietii tale. 6e a)eea, tu iti poti s)him%a e4trem de usor 'iata si lumea in )are traiesti. 6a)a doresti sa s)him%i lumea e4terioara, tot )e tre%uie sa fa)i este sa iti s)him%i *andurile si sentimentele, iar le*ea atra)tiei 'a foto)opia a)esta s)him%are.

5iua 3A 6a)a doresti sa iti s)him%i 'iata in %ine, 'a tre%ui sa iei de)i(ia de a nu mai suferi si de a trai feri)it. "in*ura modalitate prin )are poti fa)e a)est lu)ru )onsta in a lua de)i(ia de a )auta numai lu)ruri pe )are sa le apre)ie(i. 6a)a 'ei in)epe sa te fo)ali(e(i asupra lu)rurilor %une si asupra aspe)telor frumoase ale 'ietii, le*ea atra)tiei 'a rea)tiona trimitand in 'iata ta foto)opia e4a)ta a a)estor *anduri. "i lu)rurile %une 'or in)epe sa apara. ,poi si mai multe lu)ruri, apoi si mai multe...
8

5iua 3B Tu esti li%er sa opte(i pentru tot )eea )e iti doresti. .uterea se afla in mainile tale. Tu esti sin*urul )are poate opta pentru maniera in )are te 'ei folosi de a)easta putere. 6e)i(ia iti apartine. Tu poti opta pentru o 'iata mai feri)ita asta(i sau pentru a amana a)easta feri)ire pentru (iua de maine. #e preferi9 ,le*erea iti apartine. 5iua 3? !ste e4trem de important sa te simti re)unos)ator pentru tot )eea )e e4ista in 'iata ta. 7a3oritatea oamenilor se )on)entrea(a e4)lusi' asupra lu)rurilor pe )are si le dores) )el mai mult, dar uita sa se simta re)unos)atori pentru )elelalte lu)ruri %une din 'iata lor. 8ara re)unostinta nu 'ei putea o%tine nimi) )u a3utorul le*ii atra)tiei, )a)i da)a nu emiti a)easta stare de spirit, re(ulta automat )a o emiti pe )ea )ontrara: de nere)unostinta. 6e a)eea, fii pro-a)ti' si foloseste-te de fre)'enta re)unostintei pentru a primi tot )eea )e iti doresti de la 'iata. 5iua 39 #rearea unui panou )u tot )eea )e iti doresti pentru 'iitor repre(inta un instrument )are te poate a3uta sa iti )ree(i ima*inea mentala a 'ietii pe )are ti-o doresti. <ri de )ate ori 'ei pri'i a)est panou, tu iti 'ei imprima mai adan) in minte ima*inea dorita. #on)entrarea asupra panoului iti 'a stimula simturile si 'a e'o)a in fiinta ta o stare de spirit po(iti'a. 1ei dispune astfel de )ele doua elemente a%solut ne)esare ale pro)esului de )reatie: fo)ali(area mintii si a sentimentelor tale asupra lu)rurilor dorite. ,tun)i )and a)este doua elemente )ooperea(a, puterea lor este de neoprit. 5iua 40 !instein spunea )a timpul nu este de)at o ilu(ie. 6a)a 'ei intele*e si da)a 'ei a))epta a)est lu)ru, iti 'ei da seama )a tot )eea )e iti propui pentru 'iitor e4ista de3a. 6e a)eea, ori de )ate ori note(i in s)ris, ori de )ate ori iti ima*ine(i si ori de )ate ori des)rii )eea )e iti doresti, fa a)este lu)ruri la timpul pre(ent. 0mpre*nea(a-ti mintea, inima si )orpul )u dorintele tale, dar fa a)est lu)ru )a si )um ele s-ar fi implinit de3a, a)um. 5iua 41 -imeni nu este mai indra*it pe lumea asta de)at )el )are usurea(a po'ara altora.; ,-<-07 5iua 42 Tu ai folosit "e)retul toata 'iata ta. .ra)ti), nu a e4istat ni)iun moment in )are nu l-ai apli)at. Tu te folosesti de el deopotri'a atun)i )and iti )ree(i realitatea pe )are ti-o doresti si atun)i )and iti )ree(i realitatea pe )are nu ti-o doresti. Toate persoanele, e'enimentele si )ir)umstantele )are apar - in fie)are (i din 'iata ta - sunt re(ultatul le*ii
9

atra)tiei. 5iua 43 "e)retul 'i(uali(arii )onsta in a mentine in mis)are ima*inea in mintea ta si in a te deplasa la randul tau in interiorul ima*inii. 6a)a 'ei in'ata sa 'i(uali(e(i o ima*ine in mis)are , la fel )a un film, 'ei stapani foarte rapid arta 'i(u(li(arii. 6a)a ima*inea este stati)a, ea este mult mai *reu de retinut in minte. ,tun)i )and 'i(uali(e(i o ima*ine, urmareste )a a)easta sa )ontina )at mai multe mis)ari, astfel in)at mintea ta sa de'ina )apti'ata de ea si sa nu se mai *andeas)a la alt)e'a. 5iua 44 6a)a ti-ai propus sa iti )ree(i in mod intentionat realitatea, )el mai %ine este sa in)epi prin a te fo)ali(a asupra unei sin*ure ima*ini. #u pra)ti)a, 'ei in'ata sa-ti )ontrole(i din )e in )e mai %ine ener*ia, astfel in)at te 'ei putea )on)entra asupra mai multor ima*ini in a)elasi timp. 0ma*inea(a-ti )a mintea ta este o lupa )are fo)ali(ea(a lumina soarelui. 6a)a 'ei fo)ali(a ra(ele soarelui intr-un sin*ur pun)t, tu 'ei aprinde un fo). -u e4ista ni)i o diferenta intre lupa si soare, dupa )um nu e4ista ni)io diferenta intre mintea ta si /ni'ers. 5iua 4= 6a)a te afli a%ia la in)eputul pra)ti)ii prin)ipiilor "e)retului, sfatul meu este sa in)epi prin a lu)ra )u fre)'enta de 'i%ratie pe )are o emiti. 0ntrea%a-te )e anume iti doresti de la 'iata, iar apoi +/#$!,5, )u 'i%ratiile pe )are le emiti. #ontinua sa +/#$!50 si sa iti ridi)i fre)'enta de 'i%ratie prin intermediul *andurilor si sentimentelor tale. $idi)a-ti fre)'enta pana )and a)easta se pune la unison )u )ea a /ni'ersului. 0ti reamintes) )a fre)'enta /ni'ersului este o fre)'enta a %unatatii pure2 5iua 4A 6a)a doresti sa atra*i mai multi %ani in 'iata ta, fa-ti o lista )u toate lu)rurile pe )are iti propui sa le )umperi )u a)esti %ani. 0n)on3oara-te )u ima*ini ale lu)rurilor pe )are doresti sa le )umperi si ima*inea(a-ti )e ai simti da)a ai a'ea a)este lu)ruri )hiar a)um. 0ma*inea(a-ti )a impartasesti a)este lu)ruri )u )ei dra*i si *andeste-te la feri)irea lor. ,sta inseamna sa )ree(i2 5iua 4B -u e4ista o forta a urii. /ra nu este alt)e'a de)at a%senta iu%irii, la fel )um intuneri)ul nu este alt)e'a de)at a%senta luminii. 0n mod similar, sara)ia este a%senta a%undentei, %oala este a%senta starii de sanatate, iar tristetea este a%senta %u)uriei. <ri)e lu)ru ne*ati' repre(inta a%senta unui lu)ru po(iti'. !ste foarte, foarte %ine de stiut a)est lu)ru. 5iua 4? ;")opul 'ietii este autoperfe)tionarea. -oi ne aflam in a)easta lume pentru a reali(a in
10

)e )onsta natura noastra.; <"#,$ C0+6! >1?=4 - 1900 @ .o'estea lui 6orian Lray 5iua 49 8a o pau(a si *andeste-te la tot )e iti ofera (ilni) natura )a sa poti sa traiesti. "i totusi, natura nu iti )ere ni)iodata nimi) in s)him%. ,sta inseamna sa daruiesti )u ade'arat. 5iua =0 -u e4ista ni)io indoiala )a atun)i )and folosesti le*ea atra)tiei pentru %inele tuturor, tu te )one)te(i )u o mare putere. +e*ea iti sta insa la dispo(itie in)lusi' indi'idual, astfel in)at sa iti poti trai )at mai plenar 'iata. ,tun)i )and iti traiesti 'iata la ma4imum, tu ai mai multe de oferit )elor din 3ur. 6a)a suferi si da)a esti trist, tu nu a3uti )u nimi) lumea e4terioara. 0n s)him%, da)a esti feri)it si da)a iti traiesti 'iata la ma4imum, intrea*a lume are de profitat. 5iua =1 6a)a pra)ti)i tot timpul 'i(uali(ari, dar in 'iata ta nu se s)him%a nimi), inseamna )a iti sa%ote(i sin*ur intentia )reatoare printr-o alta modalitate, de )are nu esti )onstient. +a )e te *andesti9 #e )u'inte folosesti9 #e a)tiuni intreprin(i9 6a)a nu esti si*ur unde *resesti, roa*a le*ea atra)tiei sa iti e4pli)e in )e fel te autosa%ote(i, iar a)easta iti 'a arata limpede unde *resesti. 5iua =2 6a)a doresti sa atra*i in 'iata ta apre)ierea )elor din 3ur pentru )eea )e fa)i, in)epe prin a-i apre)ia si prin a-i )omplimenta pe )eilalti. ,tun)i )and )riti)i pe alt)ine'a, )autandu-i nod in papura, )u si*uranta 'ei fi )riti)at la randul tau. 6a)a ii 3ude)i pe )eilalti, 'ei fi 3ude)at. .e de alta parte, da)a ii apre)ie(i pe )ei din 3ur, a)estia te 'or apre)ia la randul lor. .entru a atra*e o )alitate din lumea e4terioara, tre%uie sa in)epi intotdeauna prin a o )ulti'a in tine insuti.

5iua =3 0ntrea*a lume e4terioara si fie)are detaliu pe )are il e4perimente(i intr-o (i iti ilustrea(a perfe)t fre)'enta pe )are o emiti. ,)easta fre)'enta este refle)tata de toate persoanele )are iti ies in )ale, de e'enimentele si de )ir)umstantele prin )are tre)i. 1iata este la fel )a o o*linda. !a nu fa)e de)at sa refle)te 'i%ratia ta interioara. 5iua =4 ,tun)i )and emiti *anduri ne*ati'e despre alt)ine'a, a)este *anduri se intor) la tine multipli)ate. .e de alta parte, nu )ontea(a )ati oameni emit *anduri ne*ati'e referitoare la tineE da)a tu esti feri)it, *andurile lor nu te pot atin*e, intru)at au o fre)'enta de 'i%ratie )omplet diferita. 0n s)him%, da)a emiti *anduri ne*ati'e, a)estea se 'or intoar)e
11

la tine multipli)ate, din )au(a *andurilor similare ale )elor din 3ur. -imeni nu poate adu)e ne*ati'itatea in 'iata ta prin *andurile sale da)a tu nu permiti 'i%ratiei tale sa )o%oare pe a)eeasi fre'enta )u a lor. 5iua == ;-oi emitem tot timpul *anduri, )u o intensitate mai mare sau mai mi)a, dupa )are )ule*em roadele a)estor *anduri. 1i%ratiile *andurilor noastre nu numai )a ne influentea(a pe noi si pe )ei din 3ur, dar ele au si puterea de a atra*e alte *anduri similare, persoane, )ir)umstante si lu)ruri, in)lusi' noro)ul sau *hinionul, in fun)tie de )alitatea *andurilor.; C0++0,7 C,+M!$ ,TM0-"<- >1?A2 - 1932 @ 1i%ratia *andului 5iua =A 6a)a doresti sa e4perimente(i un sentiment profund de re)unostinta, asea(a-te si s)rie o lista )u toate lu)rurile pentru )are te simti re)unos)ator. #ontinua sa s)rii pe a)easta lista pana )and o)hii ti se umplu de la)rimi. <data )u a)este la)rimi, inima iti 'a e4ploda intr-o traire su%lima, )are iti 'a inunda intrea*a fiinta. ,)easta traire este re)unostinta )ea mai profunda. 6a)a ai e4perimentat odata a)est sentiment, 'ei sti sa-l re)ree(i ori)and 'ei dori. 1a tre%ui apoi sa reprodu)i a)est sntiment profund de re)unostinta de )at mai multe ori in fie)are (i. 6a)a 'ei pro)eda astfel, in s)urt timp 'ei de'eni )apa%il sa il simti pra)ti) instantaneu si aproape )ontinuu, inundandu-ti intre*ul )orp. #ontinua sa pra)ti)i pana )and a3un*i la a)easta reli(are. 5iua =B #ere, #rede, .rimeste - a)estia sunt )ei trei pasi simpli prin )are poti )rea in 'iata ta tot )eea )e iti doresti. ,deseori, pasul )el mai difi)il se do'edeste a fi al doilea: )rede. .e de alta parte, el repre(inta pasul )el mai important pe )are il 'ei fa)e 'reodata. #redinta presupune a%senta ori)aror indoieli. !a tre%uie sa fie de ne)lintit, indiferent de )eea )e se intampla in lumea e4terioara. ,tun)i )and 'ei a3un*e sa )ontrole(i )redinta tu iti 'ei )ontrola pra)ti) intre*a 'iata. 5iua =? "tiai )a ori de )ate ori in)er)i sa iti ima*une(i ;)um; se 'a materiali(a dorinta ta, tu te indeparte(i pra)ti) de indeplinirea a)estei dorinte9 ,tun)i )and in)er)i sa iti ima*ine(i ;)um; se 'a materiali(a dorinta ta, tu ii transmiti pra)ti) /ni'ersului mesa3ul )a nu ai a)easta dorinta. 0n a)est )a(, )um ar putea /ni'ersul sa ti-o indeplineas)a9 5iua =9 Tu esti un )entru de transmisie al /ni'ersului. 0n fie)are se)unda, tu emiti si primesti mesa3e pe o anumita fre)'enta. .entru a )rea )eea )e iti doresti, tre%uie sa iti transmiti dorinta fara a intrerupe ni)i o )lipa transmisia. ,)est lu)ru este posi%il numai da)a te )on)entre(i asupra faptului )a dorinta ta s-a manifestat de3a.
12

6a)a te *andesti la faptul )a dorinta ta nu s-a implinit in)a sau in )a(ul in )are )ulti'i indoieli, tu intrerupi automat transmisia. /ni'ersul pierde semnalul emis de tine si primeste un nou semnal, )are iti transmite faptul )a nu mai ai ni)io dorinta. !l iti raspunde apoi fara *res la a)est mesa3, iar tu primesti )eea )e i-ai transmis: ;-u am a)easta dorinta2; 6a)a iti doresti )u ade'arat )e'a, tot )e tre%uie sa fa)i este sa re'ii mereu la fre)'enta o%tinerii lu)rului dorit, iar /ni'ersul ti-l 'a li'ra. 5iua A0 /ni'ersul are mi3loa)e nelimitate de a-ti indeplini toate 'isele. Te asi*ur )a da)a te 'ei )on)entra in interior asupra unui 'is, a)esta se 'a refle)ta in lumea e4terioara printr-o modalitate pe )are nu ti-ai fi ima*inat-o ni)iodata. 6e a)eea, )on)entrea(a-te asupra ima*inilor dorite si lasa /ni'ersul sa-si fa)a trea%a. 5iua A1 #um )re(i )a m-am folosit personal de "e)ret pentru a nu mai a'ea ne'oie de o)helari de )itire9 "implu: am )erut a)est lu)ru, iar apoi m-am 'i(uali(at fara o)helari in diferite situatii. .ri'irea mea a de'enit )lara in numai trei (ile. -i)i nu am o%ser'at )and au tre)ut a)este trei (ile, intru)at ,7 "T0/T in)a din primul moment )a dorinta me s-a implinit. 6a)a as fi fost )onstienta de )ele trei (ile, atun)i as fi o%ser'at )a dorinta mea nu s-a implinit in)a. !u am )re(ut insa )u ade'arat si ,7 "T0/T )a dorinta mea s-a indeplinit. ,m a'ut o )redinta a%soluta. ,s putea spune la fel de %ine )a mi-au tre%uit trei (ile )a sa reali(e( )a 'ederea mea a de'enit limpede sau )a mi-au tre%uit trei (ile pana )and m-am adaptat la noua mea pri'ire, )are nu mai ne)esita o)helari. ,m%ele afirmatii sunt la fel de ade'arate, intru)at ,7 "T0/T in)a de )and am )erut a)est lu)ru )a nu mai a'eam ne'oie de o)helari. -u am a'ut ni)io )lipa ni)i )ea mai mi)a indoiala in a)easta pri'inta. .ornind de la a)easta stare de )unostere, pri'irea mea s-a limpe(it in trei (ile.

5iua A2 ;6a)a du)em o 'iata frumoasa, 'remurile in )are traim ni se par de asemenea %une. 1remurile in )are traim refle)ta )eea )e e4ista in interiorul nostru.; "8,-T/+ ,/L/"T0& 60- 0..< > 3=4 - 430 @ 5iua A3 -oi nu putem atra*e )e'a nou in 'iata noastra da)a nu suntem de3a re)unos)atori pentru )eea )e a'em. 6e fapt, da)a oamenii ar fi in totalitate re)unos)atori pentru )eea )e au, ei nu ar mai tre%ui sa )eara nimi), intru)at totul le-ar fi dat )hiar inainte de a )ere )e'a. ,tat de mare este puterea $e)unostintei... 5iua A4
13

Tot )e tre%uie sa fa)i este sa )eri si sa )re(i. iar apoi sa te pui la unison )u fre)'enta de re)eptie a %unatatii. 0n rest, nu tre%uie sa fa)i nimi). /ni'ersul 'a a'ea *ri3a sa puna in mis)are toate lu)rurile pentru a-ti satisfa)e )ererea, in)lusi' pe tine. ,tun)i )and )eri )e'a si )and )re(i )a 'ei primi )eea )e ai )erut, tu te dai pra)ti) deoparte, astfel in)at /ni'ersul sa iti poata indeplini )ererea. 5iua A= -u-ti fa)e *ri3i in le*atura )u *andurile ne*ati'e si nu in)er)a sa le )ontrole(i. .entru a le )ontra)ara, )el mai %ine este sa emiti (ilni) *anduri po(iti'e. .lantea(a )at mai multe *anduri %une in fie)are (i. in a)est fel, 'ei atra*e )atre tine din )e in )e mai multe *anduri %une, si mai de'reme sau mai tar(iu a)estea le 'or neutrali(a )omplet pe )ele ne*ati'e. 5iua AA 6a)a doresti )a /ni'ersul sa te )ondu)a spre o 'iata mai %una si mai frumoasa, tre%uie sa in)epi prin a pri'i in 3urul tau si prin a apre)ia lu)rurile %une si frumoase de )are te %u)uri de3a. <%ser'a frumusetea din 3urul tau si %u)ura-te de toate %ine)u'antarile din 'iata ta. 0nsatisfa)tia nu te 'a a3uta sa te %u)uri de o 'iata mai frumoasa si mai feri)ita. 6impotri'a, ea 'a atra*e )atre tine noi si noi moti'e de a fi nesatisfa)ut. 0n s)him%, apre)ierea %ine)u'antarilor )are e4ista de3a in 'iata ta 'a atra*e )atre tine noi si noi moti'e de a fi feri)it. $etine: tu esti asemeni unui ma*net2 ,pre)ierea atra*e apre)iere2

5iua AB ,tun)i )and in 'iata noastra se produ)e o s)him%are ener*eti)a ma3ora, adeseori noi o eti)hetam )a fiind ;)e'a rau;, fapt )are atra*e apoi moti'e autenti)e de tristete, durere si suferinta, intru)at ne opunem s)him%arii respe)ti'e. 6in feri)ire, a'em intotdeauna de ales. /ni'ersul )ontine intotdeauna o multitudine de posi%ilitati. 6e a)eea, ori)e s-ar intampla in 'iata noastra, e4ista intotdeauna o portita prin )are putem s)apa de situatia )urenta. 0n ori)e )ir)umstanta si in ori)e moment din 'iata nostra, noi a'em de ales intre doua )ai. /na este %una si )ealalta este rea, insa T/ esti )el )are ale*e )alea pe )are 'ei mer*e in )ontinuare. 5iua A? ,tun)i )and soli)iti feri)ire si o 'iata frumoasa, nu )ere a)est lu)ru numai pentru tine, )i pentru toata lumea. ,tun)i )and soli)iti )e'a mai %un, nu )ere a)est lu)ru numai pentru
14

tine, )i pentru toata lumea. "oli)ita mai multa a%undenta si o stare de sanatate mai %una, dar nu doar pentru tine, )i pentru toata lumea. 0ti poti ima*ina )e s-ar intampla da)a sase miliarde de oameni ar soli)ita a)este lu)ruri in)lusi' pentru tine9 5iua A9 ;6a)a mintea omului de'ine pura, mediul in )are traieste el 'a d'eni, la randul lui, pur.; &/66 , >).=A3 - ).4?3i.#h.@ 5iua B0 6a)a doresti sa intele*i )um poti emite *anduri fara a fi )onstient de a)est lu)ru, opreste-te )hiar a)um din le)tura, in)hide o)hii si in)ear)a sa nu emiti ni)i un *and timp de (e)e se)unde. 6a)a *andurile 'in in )iuda de)i(iei tale de a le opri, 'ei intele*e )a ele inter'in in 'iata ta fara )a tu sa fii )onstient de ele. 6a)a mintea ta refu(a sa te as)ulte si sa isi intrerupa pro)esul *andurilor timp de (e)e se)unde, iti poti ima*ina )ate *anduri in)onstiente iti tre) prin ea intr-o sin*ura (i9 Tu poti s)him%a a)easta situatie si iti poti )ontrola mintea. Tot )e tre%uie sa fa)i in a)est s)op este sa pra)ti)i intreruperea pro)esului *andurilor timp de (e)e se)unde. 0n s)urt timp, 'ei )onstata )a iti 'ei putea intrerupe sirul *andurilor timp de 10 se)unde, apoi timp de 1= se)unde, apoi 30 de se)unde si asa mai departe, pana )and tu 'ei fi a)ela )are 'a de)ide da)a doresti sa emiti 'reun *and sau nu. .a)ea pe )are o 'ei )unoaste atun)i )and 'ei fi stapanul mintii tale este indes)ripti%ila. 0n plus, 'ei a3un*e sa )ontrole(i si le*ea atra)tiei. 0ma*inea(a-ti a)est lu)ru2

5iua B1 6a)a emiti *andul: ;,m ne'oie de %ani;, 'ei )ontinua sa atra*i a)easta 'i%ratie )orespondenta. 6a)a doresti sa iesi din a)est )er) 'i)ios, 'a tre%ui sa *asesti o )ale pentru a fi feri)it ,#/7, pentru a te simti %ine ,#/7 si pentru a te %u)ura ,#/7, )hiar da)a nu ai %ani. .orneste de la premisa )a a)estea sunt sentimentele pe )are le-ai simti da)a ai a'ea %ani. &anii nu adu) feri)irea, dar feri)irea atra*e %anii. 5iua B2 6a)a pana a)um te-ai %u)urat de o e4istenta perfe)ta, in )are totul a de)urs impe)a%il, este putin pro%a%il sa iti doresti sa-ti s)him%i 'iata. 6orinta ar(atoare de a s)him%a lu)rurile din 'iata noastra se naste )a urmare a lu)rurilor aparent ;ne*ati'e; )are se intampla. ,)easta dorinta ar(atoare este la fel )a o fla)ara intensa sau )a un ma*net si este e4traordinar de puterni)a. 8ii re)unos)ator pentru e'enimentele )are au aprins in tine a)esta fla)ara, respe)ti'
15

a)easta dorinta ar(atoare, intru)at a)easta fla)ara a dorintei tale iti 'a da putere si fermitate, si iti 'ei s)him%a 'iata. 5iua B3 8ie)are )u'ant pe )are il rostesti are o anumita fre)'enta. 1i%ratia )are ii )orespunde influentea(a intre*ul /ni'ers )hiar in momentul in )are ai rostit )u'antul. +e*ea atra)tiei rea)tionea(a la a)easta 'i%ratie, de)i impli)it la toate )u'intele tale. ,tun)i )and folosesti )u'inte )u mare impa)t, )um ar fi ;teri%il;, ;so)ant; sau ;ori%il; pentru a des)rie o situatie din 'iata ta, tu ii transmiti /ni'ersului un mesa3 )orespondent, iar le*ea atra)tiei iti adu)e inapoi a)easta 'i%ratie. +e*ea este impersonala si nu fa)e alt)e'a de)at sa rea)tione(e la fre)'enta pe )are o emiti. ,)um intele*i )at de important este sa pre)i(e(i e4a)t )eea )e iti doresti si sa nu mai folosesti )u'inte )u mare impa)t )are des)riu )eea )e nu iti doresti9 5iua B4 <%isnuieste-te sa simti )a ai o%tinut de3a )eea )e iti doresti si )on)entrea(a-te asupra a)estui sentiment. 1ei )onstata )a te simti e4traordinar de %ine. #u )at te 'ei )on)entra mai mult asupra a)estui sentiment, )u atat mai puterni) 'a de'eni el. 1ei in)epe astfel sa simti )a ai o%tinut de3a )eea )e iti doresti. ,tun)i )and 'ei a'ea a)easta per)eptie, le*ea atra)tiei 'a rea)tiona automat. $etine: le*ea nu da *res ni)iodata, de)i nu 'a da *res ni)i in )a(ul tau.

5iua B= 0ti mai amintesti de perioada )opilariei, )and iti ima*inai tot felul de lu)ruri, )at de 'ii erau a)este ima*ini mentale9 !4a)t a)elasi lu)ru tre%uie sa il fa)i si a)um, ori de )ate ori iti doresti )e'a nou in 'iata ta. .retinde in sinea ta )a ai o%tinut de3a )eea )e ti-ai propus. "pre e4emplu, da)a iti doresti noi prieteni, pretinde in sinea ta )a ai )ei mai %uni prieteni din lume. 0n )lipa in )are 'ei in)epe sa traiesti mai mult in ima*inatie, )onsiderand )a ai prieteni minunati si uitand de realitatea a)tuala, 'ei a'ea prieteni minunati. ,)easta formula simpla poate fi apli)ata in )a(ul tuturor dorintelor tale. 5iua BA ;<mul este )eea )e )rede )a este.; ,-T<- #! <1 >1?A0 - 1904 @ Jurnalul lui ,nton #eho' 5iua BB
16

.ro*resul tau in )e pri'este stapanirea le*ii atra)tiei se %a(ea(a pe in'atarea si apoi pra)ti)area a )eea )e fun)tionea(a )el mai %ine pentru tine. 8ie)are noua (i din 'iata ta refle)ta into)mai )e ai *andit pana a)um prin e'enimentele pe )are ti le adu)e in fata. 0ntre*a ta lume este )a un film )are iti arata in)otro te indrepti. Tu nu esti ni)i o )lipa sin*ur, )i primesti in permanenta un feed%a):. 0n'ata sa te folosesti de )aesta. <%ser'a )e ti se intampla si intrea%a-te )um ai atras )atre tine a)easta realitate. #unoaste-te pe tine insuti, si astfel 'ei de'eni un maestru al le*ii atra)tiei. 5iua B? "tarea noastra naturala de spirit este %u)uria. <mul are ne'oie de foarte multa ener*ie pentru a emite *anduri ne*ati'e, pentru a rosti )u'inte ne*ati'e si pentru a se simti mi(era%il. Landurile po(iti'e, )u'intele frumoase si a)tiunile %une repre(inta o )ale infinit mai usoara. /rmea(a a)easta )ale. 5iua B9 0nteleptii din anti)hitate, )are au trait )u mii de ani in urma, ne-au lasat mostenire marele ade'ar referitor la re)unostinta. Toate reli*iile din lume 'or%es) despre importanata a)estui sentiment. Toti inteleptii si toti mantuitorii din lume au insistat in in'ataturile lor asupra re)unostintei. #ele mai marete fiinte umane )are au trait 'reodata pe .amant ne-au ilustrat prin insasi 'iata lor )e inseamna o 'iata traita in re)unostinta. .rin e4emplul lor, ele au de'enit faruri )alau(itoare pentru toate *eneratiile )are au urmat. ,)esta este moti'ul pentru )are !instein o%isnuia sa repete de sute de ori pe (i:;7ultumes)2;

5iua ?0 +e*ea atra)tiei poate fi )omparata )u un aparat 4ero4 )osmi). !a ne ofera ima*inea e4a)ta a *andurilor si a sentimentelor noastre. 6a)a in 'iata ta apar situatii pe )are nu ti le doresti, )u si*uranta emiti *anduri sau sentimente de )are nu esti )onstient. 6e'ino )onstient de sentimentele tale, astfel in)at ori de )ate ori nu te simti %ine sa te poti opri din )eea )e fa)i si sa iti s)him%i a)este sentimente. #um poti fa)e a)est lu)ru9 "implu: *andindu-te la alt)e'a, la )e'a )are te fa)e sa te simti %ine. $etine: este imposi%il sa emiti *anduri %une si sa te simti rau, intru)at sentimentele sunt intotdeauna )onse)inta *andurilor. 5iua ?1 8olosirea efi)ienta a afirmatiilor depinde in totalitate de )redinta ta in ele atun)i )and le rostesti. 6a)a nu )re(i in ele, afirmatiile nu sunt alt)e'a de)at o insiruire de )u'inte lipsite de ori)e putere. #ea )e da putere )u'intelor este )redinta. ,tun)i )and )re(i )u ade'arat in )eea )e spui, tu )ree(i o realitate )orespondenta in 'iata ta.
17

5iua ?2 <ri de )ate ori iti adu)i aminte in )ursul (ilei repeta:;!/ "/-T &/#/$0!.; "pune-o de sute de ori pe (i. "pune-o des. dar spune-o foarte, foarte lent, a))entuand la fel de tare fie)are )u'ant:!/ - "/-T - &/#/$0!. #onstienti(ea(a semnifi)atia )u'intelor atun)i )and le rostesti lent si traieste )at mai plenar sentimentul de %u)urie. ,mplifi)a-ti a)easta traire )u fie)are noua (i din 'iata ta. 0n a)est fel, o 'ei inte*ra din )e in )e mai profund in )onstiinta ta. #and sentimentul de %u)urie interioara 'a a3un*e sa pre'ale(e in 'iata ta indiferent de )ir)umstantele e4terioare, a)este )ir)umstante se 'or s)him%a, mulandu-se dupa a)est sentiment. &u)uria atra*e %u)urie. 5iua ?3 ;8ie)are )u'ant pe )are il folosesti )ontine un *ermen de putere )are )reste si se proie)tea(a in dire)tia indi)ata de )u'ant. 0n ultima instanta, el se de('olta in e4presia lui fi(i)a. "pre e4emplu, sa spunem )a iti doresti sa e4perimente(i stare de %u)urie. $epeta a)est )u'ant in sinea ta, )u perse'erenta si )at mai apasat. $epetarea )u'antului ;%u)urie; 'a de)lansa o 'i%ratie )are 'a tinde sa amplifi)e *ermenul %u)uriei in )onstiinta ta, pana )and iti 'a umple in totalitate )onstiinta. ,)est pro)es nu repre(inta o simpla fante(ie, )i un mare ade'ar.; L!-!10!1! &! $!-6 > 1??1 - 19A0 @ .uterea ta in'i(i%ila

5iua ?4 -otea(a in s)ris toate lu)rurile frumoase pe )are le )unosti despre )ei din 3ur. 8a o lista )at mai e4hausti'a )u toate lu)rurile frumoase pe )are le )unosti despre 'iata ta. <riunde te-ai du)e, fa-le )elor din 3ur )omplimente. +auda tot )e 'e(i. 8ii o ra(a de lumina in 'iata tuturor )elor )u )are te intalnesti si fa-i pe toti sa se %u)ure )a te-au 'a(ut. "pune )at mai des: ;7ultumes)2;. !mite in permanenta *anduri de re)unostinta si de apre)iere si apoi da-le *las. $espira in a)easta atmosfera su%lima. 0n a)est fel, 'iata ta se 'a s)him%a si 'a in)epe sa refle)te starea ta interioara de spirit. 5iua ?= +e*ea atra)tiei este infaili%ila. Toti oamenii primes) de la 'iata )eea )e )er prin *andurile si prin sentimentele lor, )hiar da)a nu toti sunt )onstienti )a )er )eea )e nu isi dores). +e*ea are o frumusete a%soluta, a3utandu-ne sa e4perimentam e4a)t 'iata pe )are o )erem si pe )are o meritam. +e*ea nu se s)him%a ni)iodata. 6e a)eea, noi suntem )ei )are tre%uie sa in'atam )um sa traim in armonie )u ea. ,)easta este prin)ipala sar)ina a tuturor fiintelor umane. 5iua ?A
18

Tu iti poti transforma 'iata intr-un paradis, dar numai dupa transformarea fiintei tale interioare intr-un astfel de paradis. -u e4ista ni)i o alta )ale. Tu esti )au(a, iar 'iata ta este efe)tul. 5iua ?B ,tun)i )and dis)uti )u alt)ine'a despre o pro%lema )u )are se )onfrunta, tu nu il a3uti pe el, ni)i pe tine, deoare)e amandoi adau*ati ener*ie la pro%lema lui. 0n a)est fel, 'eti atra*e amandoi noi si noi pro%leme similare in 'iata 'oastra. .ornind de la a)easta premisa, este foarte important sa 'a fo)ali(ati amandoi asupra lu)rurilor pe )are 'i le doriti de la 'iata. 0n)ura3ea(a-ti prietenul sa dis)ute despre )eea )e isi doreste de la 'iata, nu despre pro%lema lui, )are repre(inta )eea )e nu isi doreste. 6e altfel, insasi aparitia pro%lemei s-a datorat faptului )a s-a *andit la eaE de a)eea, el tre%uie sa intrerupa a)est )er) 'i)ios. 0n'ata-i pe )ei din 3urul tau sa 'or%eas)a numai despre )eea )e isi dores). ,)easta este intotdeauna solutia tuturor pro%lemelor. 5iua ?? Tu nu esti una )u *andurile tale ne*ati'e. -atura ta reala este %una. 6e a)eea, ori de )ate ori iti tre)e prin minte un *and ne*ati', spune-ti in sinea ta: ;,)este *anduri nu imi apartin si nu sunt ale mele. !u sunt %un si nu emit de)at *anduri %une le*ate de mine si de )ei din 3ur.; ,stfel 'ei rosti ade'arul.

5iua ?9 0ata )um poti opri flu4ul *andurilor ne*ati'e: #on)entrea(a-ti mintea asupra inimii. 0nspira profund si )ontinua sa te fo)ali(e(i asupra inimii. "imte iu%irea )are iti inunda inima. ,tun)i )and e4piri, )ontinua sa te fo)ali(e(i asupra inimii tale si asupra iu%irii din ea. $epeta a)est pro)edeu de sapte ori. 6a)a 'ei reali(a )ore)t a)est e4er)itiu, 'ei simti o 'i%ratie )omplet diferita in inima ta si in )orpul tau. Te 'ei simti mai impa)at, mai senin, iar flu4ul *andurilor ne*ati'e se 'a intrerupe de la sine. 5iua 90 ;"in*urul lu)ru asupra )aruia ai puterea de a a)tiona sunt *andurile tale.; $!-! 6!"#,$T!" >1=9A - 1A=0@ 5iua 91 !ste foarte important sa iti amintesti )a realitatea in )are traiesti este )reata de *andurile si sentimentele tale, impreuna )u le*ea atra)tiei, si )a nu le poti separa. ,minteste-ti de asemenea )a fre)'enta *enerata de 'i%ratia pe )are o emiti si )are iti spune )e anume )ree(i in momentul de fata, este data de sentimentele tale. ,sadar, )e simti in momentul de fata9 #re(i )a te-ai putea simti mai %ine9 6a)a da, fa
19

)eea )e este ne)esar pentru a te simti mai %ine. 5iua 92 8oloseste-te de puterea /ni'ersului. 0nainte de a porni la drum )u masina, manifesta-ti intentia de a a'ea parte de un trafi) le3er, de a fi rela4at si feri)it si de a a3un*e la timp la destinatia dorita. #alatorie feri)ita2 5iua 93 < 'iata traita la unison )u le*ea atra)tiei presupune inte*rarea perfe)ta a le*ii s)him%ului )ore)t. ,si*ura-te )a tot )e dai la s)him% in afa)eri si in 'iata ta personala este )at se poate de )ore)t. ,tun)i )and fa)i o afa)ere, ofera intotdeauna mai multa 'aloare in s)him%ul %anilor primiti. 0n 'iata ta personala, daruieste intotdeauna )e'a pentru tot )eea )e primesti. 6e pilda, da)a ai fost spri3init de alte persoane atun)i )and te-ai aflat la ne'oie, nu e(ita sa le oferi spri3inul tau tuturor )elor )are ti-l soli)ita sau )are au ne'oie de el. 0n a)est fel, tu iti oferi pra)ti) spri3inul /ni'ersului, si ori de )ate ori 'ei a'ea ne'oie de spri3in, /ni'ersul te 'a rasplati in a)elasi fel. ,sta inseamna sa traiesti la unison )u le*ea s)him%ului )ore)t, respe)ti' )u le*ea atra)tiei.

5iua 94 1iata ta se afla in mainile tale, dar da)a doresti sa o poti )ontrola, tre%uie sa in'eti mai intai sa iti )ontrole(i *andurile. Toate pro%lemele tale aso)iate )u ese)ul sunt *enerate de teama si de indoiala, sentimente )are arata )a esti in)a *u'ernat de 70-T!, ta. ,)easta a preluat )ontrolul asupra ta, iar tu esti s)la'ul ei si 'i)tima *andurilor tale ne*ati'e ne)ontrolate. +u)rurile sunt )at se paote de simple: preia )ontrolul asupra *andurilor tale si asupra mintii tale. "upra'e*hea(a-ti )u )ea mai mare atentie a)este *anduri, (i dupa (i, se)unda de se)unda. <ri de )ate ori prin minte iti tre)e un *and ne*ati', i(*oneste-l si refu(a sa il a))epti, *andindu-te imediat la un aspe)t po(iti'. !mite din )e in )e mai multe *anduri po(iti'e, si in s)urt timp a)estea iti 'or aparea automat in minte. 5iua 9= 6a)a doresti sa iti linistesti mintea, fa (ilni) urmatorul e4er)itiu: asea(a-te )onforta%il, in)hide o)hii si supra'e*hea(a-ti *andurile. -u le opune re(istenta, doar urmareste-le )um iti tre) prin minte. ,tun)i )and iti pri'esti un *and, a)esta dispare. .ra)ti)a (ilni) a)est e4er)itiu si 'ei de'eni din )e in )e mai efi)ient. 7intea ta 'a de'eni )apa%ila sa ramana *olita de *anduri, la in)eput timp de )in)i se)unde, apoi timp de (e)e se)unde, apoi timp de doua(e)i de se)unde.
20

0ma*inea(a-ti )at de mare 'a fi puterea la )are 'ei a'ea a))es da)a 'ei reusi sa iti )ontrole(i mintea si sa o fa)i sa te as)ulte. 5iua 9A ,minteste-ti intotdeauna )a sentimentele tale nu fa) alt)e'a de)at sa iti monitori(e(e *andurile pentru tine. !le te informea(a in fie)are )lipa, spunandu-ti da)a *andurile pe )are le emiti sunt %une sau nu pentru tine. 6a)a 'ei de'eni din )e in )e mai )onstient de )eea )e simti, 'ei de'eni automat din )e in )e mai )onstient de )eea )e *andesti. "entimentele tale nu sunt alt)e'a de)at mesa3e pe )are ti le adresea(a in permanenta sufletul tau. ,s)ulta-ti sufletul2 5iua 9B ;Totul isi are ori*inea in minte. Tu dispui de3a de )eea )e )auti in lumea e4terioara. -imeni nu poate emite un *and in 'iitor. ,tun)i )and te *andesti la )e'a, tu )ree(i de3a ori*inea a)estui lu)ru.; L!-!10!1! &! $!-6 > 1??1 - 19A0 @ .uterea ta in'i(i%ila

5iua 9? Tu nu esti ni)iodata sin*ur in )eea )e fa)i, de)at da)a te *andesti )a esti sin*ur, *and a%solut infri)osator pentru ori)ine. 6a)a pornesti de la premisa )a puterea intre*ului /ni'ers iti raspunde la fie)are *and, fiind ori)and *ata sa te a3ute sa reali(e(i )eea )e tiai propus, teama ta 'a disparea. Tu dispui astfel de un mare aliat, )are are a))es la toate ener*iile din /ni'ers. -imeni si nimi) nu i se poate opune. Tot )e tre%uie sa fa)i pentru partenerul tau /ni'ersal este sa )re(i. 5iua 99 "tarea noastra naturala de spririt este %u)uria. <ri)e om reali(ea(a instin)ti' a)est lu)ru, intru)at atun)i )and nu e4perimentea(a starea de %u)urie, el se simte rau. 6e 'reme )e starea ta naturala de spirit este %u)uria, ori)e alta stare ne*ati'a de spirit presupune o in'estitie mult mai mare de ener*ie de)at %u)uria, )are este naturala si fireas)a. 5iua 100 < alta modalitate simpla de a te folosi de le*ea atra)tiei in %enefi)iul tau este urmatoarea: 0n fie)are seara, inainte de )ul)are, reaminteste-ti filmul prin)ipalelor e'enimente ale (ilei si fii profund re)unos)ator pentru fie)are din ele.
21

Landeste-te apoi la (iua )are urmea(a si manifesta-ti intentia de a a'ea parte numai de %u)urii, de iu%ire si de lu)ruri %une. 7anifesta-ti intentia de a trai )ea mai frumoasa (i din 'iata ta de pana a)um. #and te tre(esti dimineata, 0-,0-T! de a te da 3os din pat, de)lara-ti din nou intentia de ate %u)ura numai de lu)rurir frumoase in (iua )are in)epe, apoi manifeata-ti re)unostinta )a si )um le-ai fi primit de3a. 5iua 101 #u'antul ;da)a; emite o 'i%ratie foarte puterni)a pe fre)'enta indoielii. #and te *andesti sau 'or%esti despre )eea )e iti doresti s)oate )u'antul ;da)a; din 'o)a%ularul tau. 0n mod e'ident, atun)i )and rostesti )u'antul ;da)a;, tu nu )re(i )a )eea )e iti doresti iti apartine de3a. +e*ea atra)tiei nu iti poate oferi )eea )e iti doresti da)a iti e4primi indoiala rostind )u'antul ;da)a;. 6e a)eea, inlo)uieste intotdeauna a)est )u'ant )u e4presia:;atun)i )and;. 6e pilda:;,tun)i )and a)est lu)ru se 'a intampla;,;,tun)i )and 'oi fa)e a)est lu)ru;,;,tun)i )and 'oi a3un*e a)olo;,;,tun)i )and 'oi a'ea a)est lu)ru;,et). ,T/-#0 #,-6,,T/-#0 #,-6, ,T/-#0 #,-62 5iua 102 0ndiferent da)a esti sau nu )onstient de a)est lu)ru, tu ii transmiti asta(i /ni'ersului o )omanda )are iti 'a fi li'rata in 'iitor. Landurile si sentimentele tale predominante de asta(i 'or )rea automat fre)'enta pe )are se 'a desfasura 'iata ta de maine. 6e a)eea, simte-te )at mai %ine a)um si de-a lun*ul intre*ii (i de asta(u, si astfel 'iitorul tau 'a de'eni ma*nifi). 5iua 103 6a)a doresti sa atra*i feri)irea prin intermediul le*ii atra)tiei, tre%uie sa in)epi prin a fi feri)it )hiar a)um. 8ormula este )at se poate de simpla: feri)irea atra*e feri)ire. 6in pa)ate, oamenii se foloses) de tot felul de prete4te pentru a nu fi feri)iti. .rintre a)este prete4te se numara: datoriile, starea de sanatate, relatiile si tot felul de alte lu)ruri )are ii impiedi)a sa apli)e a)easta formula atat de simpla, )are are insa 'aloare de le*e. <ri)e prete4t ai folosi, da)a nu 'ei in)epe sa te simti feri)it in pofida lui, tu nu 'ei putea atra*e in 'iata ta starea de feri)ire. +e*ea atra)tiei afirma limpede: ;8ii feri)it )hiar a)um, si atata timp )at iti 'ei mentine a)easta stare de spirit, eu 'oi )ontinua sa iti ofer moti'e pentru a fi feri)it.; 5iua 104 ;8iinta umana fa)e parte inte*ranta dintr-un ansam%lu mai mare, pe )are noi il numim /ni'ers. !a este limitata de timp si de spatiu. <mul se e4perimentea(a pe sine, *andurile si sentimentele sale, )a fiind separate de restul /ni'ersului, dar a)easta nu este de)at o ilu(ie opti)a a )onstiintei sale. ,)easta ilu(ie este un fel de in)hisoare in )are traim )u totii si )are ne limitea(a la dorintele noastre personale si la afe)tiunea pentru )ele )ate'a persoane din 3urul nostru. 7isiunea noastra este de a ne eli%era din a)easta in)hisoare prin lar*irea )er)ului )ompasiunii astfel in)at a)esta sa im%ratise(e toate )reaturile 'ii si intre*a natura, in toata splendoarea ei. #hiar da)a nimeni nu poate reali(a in totalitate a)est lu)ru, insasi in)er)area de a-l transpune in pra)ti)a ne
22

)ondu)e la eli%erare si repre(inta un fundament pentru si*uranta nostra interioara.; ,+&!$T !0-"T!0- > 1?B9 - 19== @ 5iua 10= 0n 3urul anilor 1900, !mile #oue >un psiholo* si farma)ist fran)e(@ a )reat o opera de pionierat in domeniul folosirii *andurilor pentru o 'inde)are. .rintre metodele adoptate de el s-a numarat si rostirea (ilni)a a urmatoare afirmatii )u 'aloare de autosu*estie )onstienta: ;0n fie)are (i ma simt din )e in )e mai %ine, in toate felurile )u putinta.;. ,)easta afirmatie este e4trem de efi)ienta, dar nu doar in domeniul sanatatii, )i in toate se*mentele 'ietii. ,tun)i )and apli)i a)easta afirmatie, rosteste-o foarte lent si )u toata )on'in*erea. 8orta pe )are o imprumutam )u'intelor noastre le fa)e pe a)estea sa de'ina puterni)e.

5iua 10A 0ma*inea(a-ti )a ii s)rii /ni'ersului un email prin )are iti e4primi o dorinta. ,tun)i )and )onsideri )a te-ai e4primat sufi)ient de limpede, apesi tasta ;"end;>Trimite@ si stii )a )ererea ta a a3uns in eter. "tii de asemenea )a "er'erul /ni'ersului este un sistem automat )are nu pune ni)i o )lipa la indoiala soli)itarile fa)ute prin email. "ar)ina sa este doar sa implineas)a a)este soli)itari. 6a)a in)epi sa iti fa)i *ri3i si sa te strese(i pentru )a nu ai o%tinut in)a )eea )e ai )erut, a)est lu)ru e)hi'alea(a )u a-i trimite /ni'ersului un alt email prin )are iti anule(i )omanada initiala. "i te mai miri )a nu mai primesti )eea )e ai )erut. 6a)a ai )erut )e'a, porneste de la premisa )a "er'erul /ni'ersului este un sistem automat infaili%il )are nu da ni)iodata *res si asteapata-te )a )ererea ta sa iti fie indeplinita2 5iua 10B 0ata un e4er)itiu )are repre(inta una dintre )ele mai puterni)e apli)atii ale le*ii atra)tiei. !4er)itiul )onsta in a darui nonstop timp de 30 de (ile. 6aruieste in fie)are (i )e'a, timp de 30 de (ile )onse)uti'e. 6aruieste %u)urie, (am%ete, )u'inte ama%ile, iu%ire, apre)iere si )omplimente tuturor oamenilor )u )are ai de-a fa)e, nu doar prietenilor si familiei, )i si strainilor. 1or%este intotdeauna din inima si daruieste tot )e ai mai %un, in fie)are moment al (ilei. ,suma-ti misiunea de a-i fa)e pe toti )ei din 3urul tau sa se simta mai %ine prin *andurile tale %une si prin )u'intele ama%ile. 6a)a 'ei darui tot )e este mai %un in tine, 'ei fi uimit de 'ite(a )u )are darurile tale se
23

'or intoar)e asupra ta. 5iua 10? 6a)a ai inteles in )e )onsta le*ea atra)tiei, 'ei putea des)operi foarte multe lu)ruri le*ate de tine insuti prin simpla as)ultare a *andurilor si a )u'intelor tale. <ri de )ate ori afirmi )e'a )u )ertitudine, )onstienti(ea(a-ti propria )redinta si faptul )a a)easta iti modelea(a pra)ti) 'iata. ,s)ulta )u'intele pe )are le rostesti si da-ti seama )and refle)ta a)estea )eea )e nu-ti doresti. 6e indata )e de'ii )onstient de a)est lu)ru, reformulea(a-ti fra(a si e4prima )eea )e iti doresti de la 'iata. 0n a)est fel, 'ei in'ata foarte multe lu)ruri despre e4perientele tale tre)ute, pe )are ti le-ai )reat sin*ur. .rin s)him%area formularilor tale, tu iti 'ei s)him%a pra)ti) intre*ul )urs al 'iitorului2 5iua 109 "entimentul ne*ati' al de(ama*irii te impiedi)a sa iti implinesti propriile dorinte. .entru a s)him%a de(ama*irea intr-un sentiment po(iti', in)epe sa *andesti altfel: ;,T/-#0 #,-6 dorinta mea se 'a implini, 'oi...; #ompletea(a spatiul ramas li%er )u intentiile tale. ,)est e4er)itiu te poate a3uta enorm sa tre)i de la des)ura3are la )redinta, iar )redinta te 'a )ondu)e a)olo unde iti doresti sa a3un*i.

5iua 110 ;0mi promit... -"a fiu atat de puterni) in)at nimi) sa nu imi mai poata tul%ura pa)ea interioara. -"a nu mai 'or%es) de)at despre sanatate, feri)ire si prosperitate )u toti )ei )are imi ies in )ale. -"a imi a3ut toti prietenii sa )reada )a merita tot )e este mai %un in 'iata. -"a 'ad aspe)tul po(iti' al tuturor lu)rurilor si sa imi transform a)est optimism in relitatea mea personala. -"a ma *andes) numai le )eea )e este %un, sa a)tione( numai pentru )eea )e este %un si sa ma astept sa primes) de le 'iata tot )e este mai %un. -"a ma %u)ur la fel de mult de su))esele altora )um ma %u)ur de propriile su))ese.; # $0"T0,- 6.+,$"<- > 1?B4 - 19=4 @ #re(ul optimistului 5iua 111 ;0mi promit... -"a uit de toate *reselile pe )are le-am )omis in tre)ut si sa nu ma mai *andes) de)at la marile reali(ari ale 'iitorului. -"a imi e4prim tot timpul %u)uria si sa (am%es) tuturor )reaturilor )are imi ies in )ale. -"a ma fo)ali(e( atat de intens asupra im%unatatirii propriei mele fiinte in)at sa nu mai am timp sa ii )riti) pe )eilalti. -"a fiu prea destins pentru a-mi mai fa)e *ri3i, prea mo%il pentru a ma mai ener'a, prea puterni) pentru a ma mai teme si prea feri)it pentru a mai permite in 'iata mea pren(enta ne)a(urilor.
24

-"a ma *andes) la mine insumi numai in termeni po(iti'i si sa pro)lam a)est ade'ar lumii intre*i, nu prin )u'intele mele, )i prin faptele mele marete. -"a traies) )u )redinta )a intre*a lume este de partea mea, atat timp )at imi pastre( )redinta in aspe)tele mele po(iti'e.; # $0"T0,- 6.+,$"<-> 1?B4 - 19=4@ #re(ul optimistului 5iua 112 -i)i o forta e4terioara nu iti poate influenta 'iata da)a nu este alimentata de propriile tale *anduri. #ea mai mare putere salasluieste in tine. 8oloseste-te de a)easta putere si urmareste sa intele*i )a ni)i o alta putere din lume nu este mai mare de)at ea in )eea )e te pri'este. 5iua 113 #um iti poti deturna atentia de la fa)turi atun)i )and in)er)i sa atra*i mai multi %ani in 'iata ta9 0ma*inea(a-ti tot felul de s)enarii in )are platesti a)este fa)turi si in )are te %u)uri de a%undenta. .a)aleste-ti mintea si o)up-o atat de intens )u a)este 3o)uri mentale in)at sa nu mai ai%a timp sa emita *anduri le*ate de lipsuri. Tu esti o fiinta )reatoare. 6e a)eea, *aseste )ea mai )reatoare modalitate de a-ti deturna mintea de la fa)turi, atra*and-o intr-un 3o) mental al a%undentei. 5iua 114 8o)ali(ea(a-te in fie)are (i a saptamanii >sau )el putin o data sau de doua ori@ asupra sentimentului de %u)urie. 8a a)est lu)ru timp de )ate'a minute. 0ma*inea(a-ti )a intrea*a 'iata )are ti-a mai ramas te 'ei %u)ura si )a te 'ei s)alda in a)est sentiment. 6a)a 'ei pro)eda astfel, /ni'ersul 'a mo%ili(a tot felul de persoane, )ir)umstante si e'enimente )are 'or tinde sa adu)a in 'iata ta a)easta %u)urie. !ste *reu sa te simti %u)uros atun)i )and ai pro%leme )u %anii, de sanatate sau relationale >le*ate de prieteni sau de mem%rii familiei@. 6e a)eea, depune )at de des poti putina %u)urie in %an)a /ni'ersului. -i)i o alta in'estitie nu este mai 'aloroasa de)at a)easta. 8ie )a %u)uria sa te insoteas)a pretutindeni2 5iua 11= #ea mai mare putere din lume este iu%irea si )u totii a'em a))es nelimitat la ea. Tu )ata iu%ire le daruiesti (ilni) )elor din 3urul tau9 0n fie)are (i, noi a'em posi%ilitatea de a ne folosi de a)easta putere nelimitata, daruindo tuturor persoanelor si tuturor )ir)umstantelor din 'iata noastra. 0u%irea apre)ia(a, )omplimentea(a, simte re)unostinta si nu rosteste de)at lu)ruri pla)ute. -oi a'em atat de multa iu%ire de daruit. #u )at daruim mai mult, )u atat 'om primi mai mult. 5iua 11A /ni'ersul este in intre*ime %un. 6in pa)ate, atun)i )and ne aflam in situatii difi)ile, noi nu per)epem ima*inea de ansam%lu. Toate situatiile pe )are le numim ;rele; as)und
25

)e'a %un. 6e a)eea, in)ear)a sa pri'esti situatiile prin )are tre)i )u alti o)hi si )auta aspe)tele lor po(iti'e. 6a)a 'ei pro)eda astfel, )u si*uranta le 'ei *asi, si astfel 'ei s)apa de ilu(ia difi)ultatilor si 'ei permite %inelui sa iasa la suprafata. 5iua 11B 6a)a te )onfrunti )u o difi)ultate le*ata de o persoana apropiata, fa-ti in fie)are (i timp pentru a-i transmite iu%irea din inima ta si apoi trimite-o in /ni'ers. ")ufunda-te in a)easta iu%ire si eli%erea(a-te astfel de resentimente, de manie si de ori)e alt sentiment ne*ati'. $etine: resentimentele, mania si )elelalte emotii ne*ati'e pe )are le emiti se intor) intotdeauna la tine. ,)elasi lu)ru este este 'ala%il si penru iu%ire. Tu atra*i in 'iata ta e4a)t )eea )e simti pentru )ei din 3ur. 5iua 11? ;-u )ontea(a )e ti se intampla, )i )um rea)tione(i ls )eea )e ti se intampla.; !.0#T!T>).==-).13=@

5iua 119 -imi) nu este prea difi)il pentru /ni'ers. !l poate )rea a%solut ori)e prin intermediul tau. ,ltfel spus, tu poti )rea tot )eea )e iti doresti. 0n a)est s)op, nu tre%uie sa fa)i alt)e'a de)at sa traiesti in armonie )u le*ea atra)tiei. Tu esti )el )are )reea(a matrita lu)rurilor pe )are ti le doresti, iar /ni'ersul umple a)easta matrita, )reind forma dorita de tine. ,sadar, sar)ina ta este usoara: tot )e tre%uie sa fa)i este sa )ree(i matrita mentala a lu)rurilor pe )are ti le doresti de la 'iata2 5iua 120 .laton a spus: ; #unoaste-te pe tine insuti.; -i)iodata nu au fost rostite )u'inte mai importante de)at a)estea. 0ntr-ade'ar, tu tre%uie sa te )unosti pe tine insuti, sa de'ii )onstient de )eea )e fa)i, de )eea )e spui, de )eea )e *andesti si de )eea )e simti, astfel in)at sa te poti pune la unison )u le*ea. #unoaste-te pe tine insuti. 5iua 121 <ri de )ate ori te plan*i de lu)rurile din 'iata ta, tu emiti fre)'enta lamentarii, astfel in)at nu poti atra*e )atre tine nimi) din )eea )e iti doresti. .une-te din nou pe fre)'enta %inelui prin *andurile si prin )u'intele tale. ,)est lu)ru te 'a fa)e sa simti in mod spontan mai %ine. 0n plus, in a)est fel te 'ei pune pe fre)'enta )are iti 'a permite sa primesti din )e in )e mai multe lu)ruri %une in 'iata ta. 5iua 122 6a)a iti doresti o anumita )asa, o relatie de )uplu sau o slu3%a anume, dar /ni'ersul
26

refu(a sa ti le daruias)a, mesa3ul lui este )a a)estea nu sunt sufi)ient de %une pentru tine si )a ele nu )orespund in mod profund 'iselor tale. !l iti transmite de asemenea )a are alt)e'a in 'edere pentru tine, 7,0 &/- si mai 'aloros. ,)est )e'a se afla de3a in drum spre tine...si ai toate moti'ele sa te %u)uri2 5iua 123 Tu ai puterea de a transforma tot )eea )e este ne*ati' in )e'a po(iti', dar nu 'ei putea fa)e a)est lu)ru da)a te 'ei opune s)him%arii. $e(istenta impotri'a s)him%arii e)hi'alea(a )u ale*erea )aii ne*ati'e. .ro)edand astfel, tu te fo)ali(e(i asupra aspe)telor ne*ati'e, fapt )are 'a atra*e in 'iata ta noi si noi dureri si suferinte. .entru a transforma o situatie ne*ati'a intr-una po(iti'a, in)epe prin a )auta aspe)tele po(iti'e in situatia )are e4ista de3a. <ri)e )ir)umstanta as)unde un aspe)t po(iti'. 6a)a 'ei )auta a)este aspe)te po(iti'e, +e*ea ,tra)tiei 'a fa)e totul pentru a-ti pre(enta noi si noi asemenea aspe)te. 0n plus, )ere )a a)easta s)him%are sa iti adu)a numai lu)ruri %une si )rede in inima ta )a asa 'a fi. ,sta inseamna sa opte(i pentru )alea po(iti'a.

5iua 124 +e*ea atra)tiei este o le*e minunata. !a este imua%ila si le ofera tuturor oamenilor realitatea asupra )areia se fo)ali(ea(a. -i)i tu nu fa)i e4)eptie de la a)easta le*e, pe )are o folosesti asa )um doresti. +e*ea nu da *res ni)iodata. Tot )e tre%uie sa fa)em noi este sa in'atam sa o folosim in mod )ore)t. 5iua 12= ;-oi suntem )eea )e *andim. Tot )eea )e suntem se naste din *andurile noastre. .rin a)este *anduri noi ne )reem realitatea.; &/66 , >).=A3-).4?3i.#h.@ 5iua 12A $e)unostinta inseamna )u'inte, )u'inte, )u'inte, pana )and a3un*i sa le simti intens si profund. 6a)a doresti )u ade'arat sa des)atuse(i puterea re)unostintei tre%uie sa pra)ti)i si sa pra)ti)i, pana )and 'ei atin*e )ele mai intense sentimente si )ea mai inalta fre)'enta. ,sta inseamna re)unostinta, la )ele mai mari potentiale ale ei. 5iua 12B +u)rurile )are apar )el mai rapid in 'iata ta sunt )ele in )are #$!50 )el mai intens. Tu nu poti atra*e de)at lu)rurile in )are #$!50E de a)eea tre%uie sa in'eti sa #$!50 pentru a atra*e )eea )e iti doresti de la 'iata. 5iua 12? ,tun)i )and te temi de )e'a sau de )ine'a, tu atra*i in 'iata ta respe)ti'a situatie sau respe)ti'a persoana. +e*ea atra)tiei are *ri3a de a)est lu)ru. 6in feri)ire, tu nu poti
27

atra*e de)at lu)rurile asupra )arora te fo)ali(e(i )u ade'arat. !motia pe )are o in'estesti in lu)rurile pe )are nu ti le doresti este o forta foarte puterni)a. 6in pa)ate, ea te impiedi)a sa atra*i in)lusi' lu)rurile pe )are ti le doresti )u ade'arat, din )au(a )a iti )o%oara fre)'enta de 'i%ratie. 6e a)eea, nu iti mai in'esti ener*ia in teama si in ima*inile mentale le*ate de )eea )e nu iti doresti sa se intample. 0n s)him%, foloseste a)easta ener*ie atotputerni)a pentru a-ti sustine ima*inile mentale le*ate de lu)rurile pe )are ti le doresti )u ade'arat. 0ndiferent de )e ai *andit sau )e ai simtit in tre)ut, puterea ta de a )rea o realitate noua sta in 7<7!-T/+ .$!5!-T. 5iua 129 #e sunt *andurile ne*ati'e9 !le sunt a%senta *andurilor po(iti'e2 #e sunt emotiile ne*ati'e9 !le sunt a%senta *andurilor po(iti'e2

5iua 130 !4ista o diferenta intre re)unostinta si apre)ierea fata de o situatie sau o persoana si atasamentul fata de situatia sau persoana respe)ti'a. ,pre)ierea si re)unostinta sunt stari de iu%ire pura, in timp )e atasamentul se %a(ea(a mau de*ra%a pe teama de a nu pierde sau de a nu a'ea parte de situtia, de o%ie)tul sau persoana dorita. <ri)e ti-ai dori de la 'iata, apre)ierea si re)unostinta o%ie)tului respe)ti' il 'or atra*e )atre tine, in timp )e atasamentul il 'a indeparta de tine. 6a)a te temi )a nu 'ei primi )eea )e iti doresti sau )a 'ei pierde )eea )e ai, inseamna )a esti atasat de o%ie)tul respe)ti' > situatia sau persoana respe)ti'a @. .entru a s)apa de starea de atasament, )ulti'a in permanenta apre)ierea si re)unostinta, pana )and 'ei simti )a teama a disparut. 5iua 131 0ata )um poti 'erifi)a in )e masura atra*i )eea )e iti doresti de la 'iata. ,tun)i )and te *andesti la )eea )e iti doresti, te simti tensionat si an*oasat9 "imti o stare de presiune sau de stres le*ata de momentul in )are 'ei primi )eea )e iti doresti9 "imte-ti )orpil. !ste a)esta rela4at sau ri*id9 6a)a te simti tensionat in 'reun fel, inseamna )a nu te afli pe )alea )ea %una si )a sentimentele tale indepartea(a o%ie)tul dorit de tine. $ela4ea(a-te in totalitate. #ulti'a starea de )alm si uita de *ri3i. -u te mai *andi )um, )and si in )e fel 'a sosi la tine )eea )e iti doresti. <ri de )ate ori te *andesti la )eea )e iti doresti, rela4ea(a-te in mod deli%erat. #ontinua sa fa)i a)est lu)ru pana )and simti )a tensiunea a disparut )omplet din )orpil tau. 5iua 132 ;Landeste-te la intrea*a frumusete )are te in)on3oara si fii feri)it.; ,--! 8$,-M >1929-194=@ Jurnalul unei tinere fete
28

5iua 133 ,tun)i )and lu)rurile se s)him%a in 'iata noastra, noi opunem adeseori re(istenta a)estor s)him%ari. 6a)a 'ei intele*e in )e )onsta stru)tura /ni'ersului, a 'ietii si a )reatiei, 'ei reali(a )a 'iata insasi nu inseamna alt)e'a de)at s)him%are si )a nimi) din )eea )e e4ista nu ramane pe lo). Totul este ener*ie, iar a)easta se afla intr-o )ontinua s)him%are si mis)are. 6a)a ener*ia ar ramane in repaos, tu ai disparea, impreuna )u intrea*a 'iata. ")him%area are drept uni) s)op %inele tau si al intre*ii )reatii. !a nu inseamna alt)e'a de)at e'olutia 'ietii.

5iua 134 6a)a iti 'ei fa)e timp sa note(i toate lu)rurile pentru )are te simti re)unos)ator si da)a 'ei )onstienti(a intens sentimentul re)unostintei, 'ei trai (ilni) intr-o stare de e4altare fara e*al. 8re)'enta ta 'a de'eni foarte inalta si iti 'ei petre)e (ilele %u)urandu-te la ma4im de 'iata, adu)and %u)urie orinde te du)i si influentandu-i astfel po(iti' pe toti )ei )u )are 'ei a'ea de-a fa)e. 6a)a 'ei trai astfel, tot )eea )e 'ei dori de la 'iata 'a 'eni la tine )hiar inainte de a soli)ita a)este lu)ruri. 5iua 13= Landurile si emotiile tale ne*ati'e nu pot ramane in 'iata fara atentia ta. 6a)a nu le a)or(i ni)io atentie, ele nu pot supra'ietui. ,stfel, da)a le 'ei i*nora si da)a 'ei refu(a sa le a)or(i atentia ta, tu nu le 'ei mai alimenta )u ener*ie 'itala, iar ele 'or disparea din )onstiinta ta. 5iua 13A ,proape ori)e om poate manifesta rapid lu)rurile minore pe )are si le doreste. ,)est lu)ru se datorea(a faptului )a nu opune ni)i un fel de re(istenta lu)rurilor minore si pentru )a nu emit *anduri )are sa ii )ontra(i)a. #and 'ine insa 'or%a de lu)rurile )u ade'arat marete, marea ma3oritate a oamenilor emit *anduri de indoiala sau de in*ri3orare )are se opun atra*erii a)estor lu)ruri in 'iata lor.. 6in )au(a a)estor *anduri, ei atra* mult mai lent a)este lu)ruri marete in 'iata lor. ,)easta este sin*ura diferenta. .entru /ni'ers, nimi) nu este minor sau maret. 5iua 13B .ro)esul )reatiei presupune intotdeauna punerea la unison >in armonie@ )u )eea )e iti doresti. 6in pa)ate, oamenii emit intr-o (i *anduri %une, dupa )are emit *anduri mai putin %une, apoi din nou *anduri %une, si asa mai departe. ,rta de a )rede din)olo de ori)e indoiala in )eea )e doresti sa manifesti poate fi
29

in'atata, iar pra)ti)a este )el mai %un instrument in a)easta dire)tie. 5iua 13? !4ista doua feluri de oameni: #ei )are spun: ;1oi )rede, )and 'oi 'edea a)est lu)ru.; "i )ei )are spun: ;.entru a 'edea, tre%uie mai intai sa )red.; 5iua 139 ;N/nulO din prin)ipalele moti'e pentru )are atat de multi oameni nu reuses) sa o%tina )eea )e isi dores) de la 'iata este a)ela )a ei nu stiu )u pre)i(ie )e anume isi dores), s)him%andu-si a)este dorinta in fie)are (i. 6efineste )e anume iti doresti de la 'iata si )ontinua sa iti doresti a)est lu)ru. 6a)a 'ei )om%ina dorinta )u )redinta, 'ei o%tine )u si*uranta )eea )e iti doresti. ,tun)i )and este )om%inata )u )redinta, puterea dorintei de'ine in'in)i%ila.; # $0"T0,- 6.+,$"<- >1?B4-19=4@ 6espre fortele tale si despre )um le poti folosi 5iua 140 #onstienti(ea(a marea diferenta )are e4ista intre a)tiunea inspirata si simpla a)ti'itate. ,)ti'itatea se naste din mintea )onstienta si are la %a(a nein)rederea si lipsa de )redinta. ,ltfel spus, omul a)tionea(a pentru a-si ;transpune in pra)ti)a; dorintele. ,)tiunea inspirata insemna sa ii permiti le*ii sa a)tione(e prin tine si sa te lasi )ondus de ea oriunde doreste. ,)ti'itatea te epui(ea(a, in timp )e a)tiunea inspirata te fa)e sa te simti minunat. 5iua 141 #ine este )apitanul na'ei tale9 6a)a o na'a nu este *hidata de un )arma)i pri)eput, ea 'a fi tarata de toti )urentii si 'a sfarsi prin a se i(%i de stan)i. Landeste-te )a trupul tau este o na'a, mintea ta este motorul )are o mana inainte, in timp )e tu esti )apitanul )are o *hidea(a. .reia )ontrolul asupra na'ei tale si foloseste in mod intelept puterea motorului sau pentru a o )ondu)e )atre destinatia pe )are ti-o doresti. 5iua 142 Tu ii poti a3uta pe )ei din 3ur prin *andurile tale, la fel )um ei te pot a3uta pe tine. <ri)e *and %un pe )are il trimiti )atre o alta persoana repre(inta o forta 'ie. .e de alta parte, persoana )areia i-l trimiti tre%uie sa soli)ite de la 'iata a)eleasi lu)ruri pe )are i le doresti tu. 0n )a( )ontrar, ea nu 'a fi in armonie )u *andul tau %un, iar a)esta nu o 'a putea influenta. -imeni nu poate )rea in 'iata unei alte persoane )e'a )e a)esta nu isi doreste. 0n s)him%, da)a *andul tau %un se suprapune )u *andurile persoanei )areia i-l trimiti, el de'ine o forta reala )are o poate a3uta. 5iua 143 ,tun)i )and manifesti in permanenta su%lima stare a re)unostintei, tu te transformi intr-o persoana )are nu isi mai doreste alt)e'a de)at sa daruias)a. "tarea de re)unostinta
30

pune in totalitate stapanire pe tine, astfel in)at a3un*i sa nu mai )auti alt)e'a de)at noi si noi oportunitati de a darui. +e daruiesti )elor din 3ur %u)urie, iu%ire, %ani, apre)iere, )omplimente sin)ere si %unatate. 6aruiesti tot )e ai mai %un la slu3%a, in relatiile de famile si de prietenie, dar si strainilor. !ste usor sa iti dai seama )and ai *asit ade'arata stare de re)unostinta, intru)at atun)i nu mai stii alt)e'a de)at sa daruiesti. /n om )u ade'arat re)unos)ator nu mai poate fa)e alt)e'a de)at sa daruias)a.

5iua 144 ,tun)i )and in)ep sa apli)e pentru prima data "e)retul, oamenii se tem sa nu emita *anduri ne*ati'e. 6in )au(a a)estei fri)i, ori de )ate ori in)ear)a sa se )on)entre(e asupra unui *and %un, in minte le apare spontan *andul opus. ,)est lu)ru se intampla fre)'ent. 6in feri)ire, a)easta etapa tre)e foarte rapid, iar )ea mai simpla )ale de a o a))elera )onsta in a nu a)orda ni)io importanata *andurilor ne*ati'e )are iti tre) prin minte. 0*nora-le si inlo)uieste-le )u *anduri po(iti'e. <ri de )ate ori prin minte iti tre)e un *and ne*ati', s)utura-te de el )u seninatate, )a si )um nu ti-ar pasa, si inlo)uieste-l )u un *and %un. 5iua 14= 6a)a doresti sa atra*i mai multi %ani in 'iata ta, de multe ori este mai usor sa iti ima*ine(i lu)rurile pe )are ti le-ai )umpara sau pe )are le-ai fa)e )u a)esti %ani. 6e re*ula, atun)i )and sunt sara)i, )ei mai multi dintre oameni emit *anduri si sentimente ne*ati'e le*ate de %ani. 6e a)eea, in lo) sa te *andesti le )eea )e iti lipseste la ora a)tuala, mai %ine *andeste-te la lu)rurile pe )are le-ai fa)e da)a ai a'ea %ani. 0n a)est fel, te 'ei simti mult mai %ine si 'ei emite o 'i%ratie pe o fre)'enta mult mai inalta. 0n'ata sa iti des)ifre(i sentimentele si ale*e numai *andurile )are te fa) sa te simti %ine. 0ntrea*a ta putere salasluieste in *andurile )are te fa) sa te simti mai %ine. 5iua 14A ;6a)a mintea iti este distrasa de lu)ruri e4terioare, durerea pe )are o simti nu este datorata a)estor lu)ruri in sine, )i felului in )are le e'alue(iE insa tu ai puterea de a-ti s)him%a a)este e'aluari ori)and doresti.; 7,$#/" ,/$!+0/" ,-T<-0-/" ,/L/"T/" >121-1?0@ 5iua 14B "tarea de re)unostinta pura este o stare de daruire pura. <ri de )ate ori te afli intr-o stare de re)unostinta profunda, tu emiti in 3urul tau un )amp ele)troma*neti) e4trem de puterni). ,)este radiatii pe )are le emiti sunt atat de puterni)e si de pure in)at ii influentea(a pe toti )ei din 3urul tau. !fe)tele pe )are le produ)i asupra lor nu pot fi
31

)uantifi)ate, intru)at se propa*a de la unii la )eilalti printr-un efe)t de unda )are nu in)etea(a ni)io )lipa.

5iua 14? 6aruirea des)hide poarta )are iti 'a permite sa primesti. 6in feri)ire, tu ai nenumarate o)a(ii de a darui, in fie)are (i. 6e pilda, daruieste )u'inte %une, un (am%et, apre)iere si iu%ire. 6aruieste )omplimente. ,tun)i )and te afli la 'olanul masinii,daruieste-le )elorlalti soferi ama%ilitatea ta. <fera-i un (am%et ta4atorului din par)are. 1or%este-i )u ama%ilitate 'an(atorului de la standul de (iare sau )elui din )afenea. 6a)a te pre*atesti sa intri intrun as)ensor, lasa persoana de lan*a tine sa intre prima, apoi intrea%-o la )e eta3 doreste sa ur)e si apasa pe %utonul liftului. 6a)a )ine'a s)apa pe 3os )e'a pe strada, ofera-i o mana de a3utor si ridi)a de 3os o%ie)tul in lo)ul lui. 0m%ratisea(a-i )u dra* pe )ei pe )are ii iu%esti. <fera-le tuturor oamenilor )u )are ai de a fa)e apre)ierea si in)ura3arile tale. 6upa )um 'e(i, tu ai nenumarate oportunitati de a darui, si impli)it de a des)hide poarta )are iti 'a permite sa primesti. 5iua 149 ,tun)i )and 'ei atin*e ni'elul )el mai inalt al re)unostintei, toate *andurile pe )are le 'ei emite, toate )u'intele pe )are le 'ei rosti si toate a)tiunile pe )are le 'ei intreprinde se 'or naste din %una'ointa )ea mai deplina. 5iua 1=0 Tu esti o fiinta ele)troma*neti)a )e emite o anumita fre)'enta de 'i%ratie. 6e a)eea, tu nu poti e4perimenta de)at a)ele realitati )are 'i%rea(a pe a)eeasi fre)'enta )a si tine. Toate persoanele, )ir)umstantele si e'enimentele )are apsr in 'iata ta iti des)riu a)esta fre)'enta. 6a)a nu esti multumit de felul in )are de)ur*e o anumita (i din 'iata ta, opreste-te din )eea )e fa)i si s)him%a-ti fre)'enta de 'i%ratie. 6a)a est multumit de felul in )are de)ur*e (iua ta, )ontinua sa fa)i )eea )e fa)i. 5iua 1=1 /neori este mai %ine sa iti fo)ali(e(i intrea*a ener*ie asupra unui sin*ur lu)ru, astfel in)at sa il du)i la %un sfarsit. 0n a)easta dire)tie, fa-ti o lista )u toate lu)rurile pe )are ti
32

le doresti de la 'iata si fo)ali(ea(a-te pe rand asupra lor, )ate o (i intrea*a. ,tun)i )and te fo)ali(e(i asupra unei dorinte, simte )a a)easta s-a implinit de3a. .rimele dorinte )are se 'or manifesta in 'iata ta sunt )ele pentru )are nu-ti fa)i delo) *ri3i, intru)at a%senta *ri3ilor ii permite intotdeauna /ni'ersului sa iti furni(e(e mai usor )eea )e iti doresti.

5iua 1=2 $e(istenta impiedi)a lu)rurile dorite sa 'ina la tine. <ri de )ate ori te simti an4ios sau in*ri3orat in le*atura )u lu)rurile pe )are ti le doresti, tu )ree(i in interiorul tau o stare de re(istenta. Tensiunea pe )are o simti *enerea(a a)easta re(istenta, )are impiedi)a apoi li'rarea. 6a)a te simti tensionat atun)i )and *andesti la )eea )e iti doresti, rela4ea(a-te din toate pun)tele de 'edere. $ela4ea(a-ti )orpul pana )and de'ine la fel de fluid si de malea%il )a si apa. 0n a)est fel, mintea ta se 'a rela4a la randul ei. <ri de )ate ori simti )a tensiunile se a)umulea(a din nou in tine, rela4ea(a-ti )orpul pana )and rede'ine fluid. 5iua 1=3 ;<mul este produsul *andurilor sale. !l de'ine )eea )e *andeste.; 7< ,-6," M,$,7# ,-6 L,-6 0 >1?A9-194?@ 5iua 1=4 Tu te poti autolimita prin po'estea pe )are ti-ai )reat-o in le*atura )u 'iata ta. 0ata )ate'a e4emple simple )e ilustrea(a felul in )are po'estile pe )are ni le-am )reat ne pot limita 'iata: -u sunt %un la matemati)a. -i)iodata nu am stiut sa danse(. -u sunt un s)riitor foarte %un. "unt foarte in)apatanat. -u dorm %ine. "unt foarte s)him%ator. ,m pro%leme )u *reutatea )orporala. !n*le(a mea nu este foarte %una. 0ntotdeauna intar(ii. -u sunt un sofer foarte %un. -u pot 'edea fara o)helari. 0mi este *reu sa imi fa) prieteni. &anul imi alune)a printre de*ete. 6a)a 'ei in'ata sa de'ii )onstient de )eea )e spui, 'ei putea ster*e din pro*ramul tau mental a)este *anduri si iti 'ei putea res)rie po'estea2 5iua 1== 0ata o des)riere sinteti)a a esentei tale reale: !/ "/-T totul in toate. !/ "/-T perfe)t. !/ "/-T puterni). !/ "/-T plin de forta.
33

!/ "/-T plinde iu%ire. !/ "/-T armonios. !/ "/-T feri)it. 7ai am )e'a de fa)ut9

5iua 1=A 6e'ino din )e in )e mai )onstient de maretia lu)rurilor )are ti se intampla. "imte o stare de re)unostinta fata de toti oamenii )are ne-au daruit atat de multe prin in'entiile si prin )reati'itatea lor, astfel in)at sa ne putem %u)ura )u totii de )onfortul a)tual. 6e pilda, ai fa)ut un dus a(i dimineata9 8olosesti ele)tri)itatea9 #um ai a3uns la ser'i)iu9 #u auto%u(ul, )u trenul, )u masina sau pe 3os, in)altat in pantofi9 Ti-ai fa)ut o )afea la automat, ai as)ultat radioul, ai sunat pe )ine'a de pe telefonul mo%il, ai luat as)ensorul9 0n fie)are moment din 'iata tu te folosesti de o in'entie sau alta. -u )onsidera a)este lu)ruri )e'a o%isnuit, )i fii re)unos)ator )elor )are le-au in'entat. -oi suntem atat de %ine)u'antati - )hiar suntem. 5iua 1=B 6a)a doresti sa pra)ti)i arta 'i(uali(arii, in)epe prin a-ti re'edea inainte de )ul)are (iua )are s-a s)urs. ,le*e un moment minunat sau o s)ena pla)uta si proie)tea(a filmul respe)ti' pe e)ranul mintii tale. ,minteste-ti de lo)ul in )are s-a desfasurat s)ena )u pri)ina, de oamenii )are au parti)ipat la ea, de fundalul sonor, de )ulori, de )u'intele )are au fost rostite si de toate )elelalte detalii. ,)est e4er)itiu permite im%unatatirea rapida a )apa)itatii de 'i(uali(are. 0n plus, datorita fo)ali(arii asupra unei s)ene frumoase din 'iata ta, tu 'ei atra*e si in 'iitor astfel de momente su%lime. 5iua 1=? .uterea "uprema a /ni'ersului furni(ea(a toate lu)rurile, iar le*ea atra)tiei este mana*erul )are distri%uie a)este lu)ruri. Tu repre(inti un pun)t )entral al )reatiei terestre, iar /ni'ersul nu poate manifesta )reatiile tele in lumea fi(i)a de)at prin intermediul tau. #e sistem minunat2 5iua 1=9 ,sta(i este )ea mai %una (i din 'iata ta de pana a)um2 5iua 1A0 ;#ine )unoaste, 'ede.;
34

J< ,-- C<+8L,-L 1<- L<!T ! > 1B49 - 1?32 @ 5iua 1A1 7onitori(ea(a in)ontinuu )eea )e simti. +asa sentimentele tale sa )ur*a li%er, )a un rau, si nu te )rampona de 'iata intr-o maniera tensionata. "entimentele tale iti 'or spune intotdeauna da)a esti rela4at si )ur*ator )a un rau sau da)a ai a)umulat tensiuni in interiorul tau. < modalitate e4)elenta de a te eli%era de tensiuni )onsta in a lua de)i(ia de a darui tot )e este mai %un in tine in ori)e situatie te-ai afla. ,tun)i )and daruiesti tot )e este mai %un in tine, tu te des)hi(i si ii permiti flu4ului /ni'ersului sa )ur*a prin tine. <, si te simti atat de %ine2 5iua 1A2 < 'iata traita in e)hili%rul dintre minte si inima este o 'iata traita in %eatitudine. ,tun)i )and mintea si inima sunt e)hili%rate, )orpul se simte intr-o armonie perfe)ta. +a fel de'ine si 'iata ta. 5iua 1A3 !mite *anduri %une. $osteste )u'inte ama%ile. ,)tionea(a )u %unatate. 8a astfel in)at %unatatea sa de'ina starea ta naturala de suflet, prin *andurile, prin )u'intele si prin a)tiunile tale. !4ista diferite ni'ele ale %unatatii, si este interesant de remar)at )a )eea )e oamenii numes) ;rau; nu este alt)e'a de)at a%senta %unatatii. .ra)ti), nu e4ista o sursa a raului. !ste doar a%senta %unatatii. !4ista < "in*ura .utere, iar a)easta este in totalitate po(iti'a si %una. 5iua 1A4 8oloseste-ti puterea 'ointei pentru a fa)e a)ele lu)ruri )are iti pot s)him%a 'iata. .ra)ti)a (ilni) prin)ipiile "e)retului. 8oloseste-ti puterea 'ointei si de)ide-te sa T$,0!"T0 )on)ret a)este prin)ipii. ,pli)a toate le*ile naturii in %enefi)iul tau. #ulti'a dis)iplina pentru a pra)ti)a a)este lu)ruri in fie)are (i. Tu esti sin*urul )are iti poate intari propria 'ointa. ")him%arile )are se 'or produ)e in 'iata ta 'or fi dire)t proportionale )u dorinta ta ferma )a ele sa se produ)a. 5iua 1A= "tiinta ne in'ata )a ener*ia nu poate fi )reata sau distrusa. !a nu poate de)at sa isi s)him%e forma in )are e4ista. -oi suntem al)atuiti din ener*ie. 6e a)eea, noi nu putem fi )reati sau distrusi, dar ne putem s)him%a forma. 7a3oritatea oamenilor se tem de moarte, dar realitatea este )a noi suntem 'iata eterna )are isi s)him%a din )and in )and forma e4terioara. 5iua 1AA -u e4ista ni)i ma)ar un sin*ur )a( in isoria umanitatii in )are ura sa fi atras %u)urie in 'iata 'reunei fiinte umane. /ra ii distru*e intotdeauna pe )ei )are o a)umulea(a in mintea si in )orpul lor. 6a)a umanitatea s-ar eli%era de ura, de teama si de resentimente, ni)iun di)tator nu ar mai putea aparea 'reodata, iar pa)ea ar domni pretutindeni.
35

.a)ea nu poate fi instaurata pe .amant de)at atun)i )and in)epem s-o instauram in noi insine.

5iua 1AB ;7intea )are *andeste po(iti' se afla intotdeauna in armonie )u ea insasi, in timp )e mintea )are *andeste ne*ati' se afla intotdeauna intr-o stare de di(armonie, pier(andusi astefel )ea mai mare parte din putere...0ntr-o minte orientata po(iti', toate a)tiunile sistemului mental operea(a armonios si sunt fo)ali(ate asupra o%ie)tului de interes, in timp )e intr-o minte orientata ne*ati', a)elasi a)tiuni sunt haoti)e, a*itate, ner'oase, tul%urate, mis)andu-se in)olo si in)oa)e, adeseori fara ni)io dire)tie. 6e a)eea, se intele*e de la sine )a mintea orientata po(iti' reuseste in tot )eea )e isi propune, in timp )e mintea orientata ne*ati' esuea(a in'aria%il. # $0"T0,- 6. +,$"<- >1?B4-19=4@ 6espre fortele tale si despre )um le poti folosi 5iua 1A? +e*ea atra)tiei nu )unoaste timpul tre)ut sau )el 'iitor, )i doar timpul pre(ent. 6e a)eea, nu-ti mai des)rie 'iata pe )are ai trait-o altadata )a fiind plina de difi)ultati, de *reutati sau de durere, ori intr-o alta maniera ne*ati'a. ,minteste-ti )a le*ea operea(a doar la timpul pre(ent. 6e a)eea, atun)i )and 'or%esti despre 'iata ta din tre)ut des)riind-o intr-o maniera ne*ati'a, le*ea a))epta )u'intele tale si iti retrimite a)eleasi suferinte ,#/7. 5iua 1A9 .ro)esul )reatiei este identi) pentru tot )eea )e e4ista, indiferent da)a doresti sa atra*i )e'a po(iti' sau sa elimini )e'a ne*ati' din 'iata ta. 6a)a ai un o%i)ei la )are doresti sa renunti sau da)a doresti sa te el%ere(i de o alta situatie ne*ati'a din 'iata ta, fo)ali(ea(a-te asupra aspe)telor pe )are ti le doresti. ,ltfel spus, ima*inea(a-ti )a traiesti )hiar a)um in starea pe )are ti-o doresti si )a te-ai eli%erat de3a de o%i)eiul prost sau de situatia ne*ati'a. 0ma*inea(a-ti )at mai multe s)ene in )are situatia ne*ati'a )u )are te )onfrunti in pre(ent nu mai e4ista. 0ma*inea(a-ti )a esti feri)it si li%er. !limina din mintea ta ori)e ima*ine aso)iata )u situatia ne*ati'a in )au(a. 0ma*inea(a-ti )a te afli de3a in starea pe )are ti-o doresti, )hiar a)um. 5iua 1B0 0n fie)are (i, fa-i feri)iti pe )ei din 3urul tau, indiferent da)a este 'or%a de mem%rii familiei, de prieteni, de )ole*ii de mun)a sau de straini. <fera-le un (am%et, un )u'ant %un, un )ompliment, sau a3uta-i intr-un fel sau altul, astfel in)at sa se simta feri)iti2 8a
36

tot )e iti sta in puteri pentru a te asi*ura )a toti )ei )are iti ies in )ale 'or a'ea o (i mai %una pentru simplul moti' )a s-au intalnit )u tine. +a prima 'edere, a)easta atitudine nu pare le*ata de 'iata ta personala, dar )rede-ma, ea este a%solut insepara%ila de ea, datorita le*ii )osmi)e. <ri de )ate ori oferi o %u)urie )ui'a, tu atra*i a)eeasi stare de %u)urie )atre T0-!. #u )at 'ei oferi mai multa %u)urie )elorlalti, )u atat mai mult o 'ei atra*e )atre tine.

5iua 1B1 7ulti oameni tin un re*im alimentar si sla%es), dar dupa a)eea pun la lo) *reutatea pierduta. !4pli)atia este simpla: ei s-au fo)ali(at asupra pierderii in *reutate, nu asupra *reutatii perfe)te. <mul atra*e intotdeuna lu)rul asupra )aruia se fo)ali(ea(a )el mai intens. ,sa a)tionea(a le*ea. 5iua 1B2 #on)entrea(a-ti atentia asupra lu)rurilor minunate din 'iata ta, iar da)a mintea ta in)epe sa )riti)e anumite aspe)te ale tale, i(*oneste a)este *anduri. $eorientea(a-ti imediat mintea asupra lu)rurilor minunate din 'iata ta. 0n a)est fel, 'ei atra*e o a%undenta de noi lu)ruri minunate. 8ii %un )u tine insuti, )a)i meriti a)est lu)ru2 5iua 1B3 8ie)are om isi )reea(a propria 'iata. 0n s)him%, noi nu putem inter'eni in mod )reator in 'iata altei persoane de)at da)a persoana respe)ti'a soli)ta in mod )onstient a)elasi lu)ru pe )are i-l dorim noi. "pre e4emplu, da)a )ine'a doreste sa se insanatoseas)a, )ei din 3urul lui il pot a3uta fo)ali(andu-se asupra sanatatii si %unastarii sale. !ner*ia po(iti'a a *andurilor lor 'a fi re)eptata de %olna' deoare)e si el a )erut a)elasi lu)ru, si ea il 'a a3uta enorm. 5iua 1B4 ;-oi 'or%im adeseori de +e*ea Lra'itatiei, pe )are )onsideram )a o intele*em din pun)t de 'edere stiintifi), dar i*noram o alta le*e la fel de minunata a manifestarii: le*ea atra)tiei )are a)tionea(a in lumea *andurilor. -oi suntem familiari(ati )u minunata manifestare a le*ii )are atra*e si sustine laolalta atomii din )are este al)atuita materia, re)unoastem puterea )are atra*e )orpurile de .amant si )are mentine )orpurile )eresti pe or%itele lor, dar in)hidem o)hii in fata atotputerni)ei le*i )are atra*e )atre noi lu)rurile pe )are ni le dorim sau de )are ne temem, )onstruindu-ne astfel o 'iata su%lima sau de )osmar. ,tun)i )and 'om a3un*e sa intele*em )a *andul este o forta sau o manifestare a ener*iei )are are o putere ma*neti)a de atra)tie, noi 'om reali(a enorm de multe lu)ruri din 'iata noatra, pe )are pana atun)i nu le-am inteles.; C0++0,7 C,+M!$ ,TM0-"<- >1?A2-1932@ 1i%ratia *andului
37

5iua 1B= #unoaste-te pe tine insuti2 #ontempla maniera in )are iti manifesti difrite lu)ruri minore si sesi(ea(a )e simti. Landeste-te )at de usor apar a)estea in 'iata ta. .ra)ti), te *andesti o sin*ura data la ele, dupa )are nu te mai *andesti delo), iar ele se manifesta. !4pli)atia este simpla:atun)i )and 'ine 'or%a de lu)rurile minore, tu nu emiti *anduri de indoiala si nu rostesti )u'inte )are intra in )ontradi)tie )u )eea )e iti dorestiE de a)eea, le*ea atra)tiei poate manifesta )u usurinta a)este lu)ruri. 5iua 1BA .entru a intele*e puterea si ma*ia re)unostintei, este a%solut ne)esar sa o e4perimente(i sin*ur. 6e a)eea, ia de)i(ia de a *asi (ilni) o suta de lu)ruri pentru )are te simti re)unos)ator. 6a)a 'ei pra)ti)a (ilni) a)est e4er)itiu, nu 'a tre)e mult pana )and re)unostinta 'a de'eni starea ta naturala de spirit. 0n a)el moment, 'ei des)operi unul din )ele mai mari se)rete ale 'ietii. 5iua 1BB #um poti dinami(a la ma4im pro)esul de )reatie a realtatii pe )are ti-o doresti9 "implu: )ere intotdeauna si pentru altii )eea )e )eri pentru tine. 6e fapt, )el mai simplu ar fi sa )eri a)este lu)ruri po(iti'e pentru T<,T, lumea, de)i impli)it si pentru tine. #ere-i /ni'ersului o 'iata %una pentru toata lumea, pa)e pentru toata lumea, a%undenta pentru toata lumea, sanatate pentru toata lumea, iu%ire pentru toata lumea si feri)ire pentru toata lumea. ,tun)i )and )eri )e'a pentru altii, )eea )e )eri se intoar)e la tine, pentru )a le*ea a)tionea(a pentru T<,T, lumea. 5iua 1B? +e*ea atra)tiei nu poate s)him%a ni)io situatie din 'iata ta pe )are o detesti, intru)at respin*erea sau ura impiedi)a s)him%area. +e*ea ne ofera intotdeuna 'i%ratia pe )are o emitemE de a)eea, atun)i )and respin*em )e'a, le*ea ne ofera e4a)t lu)rul pe )are il respin*em, si astfel, nu 'om putea s)apa de el. 0u%irea este sin*ura )ale de a iesi din a)est impas. 6a)a te 'ei fo)ali(a )omplet asupra lu)urilor pe )are le iu%esti, 'iata ta 'a de'eni din )e in )e mai frumoasa pe (i )e tre)e.
38

5iua 1B9 #riti)ismul se insinuea(a adeseori in *andurile noastre intr-o maniera e4trem de su%tila. 0ata )ate'a e4emple de )riti)ism, )are te pot a3uta sa reali(e(i )at de su%til se poate manifesta a)esta, astfel in)at sa il poti elimina )omplet din *andurile tale. 1remea este mi(era%ila asta(i. Trafi)ul este in*ro(itor. ,m o slu3%a foarte nepla)uta. <, nu, )at de mare este )oada la )asa2 .ersoana asta intar(ie intotdeauna. #at timp mai tre%uie sa astept )a sa mi se ia )omanda9 7oto)i)listul a)ela este ne%un. !ste prea )ald ai)i. "unt lasat sa astept prea mult la telefon. ,)este afirmatii par %anale, dar le*ea atra)tiei le as)ulta intotdeauna. 6es)opera in ori)e )ir)umstanta )e'a de apre)iat, un moti' pentru )are sa te simti re)unos)ator. 5iua 1?0 .ro)esul prin )are iti manifesti realitatea in )are traiesti este intotdeauna a)elasi, indiferent de )eea )e manifesti. !l este des)ris amanuntit in )artea ;"!#$!T/+; > si in filmul )u a)elasi nume@. 6e a)eea, da)a nu iti este limpede )um a)tionea(a a)est me)anism, uita-te din nou si din nou la film sau re)iteste )artea pana )and mintea ta de'ine limpede. 0n a)est fel, 'ei inte*ra din )e in )e mai profund prin)ipiile "e)retului in )onstiinta si in 'iata ta, si 'ei sti )um tre%uie sa a)tione(i de a)um inainte. .". 8ilmul poate fi 'i(ionat online de ai)i: http://www.990.ro/fi...e-download.html 5iua 1?1 ;0n)epe prin a instaura pa)ea in propria ta fiinta, si astfel le-o 'ei putea darui si )elor din 3ur.; T <7," ,. M!7.0">13?0-14B1@ 0mitarea lui #hristos 5iua 1?2 0ma*inea(a-ti )a sentimentele tale po(iti'e sunt )a pi)aturile de ploaie, iar )orpul tau este )a un )a(an in )are se a)umulea(a apa. 6a)a 'ei a'ea *ri3a sa emiti )at mai multe sentimente po(iti'e )u putinta, )a(anul se 'a umple si se 'a re'arsa. 0n s)him%, da)a nu 'ei )ulti'a a)este emotii po(iti'e, ni'elul apei din )a(an 'a s)adea lent, pana )and in a)esta nu 'or mai ramanea de)at noroiul si malul. "entimentele ne*ati'e indi)a intotdeauna faptul )a apa din )a(anul %unastarii
39

tale a s)a(ut si )a in a)esta nu au mai ramas de)at noroiul si malul. Totodata, ele repre(inta un a'ertisment )a tre%uie sa iti umpli din nou )a(anul )u emotii po(iti'e, pana )and apa se 'a re'arsa din el. 8a a)est lu)ru in fie)are (i si lasa %unastarea sa )ur*a li%er in 'iata ta. 5iua 1?3 8ie)are pas po(iti' pe )are il fa)i iti transforma fiinta. 6a)a 'ei pune )u perse'erenta in pra)ti)a prin)ipiile pe )are le-ai in'atat, 'ei fi uimit )at de rapid se 'a produ)e in 'iata ta transformarea in %ine. 7ai mult de)at atat, a)easta transformare iti 'a oferi o %u)urie indes)ripti%ila. -u poti )unoaste a)easta %u)urie de)at prin e4perienta, dar odata )e ai )unos)ut-o, nu te 'ei mai intoar)e ni)iodata inapoi. 5iua 1?4 Tu nu poti spune in ni)iun )onte4t )a le*ea atra)tiei nu fun)tionea(a. !a fun)tionea(a intotdeauna.#hiar da)a nu dispui de )eea )e iti doresti, a)est lu)ru se datorea(a felului in )are te folosesti de le*ea atra)tiei. Tu insuti esti )el )are isi )reea(a realitatea, in)lusi' a)eea in )are nu dispui de )eea )e iti doresti.+e*ea nu fa)e de)at sa rea)tione(e la *andurile si la sentimentele tale.6a)a 'ei intele*e a)est lu)ru, iti 'ei putea redire)tiona in)redi%ila putere prin )are poti atra*e tot )eea )e iti doresti in 'iata ta. 5iua 1?= +asa-te dus de 'al si nu opune ni)iodata re(istenta, )hiar da)a te )onfrunti )u o pro'o)are. 8o)ali(ea(a-ti mintea asupra re(ultatului dorit si )ontinua sa te lasi in 'oia 'alului, mai presus de ori)e ne*ati'itate. 0ma*inea(a-ti )a te afli sus pe )er si )a plutesti li%er, pri'ind in 3os )atre mi)utul pun)t al ne*ati'itatii. 0n a)est fel, te poti detasa )u usurinta de ne*ati'itate si o poti 'edea in ade'aratul ei )onte4t. ,)est pro)es simplu te 'a feri de ori)e situatie ne*ati'a. 5iua 1?A 0n)epe-ti (iua simtind o stare de re)unostinta. 8ii re)unos)ator pentru patul in )are ai dormit, pentru a)operisul pe )are il ai desupra )apului, pentru )o'orul sau podeaua pe )are o ai su% pi)ioare, pentru apa )are )ur*e la ro%inet, pentru sapun, pentru dus, pentru pasta de dinti, pentru haine, pentru pantofi, pentru fri*iderul )are iti ra)este alimentele, pentru masina pe )are o )ondu)i, pentru slu3%a pe )are o ai, pentru prieteni. 8ii re)unos)ator pentru ma*a(inele )are iti permit sa iti pro)uri )u atata usurinta lu)rurile )are iti sunt ne)esare sau pe )are ti le doresti, pentru restaurante, pentru utilitati si pentru aparatele ele)tri)e )are fa) )a 'iata ta sa fie atat de usoara. 8ii re)unos)ator pentru re'istele si pentru )artile pe )are le )itesti, pentru s)aunul pe )are stai si pentru asfaltul pe )are )al)i. 8ii re)unos)ator pentru 'reme, pentru soare, pentru )erul de deasupra )apului, pentru pasari, pentru )opa)i, pentru iar%a, pentru ploaie si pentru flori. Multumesc, multumesc, multumesc!
40

5iua 1?B 6a)a ti se ofera o oportunitate, tu nu o poti rata, ori)e-ai fa)e, pentru )a /ni'ersul ti-o 'a pre(enta din nou si din nou. 6a)a te *andesti )a ai ratat o oportunitate, tu nu te simti %ine, si astfel nu 'ei mai sesi(a noile oportunitati pe )are ti le ofera /ni'ersul. 6e a)eea, nu-ti pierde )redinta. <portunitatile de )are dispune /ni'ersul sunt nelimitate, la fel )a si modalitatile sale de a-ti atra*e atentia. +a momentul potri'it, tu 'ei sesi(a oportunitatile )are ti se ofera. 5iua 1?? ;Toti oamenii pot fi mareti, pentru )a toti oamenii isi pot slu3i semenii. -u iti tre%uie o diploma uni'ersitara pentru a fi de folos. -u tre%uie sa a)or(i )ore)t su%ie)tul )u predi)atul pentru a-ti a3uta semenii. Tot )e iti tre%uie in a)est s)op este o inima plina de iu%ire, un suflet nas)ut din dra*oste.; 6$.7,$T0- +/T !$ M0-L J$.>1929-19A?@ 5iua 1?9 .entru a primi )e'a %un de la 'iata, tre%uie sa in)epi prin a te pune pe fre)'enta %unatatii. 6a)a doresti sa te ra)orde(i in permanenta la a)easta fre)'enta a %unatatii, emite numai *anduri %une, rosteste numai )u'inte ama%ile si fa numai fapte %une. 5iua 190 $aspunsurile e4a)te la toate intre%arile tale e4ista in interiorul tau. 6e a)eea, este foarte important sa des)operi sin*ur a)este raspunsuri, sa ai in)redere in tine insuti si in )eea )e repre(inti. #artea si filmul intitulate "e)retul te pot a3uta sa intele*i mai %ine puterea )are e4ista in interiorul tau, sa de'ii )onstient de ea si sa in)epi astfel sa te folosesti de ea. .une intre%area la )are doresti sa primesti raspuns, dupa )are ramai perfe)t fo)ali(at, )a)i raspunsul la ea iti poate par'eni in ori)e moment. 5iua 191 0ti mai amintesti de )ele trei maimute intelepte9 -u 'edea nimi) rau. -u as)ulta nimi) rau. -u rosti nimi) rau. ,ltfel spus: nu pri'i ne*ati'itatea, nu as)ulta )u'inte ne*ati'e si nu le rosti. #u si*uranta, )ele trei maimute erau e4trem de intelepte2

41

5iua 192 7ultumes)2 7ultumes)2 7ultumes)2 6a)a este rostit in mod repetat, )u o traire interioara intensa, a)est )u'ant simplu iti poate im%unatati 'iata intr-o masura mai mare de)at iti poti ima*ina la ora a)tuala. #u'antul nu tre%uie rostit insa fara e4presie, )i tre%uie du%lat )u un sentiment profund de re)unostinta in inima ta. ,tun)i )and )ine'a iti spune ;7ultumes); fara sa simta o stare reala de re)unostinta, ni)i tu nu simti nimi). 0n s)him%, atun)i )and )ine'a iti spune ;7ultumes); din inima, te umpli automat de iu%ire si de %u)urie. #u'intele sunt a)eleasi, dar atun)i )and ele sunt sustinute de o re)unostinta profunda, ori)e om le poate simti instantaneu efe)tul la ni'el ener*eti). ,tun)i )and rostesti )u'antul ;7ultumes); )u o traire interioara intensa, tu ii dai o 'iata. 5iua 193 0n )a(ul in )are )auti un partener de )uplu perfe)t, )alea )ea mai si*ura de a des)operi ade'arata feri)ire )onsta in a te a%andona in fata /ni'ersului. +asa-l pe a)esta sa adu)a iu%irea in 'iata ta si lasa-te )ondus de el )atre persoana )are ti se potri'este )el mai %ine. ,ltfel spus, da-te la o parte >nu sta in )alea /ni'ersului@ si fii re)epti' la posi%ilitatile pe )are ti le ofera el. 6in perspe)ti'a nostra limitata, noi nu putem 'edea ta%loul de ansam%lu. 0n s)him%, din perspe)ti'a sa nelimitata, /ni'ersul stie )el mai %ine )u )ine ne potri'im )u ade'arat. 5iua 194 "tresul, *ri3ile si an4ietatea se nas) din proie)tarea *andurilor noastre asupra 'iitorului si din ima*inarea unor situatii ne*ati'e. ,sta inseamna sa te fo)ali(e(i asupra unei realitati pe )are nu ti-o doresti2 6a)a sesi(e(i )a mintea ta se proie)tea(a in 'iitor intr-o maniera ne*ati'a, fo)ali(e(a-te )u atat mai intens asupra 7<7!-T/+/0 .$!5!-T. $eadu-ti in permanenta mintea asupra a)estui moment pre(ent. 8oloseste-ti intre*a putere a 'ointei si fo)ali(e(a-ti mintea asupra momentului pre(ent, )a)i nu poti *asi starea de pa)e interioara de)at in a)est moment. 5iua 19= ;#u'intele rostite )u %unatate )reea(a o stare de in)redere. Landurile nas)ute din %unatate )reea(a o atare de profun(ime interioara. ,)tiunile du%late de %unatate dau nastere iu%irii.; +,<-T"! >).se).01 i.#h.@

5iua 19A
42

#ulti'i )um'a urmatorul *and: "Nu am bani de daruit, dar atunci cand voi avea, ii voi darui." 6a)a da, inseamna )a nu 'ei a'ea ni)iodata %ani. #ea mai rapida )ale de a atra*e %anii in 'iata ta )onsta in a-i darui. 6e a)eea, da)a doresti mai multi %ani, in)epe prin a darui din %anii pe )are ii ai. !ste sufi)ient sa daruiesti (e)e lei, )in)i lei sau )hiar un sin*ur leu. -u )ontea(a suma pe )are o daruiesti sau persoana )areia ii daruiesti, )i *estul in sine2 5iua 19B #u )at 'ei pra)ti)a mai intens starea de re)unostinta, )u atat mai profund o 'ei simti in inima ta, iar a)esta este marele se)ret. #u )at 'ei simti o stare de re)unostinta mai intensa si mai sin)era, )u atat mai feri)it te 'ei simti in toate domeniile 'ietii. .ri'este )e se intampla in 'iata ta atun)i )and pra)ti)i (ilni) re)unostinta fata de toate situatiile in )are te *asesti. 5iua 19? ,tun)i )and )eri )e'a pentru tine, )ere a)elasi lu)ru si pentru restul lumii. 6a)a soli)iti )e'a %un pentru tine, soli)ita a)elasi lu)ru si pentru restul lumii. 6a)a soli)iti prosperitate pentru tine, soli)ita prosperitate si pentru restul lumii. 6a)a soli)iti sanatate pentru tine, soli)ita sanatate si pentru restul lumii. 6a)a soli)iti %u)urie pentru tine, soli)ita %u)urie si pentru restul lumii. 6a)a soli)iti iu%ire si armonie pentru tine, soli)ita iu%ire si armonie si pentru restul lumii. .are o tehni)a minora, dar re(ultatele ei sunt e4)eptionale. 5iua 199 ,deseori, atun)i )and )e'a se s)him%a in 'iata noastra, noi opunem o re(istenta in)redi%ila in fata s)him%arii. <ri de )ate ori 'ad )a se apropie o s)him%are in 'iata lor, oamenii se tem )a ea 'a fi ne*ati'a. !ste foarte important sa intele*i )a ori de )ate ori in 'iata ta se produ)e o s)him%are ma3ora, ea este spre %inele tau. /ni'ersul nu suporta 'idulE de a)eea, atun)i )and )e'a dispare, el este imediat inlo)uit )u alt)e'a. 6e a)eea, ori de )ate ori in 'iata ta se produ)e o s)him%are, rela4ea(a-te, amplifi)a-ti )redinta si )onstienti(ea(a faptul )a s)him%area !"T! ".$! &0-!+! T,/. #e'a frumos si maret se indreapta )atre tine2

5iua 200 6a)a doresti sa atra*i in 'iata ta o slu3%a mai %una sau ori)e alt)e'a mai %un de)at ai a)um, este foarte important sa intele*i )um fun)tionea(a le*ea atra)tiei.
43

.entru a atra*e in 'iata ta )e'a mai %un, tre%uie sa iti ima*ine(i mental a)est lu)ru si sa traiesti in a)easta ima*ine mentala )a si )um ea ar fi de3a reala. 0n s)him%, da)a te plan*i de slu3%a >sau de situtia@ ta a)tuala, )ontinuand astfel sa te fo)ali(e(i asupra ne*ati'itatii, tu nu 'ei atra*e ni)iodata o slu3%a > sau o situatie@ mai %una in 'iata ta. 6e a)eea, )auta intotdeauna moti'ele )are te fa) sa te simti re)unos)ator pentru a)tuala ta slu3%a. 6a)a sunt sin)ere, toate a)este moti'e 'or )ontri%ui la *asirea unei slu3%e mai %une. ,sa fun)tionea(a le*ea2 5iua 201 6a)a 'ei pri'i masina unui om, 'ei afla multe despre proprietarul ei. 7asinile )are stralu)es) de )uratenie arata )a proprietarii lor le apre)ia(a. 0n s)him%, )ele foarte murdare arata )a nu sunt apre)iate de proprietarii lor. ,tun)i )and isi apre)ia(a masina, proprietarul a)esteia atra*e astfel )atre sine o masina mai %una. 6a)a nu o apre)ia(a, el nu atra*e o masina mai %una, )i ramane )u )ea pe )are o are. ,pre)ierea pentru lucrurile care exista deja in viata ta e)hi'alea(a )u folosirea inteli*enta a le*ii atra)tiei. 5iua 202 ;0a de)(ia sa iti pastre(i entu(iasmul, puterea si fermitatea pe )are le simti in )ea mai insorita (i a prosperitatii tale, in)lusi' in )ea mai intune)ata (i a unei mari in)er)ari. -u te simti de(ama*it )hiar da)a lu)rurile din 'iata ta par de(ama*itoare. 8o)ali(ea(a-ti in )ontinuare pri'irea mintii asupra 'iitorului tau luminos indiferent de )ir)umstantele, )onditiile si e'enimentele a)tuale din 'iata ta. -u-ti pierde )redinta atun)i )and lu)rurile par sa mear*a prost. .astrea(a-ti netul%urat hotararea initiala de a reusi in tot )e ti-ai propus... <mul )are nu isi pierde firea atun)i )and se )onfrunta )u situatii nepla)ute de'ine din )e in )e mai puterni), pana )and realitatea in)epe sa as)ulte de 'ointa lui. 7ai de'reme sau mai tar(iu, el )apata intre*a putere de )are are ne'oie pentru a reusi. 8ii intotdeauna puterni), si astfel 'ei de'eni din )e in )e mai puterni).; # $0"T0,- 6.+,$"<- >1?B4-19=4@ Despre fortele tale si despre cum le poti folosi

5iua 203 +e*ea atra)tiei poate fi )omparata )u un aparat 4ero4 urias: ea foto)opia(a tot )eea )e e4ista in mintea noastra si ne trimite a)easta foto*rafie su% forma )ir)umstantelor si e'enimentelor din 'iata noastra. 0n a)est fel, noi a'em tot timpul parte de un feed%a): perfe)t referitor la 'i%ratiile pe )are le emitem. "pre e4emplu, da)a nu dispui de
44

sufi)ienti %ani, este limpede )a tre%uie sa iti )ree(i mai multa a%undenta in plan mental, astfel in)at le*ea sa o poata foto)opia pentru a ti-o trimite. 5iua 204 0ndiferent da)a *andurile tale se fo)ali(ea(a asupra unei realitati fi(i)e sau doar asupra uneia ima*inare, asupra 'ietii pe )are o traiesti la ora a)tuala sau asupra a)eleia pe )are ti-ai dori sa o traiesti, le*ea atra)tiei rea)tionea(a la a)este *anduri. #u alte )u'inte, ea nu fa)e ni)io diferenta intre realitatea )urenta si )ea ima*inata. 0ntele*i a)um )at de mare este puterea ima*inatiei tale9 5iua 20= 0ata patru prin)ipii fundamentale pe )are le poti apli)a pentru a manifesta mai multi %ani in 'iata ta )u a3utorul le*ii atra)tiei: 1.!mite (ilni) mai multe *anduri le*ate de a%undenta de)at le*ate de lipsuri. 2."imte-te feri)it )hiar a)um, )hit )a nu ai %ani. 3.8ii re)unos)ator pentru tot )eea )e ai a)um. 4.6aruieste-le )elor din 3ur tot )e este mai %un in tine. .atru pasi usori. .oti sa-i fa)i da)a doresti sufi)ient de mult. 5iua 20A +e*ea atra)tiei nu a dat ni)iodata *res, si nu poate da *res ni)i in )a(ul tau. .ur si simplu, ea nu da *res ni)iodata. 6a)a realitatea ta nu )orespunde aspiratiilor tale, a)est lu)ru nu arata alt)e'a de)at )a nu te folosesti in mod )ore)t de le*e. +e*ea este infaili%ila. 6e a)eea, da)a 'ei opera intr-o armonie perfe)ta )u ea, tu 'ei o%tine re(ultatele pe )are ti le doresti. 5iua 20B /neori, atun)i )and nu a'em )ura3ul de a ne s)him%a, intrea*a realitate din 3urul nostru se s)him%a, dire)tionandu-ne astfel )atre o )ale noua. -imeni nu se poate impotri'i pro)esului de )restere, intru)at la %a(a a)estuia sta prin)ipiul uni'ersal al e'olutiei.

5iua 20? -u e4ista nimi) )e nu poti fa)e. 6a)a 'ei fa)e tot )eea )e tre%uie, in ordinea )ore)ta, mai de'reme sau mai tar(iu 'ei putea sa o%tii tot )eea )e iti doresti. 0n)epe intotdeauna prin a-ti trai 'isele in interior, )at mai )omplet si mai amanuntit )u putinta. 0n a)est fel, a)estea se 'or manifesta in 'iata ta e4terioara. 6a)a 'ei a3un*e la o armonie interioara desa'arsita, tu 'ei atra*e toate lu)rurile de )are 'ei a'ea ne'oie pentru )a 'isul tau sa se transforme in realitate.
45

,sa fun)tionea(a le*ea. <ri)e )reatie din 'iata ta in)epe in interiorul tau. 5iua 209 ;/rmareste sa fii intotdeauna primul: -primul )are a))epta, -primul )are (am%este, -primul )are spune o 'or%a %una si primul care iarta. ,-<-07 5iua 210 #u'intele tale as)und o mare putere. !le nu sunt alt)e'a de)at *anduri du%late de o putere suplimentara. 6e a)eea, fii )onstient de tot )eea )e spui. <%ser'a-ti )u atentie )u'intele. 7omentul in )are in)epi sa de'ii )onstient de ele )hiar in timp )e le rostesti este de-a-dreptul spe)ta)ulos. !l arata )a de'ii din )e in )e mai )onstient de tine insuti. 6a2 5iua 211 /ni'ersul infinit poate fi )omparat )u "oarele nostru. -atura "oarelui il fa)e pe a)esta sa daruias)a lumina si 'iata. .ra)ti), "oarele nu ar putea e4ista sau nu ar fi un "oare da)a ar in)eta sa mai daruias)a lumina si 'iata. 0ti poti ima*ina "oarele tre(indu-se intro dimineta si spunandu-si : ;7-am saturat sa mai daruies) lumina si 'iata2;9 0n )lipa in )are ar in)eta sa mai ofere a)este lu)ruri, el ar in)eta sa mai e4iste. !i %ine, /ni'ersul infinit poate fi )omparat din a)est pun)t de 'edere )u "oarele. !senta si natura lui este sa daruias)a. 0n )a( )ontrar, el nu ar putea e4ista. ,tun)i )and ne aflam in armonie )u +e*ile /ni'ersului, noi e4perimentam automat %u)uria darurilor pe )are ni le ofera el.

5iua 212 !ste foarte important sa iti adu)i aminte )a tu emiti o fre)'enta de 'i%ratie in fie)are )lipa. 6a)a doresti sa modifi)i )ir)umstantele e4terioare si sa iti s)him%i 'iata in %ine, tu tre%uie sa in)epi prin a-ti s)him%a a)easta fre)'enta de 'i%ratie interioara. "in*urele modalitati prin )are poti fa)e a)est lu)ru sunt *andurile po(iti'e, emotiile po(iti'e si faptele %une. #u )at fre)'enta ta de'ine mai inalta, )u atat mai frumoasa de'ine 'iata ta. 5iua 213
46

6a)a nu te afli in armonie )u le*ea, tu e4perimente(i diferite lipsuri, insa a)easta e4perienta este )reata )hiar de tine. /ni'ersul nu fa)e alt)e'a de)at sa daruias)a, dar tu tre%uie sa in'eti sa te pui in armonie )u el, iar )ea mai simpla )ale de a fa)e a)est lu)ru )onsta in a emite *anduri %une, in a rosti )u'inte ama%ile si in a fa)e fapte %une. 5iua 214 /ni'ersul este a%solut indra*ostit de tine. <ri)ate *reseli ai fa)e, in ori)e etapa din 'iata ta te-ai afla si ori)e ai *andi tu insuti despre tine, /ni'ersul te iu%este pentru totdeauna. 5iua 21= #e anume iti doresti )u ade'arat de la 'iata9 #e re(ultate doresti sa o%tii9 "ar)ina ta este sa te fo)ali(e(i mental asupra re(ultatelor pe )are doresti sa le o%tii, )a si )um le-ai fi o%tinut de3a. ,sta este sar)ina ta. #at despre 8!+/+ 0- #,$! 'ei o%tine a)este re(ultate, a)easta este sar)ina /ni'ersului. 8oarte multi oameni )ad in a)easta )ap)ana si in)ear)a sa isi ima*ine(e )um 'or primi )eea )e isi dores). 0ata un e4emplu simplu. "a spunem )a )ine'a doreste sa mear*a la o fa)ultate s)umpa. 6e a)eea, el in)ear)a sa isi ima*ine(e de unde poate o%tine %anii ne)esari. 0nsa scopul este sa a3un*a la a)ea fa)ultate. 6e a)eea, el tre%uie sa se fo)ali(e(e pe in'atarea la a)ea fa)ultate - asta e tre%a lui. 8o)ali(e(a-te asupra re(ultatului dorit si lasa /ni'ersul sa isi foloseas)a resursele infinite pentru a ti-l adu)e la pi)ioare. 5iua 21A ;,semeni unei pietre arun)ate in apa, *andul produ)e 'aluri si unde )are se raspandes) in intre*ul o)ean mental. !4ista totusi o diferenta: 'alurile produse in apa nu se raspandes) de)at la suprafata a)esteia, in toate dire)tiile, in timp )e undele *enerate de *anduri se raspandes) dintr-un pun)t )entral in toate dire)tiile, la fel )a ra(ele soarelui.; C0++0,7 C,+M!$ ,TM0-"<- >1?A2-1932@ Vibratia gandului

5iua 21B Tu poti fi o sursa de inspiratie pentru )ine'a )are traieste o stare de tristete fara a te )o%ori neaparat pe ni'elul lui de 'i%ratie, )i prin ridi)area lui pe ni'elul tau luminos si feri)it. !ste foarte usor sa stii da)a esti o sursa de inspiratie pentru )ei din 3ur, intru)at propriile tale sentimente iti )omuni)a a)est lu)ru. 6a)a iti poti mentine %unastarea si feri)irea interioara, lumina pe )are o emiti 'a fi stralu)itoare si puterni)a. 0n )lipa in )are in)epi sa nu te mai simti %ine, este e'ident )a ne*ati'itatea situatiei )u )are te )onfrunti te afe)tea(a. 6e a)eea, tre%uie sa fa)i tot )e iti sta in puteri pentru a-ti resta%ili %unastarea interioara.
47

Tu nu le poti darui nimi) )elor din 3ur da)a %u)uria dinlauntrul tau nu stralu)este )u putere. 5iua 21? 0ndiferent in )e situatie finan)iara te afli in momentul pre(ent, tu esti )el )are ai atras-o in 'iata ta, prin *andurile tale. 6a)a te afli intr-o situatie nedorita, inseamna )a ai atras-o in mod in)onstient, dar )u si*uranta tu esi )el )are a )reat-o. 6a)a 'ei intele*e a)est me)anism, 'ei reali(a )at de puterni)e sunt *andurile tale. <data )e ai inteles a)est lu)ru, nu iti mai ramane de)at sa apli)i a)elasi me)anism in sens in'ers, )reind e4a)t situatiile pe )are ti le doresti2 5iua 219 6a)a iti 'ei in)hide o)hii si da)a 'ei in)epe sa iti ima*ine(i )a ai %ani, pre)um si toate lu)rurile pe )are le 'ei fa)e )u a)esti %ani, tu iti 'ei )rea pra)ti) o realitate noua. 7intea ta su%)onstienta si le*ea atra)tiei nu stiu da)a doar iti ima*ine(i )e'a sau da)a a)easta este realitatea ta )urenta. 6e a)eea, ori de )ate ori iti ima*ine(i )e'a, le*ea atra)tiei a))epta a)este *anduri si a)este ima*ini )a si )um ar fi reale si le manifesta in 'iata ta. 6a)a atun)i )and iti ima*ine(i o situatie, a)easta ti se pare a%solut reala, inseamna )a ea a patruns de3a in mintea ta su%)onstienta, iar le*ea atra)tiei ti-o 'a li'ra )u si*uranta. 5iua 220 <ri de )ate ori ai fa)turi de platit, foloseste-ti ima*inatia si in'entea(a tot felul de 3o)uri mentale. 6e pilda, ima*inea(a-ti )a fa)turile tale sunt in realitate )e)uri, sau )a %anii pe )are ii platesti repre(inta un dar. ,dau*a >in ima*inatie@ mai multe (erouri la e4trasul tau de )ont. 6es)ar)a )e)ul primit de la &an)a /ni'ersului de pe we%site-ul The "e)ret si lipeste-l pe usa fri*iderului, pe o*linda de la %aie, su% e)ranul tele'i(orului, pe usa )uptorului, pe par%ri(ul masinii, pe %irou sau pe monitorul )al)ulatorului tau. 0n'entea(a tot felul de 3o)uri mentale ale ima*inatiei )are sa te a3ute sa iti filtre(i su%)onstientul )u sentimentul a%undentei.

48

49

50