Ştefan Smărăndoiu

Curiozităţi aritmetice

„Nu cunosc nimic mai frumos în Aritmetică decât aceste numere pe care unii le numesc planetarios, iar alţii magicos!” (Fermat)

CURIOZITĂŢI ARITMETICE
Desigur, curiozitatea vă va fi satisfăcută, doar dacă rezolvaţi ceea ce urmează! 1. Calculaţi: 7+7–7–7= 7:7+7–7 = 7:7+7:7 = (7 + 7 +7) :7 = 77 : 7 – 7 = 7–(7 + 7) : 7 =

(7 7 – 7 ) : 7 = (7 – 7): 7 + 7 = (7 7 + 7) : 7 = (7 +7 ) :7 + 7 = ( 77–7 ) : 7 =

2. În următoarele exerciţii, cifrele de la 1 la 9 apar o singură dată! Calculaţi: a) 1+2+ 3 + 4 +5 +6 +7 + 8 9 = f) 91 + 5823 : 647 = b) 1+2 3 + 4 5 –6 +7 + 8 9 = g) 94 + 1578 : 263 = c) 1+2 3 + 4 + 5 +67+ 8 + 9 = h)96 + 1428 : 357 = d) 1 2 +34 +56 + 7 – 8 + 9 = i) 123 + 4 – 5 + 67 – 89 = e) 12 + 3 – 4 + 5 + 67 + 8 + 9 = j)12 –3–4 +5 –6 +7 +89 = Sunt 10 exerciţii, al căror rezultat e 10 mărit de zece ori ! 3. Efectuaţi 123456789 + 123456798 şi observaţi de câte ori s-a folosit fiecare cifră, atât la termenii adunării, cât şi la sumă. 4. Vom construi împreună piramide numerice:

17

Ştefan Smărăndoiu

Curiozităţi aritmetice

a)

1 1= 1 9+2= b) 11 11 = 21 9 + 33 = 111 111 = 321 9 + 444 = 1111 1111 = 4321 9 + 5555 = 11111 11111 = 54321 9 + 66666 = …………………………. …………………………. 9 9+7= d) 98 9 + 6 = 987 9 + 5 = 9876 9 + 4 = 98765 9 + 3 = ……………………… 1 8+1= 12 8 + 2 = 123 8 + 3 = 1234 8 + 4 = 12345 8 + 3 = ………………………

c)

e)

56 56 – 45 45 = f) (11 – 2) : 9 = 556 556 – 445 445 = (111 – 3) : 9 = 5556 5556 – 4445 4445 = (1111 – 4) : 9 = 55556 55556 – 44445 44445 = (11111 – 5) : 9 = 555556 555556 – 444445 444445 = (111111 – 6) : 9 = ………………………………………. ……………………. 1+1 9+9= h) 12 + 12 9 + 9 = 123 + 123 9 + 9 = 1234 + 1234 9 + 9 = 12345 + 12345 9 + 9 = …………………………. 12345679 9 = 12345679 18 = 12345679 27 = 12345679 36 = 12345679 45 = ………………………

g)

Bineînţeles că oricare dintre piramide poate fi „înălţată”! Încercaţi să vă înălţaţi „ piramida cunoştinţelor”! 5. Cine este mai mare: a) 51 + 12 + 66 sau 35 + 74 + 20 ?
18

Edited with the trial version of Foxit Advanced PDF Editor To remove this notice, visit: www.foxitsoftware.com/shopping

Ştefan Smărăndoiu

Curiozităţi aritmetice

b) 51 51 + 12 12 + 66 66 sau 35 35 +74 74 +20 20 ? 6. Înmulţiţi succesiv numărul 142857 cu 1, 2, 3, 4, 5 şi respectiv 6. Observaţi ceva curios la produsele obţinute ? Dar dacă-l înmulţiţi cu 7 ? 7. Aflaţi produsul dintre 2178 şi 4. Produsul e curios ? Oare, dacă între 21 şi 78 intercalăm un 9 şi efectuăm înmulţirea cu 21987 4, produsul obţinut are vreo legătură cu cel iniţial şi cu intercalarea făcută ? 8. Ca notă, 4 nu-i agreat! Dar în înmulţirea 230769 4 produsul ne oferă o curiozitate plăcută! 9. Efectuând 41096 83 veţi avea o surpriză şi mai mare! 10. Calculaţi 221 312. Oare, dacă înmulţim 122 cu 213, adică răsturnatul primului factor cu răsturnatul celui de-al doilea factor, vom obţine răsturnatul produsului anterior ? 11. Cine este mai mare: 10 10 + 11 11 + 12 12 sau 13 13 + 14 14 ? 12. Împărţirea 7632 : 48 oferă vreo curiozitate ? 13. Dar înmulţirea 8 86 ? 14. Măriţi succesiv cifrele 1, 5, 8, 7 şi respectiv 3 de 7 ori. Înmulţiţi apoi, separat, fiecare număr obţinut, cu 15873 ! Ţi-a plăcut ? 15. Construiţi încă două piramide: a) 34 34 – 1 = b) 67 67 – 1 = 334 334 – 1 = 667 667 – 1 = 3334 3334 – 1 = 6667 6667 – 1 = 33334 33334 – 1 = 66667 66667 – 1 = ……………………………. …………………………… 16. Într-o clasă de la Şcoala ‚, I.G.Duca ’’ din Râmnicu Vâlcea, în anul 2013, erau c elevi. Stabiliţi câţi elevi erau în acea clasă, descifrând egalităţile: 1=1 ; a = 1 2 + 1; b = (1 + a) 2 + 1 ; c = (1 + a + b) 2 + 1 .

19

Ştefan Smărăndoiu

Curiozităţi aritmetice

17. Numărul 743816529 e format prin alăturarea tuturor cifrelor nenule, luate o singură dată. Vreţi o nouă surpriză ? Efectuaţi 743816529 : 27273 ! 18. Calculaţi: a) 5 5 = b) 25 25 = c) 175 175 = d) 575 575 = e) 1825 1825 = şi priviţi cu atenţie rezultatele obţinute. 19. a) Efectuaţi produsul dintre 12 şi 84. b) Efectuaţi produsul răsturnatelor factorilor. 20. Calculaţi suma şi respectiv produsul din: a) 9 + 9 = b) 24 + 3 = c) 47 + 2 = d) 497 + 2 = 21. Calculaţi: 1+5 5 5+3 4+0 0 0+7 3+7 7 7+1 1 1+6 6 6 a) 9 9 = b) 24 3 = c) 47 2 = d) 497 2 =

a) 1 b) 4 c) 3 d) 1

1 4 3 1

3 3= 7 7= 1 1= 6+3 3 3 3+4 4 4 4=

22. Studiaţi cu atenţie cifrele din componenţa celor doi factori şi respectiv cifrele produsului: a) 51 249 3 = b) 16 583 742 9 = 23. Ca să-l „băgăm în seamă” şi pe zero, comparaţi: a) 21 807 şi 5649 3 = b) 27 609 şi 5481 3 = 24. ”Materie primă” pentru o nouă piramidă : 1 9+2= ; 12 9+3= ; 123 9+4= ;1234 9+5= ….. 25. Ştiaţi că, în antichitate, iniţial, oamenii cunoşteau doar înmulţirea şi împărţirea cu 2, dar folosind şi adunarea şi, bineînţeles, inteligenţa, puteau efectua orice înmulţire ? Iată cum procedau, luând două exemple: 35 24 şi respectiv 54 25.
20

apoi jumătatea numărului de deasupra. pe care. sub care se află numerele rezultate prin înmulţirea succesivă cu 2 a numărului situat deasupra. Pasul al III-lea: A doua coloană este formată din al doilea factor. Pasul al IV-lea: Pentru a afla rezultatul înmulţirii. Exemplu : Prezentăm înmulţirea: 14 6 Pasul I: În coloana din stânga scria 1 şi apoi îl dubla. din coloana a doua se adună doar numerele ce corespund numerelor impare din prima coloană. restul 1 neglijându-se). de asemenea. Obţinem 35 24 = 24 + 48 + 768 = 840 şi respectiv. Pasul al II-lea: În coloana din dreapta scria unul din factori. număr natural (partea întreagă a câtului. Cum înmulţeau egiptenii? Scribul egiptean proceda diferit şi folosea doar adunarea şi înmulţirea cu 2. Pasul al II-lea: Prima coloană e formată din primul factor. 54 25 = 50 + 100 + 400 + 800 = 1350. scriind rezultatul dedesubt. până se obţine câtul 1. dedesubt scriem jumătatea lui.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 35 17 8 4 2 1 24 48 96 192 384 768 54 27 13 6 3 1 25 50 100 200 400 800 Şi-acum să explicăm algoritmul: Pasul I: Scriem cei doi factori în capul a două coloane. îl dubla 1 2 6 12 21 .

4 = 2 2 . Exemplul al II-lea: Prezentăm înmulţirea: 19 80 1 2 4 16 80 160 320 1280 Am sistat dublările. pentru că din prima coloană 1 + 2 + 16 =19 Adunând din coloana a II-a numerele de pe liniile corespunzătoare numerelor 1.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Pasul al III-lea: Dubla succesiv rezultatele obţinute. 14: 12 + 24 + 48 = 84. piramidele egiptene stau mărturie a preciziei lor în calcule! b) 1= 2 0 . 2 şi respectiv 16. 4 şi 8 din care s-a obţinut primul factor. adică 14 6. adică 19 80. 22 . 8 = 2 3 . până în momentul în care observa că celălalt factor. obţinem 80 + 160 + 1280 = 1520. Observaţii: a) Chiar dacă ni se pare complicat. la prima coloană. 16 = 2 4 . adică o sumă egală cu primul factor 14). 14 =2+4+8 = 21 + 2 2 + 2 3 . 1 2 4 8 6 12 24 48 Pasul al IV-lea: Scribul egiptean înceta dublările şi aduna din coloana din dreapta acele numere corespunzătoare liniilor termenilor 2. 2 = 21 . putea fi obţinut ca sumă a unor puteri ale lui 2 pe care le-a scris deja ( în cazul nostru. 2 + 4 + 8 = 14. iar 19=1+2+16= 2 0 + 21 + 2 4 .

23 . 3 Ele ne indică cifra unităţilor produsului. Trasau două linii orizontale pentru cifra zecilor şi o linie pentru cifra unităţilor : 2 1 Pasul 2. Trasau o linie verticală pentru cifra zecilor şi trei linii pentru cifra unităţilor : 2 1 1 3 Pasul 3. Înmulţire fără trecere peste ordin Exemplu: 21 ⋅13 =273 Pasul 1.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Cum înmulţeau chinezii? I. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile celor doi factori s-au format trei noduri.

2 Ele ne indică cifra sutelor produsului. La intersecţia liniilor ce marchează zecile celor doi factori s-au format două noduri. 7 3 Ele ne indică cifra zecilor produsului. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile unui factor şi zecile celuilalt s-au format 6 + 1 = 7 (noduri). Pasul 5. Deci 21 ⋅ 13 = 273 24 .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Pasul 4.

Înmulţire cu trecere peste ordin Exemplu: 17 ⋅ 24 = 408 Pasul 1. Trasau 2 linii verticale pentru cifra zecilor şi 4 linii pentru cifra unităţilor : 1 7 2 4 Pasul 3. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile celor doi factori s-au format 28 de noduri. Trasau o linie orizontală pentru cifra zecilor şi 7 linii pentru cifra unităţilor : 1 7 Pasul 2. 25 .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice II.

iar 2 este cifra de transport. iar 2 este cifra de transport ( cifra pe care obişnuim să spunem că o ţinem minte). 18 + 2 = 20 Zero ne indică cifra zecilor produsului. 26 .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 2 8 8 ne indică cifra unităţilor produsului. Pasul 4. La intersecţia liniilor ce marchează unităţile unui factor şi zecile celuilalt s-au format 14 +4 = 18 (noduri) şi ţinem cont că avem pe 2 ca cifră de transport.

2+2=4 4 ne indică cifra sutelor produsului. 27 . Pasul I: a) Dacă numărul ales este par. înmulţiţi-l cu 3. La intersecţia liniilor ce marchează zecile celor doi factori s-au format două noduri. aplicaţi încă o dată pasul I a). Deci 17 ⋅ 24 = 408 26. mai mare ca 1. aplicaţi încă o dată pasul I b). Pasul al II-lea: a) Dacă rezultatul obţinut la pasul I este par. iar produsul obţinut măriţi-l cu 1. împărţiţi-l la 2! b) Dacă numărul ales este impar. Una din aceste probleme celebre este şi cea pe care o prezentăm în continuare şi care a rămas în istoria matematicii sub numele de „Problema din Siracuza”. dar ţinem cont şi de cifra de transport.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Pasul 5. b) Dacă rezultatul obţinut la pasul I este impar. PROBLEMA DIN SIRACUZA Există câteva probleme care au fost enunţate cu foarte mult timp în urmă.Pentru o mai bună înţelegere o prezentăm cu enunţul modificat: Pasul iniţial: Alege un număr natural nenul. dar pe care matematicienii n-au reuşit încă să le rezolve.

246913587. La toate obţinem 100. 5. De aceea. trebuie să-ţi formezi o „cultură matematică” ! Un prim pas îl faci dacă te vei strădui să înţelegi metodele şi procedeele prezentate în această lucrare. Ai ocazia să devii celebru!Până atunci însă. aplicaţi pasul ce urmează: Pasul final : Dacă aţi obţinut rezultatul 1. 28 . Rezultatul la înmulţirea cu 7 este altul. Toate produsele sunt 5 7 formate din aceleaşi cifre. dar începând cu altă cifră. RĂSPUNSURI 2. Îţi doresc mult succes! REZOLVĂRI. dar veţi înţe4 2 lege. că se datorează faptului că 142857 este perioada fracţiei 1/7. numărul 142857 se 1 8 numeşte număr circular. Fiecare cifră s-a folosit o singură dată. mai târziu. indiferent ce număr ne-am alege iniţial? iii) Aceleaşi întrebări şi le-au pus şi matematicienii de-a lungul timpului ! Ei şi-au mai pus însă. Pentru cei mai mari oferim alte două 3 9 3 9 şi respectiv 47 + 52 variante: 24 + 75 6 18 6 18 3.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice c) Dacă rezultatul obţinut este 1. INDICAŢII. opriţi-vă! Comentarii: i) De ce credeţi că se opreşte calculul după ce aţi obţinut rezultatul 1? ii) De ce obţinem totdeauna rezultatul 1. Sunt egale! 6. în aceeaşi ordine circulară. încă o întrebare: „Oare rezultatul este valabil pentru orice număr natural?” Până azi nimeni nu a reuşit să dea răspuns la această întrebare.

23. 1 7 = 7.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 7. 5 7 = 35. 25. 30625. 9. Produsul 8712 este răsturnatul primului factor! Al doilea produs 87912 este răsturnatul lui 21978 (Aceleaşi cifre în ordine inversă).16. Ultima cifră a numărului 230769 „trece prima” şi obţinem 923076. Câtul este tot 27273. etc. 12 84 = 1008 şi 21 48 = 1008.8 7 = 56. Sunt egale cu 365. iar 15873 56 = 888888 . iar în componenţa celor 2 factori avem toate cele 10 cifre! 1 12 123 1234 12345 123456 1234567 12345678 123456789 9 + 2 = 11 9 + 3 = 111 9 + 4 = 1111 9 + 5 = 11111 9 + 6 = 111111 9 + 7 = 1111111 9 + 8 = 11111111 9 + 9 = 111111111 9 +10= 1111111111 29 . iar 15873 7 = 111111. 625. 12. 18. Dacă primului factor îi punem în faţă 3 şi la sfârşit 8. obţinem produsul 3410968. iar 15873 35 = 555555 . 8. 330625. Deîmpărţitul. 10. 20. împărţitorul şi câtul au împreună nouă cifre şi fiecare din cele 9 cifre nenule apare o singură dată! 13. 27 de elevi. 17. Fiecare produs este răsturnatul sumei corespunzătoare. 3330625 19. Exact cele 3 cifre în altă ordine! 14. Produsele sunt egale. 8 86 = 688 . 25986 este răsturnatul lui 68952! 11.

ca la întoarcere. Aflaţi pe x din: 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 10 : 10 = 10 (Ştefan Smărăndoiu. urmǎrind înapoi firul. Evident cǎ 10:10 a figurat doar pentru a avea numai numǎrul 10 în exerciţiu. fiica regelui Minos. ilustratǎ sugestiv şi de „firul Ariadnei”.. sǎ gǎseascǎ drumul spre ieşire. sfătuitǎ de arhitect. s-a îndrǎgostit de Tezeu şi. Singura care se poate efectua este 10 : 10 = 1. sǎ nu se rătăcească pe coridoarele încâlcite ale labirintului şi. i-a dat un ghem de aţǎ. De asemenea. Succesiv.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice METODA MERSULUI INVERS „ Ariadna. atunci operaţiile ar trebui efectuate în ordinea indicată de cifrele din cerculeţe. 1986) Rezolvare: Mai întâi considerǎm cǎ am avea de rezolvat un exerciţiu în care trebuie sǎ respectǎm ordinea operaţiilor.” (dupǎ Al. Etapa locală. Obţinem : 7 6 3 2 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10 Dacǎ x ar fi un numǎr cunoscut.O. Rm. EXERCIŢII CU O NECUNOSCUTĂ Exerciţii comentate: 1. vom pune în evidenţǎ ultima operaţie: 30 1 4 5 8 .Vâlcea.M. aceastǎ metodǎ constǎ în descompunerea „labirintului” în exerciţii sau probleme mai simple şi rezolvarea lor în ordinea inversǎ în care apar. este interesant de observat şi important de reţinut cǎ şi operaţiile ce se efectueazǎ sunt inverse celor ce apar în exerciţiu sau în textul problemei. Mitru – „Legendele Olimpului”) Aşa cum îi spune numele. A început sǎ desfăşoare ghemul cel gros pe unde mergea. La intrarea în labirint viteazul a legat ghemul cu un capăt de-un stâlp al porţii.

c 10 : c = 1 ⇒ c = 10 5 [10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10 = 10 d d − 10 = 10 ⇒ d = 10 + 10 = 20 4 [10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 = 20 e e : 10 = 20 ⇒ e = 20 ⋅ 10 = 200 3 10 + 10 ⋅ ( x − 10) = 200 f 10 + f = 200 ⇒ f = 200 − 10 = 190 10 ⋅ ( x − 10) = 190 g 2 10 ⋅ g = 190 ⇒ g = 190 : 10 = 19 x − 10 = 19 ⇒ x = 10 + 19 = 29 31 1 .Ştefan Smărăndoiu 8 Curiozităţi aritmetice 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} − 1 = 10 Notǎm 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = a Exerciţiul devine : a − 1 = 10 ⇒ a = 1 + 10 = 11 Urmând „ firul Ariadnei ”. trecem la operaţia a şaptea: 7 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 11 Notǎm 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = b Exerciţiul devine 10 + b = 11 ⇒ b = 11 − 10 = 1 Punem în evidenţǎ a şasea operaţie şi continuǎm algoritmul: 6 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 1 .

x = ? (Ştefan Smărăndoiu.M. 2001) 32 . Etapa judeţeană . 1991. Drăgăşani. 1990. 1990. x ·2 +10 :5 10 2010 . Proba . Concursul Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”. Etapa judeţeană. Aflaţi valoarea numerică a lui „x” din : 10 ⋅ {x − 10 ⋅ [36 + 10 ⋅ (24 + 24 : 24)]} = 100 (O.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Probă: Pentru x = 29. Rm. 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( 29 − 10 )] : 10 − 10} − 10 : 10 = = 10 + 10 : [(10 + 10 ⋅ 19 ) : 10 − 10 ] − 1 = = 10 + 10 : [(10 + 190 ) : 10 − 10 ] − 1 = = 10 + 10 : ( 200 : 10 − 10 ) − 1 = 10 + 10 : ( 20 − 10 ) − 1 = = 10 + 10 : 10 − 1 = 10 + 1 − 1 = 10 2.. verificǎm dacǎ rezultatul obţinut este 10. Prahova) 4. Vâlcea şi concurs. Băileşti. Să se calculeze numărul necunoscut din egalitatea : {31440 + 1040 : [150 − 2400 : (67 + 53)] ⋅ 20}: x + 10 3 = 1080 (O. Aflaţi x din egalitatea : 6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : x )] = 1 (O.M.02..M. Olt) 3.1990. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea : 3 + {4 +2 · [2+(6+a):3]-17} = 24 (O.. 2001) 5. 2000) Rezolvare: Desenul ne sugerează următorul exerciţiu: ( x · 2 + 10 ) : 5 = 10 . 25. Iaşi. Prahova. obţinem succesiv: x · 2 + 10 =50 ⇒ x · 2 =40 ⇒ x =20 EXERCIŢII PROPUSE 1... Etapa locală.M. 1991 şi Concursul Interjudeţean „Preda Filofteia”. Etapa judeţeană.Vâlcea. Dolj) 2.La Ceas” . Etapa locală. Determinaţi numărul a ştiind că : (a : a + 2 ⋅ a − a ⋅ 1 + 0 ⋅ a − a : 1 + 7 ⋅ a ) : 13 = 41 (O.M.. Aplicând metoda mersului invers.

M. 1995) 12. Etapa locală. Să se afle x din relaţia : (78 ⋅10 + x ) : 30 ⋅ 25 − 457 = 318 (O.M..M. Craiova.M. Aflaţi pe x din egalitatea : 4 + 5 ⋅ {8 + 3 ⋅ [64 + 6 ⋅ ( x − 9 )]} + 1 = 1995 (O. Sibiu. Breaza-Prahova.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 6. 1997) 33 . Câmpina-Prahova. Etapa locală. O.M. Calculaţi în două moduri produsul a ⋅ (a + b ) unde „a” şi „b” au valorile determinate de egalităţile următoare : 6 − 5 : [4 − 3 : (2 − 2 : a )] = 1 . Rezolvaţi ecuaţia : 1 + {2 ⋅ [3 + (4 + x ) : 5] − 6}⋅ 7 = 15 (O. Etapa locală. Să se afle x din relaţia : (4 x − 250) : 25 + 200 = 350 (O. (O.. Etapa locală. 1997) 14. 1994) 10. 1993) 8. Etapa judeţeană. Aflaţi valoarea lui „n” din : 1 + {3 − [2 + (n − 4) ⋅ 5] : 6}⋅ 7 = 8 (O. Aflaţi pe x şi apoi efectuaţi proba : 279 + 9 ⋅ [27 + 27 ⋅ (27 − 9 ⋅ x ) + 9] + 9 = 2799 (Ştefan Smărăndoiu.. Determinaţi numărul natural x. [(5 ⋅ b + 178) ⋅ 15 + 90] : 45 = 63 (O. Mehedinţi. Vâlcea.M. 1997) 15. Aflaţi valoarea lui x din : 150 = 25 ⋅ {3878 − 8 ⋅ [884 − 4 ⋅ (70 + 15 ⋅ x )]} (O. Craiova. Vâlcea...M. Etapa judeţeană.1995) 11.. 1994) 9. Bacău... ştiind că : (x : x + x + 0 ⋅ x − x : 1 + 7 ⋅ x ) : 13 : 41 = 1 (Test – Colegiul „Carol I”.M. Vâlcea. Bacău. Etapa judeţeană.1996) 13. Aflaţi x din egalitatea : {[(x + 2) : 1992 + 1992] : 1993 + 1993}: 1994 + 1994 = 1995 (Test – Colegiul „Carol I”. Etapa locală.. Etapa locală.M. 1992) 7. 1997) 16. Să se afle a din egalitatea : {20 + 5 ⋅ [(24 + 2 ⋅ a ) : 17 + 18]} : 8 = 72 − 3 ⋅ 4 .

Determinaţi x din egalitatea : 1 + {2 + 3 ⋅ [4 + 5 ⋅ (6 − x )] : 7} : 8 = 2 (Concursul „Gheorghe Ţiţeica”. Aflaţi x şi y. Etapa judeţeană. Aflaţi pe a din egalitatea : 5 + 5 : {[5 + 5 ⋅ (a − 5)] : 5 − 5} = 10 (Concursul Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”. Dâmboviţa. Aflaţi x din : 10 + 10 : {[10 + 10 ⋅ ( x − 10)] : 10 − 10} = 11 (Ştefan Smărăndoiu. Rm. Etapa judeţeană.. Focşani. „Carol I”. Să se determine a din egalitatea : 20 : {[a + (5 + 3 ⋅ 7 )] : (a + 2)} + 1 = 6 (O. x ≠ y. C. 2000) 25.. Mangalia. 2000) 23. Rm. Test de verificare a cunoştinţelor pentru înscriere în clasa a V-a de performanţă. Aflaţi x din egalitatea (x+x) : (2x-x)+(6-x) : 2=4 28. Rm. ştiind că : 17 − {35 − [18 − 16 ⋅ ( x + y ) : 4 : 2] : 3 ⋅ 2 − 5} : 8 ⋅ 3 = 11 (Test pentru înscriere în clasa aV-a. Aflaţi valoarea lui a din : 13 − 4 ⋅ 3 : [2 ⋅ 11 − 5 ⋅ (10 ⋅ 2 − 2 ⋅ 2 ⋅ a )] + 2 ⋅ 3 = 13 (Concursul „Gheorghe Ţiţeica”.2000) 21..M. Mehedinţi . 2000) 20. 2000) 27. Aflaţi pe x din : 55 − (5 + x : 5) ⋅ 5 = 5 (Concursul Interjudeţean „La Şcoala cu Ceas”. Etapa zonală. Etapa judeţeană.Vâlcea 1998) 18. Galaţi.N. 2000) 22.2000) 24. Craiova. Liceul Naţional Iaşi. „Unirea”.Vâlcea.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 17. Aflaţi-l pe x din egalitatea : [(x + 1505 : 215) ⋅ 72 − 4900] : 4 − 53 = 936 (Test de verificare. C.M. Determinaţi valoarea lui a din egalitatea : 1001 − (1001 − a ) = 1001 : (91 − a ⋅ 0) (O. Să se afle numărul natural a dacă : 4 ⋅ {5 ⋅ [6 ⋅ (7 ⋅ a + 30 ) + 100] + 500} − 1000 = 15000 (Test pentru înscriere în clasa a V-a. „Take Ionescu”. Dolj. 2000) 26. 2001) 34 . Determinaţi valoarea lui x din : 2004 − 2003 ⋅ {2002 − 2001 : [2000 − 1999 : (1998 − 1997 ⋅ x )]} = 1 (Concursul Interjudeţean”Ion Ciolac”.N..Vâlcea 1999) 19. Şc.

05. 25. Maramureş.M. Aflaţi valoarea lui x din egalitatea : 8484 − {92 : 4 + [(x − 8484 : 4) + 848 : 4] : 4 + 212 + 84 : 4}⋅ 4 = 7244 (Concursul Interjudeţean „Viitori matematicieni”. 165 . Aflaţi x din : 600 − {240 − 5 ⋅ [120 + 27 : ( x − 8)] : 3} : 7 = 595 (Concursul Interjudeţean „Henni Ignatie”. Etapa locală. Drăgăşani. C. Iaşi.11. Vaideeni. 2003) 38. Aflaţi valoarea numerică a lui „x” din egalitatea : [(x + 789 : 3) ⋅ 8 − 1868] ⋅ 6 = 1416 (Camelia Puican. Determinaţi pe m ştiind că : 1625 : [(11 ⋅ m − 4) : 13 − 5] = 13 (O. (Concursul Interjudeţean „Micul Arhimede”. E. Aflaţi valoarea lui a din egalitatea : {5 − 2 ⋅ [(6 + a ) : 3 − 2]}⋅ 7 + 3 = 24 (Concurs „Traian Lalescu”. 2000) 39. Concursul Interjudeţean. 168 . 31 mai 2003) 35 . Mangalia. Valoarea lui x din egalitatea : 3 ⋅ [2 ⋅ ( x − 1) − 1] = 999 este : A. 9 noiembrie 2002) 35. Plopeni. 333 .Vâlcea.2002) 33.. Ploieşti. B. 11 mai 2002) 36. Să se afle x din egalitatea : 2001 − [2001 − 2001 : (2001 − 2001 : 23 + x )] = 1 (Concursul Interjudeţean „Sanda Nicoliţă. 11 mai 2002) 34. .2003) 37. 2001) 31. D. Drăgăşani. 167 . Aflaţi valoarea lui „a” din egalitatea : 7 − 7 : 7 + {7 ⋅ 7 + [7 ⋅ 7 − (7 ⋅ 7 − a ) : 7] ⋅ 7} = 356 (Cristiana Constantin. Test. Află valoarea lui a din egalitatea : [(a + 250 : 5) ⋅ 3 + 4] ⋅ 3 = 2001 (Gheorghe Crăciun. „Matematicieni isteţi”. Să se determine x din : (((((48 : x ) + 3 ⋅ 5) ⋅ 7 + 17 ) ⋅ 2 − 100) ⋅ 5 + 1) ⋅ 2 = 2002 (Concursul Interjudeţean „Sanda Nicoliţă. Există un număr natural x astfel încât : 1025 − [(1720 − 4595 : x ) + 43 ⋅ 7] = 125 ? (Concursul Interjudeţean „Discipolii lui Lazăr”. 2001) 30.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 29. Roman. 10. 2001) 32.Craiova. „Pitagora”. 166. Rm.

Aflaţi numǎrul necunoscut.„Un ţăran întâlni în pădure un bătrân necunoscut care-i spune: . Atenţie cum plasăm parantezele ! Rezolvare: Notând numǎrul necunoscut cu x putem scrie: ( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679 Numerotǎm în cerculeţe ordinea operaţiilor: 1 2 3 ( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679 Aplicǎm algoritmul de rezolvare prezentat anterior: 3 ( x ⋅ 9 + 9) : 9 = 12345679 a a : 9 = 12345679 ⇒ a = 12345679 ⋅ 9 = 111111111 2 x ⋅ 9 + 9 = 111111111 b b + 9 = 111111111 ⇒ b = 111111111 − 9 = 111111102 1 x ⋅ 9 = 111111102 ⇒ x = 111111102 : 9 = 12345678 Efectuaţi proba! 2. Înmulţim un numǎr necunoscut cu 9 şi adunǎm produsul obţinut cu 9.Eu ştiu în pǎdurea asta o buturugǎ vrǎjitǎ. 36 .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice PROBLEME CE POT FI PUSE SUB FORMĂ DE EXERCIŢIU CU O SINGURĂ NECUNOSCUTĂ Probleme comentate 1. Dacǎ vom împǎrţi suma la 9. numeri pâna la 100. şi gata: în pungǎ sunt de douǎ ori mai mulţi bani ca la început. Pui sub ea o pungǎ cu bani. Observaţie: Avem o dificultate în plus: aceea de-a pune problema sub formǎ de exerciţiu. vom obţine câtul 12345679.

Secretul înmulţirii misterioase a banilor vǎ este desigur clar: nu degeaba bǎtrânul scotocea atât de mult sub buturugǎ. aflând cǎ. de ce nu.Cui să-i plǎtesc? Şi cât? . spuse ţǎranul pe gânduri. ţǎranul are puţini bani în pungǎ. Bǎtrânul îl duse pe ţǎran în adâncul pǎdurii.I. .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice . în ipoteza că ar fi exerciţiu. Ascunserǎ pentru a treia oarǎ punga sub buturugǎ şi banii se dublarǎ şi de astǎ datǎ. dar când ţǎranul plǎti bǎtrânului rǎsplata cuvenitǎ. rǎtǎci mult timp cu el şi.Se poate. Numai cǎ trebuie sǎ plǎteşti. vă lăsăm plăcerea de-al afla singuri pe s ! Verificaţi răspunsul găsit ! 37 . Bǎtrânul primi pentru a doua oarǎ 120 lei din punga ţǎranului. dǎdu de o buturugǎ bǎtrânǎ acoperitǎ cu muşchi ascunsǎ într-un tufiş. în pungǎ nu mai rǎmǎsese nici un ban. este evidentă .Perelman –„ Matematica Vie”) Rezolvare: Notǎm cu s suma de bani pe care o avusese ţǎranul şi punem problema sub formǎ de exerciţiu: [( s ⋅ 2 − 120) ⋅ 2 − 120] ⋅ 2 − 120 = 0 De data aceasta. De aceea.Pǎi. ordinea operaţiilor. . Bǎtrânul. se învoi sǎ primeascǎ de fiecare datǎ câte 120 lei. Scoase din pungǎ 120 lei. bǎtrânul se apucǎ iar sǎ scotoceascǎ sub buturugǎ şi suma de bani din pungǎ se dublǎ. în sfârşit. Luând punga cu bani din mâna ţǎranului o ascunse între rǎdǎcini.Curat buturugǎ vrǎjitǎ ! Tare aş încerca şi eu. Numǎrarǎ din nou pânǎ la 100. Bǎtrânul începu sǎ scotoceascǎ sub buturugǎ şi scoase de acolo punga pe care o dǎdu ţǎranului. adicǎ mie ! Începurǎ sǎ se tocmeascǎ asupra plǎţii. să-i plǎteşti aceluia care îţi aratǎ drumul. Se uitǎ ţǎranul în pungǎ şi se sǎvârşi minunea: suma de bani din pungǎ era dublǎ. Numǎrarǎ pânǎ la 100. dar aţi putea sǎ aflaţi câţi bani avea ţǎranul înainte de a începe nefericita experienţǎ cu buturuga?” (I. îi dǎdu bǎtrânului şi-l rugǎ sǎ mai bage încǎ o datǎ punga sub buturugǎ.

Dacă înmulţiţi cu 5 numărul la care m-am gândit şi la rezultat adăugaţi 1. La ce număr m-am gândit ? (O. Etapa judeţeană.. (Concursul Interjudeţean”R. Bulgaria. Rezultatul obţinut îl înmulţesc cu 5 şi adaug luna naşterii. apoi măriţi suma obţinută de 6 ori şi la rezultat adăugaţi 2. Dacǎ-n a treia sǎptǎmânǎ am numǎrat 57 de nuferi.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice PROBLEME PROPUSE 37.M. Micşorez rezultatul obţinut cu 42. (Tamara Smǎrǎndoiu – „ Şcoala Vâlceanǎ”) 39. Bacău. găsiţi un număr de 16 ori mai mare decât numărul 135. rezultatul obţinut îl scad din 2000. Pazardgic. Sǎ se afle numǎrul. faţǎ de sǎptǎmâna precedentǎ. 1997) 42. La sfârşitul fiecǎrei sǎptǎmâni ies în mijlocul naturii lângǎ un lac cu nuferi. Suma se dublează şi se obţine 560.I”. Aflaţi numărul necunoscut. În a treia sǎptǎmânǎ am numǎrat de trei ori mai mulţi nuferi. Un număr necunoscut se adună cu triplul său. (Concursul Interjudeţean „Jose Marti”.M. În a doua saptǎmânǎ erau de douǎ ori mai mulţi nuferi şi încǎ 2. Aflaţi numărul la care m-am gândit. 24 noiembrie 2001) 38. 11 mai 2002) 40. Constanţa. Bucureşti. Noul rezultat micşorat cu 4 se împarte la 4 şi se obţine 4. Doi copii vorbesc între ei : -Când e data ta de naştere? -Îţi spun : iau ziua din luna datei de naştere şi adaug 2. Un numǎr se mǎreşte cu 4. apoi numărul obţinut îl înmulţesc cu 2 şi adaug 4. câţi nuferi au fost la sfârşitul primei sǎptǎmâni? ( Beatrice Ciolan. îl măresc cu 1/5 din 205. Mă gândesc la un număr. Slatina ) 38 . iar rezultatul se mǎreşte de 4 ori. apoi înmulţiţi noua sumă cu 7 şi măriţi produsul obţinut cu 4. minus 3. 1996) 41. Noul rezultat îl micşorez de 100 de ori şi obţin în final 19.. Poţi să-mi spui care este data mea de naştere? (Concurs. Am obţinut 342.

d.. r2 . Unul însǎ nu voia sǎ dea partea lui de bani pentru cheltuiala comunǎ..Eu îţi dublez suma pe care o ai.. socotind cǎ nu dǎ nimic din banii lui..Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 43. fiind necesarǎ aplicarea procedeului pe care-l vom prezenta mai jos. rn sugerate de conţinutul problemei. Pasul al II-lea: Se descompune problema dată în mai multe probleme simple p1 . urmată de concluzia noastră referitoare la restul corespunzător.m.. Fiecare problemă simplă cuprinde o informaţie din enunţ. În rezolvarea problemelor de acest tip distingem următorii paşi metodici : Pasul I: Se notează întregul şi resturile succesive r1 . ordinea fiind dată de conţinutul problemei pe care o rezolvăm..a. ş. p 2 . p n . Ultima problemă p n e rezolvată. eu îţi dublez iar. dar vǎzu curând cǎ nu mai are nici un pol. dar se şi deosebesc. deoarece prima fracţie se referă la întreg. Amicul s-a lǎsat convins. r3 . Mai mulţi prieteni voiau sǎ facǎ o excursie.. E indicat să notăm întregul cu iniţiala cuvântului ce-l reprezintă în problemă. Câţi bani avea amicul? (Walter Sperling – „ 1000 probleme distractive”) PROBLEME ÎN CARE INTERVIN FRACŢII DIN REST Problemele de acest tip se aseamǎnǎ cu cele prezentate la metoda graficǎ : ”Probleme în care intervin fracţii din întreg”.. cu condiţia ca dumneata sǎ dai iar 8 poli”. Dumneata dai partea dumitale de 8 poli şi ce-ţi rǎmâne. pentru că răspunsul acesteia apare în enunţ. 39 . Atunci Moş Glumici îi fǎcu urmǎtoarea propunere: „. p3 . următoarea la primul rest.

40 . 1999) Rezolvare : Pasul I: Fie v venitul lunar al familiei şi r1 . nevoi culturale şi respectiv cheltuieli neprevăzute. p3 . Probleme comentate 1. Pasul al II-lea: Pentru a nu ne rǎtǎci pe „coridoarele” problemei şi pentru a gǎsi uşor „ieşirea” spre rezultat.. Ce venit lunar are familia şi cât şi-a planificat să cheltuiască pentru ce şi-a propus ? (Test pentru înscriere în clasa a V-a. p 2 a cheltuit 1/4 din r1 pt. hrană ⇒ r2 = 3 / 4 din r1 . nevoi culturale ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 . iar una din enunţul problemei. vom obţine un exerciţiu cu necunoscuta rn . Drăgăşani. r3 resturile obţinute după ce se cheltuieşte o anumită sumă pe îmbrăcăminte. p3 a cheltuit 1/2 din r2 pt.. hrană.. „desfǎşurǎm” firul problemei : p1 a cheltuit 1/2 din v pt. de unde şi denumirea de „metoda mersului invers”.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Pasul al III-lea: Din datele pe care le avem despre rn . r2 . p1 .. 1995. Craiova. îmbrăcăminte ⇒ r1 = 1 / 2 din v. prin egalare. Pasul al IV-lea: După aflarea întregului se soluţionează şi eventualele alte cerinţe ale problemei.N. iar mai târziu se poate rezolva ecuaţia obţinută. „Carol I”. una obţinută prin deducţie logică. o jumătate din noul rest pentru nevoi culturale şi restul de 1500 lei pentru cheltuieli neprevăzute. Se poate aplica şi metoda mersului invers prezentată la primul paragraf.care se află folosind metoda grafică. Concursul Interjudeţean „Preda Filofteia”. C. p 2 . Se rezolvă succesiv problemele p n −1 . O familie şi-a planificat venitul pe o lună astfel: jumătate din sumă pentru îmbrăcăminte. un sfert din rest pentru hrană.

hrană :1/4 din r1 = 1/4 din 4000 lei = 1000 lei .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice p 4 r3 =1500 lei . Rezolvăm problema p 2 : În conformitate cu pasul al II-lea. obţinem : 1/2 din r2 = 1500 lei. Pasul al III-lea: Am descompus-o în probleme mai simple pe care le rezolvăm în ordine inversă celei în care au apărut în text. Familia şi-a planificat să cheltuiască pentru : îmbrăcăminte : 1/2 din v = 1/2 din 8000 lei =4000 lei. 1500 lei r2 ⇒ r2 = 1500 lei · 2 = 3000 lei. pentru cheltuieli neprevăzute. venitul lunar al familiei este de 8000 lei. nevoi culturale :1/2 din r2 =1/2 din 3000 lei = 1500 lei. r2 = 3 / 4 din r1 ⇒ Din rezolvarea problemei p3 avem . iar din p 4 . r3 =1500 lei . 41 . r2 =3000lei r1 ⇒ 3/4 din r1 = 3000 lei 3000 lei : 3 = 1000 lei . avem: r1 = 4000 lei 1 ⇒ din v = 4000 lei . r1 = din v 2 ⇒ Din rezolvarea problemei p 2 . Pasul al IV-lea: Conform notaţiei de la pasul I. r1 = 1000 lei · 4 = 4000 lei Rezolvăm problema p1 : 1 Conform pasului al II-lea. v 2 4000 lei v = 4000 lei · 2 = 8000 lei. Ţinând cont că din p3 ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 .

după ce a cheltuit 1/4 din r1 . 2. Mezinului i-a revenit o singurǎ oaie.. la problema anterioară. familiei i-a rămas r2 = 3 / 4 din r1 .. Al treilea. iar mezinul – cǎ e copil – restul de oi. pe lângă fracţia din întreg sau din rest. sǎ capete jumătate din oile rǎmase şi încǎ una. sǎ iei jumătate din oi şi încǎ una. \inem cont de faptul c` orice întreg x poate fi scris: x = 1 ⋅ x = 2 / 2 x = 3 / 3 ⋅ x = 4 / 4 ⋅ x = . datorită faptului că r1 = 4 / 4r1 . Al doilea fecior care e însurat. fiul meu mai mare. Observa\ie: nu am notat averea cu „o” (oi) pentru a nu se confunda cu zero! Pasul al II-lea: O descompunem în probleme simple : p1 primul ia 1/2 din a + 1 ⇒ r1 = 1 / 2 din a – 1. Arǎtaţi câte oi au fost cu totul şi câte a luat fiecare dintre ceilalţi trei fraţi. De exemplu. cǎ ai nevastǎ şi copii. care se va însura la anul. Ei au împǎrţit oile aşa cum a poruncit tatăl lor. la care apar alte condiţii. 42 .Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Observaţie:Atunci când calcul`m un anumit rest. p 2 al doilea ia 1/2 din r1 +1 ⇒ r2 = 1 / 2 din r1 – 1. Singura mea avere. dar încă n-are copii. sǎ le împǎrţiţi dupǎ cum vǎ spun eu. r3 resturile ob\inute dup` ce fiecare fiu î]i prime]te oile. Când voi închide ochii. Tu. la p 2 .” N-a trecut mult şi cei patru fraţi au rămas fǎră tatǎl lor. Un bǎtrân ţǎran şi-a chemat într-o zi cei patru copii şi le-a spus: „. Sunt şi probleme. pe care v-o las sunt oile. r2 .Nu mai am mult de trǎit. sǎ iei jumătate din ce rămâne şi încǎ una. (Dan Lǎzǎrescu – „Paleoaritmeticǎ şi alte probleme de logicǎ”) Rezolvare : Pasul I: Fie a averea pe care o las` mo]tenire ]i r1 .

al doilea fiu ia 1/2 din 10 oi + 1 oaie = 6 oi . primul fiu ia 1/2 din 22 oi + 1 oaie = 12 oi . ⇒ r1 r1 = 5 · 2 = 10. 43 . a 11 Pasul al IV-lea: Conform notaţiei de la pasul I. tatăl le-a lăsat moştenire 22 de oi : ⇒ a = 11 · 2 = 22. Rezolvăm p 2 : r2 = 1 / 2 din r1 – 1 Din demonstraţie r2 = 4 ⇒ 1/2din r1 – 1 = 4 ⇒ 1/2din r1 = 5. 5 Rezolvăm p1 : r1 = 1 / 2 din a – 1 Din demonstraţie r1 = 10 ⇒ 1/2 din a –1=10 ⇒ 1/2 din a =11. p 4 mezinul ia r3 = 1 oaie ( problemă rezolvată ! ). al treilea fiu ia 1/2 din 4 oi + 1 oaie = 3 oi.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice p3 al treilea ia 1/2 din r2 +1 ⇒ r3 = 1 / 2 din r2 – 1. Pasul al III-lea: p Rezolvăm p3 : r2 1/2 din r2 – 1 Deci p = 2 ⇒ r2 = 2p = 4 sau 1/2 din r2 – 1 = 1 ⇒ descăzutul 1/2 din r2 = 2 ⇒ r2 = 4.

au rămas 64 de tricouri. Ştiind că în fiecare zi se vând o treime din tricourile existente la sfârşitul zilei precedente şi că . a mâncat jumătate din numărul pǎstrǎvilor şi s-a culcat. Câte maimuţe erau ? 48. Roman.M. Au mai rǎmas 4 pǎstravi .2003) 53. Cu trei sferturi din banii pe care îi are. Femeia nu i-a mai trezit şi lǎsând tava pe masǎ s-a retras. obosiţi şi plouaţi. 3/5din rest fac tumbe şi mai sunt 4 care aplaudă. Etapa judeţeană. a mâncat jumǎtate din numǎrul pǎstrǎvilor din tavǎ şi s-a culcat. Dupǎ ce a mai parcurs 2/3 din rest mai avea 1 km pânǎ la destinaţie. Dacǎ dau drumul la o minge sǎ cadǎ. Ea a cumpărat cu jumătate din sumă o bluză. 1990) 51.M. Peste un timp s-a trezit si celǎlalt şi crezând cǎ el e primul. Care este distanţa de la Pǎuşa la Poiana Stǎnişoarei? 50. Aflaţi suma cu care a plecat mama la cumpărături. între timp. Cu a cincea parte din banii rămaşi cumpără două cărţi a câte 4 lei fiecare. Într-un magazin au fost aduse pentru vânzare tricouri. ştiind că i-au mai rămas 675 lei.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice PROBLEME PROPUSE 47. Aceştia însǎ. Gospodina a pus la prǎjit pǎstrǎvi pe care i-a pus pe o tavǎ şi a dus-o în camera celor doi oaspeţi. Câţi peşti a prǎjit gospodina? 52. Nişte maimuţe se distrează : 2/7 din ele se caţără prin copaci. Câmpina. (fǎrǎ sǎ o arunc) ea sare la o înǎlţime de douǎ ori mai micǎ decât înǎlţimea de la 44 . 31. după 4 zile. Vâlcea) 49. Ca să ajungă de la Păuşa la Poiana Stănişoarei un drumeţ a parcurs în prima orǎ 4/7 din distanţǎ.. Surprinşi de o ploaie torenţialǎ. un elev cumpără un stilou. la Voineasa. Mama a plecat la cumpărături având o anumită sumă de bani. iar cu un sfert din suma rămasă o pereche de papuci.05. aflaţi câte tricouri au fost aduse ? (Concursul Interjudeţean „Viitorii matematicieni”. Etapa locală. doi excursionişti au înnoptat la o pensiune.. au adormit. Cât costă stiloul ? (O. Peste noapte. unul din ei s-a trezit. (O.

fără 3 km. Ştiind cǎ lui Adrian i-au mai rămas 12 bomboane. 3/4 din rest doamnei învăţătoare. Aiud. iar restul surioarei lui. cinci oi şi se întoarce acasă cu nouă oi. Bulgaria. El vinde succesiv : a treia parte din oi. a doua zi 7/20 din drumul rămas. fără 2 km. De la ce distanţǎ i-am dat drumul? (Eugen Rusu –„ Aritmeticǎ”) 54. a treia zi 15/26 din drumul rămas după cea de-a doua zi şi în a patra zi. Câte garoafe a cumpărat. Varna – Bulgaria.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice care i-am dat drumul. Dintr-un bidon cu lapte s-au consumat în prima zi 2/3 din cantitate şi încă 2 litri. jumătate din ce i-a rămas. dacă a treia zi au mai rămas în bidon 14 litri de lapte ? (Concurs. Cu câte oi venise în târg ? 58. Dau drumul la o minge şi o las sǎ sarǎ în sus de 3 ori. A doua zi au mers jumătate din distanţa rămasă. 1999) 57. Cu ocazia zilei de naştere Simona a primit o pungǎ cu bomboane. Dupǎ ce a mâncat una. a dat jumǎtate din ce i-a rǎmas lui Adrian. 1989) 55. 1987) 59. o oaie. ştiind cǎ numărul lor e cel mai mic posibil în condiţiile arătate? 56. A treia oarǎ s-a ridicat la 1 m. Ce cantitate de lapte se afla la început în bidon. În vacanţa de vară o grupă de elevi a organizat o excursie de trei zile cu biciclete. Câţi km are drumul ? (Concurs – Şumen. Cu ocazia zilei de „8 Martie” Adrian avea sǎ ofere 2/5 din numărul garoafelor mamei şi bunicii. iar în a treia zi 8/9 din distanţa rămasă după a doua zi şi încă 6 km. aflaţi câte bomboane erau iniţial în pungǎ! 45 . A doua zi s-au folosit un sfert din cantitatea rămasă şi încă un litru. Acesta a mâncat una şi i-a dat Alexandrei 1/3 din ceea ce îi rǎmǎsese. Participanţii la o excursie au mers în prima zi 3/11 din drum. ceilalţi 220 km. Un cioban se duce la târg cu mai multe oi pentru a le vinde. Câţi km au mers elevii în cele 3 zile ? (Concurs. a treia parte din ce i-a rămas. În prima zi ei au mers 1/3 din distanţa totală.

dar numai pe jumǎtate. 2) De-acolo continuǎ de douǎ ori tot aşa. Când a ajuns acasă. Membrii cercului „Micii Speologi” au descoperit un perete de stâncǎ pe care cu greu au descifrat: „Vrei sǎ descoperi intrarea în Peştera Nemaivǎzutǎ ? Ai aici cinci porunci: 1) Vezi la dreapta vreo 5 m spre Nord-Vest. iar în al treilea oraş. te odihneşti şi cu cap sǎ socoteşti: ai parcurs 2/3 din distanţǎ. Etapa locală. secolul VII) 63.. Câte mere a cumpărat fiecare client ? (O.. dar Nord-Est.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 60. o datǎ spre Nord. i-au luat din nou jumătate plus o treime din ceea ce mai avea. îi mai rămăseseră 11 dahecani. celui de-al treilea 1/3 din ce i-a rămas după al doilea şi încă 32 de mere.M. În gospodăria părinţilor mei jumătate din numărul păsărilor şi încă o jumǎtate de pasǎre sunt gǎini.” 46 . iar apoi 8 m în stânga ta e bolovanul cu pricina. Un ţăran a vândut mere la patru clienţi : primului 1/3 din cantitatea totală de mere şi încă 32 de mere. legat de patru. 3) De aici încǎ x ? metri de trei ori. celui de-al doilea1/3 din ce i-a rămas şi încă 32 de mere. jumătate din rest şi încă o jumătate de pasǎre sunt gâşte. apoi spre Est şi continuǎ spre Nord-Est. iar celui de-al patrulea 1/3 din ce i-a rămas după al treilea şi ultimele 32 de mere. dar mai ai 2/3 din rest spre est. 4) Acum stai. în al doilea. 5) Citeşte câte sunt şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a patra. dar cu 6 m mai mult. 2001) 61. jumătate din rest şi încă o jumătate de pasǎre sunt raţe şi-n afarǎ de acestea mai sunt un cocoş şi douǎ curci. Vâlcea. Câte pǎsǎri erau de fiecare fel ? 62. jumătate plus o treime din ce i-au mai rămas. apoi unu unu şi cu altul şi cu trei. Câţi dahecani a avut la început negustorul ? (Anania Şiratki – „Întrebări şi rezolvări”. Un negustor a trecut prin trei oraşe : în primul oraş i-au luat drept vamă jumătate plus o treime din dahecanii pe care-i avea.

dacă deja ţi-ai însuşit „cheia” „labirinturilor” anterioare. După aceste operaţii constatăm că în fiecare vas se află 36 litri de apă. n-au descifrat complet porunca a treia. Încercaţi sǎ reconstituiţi traseul şi să aflaţi pe x ! PROBLEME ÎN CARE APAR CEL PUŢIN DOUĂ NECUNOSCUTE După ce citeşti pentru prima oară o astfel de problemă gândeşti că este foarte grea. să mai putem calcula încă o dată o treime!): (1) 3a 3a 3a 1/3 din A şi analog cantitatea din B: 3b 3b 3b (2) Turnăm a treia parte din A în B: în A a rămas o p1: cantitate reprezentată cu: 3a 3a (3) 47 . Avem două vase A şi B pline cu apă . atunci eşti pe drumul cel bun ! Probleme comentate 1. Turnăm a treia parte din A în B. ulterior. Apoi turnăm a treia parte din B în A. dar un bun matematician poate afla distanţa de la peretele de stâncǎ la bolovanul ce astupǎ intrarea în peşterǎ. pentru ca. dar. Câţi litri de apă erau iniţial în fiecare vas ? Rezolvare: Metoda I Mai întâi vom aplica metoda grafică: Iniţial: reprezentăm cantitatea de apă din vasul A cu trei părţi (ca să putem reprezenta 1/3 din A. iar o parte cu 3a.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Dupǎ cum vedeţi.

deducem că 9 a = 27 l . În B rămân 2x litri de apă. în B. ceea ce înseamnă că. notăm cantitatea de apă din A cu 3a . deducem că 3 b + a = 18 l. (7) şi (9). Pasul al II-lea: p1 Turnăm a treia parte din A în B. în A. iniţial. Turnăm din B în A. În a rămân 2a litri de apă. Fie b cantitatea de apă din B. deducem că 6 a = 36 l – 18 l ⇒ ⇒ 6 a = 18 l ⇒ a = 3 l (10) Din relaţiile (1) şi (10). tot 36 l de apă. 48 . iar în B vor fi a + b litri de apă. erau 27 l de apă. Din relaţiile (9) şi (10) ⇒ 3 b = 15 l ⇒ 9 b = 45 l. iar în A vor fi 2a + x litri de apă. ceea ce înseamnă că. p2 Notăm a + b = 3x (Ca să putem turna a 3-a parte). erau 45 l de apă. iniţial.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice şi reprezentăm cantitatea de apă obţinută în B cu trei părţi: (4) 3b+ a 3b+ a 3b+ a p2: 1/3 din (9b + 3a) Turnăm a treia parte din B în A: În B a rămas o cantitate reprezentată cu: 3b + a 3b + a (5) iar în A cantitatea de apă obţinută e reprezentată cu : 3a 3b + a 3a (6) p3: Am obţinut în A 36 l de apă (7) şi în B. Metoda a II-a Pasul I: Deoarece trebuie să împărţim apa din vasul A în trei părţi egale. (8) (problemă rezolvată) Aplicăm metoda mersului invers: (9) Din relaţiile (5) şi (8). Din relaţiile (6).

în primul şi respectiv al doilea vas. iniţial. Observaţie : Pasul al II-lea poate fi prezentat într-un tabel care are darul de a fi la fel de complet. Apoi. în mod egal. Jumătate din apa aflată în primul vas o distribuim în mod egal în celelalte două vase. ini\ial. e mai sugestiv. în mod egal. e mai u]or de în\eles ]i sigur mai concis : iniţial p1 p2 p3 A 3a 2a 2a + x 36 B b b + a = 3x 2x 36 Pasul al III-lea: Aplicând metoda mersului invers. Din relaţia (1) ⇒ x =18. 2. iar în B 45 litri de ap`. Avem trei vase cu apă. În sfârşit. iar în al treilea 40 litri de apă. dar. în al doilea 36 litri de apă. din p 2 ]i p3 deducem : 2x = 36 (1) ]i 2a + x = 36 (2) . Înlocuind în relaţia dată de p1 : b + a = 3x obţinem b + 9 = 3 · 18 ⇒ b = 45. în A se aflau 27 litri de ap`.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice p3 Şi în A şi în B se află 36 de litri de apă ( p3 e problemă rezolvată). Ce cantitate de apă era. turnăm jumătate din apa ce se află în al treilea vas. probabil. După aceste operaţii constatăm că în primul vas se află 60 litri de apă. Pasul al IV-lea: Conform nota\iilor f`cute la pasul I. jumătate din apa ce se află acum în al doilea vas o vărsăm. Înlocuind în relaţia (2) ⇒ ⇒ 2a +18 =36 ⇒ 2a = 18 ⇒ a = 9 ⇒ 3a = 27. în primul şi respectiv al treilea vas. în fiecare vas. ştiind că orice operaţie este posibilă ? 49 .

iar în C erau 72 l de apă. (8) Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a efectua operaţiile din p1 . iar în A şi B s-au turnat câte 20 l de apă din C. în B şi C. în A şi B. deducem că din B s-a turnat jumătate din apă. Din relaţiile (2) şi (6). (4) Aplicăm metoda mersului invers: Varianta I: Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a efectua operaţiile din p3 . iar în B şi C s-au turnat câte 16l de apă din A. în mod egal în A şi B şi au rămas 40 l de apă ⇒ în C erau 80 l de apă. Din relaţiile (1) şi (8). (2) p3 Turnăm jumătate din C. Rm. în mod egal.Vâlcea. B şi C se află 60 l. Din relaţiile (3) şi (4). iar în B erau 16 l de apă. 2009) Rezolvare : Fie A. p1 Turnăm jumătate din A. în mod egal în B şi C şi au rămas 32l de apă ⇒ în A erau 64l de apă. în mod egal. deducem că că în A erau 40 l. (6) şi (7). (3) p4 Astfel în A . 36 l şi respectiv 40 l de apă.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice (Ştefan Smărăndoiu. (5) Din relaţiile (3) şi (4). în mod egal în A şi C şi au rămas 16 l de apă ⇒ în B erau 32 l de apă. în A şi C. Concursul Naţional „La Şcoala Cu Ceas”. iar în A şi C s-au turnat câte 8 l de apă din B. B şi C cele trei vase. (9) 50 . deducem că din A s-a turnat jumătate din apă. (6) Aflăm ce cantitate de apă era în fiecare vas înainte de a efectua operaţiile din p2 . (7) Din relaţiile (5). (1) p2 Turnăm jumătate din B. în mod egal. deducem că din C s-a turnat jumătate din apă. deducem că că în A erau 32 l.

B şi C se află 60 l. la ajutorul algebrei.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Din relaţiile (7).) În acest caz. prezentarea celui de-al doilea pas. b şi c cantitatea de apă ce se află în primul . apelând. iar în A şi C sunt acum 2a + x şi respectiv c + a + x litri de apă. în mod egal. În A r`mân 2a litri de ap`. ii) Turnăm jumătate din B. în A şi B. iar în A şi B sunt acum 2a + x + y şi respectiv 2x + y litri de apă. în mod egal. Notăm c + a + x = 4y. al doilea şi respectiv al treilea vas. în tabel. În C rămân 2y litri de apă. B şi C cele trei vase. iar în B ]i C sunt acum b + a ]i respectiv c + a litri de ap`. Not`m b + a = 4x. deducem că că în B erau 16l. în mod egal în B ]i C. în A şi C. Fie 4a. Pasul I: Fie A. e şi mai utilă: iniţial p1 p2 p3 p3 p4 p4 A 4a 2a 2a + x 2a + x+ y 60 litri B b b + a = 4x 2x 2x + y 36 litri 51 C c c+a c+ a + x = 4y 2y 40 litri . iii) Turnăm jumătate din C. Pasul al II-lea: i) Turn`m jum`tate din A. (8) şi (9). iar în C erau 56l de apă. Varianta a II-a: A B C final 60 l 36 l 40 l înainte de a turna din C 40 l 16 l 80 l înainte de a turna din B 32 l 32 l 72 l înainte de a turna din A ( iniţial ) 64 l 16 l 56 l Se pot da şi alte rezolvări. În B rămân 2x litri de apă. iv) În A . 36 l şi respectiv 40 l de apă ( problemă rezolvată din enunţ . parţial.

Dolj. Etapa judeţeană. 2x + 20 = 36 ⇒ 2x = 16 ⇒ x = 8 . 48 de mere se împart în două grămezi.a. Botoşani) 66. Înlocuind în relaţia b + a = 4x . Înlocuind pe a. 16 l ]i respectiv 56 l de ap`. Câte mere erau la început în fiecare ladă? (O. După 5 astfel de operaţii în cele două vase rămân câte 64 l de apă. Rezolvând succesiv. Vâlcea. din lada a treia mutăm în prima ladă atâtea mere câte au mai rămas în ea. Se iau din prima câte sunt în a doua şi se adaugă la a doua. 1992) 65. În sfârşit. B ]i C se aflau ini\ial 64 l. . din a doua mutăm în a treia ladă câte erau în a treia. Din p3 şi p 4 deducem egalităţile : 2y = 40 . PROBLEME PROPUSE 64. Astfel.M. Câte mere au fost la început în fiecare grămadă ? (O. Etapa judeţeană. în cele trei lăzi sunt acum acelaşi număr de mere. Avem două vase V1 şi V2. 2x + y = 36 şi 2a + x + y = 60. Se iau din a doua câte au rămas în prima şi se adaugă la prima. 2a + 8 + 20 = 60 ⇒ 2a = 32 ⇒ a = 16 ⇒ 4a = 64.M.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice Pasul al III-lea: Ca s` ie]im din „labirint” urm`rim „firul Ariadnei”. obţinem c + 16 + 8 = 4 · 20 ⇒ c + 24 = 80 ⇒ c = 56. grămezile au acelaşi număr de mere. apoi turnăm din V2 în V1 atât cât a rămas în V1 ş. 1998) 52 . În trei lăzi sunt 48 de mere. obţinem : y = 20. x şi y cu valorile găsite în c+a +x = 4y.d. în A. Turnăm din V1 în V2 atât cât conţine V2. Cât era la început în fiecare vas ? (Artur Bălăucă. Mutăm din prima ladă în a doua ladă atâtea mere câte erau în a doua şi apoi. Se iau din prima câte au rămas în a doua şi se adaugă la a doua.m. Pasul al IV-lea: Conform nota\iilor f`cute la pasul I. obţinem b + 16 = 4 · 8 ⇒ b + 16 = 32 ⇒ b = 16. În urma acestor operaţii. .

La sfârşitul jocului s-a constatat că fiecare jucător are 24 de dinari.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 67. Trei persoane joacă împreună : în prima partidă. iar jucătorii B şi C şi-au dublat sumele iniţiale. Jucătorul care pierde jocul plăteşte celorlalţi doi o anumită sumă de bani. B. în a treia partidă. În partida următoare. Să se determine câţi bani a avut fiecare înainte de a începe jocul ? (după Euler) RACUL „MAGIC 18” ! a a=? 53 . Trei persoane A. iar A şi C şi-au dublat sumele de la sfârşitul primului joc. jucătorul al doilea pierde la fiecare din ceilalţi dublul sumei pe care aceştia o aveau în acel moment. Prima dată a pierdut A. În fine. Ce sumă a avut fiecare jucător la începutul jocului ? 68. A treia oară a pierdut C. Apoi a pierdut B. C joacă un joc de noroc. primul pierde la fiecare din ceilalţi dublul sumei pe care o are fiecare din aceştia. După aceea ei se despart şi constată că au toţi aceeaşi sumă şi anume 54 de napoleoni. primul şi al doilea jucător câştigă fiecare de la cel de-al treilea exact suma pe care o aveau înainte. iar A şi B şi-au dublat sumele de până atunci.

16. respectiv x = 2 şi y = 0 ( avem 54 a+2 . x = 4. 19. 5. Aplicând metoda grafică. x = 20. 21. Aplicând metoda mersului invers ⇒ a = 76. a) x = 2. x = 150. Efectuând 5 + 3·7 obţinem 20 : [(a + 26) : (a + 2)] + 1 = 6 . 10. Bucureşti) REZOLVĂRI. Apoi a = 617 . Nu putem afla pe x şi respectiv y. reprezentăm cu o parte a + 2 şi ţinem cont că a + 26 = (a + 2) + 24 . 2. x = 116. a = 10. Se poate efectua 1505 : 215 = 7 . b =1. 9. 13. Apoi x = 2960. a =2 (vezi problema 3) . Aplicând mersul invers obţinem (a + 26) : (a + 2) = 4 ⇒ ⇒ 4 ⋅ (a + 2) = a + 26 . 20. 11. 8. n = 6. Dacă ştiam că x şi y ∈ N. x = 2 . 22. RĂSPUNSURI 1. a·(a+b)= 2·3= = 6 (ordinea operaţiilor) sau a(a + b) = a·a + a·b= 2·2 + 2·1= 6 (distributivitatea înmulţirii faţă de adunare). Respectând ordinea operaţiilor. 17.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice a=? (Iulia Smărăndoiu.Efectuând operaţiile obţinem 10 · (x-2860) = 100. 12. INDICAŢII. Obţinem succesiv (1 + 2a − a + 0 − a + 7a ) : 13 = 41 ⇒ (7a +1) : 13 =41. 4 ( a + 2) a+2 24 O parte este 24 : 3 = 8 ⇒ a + 2 = 8 ⇒ a = 6. x = 2. Apoi x = 395 . 6. 7. se efectuează calculele din paranteze şi acoladă şi obţinem 31600 : x +1000 = 1080. x = 1000. 18. x + y = 2. x = 25. a = 39 . 3. Efectuând calculele din membrul drept obţinem {[(2a + 24) : 17 + 18] ⋅ 5 + 20} : 8 = 60 . studentă. x = 1. atunci aveam 2 soluţii : x = 0 şi y = 2. 15. Aplicând metoda mersului invers ⇒ (7 x + 1) : 13 = 41 . Efectuând calculele posibile avem : (1 + x + 0 − x + 7 x ) : 13 : 41 = 1 ⇒ (1 + 7 x ) : 13 : 41 = 1 . 4. 14. x = 1990. vezi problema 5.

x = 0. 1100 km. Deci l = 2 sau l = 12. 1/5 din 205 = 41. 8 m . 34. Există. 20 de garoafe. a = 3. x = 10. 26. 5t = 335 ⇒ t = 67 ⇒ z ∉ N. Notăm [( z + 2) ⋅ 2 + 4] = t . În paranteza rotundă obţinem 1914 + x. 29. 43. 53.56. Cazul al II-lea :U (5t) = 5 ⇒ U (l) = 7 ⇒ l = 7 . Deoarece l =2. [2000 − (x + 41) − 42] : 100 = 19 . S-a născut pe 29 decembrie. Fie U(t) utima cifră a numărului t. 35. Dacă l = 2 ⇒ 5t = 340 ⇒ t = 68 ⇒ (z+2) · 2 + 4 = 68 ⇒ ⇒ (z + 2) · 2 = 64 ⇒ z + 2 =32 ⇒ z = 30. În final x = 87. obţinem a = 4. [( x + 4) ⋅ 4 . 54. 58.Dacă l = 12 ⇒ 5t = 330 ⇒ t = 66 ⇒ z = 29 . Fie z şi l ziua şi respectiv „luna naşterii”. p1 : au mers 1/3 din d – 2 km ⇒ r1 = 2/3 din d + 2 km . Cazul I : U (5t) = 0 ⇒ U(l) = 2. [(5 x + 1) ⋅ 6 + 2] ⋅ 7 + 4 = 135 ⋅ 16 .Deci copilul s-a născut pe 29 decembrie. 52. 120 lei. Aceeaşi observaţie ca la ex. nu putem avea z = 30. 33. a = 171. 37. x = 12. 51. 66 de oi. În membrul drept 1001 : (91 – a · 0) = 1001 : 91 = 11. Efectuând calculele posibile obţinem : 6 + [49 − (49 − a ) : 7] ⋅ 7 = 356 . În final obţinem 4595 : x = 1121. Evident că U(5t) ∈ { 0. 57. x=1. m = 154. 45. 24. 36. imposibil. 41.4] : 4 = 4 . 50. 14 maimuţe. 47. [(z + 2) ⋅ 2 + 4] ⋅ 5 + l = 342 . 324 de tricouri. 32. 30. 1800 lei. 55. x = 2. s = 6 poli . x = 1. 49.28.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice x ≠ y). adică februarie. 46. 42. 23. (2s – 8) · 2 – 8 = 0 . dar nu e număr natural. 36! 40. Observaţie : acoladele din enunţ sunt inutile. a = 10. 16 păstrăvi. adică iulie . a = 7. 48. x = 17. n = 9. Se poate rezolva şi direct! x = 70. Aplicând mersul invers. x = 168. Exerciţiul se aduce la o formă mai simplă : 13 − 12 : [22 − 5 ⋅ (20 − 4a )] + 6 = 13. 25. 31. 7 km. 39. 55 . x = 17. 5 }. ( x + 3x) · 2 = 560 . Observaţie : paranteza rotundă din enunţul exerciţiului nu e necesară ! 38. 44. (2n + 2) ·3–3=57 . x = 2125. 66 litri de lapte. 27. Fie d distanţă totală . Din 1001 – (1001 – a) = 11 ⇒ a = 11. x = 29.

p 4 : problemă rezolvată : r3 = 0 km. p3 : 1/2 din r2 + 1/2. 6s = 2376. p1 : Simona mănâncă o bomboană ⇒ rămân b – 1 = 2x Îi dă lui Adi x şi rămâne şi ea cu x. p 4 : Din enunţ r3 = 3 ( un cocoş şi două curci). Conform notaţiei.fie x numărul păsărilor. 63. x metri spre N x metri spre E = 2/3 din distanţă ⇒ r1 =1/3 din distanţă x+6 metri spre N-E 2/3 din r1 spre est ⇒ r2 =1/3 din r1 . Fie 6 s suma iniţială a negustorului. 60.. La prima vedere e imposibilă. p 4 : i-au rămas 11 dahecani. sunt raţe ⇒ r3 = 1/2 din r2 -1/2.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice p 2 : au mers 1/2 din r1 . p 2 : 1/2 din r1 + 1/2 . 8 gâşte. Succesiv: 56 . A cincea poruncă spune să iei în calcul doar poruncile a treia şi a patra. p1 : 1/2 din x + 1/2 . Deci 1/9 din r2 = 6 km. p 2 : vamă 3y + 2y ⇒ r2 = y = 6z . 61. a avut 2376 dahecani. 390 de mere. d =150 km. 62.. Dar. sunt găini ⇒ r1 = 1/2 din x -1/2 . Fie b numărul bomboanelor din pungă. p1 : vamă 3s + 2s ⇒ r1 = s = 6y .3 km ⇒ r2 = ½ din r1 + 3 km. 59. . r2 = 8 m . y = 66.6 km . Succesiv. în ordine inversă. b = 39. sunt gâşte ⇒ r2 = 1/2 din r1 -1/2. s = 396 . În final : 16 găini. p 2 : Adi mănâncă o bomboană ⇒ rămân x – 1 = 3y Îi dă Alexandrei y bomboane ⇒ rămâne cu 2y bomboane p3 : Adi rămâne cu 12 bomboane. x = 19 . Succesiv : z = 11. etc. 4 raţe şi bineînţeles un cocoş şi două curci. y = 6 . p3 : vamă 3z + 2z ⇒ r3 = z . p3 : au mers 8/9 din r2 + 6 km ⇒ r3 = 1/9 din r2 .

în fiecare vor fi 24 de mere. A a a–b =x B b 2b 2b . V1 V2 iniţial x y p1 x –y = z 2y p2 2z 2y – z = t p3 2z – t = u 2t p4 2u 2t – u p5 64 64 iniţial p1 p2 p3 Erau 84 l şi respectiv 44 l de apă. 64. 14 şi respectiv 12 mere. 2b – 18 = 12 ⇒ b = 15 . Grămada 1 Grămada 2 a b a–b=x 2b 2x 2b – x = y 2x – y 2y p4 24 mere 24 mere Succesiv : y = 12 . 65. În final . Deci erau 33 mere şi respectiv 15 mere.c 2x 16 16 2c 2c – x 16 66.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice r1 =24 m . 57 . x =14m. d =72 m . 2/3 din d = 48 m . iniţial p1 p2 p3 p4 C c Iniţial erau 22 . Iniţial erau în total 48 de mere. 2x – 12 = 24 ⇒ x = 18 . a = 33.

c = 12 . a = 111. A iniţial p1 p2 p3 p4 a B b 3b C c 3c 9c a–2b –2c = x 3x 6x 54 3b–2x –6c = y 2y 54 9c . 58 .3x – y 54 Succesiv : x = 9 . b = 39 .y = 27 . 21 şi respectiv 12 dinari.2x – y 24 Iniţial erau 39. Iniţial aveau 111.Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice 67. 68. 39 şi respectiv 12 napoleoni. A iniţial p1 p2 p3 p4 a B b 2b C c 2c 4c a–b –c = x 2x 4x 24 2b–x–2c =y 2y 24 4c .

Ştefan Smărăndoiu Curiozităţi aritmetice RACUL „MAGIC 18” ! a=3. 3 59 .