3.

2
Impactul revolutiei industriale asupra evolutiei lumii moderne Revoluia industrial const n procesul complex de trecere de la producia manual la producia cu ajutorul mainilor-unelte, de la stadiul meteugresc i manufacturier al industriei la stadiul marii producii mecanizate de fabric. Revoluia industrial s-a declanat la sfritul secolului al XVIII-lea i n primele decenii ale secolului al XIX-lea mai nti n Anglia, care a reuit s se menin ca prima putere industrial a lumii. n Frana, revoluia industrial a evoluat lent, nceputurile ei datnd din jurul anilor 1830. Cererea sczut de produse industriale n condiiile unei populaii predominant agrare a fcut c adevrata er industrial s nceap abia n 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcat de frmiarea sa politic, condiiile favorabile declanrii revoluiei n acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrial a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenii i inovaii. Sosirea masiv de emigrani dup 1865 a antrenat o puternic dezvoltare a economiei americane i astfel n jurul anului 1900 SUA au devenit prima ar industrial din lume. Descoperirile din domeniul tiinific au impulsionat apariia unor tehnici i invenii moderne: 1698 Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune. 1712 Thomas Newcomen a construit un motor cu aburi, ns abia n anul 1784 cnd James Watt inventeaz motorul cu aburi perfecionat se consider c a nceput revoluia industrial. John Kay inventeaz suveica zburtoare. Apoi la 1765 James Hargreaves inventeaz maina de tors i la 1789 Edmund Cartwright rzboiul de esut. n acest moment Anglia primete numele de "atelierul lumii". Importante descoperiri se fac i n alte domenii, precum n metalurgie: Abraham Darby inventeaz fonta pe baz de cocs, Wilkinson laminarea oelului. Inventiile date a avut un rol important, ele au sporit cu mult efectivul muncii, au marit productivitatea, au usurat si au inlocuit munca manuala, au marit si calitatea productiei. Datorita industrializarii a fost nevoie de noi specialisti care sa stie sa prelucreze metalele, sa coordoneze si sa repare masinile. Din acest motiv au aparut scoli tehnice, facultati de inginerie, facultati de contabilitate si economie. Dar totodata revolutia industrial a avut si consecinte negative, acestea au fost reprezentate de somaj, poluare, adancirea inegalitatii sociale (oameni foarte bogati si foarte saraci). Muncitorii incep sa se organizeze in sindicate si folosesc diferite forme de protest cum ar fi grevele.Cea mai importanta urmare insa a industrializarii si cea mai reprezentativa trasatura a epocii capitaliste a reprezentat-o aparitia statelor nationale. Dupa parerea mea revolutia industriala a avut o atributie importanta in dezvoltarea si usurarea vietii a lumii. Toate inventiile au usurat cu mult viata oamenilor din acea perioada dar mai ales in lumea moderna. Astazi oamenii se pot bucura de timpul liber pina cind masinile fac tot lucrul pe care trebuia sa-l faca omul, oamenilor le-a ramas numai sa supravegheze si sa intretina masinariile.

4.2 Evolutia regimurilor totalitare in perioada interbelica: studiu comparative

Cea mai aspra competitie se desfasoara intre doua tipuri de regimuri politice, mai ales in a doua jumatate a sec. XX-lea, intre cele democratice pe de-o alta parte, si cele totalitare pe de alta. O ruptura importanta in acest sens este marcata de Primul Razboi Mondial, care, din cauza pierderilor umane, a penuriei si a demobilizarii a milioane de soldati, a creat premise pentru aparitia unor regimuri politice necunoscute anterior, precum comunismul (1917, Rusia), fascismul, (1922, Italia), nazismult (1939, Germania). Fiecare dintre aceste regimuri isi au radacinele si caracteristicile proprii, dar toate sunt de tip totalitar. Astfel, ele au in comun pretentia de a controla in totalitate societatea si fiecare individ in parte: exalta cultul personalitatii, al liderului care se pretinde infailibil; instituie cenzura asupra mijloacelor de informare si modeleaza opinia publica prin propaganda; elementele sociale nedorite si disidente sunt arestate sau exterminate de catre politia politica; este instituit controlul statului asupra economiei, iar dreptul la proprietate este restrins sau lichidat, de la caz la caz. Comunismul este formatiune sociala caracterizata prin proprietate sociala asupra mijloacelor de productie, avind doua faze, socialismul si comunismul propriu zis, care se deosebesc prin gradul diferit de dezvoltare a fortelor de productie, de maturitate a relatiilor de productie si a celorlalte sociale, precum si de nivelul atins de constiinta sociala. Rusia fiind ravasita de Primul R.M., lipsa de piine si de alte produse strict necesare, armata fiind infrinsa pe front duc la eradarea increderii in monarhie. In pofida acestui fapt puterea o preia partidul bolsevicilor in frunte cu Vladimir Ilici Lenin instaurind in 1917 Partidul Comunist eleminind celelalte partide. Dupa moartea lu V.I. Lenin in 1924 puterea o preia urmasul acestuia, Stalin, care a continuat realizarea ideilor lui Lenin. Partidul Comunist avea urmatoarele trasaturi: exista un singur partid, condus de liderul tarii; lipseste separarea puterilor in stat, conducerea fiind concentrata in miinile unei singure personae si nomenclaturii; sint incalcate drepturile la opinie, la religie, la intruniri; impunerea cenzurii in toate sferile; econimia controlata de catre stat, planificata pe 5 ani; se organizeaza un aparat represiv: politia secreta si lagarele de concentrare (gulag); ideologia comunista e provaduita incepind cu gradinita pina la moarte; colectivizarea agriculturii, interzicerea proprietatii private; opunerea partidului se pedepseste cu omorirea sau deportarea in Siberia sau Kazahstan. Fascismul este o forma reactionara de guvernare a unui regim imperialist; este un fenomen italian izvorit din esecul modernizarii polititce, economice si sociale a Italiei, accentuat de Primul R.M.. A fost creat in 1919 de catre liderul Partidului National Fascis, Benito Musolini.Hitler initial este un admirator al lui Musolini. Incercarea acestuia de a lua puterea in 1923, la Munchen sufera esec. Este arestat, in inchisoare a elaborat textul sau programmatic Mein Kampf (Lupta mea), unde isi exprima planurile de cucerire a lumii. Regimul lui Hitler

numit cel de-al Treilea Reich, preia puterea la 30 ianuarie 1933. Fascismul avea urmatoarele trasaturi: sunt lichidate toate partidele si sindicatele; este instituita cenzura; politia politica (Gestapo) intemniteza sau executa adversarii politici; exterminarea evreilor in masa, din cauza tradarii intereselor Germaniei la 1918; introducerea planului economic in 1936 de 4 ani.

Ambele parti aveau actiuni interprinse asemenea. Cea mai mare asemanare era omuciderea, care a cauzat scaderea populatiei cu peste 10 mln de oameni. O actiune efectuata de ambele partide era dorinta de a cuceri teritorii cit mai multe, instaurarea unui singur partid si eliminarea celorlatle, la fel era o asemanare. O deosebire intre comunism si fascism era viata oamenilor, in Germania lumea putea sa duca o viata mai linistita, pe cind oamenii de pe teritoriul lui URSS munceau de zi pina-n noapte, mureau de foame si traiau cu frica ca azi-miine puteau fi ucisi sau deportati in gulaguri. In opinia mea aceste conduceri au adus numai necazuri omenirii, prin declansarea celu de-al Doilea RM, foamete si deportari etc. Ambii conducator evaluau pentru propriile intentii si nu in folosul lumii de pe teritoriile ce le conduceau.

4.3
Eseu: Basarabia in perioada interbelica: progrese si limite Marea Unire din 1918 a ncununat aspiraiile de veacuri ale romnilor de a tri n limitele unui singur stat naional. Basarabia era provincia cea mai napoiat din punct de vedere economic i cultural. Dup 1918, statul romn s-a strduit i a reuit s ridice aceast provincie la o mai bun stare moral, material, cultural i de civilizaie. Aceast politic a fost facilitat de faptul c, n ciuda politicii de rusificare dus de autoritile ariste, basarabenii i-au pstrat limba, datinile i obiceiurile. Basarabia s-a dezvoltat treptat in urmatoarele domenii: Agricultura: Cultura griului s-a extins datorit sprijinului acordat de statul romn prin valorificarea produselor (cumprarea griului de ctre cooperative) i prin reducerea cu 50% la tariful de transport pe calea ferat. Producia medie la hectar la porumb a nregistrat o scdere, cauzat, n principal, de farmiarea proprietii, de lipsa mainilor i utilajelor modeme. Basarabia era renumit pentru vinurile sale, care re prezentau un important produs pentru export. Creterea animalelor constituia o alt ramur important a economiei basarabene, predominnd numrul de vite i cai. S-au format 424 e cooperative. Sprijinul statului romn s-a resimit i n extinderea nvmntului agricol prin nfiinarea colilor de profil n mai multe orae; la Chiinu s-au pus bazele Facultii de Agronomie. n capitalele de jude s-au organizat Camere de Agricultur pe lng care funcionau centre agricole.

Industria era slab reprezentat, n Basarabia dezvoltndu-se, n principal, ramurile dependente de agricultur. Negativ influenau asupra industriei lipsa zcmintelor minerale, insuficiena debueurilor pentru vnzare. La Cetatea Alb a funcionat o fabric de unelte agricole. De asemenea s-a dezvoltat industria de prelucrare a lemnului i a materialelor de construcie. Statul romn a ncurajat dezvoltarea industriei n aceast provincie infiintind 54 de societi industriale anonime i 57 de societi bancare. Finanele au cunoscut un reviriment n perioada interbelic, n 1936 existau 18 bnci cu un capital de 189 mln de lei. Pentru ncurajarea industriei i comerului, Banca Naional a Romniei a acordat mprumuturi sub form de efecte comerciale. La Chiinu s-a nfiinat Camera de Industrie i Comer, cu oficii i sucursale n principalele centre industriale i comerciale din Basarabia. Un rol important revenea Bncii Basarabiei, principala instituie financiar din inut, nfiinat la Chiinu, n 1920. Dezvoltarea economic a Basarabiei n perioada interbelic a fost cel mai mult legat de activitatea acestei bnci, creia i revenea un rol deosebit n domeniul creditrii i ncurajrii ramurilor productoare menite s asigure piaa basarabean cu produsele necesare. Transporturile i telecomunicaiile erau foarte slab dezvoltate. In perioada interbelic sau efectuat lucrri de modernizare pe mai multe linii de cale ferat. S-a dat n folosin linia Cinari-Revaca, cu o lungime de 45 km. Prin eforturi susinute s-au construit mai multe drumuri, osele i poduri. Din 1926 a nceput s fie utilizat transportul aerian. De asemenea, s-au extins reelele telegrafice i telefonice prin construcia de circuite i trasee noi, prin modernizarea centralei telefonice de la Chiinu. n anul 1939 a fost inaugurat postul de radio Chiinu, care se adresa cu precdere populaiei din Basarabia. Invatzamintul: Reeaua de nvmnt s-a extins la toate nivelurile, pentru a putea fi instruii ct mai muli copii. Numrul colilor, nvtorilor i elevilor a crescut foarte mult. In 1940, aici fiinau 2 628 de coli primare cu 4 653 sli de clas i un personal didactic alctuit din 7 581 de nvtori i maitri. S-au creat multe coli de meserii, coli comerciale, gimnazii i licee agricole i industriale. Paralel cu nvmntul public, s-a dezvoltat i nvmntul privat, in 1918, la Chiinu, sa nfiinat Universitatea Popular, care avea trei secii: literar, juridic i tiinifico-medical. Prin activitatea desfurat de Facultatea de Teologie i cea de Agronomie ale Universitii din Iai, Chiinul a devenit un adevrat centru universitar. In perioada interbelic a sczut simitor analfabetismul i a crescut numrul tiutorilor de carte, s-a intensificat activitatea de construire de coli. Dupa parearea mea, perioada in care Basarabia a fost in componenta Romaniei Mari, este una dintre cele mai frumoase din toata istoria tarii basarabene, locuitorii tarii capatatind un specific national mai pronuntat. Basarabia dezvoltindu-se cu ajutorul Romaniei a ajuns si ea la un nivel European.

4.5
Integrarea europeana: realizari, probleme si perspective Uniunea European este o uniune economic i politic, dezvoltat n Europa, ce este compus din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea European a Crbunelui i Oelului (CECO) i din Comunitatea Economic European (CEE), format din ase state n 1957. n anii urmtori Uniunea European s-a lrgit prin aderarea unor noi state membre i i-a crescut puterea prin adugarea de domenii economice, sociale i politice n abilitile sale. Tratatul de la Mastricht a nfiinat Uniunea European sub prezenta denumire n 1993. Uniunea funcioneaz printr-un sistem de instituii supranaionale independente i interguvernamentale care iau decizii prin negociere ntre statele membre. Cele mai importante instituii ale UE sunt Comisia European, Consiliul European,Consiliul Uniunii Europene, Curtea European de Justiie i Banca Central European. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetenii europeni. Uniunea European a dezvoltat o pia unic n cadrul unui sistem standardizat i unificat de legi care se aplic tuturor statelor membre. n cadrul Spaiului Schengen (care include state membre UE i state non-UE) controalele vamale au fost desfiinate. Politicile UE sprijin i garanteaz libera micare a persoanelor, bunurilor, serviciilor i a capitalului, au fost emise legi n domeniul justiiei i afacerilor interne i se pstreaz politici comune n domeniul comerului, agriculturii, n domeniul pescuitului i dezvoltarea regional. A fost nfiinat de asemenea i o uniune monetar, Zona Euro care este compus n prezent din 17 state. Prin Politica Comun pentru afaceri externe i securitate, UE i-a dezvoltat un rol limitat n relaiile internaionale i de securitate. Au fost nfiinate i Misiuni Diplomatice Permanente n mai multe state din lume, iar UE este reprezentat n cadrul Organizaiei Naiunilor Unite, Organizaia Mondial a Comerului, G8 i G-20. Cu o populaie combinat de peste 500 de milioane de locuitori, care reprezint 7.3% din populaia lumii, Uniunea European genereaz un PIB de 17,6 trilioane de dolari americani n 2011 (mai mare dect orice alt ar din lume), care reprezint 20% din PIB-ul estimat n termeni de paritatea puterii de cumprare la nivel mondial. n 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, pentru c peste ase decenii a contribuit la progresul pcii i reconcilierii, democraiei i drepturilor omului n Europa.