T I I N #A S O L U L U I

REVIST A SOCIET #II NA#IONALE ROMÂNE PENTRU $TIIN#A SOLULUI
Seria a III-a

S O I L S C I E N C E
JOURNAL OF THE ROMANIAN NATIONAL SOCIETY OF SOIL SCIENCE

1 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

TRACE ELEMENTS DISTRIBUTION IN EGYPTIAN ALLUVIAL SOILS AFFECTED BY WASTEWATER IRRIGATION
Yasser Joumaa Al-Salama Soils Science Department, 2 nd Faculty of Agriculture (Deir Ezzor), Aleppo University, Syria

ABSTRACT An industrial area at Shubra El-Khaima location northern of greater Cairo, Egypt, was selected to investigate the impact of industrial activities on soil trace elements content (i.e. Fe, Co, Zn, and Cs), to assess the effect of wastewater irrigation on alluvial soils. The studied area was divided into four sectors according to its source of irrigation water and/ or probability of pollution. Particle size distribution and wastewater irrigation contamination were the key parameters determining the trace element concentrations in these soils. Heavy metals were determined using neutron activation analysis (NAA) technique. As a result of this study, the NAA technique is very useful in detecting the chemical elements in soils; it could be conclude also that, Mostorod region is higher in concentration of Zn and Cs than the other regions. The results of statistical analysis (Stepwise regression analysis) showed that soil properties have been significantly related with tested heavy metals content. Key words: Soil pollution, Trace elements, Neutron Activation analysis, Alluvial Soils, Egypt. INTRODUCTION Trace elements have important effects in the life processes. Naturally, the concentrations of undesired elements both in the soil solution and in natural waters are low. This situation may change drastically when the content of available harmful elements in the soil is increased by sevEditura SOLNESS ISSN 0585-3052 Tipar executat la U.R.C. XEDOS S.R.L. 2 $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 3-13 3

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

eral orders of magnitude in industrial areas. The concept of soil pollution must be restricted to accumulation of heavy metals at a reactive level that is noxious to living soil organisms and harming the plant production (Forstner, 1991). Soil pollution may occur as a consequence of different types of input of unwanted substances such as using sewage sludge applications, irrigation with polluted wastewater, using pesticides and intensive fertilization. The distribution of trace elements in soils is influenced by several factors (parent material, mineralogy, organic matter content, particle size distribution, vegetation, and irrigation input). The element concentrations have been related to only a few of these factors. Most frequently, effects of particle-size variations on the element distribution have been neglected. Unfortunately, many studies are also limited to only a few elements. The distribution and behavior of trace elements that are essential or toxic for plants and animals have been studied most intensively; less information is available about elements that are not as critical in agriculture or for human health. Brogowski et al. (1977) demonstrated significant effects of the particle-size distribution on the concentrations of several trace elements in soils. They found a general enrichment of trace elements in the clay and silt fractions. To investigate the distribution of trace elements in soils the concentrations of 10 elements in five soils in contaminated alluvial soils were studied with respect to particle size and soil depth. It was reported that nondestructive multi-element techniques are best suited for such purposes. Among these techniques, NAA, X-ray fluorescence, and emission spectroscopic methods are noteworthy. NAA has also been successfully applied to a number of complex sample matrices (Abdel-Haeem et.al., 1996, Abdel-Sabour et. al., 1998, and Ellis, 1996) Neutron activation analysis is a highly sensitive and accurate analytical method that can be used for the analysis of more than 70 elements. It is often the method of choice when high-quality measurements of total element concentration are needed for chemically complex materials such as soils, plant and water. The method is relatively free from the effects of contamination, and because it is a nuclear technique, it is not affected by the chemical state of the element of interest. Neutron activation analysis is often used to serve as a check of the accuracy of more routine methods of analysis, but its efficiency, ease, and accuracy 4

often make convenient method for determining some elements once the equipment is available (Helmek, 1982). With the use of high-resolution '-ray, it is possible to determine many elements simultaneously. By proper choice of irradiation conditions and detection methods, it is often possible to avoid interferences in determining the elements of interest (L’annunziata and Legg, 1984). One of the major advantages of activation analysis is that many of the usual sources of contamination in the trace analyses can be avoided. Samples can be irradiated with a minimum of physical preparation, without digestion or addition of reagents until after the irradiation. The aim of this work was to establish a data-base for on investigated trace elements in the previous studies using Neutron Activation Analysis (NAA). Moreover, to investigate the relationships (Stepwise regression analysis) between tested heavy metals and some soils properties due to wastewater irrigation. MATERIALS AND METHOD Samples preparation: Four soils profiles of alluvial soils were dug in industrial area northern greater Cairo, Egypt, at Shubra El-Khaima location, soil sample (A) is control soil irrigated with Nile water, soil sample (B) from Bahteem irrigated by sewage effluent and soil sample (C) from Mostorod irrigated by industrial wastewater and soil sample (D) from El-Marg are irrigated from industrial wastewater. Sixty soil samples from different soil layers (at 20, 40 and 60 cm depths) were collected; five samples where taken from each layer for accuracy. The samples were air-dried and crushed with a grinder to small grains ()200 mesh). Some physical and chemical properties of the tested soil samples are shown in table (1). Irradiation: About 0.1 g of homogenous soil samples was packed in pure aluminum foil and prepared for irradiation, while an empty aluminum foil of known weight was included in the irradiation for identifying and subtracting the background due to the '-ray peaks of aluminum envelopes. A gold foil (0.004 g) was included as well and rolled in separate aluminum sheet for flux monitoring. Also 0.1 g of standard reference material soil7 (AQCS, 1995, obtained from the International Atomic Energy Agency) was included to certify the accuracy of analysis. The irradiation time was 48 hour at the Nuclear Research Center First Egyptian Reactor 5

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

2MW (ET-RR-l). The neutron flux was 4.4 x 1012 N S-1 Cm-2 . Table 1 Some physical and chemical properties of the tested soils Soil layers (cm) Control 20 40 60 Bahteem 20 40 60 Mostorod 20 40 60 El-Marg 20 40 60 pH Organic EC mater % dS/m 3.44 2.75 0.70 4.83 2.80 2.55 7.99 6.99 6.92 4.48 2.32 2.24 4.04 1.66 1.77 8.43 6.02 5.72 2.15 2.04 2.52 CEC* Sand Clay Silt % % % 28.68 22.42 48.90 24.53 27.25 48.22 29.60 25.60 44.80 27.19 20.80 52.01 25.80 27.56 46.64 28.61 27.30 44.09 31.48 24.32 44.20 29.87 25.05 45.08 27.69 28.92 43.39

1994) .The selected '-ray energies of 57 Co, 137Cs, 59 Fe and 65 Zn were used for these measurements. The measurements were repeated for each sample three times at a time interval of one month to follow the decay of short-lived nuclides. RESULTS AND DISCUSSION Separation of soil grain fractions was carried out by a standard method (Gee and Bauder, 1986). Table (1) shows selected soil characteristics as indication of soil variability. The properties of tested soils were varied due to the applied irrigation water. The soils have been exposed to trace element contamination due to irrigation with wastewater (Rabie et al., 1999) which complicates the interpretation of the natural distribution of the elements. It is clear from Table (1) that the control soil, Bahteem and EI-Marg are alkaline, but Mostorod is practically neutral. Also, we noticed that Mostorod soil sample is higher than other sample in electric conductivity (EC), percentage organic mater (OM) and cation exchange capacity (CEC). Content of trace elements (Fe, Co, Zn, and Cs) in tested soils varied due to the source origin of metals applied as a contaminant with irrigation water. The elemental constituents of the soil samples under investigation were estimated by means of the activities induced by (n, ') reaction. Gamma-rays emitted were identified according to the energies of the well-resolved '-ray lines taking into consideration that some of the product isotopes could exhibit more than one '-ray line. To confirm the accuracy of the detection system, the results for some elements in the present study which appear to be well resolved are compared with the certified values for soil-7 as shown in Table (2). An excellent agreement has been found between the certified values and the data obtained by NAA, and recoveries of more than 90% were achieved. Trace elements concentrations for the control soil are within the normal ranges for alluvial soils (Shacklette and Boerngen, 1984; Kabata-Pendias and Pendias, 1992). Table (3) shows the mean concentration of tested trace elements and its distribution in the soil profile, and the Figure (1) shows a '-ray spectrum (as an example) of Mostorod soil.

7.5 7.9 7.9 7.7 7.8 8 7.9 6.7 2 6.9 3 6.9

27.2 25.2 25.2 32.1 30.2 2 30.2 37.4 2 31.2 2 29.7

7.9 4.16 7.8 2.17 7 7.9 2.09 2 *: Cation Exchange Capacity

30.8 29.08 26.59 44.33 30.8 27.47 27.73 44.80 2 28.12 23.97 47.91 29.6 0 (meq/100g soil).

Instrumentation: After 72 hours cooling time, samples were radio- assayed for 'ray spectra using high resolution HPGe detector connected to multichannel analyzer through a suitable electronic system including the PC analysis program. The samples were positioned individually at 10 cm in front of the detector and the accumulating time was 2 hours for good statistics. The HPGe detector had 30 % efficiency and energy resolution of 1.85 keV at 1332.5 keV. The detector was connected to a low noise preamplifier, a spectroscopy linear amplifier and a multi-channel analyzer with PC system with 8192 channel spectrum memory. The multigamma-ray standard source MGS-4 was used to perform the energy and efficiency calibration of the detection system (NMG and MAG, 6

7

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Table 2 A comparison between the present work and certified values for the standard soil-7
Element Sc Cr Co Cs La Sm Eu Hf Present work Concentration (ppm) 8.50±0.42 57.56±2.88 8.07 ±0.40 5.14±025 27.11±1.35 5.04±0.25 0.97±0.04 5.16±0.25 Certified values Recoveries (%) (ppm) 8.3 60.0 8.9 5.4 28.0 5.1 1.0 5.1 102.4 95.9 90.0 95.1 96.8 98.8 96.6 101.1

Table 3 Chemical elements distribution [were determined using neutron activation analysis (NAA) technique] in tested soil profiles (ppm)
Element Soil depth (cm) 20 Fe 40 60 20 40 60 20 40 60 20 40 60 Control Bahteem Mostorod 90633 82072 98010 41.6 37.2 42.2 249 240 330 6.8 6.9 4.6 92984 109532 69048 40.2 48.1 32.5 400 240 250 9.2 9.1 6.9 77940 42865 62308 29.1 17.2 23.9 733 631 560 11.5 9.2 6.9 El-Marg 74172 66150 80638 31.8 28.8 34.7 265 228 237 2.4 2.0 2.1

Co

Zn

Iron content (Fe) variation between soil layers and soil profiles is ranged from 4.2% up to 10.9% (from 42865 up to 109532 ppm) which could be explained by the amount accumulated due to either liquid waste or solid waste addition to the tested soils, possible leaching and transport of organic iron compound through soil profile and other soil process. However, the total content of Fe in contaminated alluvial soils of Monofia Governorate and in the surface layer of alluvial soils at El-Saff region due to the irrigation with liquid industrial wastes were 4.7% (Abdel Kareim, 1995) and 16.6% (Rabie et al. 1996), respectively We concluded that the Fe in the samples under present investigation is in the possible range (the common range 7000 - 550000 ppm) (KabataPendias and Pendias, 1992). Stepwise regression analysis between soil Fe content ppm and soil properties showed a significant linear model as follow: Fe content = 1931 sand%+984 clay% - 3819 OM% + 2291 CEC -53854 (R2 = 0.846) The cobalt (Co) contents of soils are varied from 17.2 up to 48.1 ppm mainly in relation to the parent materials from which they were derived, even though there are also differences with depth in the soil profile and between the soil types derived from a common parent material due to pedological processes. Within a given soil profile, Co is generally concentrated in those horizons rich in organic materials and clays Usually higher Co contents of surface soils are observed for arid and semi-arid regions (Kapata-Pendias and Pendias, 1984). 8

Cs

The normal level of Co in the alluvial soils of Nile Delta ranged between 3.7 and 5.5 ppm with an average of 4.7 ppm for total content and from 0.04 to 0.11 ppm with an average of 0.07 ppm for available form (Rashad et al., 1995) . Concerning contaminated Egyptian alluvial soils little work was done on cobalt. El-Leithi (1986) studied the effect of industrial activities on the soils of Nile Delta. He found that the total content of Co in these soils range between 11.2 and 36.1 ppm with an average of 23.7 ppm. El-Gamal (1980) found that the total Co ranged from 30.36 to 41.40 ppm with an average of about 36.5 ppm in ElGabal El-Asfar soil irrigated with sewage sludge for several years. The normal Co content of surface soils usually ranges from 1.0 to 40.0 ppm, with the highest frequency in the range of 3.0 to 15.0 ppm. Stepwise regression analysis between soil Co content and soil properties showed a negative significant linear model with soil OM % as follow: Co content = 43.36 -2.39* OM% (R2 = 0.819) The relatively high concentrations of Zn surface layers seem in part to be due to soil contamination by irrigation with wastewater. Zinc content ranged from 227 to 733 ppm, whereas the highest values were 9

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

observed in case of Mastorod profile (Table 3). On the other hand, the total Zn content in Fayoum soils ranged from 16 to 216 ppm with an average of 91 ppm (El-Sayad, 1988) while that of the alluvial soils collected from Giza, Kafr El-Shiekh and Moshtohor ranged from 10 to 120 ppm with an average of 95.0 ppm (Hegazy, 1993) and that in the nonpolluted soils of the Nile Delta ranged between 81.0 and 101.0 ppm with an average of 92.0 ppm (Rashad et. aI., 1995) The concentration of Zn in the samples under present investigation are higher than that in the previous investigations (common range from 10 to 300 ppm with an average content of 50 ppm) (Kabata-Pendias and Pendias, 1992), which may reflect the industrial impact on the soil of the tested area. Stepwise regression analysis between soil Zn content and soil chemical properties showed a significant linear model as follow: Zn content = 4.99 sand%-11.8 c1ay %+71.3 OM %+515.5 (R2 = 0.833) The concentration values of cesium (Cs) are ranged from 2 to 11.5 ppm where the highest values is represented in Mostorod. Waganov and Nizharadze (1981) reported that the Cs compounds were mainly concentrated in the European industrial waste deposit. However, Markert and Lieth (1987) indicated that the highest concentration of Cs was found in the organic compounds and also a possible Cs accumulation in organic horizons of soils. Similar result was obtained by Al-Salama 2002; he found there was a drastic increase (enrichment ratio ranged from 1.4 to 2.08 times) in Cs content and Cs-forms in different contaminated clayey soil layers compared to its relevant control soil, duo to irrigated by industrial wastewater. Stepwise regression analysis between soil Cs content and soil chemical properties showed a significant linear model as follow: Cs content = 0.413 sand % + 0.178 clay % + 0.91 OM%+ 0.309 CEC - 22.41 (R2 = 0.813) CONCLUSION In conclusion, it is clear that the NAA technique is very useful in detecting the trace elements constituents in soils for environmental assessment as well as the amount of chemical elements in the surface layers of the studied area which is markedly increased due to the continuous irrigation with wastewater. Using the industrial wastewater irrigation, chemical elements accumulated is higher than irrigation with sew10 11

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII ings plant analysis workshop. Amer. Potash Institution, West Lafayette, Indiana. El-Sayad, E.A., 1983. Studies on some micronutrients in some soils of ElFayoum Governorate. M.Sc. Thesis, Faculty of Agriculture. Cairo University, Egypt. Forstner, U., 1991. Soil pollution phenomena-mobility of heavy metals in contaminated soil, in Bolt. et. al, eds. Interactions at the soil colloidsoil solution interface. Kluwer Academic Pub!., 203-335. Gee, G.W. and J.W. Bauder, 1986. Particle size analysis in methods of soil analysis. 1st and 2nd ed., Klute, A, (Ed.). Agronomy, 9, 383-411. Hegazy, I.M. A., 1993. Studies on soil pollution. M. Sc. Thesis, Faculty of Agriculture, Moshtohor, Zagazig University, Egypt. Helmek, A. P., 1982. “Neutron activation analysis”. (2nd edition). John Wiley and Sons, Inc., New York. Kabata - Pendias, A., and H. Pendias, 1984. Trace elements in soils and plants 35-110, Boca Raton, Florida, CRC Publ. Warsaw press. Kabata-Pendias, A., and H. Pendias, 1992. Trace elements in soils and plants. 2nd Ed. Lewis Publ Inc. Bocd, Florida. L’annunziata, R.M. and J.O. Legg, 1984. “Isotopes and Radiation in Agricultural Sciences”, Vol. 1. Soil – Plant - Water Relationships” Academic Press INC. London. Markert, B. and H. Lieth, 1987. Element concentration cadasters in a Swedish biotope. Fresenius, Z. Anal. Chem. 327. (C.F. Kabata- Pendias, A. and H. Pendias, 1992). Nuclear Measurements Group, Micro- analysis Group (NMG-MAG), 1994 Oxford, Instrument Inc. Serial number 1036. Source type 2. Rabie, F., I.F Rashad, M.Y. Khadr, and W. Hussein, 1996. Contents of biogenic and non biogenic heavy metals in El-Saff soils as related to different pollution sources. Egypt. J. Soil Sci., 36, 165 - 177. Rabie, F.B., M.F.Abdel-Sabour, A.T. Mostafa and S.A. Hassan, 1999. Enrichment factor of heavy metals in different soil grain size fractions as an indicator for soil pollution Assut University, Bull. Environ. Res, 2, 55-68. Rashad, I. F., A.O. Abdel Nabi, M.E. EI-Hemely and M.A. Khalaf, 1995. Background levels of heavy metals in the Nile Delta soils. Egypt. J. Soil Sci., 35,239 - 252. Shacklette, H.T. and J.G., Boerngen, 1984. Element concentrations in soils and other surface materials of the conterminous United States. US. Geol. Surv Prof. Paper 1270, US. Government Printing Office, Washington. Waganov, P.A. and T.N. Nizharadz, 1981. On microelements in the loesslike and Cretaceous sediments. Geokhimiya, 1:149. (C.F. Kabata- Pendias, A. and H. Pendias, 1992).

age effluent. As a result of this study it could be conclude also that Mostorod region is higher in concentration of Zn and Cs than the other regions. The transference Zn and Cs are of particular importance because of the suspected toxicant tumorgenic properties of these elements. Some properties of investigation soils had been significantly related with tested heavy metals content. ACKNOWLEDGEMENT Thanks are due to Dr. Mamdouh Fathi Abdel-Sabour, Professor of Soil Science, Soil and Water Department, Nuclear Research Center, Atomic Energy Authority, Cairo, Egypt, for valuable help and providing the facilities to complete this work. REFERENCES
1. Abdel-Haleem, A.S., M.A. Abdel-Samad, R.A. Zaghloul and A.M. Hassan (1996). The uses of Neutron Capture '-ray in Environmental pollution Measurements. Radiat. Phys.Chem. 47: 719-722. 2. Abdel-Kareim, A.M., 1995. Chemical analysis and mineralogical characteristics of soil and their significance on fertility variation of soil in Monofia Governerate. M.Sc. Thesis, Faculty of Science, Monefia University, Egypt. 3. Abdel-Sabour, M.F., A.S., Abdel-Haleem, E. Zohny, A. Sroor and R. Zaghloul (1998). Background levels of some trace elements in Egyptian soils. II) Different soils types, as determination by neutron activation analysis. Egyptian J. phys., 29:193-201. 4. Al- Salama, Y.J., 2002. Studies on Certain Heavy Elements Forms as Pollutants in Some Soils of Egypt Using Nuclear Techniques Ph.D. thesis, Faculty of Agriculture, Ain-Shams University, Egypt. 5. Analytical Quality Control Services (AQCS), 1995. Intercomparison Runs Reference Materials, Vienna, Austria. 6. Brogowski, Z., J. Glinski, and M. Wilgat, 1977. The distribution of some trace elements in size fractions of two profiles of soils formed from boulder loams Zeszyty Problemowe Postepow Nauk Rolniczych 197, 309-318. 7. El-Gamal, I.M., 1980. Evaluation of Cairo liquid sewage sludge applied to soil with special consideration to its heavy metal content. M.Sc. Thesis, Faculty of Agriculture, Ain-Shams University, Egypt. 8. El-Leithi, A.A., 1986. Pedological studies of heavy metals in the vicinity of some industrial and highway areas in soil of Nile Delta. Ph.D. Thesis, Faculty of Agriculture, Alexandria University, Egypt 9. Ellis, B.G., 1996. Instrumental and analytical problem. p 22-24. In proceed-

10.

11.

12. 13. 14. 15. 16. 17.

18.

19. 20.

21.

22.

23.

24.

12

13

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

FACIESUL DE SOL, SUBDIVIZIUNE PEDOGEOGRAFIC$ REGIONAL$
N. Florea Institutul Na 'ional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ( i Protec 'ia Mediului – ICPA Bucure ( ti

SOIL FACIES, PEDOLOGICAL TAXON OF DETAIL
ABSTRACT It is proposed the introduction of a subdivision of the taxa in the Romanian System of Soil Classification (SRTS), namely soil facies . This soil facies, has two sides: regional and local. The soil regional facies represents the soil genetic subdivision, defined by soil peculiarities determined by environmental conditions (especially climatic) that act or acted similarly on large areas at global level. The soil local facies represents the subdivision of the soil regional facies defined by minutely soil peculiarities, based both on diagnostic criteria used as taxa diagnostic at higher level but with limits used as differentiae more narrowly defined, and on other properties of local nature, that make more peculiar the soil entity. This detalied soil subdivision is analogous in a great extent with soil series of the American Soil Taxonomy. In this way the Romanian soil taxonomy becomes more realistic and pragmatic. Key words: soil facies, regional and local soil facies (as minute soil taxa). Taxonomia solurilor este sinteza unei organiz' ri sistematice ierarhice a cuno* tin,elor existente despre soluri (rezultate prin procesele $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 14-22 14

pedogenetice corelate cu condi ,iile de mediu) * i despre modul cum acestea se modific ' la suprafa,a scoar,ei terestre în spa,iu * i timp. Odat' cu îmbog',irea *i adâncirea acestor cuno*tin,e, evolueaz' evident * i taxonomia corespunz'toare. Taxonomia solurilor – îndeosebi cea bazat' pe însu* irile intrinseci ale solurilor * i secven,a de orizonturi pedogenetice – care reprezint' punctul de pornire pentru orice clasific 'ri (grup'ri) ale solurilor de ordin aplicativ sau naturalistic, este absolut necesar' pentru a facilita nu numai comunicarea între speciali * ti, dar * i pentru schimbul de experien,' * i difuzarea managementului optim al resurselor de sol între practicieni. O denumire de sol într-un sistem de clasificare – oricare ar fi acesta – ca de exemplu cernoziom, gleiosol, aluviosol, solonceac etc. este o abstractizare care sugereaz' totu* i anumite imagini mentale asem'n' toare pentru speciali * tii din oricare parte a globului care utilizeaz' sistemul de clasificare respectiv. Taxonomia creaz' deci un limbaj general în domeniu, absolut necesar pentru schimbul de idei * i experien,', premiz' a progresului. Evolu'ia ascendent* sau descendent* a dezvolt*rii sistemelor de taxonomie a solurilor Taxonomia solurilor a evoluat pe dou' c 'i principale, de la particular la general * i de la general la particular, îndeosebi prin cercet'ri ini,iate de geologi. Solurile au fost considerate ini ,ial, în perioada „agrogeologic '” ca produse ale transform'rii rocilor la suprafa,a uscatului * i au fost definite prin textura *i originea geologic ' a materialului *i alte însu*iri. În S.U.A. au c 'p' tat denumire dup' repere geografice din locul unde au fost descrise pentru prima dat', ad'ugate denumirii de textur', de exemplu Cecil loam, Miami silt loam, Lumbee loamy sand, Malboro loamy sand, 0-2% slopes etc. Aceste denumiri se refer' la serii de sol – identificate la început empiric – în taxonomia american', c'p'tând denumiri dup' modelul din geologie (stratigrafie). Ulterior, dup' 1920, când s-a introdus în SUA conceptul morfogenetic de sol ini,iat în Rusia, s-a dat importan,' * i orizonturilor * i altor caractere pedogenetice formate sub ac ,iunea proceselor din sol generate sub ac ,iunea factorilor pedogenetici; seria de sol a devenit astfel o unitate taxonomic ' important' în taxonomia solurilor, cea mai detaliat' *i cea mai omogen' subdiviziune de detaliu a subunit',ilor genetice de sol. În prezent sunt descrise (caracterizate) 15

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

peste 19.000 de serii de soluri în SUA. Bineîn,eles ele au fost încadrate în unit',i superioare genetico-taxonomice ale sistemelor americane de clasificare elaborate de C.F. Marbut (1935) *i Guy Smith (1975), ultimul sistem cunoscut ca Soil Taxonomy (1975, 1999). Red'm câteva astfel de încadr'ri cu titlu de exemplu: Miami silt loam = Typic Hapludalf; Lumbee loamy sand = Typic Ochraquult, fine loamy, siliceous, thermic; Malboro loamy sand = Typic Paleudult, clayey, kaolinitic, thermic. Taxonomia solurilor s-a dezvoltat, deci, începând cu unit',i de detaliu pe criterii „ad hoc”, care mai târziu au fost încadrate în unit',i majore de sol bazate pe criterii morfogenetice; de*i evolu,ia a fost de la particular la general, între cele dou' abord'ri a r'mas o discordan,'. În Europa secolului al XIX-lea solurile erau clasificate în cadrul *colii agrogeologice în func ,ie de con,inuturile în principalii componen,i: argil', nisip, humus, calcar, gips * i oxizi de fier. Dar, pe baza cercet'rilor lui V.V. Dokuceaev în Rusia, la sfâr* itul secolului al XIX-lea, s-a introdus conceptul de sol corp natural caracterizat prin morfologie specific' rezultat' sub ac,iunea proceselor * i factorilor de mediu asupra rocilor de la suprafa,a uscatului. Pe aceast' baz' morfogenetic ' au fost definite * i caracterizate unit',i majore de soluri denumite tipuri de soluri, corelate cu condi , iile de vegeta,ie * i cu regimul hidrotermic. Pe aceast' concep,ie au putut fi schi ,ate h'r,i de soluri ale continentelor * i globului * i a fost stimulat' cercetarea principalelor tipuri de soluri care au fost denumite îndeosebi dup' culoare, unele însu* iri caracteristice *i vegeta,ia specific '. Evident au fost definite * i subdiviziunile tipului de sol: subtip, gen, specie, varietate etc., dar accentul s-a pus pe unit',ile majore de soluri, mai pu,in pe cele de detaliu: taxonomia solurilor a evoluat deci de la general la particular în acest caz. În secolul al XX-lea aceast' concep,ie s-a extins * i în Europa, Gh. Munteanu-Murgoci având un rol important în aceast' ac,iune. La noi în ,ar', Gh. Munteanu-Murgoci, a adoptat *i introdus de la început în studiul solului (1906) concep,ia genetic ' dezvoltat' în Rusia de * coala lui V.V. Dokuceaev. Studiile au început cu eviden ,ierea, delimitarea *i caracterizarea tipurilor *i subtipurilor de sol * i s-au extins dup' cel de-al doilea r'zboi mondial * i la subdiviziuni de detaliu. În prezent, conform SRCS (1980) * i SRTS (2003) în studiile de detaliu (la scar' mare) se au în vedere nu numai tipurile, subtipurile * i variet',ile de soluri ci * i specia (textural'), familia de sol (în func ,ie de roc ') * i varianta de sol (de ordin antropic). 16

Au existat totu* i unele încerc 'ri sporadice de precizare a particularit',ilor unor soluri prin denumiri locale, ca de exemplu Cernoziom nordic * i sudic (Gh. Ionescu-$ i *esti), cernoziom de Seca* (N. Cernescu), sol brun-ro* cat de Snagov (N. Cernescu), complexul de soluri Piscupia (M. Popov ',), karasuluk (N. Florea * i I. Ni,u) etc, precum * i de subliniere a unor caracteristici ale solurilor legate de condi ,iile climatice (faciesuri climatice)corelate cu influen,e climatice continentale, atlantice sau mediteraneene (Florea *i colab., 1968, Harta solurilor la scara 1:500.000, 1970-1971). Faciesul de sol, subdiviziune de ordin geografic a unit*'ilor de sol Taxonomia solurilor din ,ara noastr', din Rusia * i multe ,'ri din Europa, cu sistemele sale ierarhice de taxoni, asigur' delimitarea * i implicit caracterizarea unor unit', i de sol de detaliu, mergând de la unitatea major' de sol pân' la entitatea elementar' de sol. Totu* i, nu este rezolvat' problema varia,iei regionale * i locale a entit',ilor elementare de sol (din taxonomie), deoarece exist' înc ' deosebiri de am'nunt între aceste entit',i morfogenetice elementare, importante atât cognitiv cât * i aplicativ, legate fie de istoria form'rii *i evolu,iei solului, fie de particularit',i ale materialului parental sau ale regimului termic ori hidric al solului. Aceste particularit',i ale entit',ilor elementare ale solurilor, legate adesea de condi ,iile geografice * i istorico-evolutive ale teritoriului în care apar, de* i de detaliu, î* i dovedesc totu* i o real ' utilitate datorit' comport'rii sau r'spunsului specific al acestor entit',i particulare la ac,iuni din afar', astfel c ' este util ' luarea lor în eviden,'. În acest sens se propune ca Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor (2003) s ' fie completat cu unit',i de detaliu ca subdiviziune a tipului * i subtipului ori variet',ii de sol - dup' caz - denumit facies de sol, denumire deja folosit ' în trecut într-un sens apropiat; termenul propus este justificat prin faptul c ' reprezint ' una dintre înf ',i *'rile entit',ii respective de sol sub care apare în variate condi,ii analoage geografice sau geologice. Denumirea faciesului de sol s-ar ob, ine prin ad'ugarea la denumirea taxonului din care face parte a unui reper geografic regional * i a unui nume local din teritoriul unde apare în mod tipic sau unde a fost caracterizat pentru prima dat', ca de exemplu cernoziom calcaric (lutos) danubian de Fete* ti, cernoziom tipic (lutos) moldav de Neam,, 17

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

preluvosol ro* cat (lutoargilos) danubian de Snagov, luvosol albic – stagnic (lutoargilos) transilvan de Sighi * oara, vertosol moldav de Mileanca. Asem'narea denumirii faciesului de sol cu cea a seriei de soluri din taxonomia american' nu este întâmpl'toare, deoarece faciesul de sol este analog într-o anumit' m'sur' seriei de sol; s-a ajuns astfel la concepte analoage pe c 'i diferite. Faciesul de sol reprezint' o clas ' (mul ,ime) restrâns ' de soluri, foarte asem'n'toare între ele, caracterizat' prin anumite particularit',i specifice legate atât de condi,iile bioclimatice macroregionale de formare * i evolu,ie cât * i de unele însu* iri aparte ale materialului parental ori de evolu,ia solului în contextul unor condi ,ii geografice teritoriale locale. El prezint ' acela* i aranjament (secven,') de orizonturi pedogenetice * i caracteristici diagnostice ca *i entitatea de sol (taxonul ierarhic superior) din care face parte, dar se distinge prin intervale specifice (mai restrânse) de varia,ie a valorilor uneia sau mai multor caracteristici diagnostice pentru taxonul respectiv sau prin prezen,a unor particularit',i proprii. Prezint' o omogenitate ridicat' * i respectiv o comportare nuan,at' la stimuli sau stres din afar'. Criteriile de definire a faciesului de sol A * a cum a rezultat din exemplele de denumiri redate mai sus, faciesul de sol îmbrac ' dou' aspecte distincte; unul se refer' la particularit',i * i caracteristici diferen,iatoare ale solului de ordin general spa,ial (macroregional) denumit facies regional de sol, iar cel 'lalt la caracteristici discriminatoare de detaliu ale unei mul ,imi (popula,ii) restrânse de soluri, denumit facies local . Faciesul regional reprezint' forma de sol definit' prin caracteristicile solului determinate sau rezultate sub influen ,a unor condi,ii de mediu care ac ,ioneaz' sau au ac,ionat în mod similar pe mari întinderi la nivel global sau continental (macroregional). Termenul de facies regional de sol este analog termenului de facies (bio)climatic de sol utilizat în geografia solurilor pentru a eviden,ia deosebiri ale solurilor referitoare la regimul termic *i hidric al solului, bilan,ul termic * i hidric cu varia,ii sezoniere, lungimea perioadei biologic active etc determinate de deosebiri de ordin latitudinal, altitudinal, apropierea de oceane etc. dar nu se confund' cu faciesul (bio)climatic de sol, deoarece faciesul regional ia în considerare nu numai caracteristici ale solului legate de 18

condi ,iile climatice, ci * i tr' s 'turi corelate atât cu condi ,iile generale geologice * i de substrat mineral (originea * i litologia materialului parental), cât * i cu evolu,ia istorico-geografic ' a teritoriului. Criteriile de definire *i delimitare a faciesului regional de sol sunt – pe lâng' criteriile specifice unit', ii taxonomice din care face parte – particularit',ile solului de ordin larg regional determinate de regimul termic * i hidric al solului, caracterele specifice ale materialului parental * i/sau tr's'turile specifice morfogenetice (uneori relicte) legate de evolu,ia mai mult sau mai pu,in îndelungat ' a teritoriului. Gradul lor de detaliere variaz' cu scara de abordare. Introducerea pedofaciesului regional solu,ioneaz' în mare m'sur' deficien,a sistemelor de clasificare europene fa,' de sistemul american privind neluarea în considerare a caracteristicilor solului referitoare la regimul de temperatur' *i umiditate (caracteristici transferate domeniului zon'rii * i region'rii pedogeografice). Faciesul local reprezint' forma de sol definit ' în cadrul unit',ii taxonomice precedente prin particularit',i de detaliu ale unei popula,ii de soluri marcate prin orice deosebire de fine,e în propriet',ile diagnostice folosite la separarea unit',ilor taxonomice de nivel mai general precum * i în alte propriet',i neutilizate în diagnoz'. Criteriile cele mai folosite sunt: Caracteristicile texturale * i granulometrice * i varia,ia acestora pe vertical'; Originea materialului parental (eolian, aluvial, rezidual etc.); Caracteristici mineralogico-chimice ale solului în func ,ie de con,inutul de silica,i, oxizi, carbona,i, s 'ruri solubile, materie organic', compu*i organominerali. De la caz la caz, la aceste caracteristici se pot ad'uga deosebiri în reac ,ia solului, capacitatea (intensitatea) de schimb cationic * i altele ca gradul de contractare-gonflare, varia,ii ale umidit',ii, gradul de cimentare, prezen,a lamelelor, peliculelor *i altele. Adesea, intervalele de valori (clase) ale propriet',ilor folosite pentru definirea faciesurilor locale sunt înguste, frecvent mai reduse, decât în cazul claselor de propriet',i diagnostice. Totu*i este necesar ca intervalul respectiv de valori s' poat' fi u* or * i clar observat * i diferen,iat * i s ' se coreleze cu diverse tr's'turi ale solului sau s ' aib' influen,' asupra înveli* ului vegetal * i m'surilor tehnologice de utilizare, ameliorare sau protec,ie. Faciesul local reprezint' în fapt cea mai am'nun,it' detaliere a 19

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII Geografia solurilor României, Ed. $tiin ,., Bucure *ti 8. Florea N., Ni ,u I., Bratosiu Niculina, 1964, Karasulukurile, Com. Geol. Rom., St. Tehn.Econ., seria C., nr. 14, Bucure *ti, p. 39-65 9. Florea N., Munteanu I., 2003, Sistemul Român de taxonimie a Solurilor, Ed. Estfalia, Bucure*ri, 182 pag. 10. Gregorian C., 1896, Clasificarea natural' a terenurilor agricole, în Jurnalul Soc. Centr, Agr., Bucure*ti, pag. 330-334, 360-363 11. Hollis, J.M., Avery, B.W., 1997, History of soil survey and development od the soil series concept in the U.K. În vol. Advanced in Geoecology, 29, p. 109-144, Catena, Verlag, Reiskirchen, Germany 12. Ionescu-Sise *ti Gh., Coculescu Gr., 1939, Principalele tipuri de sol din România. Metode … nr. 47, Inst. Cerc. Agr. Rom., Edit. Imprim. Na ,., Bucure *ti 13. Marbut C.F., 1935, Soils of the United States , In U.S. Dept. Of Agr. Atlas of American Agriculture, pt III Advance Sheets, No. 8, 98 pag 14. Murgoci G.M, 1911, Zonele naturale de soluri din România, An. Inst. Geol. Rom, IV (1910), p. 1-21, Bucure *ti 15. Popov', M., 1953, Sedimentele *i solurile din Oltenia Apusean ', D.d.S. Inst. Geol., XXXVII, Bucure *ti, p. 169-174 16. Simonson, R.W., 1997, Evolution of soil series and type concept in the United States. În vol. Advanced in Geoecology, 29, p. 79-108, Catena, Verlag, Reiskirchen, Germany 17. Soil Survey Division Staff, 1993, Soil Survey Manual, USDA, Washington DC, 437 p. 18. Soil Survey Staff, 1975, Soil Taxonomy, USDA Dept. Of. Agric. Handbook 436, Washington DC, 754 p. 19. *** Harta pedologic' a României la scara 1:500.000, 1970-1971, Inst. Geol., Bucure*ti.

entit',ii de sol care, practic, particularizeaz' entitatea de sol fiind analoag' seriei de sol americane. În practica curent' este util ca pe lâng' denumirea solului s ' fie dat' *i o scurt' caracterizare a faciesului de sol cu accent pe însu* irile relevante din punct de vedere aplicativ. De exemplu, pentru luvosol albic (lutos) transilvan de Sighi * oara: sol profund, slab humifer, diferen,iat puternic pe vertical ', lutos/argilos, mixic, acid, hipomesic. CONCLUZII Prin introducerea acestei noi subdiviziuni de detaliu, faciesul de sol , cu aspectele lui de facies regional * i facies local , se realizeaz' o completare a taxonomiei solurilor care are avantajul pe de o parte c ' scoate în eviden,' caracteristicile ecologice * i specifice ale popula,iilor de soluri din diferite regiuni ale globului sau ,'rii, iar pe de alt' parte c ' precizeaz' particularit',ile de detaliu ale solurilor r'spunzând în acest fel mai adecvat problemelor de ordin practic agricol, ameliorativ sau environmental. Taxonomia solurilor merge pe aceast' cale la particularizarea solurilor * i devine astfel mai aproape de lumea real ', devenind mai pragmatic '. Faciesul regional marcheaz' în primul rând aspectele termo-hidrice ale solurilor, iar faciesul local este analog într-o anumit' m'sur' cu seria de sol, utilizat' ca taxon de detaliu în S.U.A. BIBLIOGRAFIE
1. Barbu N., 1971, Pozi,ia pedogeografic' a R.S. România, Bul. Soc. $t. Geogr. Rom., vol. I, p. 163-166, Bucure *ti 2. Cârstea, St., 2009, Conceptul „seria de soluri”, pivotul cheie în sistemul Taxonomia Solurilor în S.U.A. (manuscris) 3. Cernescu N.C., 1929, Studiul analitic al podzolului de la Sighi*iara, Al. XIVlea Congr. Int. Agr., Bucure *ti 4. Cernescu N.C., Fridland V.M., Florea N., 1958, Raionarea pedogeografic' a R.P.R. In vol. „Realiz'ri în geografia R.P.R. în perioada 1947-1957, Ed. $t., Bucure *ti 5. Cernescu N.C., $erb' nescu I., Tufescu V., Stoenescu St.M., 1961, Condi,iile naturale *i solurile R.P.R, Cerc. de Pedologie, Ed. Acad., Bucure *ti, p. 407-420 6. Dokuceaev V.V., 1953, Opere alese, Ed. Acad. Rom (traducere din limba rus') 7. Florea N., Munteanu I., Rapaport Cornelia, Chi ,u C., Opri * M., 1968,

20

21

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Propuneri Pentru introducerea în practic ' a taxonului de detaliu, facies de sol sunt necesare urm'toarele ac,iuni, sub coordonarea ICPA: - definitivarea conceptului cu laturile sale de facies regional * i local (* i, eventual, difuzarea unui material informativ în acest sens la oficiile jude,ene de pedologie * i universit',i agricole); - organizarea unei „mese rotunde” pentru discutarea problemei întrun cerc de speciali *ti, în cadrul Conferin,ei Na,ionale de $tiin,a Solului din august 2009; - elaborarea unei h'r,i cu distribu,ia faciesurilor regionale de sol la nivelul ,'rii, ca baz' de discu,ie; - elaborarea criteriilor de identificare, caracterizare * i delimitare a faciesurilor locale dup' modelul seriilor americane; - examinarea informa,iei existente *i conturarea unei scheme de diferen,iere a diferitelor pedofaciesuri la nivelul ,'rii * i discutarea ei la „masa rotund'”; - prezentarea ca baz' de discu,ie a caracteriz'rii unor faciesuri locale de soluri (de exemplu cernoziom calcaric lutos danubian de Baldovine* ti, cernoziom calcaric salinic lutos danubian de Cazasu, faeoziom cambic lutos danubian de Fundulea, vertosol tipic moldav de Mileanca, cernoziom tipic lutos panonic de Lovrin, preluvosol ro* cat lutoargilos danubiano-getic de Simnic, faeoziom argic lutoargilos transilvan de Mihe* ul de Câmpie * i altele); - întreprinderea de ac,iuni de identificare de faciesuri locale de sol, caracterizarea lor de c 'tre OJSPA * i omologarea lor de c 'tre ICPA (activitate de lung' durat'); - caracterizarea complex' a fiec 'rui facies de sol sub toate aspectele *i includerea într-o banc' de date; - organizarea unei eviden,e cu aceste faciesuri de sol la fiecare OJSPA *i ICPA. Evident, toate aceste ac,iuni pot fi realizate în cadrul unui proiect de cercetare pe mai mul ,i ani.

DATE PRELIMINARE PRIVIND CARACTERIZAREA ST $RII DE NUTRI# IE MINERAL$ A PLANTELOR DE GRÂU DE TOAMNÂ IN LEGATURA CU RISCUL CONTAMIN$RII CU FUSARIOTOXINE
Daniela Dana 1, Maria Soare 1 , I. Seceleanu 1, Daniela R* ducu 1 , F. Oancea 2 , Carmen Lupu2, F. Chi'oran 3 1 Institutul Na 'ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ( i Protec 'ia Mediului-ICPA Bucure ( ti 2 Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Protec 'ia Plantelor 3 S.C. Agrotehnic P* ule (ti, Prahova

PRELIMINARY DATA CONCERNING THE CHARACTERISATION OF MINERAL NUTRITION STATUS OF WINTER WHEAT IN RELATION WITH THE RISKS OF WHEAT CONTAMINATION WITH FUSARIUM TOXINS
SUMMARY The main objective of this study was to estabilish the mineral nutrition status of winter wheat in relation with the risks of wheat contamination with Fusarium toxins and with the soil conditions from INCDA Fundulea experimental plot. The selected plants were ten cultivars, that are identified as susceptible at Fusarium graminearum infection. These cultivars were growing on Luvic Chernozems. The experimental design included two types of parcels: the first with healthy plants and the second with artificially infected plants. In order to evaluate the mineral nutrition status of plant, the macro and micronutrients analyses have been carried out at ear emergence-flowering stages. The $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 23-28

22

23

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

obtained data has been interpreted in relation with the optimum ranges of mineral contents in dry matter mentioned in the literature. Also, on the basis of plant data, the N and K ratios between healthy plant and artificially infected plants have been calculated. Key words: winter wheat, mineral nutrition, Fusarium graminearum INTRODUCERE Fusarium graminearum este patogenul care produce una dintre cele mai devastatoare boli la cultura grâului (fuzarioza spicului) care reduce produc ,ia prin: inducerea sterilit ',ii inflorescen,ei, umplerea s 'rac ' a semin,elor * i reducerea dimensiunii bobului (Argyris et al., 2003). În plus fa ,' de pierderea semnificativ ' de produc ,ie, de la micotoxin' deoxinivalenol (DON), spicele infectate sunt nepotrivite pentru consumul alimentar sau ca furaje (Humphreys et al., 2001; Liu * i Anderson, 2003; Miedaner et al., 2003). Studiile au ar'tat c ' intensitatea bolii cre* te atunci când perioadele de înflorire la cultura de grâu coincid cu perioadele de vreme umed' * i cald' (Bai *i Shaner, 1994; Fernandez et al., 2001; Gilbert et al., 2003). Cultivarea de soiuri rezistente la atacul de Fusarium graminearum a fost mult timp considerat' principala practic ' eficient' în controlul acestei boli. Mai multe studii au raportat diferen,e între soiuri în ceea ce prive* te severitatea infec ,iei * i modul de rezisten,' (Ribichich et al., 2000; Miedaner et al., 2003). MATERIALE I METODE În lotul demonstrativ de la ICDA Fundulea au fost selectate 10 soiuri de grâu susceptibile la atacul de Fusarium graminearum. Pentru cele 10 soiuri de grâu au fost create dou' tipuri de parcele: una cu plante s 'n'toase * i una cu plante infectate articial cu Fusarium graminearum. Din acestea au fost recoltate probe de plant' la faza de înspicare-înflorire. La probele de plant ' au fost efectuate urm ' toarele determin'ri analitice ale con,inuturilor de elemente nutritive: - con,inutul total de N dup' metoda Kjeldahl; - con,inutul total P prin calcinare la 4500 C * i dozare colorimetric ' cu metavanadat; - con,inutul total de K, Ca * i Mg prin calcinare la 4500 C * i dozare prin fotometrie în flac 'r' de aer- acetilen'; 24

- con,inuturile totale de Fe, Zn, Cu, Mn cu mineralizare prin calcinare la 4500 C * i dozare prin spectrofotometrie cu absorb,ie atomic'. REZULTATE I DISCU# II Caracterizarea solului de la INCDA Fundulea se prezint' în tabelul 1. Din datele ob,inute solul prezint' o reac ,ie moderat acid', valorile pH înregistrate fiind de 6,06. In ceea ce prive* te starea de asigurare cu humus * i azot, solul se situeaz' la nivelul mediu de aprovizionare pentru humus * i ridicat pentru azot. Con, inutul de fosfor este ridicat, iar con,inutul de potasiu mobil este mijlociu. Con,inutul de forme mobile de Cu, Fe, Zn * i Mn încadreaz' solul la nivelul de aprovizionare ridicat. În cazul Mn valorile înregistrate sunt mai mari dar nu dep'* esc limitele considerate toxice. Tabelul 1 Principalele însu* iri agrochimice ale solului din lotul demonstrativ de la INCDA Fundulea

Indicator

pH (H2O)

Nt

Humus %

PAL

KAL

Cu ppm

Zn

Mn

Fe

Valoare

6,06

0,31

3,70

43,66

170,8

3,28

2,58

107

40

În urma efectu'rii analizelor privind compozi ,ia mineral ' a plantelor (tabelele 2-4) s-au constatat urm'toarele: - con,inuturile de N *i P, în substan,a uscat' a plantelor s-au situat, în general, în domeniul considerat optim pentru aceast' fenofaz' (tabelele 2-3); - valori mai sc'zute ale con,inutului de potasiu au fost înregistrate, ca urmare a pH-ului mai sc 'zut * i a nivelul moderat de aprovizionare a solului cu acest element; - con,inuturile de micronutrien,i din partea aerian' a plantelor de grâu s-au situat în limitele domeniului optim. În general, s-a constatat c' plantele afectate de Fusarium graminearum prezint' în substan,a uscat' con,inuturi mai sc 'zute de N * i mai ridicate de K. Acest lucru este reflectat * i de raporturile dintre 25

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tabelul 2 Date analitice privind con,inuturile de macro- * i microelemente în partea aerian' a plantelor de grâu, faza de înspicat-înflorit, INCDA Fundulea (plante s'n'toase)
Nr. Soiul crt. 1 GLOSA 2 GRUIA 3 DELABRAD 4 FAUR 5 DROPIA 6 ARIESAN 7 DUMBRAVA 8 TRIVALE 9 BRIANA 10 CIPRIAN Limite optime (dup' Bergman) *(dup' ICPA, 1980) N 3,80 2,27 2,58 2,51 3,19 2,44 2,44 2,99 2,44 2,65 1,602,80 P K % s.u. 0,165 1,25 0,192 1,45 0,179 1,76 0,196 1,43 0,222 1,70 0,231 1,25 0,187 1,50 0,203 1,29 0,211 1,35 0,192 1,37 0,20- 2,500,43 3,90 Mg 0,05 0,06 0,05 0,06 0,05 0,06 0,05 0,06 0,06 0,06 0,060,18 Cu 7,85 32,00 5,58 5,23 7,50 9,10 7,58 10,65 12,95 10,93 3,813 Zn Fe p.p.m. s.u. 13,08 175,55 19,43 96,00 17,03 102,33 22,95 110,53 34,45 274,23 19,13 331,47 25,53 183,73 21,80 208,40 15,73 92,08 14,60 109,58 162165 *200 Mn 32,45 25,63 23,68 23,95 16,90 19,83 28,38 29,25 26,13 29,10 20140

con,inuturile de N *i K din plantele s'n'toase *i cele afectate (tabelul 4). Referitor la con,inutul de micronutrien,i, plantele afectate au avut, în general con,inuturi mai ridicate de Cu * i mai reduse de Fe, Mn, * i Zn, comparativ cu cele s'n'toase. Tabelul 4 Raporturi între datele analitice (N * i K) ob,inute la plantele s'n'tose * i afectate de Fusarium graminearum, INCDA Fundulea
Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Soiul GLOSA GRUIA DELABRAD FAUR DROPIA ARIESAN DUMBRAVA TRIVALE BRIANA CIPRIAN N% plante s*n*toase 3,80 2,27 2,58 2,51 3,19 2,44 2,44 2,99 2,44 2,65 N% plante afectate 3,33 2,04 2,76 2,24 2,24 2,51 2,72 2,17 2,04 2,85 Raport 1,14 1,33 0,93 1,12 1,42 0,97 0,89 1,37 1,19 0,92 K% plante S*n*toase 1,25 1,45 1,76 1,43 1,70 1,25 1,50 1,29 1,35 1,37 K% plante afectate 1,22 1,47 1,33 1,64 1,91 1,51 1,62 1,29 1,30 1,55 Raport 1,02 0,98 1,32 0,87 0,89 0,82 0,92 1,00 1,03 0,88

Tabelul 3 Date analitice privind con,inuturile de macro- * i microelemente în partea aerian' a plantelor de grâu, faza de înspicat-înflorit, INCDA Fundulea (plante infectate artificial cu Fusarium graminearum)
Nr. N P K Mg Soiul crt. % s.u. 1 GLOSA 3,33 0,205 1,22 0,06 2 GRUIA 2,04 0,196 1,47 0,05 3 DELABRAD 2,76 0,222 1,33 0,07 4 FAUR 2,24 0,222 1,64 0,05 5 DROPIA 2,24 0,231 1,91 0,05 6 ARIESAN 2,51 0,227 1,51 0,06 7 DUMBRAVA 2,72 0,213 1,62 0,08 8 TRIVALE 2,17 0,183 1,29 0,06 9 BRIANA 2,04 0,270 1,30 0,07 10 CIPRIAN 2,85 0,200 1,55 0,06 Limite optime 1,60- 0,20- 2,50- 0,06(dup' Bergman) 2,80 0,43 3,90 0,18 *(dup' ICPA, 1980) Fertilizare de baz': N-130 kg/ha, P2O5-80 kg/ha Cu 10,05 7,28 11,35 18,90 18,18 11,33 13,30 9,33 9,18 4,23 3,813 Fe Mn p.p.m. s.u. 17,73 289,10 34,95 61,95 134,43 21,40 25,45 219,08 30,53 19,50 91,70 17,98 17,15 195,50 19,13 14,25 91,10 19,05 19,15 118,18 34,15 14,18 262,20 25,95 21,13 140,55 25,95 13,30 125,63 29,40 16212065 *200 140 Zn

CONCLUZII • Studiul efectuat asupra compozi ,iei minerale a plantelor grâu de toamn', în condi ,iile Cernoziomului Argiloiluvial de la INCDA Fundulea, a pus în eviden,' deosebiri de compozi ,ie mineral ' între plantele s 'n'toase * i cele infectate artificial cu Fusarium graminearum, în sensul c ', în plantele infectate au fost constatate con,inuturi mai sc 'zute de N * i mai ridicate de K * i Cu. MUL#UMIRI Acest studiu a fost finan,at de Ministerul Educa,iei, Cercet'rii * i Tineretului, Centrul Na,ional de Management Programe, Proiect GRIFOX, nr. 51-040/14.09.2007. Calde mul ,umiri adresez Doamnei Dr. Mariana ITTU, INCDA Fundulea, pentru sprijinul acordat în realizarea acestui studiu. 27

26

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

BIBLIOGRAFIE
1. Argyris, J., D. van Sanford, and D. TeKrony. 2003. Fusarium graminearum infection during wheat seed development and its effect on seed quality. Crop Sci. 43:1783–1788. 2. Bai, G., and G. Shaner. 1994. Scab of wheat: Prospect for control.Plant Dis. 78:760–766. 3. Fernandez, M.R., R.P. Zentner, B.G. McConkey, and C.A. Campbell. 2001. Effect of crop rotations and fertilizer management on LEAFSPOTof spring wheat in Southwestern Saskatchewan. Can. J. Plant Sci. 78:489–496. 4. Gilbert, J., R.L. Conner, M.R. Fernandez, D.McLaren, and S.M. Woods. 2003. Role of spring wheat seed infested with Fusarium graminearum in spread and development of Fusarium head blight and effects on agronomic performance. Can. J. Plant Pathol. 25:73–81. 5. Humphreys, G., D. Brown, J. Clarke, R. DePauw, S. Fox, H. Nass, L. Shugar, and H. Voldeng. 2001. Progress towards Fusarium head blight resistant spring wheat in Canada. p. 5–8. In Proc. 2nd Canadian Workshop on Fusarium Head Blight, Ottawa, Canada. 6. 3–5 Nov. 2001. Agriculture and Agri-Food Canada, Ottawa. 7. Liu, S., and J.A. Anderson. 2003. Marker assisted evaluation of Fusarium head blight resistant wheat germplasm. Crop Sci. 43:760–766. 8. Miedaner, T., B. Schneider, and H.H. Gieger. 2003. Deoxynivalenol (DON) content and Fusarium head blight resistance in segregating winter rye and winter wheat. Crop Sci. 43:519–526. 9. Ribichich, K.F., S.E. Lopez, and A.C. Vegetti. 2000. Histopathological spikelet changes produced by Fusarium graminearum in susceptible and resistant wheat cultivars. Plant Dis. 84:794–802.

FEROLIZA CA PROCES DE FORMARE A SOLULUI
Gh. Rogobete Universitatea „Politehnic * ” Timi( oara

FERROLYSIS AS PEDOGENESIS PROCESS
SUMMARY The overall process of soil acidification by alternating iron reduction and oxidation is termed ferrolysis. A hardpan of iron oxide may build up at the interface of the aerobic and anaerobic zones if the water table tends to perch at a particular position in the soil profile or in which have been subject to illuviation of clay and downward percolation of moisture is slow, leading to the development of stagnic properties in the lower part of the albic horizon. This also provides the reducing conditions witch favour the ferrolytic breakdown of clay minerals. In these conditions the horizon magnetite, Fe3 O4 , a black oxide containing iron in the reduced and oxidized state, is sometimes formed at this interface. Magnetite would appear above pH 6 over a nanow range of p- at the interface of the reduced and oxidized forms of Fe. The accumulation of acidity in the surface soil by ferrolysis is a localized process enabled by the spatial separation of acid-generating Fe2+ from the alkaline bicarbonate iron. It occurs only where drainage permits bicarbonate to leach through the soil profile. The ferrolysis process is illustrated as soil-forming process for some Stagnic Luvisols and Albic Planosols, Vertic Planosols profile from Banat. Water-logging in the surface soil created alternating aerobic and anaerobic conditions. During wet periods, iron oxides undergo reduction, with organic matter supplying the electrons. The Fe2+ ions may then occupy a significant fraction of exchange sites on the soil colloids, like clays and humus. Once the soil drains, aerobic conditions again prevail and Fe2+ oxidation generated acid soils (pH 5,69 – 5,45 for Stagnic Planosols and 5,74 – 5,76 for Stagnic Luvisols). In order to demonstrate the ferrolysis process were made a lot of analysis, like chemical, mineralogical, pollen analysis. Key words: ferrolysis, iron, reduction, oxidation, Planosols. $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 29-37

28

29

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

INTRODUCERE Conform Dic ,ionarului de $ tiin,a Solului (1997), feroliza este un proces de pedogenez' ce const' “din reac ,ii de schimb cationic în care este implicat * i fierul care au loc în cicluri de oxido-reducere repetate într-un mediu în care perioadele uscate alterneaz' cu perioade umede. În faza anaerob' fierul feros înlocuie* te cationii de schimb care sunt sp'la,i, iar în faza aerob' ionii de hidrogen înlocuiesc fierul feros conducând la destruc,ia par,ial' a mineralelor argiloase”. În Atlasul W.R.B se definesc Planosolurile ca având un pronun,at orizont albic cu propriet',i stagnice cauzate de o schimbare abrupt' textural '. Planosolurile se dezvolt' “în zone temperate pe materiale parentale fin texturate acoperite de materiale grosiere sau care au fost supuse iluvion'rii de argil' sau care au fost supuse unor procese ciclice de feroliz'. Circula ,ia apei în profunzime este lent', conducând la propriet',i stagnice în partea inferioar' a orizontului albic. Aceasta creaz' condi ,ii de reducere care favorizeaz' destruc ,ia ferolitic ' a mineralelor argiloase”. Referindu-se la destruc ,ia mineralelor argiloase, Cr'ciun (2000) deosebe*te dou' mecanisme principale, hidroliza (la pH neutru - alcalin) * i acidoliza (pH acid). Acidoliza are o mai mare agresivitate, cationii compensatori din re,eaua cristalin' p'r'sesc mineralul în timp ce reziduul tinde s ' fie alc 'tuit predominant dintr-un schelet anionic, proces denumit de Henin (citat de Cr'ciun, 2000) podzolizant *i exemplificat prin reac ,ii de: - cloritizare a silica,ilor feromagnezieni de tip piroxenic sau amfibolic Ca2Al2Mg5Si7O24+2CO2+12H2O→Mg5Al(Si3Al)O10(OH)8+2Ca2++2CO3+4Si(OH)4 augit clorit - serpentinizare 8(Mg,Fe)2SiO4+2CO2+11H2O+1/2O2→2Mg6Si4O10(OH)8+2MgCO3+2Fe(OH)3 olivina antigorit Un astfel de proces frecvent în solurile acide (Luvosol albic, Planosol) este cunoscut sub numele de cloritizare secundar', cloritele rezultate având o stabilitate mai redus ' la tratamentul termic, fiind cunoscute *i ca “intergrade minerals”. Mineralele expandate antrenate în acest proces au în spa,iul interlamelar ioni de Al în diferite stadii de polimerizare, ceea ce determin' reducerea capacit',ii de schimb cationic * i implicit a fix 'rii potasiului. Florea ºi colab. (2005) într-o lucrare recent' afirm' c ' în urma proceselor de eluviere-iluviere a argilei se formeaz' orizontul Bt prin depunerea particulelor fine de argil ', cu sc 'derea progresiv ' a 30

permeabilit',ii solului. Aceasta atrage dup' sine stagnarea temporar' a apei * i “se formeaz' astfel orizonturi stagnogleice prin procese de feroliz'”. Florea consider ' c ' procesele de reducere se produc în prezen, a materiei organice (principal donator de electroni în sol * i material pentru microorganisme), absen,a oxigenului * i prezen,a microorganismelor anaerobe. Dup' perioada ploioas' devin predominante procesele de oxidare a Fe2+ * i Mn2+ , oxigenul devenind principalul acceptor de electroni. Prin jocul acestor procese de reducere *i oxidare se ajunge la o mobilizare * i redistribuire a compu* ilor de fier * i mangan cu deplasarea lor * i acumularea în pete * i concre,iuni. J. Van Schuylenborgh (1965) define* te geneza solului ca un proces de translocare de substan,e care diferen,iaz' materialul parental în orizonturi. Cu ajutorul acidului parahidrobenzoic, ce se produce în sol, se explic ' formarea orizontului albic *i spodic. Acidul formeaz' complexe solubile cu fierul * i insolubile cu aluminiul. În condi ,ii de aera,ie insuficient' are loc un: - transport în form' ionic'; - transport în form' coloidal'; - transport în complexe chelatice. Analiza unui sol argic dezvoltat pe un depozit loessoid a ar'tat c ' orizontul Ea are ca minerale argiloase illitul * i cloritele, iar orizontul Bt (W) o cantitate considerabil ' de smectit ce a apar,inut unui profil trunchiat acoperit mai târziu de un sediment tân'r. Cercetarea unor soluri formate pe depozite aluviale holocene a condus la p'rerea c ' principalele procese constau din: - formarea în lungul porilor a cutanelor iluviale din minerale argiloase * i oxizi de fier în ultima parte a pleistocenului; - translocarea diferen,iat' a mineralelor argiloase; - transformarea par,ial' a smectitelor; - procese redox ce duc la formarea microagreg'rilor de oxizi de fier. Pentru Banat, Iano* Gh. (2006) apreciaz' la 159.013 ha suprafa,a ocupat' de solurile cu pH 5,1 – 5,4 din zona piemontan' acoperit' cu Luvosoluri albice, Planosoluri * i par,ial cu Luvosoluri tipice * i stagnice. O suprafa ,' asem'n'toare, de 158.353 ha este atribuit' terenurilor afectate foarte puternic de pseudogleizare, suprafe,e care s-ar putea suprapune celor acide. Distribu,ia spa,ial ' a Planosolurilor * i Luvosolurilor ca * i a solurilor stagnice apare * i în Harta Solurilor Banatului (Rogobete * i #'r'u, 1997). Prezen,a unor largi spa,ii cu soluri în care se manifest' feroliza ca * i mai pu,ina cunoa*tere a acestui proces în rândul pedologilor de la noi a condus la preocup'rile pentru eviden,ierea 31

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

ferolizei * i a mecanismelor de ac ,iune * i desf '*urare în profilul solurilor cu folosin,' agricol' * i silvic'. MATERIAL I METOD$ În lucrare sunt prezentate * i discutate câteva profile de sol din Banat la a c 'ror genez' procesul de feroliz' are un rol determinant, cum ar fi Luvosolul albic de la Lala* in,, Planosolul stagnic de la #ela *i Stagnosolul luvic de la M'n'*tiur. Au fost efectuate analize fizico-chimice clasice, analiza mineralogic ' a frac,iunii grosiere * i analiza mineralogic ' a frac,iunii argiloase (raze X, termic diferen,ial ' *i infraro* u). REZULTATE I DISCU# II 1. Sisteme redox Un ion capabil s ' fie redus sau oxidat aflat intr-o solu,ie cu un electrod inert va genera un poten,ial:

E = E0 +

0.058 [ox ] lg n [red ] 0.058 Fe 3+ lg e− Fe 2+

pentru reac,ia: Fe

3+

+ . ↔ Fe , ecua,ia va fi: E = E0 +
2+

iar pentru reac ,ia: MnO4 - + 5. + 8H+ ↔ Mn2+ + 4H2O avem:

[ [

] ]

E = E0 +

− 8 0.058 MnO4 lg H + , în care: 2+ 5 Mn

E0 este o constant' care caracterizeaz' chimic sistemul redox. Valoarea poten,ialului redox se determin' în raport cu electrodul normal de hidrogen. Însu*irile oxido-reduc'toare ale unui sistem se mai pot exprima al'turi de E (poten,ial) *i prin rH care este:

[ [

][ ] ]

Pentru soluri principalele reac ,ii oxido-reduc 'toare * i poten,ialele standard de reducere, cu reac,ii ½ ale unor elemente sunt: Mn3+ + . = Mn2+ Eh0 = 1,51 vol ,i Mn(OOH)s+3H++ . = Mn2+ +2H2 O Eh0 = 1,45 vol ,i 1/5NO3- + 6/5H+ + . = 1/10 N2(g) + 3/5H2 O Eh0 = 1,245 vol,i 1/2MnO2 (s) + 2H+ + . = 1/2 Mn2+ + H2 O Eh0 = 1,230 vol,i Fe(OH)3(s) + 3H++ . = Fe2+ + 3H2 O Eh0 = 1,057 vol,i Fe3+ + . = Fe2+ Eh0 = 0,711 vol,i 1/8SO42 - + 5/4H+ + . = 1/8 H2 S + 1/2H2 O Eh0 = 0,303 vol,i 1/6N2 (g)+4/3H+ + . =1/3 NH4 + Eh0 = 0,274 vol,i 1/2CO2(g)+ H+ + . = 1/8 CH4(g) + 1/4H2 O Eh0 = 0,169 vol,i H+ + . = ½ H2(g) cu poten,ial = 0,00 De* i în solu,iile apoase nu exist' electroni liberi putem cuantifica m'rimea accesibilit',ii electronilor, denumit' * i activitate virtual ' a electronului, prin parametrul. p- = -lg (.) unde (.) simbolizeaz' activitatea electronului m 'surat' în termenii tendin,ei solu,iei de a accepta sau dona electroni. p- = 20,8 – 0,5 lg (Mn2+ )-2pH Cre* terea solubilit',ii ionilor de Fe * i Mn este limitat' de precipitarea sub form' de carbona,i de Fe (siderit) *i Mn (rodocrozit) la pH apropiat de neutru. Fe2+ + H2CO3 = FeCO3 +2H+ Mn2+ + H2CO3 = MnCO3 +2H+ Sistemul redox Mn2+ - oxizi de Mn Microorganismele din sol folosesc energia reac,iilor redox *i prin sistemele lor enzimatice reduc O2 la H2 O * i sus,in oxidarea Mn la Mn3+ * i Mn4+ . În solurile alcaline aerate, Mn2+ se oxideaz' spontan. Mn2+ (solubil) OH Mn(OH)2(s) O2 Mn3O4(s) Mn(OOH)(s)

însu* irile redox ale sistemelor se exprim' sugestiv prin exponentul redox pOx *i prin exponentul electronic pe. Exponentul redox, pOx = − lg

E + 0.058 pH rH = 0.029
1

În cazul echilibrului redox la care particip' *i ioni de H+ se ob,ine:

[H ]
+

PH 22

*i pO x = pe

pe = pe0 +
32

1 [ox ] m lg − pH n [red ] n

MnO2(s) Sistemul redox Fe2+ - oxizi de Fe Pentru c ' poten,ialul reduc 'tor al Fe3+ din sol este mai mic decât al Mn3+ sau Mn4+ , Fe2+ apare în solurile cu ap' stagnant' mai târziu. Introducerea unor ape oxigenate cauzeaz' o rapid' oxidare a Fe2+ cu precipitare ca hidroxid feric la pH > 6. În solurile aerate * i cu pH ≥ 7 persist' doar câteva minute. În condi ,ii oxidative cele mai stabile forme ale fierului sunt oxizii * i hidroxizii ferici. În diferite zone îns ', chiar în solurile aerate pot s ' apar' fenomene de reducere a Fe de c 'tre 33

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

substan,e organice sau datorit' slabei difuzii în micropori a O2 . Fe3+ poate fi redus la Fe2+ de acizii humici sau diferi,ii polifenoli din sol: Fe3+ - complex humic Fe2+ + humus oxidat Complexele organo-minerale cu metalele, ce includ acizii humici * i fulvici sunt prioritar legate cu Fe3+ sau Fe2+, astfel c' raportul Fe2+ / Fe3+ este cel care determin' poten,ialul redox al solu,iei. Tendin,a este de mic*orare a poten,ialului redox pentru c' prin complexare se stabilizeaz' starea oxidat' a fierului. Dac' intr-un sistem se adaug' un ligand capabil s ' formeze complec *i solubili cu Fe3+, o parte a Fe(OH)3 va fi dizolvat' * i cre*te cantitatea total ' de Fe3+ solubil. Totu* i pentru c ' dizolvarea nu afecteaz' activitatea ionilor liberi de Fe3+ * i Fe2+ , poten,ialul redox nu va fi afectat de liganzi. În multe soluri un nivel fluctuant al apei freatice sau o alternan,' a stagn'rii apei în profil creaz' condi ,ii alternante anaerobe – aerobe. În perioada umed' ionii oxida,i de fier se reduc în prezen,a materiei organice furnizoare de electroni. Fe(OH)3 CO2 Fe(HCO3 )2 Ionul de Fe2+ va ocupa o frac ,iune important' din suprafa,a coloizilor: Fe(HCO3)2 +Ca2+ - coloid = Fe2+ - coloid + Ca(HCO3 )2 Întrucât Ca(HCO3 )2 este o sare solubil' care poate fi levigat' din sol va exista tendin,a de acumulare a Fe2+ pe m'sura pierderii bazelor. Îndat' ce solul se dreneaz' *i domin' condi,iile aerobe, oxidarea Fe2+ genereaz' soluri acide: Fe2+ - coloid O2 Fe(OH)3(s) + 2H+ - coloid Procesul global al acidifierii solului prin alternarea reducerii * i oxid'rii fierului este denumit feroliz'. Atunci când nivelul apei tinde s ' r'mân' “fixat” într-o pozi,ie specific ' în profilul de sol, la interfa,a zonei anaerobe cu zona aerob' se formeaz' un hardpan al oxizilor de fier. În special magnetitul, Fe3O4, este oxidul dominant, el având * i Fe3+ * i Fe2+ , astfel c' apare la pH ? 6 într-un domeniu îngust al p- la interfa,a formelor de Fe oxidate * i reduse. Acumularea acidit',ii la suprafa,a solului prin feroliz' este un proces localizat favorizat de separarea Fe2+ generator de aciditate de bicarbona,ii alcalini acolo unde ace*tia pot migra în afara profilului de sol. Mic *orarea concentra,iei ionilor diminueaz' *i for,ele de re,inere a particulelor argiloase, astfel c ' argila este transportat' prin 34

cr'p'turi * i pori în subsol, unde floculeaz' * i se depune ca pelicule pe fe,ele elementelor structurale. În orizonturile slab permeabile solu,ia solului cu ioni de Al3+, Ca2+, Mg2+ , K+, Na+ se deplaseaz' lateral. O parte din ionii înlocui,i (Al3+, Ca2+ etc.) formeaz' interstraturi în mineralele argiloase (clorite) cu descre* terea capacit',ii de schimb cationic. Hidrogenul fixat prin feroliz ' pe coloizi induce o dizolvare par, ial ' a straturilor octaedrice * i destabilizeaz' mineralul cu eliberarea silicei care se deshidrateaz' în perioada uscat' *i devine insolubil'. 2. Soluri exemplificate, date analitice Luvosol albic stagnic - Lala in# Adâncime (cm) 2-19 19-37 37-48 67-101 106-120 Argil ',% 29,0 27,7 29,2 44,1 52,4 pHap ' 4,90 4,55 5,20 5,45 5,35 Al me/100 g sol 8,53 11,61 3,78 1,17 0,55 Humus,% 2,12 0,85 0,46 0,62 T me/100 g sol 22,42 24,47 22,76 37,05 36,19 V,% 43,8 32,8 64,8 77,4 77,4 Minerale expandabile,% 52 Minerale cloritice,% 30 42 Illit,% 62 49 40 Caolinit,% 8 9 8 Planosol stagnic - $ela Adâncime (cm) 0-19 19-28 28-35 52-60 180-200 Argil ',% 27,06 14,63 69,94 55,62 24,50 pHap ' 4,7 4,6 4,5 4,5 6,4 Al me/100 g sol 0,5 6,33 1,43 Humus,% 2,25 1,05 0,90 T me/100 g sol 10,02 10,7 16,20 24,15 27,72 V,% 62,0 56,07 75,3 76,15 95,3 Clorit,% 55 60 Illit,% 19 23 Caolinit,% 26 18 Stagnosol luvic - M%n% tiur 5-16 20-30 85-95 22,6 20,3 48,3 5,2 5,0 5,9 35

Adâncime (cm) Argil ',% pHap '

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Al me/100 g sol Humus,% T me/100 g sol V,% Minerale expandabile,% Illit,% Caolinit,%

1,85 2,45 19,40 56,5 42 50 8

4,15 1,50 17,20 52,3 41 53 6

30,10 68,7 54 40 6

Mineralele din sol, mo*tenite, aduse sau formate prin pedogenez' sufer' destruc ,ie cu cre* terea ponderii cuar,ului * i silicei în eluvial * i a cloritelor *i diferen,ierea net' de orizontul iluvial, tot mai greu permeabil. La limita zonelor aerobe se formeaz' hardpanul. BIBLIOGRAFIE
1. Barshad I., 1970, “Chemistry of soil development” University of California, Berkeley. 2. Bridges E.M., Batjes N.H., Nachtergaele F.O., 1998, “World Reference Base for Soil Resources: Atlas” ISSS Working Group R.B. ISRIC – FAO – ISSS – Acco. Leuven. 3. Capra F., 1992, “An exploration of the parallels between modern physics mysticism”, Editura Tehnic' , Bucure *ti. 4. Conea Ana, Vintil' Irina, Canarache A., 1977, “Dic ,ionar de $tiin ,a Solului”, Editura $tiin ,ific ' *i Enciclopedic ' , Bucure *ti. 5. Cr'ciun C., 2000, “Mineralele argiloase din sol. Implica ,ii în agricultur' ”, Editura Minischool, Bucure *ti. 6. Florea N., Leonard I., Daniela R'ducu, 2005, “Morfologia *i geneza solului”, USAMV, Bucure *ti. 7. Florea N., Munteanu I., 2003, “Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor”, Editura Estfalia, Bucure *ti. 8. Iano * Gh., 2006, “Riscuri naturale *i tehnogene pe terenurile agricole ale Banatului”, Editura Universit ',ii de Vest, Timi *oara. 9. Jackson M.L., 1968, “Weathering of primary and secondary minerals in soils”, The 9th Congress of Soil Science, Adelaide, no.4. 10. Liteanu C., Elena Hopârtean, 1972, “Chimie analitic ' cantitativ' ”, Editura Didactic' *i Pedagogic' , Bucure *ti. 11. Murraz B., Bride Mc., 1994, “Environmental chemistry of soils”, Oxford University Press. 12. Rogobete Gh., 1979, “Solurile din Dealurile Lipovei, cu referire special ' asupra influen,ei materialului parental” Tez' de doctorat. Universitatea din Craiova. 13. Rogobete Gh., 1993, “$tiin ,a Solului”, Editura Mirton, Timi *oara. 14. Rogobete Gh., #' r' u D., 1997, “Solurile *i ameliorarea lor. Harta Solurilor Banatului”, Editura Marineasa, Timi*oara. 15. Schuylenborg J., 1965, “The formation of “albic” and “spodic” horizon”, Neth. J. Agric. Science, vol. 13, no,1. 16. Wilding L.D., Smeck N.E., Hall G.F., 1983, “Pedogenesis and soil taxonomy”, Elsevier, Amsterdam – Oxford – New York.

Cercetarea datelor analitice ale profilelor prezentate, dup' Rogobete, precum * i a valorilor medii a înc' 20 profile din Dealurile Lipovei, confirm' acidifierea solurilor prin procesul de feroliz', migrarea de argil ' din orizontul eluvial în iluvial (media % de argil ' în eluvial = 19,91; media% argil ' în Bt = 40,60%) * i debazificarea (media gradului de satura,ie 53,5%). Argilizarea orizontului B împiedic ' mi * carea apei, de exemplu la . Stagnosolul luvic, K 10 6 cm / s = 118 în Aow, 390 în ElW * i 18 în BtW. Referitor la con,inutul *i distribu,ia mineralelor argiloase se confirm' cloritizarea în orizontul eluvial * i chiar formarea de caolinit * i ponderea mare a mineralelor expandabile în B argic, minerale care înso,esc illitul * i care influen,eaz' capacitatea de schimb cationic. Analiza compozi,iei mineralogice a frac,iunii nisipoase din sol * i material parental a adus o serie de informa,ii valoroase, referitoare la alterarea foarte avansat' a mineralelor în orizontul eluvial, unde cuar,ul ajunge chiar dominant (Luvosolul albic Lala* in,) dar dispare în partea inferioar' a profilului. În acela*i timp în cazul tuturor profilelor analizate s-a stabilit existen,a aporturilor detritice la partea superioar' a solurilor, anterioare pedogenezei *i deci ferolizei, dar * i formarea magnetitului în Planosol * i Stagnosol. CONCLUZII Sistemele redox din sol se pot exprima prin poten,ial redox (E), rH, exponent redox (pOx), exponent electronic (pe), parametrul activit',ii virtuale a electronului (p-). Procesul global al acidifierii solului prin alternarea reducerii * i oxid'rii fierului este denumit feroliz'. Anaerobioza transform' Fe3+ în Fe2+ care scoate bazele de pe suprafa,a coloizilor * i ajunge s ' se acumuleze în sol. Prin drenare sau în perioada uscat' a anului fierul bivalent se oxideaz' *i pe coloid r'mâne ionul de H+, formând soluri acide. 36

37

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

ÎNVELI UL DE SOL DIN BAZINUL AMPOIULUI ÎN CORELA# IE CU FACTORII DE MEDIU I INFLUEN# A ANTROPIC$
Alexandrina Manea 1, M. Dumitru 1, I. Rî( noveanu 1, Veronica T* nase 1 Institututul Na 'ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie ( i Protec 'ia Mediului, Bucure( ti,

contribuit la formarea, evolu,ia *i distribu,ia înveli *ului de sol în teritoriu în corela,ie cu influen,a antropic'. În acest scop au fost întocmite harta reliefului, harta depozitelor de solificare * i s-au f 'cut observa,ii asupra vegeta,iei, nivelului apei freatice etc. A fost elaborat' harta asocia,iilor de soluri la scara 1:170.000 în care se prezint' asocia,iile de soluri * i distribu,ia acestora în teritoriu. METODOLOGIE Cercet'rile s-au efectuat, în perioada 2001 – 2004, prin studii de teren, executându-se profile de sol principale, secundare * i sondaje. Stabilirea itinerariilor de lucru s-a f 'cut conform Metodologiei ICPA (vol. I) specific' reliefului montan. Din profilele reprezentative au fost prelevate probe de sol pe orizonturi pedogenetice, care au fost analizate conform Metodologiei ICPA. La elaborarea H'r,ii asocia,iilor de soluri au fost folosite * i informa,iile din harta solurilor scara 1:200.000, foaia Turda. Caracteristici fizico-geografice 1. Relieful Din punct de vedere geomorfologic arealul cercetat cuprinde o parte din Mun,ii Mure* ului, depresiunea Zlatna-Mete* *i Valea Ampoiului (fig.1). Mun,ii Mure* ului sunt reprezenta,i de Mun,ii Trasc 'ului situa,i la nord de valea Ampoiului * i Mun,ii Metaliferi la sud de valea Ampoiului. Sunt mun,i jo* i, ale c 'ror altitudini în zona cercetat', ajung la 1370 m (Vf. Dâmb'u) în Mun ,ii Trasc 'u * i la 1010 m (Vf. Mare) în Mun,ii Metaliferi. Relieful montan (fig. 2) cuprinde 41.180 ha, reprezentând 85,2% din suprafa,a total ' a zonei cercetate. În cadrul reliefului montan au fost delimitate culmi mamelonate care ocup' 13.380 ha (27,7%) * i versan,i cu înclin'ri diferite cu o suprafa,' de 26.880 ha (55,6%). În func ,ie de gradul de înclinare au fost separati: versan,i slab înclina,i (5,1-10%) care cuprind 1.790 ha (3,7%); versan,i moderat înclina,i (10,1-25%) cu 11.080 ha (22,9%); versan,i puternic înclina,i (25,1-50%) cu 12.440 ha (25,8%) * i versan,i cu înclin'ri diferite * i cu ravene frecvente care ocup' 1.570 ha (3,2%). 39

THE SOIL COVER IN AMPOI WATERSHED IN RELATION WITH THE ENVIRONMENTAL AND ANTHROPIC FACTORS
SUMMARY The paper is dealing with the main soil forming factors which drive the formation and evolution of soil cover in the Ampoi river catchment. Also, a soil association map is presented.The bioclimatic conditions of this area are suitable to clay migration process. The diversity of the relief (hills, knolls, slopes, botom lands), parent materials and anthropic impact led to large range of soil characterized by weathering, acidification and pollution processes. The main soils belong to cambisols (eutric cambisols and dystric cambisols), argilluvisols (haplic luvisol) and fluvisols (eutric fluvisols) Key words: soil cover, soil forming and evolution factors INTRODUCERE Zona cercetat' se extinde pe o suprafa,' de 48.320 ha * i este situat' în partea sud-estic' a Mun,ilor Apuseni, de o parte * i de alta a v 'ii Ampoiului. În aceast' zon', la Zlatna, a func ,ionat un combinat de extragerea cuprului din concentrate poliminerale, care prin activitatea desf '*urat' a dus la poluarea solului * i vegeta,iei din zona. Lucrarea are ca obiectiv cunoa*terea factorilor de mediu, care au $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 38-54 38

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tot în cadrul reliefului montan au fost delimitate m 'guri izolate care ocup' 650 ha (1,3%), abrupturi * i stînc 'rii cu 270 ha (0,6%). Relieful de acumulare fluvial ' ocup' 7.140 ha reprezentând 14,8% din suprafa,a total ' a zonei cercetate. Este reprezentat de terasa de pe partea dreapt' a Ampoiului care ocup' 920 ha (1,9%), lunca AmpoiMures * i luncile pâraielor afluente cu 6.170 ha (12,8%). În lunca Ampoi-Mure* se individualizeaz' un martor tectono-eroziv cu o suprafa,' de 50 ha (0,1%).
0,61,9 1,3 12,8 0,1 27,7

55,6

Culmi mamelonate 27,7% Maguri izolate 1,3% Terase 1,9% Martori tectono-erozivi 0,10%

Versanti cu înclinari diferite 55,6 % Abrupturi si stâncarie la zi 0,6% Lunci 12,8%

Fig. 2 Reparti'ia procentual* a formelor principale de mezo (i microrelief din Bazinul Ampoiului 2. Geologia (i depozitele de solificare Din punct de vedere geologic în Bazinul Ampoiului dominante sunt rocile sedimentare constituite predominant din gresii * i conglomerate cretacice * i din clipe izolate din calcare jurasice. Rocile metamorfice apar în partea nord-vestic ' a perimetrului la nord de valea Ampoiului. Ele sunt reprezentate prin mica* i * turi * i paragnaise. Rocile magmatice ocup' suprafe,e reduse în partea sudvestic' la sud de valea Ampoiului. Sunt reprezentate prin andezite amfibolice * i diorite cuar,ifere intercalate în rocile sedimentare. Depozitele de solificare pe care s-a format * i a evoluat înveli *ul de sol sunt diferite atât sub raportul genezei, alc 'tuirii granulometrice, cât * i al compozi ,iei mineralogice. 40 41

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Ele sunt redate în Harta depozitelor de solificare (fig. 3). Legenda acestei h'r ,i (anexa 1) cuprinde 13 unit',i texturale grupate dup' genez' (depozite eluviale, deluviale, aluvio-proluviale, aluviale); dup' alc 'tuirea granulometric ' (nisipoas ', nisipolutoas ', lutonisipoas ', lutoas ', lutoargiloas ', argilolutoas '); dup' con,inutul de schelet (slab scheletic ', moderat scheletic ' * i puternic scheletic ') * i dup' constitu,ia mineralogic ' a rocilor din care provin (roci sedimentare ultrabazice *i bazice, roci sedimentare *i roci magmatice intermediare; roci sedimentare *i roci metamorfice acide). Astfel , în arealul m%gurilor izolate i abrupturilor, roca de solificare este alc 'tuit' din depozite eluvial-deluviale nisipoase-lutonisipoase puternic scheletice, derivate din roci sedimentare ultrabazice. În arealul culmilor înguste mamelonate, roca de solificare, este alc 'tuit' din depozite eluvial-deluviale lutonisipoase slab-scheletice, derivate din roci sedimentare acide cu intercala,ii de roci metamorfice acide; depozite eluvial-deluviale lutoase-lutonisipoase, moderat scheletice, derivate din roci sedimentare intermediare * i din depozite eluvial-deluviale lutoase-lutoargiloase, slab scheletice, derivate din roci sedimentare bazice. În arealul versan#ilor, roca de solificare este alc'tuit' din depozite deluviale lutonisipoase slab scheletice, derivate din roci sedimentare acide; depozite deluviale lutoase-lutonisipoase, slab scheletice, derivate din roci sedimentare intermediare; depozite deluviale lutoaselutoargiloase, slab scheletice; derivate din roci sedimentare bazice *i din depozite deluviale lutoargiloase, derivate din roci sedimentare bazice. În arealul teraselor roca de solificare este alc 'tuit' din depozite aluvio-proluviale bazice lutoargiloase-argilolutoase, iar în arealul luncilor din depozite aluviale bazice lutoase-lutonisipoase slab-moderat scheletice *i din depozite lutoase-lutoargiloase. În zona montan', pe suprafe,e restrânse, în arealul versan,ilor, se remarc ' apari ,ia unor depozite deluviale lutonisipoase-lutoase, slab scheletice, ro* cate-c 'r'mizii, derivate din roci sedimentare intermediare cu intercala,ii de roci magmatice, ce confer' solurilor caracterul rodic, nesemnalat pân' în prezent pe h'r,ile pedologice din zon'.

42

43

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Anexa 1 Legenda H*r'ii Depozitelor de Solificare din Bazinul Ampoiului I. Depozite eluvial-deluviale din arealul m *gurilor izolate (i abrupturilor cu textur*: 1. Lutonisipoas '-nisipoas ' puternic scheletic ', derivate din roci sedimentare ultrabazice (calcare jurasice). II. Depozite eluvial-deluviale din arealul culmilor înguste mamelonate cu textur*: 2. Lutonisipoas ' slab scheletic ', derivate din roci sedimentare acide (gresii cuar,oase * i conglomerate oligomictice cuar,oase) albiancenomaniene (cretacic inferior) cu intercala,ii de roci metamorfice acide (mica*i * turi * i paragnaise); 3. Lutoas '-lutonisipoas ' moderat scheletic ', derivate din roci sedimentare intermediare (gresii grosiere * i microconglomerate) vraconian-cenomaniene (cretacic superior); 4. Lutoas '-lutoargiloas ' slab scheletic', derivate din roci sedimentare bazice (argilite siltitice, cu argile marnoase * i calcarenite) ap,ianalbiene (cretacic inferior). III. Depozite deluviale din arealul versan'ilor cu textur*: 5. Lutonisipoas ' slab scheletic ', derivate din roci sedimentare acide (gresii cuar,oase * i conglomerate oligomictice cuar,oase) albiancenomaniene (cretacic inferior); 6. Lutoas '-lutonisipoas ' slab scheletic ', derivate din roci sedimentare intermediare (gresii grosiere *i microconglomerate) vraconiancenomaniene (cretacic superior); 7. Lutonisipoas '-lutoas ', slab scheletic ', derivate din roci sedimentare intermediare (conglomerate polimictice, gresii ro* cate-c'r'mizii) tortoniene (neogene) cu intercala,ii de roci magmatice (andezite amfibolice *i diorite cuar,ifere); 8. Lutoas '-lutoargiloas ' slab scheletic', derivate din roci sedimentare bazice (conglomerate, gresii, marne argiloase) turonian-maestrichtiene (cretacic superior); 9. Lutoargiloas ' derivate din roci sedimentare bazice (argilite siltitice cu argile marnoase * i calcarenite) ap, ian-albiene (cretacic inferior). 44

IV. Depozite aluvio-proluviale bazice (holocen inferior) din arealul teraselor cu textura: 10. Lutoargiloas ' 11. Argil ' lutoas ' V. Depozite aluviale bazice (holocen superior) din arealul luncilor cu textur*: 12. Lutoas'-lutonisipoas ' slab-moderat scheletic ' 13. Lutoas '-lutoargiloas '
x

) slab scheletic ' (6-25% schelet); moderat scheletic' (26-50% schelet) puternic scheletic' (51-75% schelet).

3. Hidrografia (i Hidrogeologia Întregul teritoriu apar,ine sistemului hidrografic al râului Ampoi. Valea Ampoiului str'bate întreg teritoriul de la vest la est. Are o lunc ' mai larg' în depresiunile Zlatna * i Mete* *i o serie de defilee structurale unde lunca se îngusteaz' sau dispare în totalitate. Nivelul hidrostatic al apei freatice în zona montan' este situat' la adâncime mare (> 10 m) fiind cantonat' în depozitele grosiere din substrat. În lunca Ampoiului nivelul apei freatice este situat la adâncime mai mare de 5 m, neinfluen,ând profilul de sol. În lunca comun' Ampoi-Mure*, nivelul apei freatice este situat la adâncime de 2 m determinând gleizarea slab' a solului. În ariile depresionare din lunca Ampoi-Mure* , apa freatic ' este situat' la adâncime mai mic ' de 1 m ducând la gleizarea puternic ' a solurilor. 4. Clima Din punct de vedere climatic, zona cercetat', se încadreaz' în provincia climatic' Df, subprovincia Dfk, caracterizat' prin clim' boreal ' cu ierni friguroase * i umede. Temperatura medie anual' are valori mai mici de 80C; temperatura celei mai reci luni (ianuarie) este mai mic' de -30C, iar temperatura celei mai calde luni (iulie) are valori mai mari de 100 C. Precipita,iile medii anuale au valori de 717 mm/an la Abrud * i de 630 mm/an la Zlatna. Vânturile dominante în zon' au direc,ia vest (nord-vest) *i est (sudest). 45

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Particularit',ile reliefului, fragmentarea * i expozi ,ia versan,ilor, diferen,a de altitudine dintre lunca Ampoiului * i zona muntoas ' înconjur'toare, favorizeaz' declan* area unor fenomene meteorologice specifice. Astfel, sunt frecvente brizele de munte din zonele muntoase înconjur'toare c 'tre valea Ampoiului împiedicând circula,ia gazelor poluante (oxizi ai sulfului) *i pulberi cu un con,inut ridicat de metale grele c 'tre zona muntoas ' înconjur'toare. Acestea sunt readuse * i sta,ioneaz' timp îndelungat în arealul versan,ilor inferiori, în zonele depresiunilor Zlatna-Mete* * i în special pe valea Ampoiului. Un fapt deosebit de semnificativ pentru poluarea solului * i vegeta,iei din zon', este frecven,a mare a calmului, perioada în care viteza vântului este mai mic' de 0,4 m/s. Prin cre*terea duratei calmului, în special, în perioada de vegeta,ie se m're * te concentra,ia noxelor din atmosfer ', producându-se în aceast' perioad' poluarea vegeta,iei *i solului. Toate investiga,iile f 'cute în leg'tur' cu rolul vînturilor în r'spândirea noxelor industriale au ar'tat c ' o difuzie slab' a poluan,ilor, calmul frecvent * i persistent * i mi * c'rile de aer slabe creaz' un pericol real de acumulare * i stagnare a poluan,ilor, producându-se concentra, ii mult peste limita admis'. 5. Vegeta'ia Vegeta, ia natural ' caracteristic ' zonei este cea a p'durilor de Fagus silvatica (fag) * i de Querqus petraea (gorun). Ca specii înso,itoare se remarc ' Carpinus betulus (carpenul), Betula verrucosa (mesteac 'nul), Querqus robur (stejarul) etc. Pe suprafe,e restrânse salcâmul (Robinia pseudocacia) *i Pinus silvestris (pinul). La parterul p'durii se întâlnesc speciile ierboase Poa nemoralis , Viola silvestris , Fragaria vesca, Lathyrus vernus , Melica uniflora, mu* chi, licheni etc. Vegeta, ia lemnoas ' din lunca Ampoiului este reprezentat ' prin pâlcuri de Populus nigra, Salix alba *i Alunus glutinosa (arin). În decursul timpului prin defri *area p'durilor vegeta,ia lemnoas ' a fost înlocuit' pe suprafe,e însemnate cu paji *ti sau cu terenuri arabile. Nota dominant' o dau paji *tile de Agrostis tenuis . Dintre speciile înso,itoare ale asocia,iei de Agrostis tenuis se eviden,iaz' Festuca rubra, Anthoxanthum odoratum, Lotus corniculatus , Trifolium pratensis, Filipendula hexapetala, Fragaria viridis , Briza media etc. Pe versan,ii însori ,i cu soluri erodate se întâlnesc petece cu vegeta,ia xero-mezofil ' sau chiar xerofil'; mai 46

frecvente sunt asocia,iile de Bothryochloa ischaemum. În paji * tile din lunci se întâlnesc asocia,ii de Agrostis stolonifera, având ca înso,itoare speciile de Trifolium repens , Lotus corniculatus , specii de Juncus , Carex etc. În culturi abund' Cirsium arvense, Setaria glauca, Echinocloa crus-galli , Robus caesius etc. 6. Influena'a antropic* Efectele polu'rii industriale în zona de influen,' a combinatului de la Zlatna au determiant modificarea unor însu* iri esen,iale ale solului, cum sunt: acidifiera, debazificarea, activitatea microbiologic ', procesele de humificare, nivelul troficit',ii etc. cu reperecusiunii negative asupra st'rii de calitate a înveli * ului edafic. Ploile acide au determinat distrugerea vegeta,iei pe suprafe,e însemnate, ca urmare, versan,i întregi au fost afecta,i de procese intense de eroziune de suprafa,' *i adâncime * i de alunec 'ri de teren. Efectele polu'rii au fost amplificate * i de defris'rile anterioare, ce au avut loc în zon'. 7. Solurile Solurile din Bazinul Ampoiului sunt redate în harta asocia,iilor de soluri, scara 1:170.000 (fig. 4). Harta asocia,iilor de soluri prezentat' în lucrare reprezint' o sintez' a înveli* ului de sol din aceast' zon'. Ea cuprinde 6 clase *i 22 asocia,ii de soluri * i a fost elaborat' folosind informa,iile din harta solurilor la scara 1:200.000, foaiaTurda * i cercet'rile proprii în perioada 2001-2005. Solurile din cadrul asocia,iilor de soluri sunt încadrate conform Sistemului Român de Taxonomie a Solurilor – SRTS-2003. A fost eviden,iat' o gam' larg' de soluri (anexa 2), varia,ia acestora fiind determinat' atât de condi ,iile bioclimatice caracteristice zonei, cât * i de particularit',ile reliefului, depozitelor de solificare, apei freatice * i influen,ei antropice. Principale clase de soluri întâlnite sunt Protisoluri, Cernisoluri, Cambisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri * i Antrisoluri. Clasa Protisoluri (PRO) Ocup' 6.810 ha, reprezentând 14,10% din teritoriu * i sunt reprezentate prin Litosoluri, Regosoluri i Aluviosoluri. Litosolurile (LS) ocup' 90 ha, reprezentând 0,20% din teritoriu. Sunt r'spândite în arealul abrupturilor * i stânc 'riilor formate din calcare. 47

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Sunt reprezentate prin Litosoluri rendzinice * i se asociaz' cu Rendzine calcarice litice *i roci compacte la zi. Regosolurile (RS) ocup' 830 ha, reprezentând 1,70% din teritoriu. Se întâlnesc în arealul m'gurilor izolate, r'spândite pe suprafe,e mici pe întreg teritoriu. Sunt reprezentate prin Regosoluri rendzinice-litice * i se asociaz' cu Litosoluri rendzinice * i roci compacte la zi. Aluviosolurile (AS) sunt r'spândite pe o suprafa,' de 5.890 ha (reprezentând 12,20% din teritoriu) în lunca Ampoi-Mure* *i a pâraielor afluente acestora. Sunt reprezentate prin Aluviosoluri eutrice, Aluviosoluri eutrice-entice * i Aluviosoluri eutrice-gleice asociate cu Eutricambosoluri aluvice cu gleizare relict'. Clasa Cernisoluri (CER) Cernisolurile sunt reprezentate prin Faeoziomuri. Faeoziomurile(FZ) ocup' 760 ha, reprezentând 1,50% din teritoriu. Se întâlnesc numai pe terasa Mure* ului. Sunt reprezentate prin Faeoziomuri cambice * i prin Faeoziomuri cambice cu gleizare relict'. Clasa Cambisoluri (CAM) Cambisolurile reprezint' forma,ia pedologic' cea mai r'spândit' din Bazinul Ampoiului, ocupând 36.490 ha, însumând 75,7% din teritoriu. Sunt reprezentate prin Eutricambosoluri i Districambosoluri. Eutricambosolurile (EC) ocup' 22.810 ha, reprezentând 47,3% din teritoriu. Sunt r'spândite pe versan,i moderat-puternic înclina,i * i pe culmi înguste * i late mamelonate atât la sud cât * i la nord de valea Ampoiului cu altitudini mai mici de 800-900 m. Sunt reprezentate prin Eutricambosoluri tipice * i Eutricambosoluri litice. Se asocaiaz' cu Preluvosoluri tipice, uneori erodate * i cu Districambosoluri tipice. În propor,ie mai mic ' se asociaz' cu Litosoluri, Regosoluri * i Erodosoluri. Districambosolurile (DC) ocup' 14.210 ha, reprezentând 29,50%, din teritoriu. Sunt r'spândite pe culmile înguste mamelonate * i pe versan,ii moderat-puternic înclina,i cu altitudini mai mari de 900-1000 m, atât la sud cât * i la nord de valea Ampoiului. Sunt reprezentate prin Districambosoluri tipice asociate cu Districambosoluri litice, Districambosoluri rodice asociate cu Districambosoluri rodice-litice * i din Districambosoluri prespodice asociate cu Districambosoluri prespodice litice.

48

49

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Clasa Luvisoluri (LUV) Sunt r 'spândite pe 2060 ha, reprezentând 4,2% din solurile Bazinului Ampoi. Sunt reprezentate prin Preluvosoluri i Luvosoluri. Preluvosolurile (EL) ocup' 1.820 ha, reprezentând 3,7% din teritoriu. Sunt r'spândite pe versan,ii slab-moderat înclina,i uneori terasa,i sau cu ravene frecvente. Sunt reprezentate prin Preluvosoluri tipice, inclusiv erodate, asociate cu Luvosoluri tipice, inclusiv erodate, cu Districambosoluri tipice * i cu Districambosoluri rodice. Pe suprafe,e restrânse se asociaz' cu Erodosoluri argice sau cu Erodosoluri rodice * i Erodosoluri rodice-litice. Luvosolurile (LV) sunt râspândite pe terasa Ampoiului ocupând 240 ha, reprezentând 0,50% din teritoriu. Sunt reprezentate prin Luvosoluri stagnice * i Luvosoluri albice-stagnice alice. Subtipul alic al Luvosolurilor nu a fost prev 'zut în SRTS, 2003. Clasa Hidrisoluri (HID) Sunt reprezentate prin Gleiosoluri (GS) , care ocup' 70 ha, reprezentând 0,10% din teritoriu. Sunt râspândite în lunca Ampoi-Mure* în arealul ariilor depresionare largi * i cuprind Gleiosoluri eutrice * i Gleiosoluri eutrice-molice. Anexa 2 Legenda h*r'ii asocia'iilor de soluri din Bazinul Ampoiului

Anexa 2 (continuare)

50

51

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Anexa 2 (continuare)

Anexa 2 (continuare)

52

53

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Clasa Antrisoluri (ANT) Antrisolurile sunt reprezentate prin Erodosoluri (ER) . Erodosolurile (ER) ocup' 1.600 ha, reprezentând 3,30% din teritoriu. Sunt soluri puternic-excesiv erodate datorit' interven,iei antropice. Sunt r'spândite pe versan,i moderat-puternic înclina,i uneori terasa,i sau ravena,i. Au fost delimitate Erodosoluri cambice-rodice * i Erodosoluri calcarice-rodice. Se asociaz' cu Regosoluri districe-litice sau cu Regosoluri calcarice-rodice. CONCLUZII • Bazinul Ampoiului, situat în partea sud-estic' a mun,ilor Apuseni, are o suprafa,' de 48320 ha * i cuprinde o parte din Mun,ii Mure* ului, depresiunea Zlatna-Mete* * i valea Ampoiului; • Harta reliefului eviden,iaz' predominarea reliefului montan (culmi mamelonate, versanti, m'guri izolate, abrupturi * i stânc 'rii) cu 85,2% fa,' de relieful de acumulare fluvial' (terase * i lunci) care ocup' 14,8%; • Harta depozitelor de solificare grupeaz' materialele parentale dup' genez' (depozite eluviale, deluviale, aluvio-proluviale, aluviale), alc 'tuirea granulometric ' (nisip lutos, lut nisipos, lut, lut argilos, argil') *i dup' constitu,ia mineralogic' a rocilor din substrat (ultrabazice, bazice, intermediare, acide); • Nivelul apei freatice a influen, at profilul de sol pe suprafe,e restrânse numai în lunca Ampoi-Mure* determinând gleizarea solurilor; • Influen,a antropic' s-a manifestat în teritoriu prin poluarea solului * i vegeta,iei în zona de influen,' a combinatului de la Zlatna, *i prin schimbarea modului de folosin,' a terenului; • Harta asocia,iilor de soluri prezentat' în lucrare la scara 1:170.000, eviden,iaz' o gam' larg' de soluri (6 clase * i 22 asocia,ii de soluri), determinat' atât de condi,iile bioclimatice caracteristice zonei, cât * i de particularit',ile reliefului, depozitelor de solificare, apei freatice * i influen,ei antropice BIBLIOGRAFIE
1. 2. 3. 4. Geografia României, vol. I, 1983, Editura Academiei RSR. Harta Geologic ' a RSR, 1967, scara 1: 200.000, foaia L34-XVIII (18)-Turda. Harta Solurilor a RSR, 1988, scara 1: 200.000, foaia L34-XVIII (18)-Turda. Sistemul Român de taxonomie a Solurilor (SRTS), 2003, ICPA, Bucure *ti, Editura Estfalia. 5. Metodologia Elabor' rii Studiilor Pedologice, Partea I, III, 1987, ICPA, Bucure*ti.

SISTEMUL JUDE# EAN DE MONITORIZARE SOLTEREN PENTRU AGRICULTUR$ („SJMS – TA GJ”), JUDE# UL GORJ
Violeta Carigoiu, Gh. Craioveanu, D. Popescu, Simona Stanciu, Lucica Sîrbu O.S.P.A. GORJ

COUNTY AGRICULTURAL SOIL-LAND MONITORING SYSTEM
SUMMARY The „SJMS - TA GJ” has as objective the soil-land system as a unit consisting of soil - natural body with a proper organization which forms and develops in time at the ground surface, on rocks, under the influence of climatic and geomorphologic conditions, having the fertility as a complex property, and land – the teritory presenting some conditions of soil, climate, relief, hydrology, etc. determining the suitability for plants, land use, application of ameliorative and tillage measures, soil protection and conservation. The „SYMS-TA GJ” was prepared to know the soil with regard to: Aspects of soil units on the basis of their morphological, physical and chemical properties; Integration of soil units in land units or ecologically homogeneous territories considering the environmental factors having in view to adopt the optimum agricultural management solutions; Creation of pedoagrochemical data banks on administrative territories; Surveillance, evaluation, prognosis, and warning regarding the agricultural soil-land quality state in the county, and the administrative territorys of each comune; $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 55-69 55

54

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Measures to protect and improve the agricultural lands to maintain and increase the production capacity as well as to efficiently and sustainably use of them. The County Soil-Land – Gorj System (SJMS-TA-GJ) was set up according to the Order NO 223/May 22, 2002 of the Ministry of Agriculture, Food and Forestry. The data and process information from soil survey and soil testing are introduced in the EXCEL computer programme to have the possibility of retrieving and transferring the necessary data to be implemented within the National Agricultural SoilLand Monitoring System. Key words: Soil-land system, soil quality monitoring, National Agricultural Soil-Land Monitoring System.

INTRODUCERE Pentru cunoa*terea în timp util a tuturor efectelor negative pe care le are agricultura, urbanizarea *i industria asupra calit',ii solului, a ap'rut necesitatea instituirii unui sistem na,ional de monitoring, prin care s ' se asigure în timp optim supravegherea, evaluarea, prognoza, avertizarea * i interven,ia operativ ' cu privire la starea actual ' a calit',ii solurilor * i a tendin,elor de evolu,ie a acestuia. SJMS-TA-GJ are ca obiect de studiu sistemul sol-teren, aflat în strâns ' interdependen,'. Solul reprezint' componentul principal al mediului ambiant, ce se formeaz' * i evolueaz' în timp la suprafa,a uscatului sub influen,a factorilor pedogenetici, iar terenul – întindere de p'mânt ce prezint' anumite condi ,ii de sol, clim', relief, hidrologie etc., de care depinde favorabilitatea pentru plante, modul de folosire, gospod'rire * i protec ,ie. SJMS-TA-GJ este realizat în scopul cunoa* terii teritoriului sub aspectul unit',ilor de sol, integr'rii acestora în unit',i de teren (T.E.O) pentru adoptarea solu,iilor optime de exploatare agricol' (pretabilitatea terenurilor pentru anumite folosin,e, restric ,iile solurilor * i terenurilor pentru anumite folosin,e * i m'surile necesare ameliorative) * i pentru constituirea b'ncii de date pedoagrochimice pe teritorii administrative, cu referire la: situa,ia fondului funciar, tipurile de sol, încadrarea terenurilor în clase de calitate, încadrarea terenurilor pe forme de macro * i 56

mezorelief, zone naturale protejate, încadrarea terenurilor în microzone pedogeoclimatice, alunec 'ri de teren, terenuri inundabile, terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite, terenuri afectate de eroziune în adâncime, terenuri cu soluri poluate, reac ,ia * i starea de asigurare a solurilor cu humus, azot, fosfor mobil *i potasiu mobil în orizontul Ap sau 0-20 cm, supravegherea, evaluarea, prognoza *i avertizarea cu privire la starea calit',ii solurilor – terenurilor agricole ale jude,ului pe teritorii administrative, m'surile de protec ,ie *i ameliorare a terenurilor agricole în vederea men,inerii * i cre* terii capacit',ii de produc ,ie, precum * i pentru utilizarea eficient' * i durabil' a acestora. SJMS-TA-GJ s-a constituit conform prevederilor Ordinului MAAP nr. 223/22.05.2002, toate datele * i informa,iile prelucrate din studiile pedologice *i agrochimice sunt introduse în programul de operare pe calculator EXCEL, pentru a avea posibilitatea reactualiz'rii SJMS-TA * i transfer'rii datelor necesare realiz'rii Sistemului Na,ional de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultur'.

MATERIAL

I METOD$

SJMS-TA-GJ a fost constituit pentru 7 teritorii administrative, cu suprafa,a de 250.268 ha. Datele pedologice * i agrochimice pentru aceast' suprafa,' au fost prelucrate * i introduse în baza de date a SJMS-TA-GJ, din studiile pedologice * i agrochimice existente în arhiva de date a O.S.P.A.Gorj. Prelucrarea datelor tehnice a constat în analiza detaliat' a fiec 'rui tip de studiu, la nivel de teritoriu administrativ * i înscrierea lor în tabele: Tabel 1 Situa'a fondului funciar la 31.XII.2005 (O.J.G.C. Gorj) Suprafa'a Total agricol ha 250268 % 100 P*(uni 85123 34,01 din care Fâne'e 40508 16,20

Arabil 103409 41,32

Vii 8236 3,30

Livezi 12942 5,17

57

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tabel 2.3 Jude,ul Gorj Tipuri de soluri conform SRTS 2003 din studiile pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005

Tabel 2 Jude,ul Gorj Încadrarea terenurilor agricole in clase de calitate dup' nota de bonitare pentru condi ,ii naturale
Clase de calitate Categoria de folosin '* (ha) Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P '* uni + Fâne , e Vii Livezi pom i Total agricol Arabil P *( uni + Fâne 'e Vii Livezi pom i TOTAL AG RICOL Suprafa 'a (ha) 5856 10384 216 267 16723 26593 27785 1340 2489 58207 62538 65906 5700 9061 143205 8422 21606 980 1125 32133 IV IV IV IV IV 103409 125681 8236 12942 250268 Nr. puncte 65 67 64 61 65 43 45 41 44 44 34 33 31 31 33 18 17 15 18 17 36 35 31 32 36

Tipul de sol Litosol Regosol Psamosol Aluviosol Entiantrosol Rendzin' Eutricambosol Districambosol Preluvosol Luvosol Planosol Prepodzol Podzol Vertosol Stagnosol Gleiosol Antrosol Complexe *i asocia,ii de soluri Suprafa'a total* Suprafa'a cartat*

ha 338 6154 8 32689 3333 1395 38072 4460 16796 53995 691 2983 2148 4674 2234 1311 191 78796 250.268 250.268

% 0,13 2,46 0,03 13,06 1,33 0,56 15,21 1,78 6,71 21,57 0,28 1,19 0,86 1,87 0,89 0,52 0,07 31,48 100 100

I

II

III

IV

V

Incadradre medie

58

59

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Încadrarea terenurilor în clase de calitate dup' nota de bonitare sa f 'cut în baza studiilor generale * i/sau speciale, întocmite pe h'r,i cadastrale la sc'ri topografice diferite (1:50000, 1:10000, 1:5000). Tabel 3 Încadrarea pe forme de mcro * i mezorelief (conform studiilor pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005)

Tabel 5 Jude,ul Gorj Încadrarea suprafe,elor jude,ului Gorj pe microzone pedo-geoclimatice

Suprafa'a Total* ha 250268 % 100

cartat* 250268 100

din care: munte deal teras* 28334 115934 45270 11,32 46,32 18,10

lunc* 60730 24,26

Tabel 4 Zone naturale protejate (I.P.M. Tg-Jiu, cf. Legii nr.5/2000)

Tipul de sol II O-BP(LV)-52-GG II C-BP(LV)-53-GG II D-BP(LV)-54-GG II D-BM(EC)-59-GG II L-SA(AS)-66-LL III D –PR(RZ)-72-SD III C-BP(LV)-77-SD IV-M-BO(DC)-97-CM IV-M-PD(PD)-98-CM Suprafa'a total* Suprafa'a cartat*

ha 48815,0 20650,0 59754,0 13035,0 60730,0 2590,0 16360,0 15230,0 13104,0 250.268 250.268

% 19,50 8,25 23,88 5,21 24,26 1,03 6,54 6,09 5,24 100 100

Nr. crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
60

Teritoriul Bumbe*ti-Jiu Tismana Runcu S'celu Scoar,a S'celu Tg-Jiu D'ne*ti Tismana

Suprafa'a cu areale protejate (ha) 10414 500 350 1 1 1 5 50 10

Specificul/denumirea rezerv. habitate majore (p'duri, p'*uni, stânci) izvoarele Izvernei-habitate majore Cheile Sohodolului-habitate majore Valea Sohodolului Valea Ibanului(p'duri,p'*uni,stânci) izvoarele minerale S'celu poiana de narcise laleaua neagr' (Frililaria Imperiala) castan comestibil

SEMNIFICA# IA MICROZONELOR PEDO-CLIMATICE ÎN JUDE# UL GORJ: 1. Zone climatice: II – moderat c 'lduroas '-semiumed' III – r'coroas '-umed' IV – rece-foarte umed' 2. Categorii de relief: L – relief de lunc ' (* es aluvial) O – relief ondulat (inclusiv relief v 'lurit eolian) C – relief slab accidentat D – relief moderat accidentat M – relief puternic accidentat 3. Soluri dominante: BP x (LV xx) – brun luvic (luvosol) BM (EC) – brun eumezobazic (eutricambosol) SA (AS) – sol aluvial (aluviosol) PR (FZ) – pseudorendzine (faeoziom)
x) dup ' SRCS 1980 xx) dup ' SRTS 2000.

61

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

4. Unitate de relief:

RO (DC) – brun acid (districambosol) PD (PD) – podzol (podzol) GG – Piemont Getic LL – lunc ' SD – depresiuni subcarpatice CM – Carpa,ii Meridionali

Tabel 9 Suprafe,e cu soluri afectate de gleizare (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* cartat* Afectat* 10628 4,25 slab 2268 21,34 Moderat 4888 46,00 din care: Pufoarte ternic puternic 1948 1403 18,33 13,20 Excesiv 121 1,13

Tabel 6 Suprafe,ele afectate de alunec 'ri de teren (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a în total* cartat* afectat* brazde ha 250268 250268 33982 5293 % 100 100 13,58 15,58 în valuri 6599 19,42 din care: în trepte 10595 31,18 curg*- pr*butoare (iri 10137 1358 29,83 4,00 Tabel 7 Terenuri inundabile (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 250268 100 inundabil* 3980 1,59 rar 3101 77,91 din care: frecvent 687 17,26 foarte frecvent 192 4,83

ha 250268 250268 % 100 100

Tabel 10 Suprafe,e de teren cu soluri afectate de eroziune prin ap' (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 250268 100 din care: MoPuFoarte afectat* slab derat ternic puternic 132912 26544 27600 42829 25157 53,11 19,96 20,76 32,24 18,93

excesiv 10782 8,11

Tabel 11 Suprafe,e de teren cu soluri afectate de eroziune în adâncime (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) total* 250268 100 Suprafa'a cartat* afectat* 250268 3914 100 1,56 (iroiri 402 10,27 din care: oga(e ravene 382 3130 9,76 79,97 Tabel 12 Tabel 8

ha %

Suprafe,e cu soluri afectate de pseudogleizare (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 62 250268 100 cartat* 250268 100 afecta t* 70340 28,11 slab Moderat din care: Puternic 23083 32,82 foarte puternic 10053 14,29 Excesiv 1934 2,75
ha %

Suprafe,e de teren cu soluri afectate de poluare (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005)
total* 250268 100 Suprafa'a cartat* afectat* 250268 78909,40 100 31,53 Pems* 13034,60 16,52 din care: Pep** Ppt*** 874,80 50000 1,11 63,36 Ppc**** 15000 19,01

9248 26022 13,15 36,99

* poluare determinat ' de exploatarea minier' de suprafa,'; ** poluare determinat' de exploat'ri petroliere; *** poluare determinat' de pulberi de la termocentrale; **** poluare determinat ' de praf de ciment.

63

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tabel 13 Reac ,ia solurilor – dup' valoarea pH în orizontul Ap sau 0-20 cm (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005)
Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 250268 100 Puternic acid* 20541 8,21 Moderat acid* 54570 21,81 din care, cu reac'ie: slab slab neutr* alcaacid* lin* 43219 44441 85478 17,27 17,76 34,15 moderat alcalin* 1200 0,48 puternic alcalin* 819 0,32

Tabel 17 Asigurarea solurilor cu potasiu mobil – dup' con,inutul în potasiu mobil în orizontul Ap sau 0-20 cm (din studii pedologice efectuate pân ' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 182486 72,92 slab* 28446 16 din care, cu asigurare: mijlocie 73062 40 bun* 45948 25 foarte bun* 35030 19

Tabel 14 Asigurarea solurilor cu humus (% H în Ap sau 0-20 cm)
Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 250268 100 extrem de mic* 15174 6,06 din care, cu asigurare foarte mijlomic* mare mic* cie 37528 122777 72289 2500 15,00 49,06 28,88 1,00 foarte mare -

Datele * i informa,iile cuprinse în tabelele de mai sus, pe teritorii administrative cartate pedologic pân' la 31.XII.2005, sunt introduse în programul de operare pe calculator EXCEL. REZULTATE I DISCU# II 1. Jude,ul Gorj se afl ' situat în partea de sud-vest a ,'rii, în nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al râului Jiu * i acoper' un cadru natural de o mare variabilitate – podi *, depresiune, munte; 2. Suprafa,a total' a jude,ului este de 560174 ha, din care 250.268 ha reprezint' teren agricol – repartizat pe categorii de folosin ,' dup' cum urmeaz': - arabil 103.405 ha; - p'* uni 40.558 ha; - vii 8.236 ha; - livezi 12.942 ha 3. Geomorfologia jude,ului este foarte complex', tr's'turile actuale ale reliefului gorjean fiind imprimate în principal de re,eaua hidrografic ' principal ' * i secundar', care prin procese de sculptogenez' au determinat formele de relief actuale. Suprafa,a total ' a jude,ului (560174 ha), acoper' par,ial trei forme mari de relief: Lan,ul carpatic meridional – 210.000 ha; Depresiune Subcarpatic' a Olteniei – 110.174 ha; Piemontul Getic – 240.000 ha Caracteristicile distinctive ale reliefului jude,ean Gorj sunt simetria (dat' de lan,ul carpatic, depresiunea subcarpatic ', dealurile piemontane) * i armonia (exprimat' de trecerea gradual ' între cele trei forme principale de relief). 65

Tabel 15 Asigurarea solurilor cu azot dup' valoarea “IN” în orizontul Ap sau 0-20 cm (din studii pedologice efectuate pân' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 182486 72,92 slab* 114123 62,54 din care, cu asigurare: mijlocie 61001 33,42 bun* 6640 3,64 foarte bun* 722 0,40

Tabel 16 Asigurarea solurilor cu fosfor mobil – dup' con,inutul de fosfor mobil în orizontul Ap sau 0-20 cm (din studii pedologice efectuate pân ' la 31.XII.2005) Suprafa'a total* ha % 250268 100 cartat* 182486 72,92 foarte slab* 63356 35 din care, cu asigurare: mijloslab* bun* cie 46226 35232 21568 25 19 12 foarte bun* 16104 9

64

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Zona montan' ocup' partea de nord a jude ,ului, evolu ,ia ei încadrându-se în cea a Carpa,ilor Meridionali, din care fac parte versan,ii sudici ai mun,ilor Godeanu, Vulcan * i Parâng – mun,i separa,i de la est c 'tre vest de râurile Olte,, Jiu * i Motru. Depresiunea Subcarpatic' Oltean' se întinde de la vest c 'tre est, de la râul Motru pân' la hotarul cu jude,ul Vâlcea, unit',ile morfologice ce alc'tuiesc acest sector, respectiv depresiuni * i dealuri subcarpatice prezentându-se sub forma unor * iruri continue, paralele cu marginea sudic' a lan,ului muntos meridional. Piemontul Getic este reprezentat de la est la vest de o succesiune de fluvii (lunci) * i interfluvii (dealuri ce separ' principalele lunci), determinate de re,eaua hidrografic'. 4. Faptul c' jude,ul Gorj acoper' trei forme majore de relief (munte, depresiune, dealuri piemontane), determin' manifestarea unor condi,ii climatice foarte diferite, clima caracterizându-se printr-o varietate pronun,at' de nuan,e determinate de complexitatea reliefului. Din punct de vedere climatic jude,ul Gorj se încadreaz' în dou' mari zone climatice: zona cu climat temperat continental * i zona cu climat rece. Zona cu climat rece se caracterizeaz' prin temperaturi medii anuale de 4-80 C *i precipita,ii mai mari de 800 mm anual. Zona cu climat temperat continental cuprinde dou' subzone: subzona cu formula climatic ' C.f.b.x, în care se încadreaz' depresiunea *i dealurile subcarpatice, cu temperaturi medii multianuale cuprinse între 8,0 *i 10,40C, precipita,ii medii multianuale de 600-800 mm * i subzona cu formula climatic ' C.f.a.x., unde intr' Piemontul Getic, cu temperaturi medii de 10,4 *i 10,80 C *i precipita,ii cuprinse între 520-600 mm anual. 5. Din punct de vedere hidrografic Gorjul se încadreaz' în bazinul hidrografic al Jiului, majoritatea râurilor ce br'zdeaz' teritoriul jude,ului fiind tributare acestuia. Prin amploarea * i densitatea ei, re,eaua hidrografic ' a Gorjului constituie for,a cea mai important' a model 'rii reliefului, motorul care dirijeaz' întregul ansamblu de procese complementare: surp'ri, alunec 'ri, deschiderea pânzelor freatice. Apa freatic ' se afl' la adâncimi diferite, adâncimi influen,ate foarte mult de forma de relief (platouri, coame (>10 m), versan,i (5-10 m), terase (3-5 m), lunci (2-3 m). 6. Datorit' condi,iilor climatice *i de relief ce se întâlnesc în jude,ul 66

Gorj, biodiversitatea este foarte mare, vegeta ia natural ! $ i cultivat!, lemnoas ' *i ierboas ' fiind bine reprezentate. Vegeta,ia natural ' se încadreaz' în urm'toarele zone * i subzone: zona alpin! – cu subzona jneap'nului * i subzona alpin' propriu-zis '; zona p!durilor de conifere – cu subzonele p'durilor de amestec; fag, brad, molid, subzona p' durilor de molid, subzona subalpin'; zona p!durilor de foioase – cu subzona p'durilor de fag, subzona p'durilor de gorun, subzona p'durilor de cer, gârni,' *i stejar. 7. Varietatea cadrului natural, vârsta diferit' a reliefului, materialul parental, condi ,iile climatice, interac,iunea factorilor de mediu * i a factorilor antropici au influen,at procesele pedogenetice la nivelul jude,ului, conducând la o diversitate de tipuri * i subtipuri de soluri. Conform SRTS-2003, solurile jude,ului Gorj au fost grupate în opt clase cu 17 tipuri, pe 171.472 ha. Pe suprafa,a de 78.796 ha se întâlnesc complexe *i asocia,ii de soluri. Identificarea solurilor din jude,ul Gorj, conform studiilor pedologice existente s-a f 'cut la nivel de tip de sol la precizia sc 'rii 1:10.000. 8. $i la nivelul jude,ului Gorj, ca la nivelul întregii ,'ri, capacitatea de produc ,ie este foarte diferit', fiind influen,at' în mod direct de factorii limitativi care se manifest' diferit, în func ,ie de specificul geomorfologic: litologic, hidrologic *i climatic al jude,ului. Factorii limitativi care influen,eaz' în mod direct capacitatea de produc,ie a solurilor, în func ,ie de specific * i natur' sunt grupa,i astfel: a) Factori limitativi dependen i de sol: - textura; - porozitatea; - reac ,ia (pH); - con,inutul în CaCO3; - con,inutul în humus *i elemente nutritive. b) Factori limitativi dependen i de sol, dar influen a i $ i de al i factori de teren: - pseudogleizarea; - gleizarea; - volumul edafic. c) Factori limitativi dependen i de teren, al ii decât solul: - panta; - alunec 'rile de teren; - eroziunea de suprafa,'; 67

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII 5. Florea N., Munteanu I., 2003, Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor, Editura Estefalia, Bucure *ti; 6. XXX O.U.G nr. 38 din 21.03.2002, aprobat' prin Legea 444/2002 privind Sistemul na,ional de monitorizare sol-teren pentru agricultur' ; 7. XXX Ordinul nr. 223/28.05.2002 al M.A.A.P privind aprobarea Metodologiei întocmirii studiilor pedologice *i agrochimice, a sistemului na ,ional *i jude ,ean de monitorizare sol-teren pentru agricultur'; 8. XXX, I.C.P.A. Bucure*ti, 1987, Metodologia elabor' rii studiilor pedologice, vol. I, II, III; 9. XXX O.S.P.A. Gorj, Studii pedologice *i agrochimice pe teritorii administrative – anii 1979-2005.

- eroziunea de adâncime; - adâncimea apei freatice; - inundabilitatea; - excesul de umiditate de suprafa,'; - clima (temperatur', precipita,ii). d) Factori limitativi dependen i de activitatea antropic!: - poluarea. Pe total jude, situa,ia privind calitatea sistemului sol-teren studiat, conform datelor la nivel de teritoriu administrativ, este redat ' în tabelele anexate.

CONCLUZII 1. Sistemul Jude,ean de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultur' – Gorj - eviden,iaz' situa,ia sistemului sol-teren la 31.XII.2005 privind fondul funciar, solurile * i caracteristicile acestora din punct de vedere morfologic *i fizico-chimic, fenomene de degradare; 2. Datele prezentate pun în eviden,' calitatea solurilor * i permit adaptarea programelor de m'suri pentru gospod'rirea ra,ional ' a resurselor de terenuri în vederea îmbun't ',irii acestora * i realiz'rii condi,iilor pentru dezvoltarea unei agriculturi durabile. 3. SJMS-TA-GJ se reactualizeaz' anual cu datele * i informa,iile de,inute din studiile pedologice * i agrochimice realizate pân' la data de 31.XII. 4. Datele ob,inute în cadrul Sistemului Jude,ean de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultur' Gorj, reactualizate pân' la 31.XII, se trimit la I.C.P.A. Bucure* ti pentru reactualizarea Sistemului na,ional de Monitorizare Sol-Teren pentru Agricultur' * i la M.A.A.P – D.F.F.C.F.Î.F. BIBLIOGRAFIE
1. Brîncu * C., Grozavu A., Efras V., Chiri ,' V., 1998, Dic ,ionar de termeni fizico-geografici, Editura Funda ,iei Chemarea, Ia *i; 2. Cote , P., 1973, Geomorfologia României Editura Tehnic ' , Bucure *ti; 3. Conea Ana, Vintil' Irina, Canarache A., 1977, Dic,ionar de *tiin,a solului, Editura $tiin,ific ' *i Enciclopedic ' Bucure *ti; 4. Florea N., 2003, Degradarea, protec,ia *i ameliorarea solurilor *i terenurilor, Editura Bucure *ti;

68

69

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

CARACTERIZAREA SOLURILOR DIN INCINTA ÎNDIGUIT $ BALTA BORCEA
1

Universitatea de

M. Mihalache 1 , t. Poienaru2 , S. Udrescu 1 , L. Ilie 1 tiin 'e Agronomice ( i Medicin* Veterinar* Bucure ( ti 2 S.C. Agrofam Holding Fete ( ti

SOILS CHARACTERISATION FROM BALTA BORCEA AREA
SUMMARY The study presented in this paper was performed within the most arid zone of the country located in the South-Eastern part of Romania that is characterized by an aridity index within 6-8 as an effect of low rainfall within 350-400 mm and mean temperatures of 10.5-11.00 C. The research was carried on Aluviosol the most representative soil from Balta Borcea area. Because of its high heterogeneously physical, chemical and mechanical state, to elaborate an adequate technological system it is necessary to know appropriate parameters. In order to determine the major physical and chemical properties of these Aluviosols (Fluvisols) eleven relevant profiles have been selected in Balta Borcea, covering 4000 ha. Soils in Balta Borcea have an extremly heterogeneos texture, ranging from sand and loamy sandy clay. There is an important content of sand, up 50-60%, the silt content is between 12 and 62%, and clay (<0.002 mm) in some parts is over 50%. The organic matter content is low (1.2-2.4%), while the soil reaction is neutral to slightly alkaline (pH=7.0-8.2). Key words: aluviosols, physico-chemical properties, soils evolution $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 70-82 70

INTRODUCERE Lunca Dun'rii este o forma,iune geomorfologic ' foarte tân'r', apar,inând Cuaternarului. Depozitele geologice sunt noi, de origine aluvial ', variate ca textur', de la nisipoase la luto-argiloase * i chiar argiloase transportate în decursul vremii de apele fluviului Dun'rea * i Bra,ului Borcea. Pe aceste materiale aluvionare, s-au format aluviosolurile variabile dup' gradul de în,elenire, textur' * i substrat. Genetic, zona cercetat', reprezint' cel mai tân'r relief de acumulare - un * es aluvial în curs de formare. Aluviosolurile ocup' în România o suprafa,' de aproximativ 2.100.000 ha. Caracteristicile acestora sunt foarte variate în func,ie de materialele aluviale depuse. Solurile din Balta Ialomi ,ei sunt relativ recente dac' ne gândim c' îndiguirea acestora a fost efectuat' între anii 1963-1966. Acestea prezint' însu* iri fizico-chimice foarte variate în func ,ie de materialul mineral din care sunt alc 'tuite. Cunoa* terea propriet',ilor acestora este foarte important' deoarece în func ,ie de propriet',ile intrinseci ale aluviosolurilor pot fi aplicate sistemele tehnologice cele mai adecvate * i ales sortimentul de culturi pretabile pentru aceste categorii de soluri. Stoparea depunerii aluviunilor * i tehnologiile de cultivare au contribuit la modificarea propriet',ilor fizicochimice ale acestor soluri. Lucrarea are ca scop identificarea solurilor din Balta Ialomi ,ei pe o suprafa,' de aproximativ 4000 de ha apar,inând S.C. Agrofam Holding Fete* ti S.R.L. Totodat' sunt caracterizate principalele propriet',i fizico-chimice ale principalele tipuri de sol. MATERIAL I METOD$ Din punct de vedere climatic teritoriul studiat este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 11,30 C. Temperatura maxim' absolut' în cursul verii poate ajunge la +400C, iar temperatura minim' absolut' pân' la minim -300 C. Suma temperaturilor medii zilnice pentru perioada de vegeta,ie a plantelor de cultur' este de 3226,70 C, deci favorabil ' tuturor culturilor cu cerin,e termice ridicate. Precipita,iile medii anuale sunt de 402-427 mm. Fa,' de aceste valori medii, exist' îns ' varia,ii destul de mari, ceea ce justific ' necesitatea aplic ' rii iriga,iilor precum * i a m'surilor agrotehnice de men,inere a apei în sol. Astfel suprafe,ele depresionare colecteaz' apa în dauna suprafe,elor pozitive, a grindurilor, unde se semnaleaz' * i o pierdere prin infiltra,ie, din cauza texturii grosiere a aluviunilor. 71

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Pânza de ap' freatic ' apare la adâncimi variabile în func ,ie de formele de microrelief, oscila,iile sezoniere sau anuale ale apelor Dun'rii * i Borcei. Adâncimea la care apare apa freatic' variaz' între 1,0-1,5 m pe suprafe,ele depresionare ale fostelor lacuri, iar pe grinduri apare sub 2,54,0 m. Pentru caracterizarea solurilor s-au efectuat 11 profile de sol, probele recoltându-se în trei repeti,ii, pe dou' adâncimi 0-20 *i 20-40 cm, urm'rindu-se principalele propriet',i chimice: pH, humus, CaCO3, azot, fosfor, potasiu * i însu* irile fizice: textura, structura, porozitatea total ', permeabilitatea, principalii indici hidrofizici (CO, CH, CC), hidrostabilitatea agregatelor structurale estimat' prin urm'torii indicatori: con,inutul de macroagregate structurale stabile la ac ,iunea apei (macrohidrostabilitate) * i microagregate structurale stabile (dispersie), indicele de instabilitate structural '. Con,inutul de macroagregate structurale, cu diametrul echivalent mai mare de 0,25 mm, stabile la ac ,iunea apei, s-a determinat prin imersia în ap' a unei probe de sol uscat la aer, cernere umed' * i uscare la 1050 C. REZULTATELE CERCET $RILOR Stadiul * i intensitatea procesului de solificare la solurile din Balta Ialomi , ei este în strâns ' leg'tur' cu natura * i textura materialului aluvionar * i adâncimea pânzei freatice, cu succesiunea * i întinderea ciclurilor de oxidare-reducere etc. Solificarea este mai lent' pe grindurile alc ' tuite din materiale grosiere, nisipoase * i din ce în ce mai activ ' pe terenurile plane * i depresionare, acoperite cu aluviuni cu textur' mijlocie *i fin', respectiv lutoas ' pân' la luto-argiloas'. Solurile sunt în general influen,ate de procese de gleizare, intensitatea acestora depinzând de oscila,ia apei freatice *i cantitatea de ap' anual ' de natur' pluvial'. Sub influen,a acestor condi ,ii specifice luncii, au evoluat soluri din clasa Protisoluri *i clasa Hidrisoluri. Înveli * ul de soluri din zona studiat' este reprezentat de: Aluviosoluri calcarice, Aluviosoluri calcarice molic gleice, Aluviosoluri calcarice molice * i Gleiosoluri calcarice molice (fig. 1).

10% 16%

2%

23%

49%

A luv iosol calcaric A luv iosol calcaric m olic C om plex dealuv iosoluri

Aluv iosol calcaric m olic gleic G leiosol calcaric m olic

Fig. 1 Reparti'ia solurilor din Balta Borcea Solurile din Balta Borcea sunt caracterizate printr-un con,inut mic de humus în orizontul A (2,1-3,6%), variabil (2-11%) de carbona ,i, reac,ia este slab alcalin' (7,6-8,3), în toate punctele analizate iar con,inutul în elemente nutritive este de asemenea mic spre mijlociu (tabelul 1). Un con, inut mai ridicat în materie organic ' este înregistrat la gleiosolul molic datorit' texturii fine * i acumul 'rii în timp a resturilor organice în cantitate foarte ridicat'. Analiza granulometric ' pune în eviden,' o mare eterogenitate a texturii solurilor studiate din Balta Borcea în cazul diferitelor tipuri de sol * i chiar în cazul tipurilor de sol asem'n'toare (tabelul 2). Majoritatea solurile studiate con,in foarte pu,in nisip grosier (2-0,2 mm), care de regul ' nu dep'* e* te 1,4%, în schimb acestea se caracterizez' printr-un con,inut ridicat de nisip fin care ajunge la 64,1% la profilul 1, la adâncimea 0-20 cm, *i respectiv 63,4% la adâncimea 2040 cm, con,inutul de argil ' variaz' între 20 * i 60%, dominând con,inuturile de peste 45%. Aceast' variabilitate pronun,at' privind textura, influen, eaz' * i celelalte însu* iri fizice *i fizico-mecanice ale solului *i mai ales lucr'rile 73

72

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tabel 1 Principalele însu* iri fizico-chimice Oriz . Adânc . (cm) 0-30 30-50 50-90 0-25 25-60 60-85 0-35 35-65 65-100 0-30 30-50 50-90 CaCO pHH2O
3

0-20 P3 Aluviosol calcaric gleic P4 Gleiosol calcaric molic P5 Aluviosol calcaric gleic P6 Gleiosol calcaric molic P7 Aluviosol calcaric molic P8 Aluviosol calcaric molic gleic P9 Gleiosol calcaric molic P10 Aluviosol calcaric molic P11 Gleiosol calcaric molic 20-40 0-20 20-40 0-20

0 0 0,3 0,3 0,5 0,4 0,5 0,7 0,3 0,6 1,0 0,5 0 0 0 0 1,4 0,6

46,3 47,0 14,2 8,2 42,1 38,7 17,0 16,8 42,3 42,4 15,1 17,6 21,5 5,5 3,9 4,0 10,4 8,9

22,3 21,2 29,2 32,8 9,0 19,0 27,5 27,0 20,7 19,9 25,9 26,7 28,9 34,5 49,3 64,2 27,4 29,8

31,4 31,8 56,3 58,7 48,4 41,9 55,0 55,5 36,7 37,1 58,0 55,2 49,6 60,0 46,8 31,8 60,8 60,7

LL LL AL AP AL TT AL AL TT TT AL AL AL AP AP LP AA AA

% 7,9 8,3 8,0 7,8 8,1 7,7 7,6 7,9 7,7 7,9 7,9 7,8

Nt %

Nisip 2-0,02 mm

Praf 0,020,002 mm 16,1 16,8 21,5 22,3 21,2 20,2 25,9 26,7 28,9 34,5 -

Ao A/C C Ao CGo CGr Am A/G o CGr Am A/G o CGr

Aluviosol calcaric 11,4 2,1 0,168 64,8 11,3 1,5 64,0 9,5 60,5 Aluviosol calcaric gleic 5,1 2,1 0,265 46,3 4,8 1,5 47,0 4,7 42,0 Aluviosol calcaric molic gleic 7,0 2,3 0,284 15,1 6,5 1,9 17,6 10,6 Gleiosol calcaric molic 7,3 3,6 0,212 21,5 7,2 1,5 5,5 6,5 -

Humus %

Argil* <0,002 Text mm 19,1 19,2 18,0 31,4 31,8 37,8 58,0 55,2 49,6 60,0 SF SF SF LL LL NL AL AL AL AP Tabel 2

20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20

Compozi ,ia frac ,iunilor granulometrice
Nr. profil Ad. (cm) 0-20 P1 Aluviosol calcaric P2 Aluviosol calcaric gleic 20-40 0-20 20-40 Nisip grosier (2-0,2 mm) 0,7 0,6 0,2 0 Nisip fin (0,2-0,02 mm) 64,1 63,4 8,9 7,5 Praf (0,020,002 mm) 16,1 15,8 36,6 38,7 Argil* (<0,002 mm) 19,1 20,2 54,3 53,8 Clasa text. SF SF AP AP

20-40 0-20 20-40

74

75

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

solului, care în condi ,ii de secet' pronun,at ', se vor executa cu dificultate *i cu un consum energetic ridicat. $ i principalii indici hidrofizici (coeficientul de higroscopicitate, coeficientul de ofilire, echivalentul umidit',ii) prezint' varia,ii mari pentru solurile luate în studiu. Astfel valorile coeficientului de ofilire (CO) sunt de 6-7% la P1 care are o textur' lut nisipoas' (valori mici) * i mai mari de 13% la solurile cu con,inut de argil' ridicat (valori mari * i foarte mari - dup' metodologia Tabelul 3 Principalii indici hidrofizici

ICPA, 1987). Con,inutul în carbona,i este mai ridicat la profilul 1 în cazul aluviosolului, acesta având un con,inut ridicat în nisip fin calcaros. La celelalte profile studiate con,inutul în CaCO3 este mic spre mijlociu (tabelul 3). Pentru a urm'ri comportarea solurilor sub influen,a tehnologiilor agricole s-au efectuat determin'ri privind stabilitatea hidric' a agregatelor, dispersia * i indicele de stabilitate. Valorile stabilit ',ii hidrice (AH, %) prezint' varia,ii pronun,ate atât pentru diferitele unit',i de soluri, dar * i pe adâncimea profilului de sol * i anume: valori foarte mici * i mici se întâlnesc la solurile cu un con,inut ridicat de nisip fin (P1, P2, P3, P5 * i Tabel 4 Hidrostabilitatea structural ' Nr. profil P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 Adâncimea (cm) 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 0-20 20-40 AH (%) 4,46 9,34 12,94 7,79 1,67 6,11 39,07 23,80 4,38 7,93 22,19 20,23 39,03 50,78 36,60 26,09 28,64 18,56 7,31 4,53 22,59 11,64 D (%) 2,60 1,80 5,90 5,30 1,80 1,90 9,60 8,50 2,70 1,20 5,60 9,80 5,30 7,00 2,60 2,30 4,90 3,30 3,50 1,20 6,50 3,20 IS 0,58 0,19 0,46 0,68 1,08 0,31 0,25 0,36 0,62 0,15 0,25 0,48 0,14 0,14 0,07 0,09 0,17 0,18 0,48 0,26 0,29 0,27 77

76

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

P10) *i valori foarte mari pentru solurile cu un con,inut mai ridicat de praf * i argil'. Dispersia prezint' valori mici (2-3%) la profilele P1, P3, P5 * i P8 * i mari *i foarte mari la celelalte profile de sol. Indicele de stabilitate structural' datorit' texturii foarte variate a acestor soluri prezint' valori mici *i foarte mici la profilul 8 *i 9 * i mijlocii la profilul 2, care are un con,inut mai ridicat de argil ' (tabelul 4). Starea de a* ezare a solului apreciat' cu ajutorul densit',ii aparente * i a rezisten,ei la penetrare, prezint' în cazul densit',ii aparente o varia,ie foarte mare a valorilor de la extrem de mici (1,12-1,14 g/cm3 ), pân' la mijlocii (1,51-1,52 g/cm3 ). Valorile mici ale densit',ii aparente sunt datorate în general texturii nisipoase a acestor soluri. Datorit' texturii grosiere permeabilitatea pentru ap' prezint' valori ridicate 3,6933,0 mm/h, solurile având o conductivitate hidraulic' bun' (fig. 2). Rezisten,a la penetrare determinat' în laborator la con,inut standard de umiditate, este mic ' spre mijlocie cu valori cuprinse între 19,0-49,0 kgf/cm2 , aceste valori nu afecteaz' îns ', dezvoltarea sistemului radicular. Porozitatea total ' prezint' o amplitudine foarte ridicat' , având valori foarte mici de 19,4 %v/v la profilul 3, pân' la valori foarte mari de 58,3 %v/v la profilul 8.
Aluviosol calcaric (P 1) Aluviosol calcaric gleic (P2)

Aluviosol calcaric gleic (P3)
PT %

Gleiosol calcaric molic (P4)

50,7

PT %

48,3 19,4

55,8

K mm/h

16,23 15,35

K mm/h

13,43 31,65 44

40

RP Kgf/cm2

RP Kgf/cm2
1,38

26

31
1,32

Da g/cm3

Da g/cm3

1,36

1,18

0

10

20

30

40

50

60

0

10

20 0-20

30 20-40

40

50

60

0-20

20-40

Aluviosol calcaric gleic (P5)

Gleiosol calcaric molic (P6)

PT %

48,1 49,5

48,5

PT %
52,7

K mm/h

9,59 11,99 33

15,76

K mm/h

9,59

RP Kgf/cm2

39

30

RP Kgf/cm2

40

1,39

Da g/cm3

1,35

1,38

Da g/cm3

1,27

0

10

20

30

40

50

60

0

10

20

30

40

50

60

0-20
51,8 50,7

20-40

0-20

20-40

PT %
25,57 19,42 30

PT %

46,1 50

K mm/h

K mm/h

10,96 15,83

Aluviosol calcaric molic (P7)
46

Aluviosol calcaric molic gleic (P8)

RP Kgf/cm2
1,29

RP Kgf/cm2
38
1,45

39

PT %
Da g/cm3
13,3 14,43 43

51,5 50,1

PT %

57,6 58,3 6,99

Da g/cm3

1,32

1,34

K mm/h
20 0-20 30 20-40
1,3

K mm/h

10,44 19

0

10

20 0-20

30 20-40

40

50

60

0

10

40

50

60

RP Kgf/cm2

RP Kgf/cm2
48

20 1,14

Da g/cm3

Da g/cm3

1,34

1,12
0 10 20 30 40 50 60 70

0

10

20 0-20

30 20-40

40

50

60
0-20 20-40

78

79

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII
Gleiosol calcaric molic (P9) Aluviosol calcaric molic (P10)

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

PT %

49,7

PT %
49,1

52,3 53,2

3,69

K mm/h

5,99

K mm/h 11,33
44

33

22
49

RP Kgf/cm2

RP Kgf/cm2

40

1,35

Da g/cm3

1,28 Da g/cm3 1,25

1,36

0

10

20 0-20

30 20-40

40

50

60

0

10

20

30

40

50

60

0-20

20-40

Gleiosol calcaric molic (P11)

43,7

PT %
8,87

43, 4

K mm/h

21,18 45

RP Kgf/cm2
1,51 1,52

31

Da g/cm3

0

10

20

30

40

50

0-20

20-40

Fig. 2 Principalele însu(iri fizice ale solurilor din Balta Borcea Conductivitatea hidraulic ' saturat' ne ofer' o imagine cantitativ ' asupra proceselor de p'trundere * i circula,ie a apei pe profilul de sol, depinzând în principal de compozi ,ia granulometric ', starea de compactitate a solului, stabilitatea structural ', momentul de efectuare a observa,iilor, lucr'rile solului (Elisabeta Dumitru, 1999). Permeabilitatea solului, K (mm/h), determinat' în cilindrii recolta,i în a* ezare natural ', dup' ICPA, prezint' de asemenea varia,ii foarte accentuate (3,69 - 33,0 mm/h), aceasta fiind mijlocie la solurile cu un con,inut mai ridicat în argil ' * i mare la solurile cu textur' grosier'.

CONCLUZII 1. Formarea * i evolu,ia solurilor din incinta îndiguit' Balta Borcea este foarte mult influen,at' de natura * i compozi ,ia materialelor aluvionare depuse în timpul rev 'rs 'rilor de c 'tre bra,ul Borcea * i fluviul Dun'rea. 2. Cartarea solurilor efectuat' în incinta îndiguit' Balta Borcea a condus la identificarea tipurilor de sol: Aluviosol * i Gleiosol cu subtipurile Aluviosol calcaric, molic, gleic *i Gleiosol calcaric molic . 3. Din cauza eterogenit',ii foarte accentuate privind însu *irile fizice ale solurilor din incinta îndiguit' Balta Borcea * i a nivel'rii este foarte greu de trasat limitele dintre unit',ile de sol *i de întocmit o hart' a solurilor. 4. În alegerea *i adaptarea sistemelor tehnologice în func,ie de sol * i de propriet',ile sale trebuie s' se evalueze cerin,a fa,' de afânare, mai ales pentru reducerea pe cât posibil a intensit',ii de lucrare a acestuia. Se cunoa* te c ' unele soluri cer o prelucrare intens ' pentru prevenirea * i/sau ameliorarea unei compact'ri excesive. 5. Solurile din incinta Balta Borcea, au o textur' foarte neomogen'; con,inut ridicat de nisip fin (pân' la 50-60%); con,inutul de praf este cuprins între 12 *i 62%, iar argila (<0,002mm) în unele puncte dep'*e* te 50% (la gleiosolul molic). 6. Valorile indicilor hidrofizici prezint' de asemenea o variabilitate foarte mare - de la mici * i foarte mici (4,3-6,3% la aluviosoluri * i aluviosoluri gleice), pentru coeficientul de higroscopicitate, la valori mari * i foarte mari (peste 11%, la gleiosol). 7. Starea de a*ezare a solului, în urma diferitelor lucr'ri ale solului, exprimat' prin densitatea aparent' (DA, g/cm3), se caracterizeaz' prin intervale mari de varia,ie: de la valori extrem de mici (1,12 g/cm3) la valori mari * i foarte mari (1,45-1,52 g/cm3 ). De asemenea, stabilitatea hidric' a agregatelor apreciat' prin dispersia *i indicele de stabilitate a agregatelor structurale prezint' valori foarte diferite de la o parcel' la alta. 8. Pentru conservarea * i m'rirea poten,ialului productiv al solurilor din incinta îndiguit' Balta Borcea sunt recomandate urm'toarele m'suri: - lucrarea solului la un con,inut optim de umiditate ceea ce presupune adaptarea tehnologiilor în func,ie de propriet',ile fizice ale fiec 'rei parcele (sole) * i o dotare corespunz'toare cu ma* ini agricole; - alegerea celor mai potrivite rota,ii de cultur' în vederea utiliz'rii 81

80

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

în condi ,ii de eficien,' a umidit',ii solului; - aplicarea diferen, iat' a lucr'rilor agricole prin utilizarea unor sisteme neconven,ionale de lucrare a solului pe solurile cu textur' mai grosier' care se preteaz' la aceste lucr'ri. BIBLIOGRAFIE
1. Canarache A., 1990. Fizica solurilor agricole. Editura Ceres, Bucure *ti. 2. Dumitru Elisabeta, Enache Roxana, P. Gu *, M. Dumitru, 1999. Efecte remanente ale unor practici agricole asupra st' rii fizice a solului. Editura Risoprint, Cluj Napoca. 3. Florea N., 2003. Degradarea, protec,ia *i ameliorarea solurilor *i a terenurilor. Bucure*ti. 4. Munteanu I., 1985. Aspecte genetice *i de clasificare ale solurilor submerse *i foste submerse. $tiin ,a Solului, nr. 3-4, Bucure *ti. 5. Poienaru $t., S. Udrescu, M. Mihalache, L. Ilie, 2002. Agrophysical state characterisation of alluvial soil according to requirements of technological systems – Proceedings. International Conference, Soil under global change, 3-6 septembrie, Constan ,a, România.

MONITORIZAREA CULTURILOR AGRICOLE CU AJUTORUL DATELOR CULESE DE SATELI# I DE REZOLU# IE SPA# IAL$ MEDIE
1

Roxana Vintil * 1, Cristina Radnea 1, O. Balot* 2, Elena Petcu 3 ICPA Bucure ( ti, 2 InterGIS Grup Bucure ( ti, 3 ICDA Fundulea

MONITORING AGRICULTURAL CROPS WITH MEDIUM SPATIAL RESOLUTION SATELLITES
SUMMARY This study aimed at developing a method for crop monitoring using satellite sensors of medium spatial resolution and high revisit frequency, like MERIS/ENVISAT, VEGETATION/SPOT4&5 and MODIS/TERRA. The spatial resolution of these sensors does not allow directly accessing the information of specific crops, because the size of the fields is considerably smaller than the observed unit area (pixel). Consequently, the extraction of the reflectance characterising a specific crop from such satellite measurements requires the development of dedicated methods. The approach chosen followed a “top-down” scheme: the radiance values measured by remote sensing were first transformed into biophysical variables and further desegregated for each specific crop, based on the detailed knowledge of the land use. This approach was validated over the wheat fields of the ICDA-Fundulea Institute (Seeds Production Farms) using MERIS satellite data. The estimated biophysical variable was the fraction of photosynthetically active radiation (fAPAR) absorbed by the wheat crops. FAPAR showed significant spatial variability among and within fields. This first experiment demonstrated that it is possible to obtain $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 83-97

82

83

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

cost effective information on the crops state, which may be valuable for better agricultural practices and yield forecast at regional level, fAPAR being related to productivity. Moreover, such information covers large areas, it is spatially located and available all along the phenological cycles. Further studies are necessary for improving the proposed method, as well as for applying it in other agropedoclimate conditions and on other crops. Key words: wheat, fAPAR, MERIS, remote sensing, yield forecast INTRODUCERE Programul european MARS (“Monitorizarea agriculturii prin teledetec ,ie”), cu componentele MARS-STAT (“Sistem de previziune a recoltelor”) * i MARS-FOOD (“Sistem de monitorizare a recoltelor pentru asigurarea securit',ii alimentare”), împreun' cu programul mai recent GMES (“Monitorizare la scar' global ' pentru protec ,ia mediului * i securitate”) pun un deosebit accent pe utilizarea datelor achizi,ionate de sateli,ii de observare a Terrei pentru satisfacerea unor cerin,e de baz' ale cet',enilor. Totu* i, pentru ,ara noastr' utilizarea opera,ional' a imaginilor de satelit de rezolu,ie spa,ial ' ridicat' (10-30m) în agricultur' este deocamdat' foarte costisitoare. De aceea, în lucrarea de fa,' se propune o alternativ ', prin folosirea imaginilor de rezolu,ie spa,ial' medie (0,3-1,2 km), care prezint' avantajul c ' sunt mult mai ieftine, dar *i dezavantajul c' sunt considerabil mai dificil de prelucrat. Aceasta deoarece semnalele m'surate sunt ”mixte”, pixelii de rezolu,ie medie acoperind întotdeauna mai multe culturi (de exemplu, grâu, orz, sau maz're) sau chiar folosin,e. Dificultatea exploat'rii imaginilor de satelit cu pixeli mic * ti este dat' de faptul c ' fiecare clas ' de vegeta,ie are o evolu ,ie particular ', care trebuie identificat' în semnalele m'surate global la nivel de pixel. Pentru monitorizarea st'rii culturilor adaptat' la posibilit',ile actuale ale ,'rii noastre * i totodat' convergent' cu programele europene, s-a optat în acest studiu pentru o metod' prin care s' se urm'reasc' prin teledetec,ie evolu,ia frac ,iei de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' de p'r,ile verzi ale plantelor, variabil ' cunoscut' în literatur' sub forma abreviat' fAPAR (“fraction of absorbed photosynthetically active radiation”). Reamintim c ' fAPAR se refer' la radia,ia absorbit' în domeniul spectral 400nm – 700nm de p'r,ile verzi ale plantelor, caracterizate printr-un con,inut de clorofil ' mai mare de 15 µg/cm2 . 84

FAPAR poate fi estimat' din datele m'surate de sateli,i în domeniul optic, ca ulterior s ' constituie informa,ie de intrare în modelele de management * i previziune a recoltelor. Un prim experiment de utilizare a imaginilor de rezolu,ie spa,ial ' medie MERIS, achizi ,ionate de satelitul european ENVISAT, s-a desf '* urat pe parcelele Sectorului de Produc , ie al ICDA-Fundulea, studiul focalizându-se asupra grâului. Principalele obiective urm 'rite au fost: (1) estimarea fAPAR la nivelul pixelilor mic *ti MERIS; (2) estimarea fAPAR corespunz'tor parcelelor de grâu; (3) realizarea de h'r,i multitemporale cu variabilitatea fAPAR la grâu, care s ' poate fi folosite în luarea unor decizii agrotehnice * i la previziunea recoltei la aceast' cultur'. METODOLOGIE Model de estimare a frac#iei de radia#ie fotosintetic activ% absorbit% de vegeta#ie la nivelul pixelului MERIS Au fost utilizate date achizi ,ionate de spectrometrul MERIS (“Medium-Resolution Imaging Spectrometer”), care este cel mai nou * i cel mai performant instrument de monitorizare a Terrei la scar' regional' * i global ' (ESA, 2004). Caracteristicile imaginilor folosite au fost urm 'toarele: rezolu,ia temporal ' în jur de 3 zile, rezolu,ia spa,ial ' de 1200m, rezolu,ia radiometric' cuprins' între 1% * i 5% *i rezolu,ia spectral' de aproximativ 1nm. M'rimile fizice m'surate au reprezentat radian,e la nivelul superior al atmosferei (denumite în continuare radian,e “TOA”, de la “Top Of Atmosphere”) corespunz'toare domeniilor spectrale vizibil (nou' benzi în intervalul 407,5nm – 713,75nm) * i infraro* u apropiat (* ase benzi în intervalul 750,0nm – 905,0nm). L'rgimea benzilor a variat între 3,74nm (banda 11, cu λ central =760,35nm) * i 20nm (banda 13, cu λ central = 864,833nm). Pentru a estima la nivelul pixelului MERIS frac , ia de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' fAPAR, folosind date de radian,' TOA, a fost utilizat modelul MERISVEGET propus de Baret * i colab. (2005) * i realizat folosind tehnica re,elelor neuronale. M'sur'torile incluse în baza de date de înv ',are a re,elei au fost simulate de un model de transfer radiativ (MTR) la nivelul sistemului “sol-plant'-atmosfer'”. Simularea sa f'cut la nivel de frunz' cu modelul PROSPECT (Jacquemoud * i Baret, 1990), la nivel de lan (cultur') cu modelul SAIL (Verhoef, 1985), iar 85

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

efectele atmosferice au fost corectate cu modelul SMAC (Rahman * i Dedieu, 1994). Au fost astfel înlocuite m'sur'tori efective cu spectrometrul MERIS, imposibil de efectuat pentru cvazitotalitatea situa ,iilor întâlnite pe suprafa,a continental ' a Terrei (Baret * i colab., 2006). În continuare prezent'm succint bazele teoretice ale modelelor folosite pentru realizarea bazei de date de înv ',are. Modelul PROSPECT face ipoteza c ' reflectan,a frunzelor în infraro*u apropiat depinde numai de structura lor anatomic'. Ca urmare, o frunz ' este reprezentat' printr-o succesiune de straturi identice, difuzarea radia,iei incidente fiind guvernat' de un indice care depinde de structura mezofilului. Pentru a ob,ine reflectan,a în celelalte domenii optice, respectiv vizibil *i infraro* u mediu, PROSPECT mai face ipoteza c' este suficient' cunoa* terea coeficien,ilor de absorb,ie specifici pentru constituen,ii foliari (nota,i în continuare ”i”) cu propriet',i optice, respectiv pigmen,i, ap' * i materie uscat'. Coeficientul de absorb,ie global ' K(λ ) depinde de coeficien,ii de absorb,ie k i (λ ) * i de concentra,ia Ci pe cm2 de frunz' a fiec 'rui constituent “i”, conform formulei: K(λ ) =

unde: E_ este fluxul difuz descendent, E + este fluxul difuz ascendent, a este coeficientul de difuzie, σ este coeficientul de retrodifuziune, * i x reprezint' grosimea stratului. Sistemul de ecua,ii Kubelka-Munk a fost extins ulterior ca s ' se ,in' cont de unghiul radia,iilor incidente:

∂E − = aE − − σE + − sE s ∂x ∂E + = σE − − aE + + s ' E s ∂x ∂E s = kE s ∂x
unde:

(4)

(5)

(6)

∑ k (λ )C
i i

i

(1)

În concluzie, modelul PROSPECT simuleaz' spectrele de reflectan,' * i transmitan,' ale frunzelor în domeniul [400-2500]nm, pe baza urm'torilor parametri de intrare: - con,inutul de pigmen,i clorofilieni a * i b (C ab ) [µg*cm-2 ] - con,inutul de ap' (Cw) [g*cm-2 ] - con,inutul de materie uscat' (C dm) [g* cm-2 ] - con,inutul de pigmen,i bruni (Cbp) [-] - indicele de structur' a mezofilului (N) [-] Al doilea model folosit, SAIL, consider' lanul ca fiind format din n straturi suprapuse, orizontale, omogene, turbide *i infinite. Cu aceste ipoteze, se poate aplica teoria Kubelka-Munk, conform c'reia transferurile radiative ale fluxurilor difuze ascendente * i descendente dintr-un mediu difuzant sau absorbant, presupus omogen * i infinit, sunt descrise de ecua,iile diferen,iale (Kubelka * i Munk, 1931):

Es este fluxul direc,ional incident, k este coeficientul de extinc ,ie a fluxului direc ,ional incident, s este coeficientul de difuzie a fluxului direc,ional incident care contribuie la E_ * i s’ este coeficientul de difuzie a fluxului direc,ional incident care contribuie la E+ . Sistemul de ecua,ii (4) - (6) a permis calcularea reflectan,ei direc ,ionale-emisferice. Ca s ' se poat' estima suplimentar reflectan,a emisferic '-direc ,ional ' * i cea bi-emisferic ', la acest sistem s-a ad'ugat o ecua,ie care face posibil ' calcularea contribu,iei fiec 'ruia dintre fluxurile E_ , E + * i E s la fluxul din direc ,ia de m'surare:

∂E 0 = wE s + vE − + uE + + KE0 ∂x
unde:

(7)

∂E − = aE − − σE + ∂x ∂E + = σE− − aE + ∂x
86

(2)

0 EE+ ∂x x

(3)

E0 este fluxul direc,ional în direc ,ia de m'surare, w, v *i u sunt coeficien,i de difuzie, iar K este coeficientul de extinc ,ie a fluxului direc ,ional E0 . Sistemul de ecua,ii (4) - (7) descrie transferul radiativ în cazul unui mediu omogen infinit * i are solu,ii de tipul: Es = A1 e k E_ = A 2eks + A 3 emk + A 4e-mx (8) E+ = A 5 eks’ + A 6emk + A 7 e-mx E0 = A 8ekx + A 9 emx + A 10 e-mx + A 11 eKx 87

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

unde: - A 1, A 2, .., A11 sunt constante care depind de coeficien,ii de extinc,ie * i de difuzie ai covorului vegetal * i de condi ,iile la limit' ale sistemului -m =

a2 − σ 2

La ipotezele avute în vedere ini ,ial de Kubelka *i Munk, creatorul modelului SAIL, W. Verhoef, a mai ad'ugat dou': (i) covorul vegetal este alc 'tuit din difuzori lambertieni 1 ; (ii) frunzele sunt suprafe,e plane, de mici dimensiuni, cu propriet',i optice identice pe cele dou' fe,e * i cu înclinarea dat' de o func ,ie de distribu,ie elipsoidal'2 . În rezumat, modelul SAIL are ca date de intrare: • Parametrii optici la nivelul frunzelor (estima,i de modelul PROSPECT): - reflectan,a spectral ' [%] *i transmitan,a spectral ' [%] • Parametrii optici ai solurilor: - reflectan,a [%] • Parametrii de structur' a covorului vegetal: - indicele suprafe,ei foliare [-], unghiul mediu de înclinare a frunzelor[°] *i parametrul “hotspot” 3 [-] • Parametrii care descriu condi,iile de m'surare: - unghiul zenital de m'sur' [rad], unghiul zenital solar [rad], unghiul azimutal dintre direc ,ia m'sur'rii * i direc ,ia Soarelui [rad] * i frac ,ia de iluminare difuz' incident' [%]. Pe baza acestor date, SAIL estimeaz' reflectan,a bi-direc ,ional', reflectan,a emisferic'-direc,ional' * i reflectan,a bi-emisferic ' a vegeta,iei (în particular, a culturilor agricole). Revenind la modelul MERISVEGET, acesta se bazeaz' deci pe antrenarea de re,ele neuronale folosind date de reflectan,' simulate cu modelele cuplate PROSPECT * i SAIL, în 13 din cele 15 benzi MERIS 4 . Deoarece rezolu,ia spa,ial ' a datelor face ca pixelii MERIS s ' fie mic* ti, modelul MERISVEGET simuleaz' pentru calcularea reflectan,ei diferite
1

procente de ocupare a pixelilor cu vegeta,ie, sol, ap' *i/sau z'pad'. În rezumat, simularea reflectan,elor TOA (“Top of Atmosphere”) de c 'tre MERISVEGET a necesitat 17 tipuri de variabile de intrare, dintre care 13 variabile se refer' la radian,a TOA, o variabil ' este unghiul zenital solar, o variabil' este unghiul zenital de m'surare, o variabil' este unghiul azimutal dintre direc,ia m'sur'rii *i a Soarelui, iar ultima variabil' este presiunea atmosferic ' (folosit' de modelul SMAC la corectarea efectelor atmosferice). Variabilele de intrare au fost generate astfel încât distribu,ia fiec 'reia s ' fie cât mai apropiat' de distribu,ia ei real ' (cunoscut' din alte studii), pentru a asigura robuste,ea re,elei neuronale. Au fost simulate astfel peste 66.000 de cazuri, dintre care 50% au fost folosite la antrenarea re,elei neuronale, 25% la evaluarea hiperspecializ'rii re,elei * i restul pentru evaluarea performan,elor acesteia (Baret * i colab., 2005). Dup' generarea bazei de date, constituit' din reflectan,e TOA în 13 benzi MERIS prin simularea valorilor cu modelele PROSPECT & SAIL & SMAC, a urmat faza de antrenare a re,elei neuronale. Metoda folosit' pentru inversarea modelelor cuplate de transfer radiativ “sol-plant'atmosfer'” men,ionate a fost de tip “propagare-înapoi” (Rummelhart * i colab., 1986) *i a permis estimarea reflectan,ei TOC (“Top of Canopy”) la nivelul vegeta,iei * i apoi a frac ,iei de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit', fAPAR. Model de estimare a frac#iei de radia#ie fotosintetic absorbit% la nivel de cultur% Frac ,ia de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' de vegeta,ie fAPAR depinde liniar de datele m'surate de senzori (Baret *i Guyot, 1991). De aceea, pentru fiecare pixel mixt i, se poate scrie:

fAPARi (t ) = ∑ α ij fAPARij (t ) + ε i (t ),
j =1

J

t ∈ [0, T ]

(9)

În acest caz, radian ,a reflectat' este independent' de direc ,ie 2 Aceast' distribu ,ie poate fi caracterizat ' printr-un unghi mediu. Înclinarea frunzelor determin' gradul de acoperire a solului cu vegeta ,ie 3 Parametru definit ca raport dintre diametrul foliar *i în'l,imea covorului vegetal 4 Benzile 11 *i 15 sunt puternic afectate de absorb ,ia oxigenului din atmosfer' , respectiv a vaporilor de ap ' . Ele nu con,in informa ,ie semnificativ' despre vegeta ,ie, fiind de aceea eliminate din modelul MERISVEGET

- fAPARi(t) este fAPAR m'surat pentru pixelul i la momentul t, αij este procentul pe care îl are clasa j (e.g. grâu) de ocupare a solului în pixelul i, fAPARij (t) este fAPAR corespunz'tor clasei j de ocupare a solului în pixelul i la momentul t, *i εi (t) este termenul de eroare. Deoarece evolu,ia fAPAR prezint' o autocorela,ie temporal ' important', dinamica fiec 'rei clase j de ocupare a solului (notat' 89

unde:

88

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

fAPARij(t)) poate fi modelat' printr-o ecua,ie cu un num'r de parametri relativ redus (fie notat acest num'r prin k), de forma:
max fAPARij (t ) = yij

1 1+ e
− bij ( t −Tijd )

−e

aij ( t −Tijf )

(10)

Se poate simplifica scrierea ecua,iei de mai sus astfel:

fAPAR ij (t ) = f ij (θ ij , t )

(11)

unde θij reprezint' vectorul (k,1) cu parametrii modelului pentru clasa j (de ocupare a solului) * i pixelul i. Prin urmare, evolu,ia temporal ' a frac,iei de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' pentru fiecare pixel i din aria studiat' poate fi exprimat' astfel:

fAPARi (t ) = ∑α ij f ij (θ ij , t ) + ε i (t )
j =1

J

(12)

În studiul prezent, a fost folosit' metoda BLUP (”Best Linear Unbiased Predictor”) (Robinson, 1991) pentru estimarea componentei de interes din semnalul mixt m'surat prin teledetec ,ie. Metoda a fost aplicat' experimental la parcele cu grâu din fermele Sectorului de Produc,ie al ICDA Fundulea pentru estimarea frac ,iei de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' de aceast' cultur'. REZULTATE Dup' ce a fost extras ' partea din imaginile MERIS care acoper' total sau par,ial România, datele au suferit mai multe prelucr'ri. Într-o prim' etap', a fost aplicat modelul MERISVEGET pe fiecare imagine. Pentru exemplificare, Figura 1 arat' o imagine MERIS achizi ,ionat' la antez', dup' estimarea fAPAR. Tonurile de gri din Figura 1 codific ' valorile acestei variabile de la tonuri închise la cele mai deschise, în sens cresc 'tor. În continuare s-a realizat harta digital ' a parcelelor din zona de studiu în proiec ,ie UTM pe elipsoid WGS84, acest sistem fiind preferat în aceast' etap' deoarece fusese anterior folosit pentru rectificarea * i coregistrarea imaginilor MERIS. În Figura 2 se pot identifica parcelele pe o imagine SPOT pancromatic'. Peste aceast' imagine de înalt' rezolu,ie spa,ial ' este suprapus ' în vest, pentru compara,ie, o imagine cu valorile fAPAR estimate din date MERIS, valori corespunzând la pixeli mic *ti, pe baza c'rora nu pot fi identificate parcele sau alte elemente de peisaj. 90 91

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Figura 3 Evolu'ia fAPAR pe parcelele cu grâu Figura 4 exemplific ' evolu,ii contrastante ale fAPAR în cinci puncte monitorizate din diferite parcele cu grâu din ferma Tipei. Astfel de informa,ii, clasificate pe intervale de valori fAPAR, pot fi folosite pentru luarea de m'suri agrotehnice. În Figura 5 se prezint' harta variabilit',ii fAPAR pe parcele cu grâu din zona studiat', în perioada antezei. Harta a fost realizat' în proiec ,ia Gauss-Krüger pe elipsoid Krasovsky, folosit în ,ara noastr'. Au putut fi astfel estimate suprafe,ele cu stare de vegeta,ie foarte bun' (fAPAR între 0,86 *i 0,90), bun' (fAPAR între 0,81 * i 0,85), medie (fAPAR între 0,76 * i 0,80) * i rea spre satisf'c 'toare (fAPAR între 0,7 * i 0,75). Astfel de h'r,i pot fi folosite pentru previziunea recoltelor pe fiecare parcel ' * i ferm', în timp ce h'r,i similare generate pentru situa,ia culturilor în perioada martie-aprilie pot ajuta la luarea de m'suri agrotehnice. 93

Figura 2 Compara'ie între (i) Harta fAPAR estimat* dintr-o imagine MERIS de rezolu'ie medie (vest) (i (ii) Harta parcelelor din zona de studiu, suprapus* peste o imagine SPOT P de rezolu'ie ridicat* (est) Urm'toarea etap' a constat în aplicarea metodei BLUP pentru dezagregarea semnalului fAPAR * i extragerea fAPAR corespunz'tor parcelelor cu grâu. Figura 3 arat' evolu,ia acestei variabile de-a lungul ciclului fenologic la fermele din zona Fundulea. Se remarc ' o variabilitate semnificativ ' în starea culturilor, corelat' cu o varia,ie accentuat' a recoltelor poten,iale la nivel de ferme.

92

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Figura 4 Evolu'ia fAPAR în puncte reprezentative de pe parcelele fermei Tipei

Figura 5 Harta variabilit*'ii fAPAR la cultura de grâu la începutul lunii mai CONCLUZII I PERSPECTIVE Principalele probleme metodologice puse la punct în cadrul acestui studiu au fost: (1) rectificarea * i coregistrarea imaginilor de rezolu,ie spatiala medie, cu acurate,e satisf 'c 'toare pentru prelucr'ri multitemporale; (2) aplicarea modelului MERISVEGET de estimare a fAPAR din date MERIS; (3) identificarea fAPAR corespunz 'toare culturilor de grâu din fAPAR m'surat la nivelul pixelilor, prin dezagregarea semnalului spectral; (4) producerea de h'r,i multitemporale cu 95

94

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII Veroustraete, F., Vintil' , R., 2006, VALERI : a network of sites and methodology for the validation of medium spatial resolution land products. Remote Sens. Environ ., 20 pag (acceptat' spre publicare) ESA, 2004, MERIS Product Handbook. Issue 1.2 (European Space Agency, 2004) Jacquemoud, S., Baret, F., 1990 - PROSPECT: A model of leaf optical properties spectra. Remote Sens. of Environ., 54, 141-151 Kubelka, P. , Munk, F., 1931, Ein Beitrag zur Optik der Farbanstriche , Ann. Tech. Phys., 11, 593-601 Rahman, H., Dedieu, G., 1994, SMAC: a simplified method for the atmospheric correction of satellite measurements in the solar spectrum. Int. Journal of Remote Sensing, 15(1), pag. 123-143 Robinson, G.K., 1991, That BLUP is a good thing: the estimation of random effects. Statist. Sci ., 6, 15-32 Rummelhart, D.E., Hinton, G.E., Williams, R.J., 1986, Learning internal representations by error propagation (în D.E. Rummelhart *i J. Mc Clelland, editori, Parallel data processing). M.I.T. Press, Cambridge, MA (SUA), 318-62 Verhoef, W., 1985, Earth Observation Modeling Based on Layer Scattering Matrices. Remote Sens. Environ ., 17, 165-178

variabilitatea fAPAR pe zona de studiu de la Fundulea *i Ileana. Acest prim experiment în utilizarea de imagini MERIS pentru agricultur' în ,ara noastr' a ar'tat c' se pot ob,ine informa,ii utile în managementul * i previziunea recoltelor. Acest fapt se datoreaz' corela,iei informa,iilor estimate (de exemplu, frac , ia de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' de o cultur') cu recolta. Mai mult, aceste informa,ii acoper' arii vaste (instrumentul MERIS având un culoar de exploatare mare), sunt georeferen,iate * i sunt disponibile de-a lungul întregului ciclu fenologic cu o rezolu,ie temporal ' ridicat'. Categoriile de beneficiari viza,i de aplicarea metodei elaborate sunt urm'toarele: (1) proprietarii mari de terenuri, angrosi * tii, procesatorii, comercian,ii de îngr'*'minte, deciden,ii, pe scurt to,i cei interesa,i de practicarea unei agriculturi durabile; (2) furnizorii de date satelitare interesa,i de generarea de «produse standard» referitoare la evolu,ia culturilor agricole, produse cum sunt h'r,ile multitemporale cu evolu,ia frac ,iei de radia,ie fotosintetic activ ' absorbit' de vegeta,ie sau evolu,ia indicelui de suprafa,' foliar'; (3) comunitatea * tiin,ific ' interesat' de estimarea caracteristicilor biofizice ale culturilor din date de teledetec,ie, asimilarea acestora în modele de func,ionare a vegeta,iei, sinergia dintre diferite domenii spectrale (optic, infraro* u termic, microunde) * i importanta ei în aplica,ii dedicate agriculturii. Studiul de fa,' s-a înscris în dinamica aplic 'rii teledetec ,iei la monitorizarea vegeta,iei, fiind convergent cu programele MARS *i GMES finan,ate de Uniunea European' în colaborare cu Agen,ia Spa,ial ' European'. Cercet' ri viitoare sunt necesare pentru îmbun't',irea metodei propuse * i evaluarea ei în alte condi ,ii agroclimatice * i la alte culturi. REFERIN# E
1. Baret, F., Guyot, G., 1991, Potentials and limits of vegetation indices for LAI and APAR assessment. Remote Sens. Environ., 35, 161-173 2. Baret, F., Weiss, M., Pavageau, K., Béal, D., Berthelot, B., Huc, M., Moreno, J., Gonzales, C., Regner, P., 2005, MERIS Land Products: LAI, fAPAR, fCover. Principles and validation. MERIS (A)ATSR User Workshop, Frascati 2005 3. Baret, F., Weiss, M., Allard, D., Garrigue, S., Leroy, M., Jeanjean, H., Fernandes, R., Myneni, R.B., Morrisette, J.T., Privette, J., Bohbot, H., Bosseno, R., Dedieu, G., Di Bella, C., Espana, M., Gond, V., Gu, X.F., Guyon, D., Lelong, C., Maisongrande, P., Mougin, E., Nilson, T.,

4. 5. 6. 7.

8. 9.

10.

96

97

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

IMPLICA# IILE ACTIVIT $# ILOR ANTROPICE MINIERE ÎN MODIFICAREA CONDI# IILOR DE MEDIU DIN BAZINUL MINIER MOTRU
1

I. A. Irimu ( 1 , T. Anghel1 , M. Oncu 1 Universitatea“Babe (-Bolyai”, Facultatea de Geografie,Cluj - Napoca

THE IMPLICATIONS OF MINING ACTIVITIES IN THE CHANGE OF ENVIRONMENTAL CONDITIONS FROM THE MOTRU MINING BASIN
SUMMARY Mining exploitations and related activities induce a profound change of the environment al conditions in the extraction areas. Mining, at a national level, has affected around 1% of the agricultural lands. In Gorj County, the proportion is considerably above the national mean, as forecasts indicate that over 18% of arable terrain will be deteriorated in the moment of mining exploitation shut-down. Present day scientific opinions warn us about the risk that human society may be incapable to control and “metabolize” changes of natural components. Morphological inversions and the acceleration of the dynamics of present day geomorphic processes have as source human interventions. The creation of an artificialized morphologic area (the whole area between the rivers Motru and Jil,ul Mare) determines topo-climatic, hydrographic, hydro-geologic, pedologic and vegetation changes, besides the obvious relief changes.The topo-climate has registered a slight increase of temperatures and decrease of precipitation (sunshine duration has increased with 70-90 hours, and precipitations have decreased by 160170mm). The hydrographic network supports changes of riverbed configuration, of transient flows (solid and liquid), etc. Motru River and $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 98-115 98

his tributaries are mostly artificialized (through the destruction of hydrographic basin, water flow deviation, dam and channel construction), regularization dams, riverbed arrangements using concrete, etc). Human intervention on the soil cover from Motru Mining Basin is profound. Changes are caused mainly by sowing, constructions, ore exploitations as well as topo-climatic, hydrologic and hydro-geographic changes. Through the actions of: scouring, soil relocation (generally, the soil is deposited at the base of the newly created spoil heaps), covering of the soil with techno-structures (spoil heaps, cavities or constructions), pollution of different types, changing of the structure and texture of the soil, and of the bio-chemical composition of the soil, etc., profound changes of the pedologic layer are induced. Anthropic modeling determines an irreversible transition to a new, man-made landscape, its management being crucial to modern society. According to contemporary scientific concepts, the current technological explosion is handly incompatible with sustainable development. Our study will underline the causes and the mechanisms that determine the degradation of natural environment conditions, with a view towards the prediction of possible trajectories of landscape evolution. Key words: impact, lignit, Motru, sistem geomorfologic 1. ÎNCADRAREA REGIONAL$ A BAZINULUI MINIER MOTRU Bazinul Minier Motru este situat în partea de nord-vest a Podi * ului Getic, în cadrul Piemontului Motru, în partea sa de est (Piemontul Jil ,ului), fiind traversat pe direc ,ia nord-sud de râul cu acela* i nume. Delimitarea teritoriului analizat a avut ca principal criteriu activitatea Sucursalei Miniere Motru. Astfel, spa,iul transformat prin activitatea de exploatare a lignitului se extinde pe un areal conturat de localit',ile: Iorm'ne* ti, Olteanu, Dealul Viilor, C'tunele, Valea Perilor, Steic, Valea M'n'stirii, Lupoaia, Motru, Meri * , Boca, Samarine* ti, #iroi, Dicule* ti, B 'z'vani, Micule*ti, $ tiucani, Runcurel, Vârtopu, Glogova (Fig.1). Subunitate a Avanfosei Carpatice, Piemontul Motrului * i-a început geneza în Sarma,ian * i a trecut prin patru faze evolutive: etapa de câmpie aluvionar' de piemont; etapa fragment'rii pe vertical' a câmpiei aluvionare; etapa de peneplenizare * i etapa fragment'rii pe vertical ' a piemontului aluvionar peneplenizat. Procesul de construc,ie a Piemontului Motru s-a încheiat în Pleistocen (Geografia României, vol. I, 1983, p. 95), rezultatul morfologic fiind conturarea unui areal colinar fragmentat de v 'i; 99

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

proeminent în nord *i sub form' de platou în sud (Geografia României, vol. I, 1983, p. 96). Începând din Holocen (* i pân' în prezent) a avut loc individualizarea dealurilor din cadrul unit',ii piemontane a Motrului (Dealurile Jil,ului *i Dealurile Co*u*tei), ca urmare a ac,iunii re,elei hidrografice pe un fond litologic friabil (argile, argile pr'foase, argile marnoase, argile nisipoase, nisipuri, pietri *uri etc.).

a peste 15.000 ha (din cei 15.093 ha: 11.926 ha sunt teren agricol * i 3.117 ha reprezint' suprafe,e silvice), pân' în anul 1990 (Fodor, 1995). În perioada post comunist' datorit' adopt'rii unei noi legisla,ii (forma de proprietate, mediul etc.) * i a sc 'derii activit',ilor miniere, a rezultat o reducere a ratei degrad'rii terenurilor. Astfel, în Bazinul Carbonifer Oltenia s-a ajuns la un total de 17.175 ha terenuri degradate, din care doar 1.280 hectare au fost reintroduse în circuitul productiv (938 ha în circuitul agricol * i 342 ha în circuitul silvic) (B 'descu C. * i B 'descu Cristina, 2004). Pentru a întregi imaginea privind efectele activit',ii extractive din Oltenia men,ion'm faptul c ' la finele proiectului minier se vor dep '* i 300.000 ha de teren afectat (Fodor, 1996). Schimbarea destina,iei terenurilor necesit' efectuarea unor studii de impact, pentru a fi stabilite coordonatele modific 'rii sistemului geomorfologic. Din spectrul larg pe care îl vizeaz' analiza impactului, cercet'torii geomorfologi s-au preocupat în special de natura modific 'rilor, extinderea acestora (dimensiunile), gradul de agresivitate asupra teritoriului, implica,iile asupra antropicului *i modul în care pot evolua elementele sistemului geomorfologic. Printre premisele accentu'rii dezechilibrelor din cadrul sistemului geografic corespunz'tor Bazinului Minier Motru se num'r': locuirea istoric ' a regiunii, existen,a unei rezerve relativ bogate de lignit, accesibilitatea morfologica ridicat ', climatul favorabil etc. 2.2. Modific*rile induse componentelor sistemului geomorfologic corespunz *tor Bazinului Minier Motru 2.2.1. Modific*rile induse componentei litologice Restratificarea gândit' (antropic ') a materialelor sterile * i reordonarea spa,ial ' (redistribuirea) aleatorie a acestora induce o artificializare profund' a peisajului geomorfologic * i litologic local, cu * anse reduse de a primi o func ,ionalitate durabil'. Depunerea materialului steril în spa,iul r'mas liber dup' excavare sau în afara ariei de exploatare, determin' modificarea compozi ,iei * i structurii litologice de suprafa,' pe areale extinse * i pe adâncimi ce variaz' între 2 m * i 200 m (în cadrul arealului studiat). Cea mai mare restructurare litologic' se produce în cazul exploat'rilor la zi, astfel în Bazinul Minier Motru, din carierele mari Lupoaia * i Ro* iu,a au fost excavate *i depuse în haldele exterioare peste 223 000 000 m3 de steril (pân' la sfâr* itul anului 2000) din cei peste 545 000 000 m3 prev 'zu,i în cadrul proiectului de exploatare (Fodor *i B 'ican, 2001) (Tabel 1.). 101

Fig. 1. A(ezarea geografic* a Bazinului Minier Motru 2. ASPECTE GENERALE PRIVIND CARACTERUL MODIFIC$RII COMPONENTELOR SISTEMULUI GEOMORFOLOGIC REGIONAL CA URMARE A INTERVEN#IEI ANTROPICE MINIERE 2.1. Aspecte conceptuale Degrad' rile de teren din arealele miniere presupun modific 'ri negative ale propriet',ilor fizico-chimice ale: solurilor *i maselor litologice (rocile din substrat, depozitele de cuvertur'), elementelor morfografice * i morfometrice ale reliefului, condi ,iilor hidrografice * i hidrogeologice, aspectelor climatice locale etc. Interven,ia antropic ' din arealul Bazinului Carbonifer al Olteniei a determinat scoaterea din circuitul agricol * i silvic 100

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Tabel.1. Volumul sterilului depus în haldele exterioare ale Bazinului Minier Motru Numele Exploat'rii Miniere Lupoaia Numele haldei exterioare Valea M'n'stirii Valea Lupoi,a Valea $tiucani Valea Rogoazelor Bujor'scu Mic Valea Verzilor Volumul proiectat (milioane m3) 164,0 8,8 83,8 66,9 60,0 161,6 Volum depus pân' în anul 2000 (mil.m3) 120,3 6,5 41,2 44,4 11,5 -

Ro*iu,a

2.2.2. Modific*rile induse elementelor morfologice ini'iale Remodelarea antropic ' a suprafe ,ei topografice are consecin,e imediate, directe * i de lung' durat' asupra echilibrului sistemului geomorfologic local. Modific 'ri antropice miniere induse reliefului ini ,ial sunt de natur' morfologic ', morfometric ' *i func ,ional '; rezultând astfel o morfologie tipic ', cu inversiuni antropice de relief *i declan*'ri sau intensific'ri ale proceselor geomorfologice contemporane (cu un spectru larg de reprezentare). Suprafa,a Bazinului Minier Motru cuprinde circa 160 km2 , din care peste 100 km2 (62%) reprezint' areale puternic modificate din punct de vedere morfologic *i func ,ional (date rezultate din cart'ri personale). Printre transform'rile evidente din arealul studiat se num'r' inversiunile de relief (suprafe,ele colinare ini ,iale sunt transformate în areale aplatizate sau chiar cavit',i subtopografice, în timp ce morfologia cvasiorizontal' devine proeminent'). Spa,iul colinar dintre v 'ile paralele Lupoi ,a * i Plo* tina a fost înlocuit cu o zon' excavat' de tip carier' (Cariera Lupoaia, deschis ' în anul 1976) ce ocup' circa 14,2310 km2 din suprafa,a dealului ini,ial (date 2006), rezultând astfel diferen,e de nivel ce ajung pân' la 175 m (de la 370 altitudine absolut' ini ,ial ' - la 185 altitudine absolut' în baza carierei). Tot în cadrul Câmpului Minier Lupoaia activitatea extractiv ' afecteaz' întregul interfluviu dintre Lupoi,a * i Valea Cerveniei * i par,ial pe cel dintre Valea Cerveniei * i Valea Plo* tina, bazinul superior * i mijlociu al Cerveniei fiind distrus în 102

întregime. În cadrul Câmpului minier Ro* iu,a efectele exploat'rii la zi asupra reliefului ini ,ial se concretizeaz' prin desfiin,area Dealului Cioaca Becherului * i în'l,area reliefului cvaziorizontal al v 'ilor Lupoi,a *i Plo*tina cu circa 50 m (prin acumularea sterilului în hald'). Un alt efect negativ indus de exploatarea la zi asupra morfologiei ini ,iale (de versant sau de lunc ') const' în remodelarea profilului natural al versan,ilor prin: modificarea elementelor morfometrice (cre*terea sau sc 'derea lungimii sectoarelor de versant * i implicit a suprafe,ei acestora), introducerea unor segmente rectangulare (cu unghiuri trasate de proiectul de exploatare), terasarea suprafe,elor naturale înclinate, cre*terea num'rului segmentelor de versant, reducerea sau distrugerea total ' a suprafe,ei versan, ilor (prin activitatea de excavare) etc. Exemple de areale cu mutil 'ri ale profilelor versan,ilor naturali se reg'sesc în special în cadrul celor dou' mari exploat'ri la zi Lupoaia * i Ro* iu,a (ocup' împreun' peste 27 km2 ), a celor câteva microcariere (Nicule* ti I * i II- Câmpul minier Leurda; Plo* tina Nord * i Sud *i respectiv $tiucani- Câmpul minier Plo* tina, ocup' împreun' peste 5 km2 ) * i a haldelor de steril. În arealul studiat depozitele de materiale sterile au în'l ,imi ce variaz' între 10 m * i 100 de metri, modificând radical morfologia local '. Astfel, dac ' la începutul exploat'rii proiectul minier prevedea ocuparea prin haldarea exterioar' a circa 1.197 ha de teren productiv (364 ha cu p'duri *i circa 831 ha teren agricol), în prezent s-au dep'*it 1.200 ha de teren ocupat cu halde.

Fig. 2 Efectele morfologice ale pr*bu(iri tavanului galeriilor Minei Lupoaia (aspect v*zut la C*tunele) 103

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

În cazul exploat'rilor subterane impactul morfologic nu este evident, modific 'rile producându-se în special în cadrul dinamicii subterane. Pe m'sura înaint'rii abatajului de lucru galeriile nefunc ,ionale sunt p'r'site. Ploile abundente, topirea brusc ' a z'pezii, supraînc 'rcarea terenului de deasupra galeriilor etc. sunt fenomene ce pot determina declan* area procesului de pr'bu*ire a tavanului galeriilor (Fig. 2). Acestui mecanism i se asociaz' numeroase procese geomorfologice de suprafa,' (cr'p'turi, deform'ri, alunec'ri de teren, surp'ri, scufund'ri sau c 'deri în trepte etc.). 2.3.3. Modific*rile induse atmosferei A. Modific*rile antropice ale calit*'ii aerului Atmosfera arealelor miniere suport' o schimbare artificial ' a compozi ,iei sale. Cei mai frecvent întâlni,i compu* i gazo*i poluan,i emi* i (prin activitatea extractiv ' sau cea industrial ' asociat') din arealul studiat sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, dioxidul de azot * i pulberile de praf (transportate prin intermediul curen,ilor de aer pe areale extinse, astfel, Halda de la Valea M'n'stirii a pr'fuit peste 15 ani localit',ile Steic, Valea M'n'stirii * i Zegujani, uneori chiar * i ora*ul Motru). Printre activit',ile miniere ce au ca rezultat mobilizarea pulberilor de praf (de la dimensiuni micronice pân' la cele milimetrice, alc 'tuite din minerale de steril sau de c 'rbune) se num' r': func ,ionarea benzilor transportoare * i a mijloacelor de transport, executarea opera,iilor de excavare (marile excavatoare cu rotor), depunerea sterilului sau a c 'rbunelui, ac ,iunea vântului asupra haldelor aflate în construc,ie etc. Particulele mobilizate astfel afecteaz' areale extinse din vecin'tatea perimetrului minier, fiind transportate cu u*urin,' de c'tre curen,ii de aer, mai ales in perioadele secetoase. În situa,ii climatice deosebite (perioadele secetoase sau cu vânturi puternice) se determin' transportul pe distan,e de pân' la 7 - 8 km a particulelor de praf, producând disconfort popula,iei din zonele limitrofe. Termocentralele situate în vecin'tatea arealului studiat (Rogojelu, Turceni, Halânga * i I* alni ,a) eman' cantit',i mari de noxe (sulf, prezent sub form' de dioxid de sulf, este considerat principala substan,' d'un'toare din aer) * i vapori înc 'rca ,i cu elemente poluante (rezulta,i din apele calde provenite de la cazanele de producere a aburului). Termocentralele mici, pe c 'rbune, de la Ro* iu,a * i Motru genereaz' efecte negative 104

locale prin noxele emise în urma arderii lignitului. Re, eaua de monitorizare a calit',ii aerului din jude,ul Gorj efectueaz' determin'ri pentru urm'torii poluan,i: dioxid de sulf (S02 ), dioxid de azot (N02), amoniac (NH3 ), pulberi în suspensie * i pulberi sedimentabile. Conform estim'rilor efectuate de Agen,ia de Mediu Gorj, concentra,iile medii anuale de SO2 din arealul Podi * ului Piemontan al Motrului se situeaz' sub limita maxim' admis ' (0,060 mg/m3 ), având tendin,e de u* oar' de evolu,ie ascendent'. În ceea ce prive* te evolu ,ia concentra ,iei în particule solide, în perioada postcomunist' se eviden,iaz' un maximum în anul 1998. A urmat o men,inere la aproximativ acela* i nivel pân' în anul 2001, dup' care ponderea prafului în atmosfer' se reduce la aproape jum'tate din valoarea maxim' (efectul m'surilor de combatere a polu'rii cu praf). În arealul Carierei Ro*iu,a emisiile de particule în suspensie relev ' valori de 108 tone/an pentru excavarea c'rbunelui * i sterilului, 122 tone/ an pentru transportul pe band' *i 10 tone/an pentru procesul de haldare a c'rbune * i sterilului, valori ce dep'*esc de mai multe ori limita maxim' admis ' la locul de munc' (conform informa,iilor furnizate de Agen,ia de Mediu Gorj). Concentra,iile în noxe (emise de func ,ionarea utilajelor miniere si de arderea c 'rbunilor) au media valorilor relativ mic ' pe întregul areal, dep'* irea f 'cându-se sim, it' doar în cadrul incintelor miniere. De asemenea, a sc'zut concentra,ia acidifian,ilor de tipul oxizilor de sulf * i azot în regim pluvial în perioada 2000 – 2003 (monitorizare Agen,ia Teritorial ' de Mediu). B. Modific*rile topoclimatice La nivel interna,ional exist' modele matematice de analiz' a modific 'rilor climatice numite “Modele de circula,ie general '” (GEM). Acestea au fost create cu scopul identific 'rii sensibilit ',ii * i transform'rilor sistemului climatic. Cu toate acestea este dificil de realizat o estimare exact' a modific 'rilor climatice induse de activitatea uman' de exploatare a c 'rbunelui. Pentru a eviden,ia modific 'rile elementelor climatice s-au calculat valorile indicelui pluviotermic anual *i a indicelui de ariditate de Martonne în anii ani de referin,' 1993, 1998 * i 2000. Pe baza analizei acestora se remarc' o sc 'dere a cantit',ii de precipita,ii *i o cre*tere temperaturilor, comparativ cu media multianual ' (pe perioada 1950-1990). Având în vedere faptul c ' regimul climatic al unei zone are o evolu,ie ciclic ' este foarte greu de apreciat m'sura în 105

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

care modific 'rile sistemului geomorfologic local sunt responsabile pentru schimb' rile înregistrate de elementele meteorologice. Distrugerea echilibrului natural prin restrângerea suprafe,elor acoperite cu vegeta,ie duce la producerea unor fenomene climatice extreme precum cre* terea perioadelor secetoase, sc 'derea cantit',ii de precipita,ii înso,it' de o cre* tere a toren,ialit',ii etc. Eliminarea particulelor solide al 'turi de artificializarea suprafe,elor arealelor miniere (str'zi, cl 'diri, suprafe,e betonate, cariere, halde, incinte miniere etc.) modific ' în timp aspectele climatului local prin apari,ia insulelor de c'ldur', a fenomenelor de briz' urban', prin canalizarea curen,ilor de aer * i crearea “clopotelor” de poluare. Morfologia antropic' minier' determin' modificarea evident' a unor elemente meteorologice (cre*terea albedoul ca urmare a cromaticii diferite, bararea curen,ilor de aer prin obstacolele create antropic, generarea unor microcuren,i de hald' sau de carier', apari ,ia pseudode* ertific 'rii din cauza lipsei acviferelor, cre* terea duratei de str'lucire a soarelui cu 70 - 90 ore, reducerea cantit',ii de ap' meteoric' cu 160 - 170 mm etc.). demonstrând c ' suprafa ,a activ ' constituie principalul factor genetic. Toate aceste modific'ri ale elementelor meteorologice din cadrul arealului Bazinului Minier Motru duc la ipoteza cre'rii unor topoclimatele elementare antropice (suprapuse celor naturale). Acestea au o serie de particularit',i ce subliniaz' influen,a tipului de activitate antropic ' ce lea generat. Principalele topoclimate antropice din cadrul regiunii minere Motru sunt topoclimatul de carier' (se caracterizeaz' prin r'ciri radiative iarna * i mici inversiuni termice locale repercutate asupra condi ,iilor de exploatare) * i topoclimatul de hald' (urmare a culorii închise a materialelor haldate *i a lipsei vegeta,iei este favorizat' insola,ia, temperaturile sunt mai ridicate, vara f 'cându-* i apari ,ia fenomenele de aridizare). Schimb' rile topoclimatice au repercusiuni directe asupra proceselor geomorfologice din cadrul haldelor * i a carierelor, astfel, are loc accelerarea eroziunii eoliene, cre* terea suprafe,elor supuse denuda,iei pluviale, cre* terea frecven,ei surp'rilor, m'rirea ratei producerii alunec'rilor de teren, cre*terea în intensitate *i frecven,' a curgerilor noroioase etc. 2.2.4. Modific*rile antropice induse componentei hidrice Hidrosfera suport' modific 'ri calitative * i cantitative însemnate, concretizate printr-un grad înalt de artificializare (modificarea compozi,iei chimice:con,inutul ridicat de suspensii de tipul sulfa,ilor, bicarbona,ilor, 106

amoniacului, azoti,ilor, dioxidului de carbon etc. * i prin schimbarea structurii suportului prin care se desf '*oar'). A. modific*rile antropice induse apelor de suprafa'* Umanizarea intens ' a arealului studiat * i punerea în exploatare a resurselor de lignit * i-a pus amprenta decisiv asupra fizionomiei re,elei hidrografice (direct sau indirect, organizat sau haotic etc.). Impactul direct indus de exploatarea c 'rbunilor se concretizeaz' prin: dezorganiz'ri ale re,elei apelor de suprafa,' (schimb'ri ale configura,iei albiei, distrugeri totale ale bazinelor hidrografice etc.), reordon'ri ale cursurilor sau sectoarelor acestora (amenajarea luncii *i albiei Motrului între Dealul Viilor * i Valea M'n'stirii, Fig. 3), amenaj 'ri ale bazinelor hidrografice sau ale unor sectoare de râu (îndiguiri, canaliz'ri subterane sau supraterane, baraje de regularizare determinat' etc. dictate de prezen,a minelor, carierelor * i depozitelor de hald' etc.), modific 'ri ale debitelor de tranzi,ie (solide * i lichide), deprecierea calit',ii apei (polu'ri) etc.

Fig. 3. Albia artificializat* a râului Motru în sectorul C*tunele Valea M *n*stirii 107

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Exploatarea c 'rbunelui a necesitat o serie de amenaj 'ri hidrotehnice speciale ca urmare a necesit',ii de protejare a lucr'rilor miniere. Astfel, au fost regularizate toate cursurile de ap' situate în vecin'tatea incintelor miniere din Bazinul Motru. Conform studiilor hidrologice, frecven,a inunda,iilor în bazinul râului Motru este de circa 15 - 20 de ani. R'spunsul tehnic la aceast' constatare este concretizat prin ac ,iunea de regularizare a cursului între localit',ile Glogova * i Valea Mân'stirii * i prin procedeul de redimensionare a digului din dreptul ora* ului Motru. Aceste m'suri au favorizat depunerea sterilului în sectorul de lunc' a râului Motru. La inunda,iile din anul 1998 s-a dovedit c' amenaj 'rile sunt insuficient de bine concepute * i executate. Digul din apropierea ora* ului Motru a fost dep'* it în în'l ,ime de apele viiturii, una din cauze fiind amplasarea Haldei de la Valea Mân'stirii în sectorul de lunc'. Acest fapt relev ' susceptibilitatea mare la inunda,ii a acestui areal *i protec ,ia redus ' pe care o confer' actualele amenaj 'ri. B. Modific*rile induse apelor subterane Activit ',ile miniere afecteaz' din punct de vedere calitativ * i cantitativ apele subterane. Acviferele de suprafa,' sunt puternic afectate prin distrugerea par,ial ' sau total' a stratelor depozit (diminuarea local ' * i regional ' a resurselor de ap' subteran', modificarea gradien,ilor hidraulici, modificarea bilan,ului hidric global etc.), dispari,ia emergen,elor naturale (arealele colinare), colmatarea acviferelor freatice ca urmare a aportului mare de material organic (generat de pulberile de c 'rbune sau steril din re,eaua hidrografic '), afectarea profund' a calit',ii apelor, drenajul for,at (responsabil de cele mai profunde modific'ri hidrodinamice * i hidrochimice) etc. Impactul cantitativ asupra apelor subterane se materializeaz' prin modificarea local ' a nivelelor piezometrice (sc 'derea nivelului apelor subterane) asociat' cu diminuarea sau dispari ,ia apelor subterane (fântâni * i izvoare) sau dimpotriv ', prin cre* terea nivelului apelor subterane, asociat' cu supraalimentarea acestora * i uneori asociat' cu poluarea acviferelor (modificarea regimului hidric natural, modificarea rela,iilor hidrice între orizonturile acvifere, modificarea rela,iilor intre apele subterane * i cele de suprafa,' etc.). În arealul exploat'rilor miniere din Oltenia a avut loc coborârea nivelului piezometric al apelor subterane cu peste 100 m, determinând astfel tas'ri de roci *i fenomene de scufundare, fapt ce poate afecta stabilitatea taluzelor, versan,ilor sau 108

a construc ,iilor situate în aria de influen,' a acestora. Impactul calitativ se manifest' prin: cre* terea vulnerabilit ',ii la poluare a acviferelor, schimbarea chimismului apelor subterane (aport de produse poluante din apele de suprafa,' sau prin infiltra,ie), modificarea dinamicii subterane etc. În perimetrele de exploatare a lignitului din Oltenia, sistemul principal afectat de stresul produs prin drenajul apelor subterane este sistemul acvifer din culcu* ul stratului V de c 'rbune. Analiza situa,iei concrete din teren relev ' urm'toarele aspecte negative: - distrugerea par,ial ' sau total ' a acviferelor. Este determinat' de distrugerea fizic' a rocilor magazin (prin lucr'rile de drenare-desecare, excavare, pr'bu*ire), transferul hidric în alte acvifere, drenajul creat în zonele excavate etc. - diminuarea local ' * i regional ' a resurselor de ap' subteran'. Este determinat' de coborârea local ' sau regional ' a nivelurilor suprafe,elor piezomerice, modificarea gradien,ilor hidraulici, diminuarea sau distrugerea rezervelor (elastice *i/sau temporale medii) * i atacarea rezervei permanente, modificarea în sens negativ a bilan,ului hidric global, excluderea unei anumite p'r,i din resursa de ap' subteran' ca urmare a deterior'rii calitative, deteriorarea resursei de ap' prin supraexploatare etc. - epuizarea resurselor de ap' subteran'. Se realizeaz' prin: distrugerea complet ' a rezervei permanente, drenarea complet' a resursei de ap' subteran' sau supraexploatarea acesteia pân' la epuizare. - blocajul acviferelor freatice. Se produce ca urmare a bloc 'rii porilor (în special în cazul acviferelor freatice), ca urmare a r'spândirii prafului de c 'rbune. - distrugerea pu,urilor domestice prin scoaterea din func ,iune a pu,urilor domestice în urma epuiz'rii resursei de ap' subteran'. - cre* terea vulnerabilit',ii la poluare a tuturor acviferelor (în special a celor freatice). - modificarea descendent' a compozi ,iei chimice. Se realizeaz' prin contaminarea apelor cu substan,e petroliere sau alte substan,e ce provin din dejec ,ii fecaloid-menajere, îngr'*'minte agricole, diferi ,i poluan,i atmosferici etc. - modificarea ascendent' a compozi ,iei apelor prin atragerea în acviferele de suprafa,', în mod difuz sau punctual (punerea în 109

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

comunicare a mai multor acvifere pe verticala forajelor de explorare sau de drenaj) a apelor din acviferele de adâncime, cu o mineraliza,ie mai mare. - întreruperea continuit',ii acviferelor prin excavare sau haldare - modificarea piezometriei ini ,iale a acviferelor, prin coborârea nivelului piezometric, cu efect în diminuarea sau dispari ,ia unor resurse de ap' subteran', sau prin ridicarea nivelului apelor subterane asociat' cu supraalimentarea unor acvifere. În plan socio-economic, impactul activit',ii miniere asupra apelor subterane se refer' în principal la: perturbarea raportului cerin,e – resurse poten,iale de ap' (atât din punct de vedere cantitativ cât * i calitativ), sc 'derea productivit',ii terenurilor cultivate (prin sc 'derea umidit',ii solului ca urmare a reducerii nivelului apelor freatice, sau din contr', prin înml'* tiniri) etc. 2.2.5. Schimb*rile induse componentei vegetale Activit ',ile antropice miniere de tipul defri *'rilor, decopert 'rilor, ocup'ri cu tehnostructuri, acoperirii cu pulberi, polu'rilor etc. determin' modific 'ri radicale ale compozi ,iei * i structurii vegeta,iei. Defri * area suprafe,elor forestiere din arealul Bazinului Minier Motru a început înc ' din Neolitic, îns ' a afectat suprafe,e mici, accentuarea ritmului (intensitatea modific 'rilor) desp'duririi producându-se în special ca urmare a înmul ,irii popula,iei * i a cre* terii necesit',ilor acesteia. Astfel, în secolul XVIII extinderea vetrelor a*ez'rilor * i a terenurilor agricole adiacente a produs o fragmentare a p'durii în suprafe,e din ce în ce mai mici, pentru ca la sfâr*itul secolului al XIX-lea s ' aib' loc desp'duriri masive (urmare a p'trunderii pe pia,a intern' a capitalului str'in). Reforma agrar' de la începutul secolului XX (dup' primul r'zboi mondial) a continuat aceast' direc ,ie. Cele mai profunde modific'ri ale înveli *ului vegetal s-au produs începând cu deceniul VII al secolului al -XX- lea, ca urmare a deschiderii câmpurilor miniere. O etap' important' privind defri *'rile a avut loc odat' cu colectivizarea agriculturii (1950-1970), p'durile fiind în mare parte înlocuite cu livezi de pomi fructiferi, culturi de vi,' de vie sau au devenit terenuri agricole. Astfel, în prezent au r'mas p'duri de garni ,' * i cer doar în perimetrele ocrotite ale ocoalelor silvice. Lucr'rile de decopertare * i haldare din Bazinul Minier Motru au determinat îndep'rtarea p'durii de pe o suprafa,' de peste 3.500 ha. De asemenea un alt impact negativ este determinat de instalarea vegeta,iei 110

spontane pe haldele de steril sau pe suprafe,ele dezgolite prin activit',ile miniere de exploatare a c 'rbunilor. Vegeta,ia spontan' specific ' protisolulului tipic antropic se formeaz' pe haldele exterioare * i interioare, înainte sau dup' încheierea procesului de depunere * i amenajare inginereasc'. Astfel, vegeta,ia lemnoas' dispare fiind înlocuit' cu specii ierboase inferioare. În Bazinul Minier Motru, printre plantele ruderale ap'rute în mod spontan înaintea cultiv 'rii haldelor de steril se num'r': troscotul (Poligonum aviculare), pelinari ,a (Artemisia vulgaris ), pelinul alb (Artemisia austriaca), p'rul porcului (Equisetum telmateja), potbalul (Tusilago farfara), osul iepurelui (Ononis spinosa), brusturele (Lappa tomenosa), cium'faia (Datura stramonium), scaietele (Carduus nutans ) etc. Ca urmare a dispari ,iei ecosistemelor forestiere s-au modificat radical * i condi ,iile ecologice ale regiunii, vegeta,ia paji * tilor a suferit modific 'ri profunde. În ultimii 50 de ani, utilizarea excesiv ' în sistem de monocultur', lucr'rile agroamelioralive *i predominan,a anilor seceto*i dup' 1980 determinând dispari ,ia unor specii *i imprimarea unui caracter xerofil * i xeromezofil speciilor actuale.Vegeta,ia acvatic ' * i palustr' a fost afectat' de lucr'rile de îndiguire * i desecare, îndeosebi în lunca Motrului. 2.2.6. Degradarea înveli(ului de sol Solul, resurs ' limitat' * i practic neînlocuibil ', trebuie protejat împotriva tuturor formelor de distrugere, ocupare *i poluare. Masa de sol este afectat' de procesele de defri * are, decapare, ocupare (suprafe,e industriale, edilitare, suport pentru morfologii miniere, suprafe,e agricole, amenaj ' ri hidrotehnice, inund'ri cauzate de construc ,ia barajelor hidroenergetice etc.), poluare, degradare prin intensificarea proceselor geomorfologice (sp'lare în suprafa,', solifluxiuni, alunec 'ri superficiale, eroziune superficial') etc. Toate aceste efecte ale activit',ilor miniere se materializeaz' prin modificarea texturii, distrugerea structurii *i a fertilit',ii ini ,iale. Mobilizarea stratului de sol a afectat poten,ialul agricol productiv al zonei (modificarea compozi , iei solu,iei solului prin acidifierea sau alcalizarea acesteia, ocuparea unor suprafe,e însemnate de teren productiv cu materiale sterile, poluarea cu diferite produse chimice nocive, degradarea prin declan*area unor procese erozionale etc.). Arealele ocupate cu reziduurile solide miniere (tabel 2) sunt sustrase definitiv sau pe o perioad' lung' de timp folosirii curente (circuitul agricol sau silvic). Oltenia de Nord (Bazinele miniere: Rovinari, 111

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Motru * i Jil ,) prezint' o situa,ie aparte: în jude,ul Gorj suprafa,a degradat' prin exploat'rile la zi va dep'* i 35.000 ha, reprezentând 18% din suprafa,a arabil' a jude,ului (Fodor, B 'ican, 2001). Pe haldele de steril se formeaz' o nou' categorie de sol (caracteristic ' regiunii miniere) numit' entiantrosol (cu însu* iri variate în func ,ie de tipul litologic depus, de raportul intre tipurile litologice, de lucr'rile antropice efectuate etc.). Acestea nu au structura proprie, elementele de sol fiind amestecate în masa material ' haldat'. Formarea profilului lor se realizeaz' în timp, prin contribu,ia plantelor pionier, fertilizare organic ', procesele agrotehnice, procesele climatice etc. Marea diversitate a protisolurilor este indus ' de condi ,iile morfologice * i fizico-chimice, diversitatea litologic ' a materialului haldat, haldarea neselectiv ' a materialelor geologice etc. Toate aceste aspecte determin' slaba productivitate a solurilor antropice, acestea încadrându-se în clasele de 112

Tabel 2. Suprafa'a ocupat* cu halde exterioare în Bazinul Minier Motru (Date E.M.C. Motru)
Denumirea haldei Valea M ' n ' stirii Lupoi,a Steic Valea Cerveniei Valea $ tiucani Suprafa 'a ocupat* (ha) 470 2330 30 54 Tipul materialului haldat Argil' Nisip Argil' Nisip Argil' Nisip Argil' Nisip Argil' (60%) Argil' nisipoas ' (30%) Nisip (10%) Argil' (60%) Argil' nisipoas ' (30%) Nisip (10%) Argil' (60%) Argil' nisipoas ' (30%) Nisip (10%) Argil' Nisip Argil' Nisip Steril Cenu*' Argil' Nisip Argil' Nisip C ' rbune alterat

calitate a-V-a sau a-VI-a (cele total neproductive). Pentru introducerea lor în circuitul productiv-agricol sunt necesare interven,ii antropice ameliorative pe perioade îndelungate de timp. În cadrul haldelor apar,in'toare bazinului Minier Motru argila coloidal ' are valori cuprinse între 6,1-6,5% predominând îns ' materialele cu un con,inut în argil ' coloidal ' cuprins între 15-30% (Date EMC Motru).Din punct de vedere textural O.S.P.A Gorj a grupat entiantrosolurile din bazinul minier al Gorjului în patru grupe: - entiantrosoluri cu textur' medie reprezint' 60%; - entiantrosoluri cu textur' predominant grosier', reprezentând 25% - entiantrosoluri cu textur' predominant fin', reprezentând 10% - entiantrosoluri cu textur' eterogen' pe sec,iunea de control Cultivarea inadecvat' a haldelor de steril determin' o continuare a procesului de degradarea. 2.2.7. Impactul Estetic Desfigurarea peisajului local este determinat' de neglijarea raporturilor * i armoniilor instituite în mod natural. Impactul estetic (vizual) din arealele cu exploat'ri miniere se concretizeaz' prin „crearea” unor peisaje dezolante, a c 'ror reintegrare în contextul estetic regional se poate face printr-un design industrial care s ' satisfac ' nevoile societ',ii contemporane. Greu de suportat pentru societate, impactul estetic este direct propor,ional cu m'rimea arealului ocupat * i invers propor,ional cu extinderea vegeta,iei. M'rimea lucr'rilor miniere face ca excava,iile * i acumul 'rile de steril sa fie vizibile la zeci de km (Cariera Ro* iu,a * i Microcariera Plo* tina urm'resc un sector din drumul na,ional Motru Târgu. Jiu, în cazul Carierei Lupoaia efectul este atenuat ca urmare a „absorb,iei” efectuate de unele v 'iugi, atât a excava,iilor cât * i a unei p'r,i a haldelor de steril). Un alt efect negativ perceput in arealul Bazinului Minier Motru este cel coloristic, astfel sunt înlocuite nuan,ele naturale cu care este obisnuit' perceptia vizual ' uman' (nuan,e de verde, galben, maron etc) de coloritul litologiei excavate (gri, ocru, portocaliu * i ro* u). 3. CONCLUZII Inversiunile morfologice antropice * i accelerarea dinamicii proceselor geomorfologice contemporane din Bazinul Minier Motru au ca factor generator ac , iunea agentului uman. Crearea unor topoclimate 113

218

Valea Rogoaze

175

Valea Bujor' scu Mic Leurda (EMS Motru) Boca (EMS Motru) Hor'* ti (EMS Motru) Ro* iu, a (EMS Motru) Prigoroiu (EMS Motru)

128

0,5o 0,36 2,60

0,20

0,25

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII Dynamica Quaternaria Nr.18, (1995). 6. Cioac' , A., Dinu, Mihaela., 2000, The impact of exploiting natural subsoil, resources on the subcarpathian relief (Romanaia), Geografia Fisica e Dinamica Quarternaria , Vol.23, Torino. 7. Fodor, D., 1995, 1996, Exploatarea z'c' mintelor de minerale *i roci utile prin lucr'ri la zi, vol. I *i II, Editura Tehnic ' , Bucure *ti. 8. Fodor, D. Baican, G. 2001, Impactul industriei miniere asupra mediului, Editura Infomin Deva. 9. Goudie, A., Viles, H., 1997, The Earth Transformed: An Introduction to Human Impacts on the Environment, Oxford, UK: Blackwell. 10. Irimu*. I. A., Surdeanu, V., 2003, Factorii antropici de risc asupra cuverturii edafice *i dinamicii geomorfologice din bazinul inferior al Arie *ului, Studia Universitatis Babe *-Bolyai, Cluj-Napoca, Nr.2/2003. 11. Irimu *. I. A., 2006, Hazarde *i riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei, Ed. Casa C' r,ii de $tiin,', Cluj-Napoca. 12. Panizza, M, 1996, Environmental geomorphology, Elservier, Amsterdam. 13. Scr' deanu, D., Palcu, M., Pene, C., Stoican, I., Toma. Georgeta., Malcu, E., Pacnejer, Mihaela., Andrei, Monica., Popa, Roxana., Popa, I., 2003, Impactul exploat' rii c 'rbunelui din Oltenia asupra orizonturilor acvifere regionale, Environment and Progress, Cluj-Napoca. 14. Surdeanu, V., 1998, Geografia terenurilor degradate, Editura Presa Universitar' Clujean '. 15. Tomescu, Viorica., 2004, Podi *ul piemontan al Motrului. Studiu de geografie regional' , Editura Universitar' Craiova, Craiova. 16. ***, 1983, Geografia României, Vol. I, Editura Academiei, Bucure *ti. 17. ***, 1998 - 2005, Raport privind starea mediului în jude,ul Gorj, Agen ,ia de protec ,ie a mediului Gorj. 18. ***, 2000, Monitoringul st' rii de calitate a solurilor în România, I.C.P.A., Editura G.N.P.

antropice (caracterizate printr-o u* oar' înc 'lzire * i aridizare: durata de str'lucire a Soarelui a crescut cu 70 - 90 ore, precipita,iile s-au redus cu 160 - 170 mm), artificializarea re,elei hidrografice (modific ' ri ale configura,iei albiei, schimb'ri ale debitelor de tranzi ,ie, canalizarea Motrului * i pârâurilor afluente, distrugerile totale ale unor bazine hidrografice, devieri ale cursurilor de ap', amenaj'ri ale fundului albiei prin betonare etc.), distrugerea mecanic ' a acviferelor (induce modific 'ri esen,iale locale dar * i regionale în ceea ce prive* te dinamica hidrogeologic'), interven,ia brutal ' asupra inveli ,ului edafic *i vegetal etc. au determinat formarea unui peisaj profund artificializat cu accente de peisaj dezolant (peisaj antropic minier). Modific 'rile suferite de componentele naturale ale mediului se r'sfrâng în final asupra componentelor socio-culturale (a*ez'ri, popula,ie, dot'ri edilitare) manifestându-se de cele mai multe ori ca factori restrictivi ca urmare a ruperii st'rii de echilibru dintre componente. Aceast' stare de fapt are ca efect apari ,ia fenomenelor de risc. Probleme privind starea de s 'n'tate a popula,iei ca urmare a cre* terii concentra,iei de pulberi în suspensie sau sedimentabile din arealul exploat'rilor miniere în carier'. Cele mai frecvente afec,iuni ale popula,iei: afec,iunile u* oare ale aparatului respirator (rinite, laringite, bron* ite), boli mai grave precum pneumopatiile, afec ,iunile reumatismale generate de munc ', afec ,iuni renale generate de consumul de ap' de calitate necorespunz'toare. BIBLIOGRAFIE
1. Anghel, T., Balazsi, Krisztina., 2005, Modelling Processes On Spoil Heaps, Revista de Geomorfologie, vol. 7, Editura Universit ',ii din Bucure *ti, Bucure *ti. p. 133-142. 2. Badea, L., Cioac ', A., B'lteanu, D., Niculescu, Gh., Sandu, Maria., Roat' , S., Constantin, M., 1994, Studiu de evaluare global ' a impactului ecologic produs de extrac ,ia lignitului în Bazinul Minier al Olteniei, Raport manuscris, Institutul de Geografie Bucure *ti, p. 180. 3. B' descu, C., B' descu, Cristina., (2004), Afinul cu tufa înalta - o solutie profitabila, pentru redarea în circuitul agricol a haldelor de steril, „Simpozionul - Energii Curate Petrol - C' rbune - Energie Electric'”, 20 -22 octombrie, 2004 (www.cpisc.ro/files/energii_curate/afinul.pdf), p. 6. 4. C' pitanu, V., Dumitru, M., Toti, M., R' ducu, Daniela., Popa, Daniela., Motelic ' , D., M., 1999, Impactul emisiilor termocentralelor asupra mediului ambiant. Recultivarea haldelor de cenu *', Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 389 pp. 5. Cioac ', A., Dinu, Mihaela., 1996, Geomorphological hazards. Lignite mining and the newly-built relief in the North af Oltenia, Geografia Fisica e

114

115

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

CONCEPTUL “SERIA DE SOLURI” PIVOTUL- CHEIE ÎN SISTEMUL TAXONOMIA SOLURILOR DIN SUA
1

Academia de

S. Cârstea 1 tiin 'e Agricole ( i Silvice, Bucure( ti.

“SOIL SERIES” CONCEPT, KEY-PIVOT IN THE USA SOIL TAXONOMY
SUMMARY More and more soil scientists are concerned of the necessity to have an international scientific soil classification system as in the case of other disciplines. At present, the most developed and important soil classification systems are the USA Soil Taxonomy and the World Reference Base sponsored by IUSS and FAO. The USA Soil Taxonomy is by far more developed as compared to the other systems. It went through a number of stages of development and modification, receiving lots of help from international scientists and became more and more useful as an international soil classification system. The theories on which the system is based are tested every time the taxonomy is applied. The definitions constitute the framework within which most of the detailed information about the soils of the United States is identified with soils at specific places. Also they provide the main medium through which detailed information about the soil and its behavior at one place is projected to similar soils at other places. A centralized system (Official Soil Series Descriptions) for keeping records of more than 20,000 soil series names and definitions ensures that names and definitions of soil series meet the rigorous standards needed $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 116-133 116

in a national soil program. The greatest significance of this system comes, among others, from defining class limits quantitatively that permits the computer assisted processing of the soil data for the automatic elaboration of the soil interpretations and recommendations for different purposes, soil series being the most homogenous classes in the system of taxonomy. As a result of the progress achieved, Soil Taxonomy may ensure international standards in methods, definitions, and quality control procedures. By its particular development progress, not achieved yet in any other country, the USA Soil Taxonomy really represents a model of a national pedological knowledge system, being also largely recognized as a significant contribution to the creation of a world scientific pedological treasure, so necessary for the sustainable human society development. By its role and functions, the soil series is a real key-pivot in the system. All these lead to the idea that this issue could be also considered at the world level. First of all, soil series, as a basic mapping unit, in a unitary definition, internationally accepted and adopted, could be considered the fundamental conceptual unit in an international soil taxonomic classification as those of length (as the meter), of mass (as the kilogram), of time (as the second), etc. Key words: soil series, soil classification, soil survey, USA Soil Taxonomy. INTRODUCERE Dat' fiind importan,a special ' a solului pentru sporirea produc ,iei agricole, în tot mai multe ,'ri, mai ales dup' al doilea r'zboi mondial, a fost stimulat' cercetarea în domeniul * tiin,ei solului, mai ales la sc 'ri mari. În mod deosebit, se impun aten,iei concep,iile care stau la baza * colii pedologice din SUA, concretizate în sistemul “Soil Taxonomy” (1) devenit, realmente, un instrument de prim ordin pentru identificarea, caracterizarea * i clasificarea solurilor, referin,a standard folosit' în scopul organiz'rii * i comunic 'rii cuno* tin,elor asupra solurilor. Caracteristicile speciale i unice ale sistemului na#ional de clasificare descris în Soil Taxonomy revin claselor din categoria taxonomic' cea mai detaliat' * i omogen' a acestui sistem - seria de soluri, baza comun' de care se poate lega orice clasificare special'. 117

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Semnifica,ia fundamental', cu totul deosebit' a seriei de soluri rezult' * i din faptul c ', în concep,ia, structura * i constituirea sistemului, seriile de soluri, unit',i cartografice suficient de omogene, permit s ' fie regrupate * i, mai ales, subdivizate pentru a asigura multe * i variate grup'ri interpretative speciale, teoretice * i aplicative, necesare pentru elaborarea * i interpretarea studiilor pedologice în scopul unei cât mai bune fundament'ri *tiin,ifice a m'surilor privind protec,ia, ameliorarea * i utilizarea durabil' a resurselor de sol, corespunz'tor cerin,elor dezvolt'rii socio-economice * i protec ,iei mediului înconjur'tor, a întregii vie,ii. Tocmai pentru acest motiv, în aceast' succint' prezentare, se insist', în mod deosebit, asupra categoriei taxonomice “seria de soluri”. APARI# IA I EVOLU# IA CONCEPTULUI “SERIA DE SOLURI” ÎN CONTEXTUL DEZVOLT $RII STUDIILOR PEDOLOGICE SI CRE $RII SISTEMULUI SOIL TAXONOMY ÎN SUA Pentru mai buna în,elegere a conceptului seria de soluri, este interesant s ' se cunoasc ' * i contextul socio-economic în care s-au ini ,iat, orientat * i dezvoltat studiile pedologice. De exemplu, de* i investiga,iile pedologice, ini ,iate cu aproape 150 de ani în urm' pentru stabilirea cauzelor secetelor care bântuiau sudul Rusiei, s-au efectuat pe mari latifundii administrative cuprinzând largi zone climatice, în condi,iile unei agriculturi extensive, cu o densitate extrem de mic ' a punctelor de observa,ii, au permis, totu*i, ca rezultatele ob,inute s ' duc' la apari ,ia unei * tiin,e noi – pedologia bazat', de fapt, pe concep,ia geografico-genetic ' care, în timp, prin trecerea la studiile pedologice la sc'ri mari * i foarte mari, necesare mai ales unei agriculturi intensive, precise, nu s-a dovedit pe deplin satisf 'c'toare. De altfel, deficien,ele respective ar fi putut fi remarcate chiar de la început dac' s-ar fi trecut, pe scar ' larg', la studii pedologice detaliate, cunoscând c ' , chiar Dokuceaev, în 1899, accentuând importan,a * i necesitatea studiilor pedologice cât mai detaliate, în strâns ' leg'tur' cu cerin,ele edafice ale culturilor agricole * i nu numai, scria “... în viitorul cât mai apropiat, vom putea distinge nu numai solurile de step% de cele de p%dure, ci i p%mânturile zise de ulm, de tei, de stejar, de fag etc., lucru pe care oamenii simpli îl tiu demult” (2). Cam în aceea* i vreme, în SUA, chiar cu multe decenii înaintea institu,ionaliz'rii studiilor pedologice, Ruffin (3), Hilgard (4) * i al,ii au încercat s' în,eleag' formarea *i evolu,ia solului. Mai mult, la cerin,ele 118

presante ale dezvolt'rii agriculturii, înc' din momentul institu,ionaliz'rii studiilor pedologice în cadrul ministerelor de agricultur', în 1893 (5), studiile pedologice au f 'cut obiectul unor observa,ii foarte detaliate, observa ,iile efectuându-se nemijlocit în micile gospod'rii ,'r 'ne* ti, realizate prin împropriet'rirea fiec'rei familii cu o “sec#iune” (un sfert de mil' p'trat'), respectiv 65 ha, obiectivele majore (care se men,in * i în prezent) fiind: • asigurarea informa#iile necesare pentru managementul inteligent i economic al solurilor în scopuri agricole, ca i pentru tratamentul diferitelor soluri identificate în scopul ob#inerii de recolte satisf%c%toare pentru agricultori * i • evaluarea resurselor de sol ale statului respectiv, adic% stabilirea valorii agricole i adapt%rilor diferitelor soluri la diferite scopuri utilitariste, în principal agricole. Astfel, practic, pedologii erau obliga,i s' examineze solul în fiecare asemenea mic ' ferm', în cel pu,in câteva puncte reprezentative. În acest scop, Milton Whitney a elaborat * i publicat în 1909 (6) primul sistem american de cartare * i clasificarea a solurilor. De altfel, ca prime studii pedologice, se citeaz' cele efectuate special pentru o singur' cultur' – tutunul (7). Desigur, concep,ia de abordare a problematicii privind studiile pedologice în SUA a fost determinat', în mare m'sur', de sistemul socio-economic respectiv, bazat pe proprietatea privat' asupra terenului agricol. $i aceasta nu a întârziat s ' se reflecte semnificativ în evolu,ia conceptual ' a orient'rii * i dezvolt'rii studiilor pedologice, a clasific 'rii solurilor, a îns '* i * tiin,ei solului. Istoria dezvolt'rii studiilor pedologice din SUA cuprinde mai multe perioade (8), cea de început având loc cam pân' în 1922. În 1902 (9), solurile delimitate pe h'r,i erau numite tipuri de sol, iar, din 1903 (10), anumite tipuri de sol, recunoscute anterior, au fost grupate în serii de soluri. Seria de soluri (termen oficializat din 1903, folosit * i în prezent în SUA, pentru taxonii categoriei taxonomice la nivelul cel mai de jos) includea, ini,ial, solurile din cadrul unei provincii formate din materiale geologice similare (ca sedimente marine sau depozite glaciare), iar tipul de sol, subdiviziune a seriei dup' textura orizontului de la suprafa,' constituia, la vremea respectiv ', cea mai de jos categorie taxonomic ' * i unitate cartografic '. Noile serii de soluri, inclusiv nomenclatura lor, erau stabilite *i validate numai de c'tre Biroul de Soluri al SUA. În 1908, 119

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

la 15 ani dup' înfiin,area Biroului de Soluri al SUA, sistemul de clasificare a solurilor avea cinci clase, clasa IV reprezentând seria de soluri, iar clasa V – tipul de sol, de asemenea, în func ,ie de textura în stratul de sol arat. Subdiviziunea serie de soluri, ca *i subdiviziunea ei - tipul de sol - exist' * i în Marea Britanie (11). Perioada mijlocie este legat' de personalitatea lui Marbut, fondatorul pedologiei americane, care, cunoscând lucrarea lui Glinka (12) asupra tipurilor de sol * i grupelor de soluri ale lumii, a introdus conceptele lui Dokuceaev * i colaboratorilor acestuia (Glinka * i Sibir,ev) * i a dezvoltat idei noi în pa*i succesivi, publicând, în 1927, o schem' a clasific 'rii solurilor (13) * i culminând cu lucrarea sa de c'petenie (14) asupra solurilor din SUA, în care, în aceast' privin,', scria (15) “Studiul solului se execut% sub influen#a unui efort constant c%tre men#inerea libert%# ii complete fa#% de dominan#a oric%ror idei preconcepute privind compozi#ia fizic% sau chimic% a solului .... Pedologul se uit%, în primul rând, la solul însu i pentru istoria pe care o are de spus i caut% s% determine caracteristicile lui ca sol, exact în acela i mod cum sunt ob#inute caracteristicile unei plante sau unui animal – prin observarea simpl%, dar cu grij%, a plantei sau a animalului, neinfluen#at% de nicio idee în ce prive te rela#ia cu alte obiecte, for #e sau procese ...” . A accentuat puternic c ' o clasificare a solurilor trebuie s% se bazeze pe morfologie în loc de a se baza pe teoriile genezei solurilor , deoarece teoriile sunt atât efemere cât * i dinamice. Probabil, a supraaccentuat acest punct de vedere pentru a contracara pe cei care sus ,ineau c ' solurilor li se pot acorda anumite caracteristici f 'r' examinarea lor. În 1935, a propus sistemul de clasificare a solurilor cu * ase categorii taxonomice (ordin, subordin, grup% mare, familie, serie i tip de sol), devenit apoi, Sistemul din 1938, care marcheaz' începerea adev%ratei clasific%ri atotcuprinz %toare i cantitative, acordându-se mai mare importan,' solului ca un corp tridimensional. Concomitent cu cre* terea importan,ei prognozei recoltelor, s-au schimbat * i conceptele de abordare a studiilor pedologice, morfologia solului ajungând s' fie descris ' prin domenii de varia,ie ale propriet',ilor care variaz' de la un concept central * i nu de la un singur profil “tipic” de sol. Progresul privind transformarea conceptului morfologiei profilului de sol într-un instrument predictiv, relevant, a fost rapid datorit' informa,iilor furnizate de cele circa 5.500 de serii recunoscute * i înregistrate oficial, în 1951. Cu toate 120

acestea, s-au eviden,iat unele dificult', i * i probleme în clasificarea solurilor (8). Modificarea Sistemului din 1938, în 1949, a corectat unele deficien,e, dar, a eviden,iat * i cerin,a de reconsiderare a conceptelor * i principiilor, la care au contribuit Baldwin, Kellogg * i Thorp (16) prin clasificarea lor privind toate solurile din SUA. A treia etap', perioada modern% a clasific 'rii solurilor în SUA, include revizuirile clasific 'rii publicate în “1938 USDA Yearbook” de Thorp * i Smith (17) * i de Riecken * i Smith (18). Anul 1951 marcheaz', ca * i în multe alte ,'ri, începutul acestei perioade, când, datorit' lui Kellogg, s-a lansat o ac ,iune concertat' pentru elaborarea unui nou sistem de clasificare a solurilor în SUA (19). Sub conducerea lui Guy Smith, s-a ini ,iat elaborarea, într-o succesiune de aproxima,ii, a unui sistem complet nou în cooperare interna,ional'. Ultima aproxima,ie (The 7th Approximation) publicat' în 1960 (20), prezentat' *i la Congresul Societ',ii Interna,ionale de $tiin,' a Solului de la Bucure* ti (1964)1 , a fost introdus ' oficial la 1 ianuarie 1965, num'rul seriilor de soluri ajungând la circa 8.000. În 1975, s-a publicat Taxonomia Solurilor (Soil Taxonomy) (21), când num' rul de serii ajunsese la peste 10.500, urmat', în 1999, de a doua edi ,ie (1), num'rul de serii de soluri ajungând la peste 19.000, fa,' de circa 16.000 în 1993 (22). Aceast' edi ,ie, cuprinde, printre altele, dou' noi ordine, num'rul acestora ajungând la 12. Cea mai semnificativ ' latur' a contribu,iei acestui sistem vine din preocuparea, de prim ordin, de a asigura, cât mai mult posibil, definirea cantitativ ' a limitelor claselor, permi ,ând ca sistemul s ' fie asistat de calculator. SERIA DE SOLURI – CONCEP $IE ( I INSTITU$IONALIZARE Desigur, în timp, conceptul seriei a fost supus unui proces continuu de modificare, mai ales din 1903 (10), când aceast' categorie taxonomic' a fost introdus', prima dat', oficial, în clasificarea * i cartarea solurilor din SUA. Singura i cea mai mare schimbare, în privin#a
1

Printre pedologii din SUA, participan ,i la acest congres, a fost *i R. W. Simonson (decedat în 2008, la vârsta de 100 de ani), Directorul Corel 'rii Solurilor, unul din principalii autori ai sistemului Soil Taxonomy, care, ulterior, într-o comunicare personal' , a spus c' , numai dup' ce a v'zut caracterul “vermic” a *a de bine exprimat în unele cernoziomuri din România, *i-a înt 'rit *i mai puternic convingerea de a men,ine acest caracter, ca un criteriu specific de diferen,iere în sistemul Soil Taxonomy.

121

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

conceptului seriei de soluri, a început cam în 1920 i a fost, prima dat% deplin exprimat %, într-o defini#ie publicat% în 1937 de c%tre Kellogg (23). Aceast% schimbare a pus, în conceptul seriei, un accent deosebit pe morfologia solului. Modific 'rile dintre 1903 * i 1920, au sus ,inut, tot mai mult, ideea c ' solul este un înveli continuu la suprafa#a uscatului *i c ', mai degrab', corpurile tridimensionale de sol decât sec#iunile plane, verticale (profilele) sunt reprezentate pe h%r#i. De asemenea, modific%rile au rezultat, în parte, din în#elegerea, tot mai clar%, a genezei solului i din standardele i tehnicile îmbun%t%#ite pentru descrierea solurilor în teren (24). De* i conceptul seria de soluri, introdus oficial în clasificarea * i cartarea solurilor înc ' din 1903 (10) *i supus unui proces continuu de îmbun't',iri privind acurate,ea * i caracterul complex al defini ,iei, s-a dovedit un instrument de neînlocuit în activitatea pedologic', mai ales la sc'ri mari, totu*i, a continuat înc ' mul ,i ani s ' nu fie, pe deplin, în,eles * i adaptat în majoritatea celorlalte ,'ri. Explica,ii sunt * i, din nefericire, nu în totalitate din motive *tiin,ifice. Astfel, R. Arnold2 relateaz' cum la prezentarea celei de-a 7a Aproxima,ii la Congresul de la Madison (1960), pozi ,ia sovieticilor, condu* i de Gherasimov, a fost foarte sarcastic ', pozi ,ie care a continuat în timpul r'zboiului rece. Aceasta explic ', probabil, * i faptul c ', revenind de la acest congres, N. Cernescu a prezentat la Conferin,a Societ',ii Na,ionale Române pentru $tiin,a Solului (Timi * oara, 1960), succint, cele 10 ordine. Mai mult, un profesor de pedologie a declarat ritos c' mai repede *i-ar fi dat demisia decât s ' predea a*a ceva studen,ilor. Cu toate acestea, în 1967, dup' revenirea din stagiul de studii de 6 luni (1966), în cadrul stafului Diviziei de Studii Pedologice, Serviciul de Conservare a Solurilor, Ministerul Agriculturii, SUA, am putut traduce * i publica A 7a Aproxima#ie. Totu* i, fiind la îndemâna tuturor, aceasta nu a trezit un interes deosebit. Este drept, un tân'r profesor de pedologie * i-a exprimat satisfac,ia c ', mul ,umit' acestei lucr'ri, a putut s ' prezinte studen,ilor * i ceva din noile preocup'ri pedologice din SUA. Probabil, existen,a Cortinei de fier a fost un motiv serios justificat pentru pedologii români, ca * i ceilal ,i din statele din spatele ei, de a prelua doar ceva din concep,iile acestui nou sistem. În acela* i timp, “seria de soluri” era considerat' unitatea
2

Comunicare personal ' (e-mail din 11 martie 2005).

taxonomic ' de baz' * i în sistemul britanic de clasificare a solurilor, a* a cum, în 1949, Robinson preciza: “Solurile cu profile similare provenite din material similar, cu condi#ii similare de dezvoltare, sunt grupate, în mod convenabil, împreun%, într-o serie” , stabilirea seriei bazându-se pe examinarea profilului de sol atât în mediul lui natural cât * i în laborator (11). Pentru o mai bun' cunoa* tere a ceea ce înseamn' conceptul seria de soluri * i metodologia opera,ional ' , complex ' , legat' de managementul acesteia în cadrul sistemului Soil Taxonomy, se impun aten,iei unele preciz'ri, dup' cum urmeaz'. Conceptualizarea seriilor de soluri care se refer' la modul cum sunt stabilite *i revizuite seriile de soluri, mai ales c', în timp, conceptele categoriei taxonomice seria de soluri * i ale seriei individuale se pot schimba, pentru care se au în vedere urm'toarele: I. Criteriile la nivelul categoriilor superioare pentru diferen#ierea seriilor de soluri, sec#iunea de control a seriei fiind o parte a profilului de sol delimitat% în func#ie de o adâncime arbitrar% sau domeniu de adâncime în centimetri sau metri. Partea dintr-un sol care trebuie luat' în considerare la diferen,ierea seriei în cadrul unei familii cuprinde cele ce urmeaz' (1). A. Solurile minerale care au permafrost în primii 150 cm de la suprafa#a solului: de la suprafa,a solului la cel mai aproape de suprafa,a solului dintre urm'toarele: 1. un contact litic sau petroferic; sau 2. adâncime de 100 cm dac ' adâncimea pân' la permafrost este sub 75 cm; sau 3. 25 cm sub limita superioar' a permafrostului dac ' aceasta este la 75 cm ori mai mult sub suprafa,a solului; sau 4. 25 cm sub un contact “densic” ori “paralitic” ; sau 5. o adâncime de 150 cm ; sau B. Alte soluri minerale: de la suprafa,a solului la cel mai aproape de suprafa,a solului dintre urm'toarele: 1. un contact litic sau petroferic; sau 2. adâncime de 25 cm sub un contact «densic» ori «paralitic» sau 150 cm sub suprafa,a solului, oricare este mai aproape de suprafa, a solului, dac ' exist' un contact «densic» ori «paralitic» în cadrul adâncimii de 150 cm; sau 3. adâncime de 150 cm dac ' partea inferioar' a celui mai adânc 123

122

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

orizont diagnostic este la mai pu,in de 150 cm de la suprafa,a solului; sau 4. limita inferioar ' a celui mai adânc orizont diagnostic sau o adâncime de 200 cm, oricare este mai aproape de suprafa,', dac ' limita inferioar' a celui mai adânc orizont diagnostic este la 150 cm sau mai mult sub suprafa,a solului; sau C. Solurile organice (histosoluri i histeluri): de la suprafa,a solului la cel mai aproape de suprafa,a solului dintre urm'toarele: 1. un contact litic sau petroferic; sau 2. o adâncime de 25 cm sub un contact «densic» ori «paralitic»; sau 3. o adâncime de 100 cm dac' adâncimea la permafrost este sub 75 cm; sau 4. 5 cm sub limita superioar' a permafrostului dac ' aceast' limit' este între 75 * i 125 cm sub suprafa,a solului; sau 5. baza treimii inferioare. Caracteristicile solului care sunt în limitele sec ,iunii de control a seriei *i care nu sunt elemente de diferen,iere pentru familii sau celelalte categorii taxonomice superioare seriei, dar sunt relevante pentru utiliz'ri previzibile ale solurilor, pot fi considerate ca elemente de baz' pentru distingerea fazelor. II. Stabilirea de norme (clase) i limite de clas% pentru serii pentru reducerea posibilit',ilor de a recunoa* te mai multe serii decât sunt necesare. III. Asamblarea i studierea informa#iilor accesibile din studii, cu ordonarea informa,iilor accesibile pentru a revizui conceptele seriilor existente * i pentru a evalua conceptele posibile pentru noile serii. a) Când exist' serii în competi#ie, este posibil ' modificarea ambelor concepte. b) Când este propus ' o nou% serie, se conceptualizeaz ' un model propriu ei. c) Pentru conceptul seriei, se selecteaz' un pedon considerat tipic, ca specimen de referin,' spre a ilustra conceptul central pentru serie * i care, împreun' cu al ,i pedoni foarte similari, formeaz' modelul pentru clasa seriei. d) Stabilirea i denumirea domeniilor de varia#ie admisibile privind caracteristicile solului în cadrul pedonului tipic selectat, folosind informa,ii ordonate. e) Folosirea numai a parte din întregul set de propriet%#i obser124

vate în clasificarea oric'rui sol, de* i toate sunt considerate utile. f) Testarea conceptului seriei fa,' de limitele clasei pentru familia respectiv '. g) Adesea, seriile se separ % pe baza diferen#elor referitoare la o singur% caracteristic%. IV. Seriilor cu unele concepte nerevizuite sunt clasificate ca serii provizorii. V. Erorile normale de observa#ie s ' fie mai mici decât diferen,ierile relevante. VI. O suprafa#% estimat% la cel pu#in 800 ha a unui fel de sol din afara limitelor unei serii definite este criteriul de baz % preliminar pentru a propune o nou% serie. Statutul seriei de soluri este identificat ca “serie de încercare” , “serie stabilit%” sau “serie inactiv%” . Seriile inactive se includ în documenta,ia “Clasificarea solurilor” . Func'iile seriei de soluri, în cadrul sistemului Soil Taxonomy, au rol definitoriu atât pentru clasificarea taxonomic ', cât * i pentru clasificarea solurilor în categoriile de clasificare pragmatic ', aplicativ ', ierarhic inferioare ei. Principalele func ,ii, atât ale pedonului cât * i ale polipedonului, sunt de mare importan,' la legarea de clasele taxonomice, mai ales de seriile de soluri, a corpurilor de sol reprezentate pe h'r,ile de sol. Defini'iile seriei de soluri. Standardele riguroase pentru defini,iile solurilor asigur' ca denumirile * i descrierile pentru acelea* i feluri de soluri s ' fie consecvente de la un studiu pedologic la altul. Consecven,a este un obiectiv major al unui proces de corelare. Defini , ia revizuit' a seriei de soluri publicat' în Soil Survey Manual din 1937 a ap'rut ca urmare a recunoa* terii crescânde a importan,ei profilului de sol * i orizonturilor lui, în formularea: O serie de soluri este un grup de soluri care au orizonturi genetice similare în privin#a caracteristicilor de diferen#iere din profilul solului i sunt dezvoltate într-un anumit tip de material parental. Cu excep#ia texturii, mai ales a orizontului A, tr%s%turile morfologice ale profilului de sol, a a cum sunt exprimate prin caracteristicile fizice i grosimea orizonturilor solului, nu sunt permise s% varieze semnificativ în cadrul seriei ... (23). Defini ,ia seriei de soluri în a doua versiune a lucr'rii Soil Survey Manual (25) este fundamental similar' cu cea elaborat' cu 14 ani mai înainte, de* i cele dou' nu sunt identice. 125

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Diferen'ierea seriilor de soluri. De fapt, exist ' dou' feluri de distinc ,ii care se fac între seriile de soluri: Prima distinc#ie - diferen,ele între familii * i între clasele tuturor categoriilor superioare sunt, de asemenea, diferen,ele între seriile de soluri. A doua distinc#ie - distinc ,iile între dou' serii similare dintr-o familie sunt restric,ii în privin,a unuia sau mai multor domenii de varia,ie privind propriet',ile familiei, dar, nu în mod necesar, în toate domeniile de varia,ie privind propriet',ile familiei. Este de a*teptat ca diferen,ele specifice (de diferen,iere) pentru seriile din aceea* i familie s ' fac' fa,' anumitor test'ri. Denumirea seriilor de soluri sunt termenii cei mai comuni de referin,' folosi ,i pentru denumirea unit',ilor cartografice de sol. Ele indic' numai categoria taxonomic ' “serie” . Denumirile seriilor de soluri nu au nici o semnifica,ie pentru oamenii care nu dispun de nici o alt' surs' de informa,ii despre solul însu* i. De regul ', sunt denumiri ale unor locuri. Totu* i, denumirile seriilor de soluri au mai multe semnifica,ii care trebuie s ' fie re,inute. Prima este c ' este o clas ' taxonomic ', un concept al unui fel de sol definit îngust. A doua rezult ' din faptul c ' cineva poate examina un pedon, spunând “acesta este Miami” , ceea ce înseamn' c ' propriet ',ile pedonului sunt acelea care sunt atribuite seriei Miami * i c ' pedonul respectiv este un exemplu de pedon corespunz'tor seriei Miami. A treia semnifica#ie rezult' din faptul c ' denumirea de Miami poate folosi, de asemenea, ca parte a denumirii unei unit',i cartografice de sol, dac ' seria Miami este dominant' în acel areal, cum ar fi denumirea la nivel de faz' de sol “lut pr%fos de Miami, pant% 3-4%” , ca subdiviziune a tipului de sol “lut pr%fos de Miami” * i acesta, la rândul lui, ca subdiviziune a seriei de soluri “Miami” . Totu* i, este esen,ial s ' se re,in' c ' o serie de soluri, a* a cum este folosit' în sistemul Soil Taxonomy, este conceptual '. Semnifica,ia ei nu este identic ' cu semnifica,ia destinat' pentru h'r,ile de sol, pentru c' un areal cu denumirea de serie de soluri Miami are, în anumite limite, incluziuni de soluri apar,inând altor serii de soluri. Propunerea de noi serii de soluri. Dac ' se dovede* te c ' un sol este unic din punctul de vedere al caracteristicilor de diferen ,iere * i ocup' o suprafa,' semnificativ ' (peste 800 ha), el este stabilit ca o serie 126

nou%. Solicit'rile pentru o serie de soluri propus ' a fi recunoscut' cu titlu de încercare se fac de c 'tre pedolog. Solul respectiv este propus ca o serie nou%, dar noua serie r'mâne ca serie de încercare (tentativ%) pân' când propriet',ile solului respectiv pot fi descrise detaliat, extinderea geografic ' a lui stabilit' * i sunt rezolvate orice divergen,e cu serii stabilite (oficializate). Reactivarea denumirilor seriilor are în vedere revizuirea unor serii. Eliminarea seriei de soluri de încercare se face când aceasta dubleaz ' deja o serie recunoscut' sau are o suprafa,' insuficient' pentru a justifica recunoa*terea unei serii. Înregistrarea seriilor de soluri. Dosarul cu clasificarea solurilor ,ine la zi înregistrarea denumirii seriilor * i a defini ,iilor lor * i con,ine statutul curent al tuturor seriilor de soluri active din SUA, constituind * i dosarul cu proceduri pentru ,inerea la zi a înregistr'rilor referitoare la statut, clasificare * i transfer al responsabilit%#ii privind seria de soluri, ca * i pentru prelucrarea în calculator, dup' cum urmeaz'. 1. Schimb%ri în statutul seriei de soluri. 2. Schimb%ri în clasificarea seriilor de soluri, pentru care se au în vedere: a) Documente de sus#inere. b) Clasificarea provizorie care este foarte folositoare pentru: • seriile de soluri stabilite publicate în studii pedologice înainte de adoptarea sistemului Soil Taxonomy nefolosite sau insuficient cunoscute de la publicare lor; • seriile de soluri stabilite care ar putea fi clasificate numai prin efectuarea de schimb'ri în defini ,ia uneia sau mai multora din categoriile superioare ale sistemului de clasificare a solurilor; • o serie care este provizoriu clasificat' * i poate avea numai o clasificare alternativ ' sau seria respectiv ' poate fi desemnat' ca având o clasificare provizorie f 'r' indicarea unei clasific 'ri alternative; • o precizare explicând de ce clasificarea este provizorie fiind introdus' în sec,iunea “Remarci” din descrierea oficial ' a seriei. 3. Transferul responsabilit%#ii asupra seriilor de soluri i schimbarea localiz %rii tip, care este efectiv când se confirm' descrierea revizuit'. Variante de soluri (26) sunt solurile care ies clar din domeniile de 127

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

varia,ie ale seriilor definite * i care sunt prea extinse pentru a fi corelate ca incluziuni cartografice, dar f 'r' s' fie suficient de întinse (sub 800 ha). Taxadjuncte ale seriilor de soluri (26) sunt polipedoni cu propriet',i în afara limitelor domeniului de varia,ie ale vreunei serii recunoscute *i sunt în afara limitelor claselor categoriilor taxonomice superioare prin una sau mai multe caracteristici de diferen,iere ale seriei. Descrierile oficiale ale seriilor de soluri, o colec ,ie de peste 20.000 descrieri detaliate de serii de soluri, se refer' la formatul, con,inutul * i procedurile pentru preg'tirea, revizuirea, aprobarea * i distribuirea descrierilor oficiale ale seriilor de soluri. Fiecare serie de soluri, propus ' sau stabilit', trebuie s ' fie definit' cât mai deplin * i precis permit cuno* tin,ele existente. Pentru a asigura includerea seriilor * i pentru a permite compararea defini ,iilor lor, se folose* te un standard întocmit pentru înregistrarea diferitelor feluri specifice de informa ,ii. Când lucreaz' pe teren, pedologii trebuie s' aib' la ei toate descrierile oficiale ale seriilor de soluri care sunt aplicabile în arealele lor de studiu pedologic, ca * i cele care includ solurile din arealele adiacente sau similare. Oamenii de * tiin,' din alte discipline, inclusiv agronomi, horticultori, mecanizatori, ingineri tehnici, planificatori * i speciali * ti în extensie, de asemenea, folosesc aceste descrieri pentru a cunoa* te propriet',ile solurilor dintr-un anumit areal. Descrierile oficiale ale seriilor de soluri sunt stocate ca fi * iere de text ASCH neformatate *i ca fi* iere formatate HTML, Pentru ob,inerea datelor pedologice celor prin Web, se acceseaz': http://soils.usda. gov/ Soils/technical/classification/osd/index.html. CONCLUZII O apreciere de ansamblu, a diverselor sisteme de clasificare a solurilor din diferite ,'ri (Baza Mondial' de Referin,' pentru Resursele de Sol, FAO etc.) scoate în eviden,' o serie de nereu* ite cronice în dezvoltarea diverselor sisteme de clasificare a solurilor în compara,ie cu sistemul de clasificare a solurilor din SUA - Soil Taxonomy. Explica,ia ar fi c ' nereu* itele atâtor încerc 'ri de elaborare * i modernizare a sistemelor de clasificare a solurilor se datoreaz' îns '* i persisten,ei unora din conceptele de început, bazate, în majoritate, pe concepte geografico-genetice, concepte care s-au caracterizat, cum era * i de a*teptat, printr-un accentuat caracter empiric, eclectic, desigur, cu totul 128

firesc pentru orice început. Se pot aduce * i admite multe argumente în sprijinul justific 'rii unei astfel de situa,ie. Desigur, Pedologia înc% este o tiin#% relativ tân%r% a naturii. $ ansa fericit' de a introducere, cu peste un secol în urm', categoria “seria de soluri” ca principal ' categorie taxonomic ' * i caracterul strict aplicativ al studiilor pedologice la scar' mare, la nivelul exploata,iei agricole, au obligat pedologii americani s' îmbun't',easc ' permanent sistemul de clasificare a solurilor care, potrivit concep,iei lui Marbut, trebuie s% se bazeze, în primul rând, pe morfologia solurilor i nu pe teoriile genezei solurilor, deoarece acestea, prin natura lor, sunt atât efemere cât i dinamice, f 'r' a neglija, desigur, principiile * i rela,iile genetice. Astfel, pedologii americani au reu*it s ' cristalizeze cel mai modern sistem de clasificare a solurilor – Soil Taxonomy, deschis perfectibilit',ii, în cadrul c 'ruia, seria de soluri, pe bun' dreptate, prin locul ierarhic de ordin taxonomic, rolul *i func,iile fundamentale specifice pe care le joac', poate fi considerat* realmente pivotul - cheie al sistemului Soil Taxonomy. Cred c' a trecut perioada amintit' de R. W. Simonson (27) la al 8lea Congres Interna,ional de $ tiin,' a Solului de la Bucure*ti (1964), care explica, cu toat' în,elegerea cuvenit', c ' “Folosirea seriei în clasificarea solurilor din SUA nu este u or în#eleas% de colegii din alte #%ri, a c%ror informare depinde, în mare m%sur%, de exemple prezentate în rapoarte publicate i articole ocazionale din reviste. Aceste dificult%#i se datoreaz% unei combina#ii de factori care nu pot fi deplin elimina#i. Trei factori par responsabili pentru majoritatea dificult%#ilor. Unul din ace tia cuprinde diferen#ele în abordarea clasific%rii i cart %rii solurilor, fiecare abordare fiind puternic afectat% de experien#a individual%. Alt factor este evolu#ia continu% a conceptului “seria de soluri” în SUA, a a cum pedologii în i i continu %. Al treilea factor se leag% de aceast% evolu#ie, adic%, perioada de timp între aplicarea seriei de soluri în programele de studii pedologice la un moment dat i raportarea detaliat% a unei astfel de aplica#ii” . Este drept c ', * i acum, înc' sunt necesare eforturi serioase pentru dep'* irea unor asemenea dificult',i, deoarece, din varii motive, înc ' se manifest' oarecare re ,inere a* a cum, de altfel, relateaz' R. Arnold3
3

Comunicare personal ' (e-mail din 11 martie 2005).

129

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

(moderator pentru WRB-Regoleptoarenosols):”... presiunea de a elabora o aducere la zi a Bazei Mondiale de Referin#% pentru Resursele de Sol (WRB) este în contrast cu num%rul limitat de pedologi care sunt con tien#i c % seriile de soluri ar putea fi blocurile de construc#ie (categoria taxonomic% de baz %) pentru un sistem mondial mai comprehensiv pentru a asambla i cre te informa #iile în scopul sprijinirii lumii s% devin% durabil%. Din nefericire, eu nu cred c% se va schimba” . Mai mult, spune: ”... sistemul Soil Taxonomy nu a fost selectat pentru a fi sistemul de clasificare a solurilor lumii, astfel c% seria de soluri r%mâne în cadrul sistemului Soil Taxonomy i adep #ii Bazei Mondiale de Referin#% pentru Resursele de Sol vor avea s% decid% cândva în viitor dac% vor dori s% continue s% lucreze pentru a ajunge la acel nivel de detaliu. WRB nu are, în mod curent, suficiente informa#ii ca parte a schemei lui pentru a ne permite s% mergem direct la o aproximare a seriei de soluri într-un mod sistematic universal. Totu i, unul din grupurile de lucru pentru WRB, men#ionate mai înainte, discut% modul cum s% se foloseasc% WRB pentru legendele de cartare a solurilor. Aceasta are loc în unele studii pedologice din Italia”, sub conducerea lui Rosario di Napoli. Un asemenea sistem, unanim acceptat pe plan interna,ional, care ar include toate solurile cunoscute, ar permite s' se vad', în mod unitar, într-o perspectiv ' mai bun', solurile din orice ,ar'. Aceast' idee nu este doar o simpl' dolean,'. Se pot cita * i unele puncte de vedere autorizate în sus ,inerea acestei propuneri. Astfel, Hari Eswaran4 (*eful Compartimentului pentru Resursele Mondiale de Soluri, Serviciul de Conservare a Resurselor Naturale, Departamentul Agriculturii din SUA) scrie “... a avea un sistem (interna,ional unitar), trebuie s% fie scopul nostru. ... deocamdat% noi avem USDA Soil Taxonomy i World Reference Base care este sponsorizat de IUSS i FAO. Totu i, eu cred c% noi (pedologii americani) avem obliga#ia de a asigura c% avem standarde interna#ionale în privin#a metodelor, defini#iilor i procedeelor de control al calit%#ii în cadrul programului na#ional de studii pedologice. Aceasta poate fi mai u or de atins, dac% lucr%m c%tre acest scop” . Odat ' cu cre* terea compatibilit',ii datelor de inventariere a solurilor cu cerin,ele procesului de clasificare automat' a
4

solurilor, reproducerea procesului de clasificare a solurilor va deveni mai u*oar' * i mai efectiv ' (28). Or tocmai conceptul seria de soluri, prin num'rul crescând de parametri cantitativi, m' surabili, r' spunde, deocamdat', cel mai bine acestor cerin,e ce se impun, tot mai acut, ca o condi ,ie sine qua non pentru a se putea trece, efectiv * i eficient, la agricultura precis ', de înalt' performan,' economic ' * i ecologic '5 , asistat' cât mai deplin de calculator. Este de a*teptat ca multitudinea noilor serii de soluri ce se vor identifica * i recunoa* te interna,ional pe teritoriul tuturor ,'rilor, s ' constituie fondul mondial al solurilor, care, cred, nu va dep'*i cu mult 50.000-70.000 de serii de soluri. În acest fel, s-ar realiza, la nivel interna ,ional, o baz' de date asistat' de calculatoare de maxim' performan,', precum * i un sistem cadru unitar, mondial pentru clasificarea solurilor *i executarea studiilor pedologice la sc'ri mari. Apoi, într-o larg' cooperare interna,ional ' * i într-un termen relativ scurt, s' se instituie, organizeze *i realizeze, similar cu determinatorul florei terestre, un determinator mondial pentru soluri – instrument deosebit de util pentru pedologi, ca * i pentru to,i cei interesa,i în asemenea probleme. Toate acestea duc la ideea c ' seria de soluri, într-o defini ,ie unitar' , interna,ional acceptat ', ar putea fi considerat' ca unitatea categorial% taxonomic % conceptual% , fundamental% pentru clasificarea solurilor, mai ales, în cazul studiilor pedologice la sc %ri mari i mijlocii, similar cu unit',ile fundamentale de m'sur', unanim însu* ite * i practicate pentru lungime, mas ', timp etc. Desigur, este de gândit *i la alternativa de a se ajunge la realizarea unui sistem de clasificare a solurilor, unanim acceptat pe plan interna ,ional, prin fuziune cu Baza Mondiale de Referin,' pentru Resursele de Soluri, adoptând, totu* i, ca pivot-cheie în cadrul acestui sistem, conceptul “seria de soluri” din sistemul USA Soil Taxonomy. Din toate acestea reiese * i necesitatea elabor'ri * i lans 'rii unui apel ca Adunarea General' a Organiza,iei Na,iunilor Unite, cu ajutorul unor organiza,ii interna,ionale (Uniunea Interna,ional' a $tiin,elor Solului,
5

Comunicare personal' (e-mail din 14 ianuarie 2005).

Mangementul specific condi#iilor locale , folosind, în combina ,ie, GIS *i GPS, care permite agricultorului s' stabileasc ' cantit',ile precise de îngr'*' minte, semin ,e, ap ' *i alte input-uri agricole necesare *i s' le aplice corespunz' tor cu fiecare set de diferite condi ,ii geografice locale folosind ma*ini de înalt' tehnicitate, asistate de calculator.

130

131

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII 13. C. F. Marbut. 1928. A scheme of soil classification. First Interntl. Congress of Soil Science (USA, 1927). Vol. 4. 14. C. F. Marbut. 1935. Soils of the United States. In: USDA Atlas of American Agriculture, part 3. Advanced sheets no.8. 15. C. F. Marbut. 1924. The United States Soil Survey. În: V-ème Commission Internationale P1dologique. 4tat de l’4tude et de la Cartogrphie du Sol (editor G. Murgoci). “CARTEA ROMÂNEASC ”. Bucarest. 16. M. Baldwin, C. E. Kellogg and J. Thorp. 1938. Soil Classification, p. 9791001. În: Soil and Man, Yearbook of Agriculture. U. S. Dept. Agr. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 17. J. Thorp J. and G. D. Smith.1949. Higher category of soil classification: Order, suborder, and great soil groups. Soil Sci. 67. 18. F. F. Riecken and G. D. Smith.1949. Lower category of soil classification: family, series, type, and phase. Soil Sci. 67. 19. G. D. Smith. 1968. Soil classification in the United States. În: World soil resources report 32. FAO, Rome, Italy. 20. Soil Survey Staff, 1960. Soil classification, a comprehensive system – 7th Approximation. U. S. Dept. Agr. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 21. Soil Survey Staff. 1975. Soil taxonomy. U.S. Dept. Agr. Handbook 436. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 22. Soil Survey Division Staff. 1993. Soil Survey Manual. U.S. Dept. Agr. Handbook, No. 18. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 23. Ch. E. Kellogg. 1937. Soil Survey Manual. U. S. A. Misc. Pub. 274. 24. M. G. Cline. 1961. The changing model of soil. Soil Sci. Amer. Proc. 25. 25. Soil Survey Staff. 1951. Soil Survey Manual. U.S. Dept. Agr. Handbook, No. 18. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 26. Soil Survey Division Staff. 1983. National Soils Handbook. Soil Conservation Service. U.S. Dept. Agr. Washington. 27. R. W. Simonson. 1964. The soil series as used in the U.S.A. 8th Intern. Congress of Soil Science, Bucharest, Romania. 28. Christoph Albrecht, Bernet Have, Reihold Jahn. 2004. Sensitive Parameters for Soil Classification. În: EUROSOIL 2004 – Abstracts. September 4th12th. Freiburg, Germany. 29. Stelian Cârstea. 2006. A viewpoint. International Union of Soil Sciences, Bulletin 108.

FAO, UNESCO, OMM, OMS * i altele), s ' înfiin ,eze un Comitet de Interna ,ional de Negociere cu sarcina de a preg 'ti o Conven #ie a Na#iunilor Unite pentru Inventarierea, Protec #ia, Ameliorarea i Utilizarea Durabil% a Resurselor Mondiale de Soluri, care s ' asigure, în primul rând, caracterul unitar al studiilor pedologice * i clasific 'rii solurilor. Din nefericire, necesitatea presant' a unui astfel de sistem de clasificare a solurilor, interna,ional unificat *i acceptat, contrasteaz' grav cu num'rul înc ' semnificativ de pedologi care pierd din vedere solu,ia c ' seria de soluri ar putea fi categoria taxonomic% de baz %, pivotulcheie de nivel mondial, sugestie ce * i-a g'sit loc * i în Buletinul Uniunii Interna,ionale a $ tiin,elor Solului (29). BIBLIOGRAFIE
1. Soil Survey Staff. 1999. Soil taxonomy – A basic System of Soil Classification for Making and Interpreting Soil Surveys. U.S. Dept. Agr. Handbook 436. Second Edition. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 2. V. V. Dokuceaev. 1899. Locul *i rolul pedologiei moderne în *tiin ,' *i via ,' . St. Petersburg. 3. E. Ruffin, 1832. An essay on calcareous manure. Edited by J. Carlyle Sitteron. 1961. Beknap Press of Harvard Univ. Press, Cambridge. 4. E. W. Hilgard. 1860. Report on the geology and agriculture of the State of Mississippi. E. Barksdale, State Printer. Jackson. Mississippi. 5. U. S. Department of Agriculture. 1899. Field operations of the division of soils. Rept. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 6. M. Whitney. 1909. Soils of the United States. U. S. Dept. Agr. Bur. Soils Bull. 55. U. S. Govt. Printing Office, Washington. 7. M. Whitney, 1901. Yearbook Agr. U. S. Dept. Agr. 8. S. W. Buol F. D. Hole, R. J. McCracken. 1980. Soil Genesis and Classification. Second Edition. The Iowa State University Press, Ames, USA. 9. Bureau of Soils. 1902. Instructions to field parties and descriptions of soil types. U.S.D.A. 10. Bureau of Soils. 1903. Instructions to field parties and descriptions of soil types. U.S.D.A. 11. G. V. Robinson. 1949. Soils, their Origin, Constitution and Classification. Murby 3rd. ed. Citat de G. R. Clarke în: The Study of the Soil in the Field. Oxford, Great Britain. 1957. 12. K. D. Glinka. 1914. Die Typen der Bodenbildung, ihre Klassification und Geographische Verbreitung (tradus' de C. F. Marbut. 1927. - The Great Soil Groups of the World and Their Development. Ann Arbor, Mich. USA).

132

133

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

RECENZII
PEDODIVERSITATE I PEDOCICLICITATE

– Solul în spa'iu (i timp – Cartea cu titlul men,ionat mai sus, reprezint' o remarcabil ' realizare a gândirii profesorului Nicolae Florea, personalitate *tiin,ific ' de prim rang, de numele c 'ruia este indisolubil legat' dezvoltarea * tiin,ei solului în România, în cea de-a doua jum'tate a secolului XX *i în prima parte a secolului XXI. Prin tematica abordat' – pedodiversitatea * i pedociclicitatea sau mai exact solul v 'zut în spa,iu * i timp – aceast' lucrare se înscrie în fluxul principal al tendin,elor de modernizare * i deschidere spre noi orizonturi care se manifest' în plan mondial în pedologia secolului XXI. Într-un volum de peste 260 de pagini, bogat ilustrat cu tabele * i figuri, ni se prezint' o analiz' de detaliu a problematicei diversit',ii – spa,iale * i taxonomice – * i a dinamicii în timp a solului *i înveli * ului de sol, în strâns ' leg'tur' cu evolu,ia geologic ' * i geomorfologic ' a Terrei. Pe lâng' subiectele mai vechi abordate de autor în cursul timpului – cum sunt cele privind pedodiversitatea *i pedoritmurile – care sunt completate * i actualizate, cartea cuprinde * i numeroase elemente noi cum sunt sistematizarea pedopeisajelor, pedofluctua,iile s.a. De* i de un înalt nivel teoretic, prin modul clar * i concis („Le style c’est l’homme même” – spunea Boileau) de expunere lucrarea este accesibil' nu numai speciali * tilor în cartografia * i geneza solului ci * i persoanelor care nu au astfel de preocup'ri, dar care sunt interesate de aspectele generale, spa,io-temporale ale solului * i ale înveli* ului de sol. #inând seama c ' o analiz' exhaustiv ' a acestei lucr'ri dep'* e*te cadrul unei simple recenzii în cele ce urmeaz' se vor trece în revist' doar aspectele de baz' cuprinse în cele nou' capitole ale c'r,ii. $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 134-140 134

În primul capitol ni se prezint' o caracterizare general ' a pedosferei *i raportul acesteia cu celelalte geosfere, însu*irile *i func,iile solului. Foarte interesant' este descrierea pedosferei ca un sistem biogeochimic reactiv cu dinamic ' ciclic ' în timp. Acest concept integreaz' condi ,ii, factori *i procese într-un ansamblu dinamic care este de fapt oglinda pedogenezei, redat' în modul cel mai condensat posibil. Este eviden,iat rolul h'r,ii de soluri ca document fundamental de redare a diversit',ii * i varia,iei spa,iale a alc'tuirii înveli* ului de sol. Tematica celui de-al doilea capitol este concentrat' pe problemele spa,iului *i timpului în pedogenez'. Se subliniaz' c ' spa,iul * i timpul nu constituie factori care s ' intervin' în formarea * i evolu,ia solului, ci constituie fundalul pedogenezei * i a modului de existen,' al înveli * ului de sol. Deoarece spa,iul a fost subîn,eles ca un dat „sine qua non”, el nu a fost pân' în prezent luat în seam' de c 'tre pedologi. F'r' considerarea spa,iului nu se pot îns' în,elege rela,iile pe orizontal' dintre unit',ile de sol. În ceea ce prive* te timpul acesta trebuie gândit ca durata necesar' ac ,iunii procesului de solificare care s ' conduc ' la formarea profilului de sol. Autorul apreciaz' c ' no,iunile de vârsta absolut' * i relativ ' nu sunt înc ' bine precizate. În opinia semnatarului acestei recenzii aceste concepte nu pot fi îns' clarificate f'r' luarea în considera,ie a entropiei sistemelor de sol. Problemele parti ,iei înveli *ului de sol * i ale entit',ilor pedogeografice teritoriale sunt amplu prezentate în capitolul al III-lea al c 'r,ii. Dup' un scurt istoric al conceptului de sol * i a evolu,iei modului de sistematizare *i redare cartografic' a înveli *ului, se explic ' principiile de baz' ale sistemului de parti ,ie, no,iunea de pedoteren * i modul de sistematizare tipologic ' * i topologic ' a acestor entit',i. Foarte interesant * i instructiv este tabelul cu unit',ile pedogeografice de baz' ale pedosferei (polipedonuri, pedosocionuri * i pediomuri) * i elementele de caracterizare * i delimitare a acestora. O aten,ie special' este acordat' sistematiz'rii unit',ilor elementare de sol * i pedoteren, concepte introduse de Profesorul Florea înc ' din 2003 * i care sunt utilizate în mod curent în practica cartografierii pedologice din România. O tem' relativ nou ' * i de interes larg – pu,in dezvoltat' în pedologia mondial ' – este cea a sistematiz'rii pedopeisajelor. De* i termenul de pedopeisaj este folosit în mod generic, autorul subliniaz' c' se pot totu* i defini pedopeisaje elementare având individualitate 135

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

geografic', care se asociaz' în teritoriu formând pedopeisaje din ce în ce mai complexe. Totodat' se prezint' ierarhia unit',ilor de parti ,ie geografic ' a înveli * ului de sol. Pe baza criteriilor regimurilor de temperatur' * i umiditate ale USDA Soil Taxonomy sunt definite * i separate * i zonele pedohidrotermice ale Planetei, fiecare caracterizat' prin tipuri de pedoterenuri specifice. Tot în acest capitol sunt prezentate pe larg categoriile de conforma,ii de teritoriu * i formele majore de teren utilizate în defini ,ia unit',ilor topologice de terenuri, combina,iile de soluri * i sistematizarea acestora, inclusiv modul în care asocia,iile de soluri sunt redate pe h'r,ile pedologice actuale (FAO-UNESCO * i România). Capitolul al IV-lea, fiind consacrat pedodiversit',ii *i asamblajului pedogeografic, reprezint' nucleul sau coloana vertebral ' a c 'r,ii. De* i aceste teme se reg'sesc în numeroase lucr'ri anterioare ale Profesorului Florea, de aceast' dat' ele sunt reluate, actualizate * i explicate la un nivel superior. Dup' un foarte documentat istoric ni se prezint' pedodiversitatea * i variabilitatea pedologic ' * i indicii de pedodiversitate spa,ial ', pedodiversitatea taxonomic' sau genetic' * i indicii de pedodiversitate la nivelul globului terestru *i la nivelul României. Organizarea spa,ial ' a solurilor este conceptualizat' prin no,iunea de asamblaj pedogeografic sau asamblajul înveli* ului de sol. Acest concept include natura solurilor * i modul lor de dispunere geometric ', geometria arealelor de sol * i rela,iile de vecin'tate ale acestora. Sunt definite no,iunile de structur' a înveli* ului de sol * i alc 'tuirea zonal-provincial' a acestuia. Se subliniaz' faptul c ' asamblajul pedogeografic constituie rezultatul ac ,iunii combinate a factorilor naturali în timp * i spa,iu, precum * i a proceselor de pedogenez' * i reliefogenez'. Sunt prezentate * i discutate clasele de heterogenitate ale înveli * ului de sol, caracterizarea * i nomenclatura asamblajelor pedogeografice. Un subcapitol distinct este consacrat îndreptarului metodologic pentru caracterizarea asamblajului pedogeografic. Foarte detaliat *i didactic prezentat este subcapitolul referitor la analiza geografic' comparativ ' a pedodiversit',ii. Aplicabilitatea coeficien,ilor de pedodiversitate prezenta,i este ilustrat' cu tabele de analiz' comparativ ' ale unor teritorii la nivel planetar cât * i la nivelul României. Evolu,ia ciclic ' a solurilor; pedoritmicitatea * i pedoritmurile constituie subiectele celui de al V-lea capitol al lucr'rii. Plecând de la premiza corect' c' ritmicitatea este o caracteristic ' 136

fundamentat' a fenomenelor din universul cunoscut, Profesorul Nicolae Florea ne zugr've*te o vast' *i cuprinz'toare perspectiv ' a fenomenului de pedogenez' de pe Terra. Acest proces planetar este v 'zut într-o dinamic ' practic neîntrerupt', cu o periodicitate diurn'-sezonier' *i o ciclicitate la scar' de timp subgeologic ' * i geologic '. O aten,ie special ' este acordat' no,iunilor de pedoritmicitate *i pedoperiodicitate. Prima este definit ' ca fiind dinamica relativ continu' dar ritmic ' a proceselor pedogenetice, iar cea de a doua ca evolu,ie ondulatorie a înveli * ului de sol (pedofluctua,ie) la scar' lung' de timp datorit' schimb'rilor ample ale factoriilor de mediu la nivel regional * i global. Principalele pedoritmuri anuale sunt prezentate ca reflectare a dinamicei specifice diferitelor procese de solificare. Legat de pedoritmuri sunt discutate * i problemele de stabilitate (homeostazie) * i cele de rezilien,' ale solurilor. Evolu,ia ciclic ' a solurilor, pedoperiodicitatea * i pedofluctua,iile constituie tematica principal ' a capitolului al VI-lea. Apari ,ia solurilor în istoria Terrei este considerat' ca fiind strâns legat' de dezvoltarea vie,ii * i istoria geologic ' a P'mântului. Se prezint' o foarte sugestiv ' schi,' a cronologiei apari ,iei * i dezvolt'rii unor tipuri de sol caracteristice diferitelor momente din trecutul geologic al Planetei. În subcapitole distincte este discutat ' interferen,a continu' dintre pedogenez' * i reliefogenez', pedofluctua,iile continui * i pedofluctua,iile discontinui * .a. Un întreg subcapitol este consacrat problemei loessului * i rela,iilor între formarea depozitelor de loess * i formarea solurilor. Autorul î* i expune aici teoria conform c 'reia în cuaternar sedimentarea de praf *i formarea solului s-au desf '* urat permanent * i concomitent, dar cu intensit',i opuse în func ,ie de pozi ,ia teritoriului respectiv în raport cu calota glaciar'. Deci procesul nu este strict dependent de oscila,iile glacia,iiinterglacia,ii. Ca urmare, benzile de soluri fosile din depozitele de loess nu pot fi utilizate ca repere stratigrafice. Capitolul VI se încheie cu o bine argumentat' prezentare a fluctua,iei înveli *ului de sol al României în cuaternar, cu descrierea unor secven, e caracteristice de soluri fosile * i loessuri, ca baz' pentru reconstituirea paleoclimatului în aceast' perioad' geologic'. Capitolul al VII-lea este consacrat diversit',ii solurilor pe Glob * i descrierii marilor regiuni pedogeografice identificate de autor: holoboreal', holotropical', fragmoid', holoaustral' *i ariile montane. Evident, din acest capitol nu putea lipsi prezentarea înveli *ului de sol al României. 137

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Pe lâng' principiile taxonomice, denumirile * i principalele caracteristici ale solurilor * i corelarea tipurilor de sol cu sistemele interna,ionale (FAOUNESCO, WRB-SR *i USDA-Soil Taxonomy), sunt prezentate h'r,ile la scar' mic', la nivel de clas ', tip * i asocia,ie de soluri; toate acestea sunt înso,ite de legenda explicativ ' pentru asocia,iile de soluri din pedopeisaj * i de tabele privind distribu,ia solurilor României pe clase * i tipuri de sol pe principalele categorii de relief ale teritoriului ,'rii. Zonele, domeniile *i regiunile pedogeografice ale României constituie ultima parte a acestui capitol. Respectând vechiul adagiu latin – „Finis coronat opus”, autorul a inclus în carte * i un capitol (VIII) dedicat rolului nodal al solului în sus ,inerea vie,ii pe Planeta P 'mânt. De*i a mai fost deja publicat, acest material motiveaz' în mod fericit întreaga demonstra ,ie prezentat' în capitolele anterioare. Având ca baz' moto-ul – „Nu poate exista via,' f 'r' sol * i nici sol f 'r' via,'”, ideea de baz' este aceea c ' toate elementele chimice din materia vie de pe scoar,a terestr' provin din sol sau prin intermediul solului. În capitolul consacrat considera,iilor finale, autorul pledeaz' pentru necesitatea ocrotirii solului * i crearea de rezerva,ii pedologice, ca o component' esen,ial ' a ac ,iunii de prezervare a biodiversit',ii la nivel na,ional * i european. Pentru cititorul care nu ar avea timpul sau r'bdarea necesare parcurgerii acestei recenzii, îmi permit s ' formulez o foarte scurt' caracterizare a acestei excep,ionale lucr'ri: „Cartea – Pedodiversitate * i pedociclicitate – dep'* e* te viziunea obi * nuit' despre sol * i înveli* ul de sol. Pe lâng' marea diversitate * i complexitate a lumii solurilor, ea ne dezv 'luie leg'turile profunde dintre sol * i ceilal ,i componen, i de la suprafa,a scoar,ei terestre; Pedodiversitatea * i pedociclicitatea sunt o reflectare a diversit',ii * i dinamicii generale a condi ,iilor biofizice din etapa actual ' a evolu,iei suprafe,ei scoar,ei terestre”. Dr.dr.h.c. I. Munteanu, Membru titular al Academiei de $ tiin,e Agricole *i Silvice

APARI# IA GEO-ATLASULUI MUNICIPIULUI BUCURE TI UN EVENIMENT EDITORIAL DEMN DE SEMNALAT
Sub coordonarea Prof. dr. Radu L'c 'tu*u – Membru titular ASAS, Prof. dr. Nicolae Atanasiu – membru Corespondent al Academiei Române, geochimist Mihai Popescu * i dr. Petru Enciu, redactori coordonatori a ap'rut în toamna anului trecut GEO-ATLASUL Municipiului Bucure* ti în Editura Estfalia, o lucrare elaborat' în urma cercet'rilor efectuate în 4 unit',i de cercetare * i înv ','mânt superior: Institutul Na,ional de Cercetare Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie * i Protec , ia Mediului – ICPA Bucure* ti, Universitatea Bucure* ti – Facultatea de Geologie * i Geofizic ' , Institutul Na,ional de Cercetare Dezvoltare pentru Metale * i Resurse Radioactive, Institutul de Geografie al Academiei Române de c 'tre un larg colectiv de cercet'tori reuni ,i printr-un proiect CNCSIS intitulat „Ecogeochimia marilor aglomer'ri urbane * i a zonelor periurbane în contextul dezvolt'rii durabile. Studiu de caz Municipiul Bucure* ti” realizat în cadrul Programului MENER al Ministerului Înv ','mântului * i Cercet'rii. Ap'rut ' în condi ,ii grafice excep,ionale lucrarea prezint' o deosebit' valoare * tiin,ific ', este util ' speciali * tilor din domeniu dar * i publicului elevat care posed' informa,ii privitoare la impactul activit',ilor antropice asupra componentelor mediului înconjur'tor mai ales în marile aglomer'ri urbane cum este cazul Municipiului Bucure* ti, care a suferit în ultimele dou' decenii o dezvoltare haotic ' în numele a* a zisei moderniz'ri. Sper'm deasemeni s' trezeasc ' interesul * i edililor care administreaz' în prezent urbea noastr'. Solurile din spa,ii urbane agresate de transform'ri mecanice, contamin'ri * i polu 'ri cu substan,e chimice prezente în emisiile industriale, de la transporturi sau de* eurile industriale * i or'* ene* ti sufer' acumul 'ri de elemente nocive care modific ' substan,ial valoarea acestor soluri, iar pericolul acestor efecte trebuie cunoscut mai ales c ' pe unele soluri se cultiv ' legume, pomi fructiferi * i vi ,' de vie, în recoltele ob,inute putându-se reg'si o serie de poluan,i transfera,i cu u*urin,' din sol în plante. Cartea familiarizeaz' pentru început cititorul cu descrierea cadrului natural al Municipiului Bucure*ti *i a zonelor înconjur'toare, cu pozi ,ia 139

138

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

geografic', aspectele geomorfologice, geologice, hidrografice, climatice * i microclimatice, dup' care prezint' descrierea tipurilor * i subtipurilor de sol. Într-un capitol special este prezentat' geochimia solurilor urbane din Municipiului Bucure*ti cu localizarea a peste 150 puncte de recoltare a probelor de sol ridicate de pe o suprafa,' de 356 km2 pân' la linia de centur' cu o densitate de 2,25 probe/km2, probe situate în zonele limitrofe ale bulevardelor, drumurilor, *oselelor sau zone cu spa,ii verzi. Utilizând aparatur' performant' s-au efectuat analizele pentru stabilirea abunden,ei elementelor poluante, intensitatea proceselor de contaminare în func ,ie de pragurile de alert' * i interven,ie. Determin'rile radioactivit',ii naturale (iradierea gamma la suparafa,a solului) efectuate la în'l ,imea de 1 m de la suprafa,a solului în acelea* i puncte din care s-au recoltat probele ofer' informa,ii privitoare la distribu ,ia K, Th, U * i a Rn222 * i Rn220 în interiorul cl 'dirilor civile, industriale, sta,ii de metrou. Studiul efectuat este înso,it * i de un capitol privind geochimia * i mineralogia particulelor de praf în suspensie din atmosfera ora* ului, probele pentru analiza prafului stradal (151) fiind recoltate în 4 etape succesive din zonele carosabile cu trafic intens, zonele pietonale, parc 'ri, spa,ii verzi sau limitrofe. Studiul realizat prin cercet'rile sintetizate în lucrarea GEOATLASUL Municipiului Bucure* ti ofer' informa,ii privind calitatea solului * i a aerului care permit aprecierea pe baze * tiin,ifice a calit',ii vie,ii locuitorilor capitalei României, informa,ii utile publicului interesat, dar * i edililor Municipiului Bucure* ti care de foarte multe ori în luarea unor decizii ignor' aspectele de poluarea mediului. Salut'm * i felicit' m colectivul de autori pentru lucrarea GEOATLASUL Municipiului Bucure*ti ap'rut' la editura Estfalia deosebit de valoroas ' * i util'. Prof dr. Velicica Davidescu Membru titular al Academiei de $ tiin,e Agricole *i Silvice

IN MEMORIAM
DR. ING. GHEORGHE GÂ#$ 1925 – 2009
În ziua de 14 aprilie 2009 s-a stins din via,' dup' o scurt' suferin,' domnul dr. Gheorghe Gâ,' eminent cercet'tor în domeniul mineralogiei solului, care a slujit cu pasiune întreaga sa via,', * tiin,a solului. Îmi este nespus de greu s ' scriu la timpul trecut despre un om al 'turi de care mi-am petrecut pân' în prezent mai mult de jum'tate din via,'. N'scut la 7 aprilie 1925 în Târgu Jiu unde a urmat cursul primar, gimnazial * i liceal, Gheorghe Gâ,' a absolvit cursurile Facult ',ii de Chimie Industrial ' a Institutului Politehnic din Bucure * ti, ob,inând în 1948 titlul de inginer chimist. În primul an de activitate a lucrat în Institutul de Cercet'ri Ceramice (1949-1950) fiind apoi încadrat la Intreprinderea de Prospec ,iuni Geologice în cadrul unor laboratoare ale Sec ,iei de Pedologie unde s-a remarcat prin punerea la punct a unor metode curente de laborator în domeniul chimiei (determinarea reac,iei solului,dozarea sequioxizilor din soluri,separarea frac ,iunii argiloase din sol) * i mineralogiei solului (analiz' termic ', difrac,ia razelor X, s.a.). În intervalul 1959 – 1962 lucreaz' la Ministerul Agriculturii în cadrul D.G.O.T.A. contribuind la standardizarea unor metode de analiz' agrochimic'. $ TIIN#A SOLULUI SOIL SCIENCE 2009, XLIII, NR. 1, P. 141-143

140

141

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

Transferat la laboratorul de mineralogie * i chimie coloidal' a sec,iei de Pedologie din I. C. C. A. în 1962 conduce activitatea acestui laborator pân' în 1967 când se înfiin,eaz' I.C.I.F.P. * i devine *eful laboratorului de Mineralogie al Sec ,iei de Genez' *i Cartare a solului. Din 1970 odat' cu înfiin,area Institutului de Studii * i Cercet'ri Pedologice (care se va transforma dup' mai multe etape în Institutul de Cercet'ri pentru Pedologie * i Agrochimie), conduce activitatea colectivului de Mineralogia Solului care a func ,ionat pe rând în cadrul mai multor laboratoare (Combaterea Polu'rii Solului; Agrochimia * i Nutri ,ia Plantelor; Genez', H'r,i * i Cartografia Solurilor) pân' la 1 iunie 1987 când s-a pensionat. În tot acest interval, dr. Gâ,' s-a remarcat printr-o activitate prodigioas' în domeniul chimiei *i mineralogiei solului. Din realiz'rile remarcabile ale acestei activit',i men,ion'm: - Elaborarea unor metode *i procedee de separare a frac,iunii coloidale din soluri * i sedimente. - Elaborarea unei metode de apreciere cantitativ ' a compozi ,iei mineralogice a frac,iunii argiloase din soluri. Aceast' metod', care a suferit îmbun't', iri pe parcurs, a însemnat un salt calitativ extrem de important pentru diversificarea cercet'rilor mineralogice, permi ,ând o cuantificare a informa,iei mineralogice necesar' stabilirii unor rela ,ii între compozi ,ia mineralogic ' * i celelalte însu*iri ale solului. - Elaborarea unui procedeu de apreciere a compozi,iei mineralogice a argilei din sol pe baza c 'ldurii de dehidroxilare calculate cu ajutorul analizei termice. - Folosirea unor indici de caracterizare a mineralelor argiloase sub aspect cristalochimic. - Elaborarea unor metode pentru determinarea con,inutului de minerale din grupa SiO2 * i carbona,ilor cu ajutorul spectroscopiei IR. - Caracterizarea mineralogic ' a argilei de diferite tipuri de sol. - Întocmirea în colaborare a unor h'r,i cu distribu,ia mineralelor argiloase în solurile unor regiuni ca Oltenia * i Moldova central'. - Influen,a unor minerale argiloase asupra regimului potasiului din sol. În 1972 ob,ine titlul de doctor în chimie la Facultatea de Chimie Industrial ' a Institutului Politehnic Bucure*ti, cu teza: Contribu,ii la studiul metodelor de determinarea a structurii * i compozi ,iei chimice a mine142

ralelor argiloase din soluri * i sedimente. Ca urmare a activit',ii sale *tiin,ifice a publicat în ,ar' *i str'in'tate peste 160 de lucr'ri * tiin,ifice. Demn de subliniat este faptul c ' activitatea de publicare a continuat constant *i dup' pensionare, ultimile lucr'ri fiind publicate în volumul de lucr'ri * tiin,ifice ale Universit',ii de $ tiin,e Agronomice *i Medicin' Veterinar' Bucure*ti, Seria Agronomie din acest an. În perioada 1957 – 1968 a f 'cut parte din Comisia de Spectroscopie Aplicat' a Academiei R.S.R. pentru problemele de fotometrie în flac 'r'. În perioada iunie 1970 – martie 1971, a efectuat un stagiu de specializare în Olanda, la Universitatea Wageningen, ocazie cu care a primit titlul de visiting researcher al Universit',ii din Wageningen * i de visiting profesor al Universit',ii din Louvain. Dr. Gâ,', este unul din fondatorii Societ', ii Na,ionale Române pentru $ tiin,a Solului (1961), fiind membru al Comisiei a II-a, Chimia * i Mineralogia Solului între 1970 – 1973 *i apoi pre* edintele acestei comisii (1973 – 1980). A fost membru de onoare al Societ',ii noastre. În intervalul 1972 – 1980 a fost Pre*edintele Comisiei de metode analitice fizico-chimice a Grupului român de studiu al argilelor din Societatea Na,ional ' de Geologie. Paralel cu activitatea *tiin,ific ' dr. Gâ,' a desf '*urat o activitate didactic ' în cadrul Facult',ii de Îmbun't',iri Funciare (1992 – 1995) * i a Facult',ii de Agricultur' (1997 – 1998; 2000 – 2001), a Universit',ii de $ tiin,e Agronomice * i Medicin' Veterinar' Bucure* ti. Fiindu-i un colaborator foarte apropiat timp de 20 de ani, trebuie s ' remarc un lucru mult mai important decât toate realiz'rile * tiin,ifice, didactice sau de alt gen luate la un loc *i anume noble,ea sufleteasc ' a acestui om în care cele mai frumoase tr's'turi de caracter au convie,uit cu o competen,' profesional' remarcabil ', dublat' de o cultur' impresionant'. Prin dispari ,ia dr.Gh.Gâ,' lumea * tiin,ific ' din domeniul * tiin,ei solului sufer' o grea pierdere, devenind mai s'rac'. A fost un erudit, a fost un bun cre*tin *i bun sf'tuitor pentru oricine, dar mai presus de toate a fost un om adev 'rat,a c'rui amintire va r'mâne ve* nic în sufletele noastre. Dumnezeu s%-l odihneasc% în pace! Dr. C. Cr*ciun 143

$TIIN#A SOLULUI nr. 1, 2009, vol. XLIII

CASETA TIPOGRAFIEI

144

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful