Anul 10, nr.

1, martie 2014 ISSN 2065 - 5754
Destinul oraşului este
atât de intim legat de Dunăre
încât, la Galaţi, orice clădire,
din oricare perioadă istorică
dăinuiește, şi aproape orice
construcţie nouă, abia răsărită
sub lumina soarelui, îşi găsesc în
raţiunea de a f, o susţinere mai
mult sau mai puţin evidentă,
dinspre malurile pe care apele
nemuritoare au crestat milenii de
scurgere necontenită.
Aşa a fost şi cu acest veritabil
şi încântător palat al cărţii care este
astăzi Biblioteca „V.A. Urechia”, una
dintre cele mai remarcabile instituţii de
profl din ţară, cu o istorie dramatică,
cu prezent la înălţimea aşteptărilor
celor mai optimiste ale patronului
său spiritual, marele cărturar Vasile
Alexandrescu Urechia şi cu viitor care
se fundamentează solid pe temeliile
promiţătoare ale acestui început de nou
mileniu. Pentru a înţelege cu adevărat
temeinicia clipei de acum, este necesar
să coborâm mai întâi multe decenii în
trecut şi să ne oprim într-o noroasă şi
posomorâtă zi de toamnă ce avea să
rămână amintire tristă şi rană deschisă
în memoria Galaţiului, dar şi, cum se
întâmplă mereu după o mare tragedie,
sublimă sclipire de speranţă...
În ziua de 10 octombrie 1917,
avioanele nemţeşti au lansat o ploaie
de bombe asupra centrului Galaţiului,
ţintind spre Gara CFR şi lovind cu
foc ucigător zonele dimprejur. Într-o
clipă, o explozie puternică avea să
risipească zidurile aproape noi ale
sediului Comisiei Europene a Dunării,
instituţie de importanţă majoră pentru
viaţa oraşului, dar şi pentru întreaga
activitate marinărească fuvială şi
maritimă a Regatului României, ca să
nu mai vorbim despre cea a întregului
Editorial
• Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A.
Urechia”: parcurs prin istorie / 1
Evenimente
• 50 de ani de la înfinţarea Filialei
Nr. 1 „Costache Negri” / 3
• Serviciul „40+ Activ. Informat.
Valoros” continuă / 4
Profesional
• Activităţi și direcţii de acţiune în
bibliotecile din judeţul Galaţi / 5
• Interesele adulţilor cu vârste între 41
și 60 de ani cu privire la utilizarea
serviciilor bibliotecii publice / 6
• Indicatori de performanţă pentru
colecţiile bibliotecilor publice / 8
Memorie locală
• Aniversările anului 2014 în județul
Galați : apr.-iun. 2014 / 10
• Scânteiești pe linia timpului, în
fotografile locuitorilor săi (III) / 12
Din judeţ
• Biblioteca Orășenească „Grigore
Hagiu” Tg. Bujor și misiunea ei
pentru comunitate / 14
• Biblioteca Municipală „Ştefan
Petică” Tecuci:
- Talentul celor care iubesc
literatura şi artele plastice / 16
- Internetul - prieten sau
duşman! / 17
• Biblioteca Comunală Grivița:
Închinare la Luceafăr / 18
• Biblioteca Comunală Scânteiești :
„Hai să dăm mână cu mână!” / 18
continent care alesese să aibă
reprezentanţa aici. Era sediul primei
instituţii europene de importanţă
majoră din Galaţi şi din ţară. Un
incendiu izbucnit după încetarea
raidurilor aeriene avea să termine ceea
ce bombele începuseră, din construcţia
solidă, cu un singur nivel, rămânând în
picioare doar patru ziduri exterioare şi
câteva interioare. Clădirea devenise o
ruină înnegrită de fum, oferind (aşa
cum se poate vedea în fotografile de
epocă) o privelişte îngrozitoare, ce
avea să dăinuie câţiva ani după război
şi după revenirea vieţii sociale la cursul
fresc. Însă Dunărea îşi cerea dreptul
la guvernare şi ofcialităţile naţionale
şi locale au intervenit de îndată ce
condiţiile au permis pentru a reînălţa
sediul Comisiei Europene a Dunării,
ghidându-se după un principiu atât de
specifc poporului român, proiectând
altul „mai trainic şi mai frumos”...
Aproape un an de zile, între
iunie 1922 şi mai 1923, s-a lucrat
intens pe locul cu ruine de pe strada
Mihai Bravu numărul 6 şi, la darea
în folosinţă, noua clădire avea o cu
totul altă înfăţişare, casa cu un nivel
dispărută sub bombe cedând locul
unui adevărat palat, cu subsol, două
nivele şi o mansardă, totul realizat
Editorial
Sediul Bibliotecii Judeţene „V.A. Urechia” :
parcurs prin istorie
Sumar
Palatul Comisiei Europene a Dunării la Galaţi,
viitorul sediul al Bibliotecii „V.A. Urechia” (1914)
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
2
din materiale solide, temelie de piatră şi zidărie de
cărămidă, marmură şi lemn trainic de stejar. La patru
ani de la pătrunderea trupelor sovietice pe teritoriul
României, în 1948, Comisia Europeană a Dunării
avea să fe desfinţată iar, o dată cu ea, avea să intre în
istorie o instituţie care, din acel îndepărtat 1856 şi până
în anul naţionalizării, 1948, timp de aproape un veac,
a fost concepută şi a funcţionat ca un creier al Dunării
(o perioadă şi la Sulina), ca un dispecerat european al
întregii navigaţii de pe fuviu şi de pe mările spre care
acesta purta corăbiile întregii Europe.
După aproape o jumătate de secol de la darea
în folosinţă ca sediu al Comisiei Europene a Dunării şi
după două decenii de la desfinţarea acestei instituţii,
clădirea de la numărul 6 de pe strada Mihai Bravu avea
să devină sediul unei alte instituţii, fără nicio legătură
cu navigaţia pe Dunăre, dar într-o intimă legătură cu
Dunărea: Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi. Şi
iată cum încăperile cu iz discret de pipă marinărească, cu
pereţii tapetaţi cu cele mai frumoase şi mai îndrăzneţe
visuri ale navigatorilor şi cu ferestrele deschise spre
stelele călăuzitoare, spre mările şi oceanele lumii, au
început să fe populate cu rafurile în care veghează cei
mai mari poeţi şi savanţi ai lumii, şi ei visători la urma
urmei, navigatori de asemenea, dar pe alte căi şi călăuziţi
de alte stele. Zecile de mii de cărţi, de la cele mai vechi,
rarităţi şi unicate strânse de la facerea lumii scrise
încoace, până la cele care mai miros încă a cerneală de
tipar, şi-au găsit aici, pe Mihai Bravu, astăzi numărul
16, una dintre adresele naționale de referință, casa lor
de sufet, palatul eternei dăinuiri în spiritualitatea unei
comunităţi pentru care scrisul şi cititul au fost şi vor f
întotdeauna defnitorii.
Câţiva ani mai târziu, în 1971, în faţa
impunătoarei clădiri, a fost aşezat un bust al celui care
devenise deja gălăţean prin tot ceea ce a întreprins,
Vasile Alexandrescu Urechia, părintele, mentorul şi
patronul Bibliotecii. Marele cărturar din Moldova (n. 15
febr. 1834, Piatra Neamţ - dec. 22 nov. 1901, București)
plănuise să deschidă, cu propriile mijloace şi cu sprijinul
municipalităţii, Palatul/Fundaţiunea Urechia (compus
din Biblioteca-Pinacoteca-Muzeu) cu o bibliotecă pentru
toţi, la fel cum fântânarul sapă, cu propriile unelte, un
izvor pentru toţi însetaţii, pentru că el nu avusese la
sfârşit de veac XIX, o clădire în care să rostuiască fondul
de cărţi donat tuturor românilor. Le găsise un prim
popas la liceul ce purta numele maestrului său, Vasile
Alecsandri, iar peste ani, un adevărat palat avea să se
construiască drept adăpost al valoroaselor sale volume,
care, între timp, se înmulţiseră precum turma unui oier
destoinic, ancestral, ce ştie să aducă transhumanţele în
interesul obştei. Acel palat visat de Urechia se întâmplă
să fe astăzi Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, o altă
instituţie culturală ce respiră pentru spiritualitatea
locului iar, de acolo, de sub bolta sub care aveau să răsune
replicile marilor dramaturgi ai lumii, cărţile au migrat în
fostul palat al Comisiei Europene a Dunării. Se împlinea
astfel un fel de destin, acela ca biblioteca să migreze din
palat în palat, mai întâi cel de la Liceul Alecsandri (cum
altfel ar putea f numită frumoasa clădire care poartă
numele bardului de la Mirceşti şi în care a fost prima
dată biblioteca?), apoi Palatul numit chiar aşa, „V.A.
Urechia”, teatrul de astăzi şi, apoi, în palatul de acum, în
care dăruirea ilustrului înaintaș pentru carte și cultură
este purtată mai departe de cei care slujesc instituția din
Mihai Bravu, nr. 16, care, sperăm, într-o zi din timpul
îndepărtat, nu va căpăta iarăşi o altă destinaţie, o altă
rostuire, aşa cum vremurilor o vor cere, aşa cum destinul
o va f prescris, cum se întâmplă de obicei.
Iar clipa aceea s-ar putea să nu fe chiar
îndepărtată. Biblioteca de acum a crescut atât de mult
şi creşte în continuare, a ieşit atât de evident în afara
zidurilor sale devenite strâmte, încât pluteşte, din ce în
ce mai conturată în aer, ideea proiectării şi înălţării unui
nou edifciu, nu doar unul „mai trainic şi mai frumos”,
cum se cerea după bombardamentul din 10 octombrie
1917, ci unul mai aproape de secolul al XXI-lea şi de
mileniu trei, ceva în stilul pe care noua Bibliotecă din
Alexandria, clădirea aproape cosmică, modulară,
multifuncţională, l-ar sugera.
Însă până atunci, Vasile Alexandrescu Urechia
se simte foarte bine pe holurile şi în sălile ticsite de cărţi
ale fostului sediu al Comisiei Europene a Dunării şi
parcă, uneori, în nopţile lungi de iarnă, i se aud paşii
eterici urcând pe treptele de marmură pe care nu le-a
văzut niciodată, dar pe care cu siguranţă le-a visat, la
fel cum şi noi astăzi visăm la o nouă bibliotecă, dacă nu
cosmică, măcar metropolitană în Galaţi...
Prof. dr. Zanfr Ilie,
Director/Manager
al Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” Galați
Sediul Bibliotecii la inaugurarea bustului lui Vasile
Alexandrescu Urechia (1971)
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
3
Prima flială a Bibliotecii Județene „V.A.
Urechia” a fost inaugurată în data de 6 februarie 1963,
find modernă ca spațiu, poziție, dotare, constituindu-se
o bună perioadă de timp drept un etalon pentru întreaga
țară, find situată în corpurile de legătură
ale blocurilor A de pe strada Brăilei,
instalată în două camere luminoase,
concepute într-un stil arhitectonic modern.
A fost prima flială modernă
din România. Prin presă, prin afșele
și futurașii distribuiți în blocurile din
vecinătate au fost informați locuitorii
cartierului despre existența acestei
instituții noi. După primele luni de
funcționare, evenimentul a fost semnalat
și în presa de specialitate.
În articolul „Filiala din Țiglina”,
scris în tehnica reportajului, șefa Secției
Împrumut la Domiciliu,
Doina Guică, a consemnat
pentru istorie în revista
„Călăuza bibliotecarului” din
aprilie 1963:
„Galațiul anilor
noștri este un oraș în
continuă prefacere, a cărui
importanță economică
crește pe zi ce trece. Din
toate colțurile țării au venit
specialiști: muncitori de
înaltă califcare, tehnicieni,
ingineri. Pentru ei, ca și
pentru ceilalți locuitori ai
Galațiului, s-a construit un nou cartier – Țiglina.
Este un orășel în miniatură, cu blocuri pastelate,
magazine mari, luminoase, spații verzi. O surpriză
rezervată locuitorilor acestui cartier a fost amenajarea,
la parterul blocului A1, a unei biblioteci – Filiala nr. 1
a bibliotecii regionale „V.A. Urechia”. Afșele prin care
biblioteca regională anunța deschiderea flialei indicând
locul, programul zilnic de deservire a cititorilor și faptul
că biblioteca posedă cărți din toate domeniile, au fost
afșate pretutindeni.
Prima zi de existență a bibliotecii –
7 februarie 1963…
Vestea că la Țiglina s-a
deschis o bibliotecă s-a răspândit
din bloc în bloc, din apartament în
apartament. După o săptămână
biblioteca avea 238 de cititori, după
o lună 961, iar la sfârșitul lunii iunie
cei 1482 de cititori citiseră de-acum
12.262 volume. Atenția acordată de
50 de ani de la înfinţarea Filialei Nr. 1 „Costache Negri” a Bibliotecii
Judeţene „V.A. Urechia” Galaţi
bibliotecară fecărui cititor în parte, aspectul plăcut,
îmbietor al localului au avut darul să atragă locuitorii
noului cartier. Cât privește manifestările de masă cu
cartea, organizarea lor a fost bine primită de locuitorii
noului cartier. La început, s-au
organizat manifestări simple, gen
prezentări de cărți, recenzii. Pe măsură
ce numărul participanților a crescut,
s-a trecut la manifestări mai complexe
ca: seri literare, concursuri „Cine
știe câștigă”. Paralel cu preocuparea
pentru cei mari, biblioteca a acordat
atenția cuvenită și copiilor… Din
totalul cititorilor, 673 sunt copii. Ei
au citit 3466 de cărți. Matineul literar
Arcadie Gaidar și Școala, de exemplu,
organizat pentru cei mici, a atras un
număr de 95 participanți copii.
Iată câteva aspecte ale activității
Filialei „Țiglina” care își începe istoria
cu data de 7 februarie 1963. Zilnic se
adaugă noi fșe de cititori, noi iscălituri
pentru cărțile împrumutate, noi texte
ale manifestărilor cu cartea. Și acesta e
doar începutul”.
Această flială, singura
bibliotecă de cartier, a făcut istorie. În 1966 a fost
mutată în spațiul special construit pentru bibliotecă din
clădirea Casei Municipale de Cultură din complexul
social-cultural Țiglina, o realizare arhitecturală și
ambientală deosebită. După 20 de ani, clădirea a intrat
în consolidări, ca urmare a tasărilor, ulterior trecând în
proprietatea Combinatului Siderurgic.
Filiala a fost mutată în noua construcție, Casa
Științei și Tehnicii pentru Tineret, unde a funcționat în
perioada 1993 – 2000.
În perioada 2000 – 2004, Filiala Nr. 1 a fost
închisă pentru public. Din 2004 până astăzi, funcționează
în incinta Casei de Cultură a Sindicatelor într-un spațiu
de 175 metri pătrați și o colecție de aproape 60.000 de
documente.
La sfârșitul anului 2013, Filiala Nr. 1 are 15245
utilizatori cu permis de intrare și
o frecvență de 300 utilizatori/zi.
De asemenea, serviciile
oferite de flială s-au diversifcat și
modernizat cu trecerea anilor, fapt
ce se refectă în numărul mare de
utilizatori care ne trec pragul zilnic.
Responsabil
Filiala Nr. 1 „Costache Negri”,
Lucica Veliche
Filiala Ţiglina a
Bibliotecii Judeţene
„V.A. Urechia”
în 1963 şi afş al
bibliotecii din acea
perioadă
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
4
Serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros continuă la
Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi
Proiectul Biblioteca Județeană Galați : Centru
de Excelență pentru adulți cu vârsta cuprinsă între 41 –
60 de ani a fost fnalizat în luna septembrie 2013. Acest
proiect a fost o noutate pentru Biblioteca Judeţeană
„V.A. Urechia” Galați, datorită grupului țintă căruia i-a
fost adresat, dar, în egală măsură, a fost și o provocare:
provocarea de a realiza la termen Servicii și programe
pentru adulţi cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 ani: studiu,
disponibil la http://www.bvau.ro/adulti/studiu_servicii_
adulti.pdf și ghidul Cum se face al celor mai bune practici
pentru servicii și programe destinate adulților cu vârsta
cuprinsă între 41 și 60 ani, disponibil la http://www.bvau.
ro/docs/pdf/GL_Ghid_bune_practici.pdf, provocarea
de a atrage noi benefciari din această categorie de
vârstă, cât și parteneri și specialiști voluntari în proiect,
provocarea de a organiza sesiunile astfel încât să existe
comunicare permanentă cu adulții și informațiile
să fe clare și să nu plictisească. Nu a fost ușor și nici
simplu, însă totul a fost frumos și a meritat efortul! De
la teme precum: Organizarea unui eveniment, Părinți de
adolescenți, Lecția de frumusețe, Tableta – o provocare,
până la Țin la sănătatea mea, Mâncăm sănătos, totul a
fost discutat și dezbătut într-o manieră prietenoasă și
directă, într-o atmosferă relaxantă.
În organizarea sesiunilor am
avut alături de noi, specialiști din diferite
domenii: profesori, cosmeticieni, voluntari
adulți, care au ca hobby-uri confecționarea
de bijuterii și obiecte hand-made, cât și un
psiholog, un terapeut și un comisar OPC.
La sfârșitul fecărei sesiuni, adulții
participanţi au completat
câte un chestionar de
feedback, 98% dintre ei,
evaluând cu notă maximă
atitudinea trainerilor,
starea de confort din
timpul întâlnirilor,
claritatea și cantitatea
informaţiilor primite. De
asemenea, au putut scrie
recomandări și sugestii
pentru viitoare activități. Feedback-ul pe care l-am primit
a fost unul pozitiv, participanţii declarându-se mulţumiţi și
încântați, atât de calitatea informaţiilor pe care le-au primit
la fecare întâlnire, cât și de întreg acest nou serviciu pentru
Liana-Mihaiela Niculeț, bibliotecar
Marketing. Proiecte și programe
cei de 40+. La cererea doamnelor și a domnilor și pentru că
s-au legat prietenii, s-a organizat chiar și un bal, Balul 40+
în „Noaptea Bibliotecii la Galaţi”.
Numărul mare de participanţi la fecare sesiune
ne-a întărit convingerea că acești adulți își doresc și au
nevoie de informare pe diferite teme, de activități cu
care să-și ocupe timpul liber, au nevoie de socializare
într-un spațiu plăcut. Ideea desfășurării unor activități
de informare, dar și de recreere în bibliotecă, a fost
întâmpinată cu entuziasm, adulții manifestându-și
dorinţa de a participa și pe viitor la astfel de activități.
Maniera interactivă, deschisă și relaxată în care
au avut loc sesiunile și atelierele a făcut ca benefciarii,
cât și invitaţii să se simtă confortabil, să se lege prietenii,
iar adulții să-și dorească ca acest proiect să se dezvolte
și să continue.
Astfel, chiar dacă sesiunile organizate prin
proiect s-au încheiat în iulie, la cererea adulților au fost
organizate noi activități: atelier de bijuterit, atelier de
hand-made, două cursuri
cu și despre calculator și
internet.
Una dintre
surprizele plăcute ale
serviciu 40+ Activ.
Informat. Valoros a fost
aceea că una dintre
benefciare a trecut din
ipostaza de cursantă, în
cea îndrumătoare a unui atelier și a susținut
sesiunea de hand-made, împărtășind
și celorlalți cunoștințele dobândite la
bibliotecă.
Este clar că încheierea acestui
proiect, nu înseamnă sfârșitul lui, iar
serviciul 40+ Activ. Informat. Valoros a oferit
Bibliotecii „ V.A. Urechia” noi utilizatori, iar
adulţilor gălăţeni posibilitatea să devină mai
activi, mai informați, mai valoroși.
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
5
Activități și direcții de acțiune în bibliotecile din județul Galați, în anul 2014
La fecare început de an, orice instituție își
face bilanțul activității pe anul anterior și se pregătește
de demararea unor activități noi în anul care de-abia a
început, acest lucru având loc și în Biblioteca Județeană
„V.A. Urechia” Galați.
Programul activităților coordonate de Biblioteca
Județeană „V.A. Urechia”, în calitate de for metodologic
pentru bibliotecile din judeţul Galaţi, are în prim
plan asigurarea unor servicii cât mai efciente pentru
comunităţile locale cărora se adresează, direcţiile
principale de acţiune find următoarele:
• continuarea Programului Biblionet - lumea
în biblioteca mea prin găsirea de soluţii de
sustenabilitate la nivelul administraţiilor locale;
• asigurarea accesului la Internet, la programe de
aplicaţii, la servicii de consultare și furnizare de
documente electronice;
• efectuarea de servicii de tipărire la imprimantă, la
cerere, în limita dreptului de autor, a timpului și a
resurselor disponibile;
• iniţierea utilizatorilor în folosirea calculatorului și a
documentelor electronice, în utilizarea bazelor de
date, în căutarea pe Internet și pentru tehnoredactare;
• organizarea de microexpoziţii pentru promovarea
colecţiilor și marcarea aniversărilor sau
comemorărilor unor personalităţi;
• identifcarea nevoilor de informare comunitară și
a resurselor de informare care le pot răspunde;
• menţinerea caracterului actual al colecţiilor prin
casarea documentelor uzate fzic și moral, cu
respectarea procedurilor legale specifce;
• consultarea propunerilor de achiziţie de la
utilizatori în scopul achiziţionării documentelor
solicitate și stabilirea legăturilor cu furnizorii de
documente de bibliotecă;
• participarea la manifestări culturale locale și
naţionale (târguri de carte, lansări de carte etc.) în
scopul depistării de noi surse de informare, achiziţii
și a stabilirii de contacte necesare creșterii efcienţei
activităţii de completare a colecţiilor;
• elaborarea de proceduri de lucru pentru
principalele activităţi specifce realizate;
• completarea colecţiilor bibliotecilor publice
din judeţ prin donaţiile Ministerului Culturii
și Cultelor, dar și prin cumpărare în funcţie de
alocaţiile bugetare ale Consiliilor locale;
• instruirea profesională a bibliotecarilor cu privire la
implementarea serviciilor moderne în comunitate;
• desfășurarea Consfătuirii anuale a bibliotecarilor
din bibliotecile publice din judeţ în primul
trimestru al anului;
• desfășurarea de întâlniri profesionale pe temele:
 Cum să învăţăm online (atelier de instruire în
utilizarea platformei de învăţare www.ebiblioplus.
ro), la Tudor Vladimirescu (aug.), Tg. Bujor
(mart.), Vânători (sept.);
 Cum să promovăm biblioteca în mediul online,
la Ghidigeni (iun.) și Slobozia Conachi (iul.);
 Sesiuni de aprofundare a cunoștinţelor IT
pentru bibliotecari, la Băneasa (mai);
 Bune practici în noi servicii de bibliotecă la
Tecuci (apr.);
• continuarea discuţiilor cu administraţiile locale
privind necesitatea dotării bibliotecilor publice cu
calculatoare, aparatură audio-video și programe
corespunzătoare ce vor permite automatizarea
serviciilor furnizate de biblioteca publică și creșterea
calităţii activităţilor culturale organizate;
• organizarea de cursuri IT, la sediul Bibliotecii „V.A.
Urechia”, de iniţiere și formare a bibliotecarilor în
direcţia serviciilor moderne pentru utilizatori și
comunitate, în general;
• îndrumarea directă în teren, conform planifcării,
dar și a urgenţelor apărute, a activităţii bibliotecilor
publice din judeţ, urmărindu-se: organizarea
colecţiilor conform accesului liber la raf; îndeplinirea
obiectivelor fnanciare aprobate prin bugetul local;
ţinerea la zi a statisticii de bibliotecă; programul
activităţilor specifce; stadiul implementării
programului de automatizare a serviciilor de
bibliotecă; derularea Programului Biblionet; planul
de marketing privind promovarea bibliotecii și a
serviciilor oferite de aceasta; pregătirea profesională;
relaţia cu administraţia locală, cu celelalte instituţii
din zonă; condiţiile de desfășurare a activităţii;
• pregătirea și perfecţionarea profesională a
bibliotecarilor prin participarea la programele de
califcare și perfecţionare profesională organizate de
Ministerul Culturii și Cultelor. Centrul de Pregătire
Profesională în Cultură, conform planifcării CPPC,
ANBPR, precum și alte societăți care au ca obiect de
activitate pregătirea profesională;
• organizarea de cursuri în Centrul de Formare al
Bibliotecii, atât pentru bibliotecarii județeni, cât și
comunali, cu ajutorul trainerilor formați în cadrul
programului Biblionet (IT, Digitales, Blog, Facebook).
• prezentarea de comunicări și referate la
schimburile de experienţă organizate, precum și la
alte întâlniri profesionale;
• întâlniri de lucru la Biblioteca Judeţeană “V.A.
Urechia”, Biblioteca Municipală “Șt. Petică” Tecuci și
Orășenească Tg. Bujor pe tema: Promovarea serviciilor
moderne de bibliotecă prin utilizarea internetului;
• organizarea periodică de întâlniri profesionale,
lărgite sau pe zone de interes, unde se vor prezenta
propuneri, proiecte privind asumarea și dezvoltarea
unor tehnici de lucru ori îmbunătăţirea sau
propunerea de noi servicii pentru utilizatori.
Șef serviciu Resurse Umane,
Spiridon Dafnoiu
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
6
Interesele adulţilor cu vârste între 41 și 60 de ani cu privire la
utilizarea serviciilor bibliotecii publice : rezumat
Biblioteca „V.A. Urechia” Galaţi a implementat cu
succes în anul 2013 proiectul cu titlul „Centru de excelenţă
care oferă servicii pentru adulţi, cu vârsta cuprinsă între
41 și 60 de ani”, proiect fnanţat de IREX România.
Cu ajutorul acestei fnanţări s-a realizat o cercetare
sociologică privind nevoia serviciilor de bibliotecă a
adulţilor la nivelul judeţului Galaţi, disponibilă online
la: http://www.bvau.ro/docs/e-books/2013/Cercetare_
adulti.pdf. Cercetarea s-a realizat în perioada martie –
mai 2013, în județul Galați, de către doamna dr. Valerica
Celmare, asistent universitar la Universitatea „Dunărea
de Jos” Galaţi – Facultatea de Litere, Istorie și Teologie,
iar eșantionul stabilit în vederea aplicării chestionarului
a fost de 384 de adulți din categoria de vârstă amintită,
domiciliați în județul Galați, din mediul urban și rural.
Chestionarul a fost aplicat în orașele Galaţi și Tecuci
și comunele Matca, Pechea, Liești și Ivești. Tematica
abordată în cadrul chestionarului a vizat următoarele
aspecte:
 calitatea respondenților de utilizatori ai
bibliotecilor publice;
 frecvența utilizării serviciilor de bibliotecă publică;
 accesul la serviciile bibliotecilor publice;
 sursele de informare alternative la care au acces
respondenții;
 nevoia participanților la studiu de a utiliza
serviciile bibliotecilor publice;
 disponibilitatea de a utiliza serviciile de bibliotecă.
Scopul cercetării a avut în vedere investigarea
preocupărilor și intereselor pe care le au adulții cu vârste
între 41 și 60 de ani, în vederea adaptării serviciilor de
bibliotecă la nevoile acestora și a creșterii numărului de
utilizatori din categoria menționată, pentru serviciile
bibliotecilor publice.
Studiul la care facem referire analizează nevoile
pe care le resimt adulții cu privire la utilizarea serviciilor
de bibliotecă, urmărind atât modul în care este percepută
nevoia la nivel individual, cât și determinantele ei în
plan social.
Din studiul avut în vedere a rezultat faptul că
motivele pentru care adulții nu utilizează serviciile
bibliotecii, sau le utilizează foarte rar, sunt:
• lipsa de timp și oboseala acumulată peste zi;
• utilizarea altor surse de informare;
• distanța mare dintre domiciliu și sediul bibliotecii;
• necunoașterea posibilităților de accesare a
resurselor unei biblioteci;
• programul de funcţionare nu e adaptat nevoilor
personale;
• absența nevoii de informare sau documentare;
• lipsa atracției către lectură;
• mijloacele materiale vechi, neadaptate nevoilor
actuale de informare ale utilizatorilor;
• lipsa de informații privitoare la existența
bibliotecilor în localitatea de domiciliu;
• neplăcerile întâlnite la bibliotecă.
Analizând datele din chestionar, sociologul implicat
în realizarea acestui studiu a tras următoarele concluzii:
• marea majoritate a adulților, cu vârste între 41-60 de
ani, nu frecventează bibliotecile publice. Principalele
motive invocate pentru utilizarea rară sau non-
utilizarea serviciilor de bibliotecă, sunt: lipsa de
timp și oboseala acumulată peste zi, accesul la alte
surse de informare și lipsa accesului la bibliotecile
publice; cele mai frecvente cauze ale lipsei de acces
la bibliotecă sunt distanța față de bibliotecă, lipsa
de cunoaștere privind modalitățile de utilizare a
resurselor bibliotecii și neconcordanța programului
personal cu orarul de funcţionare al bibliotecii;
• dintre nevoile de utilizare a serviciilor de
bibliotecă, cei mai mulți adulți au notat nevoia de
informare pe diverse domenii de interes, cea de
educație și sprijin profesional și cea de petrecere
a timpului liber. Au existat însă și persoane care
au răspuns că nu au nevoie să utilizeze serviciile
bibliotecilor publice;
• nevoia de utilizare a serviciilor ce vizează
perfecționarea este resimțită mai mult de adulții
ce au un nivel de instruire ridicat, această nevoie
find infuenţată și de implicarea în angajamente
profesionale a adulților;
• disponibilitatea de utilizare a serviciilor de
bibliotecă se manifestă, în primul rând, pentru
serviciile de împrumut și pentru sesiunile de
informare în diverse domenii;
• la adulţii care s-au exprimat ca neavând nevoie
de a utiliza serviciile de bibliotecă, există o
diferenţă în funcţie de sex, mediu de proveniență,
nivel de instruire și implicarea în angajamente
profesionale. Astfel, bărbații manifestă o mai
mică disponibilitate de utilizare a serviciilor de
bibliotecă, în comparație cu femeile, iar adulții
din mediul rural sunt mai puțin disponibili
să utilizeze serviciile bibliotecilor publice,
decât cei din mediul urban. Lipsa implicării
în angajamente profesionale determină, de
asemenea, lipsa nevoii adulților de a utiliza
serviciile de bibliotecă. Astfel, cei neimplicați
în angajamente profesionale resimt o nevoie
mai scăzută de a utiliza serviciile de bibliotecă,
în comparație cu cei implicați în angajamente
profesionale. Nivelul de instruire este, de
asemenea, un factor important ce infuențează
nevoia adulților de a utiliza serviciile de
bibliotecă. Adulții cu un nivel al studiilor mai
scăzut sunt mai puțin interesaţi de a utiliza
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
7
serviciile de bibliotecă, decât cei cu un nivel al
studiilor mai ridicat;
• pe măsură ce crește numărul adulților care
au acces la internet sau care dețin bibliotecă
personală, există tendința ca numărul celor care
nu consideră că ar avea nevoie de serviciile de
bibliotecă să scadă.
Investigând nevoia adulţilor cu vârsta cuprinsă între
41 și 60 de ani pentru serviciile de educaţie profesională,
se constată că cei mai mulţi adulţi chestionaţi și-au
exprimat interesul pentru:
• informarea privind piaţa muncii;
• instruirea privind modalitatea de căutare a unui
loc de muncă;
• activitatea de consiliere și orientare profesională;
• consilierea pentru începerea unei afaceri;
• organizarea unor grupuri de interes profesional
unde să existe posibilitatea unor schimburi de
informaţii și de consultare a unor specialiști.
În ceea ce privește disponibilitatea adulţilor de a participa
la cursuri, se constată faptul că
cei mai mulți adulți își doresc
să urmeze cursuri sanitare și de
prim-ajutor, iar alții preferă cursuri
pentru învățarea unor limbi străine,
cursurile de inițiere în utilizarea
calculatorului și a internetului, dar
și cursuri de antreprenoriat și de
educație parentală.
În ceea ce privește nevoia
de informare a adulţilor se
resimte o mai mare dorinţă și
nevoie pentru domenii precum:
sănătate, domeniul profesional
și de afaceri, agricultura,
apărarea drepturilor, promovarea
intereselor cetățenești și egalitatea
de gen și dezvoltarea personală.
În ceea ce privește
activităţile în care adulţilor le-ar plăcea să se implice în
timpul liber sunt:
• cluburile recreative în care să se organizeze
plimbări în aer liber, ieșiri la iarbă verde, excursii
sau vizite la muzee, vizionări de flme sau audiţii
muzicale, jocuri de șah, table, remi, biliard;
• cluburile tematice cu preferinţă spre: cluburi
sportive, pentru pescarii amatori, cluburi de
literatură, clubul iubitorilor de animale, de
gastronomie, de dans, clubul iubitorilor de
muzică, club pentru un stil de viaţă sănătos;
• atelierele de creativitate cu precădere pentru: creaţie
artistică tradiţională (împletituri, ţesut, brodat, croșetat,
încondeierea ouălor), ateliere de gastronomie, ateliere
de cosmetică, de amenajări exterioare și peisagistică,
croitorie și design vestimentar;
• concursuri tematice în special pe teme literare,
gastronomice, sportive și de dans.
Interesul pentru activitățile culturale este refectat
în preferințele pentru târgurile tematice, festivaluri și
întâlniri cu diverse personalități.
În consecinţă, analizând concluziile trase în
studiul sociologic, având la bază răspunsurile adulţilor
cu vârsta cuprinsă între 41 și 60 de ani, se poate spune
că este absolut necesar să se manifeste, un proces de
diversifcare a ofertei bibliotecilor în funcţie de nevoile
indivizilor, în funcție de prioritățile, de interesele lor și de
conjunctura socio-economică și culturală în care aceștia
trăiesc. Din perspectiva bibliotecilor publice, acest lucru
impune o schimbare majoră a principiilor de acțiune și a
mijloacelor de participare la viața comunității. În procesul
lor de transformare, bibliotecile moderne încearcă să
acopere o gamă cât mai variată de programe, în cadrul
cărora să ofere utilizatorilor atât servicii de instruire,
sau de informare, cât și de recreere sau de promovare și
conservare a valorilor culturale locale.
De asemenea, este important să se dezvolte
ca o componentă importantă a serviciilor desfășurate
de bibliotecile publice,
programele destinate adulților,
în cadrul cărora se facilitează
accesul la diverse forme de
educație, în care se oferă
servicii pentru formarea și
inserția profesională, sau se
propun diverse modalități
de petrecere a timpului
liber. Principiul central de
desfășurare a acestor programe
îl constituie cointeresarea
utilizatorilor adulți prin
personalizarea serviciilor și
prin ajustarea lor, în funcție de
nevoile individuale.
Se impune ca orele de
desfășurare a acestor programe
să fe în concordanţă cu timpul
liber pe care îl au adulţii la dispoziţie și, anume, seara
și la sfârșit de săptămână. Promovarea este un aspect
de care trebuie să se ţină cont în permanenţă, pentru
ca informaţia privind noul serviciu să ajungă la cât mai
multe persoane. Astfel, se va pune accent pe promovarea
în locurile aglomerate, dar și pe reţelele de socializare. De
asemenea, un alt element important este comunicarea
permanentă cu benefciarii adulţi și obţinerea de
feedback, după desfășurarea programelor, pentru
adaptarea din mers a acestora. Chiar dacă biblioteca
dispune acum de rezultatele acestei cercetări, e bine ca
după un 1-2 ani de la aplicarea acesteia, compartimentul
Marketing să repete această cercetare, pentru a vedea
schimbările ce s-au petrecut în rândul benefciarilor.
Titina-Maricica Dediu
bibliotecar, Biroul Marketing. Programe. Proiecte
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
8
Indicatori de performanţă pentru colecţiile bibliotecilor publice
Statistica și evaluarea sunt mai mult decât necesare
pentru funcționarea și gestionarea cu succes a bibliotecii,
dar și pentru a demonstra celor din afara profesiei
valoarea bibliotecilor în dezvoltarea socială, culturală și
economică a societății. Unul din rolurile statisticii este de
a face rezultatele comparabile între biblioteci. Acest lucru
este posibil doar dacă sunt utilizate aceleași defniții și
aceleași metode statistice. Astfel, la baza acestor activități
stau două standarde: SR ISO 2789/2009 – Informare și
documentare. Statistici internaționale de bibliotecă și SR
ISO 11620/2009 – Informare și documentare. Indicatori de
performanță pentru biblioteci.
Conform defniției din SR ISO 11620/2009,
indicatorul de performanță reprezintă expresia
numerică, simbolică sau verbală, derivată din statistica
de bibliotecă și datele aferente folosite pentru a
caracteriza performanţa unei biblioteci.
Calcularea indicatorilor de performanţă sau
rezultatele măsurării performanţei stau la baza evaluării
serviciilor bibliotecii, find instrumente manageriale cu
multiple roluri:
• infuenţează deciziile de management în
bibliotecă;
• ajută la întocmirea rapoartelor către instituţiile
fnanţatoare sau tutelare;
• susţine cererile de suplimentare a fondurilor;
• demonstrează efcienţa bibliotecii în faţa
instituţiilor fnanţatoare.
Alegerea indicatorilor de performanţă se face
în funcţie de scopul și misiunea bibliotecii, oferind o
viziune de ansamblu asupra ei. Pentru ca rezultatele
să poată f comparabile, este indicat ca grupuri de
biblioteci cu misiuni asemănătoare să aibă un set comun
de indicatori pe care să-i folosească cu regularitate.
Articolul de față aduce în atenție indicatorii de
performanță folosiți pentru evaluarea colecțiilor bibliotecii.
Privite din punct de vedere al resurselor deținute,
pentru colecțiile bibliotecii se pot aplica următorii indicatori:
1. Numărul documentelor de pe rafuri la 1000 de
locuitori
1
A = numărul total de documente din
fondul bibliotecii
B = populaţia ţintă
2
2. Numărul de documente în colecţii per capita
A = numărul total de documente din fondul
bibliotecii
B = populaţia ţintă
1
Indicatorul nu se aplică la bibliotecile care deservesc un număr mai
mic de 1000 de locuitori.
2
Pentru populația țintă, în funcție de aria pe care o deservește biblioteca,
se folosește numărul de locuitori ai comunei, prin cumularea tuturor
locuitorilor din satele componente sau numărul locuitorilor din satul
deservit pentru bibliotecile comunale, numărul locuitorilor din oraș
pentru bibliotecile orășenești și numărul locuitorilor din municipiu
pentru bibliotecile municipale.
A
B
×1000
A
B
Valoarea acestui indicator trebuie să fe de
minimum 1-2 doc./locuitor și poate f folosită în politica
de achiziție a bibliotecii, de asemenea poate argumenta
cererile de suplimentare a fondurilor adresate consiliilor
locale.
3. Numărul de documente achiziţionate din
fnanţare publică per capita
A = numărul de documente achiziţionate din
fnanţare publică de la bugetul consiliilor locale
B = populaţia ţintă
4. Numărul de documente achiziţionate la 1000 de
locuitori
3
A = numărul total de documente
achiziţionate
4
B = populația țintă
Valoarea indicatorului este bună atunci când colecția
crește anual cu minimum 50 doc./1000 locuitori.
5. Numărul de exemplare adăugate per titlu
5

achiziţionat
A = numărul total de exemplare achiziţionate
în anul de referință
B = numărul total de titluri achiziţionate în
anul de referință
Valoarea indicatorului oferă informații despre gradul de
disponibilitate a titlului pentru utilizatori.
6. Rata de înnoire a colecţiei (în ani)
A = numărul total de documente în colecţii
B = numărul total de documente achiziţionate
în anul de referință
Indicatorul arată vârsta fondului (la câţi
ani se reîmprospătează fondul). Pentru bibliotecile
din străinătate este considerată bună o valoare a
indicatorului de 7-10 până în 15 ani. Pentru bibliotecile
din ţara noastră se recomandă o vârstă a fondului de
15 ani. O vârstă mai tânără a fondului poate însemna
că un procent mare de resurse (documente) sunt
recent publicate, dar există și explicaţia că poate nu s-a
exploatat întregul potenţial al documentelor înainte de
a f scoase din evidenţă ca find vechi (o valoare bună a
indicatorului se poate obţine prin achiziţii masive și/sau
scoatere unui număr mare de documente din evidenţă).
Din punct de vedere al utilizării, pentru
colecțiile bibliotecii se pot aplica următorii indicatori:
1. Procentul documentelor împrumutate (difuzate)
6

din colecţii
A = numărul total de documente împrumutate
(difuzate) într-un anumit interval de timp
3
Vezi nota 1.
4
Numărul de documente intrate în fondul bibliotecii în anul de referință.
5
Din rațiuni de cuantifcare, termenul de „titlu” desemnează un document
ce formează un corp separat cu un titlu distinct, publicat într-o singură
unitate fzică sau în mai multe, indiferent de numărul de exemplare din
respectivul document deținut de bibliotecă (SR ISO 11620).
6
În documente difuzate (împrumutate) se includ: împrumutul direct al unui
document pentru a f utilizat în incinta bibliotecii sau în afara acesteia, copiile
(numărul de fle), livrări de documente electronice (număr de fşiere).
A
B
A
B
×1000
A
B
A
B
A
B
x100
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
9
B = numărul total de documente din fondul bibliotecii
Indicatorul stabilește procentul de documente
difuzate către utilizatori într-o perioadă de timp stabilită.
Valoarea indicatorului arată gradul de adecvare a
colecţiilor la cerinţele utilizatorilor. Poate f aplicat pentru
anumite genuri de colecţii, secţii tematice, fliale etc.
Factorii care infuenţează indicatorul sunt:
• numărul de exemplare în colecţii din
titlurile foarte solicitate;
• structura colecţiei în raport cu cerinţele
utilizatorilor;
• perioada de împrumut și numărul de
documente care pot f împrumutate simultan;
• gradul de promovare a colecţiilor de către
bibliotecă;
• vârsta fondului (rata de înnoire a fondului),
numărul de titluri depășite, numărul de
exemplare din titlurile nesolicitate, viteza de
reașezare la raf a documentelor restituite etc.
2. Documente difuzate per capita
A = numărul total de documente difuzate
B = populaţia ţintă
Indicatorul estimează numărul de documente
pe care o persoană din populaţia ţintă le-a împrumutat
la un moment dat.
Valoarea indicatorului poate f infuențată de
următorii factori:
• modifcarea perioadei de împrumut și/
sau a numărului de documente care pot f
împrumutate simultan;
• variabile socio-economice (nivel de cultură, de
dezvoltare etc.);
• condiţiile de studiu din bibliotecă;
• politica de marketing privind popularizarea
colecţiilor.
3. Numărul de documente difuzate per utilizator activ
A = numărul total de documente difuzate
B = numărul de utilizatori activi
În utilizatori activi sunt incluși utilizatorii nou
înscriși și cei vizaţi, care au frecventat biblioteca în anii
precedenţi anului de referinţă.
Indicatorul estimează numărul de documente pe
care un utilizator activ le-a împrumutat la un moment dat.
4. Numărul de documente difuzate per vizită
A = numărul total de documente difuzate
B = numărul de vizite directe la bibliotecă în
scopul unei tranzacţii
Se exclude numărul vizitelor directe la bibliotecă
în scopul participării la manifestări și/sau pentru
obţinerea diverselor informaţii.
Valoarea indicatorului estimează numărul de
documente difuzate în cadrul unei vizite.
5. Procentul documentelor consultate în incinta
bibliotecii din totalul documentelor difuzate
A = numărul documentelor consultate
în bibliotecă
B = numărul total de documente difuzate
Valoarea indicatorului este infuențată de
următorii factori:
• condiţiile de studiu din bibliotecă;
• numărul de exemplare din titlurile solicitate
disponibile pentru împrumutul la domiciliu;
• numărul maxim de documente care pot f
împrumutate la domiciliu;
• politica de marketing privind popularizarea
titlurilor existente doar pentru consultare în
incinta bibliotecii;
• statutul diferitelor tipuri de documente (e.g.
cele din colecţii speciale).
Din punct de vedere al cheltuielilor suportate de
bibliotecă pentru achiziția de documente, se pot aplica
următorii indicatori pentru evaluarea colecțiilor:
1. Cheltuieli pentru achiziţii de documente din
fnanţare bugetară per capita
A = cheltuieli pentru achiziţii de documente
din fnanţare bugetară de la consiliile locale
B = populația țintă
Valoarea indicatorului estimează suma în lei alocată
de către consiliile locale unei persoane din populaţia
ţintă pentru achiziţia de documente.
2. Procentul cheltuielilor pentru achiziţii de
documente din fnanţare bugetară
A = cheltuieli pentru achiziţii de
documente din fnanţare bugetară de la
consiliile locale
B = cheltuieli curente din fnanţare
bugetară
7
Valoarea indicatorului estimează dacă suma din
buget alocată colecţiei este sufcientă în comparaţie cu
cheltuielile pentru personal și alte cheltuieli materiale.
Catrina Căluian
bibliotecar, Biroul Catalogarea colecțiilor
7
Cheltuielile curente din fnanțare bugetară (publică) includ:
cheltuielile cu personalul, cheltuielile pentru automatizări,
cheltuielile pentru achiziții de documente și alte cheltuieli materiale.
A
B
A
B
A
B
A
B
A
B
x100
A
B
x100
c ,..ă...ă .. ..··. .......
¸...·. ș. ... ...ă
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
10
Aniversările anului 2014 în județul Galați : aprilie - iunie 2014
Băneasa
10 aprilie - 80 de ani de la nașterea, în
comuna Băneasa, jud. Galaţi, a doctorului în
știinţe istorice Mihalache BRUDIU, profesor
la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi,
muzeograf la Muzeul de Istorie din Galaţi
Corni
14 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în
satul Măcișeni, comuna Corni, jud. Galaţi, a
instrumentistului Dumitru SANDU, referent
muzical la Teatrul Muzical „Nae Leonard” din Galaţi
(d. 22 mai 2001, Galaţi)
Drăgușeni
30 mai - 50 de ani de la moartea, în Cluj, a
profesorului de matematică Teodor ANGHELUŢĂ,
conferenţiar la Universitatea din București, decan al
Facultăţii de Știinţe din Cluj, profesor la Universitatea
„Victor Babeș” și la Institutul Politehnic din Cluj (n. 28
apr. 1882, sat Adam, comuna Drăgușeni, jud. Galaţi)
Fârțănești
18 mai - 60 de ani de ani de la nașterea,
în comuna Fârţănești, jud. Galaţi, a inginerului
Georgică VIERU-BURLESCU, absolvent al
Universităţii Galaţi, Facultatea de Mecanică, secţia
Instalaţii Navale de Bord, director al Serviciului
Public de Transport Fluvial Ferryboat Călărași
Foltești
4 mai - 60 de ani de la nașterea, în comuna
Foltești, jud. Galaţi, a scriitorului
și publicistului Aurel STANCU,
jurnalist la cotidianul Viaţa liberă,
membru al Societăţii Scriitorilor
„Costache Negri” din Galaţi
Gohor
8 mai - 15 ani de la moartea,
în Galaţi, a poetului și publicistului
Ion CHIRIC, director al Editurii
Porto-Franco din Galaţi, președinte al
Societăţii Scriitorilor „Costache Negri”
din Galaţi (n. 28 iul. 1940, comuna Gohor, jud. Galaţi)
11 iunie - 65 de ani de la nașterea, în
comuna Gohor, jud. Galaţi, a scriitorului satiric
Iulian BOSTAN-GOHOR, membru al Uniunii
Epigramiștilor din România și al Clubului
Umoriștilor „Verva” din Galaţi
Independența
4 mai - 85 de ani de la nașterea, în comuna
Independenţa, jud. Galaţi, a profesorului Toader
IONESCU, doctor în economie, cadru didactic
universitar la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj,
membru al Asociaţiei Oamenilor de Știinţă din
România, membru al Comisiei de Istorie Economică
și Istoria Gândirii Economice a Academiei Române
Ivești
3 iunie - 55 de ani de la nașterea, în comuna Ivești,
jud. Galaţi, a caricaturistului Marian ȘERBAN, prezent
cu desene satirice în cotidianul gălăţean Viaţa liberă
(din 2000), distins cu numeroase premii la concursuri
naţionale și internaţionale de caricatură (din 2002)
4 iunie - 75 de ani de la nașterea, în comuna
Ivești, jud. Galaţi, a profesorului,
criticului literar și epigramistului
Constantin TRANDAFIR, doctor în
flologie, profesor de Istoria literaturii
române la Facultatea de Filologie,
Universitatea „Dunărea de Jos”
din Galaţi, director al Revistei Noi din Câmpina,
colaborator la diverse publicaţii literare, membru al
Societăţii Scriitorilor „Costache Negri” din Galaţi
Liești
12 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în comuna
Liești, jud. Galaţi, a scriitorului, publicistului și
profesorului universitar Dan MIHĂILESCU, doctor
în estetică și psihologie, cadru didactic la Universitatea
din Brașov, redactor la revista Brașovul Literar și
Artistic, colaborator la diverse reviste literare din ţară
Nicorești
8 iunie - 110 ani de la nașterea,
în comuna Nicorești, jud. Galaţi, a
scriitorului și istoricului literar Gabriel
DRĂGAN, profesor de limba română
la Școala Gimnazială din Nicorești,
colaborator la numeroase reviste literare
din ţară (d. 11 febr. 1981, comuna Nicorești, jud. Galaţi)
Priponești
10 aprilie - 85 de ani de la nașterea, în comuna
Priponești, jud. Galaţi (fost jud. Tecuci), a actorului Mircea
Șt. BAȘTĂ, angajat de Lucia Sturza Bulandra la Teatrul
Municipal din București (d. 12 oct. 1999, București)
Tecuci
1 aprilie - 90 de ani de la nașterea, în Sinaia,
jud. Prahova, a pictorului Ion Brăduţ
COVALIU, absolvent al Liceului „D. A.
Sturdza” din Tecuci, secretar (din 1963)
și președinte (din 1968) al Uniunii
Artiștilor Plastici din România (d. 29
mai 1991, București)
12 aprilie - 75 de ani de la nașterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a graficianului Horia MUREȘAN,
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
11
Rubrică realizată de Otilia Badea și Tena Bezman,
Serviciul Referințe
redactor TV și muzeograf la Oficiul de Expoziţii
din Capitală
18 aprilie - 120 de ani de la nașterea, în comuna
Beceni, jud. Buzău, a publicistului și
scriitorului Pamfl ȘEICARU, cu studii
liceale la Gimnaziul Real de Băieţi din
Tecuci, președinte al Societăţii Ziariștilor
Români, recompensat de generalul
Henry Berthelot cu distincţia „Crucea de
Război Franceză” în Primul Război Mondial (d. 20 oct.
1980, Dachau, Germania)
19 aprilie - 165 de ani de
la nașterea, în Tecuci, jud. Galaţi, a
scriitorului Calistrat HOGAȘ (d. 28
aug. 1917, Roman)
1 mai - 65 de ani de la moartea, în
București, a pictorului și academicianului
Gheorghe PETRAȘCU, director al
Pinacotecii Statului (din 1921), distins
cu Premiul Naţional pentru Pictură
(1925), Legiunea de Onoare acordată de
guvernul francez (1932), Marele premiu
la Expoziţia Internaţională de la Paris în
cadrul Pavilionului României în 1937 (n. 1 dec. 1872,
Tecuci, jud. Galaţi)
9 mai - 115 ani de la nașterea, în satul Florești, jud.
Tutova (azi în comuna Poienești, jud. Vaslui) a pictorului,
criticului de artă și poetului George NICHITA, legat
prin copilărie și adolescenţă de orașul Tecuci, unde a
urmat cursurile primare, gimnaziale și liceale, inspector
la Direcţia Artelor din cadrul Ministerului Instrucţiunii
Publice (d. 10 nov. 1968, București)
10 mai - 30 de ani de la moartea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a poetului și publicistului Ion FLOREA-
ZELETIN, învăţător în Tecuci și redactor-șef al
revistei pedagogice tecucene Lămuriri școlare (n. 25
oct. 1889, sat Crăiești, comuna Stănișești, jud. Bacău)
13 mai - 65 de ani de la nașterea,
în Tecuci, jud. Galaţi, a criticului de
artă Mariana TOMOZEI-COCOȘ,
publicist, pedagog și muzeograf la
Muzeul de Artă Vizuală din Galaţi,
expert în arta modernă și contemporană
românească, distinsă cu numeroase premii naţionale
18 mai - 50 de ani de la nașterea, în Tecuci,
jud. Galaţi, a matematicianului Jenică CRÎNGANU,
conferenţiar doctor la Universitatea „Dunărea de
Jos” din Galaţi, președinte al Societăţii de Știinţe
Matematice din România, Filiala Galaţi, autor a
numeroase probleme publicate în Gazeta Matematică,
Revista de Matematică
20 mai - 85 de ani de la moartea, în Bazargic,
jud. Caliacra, a poetului și ziaristului Constantin
MUCHE, editor al revistelor Provincia literară și
Plaiuri dobrogene (n. 24 nov. 1878, Tecuci, jud. Galaţi)
24 mai - 75 de ani de la nașterea, în Galaţi,
a medicului Florică SECARĂ, director al Spitalului
din Tecuci, senator în Parlamentul României în
legislatura 1992-1996
24 mai - 70 de ani de la
moartea, în București, a scriitorului și
criticului literar Nicolae PETRAȘCU,
secretar al Legaţiei Române la
Constantinopol (1886-1887; 1891-
1892) și la Paris (1889-1891), redactor al revistei
Convorbiri literare din Iași în perioada 1894-1896 (n.
5 dec. 1859, Tecuci, jud. Galaţi)
Tudor Vladimirescu
6 iunie - 80 de ani de la nașterea, în comuna Tudor
Vladimirescu, jud. Galaţi, a profesorului
universitar doctor inginer Dumitru
CĂLUEANU, absolvent al Liceului „Vasile
Alecsandri”, decan al Facultăţii de Mecanică,
Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
(1984-1989), unul dintre fondatorii învăţământului de
inginerie electrică (d. 13 dec. 2011, Galaţi)
Tulucești
24 mai - 100 de ani de la nașterea, în comuna
Tulucești, jud. Galaţi, a profesoarei de limba și
literatura română Cristina GIUVELIC, cadru
didactic la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, Liceul
„Vasile Alecsandri”, Școala Pedagogică și Liceul „Al.
I. Cuza” (d. 2 mai 2012, București)
24 iunie - 75 de ani de la nașterea, în comuna
Tulucești, jud. Galaţi, a etnografului Amelian
CHIRILĂ, absolvent al Liceului Pedagogic din
Galaţi, învăţător în comuna Tulucești, unde a înfinţat
un muzeu de istorie și un grup folcloric al bătrânilor
Valea Mărului
3 mai - 65 de ani de la nașterea, în comuna
Valea Mărului, jud. Galaţi, a profesorului de istorie
Constantin DOCA-TRINCU, vicepreședinte al
Filialei „Ginta Latină” - Fundaţie Culturală
9 iunie - 30 de ani de la moartea,
în Râmnicu Vâlcea, a preotului Iosif
GAFTON, absolvent al Seminarul Teologic
din Galaţi, episcop al Eparhiei RâmnicuIui
și Argeșului (n. 5 dec. 1896, sat Puţeni, azi
comuna Valea Mărului, jud. Galaţi)
Vârlezi
13 aprilie - 70 de ani de la moartea, în
comuna Vida, jud. Giurgiu, a compozitorului Ioan
C. BOHOCIU, profesor la Liceul „Vasile Alecsandri”
din Galaţi, dirijor al Corului Episcopiei și al
Orchestrei Simfonice din Galaţi (n. 21 aug. 1874, sat
Crăiești, comuna Vârlezi, jud. Galaţi).
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
12
Scânteiești pe linia timpului, în fotografile
locuitorilor săi (III)
Continuăm parcursul iconografc în trecutul comunei Scânteiești cu imagini ale generaţiilor de copii care au trecut
prin școlile comunei, acum oameni în toată frea care și aduc aminte cu nostalgie de șotiile copilăriei, de învăţătorii și
profesorii dragi, de zilele de practică agricolă și de excursiile în pădurile din împrejurimi. Zilele în care stăteau cuminţi în
bănci, cu ochii aţintiţi la domnul sau doamna învăţătoare au rămas în urmă și doar fotografile au rămas să stea mărturie
acelor zile.
1962, Fântânele
Școala Gimnazială Fântânele
Profesorul Frâncu și elevii Izvoranu Alexandru, Basarab
Melu, Basarab Maricel, Iancu Fănică, Bute Ilinca ș.a.
(deţinătoarea fotografei: Izvoranu Sofţa)
1960, Scânteiești
Profesori ai Școlii Scânteiești:
Profesorii: Procopie Constantin, Ionescu Gheorghe, Solomon
Didina, Fătu Tudoriţa, Leu Gheorghe, Munteanu Ortenzia.
(deţinătoarea fotografei: Munteanu Ortenzia)
1971, Fântânele
Școala Gimnazială Fântânele
Învăţătoarea Maria Tănase alături de clasa a II-a B
(deţinătorul fotografei: Lungu Mihai)
1963, Scânteiești
Profesori ai Școlii Scânteiești
Directorul școlii, Mircea Gherghe, profesorul de biologie
Procopie Constantin, învăţătoarea Procopie Clemansa,
învăţătoarea Munteanu Ortenzia, profesorul de educaţie fzică
Fătu Tudoriţa, profesorul de limba română Leu George și clasa
a II-a, promoţia 1962-1963.
(deţinătorul fotografei: Munteanu Ortenzia)
1970, Scânteiești
Școala Gimnazială Scânteiești
Învăţătoarea Ocheanu Ecaterina și clasa I
(deţinătoarea fotografei: Borus Lenuţa)
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
13
Ceapă Oana,
bibliotecar,
Biblioteca Comunală Scânteiești
1976, Scânteiești
Elevii clasei a III-a în Pădurea Mâţele, împreună cu
doamnele profesoare Băncilă Elena și Marcu Dumitra.
(deţinătoarea fotografei: Borus Lenuţa)
1982, Scânteiești
Elevii Școlii Gimnaziale Scânteiești în
practică agricolă (unul dintre elevi -
Boros Cornel).
(deţinătoarea fotografei: Borus Lenuţa)
1986, Scânteiești
Elevi ai Școlii Gimnaziale
Scânteiești în practică agricolă,
la culesul viilor (în prima
fotografe, elevii Cristescu
Cătălin și Negraia Dănuţ).
(deţinătoarea fotografei:
Cristescu Vasilica)
1974, Scânteiești
Sceneta „Scufţa roșie” jucată de copiii Stamate Ana (scufţa),
Boros Florentina (bunica), Damian Gabriela (mama), Leu
Octavian (lupul), Diaconu Florin (vânătorul).
(deţinătoarea fotografei: Borus Lenuţa)
1974, Scânteiești
Sceneta „La doctor” jucată de copiii Leu Octavian și
Diaconu Florin (doctorii), Boros Cornel (pacientul).
(deţinătoarea fotografei: Borus Lenuţa)
1972, Fântânele
Școala Gimnazială Fântânele
Învăţătoarea Maria Chipirliu alături de clasa a III-a A: Lungu
Petrică, Ciucur Costache, Grecu Ioana, Ciofan Paraschiv etc.
(deţinătorul fotografei: Lungu Mihai)
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
14
Biblioteca Orăşenească „Grigore Hagiu” şi
misiunea ei pentru comunitate
Biblioteca Orășenească „Grigore Hagiu” Tg. Bujor
Misiunea unei biblioteci în continuu vârtej de
informații devine din ce în ce mai complexă, deoarece și
cerințele celor ce îi trec pragul se diversifcă, utilizatorii
find tot mai pretențioși, mai riguroși, dornici de
informații clare și la obiect.
O bibliotecă modernă trebuie să-și orienteze
activitatea spre servicii cât mai diversifcate atât pentru
utilizatori, cât și pentru instituțiile din comunitate.
Elementul esențial îl constituie atât cantitatea și calitatea
colecțiilor, dar și alinierea la tehnologiile actuale.
Din fericire, la Biblioteca Orășenească
„Grigore Hagiu” s-au produs schimbări radicale în
ultima perioadă. Înfințarea celor două fliale, Moscu și
Umbrărești, obținerea unui spațiu generos, cu mobilier
ce oferă utilizatorului confort și bună dispoziție,
implementarea Programului „Biblionet, lumea în
biblioteca mea” au transformat-o cu rapiditate într-o
bibliotecă modernă în care utilizatorul găsește și altceva
decât împrumutul de carte.
Faptul că biblioteca și cele două fliale sunt
frecventate de un număr tot mai mare de locuitori
ai comunității, majoritatea utilizatori permanenți,
ne dovedește că munca depusă în bibliotecă nu trece
neobservată, ba, dimpotrivă, se bucură de respectul
comunității.
Proiecte ca: „Un Job pentru fecare”, „O carte
citită, patru ore la calculator”, „Ești talentat? Arată!!!!”,
cursuri de inițiere IT, activitățile desfășurate în
parteneriat cu cele patru instituții de învățământ din
localitate (ex. „O șansă pentru fecare” și „Școala, altfel”)
ne dau posibilitatea de a atrage cât mai mulți utilizatori
din rândul tuturor locuitorilor comunității, dar în
special a tineretului defavorizat, a minorității rrome,
astfel că la sfârșitul anului 2013 numărul cererilor de
înscriere a crescut cu aproximativ 125 %.
Însă, așa cum bine spunea profesor dr.
Gheorghe Buluță: „Cartea este mijlocul necesar de
a trăi, o necesitate vitală pentru omul înzestrat cu
pasiunea cunoașterii adevărului și a noului…”, iar noi
bibliotecarii avem menirea să o punem în valoare prin
preocuparea permanentă de a reînnoi fondul bibliotecii,
de a achiziționa noutățile editoriale ori de câte ori apar,
însă, din păcate, trebuie să recunoaștem că ne este din
ce în ce mai greu să facem acest lucru și care ne pun în
postura de a veni în fața utilizatorului dornic de noutăți
cu replica: „...ne pare rău, nu vă putem servi…” Spun
aceste lucruri deoarece în ultimii doi ani, la Biblioteca
„G. Hagiu” din Tg. Bujor achiziția de carte nu a excelat.
Deși ne confruntăm cu serioase probleme fnanciare, în
anul 2013 am continuat politica de atragere a publicului
larg către bibliotecă prin organizarea unui număr
însemnat de acțiuni. Am organizat activități cu copiii
sub formă de concursuri de recitări și creație literară,
spectacole cu diverse teme etc., (ex. concursul „Dor de
Eminescu” și „Orașul Tg. Bujor - Prezent și viitor”, „În
lumea poveștilor” etc.), care au avut ca scop formarea
atitudinii pozitive față de bibliotecă, a deprinderilor
de lectură permanentă, dar și educarea unui utilizator
constant, fdel, interesat, pregătit.
Manifestări ca Festivalul Național de Poezie
„Grigore Hagiu”, lansarea volumului „Valori ale spiritului
bujorean” – autor Flori Rodica Tighici-Iacomi, expoziția
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
15
Bibliotecar, Blaga Vica
de pictură având-o ca autor pe Crenguța Macarie,
găzduită de biblioteca noastră timp de 20 de zile, au
atras un public numeros, dornic de cultură, atât din
orașul nostru, cât și din împrejurimi.
Ne-am obișnuit ca ziua de 27 septembrie
să o asociem cu ziua poetului născut pe meleaguri
bujorene, Grigore Hagiu, să primim oaspeți dragi,
fi ai orașului, personalități din domeniul culturii,
artei, prieteni ai lui Grigore, oameni ce-i apreciază și
îndrăgesc opera. Am fost onorați să avem în mijlocul
nostru ca invitați pe d-nii acad. Mihai Cimpoi, critic și
istoric literar, redactor literar și eseist basarabean, acad.
dr. Constantin Gh. Marinescu, prof. univ. dr. Vasile
Burlui, prof. univ. și redactor-șef la revista „Lumină
lină” din New York – d-na Mihaela Albu și mulți alții.
Pentru viitor, Biblioteca Orășenească „Grigore
Hagiu” își propune ca principal obiectiv achiziția de
carte, capitol la care suntem defcitari, continuarea
și îmbunătățirea proiectelor începute, modernizarea
și diversifcarea serviciilor bibliotecii care au ca scop
apropierea de comunitatea locală, astfel ca instituția
noastră să fe privită ca un centru cultural, educațional,
un spațiu în care cetățeanul să vină cu plăcere pentru
un moment de recreere.
Aspecte de la
Festivalul Național
de poezie
„Grigore Hagiu”
(27 septembrie 2013)
Aspecte de la
lansarea volumului
„Valori ale spiritului
bujorean”
(18 septembrie 2013)
Aspecte de la Filialele Bibliotecii
Municipale „Grigore Hagiu” Tg. Bujor
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
Martie 2014
16
Mențiuni
• Drăguţu Rareș, clasa a
VII –a A, Școala Gimnazială
„Iorgu Iordan” – Apune pe
dealuri;
• Truică Teodora,
clasa a VIII –a A, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan”
–Fecioara în alb;
• Pogor Cristina, clasa a VIII –a B, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan” – La poalele
crângului;
• Cioclu Maia-Cosmina, clasa pregătitoare A,
Școala Gimnazială „Dimitrie Sturdza” - Apune
soarele pe dealuri și Cântec uitat.
Picturile inspirate ale micilor artiști vor
rămâne expuse pe simezele galeriei până pe data de 15
februarie.
Juriul pentru secțiunea recitări și creații proprii
a fost format din: prof. Eleonora Stamate, prof. Mihaela
Gohorianu (Club Art), bibliotecar Cornelia Balaur
(Biblioteca Mun. „Ștefan Petică” Tecuci).
La secțiunea de creație s-au acordat două
premii speciale :
• Hurdubae Andra, clasa a VI –a A, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan” - Iubita mea,
toamnă…;
• Iacob Andreea, clasa a IX-a B – Lui Petică….
Premianții concursului de recitări sunt:
Talentul celor ce iubesc literatura și artele plastice este
răsplătit la Biblioteca Municipală „Ștefan Petică”
Biblioteca Municipală Tecuci
Pe data de 22 ianuarie 2014, Galeria Helios a
Bibliotecii Municipale din Tecuci a răsunat de versurile
poetului Ștefan Petică, recitate de elevi, versuri care au
fost sursa de inspirație și pentru expoziția de desene de
pe simeze.
La aniversarea a 137 de ani de la nașterea
primului poet simbolist, colectivul bibliotecii cu
sprijinul doamnei lect. univ. dr. Nicoleta Călina Presură,
descendentă din familia lui Ștefan Petică, a organizat
o serie de manifestări omagiale dedicate poetului,
constând într-un concurs de
recitări din creația poetului
și un altul de creație literară
și plastică inspirat din opera
poetului, concurs dotat
cu premii în bani și cărți.
Suportul material al acestor
concursuri a fost asigurat,
la fel ca și la Ziua Bibliotecii
din octombrie 2013, prin
generozitatea doamnei
Nicoleta Călina Presură.
Răspunzând invitației adresate
de doamna manager Daniela Grigoraș, la
această manifestare s-au înscris elevi de la:
Școala Gimnazială „Iorgu Iordan”- coord.
prof. Ecaterina Jalbă și prof. Constantin Ilaș,
Școala Gimnazială „Șt. O. Iosif ” - coord.
Daniela Palade, Liceul Tehnologic „Ovid
Caledoniu” – coord. Crina Țopa și Elena
Huian, Liceul Tehnologic „Elena Caragiani”,
Colegiul Național de Agricultură și Economie - coord. prof.
Daniela Lungu.
Ca urmare a unei bune mediatizări a
evenimentului, printre participanții la activitate s-a
numărat și doamna prof. Ileana Tulică - fica poetului
Ovid Caledoniu, care a venit cu un material interesant
din presa vremii, scris de tatăl său despre poetul Ștefan
Petică.
Juriul pentru secțiunea desene a fost format din:
prof. Ioniță Bebea (Clubul Copiilor Tecuci), prof. Poliana
Rusu (Colegiul Național „Calistrat Hogaș”) și bibliotecar
Daniela Ignat (Biblioteca Mun. „Ștefan Petică” Tecuci).
Premianții concursului de desene sunt:
premiul I - Moraru Miruna, clasa a VIII –a A, Școala
Gimnazială„Iorgu Iordan” - Fecioara în alb;
premiul II - Seciu Emanuel, clasa a VI –a A, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan” – Fecioara în alb și Furtună;
premiul III - Pleșa Andreea, clasa a VIII –a A, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan” – Poeme dulci de vise,
poeme de petale;
Martie 2014
http://www.bvau.ro/docs/asociatia/index.php
17
Biblioteca Municipală „Ștefan Petică” Tecuci
a marcat în acest an, pe 11 februarie 2014, în cadrul
Compartimentului ,,Centrul de Internet pentru Public”, 
„Ziua Siguranţei pe
Internet” (Safer Internet
Day 2014), eveniment
de anvergură europeană
desfășurat anual sub egida
reţelei europene „INSAFE”.
Am dorit ca
această zi să fe adusă la
cunoștința utilizatorilor
și prin distribuirea de
pliante, realizate în cadrul
instituției, pliante conținând
sfaturi utile pentru o navigare în siguranță
pe Internet, pentru o utilizare responsabilă
a tehnologiilor și serviciilor online, a
telefoanelor mobile, în special de către copii și
adolescenți, dar și conștientizarea și educarea
acestora asupra riscurilor navigării virtuale.
O altă problemă de actualitate este
fenomenul de „bullying”- fenomen care,
deși, prea puțin mediatizat, există foarte
multe cazuri în viața de zi cu zi. De aceea,
în colaborare cu doamna psihoterapeut Luminița Böyte,
Internetul - prieten sau dușman ?
• premiul I – Boga Teodor, clasa a XII-a C, Lic.
Tehn. „Elena Caragiani”;
• premiul II- Bosnea-Daiana, clasa a VIII –a B,
Școala Gimnazială „Iorgu
Iordan”;
• premiul III- Stoleru Denisa,
clasa a VI –a A, Școala
Gimnazială „Iorgu Iordan”.
Mențiuni:
• Preda Irina, clasa a VI –a
A, Școala Gimnazială „Iorgu
Iordan” - Întâiul rol;
• Buruiană Miruna, clasa a
VIII –a B, Școala Gimnazială
„Iorgu Iordan” – Despărţire;
• Tăbăcaru George, clasa a XII-a, Liceul
Tehnologic „Ovid Caledoniu”;
• Iacob Andreea, clasa a IX-a B, Colegiul Național
de Agricultură și Economie;
• Crețu Iulia, clasa a VII-a B, Școala Gimnazială
„Șt.O. Iosif ”.
La anunțarea premiilor acordate pentru
creațiile personale ale elevilor, doamna prof. Eleonora
Stamate, președinta Societății Culturale „Ștefan
Petică – 2007” și a revistei Tecuciul Literar – Artistic, a
declarat deschise lucrările Cenaclului Literar - Artistic
– Ștefan Petică dedicat copiilor între 10 – 18 ani. Copiii
care s-au prezentat în concurs la secțiunea creație
au devenit primii membri
ai cenaclului literar, iar cei
ce-și doresc participarea la
lucrările acestuia se pot adresa
instituției noastre pentru mai
multe informații.
Participanții la
manifestările dedicate lui
Ștefan Petică și-au arătat
dorința continuării activităților
de acest gen. Această dorință
se armonizează cu intențiile
bibliotecii noastre care dorește încununarea acestor
eforturi printr-o manifestare de mare anvergură,
programată în luna octombrie a acestui an, când se vor
comemora 110 ani de la moartea poetului. Atunci, cu
sprijinul aceleași inimoase Nicoleta Călina-Presură care
are în pregătire și un volum omagial dedicat lui Ștefan
Petică, îi invităm pe toți cei apropiați în inimă și în spirit
de biblioteca noastră să ni se alăture în omagierea celui
supranumit „primul poet simbolist autentic din literatura
română”.
miercuri, 12 februarie 2014, în Sala de Lectură „Hortensia
Papadat-Bengescu” a Bibliotecii Municipale am organizat
o dezbatere pe tema „Hai să vorbim despre dreptul
tău de a spune NU când ești hărțuit”,
în scopul conștientizării fenomenului de
bullying, întâlnire la care au participat
elevi ai Colegiului Național de Agricultură
și Economie, clasa a XII-a și elevi ai Școlii
Gimnaziale „Ion Petrovici”, cls. a VIII-a
însoțiți de cadrele didactice.
Întâlnirea a venit ca o continuare
a evenimentului din ziua precedentă
deoarece „cyberbullying-ul,” reprezintă
un fenomen de agresare
a cuiva, din spatele unui
calculator sau al unui
alt instrument prin care
lumea poate comunica.
Doamna psiholog le-a
prezentat elevilor fapte
reale de agresivitate
psihică, sfătuindu-i în
același timp ce pot să facă
pentru stoparea bullying-
ului, în cazul în care sunt
martorii unor astfel de evenimente sau chiar victime.
Daniela Grigoraș, Director al
Bibliotecii Municipale „Ștefan Petică” Tecuci
Biroul executiv al Filialei Galaţi a ANBPR:
Zanfr Ilie, preşedinte, zanfrilie@yahoo.com
Geta Efimie, vicepreşedinte (BVAU), egeta_67@yahoo.com
Camelia Toporaş, membru (BVAU), camitoporas@yahoo.com
Manuela Cepraga, membru (Tecuci), bstpetica@yahoo.com
Vica Blaga, membru (Tg. Bujor), blagavica@yahoo.com
Georgeta Marus, membru (Grivița), marusgeta@yahoo.com
Mihaela Gudană, membru (Ghidigeni), mihagudana@yahoo.com
Publicaţie editată de Filiala Galaţi a ANBPR
ANBPR. Filiala Galaţi
800208, Galaţi, Mihai Bravu nr. 16,
Tel: 0236/411037; Fax: 0236/311060
Director: ZANFIR ILIE
Redactor şef: Camelia Toporaş
Redactori: Geta Efimie, Manuela Cepraga, Vica Blaga,
Georgeta Marus, Mihaela Gudană
Secretar de redacţie: Ioana Chicu
Machetare: Camelia Toporaş
18
Vineri, 24 ianuarie 2014, ora
13.00, în incinta Bibliotecii Comunale
Scânteiești, a avut loc o activitate cultural-
educativă sub titulatura „Hai să dăm
mână cu mână!”, dedicată aniversării
a 155 de ani de la Unirea Principatelor
Române.
La această activitate au participat elevi
ai Școlii Gimnaziale din localitate, sub
îndrumarea bibliotecarei Oana Ceapă.
S-a urmărit cunoașterea importanței
și semnifcației istorice a zilei de 24
Ianuarie, familiarizarea cu personalități
ale istoriei noastre, date referitoare la
premisele Unirii, precum și evocarea
personalității domnitorului Alexandru
Ioan Cuza.
Participanții
au realizat un
colaj de costume
populare românești
și o expoziție
cu imagini și
informații obținute
cu ajutorul noilor
tehnologii, puse la dispoziție de programul Biblionet.
Fiecare din ei au primit câte un pliant cu fotografa
domnitorului și date referitoare la personalitatea
acestuia.
Bucuroși de reușită și de evenimentul sărbătorit,
la sfârșitul activității elevii au interpretat cântecul
patriotic „Hora Unirii ” de Vasile Alecsandri.
bibliotecar Oana Ceapă
Biblioteca Comunală Griviţa
Închinare la Luceafăr
A devenit o tradiție ca în fecare an, pe 15
Ianuarie, să avem o zi dedicată lui Eminescu,
în care să aducem omagiu celui care a fost
,,Luceafărul poeziei românești.’’
Programul artistic dedicat
marelui poet național a stat
sub semnele luminii, sunetului,
culorii, cuvântului. Elevii clasei a
VII-a conduși de d-na profesoară
Constanța Mihalache, au pregătit
poezii, cântece, note biografce,
audiții și un concurs pe această temă.
Pe lângă cunoașterea
biografei și operei marelui poet,
cultivarea dragostei și a respectului
pentru Mihai Eminescu și a
operei lui, precum și pentru limba
română, elevii au trăit sentimentul
patriotic transmis de mesajul
creațiilor poetului.
Mihai Eminescu, cel
mai mare poet al neamului
românesc, s-a născut pe 15 ianuarie 1850, în Botoșani. Încă
de copil a cunoscut farmecul pădurilor și al izvoarelor de pe
moșia părintească de la Ipotești. Tot acolo a cunoscut vraja
folclorului și suful curat și duios al românului. Mihai întârzia
adesea în câte un bordei de țăran, ascultând cu încântare
povești, snoave, ghicitori care l-au urmărit toată viața pe poet
și de care își aducea aminte cu mare drag și nostalgie.
Încă de pe băncile școlii primare de la Cernăuți,
Eminescu dă dovadă de o sensibilitate deosebită. Aici, el stă în
gazdă la profesorul de limba română, Aron Pumnul. Acesta îi
insufă viitorului poet dragostea față de țară și de popor, față
de frumusețile patriei. De altfel, multe din poeziile poetului
fără pereche își au inspirația din frumusețile naturii patriei.
Rădăcinile viziunii lirice adânc înfpte în
spiritualitatea poporului din care s-a născut sunt mărturisite
chiar de Eminescu într-o însemnare făcută pe marginea
unui manuscris: ,,Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor
cum soarbe soarele un nour de aur din marea de amar’’.
Prin ceea ce a scris, Mihai Eminescu, de-a lungul
scurtei sale existențe, a făcut să fe cunoscut, în toată
lumea, devenind simbolul nostru național. Poeziile lui au
fost traduse în multe limbi ale lumii, făcând cunoscută
România. ,,Și pentru că toate acestea /Trebuiau să poarte
un nume,/Un singur nume/Li s-a spus Eminescu!
bibliotecar Georgeta Marus
Biblioteca Comunală Scânteiești
„Hai să dăm mână cu mână!”