Biologie celulara subiecte

:

/ 1.Concep tulactualdespteol'ga ni:zarea.mel:nhranelorceliHal.·e

-rnembrana este 0 pelicula foarte subtire (cativa nm) si foarte flexibila, ce acopera si delimiteaza compartimentul citoplasmatic, controleaza schimburile cu mediul inconjurator, se comporta ca un sistem de receptie-transductie si constituie substratul adezivitatii celulare, Ea prezinta si diferentieri speciale cum sunt dispozitivele jonctinale, microvil ii, cilii, flagelii, etc.

-in esenta, continuumul bilipidic, asimetric si fluid , reprezinta axul intregului edificiu molecular; pe ce1e doua fete hidrofile, proteinele sunt eli stribuitc asimetric si in aranjamente Ioarte caracteristice;

-rnembraua celulara este alcatuita din trei parti componcnte principale: ajplasmalema, cornplexul lipoproteic, in grosime de cca 7,5 nm cu structura trilaminara alcatuita din 2 benzi intunecate si una clara ce le separa; bjglicolema, complexul glicoproteic, superficial in grosime de cca 50 run ce sc ana pe versantul extern al plasmalernei c) citoscheletul rnembranei, reteaua de proteine aneorata la plasmalema pe fata interna ee se continua spre interiorul celulei cu citoscheletul asociat matricei. in grosime de cativa nm,

J 2.Compozmacb.briicasifUlictm~lnembll~ai'lei :lCl.

-in alcatuirea membranelor celulare ,galticipa apa cu aproximativ 3f';" din masa umeda, substantele organice ell cca 11i'(" '~i sarurile minerale in cantitati foarte mici. 9~% din masa usc at a a membrane lor este reprezentata de lipoproteine si ca glucidele sunt numai in cateva prccente, In majoritatea membranelor, proteinele sunt intre 5'1. si 6.% tar lipidele intre 4, si 51f%. Membranele mielinice fac exceptie majoritatea sunt lipide. Totalitatea lipidelor din suprafata celulei sunt localizatc in plasmalema, uncle formeaza 0 foita continua si hidrofoba ee constituie axul in jurul caruia se organizeaza toate celelalte populatii de molecule din membrane. Glucidele sunt prezente exclusiv in glicolema numai sub forma de fragmente de molecule relativ scurte, fie conjugate CLl proteine tie atasate la capetele hidrofile a unor lipide de pe fata externa a continumuului lipidic. Proteinele sunt reprezentate in toate cdc trei straturi ale suprafatei celulare - in plasmalema, in principal de 0 parte si de alta a continuumului lipidic; in glicolerna alcatuind tesatura pe care sunt atasate glucidele; in citoscheletul mernbranei, uncle realizeaza 0 retea foarte tina si foarte supla. Membrana permite patrunderea subst in celula, Functie de bariera si metabolica.

V 3.Lipi(le l1ielnbdil1al.·e";d€mIl.itiesiclasi.fic~We

-tc ate iipidele membrane; celulare sunt localizate in continuumul hidrofob al plasmalemei. Datorita acestui bistrat lipidic, diferitele tipuri de molecule strabat membranele ell viteze diferite. Principalele

tipuri de lipide ce intra in alcatuirea mernbranelor sunt fostolipidele, colesterolul si glicolipidele.

Sunt arnfi file - pot sa interactioneze atat ell comp hidrofobe dar S1 e1.1 hidrofilele, organizate fiind ill mod uri diferite. Reprezinta 50(Yo din matcrialul organic membranal', dar sunt majoritare sub aspect molecular. Bistratal lipidic este eterogen, asimetric si prezinta fluiditate manifestata bidimensional.

1n

componente ce indeplinesc 0 caract escntiala - au caracter amfipat - structura

este

libertate ill a se rnisca intre

nivelul structurii capatand 0 dinamicitate ce este in avantajul ei, Cu cat cornponentele sunt mai rnici, ell atat miscarea este mai frenetica. Au tendinta spontana de asociere - avantaje energetice incearca sa mascheze portiunile hidrofobe in grosimea structurii, facand structura acomodabila. Defectele structurala sunt user de acceptat si cercetat.Nu au urmari catastrofale , 111.1 e afectat integritatea struct, Teate lipidele mmb celulare sunt localizate in bistratul lipidic al plasmaiernei datorita caruia moleculele strabat mmb cu viteze diferite.

Lipidele ce intra in alcatuire.fosfolipide 70-75% - foita extema: PC si Sm

- foita interne PE, PS si Pl Colesterol20-25% intrc cele 2 foite

J .. ..... .. Glicolipide 1-10% numai pe foita externa a bistratului

4.:Fosfolipide ..... distributie, mobilitate

-fosfolipidele formeaza marea majoritate a lipidelor din endomembrane si cca 75% din lipidele citoplasmei. Au 0 coada hidrofiba fermata din 2 lanturi alifatice, in capul polar au fosfat care se esterifica la 1 hidroxil, alt hidroxil il poate folosi in legarea altei componente pastrandu-se caract de lipid membranal'. In capul hidrofil sunt struct glucidice cu org variabila. Fosfolipidele cele mai frecvent prezente in citomernbrane sunt fosfatildicolina, sfingomielina, fosfatidietanolamina si fosfatidilserina. Deoarece fosfolipidele concentreaza la un capat radicalii hidrofili si la celalalt capat radicalii hidrofobi, sunt denumite molecule amfipate sau bimiodale. Moleculele bimodale au proprietatea de a se orienta in monostrat, Atunci cand concentratia fosfolipidelor este mai mare dec at cea necesara pentru a satura interfetele se formeaza micelii.

Cele mai frecvente (20-25%) .fosfatidilcolina ( PC)

Fosfatidiletanolamine (PE) Fosfatidilserine (PE) Sfingomieline si cardiolipine

In cantitate micat 1 %) : Iosfatidilinozitoli (PI) Acizi fosfatidici

Distributie :

- foita interna : PE , PS si PI

-foita extema : PC si SM + glicolipide( numai aici)

-intre cele 2 foite : colesterol

Miscari :

- intramoleculare: de rotatic si de flexie

-intermoleculare : de translatie si . tlop( rare)

v 5.Rollipide mernbranare

-confera membranelor plasmatice selecti vitate.

Fara bistrat lipidic nu pot exista membrane celulare. Acosta reprezinta cornponenta structurala de baza a lor, functia structurala a lipidclor membranare organizatc in bistrat fiind esentiala. Bistratul lipidic confera mernbranei cclularc de barieram aceasta menire a lipidelor membranate fiind enuntata lei doved ;1'(''1 '''''P7''''1j,,; \0" 1 n

.. ~~ \..~....., .......... -4 '-' .. ~ 1 ..... .1. ..... .(-''''''t .. :.......;, , i. .(-4';'

structura mernbranei.

sunt implicate in

" .v

Glicolipidele sunt implicate in fenomene de recunoastere si semnalizare intercelulara, Detalii referitoare la rolurile rnetabolice ale lipidelor sunt cunoscute pentru fosfolipide.Acestea pot fi mcdificate de enzime specifice numite fosfolipaze. (fosfolipaza Al - care elibereaza acidul gras din pozitia 1 a glicerinei, fosfolipaza A2 - care detasaza acidul gras din pozitia 2 a glicerinei eli formare de lizofosfatide, fosfolipaza B scoate ambi i acizi grasi din structura fosfolipidelor, fosfolipaza C -desface legatura dintre glicerine si fosfat, cu eliberarea DAG, fosfolipaza D - elimina restul hidrofil X cu eliberarea P A.

Lipidele membranate orgauizeaza structura de baza a biomembranelor, bistratul lipidic, structura cu proprietati fluide, manifestate bidimensional si caractcrizat atat prin eterogenitate compozitionala cat si prin asimetrie.

Bistratul lipidic asigura functia de bariera a membranelor, fara a-i conferi caracter de bariera absoluta, adica fara a impiedica sclectivitatea acestei structuri in interactiunea celulei cu mecliul.

Departe de a avea numai un rol structural, lipidele membranare participa la functia metabolica a membranei celulare in procese de sernnalizare prin actiunea fosfolipazelor :

A 1 elimina AG din pozitia 1 a glicerinei A2 elimina AG din pozitia 2 a glicerinei B elimina ambii AG

C taie intre glicerina S1 fosfat D scoate componenta X

V 6.Proteine membranaregeneralitati s] .clasificare

-0 mare parte din proteinele membranei celulare sunt localizate la nivelul plasmalemei si ele se afla in relatii speciale cu bistratul lipidic. Caracterizarea cea mal generala a proteinelor plasmalemale poate fi exprimata prin termenii de diversitate S1 mobilitate. Proteinele reprezinta substratul specificitatii suprafetei celulare. Proteinele mernbranare se pot clasi fica in functie de pozitia lor fata de bistratal lipidic, care permite impartirca lor in doua categorii: a)proteine periferice sau extrinseci acele proteine care se af1a atasate de o parte si de alta a bistratului lipidic, interaction and eu capetele hidrofile ale lipidelor; b) proteine integrale sau intrinseci acele proteine care sunt cufundate in bistratul lip idic, strabatandu-l complet sau partial, transmembranare,

In functie de versantul bistratului lipidic caruia ii sunt asociate p periferice se clasifica in ajectoproteine-asociate foitei externe a bistratului-expuse la ext mb celulare;

b )endoproteine-asociatc foitei int a bistratului-expuse pe versantul ciroplasmatic Proteinele intcgrale care traverseaza complet bistratul au fost deuumite TRANSMEMBRANARE.Cele partial cufundate in bistrat nu au prirnit un nume anume. Proteinelor transrnembranare li se definesc 3 dornenii :

a)un cndodorneniu

b )un ectodorneniu

c)un dorneniu transmembranar.

Etc se mai pot clasifica si pe alte criierii.Asfel in iunctie denr tl treceri lantului

afla in ectodomeniu);ll)proteine transmembranare tip II(cand capatul amino se afla in

V endodomeniu).

7.Proteinemembrallare Exemple si descriere

Gllcoforina- in mb erltrocitului.Migraza atipic.Are 13 i aa cunoscandui'se integral secventza.E proteina transrnembranara unipas 1 tip l.Ectodomeniul e mare si poarta 16 lanturi glucidice.Endodomeniul e mic purtand capatul carboxil al Iantului polipeptidic.Domeniul transmembranar e structurat alfa helix si contine 26 aa.NU I SE CUNOASTE FUNCTIA!!!

Proteiua BANDA 3 :e proteina care STRUCTUREAZA CANALUL ANIONIC DE 8CHIMB INTRE BICARBONAT 81 CLORURA. E proteiua TRANSMIEMBRANAF..l\ Tip II, 930 aa si eel putin 13 treceri in ana helix pri n bistratul Iipidic.Endodomeniul e marc si poarta capatul amino.Ectodorneniul e mic si poarta 0 mica incarcatura glucidica si repr capatul carboxil.

SPECTRINA-apattine mb eritrccitare.E 0 proteina periferica situata pe versantul intern al mb si repr componenta de baza a "Citoscheletului asociat membranei",

BANDA 4.1 -proteina periferica eu conformatie globulara.interacticneaza dinamic ell spectrina si actina.si cu endodorneniile benzii 3 sau glicoforinei,

ACTKNA-participa la structurare eitoscheletuluiE 0 proteina globularal,a niv citoscheletului formeaza fragmente mid filamentare c1 8-12 monomeri cu rol.il de a asigura asocierea cozilor tetramerilor de spectrina in nodurile retelei.

'V

8.MobUitatea.proteinelm: asoclate.membranei si.rolul.~i

-rnobilitatea proteinelor membranare consta in miscari de rotatie si miscari de translatie. Miscarea de rotatie a proteinelor membranate in jurul propriei axe, denumita 51 difuzie rotationala, este de eel putin 100 de ori mai lenta decat a lipidelor. Miscarea de translatie, denumita si difuzie laterala, este si ea mult mai lenta decat a lipidelor, fiind in medie de 1microm/s.

Rolul proteinelor membranate - asigura functiile metabolice. Banda 3 permite atasarea citoscheletului la membrana. Au r01 structural, transportori prin membrana (canale, pornpe, conexoni), transportori CI.l membrana (structuri care se desprind), receptori (hormoni.factori de crestere, citokinej.molecule de adeziunetjntegrine), enzime (rnetaloproteinaze de matrice extracelulara), proteine de semnalizare, proteine structurale. Proteinele completeaza si nuanuteaza eterogenitatea asimetria si fluiditatea bidimensionala a membranelor. Principala lor men ire este de ordin metabolic.

Proteinele confera caracter de mozaic fluid mernbranelor celulare,

v 9.Citoscheietui asociat membranet-Structura aflata pe versautul intern al rnembranei -este 0 retea de endoproteine cu ochiuri si noduri, solidara mernbranei prin atasarca In endodomeniul unor proteine transmembranare, Grosimea acestei structuri membranare este de 5-1 Onm. Citoscheletul asociat membrane: este solidar si cu citoscheletul citosolic, retea de proteine organizata sub forma de filamente sau microtubuli la nivelul citoplasmei, [lind responsabil de mentinerea si/sau rnodificarea f0l111Ci celulelor, ca si geometria membranei,

acestei retele este unit se infasoara helicoidal, antiparalel organizand niste bastonase,

n

sub ei

Fiecare bastonas se poate asocia cap cap, cate doua formand laturile ochiurilor.Cozile se pot asocia in nr mai mare forman nodurile rete lei. La aceasta structura se adauga celelalte proteine: ank11111a (cea care face legatura intre retea si membrana celulara prin capacitatea de interactionare cu caualul de schimb ionic, banda 3), actina. Nodurile au 0 anumita dinamica - permit membranei sa si schimbe curbura. Glicoforina este 0 altemativa de actiune a citoscheletului, Prin org se explica capacitatea eritrocitului de a si modifica forma cand trece prin capilare.NU este 0 structura rigida.Citoscheletul are organizare asimetrica. Proteinele se misca in membrana , 11U sunt rigide, Se pot invarti in jurul propriei axe.Rotatia poarta denumirea de difuzie rotationala. Se misca pe anumite directii - mise area de translatie, Translatia - 111' de schimbari de directie nu este relevant. Miscarea este importanta pt ca ele actioueaza prin cooperare cu altele.

Jl0.Rolulpl·oteinelor membranare

-ca si in cazul lipidelor membranate, proteinele all atat 1'01 structural, cat si 1'01 metabolic. Rolurile metabolice ale proteinelor membranare se manifesta in ceea ce priveste schimburile de informatii si substanta dintre celule, sau dintre acestea si mediu, Astfel proteinele membranare pot si receptor! (Pt hormoni, factori de crestere, etc), transportatori priu membrana sau transportatori ell membrana. Proteinele membranate mai pot functions ca cnzime sau ca proteine implicate in semualizarc (proteine G).

Asigura fucntiile metabolice, banda 3 permite atasarea citoscheletului la membrana, au rol structural, transportori prin membrana (canale, pompe.conexoni), transportori eu membrana (structuri care se desprind), receptori ( hormoni.factori de crestere.citokine), molecule de adeziune (integrine, aderine), enzime (metaloproteinaze de matrice extracelulara), proteine de semnalizare, proteine structurale.

Proteinele completeaza si nuanteaza eterogenitatea asimetria sa fluiditatea bidimeuslonala a rnembranelor. Principala loll' menire este de ordin metabolic,

J ll.(j.lic()calix, definitle caracteregenerale'

Glicoealix - structura asezata pe versantul extern at membranei cornpusa din elem glucidice cu 0 grosime variabila.Glicocalixul se caracterizeaza prin eterogenitate cornpozitionala si de organizare, sporeste asimetria mmb.

-glicocalixul reprezinta invelisul glucidic al celulelor, constituit din structuri oligozaharidice inserate pe lipide ale foitei externe a bistratului, sau pe proteine, Din pct de vedere la structurii biochimice glob ale glicocalixul este alcatuit din trei componente: glicolipide/ compo glucidica inserata pe un purtator lipidic), glicoproteineleicomp glucidica erg in oligozaharide inserata pe proteine) si proteoglicanii (comp glucidica polizaharid pc proteina). Grosimea medie a glicocalixului este in medic intre 20 si 50 nrn.Grosimea este CLl atat mai mare cu cat celulele sunt implicate mai putin in interactiuni ell alte celule.Cel mai gros este intalnit la celulele sanguine. In structura glicocalixului 11U participa toate monozaharidele existente in natura. Numai sapte intra in alcatuirea

lanturilor cligozaharidice ale glicolipidelor si glico proteinelor: glucoza, galactoza, fUCO'l3, n-acetil-glucozamina, n-acetil-galactozamina, acizli slalicitcand se ana de obiscei sunt in pozitie terrninala. Struct oligozaharidica sc termina en acid sialic

(sarcina negative), struct se poate tcrmina ell 2 struct de acid sialic legate una de

v

-participa la sarcina electrica negativa a suprafetei cclulare prln legatnrile oligo si polizaharidice.

-1'01 de protcctie a mcrubranei

-participa la sarcina electrica - a suprafetei celulare

-necesare, dar nu neaparat suficiente functionarii receptorilor.Eliminarea unei

componente poate atrage dupa sine modificari la nivelul lantului polipeptidic.

-participa Ia fenomene de recunoastere celulara cu 1'01 in organizarea de tesuturi si organe.purtatoarele antigenelor de grup sanguin; extravazarea leucocitelor; fertilizareaffuzionarea spermatozoidului cu ovocitul) si este dependenta de prezenta unor glicoproteine.Fenomenele de recunoastere celulara sunt implicate si in procese biologice in care interactiunile dintre celulele participante sunt temporare si tranzitorii

Ex: ceea ce se intampla la extravazarea leucocitelor in zonele de inflamare tisulara. v 13.Conceptul de microdomenli de membrane

Microdorneniile sunt regiuni mat recluse din suprafata 111mb eel a carol' compozitie este diferita de a alter zone.Compozitzia si existentza microclomeniilor(caveole .plute lipidice.structuri cu invelis de clatrina) au 0 dinamica mai accentuate.raspunzand nevoilor in continua schimbare a celulelor.neevoi impuse de considerente interne ate celulci sau de stimuli extemi la care celulele trebuie sa raspunda.

Eterogenitatea plutelor lipidice este evidentiata prin: interpretarea rezultatelor diferitelor metode de obtinere - diferiti detergenti neionici; sonicarca preparatelor de mmb si analizarea fractiunilor usoare ; aualize imunocitochimice,

Co lestero lul este de 3-5 ori mai abundcnt decat in restul mmb si reprez 33-50°;;) din totalul lipidelor de la acest nivel.

Sfingolipidele sunt imbogatite S1 reprez 30-35% din lipidele din pluto. Glicerofosfolipidele sunt sarae reprezentate in comparatie cu restul mmb<30%

Lipidele specifice foitei int de la niv plutelor ; lipidele contin AG nesaturati - realiz necesarul de rigiditate corespunzator foitei intunde sfingolipidele sunt bcgat reprezentate.

"./ 14.Receptori intracelularl deflultie, caracteristict, elasiflcare

-receptorii sunt dispozitive moleculare specializate, asezate pe rata externa a rnembranei celulare, cu ajutorul carom se intercepteaza semnale sau mesaje venitc pe cale nervoasa sau pe calc umorala, Termenul generic de ligand defineste toate substantele care vehiculeaza pc cale urnorala scm nervoasa, se leaga de receptor: si moduleaza functia celulara. Din categoria liganzilor fac parte unele substante produse de celule care actioneaza specific asupra unui grup de celule "tinta" la nivelul carora indue modificari metabolice in concordanta ell necesitatile organismului, Ele sunt denumite mesageri extracelulari salt mesageri de ordinul L Exernple de mesageri de ordinul I sunt neurotransmitatorii si hormonii, Exista doua mari categorii de receptori.receptori substante endogene S1 receptor; pt substante exogene. - hormonii liposolubili pot intra in celule Pl111 difuziune prin membrana cclulara

o parte din rcccptori fac parte

-sunt normonuuu sau ligandului, un

pentru steroizi:

in mal rnulte domcnii moleculare: unul de legare a

Ce

, 51 un

de

at cand ligazii sunt

17.Mesageri secunzi - definitie,exemple,ef~ct9riintracelulari

-AMP-c este considerat mesager de ordinul II in citosol, intrucat determina efecte metabolicc specifice induse de mesgerul de ordinul I prin intermediul receptorilor. In modelul de mesager secundar, ligandul nu intra in celula S1 impactul cu celula are loc la suprafata mernbranei celulare. Deci efectele biologice ale ligandului sunt mediate in celula prin AMP-c si nu prin ligand.

Sursa de mesageri secunzi este considerat acidul arahidonic, MSG secund: ionii de calciu,

- stirnularea celulei duce la oscilatia concentratiei de Ca

- activeaza 0 serie de proteine sensibile la concentratia de Ca

Semnalul este transmis prin 3 mecanisme:

1 calmodulina: activ 0 protein kinaza ce fosforileaza dif proteine

2 axinele pot f0l111a 0 retea de a lungul supraf 111mb cu modificarea fluiditatii mmb

3 protein kinaza C dependent a de Ca , DAG si fosfolipide .participa la cresterea celulara si dezvolt unor tumori,

Cele 3 mecanisme se intersecteaza in multiple puncte si se pot regia reciproc. 18.Transpol'tpasiv - clasiflcare, exemple

-realizeaza trecerea moleculelor mici prin membrana celulara in sensul gradientului de concentratie, iar in cazul unor ioni in sensul gradientului electrochi.mic. Folosind energia care rezulta din mise area moleculelor dintr-o parte in alta in sensul gradientelor, transportal pasiv se face fara consum de energie; este deci independent de metaboiismul celular. Transportal pasiv are loc tie prin difuziune simple, tie prin difuziune facilitate. 19.Calea de semnalizare JAK.-STAT

-ia parte la regl eel dintre citokine si factorii de crestere

-traducetoare de semnal si activator de transcriere actv proteinele STAT

-regleaza proc de proliferate a celulelor .diferentiere si apoptoza

-implicacat in hematopoieza

-JAK=Janus Kinase

S'TA'Ts=Traductoare de semnal si activator de transcriere - initial a fest clescoperit in tratm eel ell interferon

-mod rapid ptr transductia semnalului de la celula la R de suprafatza ptr a tinti genele

20.Aquaporinc - semnlflcatie si implicatii medicate

-proteine care sunt de canale in int? Celulei .de scurgere a apei si ale molecule pt a facilita transportul

-sunt omniprezente

-canale ptr transportal apei

-ex isla 10 tip uri de aquaporine

-localizate in mb tuturor celulelor avand un rol deosebit de important In cresterca

dezvoltarea si mentzinerea sanatatii organismului -unitate ale din 4 unitati de alta aa

-forma de clepsidra

-sist existent in aceste cnimici

canal lasa sa treaca dear

trecerca

Sl

comp

ttl

-molec de apa ElJ

-molecula de apa se ciocneste de perti care sunt hidrofobi adica nu se impregneaza q apa se rasnceste aj in partea inf cu atomul de oxiden in spatele citoplasmei?

-primii care VOl' interactiona cu fomatiunile eel sunt cei 2 at d H

v: 21.proteine gheterometrice si.proteineO'mlci-- asemanarl si deosebir] Proteinele mici G au functie de comutatori moleculari.

Au capacitatea de a lega nucleotide guanozinice si capacitatea de a hidroliza GTP.

Participa la procese de endocitoza , trafic intracelular al unor vezicule , la import de material spre nucleu ; "clongarea"unor fractiuni polipeptidice in timpul traducerii. Proteinele G heterocromatidice

Au 3 subunit: alta beta 81 gamma

-subunit alfa are capacit de a lega nucleotide guanozinice:GTP sau GDP.In In stare de repaos subunit leaga GDP.La cuplarea receptorului cu ligandul subunit schimba GDP cu GTP.

Dupa activarea subunit alfa se detaseaza de celelalte 2 subunit si activeaza 0 mloc cu 1'01 de enzima sau canal ionic.

Ex: activarea adenilat ciclazei de catre subunit alfa.

V 22.Modalitatigelletice de .reglarea acti:vita~ii.canaldor .,ionicc.ulembnmare

-lu afara densitatii de canale prln trafic vezicular activ canalelor poate fi modulate de a serie de semnale extracelulare ce act p diverse cai,

Exista canale.-Na .Kvintervin in generarea si propagate pot de actiune (PA)

-Ca-1'o1 in contractia musculara.secretia si reglarea activ altar canale ionice Modulate activ:

-Canalelor ionice -rnsg II-AMPe

-DAG

-proteinkinaze

Canalele ionice participa la diverse fct.mai ales la cele excitabile.Prin electrofiziologie s epoate masura aetv electrica la nivel canalelor ionice.Tehnicile de inginerie genetic a permit S<'L fabrici un canal ionic care are exact aa care iti trebuie ptr anumite studii, Blocantul specific al unui canal poate fi 0 substanta toxica sau poate fi blocanti reversibili si se pot folosi ca medicarnente daca nu au alte functii toxice.

Tipuri de mecanisrn prin care se poate regia achy canalelor ionice; -isi mcdifica confih cand molecula semnal s-a legat de el

-alte canale ionice functioneaza dear cat timp sunt fosforilate

-exista mal multe sarcini electrice

-rnodelul totul sau nimic

-exista canale ionice care actioneaza 20m V S1 se deschidde dear la acest potential

-reactioncaza la tensiuni mecanice-prin intcrrnediul citoscheletului

V 23.Transport activ - claslficare si exemple

-este modalitatea de transport transmembranar caracteristica celulclor vii. El asigura schimburi ioarte rapide prin membrana a unor molecule si ioni de importanta vitala pentru celule impotri va gradientelor de concentratie sal! a color electrochimicc. Intrucat

transportul de molecule si ioni impotriva gradicntelor se este metabolic-dependent. ionice.Pt rnentinerea gradieruului

se

gradientului de concentratie sau a celui electrochimic.Pompele ionice pot transporta un singur ion (pompa de Ca+) sau concomitent doi ioni (pompa de Na+)

-sisteme de transport cuplant -concomiteut CLl transportul d ioni indue apa sau 0 serie de alte molecule necesare activitatii celulare ca Glu san AA.

vi' 24.Pompe ATP-aze : deflultle.clasiflcare si exemple -Na-K

Mec de transport care are ca principala caract faptul ca e electrogen

-in cursul fiecarui ciclu de functionare pr-enzima scoate 3 sarcini eletrice si intoduce dear 2.CeHule excitabile folosesc 0 mare parte din E ptr atine in functiune mec de transport Etape in cursul functionarii.membrana eel, proteina cu rol depompa zonaceutrala -molecula e asezata a.i. e deschisa spre versantul intern al eel- Na poate intra

-legarea Na de moleculade transport

-fosforilarea domeniului melee de transp se reorganizeaza

- se redeschide, ell porul central-extern; K tree dintre vel'S intracl sprc extern

-locurile de leg are peutru K au Iost legate

- legarea a antrenat reirnpachetarea moleculei se redeschide spre v intern

-molecula ajunge la starea de repaus

-mediul intracelular -caract prin cone mare de k si mica de Na fata de mediul extracelular

-5-a descoperit la niv mb 0 enzima ce hidrolizeaza ATP-ul numai in prez de Na si K

Na-K -ATPvaza e localizata 1a nivelul plasmalemei.Este un alfa 2 beta2 tetramer.

-ionii de Na se leaga pe fatza in a mb plasrnatice de melee de ATP inducand fosforilarea ei=c-modif ATP-azei la nivel molecular .care permite preluarea ionilor de Na d pe fatza in S1 elib lor pe fatza externa a mb,

Pompa de Ca-functie pt reglare eontr rnusculare

-asigura transportul ionilor de Ca prin sist de mb ale reticulului sarcoplasmic din fibrele musculare

Pornpe active pr anioni

-pompa de clor -gl muc gastrice

25.Mecanisme de semnalizare .trausmembranara, yia. receptortcu actlvitate tirozin kinazica

Tirozin kinazele : familie de proteine transmembranare cu propriet:

Au un domeniu citoplasmatic ell activit tirozin kinazica, Un domeniu transmernbranar (proteine unipas)

- receptorii trebuie sa sufere un proces de dimerizarc sau oligomerizare pt activare.Activarea se face prin fosforilare incrucisata (fiecare dorneniu ClJ capacitate tirozin kinazica fosforileaza dornenii de pc receptorul vecin)

Procesul de autofosforilare activeaza tirozin kinaza sa lege salt sa fosforileze alte proteine citoplasmatice implicate in semnalizare , uncle la randul lor protein kinaze.

Ac prot fosforileaza proteinele care participa direct la executia instructiunilor continute de ruesajul extracelulart prezenta unui factor de cresterej.Transductia sernnalului cste mediata de patti ale melee implicate ce contin secvente denumite dornenii SH2 SI SH 3

- SRC (sarcoma) : protein kinaza prezenta in normale. ile genei ce 0

codifica due la forrnarea leziunilor cancercase.

sunt

endocitoza

receptori? - excmpie

-procesul prin care celulele preiau melee mari din muediulextracelular prin interrnediul unor vezicule .care se fonneaza din mb celulara

-de molecule fara fluid interstitial=fagocitoza

-de fluid tisular=pinocitoza

-Pinocitoza mediate de Receptori e folosita pt captare din fluidul extracelular a unor cant

importante de lipoproteine CII densitate mica .. ,

-anumite subast tree ill int prin mecanismul formarii unor vezicule cu ajutorul Recept .Exista zone in care sunt preasamblate gurpuir de R

-moleculele de acoperire -acopera dins pre int viitoarea vezicula dar in [mal moleculele d acoperire se vor gasi pe ext eel si creaza aceasta invaginate

-in int se afla mb,r molecule semnal .fluidul

-pr de acoperire sunt in permanenta reciclate se desfac de pe invelis cel=>mb=>se reia

ciclul

V'" 27.Etapele fagocitozei

-prin fagocitoza celulele transports din mediul extracelular in citoplasma particule de natura roark diferita, utilizand regiuni specializate din membrana celulara purtatoare de receptori. Intr-o prima etapa cornplexul antigen-opsonina este recunoscut de receptorii de la suprafata fagocitelor si fixat de membrana celulara determinand activarea receptorilor. Activarea receptorilor duce la agregarea proteinelor contractile bogate in actina de la niv citoscheletului S1 determina emiterea de pseudopode, Ele inconjoara strans particula si ca urmare apar interactiuni receptor-particula pe toata suprafata ei, care fixeaza particula de membrana pseudopodelor. Pseudopodele care inconjoara particula se unesc si la locul de unire fuzioneaza, favorizand formarea unei vezicule care cuprinde particula fara lichid din fluidul extracelular, denumita fagozom. In citoplasma Iagozomii se unesc cu lizozomii care cuprinzand enzime de tipul hidrolazelor acide degradeaza sau digera

V particulele introduse in fagozorni din mediul extracelular. 28.Jonctiunea stransa

-jonctiunile stranse sunt dispozitive de adezivitate cu 0 dispozitie ,,1l1 panglica" impermeabile pentru markerii intercelulari separand net compartimentele tisulare ell cornpozitii chimice diferite, In organizarea jonctiunilor stranse, membranele ac1iacente se apropie complet una de alta pentru a edifica structuri pentalaminate impiedicand astfel scurgerea moleculelor printre membranele angajate in organizarea dispozitivului jonctional. Principalele proprietati ale jonctiunilor stranse stint: a) dispozitive de adezivitate intercelulara flexibile si sigure; b) bariere chimice si fizice intercelulare; c) confera polaritate celulelor angajate in astfel de jonctiuni; d)apar timpuriu intre celulele embrionare de obicei sub forma de macule, pt ca apoi sa dispara san sa se transforme

V treptat in zonule pe masura diferentierii celulelor respective. 29.Joncthmca de ancorare \pc filarncnte de actina

-jonctiunile focale sunt 0 varianta a joctiunilor stranse al carol' rol prepondcrent in adezivitatea celulara. La niv jonctiunilor focale membrana celulei se apropic de substratul sau de adezivitate pana la 0 distanta de 10-15 nm, Pe frontul E (sau extracelular) se ana filarnentc glicoproteice de fibronectina. Pe froutul P (intracclular) al jonctiunii se aglomereaza fascicule de microfilamente rnatriciale reprezcntate de actina si vinculina care se asocieaza ell membrana . plasmatic a intermedin! unor densific ari subrnernbranoase

v

'{ r-

Constituie 0 retea cu 0 grosime de 10-20 nm .denumita lamina nucleara si situata inte crornatina si rnb nucleara int

.microfilamentele intermediate sunt supuse proteolizei

-sunt implicate in integrarea rnecanica a dif structuri ale citosolului-rol in ment formei celulare.

v/ 31.Filamente de actina

-actina se gaseste in cele mai multe celule in proportie de 10% din totalul proteinelor celulare. Cantitatea ei in celule difera dupa gradul de activitate al acestora. Moleculele de actina apar sub forma polimerizata filamentoasa (actina F) in microfilamente fie depolimerizata - monornerica (actina G) in citosol. Filamentele de actina se asocieaza in parte cu endomembranele si se leaga de obicei de membrana celulara de suprafata,

Se cunosc 4 tipuri de actine - 4 actin alga: alfa 1 S1 alfa 4, specifice fib rei musculare, 1 actina beta(lgama prezente in celulele nemuscularej.Structura lor este inalt conservata pe scam evolutiei. Diferenta intre moleculele de actina alta si beta, gama fiind de regula 23- 25 reziduri aa ..

Actina se gaseste la nivelul matricei citoplasmatice in 2 forme: actina G (monornerica in citosol), actina F (polimer in struct citoscheletului),

Monomerul de actina G este 0 proteina globulara ell diametru 5 u, 40.000 daltoni si lant polipeptidic forat din 375 reziduri aa, Are capat amino+carboxi terminal.

Fiecare monomer leaga cap coada inca 2 monorneri, se formeaza trimer. In procesul de polimerizare prirnul moment il reprezinta fen de nucleatie prin care din monorneri se form trimeri. In etapa urrnatoare trimerii pot da nastere polimemluitdublu helix helicoidal). Fiecare monomer are unghi de rotatie de 166 grade, eland aspectul caract al polirnerului, Polimerul format se numeste actina F si Iormeaza microfil de actina cu lungime variabila, Microfil de actina are polaritate. Polaritatea este imp pt.asamblarea microfil de actina la nivelul citoscheletului , cresterea si descresterea microfil de actina, stabilirea unei miscari reltive a moleculelor de miozina catre actina.

Rolurile actinei: prin formarea citoscheletului participa la formarea cilului.adaptarea formei celulare la momentul functional, formarea jonctiunilor celulare, in diviziunea

J celulara.formarea diferentierilor celulare care pot fi de 2 tipuri : permanente si temporare, 32.Filarnente de miozina

-miozina se gaseste in cantitate redusa in celulele nemusculare, fiind de forma si marirne diferita in aceeasi celula, Legarea microfilamentelor de membrana de suprafata se realizeaza prin diferite proteine (alfa-actinina si vilina), Legarea rnicrofilamentelor este esentiala pt formarea citoscheletului precum si pt uncle procese celulare de baza ca citokinezia, miscarile filopodiale si microvilare, etc.

Pana in prezent se cunosc 10 tipuri de miozina - miozina 2 (muschi), miozina l(90%{' din miozina eel neurornusculare), rniozina (eel nervoasa). Sub forma monomerica sau polimerizata. Monornerul de miozina este un hexamer proteic cu 0 greutate moleculara mare 900.000 daltoni, aspect particular de bastonas ell 2 capcte globulare, In structura gasim lanturi 6 polipeptidice. Microfil de miozina are un rol f importnnt in procesele

imbatranire celulara., factor ternut - alimentatia. .

si - apoptoza celulara.

v

Timiozina - se leaga la monomerul de actina care a legat ADP si ii blocheaza atasarea la eapatul +

Profilina - se leaga la monomeruu care au legat ADP si le blocheaza atasarea la +. Transforma Adp in A TP .monomer ell ATP, stimuleaza atasarea la capatul +Profilina este un adevarat reglator molecular al cresterii si descresterii microfil. Se mai poate lega de IP3.

In functie de semnalelel primite microf de actina poate sa polimerizezetstare de gelrsau sa depolimerizeze (solutie). - temperatura, ph-ul, cone ionilor de Ca2+, radiatii ultraviolete.

Gelsolina - fragmentcaza microfilamentele si se atseaza la capatul + blocand cresterea.

J 34.FHamente intermediare

-sunt prezente in celulele eucariotelor superioare, fiind diferite de microfilamentele de actina si microfilamentele de miozina, Sunt numite intermediate pt ca diametrul lor de aproximativ l O nm este situat intre eel al microfilamentelor rnici de actina si eel al microfilamentelor mart de miozina 25nm. Dupa proteinele componente sunt de mai multe tipuri: microfilamente formate din precheratina - cheratina; microfilamente ce contiu vimentinaicel mezenchimale.invelis nuclear.in unele celule nervoase); microfilamente ce contin desmina sau scheletina(m striat .cardiac).

-neurofilam din neuroni

-gliofilamente din nevroglii

35.MkrovW, stereocili, cili, flageli

-rnicrovilii reprezinta 0 forma de organizare stabila a microfilamentelor, fiiud prezenti in diferite tipuri de celule nemusculare, Microvilii sunt formatiuni ale membranei celul are de suprafata, prezenti de obicei la polul sau polii liberi, nejonctionali, ai unor celule foarte aci ve in transportul celular. Microvilli se gasesc astfel bine reprezentati la enterocite sau la nefrocite. De obicei microvilii au 0 forma de deget de manusa, au inaltimi si grosimi egale sau inegale.Se gasesc la polul apical al celulelor epiteliale cilindrice cu 1'01 in absorbtie (tub digestiv, urinifer), La polul apical formeaza platoul striat,

-mai contin legate de catina calrnodulina si alte proteine

-la baza mircrovilului-retea de actina si filamente individuale scurte de miozina

-miscarile se dat interactiunii actina-miozina din reteaua terrninala

Cilii apar de obicei sub forma de prelungiri celulare dispuse la unul din polii celulei, fiind alcatuiti din citoplasma si membrana celulara. Cilii pot ti mobili si imobilitstereocili). Stereocilul - structural este un microvil de 1- rnai lung gasit la polul apical a1 celulelor, Au tal in transport, senzorial si in descrierea struct microvilului.

Flagelii prezinta 0 structura asemanatoare cililor. La om ei sunt reprezeutati nurnai prin gametii ssexuali masculini (sperrnatozoizi)

36.MicrotubuH

-sunt prezenti sub forma de cilindri subtiri in citoplasma celulelor animate si vegetale. In sectiune transversale au un diarnetru cuprins intre 20 si 30 lim. Ca si microfilamentele, ei pot aparea grupati salt izolati in citoplasma. Microtubulii sunt in general forrnatiuni labile datorita rnoleculelor de tubulina ce se asresa si se deza O'l·po" .. , incontinuu in citoplasma in

o 0:" ... t::l -t:;:;;, ... "' ...... " ........ u .. *L .... ~ t i.h.) .L, 1. ......

, de Ca+ si a rnoleculelor de AMP ciclic din citosoi. au

in tormarea citoschelerului impreuna ell ra mcnunerca

formei celulei, participa deasemenea si la transportul axonal mai putand avea si functii speciale

c/" 37.centriolii, centrul celular

-centriolii sunt organite microtubulare stabile in citoplasma celulelor. Avand un diametru de 0, L 5 microni si 0 lungime pana la 0,5 microni.Este 0 str cilindrica ce are peretele formal din 9 triplete de microtubuli.Intra in componenta centrului celular. Centrul celular poate contine unul sau frecvent doi centrioli ce sunt inconjurati de 0 zona citoplasmatica mai clara. Centrul celular este responsabil in celula de initierea si declansarea diviziunii celulare (mitoza sau meioza) formand fusul de diviziune, De asemenea genereaza miscarea cililor si flagelilor prin faptul ca la baza acestora se gaseste intotdeauna prezent un centriol denumit corpuscul bazal.

../ 38.Centml de organizare al microtubulilor

-microtubulii ale fusu1 de div.se prind filam de actina-miozina

-corpusculul bazal de la baza ciclului

-centrul celular=ceutrozom

Centrozomul ale. Din 2 centriolo perpendiculari inconjurati de 0 zona de citoplasma, mai densa= centrosfera. La inceputul diviziunii mitotice: 2 centrioli vor migra 121 un pol ceilalti 2 centrioli vor migra la celalalt pol, intre centrioli se formeaza fuzul de diviziune. In metafaza se formeaza placa rnetafazica. Fiecare crz va fi fixat in placa ecuatoriala prin kinetocorii sai:a} MICROTUB ULl KINETOCORO-CENTRIOLARI

b [rnicrotubuli polari-polul negativ la centrosfera si polul pozitiv ramane liber in zona placii ecuatoriale

c [rnicrotubuli astrali-dispusi ca niste raze in jurul centriloului

39.Ribozomi - structura si organlzare

-descrisi de Palade, Pot fi liberi - se gas esc grupati de a lungul unei molecule de ARNm, form and poliibozomi/polizorni , atasati - reticulului endoplasmic. Ribozimii liberi - in citoplasma sau citosol, pot aparea singuri sau grupati, mai numerosi in eel implicate in sinteza proteinelor proprii.

-sunt organite celulare intracitoplasmatice prezente in toate celulele CLl exceptia eritrocitelor. Ribozomii pot fi liberi in citoplasma (izolati sau grupati) si atasati de mernbranele reticulului endoplasmic. Ribozomul este format din doua subunitati inegale ca dimensiuni S1 inegale in ceca ce priveste constanta de sedimentare: subunitatea mare (diam de 30 nm) - 0 forma sferoidala eu 0 mica depresiune inspre subunitatea mica si 0 constanta de sedimentare egala ell 60s; subunitatea mica de f 01111 a alungita , convexconcava, cu 0 constanta de sedimentare de 40 s. Ribozomii contin ARN, proteine, cantitati mici de apa diferiti ioni metalici.Prezinta mai mult de 40 d tip uri cit; pr ribozomale;ARN-ul ribozomal se sint in nucleol

Structura - particule ribonucleoproteice 15-30nm, se gas esc atat in citosol, mitocondrii si cloroplaste la to ate celulele eucariote eu exceptia hematiei adulte. Se misca de=alungul ARNm si sintetizeaza proteine, leaga si orienteaza ARNul si aminoacil 0 ARN/\. Realizeaza interactiuni intre codoni si anticodoni aminoacil ARN t. Catalizeaza

-aceste organite celulare reprezinta in citoplasma locul de sinteza al proteinelor. La nivelul poliribozomilor neatasati membranelor reticulului endoplasmic se sintetizeaza proteinele de structura iar 1a nivelul ribozomilor atasati mernbranelor reticulului endoplasmic se sintetizeaza proteinele de export (enzime h011110ni anticorpi)

Traducerca inf genetice (sinteza lanturilor polipeptidice), localizare in citosol, destinate exportului,

41.Structura protcazomllor. Degradarea proteiuelor mediata de ubiquitina

Proteine endogene, factor de transcriere, cicline ale ciclului eel, proteine ccdificate de virusuri.proteine incorect pliate datorita unor greseli de translatie si prot degradate de molecule dill citosol.Structura 26S, 2400Kda, particula centralauniez), 2 particule reglatoare. Particula reglatoare (gasita in aport) - polipeptide ell specificitate pt ubiquitina, 14 proteine diferite, 6 fiind ATP aze. Particula centrala - 4 inele suprapuse (fiecare ale din 7 proteine), 2 inele alfa si 2 beta, Inelele alta nu au descrisa a functie

enzimatica,

Degradarea mediate de Ubiquitina-

1. Ubiquitinizarea - precede procesul de degradare a proteinelor, eticheta moleculara "sarutul mortii". Ubiquitina - proteina globulara de 76 aa, ell 1 capat C terminal . Se ataseaza sub influent a a 3 enzime - E 1 ( enzima de activate a Ubiq ce modifica ubiq a i glicina din C terminal se ataseaza restului de lizina), E2(enzima de conjugate a Ubiq

responsabila de atasarea ei La proteina), E3(Ubiq ligaza - recunoaste substratul - proteina ce urmeaza a fi supusa degradarii) .

• Incluziuui pigmentare aspect la microscop optic si microscop electronic

-pigmentii apar in mod normal sub forma de granule de melanina (pigment brun negru) in celulele pigmentare sau sub forma de lipofuscina (pigment galbcn) in celulele nervoasc, in uncle celule ale corticosuprarenalei sau pe masura imbatranirii organismului in celulele musculare cardiace si in neuroni, In stari patologice pot aparea si alti pigmenti in citosol

~ cum a~' fi hemosiclerina~'iP~. i~gin:~le~n@1t;ii~?~i~li~a~n~' ,~e~tc~.~~~~,~

v {/J' 44.Ylflciuziuui de glicogcn aspect la microscop optic sa microscop electronic

-glucidele apar sub forma de glicogen in celulele animale, ill special in celulele hepatice si musculare. In celulele vegetale, se clepun sub forma de amidon. Glucidele se evidentieaza prin colorate cu carmin Best sau prin metoda PAS, aparand sub forma de gramezi sau plaje. La microscopul electronic glicogenul se prezinta fie sub forma de particule mici cu aspect de bastonase lungi de 20 - 30 nm (particule beta), fie sub forma neregulata sau de rozeta cu diametru de peste 150 n111 (particule alta), De obicei, incluziunile glucidice apar in citosol, dar in uncle boli de: depozit sau in diabet pot fl si

v-l1ucleu,

45.§tructura si ultrastructura lizozomllor

-organltc celulare forma sferica toate exccptia hematiilor

adultc,

Ultrastructu ra-ajmb lizozornala

-b )matrice lizozornala aj-mb lipoproteica.mozaicata

-asemanatoare cu plasmalema sau

Exista Lizozomi primari si secundari.Icar contin m matrice struct granulate si membranoase)

3 tipuri-heterofagozomi -autofagozomi

-corpi reziduali

Lizozomii contin-putine hidrolaze acide

-proteaze, peptidaze, fosfataze, lipaze , esteraze, glucozidaze ,

aminopeptidaza

vi 46.lLizozomi - biogeneza si functii

-sunt organite celulare de forma sferica sau ovoidala prezenti 111 citoplasma tuturor celulelor anirnale en exceptia hematiilor adulte, Lizozomi incep sa se formeze in reticulul endoplasmic rugos uncle sunt sintetizate proteinele cornponente structurale si enzimatice. De aici pot fi sernnalati in unele celule in cornplexul Golgi si apoi eliberati in citosol. In alte celule ei vor fi formati direct din reticulul endoplasmic prin sisternul GERL, scurtcircuitand structurile golgiene. In alte celule, lizozornii se pot forma prin ambele cai. Functia lizozomilor: lizozomii sunt organite celulare responsabile de digestia intracelulara prin procesele de heterofagie si autofagie. Heterofagia este procesul de digestie intracelulara cu ajutorul lizozomilor, a substantelor nutritive, a bacteriilor, a virusurilor introcluse in citoplasma prin endocitoza S1 fagocitoza. Autofagia reprezinta procesul de digestie intracitoplasmaticaf ell ajutorul enzimelor lizozomale) a organitelor celulare din celula respective care si-au terminat activitatea si se ana in diferite grade de dezintegrare .

./ 47.J?eroxRzomi - structura si ultrastructura

-sunt organite celulare prezente in citosolul tuturor celulelor animale si vegetale, Peroxizomii se prezinta sub forma de vacuole sferice sau ovoide, uneori de forme neregulate cu prelungiri. Ei sunt delimitati de 0 enclomembrana groasa de 6,5-8 nm si contin 0 matrice in granulata uneori ell un cristaloid. Cristaloidul poate aparea formal din manunchiuri paralele de tubuli densi la fluxul de electroni care in sectiune transversala dau imaginea unui fagure de miere, Citomembrana peroxizornala prezinta 0 compozitie asemanatoare ell a membranei reticulului endoplasmic dar si difera de aceasta prin unele polipeptide si enzime din structura sa. Uneori se ponte observa continuitate intre membrana peroxizornala, in special a microperoxizornilor si reticulului endoplasmic neted, dar mai degraba continuitate peroxizom - peroxizorn, forrnand un "reticulul peroxizornal" , diferit de reticulul endoplasmic.

Au ronnel. de vacuole sferice delimit de 0 endomb si contin 0 rnatrice fin granulate -contin .proteine .lipide s! enz specificetcatalaza.uratoxidazaj

-enz difera ca nr si eficacitate d la un organit la altul

v

48JPeroxizomi - biogeneza sl fuuctil

-peroxizomii pot lua nastere mai rar direct din reticulul endoplasmic prin dilatarea si desprinderea anumitor patti terminale ale cisternelor acestuia care sunt pozitive pentru catalaza. Mat des peroxizomii se formeaza prin reticulul endoplasmic - cornplexul Golgi dar inca nu este precizat rnecanismul molecular prin care proteinele peroxizomale

Se ca sunt directionate

ribozomii liberi (catalaza, uncaza);

Functii:producerea peroxidului de hidrogen.descompounerea peroxidului de hidrogen, oxidarea acizilor grasi ce au catena mai mare de 24 at de carbon, sinteza a unor lipide. peroxizomii intervin in rnetabolismul H202 in dona etape: in prima etapa prin actiunea oxidazelor se produce H202 din D si L - amino acid, acid lactic si alte sub stante; in a doua etapa, catalaza desface hidrogenul peroxid care este toxic pentru celula, in oxigen si apa. Peroxizomii pot activa si oxidarea acizilor grasi (palmitatul, laureatul), intervin si in biosinteza glicerolipidelor prin dihiclroacetonofosfatacil-transferaza, enzima prezenta in aceste organite.

J""49.Rcticul endoplasmic definitie, clasificare, forme

Primul organit delimitate de endornembrane, organizat sub 1'01111a unor cisterne si/sau tubuli ce prezinta numercase anastomoze a carol' suprafata citosolica prezinta sau nu rugozitati si al carui principal r01 este acela de a produce biomolecule esentiale pt existenta celulei.

-este un organit celular ce se gaseste in toate tipurile de celule ell exceptia hematiei adulte. Organitul este mai bine reprezentat in celulele angajate in sinteze de proteine, de glucide, de lipide, in celule secretorii exo- si endocrine.organitul este mai dezvoltat in partea jnijlocie S1 interna a citoplasmei si mai putin in partea externa. Reticulul endoplasmic este de doua tipuri: reticulul endoplasmic rugos si reticulul endoplasmic netcd. Reticulul endoplasmic rugos prezinta pe suprafata externa a membranei ribozomi atasati, izolati sau in grupuri active poliribozomale. Ribozomii sunt atasati de mernbranele reticulului prin subunitatea mare, strabatuta de un canal ce se deschide in lumenul reticulului, canal pe care il strabat lanturile polipeptidice ce se formeaza pe ribozomi, Reticulul endoplasmic neted nu prezinta ribozomi pe membrana sa delimitanta. El comunica adeseori prin canale de legatura cu reticulul endoplasmic rugos, E1 este alcatuit mai mult din formatiuni tubulare cu un diametru de 30 nm. Organitul este prezent in citoplasma tuturor celulelor dar apare mai putin bine reprezentat decat reticulul endoplasmic rugos.

v 50.Mecanisme prin care lantul polipeptldle e transferat din citosol in reticulul endoplasmic

Mcdificari-co-traducere:

-initierea glicozilarii proteinelor;

-hidroxilarea prolinei si a lizinei.enzima este un heterotetramer alfa2beta2, in care

subunitatea beta este identica PDI;

-carboxilarea restului glutamat in pozitia gama.enzirna e proteina transmembranara cu situl activ spre lumen.

Modificari post traducere: tunderea structurilor N-glicozidice; irnpachetarea corecta a proteinelor

glipiarea {atasarea la glicofosfatidilinozito li. OPI}

v

51 endoplasmic - rol in biosiuteza si

-reticulul endoplasmic rugos este organitul la nivelul caruia se sintetizeaza proteinele de export. Acestea se sintetizeaza in aproxirnativ 1 min la nivelul ribozomilor si poliribozornilor atasati membranelor reticulului, de uncle in 3-5 min, prin canalul aflat subunitatea mare ribozomala tree in cisternele reticulului. Drumul pc care il parcurg

la in realizeaza ci secretor

celular care cuprinde urmatoarele etape obligatorii: sinteza pe ribozorni, traversarea

rnaturarea

Golgi, formarea

vezrbulelor secretorii. Ciclul secretor se incheie cu exocitarea produsului sintetizat, respecti v a continutului veziculelor secretorii in spatiul extracelular.

if 52.Reticulul endoplasmic - rol in biosinteza lipidelor membranare

-fie direct in forma finala sau prin precursor] ce sunt apoi preluati in ap glogi

-Colesterolul e produs in RE-Din acetil-Co ASub actiunea scualen siutazei=c-scualen

oxidocicl azei=> lanosterol=>co lestero 1

-se produc ceramidele=precursorii sfingomielinelor si glicolipideior

-sunt transf in sfingomileine salt glicolipide 1a nivel Complex Golgi

J 53.Aparatul Goigi - ultrastructura

Complexul Golgi este structurat ca 0 stativa de cisterne recurbate. Numarul cisternclor este variabil diferind de la un tip de celula la altul fiind de regula intre 5-8. Aparatul Golgi este 0 structura caracterizata ultrastructural prin polaritate morfologica dar si prin polaritatea biochimica. Morfologic prezinta 0 fata convexa numita si fata cis, orietnata catre cistrene ale reticulului endoplasmic din care inmuguresc vezicule (reticul endoplasmic tranzitional), 0 fata concava nurnita si Iata trans - orientata catre un sistem de veziculc si/sau vacuole tubuli inretelati si fragmente de cisteme sistem numit retea trans Golgi.Intre RE tranzitional si fata cis golgiana au fost evidentiate rnictovezicule cu diametrul de 50 nm.

-in organizarea complexului Golgi intra trei clemente componente: pachete de saci turiti sau cisterne asezate in stiva, microvezicule, macrovezicule, Toate cele trei formatiuni sunt delimitate de citomembrane grease de aproximativ 6-8 nm, de aspect neted, fara ribozomi atasati pe suprafata lor. Sacii sau cisternele golgiene, de aspect turtit sunt paralele unele fata de altele si apar separate prin spatii regulate de 20-30 run; sacii con tin un material dens omogen, fin granular sau fin fibrilar. Catre fata imatura sacii golgieni sunt mai mici, mai ingustati, ei devin mai lungi, mai largi si cu segrnentc mai dilatate catre fata de maturare. Numarul sacilor golgieni este in general de 3-12 pentru Iiecare celula, tar in unele celule de tip particular secretor, pot ajunge pana la 20. Microveziculele aLI un diametru de2b:,.§b 11m; sunt inconjurate de 0 citornembrana groasa de aproximativ 6 nm si asezate de obicei spre fata imatura - cis a cornplexului Golgi. Macroveziculele au un diametru cuprins intre 0.1 si 0.5 mierometri. Ele sunt inconjurate de 0 citomembrana groasa de 8nm S1 au un continut amorf sau granular-hetercgen cu material mai condensat si inegal la fluxul de electroni, Macroveziculele iau nastere din dilatatiile laterale ale sacilor golgieni, care se desprind si se individualizeaza.

J. 54.Apa Colgi - fUfilCtii

Prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse in RE)

glicozilarea proteinelor (prclucrarea struct N glicozidice - continuarea tundcrii si efectuarii glicozilarii terminate, Iorrnarea in intregime a struct Oglicozidice inserate pc serina)

ell

membranan san ru

matricei extracelulare uno!"

icani cat si

organismul are nevoie de substantele stocate in vederea secretiei ulterioare.Molecula mesager se leaga de un receptor specific din membrana celulei secretoare si declanseaza mecanisme de semnalizare al caror efect este inducerea fuziunii membranei veziculelor de secretie cu membrana celulara si exocitarea continutului.In multe cazuri fuziunea semnalizata a membranelor se datoreaza cresterii concentratiei de Ca in citosol.

Ciclul secretor implica cooperarea dintre RE (la nivelul caruia se sintetizeaza componentele moleculare destinate exportului) si aparatul Golgi (raspunzator de finalizarea maturarii moleculelor de secretat, de sortarea si V01111area vacuolelor de secretie) dar si traficul membranar aferent aces tor procese

£5) •. Exocitoza - definitie, tipuri

Exocitoza este procesul prin care celulele transporta proteinele si lipidele nou-sintetizate catre membrana celulara. Transportul proteinelor solubile ce VOl' fi secretate in mediul extracelular si at componentelor membranei celulare are lac in structuri veziculare (-50 nm In diametru) sau tubulare

in organismele multicelulare exista doua tipuri de exocitoza: -neconstitutlva, dependenta de Ca2+

-constitutiva, independenta de Ca2+

Exocitoza ce are lac la sinapsele chimice neuronale este dependenta de Ca2+ $i deserveste semnalizarea intemeuronala, Exocitoza constitutive are loc 111 to ate celulele $1 serveste fie la eiiberarea unor substante In afara celulei, fie la livrarea catre membrana celulara a unor proteine nou-sintetizate

Exocitoza e necesara pentru secretia enzimelor, honnonilor si anticorpilor din celule, rnentinerea $i reinnoirea membranei celulare, eliberarea de neurotransrnitatori din presinapseie neuronale, transportul proteinelor membranare integrate, reactia acrozomala in timpul fertlllzarii ovulului, prezentarea anticorpilor in timpul raspunsului imun si reciclarea receptorilor membranari.

Exocitoza eirnportanta si pentru cornunicarea dintre celule (In engleza cell signaling). In cazul sinapsei neuronale, impulsul electric e convertit in informatie chimica (eliberarea/secretia unor neurotransmitatori) prin intermediul exocitozei

S G, •. Sisteme generatoare de energie in celula - generalltati si comparatie intre cele doua sisteme principale de sinteza A Til'.

62.Mitocondria - struetura sl ultrastructura

-mitccondriile sunt organite prezente in to ate tipurile de celule, cu exceptia eritrocitului adult in care lipsesc. Ele se evidentieaza in celula proaspata, nefixata prin colorantul verde Janus, iar in celula fixata prin hematoxilina ferica Regaud. La microscopul luminiscent mitocondria aparea sub trei aspecte: granule izolate in citosol, granule insirate ca margele pe a ata si filamente sau virgule. lndiferent de cele trei f0l111e optice, examenul la microscopul electronic a aratat ca ele prezinta aceiasi organizare ultrastructurala: 0 membrana extema, 0 membrana interna cu criste mitocondriale, un spatiu extern, cuprins intre cele doua membrane S1 un spatiu intern san matrice mitocondriala dispusa in interiorul membranei interne si a cristelor.

'5't .,Mitocondria - compozitia moleculara

-mitocondria este fermata din 65-70% proteine (structurale 30% si enzime 70%), 25-28% lipide (fosfolipide cu predorninanta de lecitine, dar si trigliceride, cardiolipin etc), 0,5%

ARN, 0 cantitate mica de ADN, glucide, ioni in diferite concentratii, apa uneori si vitamina C.intr-o mitocondrie toate proteinele, ca si toate lipidele, sunt inlocuite la aproximativ 20 de zile .

•. Mitocondria - biogeneza

-in celule, mitocondria se reinnoieste continuu, iar organitele iesite din functie sunt indepartate prin autofagie, cu ajutorul lizozomilor. Alte noi mitocondrii apar prin condriodiereza, 0 mitocondrie functionala dand nastere la alte doua organite asemanatoare,

-nu se formeaza de novo(se mosteneste de 1a mama prin citoplasmaj-mecanism nemendelian

-se multiplica prin diviziune mitocondriala

-au loc si fuziuni mitocondriale

"'.Mitocondria - rol in apoptoza

Desi e stabilita implicarea mitocondriei in procesele apoptotice .mecanismele prin care aceasta controleaza apoptoza 11U Slo111t ink elucidate cleplin.Ceea ce se cun cu certitudine sunt fapte care evidentiaza participarea mitocondriei la procesele apoptotice .prin participarea pe calea cascadei caspazelor.Caspazele sunt principalii efectori in moartea eel programata.

Initial s'a considerat ca mitocondriile raman neschimbate in tp apoptozei.Acum stim k mitocondria sufera modificari morfolcgice in apoptoza.Cele mai frecvente anomalii constau in reducerea dimensiunilor .cu sporirea dens matricei .modificare denumita picnoza mitocondriala.Alte modif apar in distributia mitocondriilor in celula.Daca la celulele normale rnitocondriile sunt dispersate in toata celula in eelulele apoptotice ele sunt redistribuite .aglomerandu'se perinuclear.

Totusi faptul ca mitocondria se defineste tot mai pregnant ea pct de ctrl al apoptozei se datoreaza modif mitocondriale de la niv molecular si biochimic.Rez e dezorganizarea membranelor mitocondriale cu elib in citosol de cornponente intramitocondriale/citocrom C,endonucleaze G,AIF-Apoptosis Inducting Factor).Prez citocromului C e un semnal de evolutie apoptotica a celulei.

Cresterea factorilor pro-apoptotici(Bax,Bak,Bid) are ca rez permeabilizarea mb mitocondriale ell elib d elem ce determina apoptoza celulara.

Pt permeabilizarea mb ext prin act fact pro -apoptotici sunt considerate 3 posibile cai: 1 )Capacitatea factorilor pro-apoptotici de a 0 oligomeriza

2)Capacitatea Bax si t-Bid de a altera stabilitatea planara a bistratelor fosfolipidice. 3)Capacitatea Bax si Bak de a modifies permeabilitatea porinelor din mb mitocondriala ext.

66.Matrice extracelulara-conslderatii generale 67.Proteoglicanii-caract, organizare structurala sl 1'01

Desi proteoglicanii sunt slab repr la nivelul rnb eel .contributia lor la structurarea glicocalixului nu poate fi neglijata din eel putin 2 motive. In primul rand incarcatura lor glucidica clepaseste cu mult pe cea proteica(9S% de masa glucide 5%proteine) si in al 21ea rand str glucidice sunt cele mai lungi dintre toate cele int la nivelul glicocalixului.Lanturile polizaharidice ale proteoglicanilor poarta denumirea de glicozaminoglicani.GAG sunt str polizaharidice neramificate .form din unit dizah repetitive ale dintr'un zahar sau aminozahar si un ac uronic.Exceptie de la aceasta

descriere de principiu a comp moleculare 0 prez keratan sulfatii in care unit dizaharidice contin Gal(un zahar) si GlcNAc.

68.Protcinc struct din matricea extracelulara 69Pl'oteinc adezive din matricea extracelulara

70. Mmb (laminele ) bazale: organizare, structura si 1'01 71.Intcgrinelc.Caracteristici structurale si r01

Integrinele au un important rol structural (astasarea cella substrat) cat si rot in culegerea de informatii legate de ambientza in care celulele se gasesc si de a declansa procese celuJare rnenite sa rasp specific la cond de mediu .Integrinele sunt glicoproteine transmembranare structurate ca heterodimeri alfa-betaifiecare subunitate fiind proteine unipas de tip I)cu r01 in aderarea celulelor la matricea extracelulara si in transmiterea de info legate d chr fizico chimice ale str macromoleculare din mediul extracelular.Rolul metabolic al integrinelor (proc cl semnalizare) e departe de a fi elucidat.Integrinele sunt implicate in ctrl unor proc celulare ea diferentierea .moartea celulara programata.motilitatea

6'-,1. U.Nudeul celular, definitie, aspect la.microsecp optic's! mlcroscop.electronic

Organit celular intalnit la eucariote. Este delimitat la exterior de invelisul nuclear.Organit nepermanent apare, in interfaza ciclului celular dezasamblandu-se in timpul diviziunii. Protejeaza cz, secliul autoreplicarii ADN, transcrierii rnes genetic, controlul post transcriptional, centru de comanda S1 control.

-nucleul este organitul caracteristic celulelor eucariote si indeplineste 0 fundic dubla: cea de stocarea informatiei genetice si cea de centru de control al acti vitatii celulare, La nucleul vizibil la microscopul electronic se remarca nucleoplasma care cuprinde matricea nucleara, heterocrornatina, eucromatina si bucleolul; membrana nucleara cu cisterna nucleara este intrcrupta de complexe por din loc in loe.

Sectiune prin ficat - nucleul este bazofil. Gradul de bazofilitate difera -cucromatic sau heterocromatic.

Membrana nucleara - eucrornatic , predomina partea deschisa. Heterocromatici - granular, fibrilar

Tahicrornatic - limfocite

Eucromatici - veziculosi

62.. IfI.Nucleul celular, numar, forma, localizare

Majoritatea celulelor prezinta 1 singur nucleu. Hematiile sunt anucleate - asigura transportul gazelor, nu se divide. Hepatocitele celule cu 2 nuclei. Umbeliforme - la suprafata sunt eel mai mali - in forma de umbrela care prezinta 2 nuclei.

Mai mult de 2 nuclei - osteoblastul (zeci de nuclei) tesut 0505 in formare.Fibra

rnusculara scheletica (zeci-sute).

-de regula: 0 celula - un nucleu. Exista insa numcroase exceptii. Elementul eel mai adesea citat il constituie hepatocitele care sunt binucleate. Exista si celule cu cativa nuclei sau cateva zeci de nuclei. In conditii norrnale, eel rnai tipic exemplu il reprezinta osteoclastele din tesutul osos. De obicei forma nucleului urrnareste forma celulei si de aceea nucleii apar sub 0 mare varietate de forme: rotund ovalarc, alungit, turtit, lobat,

inrnugurit, De cele mai multe ori nucleul ocupa 0 pozitie centrala in celula, pozitie ce

fi socotita en . de vedere ill ro scm de coordonare a activitatii

excepui:

medio-bazalfin pancreasul exocrin, in parotida), nucleu bazal (celulele calciforme din epiteliul mucoasei intestinale sau traheale),

Se observa 0 anumita corespondents intre forma celulei si forma nucleului,

Turtit - ca un disc (rotund sau oval). Sunt intalniti in eel pavimentoase si in eel care tapeteaza to ate vasele sanguine si limfatice (eel endoteliale)- nucleii alungiti.

Rotund - (sfcric/veziculos) intalnit in celule cubice, poligonale si cu alte forma - hepatocite neuron

Alungite oval - pot fi celule inalte prismatice Lobat - granulocite

Rasucit - tesut muscular neted. Fibre muculare netede fusiforrne cu nucleu alungit central.

Neregulat - celule hiperactive.Celulele au nucleu f neregulat.Nucleu care apare eucrornatic,

Piriform turtit - caput spermatozoidului, Plasticitatea nucleului

-deformabil 0 eel migrate din sange. Pozitia nucleului+organite 111.1 este intamplatoare, Organitele au 0 lozalizare precisa.In unele celule este situat central(neuron.hepatocitej.La nivelul epiteliului intest - celule inalte periodic acid schiff Nucleul este situal la baza. Mecliulbazal- secretante, acid seros. Forma celulei - trunchi de con.

Periferic - fibra musculara striata, de forma cilindrica , lungi.

Excentric - adipocite albe, adipocite brune. Nucleu excentric au picaturi lipid ice raspandite in citoplasma.

, ,3t4;lDogma centrala a biologiei moleculare, enuut si semnlficarle blologlca

ADN - sg depozit al inf genetice. Se autoreplica - matrita pt sinteza ARNm pentru un lant polipeptidic specific, fluxul inf genetice, ADN -ul se autoreplica (inf transcrise sub forma de molecule ARN). 0 molecula ARNm-> mesager pt transferul inf la ribozomi. Struct dublu helix evid in 1953 de Watson si Crick. Inf genetic a este conservata sub forma de cod constituit din codoni 3 baze triplet. Se succed lantului ADN ordinea lor del asamblarea Ace. lerarhia unit genetice - nuclcotid, pereche de baze, codon cz. 75.Gene, genom, geuotip, feuotip - defluitii

Gena=unitate de functie .cel mai mic segment dintr'un eromozom responsabila pt transmiterea unor chr ereditare

Genom=grup de cromozomi.diferiti genetic ce formeaza 0 unit ate Material genetic acumulat intr'un set de cromozomi Geuotip-totaliatea propr ereditare a unui organism

-totalitatea factorilor ereditari care det caracterele unui org

Fenotip=totalitatea insusirilor si chr vizibile ale unui org rezultati din interact dintre genotip 51 mediu

G Stt.Unitati genetics si ierarhia lor - definitie

Nucleotld=alcatuit din riboza/dezoxiriboza legat de 0 baza purina/pirimidina si un grup de fosfat.

=unitatea structurala de baza a ac nucleici ADNlAR.N?

un crz a carui

Unitatea de recombinare-cel mai mic segment care poate fi schimbat intre 2 cr omologi Codon-unit de codificare a unui cr?

-unitate de inforrnatie genetic a

Cistronulfgena structurala)codifca inf in lant polipeptidic

Operon-unitate de transcriere coordonata(mai multe gene str+situsuri operare)

66. ft.InveHs nuclear - dcfinitie, organizare, ultrastructura

Delimiteaza un compartiment inchis mentinand forma nucleului, org continutul nuclear. Controleaza schimburile nucleu - citoplasma, izoleasca Acln in nucleu (interfaza), permite replicate si transcrierea ADN.

Este alcatuit din membrana nucleara externa, cisterna periuucleara, membrana nucleara interna sub care se gaseste lamina densa nucleara, invelisul este intrerupt de porii nucleari Membrana nucleara ectema - trilaminata 7.5 nm (70% proteine, 20% lipide), ribozorni la exterior. Se continua e1..1 Rer. Suprafata este incarcata eletric negativ (bariera selectiva). Cisterna perinucleara - 10-40 nm, nu este vida, comunica ell lumen RER, loc stocare Ca2+, imunoglobuline,

Membr nucleara interna - Proteine intramembranare - rol de fixare lamine prot, canale pt Ca2+ (dar rnajoritatea va trece din citoplasma in nucleu prin pod). Ca necesar pt enzime nucleare.

Lamine nucleare - proteine fibrilare (familia filamentelor intermediate ) sc distribuie ill strat dens atasat de MNI, formeaza lamiona densa nucleara, reatea discreta in nucleoplasma,

b r 1.&:Porlllll. nuclear - transport si generalltatl Zona de intrerupere a invelisului nuclear.

-din loc in loc cele doua membrane nucleate 8e ana in raporturi de continuitate, delimit and orificii circulate denumite pori sau porus nuclearis, Acestia delimiteaza un material anular, Porul impreuna CLl materialul anular . porul impreuna ell materialul anular adiacent constituie asa-numitul complex por. Complexul por este un component al membranei nucleate prezent in toate tipurile de celule, ell exceptia probabila a celulelor aflate in ultimele faze ale spermiogenezei, Complexele por nu sunt specifice pentru membranele nucleate. Forrnatiuni similare se intalnesc si in cisternele R.E. in cisternele golgiene, precum si in asa-numitele lamele inelate prezente in unele celule fie in citoplasma, tie in nucleu ..

Rol in reglarea schimburilor nucleu citoplasma, Arc loc un transport selcctiv in ambele sensuri, Diametru 10nm (repaus) - partea centrala, 25nm (activ) rnoleculele mari in distorsioneaza.

Transportul=- in ambele directii. Se poate face prin diviziune pasiva (tree ioni si molecule mici), In principal se face in mod activ.Cel pasty se face in special prin canalele periferice (oligozaharidele, ioniK, Na). Cel activ se face prin partea centrala a cornplexului POl', cu consum de energie. VOl' trece moleculele mario Viteaza de tranzitare va fi invers proport cu dimensiunea.

Transportul activ - import - proteine nucleate, enzime neecsare replicarii, transductici,

. . . factori transcriptie.Proteineie secveuta

semna de adresare nucleara, recunoscuta in Export -

e.g "'.Nucleol - 1'01, compozitie chirnica, evidentiere Ia microscop optic, ultrastructura , Iocalizare

NOR

-nucleolul are 1'01 in sinteza ARNr si biogeneza ribozornilor, rot in transferul ARNm s i ARNs in citoplasrna, 1'01 in pregatirea mitozei. Principalele componente chimice ale nucleolului sunt ADN, ARN si proteine, care se gas esc in functie de tipul celular s i momentul functional, in proportie de aprox. 3%, 7% si 90% din greutatea uscata. In celulele vii, la microscopul ell contrast de faza, nucleolul este usor identificabil ca u n corpuscul puternic refringent, eu un contur discret neregulat si eu un continut hetcrogen. Asezarea nucleolilor in nucleu este de obicei central a sau paracentral a, dar po ate varia in functie de momentul functional.

to JJ •. Matrlcea nucieara':""l1ltrastrnctura»sirohld

-matricea nucleara este denumirea atribuita scheletului de natura proteica care iuglobeaz a cromatina si nuc1eolii si care se sprijina la exterior pe membrana nuc1eara. Ea are r01 esential in organizarea nucleului si joaca un rol preeminent in sinteza ADN, sau ARN, in rnedierea semnalelor horrnonale si in alte functii nucleare, Matricea nucleara este compusa din doua patti: a) matricea nucleara propriu-zisa reprezentata de scheletul sau reteaua proteica ce se obiectivizeaza atat ultrastructural, cat si biochimic prin extragerea total a a cromatinei, precum si a celei mai mari patti din nucleol, Reteaua proteica a matricei propriu-zise este alcatuita din proteine stabile de masa moleculara mare, care rezista prelucrarilor ultrastructurale si biochimice; b) fractiunea labila a matricei care este legata lax de reteaua proteica si care este alcatuita din proteina solubila de masa moleculara mica, molecule organice mici, substante anorganice si apa, Matricea nucleant confine si anumite enzime care efectueaza unele procese metabolice inclusiv sinteza de ADN. si ARN. Nucleul este lipsit de enzimele metabolismului aerob, Matricea contine insa enzimele metabolismului anaerob, pe cele ale formarii legaturilor fosfatmacroergice, enzimele sintezei eoenzimelor, precum si ADN-polimeraza S1 ARNpolimeraza.

'1-0 •. Cromatina - deflnitle, clasificare

Forma de existenta a mat genetic prin interfaza in diviziune se structureaza in forma puternic condensata si colorate cz. Complex ale din Adn, histone si non histone. -crornatina este materialul biologic intranuclear care se coloreaza ell colorantii bazici; crornatina este deci bazofila. Din punct de vedere al colorabilitatii CLl coloranti bazici, cromatina se clasifica in doua categorii: a) eucromatina( eromatina "adevarata") care se coloreaza putin intens cu coloranti bazici este cromatina necondensata - transcriptibila ; b) heterocromatina ("alta" cromatina) care se coloreaza toarte intens cu coloranti bazici este crornatina conclensata - netranscriptibila.

f-i-t.Fibra de crornatina Organizarea fibrei de cromatina LFilament ADN dublucatenar 2nm

2.Fibra nuclcozomalaifibrila de crornatina) 1 t nm

Nucleozom - unit repetitive cu miez proteictoctamer) histone H2A, H2B, H3, H4 X2+AD1'1

SR

-histonele sunt proteine bazice existente numai in genornul eucariotelor, sin tetizate in

citoplasma. Exista 3 H2A, H3, H4. au

forman nucleozomi., Etimologic, termenul histone sugereaza prezenta lor ubicvitara in tesuturi (nucleij.histonele sunt proteine ell masa rnoleculara mica; sunt puternic bazice, datorita continutului mare 10-20% de aminoacizi bazici, lizina si arginina, purtatori de sarcini pozitive, ceea ce explica legarea lor de ADN ; proteine cu 0 evolutie filogenetica moleculara definita. Functia majora a histonelor consta in impachetarea ADN-ului in nucleu, adiea organizarea supramoleculara a ADN-ului sub forma de nucleozorni. Protarninele sunt echivalentul histonelor dar numai in cazul spermatoidului, Protaminele sunt proteine cu greutate moleculara foarte mica, eu 0 lungime medie de numai 33 aminoacizi S1 foarte bazice, bogate in arginina, care reprezinta circa 60% din reziduurile aminoacidice. In cadrul secventei celulare care duce la formarea spermatozoidului (spermatogeneza), la trecerea din sperrnatida in spermatozoid, protaminele inlocuiesc histonele. Datorita protaminelor, crornatina din nucleul spermatozoidului este extrem de condensata si virtual inactiva, Compactarea crornatinei din nucleul spermatozoidului este un fenomen esential pentru "acomodarea' ADN-ului intr-un velum foarte mic, cum este eel al capului spermatozoidului,

NOll histonele - acide - sint in citoplasma. In nucleoplasma, nucleol, cromatina. Mare variabilitate. Au rol in reglarea activitatii (diferentierea genelor). Enzime ce intervin in acetilare, transcriere Am

.lL 3J'.Eucromatina

Eucrornatina - palid colorata, cz decondensati, fibra despiralizata, Acti va genetic - ADN in replicare/transcriere.

-este purtatoare de gene structurale, este portiunea functional activa a cromatinei, este cromatina pc care se face transcriptie. Eucrcmatina se clasifica in: ajeucromatina aetivafractiunea din eucrornatina pe care se face continuu transcriptie si asigura viata normala (bazala) a celulei;

b)eueromatina permisiva - fractiunea din eucrornatina potential activa, ce devine imediat activa ca urmare a actiunii unor semnale specifice rnodulatoare (de exemplu: hormon i) Functie de transcriptie (ARNm, ARNt, ARNr). Enzime implicate - ARN polimeraza II, III.

Exoni - fragmen nucleotide ADN tras pe ARN Introni - sec vente ce separa exonii.

Are loc maturarea ARNm prin excizia intronilor, Exonii sunt uniu cap cap. A.Ll metilen.ecetilari.comlexare ell proteine-POR

t} • .Heterocromatins. Heterocromatlna gonozomala si constituitlva Intens colorata, ADN inactiv - nu se transcrie.

-se disting doua tipuri de heterocromatina: constirutiva si facultativafautozomala sau gonozomala) . Heterocromatina constitutiva este 0 crornatina constant condensate in interfaza. Ea este genetic inactiva, nu contine gene structurale si pe ea nu se face niciodata transcriptie. Heterocrornatina constitutiva continc asa-numitul AND rcpetitiv sau care este un in care scurte secvente sunt recetate de un numar foarte mare de ori. Heterocromatina tacultativa este 0 cromatina condensata care

gene

ce sunt represatefinactive), adica lin se

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful