You are on page 1of 269

Moromeţii de Marin Preda -roman modern, realist-obiectiv (postbelic)Urmând linia începută demult de Nicolae Iorga şi continuată

de I. Slavici, L. Rebreanu sau M. Sadoveanu, M. reda îşi dedică ma!oritatea crea"iilor perona!ului întruc#ipat de "ăranul român, a cărui imagine o modi$ică esen"ial. Romanul în două volume %&'((, &')*+ Morome"ii cunoaşte un îndelungat proces cristali,ator - odiseea scrierii începe cu o compunere pe băncile şcolii, urmată de publicarea sc#i"ei Pârlitu. nuvelele Casa de-a doua oară şi O adunare liniştită îl anun"ă pe viitorul persona! al Moromeţilor, Ilie Moromete. /n descenden"a lui Liviu Rebreanu, Marin reda demonstrea,ă prin romanul Moromeţii că noutatea unei scrieri nu re,idă doar în tema abordată, ci şi în originalitatea vi,iunii asupra unui subiect%satul şi "ăranul+tradi"ional. 0acă Liviu Rebreanu propusese distan"area de idili,area sămănătoristă în $avoarea unei anali,e realiste a dramei sociale a "ăranului român, M. reda se îndreaptă către investigarea lumii interioare a su$letului acestuia , care acum are conştiin"ă, inteligen"ă şi, mai ales, un acut sim" al sensului e1isten"ei. Mai mult decât atât ,scriitorul îl acu,ă pe predecesorul său, Liviu Rebreanu în contumacie de 2$alsitate şi naturalism de prost3gust4. 5onsiderând că a e1agerat obsesia lui Ion pentru pământ, M. reda concepe acest roman şi ca o replică la crea"ia rebreniană, apelând la procedeul simetriilor inverse - 2râvnei ispititoare4 a lui Ion îi contrapune un "ăran care amână munca, plăcându3i conversa"ia sau, alt$el spus, un Ilie Moromete 2care îşi începe cariera în literatură stând degeaba %6+ $ără rost şi $ără scop.4 %Monica Spiridon+. e de altă parte, olina este o protagonistă3replică 7nei despre care reda a$irmă ca este un persona! neverosimil, inventat de Rebreanu pentru a servi sc#emei în care Ion trebuie să apară drept "ăranul obsedat de pământ. rin urmare, M. reda construieşte un nou univers rural, plecând de acolo unde se opriseră Sadoveanu şi Rebreanu cu credin"a că spuseseră totul. Romancierul în$ă"işea,ă o "ărănime esen"ial sc#imbată, trans$ormând eroul în protagonistul unei drame de conştiin"ă, în,estrându3 l cu $or"a logosului , cu sentimentul contempla"iei şi puterea introspec"iei. /n realitate, prin intermediul persona!ului său, M. reda polemi,ea,ă cu literatura antecesorilor care vorbea despre sc#ematismul su$letului "ărănesc, despre lipsa conştiin"ei. 8a $i, în sc#imb, de acord autorul cu a$irma"ia lui 9. 5ălinescu , potrivit căreia - 2"ăranul şi :ant îşi pun aceleaşi probleme, cu deosebirea că cel din urmă le re,olvă cu altă te#nică4. /n cosecin"ă, lumea rurală a lui reda se de$ineşte prin valori

morale, iar "ăranul se raportea,ă la idei ma!ore precum adevăr, istorie, timp. 0e altminteri, timpul $unc"ionea,ă ca supratemă a romanului, guvernând societatea şi individul . Scrierea debutea,ă sub auspiciile unui timp care 2avea cu oamenii nes$ârşită răbdare4, 2$ără con$licte mari4, sugerând ec#ilibrul dintre ;impul Istoric , <1terior %netulburat+ şi ;impul Interior al $iin"ei umane. ;reptat, sub presiunea evenimentelor timpul social va în$rânge timpul individual, iar satul, "ăranul român se va prăbuşi sub impactul unei 2istorii $rauduloase4 %Monica Spiridon+ care 2$ură4 armonia interioară, ilustrând epoca de,ec#ilibrelor, a con$lictelor - 2timpul nu mai avea răbdare4. 0in această perspectivă, eroul romanului, Ilie Moromete, este singurul "ăran care îşi păstrea,ă verticalitatea - într3o eră a sc#imbărilor traumati,ante %ră,boiul, socialismul, cooperativi,area+ doar Ilie Moromete în"elege că libertatea $iin"ei nu este numai e1terioară, ci şi interioară. 5ând o lume întreagă se a$lă în prabuşire, mândru Ilie Moromete, c#iar dacă singur, continuă să creadă în utopia sa care i3a conservat ec#ilibrul - libertatea lăuntrică a $iin"ei %2domnule doctor, eu totdeauna am dus o via"a independentă4+. 0iege,a se des$ăşoară pe mai multe planuri, di$erite ca importan"ă - $amilia lui Moromete, a lui =irică, apoi a lui >ugurlan, =o"og#ină şi altele. ersona!ele, deşi distincte, creea,ă impresia că sunt iposta,e ale aceluiaşi individ - >ăranul Român. isică, dornic de a3şi spori averea e copleşit de pu,deria de copii. =o"og#ină e "ăranul atins de boală, >ugurlau , mereu întunecat,3 "ăranul întors către pământ . =ălosu sau 7ristide sunt cei avu"i. 0acă, predominant, primul volum urmăreşte un singur plan narativ principal3$amilia Morome"ilor3, al doilea volum de,voltă două $lu1uri epice ai căror eroi sunt satul şi, respectiv, Niculae Moromete. 5a te#nici narative utili,ate se remarcă decupajul %primul volum+, ba,at pe însumarea unor scene simbolice care conturea,ă pro$ilul persona!ului principal, şi tehnica rezumativă %al doilea volum+. Nara"iunea curge lent, $ără gesturi bruşte, autorul apelând cu predilec"ie la te#nica $ocali,ării interne %vi,iune 2avec4+, centrată îndeosebi pe Ilie Moromete. La un moment dat, romanul pare să $ie al unui singur persona! care îşi gândeşte cartea - Ilie Moromete. Lumea romanească pare dimensionată în $unc"ie de puterea min"ii protagonistului - el are iu,ia timpului rabdator, el crede în lumea organi,ată după legi imuabile , pe care el le domină . ca stil narativ, se remarcă două registre - unul personal naratorului %cu limba! elevat, dar bine "inut sub control+ şi unul similar persona!elor, când naratorul adoptă 2masca4 "ăranului, împrumutându3i limba!ul, pentru a crea impresia verosimilită"ii ?ormula estetică abordată de Marin reda în crea"ia sa este realismul psi#ologic, $i1ându3şi ca obiect de observa"ie lumea rurală şi "ăranul. 5re,ul său artistic %2am vrut să $iu drept şi cu istoria şi cu "ăranii4+

dovedeşte $aptul că scriitorul şi3a conceput literatura ca o modalitate de a rosti adevărul despre condi"ia umană, averti,ând asupra prime!diei de ani#ilare a pesonalită"ii umane de către un sistem aberant. /n acest sens, deşi romanul păstrea,ă coordonatele unei pro,e realiste %tema, tipuri de persona!e, veridicitatea+, aten"ia pro,atorului este canali,ată nu atât spre o monogra$ie specială, rurală, cât spre o 2monogra$ie4 interioară, psi#ologică. ;ema crea"iei o repre,intă surprinderea procesului de destrămare a gospodăriei "ărăneşti în perioada de dinaintea celui de3al doilea ră,boi mondial %I volum+ şi după intru,iunea $ormelor socialiste %al II3lea volum+, într3un conte1t istoric necru"ător. /n esen"ă, destinul tragic al gospodăriei rurale este ec#ivalent cu însăşi condi"ia dramatică a satului românesc. rin urmare, titlul romanului, concreti,at într3un substantiv propriu cu sens colectiv este o $ormă $amiliară de adresare, sugerând tema operei, întrucât $amilia Morome"ilor devine un simbol al ruinării satului de tip ar#aic. ?i1ându3şi spatiul diege,ei în satul Siliştea39umeşt , din 5âmpia 0unării, construindu3şi eroul după tiparul moral al tatălui, Marin reda creea,ă în spiritul verosimilită"ii de tip realist . 5u acestea, vi,iunea sa asupra persona!ului şi a lumii pe care o simboli,ea,ă rămâne utopică şi romantică. 7utentic Socrate rural, Moromete are conştiin"a $aptului că el , ca "ăran , nu va pieri , iar menirea lui este aceea de a lupta pentru esen"a $iin"ei sale - 2până în clipa din urmă omul e dator să "ină de rostul lui, c#it că rostul acesta cine ştie ce s3o alege de el ...4. 5ea dintâi scenă relevantă a primului volum îl iposta,ia,ă, de alt$el, într3un pater familias intransigent, care consideră că menirea sa este aceea de a păstra $amilia unită. <pica romanului este dominată de această dramă $amilială declanşată de contradic"ia dintre o conştiin"ă patriar#ală şi aspira"iile divergente ale urmaşilor. ;utelând o $amilie cu copii veni"i din prima căsătorie %7c#im, Nilă şi arasc#iv @ ai lui Moromete, 7lboaica @ a 5atrinei+, dar şi cu trei copii ai celor doi so"i %;ita, Ilinca şi Niculae+, Ilie Moromete încearcă să le inocule,e descenden"ilor sentimentul apartenen"ei şi al solidarită"ii, $ără să le e1plice, însă, aşteptând ca în"elepciunea şi revela"ia sensului e1isten"ei să le apar"ină copiilor. 5eea ce nu în"elege, nu vrea să accepte Ilie Moromete este tenta"ia copiilor pentru lumea nouă, de dincolo de marginile casei, ale satului. Ispiti"i de culoarea banilor, de #imera oraşului sau de statutul de om învă"at %Niculae+, copiii resping percep"ia tatălui asupra 2rostului4 vie"ii. 5elebra scenă a cinei anticipea,ă, prin urmare, con$lictele ce vor apărea în sânul $amiliei- cei trei $ra"i vitregi ocupă o po,i"ie e1terioară, 2gata să se scoale de la masă şi să plece a$ară4, Niculae nu are scaun @ semn că nu3şi găseşte loc în acel spa"iu, $etele şi 5atrina se ocupa de pregătirea mesei, potrivit

rolului atribuit $emeilor în $amilia rurală . 0oar 2Moromete stătea deasupra tuturor4, 2stăpânind cu privirea pe $iecare4, putând 2să se mişte în voie4, remarci elocvente din perspectiva conturării $igurii unei $iin"e convinse de semni$ica"ia e1isten"ei sale. A altă scenă relevantă, anticipând declinul $amiliei Morome"ilor, constă în tăierea salcâmului @ simbol al perenită"ii unei lumi %satul+ şi al $iin"ei %"ăranul+. 0e,voltată pe două planuri %tăierea arborelui şi plângerea mor"ilor în cimitir+, scena antropomor$i,ea,ă copacul devenit 2trup %6+ ucis4. 271is mundi4 al universului patriar#al, 2dublu vegetal4 al omului %<. Simion+, salcâmul doborât este trans$igurat în simbolul prăbuşirii satului de tip ar#aic şi al $iin"ei care urmea,ă să moară , ca imagine a unui anumit mod de a în"elege via"a - "ăranul vec#i, autentic, Ilie Moromete. 5aracter puternic, comple1, Ilie Moromete dispune de o inteligen"ă superioară celorlal"i, iar persona!ul conştienti,ea,ă acest decala! între sine şi restul lumii. <ste motivul pentru care persona!ul nu se lasă sc#imbat, c#iar dacă, aparent, metamor$o,a e1istă. Spre e1emplu, scenele des$ăşurate în poiana lui Iocan eviden"ia,ă un Ilie Moromete în postura 2animatorului unui cenaclu de interpre"i ai istoriei4 %Monica Spiridon+. /ntâlnirile nu încep decât în pre,en"a lui Moromete, care le citeşte pasa!e din ,iare, urmând comentarii politice vi,ând evenimente locale, na"ionale sau interna"ionale. 7pelând, involuntar dar intuitiv, la metoda maieutică , socratică, Ilie Moromete doar generea,ă discu"iile, intervenind cu răstălmăciri, punctând cu umor sau ironi,ându3i pe ceilal"i. asiunea lui este logosul, de aceea caută comunicarea, adesea doar pentru a se amu,a, împăr"ind lumea în proşti şi deştep"i, ultimii $iind $oarte pu"ini. Interlocutor plăcut, #âtru, vorbind în pilde, eroul are magia cuvântului prin care îşi $ascinea,ă auditoriul. 8eritabil actor, Ilie Moromete are o pro$undă în"elegere asupra vie"ii pe care o percepe ca un spectacol la care "ine să asiste - 2originalitate lui vine din modul în care un spirit inventiv, creator, trans$ormă e1isten"a într3un spectacol4 %<. Simion+. 7cest "ăran acceptă lumea, o contemplă impasibil până când au loc lovituri imprevi,ibile.Scenele când i se cere ,, $onciirea4, în continuarea pro$ilului creat în poiana lui Iocan , accentuea,ă puterea de disimulare a persona!ului. Neîn,estrat cu spirit comercial, nici cu dorin"a îmbogă"irii , Moromete se mul"umeşte cu averea pu"ină pe care o are, dar su$icientă pentru a sub,ista. Statul i se pare un 2#o"4, care vrea să3l $ure, de aceea nu acceptă să îi dea bani, tergiversând in$init datoriile şi amu,ându3se de cri,ele isterice ale lui Bupuitu, pe care îl ironi,ea,ă lăsându3l $ără replică , ast$el încât perceptorul se lasă păgubaş. 7l doilea volum al romanului, divi,at în cinci par"i %spre deosebire de primul care con"ine trei păr"i+ situea,ă în centrul ac"iunii

universul rural ,guduit de sistemul său tradi"ional. M. reda surprinde starea de anomalie, pierderea răbdării, dilatarea monstruoasă şi autoritară a Istoriei , care curmă !ocul specula"iilor istorice %2cenaclul4 din poiana lui Iocan+ ilustrând o nouă şi crudă realitate. 0ouă momente cronologic succesive convulsionea,ă via"a satului - re$orma agrară din CD( şi socialismul aplicat agriculturii %CD'+. Liniştii înşelătoare din primul volum i se opune e1plo,ia temporală ce s$armă modul de e1isten"ă tradi"ional. ;e#nica re,umativă la care apelea,ă scriitorul presupune selec"ionarea evenimentelor, digresiuni temporale, tocmai pentru că autorul nu mai empati,ea,ă cu 2noul4 sat. 5ele mai multe dintre personalită"ile literare ale primului volum intră în umbră - comuna părea 2o groapă $ără $und din care nu mai încetau să iasă atâ"ia necunoscu"i4 %Edrocan, Auăbei, Isosică, 9iugudel iau locul lui 5ocoşilă, isică, >ugurlan sau =o"og#ină+. Istoria vicleană este cea care îndreaptă satul către o evidentă disolu"ie, iar acesta este motivul pentru care însuşi Ilie Moromete este abandonat de către autor în mare parte în al doilea volum. 2Mi se pare că Ilie Moromete nu mai poate !uca rolul principal în evenimentele ce urmea,ă4 declară scriitoul care în"elege că persona!ul nu mai este repre,entativ pentru satul socialist. e de altă parte, se impune Niculae Moromete, $iul cel mic al lui Ilie Moromete ,a cărui îndreptare către lumea ,,învă"ăturii4 va însemna un nou eşec pentru tată .Sim"ind organic că este "ăran şi acesta este rostul său şi al descenden"ilor lui , Ilie Moromete se opune dorin"ei $iilor de a des$ide destinul lor de "ărani , care ,implicit ,conduce la destrămarea $amiliei .Resemnat în ratarea trăită prin $iii mai mari ,Ilie Moromete încearca să3i $acă pe plac $eciorului mai mic cu gindul de a nu3l pierde ca şi pe ceilal"i ,în po$ida $aptului că ştie adevărul-câtă vreme copiii lui vor ac"iona împotriva destinului menit nu vor cunoaşte decât eşecul .<ste şi ca,ul lui Niculae ,deşi tânărul nu conştienti,ea,ă greşelile pe care le $ace . /ncă din incipitul primului volum %scena cinci+ ,autorul anticipea,ă dorin"a persona!ului de a se îndepărta de condi"ia de "ăran ,pentru că nu îşi găseşte locul în niciun ung#er al casei . =lestemat să aibă gri!ă de oi ,copilul pro$ită de orice prile! pentru a învă"a , plângându3şi soarta nemernică ,stârnind ironia tatălui şi a $ra"ilor mai mari , dar bucurându3se de protec"ia mamei şi a surorilor .<1istă momente în primul volum când tatăl renun"ă la po,a autoritară ,încercând să e1plice $iului care sunt motivele $inanciare ale opo,i"ei lui $a"ă de şcoală .Impresionea,ă $a ptul ca în rela"ia cu Niculae , poate şi din cau,ă că este cel mai mic şi mai nea!utorat ,dar ambi"ios , Ilie Moromete îşi e1primă sentimentele ,reprimate în pre,en"a băie"ilor mai mari . 7titudinea bărbatului denotă a$ec"iune , de$eren"ă ,însă şi neputin"ă -,, Mă ,Niculae ,păi n3am cu ce taiculeF,ise Moromete cu duioşie şi

tată şi $iu nu mai au ce comunica. Utopia sa este păstrarea vec#iului sat. entru că $eciorul nu mai este de recunoscut.ci prin meritul copilului . este vorba de visuri monologate.ă în meserii a$late la peri$eria societă"ii+.<ra pentru întâia oară când îi vorbea ast$el .ă . re$ugiindu3se în sine.ă. Neobişnuit să3şi mani$este emo"iile .ă într3un apologet al unui sistem aberant care ani#ilea. Niculae $ace greşala de a îmbră"işa doctrina socialistă.blânde"e . arado1ul îl derutea. i.a $iin"a seculară a "ăranului. se petrece în secven"a premierii lui Niculae . poruncindu3i să3l asculte.c#iar dacă nu le aprobă . 0in acest motiv interiori. părintele pleacă în căutarea celorla"i $ii la =ucureşti %unde aceştia eşuea. ci vorbele %2Să nu mai pot eu să vorbesc ce vreau G4+.erva"i lui Niculae pentru învă"ătură întrucât $iii mai mari $ug cu banii pe vîn.ă şi mai mult pe Moromete .e $amilia rămasă . 0urerea . nicio speran"a 6 cei trei erau duşi pentru totdeauna 64. e tată îl nedumereşte tactica in$le1ibilă de gândire a $iului care nu îi mai este un interlocutor pe măsură .ea. iar privirile abătute îl întristea.a de $riguri îl de.propriul $iu se iposta. 5oncomitent. 7sperită"ile între cei doi se acuti. de aceea 2religia4 socialistă propovăduită de $iul său.iea.Intimidat . 5ontinuând să îi $ăgăduiască lui Niculae că îl va da mai departe la şcoală .area oilor . pentru Moromete. dar de o intensitate mult mai pro$undă . iar situa"ia ia o întorsatură dramatică din momentul înscrierii lui Niculae la şcoala de partid. dar anii vor trece.ec#ilibrea.area persona!ului se adânceşte.ca să salve.pe bătrânul Moromete nu3l mai preocupă $aptele. 5riticul literar 7l. în ciuda realită"ii. ignorând contingen"a. îl întristea. Ilie Moromete este con$u.ie este $amilia. acum 2tovarăş4.A scenă similară. amăgit cu promisiuni deşarte .25um vrei tu %Niculae+ să $aci un sat nou G4.ă pe Moromete care în"elege op"iunile băiatului . iar 2pentru el. para$ra.dar totodată cu gravitate şi #otărâre . Moromete este nevoit să ac#ite $onciirea din banii re.ă pe acest $ond.bindu3se %la începutul volumului al doilea+ de răceala tot mai pregnantă a băiatului.5opilul se simte păcălit . reverii autoprovocate în care îl c#eamă pe Niculae drept interlocutor. . tatăl nu îi dă voie să plece la şcoală.cuvintele ies gâtuit . părintele este luat prin surprindere de elogierea $iului său care implică superioritatea tatălui în comunitate . vorbeşte despre 2imposibila singurătate4 a persona!ului. 9eorge. Replicându3i odată tatălui că îşi caută propriul 2eu4.$inalul primului volum îi găseşte pe tată şi $iu într3o rela"ie tensionată . /ntr3o încercare disperată de a păstra aproape a$ectiv măcar pe Niculae.ând un titlu de roman al lui reda.ă complet pe tatăl care este neputincios în $a"a presiunii sentimentelor care îl invadea. câştigată acum nu prin propriile acte .4 .e4 cu el în monologuri adresate retoric lui sau în stări de con$esiune provocate. iar momentul când băiatul are cri. pre$eră să 2dialog#e. a cărui ilu. devenind 2pro$etul4 acestei 2credin"e4 politice în sat.

persona!ul nu îşi abandonea.ul4. 20e la Moromete până la etrini.ate de Moromete şi de reda. iar esen"a acestui persona! este tocmai bogata via"ă interioară.un "ăran adevărat este victima unei cri. şedin"e. de nevastă+ continuă să creadă în principiile sale. Moromete devine anacronic. ga.Marian+ . /n acest spa"iu I. c#iar dacă intră în situa"ii insolubile. toate ridiculi.e de conştiin"ă autentice. dar care îşi păstrea.%S. iar noutatea adusă de reda prin eroul său este copleşitoare .e cu istoria4 a$irmă e1ege."ăranului este s$âşietoare.etă de perete în mi!locul ariei. persona!ul lui reda nu încetea. melancolia generată de #iatusul între lumea proiectată idealist şi realitatea agresivă .ă inocen"a.5u toate acestea.ă copilul pentru că e lipsit de e1perien"a vie"ii %2nu s"ie ce ştim noi4+. oratori ad3#oc.ă să dialog#e.ă 2cre. în po$ida distrugerii sale %este părăsit de copii. compuneri citite la biserică sau la răspântii. dar îşi scu.a %Monica Spiridon+. $irea re$le1ivă. în care istoria se lă$ăie în #aina demagogiei şi a proclama"iilor scrise. însă eroul. el apar"ine categoriei de persona!e care pot $i uşor rănite su$leteşte. Ilie Moromete se prăbuşeşte treptat în volumul al doilea sub asediul noii lumi.

.

dar in descendenta romantica.SIMBOLISMUL Simbolismul este curentul literar ce se manifesta la sfarsitul secolului al XIX-lea ca reactie impotriva parnasianismului si naturalismului. Demersurile de conceptie simbolista se remarca din 1867 cand Stephan Mallarm sublinia necesitatea inventarii unui nou limba! poetic capabil sa .

+pare o definire a poetului care compune o astfel de poe"ie. considerand ca poetul este un vi"ionar care „vede nevăzutul şi aude neauzitul” -$es lettres du vo. apartine lui 2ean Mor as. iar cuvintele lui *erlaine devin. Mircea :liade afirm9 ca are drept functie „reintegrarea omului $n totalitatea sacră”. dar meritul simbolistilor este acela de a-l fi transformat intr-un principiu indispensabil. ci su'erate. un poet nelinistit.mbolon 7 semn/. Manifestul estetic prin care simbolismul este subliniat in mod oficial. )entru . • Despre simbol. Se sublinia"a faptul ca poetul se abandonea"a unei forte inspiratoare care vine din adancul inconstientului. idee concreti"ata in formula „Je est un autre”. revoltat si blestemat („!e "o#te maudit”). concept/. chiar sincrone la un moment dat ale aceleiasi miscari5 diferenta ar consta in faptul ca Decaden4a repre"enta latura afectiva -an'oasa. impreuna cu +rthur . care. .sonde"e #ecunoscutul.imbaud.mbolisme. poe"ia este considerata mu"ica. In 'eneral. cuv8nt. cifr9/ care su'erea"a un continut abstract -idee. spleen-ul/. pe cand Simbolismul pur 6 pe cea intelectuala. obiect concret. nevro"a.en . Căi de realizare a sugestiei 1. se vorbeste despre doua scoli simboliste1 Decaden4a.ant/. • Simbolul repre"inta un semn -ima'ine. (n alt precursor al simbolismului este )aul *erlaine.nu este inventat de catre simbolisti. prin care poetii se declara adeptii conturarii unui cod prin care sentimentele si ideile sa nu mai fie e&primate direct.u non simbolul este „mi%locul cel mai sim"lu de transmitere a adevărurilor de ordin su"erior& religioase şi meta'izice”. aparut in septembrie 1886. respectiv Simbolismul pur. motto al simbolistilor1 „De la musique avant tout c ose”. adesea interpretate drept fa"e succesive. Simbolul . anticipea"a vi"ionarismul simbolismului. ulterior. ci provine din 'reaca -s. $ui Mallarm %i apartine si celebrul dicton „suggérer voilà le rêve!” („a sugera este visul!”) . in suplimentul literar al revistei $e 3i'aro si intitulat $e s. 0otodata.

aliteratii si asonante/ si o mu"icalitate interioara -presupune re"onanta interioara a cuvintelor. Teme şi motive simboliste Simbolistii preiau de la romantici teme si motive. c/ >romatismul C. >eea ce observa ?audelaire si va a!un'e principiu simbolist consta in faptul ca se stabilesc raporturi intre sen"atii diferite astfel incat se poate reali"a transpunerea informatiilor obtinute printr-o sen"atie in datele altei sen"atii5 aceasta tehnica se numeste SINESTEZIE. refren. ritm.imbaud/5 se refera la analo'ia intre sunetele limbii si culori 6 @aA7 ne'ru. masura. interdependenta inteleasa inca din antichitate. dar teoreti"ata abia acum. )rincipiul coresponden4elor=al analo'iilor 6 repre"inta o inventie a simbolistilor. • Se distin'e intre o mu"icalitate e&terioara concreti"ata in armonia versului -rima. celebra ramanand formula lui )aul *erlaine1 „De la musique avant tout c ose”. efectele asupra psihicului uman/. fie le pre"inta intr-o vi"iune @r9sturnat9A. @oA7 albastru. insa fie le supradimensionea"a. termenul fiind pentru prima data utili"at de catre >harles ?audelaire in poemul @>oresponden4eA.  :&ista cateva tipuri speciale de corespondente1 a/ +udi4ia colorat9 -propusa de +. . @iA7 roBu.♦ :&emplu1 plumb 7 metal 7 'reutate. iar definitia poetica a ei este oferita de ?audelaire1 „"ar'um& culoare& sunet se $ng(nă şi)şi răs"und”. . Mu"icalitatea 6 presupune asocierea intre poe"ie si mu"ica. @eA7alb. ap9sare e&isten4ial9 <. b/ Instrumentalismul 6 vi"ea"a analo'ia intre sunete al instrumentelor mu"icale si stari sufletesti. @uA7 verde.

: +tentia simbolistilor se deplasea"a e&clusiv asupra su'estiei.” . toate peisa!ele surprinse sunt proiectii ale sufletului "buciumat al eului liric simbolist. pian. >9 su'estia este conditia esentiala a artei se arata in cre"ul rostit de Mallarm 1 „. iubirea. ne'rul./. numi un o/iect $nseamnă a su"rima trei s'erturi din "lăcerea "e care 0i)o dă un "oem& "lăcere care constă $n /ucuria de a g ici $ncetul cu $ncetul. suferin4a. violetul/5 • Instrumentele -clavir. alienarea. starea de spleen.• De la omul de 'eniu nefericit se a!un'e la poetul blestemat („le "o#te maudit”)* • #atura. aspiratie ce va caracteri"a intrea'a evolutie a poe"iei ulterioare -moderniste. Motive simboliste1 • +pa -ca factor distructiv/5 pl8nsul („il "leut dans mon coeur” + . oraBul -spatii claustrante/5 • ?oala. universuri compensatorii pentru eul romantic. istoria ca teme romantice si totodata.olul.aul -erlaine)* • . an'oasa5 • )9s9ri tanatice -corbi. cobe/5 • >ulorile -albul. parcul. neomoderniste. in dorinta de a recupera acea ma'ie ori'inara a cuvantului. postmoderniste etc. flaBnet9/. 0eme simboliste1 • Moartea. roBul. solitudinea5 • >oncordanta intre de"a're'area universului si prabusirea launtrica5 • #evro"a. Obs. devin la simbolisti defuncte5 pe de alta parte.

rta versului”& „. +firmandu-se un promotor al moderni"arii literaturii. )etic9 C.. MacedonsFi. MacedonsFi declansea"a o campanie de polemi"are cu ideile maioresciene acu"ate de vi"iune depasita.oema "oemelor”& „Des"re "oemă” etc. MacedonsFi. :tapa de c9utari Bi e&perien4e -18E<-1ED8/ 6 +l. Simbolismul românesc In spatiul literaturii romane se discuta despre patru etape in evolutia simbolismului1 1. simbolismul european se situea"a in avan'arda modernismului.>aracteri"andu-se prin preferinta pentru stari delirante sau macar de confu"e -punctele de suspensie amplifica starile de deruta ale eului simbolist/. „ut "ictura "oesis”(est) + „"oezia este asemena "icturii” )2 icto oezie 6 devine „ut musica "oesis”. $iteratorul1 „. ?acovia H.oezia viitorului”& „. Gt. . >ea mai puternica influenta vine dinspre )aul *erlaine astfel incat MacedonsFi declara ca „"oetul e o ar"ă.” +stfel incat dictonul horatian. 188D/ <. autor al unei serii de articole publicate in revista condusa de catre el. :tapa declinului -dup9 1E1H/ 0eoreticianul simbolismului romanesc este +l. :tapa de plentitudine -1ED8-1E1H/ 6 . inscriind lirica pe directia rupturii cu traditia prin re'andirea unor teme si desprinderea de mi!loacele de e&presie incetatenite. MacedonsFi isi propune ca in creatiile sale sa cuprinda „$n0elesul şi ne$n0elesul& văzutul şi nevăzutul& cerul şi "ăm(ntul”.imbaud. )erioada estetico-teoretic9 -apro&. )reluand ideile lui . 1u cugetă& ci c(ntă* $n acest sens "oezia viitorului nu este altceva dec(t muzică şi imagini& iar arta versurilor nu este nici mai mult& nici mai "u0in dec(t arta muzicii.

!e rezentan"i: • 3ran4a1 ?audelaire. intrucat sunt ne'ate o serie dintre principiile curentului.eor'e ?acovia. Meritul lui MacedonsFi este. de remarcat fiind tehnicile si motivele cultivate1 repetitiile. preponderenta fiind tematica citadina. )aul >laudelle • +n'lia1 Jscar Kild. 2. *erlaine. +ceasta promovea"a o directie pseudo-simbolista. fiind autorul primului poem in vers liber din literatura romana 6 hinov. de a-i fi reunit pe cei mai importanti simbolisti in cadrul cenaclului sau1 Gtefan )etic9.imbaud. $a 3or'ue. 3rancis 0homson. al carui repre"entant important este Ion Minulescu. Killiam Leats • Spania1 Mi'uel de (namuns • . :ste vorba despre un simbolism e&terior. Din 1EDI apare revista *ia4a nou9 condusa de Jvid DensuBianu. tristetea. Maurice $aurina. totodata.MacedonsFi este preocupat de stil si pro"odie.usia1 +ndrei ?el%i . . . Dimitrie +n'hel. mira!ele departarilor.

dand si titlul acestuia. su'estia vi"uala a nuantei de 'ri inducand sentimentul monotoniei si al melancoliei continue. ca simbol. anticipandu-se si tema mortii/. poarta conotatia duritatii si a 'reutatii in sensul apasarii e&istentiale -faptul ca plumbul este si metalul folosit la si'ilarea sicrielor su'erea"a claustrarea. te&tul fiind redactat anterior -1EDD/ si publicat in revista $iteratorul.. ?acovia si faptul ca te&tul repre"inta o sinte"a de teme si motive simboliste evidentia"a caracterul de arta oetica al acestei creatii. amplificata prin reiterarea le&emului in mod obsesiv pe parcursul celor doua . +dept al principiului analo'iilor. De asemenea. al cultivarii simbolurilor si al mu"icalitatii drept cai de reali"are a su'estiei promovate de simbolisti. ?acovia re"uma tema si caile su'estiei chiar in titlul poe"iei. e&prima lipsa vietii5 ca metal tare. mu"icalitatea cautata de simbolisti este obtinuta la nivelul acestui termen prin aliteratie a consoanelor dure si prin asonanta vocalei @uA. @plumbulA este un metal.lum/” deschide volumul de debut al lui . su'erand o multitudine de caracteristici sufletesti1 ca metal apartinand anor'anicului. imposibilitatea de a transcede limitele impuse. e&primand durerea interioara..#lumb de 3eorge 4acovia .epere %n interpretare )oe"ia „. )rin prisma principiului analo'iilor. ?acovia. acest metal poate fi interpretat si prin cromatismul intrinsec. +stfel. Destinatia speciala pe care i-o acorda . urmarind raportul concret-abstract. primul volum al scriitorului aparand mult mai tar"iu -1E16/.

astfel. transformandu-se. 3al/enul e culoarea su'letului meu 6. Ideea uniformi"arii morti tentaculare este evidentiata prin cultivarea polisindetonului. $n "lum/ văd culoarea gal/enă 6. urmat de cel interior. in laitmotiv.lum/ul dă "reci"itat gal/en. potrivit aceleiasi tehnici a corespondentelor. confi'urea"a acelasi spatiu al incremenirii.. si adverbul-epitet. ca proces perpetuat al unui eu liric ce nu incetea"a a se i"ola de lume. e&terioritatea de'radata su'erand intimitatea 'andurilor si a starilor decadente ale unui suflet blestemat. respectiv „vestm(nt”.cum $n urmă m)a o/sedat gal/enul& culoarea deznăde%dii.. avand drept subiect substantivul „sicriele”& evidentia"a un intre' univers atins de aripa mortii ca abolire a constiintei umane. Inversiunea din primul vers care asa"a predicatul „dormeau” in po"itia initiala. Din acest motiv.lum/ul a"asă cel mai greu "e om.. este %nsin'urarea. +vand in vedere marturisirea lui ?acovia. 5or0a lui m)a a"ăsat "(nă la distrugere. . cat al unei aneste"ieri spirituale. 3iecare dintre aceste @obiecte moarteA ale realului . iar re'imul imperfectului tradea"a neputinta lumii de a se abstra'e acestei stari de letar'ie continua.. simultan revoltandu-se impotriva mediocritatii acesteia. anuntata prin conotatia simbolului inclus in titlu. cat si conceptual1 este vorba despre substantivelesimbol „sicrie”& „cavou”& „coroane”& „mort”& precum si de verbul „a dormi” -ale carui semnificatii thanatice... „'unerar vestm(nt”. su'letul ars e gal/en. De obicei. aria semantica a e&tinctiei domina arhitectura te&tului..catrene. atat formal. de fapt. datorita caruia „a dormi” devine predicat si pentru subiectele „'lori”. )rin urmare. ci ca sentiment trait de fiinta a carei e&istenta pare aprioric anulata. simbolul isi multiplica sensurile1 „5iecărui sentiment $i cores"unde o culoare. al mortii nu atat fi"ice. „dormea $ntors amorul”..” Tema 'enerala.7 . e&plicita sau implicita in fiecare dintre poe"iile lui ?acovia. :pitetul „(dormeau) adanc” su'erea"a somnul profund al unei umanitati alterate. ca derivat tematic apare moartea. fiecare poe"ie a lui ?acovia propune doua lanuri1 cel e&terior. insa nu in aceptia romantica.7 . romantice se pastrea"a/5 ad!ectivul-epitet.

iubirea fiind reificata -anulata/. De"echilibrul eului liric este su'erat tot printr-o corespondenta. Manolescu sa afirme ca „instinctul melodiosului este a/sent la 4acovia”.e&terior primesc ca determinant epitetul „de "lum/” amplificand trairea sentimentului mortii universale. mu"ica este psihedelica. interioara. In acest conte&t stri'atul eului liric din al doilea vers „şi)am $nce"ut să)l strig” primeste dubla conotatie1 fie . este recunoscut la nivelul psihicului. + doua strofa ramane in planul interior propus de finalul primului catren prin metafora-simbol „amorul meu de "lum/”. a sinelui. proiectie. identificata. 'i $ntors $nseamnă a 'i cu 'a0a s"re moarte”)* ideea mortii este reiterata prin verbul „dormea” -predicat ce intra in relatie cu subiectul „amorul de "lum/”/. substantivul „coroanele” insotit de determinantul „de "lum/” accentuand mu"ica funesta perceputa de catre eul simbolist. cat si al receptorului. al carei efect. in felul acesta. cautata de simbolisti. :ste vorba aici depre acea mu"ica ideala. dar tolerand si apreciind mediocritatea. definindu-si conditia 6 solitudinea („stam singur $n cavou”). unicitatea. Su'estiile auditive perturba fiinta in lirica bacoveniana care este o poe"ie a disonantei. atat al eului simbolist. ceea ce l-a determinat pe #. Simbolul poate fi interpretat bivalent1 pe de o parte. $inia de pau"a utili"ata la finalul versului al doilea -simetric cu celalalt catren/ reali"ea"a tran"itia dinspre e&terior spre interior1 eul liric apare e&plicit. )e de alta parte. se invoca tema iubirii defuncte pre"ente in intrea'a lirica simbolista. iar epitetul „$ntors” trimite spre interpretarea potrivit superstitiilor. de fapt. de altminteri. si de $ucian ?la'a („. deposedat de re"onanta armonioasa eminesciana. in ultimul vers. +tra'e atentia. le&emul „v(nt” constituindu-se intr-un simbol al nesi'urantei interioare. sinta'ma „amorul meu de "lum/” poate fi anali"ata prin focali"area pe ad!ectivul posesiv „meu” ca o e&presie a e'oului la randul lui anulat sub imperiul unei lumi incapabile sa constienti"e"e creatorul. ancorat intr-o lumea e&terioara. utili"area verbului „sc(r0(iau”. Subiectul verbului predicat „sc(r0(iau” apartine aceluiasi re'istru semantic al mortii.

. participiul ad!ectival „l(ngă mort” propune perspectiva iubirii imposibile sau a fiintei aneste"iate careia ii este imposibil sa se impace cu sine. Din nou.. universul e&terior sunt intr-o perpetua de'radare.. Manolescu vine sa sustina aceasta dramatica dedublare a aeului poetic bacovian care nu numai ca nu se identifica in lumea in care a fost dat sa traiasca. osciland intre lumi care o respin'. sinele pare definitiv pierdut. afirmatia lui #. Metafora finala a . speranta convertita in de"ilu"ie.” +stfel se traduce semnificatia versului „stam singur l(ngă mort 6. iubirea ramane un vis imposibil. dar nici nu 'aseste cale reconcilierii cu sine insusi1 „. Sen"atia or'anica a fri'ului se concreti"ea"a tot intr-un principiu al analo'iei pentru ca -simetric vantului de"echilibrat din primul catren/ ii corespunde acum an'oasa celui caruia pare sa-i fie predestinata o vesnica solitudine („stam singur”). mai ales.7 şi era 'rig”. de el insusi. $n "oezia lui 4acovia nu esistă dec(t o/iecte. su'erea"a "borul frant.aripilor de plumb @ asociata semantic verbului. Substantivi"at. pentru ca eului liric simbolist nu i se permite niciun univers compensatoriu1 natura. . de aceea solitudinea. alienarea devin starile e&terne ale poetului refu"at de toti si. cosmarul... fie este de"nade!dea 'enerata de neputinta re'asirii sinelui pierdut.este disperarea fiintei careia i se refu"a obstinant -cu %nverBunare/ sansa iubirii.oetul se "riveşte din a'ară şi "e sine ca "e un o/iect.

.

i. inaugurând seria operelor de inspira"ie istorică în literatura română.at în articolul programatic 2Introduc"ie4. sinteti.e universalul.inta un act de trans$igurare a realitatii. arta insemna imitarea realitatii. apare la Iaşi %&IDJ+. 2?ictiunea nu este viata traita. In conceptia lui 7ristotel. rin urmare. a inventiei si a imaginatiei. iar literatura reali. 5aracterul $ictiv al literaturii nu poate $i demonstrat $ara re$erire la conceptul de 2mimesis4. ci o trans$igurare artistica al carei imbold il constituie realitatea. H0atoria poetului4. asa cum releva Mario 8argas Llosa.. pentru ca. $ictiunea $iind generata de lumea incon!uratoare.ea. inventata cu materialele o$erite de prima si $ara de care viata adevarata ar $i mai sordida si mai saracacioasa decat este. Nuvela 27le1andru Lăpuşneanul4. 5ostac#e Negru. In general.i valori$ică in aceasta nuvela in$orma"iile cuprinse în cronicile moldovene.a o imitatie care patrunde mai adanc in esenta realitatii decat istoria. spune 7ristotel. Apera a constituit o remarcabila con$irmare a mani$estului estetic al romantismului românesc. de re3creare a cesteia din perspectiva vi.. $elul în care este ilustrată în te1tele narative $iind in$luen"at de estetica literară. imitatia constituie o 2virtute4. o opera literara isi propune sa ilustre. în primul număr al revistei 20acia literară4. ci alta viata. literatura este menita sa in$atise.iunii autorului si a intentiilor sale. conceptul de mimesis nu inseamna o copie $otogra$ica a naturii. reali. de modalită"ile narative adoptate şi de inten"iile autorului cu privire la $inalitatea actului creator. 2nu e sa povesteasca lucruri intamplate cu adevarat.4 Realitatea este punctul de plecare al oricărui demers creator.e o anumita vi. elaborat de catre Mi#ail :ogălniceanu. In perioada antica. . careia scriitorul nu i se poate sustrage. ci lucruri putand sa se intample in marginile verosimilului si ale necesarului4.Raportul realitate-fictiune in nuvela istorica „Alexandru Lapusneanul” Literatura este considerata o lume a $ictiunii. iar istoria particularul.iune a scriitorului asupra realitatii. Apera literara autentica repre. 0e aceea. prin pregnan"a caracterelor şi prin vigoarea con$lictelor. a lui 5ostac#e Negru.and o crea"ie clasică prin sobrietatea construc"iei.

si de nu ma iubascu ei. a$lat in situatia de a se adresa unui receptor contemporan 2discursului4 epic. Negru. dar caruia trebuie sa3i induca vi.a o 2mostenire culturala4. persona!e. con$licte. 0in 2Letopisetul . actul scrierii in nuvela istorica este o 2restitutio in parte4. ar#itecturale. $ara a elimina imaginarul artistic in crearea unor situatii concrete.e spiritul poporului roman.a o opera maiestuoasa.a de la dansul6Si asea l3au apucat si l3au dat pre mana taranilor6Nespusa vra!masia prostimeiF Si ase a$ara de nice o mila. altii suduia si !ecuia. reinterpretand anumite evenimente tragice ale istoriei medievale romanesti si reconstituind portretul monar#ului controversat 3 7le1andru Lapusneanu. pentru a evita proli1itatea mesa!ului artistic. dominat de nostalgia originilor.atia umana. ca urmare a articolului programatic 2Introductie4.Nuvela istorica reconstituie epoci din civili.a temporalitatea istorica. descrierea cutumelor..arii Moldovei4 de 9rigore Urec#e. <1ista.arii Moldovei4 de Miron 5ostin. Si care era tot aproape de 7le1andru38oda. insa. $olosind o documentatie bogata %cronici.ei. eu ii voiu pre ei. un episod a carui sursa de inspiratie este 2Letopisetul . structurata pe o relatie osmotica real3imaginar. 7st$el.. apare si nuvela lui Negru. solicitand talentul pro. si tot voiu merge. rin urmare. Registrul ar#aic si regional nuantea. de .atorului. $olclorul national+. 0esi principala sursa de inspiratie pentru nuvela lui Negru. aseismul istoric repre. eu ii iubascu pre dansii. prin detaliile vestimentare. sunt preluate in$ormatii din capitolele legate de a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu.area ultimilor cinci ani de domnie a lui 7le1andru38oda %&()D3&()'+. a mentalitatilor sociale si politice ale epocii medievale. Si numai ce i3au d.eogra$4 care restaurea. $igura domnitorului $iind literaturi. comitand insa unele inadvertente sau incongruente istorice voluntare %licente istorice+ si uneori preluand anumite e1presii $olosite de cronicar.ea. in care scriitorul urmareste evocarea unei perioade din istoria Moldovei @ reactuali. cat si din cea a lui Miron 5ostin. In $ond.is sa se departead. ori $ara voie4. precum20e nu ma vor. autorul valori$ica atat in$ormatii din cronica lui 9rigore Urec#e. scriitorul a$landu3se in iposta. Relatarea despre uciderea boierului =atiste 8eveli de catre norod %20aca au agiunsu in sesul =a#luiului6locul era tot plin de oameni6 striga KK0a3ne.i o constituie istoria. documente de epoca. scriitorul incearca sa personali. doamne pre greciFLL Unii #aicaia.ata. care sa asigure autenticitatea relatarii si credibilitatea naratorului.a etnogra$ului. 5reatia succeda documentatiei si anali. ori cu voie. marturii. dar si de constiinta nationala.iunea trecutului indepartat al 2istoriei4 narate.e..i @27le1andru Lapusneanul4.i respecta in general adevarul istoric. ast$el incat scriitorul devine un 2mu. In elaborarea te1tului. scriiitorul reali.inta una dintre caracteristicile omului romantic.

.4. rocedand ast$el.a ca 2norodul4 nu il vrea si ii cer sa se intoarca de unde a venit. un 2e1itus4 pe masura lipsei sale de caracter.i imaginea. demonstrea. accentuand dramatismul con$runtarii politice si con$erind un ritm alert actiunii. 7le1andru Lapusneanu este intampinat la #otar de patru boieri @ Spancioc. 7F Nu mă vrea "araG Nu mă vre"i voi. cu boierii. de $apt. în urma interven"iei lui Lăpuşneanu prin intermediul turcilor. eu vă iubesc pre voi şi voi merge ori cu voia. 7$irmandu3 si #otararea de a3si recapata tronul. S$ârşitul atribuit în nuvelă lui Mo"oc este. acestia sunt decapita"i. Negru.. ori $ără voia voastră. la Liov.omşa $uge în olonia. <pisodul este consemnat de 9rigore Urec#e. de postelnicul 8everi"ă şi de spătarul Spancioc %probabil si de Stroici+. 5ostac#e Negru. dupa ce il ucide pe 0espot 8oda si dupa revenirea lui Lapusneanu in Moldova. nici3l iubescu şi de acolo să să treacă la împără"ie şi până nu le va veni răspunsul. scena este un prile! pentru evidentierea caracterului persona!ului principal.a capacitatea nuvelistului de trans$igurare artistica a evenimentului istoric. . Să mă3ntorcG Mai degrabă îşi va întoarce 0unărea cursul îndărăpt. cum în"ăleg.i a ignorat consemnările cronicii lui Urec#e.a impresia de veridicitate si gaseste o re. Mte$an .viu. naratorul con$erindu3i acestui persona! o resurectie $i. dar si $i. atribuindu3i ast$el. să3i spuie că "ara nu3l va.2/n"elegându de aceasta. din ordinul 2craiului4 leşilor.20acă voi nu mă vre"i.entat succint in cronica lui 9rigore Urec#e. înso"it de vornicul Mo"oc. episodul intalnirii dintre delegatia boierilor si domnul Lapusneanu. /ntors în Moldova cu a!utor străin. acela al boierului moldovean =atişte 8eveli. serveste autorului ca punct de plecare pentru scena mortii vornicului Motoc.omşa vodă se s$ătui cu boierii săi cei ce vor $ace şi a$lară ca să trimită să margă la 7li1andru vodă oameni !ura"i de la "ară. Momentul revenirii lui Lapusneanu in Moldova pentru a3si recupera tronul este pre. in vremea lui 7le1andru Ilias. 5aracteri.ic. inclus de la inceput intr3un con$lict e1terior. în realitate.area persona!ului principal. Lapusneanu da dovada de $ermitate si de tarie de caracter. Stroici. 8everi"ă şi Mo"oc 3 . a căruia oc#i scântieră ca un $ulger. Un $ragment al acestei replici devine motto3ul primei parti a nuvelei. este semni$icativa pentru pre$igurarea evolutiei con$lictului. să nu3l lase pe 7li1andru vodă să între în "ară4. răspunse Lăpuşneanul.2 0acă voi nu mă vre"i.ica pentru a3 l ucide mai apoi moral. eu vă vreau. 7st$el. nuvelistul potentea. prin gesturi şi atitudini consemnate de naratorul obiectiv. relucrat in nuvela. care il in$ormea. In privin"a persona!elor care apartin clasei boieresti.a dialogul dintre Lapusneanu si boieri. indirect. cu topoara l3au $acut $arame64+. 7ici. In nuvela. domnitorul .olvare tragica in deplin acord cu logica evenimentelor. şi dacă voi nu mă iubi"i. eu vă vreu64.

a. dar cu totul nesincera. =un cunoscator al reactiilor umane.itia angelic @ demonic. pentru a salva viata $iului ei.i. speci$ic romantica. Lesina in $ata piramidei de capete. căci îmi eşti trebuitor. doamna Ru1anda este un om cu sim"ul datoriei. iar Motoc asista.entat de cronica lui Urec#e. revolta si amenintarile din momentele de luciditate se regasesc in cronica lui 9rigore Urec#e 3 capitolul 20e moartea lui 7le1andru 8oda Lapusneanul4. in concordanta cu intreaga des$asurare epica.a de aparator al intereselor 2prostimii4. Scena este imprsionanta prin con$lictul moral pe care il traieste domnita Ru1anda. la scena masacrului. domnita Ru1anda este creatia scriitorului. solicitarea de a $i calugarit.a prin antite. acesta va $i sacri$icat. 5ele două persona!e. ca să mă mai uşure. Iar eu mă duc să gătesc tot pentru purcederea noastră cu .eu să te povă"uiască. cei D* de boieri sunt masacrati. Interventia domnitei este timida si determina o reactie violenta a sotului. In s$arsit. domnitorul po. pentru $iul sau si viitorul voievod. mai ales. Stapanindu3se. La palat. doamna pare a $i. iar cand cere s$atul mitropolitului .ita.. induratoare. Sotie si mama devotata. acesta ii raspunde cu abilitate. Ulterior. intr3un limba! alu.a un adevar istoric relatat de catre 9rigore Urec#e.boala.i pentru a crea in nuvela un de. <pisodul ospatului si macelul boierilor din partea a treia au la ba.ea. Lapusnenu il sacri$ica pe Motoc pentru a potoli $uria 2norodului4 adunat in $ata palatului.Ulterior. <venimentele consemnate in cronica servesc lui Negru. =landa. insa Negru.25umplit şi crud este omul acesta. ale căror trasaturi se creionea. Scena este semni$icativa pentru de$inirea caracterului persona!ului principal.e op. care 2duce mana la !ung#er4. In cronica in$ormatia este lapidara. scena mortii lui Lapusneanu urmareste cu $idelitate in$ormatia istorica. domnitorul indeplinindu3si promisiunea initiala. $iica mea. Imbracat in #ainele de ceremonie.iv. te voi cru"a. obligat de domnitor.and in iposta.eo$an..nodamant tragic.a in opera sa un tablou de epoca in care observatia se impleteste cu stiinta punerii in scena si a gradarii e$ectelor. $ara a sti care ii este soarta. 0oamna e. domnul ii invita pe boierii adunati la biserica la un ospat de reconciliere. pentru ca. dar nu intervine activ in treburile domniei decat atunci cand cel ce3i este so" pare sa3si $i pierdut ratiunea devenind o amenintare pentru toti cei din !ur si. 5a structura su$leteasca.i de blăstemurile norodului4. 8oievodul tine o cuvantare impresionanta. nu este pre. desi este un persona! atestat istoric. opusul lui Lapusneanu. domnitorul ii promite un 2leac de $rica4. în toate. scena discutiei cu doamna Ru1anda este pro$und originala. sunt menite sa in$atises. 0omnul 0umne.2/"i $ăgăduiesc că sabia mea nu se va mân!i de sângele tău. indemnata de Spancioc si Stroici sa3si otraveasca sotul. 0oamna a tarii si descendenta din neam de voievo.i reali.

2 Spancioc. mimica.umani. Alexandru Lapusneanul ! de "ostac#e $e%ru&&i $uvela istorica de factura romantica '() '$)R*+. tu care stiai numai a omori4. pre. Interventia acestui persona! episodic este #otaratoare pentru $i1area destinului domnitorului.i este creator de literatură. ii desclesta cu var$ul lui dintii si ii turna pe gat otrava ce mai era in $undul pa#arului N6O @ Invata a muri. care lăsă o pată de sânge în istoria Moldovei. se constituie ca de.ei si timpul relatarii + . care $ace legatura dintre timpul cronicii si timpul cititorului %timpul diege.nodamant al nuvelei.etica @ ilustrea. 7cesta concentrea.area personalită"ilor atestate istoric. în persona!e literare. 2!ocul scenic4 al persona!elor. Scena con$runtarii $inale dintre domn si boierii Spancioc si Stroici. Ultimul episod. cel al mortii prin otravire a lui Lapusneanu."-R. 5ele trei perioade $undamentale ale evolutiei literaturii romane @ pasoptista.noul nostru domn.4. mitropolitul o s$atuieste indirect pe doamna Ru1anda sa3si ucida sotul.a din nou la mi!loace speci$ice genului dramatic. clasica si moderna @ au grupat scriitorii in orientari sau curente . scotand cutitul din teaca..nodamantul actiunii nu coincide insa cu $inalul operei. Ipocrit si disimulat.area sub impulsul patimii ra. estetica @ structura persona!ului de e1ceptie. 0umne.bunarii.4.a e$ectele negative ale unei domnii autocrate. Modi$icările aduse modelului cronicăresc sunt e1plicabile prin $inalitatea urmărită.. 0e. lasandu3i impresia ca a absolvit3o de vina. sociala @ determinismul social si politic.eu să3l ierte şi să te ierte şi pre tine. şi pre cel vec#i. Scriitorul apelea. convertirea cititorului in participant la istoria narata. Interventia scriitorului in prelucrarea materialului istoric este !usti$icata din mai multe perspective.cronicarii urmăresc consemnarea $aptelor şi evenimentelor istorice cât mai $idel. iar aceasta presupune metamor$o.narare prin repre.27cest $el $u s$ârşitul lui 7le1andru Lăpuşneanul. de.a intregul si ii apartine naratorului omniscient. are o culoare romantica evidenta. dialog insotit de notatii care surprind gesturile.entare.enti la agonia dusmanului lor. spectaculosul. Imoralitatea mitropolitului este insa evidenta. Negru.

nuvela ilustrea. in care se publica opere ale celor mai valorosi scriitori ai vremii . ro. In general. concentrata. 7ctiunea este.inta prima nuvela istorica din literature romana. considerat mani$estul literar al romantismului romanesc. M.ele literaturii nationale originale prin publicarea unor serii de povestiri si nuvele de o deosebita valoare. In primul numar al revistei iesene. . surprins in mai multe impre!urari semni$icative din e1istenta sa. ublicata in perioada pasoptista. conduse spre un punct de culminatie si spre de. dinami. HSobiesSi si romanii4. a traditiilor si a obiceiurilor romanesti.at insa de con$licte puternice . :ogalniceanu publica articolul3programatic Q Introductie R. "aracteristici nuvela 0 Apera literara H7le1andru Lapusneanul4 este o nuvela istorica de $actura romantica.a literatura timpului este Q 0acia literara R. In anul &IDJ. nuvela urmareste destinul unui persona! comple1. In cadrul articolului a1at pe evidentierea necesitatii unei literaturi originale si nationale. In perioada pasoptista %&IPJ3 &I)J+. nuvela se remarca printr3o constructie riguroasa. Scrierea repre.i.a. Negru..nodamant. 8asile 7lecsandri.5ostac#e Negru. Scriitorii sunt indemnati sa se inspire din trecutul istoric. avand un $ir narativ central. $iind o capodopera a speciei si un model pentru autorii care au cultivat3o ulterior.a. alaturi de alte te1te narative de inspiratie istorica precum H7produl urice4.PR'$/. HRegele oloniei si domnul Moldovei4. Intr3un spatiu diegetic relativ restrans. interesul epic deplasandu3se dinspre actiune spre protagonistul care domina prim3planul.a doua dintre cele patru idei $ormulate de :ogalniceanu in aticolul3program HIntroductie4. apare in revista H0acia literara4 nuvela H7le1andru Lapusneanul4. iar revista al carei program literar orientea. 5. in !urul unor reviste si a unor personalitati care si3au asumat rolul de indrumator cultural si literar in epoca. ''() A() ".literare.i pune ba. care ia $orma naratiunii #eterodiegetice %persoana a III3a+. :ogalniceanu indica anumite surse de inspiratie in con$ormitate cu speci$icul national si cu estetica romantica. asadar. Mi#ail :ogalniceanu are rolul de promotor al $enomenului cultural3literar.ator al perioadei pasoptiste. din $rumusetea peisa!elor si din valoarea $olclorului.promovarea unei literaturi originale si inspiratia din istoria nationala. aceasta $iind inclusa ulterior in volumul H acatele tineretelor4%&I(*+. 9rigore 7le1andrescu s. se remarca tendinta de obiectivare a discursului diegetic. Specie a genului epic in pro..

rin de$initie.vratirea multimii. actiunea des$asurandu3se pe parcursul a cinci ani %cea de3a doua domnie a lui 7le1andru 8oda &()D3&()'+. $olosind o documentatie bogata %cronici.ul persona!ului principal. se disting comple1itatea narativa si cea caracterologica. . silindu3se a rade ca sa placa stapanului. 5aracteristicile acestei specii sunt ilustrate in mod riguros de nuvela Q 7le1andru Lapusneanul R redactata 5. iar in ultimul capitol @ cetatea domneasca de la Totin.an R+. care de.ecuci. istoric. se remarca titlul operei. ra.eogra$4 care restaurea. 1()"aracteristici nuvela istorica 0 Scrierea este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric. simtea parul . e1ponentul tipologiei tiranului. in cadrul nuvelei.a o 2mostenire culturala4. nuvela istorica reconstituie epoci din civili. iar timpul nararii este ulterior %imper$ectul si per$ectul simplu alternand cu mai mult ca per$ectul. marcate prin intermediul motto3urilor.voltata.a prin mobilitatea crono3spatiala de.ul secventelor retrospective+ .burlindu3i3se pe cap R+ sau epitete cali$icative %Q cuvantare desantata R. uciderea lui Motoc. prin denotative %Q Motoc.i.timpul naratiunii este cel real. care situea.impunand perspectiva obiectiva a unui narator omniscient si creand aparenta de verosimilitate a $aptelor narate.enta pronuntat retorica a discursului auctorial generea.ea. Q uratul caracter R. iar perspectiva $iind.. in ca. In primul rand. 5adrul narativ se evidentia. naratorul relatand la persoana a III3a. In al doilea rand. $iind un cumul de de$ecte. . Naratiunea este #eterodiegetica.atia umana. cat si prin meta$ora din $inalul operei %Q o pata de sange in istoria Moldovei R+.a interesul epic si mesa!ul operei.. marturii.volta intamplari pline de tensiune sau rasturnarile spectaculoase de situatie @ uciderea boierilor. se observa dimensiunile relativ ample ale te1tului. in general. se remarca protagonistul. persona! alcatuit maiestuos din Q lumini si umbre R. complotul si otravirea lui Lapusneanu.a vreo noua moarte R+.a insa si o atitudine romantica de implicare subiectiva. Negru. erou literar de mare comple1itate. palatul domnesc din Iasi si mitropolia. Q se cunostea ca meditea. Q marsav curte. obiectiva. mai ales in ca. in$atisand diverse regiuni ale Q Moldaviei medievale R 3 cortul din dumbrava de la .ate in cele patru capitole. evidenta prin comentariile e1plicative sau anticipative %Q ca sa traga inimile norodului R. dar si de calitati. spatiul ales alcatuieste un decor romantic. ast$el incat scriitorul devine un 2mu. 0e asemenea.i.a in centrul naratiunii persona!ul ce polari. concreti. subiectul e construit prin alternanta planurilor narative. 0in punctul de vedere al constructiei persona!elor. In opera lui Negru.

in olonia. $ara a elimina imaginarul artistic in crearea unor situatii concrete.ata. in vremea lui 7le1andru Ilias. care sa asigure autenticitatea relatarii si credibilitatea naratorului. postelnicul 8everita si spatarul Spancioc %probabil si Stroici+ $ugisera la Liov.documente de epoca. a carei e1istenta este consemnata in cronici sau in lucrari stiinti$ice. 0in 2Letopisetul . 5.ica pentru a3l ucide mai apoi moral. ori $ara voie4. precum si din cea a lui Miron 5ostin. atribuindu3i ast$el. eu ii iubascu pre dansii. ele sunt pre.a atat in$ormatii din cronica lui 9rigore Urec#e. ca persona!e. un 2e1itus4 pe masura lipsei sale de caracter. scriitorul s3a departat de adevarul consemnat in cronici. si tot voiu merge.i valori$ică in$orma"iile cuprinse în cronicile moldovene. Negru. 5el mai notabil e1emplu al licentei istorice este repre. In opera sa. persona!e. deoarece $usesera decapita"i. nuvelistul potentea. scopul sau $iind acela de a crea o opera artistica.. 0ar. vornicul Motoc. con$licte. impreuna cu domnitorul .a impresia de veridicitate si gaseste o re. precum.a un tip uman.iunea autorului si cu ideologia pasoptista. iar e1istenta sa se datorea. boierii tineri 2cu iubire de mosie4+. $igura domnitorului $iind literaturi. reali.arii Moldovei4 de Miron 5ostin. 0esi principala sursa de inspiratie pentru nuvela lui Negru. sunt preluate in$ormatii din capitolele re$eritoare la a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu.. ori cu voie. Relatarea despre uciderea boierului =atiste 8eveli de catre norod. <roul ilustrea. si de nu ma iubascu ei. iar autorul le atribuie alte destine si pro$iluri psi#ologice.arii Moldovei4 de 9rigore Urec#e. autorul prelucrea. ersona!ele nuvelei istorice sunt personalitati atestate documentar.a unei elaborari in con$ormitate cu vi. ca persoane.ic. naratorul con$erindu3i acestui persona! o resurectie $i. un episod a carui sursa de inspiratie este 2Letopisetul . $olclorul national+. entru aceasta. nu un document istoric. in anumite pasa!e. iar cititorii pot asocia cu usurinta. rocedand ast$el. scriiitorul reali. 5.ente in cadrul operei pentru a ilustra di$erite tipuri umane %boierul tradator si lingusitor.olvare tragica in deplin acord cu logica evenimentelor. comitand unele inadvertente sau incongruente istorice voluntare %licente istorice+ si uneori preluand anumite e1presii $olosite de cronicar. Spre e1emplu.20e nu ma vor.i nu este sclavul istoriei. 5. dar si $i.omşa si nu mai traiau atunci cand Lapusneanu revenise la domnie. eu ii voiu pre ei.a o opera admirabila. <1ista.ea. spre depsebire de 2persoana istorica4.i o constituie istoria. In elaborarea te1tului. insa.. Urec#e . 2persoana istorica4 2persona!ului literar4. prin pregnan"a caracterelor şi prin vigoarea con$lictelor. Negru. serveste autorului ca punct de plecare pentru scena mortii vornicului Motoc.i preia din cronica lui 9.. Negru.and o crea"ie clasică prin sobrietatea construc"iei. in mod eronat.entat de s$ârşitul atribuit în nuvelă vornicului Mo"oc.

a in situatii e1ceptionale.iune scenica in care persona!ele 2prind viata4. Negru. actul scrierii in nuvela istorica este o 2restitutio in .opo.ulta si din convergenta mai multor substraturi artistice.entand prototipul despotului in literatura romana7le1andru Lapusneanu. Negru. In primul rand. nuvela romantica se remarca prin temele valori$icate. rincipala modalitate de caracteri. dar si de constiinta nationala.numeroase replici atribuite lui Lapusneanu. se poate a$irma ca nuvela 27le1andru Lapusneanul4 este o creatie de $actura romantica. procedeu pre$erat de romantici.and curente literare precum romantismul %elementele romantice predomina+. 7st$el. . paseismul istoric repre. Mai mult.a interna. realismul si naturalismul.ate cu maiestrie.i este de $actura romantica prin constructia persona!ului de e1ceptie. caracterul persona!ului este de. In $ond. cea de3a doua domnie a lui 7le1andru Lapusneanu 8oda %&()D3&()'+.a. nuvelistul inlocuieste discursul naratorului. contrastul dintre dorinta voievodului de a concentra puterea in mainile sale si dorinta boierilor de inlaturare a domnitorului pentu a se a$la la conducere. In al doilea rand. "() )rasaturi 2 nuvela romantica0 <laborata in perioada pasoptista. scriitorul incearca sa personali.atorul armoni. opo. dar originalitatea scrierii lui 5. evidentiat de narare prin relatare %stilul indirect+. ca urmare a aparitiei mani$estului literar al romantismului romanesc %articolul 2Introductie4+ . cu cel al persona!elor. care actionea.entare %stilul direct+.e. protagonistul $iind conturat in lumini si umbre. Apera 27le1andru Lapusneanul4 este o nuvela istorica. scrierea $iind considerata o pagina din istoria sangeroasa a Moldovei.itia cea mai evidenta este cea dintre tirania domnitorului Lapusneanu %persona! negativ+ si angelitatea domnitei Ru1anda %persona! po.itiv+.valuit printr3o serie de antite. La nivelul persona!ului central se a$irma o antite.e spiritul poporului roman. pro. $iind un e1ponent al contrastelor.e reali.volta prin evocarea unui episod al <vului Mediu romanesc.. clasicismul.are a protagonistului este antite. ce presupune narare prin repre. dominat de nostalgia originilor.inta una dintre caracteristicile omului romantic. con$erind te1tului o vi. a$lat intre rational si patologic. reinterpretand anumite evenimente tragice ale istoriei medievale romanesti si reconstituind portretul monar#ului controversat 3 7le1andru Lapusneanu.itia dintre lipsa de caracter a lui Motoc si personalitatea de e1ceptie a lui Lapusneanu. repre. spre deosebire de cronicar.ema istoriei se de..i re. lucrarea lui 5. rin urmare. dar.

scriitorul a$landu3se in iposta. prin apelul la proverbe. Retorica lui Lăpuşneanu este un e1emplu de discurs romantic în care sunt $olosite toate procedeele de oratorie tipic romantică. 5reatia succeda documentatiei si anali. enumera"ia şi citarea %din te1tul biblic+ $olosită drept argumenta"ie.area capetelor rete.icatori. aşe. care accentuea. ar#itecturale. pentru a evita proli1itatea mesa!ului artistic. prin detaliile vestimentare. ca să se $erească să nu dau peste el. a mentalitatilor sociale si politice ale epocii medievale.a tensiunea operei. 5ălinescu. citate biblice sau $ra. 5onstructia subiectului este speci$ic romantica. in sensul ampli$icarii dramatismului operei.a etnogra$ului.omorârea celor D* de boieri. eu vă vreu64. in care replica cea mai repre.a $actura romantica a creatiei artistice.andu3se pe gestul teatral %lovitura de teatru sau 2elementul surpri. Scenele cutremurătoare tipic romantice ce e1ercită o $ascina"ie maladivă asupra celor din !ur. ba.atorului.repeti"ia. a$lat in situatia de a se adresa unui receptor contemporan 2discursului4 epic. îi descleştă cu vâr$ul lui din"ii şi îi turnă pe gât otrava ce mai era în $undul pa#arului4+. de 2Tamlet4 %cu condi"ia ca limba română să $i avut circula"ie universală+. dar comite si unele licente istorice.20acă voi nu mă vre"i.a temporalitatea istorica. considerăm că opera 27le1andru Lăpuşneanul4. de nu vrea să $ac din ciolanile lui surle. o nuvelă romantică. descrierea cutumelor.ei. 20e mă voi scula.e sententioase %2/ntoarce"i3vă şi spune"i celui ce v3au trimis. 5. interoga"ia şi e1clama"ia retorică. structurata pe o relatie osmotica real3imaginar. moartea prin otrăvire a lui Lăpuşneanu %2Spancioc. ce presupun trans$igurarea realitatii. +() -lemente clasiciste0 <lementele clasiciste ale nuvelei se identi$ica. este. care se remarca prin . tu care ştiai numai a omorî4+. Registrul ar#aic si regional nuantea.parte4. sco"ând cu"itul din teacă. . grada"ia.iunea trecutului indepartat al 2istoriei4 narate. 0e asemenea. spectaculosul nuvelei demonstrea. Negru. apropiată de către 9.icerile memorabile %concentrate in moto3uri.i respecta in general adevarul istoric. dar caruia trebuie sa3i induca vi. pre mul"i am să popesc şi eu64+.entativa din $iecare act devine . după rangurile boiereşti. în primul rând. ceea ce apropie $orma scrierii nuvelistice de cea a dramei in patru acte. la nivel compo.a4 @ 5arlos =ausonopiramida din capetele boierilor si scena lic#idării lui Mo"oc+ si pe numeroase rasturnari de situatie. mai ales. atitudini impresionante %2înva"ă a muri..itional.ate sub $orma unei piramide. 7ceste aspecte romantice $iind preponderente în te1t. solicitand talentul pro. şi din pielea lui căptuşeală dobelor mele4+.

integrandu3se crescendo sau descrescendo in unitatea operei. prin care este evocat conte1tul istoric si politic al vremii. Intre episoade e1ista subtile legaturi @ prima parte o prevesteste pe a doua prin amenintarea lui 7le1andru Lapusneanu adresata boierilor %28oi mulgeti laptele tarii.I320acă voi nu mă vre"i.ie a con$lictului.ele $inale consemnea. 5ompo. 7 treia parte a operei o anticipea.oate aceste 2desc#ideri4 %inlantuirea evenimentelor+ ale te1tului reali. pre mul"i am să popesc şi eu64. iar stilul lapidar se aseamana celui cronicaresc. anticipand ast$el scena uciderii boierilor si reali. ca sa ma usure. Unitatea celor patru capitole in marea compo. te voi cruta caci imi esti trebuitor. dar au venit vremea sa va mulg si eu pre voiF4+. II327i să dai samă.goneasca pre rapitorul .ate $recvent substantivele proprii. tari. 0oamnăF64. eu vă vreu64.ată în patru capitole. orase. de n3ar $i $ost vandut de boieri4. cât şi din perspectiva psi#ologiei şi tragismului persona!ului. $acandu3l sa se topeasca intr3un timp artistic continuu %element speci$ic clasicismului+.27cest $el $u s$arsitul lui 7le1andru Lapusneanul.area piramidei capetelor. Sunt utili. care se remarca prin sobrietate. Simetria te1tuala este evidentiata prin relatia dintre incipit si $inal. Nuvela are o structură simetrică şi un ec#ilibru solid atât în ceea ce priveşte ilustrarea evenimentelor. I8320e mă voi scula. pre care nu l3ar $i pierdut. ?iecare scena repre.i de blestemurile norodului4+. aragra$ul initial re.a pe a patra.motto.inta o e1plo. prin amenintarea lui Spancioc. nume de domnitori.ă con$lictele şi procedeele de e1punere sugerând ec#ilibrul clasic al unei compo.ă ritmurile. III325apul lui Mo"oc vrem64.itie a nuvelei se reali. ceea ce3l determină pe 8asile 7lecsandri să o numească un adevărat 2cap de operă de stil energetic şi de pictură dramatică4.ă un ec#ilibru clasic.a legaturi ce trans$orma timpul real dintre cele patru capitole %uneori masurabil in ani+.a ec#ilibrat si deseori simetric. ec#ilibrată.i"ii mu.a revenirea la tron a lui Lapusneanu si atitudinea lui vindicativa. ?ra.i"ia este de $actură clasicistă.promisiunea de a3l revedea pe Lăpuşneanu înainte de a muri. adresata voievodului prin trimisii sai.sobră.ea.ea.2se inturna acum sa i. 5ele patru capitole urmea. . dar avand si o oarecare autonomie. într3o ar#itectura organi. 7 doua parte a nuvelei o desc#ide pe a treia prin promisiunea domnitorului ca3i va o$eri sotiei sale 2un leac de $rica4. $iecare purtând un motto %motto3 urile sunt considerate 2elemente de parate1tualitate4 de catre 9erard 9enette+ care e1primă ideea substan"ei epice. căci alternea. care lasa o pata de sange in istoria .icale în care alternea.a s$arsitul tiranului in mod concis si obiectiv.uma evenimentele care motivea. iar pe a treia prin promisiunea $acuta lui Motoc %2Iti $agaduiesc ca sabia mea nu se va man!i in sangele tau.omsa si sa3si ia scaunul. iar mentionarea portretului votiv sustine verosimilitatea $aptelor narate. amintind de stilul cronicarilor.

Moldaviei.area moto3urilor. spatiu si timp medieval. prin sentimentele nobile ce insu$letesc aceste persona!e %domnita Ru1anda doreste incetarea $aradelegilor pe care le comite Lapusneanu. dar e1ista totusi unele imi1tiuni ale vocii auctoriale. a caruia oc#i scanteiara ca un $ulger4. unde e ingropat. In pre.a din perspectiva #eterodiegetica. detalii etnogra$ice. Spancioc si Stroici sunt animati de un patriotism in$lacarat spre deosebire de interesele mesc#ine ale celorlalti boieri.e.entarea $aptelor.a anumite elemente de $actura naturalista.entate. persona!ul principal $iind sanctionat in $inal pentru $aptele comise si crearea primului persona! colectiv din literatura romana %2gloata4+.omasevsSi+. naratorul reactuali. silindu3 se a . naratorul isi motivea.apelul la documente de epoca.itia nuvelei 27le1andru Lapusneanul4 se evidentia.ambi4.entate.and o perioada sangeroasa din istoria Moldovei. -()-lemente realiste0 5aracteristicile realiste ale te1tului se remarca mai ales prin verosimilitatea aspectelor pre.a naratorul omniscient. se observa incercarea de obiectivare a naratorului. . utili. La monastirea Slatina. Negru. principiul estetic al moralei. vestimentatie+.ise acesta %Lapusneanu+. pe cititor de adevarul $aptelor pre. incercand sa incredinte.ea.+. atmos$era epocii redata in paginile nuvelei %ierar#ii sociale si politice.imea nemasurata a domnitorului. Scena in care este pre. prin valorile morale promovate. Redactarea se reali. 2Lapusneanul.i portretul lui si al $amiliei sale4. Sadismul persona!ului precum şi decăderea . ?actura clasicista a nuvelei este demonstrata si prin persona!ele care respecta regula aristocratiei %clasicism elistist+. Naturalismul unor scene narative este dovedit prin violenta atroce si tensiunea ma1ima de care sunt dominate. rin aceste abateri. acestea constituind sursa de inspiratie a nuvelei lui 5..a a privi aceasta scena sangeroasa4.idita de el. urmata de scena linsarii lui Motoc releva cru. abateri de la obiectivitate si anumite pareri subiective. 3() -lemente naturaliste0 In compo.a principiului veridicitatii.2era groa. 7lte elemente speci$ice realismului sunt. prin limba!ul elevat si prin conci.a in ba. considerate motive anticipative %ale actiunii+. se vede si asta. care este in mare parte detasat $ata de evenimentele relatate. care implica e1agerarea realului. 26. care relatea.i.entat macelul boierilor.a 2realist4 opera %=oris . si alt$el decat prin culoarea locala. iar stilul sobru si impersonal relevea.ia scrierii.

. procedeul $ace ca ritmul naratiunii sa devina alert. în s$ârşit. dupa obiceiul vremii. in $runtea unei armate turcesti si intalnirea cu solia $ormata din cei patru boieri trimisi de . 5apitolul I al nuvelei cuprinde in primul rand. Lapusneanu se retrage in cetatea Totinului. dându3i o satis$ac"ie totală priveliştea sângeroasă.participarea domnitorului la slu!ba duminicala de la mitropolie. masacrarea celor D* de boieri.vratirea norodului.ea.priveşte cu cinism dintr3un col" măcelul. moartea tiranului prin otravire. Naturalismul se intalneste si in scena otrăvirii cutremurătoare.8everita. incendierea cetatilor. Motoc. Naratiunea se des$asoara linear. 4() Pre&entarea subiectului. unde Negru. 0upa patru ani de la cumplitele evenimente. ce presupun o gradatie ascendenta %clima1+ a cru.i descrie în detaliu c#inurile îngro. ospatul de la palatul domesc. pedepsind ast$el un boier trădător. ast$el $iind pedepsit unul dintre cei mai sangerosi domnitori ai Moldovei. 0eoarece atunci cand isi revine din letargie . 2îşi dete du#ul în mânile călăilor săi4.e cu omorurile si promisiunea domnitorului de a o$eri un 4leac de $rica4.imii si a violentei.vârcolea în spasmele agonieispume $ăcea la gură. este in$atisat de.omsa in Muntenia. din"ii îi scrâşneau. des$iintarea armatei pamantene. uciderea si prigonirea boierilor la cea mai mica abatere. 2care se repe. aşa cum îi promisese. 7poi. interventia domnitei Ru1anda. pro$itând de ra.entata de #otararea domnitorului de a3si relua tronul si dorinta sa de ra.itiunea @ intoarcerea lui 7le1andru Lapusneanu la tronul Moldovei. $ără ca sabia lui să se $i mân!it de sânge.bunare $ata de boierii tradatori. până când. care ii cere sotului sau sa incete. Respectand criteriul succesiunii temporale. uciderea lui Motoc de catre multimea revoltata si o$erirea 2leacului de $rica4 promis doamnei Ru1andapiramida ierar#ica a capetelor celor ucisi.psi#ologică sunt de3a dreptul în$iorătoare. şi oc#ii săi sângera"i se #olbaseră4. e1po.i asupra lui ca o idră cu multe capete N6O şi într3o clipală îl $ăcu bucă"i4. domnitorul este calugarit. 5apitolul al II3lea corespunde. =olnav de $riguri. cronologic.itoare ale domnitorului care 2se . prin inlantuirea secventelor narative si a episoadelor. con$iscarea averilor boieresti. Spancioc si Stroici.nodamantul.omsa. in &()D. ca moment al subiectului. Lăpuşneanu îl dă pe Mo"oc mul"imii. care doreau sa3l determine pe Lapusneanu sa renunte la ideea revenirii pe tron. In capitolul al I83lea. Intriga este e1trem de concisa si este repre. des$asurarii actiunii si cuprinde o serie de evenimente declansate dupa recuperarea tronului de catre 7le1andru Lapusneanu.a in trei etape. care se reali. 5apitolul al III3lea contine mai multe scene si corespunde punctului culminant.$uga lui .

sotiei sale. Natura con$lictului este de esen"ă psi#ologică şi socială. apoi cu 2binomul4 Spancioc3Stroici. pentru a duce la $inalul tragic.ă abia pe parcurs.e antinomice ale persona!ului.volta rela"ia antitetică dintre Lăpuşneanu şi boieri. 5ele două persona!e. 5on$lictul psi#ologic vi. /n cadrul con$lictului cu boierii se individuali.bune pe cei ucişi de Lapusneanu. urmasul la tron+.i"ii ce de$ineşte persona!ele nuvelei 27le1andru Lăpuşneanul4. pe de altă parte relatia matrimoniala dintre Lăpuşneanu si doamna Ru1anda. 5on$lictul puternic dintre Lăpuşneanu şi boieri cunoaşte nu numai o re.ă cele două iposta. liniştea şi dreptatea. Ru1anda. Seria de opo. Ini"ial doamna Ru1anda nu pune la îndoială !uste"ea actelor so"ului ei 3 domnul Moldovei. având convingerea că.ă prin acalmia evenimentului din începutul capitolului I8 şi prin utili. care are rolul de a nuanta naratiunea.ă prin antite.otuşi. ale căror trăsături se creionea.area descrierii. pe de o parte.ă în$runtările cu Mo"oc. domnita Ru1anda accepta s$atul boierilor Spancioc si Stroici de a3l otravi.. la $el de importante în economia nuvelei.ea. 7st$el.ă. . 5on$lictul nuvelei este determinat de lumea pe care 5.ea.Lăpuşneanu 3 cel care a $ost alungat de la domnie şi aspiră la ordine şi dreptate şi Lăpuşneanu 3 cel care trăieşte patima ră.urile vor înceta. în momentul uciderii celor D* de boieri. o personalitate autocrată celor ce repre. Negru. este con$lictul ce3l opune pe Lăpuşneanu. dar şi în propriul punct culminant în capitolul al III3lea. iar asupra "ării vor domni pacea. dintre voievod şi boierii intrigan"i din !urul lui Mo"oc @ con$lict aparent 2solu"ionat4 prin piramida de capete şi uciderea vornicului @ e1istă şi alte două con$licte.bunării. o dată cu moartea sângerosului tiran. 5() "onflictul operei.eo$an.nodământul capitolului I8. abu. avand si acordul tacit al mitropolitului . /n a$ară de con$lictul central.ameninta sa3i ucida pe toti %inclusiv pe propriul $iu. 5on$lictul dintre 7le1andru Lăpuşneanu şi tinerii boieri Spancioc şi Stroici este unul ce opune o voin"ă despotică. Spancioc şi Stroici sunt #otărâ"i să3i ră. ?ără a $i corup"i şi #ârşi"i în intrigi. 6() "aracteri&area persona7ului principal- . 5on$lictul social de.i o cunoaşte din cronici si de conte1tul politico3social al istoriei medievale romanesti.ă decisiv materialul epic şi de$ineşte coeren"a vi.iunii artistice asupra unui subiect istoric. precum Mo"oc. după acest moment tensiunea psi#ică se decompensea.olvare în de.i"ia de principii se conturea. Apo. nu se a$lă în con$lict de la bun început. organi.intă o boierime iubitoare de "ară şi ordine.ea.

instituirea ordinii.a.valuie 2uratul caracter4. in centrul naratiunii este situata.ea.ul celor doi domni.epes.a tipologia tiranului.a cu dorinta boierilor de a $aramita puterea domneasca. =oot#+. Urec#e+. 7st$el. scriitorul reali.a un persona! comple1. care le subordonea. Aptiunea lui 5.entate. toate celelalte persona!e. Ste$an cel Mare sau Mi#ai 8itea.ul+. din cau.ibil.5. ?iind plasat în centrul nuvelei. sunt orientate spre relie$area caracterului acestuia. ascuns 2privirii4 cititorului. acestea demonstrand $ondul originar po. care nu este in$atisat in intregime de la inceput. cand Lapusneanu revine la tron cu a!utor turcesc. este dorin"a de putere. 7şa cum e conturat. de a o cuceri şi de a o păstra cu orice pre".5a in orice nuvela istorica.ia sa3si de. aparatorul intereselor poporului asuprit de lacomia boierimii. 0ar. trăsătura sa dominantă. $iind imprevi. 7ceasta trasatura se a$irma in antite.bunarii $ara de s$arsit.ă pe toate celelalte. cat şi ac"iunile pre.clasicismul si romantismul.2?ost3au Ste$an cel Mare om nu mare la statu si degraba varsatoriu de sange nevinovat.a. 0e multe ori la ospete omoraea $ara giudetu. in constructia caruia se reunesc doua perspective esentiale. precum principiile demo$ile si democratice dupa care se g#idea. care evoluea. cu prile!ul celei de3a doua domnii.. 8lad . acesta $iind un persona! antitetic prin $aptul ca e construit pe o serie de antite. al carui portret se intregeste pe parcursul diege. simbol al ra. este speci$ic romantica. din prima domnie. .i pentru un domnitor a carui amintire este legata de uciderea a D* de boieri si care intruc#ipea.ipul despotului. sau din spatiul romanesc. Negru. asemenea altor personalitati istorice ale caror $apte e1ceptionale au scris paginile istoriei romanesti %Mircea cel =atran. Urec#e pentru domnitorul Ste$an cel Mare. domnitorul are oca. ro$ilul domnitorul medieval este in$atisat de caracterul si personalitatea puternica a lui 7le1andru38oda. $igura lui 7le1andru Lapusneanu constituie un portret al domnitorului medieval din 7pus.ei.itive.a uneltirilor de la curte intr3o epoca devastata de intrigi si de dorinta de putere. care s3a accentuat in urma tradarii boierilor. portretul sau $iind inspirat de cel pe care l3a reali.. care releva numeroase trasaturi ale domnitorului. $igura unui protagonist al carui portret este inspirat din realitatea istorica.4 %9.itiv. 7le1andru Lăpuşneanu este persona!ul principal al nuvelei cu acelaşi titlu %persona! eponim+ prin calită"i de e1cep"ie şi de$ecte e1treme. pentru a conduce ei tara. 5. Negru. concentrarea puterii. emblematic. ornind de la in$ormatiile consemnate in cronica lui 9. Urec#e.e un persona! unic in literatura romana. 5omple1itatea caracterologica este dovedita prin $aptul ca Lapusneanu este un persona! rotund %?orster+ sau tridimensional %U.e. protagonistul se remarca si prin trasaturi po.at 9. 5onsiderat a $i un cumul de calitati si de$ecte. .i a reusit să întruc#ipe. se observa un comportament similar in ca.

capacitate de anali.i înso"eşte replicile cu observa"ii asupra $i. Lăpuşneanu este pre. rocedeele de caracteri. subliniind paro1ismul trăirii prin amănunte $i. într3o i. Naratorul re"ine câteva detalii de comportament sau de e1presie care au însă o greutate e1traordinară în de$inirea trăirilor persona!ului. ştiu că "ara m3aşteaptă cu bucurie4.7st$el.it.. de aceea nu cunoaşte minciunile. Replicile au rămas memorabile.ionomiei persona!ului. ca să mă mai uşure. In ceea ce priveşte rela"iile umane.ă răspunsul învăluit în viclenie al lui Mo"oc şi răspunsul dur. printr3o conci.ă pe Mo"oc. îi cere lui Lăpuşneanu să3l ia de partea sa.i pune în prim3plan $aptele să vorbească. protagonistul are capacitatea de a3şi stăpâni impulsurile violente.i îşi lasă persona!ul să se de. muşc#ii i se suceau în râsul acesta. dar cinstit. e1primat în replici scurte. Lăpuşneanu îi primeşte pe cei trei boieri protocolar şi re.27m au. iar Mo"oc e 2învec#it în . 5u o intui"ie psi#ologică remarcabilă. rin puterea de evocare a dialogului. în capitolul I. printr3o $ină observa"ie a gesturilor. rintr3o singură linie. urmă 7le1andru. pe boieri.are indirectă.ea.ile rele4 şi 2ciocoi $ă"arnic4.are directă %prin cuvintele naratorului+. $erm. Negru. plin de umilin"ă. prin . căpătând valoare de sentin"ă. omul violent si neîngăduitor în în$runtarea cu boierii %20acă voi nu mă vre"i. şi oc#ii lui #o!ma clipeau4. $iind un adevarat e1pert în manipulare şi declarand cu cinism acest lucru atunci când. de bântuirile "ării şi am venit s3o mântui. Lăpuşneanu surprinde liniile caracteristice ale boierilor.lăn"uie într3o $urie gâlgâitoare. căci îmi eşti trebuitor. amănun"it.2te voi cru"a.. Stroici e naiv.. a mimicii se de. într3un dialog viu.are este e1perimentată de realişti în te#nica detaliului semni$icativ sau $rapant. duşman vec#i.entat de către autor. în detaliul $rapant. 7tunci când Mo"oc.2Râdea. A ast$el de te#nică de portreti. autoritar. Negru. initial. Negru.bucnire de $urie şi ură abia stăpânită a lui Lăpuşneanu.8everi"ă.2lupu păru3şi sc#imbă. #otărăşte să3i cru"e. şi pe Mo"oc în special. Replicile arată siguran"a de sine a domnului care3i $ace pe duşmanii săi să3şi de.ervat.ă şi pătrundere psi#ologică.văluie toată mişcarea psi#ologică a viitorului tiran. precum şi in procedeul de caracteri. printr3un proverb Lăpuşneanu îl caracteri. conducând lectorul în mi!locul stării de spirit a persona!ului. Ultima parte a replicii este scânteia care declanşea.ie clasică. deocamdată.are $olosite de narator în primul capitol sunt cele de caracteri.ionomice. a căruia oc#i scânteiară ca un $ulger4. de o rară autenticitate. care pun în lumină impulsivitatea.văluie ostilitatea şi inten"iile adevărate. domnul dă dovadă de inteligen"ă. da năravul ba4. eu vă vreu64+. Spancioc este tânăr cu multă dragoste de "ară. 0ar. tăioase. care re$lectă trăirile interioare ale eroului2răspunse Lăpuşneanul.i de blăstemurile norodului4. 2silindu3se a .âmbi4 %e1presia $e"ei+.

prin care domnitorul se dovedeşte a $i un om cu o $ire colerică.ei dintre boieri şi voievod.dialogul de esen"ă dramatică.ă din momentul în care intră în biserică. /n capitolul al treilea.ia şi $ă"ărnicia persona!ului sunt nelimitate.at la palatul domnesc. dând încă o dată dovadă de cru.bunării împotriva boierilor trădători.e descrierea vestimentatiei eroului.area ră. $iind în$uriat de cerin"a domni"ei de a înceta omorurile.imea si $atarnicia domnitorului. obişnuit să !udece şi să $acă dreptate singur.a con$lictuală dintre el şi domni"a Ru1anda.ime. aceasta $iind unica ra"iune pentru care s3a urcat pentru a doua oară pe tronul Moldovei 0acă în primul capitol portretul lui Lăpuşneanu este scos în eviden"ă prin intermediul antite. cu e1cep"ia lui Spancioc şi Stroici.el vrea să pară că se căieşte pentru greşelile sale si tine un discurs în care se $oloseşte de pilde biblice. decât de e$icien"a sa ca persuasiune asupra interlocutorului. spirit diabolic şi vindicativ.e. 0iscursul lui Lăpuşneanu pune în eviden"ă un persona! cu o inteligen"ă strălucită. 7le1andru Lăpuşneanu este in$atisat in timpul slu!bei de la mitropolie. ambi"ie şi $ermitate în organi. plăcerea vorbelor memorabile. Lăpuşneanu este tipul domnitorului tiran şi crud. In"elepciunea si gingăşia domnitei intra in contrast cu duritatea. Ipocri.e. Lăpuşneanu reuseste sa recâştige încrederea boierilor. lăsat să curgă liber. rotagonistul disimulea.ul lui Lăpuşneanu . Sadismul persona!ului precum şi decăderea psi#ologică sunt de3a dreptul în$iorătoare. însă s3ar putea sus"ine că e mai curând vorba de #istrionism. $ără însă a părea $als printr3o e1cesivă umilin"ă. 0esi intial voievodul o mustra pe sotia sa 2pentru vorbele nebune4. Lapusneanu. nu înainte de a3i da 2un leac de $rică4.priveşte cu cinism dintr3un col" măcelul. impulsiva. <locin"a sa "ine de abilitate. 0omnul are abilitatea de a disimula. îşi atribuie un rol prin care vrea să pară un umil păcătos dornic de conciliere si de revenirea pe calea cea dreaptă. el promite că va înceta cu prigonirea boierilor. a construc"iei discursului.ă măcelul. <ste o reac"ie de3a dreptul maladivă a persona!ului.area lui reiese din antite. duce mâna la !ung#er.i. care vin la ospă"ul organi. iar persona!ul are o consisten"a tensionată şi comple1a. 7cesta ştie să utili. cu voin"ă puternică. <ste o reac"ie necontrolată. naratorul neintervenind decat cu notatii semni$icative.e cuvintele de o aşa manieră încât să3şi convingă auditoriul.imea sa. dându3i o satis$ac"ie totală priveliştea sângeroasă. în al doilea capitol. iar cei D* de boieri sunt masacrati. de aten"ie e1cesiva acordata e$ectului produs asupra spectatorului. dorind să $ie calm şi se poartă autoritar cu so"ia sa.violen"a capata în ca. La un singur semn al lui Lăpuşneanu se declanşea. caracteri. pentru a3i convinge pe boieri de cainta sa adevarata %e$ect persuasiv+. dar şi cinic pentru ca 2leacul4 promis o va îngro. prile! pentru narator să reali. 0e caracterul #istrionic se leagă probabil şi cru. cru.

în $a"a mul"imii ră.arii. '''() '$"8-'-R-.valente ale patologicului. este cuprins de o $urie nebună şi amenin"ă cu moartea $iului său. iar Avidiu 0ensuşianu despre 2cru. entru a apara viata $iului ei si soarta tarii. scăpată de sub control. Moartea persona!ului produce o stare de puri$icare pe care o e1primă Sat#arsis3ul în tragedia greacă.eu şi doreşte să $ie călugărit. 5apacitatea de manipulare este dusă la desăvârşire. 5ostac#e Negru. un persona! a$lat in pragul de. Scriitori şi critici literari au apreciat în di$erite moduri aspectul psi#ologic al lui 7le1andru Lăpuşneanu. argumentând 2 roşti. Ric#ard al III3lea @ Lapusneanu cere iertare de la 0umne. incapabil să3şi accepte !udecata dreaptă.ării indirecte aduce în $a"a cititorului un persona! male$ic sau. o dorin"ă bolnăvicioasă de a vedea curgând sânge4. Nicolae Iorga vede aici 2su$letul unui bolnav ce3şi a$lă alinarea unei su$erin"e tainice numai la vederea şi au.umani. Liviu Leonte constată la erou 2o înclina"ie diabolică. .iceai însu"i4+ de a3l sacri$ica pe Mo"oc. cel care sc#ingiuise si umilise atatia boieri.bunarea. care $usese numit noul domn.ică a persona!ului este dublată şi de su$erin"a su$letească.i a $ost inspirat în momentul scrierii de operele vec#ilor cronicari moldoveni. /n ultimul capitol. cum . ersona!ul moare în c#inuri groa. /ntr3un moment de luciditate insa.ibilă. =un cunoscător al psi#ologiei umane. atunci când. =antuit de sta$iile victimelor sale @ ca si eroul s#aSespearian. ar $i putut deveni imprevi. doamna Ru1anda îndemnată de Spancioc şi Stroici. este surprins in iposta. viclenia lui4. 0egradarea psi#ologică a persona!ului atinge un punct ma1im în acest moment. la $inal. se dovedeşte si în atitudinea $a"ă de Mo"oc cât şi atunci când pro$ită de nemultumirea mul"imii adunate la por"ile cur"ii domneşti. a$lat pe patul de moarte. o mul"ime care.ul su$erin"ei altora4. dincolo de posibila ei !usti$icare ca instrument de guvernare @ lic#idarea în masă a boierilor şi construirea unei piramide din capetele lor.a omului bolnav.vrătite. Mai analitic. ră.eroarea devine pentru tiran un spectacol gratuit. spre teroare. . ast$el lic#idand unul dintre cei mai amenin"ători duşmani ai săi.imea. el ia #otărârea %comunicată de asemenea cu cinism @ 20u3te de mori pentru binele moşiei dumnitale.nice. 8asile 7lecsandri a vorbit despre 2tragedia cruntă a lui Lăpuşneanul4. îl otrăveşte pe Lăpuşneanu.su$erin"a $i.at. dar mul"i N6O să omor o mul"ime de oameni pentru un om. $ără c#inuri. nu ar $i păcatG4.. şi dornic de un $inal cât mai rapid. scăpând în acest $el de un duşman periculos şi deturnând un pericol iminent. persona!ul este de3a dreptul de.umani. sadică. 0ialogul ca procedeu al caracteri.

8aloarea de necontestat a nuvelei lui 5. reconstituind culoarea de epoca. ci un antimodel de conducator.ă de gesturi patetice adânci. precumscena masacrarii boierilor. clasice. opera 27le1andru Lapusneanul4 este in primul rand o nuvela de $actura romantica.itiei. .ec#ilibrul compo. in aspectul ei documentar. constructia simetrica. Interesul romantic pentru speci$ic si culoare locala descide drumul observatiei realiste a cadrului prin te#nica detaliului semni$icativ.ator in a$irmatia criticului 9.26nuvela istorică 7le1andru Lăpuşneanul care ar $i devenit o scriere celebră ca şi Tamlet dacă literatura română ar $i avut în a!utor prestigiul unei limbi universale. realiste si naturaliste intr3o opera literara este o trasatura a literaturii pasoptiste. scena linsarii lui Motoc si scena otravirii lui 7le1andru Lapusneanu. de atitudini romantice şi intui"ie realistă. persona!e e1ceptionale in situatii e1ceptionale. prin respectarea principiului estetic enuntat in articolul3program 2Introductie4 %anul &IDJ @ revista 20acia literara4+. 5oe1istenta elementelor romantice. tema.rima nuvela istorica din literatura romana nu aduce in $ata contemporanilor un model de patriotism. al replicilor si al scenelor.. prin inspirarea din istoria nationala. <lementele romantice se impletesc cu cele clasice. spectaculosul gesturilor. prin culoarea epocii. care a $ost nevoita sa arda anumite etape literare. de cuvinte memorabile. principiul verosimilitatii $aptelor narate. Nu se poate înc#ipui o mai per$ectă sinte. acesta $iind un avertisment subtil adresat contemporanilor intr3o perioada de e$ervescenta revolutionara. de observa"ie psi#ologică şi sociologică acută.4 %4Istoria literaturii române de la origini până în pre.a cu activitatea literara din Accident si pentru a intemeia literatura romana pro$und originala. ?iind o nuvela istorica in conte1tul literaturii pasoptiste. prin antite. 5alinescu.ent4+.a angelic3demonic. prin caracterul pictural al unor scene. caracterul obiectiv al naratiunii. considerat a $i mani$estul literar al romantismului romanesc. acestea $iind elementele de $actura naturalista in te1tul nuvelei. prin persona!ul principal care este alcatuit din contraste. Negru. prin specie. pentru a se sincroni.i este e1primata cuprin.

.

.

speci$ic scriitorului din Tumuleşti.. pro$ilul spiritual al primului nostru 2 povestitor de tip rabelais @ ian 4. 2 Ivan ..Povestea lui 8arap 2 Alb de 'on "rean%9 3demonstra"ie basm cult 3 4) 'ntroducere /ncadrat de către 9. 5reangă s3au eviden"iat în literatura română prin originalitatea stilului. 5reangă s3a remarcat ca un clasic al literaturii române. O surprins într3un moment de genială e1pansiune. poe.urbincă 4 + . alături de I. 5riticul român !alona. sunt complet inovatoare. eresurile.a ei istorică ce se numeşte poporul român. putând $i clasi$icate ast$el .area $antasticului. =asmele sale nu sunt conservatoare. prin auto#toni. 2 $abule animale 4 % 2 5apra cu . 8ia"a şi opera 4 +. ci dimpotrivă. 4 % 2 Ion 5reangă. N. scriitorul aderând la principiile realismului estetic.area şi locali. limba. în opera căruia credin"ele. dar şi prin bogă"ia paremiologică (ştiinţa populară) şi !ovialitatea enormă a discursului literar.ia şi $ilo. ceea ce a pus problema clasi$icării lui. =asmele lui I. în lucrarea men"ionată mai sus.atori 4. I.2 5iclul lui ăcală şi al prostiei omeneşti 4 . 5aragiale şi Ioan Slavici. 2 poveşti religioase 4 % 2 0ănilă repeleac 4. 5ălinescu în triada 2 Marilor pro. 2 ovestirile 4 lui 5reangă au $ost înglobate unui material literar vast. L. Ion 5reangă este 2 e1presia monumentală 4 a naturii umane în iposta. datinile.o$ia populară apar într3 o sinte.ă savant elaborată.

2 ungu"a cu doi bani 4 + şi 2 poveşti $antastice 4 % 2 Soacra cu trei nurori 4.are şi prin trans$igurarea artistică în scriere. 7cesta denumeşte o crea"ie care implică plăsmuirea şi născocirea $aptelor şi a persona!elor.trei ie.i 4. în calitate de culegători şi editori de $olclor. Se observă că operele de inspira"ie $olclorică apar la 5reangă cu termenul de 2 poveşti 4 şi nu de 2 basme 4. 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 valori$ică atât elemente tradi"ionale ale basmului popular. speci$ice stilului incon$undabil al lui I. . dar este pus în circula"ie abia în secolul al VIV @ lea de intelectuali ca Nicolae ?ilimon şi etre Ispirescu. care cade sub inciden"a verosimilului. precum supranaturalul şi miraculosul.2 <roul 4 % Tarap @ 7lb va evolua de3a lungul operei de la statutul de anti @ erou la cel de erou. în care se narea.area $antasticului şi intru. La nivelul persona!elor.ată prin #iperboli.intă =inele şi Răul. ca în basmul popular. 7cest $apt !usti$ică. 2 ovestea porcului 4. 5reangă. umani. 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 +.a dintre persona!ele negative şi cele po. ce implică e1isten"a unei crea"ii literare. persona!ele basmului se pot clasi$ica în şapte tipuri. 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 de. având ca protagonişti persona!e simbolice.voltă tema con$runtării dintre $or"ele =inelui şi ale Răului. termenul de 2 basm 4 apare în literatura română vec#e % secolul al V8II 3 lea+. ceea ce implică e1isten"a unor eroi în. dar sunt individuali. con$orm ta1onomiei pe care a reali.e modele. postulând victoria =inelui asupra Răului. reali. con$lict $inali. =asmul este o specie narativă amplă a genului epic popular sau cult. cât şi elemente noi.iunea realului în cadrul miraculosului din opera lui 5reangă.at3o 8ladimir ropp % 2 Mor$ologia basmului 4+ . prin raportare la erou. originale. 7semenea basmului popular. /n paralel. o serie de $unc"ii.estra"i cu atribute $i. opera 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 de Ion 5reangă se încadrea.ate prin comportament şi limba!. de $actură $olclorică. însă. $iind o monogra$ie a satului moldovenesc. Ariginar din limba slavă. ublicat în revista 2 5onvorbiri literare 4 % & august &I**+. $olosit şi de scriitor.at cu victoria =inelui şi cu răsplata eroului. par"ial. 0enumite 2 $iin"e de #ârtie 4 de către Roland =ort#es.itive. iar ac"iunea este supusă unui tipar conven"ional. persona!ele îndeplinesc. cu $orma 2 basne 4. di$eren"iate în doua categorii ce repre. circulă şi termenul de 2 poveste 4. $antasticul $iind atenuat.ice şi morale ideale care să conture. prin călătoria ini"atică +. =asmul are o $inalitate etică. 5) "uprins ?iind un basm de inspira"ie $olclorică. 0e asemenea. ar#etipuri comportamentale.ă basmului cult.ă întâmplări $abuloase. valori$icând categorii ale $antasticului. se indenti$ică antite.

2 0emascarea 4 @ Spânul este demascat de către . 2 /ncercările grele 4 @ probele la care va $i supus Tarap @ 7lb de către Spân şi de /mpăratul Roş. putând $i încadrate într3un tipar repetabil. armele. să se $erească de omul spân şi de omul roş +. 2 /n.drăvan. <l observă că ac"iunile persona!elor sunt apro1imativ aceleaşi mereu. $iind supus unor probe ini"iatice. 2 8icleşugul 4 @ rău$ăcătorul îşi înşală victima. S$ânta 0uminică. 2 . 2 Interdic"ia 4 @ proba trecerii podului % i se inter. ropp va numi aceste ac"iuni @ 2 $unc"ii 4 @ 2 ?unc"iile persona!elor constituie elemente $i1e. stabile ale basmului. 2 Iscodirea 4 @ Spânul doreşte să a$le scopul călătoriei $iului de crai. statutul tânărului este sc#imbat. calul nă.ec#ilibru este generată de lipsa moştenitorilor +. 2 0onatorul 4 % S$ânta 0uminică. 2 Sosirea incognito 4 @ Spânul u. pe care o perturbă cererea /mpăratului @ 8erde. $ratele craiului. dar şi Spânul +. prin învestitură regală @ Tarap @ 7lb devine împărat @ şi prin nuntire @ tânărul se căsătoreşte cu $ata împăratului Roş. care îl vor pregăti pentru statutul de împărat. din dorin"a de a avea ca moştenitor la tron pe unul dintre nepo"ii săi % starea de de. /n basmul lui 5reangă se mani$estă o serie dintre 2 $unc"iile 4 identi$icate de $ormalistul rus .inului şi Spânul +. 2 reten"iile neîntemeiate 4 ale $alsului erou % Spânul +. /n cadrul basmului 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 se identi$ică episoade esen"iale ale lumii @ basm. iar tânărul capătă statutul de slugă @ Tarap @ 7lb.iparul narativ al basmului cult este preluat din eposul popular. construc"ia subiectului $iind una stereotipă. 2 ersona!ul căutat 4 % $ata împăratului Roş + şi 2 ?alsul erou 4 % $ra"ii me.drăvan+.ice tânărului. . inegale ca lungime şi consisten"ă. se des$ăşoară o ac"iune de restabilire a ec#ilibrului . acesta $iind supus prin vicleşug. 7st$el. ropp le pune în lumină pentru a eviden"ia stereotipia basmului universal în general. Starea $inală de ec#ilibru presupune şi răsplata eroului. sub $orma s$atului părintesc.ă identitatea $eciorului de crai. 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 începe printr3o situa"ie de ec#ilibru % un crai care avea trei $eciori trăia liniştit la curtea sa+. 2 /ncălcarea 4 @ rău$ăcătorul îndeamnă la incălcarea interdic"iei.estrarea cu unelte şi instrumente magice 4 % #ainele. Ulterior. 2 7!utorul 4 % persona!ele ad!uvante @ calul nă.rimi"ătorul 4 % craiul @ tatăl lui Tarap @ 7lb. 0es$ăşurarea evenimentelor urmăreşte cu stricte"e un tipar consacrat. cei cinci gigan"i +.$iul cel mic pleacă spre unc#iul său. dar şi /mpăratul Roş +.2 7bsen"a 4 @ $iul de crai este nevoit să plece de acasă. independent de cine şi în ce mod le îndeplineşte 4 % 2 Mor$ologia basmului 4+.urpea. 2 Solu"ia 4 @ încercările sunt trecute cu succes. în patru secven"e. dar la $el de importante. crăiasa $urnicilor şi cea a albinelor +.2 Rău$ăcătorul 4 % antagonistul @ Spânul. pe care 8. 2 0eplasarea spa"ială 4 între două împără"ii. 2 rima $unc"ie a donatorului 4 @ apari"ia S$intei 0uminici care îl supune pe tânăr la proba milosteniei.

/n incipitul basmului.ă teme şi motive de circula"ie universală.$ata împăratului Roş. motivul podului. ca în basmul popular. într3un te1t narativ mai complicat decât al basmelor populare. do. şi merg patru. ospă"ul pantagruelic. ci sunt originale. basmul lui 5reangă se ba. triplicarea dobândeşte o $unc"ie estetică. derulându3se pe motive tipice. reactuali. $iind particulari. 2 şi mai merge el cât mai merge 4. /n 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 se observă principiul triplicării la nivelul probelor ini"atic.ibile. naratorul îşi domină mai bine materialul. separarea macului de nisip +.ea.eci si nouă 4. întâlnite adesea şi în basmul popular. autorul $olosind $ormule narative inovatoare. =asmul lui 5reangă este constituit pe ba. demonstrând valoarea incontestabilă a operei lui I. motivul motivul călătoriei şi al probelor ini"iatice. 0in punct de vedere narativ. 2 . 2 triplicarea 4 % 8.ea. înainte mult mai este 4 sunt menite să între"ină aten"ia cititorului şi au un rol clar în delimitarea secven"elor narative. presupunând ampli$icarea subtan"ei basmului.rans$igurarea 4 @ moartea şi învierea ritualică a eroului. constituind o tărăgănare tactică şi o grada"ie ascendentă % clima1 + a tensiunii şi a suspansului. dar le organi. care proiecta eposul în timp $abulos. motivul superiorită"ii me. 2 0umne.drăvan. motivul pactului $austic. şi merg două. deoarece un basm atât de amplu necesită avertismente repetate care să anun"e continuarea $irului poveştii. La nivel compo. prin utili. care nu mai sunt previ. 7utorul porneşte de la modelul popular.e1tura narativă a basmului 2 ovestea lui Tarap @ 7lb 4 este comple1ă.ând e$ectele $iecărei secven"e în drumul spre maturi. dar şi cele trei probe la care îl supune $ata împăratului Roş % identi$icarea.intă modalitatea de construire a subiectului pe principiul ci$rei trei. dar o personali.ă prin regionalismul 2 cică 4 şi prin suprimarea clişeului 2 7 $ost odată ca niciodată 4.iuni. 5reangă.i"ionale.eu să ne "ie. Motivele narative speci$ice sunt .irea şi aducerea apei vii si a celei moarte +.ă la $ormula consacrată % 2 7mu cică a $ost odată 4+. . ropp + repre.ă con$orm propriei vi. care men"in interesul lectorului. <lement au1iliar în structurarea basmului.ea. acestea $iind sporite de3a lungul des$ăşurării ac"iunii.are al persona!ului principal.i.a clişeelor compo. că cuvântul din poveste.ea.motivul împăratului $ără urmaş la tron.area procedeului de triplicare. motivul nun"ii împărăteşti. 2 edeapsa 4 @ Rău$ăcătorul este ucis de calul nă. 7ceste $orme de sc#ematism şi repetabilitatea duc la constituirea unei adevărate poetici a basmului. motivul calului nă.i"ional. apelea. 2 căsătoria 4 @ eroul se căsătoreşte şi este înscăunat împărat.ă pe supralicitarea triplicării.ată prin . ?ormulele mediane 2 Mi merg ei o . ?ormula $inală este cu totul originală. Spre e1emplu. pă. cea de3a treia poruncă a Spânului @ aducerea $etei @ presupune alte trei încercări la care îl va supune împăratul Roş % casa de $ier. rin urmare.drăvan.inului.

$iind un persona! rotund % R.idă şi în caracterul comple1 al persona!ului principal % sumar conturat în basmul popular +. se uită şi rabdă 4.e ca atitudine în via"ă. proiectat într3o lume $abuloasă. Ariginalitatea basmului cult re. etnică.area tiparului narativ şi individuali. complet di$erită de lumea ideală a basmului . acesta $iind novicele a$lat pe calea ini"ierii. ilustrând şi categorii psi#ice. care atestă caracterul 2 =ildungsroman 4 sau de 2 basm al $iin"ei 4.intă idealul de virtute şi cura!.a este valori$icat original. 7st$el. Singurele calită"i native ale lui Tarap @ 7lb sunt sunt onestitatea şi respectul $ilial. 5reangă este auto#toni.ică. dând persona!elor individualitate psi#ologică. 0eşi ini"ial tânărul dă dovadă de arogan"ă.iunea lui 5reangă. pentru ca apoi să le perpetue.area $antasticului.area geogra$ică a universului basmic. care nu mai repre.iuni subiective asupra lumii şi a unor op"iuni estetice.ând $abulosul.ă c#iar pe modelul antieroului. cu tipurile ei morale. milostenia şi in"elepciunea. printr3 un scenariu narativ ce presupune trei tipuri de călătorii.area persona!elor din perspectiva unei vi. Se poate a$irma că Tarap @ 7lb este un persona! atipic. deoarece reuneşte. 5reangă 2 umple sc#ema universală a basmului cu imagini concrete ale vie"ii "ărăneşti de odinioară. deşi persona!ele rămân ar#etipuri constituite pe o dominantă etică. ersona!ul principal $unc"ionea. surprins în evolu"ie. prin limba! şi psi#ologie. =asmul surprinde evolu"ia lui Tarap @ 7lb. cu o realitate3social istorică şi psi#ologică determinată. care devine un 2 Tumuleşti ideali. . iară cine nu.nota de umor şi prin re$lec"ia asupra realită"ii sociale. având comple1itate. spre deosebire de un ?ăt @ ?rumos obişnuit.ate prin comportament. şi acum mai "ine încă. Tarap @ 7lb dobândeşte treptat calită"i importante precum altruismul. moralitatea este esen"ială şi nu $or"a $i. atât calită"i. deoarece se complace în statutul de slugă a Spânului. Iar pe la noi. Ariginalitatea scriiturii lui 5reangă este demonstrată prin particulari.at 4.călătoria ini"iatică. gestică sau mimică. locali. Singura calitate basmic3populară pe care nu o recuperea. /n vi. naivitate şi slăbiciune.2 Mi a "inut veselia ani întregi.ă $aptul că. basmul cult al lui I. Spre deosebire de basmul popular. Itinerariul parcurs de protagonist pentru a se maturi. ?orster+. cine are bani bea si mănâncă. cine se duce acolo be si mănâncă. "ărănească şi c#iar #umuleşteană 4 %Eoe 0umitrescu3=uşulenga+. omul trebuie să îşi descopere calită"ile. ersona!ele construite de 5reangă sunt individuali.ă eroul lui 5reangă este cura!ul. cât şi de$ecte. 5reangă se remarcă printr3o re"ea comple1ă de $ire epice. prin atitudine. ceea ce accentuea. călătoria de veri$icare şi călătoria de înapoiere. ?ormula de$initorie pentru crea"ia basmică la I. nesupunere. dar şi locali. în tradi"ia românească.

Tarap37lb este tânărul care parcurge un drum al maturi,ării, itinerariu necesar pentru cristali,area unei personalită"i, ceea ce va permite încadrarea persona!ului principal în tiparele modelului eroic consacrat în mentalitatea populară. 5elelalte persona!e ale basmului se constituie ca individualită"i $iind considera"i nişte 2"ărani travesti"i4, care !oacă într3un 2teatrum mundi4. 7cestea devin caractere, repre,entan"i ai unor trăsături morale sau spirituale şi ai unor 2păcate veniale4 (care nu pot fi scuzate) %9.5ălinescu+ ale omului, dar care sunt scu,ate prin 2terapia râsului4. 7st$el, persona!ele în$ă"işea,ă anumite tipuri umane speci$ice spa"iului rural, te1tul lui 5reangă a1ându3se pe bogă"ia şi în"elepciunea populară %paremiologie+. Scriitura poartă mărcile originalită"ii autorului şi la nivelul actului de narare. Umorul, !ovialitatea şi oralitatea povestirii particulari,ea,ă stilul şi talentul pro,atorului, de$inind arta nara"iunii lui 5reangă. Nara"iunea la persoana a III3a %#eterodiegetică+ este reali,ată de un narator omniscient, dar nu şi obiectiv, deoarece intervine adesea prin comentarii sau re$lec"ii. /n discursul său, naratorul auctorial, de$init prin $unc"ia narativă şi cea de regie, îndeplineşte deseori rolul de observator %secven"ele descriptive de tip tablou sau portret alternând cu cele de observa"ie morală şi de anali,ă psi#ologică a eroilor+ şi pe cel re$lector %prin inser"ii de tip re$le1iv care activea,ă $unc"ia de interpretare+. Registrele stilistice 3popular,oral,regional3 con$eră originalitate limba!ului, care di$eră de al naratorului anonim prin speci$icul termenilor şi al modului de e1primare- 2 rin ast$el de mi!loace, 5reangă restituie povestirea $unc"iunii ei estetice primitive, care este de a se adresa nu unor cititori, ci unui auditoriu capabil a $i cucerit prin toate elementele de sugestie ale graiului viu4 %;udor 8ianu @ 27rta pro,atorilor români4+. 7rta nara"iunii se conturea,ă cu totul aparte în pro,a lui 5reangă prin ritmul rapid al povestirii, $ără descrieri suplimentare, prin umorul debordant, prin oralitatea stilului, dar mai ales prin $olosirea numeroaselor proverbe în cadrul basmului. Aralitatea este modalitatea prin care se creea,ă impresia de 2spunere4 a te1tului scris şi se reali,ea,ă în cadrul operei prin di$erite mi!loace. 0ialogul este $oarte important, având o $unc"ie dublă, ca în teatru- se de,voltă ac"iunea şi se caracteri,ea,ă persona!ele. re,en"a dialogului în basm sus"ine reali,area scenică a secven"elor narative, 2spectatori4 ai maturi,ării $eciorului de crai $iind atât celelalte persoan!e, cât şi cititorii- 2 @ <i, apoi să nu bu$neşti de râsG ,ise Tarap37lb. Măi, măi, măiF 5ă multe3"i mai văd oc#iiF N...O @Râ,i tu, râ,i, Tarap37lb, ,ice atunci ?lămân,ilă, dar unde merge"i voi, $ără mine n3ave"i să pute"i $ace nici o ispravă.4, 23 arcă v3a ieşit un s$ânt din gură, Luminate împărate, ,ise atunci ?lămân,ilă.4, 23<i, moşule, ce mai ,iciG 35e să ,ic, nepoateF Ia, când aş avea eu o slugă ca aceasta, nu i3aş trece pe dinainte.4

Implicarea a$ectivă a naratorului este remarcată prin- $olosirea dativului etic @2Mi odată mi "i3l inş$acă cu din"ii de cap, ,boară cu dânsul în înaltul cerului...4, e1clama"ii, interoga"ii, inter!ec"ii3 4şi, #ai, #aiF... #ai, #aiF în ,ori de ,iuă a!ung la palat 4, 23 Măi ăsărilă, iacătă3o3i, iaF4, 2<i, apoiG Lasă3te în sama lor, dacă vrei să rămâi $ără capF4 Aralitatea se mai reali,ea,ă, de asemenea, prin $olosirea $ormelor neliterare, a e1presiilor onomatopeice %2şi când să pună mâna pe dânsa, ,brrF...pe vâr$ul unui munte64, 2M3odată pornesc ei teleap3teleap3teleap, şi cum a!ung în dreptul uşii, se opresc pu"in4+, a impreca"iilor %2Numai de nu i3ar muri mul"i înainte. să trăiască trei ,ile cu cea de alaltăieri.4+, a e1presiilor şi $ormulelor caracteristice comunicării orale şi stilului colocvial %2vorba ceea4, 2de voie de nevoie4, 28orba ceea- 0ă3mi , 0oamne, ce n3am avut, W Să mă mier ce m3a găsit4, 2cât îi lumea şi pământul4, 2a3şi pune po$ta în cui4+, dar şi prin utili,area regionalismelor le1icale sau $onetice %2oleacă4, 2încalte4, 2pripor4, 2m3ai băgat în toate gro,ile mor"ii4, 2a mâna porcii la !ir4, 2a se c#iurc#iului4, 2$arma,oană4+. 7ltă modalitate de reali,are a oralită"ii stilului este bogă"ia paremiologică %proverbe şi ,icători @ 2capul de3ar $i sănătos, că belele curg gârlă4, 2Nu3i după cum gândeşte omul ci îi după cum vrea 0omnul4, 2$rica pă,eşte bostănăria4, 2omul s$in"eşte locul4+, dar şi versurile populare sau $re,ele ritmate %2La plăcinte,W/nainteWMi la ră,boiW/napoi4, 28oinic tânăr, cal bătrân,W9reu se3ngăduie la drumF4+. 7cesta este motivul pentru care Bean =outicre a$irma despre stilul scriiturii lui 5reangă că alcătuieşte 2o colec"ie ce nu are ec#ivalent la nici un alt povestitor european4. La aceste embleme incon$undabile ale limba!ului său se adaugă !ovialitatea pre,entă prin valori$icarea categoriilor umorului, care în pro,a lui 5reangă, este dat de verva şi plăcerea lui de a povesti pentru a stârni veselia 2ascultătorilor4. 7bsen"a satirei deosebeşte umorul lui 5reangă de comicul lui I. L. 5aragiale, povestitorul având o atitudine de în"elegere $a"ă de păcatele omeneşti, mani$estând optimism şi cre,ând într3o 2îndreptare4 a de$ectelor umane. 7st$el, în 2 ovestea lui Tarap@7lb4, comicul de situa"ie %cearta dintre 2uriaşi4 din casa de aramă sau apari"ia la curtea /mpăratului Roş a cetei lui Tarap@7lb, ce 2intră buluc în ogradă 6 care mai de care mai c#ipas şi mai îmbrăca, de se târâiau a"ele şi curgeau og#ealele după dânşii, parcă era oastea lui apuc64+ stă alături de comicul de caracter %portretul $ăcut împăratului Roş @ 2om pâclişit şi răutăcios la culme4, 2 vestit pentru bunătatea lui cea nemaipomenită şi milostivirea lui cea neau,ită4 este înso"it de urările lui 9erilă care3i doreşte 2să trăiască trei ,ile cu cea de3alaltăieri4+. 5omicul onomastic % numele celor cinci tovarăşi ai lui Tarap@7lb+ este o modalitate importantă de caracteri,are, ca şi comicul de limba!, care $ace scrierile lui 5reangă intraductibile. Umorul savuros al 2,icerilor4 lui 5reangă este

iscat prin !ocuri de cuvinte şi enumerări #ilare %caracteri,area lui Ac#ilă @ 2$rate cu Arbilă, văr primar cu 5#iorilă, nepot de soră cu ândilă, din sat de la 5#itilă, peste drum de Nimerilă4, prin truism %2una3i una şi două3s mai multe4+, tautologie şi pleonasm %2trăind şi nemurind4, 2Stăpânu3tău ca stăpânu3tău. ce "3a $ace el, asta3i deosebit de başca4+, prin e1agerare comică sau prin diminutive cu valoare augmentativă %2bu,işoare4, 2 băuturică4, 2trebuşoară4+, prin asocieri neobişnuite de cuvinte o1imoronice %2;are3mi eşti dragF...;e3aş vârî în sân, dar nu încapi de urec#i4, 2drag ca sarea3n oc#i4+. rin e1primarea mucalită, stilul ironic, alu,iv şi ec#ivoc, scriitura lui 5reangă se adaugă celorlalte elemente de originalitate ale 2 oveştii lui Tarap@7lb4, constituind 2însăşi sinte,a basmului românesc4 % ompiliu 5onstantinescu+. /n structurile narative ale basmului cult 2 ovestea lui Tarap@7lb4 se regăsesc toate motivele şi temele diegesisului $abulos din $olclor, toate toposurile tradi"ionale, care nu au insă relie$ stilistic, $iind sc#i"ate într3un plan secund, în timp ce prim3planul este dominat de ac"iunile persona!elor sau de discursul personali,at al naratorului auctorial. rin acest mecanism se instituie un model narativ modern, care deplasea,ă accentul de pe registrul $abulosului pe cel al 2repre,enta"iilor4 persona!elor şi al ramei discursului. 7st$el, incipitul basmului elimină sc#ematismul enun"iativ speci$ic modelului popular, umplând de con"inut atemporalitatea şi aspa"ialitatea conven"iei prototipice- 27mu cică era odată într3o "ară un craiu, care avea trei $eciori 64. rin de$ini"ie, $ormulele ini"iale au rolul de a introduce cititorul în lumea basmului, unde, odată cu $ormula din incipit se instaurea,ă conven"ia con$orm căreia 2totul este posibil în basm, cu condi"ia ca =inele să învingă4. Incipitul din basmul lui 5reangă anun"ă o vi,iune particulară asupra universului imaginar, acesta $iind pus sub semnul improbabilită"ii- 27mu cică4. 7st$el, încă de la începutul basmului, naratorul colportor, 2îl invită4 pe cititor să pună sub semnul ludicului 2lumea pe dos4 pre,entată. rin regionalul 2amu4, naratorul aduce în pre,entul lectorului lumea atemporală a basmului, iar prin cuvântul 2 cică4 sugerea,ă că nu a $ost martor direct la evenimentele povestite, aruncând asupra lor o umbră de îndoială. <ste de remarcat, ca o particularitate a incipitului din basmul lui I. 5reangă, supradimensionarea e1po,i"iunii, care îndeplineşte rolul clasic al pre,entării persona!elor şi al circumstan"elor ac"iunii @ 5raiul, care avea trei $ii, /mpăratul 8erde, care avea trei $iice, ră,boaiele grele care despart cele două împără"ii şi care !usti$ică înstrăinarea $ra"ilor şi a copiilor. totodată e1po,i"iunea are şi elemente de modernitate, conturând vocea narativă, care îl va înso"i pe cititor, interpretând şi comentând evenimentele. Incipitul este urmat de $ormularea succintă a intrigii, declanşată de scrisoarea împăratului 8erde,

care doreşte ca moştenitor la tronul său pe 2 cel mai vrednic dintre nepo"ii4 săi. 0es$ăşurarea ac"iunii are ca scop re$acerea ec#ilibrului ini"ial şi presupune trecerea mai multor probe. rimele trei probe au drept cadru spa"iul $amilial al cur"ii crăieşti şi aduc me,inului %motivul superiorită"ii me,inului + dreptul de a porni spre împără"ia unc#iului său- proba milosteniei %s$aturile S$. 0uminici+, proba #ărniciei %#rănirea calului, alegerea armurii @ opo,i"ia dintre aparen"ă şi esen"ă+, proba cura!ului %în$runtarea ursului @ deg#i,area tatălui+. 0eşi calitatea apar"ine mai mult a!utorului său %calul+, cura!ul perec#ii este testat mai întâi de crai, deg#i,at în urs, aceasta $iind o probă a calită"ilor ră,boinice, necesare celui care aspiră la tronul împărătesc. odul simboli,ea,ă trecerea la altă etapă a vie"ii şi se $ace într3un singur sens- 2 trecerea prime!dioasă de la un mod de e1isten"ă la altul- N6O de la imaturitate la maturitate4 %M. <liade+. ?iul de crai trece această probă cu a!utorul calului, ulterior survenind călătoria e1plorativă şi ini"iatică. ;recerea podului este urmată de rătăcirea în pădurea @ labirint, simbol ambivalent, loc al mor"ii şi al regenerării- 2de la un loc i se înc#ide calea şi încep a i se încurca cărările4. roba labirintului duce la sc#imbarea statutului protagonistului. 5ele trei întâlniri cu Spânul %care se travesteşte+ îl determină pe me,in să încalce s$atul părintesc, tocmind pe spân drept călău,ă %motivul încălcării interdic"iei+. Motivul mor"ii ritualice este marcat prin coborârea în $ântână, considerată a $i 2descensus ad in$eros4, unde tânărul va primi o nouă identitate- Tarap@ 7lb. Sc#imbarea numelui repre,intă începutul ini"ierii spirituale, unde va $i condus de spân. 7!unşi la curtea /mpăratului 8erde, Spânul îl supune pe Tarap@7lb la trei probe- aducerea 2sălă"ilor4 din 9rădina Ursului %ursul simboli,ând clasa ră,boinicilor, iar pielea ursului, totemul+, aducerea pielii cerbului %cerbul cu nestemata în $runte @ ispita $rumuse"ii ce poate ucide+ şi aducerea $etei /mpăratului Roş. rin ani#ilarea Ursului şi a 5erbului, Tarap@7lb reeditea,ă mitul 25rengii de 7ur4, preluând de la învinşi atributele ră,boinicului şi ale privilegiului eternită"ii, #rana $i,ică %salata+ şi spirituală. rimele două probe le trece cu a!utorul S$. 0uminici, iar a treia probă presupune o altă etapă a ini"ierii, este comple1ă şi necesită mai multe a!utoare. 7pari"ia $etei /mpăratului Roş presupune instituirea unei noi situa"ii @ intrigă, ast$el survenind călătoria de veri$icare, reiterându3se motivul podului, care marc#ea,ă trecerea protagonistului în altă etapă- cea a maturită"ii. 5ălătoria spre /mpăratul Roş implică supunerea persona!ului la o nouă suită de probe- altruismul şi prietenia %$urnicile @ simbol al vredniciei şi al modestiei. albinele @ simbol al solarită"ii şi al dualită"ii veninWdulcea"ă. înso"irea cu uriaşii $abuloşi @ simbol al instinctelor şi aspira"iilor umane #iperboli,ate+, probele de la curtea împăratului Roş %casa de aramă încinsă @ 9erilă. ospă"ul

pantagruelic @ ?lămân,ilă, Setilă. alegerea macului de nisip @ $urnicile+, pă,irea $etei %Ac#ilă, ăsări @ Lă"i @ Lungilă+, g#icirea $etei %crăiasa albinelor+, iar $ata /mpăratului Roş impune o ultimă probă 3 întrecerea dintre cal şi turturică %dublul magic al eroilor+. 7ceste probe $iind depăşite, $ata îl înso"eşte pe Tarap@7lb la curtea /mpăratului 8erde, ast$el survenind călătoria de înapoiere %sau recunoaştere+, care implică mai multe etape- idila dintre Tarap@7lb şi $ata de împărat. de,văluirea adevărului despre spân % punctul culminant al ac"iunii+, moartea ritualică %uciderea şi învierea tânărului+, uciderea Spânului de către cal, răsplătirea eroului @ recuperarea identită"ii şi motivul nun"ii împărăteşti. ?inalul basmului constă totdeauna în trium$ul valorilor po,itive asupra celor negative, eroul $iind răsplătit prin investitura regală şi prin nuntirea sacră. 0e,nodământul ac"iunii însă, nu coincide cu $inalul operei, accentuând pre,en"a ludică a naratorului. 7şadar, de,nodământul este unul tipic pentru specie- 2Mi au mai $ost po$ti"i încă- crai, crăiese şi3mpăra"i, oameni în samă băga"i, ş3un păcat de povestariu, $ără bani în bu,unariu. 8eselie mare între to"i era, c#iar şi sărăcimea ospăta şi beaF4. ?inalul, în sc#imb, concentrea,ă întregul şi apar"ine naratorului omniscient, care $ace legătura dintre timpul basmului şi timpul cititorului, creând coresponden"a dintre $ic"iune şi realitate şi sinteti,ând ironic trăsăturile realită"ii- 2Mi a "inut veselia ani întregi, şi acum mai "ine încă. cine se duce acolo be şi mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea şi mănâncă, iar cine nu, se uită şi rabdă.4 ?ormula $inală dobândeşte ast$el, un umor amar şi ascunde o obsesie ancestrală- procurarea #ranei. Revenirea la realitate se $ace brusc, universul cotidian este di$erit de cel al basmului, $iind dominat de puterea nocivă a banului, care alterea,ă starea miraculoasă a lumii pe care naratorul a $ăcut3o cunoscută 2sub oc#ii4 cititorului. 0incolo de "esătura narativă şi de construc"ia subiectului, basmul cult se di$eren"ia,ă de eposul popular, mai ales prin construc"ia persona!elor şi prin originalitatea discursului. ersona!ele basmului lui 5reangă sunt individuali,ate, acestea $iind e1ponente ale $antasticului auto#toni,at. si#ologia eroilor se de,văluie, $ie prin surprinderea mişcărilor su$leteşti ale persona!elor, a resorturilor psi#ice, a devenirii interioare şi spirituale, $ie prin vocea eului narator care comentea,ă volubil, ironic sau meditativ situa"ii, peripe"ii, atitudini ale eroilor %te#nica participării şi a detaşării $a"ă de evenimentele narate şi persona!ele pre,entate+. <roii din 2 ovestea lui Tarap@7lb4 sunt polari,a"i, ca şi în basmul popular, pe criterii etice %=ineWRău+ şi estetice %UrâtW?rumos+ şi eviden"ia,ă eternul con$lict dintre =ine şi Rău, $inali,at prin victoria $or"elor binelui. rocedeele de caracteri,are a persona!elor din basmul lui 5reangă sunt comple1e. 5aracteri,area directă se reali,ea,ă prin comentariile

numele persona!ului repre. geogra$ic. . 0uminică. reuşind să nu tre. Tarap@7lb este un persona! 2tridimensional4 %=oot#+ deoarece iese din tiparul clasic al eroului de basm şi surprinde lectorul atunci când demonstrea.ă arogan"ă şi neîncredere $a"ă de S$. un drum de ini"iere.entând simbolul cromaticii opuse. =asmul 2 ovestea lui Tarap@7lb4 este considerat un veritabil =ildungsroman $abulos. Tarap@7lb devine un persona! de tip 2personna4.ească suspiciuni asupra adevăratei sale identită"i. sau când râde de aspectul $i. Tarap@7lb este un persona! real.estrat decât ceilal"i $ra"i. 7semenea oricărui erou al basmelor populare.are sunt diverse. ca şi discursul naratorului. Tarap@7lb este un 2persona! rotund4 %?orster+. . suportând progresul ini"ierii. 9. Modalită"ile indirecte de caracteri.2 drumul lui Tarap@7lb nu este un drum $i. iar cuvântul 2alb4 sugerea.$aptele eroilor sunt dublate de nota"ii privind reac"ia de$initorie. în"elepciune. neştiind puterea ascunsă a acestora %incapabil încă să distingă di$eren"a dintre aparen"ă şi esen"ă+. 5ălinescu+.itiv şi eponim. un drum către centru. de per$ec"ionare şi puri$icare.are+. ci un drum spiritual. 5ălinescu îl asemăna unui $lăcău din mediul rural datorită comportamentului şi mentalită"ii sale. onomastica tânărului se re$eră la $aptul că statutul de împărat presupune acordul armonios dintre condi"ia umilă %#arap+ şi cea nobilă %alb+. ilustrea. gesturile şi mimica. puternic ancorat în s$era umanului. alt$el spus. po.intă procesul de $ormare a tânărului. ci repre.a aspectului său e1terior !alnic. cel ce poartă o mască.cuvântul 2#arap4 înseamnă slugă.ânărul nu este doar $iul de crai şi me. s$ânt %ec#ivalentă alegoric în basm cu cea de împărat+4 %7ndrei Aişteanu+.ă un registru stilistic popular. în plină $ormare.ânărul îşi însuşeşte e1celent condi"ia de slugă umilă. $idelitate şi sociabilitate. rob. Anomastica protagonistului este $oarte importantă @ numele său devine şi titlu al basmului @ construit pe o structură o1imoronică.intă un persona! comple1.naratorului. bunătate.ic al celor cinci gigan"i. în $a.inteligen"ă.area persona!elor @ 2 vorbirea4 eroilor din basm. . caracteristică a stilului de e1cep"ie a lui Ion 5reangă %eroii lui 5reangă 2se comportă "ărăneşte şi vorbesc moldoveneşte4 @ 9.otuşi calită"ile îi sunt relevate treptat. detaliul psi#ologic semni$icativ şi incertitudinile lăuntrice. şi nu unul $abulos. $unc"ional. . marcat oral şi regional. atunci când dispre"uieşte calul. Sau. iar călătoria pe care o întreprinde acesta este un act ini"iatic.inul mai în.area $ăcută de alte persona!e sau prin autode$inire %autocaracteri.ic.e esoterice. deoarece pre.ă un su$let în care încă nu s3au scris semnele sacerdotale ale ini"ierii. deoarece nu de"ine nici o calitate supranaturală. la cea de sacru. lovindu3l din cau. prin caracteri. Tarap@7lb este persona! principal. 0in momentul întâlnirii cu Spânul. Limba!ul are şi el un rol important în caracteri. un drum de la starea de pro$an. milostenie.

S$. 5alul. locuieşte pe o insulă i. Tarap@7lb descoperă o valoare e1isten"ială importantă. 0upă metamor$o. iar tânărul $ascinat de vorbele acesteia îi o$eră un ban. ba. care se dovedeşte a $i un itinerariu anevoios.drăvan.eşte energii latente. calul de"ine puteri supranaturale pe care le pune în slu!ba lui Tarap@7lb devenind con$esorul.a care se $ace urmând un procedeu ritualic %proba !ăratecului+. care 2poate simboli.itatea $iului de crai $ace posibilă comunicarea dintre sacru şi pro$an. /n cadrul miri$ic al insulei.5elelalte persona!e ale basmului %persona!ele ad!uvante+ nu $ac decât sa3l a!ute pe erou să parcurgă drumul ini"iatic. care reînnoieşte. s$ătuitorul şi a!utorul $idel al tânărului. rolul $inal al acestuia $iind suprimarea Răului. calul devine tânăr. 0uminică poate $i considerată 2pedagogul bun4. care supervi. precum este cea a calului nă. neînsemnată.ii. deoarece asigură transla"ia protagonistului din lumea reală în cea $abuloasă. ci puterea milosteniei şi inima ta cea bună te a!utăF4+ şi cunoaşterii pe care o aduce e1perien"a %2când vei a!unge şi tu odată mare şi tare N6O vei crede celor asupri"i şi necă!i"i. de umilin"ă şi măre"ie4. 2Tobotul alb4 trimite la vălul maXei.ă asumării sensului milei creştine %2?ii tu încredin"at că nu eu. prin uciderea Spânului. aceea că puterea milostiveniei şi bunătatea a!ută omul să reuşească în via"ă. deşi esen"a ei e ascunsă în cea mai de !os iposta. Insula S$. înăl"ându3se spre cer.impurilor.ă a condi"iei umane. $iind persona! ad!uvant şi donator. repre. puternic şi $rumos. tre. 0uminici este de $apt o Insulă a Soarelui. ersona! #imeric.ul4+. =ătrâna are un limba! predicator. Sacralitatea acestui persona! este relevată în momentul în care aceasta dispare 2învăluită într3 un #obot alb4. neputincioasă. gestul căpătând valoare simbolicăgenero. spirit invincibil şi simbol al $or"ei şi vitalită"ii.at pe un sistem de alu. o mare ini"iată ce se remarcă prin 2alternan"a de strălucire şi stingere. neştiutoare. /n aparen"ă.ervat4. pentru că ştia acum ce e neca. este un persona! ad!uvant.drăvan este şi persona! psi#opomp (realizează translaţia între lumea reală şi cea fabuloasă). prin care tânărul va învă"a că i.bânda se datorea. calul e neputincios dar esen"ele se ascund în $orme degradante ale materiei.ă totul şi intervine numai când este necesar.ea. 7rătându3i că poate vedea dincolo de aparen"e. . 5alul nă. /n aparen"ă. dar în esen"ă ea este 2=ătrâna .a sub semnul $ocului.i"iei dintre aparen"ă şi esen"ă. bătrâna îi o$eră crăişorului un cod. reînvie. identi$icată cu cercul imobil în !urul căruia se în$ăşoară g#emul veacurilor şi vârte!ul ciclurilor4 %8asile Lovinescu+. personi$icat. S$. bătrâna e gârbovă. $iind 2pedagogul re.olată de lume.entat prin probele simbolice. pe parcursul căruia tânărul este supus unui adevărat test de maturitate şi abilitate. Identi$icarea calului din incipitul basmului "ine de metamor$o. un spa"iu sacru în care eroul este dus de cal.a mani$estarea 5rea"iei4. simbol al opo.

viclean ipocrit. alături de a!utoarele pe care şi le3a câştigat prin milă. 2o arătare de om4. inclu. #ărnicie. Spânul %asemănat ă.entând un portret grotesc.oană4. Setilă. aceasta $iind un 2modus vivendi4. dar şi 2mare $arma. altruism. Un ast$el de e1emplu sunt cei cinci gigan"i $abuloşi.o"i cinci $ormea.imii şi al ră.ea. personi$icând 0iavolul. având rolul ini"iatorului şi $iind 2un rău necesar4. care îl vor înso"i pe tânăr în călătoria spre /mpăratul Roş. care presupune îndeplinirea ritualurilor de puri$icare şi ini"iere. va $i metamor$o.a. 7cest persona! instituie condi"ia de robie pentru Tarap@7lb %prin coborârea în $ântână @ casa ro$un.ilă. al cru.ă parcă un întreg. $rigul @ ?lămân. Spânul trebuie să $ie rău4 %?lorin Ioni"ă+. !usti"iar. stăpânind atât teluricul. dar şi condi"ia eliberării de sub !urământul de asuprire. este 2pedagogul rău4. 5on$orm credin"elor populare. 2o namilă de om4. . <ntitate angelică.văluind inversarea . ăsări@Lă"i@Lungilă @ omul universal+. tămăduitoare.area procesului de ini"iere a protagonistului. ?ata /mpăratului Roş este un alt persona! important pentru $inali. 5ele cinci apari"ii bi. $ata are puterea de a se metamor$o.ată prin iubirea pentru Tarap@7lb.imea. ba. repre. cru.2o di#anie de om4. $abuloase ale unor impulsuri $i. moartea şi învierea %2Mi atâta vreme să ai a mă slu!i. caricatural.meii din basmele populareantagoniştii @ /mpăratul Roş şi Spânul.entări #iperbolice.ă răutatea. lăcomia. <a îl respinge pe spân de. 9erilă+ sau cognitive %Ac#ilă @ oc#iul eternită"ii. tratându3l cu duritate pe tânărul Tarap@7lb.ă absolutul uman şi $rumuse"ea supremă. aşadar. /mpăratul Roş va $i în$runtat de către protagonist. 2o pocitanie de om4 şi sunt epi$anii (mărturisiri). setea.ersona!ele negative ale basmului sunt individuali. mincinos şi egoist. omul Spân şi omul Roş întruc#ipea. viclenia.bunării.imii.2 entru ca Tarap@7lb să devină om. sc#imbându3şi regimul moral şi devenind un persona! po.ase tatăl să se $erească.ate prin $aptul că nu de"in puteri supranaturale precum . druidesă. care în urma acestei întovărăşiri va învă"a că bunătatea este c#eie reuşitei. prin caldă prietenie şi în"elegere $ră"ească. necesară ini"ierii+. 0eşi are la început atribute male$ice. Spânul.iologice %$oamea.are sunt descrise prin raportare la $iin"a umană.at pe solidaritate şi comunicare. /mpăratul Roş este semnul răului de care îl averti. aceştia reducându3se la o trăsătură dominantă ce este îngroşată până la limita absurdului.itiv. 5rud. $ata de împărat simboli. Ultimul este un persona! negativ. 5ei cinci nă. 2o sc#imonositură de om4.itorului ragului+ apare ca un persona! cu un important rol în $ormarea tânărului. cât şi cosmicul. ersona! de e1cep"ie.ându3l şi pe $iul de crai.drăvani se înscriu în s$era umanului repre. acesta $iind $alsul erou din momentul în care $ură identitatea $iului de crai. până când îi muri şi iar îi învia4+. omul diabolic poartă semn pe c#ip. simbolul vărsării de sânge.

ă interioară ce presupune anali. c#eia didactică @ prin care se descoperă $unc"ia morali. interpretări esoterice precum ale lui 8.area persona!elor. nunta repre. /n lucrarea lui M . $iind stropit cu apă vie şi apă moartă. prin nuntirea sacră. c#eia #ierogli$ică sau ermetică @ aceasta comportă un sens 2abscons4 al oricărui basm %uneori nici de scriitori intuit+. dar renaşte. 5ălinescu. una cu mult superioară celei anterioare.rolurilor şi îl acceptă pe Tarap@7lb. Lovinescu sau M.atoare a basmului.văluie identitatea lui Tarap@7lb.voltă bunătatea.ă pe toată marginea sc#emei universale a basmului.intă şi un model de originalitate. prin nuntirea sacră.idă în re$lectarea concep"iei despre lume a scriitorului. cele care apar"in paradisului terestru %maturi.ămaş @ 2Misterele lui Tarap@7lb4. individuali. dar repre.c#eia realistă @ prin care se identi$ică universul basmului şi persona!ele acestuia cu lumea satului #umuleştean şi a "ăranilor !oviali. simbol sacerdotal al puterii. auto#ton. ci prin virtu"ile pe care le de. . =asmul lui 5reangă de"ine trăsături comune cu basmul popular. 0upă ce îl readuce la via"ă.ut ca o succesiune de Satabasis şi anabasis repre. aceasta relevând caracterul cult.area $antasticului. perec#ea primordială se reuneşte pentru eternitate. ?actura cultă a 2 oveştii lui Tarap@7lb4 re.are @ 2artă regală4 @ responsabilitatea conducerii unei împără"ii+. itinerariul protagonistului vă. o imagine a lumii rurale. propuse de 9. $ata de. ce valori$ică un vast cod etic dominat de respectarea regulilor.a tematicii de sorginte mitică. nu cu sabia. desăvârşită prin uniunea $inală. 7cesta este ucis de spân.ultatul unei moşteniri seculare. se pot avea în vedere cele trei c#ei de desci$rare a mesa!ului unui basm. prietenie şi în"elepciune. entru a în"elege simbolistica basmului scris de 5reangă. '''( :$"8-'-R5a toate basmele lui I. cele care corespund . dar şi universal al basmului lui I. care este re. 7vând un puternic sentiment al dreptă"ii. bunătate.ămaş nu par e1agerate. ce relevă caracterul spiritual românesc. Ini"ierea $iind $inali. putând $i accesat printr3o psi#anali.intă c#eia succesului şi a împlinirii spirituale pentru erou. desăvârşirea lui Tarap@7lb presupune descoperirea 2Micilor Mistere4.intă atingerea iluminării tânărului neini"iat şi pătrunderea într3 o altă etapă. cel care trecuse de probele tatălui său. $ata îi o$eră tânărului paloşul de mire şi împărat. în a cărui credin"ă.ată. cu tradi"iile şi credin"ele ei şi cu psi#ologia umană speci$ică. umani. 5reangă. ?ondul acesta ermetic al basmului este cel mai important. umorul şi oralitatea limba!ului. 7st$el. dar şi desci$rarea 2Marilor Mistere4. şi 2 ovestea lui Tarap@7lb4 ilustrea. 5reangă. /n aceste condi"ii.

de o comple1itate nemaiîntâlnită.aradisului celest %c#eia esoterică a basmului. universul basmic $iin"ând într3o geogra$ie miraculoasă şi într3un discurs incon$undabil @ toate puse sub egida originalită"ii celui care este întruc#iparea ma1imei autenticită"i a spiritualită"ii neamului românesc. lumea basmului creată de 2povestariul4 din Tumuleşti stă sub semnul unei simbolistici de adâncime. rin urmare. .desăvârşirea spirituală @ descoperirea iubirii @ uniunea sacrali.atoare+.

.

platitudinea şi depersonali. cât prin surprinderea a ceea ce este permanent în natura umană. în"eles nu atât prin cultivarea $ormei. în comediogra$ia caragialiană. <1ege.ită"ii4 5aragiale se dovedeşte a $i un critic sever al societă"ii. otrivit propriei mărturisiri.a literară a încercat să3i stabilească a$inită"ile ideologice. 5aragiale este un repre. dramaturgul atacă viciile comportamentale. I. derivă din intuirea genială a psi#ologiei umane. 5aragiale se ridică. 5onstantinescu+.entant al clasicismului.ă şi tendin"a sa de a sublinia tipuri sociale. 5aragiale alege să se apropie în comedii. imoralitatea. deasupra oricărei determinări temporale. de care l. Ibraileanu+ se mani$estă. in piesele sale care alcătuiesc comediogra$ia ma!oră %O noapte furtunoasă. mai ales. a ec#ilibrului.uieşte spre clasicitateY %N.Zoe Trahanache a. corup"ia. Loviescu+. !ale carnavalului şi O scrisoare pierdută+. realist 2cu o minte clasicăY % . Conu Leonida faţă cu Reacţiunea.politicieni ambi"ioşi şi demagogi. de Individ lipsit de idealuri. Iorga+.olistY %<. . $an$aronadă şi stupiditatea coe1istă.L.Scriitor clasic. îndeosebi dramatice. cel mai .area omului ce îşi conservă cu asiduitate statutul de marionetă. prin valoarea şi modernitatea crea"iei sale. în latura ei tarată. H 5oncuren"a4 %$acută 2stării civileY %9. Universul dramatic al lui 5aragiale se Hin$ruptăY din realitatea cotidiană. autentică $rescă a societă"ii româneşti de la s$ârşitul secolului al VIV3lea. 2naturist. 7ctualitatea operei sale.0uşman al 2romantio.2romantic ce nă.după cum demonstrea. e1ploatatori ai naivită"ii colective.L. dar şi de oriunde şi de oricând.

itu Maiorescu+.un mare vi. ceta"eanul alegător %5etă"eanul turmentat+. 5oncentrată în patru acte.ipătescu+.de$inind o societate decă. deci #iperboli. persona!ele întruc#ipea. b.5aragiale găseşte ast$el o cale de vindecare a trupului bolnav al societă"ii 3 critica socială negativă. <roii comediei. Scopul e1agerării acestor tare morale este taumaturgic.. Eoe trăieşte drama iminen"ei 2comprometări4 sociale. erceput astă. a trăsăturilor de$initorii ale persona!elor pentru că vi. <lvin+. pe care cititorul %spectatorul+ le identi$ică în persona!ele care devin simboluri alegorice ale acestora.atoare. repre.iunea autorului este caricaturală.at al comediei antice. comedia critică moravurile politice. . alături de so" %Ea#aria . de către dramaturg.L. aducând pe aceeaşi scenă a vie"ii ambi"ioşii stăpâni"i de dorin"a apărării po.ei este generată de pasiune politică.ă eroii caragialeşti.ă 2teatrul absurduluiY %=. ?ar$uridi+. evolu"ia diege. deci şi caragialeşti. I.ovenescu+.are a viciilor omeneşti.ultatul unui amplu proces de abstracti.ra#anac#e+. 5onstantinescu stabileşte clasele tipologice în care se încadrea.ipătescu+.ionarY %. persona! principal al diege. coc#eta adulterină %Eoe+. /nsuşi statutul $i1at Eoei. .i"iei sociale. otrivit tiparului clasici. 5lasi$icarea caracterologică anterioară pune în lumină procedeul $olositîngroşarea. /n cadrul comediogra$iei caragialiene.intă re. uneori.ei.are a persona!elor într3un te1t dramatic3comedie. politicianul demagog %Nae 5a"avencu. servitorul %9#i"ă ristanda+. /ntreaga ac"iune a comediei O scrisoure pierdută este dominată de $irea voluntară a Eoei. raisonneur3ul %=rân.i ca 2spirit modernY ce pre$igurea. până la grotesc. atrăgându3se aten"ia asupra mesa!ului din perspectiva tragică. încă din epocă.ă de$ecte umane eviden"iate prin apelul scriitorului la comicul de caracter.5aragiale este considerat.H/ncornoratul4 %Ea#aria . !unele3prim %Mte$an . dar şi de rivalul politic %Nae 5a"avencu+. în preambulul piesei 3 2sotia celui de .ută şi s$âşiată de $orme $ără $ond.ra#anac#e+. a cărei premieră s3a !ucat în anul &IID. de amant %Mte$an . modalitate speci$ică de caracteri. cea mai elocventă în acest sens $iind piesa O scrisoare pierdută.

ra#anac#e %2pre. !unele3prim Mte$an . pre$ectul a$lă de la so"ul amantei sale sursa sigura"ei lui 5a"avencu.ipătescu+ este tulburată de amenin"area demascării publice a in$idelită"ii Eoei. 7ceasta devine modalitatea de parvenire socială şi ascensiune politică %în ca.ă te1tul.ă în vederea recuperării sau a păstrării biletului de amor. 2NenorocireaY de care se plânge Eoe este de sorginte pasională. 5oc#etă şi mult prea tânără pentru 2venerabilulY . Scena în care Eoe îşi $ace apari"ia repre.ul lui 5a"avencu.ă practic des$ăşurării ac"iunii cu care debutea. generată de conştiin"a imoralită"ii ei sau de posibilitatea despăr"irii de$initive de so" ori amant. . Eoe nu acceptă resemnarea /ntr3o căsnicie monotonă.ipătescu pierdute de către Eoe.entul ristanda.ea. dedicându3se unei aventuri e1tracon!ugale cu pre$ectul !ude"ului. 7proape la $el de în$ricoşat este .ipatescu.ra#anac#e.ă cititorul asupra intrigii subiectuluiîntreaga ac"iune a persona!elor se concreti. avid de $unc"ii politice. amant.ă con$lictul dintre persona!e.intă şi debutul unei lupte disperate a Eoei de recuperare a pre"iosului document în care angrenea. pe to"i diri!ându3i şi la to"i dictandu3le în vederea atingerii interesului personal. prin publicarea scrisorii de amor de la . pre$ectul reac"ionând impulsiv şi trimi"ându3şi subalternul . 5aragiale introducând treptat elementele care conturea. 7verti. 5el care plănuieşte şanta!ul este ambi"iosul Nae 5a"avencu. Nevastă a lui Ea#aria .identulY atâtor 2comiteteY şi 2comi"iiY+.ra#anac#e căruia i se adresea. Liniştită trinitate %Ea#aria3Eoe3.susY 3 este edi$icator prin ironia con"inută. raportate la sistemul convenien"elor sociale. Intriga se înserea. sunt originea spaimei căreia îi cade pradă Eoe. posesor e$emer al scrisorii+ sau de men"inere a unei imagini sociale neştirbite %în situa"ia revenirii epistolei la 2adrisantY.itlul piesei averti. Eoe+.at de către ristanda că Nae 5a"avencu este sigur pe sus"inerea politică a lui .ra#anac#e îl cunoaşte 2pe dina$arăY.ă respectuos cu apelativul 2neneY.onoarea.ea. de. pe omnipre. omnipotent om politic al !ude"ului. Eoe apar"ine societă"ii burg#e.e provinciale şi parvenite.2docomentulY e scrisoarea de amor al cărei con"inut Ea#aria .ipătescu.ă pe so". ericlitarea imaginii publice.

/ntr3o lume a bărba"ilor avi. răspun.at. Singurul care rămâne calm în această calvacadă agita"ională este 2neicaY . Eoe continuă să rămână în centrul întâmplărilor. 5etă"eanul turmentat. 5ri. de 5a"avencu+ şi cea moderată a lui I.Eoe. tensiunea dramatică se ampli$ică în ultimul act. atâta timp cât 5a"avencu nu a$lase de poli"a a!unsă în mâinile lui . să3& convingă pe . mai întâi. însă.i de putere socială şi politică. Eoe este conştientă .a se termină în momentul returnării biletului de amor 2adrisantuluiY. în de.Eoe este distrusă.ra#anac#e. pentru a3& sus"ine pe 5a"avencu drept candidat la depută"ie. Eoe este în pragul isteriei pentru că.ra#anac#e adoptă masca ramolitului şi a ticăitului.7. Eoe %singurul persona! $eminin din această comedie+ îi întrece pe to"i în ambi"ii politice. Negoi$escu+ al regimului liberal constitu"ional. aşadar.ipatescu. pentru că ast$el 2venerabilulY are şansa să câştige timp pentru a3 şi contracara adversarul.5. Ulterior secven"ei punctului culminant %numirea lui 0andanac#e şi bătaia de la primărie+. soseşte 2depeşaY prin care se cere numirea lui 7gamemnon 0andanac#e. <venimentele iau o turnură spectaculoasă când.revi. e1perien"a în via"ă şi politică îi dau dreptul să găsească o contrao$ensivă. încercând şi reuşind. 0e $apt. nu are încredere în tertipurile so"ului.uirea 5onstitu"iei din &IIP şi disputa dintre $ac"iunile artidului Liberal 3 cea radicală a lui 5. 9uvernând !ude"ul prin so" şi amant.nodământ. Ea#aria . de la 2centruY. căruia.%la rugămintea Eoei+ să3& ani#ile. dar şi pe . o recâştigă aducându3i3o Eoei care devine deodată veselă şi generoasă inclusiv $a"ă de 5a"avencu.e pe 5a"avencu. cu un so" care pre$eră să creadă în loialitatea ei con!ugală şi în prietenia devotată a lui . Rosetti %simboli. par"ial. primul care intrase în posesia scrisorii.ra#anac#e. 2/nverşunat detractorY %I. =rătianu %întruc#ipat de ?ar$uridi+. cu un contrasanta!. mai ales că nici ideea contraşanta!ului nu3i surâdea.ându3i. Scop pe care îl şi atinge pentru că intră în posesia poli"ei $alsi$icate de către 5a"avencu. apoi soseşte ca să3i marturisească pierderea scrisorii.ipătescu.ra#anac#e. în piesă. 5aragiale îşi concepe comedia pornind de la realitatea politică a vremii sale. 5a"avencu se lasă aşteptat. 5 .

ra#anac#e sau de . dacă e ca.ipătescu se mul"umeşte cu seducerea Eoei. Eoe in$luen"ea.ipătescu.puterea de"inută de . Iar Eoe are inteligen"a necesară pentru a3şi atinge scopul. 7rmonia domestică a acestei colaborări erotico3politice este tulburată de . Intrând ca adulterină în sc#ema clasică a triung#iului con!ugal. în care amantul şi so"ul trăiesc $erici"i în posesiunea comună a 2coanei Boi"icaY.ă via"a politică. nici ma#alagioaică %precum este Mi"a baston+. de a $i mereu adorată pentru $rumuse"ea şi mai ales pentru po.ă imoralitatea Eoei.ra#anac#e este îndea!uns de diplomat încât nu reuşeşte să nu recunoască $ă"iş in$idelitatea Eoei pentru că ar $i stricat prietenia cu . .u.ul. de la leşinuri bruşte. stabilind candida"ii proprii. Ea#aria .ipătescu este.intă instrumentele necesare în manipularea bărba"ilor din !ur. la plâns convulsiv şi amenin"ări cu sinuciderea ori cu lupta contra tuturor. 7ccest adevăr îl cunoaste şi 5a"avencu. /ncadrată tipologic în 2ramaY coc#etei3adulterine. Merban 5ioculescu intuieşte esen"a persona!ului. pe plan social. când îi comunică .că tinere"ea şi coc#etăria ei repre. 5u o $or"ă de persuasiune impresionantă. în timp ce Eoei îi cere 2un spri!in pe lângă amabilul în c#estiuneY. ci dorin"a de a domina.i"ia ei socialăY. Eoe se integrea. şi luptând inclusiv şi cu sus"inătorii ei. nici de a vota. Nu e nici naivă %precum Eita+. ceea ce ar $i dăunat ec#ilibrului politic.onorată şi pe prote!area ei.ă de armele tipic $eminine punând în practică tot arsenalul disponibil. de către so" şi amant. convins $iind că $emeia va $ace tot posibilul să se salve. o apari"ie distinsă. dar 2împrumutăY din aceste atitudini $eminine atunci când interesul ei o cere. în acest sens. mi.e. în realitate.ă unei 2$amilii îmbunătă"iteY %Mircea lorgulescu+. /ntr3o epocă în care $emeile nu aveau dreptul de a $ace politică.ă net de celelalte persona!e $eminine ale teatrului caragialian. 5a"avencu accentuea. Eoe #otărăşte destinul politic al capitalei de !ude".2pasiunea absorbant nu e amorul. prin care îi este şi asigurată po.ea. Eoe se distan"ea. Eoe nu acceptă ca statutul ei social să $ie copromis. Impunându3şi în societate o imagine sobră.ra#anac#e con"inutul scrisorii. ca atare.ând pe teama Eoei de a nu $i de.i"ia socială. a ei. nici patetică %asemenea 8etei+.

ambi"ia lui 5a"avencu care3şi declară principiul mac#iavelic2Scopul scu,ă mi!loaceleY. 0in momentul în care a$lă că a devenit obiectul şanta!ului, $emeia se trans$ormă într3o $iin"ă vulnerabilă care cere protec"ie. Sub travestiul acestei slăbiciuni $eminine se ascunde, însă, o abilitate e1traordinară de a3i manipula, în continuare, pe bărba"i- în scena primei ei apari"ii imploră mila amantului, repetând %sub aparenta şocului emo"ional+ 2sunt nenorocită, ?anicăY. /n aceeaşi scenă, însă, $ermitatea $emeii rămâne intactă- de!a luase deci,ia de a3& trimite pe ristanda să cumpere scrisoarea 2cu orice pre"Y. 7celaşi teatru, încă şi mai regi,at, îl !oacă în $a"a so"ului- la prima întâlnire cu ;ra#anac#e după deconspirarea con"inutului scrisorii, Eoe leşină strigând rugător 2NeneF neneFY. 7pelativul $olosit de Eoe în adresarea către Ea#aria ;ra#anac#e se doreşte a $i o dovadă de respect care contrastea,ă comic cu imoralitatea so"iei. ;ra#anac#e, însă, îi răspunde a$ectuos, continuând acelaşi teatru, !ucat şi de Eoe, al unei onestită"i con!ugale desăvârşite. Micile ironii la adresa in$idelită"ii so"iei scapără uneori, din cuvintele lui ;ra#anac#e, dar acestea poartă amprenta în"elegerii în"elepte a realită"ii- 2pentru mine să vie cineva să bănuiască pe Boi"ica, ori pe amicul ?anică, totuna e... < un om cu care nu trăiesc de ieri de alaltăieri, trăiesc de opt ani, o !umătate de an după ce m3am însurat a doua oară. 0e opt ani trăim împreună ca $ra"ii %...+Y. Scena 8I a actului II, cu Eoe şi ;ipătescu protagonişti, prile!uieşte din nou monstre de cri,ă lacrimogenă din partea $emeii. 7cu,ată de 2lipsa de !udecatăY şi negli!en"ă de către ;ipătescu, Eoe, plângând, îşi recunoaşte spăşită vina %2Budeca3mă, ?anică, !udecă3mă... % lânge+Y+, dar îi cere amantului să o salve,e, sus"inându3l pe 5a"avencu, în ca, contrar 25um or să smulgă to"i ga,eta, cum or să mă s$âşie, cum or să râ,ăF... %...+ 5e vuietF 5e scandalF ce cronică in$ernalăF N...O să mor dacă voieşti... pentru că după asta nu o să mai pot trăi.Y Impresionat de durerea Eoei, ?anică îi propune o $ugă romantică, deşi e$u,iunea sentimentală a pre$ectului este brusc stopată de o Eoe care îşi revendică dreptul la po,i"ia socială, prin so" şi amant- 2<sti nebunG dar Ea#ariaG dar po,i"ia taGY Invocând

ruşinea de care s3ar acoperi, Eoe se vede nevoită a se lupta cu e,itarea lui ;ipătescu. obosită să !oace rolul unei vulnerabile, $emeii îi revine deodată întreaga energie- 2şi cu tine am să mă lupt din toate puterile, cu tine, om ingrat şi $ără inimăY. 0evenit dintr3odată 2piedica cea mai greaY în calea ră,boiului purtat de Eoe, ;ipătescu se a$lă acum în $a"a unei Eoe care preia, declarat şi autoritar, controlul situa"iei- 2il spri!in eu, îl aleg eu... %...+ <u sunt pentru 5a"avencu, bărbatul meu cu toate voturile lui trebuie să $ie pentru 5a"avencu. /n s$ârşit, cine luptă cu 5a"avencu luptă cu mine...Y. Un singur clişeu lingvistic are Eoe- 2Sunt #otărâtăY, or $ermitatea ei se de,voltă acum ca atribut al versatilită"ii- nu principiile politice sau sentimentele de dragoste îi dictea,ă deci,iile, pentru că Eoe cunoaşte iubirea dar în două variante, iubirea de sine şi de putere. 5ând îşi simte în pericol imaginea şi statutul social se trans$ormă într3o $or"ă ine1pugnabilă. Impunându3şi decisiv #otărârea, Eoe îl îngenunc#ea,ă pe ;ipatescu- 2/n s$ârşit, dacă vrei tu... $ieF...Y. e de altă parte, 5a"avencu recunoaşte superioritatea Eoei asupra tuturor- 25oana Boi"ica, mai cuminte ca to"i, mă c#eamă, şi eu, politicos, iată3mă, gata să3i sărut mâna cu respect... Mă rog, n3ai ce $ace- mâna care3 "i dă mandatulFY 5almată de acordul lui ;ipătescu, Eoei i se 2în$ierbântă imagina"iaY %M. 5ioculescu+ din nou, când %după numirea lui 0andanac#e+ nu reuşeşte să3& găsească pe 5a"avencu. Sigură pe ră,bunarea acestuia, îl trans$ormă pe 5a"avencu într3un 2monstruY teri$iant care o duce în pragul nebuniei- 25e strângere continuă de inimăF ce $ricăF ce torturăF... %...+ mişelul, care s3a ascuns şi ne pândeşte din întuneric %...+Y. 5a disperarea Eoei să aibă o ba,ă şi mai solidă, 5aragiale apelea,ă la comicul de situate, în spe"ă cultivarea coinciden"ei- scrisoarea, datorită căreia este numit 0andanac#e, este tot un instrument de şanta! al unui triung#i amoros 2de la centruY. Aripilată de gestul lui 0andanac#e, Eoe nu3şi permite decât scurte mali$io,itati la adresa acestuia, conştientă că trebuie să3i cultive încrederea, ca viitor aliat politic. 5ând 5a"avencu îi mărturiseşte distrus că a pierdut scrisoarea, în Eoe alternea,ă ră,bunarea cu disperarea-

27F eşti un om pierdutF %...+ acuma te areste, eu şi n3ai să scapi decât atunci când mi3oi găsi scrisoarea...Y Recuperarea scrisorii de la 5etă"eanul turmentat produce e$u,iuni de recunoştin"ă din partea Eoei pentru cel căruia odinioară îi arată doar de,gust- 2esti un om admirabil, $ără perec#e %...+ recunoştin"a meaY. Scenele $inale ale ultimului act aduc în prim3plan o Eoe demnă şi altruistă, care invocă pedeapsa divină pentru cel care i3a voit răul- 2<u sunt o $emeie bună... am să "i3o dovedesc. 7cum sunt $ericită...Y Rugată anterior de ;ipatescu să $ie 2bărbatăY, Eoe preia, $ără mena!amente, rolul de lider politic comandând tuturor şi renun"ând de$initiv la teatrul ie$tin şi lacrimogen !ucat- îi dictea,ă autoritar lui 5a"avencu ce are de $ăcut, iar acesta, umil, o ascultă supus, repetând, precum servilul ristanda, cuvintele imperioase ale Eoei. ?aptul că viitorul politic va $i decis tot de Eoe este evident din promisiunea îndreptată spre 5a"avencu- 2$ii ,elos, asta nu3i cea din urmă 5amerăY. ;oleran"a Eoei $a"ă de 5a"avencu nu provine dintr3un nobil sentiment al compasiunii creştine, ci din alegerea diplomată a serviciilor lui 5a"avencu de pe urma cărora poate bene$icia- în lumea coruptibilă şi murdară a politicii pe care vrea să o conducă, Eoe are nevoie de un aliat per$id precum 5a"avencu. e partea cealaltă status3Zuo3ul dorit rămâne nealterat- po,i"ia şi imaginea socială nealterate, ca şi triung#iul amoros impenetrabil. d. Modalită"ile de caracteri,are utili,ate de către scriitor în conturarea pro$ilului moral al Eoei sunt variate. 0idascaliile ce o au în vedere pe Eoe surprind, în mod direct şi ironic, parada patetică a $emeii ce caută, cu orice pre", să3şi impresione,e protectorii masculini pentru a o sus"ine- HEoe %începând să se !elească şi că,ându3i ca leşinată în bra"e+Y, HEoe %înecată+Y, 2Eoe %,drobită+Y, 2Eoe %de,olată+Y etc. 8oluntarismul, ca trasatură morală dominantă a Eoei, este relevat de către dramaturg în acceaşi manieră directă a indica"iilor scenice, prin care este descrisă autentica Eoe- 2%cu energie crescândă+Y, H%#otărâtă+Y, 2%trium$ătoare+Y. 7mbi"ia nelimitată a persona!ului care acumulea,ă, în $apt, mai degrabă $or"a deci,ională a unui bărbat %2Eoe, $ii barbatăY îi cere ;ipătescu+ este eviden"iată sugestiv şi

prin comicul onomastic- provenind din substantivul grecesc 2,oeY %via"ă+, numele protagonistei antrenea,ă conota"iile energiei şi dorin"ei de a i,bândi în ceea ce3şi propune. Modalitatea indirectă de caracteri,are, comicul onomastic devine mai pregnant, în capul Eoei, prin utili,area de către persona!e a apelativului diminutival şi popular abreviat 2coana Boi"icaY ce o plasea,ă discret, în categoria $emeilor de moravuri uşoare. 5ele mai concludente mi!loace de reali,are a caracteri,ării indirecte rămân, însă, comportamentul şi dialogul, prin prisma rela"iilor cu celelalte persona!e- autoritară, la început, doar cu ristanda %20u3 te degrabă, într3un su$let, şi să nu vii $ără 5a"avencu.Y+, în timp ce cu ;ipătescu şi ;ra#anac#e !oacă rolul unei nea!utorate %2Sunt nenorocită, ?ănicăY+, treptat, Eoe îşi aruncă masca $emeii vulnerabile, adoptând tonul imperativ. pronumele personal 2euY devine obsesiv în discursul Eoei, demonstrând că pentru ea nimic nu contea,ă decât imaginea, reputa"ia proprie- 2eu, care voi să scap, îl spri!in eu, îl aleg eu...Y 7ceeaşi autoritate absolută o mani$estă, în $inal, $a"ă de 5a"avencu, în momentul în care scrisoarea îi revine în posesie. acum, Eoe îmbină mali"io,itatea cu asprimea, tolerantă cu umilirea e13şanta!istului care se trans$ormă într3un H ristandaY per$ect- 2Eoe %râ,ând+- Scoală3te, eşti bărbat, nu "i3e ruşineF %...+ 03ta o să pre,ide,i banc#etul popular din grădina primăriei... 5a"avencu- re,ide,... Eoe- A să c#e$uieşti cu poporul... 5a"avencu- 5#e$uiesc %...+ Eoe- Ne3am în"elesG 5a"avencu- 0aY. Smerit, dar plin de speran"ă, dată $iind promisiunea Eoei %2$ii ,elos, asta nu3i cea din urmă 5amerăFY+, 5a"avencu o caracteri,ea,ă direct- 2Madam, madam ;ra#anac#e, eşti un înger...Y. 7precierile persona!elor, ca modalitale de caracteri,are directă a Eoei, sunt, insă, cu puternic con"inut ironic- pentru ?ar$uridi, Eoe este 2respectabila madam ;ra#anac#eY în condi"iile în care această este vă,ută ieşind de la rivalul politic, 5a"avencu. pentru propriul so", Eoe este prea 2sim"itoareY şi trebuie $erită de repercusiunile psi#ice ale şanta!ului. 5etă"eanul turmentat o etic#etea,ă bonom 2dama bunăY, conota"iile epitetului anga!ând, din nou, imoralitatea $emeii.

e. ersona!e !ucând într3un deri,oriu 2t#eatrum mundiY, eroii caragialeşti alcătuiesc un caleidoscop de $iguri şocant de absurde prin bu$oneria e1isten"ială pe care o practică. 5#iar dacă procedeul lui 5aragiale este caricatura, sursa de inspira"ie este reală- societatea umană decă,ută şi derutată. Inten"ia comicului caragialian nu a depăşit limitele verosimilului prin crearea persona!elor sale care generea,ă ilaritatea cititorului tocmai pentru că sunt credibile în viciile lor. 7$orismul bergsonian re,umă, ast$el, esen"a comediei care s3a născut şi a prosperat găsindu3şi o inepui,abilă 2mu,ăY în tarele morale şi comportamentale ale omului. Nicicând vindecabile, pentru că de$inesc natura umană dintotdeauna, viciile omeneşti devin obiectivul criticii sarcastice şi al râsului morali,ator. însă, la 5aragiale, 2pulveri,area personalită"iiY umane de care vorbea <ugen lonescu devine premisa melancoliei %;udor 8ianu+, a #ipersensibilitatii dramaturgului care a receptat via"a societă"ii comic, dar şi tragic deodată %S. Marian+.

$%ltima noa te noa te de razboi'

de

dragoste&

intaia

de Camil #etrescu !oman modern& subiectiv& realist (lit.de la al)II)lea !azboi *ondial+ ana

Demonstratie, caracteri"are, evolutia cuplului, conceptual operational narrator-persona!-narator=narrator-martor/-subiecte

I.

Introducere1 ,omanul M(ltima noapte de dra'oste, intaia noapte de ra"boiA, aparut in < volume, in anul 1ECD, a repre"entat un eveniment literar in epoca, prin ade"iunea scriitorului la principiile lovinesciene de sincroni"are a literaturii romane cu literature europeana. >a si in ca"ul romanelor lui ,ebreanu, substanta epica a acestei scrieri este anticipate intr-o serie de nuvele care anunta problematica de care este preocupat >amil )etrescu1 M)roces verbal de dra'oste si de ra"boiA, M,omanul capitanului +ndreescuA, M(ltima noapte de dra'osteNA

II.

>uprins1 1. roman modern, subiectiv, realist- ar'umente

O +dept al realismului estetic, >amil )etrescu isi situea"a romanul sub "odiac a doua teme ce se luminea"a reciproc, potrivit procedeului folosit de scriitorii realisti1 pe de o parte, este descrisa societatea citadina interbelica 6 o lume superficiala, care continua sa se inchine M"eului supremA-banul-P. de ?al"ac/5 pe de alta parte, prota'onistul actiunii, tanarul intellectual, Stefan ;heor'hidiu, traieste o profunda drama a cunoasterii, in care iubirea si ra"boiul-moartea/ devin e&periente ontolo'ice, O modernitatea-subiectivitate a/ +preciat drept Mprim autor remarcabil de pro"a subiectivaA-:. Simion/, >amil )etrescu isi !ustifica polemica initiate cu literature traditionala, pe care o considera depasita, prin adoptarea unei formule novatoare estetice, ba"ate pe faptul ca actul de creatie este re"ultatul Munei e&periente interioare, de cunoastere, de autodescoperire sin nu de inventieA-#oua structura si opera lui Marcel )roust- studiu in vol. 0e"e si antite"e/.

b/ >amil )etrescu combate pro"a obiectiva, in care autorul este instanta absoluta-Momniscient, omnipotent si cu darul ubicuitatiiA/, militand pt o literature sincrona cu filosofia. +stfel, literature devine un mi!loc de cunoastere-e&terioara si interioara/1 Mnu putem cunoaste nimic absolut decat rasfran'andu-se in noi insineA. )rin urmare, noului roman i se cere timpul present si subiectiv, aceasta vi"iune reflectand ideile filosofilor P. ?er'son si Pusserl, in ceea ce priveste intuitionismul si fenomenolo'ia.

c/ >oncepand literature in sincronie cu filosofia, romancierul cauta sa obtina autenticitatea si substantialitatea. Daca substantialitatea presupune ca literatura sa reflecte concretul vietii-iubirea, 'elo"ia, adevarul, cunoasterea, moartea/, autenticitatea deriva din faptul ca realitatea este filtrate de propria constiinta a persona!ului-alter-e'o al scriitorului. In acest sens, romanul se de"volta potrivit tehnicii proustiene, a memoriei involuntare-afectiva/ care 'enerea"a, la randu-i, flu&ul constiintei si introspectia.

d/ >a atare, romanul devine o e&presie a propriului MeuA al scriitorului, de aceea formula indispensabila este perspective homodie'etica, naratiunea desfasurandu-se la persoana I, avand in centru naratorul intradie'etic si potrivit afirmatiei lui #. Manolescu Mase"area in centrul romanului a eului este prima masura pe care romancierul o adoptaA. Datorita acestei vi"iuni, romanul repre"inta transpunerea Me&perientei interioareA a pro"atorului, care isi e&plica optiunea1 Msa nu scriu decat ceea ce vad, ceea ce aud, ceea ce inre'istrea"a simturile mele, ceea ce 'andesc euNDar aceasta-i realitatea constiintei mele, conflictul meu psiholo'ic-N/ :u nu pot vorbi onest decat la persoana intaiA

e/ +doptarea punctului de vedere subiectiv antrenea"a, deci, identitatea dintre planul naratorului si planul persona!ului5 naratiunea intradie'etica sau focali"area interna, numita si vi"iune

#. 0oate persona!ele mele traiesc sau au trait. . alaturi de re'imentul meu. Mdosare de e&istentaA <. f/ Intrucat faptele si 'andurile sunt anali"ate din un'hiul subiectiv al constiintei naratorului intradie'etic. inceputul. )rima parte este rodul fictiunii pre"entand mono'rafic. inclusiv ale capitolelor celor doua carti. su'erand oscilatiile interioare. Structura compo"itionala. pe cand M>artea a douaA se alcatuieste dintr-o e&perienta de viata traita direct pe frontul de lupta ->amil )etrescu in calitatea de corespondent de presa in ra"boi/.iubirea si ra"boiul-moartea/.MavecA-naratorul stie atat cat stie si persona!ul/. primand atentia pentru anali"a. intaia noapte de ra"boi cuprinde doua parti. apo'eul si declinul unei povesti de dra'oste. >apitolele <I-prima carte/ echivalea"a cu o cautare a Mtimpului pierdutA. nesi'uranta-matafora noptii/ 'enerate de cele doua e&periente dramatice traite de persona!. cu titluri metaforice. romanul camilpetrescian renunta la interesul pentru epicul pur. Manolescu -in lucrarea +rca lui #oe/ restructurea"a capitolele potrivit momentului nararii1 astfel capitolul 1 si 6 din prima parte precum si toate cele 7 din a doua carte cuprind evenimente apro&imativ contemporane-ra"boi/ cu momentul in care sunt narate . repere spatio-temporale. opusa naratiunii e&tradie'etice=focali"are "ero=vi"iunea Mdu derriereA -naratorul stie mai mult decat persona!ul-pro"a obiectiva/. potrivit !urnalului de campanie al autorului1 M0oate intamplarile din volumul doi le-am trait aievea. actiune. modificate dupa le'ea mea interioaraA. momente ale subietului. pentru sondarea psiholo'ica. incipit Q final a/ >ompo"itional. in maniera stendhaliana. astfel incat scrierile sale devin Mmono'rafii de ideiA. dominand verbele la timpul pre"ent. opera literara (ltima noapte de dra'oste.

ambi'uitatea narativa pentru cititor1 M+sta"i. <-I/ .< si incheind cu cap. ca sublocotenent proaspat. la fortificarea vaii )rahovei. incipitul fiind reali"at in modalitate realista.A +peland la procedeul cinemato'rafic al flash-bacF-ului. ca nici nu are sens sa fie povestite. intre ?usteni si )redealA. moarte/.re'imul verbal temporal repre"entandu-l imperfectul-timp al rememorarii. referitoare la iubire. intrucat discutia de"voltata in capitolul de debut-)iatra >raiului/. ulterioara evocarii episodului vietii con!u'ale.heor'hidiu. >ronolo'ic. la un moment dat. cand naratorul consemnea"a e&perientele traite anterior-iubire. discursul fiind un amplu monolo' confesiv. subiectiv. imi dau seama iar si iar.omanul debutea"a aparent clasic. +cest incipit traditional se dovedeste. ele au insemnat mai mult decat ra"boaiele pentru cucerirea >hinei. )entru mine insa. cu momentul e&po"itiunii. persona!ul narator traieste o ampla analepsa. care nu traiesc decat o sin'ura data in desfasurarea lumii. cu preci"area e&acta a reperelor spatio-temporale si a identitatii prota'onistului1Ain primavara anului 1E16. Mromanul ra"boiuluiA include Mromanul iubiriiA. flu&ul unei unice constiinte sudand cele doua parti. b/ . nostal'ic si analitic/. scena de la popota ofiterilor au rolul de a sublinia distantarea romancierului de ideea cronotopului1 persona!ul narator inte'rea"a capitole care sunt laborioase care sunt asincronice evenimentelor de pe frontul de lupta. Insusi persona!ul-narator. cand le scriu pe hartie. I al primei carti. lamureste. insa. luasem parte. intaia data concentrat. +ceasta di'resiune narativa este motivata de faptul ca perspectiva narativa e dubla1 una contemporana evenimentelor si alta ulterioara. incepand cu cap. >a atare. un artificiu compo"itional. imperfectul . Stefan . cu un re'iment de infanterie din capitala. ca tot ce povestesc nu are importanta decat pentru mine. devine prete&t al rememorarii iubirii matrimoniale -cap.

die'etic -al relatiei cu :la/ si narativ -rememorarea sub impactul initial al memoriei invonlutare/. Inca din incipitul romanului scriitorul descrie starea persona!ului5 apeland la tehnica introspectiei. traita de narator. la carti. de la lucruri.uscanu. facand clar delimitarea dintre cele < timpuri1 formele verbale populare ale viitorului in trecut -@aveam s-o intalnescA. +dica tot trecutul. . insa.A .heoer'hiu traieste drama cunoasterii absolute. >amil )atrescu optea"a pentru eroul de aceeasi factura 6 intelectualul @inadaptat superiorA -. modalitate de investi'are psiholo'ica dominanta1 @pentru mine. )rota'onist nefericit al unei drame erotice. >alinescu/. Doamna 0/.heor'hidiu este persona!ul narator ce isi asuma deliberat actul de a scrie ce i s-a intamplat in e&perienta dra'ostei esuate. +ceasta detasare din finalul romanului. pentru ca astfel . aceasta concentrare era o lun'a de"nade!de. +partinand aceleiasi familii spirituale -@suflete tariA/ ca si celelalte persona!e camilpetresciene -)ietro .heor'hidiu se poate elibera de drama incompatibilitatii cu femeia pe care o considera perechea sa sufleteasca 1 @I-am scris ca-i las absolut tot ce e in casa. este posibila prin intele'erea si participarea sa la o drama superioara celeia individuale1 e&perienta traumati"anta a mortii -drama colectiva/..an -. De multe .elu .devenind timpul retrospectiei narative1 Meram insurat de doi ani si !umatate cu o cole'a de la (niversitate si banuiam ca ma insalaA. Stefan .ralla. de la obiecte de pret. redata in stil indirect liber. catre care tinde prin intermediul celor < e&periente dramatice1 iubirea si moartea. )rocesul de anamne"a caruia i se dedica persona!ul narator are finalitatea cathartica. la amintiri. . Evolutia cu lului Ste.eorg. @aveam sa afluA/ conduc cititorul la distin'erea celor < timpuri.idiu / Ela (caracterizare+ Intelectuali"andu-si romanul si adresandu-l unui anumit public receptor -superior/.

St . era destul un sin'ur cuvant ca sa tre"easca rascoliri si sa intarate dureri amortite.. unul asupra celuilalt -. astfel incat concepe o doctrina a iubirii 6 cunoastere. prota'onistul nu vrea sa constienti"e"e -in prima parte/ daramarea edificiului proiectat. si cred ca acest or'oliu a constituit ba"a viitoarei mele iubiri./ J iubire mare e mai curand un proces de autosu'estie -.heor'hidiu este iritat de discutiile nefondate dintre ofiteri referitoare la tema dra'ostei. )entru prima data. . al carei fundament este luciditatea. dar indra'ostiti. dar si dintr-un or'oliu masculin. a fidelitatii con!u'ale. totul e bestialitaeA./ Jrice iubire e ca un mono-i/deism. .A @Saraci amandoiA.. intervenind cu duritate in de"batere.Inlectual de formatie filo"ofica.. cre"and in :la ca suflet pereche.A )e fondul unei relatii sinuoase cu sotia sa./ J vedeam facand sacrificii pentru . seara la popota. persona!ul narator patrunde in propriul trecut pasional. voluntar la inceput.heor'hidiu traieste iubirea ca modalitate de cunoastere absoluta. cre"and in elevatia spirituala prin iubire.heor'hidiu nu accepta esecul perceptiei sale1 cre"and in iubire. Incepand cu al <lea capitol -Dia'onalele unui testament/.he isi vede nevasta 6 parte a lumii pe care o respin'ea5 @monadaA incepe sa erode"e..heor'hidiu1 tanarul cuplu intra in posesia unei mosteniri -de la raposatul unchi bo'at. iar ironia naratorului de!a o atin'e muscator pe care fosta sotie1 @+ceasta inte'rare a nevestei in seria celorlalte femei mi-era de neindurat-. anali"a sentimentelor. numindu-i pe cole'ii sai1 @>ei ce se iubesc au drept de viata si de moarte. pana cand acest maria! paradisiac primeste o prima lovitura dinspre realitatea materiala. flatat de veneratia duioasa a :lei1 @Incepusem sa fiu totusi ma'ulit de admiratia pe care o avea toata lumea pentru mine fiindca eram atat de patimas iubit de una dintre cele mai frumoase studente. amintindu-si inceputul povestii de iubire care se naste din admiratie reciproca. Din acest motiv..ori. care ii repu'na lui . . . 0ache $umanararu/ care va de'rada incet si ireversibil relatia de iubire. patolo'ic pe urmaA. :la -de care cititorul afla in curand/ care il chemase ur'ent la >ampulun'. cei doi tineri par a intrupa dra'ostea perfect compatibila.heor'hidiu crede in fiinta care se raportea"a doar la ori"ontul subtil al constiintei1 @In afara de constiinta..

si realitatea dureoasa care ii arata o femeie superficiala. constient de chinul sau launtric.. 3ire pasionala. insa. pentru persona! raportul dintre afect si intelect. dintre pasiune si luciditate fiind ba"at pe determinism reciproc. aparent nevinovat al sotiei cu ele'antul domn . >ontinuand sa se pretinda ca inainte. in eaA./ Si el isi ale'e. facand eforturi sa-l schimbe si pe sotul ei.. departe de perechea adamica visata. dar refle&iva. o alta constiinta.. dar fiecare reactionea"a diferit1 :la se adaptea"a rapid acestui stil de viata monden. *iata cuplului se moderni"ea"a intrand in lumea noua.heo'hidiu este alimentata de aceasta discrepanta intre ima'inea ideali"ata a :lei 6 !umatatea sa andro'inica. el simtindu-se un spectator voluntar al unei repre"entatii 'rotesti care il innebuneste. :&cursia la Jdobesti este catali"atorul prabusirii interioare a persona!ului1 flirtul. cu toate resorturile sale sufletesti de'radarea1 intalnirile cu diversi amici situati social si economic ii dau prile!ul sa constate coruperea imorala a sotiei. barbatul se simte tradat de sotia sa si are revelatia ridiculitatii sale -@ma simteam ridicul si imbecil -. :la pare sa nu constienti"e"e "buciumul sufletesc al lui . . pe care o socoate e'ala cu a lui. vor fi si in vesnicia viitoareA.. primare. )lecand de la premisa -in pofida ateismului sau declarat/ ca @sotul si sotia sunt predestinati de la facerea lumii. care @dormitau latent..A Drama lui . acceptand avansuri nerusinate ale barbatilor. nu parasindu-ma pentru o pereche de ciorapiA. care devine @momeala pretioasaA. Ii provoaca sila. iar acum ./ caun naiv predestinat RRcoarnelorSSA/..heor'hidiu. *a fi tovarasa si mostenitoarea lui. si Stefan . ca peste catastrofele vietii.heor'hidiu isi diseca minutios starile. iar .heor'hidiu incepe sa anali"e"e instinctele comune. uniti si e'ali unul cu altul. fata-n fata unul cu altul5 ca in aceasta viata. ii vor spune copiii lui mama. )recum . dar devine si 'eneratorul unui studiu filo"ofico-erotic1 @In reali"arile naturii orice om e un e&emplar unic si inedit -. liber.ralla -+ct venetian/.he respin'e. 3aptul ca :lei @ii sticleau ochii mari ver"iA il suprinde pe tanar care nu o cunoscuse pe nevasta sa in postura fiintei materialiste. dedandu-se !ocurilor erotice.mine. din stramosi.

@mi-era o sila imensa de mine . de vreme ce interior este sfasiat de demonul 'elo"iei. . avand relatii cu diverse femei. incercand sa se vindece prin preocupari intelectuale.din primul capitol. incarcati de ura il uimesc pe Stefan . -.. Momentul in care descopera biletul prin care +nisoara ii cere :lei sa innopte"e la ea -noaptea absentei/ declansea"a fericirea barbatului.he se prabuseste din nou in tumultul indoielilor dupa absenta de o noapte a :lei1 @Jchii rai. de sine. >apitolul (ltima noapte de dra'oste readuce persona!ul in spatiul die'etic 6 al frontului. )entru a-i plati :lei virtuala tradare. :la ii apare vul'ara @o vedeam aservita stilului vul'ar al lumii pe care o admiraA. care se impaca din nou cu sotia./ pe cerul fericiriiA -+rca lui #oe/ Mimand indiferenta..he continua sa o iubeasca. al neincrederii si al lipsei de certitudine privitor la pacatul infidelitatii sotiei -@tot cosul pieptului devastat de serpi vii ascunsi sub camasaA/. ... . >hemat de :la. Impietrirea inimii -ca si in ca"ul lui .heor'hidiu reeditea"a e&perienta :lei-are o aventura cu o prosituata/. in 'enul :miliei . iar @dra'ostea totdeauna e sortita suferintei -. #icolae Manolescu afirma ca in centrul romanului nu se afla @dra'ostea-pasiuneA.he se dedublea"a1 masca nepasarii i se pare./ era ca un doliu adanc si durerosA.achitaru -)atul lui )rocust/. aparuti de din dosul ochilor ei stiutiA. indoindu-se de ea./ steaua fericii Tnu ardeTTTT -. barbatul se complace intr-o stare de alterare fi"ica si morala. Descriind naturalist starile prin care trece -ca un @bolnav de tifosA.heor'hidiu.heor'hidiu intele'e fenomenul iubirii doar dictat de ratiune -@?etia mintii e falimentul iubiriiA/ . dar durerea :lei pare sa aiba efect taumatur'ic asupra tanarului care se simte ra"bunat. ci @dra'ostea-vanitateA. insa. care asista la mortificarea sentimentelor sale1 @#iciodata femeia aceasta nu ma iubise. de parca as fi avut paduchiA/.. Impacandu-se. perioada de acalmie durea"a pana cand . inferioare intelectual. penibila.he sa-i asi'ure situatia materiala in eventualitatea mortii sale pe campul de lupta...heor'hidiu reuseste sa obtina permisia tocmai pentru ca intalnirea cu nevasta sa-i spulbere iarasi ilu"ia iubirii. . cu toate suspiciunile privitoare la tradarea :lei. >erandu-i cu cinism lui . Si. insa desparitrea este 'reu suportata de ambii.

insa. >apitolul @#e-a acoperit pamantul lui Dumne"euA este o evocare naturalista a paro&ismului 'roa"ei de care soldatii sunt stapaniti1 obo"ele..heor'hidiu le studia"a.ralla/e un proces continuu1 @aceasta femeie -. . dar ca e&perienta absolut necesara1 eludarea acestei drama 6 e&perienta l-ar situa pe o po"itie inferioara celora care au trait-o. Inteleasa sa ca o e&perienta menita sa-i intre'easca @ori"ontul sufletescA dramei iubirii ii succede. Suferinta tanarului este amplificata de faptul ca afla de pre"enta lui . . Macinat de incertitudinea infidelitatii sotiei. mai e&act. lucid. 0eroarea mortii. >amil )etrescu isi pune persona!ul 6 narator sa se confrunte cu o @mutilare moralaA -)ompiliu >onstantinescu/ suferita pe frontul de lupta. de combatanti este violenta si plasea"a fiinta umana in antecamera mortii.... mai ales.A Daca societatea moderna il ultra'ia"a. . pe care. e&plo"iile devin @halucinanteA. 'rotescul si absurditatea ra"boiului sunt @e&perientele apo'eticeA pe care. ranindu-i sensibilitatea si aspiratiile./.heor'hidiu nu este privat de ima'inea unei lumi de"or'ani"ate. macelul si foamea. nici pe frontul de lupta . a ra"boiului. cat aceasta permanenta verificare sufleteasca. acest continuu conflict al eului tauA. iar sustinerea politicienilor este ine&istenta. sarcastic.ealitatea traita.. sa lipseasca ea din intre'ul meu sufletesc. eroica. iar "iua urmatoare se declansea"a ra"boiul.ri'oriade in >ampulun'. instinctul manifestat de supravietuire. . astfel incat din nou vanitatea de natura 'noseolo'ica il provoaca sa o e&perimente"e1 @#u pot sa de"erte" caci. drama mortii1 @drama ra"boiului nu e numai amenintarea continua cu moartea. era a mortiiA. acesta o comentea"a1 armata romana e complet nepre'atita. n-as vrea sa e&iste pe lume o e&prienta definiva.he este nevoit sa plece cu superiorul sau la Dambovicioara./ nu mai era a mea -. Demiti"and ima'inea traditionala. persona!ul percepe ra"boiul ca un eveniment ilo'ic. tortura interioasa a persona!ului continuand. +menintat de spectrul mortii iminente.. ca aceea pe care o voi face de la care sa lipsesc. comandantii reactionea"a haotic si contradictoriu. fortificatiile sunt rudimentare. slab dotata. in aceeasi ordine 'noseolo'ica.

$e"at de impuritatea lumii -:la. mult mai calm si mult mai luminos in acelasi timp. din nou. oamenii simt ca asupra lor se abate pedeapsa divina. familia. +spirand catre un adevar absolut. lui . fata dra'a. iar despartirea este unica solutie. victima a indoielilor referitoare la :la. )rin urmare. poarta in sine un profund dispret fata de mediocritatea :lei1 @+sculta. ce-ai "ice tu daca ne-am despartiUA. doar individuale. .heor'hidiu prefea sa ramana in 'arni"oana sa. >aracteri"are directa1 .heor'hidiu nu-i ramane decat a se intoarce spre sine. >onstienti"andu-si incompatibilitatea cu femeia. Stefan . ca un blestem apocalipticA. idealist considerata !umatatea sa. Intrebarea. de aceea 'lasul unui soldat -@#e-a acoperit pamantul lui Dumne"euA/suna @ca o litanie. finala si retorica.heor'hidiu ii lasa mostenire intre' @trecutulA :lei.A Modalitati de caracteri"are 1. inca. la un etern pat procustian. +utenticitatea dramei mortii ii releva persona!ului narator micimea dramei sale. #evinovati. social si erotic. iar parado&ul scenei terifiante il repre"inta faptul ca e&plo"iile au"ite sunt 'arantia.eintorcandu-se la ?ucuresti pentru o clipa cade.oamenii privesc neputinciosi @cu ochii scosi din orbiteA. de ordin erotic. dar nu un invins1 finalul deschis al romanului il 'aseste pre'atit pentru o noua e&perienta. dar devina total detasat 1 @sunt obosit si mi-e indiferent chiar daca e nevinovataA. societatea/. de factura apolinica -pentru ca betia dionisiaca a trecut/ asa cum incepuse sa intuiasca la un moment dat1 @am simtit infiorat ca poate e&ista o lume superioara dra'ostei si un soare interior. persona!ul narator devine un moralist si un filo"of. ?iletul anonim care il averti"ea"a asupra adulterului il lasa indiferent . *ictoria obtinuta asupra sentimentelor sale este triumful asupra omului care fusese. dar aflati in acest conflict. afirmandusi increderea in propria structura spirituala. . persona!ul narator isi da seama ca e&istenta sa este limitata. a supravietuirii. .anit si spitali"at.

ca ala e&ecuta intotdeauna ordinile intocmaiA -capitanul/ <. ca si cand as fi suferit de o boala sinoasa si penibilaA  Monolo' interior1 @ea nu-si da seama ca si eu sufar tot atat de multU >um e cu putinta atata insensibilitateUA  +nticalofilismul1 trasaturi a modernitatii formei. ine&presiva. Inc. nu doar a continutului7notarea precisa. de"'ustatoareA -de-acuma cu par alb/ @0rimitem pe . dar hotarat. asta ca personalitate sufleteascaA @n-am fost nici o secunda 'elos. atata luciditate e insuportabila. relatarea intr-o maniera frusta.i ersensibilitatea/1 @:vident.eiere .A @Mi-era rusine.. >aracteri"are indirecta1 fapte 'esturi. ma intreb uneori daca eu nu-mi fac sin'ur aceasta suferinta. desi am suferit atata din cau"a iubiriiA  Jpinia altor persona!e1 @+h.heor'hidiu. Q modalitati de anali"a psiholo'ica  Intros ectie (denota . tu esti dintre aceea care intotdeauna descopera fire de par inmancareA @#u. ca intr-un proces verbal. in adancul intimitatii meloe. +utocaracteri"are1 @sunt nemasurat de or'olios. autorul punand accent pe naturaletea redactarii.

.

.

taranul este considerat 2cel mai cinstit. Iorga+. vi. A. $ormat in !urul revistei 2Samanatorul4 %$ondata de 7l.iAN7LISMUL &. In &'PJ. St.a momentul aparitiei revistei 28iata romaneasca4+. 8la#uta.A0AVISMUL 97N0IRIS.R70I. N.R70I.  <ste criticata instrainarea scriitorului de traditie  Sublinia. paseismul. 9.7N. condusa de 9arabet Ibraileanu [ Arientarea3democratie rurala %colaborea. de neam. 5alinescu si Mi#ai Ralea3traditionalismul este concept general. 7+ S7M7N7.entantii a P orientariS7M7N7. .a necesitatea crearii unei literaturi nationale. utitli. Iasi. ba. I. %unele orientari aniticipea. A AR7NISMUL si AR. 9oga. mai moral si mai #arnic din locuitorii tarii4. revista isi muta sediul la =ucuresti.I. =laga. L. iar boierul vec#i. conducerea preluand3o 9.ate pe treditiile si obiceiurile populare  Amul apare legat organic de natura. 3principii.a M. A. I.subiectivismul.. ale carui idei sunt introduse de 53tin Stere 3se constituie in !urul revistei 28iata romaneasca4 % 9arabet Ibraileanu+ .9.eodoreanu. 5osbuc.ARISMUL. traieste in armonie cu taranul  Satul samanatorist este proiectat intr3un spatiu atemporal.entare+ . 5osbuc.ARISMUL 3curent de idei dominant in perioada &I'(3&'&J. illat+ \.IAN7LISMUL %pre. [ 5urent literar promovat in revista 28iata romaneasca43&'J). Iosi$ =+ A AR7NISMUL %&'J)3&'\J+ 3iai are punctul de plecare in narodnicismul rus. idilic R< R<E<N. Sadoveanu. de pamant.at in opo.itie cu modernismul 3literatura atasata valorilor traditionale este promovata de repre.iunea idilica asupra satului si taranului IAR97 %in articolul program 2 rimele 8orbe4+ solicita identi$icarea cu 2marea viata a poporului4.

I. de. preluand ideea ca istoria si $olclorul sunt domenii relevante ale speci$icului unui popor.97R7=<.7N. 3di$erenta intre samantoristi si poporanisti re.ibila oroarea de $ormele vietii sociale moderne. =laga. I.7N.itatea constituie o amprenta $undamentala a popoarelor agricole ] este vi. L.5. 7.a religioasa. 5rainic. a re. Ion 8inea+ 3se doresc continuari ale semanatorismului.N. in &'\\ se muta la =ucuresti sub directiunea lui Nic#i$or 5rainic.at.i. R. RIN5I II] se promovea.a un traditionalism spirituali. cu o ba.ida in $aptul ca poporanistii renunta la vi. RIN5I II] atitudinea realist3critica.aprobartea idilismului.iduurilor pagane ] se $ace o larga publicitate irationalismului $ilo. Sadoveanu. aparuta initial la 5lu! %&'\& sub conducerea lui 5e. I=R7IL<7NU % in articolul program 25atre cititori4+ de$ineste poporanismul ca 2sentiment de recunostinta. distrugand legatura intima..I.sc#e+ ] N. 9Xr 3a treia directie traditionalista represinta o e1aperare a esteticii traditionale $iind promovata de revista 29andirea4.atia industriala burg#e. %&'\(3&'P(+ R< R<E<N. simpatia $ata de taranime. 5rainic lansea. Togas. de simpatie si de datorie $ata cu taranimea4+.iunea idilica asupra satului. cu natura . A.o$ic % ?riedric# Niet. milenara. 8oiculescu. illat+ % F adversari ideologici.a tindea sa striveasca traditiile culturale nationale. 5otrus.. 9oga 5+ AR. 8. accentuand rolul ortodo1iei in con$igurarea su$letului national ] cauta evidentierea credintelor ancestrale.A0AVISMUL 97N0IRIS.iste tavalugului sub care civili.a ideea ca religio. 7rge. apusene ] revista 29andirea4 este c#emata sa re.ar etrescu. promovarea idealului de luminare a clasei sociale R< R<E<N. M.

„'n %radina . altarul.in 2Mani$estul 5risului 7lb4 tinerii gandiristi $ac un rec#i.#etsemani” 8.a o atitudine anticapitalista. lirica lui 7ron 5otrus este elocventa prin 2naturalism sti#ial4.] revista promovea. elementarul sunt orientarile poetice. crucea.ia traditionalista %e1ceptie $acand sonetele+.iei ] sunt promotori ai socialismului ] sunt opo.gustul pentru sistemul burg#e.manastirea. 8oiculescu -text liric traditionalistro.arii e1istente %teluricul. scene biblice ] o alta directie a gandirismului o repre.ica. sensibilitatea meta$i.ator si dramaturg. militand pentru un nationalism etnicist cu puternice accente mesianice %. regionalism ostentativ si vi.anti ai democratiei. mani$estandu3si de. 8asile 8oiculescu este asociat in constiinta posteritatii.. promovata de ortodo1ismul gandirist la care adera poetul.itoriu $uribund al 2batranilor4.iunea 2prapastioasa4+.cred ca asta scria -p+ ] revista se va indrapta catre sinte. cu poe.inta opusul spirituali.a ideologica reactionara de care avea nevoie $ascismul ] motive cultivate. Sub imperiul directiei propuse . $acand apologia regimurilor totalitare. creatia sa avand drept sursa $iorul religios. ingerul.

inta pastelul dramatic 2In gradina 9#etsemani4.a eroului biblic care se teme in $ata mortii. $ara sa devina. 5a #ipote1t % 9. pentru ca el este 2in primul rand. % . modalitatea de a trata tema religioasa este moderna. angoasa mortii % tipic omeneasca + parand sa anule. % 8. Ynu primeaY. un poet al vietii interioare. simbolul %cred.ual. Incipitul te1tului intra Ce1 abruptoC in drama traita de Iisus care YluptaY. otrivit propriilor marturisiri. arga %&'\&+. 7coperind o vasta perioada de creatie % volumul de debut din &'&) 3 2 oe.ia comentea. insailata pe datini si stravec#i obiceiuri4.de Nic#i$or 5rainic. 9enette +.e subsumandu3 i3se aria semantica a soartei respinse de 0umne. . in traducere imaginara de 8.+. 8oiculescu o repre. 8asile 8oiculescu devine unul dintre e1ponentii repre. primei iposta. asa incat 2starea de rugaciune. inspiratia crestina a poe. insa.udor 8ianau constatand ca 8.entativi ai traditionalismului de $actura religioasa. in$inita desc#idere spre Unu. apropiindu3se de $orma moderna gandirista.ie inclusa in vol. simboli.e. puterea de a nota in$atisari ale naturii. 8oiculescu sta sub semnul ingemanarii artei cu credinta. sa devina comunicabila prin per$ectiunea unei $orme $inite4 %Ro1ana Sorescu+.udor 8ianu. in descendenta poetica a 2marilor poeti crestini. 7celasi e1eget literar remarca $aptul ca 8oiculescu este creatorul unui nou gen liric. potrivit imaginarului speci$ic traditionalismului. din acest punct de vedere. 0iscursul poetic se conturea. titlul invoca de!a cititorului imaginea dramaticei scene care il are ca protagonist pe Iisus in ultima noapte de libertate petrecuta in gradina 9#etsemani de pe muntele maslinilor. poe. 8oiculescu se a$la. S#aSespeare. evolutia lirica a lui 8. reactionar $ervent. ritmata de anotimpuri. 2Interpretari43 &'P' si volumul postum din &')D @ 2Ultimele sonete inc#ipuite ale lui U. parabola. ca Am.at meta$oric prin le1emele .iilor sale este in directa legatura cu 2viata autentic rurala. prin revista 29andirea4. 25on$esiunea unui scriitor si medic4+. 8oiculescu +. =iblia.ate in poemele religioase sunt alegoria. oe. 0aca sursa este. 27legorism4 @ 8.a ca un portret dramatic al lui Iisus. Yse3mpotriveaY destinului.avorat in temnita unui trup uman.vratirii $ata de conditia sacra data.a liric cele doua laturi ale $iintei lui Iisus. Mesia si Amul.spirit divin .desi in evang#elii apare descrisa cri. vol. In spirit gandirist. a lui 0ante si a lui Milton4. la 8oiculescu. in aceste clipe. 5u toate acestea. descriind acerba lupta launtrica generata de dualitatea $iintei sale. gesturile lui iisus se inscriu in campul le1ical al ra. poruncita de natura. poetul depaseste traditionalismul de tip romantic samanatorist. care se mani$esta antagonic. pastelul dramatic. constiinta rolului mantuitor pe pamant. A dovada elocventa a 2inovatiei4 lirice aduse de 8. 8oiculescu..ii4. desi darul vi. momentele de indoiala se trans$orma intr3o drama violenta. te#nicile utili. nu3i lipseste nicidecum4. 8oiculescu4 +.eu.

baterii lui Iisus. respinse de Iisus. Succesiunea de verbe.itoare pentru care Mantuitorul trebuie sa accepte !erta spre a se i. Meta$ora Y$urtuniiY din starile ceresti sau a maniei neindurate simboli.and epitete antepuse Ygro. si dincolo de moarte.a pro$unda .YcersiindY viata.ea. 8ersul $inal al penultimului catren se conturea. cerandu3i sa3si implineasca misiunea de mantuitor al pacatelor omenesti. 8oiculescu surprinde detalii $i. YstrigareaYY lui Iisus primeste epitetul antepus YamarnicaY sugerand c#inul %amarul+ ingro. 7$lat acum in iposta.batere umana a eroului biblic care pare sa $ie teri$iat de consecintele mortii sale mantuitoare.. Iisus YuitaY ca moartea inseamna pentru <L viata vesnica. la randu3i. comunicarea+. 5atrenul debutea.a pre. asa cum le propune Rudol$ Attomisterium tremendum %spaima in $ata sacrului+. YbauturaY.Y.Y%. insa se subintelege $inalul ultimei stro$e. reactia Y neindurataY divina. Sintagmele meta$orice.iologice si $i. Urmatoarele doua versuri sunt.Y. insa. unde accentul cade pe cele doua substantive YseteY si Ysu$letY.nicY sugerea. Meta$orele Yapa ver.a.voltata liric de catre 8asile 8oiculescu.Ypa#arY. misterium fascinans %s$iala si admiratia+ si ma7estas %revelatia divina..Y0ar $alcile3nclestandu3si %.a unui simplu muritor. Ysterlici de miereY si YdulceataY conotea.ionomice care tradea. .ava cupaW Se coboara3 miindu3l si i3o ducea la guraY. inclu.a YispitaY acceptarii conditiei mesianice. latura umana se mani$esta. ca semni$icatii. de mantuitor al in$amelor pacate omenesti.a ca enunt c#eie al poe. Iisus pare sa3si $i uitat atributele sacre poste1istentiale. . iar rolul sau sacru va continua.itor al lui Iisus care starneste. 0in nou..rairile lui Iisus urmea. Yin$ama bauturaY. insa. e1primarea acesteia reali.+Y. YcupaY.iei.a grava oscilatie a lui Iisus.andu3 se in maniera naturalista. $inalmente. nu mai este de.bavi.a aceeasi spaima ampli$icata in Y$ata mortiiY. popular.ot meta$orica este si structura Ysa3i rupaY.YA mana neindurata.uie !ucau sterlici de miereW Mi sub veninul groa. ma!estas.uieY si Yvenin groa.a cu o secventa pastelo3dramatic in care maslinii din gradina 9#etsemani %in ebraica . pentru ca surprinde parado1ul .+ cu ultima putereW =atandu3se cu moartea.Y ar#aic. $iind construite in principiul stilistic al o1imoronului.a spaima in$ernala.. Ultima etapa.ava cupaY.. anticipand sacri$iciul pe care il va $ace. tinand gro.Y/n apa ei ver. asa3n nestireY %cum spune 8oiculescu intr3un sonet despre om+. $ie in cel al negatiei evidentia. pe cand sintagmele meta$orice construite cu Yi. sinonime poetice. In maniera naturalista. 5ircumscrisa aceleasi arii le1icale a revoltei. cele trei trepte ce alcatuiesc e1perienta religioasa. $ie in regimul a$irmatiei. pentru speta umana. Iisus.eu nemilos care sanctionea.Ycurgeau sudori de sange pe c#ipu3i alb ca varulY. macar in parte.enta unui 0umne. Yani multi. uitase de viata. sunt sugestii ale pacatelor rusinoase ingro..nic sim"ea că e dulcea"ă.

Y9#etsemaniY inseamna locul unde se strivesc maslinele+ sunt personi$icati Y$ramantandu3seY. care se mani$esta oscilant. ca simbol tanatic. unctele de suspensie iau locul. ci sa se uni$ice prin interpatrundere. straduindu3se sa nu se reconlie. $ara apelul la cuvinte. momentului inaltator ma!estas. sanctionea. . ea trebuie acceptata.itie. sugerea. sa nu3l mai vada. si ca acceptare senina a unui YdincoloY paradisiac ce urmea.Ybataile de aripiY si Yulii de searaY rotind dupa YpradaY. renegandu3l.e prin eliminarea uneia. in iposta. lupta cu Amul invinge. pe care 8oiculescu alege sa nu3l surprinda poetc. in taramul edenic.a lasitatea omului. parand Yca vor sa $uga din loc. ca temere in $ata mortii misterioase. <ste vorba de credinta ca su$letul omului este alcatuit din doua personalitati in opo.Y. prin moarte.eu. $inalul poe. c#iar in lupta.a acceptarea conditiei de Mesia. unde spiritul Amului se intalneste cu spiritul 0ivin. 7legoria te1tului vi..iei pre.at de structura meta$orica Ybatai de aripiY este mesagerul care indica pactul 0umne. inteleasa si depasita datorita revelatiei %ma!estas+ transcederii. iar Iisus in$range temerile mortii. conte1tual. pentru ca nici meta$ora nu este su$icient instrument in a descrie revelatia c#ristica.spaima de moarte a $iintei umane este $ireasca.entandu3l..ea.eu3 $iu al lui 0umne.a.buciumul lui Iisus este o meta$ora a insesi dualitatii umane.drama interioara. Iar morala ar $i.. Naturalismul 3 speci$ic traditionalismului3 dobandeste aici valentele maniei demiurgice mani$estate prin repudierea lui Iisus de catre arborele sacru care.a de$initiva a Mantuitorului.a straturi inca si mai adanci. Ingerul simboli.

.

.

S>. a misterului e&istential. Suflet solitar. prin abordarea ori'inala. pre"entare comparativa a trasaturilor romantismului -< poe"ii/5 b. romanticul :minescu se afla intr-o perpetua cantare. J. modalitati de reali"are a temei iubirii -< poe"ii eminesciene/5 c. prin arta. dar. traind nostal'ia ori'inilor. marturie a acelui @in'eniumA -talent divin/ cu care a fost in"estrat Mihai :minescu. <. . Jpera eminesciana se ralia"a spiritului romantic european prin cultivarea temelor si motivelor intalnite si in creatiile lui #ovalis. aspirand spre +bsolut.Sara pe deal (1872) şi Luceafărul (1883) de Mihai Eminescu Prezentare comparativă 1. trasaturi care sunt dove"i elocvente ale descendentei sale artistice din cre"ul romanticilor europeni.IS -eseu/ 7 a. $amartine sau )uBFin. pre"entare1 caracteristici ale limba!ului poetic eminescian 6 < te&te. mai ales.+$ 7 1 sin'ur subiect1 pre"entare si=sau motive romantice in < poe"ii studiate. interpretand miturile.

revenind lucid la conditia tra'ica re"ervata1 „. metafora a conditiei comune..nonuman/. Ibr9ileanu/ si poemul maturitatii literare 6 „!ucea'ărul” 6 sinte"a a temelor si motivelor romanticeminesciene.ine "e ea n) ar da via0a lui toată<”. nefericirea pe care este sortit sa o traiasca eul liric in iposta"a 'eniului @inadaptat superiorA lumii mediocre este anticipata din poe"ia tineretii. statutul unor subteme circumscrise temei universal-romantice1 condi4ia omului de 'eniu. la randu-le incompatibile1 fata de %mp9rat -terestru . al carei final este elocvent..um e 5ecioara $ntre s'in0i9 ?i luna $ntre stele”)& tanara este reidentificata in final cu @lutulA efemer. 0raind doar visul unei iubiri implinite intr-un decor edenic („!(ngă salc(m sta)vom noi noa"tea $ntreagă&9 :re $ntregi s"une0i)voi c(t $mi eşti de dragă!”)& eul poetic abandonea"a feeria ima'inata. $n0elesul alegoric ce i)am dat este că& dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi numele lui sca"ă de sim"la uitare& "e de altă "arte& insă& "e "ăm(nt& nu e ca"a/il de a 'erici "e cineva& nici ca"a/il a 'i 'ericit. in poemul „!ucea'ărul” iubirea si natura dobandesc. >l n)are moarte& dar n)are nici noroc”.. in poemul „!ucea'ărul” esecul in iubire este cau"at de incompatibilitatea aspiratiilor celor doua fiinte. Daca in idila-pastel „8ara "e deal” tema este repre"entata de clasica in'emanare iubire-natura -cadul natural antropomorfi"anduse intr-un protector si martor al iubirii/. mai de'raba.Doua dintre poe"iile care ilustrea"a vi"ionarismul tipic romantic sunt idila „8ara "e deal”& datand din prima etapa de creatie -@perioada c8nt9rilorA 6 . ca dovada a imposibilitatii de a distin'e iubirea absoluta -care necesita sacrificiul de since cu . fiinta adorata. Interpretarea datum-ului e&istential al omului de 'eniu o reali"ea"a insusi :minescu intr-o nota pe mar'inea unei variante din „!ucea'ărul”= „. banale a omului.st'el de noa"te /ogată9 . In pofida initialei unicitati a persona!ului feminin („una la "ărin0i”& „. De altminteri. apartinand unor lumi.uman/ si luceaf9rul -cosmic . iar nu o realitae fi"ica. este o proiectie ideali"ata. a dorintei interioare. onirica.Daca in poe"ia „8ara "e deal” visul iubirii absolute ramane intan'ibil deoarece :a.

unde tutelare sunt simbolurile ve'etale. tema dominanta 6 conditia omului de 'eniu 6 si temele secundare -iubirea. drept o @cri"9A purificatoare. @teiulA etc. >9linescu. asfintitul. ideea inceputului povestii de iubire1 „8ara "e deal /uciumul sună cu %ale9 (. oarecare. Insa. Identic este momentul intalnirii de dra'oste. dualiatea an'elic-demonic/. abia in ultimul tablou al poemului „!ucea'ărul”. unele romantic-europene -amur'ul. similitudinile apar in conte&tul descrierilor peisa'istice. pana a descoperi. perceput ulterior. Din perspectiva motivelor romantice recurente la nivelul ambelor te&te invocate. e&ta"ului dionisiac.” -Ioana :m. acvatice si astrale. altele 6 proprii eminesciene -@buciumulA.. >a atare.. acolo unde 'andul devine fapta.scopul desavarsirii spirituale/ de iubirea pieritoare. doar 'eniului neinteles ii revine atributul unicitatii. in fiecare poem al sau. cum o comentea"a ironic . constand. mitul erotic al Vbur9torului -persona! fabulos a carui menire. @salc8mulA. este cadrul fantastic care permite comunicarea intre cele doua lumi. +tmosfera conturata in poe"ia „8ara "e deal” se re'aseste. uman si nonuman.. eul liric se abandonea"a visului fericit. :minescu Bi muta4iile poe"iei rom8neBti/.)9 8u/ un . Secventa pastel din „8ara "e deal” este construita printr-o succesiune de motive romantice care compun un decor edenic menit sa ocroteasca perechea de indra'ostiti1 motivul %nser9rii -@sara pe dealA/ su'erea"a iesirea din timpul real si transcederea in spatiul ima'inar. In poemul „!ucea'ărul” noaptea. )rin urmare. dureroasa conditie../. )etrescu. natura paradisiaca/ sunt sustinute de o serie de motive. dar si al vesnicei solitudini amare1 „@n vidul cosmin căruia $i dă 'orma lumii& nemuritorul AB"erion se desco"eră "rizonier al eternului său monolog& căci comunicarea + ca şi iu/irea + e un $nce"ut de moarte& este "rezen0a $n noi (. din perspectiva mintii contemplative. respectiv cultivarea unuia dintre miturile fundamentale. in vi"iunea populara. in amandoua poe"iile. visul. noaptea. ca motiv romantic. in aceeasi tonalitate si semnificatie. este aceea de a sadi primii fiori ai dra'ostei in sufletul tinerelor/. apolinice. )a "ro"riei noastre ne'iin0e..

”).perion. sub binecuvantarea „şirului lung de m(ndri tei”* mirosul „'lorilor)argintii” si caderea „o dulce "loaie” echivalea"a cu o cufundare in beatitudine dionisiaca. poate banale pentru sine. In conte&tul semnificatiilor artistice de"voltate de poet in poemul „!ucea'ărul”. a comunicarii iubire-natura. dar sincere si devotate din partea ambilor indra'ostiti. tratea"a ca motiv fundamental cuplul adamic. +stfel se !ustifica faptul ca :minescu @imprumutaA cuplului >9t9lin 6 >9t9lina @recu"ita romanticaA a propriului ceremonial erotic1 ca si in „8ara "e deal” -unde se ima'ina alaturi de iubita sa/. In timp ce in idila „8ara "e deal” cuplul se retra'e in acea @insul9 i"olat9 a iubiriiA -Voe Dumitrescu ?uBulen'a/ compusa din deal si salcam. . conferind vibratii ele'iace te&telor. stare permisa 'eniului doar in planul oniric („8ara "e deal”)& refu"ata in plan real. 'enerata de iminenta spulberarii proiectiei onirice 'uvernea"a atat in poe"ia „8ara "e deal”& cat si in poemul „!ucea'ărul”.. In aceasta secventa finala eul liric se scindea"a ca atitudine1 ramane un @Dieu carch A sub masca lui P. In esenta./ia un /ra0 "e g(t i)a "us9 ?i ea l)a "rins in /ra0ă. unitatea andro'inic9 spre care aspira. in care masca lirica a eului poetic o repre"inta P. simboluri ale ascensionarismului. dar blestemat sa contemple aici e&ta"ul altora („AB"erion vedea de sus9 Dimirea)n a lor 'a0ă*9 .. dar are si toleranta intele'erii unei iubiri pamantesti.salc(m& dragă& m)aşte"0i tu "e mine.ăci este sara)n as'in0it9 ?i noa"tea o să)ncea"ă” („!ucea'ărul”). constient de "adarnicia visului. )lansul apelor si sunetul 'rav al buciumului („a"ele "l(ng”) se estompea"a in poemul „!ucea'ărul”& unde @mu"icaA ramane sa fie cea a iubirii. poetul romantic. descrierea cadrului paradisiac in care se refu'ia"a cuplul >9t9lin 6 >9t9lina ar fi in de"acord cu vi"iunea poetului-P. ambele poe"ii. +ceasta este ratiunea pentru care starea de melancolie. astrul selenar ve'hea"a dra'ostea („!una "e cer trece)aşa s'(ntă şi clară” + „8ara "e deal”& „Căsare luna liniştit9 ?i tremur(nd din a"ă” + „!ucea'ărul”). pornind de la tema conditiei omului de 'eniu. in ale'oria „!ucea'ărul” perechea indra'ostita se refu'ia"a in cr8n'.perion.perion tradat de cea considerata @suflet-perecheA.” („8ara "e deal”) si „.

„8ara "e deal” ("ag.CJ>.0rasaturi esentiale ale limba!ului poetic1 e&presivitate..). Introducere .1 pentru subiectul cu limba! artistic in < poe"ii -doar scris/ E. cele < poe"ii1 „8ara "e deal” si „!ucea'ărul” .S. EF) G. su'estie . >uprins . ->CD> + )lan I. „!ucea'ărul” ("ag. HI)HE) ) .Mihai :minescu 7 maestru al descoperirii polisemiei verbale. motive .Dovada elocventa a celor afirmate. la nivelul limba!ului artistic.:minescu 6 romantism . al operarii cu sensuri fi'urate • +mbi'uitatea 6 deriva din metaforicitatea poe"iilor • Su'estia 6 cuvantul si poe"ia sunt deschise interpretarilor II. ambi'uitate.0eme.:minescu 6 primul poet care reformulea"a limba!ul artistic romanesc .

.

.

a imperativelor lovinesciene de sincroni.0esi debutul literar al poetului se reali. pentru ca poe. abia in &'PJ va aparea unicul volum de versuri al scriitorului32Boc secund4 .inta promovarea tinerilr scriitori.ea. o repre.are cu modelul cultural european..ia sa se ralia.Ri%a "r<pto si lapona -ni%el de Ion =arbu Una dintre preocuparile promotorului modernismului romanesc. . iar Ion =arbu se va trans$orma intr3o voce3simbol a generatiei neomoderniste.a in anul &'&I %revista 2Literatorul4+. <ugen Lovinescu.

Lectorului i se pretinde nu doar simtire poetica.0e alt$el. presupunand predilectia pentru esenta ine$abila. in domeniul inalt al geometriei. greu de desci$rat. de nepatruns a poe.ia3receptorul $iind invitat sa desci$re.a a celor doua domenii3matematica si poe. sondand caile cunoasterii pentru a trai 2e1ta.iei.e si sa nu acu.ia revelatorie ca 2e1ista undeva. etapa baladic3orientala si cea ermetica.ia lui Ion =arbu isi inc#ide mesa!ul%c#iar cu riscul de a deveni caduca+ provocandu3si cititorul sa o desci$re.e autorul de acel 2ininteligibil absolut4 pe care i3l reprosa traditionalistul Nicolae Iorga .Se observa o remarcabila metamor$o. ermetismul.ia4 . 0e altminteri. ceea ce a determinat e1ege. dar si pentru e1primarea poetica e1cesiv intelectuali.In consecinta. de la cea empirica la interpretarea re$inata. care. a!unge la conclu. un loc luminos unde aceasta se intalneste cu poe.e trei etape in evolutia poetica barbiana.<ste cunoscut $aptul ca Ion =arbu este pseudonimul literar al lui 0an =arbilian. imaginatie.a4. ci si un comple1 ori.a a limba!ului artistic si subiectelor lirice de3a lungul anilor de creatie. perioada de inspiratie parnasiana.ont cultural. ca stil artistic este impus de lirica lui Ion =arbu in spatiul literaturii romane. eminent matematician interbelic. usor%sau mai di$icil+ de reconstruit de catre cititor. prin trepte de lectura.e sensurile obscure ale . cu predilectie matematica.a literara sa delimite. caruia sa i se alature cunostinte din domeniul stiintelor e1acte.iei moderne. lirica barbiana raspunde unei intregi tendinte europene de simbio. Insusi Ion =arbu marturisea ca suspenda din comunicarea poetica elementul $acil.ata. poe. speci$ica poe.

ul lui Ion =arbu.udor 8ianu caracteri. cele doua persona!e devenind simboluri a doua tipuri de cunoastere pre. in timp ce .ia repre. mai concentrata si mai putin redundanta pe care o poate repre.ia ermetica drept 2viata in spirit4 ca mod de e1istenta.ia 2Riga 5rXpto si lapona <nigel4.and similitutinea dintre matematica si poe. pe cand <nigel se a$irma prin vointa.olve 2necunoscuta4 unei probleme.a careia se de. tot asa cum matematica constituie $orma de sugestie cea mai densa. anali.ristan si a ne$ericitei Isolda. poe. Solomon Marcus descopera-4 oe.volta intreg discursul narativ este alegoria. apartinand etapei baladic3orientale%&'\J3&'\D+.itie spre perioada deplinului ermetism pentru ca.ea.. ermetismul barbian nu inseamna doar cultivarea 2imprumuturilor4 din aria matematica.a instinctualitatea si latenta sensibila.are a limba!ului de sugestie.ie.?igura de stil comple1a pe ba.In acest conte1t.ul sau este cel al lui Umberto <co-4orice $orma artistica este un substituit al cunoasterii stiinti$ice4.Un e1emplu in acest sens este si poe.a poe. iar cre. dar $iind un te1t de tran.entate antinomic.ia aminteste de iubirea imposibila a unui Romeo si Bulietei sale sau a lui .enta stiinta4. .. in ca.5u alte cuvinte.mesa!ului poetic precum matematicianul cauta sa re.%2 oetica matematica4+ 9.inta modalitatea suprema de concentrare si esentiali.. ci codi$icarea unor semni$icatii artistice in simboluri. 5rXpto3sugerea.5alinescu a$irma ca 2ermetismul este o metoda de gandire prin simboluri4. ?iind o poveste tragica de iubire. starea poetica este o stare de intelectualitate. generata de incompatibilitatea aspiratiilor celor doi parteneri.. deci cunoasterea dionisiaca.

are4 .a aceasta specie literara. a sensibilitatii sinteti. ceea ce il. avand insa scopul de a transmite codi$icat o e1perianta prin intermediul unei 2cantari initiatice4 .entat de principiul masculin.ia 2Umani.iunea lui =arbu3erosul. 7spirand la 7bsolutul cunoasterii. rationala.iune artistice barbiene. Insusi 5rXpto poate $i considerat o 2masca4 a artistului.inta o 2masca4 alegorica a poetului prin intermediul careia autorul pledea. $iecare dintre persona!e pastrea. peotul se va de. prin urmare3cunoastere apolinica. otrivit e1egetului literar Marin Micu specia baladei $acilitea.a . Lapona <nigel repre.a statutul unic al Lucea$arului35rXpto este un 2ales4 in spatiul sau. 5u toate acestea.ice de un patetism pueril al cunoasterii optand pentru maturitatea e1perientei de ordin gnoseologic.constiinta. Sanctiunea va veni deoarece 5rXpto alege calea necon$orma cu implinirea spirituala in vi. c#iar daca aceasta implica tristul 2castel de g#eata4 al gandirii .ia este un 2lucea$ar intors4 pentru ca si la <minescu %precum la romanticii europeni ori la Sc#open#auer+ geniul este repre. 2=alada4. . Lapona3o 2aleasa4 in universul din care provine. poe.ia ilustrea. 0upa cum indica si subtitlul.1a pentru ec#ilibrul demersului ontologic posibil doar prin atitudinea logica. respingand calea a$ectivitatii. 9eniul $eminin este unul dintre argumentele originalitatii vi. devenit 2$iara batrana4.ate de 5rXto. pe care il va regreta in poe. dar identi$icabila in perioada varstei $irave a tineretii lipsite de e1perienta%2ca la $aptura mai $iravaW a#ar e gandul cu otrava4+. ratiune si intelepciune. determina pe autor sa declare ca poe.

%drumul ini"iatic.la nivelul con"inutului. nunta presupune trei uniuni.iunea barbiană nunta este o #ierogamie. limba!ul artistic direc"ionea.ă simbio. însă valoarea semantică a con!unc"iei 2şi4 nu este atât copulativă cât . semni$ica"iei auto#tone tradi"ionale acordându3i3se conota"ii $iloso$ice.area romantismului in ermetism.a dintre cele două regnuri %vegetal şi uman+.metamor$o. în esen"ă elementele mitice.o$ică. poetul operea.prin <ros %guvernate de 8enus+. 0evenită sinonimă cunoaşterii. prin ra"iune %dominată de Mercur+ şi prin oe. poetul pătrun. Motivul popular al nun"iii %dorite de 5rXpto+ este îmbogă"it în manieră modernistă. liniştită4. 0ouă interesant inova"ii poetice atrag aten"ia în sensul modernismului cultivat de =arbu. primele patru catrene con"inând atmos$era propice istorisirii poveştii eşuate de dragoste dinte 5rXpto @ 2regele ciupearcă4 şi <nigel @ 2lapona dreaptă.ă poemul către lectura unui cântec bătrânesc de nuntă. $iind ar#etipuri platonice ce nu pot $i relevate pro$anilor. probele+ sunt doar prete1tul pe care se gre$ea. /n vi. balada se des$ăşoară narativ după modelul povestirii în ramă. iar în palierul e1primării artistice se remarcă împletirea termenului savant cu vocabulele populare. 0eşi subtitlul. dincolo de ermetismul te1tual. Structural. adică dilema alegerii de către $iin"a umană între două căi de cunoaştere. . intrucat Ion =arbu practica un romantism gnomic apeland la simboluri din cunoasterea originara.ând prin aceasta în miracolul crea"iei universale.ie %patronată de Soare+.ă proiec"ia lirică şi $ilo.itlul baladei con"ine numele celor două persona!e.

asociate verbului 2împără"ea4 sublinia.ă spa"iul uman.voltă din divergen"a aspira"iilor celor doi protagonişti. 5unoscută în literatură sub titulatura de motiv al 2nun"ii dilematice4. sugerând aspira"ia spre iubire. ermetic. 5rXpto provine din ad!ectivul grecesc 2crXpta4 însemnând ascuns.ând cititorul asupra incompatibilită"ii celor doi virtuali parteneri ai cuplului.pe de o parte.nă 2în pat de râu şi3n lumină unsă4+.ă laitmotivul trubadurului medieval. ovestirea propriu3. Numele cunoaşte două direc"ii semantice care converg.i"ia meta$orică 2inimă ascunsă4. în conte1t verbul 2a în$lori4 $iind sinonim cu versul 2a se înmul"i4 %2Sterp îl $ăceau şi nărăvaş. etimologic. 2tron4. substantivele 2crai4.ul lui 5rXpto. ciuperci #erma$rodite de culoare neagră. această situa"ie se de.isă debutea. pe de altă parte. Ideea că regele 5rXpto se a$lă în postura unui persona! damnat este eviden"iată prin reac"ia celorlalte elemente vegetale personi$icate. o ciupercă aruncată într3o veşnică be.ă in $unc"ie de . 5rXpto nu cunoaşte bucuria împlinirii prin iubire având o e1isten"ă tragică.ă statutul unic al acestuia în spa"iul vegetal. rugat să rostească povestea unei nuntiri nereuşite. insa este o umanitate ce se g#idea. că nu vroia să în$lorească4+ Lapona <nigel este persona!ul ce simboli.voltat onomastic prin apo.ă prin conturarea unor portrete morale ample persona!elor. /n ca. Incipitul poemului este concentrat în cele patru catrene ini"iale cu rol de ramă în care autorul trasea. sens de. averti. aminteşte de legenda criptogamelor.stăpân al unui univers vegetal 2#rănit4 din ume.eală şi întuneric. destinate sterilită"ii şi solitudinii.ea.adversativă.

e trăiri suprimate de <nigel la nivelul conştientului.at prin apo. 0aca Riga 5rXpto tinde către o evolu"ie prin <ros. dar si asocierea râului S$ant Ingul se îndreaptă către aceeaşi semni$ica"ie. 7mbele persona!e doresc evolu"ia spirituala.ând dimensiunea solara. ast$el încât se naşte incompatibilitatea.a substantivului 2angelus4. ironi. in paradigma cunoaşterii 0ionisiace. ast$el încât popasul $ăcut in poiana lui 5rXpto $unc"ionea.ă ca un obstacol in drumul devenirii. ampli$icând $ilo. =arbu $ace apel la motivul transcendentei.pentru . ec#ivalent al cunoaşterii apolinice.pentru <nigel migra"ia nord3sud presupune un drum ini"iatic. 8ersi$icând in maniera ludic3populara.dorin"ele erotice sunt re$ulate de către geniul $eminin care considera iubirea o piedica in evolu"ia spirituală. Si <nigel trăieşte in postura unei $iin"e damnate. întâlnirea cu regele 5rXpto.ând motivul 2visului4.principiul rigid al ra"iunii pure. al gândirii meta$ori.i"ia meta$orica 2mirele poienii4 se trans$orma intr3o etapa ini"iatica depăşita de $iin"a umana care nu cedea. =arbu caută sa sublinie. Se pare ca numele este construit pe ba.at in spa"iul îng#e"at al Laponei. Utili. sugerea.ă de epitetul 2urgisita4. sonoritatea $iind cert scandinava.ate in sintagma 2tari de g#eata4 . insa căile de a o atinge di$eră. interpretările sunt speculative. sacra. deoarece aspira"ia Laponei este căutarea soarelui în"elept. <nigel nutreşte o evolu"ie prin Ra"iune potrivit tiparului cunoaşterii apolinice. dar mani$estate acum in subconştient.o$ic conota"iile tradi"ionale.ă ispitei. ideal re$u. vi. Re$eritor la numele Laponei. rin urmare.

5u toate acestea. Răspunsurile lui <nigel. <nigel este constienta de eminenta pericolului caderii catre care o atrage 5rXpto%2ea o lama de blestemW8orba3n inim3ai in$int3oF4+ . . $ie in spa"iul vegetal. cele trei invoca"ii ale lui 5rXpto caută sa o convingă pe <nigel sa se înso"ească de$initiv cu el. $ie prin ruperea din acest univers-4daca plece sa culegiW/ncepi rogu3te cu mine4 . dar si de noua autoconvingere a .2si esti umed si plapandWteama mi3e te $rangi curand4. recum in poemul 2Lucea$ărul4.ea.ă pla$onarea. asemănătoare $etei de împărat. trans$erul in alt regn înseamnă moarte si pentru $aptul ca nu reali. teribil de retoric. sunt dure si sublinia. a <rosului. pe care o considera mediocra . pentru 5rXpto. conştienti. /ncercările lui 5rXpto mărturisesc nevoia de autodepăşire a propriei condi"ii prin a$ect. ?elul in care 5rXpto descrie simbolul solar%2e rosu.ă eventualitatea eşecului.ă aceasta prăbuşire va $i sanc"ionat.ă totala incompatibilitate dintre cei doi.<nigel muta"ia in alt regn ec#ivalea.e la idealul cautat de o constiinta superioara care elimina dragostea din evolutia sa spirituala.ea. mareW ete are $el de $el4+ dovedeste incapacitatea unei constiinte limitate careia ii este imposibil sa se raporte.ându3si condi"ia in$erioara.a lui 5rXpto ca se a$la intr3un stadiu de per$ecta involutie pe care nu il poate depasi prin iubire..Sugerandu3i lui 5rXpto sa astepte 2coacerea4 sa. <nigel devine sarcastica iar raspunsurile ei demonstrea. date $iind universurile antagonice cărora apar"in. metoda de convingere. 0e aceea discursul Laponei. iar ea conştienti. Lapona respinge lumea instinctelor. contine o motivatie ampla a cautarii sale..

pedeapsa care ramane doar la nivel verbal%2 langi preacuminte <nigel4+ .a verbul care sugerea. rece. cu margini ver.inta o $iinta aleasa. evidentiate prin epitete%2intelept4+. Re$lectarea soarelui in 2su$letul $antana4 are drept consecinta evolutia spirituala pentrui o constiinta superioara. supus unei e1periente pentru care nu este pregatit si careia nu ii poate re.ea. erceput de =arbu drept o $aptura mediocra.ista. ?inalul baladei surprinde. <nigel repre.. 5on!unctia . care trebuia sa isi implineasca destinul. In lumea din care provine. nu se pot mani$esta si de. 7tributele soarelui. superioara celorlalti.sensului plenar al e1istentei.i. 0e aur%6+4+ ori simboluri matematice inci$rate%2roata alba mi3e stapana43sugerand per$ectiunea geometriei circulare+ sublinia. in maniera populara.a desavarsirea astrului cautata si de <nigel. in $iinta umana e1ista si nostalgia iubirii pe care si3o re$u.WLa umbra numai carnea creste4+ . Urmatoarea secventa narativa recuperea. precum a lui <nigel pe cand.a <nigel.a 2moartea4 regelui privit ca o $iinta 2$irava4%27scunsa3i inima plesneste. in umbra.itia meta$orica initiala careia i se asocia. condamnarea lui 5rXpto-este reluata apo.a vocea menestrelului care pare sa arunce asupra lui <nigel si o posibila sanctiune pentru #otararea ei cruda. rationala. sintagme meta$orice%29reu taler scump. persona!ul alegoric intruc#ipat de 5rXpto simboli. in absenta soarelui.W5a3i greu mult soare sa indureW5iuperca cruda de padure4+ .a $aptul ca dincolo de constiinta superioara.a vulgul. Insusi plansul lui <nigel demonstrea.volta decat instinctele primare%2la soare roata se mareste.

. .iunii barbiene.ata pentru a contrui cei doi poli spirituali. 2$iara batrana4 a carei evolutie ec#ivalea.a cu atingerea pro$un. 0e. 0orindu3si depasirea propriei conditii potrivit vi.nodamantul baladei este tot sub semnul meta$orei.imilor su$letesti.inta sanctiunea pentru o aspiratie ne!usti$icata. 5rXpto nu a ales calea corecta pentru ca iubirea este considerate de catre =arbu in$erioare logicii si ratiunii.adversativa 2iar4 este utili.nebunia lui 5rXpto si insotirea cu o buruiana drept mireasa repre.5rXpto este insul comun iar <nigel este simbolul omului de geniu. $iara batrana4.25a su$leul nu e $antana decat la om.

.

romantic4 îşi de. dar abordate potrivit ideologiei romantice.iunea pentru principiile esteticii romantice. 7rgumentul care vădeşte cultivarea romantismului în lirica eminesciană re. cre.văluia <minescu. geneXa . ade.Sara pe deal de "ihai #minescu 2<u rămân ce3am $ost.idă în prelucrarea temelor şi a motivelor.ul artistic al scriitorului demonstrându3se prin întreaga sa crea"ie.ia Eu nu cred nici în Ieho a . unele universale. în poe.

umă la catrenele $inale care pre. te1tul va $i publicat. ast$el încât timpul devine supratemă a acestei poe. iar talancele de la gâturile vacilor cu ugerul greu de lapte sunau alene şi melancolic prin atmos$era cea dulce a serei. însă. încercarea de roman (eniu pustiu include elemente descriptive în aceeaşi manieră romantic @ idili.ată a dragostei.ia Sara pe deal.+.ă momentul întâlnirii @ amurgul romantic @.ă tonul liric al pastelului @ descriere a unui spa"iu rustic şi patriar#al care prineşte cuplul de îndrăgosti"i.. Una câte una s3aprindeau stelele tremurând în nemărginirea albastră a cerului %. con"inute în ar#aismul 2sara4 sunt poten"ate de sunetul nostalgic al buciumului. într3o primă versiune. prin accent . pentru că presupune împletirea a două teme romantice.+ carul scâr"âia.. aceasta are o particularitate aparte. seara dobândeşte valen"ele unui timp sacru.. cea care $acilitea. niciodată. 5aracterisitic acestei etape ini"iale de crea"ie.ă. dintre real şi ireal. la <minescu. răceală sau. abordând însemnele modernită"ii. istoria..ea. e1presie a unui talent unic.momentul înserării este unul dintre ele.. oe.4. căutate $ebril de su$lete solitare şi avide de misterul e1isten"ial. este 2cesul tainei4 care $avori. prin apelul la motivul buciumului.voltă în idila_pastel Sara pe deal concep"iile platoniene vi..atoare. $ascina"ia peisa!ului nocturn ampli$icându3se. Semn al nocturnului romantic. dispunând. iubirea şi natura constituie $undamental t#ematic al operei eminesciene. deoarece sentimentul dragostei este proiectat în decorul paradisiac al unei naturi personi$icate.ă spiritului romantic european printr3o permanentă aspira"ie spre absolut. de două secven"e asimetrice.primul tablou cuprinde patru catrene având caracterul unui pastel în care este descris cadrul romantic propice reunirii cuplului de îndrăgosti"i. iubirea şi natura. la aceasta din urmă.. dată $iind vibra"ia elegiacă interioară generată de conştiin"a inposibilită"ii de a atinge absolutul în iubire..+ 7st$el şedeam lungit seri întregi cu capu3n poalele ei %.ii precum !orinţa" #acul" $ât de %ra&edă" Sara pe deal propun o imagine idili. teluric şi astral. te1tul nu are eminamente caracterul unei idile.. Un e1emplu în acest sens îl repre.ii. Leconte de Lisle+.. <minescu de. sugerând concopirea eului liric cu ritmurile eterne ale naturii. de aceştia.iei con"ine reluarea titlului care $i1ea. <minescu se detaşea.ia este un discurs ce respectă clasicul ceremonial erotic romantic al întâlnirii de dragoste. a!utată de natura care vibrea. era ?ini"a %. 5oşbuc. în manieră e1presiv3romantică. 0e altminteri.+ /mi întorceam oc#ii peste cap. Spre deosebire. cu coasele de3a spinare %. însă.. în revista Con or'iri literare. alcătuindu3se ast$el imaginea $eerică a unui cadru natural intim şi ocrotitor al perec#ii îndrăgostite. luciditate plătită cu scepticism..#arului poetic i se adaugă pro$unda îngemănare a ideilor $iloso$ice %occidentale şi orientale+ cu $ilonul $olcloric românesc.. moartea. cu triste"e. Inclus. în sânul naturii4 %Rosa del 5onte+.ia )oapte de ară a lui 9.ei şi a răsăritului lumii4 %Ioana <m. To$$mann. ?onetismul ar#aic 2sara4 anticipea.i"ional.ând armonia dintre individ şi cosmos. independent şi cu unele modi$icări. ancestrale. a doua secven"ă lirică se re.intă imaginara întâlnire a celor doi tineri. amurgul este momentul de tran. ci şi motivele care dau $ormă lirică acestora. dar. 5oriambul din primul emisti# %reluat în $iecare vers+ relevă. dovedeşte luciditatea în $a"a actului crea"iei. /n ceea ce priveşte dimensiunea cea mai cunoscută a crea"iei sale romantice. <courile grave. din & iulie &II(. dar şi a unei sinte. martor şi protector al iubirii dintre cei doi tineri.opera sa mărturiseşte şi apropierea parnasiană ori cea simbolistă %7. totodată. Mallarm^. cu care se aseamănă descrierea pastel a lui <minescu.ă emotional la trăirile eului poetic. datând din prima etapă a crea"iei eminesciene.. St. la nivelul întregii crea"ii eminesciene. al salcâmului tutelar. 5rea"ia literară eminesciană se ralia. Rimbaud. se întâlnesc nu doar temele. 2perioada căutărilor4.2Soarele era la apus %..intă şi poe.e de o incontestabilă originalitate. cum o numeşte 9. în poemul Eco @ &I*\ %ultim avatar al Ondinei+.. Ibrăileanu. compo. etrescu+. timpul şi spa"iul. Lamartine sau uşSin+.ă 2scu$undarea a$ară din timpul istoric.+ de3a lungul drumului de "ară oamenii se3ntorceau de la lucrul campului. /nrudit indubitabil cu poe"ii romantici ai epocii %Novalis. mai ales. lirica erotică.ă 2eroului4 liric propensiunea spre macrocosm este intensitatea a$ectivă. spre mit şi nostalgie a originilor.2înserarea eminesciană e o perpetuă reeditare a gene. poe. măcar. 5a elemente de recuren"ă. Incipitul poe. de pastelul E'urătorul de Teliade Rădulescu sau de poe.2Sara pe deal buciumul sună cu !ale4.şi apocalipsa universului. 0in punct de vedere structural. al stelelor şi al lunii.i"ie dintre lumină şi întuneric.

ca o dispunere pe verticală a trei planuri. arado1al.vorârii lumilor.i pe bolta senină4. 7l doilea catren continuă cu mişcarea astrelor pe 2bolta senină4.evocând o lume rustică. ?aptul că e1egetul se înşală este dovedit de varianta ini"ială a versului.ată în vocativul3epitet 2dragă4 apare $iresc. erspectiva spa"ială coboară în plin terestru %2Mi osteni"i oameni cu coasa3n spinareW 8in de la câmp4+. din nou. 0eşi univers $amiliar. 2Idee din ur. cât prin epitetul 2ume. etrescu sesi.urme cobor. ast$el încât pre. ca principiu primordial. pre. totuşi materialul poetic apar"ine universului $amiliar şi rustic al poetului. 5entru al lumii %a$is mundi+.en"a elementului uman @ iubita. conotativ. desprinderea eului romantic de contingent. . prin alitera"ia consoanei lic#ide 2l4 şi prin tânguitul dureros al buciumului.e. <rosul. etrescu+. Simetric dispusă in a doua stro$ă %versurile \ şi D+.%2s`ra4 şi 2de`l4+. satul descris de <minescu are atributele veşniciei şi sacralită"ii. datorită unei logici interioare a poemului care caută înăl"area su$letului. $luiere murmură3n stână4+ atenuea. care semni$ică înclina"ia către cunoaştere %aici.i4 care pare să preia emo"ia oc#ilor îndrepta"i spre cerul înstelat. 7nticipat din primul vers.vorârii lumilor+.ea.area motivului 2oc#ii4. 5u toate că imaginarul artistic trimite la ar#etipuri mitice.ă astrul tutelar al nop"ii care este trans$igurat în protectorul absolut al iubirii. la noapte ca timp al i. 2bolta senină4 cu astrele %universul celest al înăl"imilor+ şi dealul cu salcâmul @ intermediarul între cele două universuri. inducând o stare de pro$undă linişte. 7rgumentul re. precum şi $emeia ce vesteşte armonia divină a universului.amăgitor. ast$el încât natura devine un mediator.ea.idă în utili. 2"i3e4. Motiv predilect în lirica romantică. prin iubire+.a şi de a eterni. pre. m3aştep"i tu pe mine4. <liade+.e3a lor şiruri despicăW Streşine vec#i.en"a umană este de această dată a eului liric.iei.area elementelor cosmice sugerea. 2Stelele nasc ume.n vânt cumpăna de la $ântână. Sensul ascensional urmărit de poet este vi.ă devenirea. ca o continuare a evadării din timpul real ostil. iar plânsul ei semni$ică nostalgia umană dupa acel illo tempore. .. care alături de cântec %sunetul buciumului. abandonată de <minescu.ă după ritmuri eterne. plânsul apelor+ repre.+W ieptul de dor. rod al iubirii. 2. 0eşi ar părea să simboli. casele3n lună ridică4. generată de pacea bucolică a acestui univers pastoral.impului şi spa"iului sacre li se alătură motivul romantic al salcâmului @ arborele sacru %M.e $iin"a $eminină. superlativ atribuite lunii 2aşa3s$inte şi clare4. Ibrăileanu de a3i reproşa poetului 2incoeren"e4 şi 2contradic"ii logice4. cum l3ar numi Mircea <iade. lânsul apelor 2clar i.ă ideea înserării ca timp al gene. antropomor$i.en"a ei $iind cea visată.2valea în $um4 şi satul %universul terestru+. Ioana <m. verbul strident 2scâr"âie4 are conota"ii opuse alitera"iei. concreti.2Luna pe cer trece3aşa s$ântă şi clară4. al i. iubita 2dragă4 poetului este 2întruparea directă a gândirii divine4 %Ioana <m. dionisiaca. unde natura devine patria compensatorie a eului romantic căruia îi este acum permisă retrăirea unită"ii edenice a unui mit pre"uit de poe"i romantici. cele două nuclee care primesc valoare tematică.ei. iar nu cea reală +ca în *loare al'astră+.ea.ea. după 9. Sacrali..ă părăsirea realită"ii şi pătrunderea într3o lume a $ante. $runtea de gânduri "i3e plină4.ă4.intă puerile ordonatoare ale modelului cosmologic platonician.2Ac#ii tăi mari caută3n $run.ă sugestia auditivă ini"ială.vorând în $ântâne4 reiterea.urmele3l urc @ stele le scapără3n cale4. motivul acvatic este. acum nedeterminat inclus in persoana a doua. perpetuitatea duratei %Rosa del 5onte+.en"ă masculină în aşeptarea întalnirii cu $emeia adorată. într3o căutată osmi.W 8alea3i in $um.2Sub un salcâm.eala primă a lumii4.asonan"a vocalei 2î4 %2Scâr"âie.ea. în po$ida trecerii ine1orabile a timpului. deşi a$ectul %2pieptul de dor4+ este încă sub domina"ia ra"iunii apolinice %2$runtea de gânduri "i3e plină4+. 7poi. =ac#elard+ simboli. după cum o dovedesc următoarele două catrene @ ale primei secven"e3pastel. Iar $or"a cae a născut universul %con$orm unor teorii+ este iubirea.ate nu atât prin verbul 2nasc4 %re$erire.ă puterea naturii de a sacrali. într3o lume patriar#ală ce se g#idea. o pre. 5onstantă rămâne tenta"ia ascensionalului.ibil şi in al doilea cers 2. dei1isurile %marcile+ sunt ale eului poetic.ă cosmic@teluric2Nourii curg. <pitetele personi$icatoare.androginul.timpul şi spa"iul. stelele sunt umani.a cea rarăW %. stele li ese în cale4. ra.2tăi4.apa %2elementul care melancoli. dragă.ă conceperea spa"iului. ca spa"iu campestru. astrul selenar simboli. motiv pentru care 9. în acest te1t. 2dealul4 este trans$igurat într_un tărâm sacru @ re$ugiu al poetului %alături de timpul sacru+ dintr3o realitate mereu percepută $rustrant şi de. sinonim plânsului.a dragostea în sine.

<pitetul 2noapte bogată4 sugerea. Sat#artică. dincolo de moarte.e %şi ce. aminteşte de perec#ea adamică şi de $iin"a androginică.entat de un alt topos recurent in lirica erotică eminesciană @ 2lângă salcâm4. arderea lăuntrică va deveni un $oc $lagelator. somnul %2vom adormi4+ include conota"iile tatatosului. otrivit recu. inten"ia poetului $iind aceea de a reali.gesturile tandre %2Ne3om ră. în ordine terestră.olată a iubirii4 @ Eoe 0umitrescu =uşuleanga+. .itei de motive romantice. secondat de doi dactili şi un tro#eu. $luierul. pasul tânărului se îndreaptă către iubita sa. liantul între cele două păr"i ale poemului. de asemenea. în ciuda paralelismului sintactic. urmată de locu"iunea adverbială 2în curând4.a delimitarea între spa"iul visului şi cel al realită"ii. a duratei in$inite4 %Ioana <m. salcămul este trans$igurat într3o imagine meta$orica a contopirii terestrului cu cosmicul.. 5a atare.2@ 7st$el de noapte bogatăW 5ine pe ea n3ar da via"a lui toatăG4.ei"ei Isis @ tip $eminin bene$ic. locul întâlnirii $iind simbolic repre. 2ore4+.atorul transgresării timpului şi al spa"iului.ă cu dubla ana$oră concreti. +..ând4. 7mpla interoga"ie retorică din $inalul poe.iei urmea. condi"ionalul3optativ 2n3ar da via"a lui toată4 e1primă tragica resemnare a poetului conştient de incompatibilitatea între iubirea onirică şi dureroasa realitate. în s$era virtualului întâlnirea.ica s$erelor4 este acum înlocuită de eu$onia versurilor. etrescu+. 7ceeasi abolire a limitelor temporale este e1primată prin repetarea epitetului 2întreagă4.ia erotică a maturită"ii va renun"a. condi"ia geniului condamnat la ne$ericirea imposibilită"ii de a proiecta iubirea idealiXată peste realitatea amară. în raport antitetic. completat de viitorul 2vom adormi sub înaltul.ă spa"iul rural într3o dimensiune atemporală. asemenea lui TXperion. însă. totodată.ă unei pau. coriambul. coroborat cu ar#aismele $onetice 2împle4 şi 2sara4 ampli$ică atmos$era ar#aică a acestui tarâm devenit paradisiac. prin verbele în rimă împerec#eată. Ulterior.ă. Speci$ică primei etape de crea"ie. Ultimul vers al secven"ei3pastel a idilei %2Su$letul meu arde3n iubire ca para4+ aduce cu sine una dintre compara"iile tipic romantice. ca şi dealul %2insulă i. treptat.somnul cuplului în sânul naturii ec#ivalea.olea.ă perpetuarea stării de beatitudine erotică.2satul. 9erun. care devine catali. oe.iere a $emeii care urmăreşte modelul mitic al . mitică şi sacră. însă.a dragostea prin însăşi eternitatea ei. polivalent.iunea iubirii ca o combustie interioară. ambele limitante pentru eul romantic e1pansionist. /n deplina tăcere a satului. propune vi.entând. trăind plenar sentimentul iubirii absolute. mistuitor %2?ocul meu a3l stinge nu potW 5u toate apele mării4 @ Odă +în metru antic. toaca şi clopotul proiectea.ă de restul lumii.ă $ericirea visată de poetul damnat. /ntrebarea include dramatic. marcând tonul elegiac al eului liric. salcâmul asigură. capabil de sacri$iciul suprem.W 8ec#iul salcâm4 sugerea. iar epitetele ce determină substantivul 2salcâm4 evocă o nostalgie a înăl"imilor şi a eternită"ii.emelor şi motivelor romantice cultivate în te1t li se alătură această iposta. 9rupul statuar $ormat de cuplul erotic reunit sub arborele sacru.ată în inter!ec"ia 27#F4.ima capetele3unul de altul4+ în acord cu $ericirea perec#ii nu "in de o realitate concretă. a iubirii celor doi tineri. repre.ă cu o prelungire . . Secven"a $inală debutea. apărând atât în prima. căci 2vec#imea nu e decat substitutul. 2Mu. 2spune3"i3voi4+ proiectea. %$is mundi. la această megalomanie romantică şi trist de ireală. 2întregi4 având determinant concret temporal %2noaptea4. ?ormele inversate ale viitorului popular %2sta3vom4. versurile a$lând3se.iul 2surâ.uri+ subliniate gra$ic de <minescu.buciumul.iei. <pitetul 2vec#i4 în rolul de determinant al clopotuli. o simetrie interioară a te1tului. natura eternă @ adăpost al perec#ii îndrăgostite @ are rolul de a eterni. Laitmotiv al poe. dragostea comparată cu o $lacără % substantivul popular 2pară4+. cât şi în ultimele două stro$e. un $oc de sorginte puri$icatoare. într3un spa"iu în care cuplul erotic se i. ci de visul romantic al dragostei absolute. amu"eşte4 @ 2pasu3mi spre tine grăbeşte4.

.

.

.

.

.

.

#eoaică tânără" iu'irea .)ichita Stănescu .

ie. însemnând şi o nouă vi. poetul neomodernist practică acea 2poesie pureY. 8ersuri situate deasupra meta$orei. N.ă cuvântul ce pulsea.ie a sa poate $i privită ca un omagiu adus cuvântului divin a cărui .ate pe ironie şi spirit ludic.ii ba. Nic#ita Stănescu nu este doar un simplu repre. la Nic#ita Stănescu neomodernismul se concreti. cât şi prin cele de eseuri %Cartea de recitire. logică şi c#iar gramaticalăY %Tugo ?riedric#.ii care nu mai $oloseşte nici unul dintre mi!loacele poe... )ichita Stănescu. O viziune a sentimentelor. acesta îmi pare a $i tipul de tensiune semantică spre un cuvânt din viitorY %N.iei. 0in acest motiv e1isten"a lui ca poet e1primă necesitatea sa de a crea. poe. oetul descoperă un nou teritoriu pentru poe. dar şi o concep"ie originală asupra cuvântului. orice poe. /n timp ce un poet neomodernist precum Marin Sorescu este autorul unei poe. Cartea de recitire+. ingenioase de 2manipulareY a resurselor limbii. Nic#ita Stănescu se de.ând 2 posibilitatea marii poe. caracteri. iar o poetă ca 7na =landiana 3 adepta unui lirism cerebral. 'ecuvintele.ia devine 2ritualul care sacrali.ieY %Marin Mincu+.ată prin magia sonorita"ii cuvântului devenit ast$el 2necuvântY . un 2spa"iu purY care de. 2abstractY şi 2ermeticY.ultatul estetic+. ci o conştiin"ă artistică superioară ce regândeşte întreaga poeticitate. %lfa.a limba!ului 2şocantY.entant al poe. Stănescu.ice de cuvântul alterat de u. &tructura liricii moderne+.ea. 7vând în vedere acest adevăr al lirismului stanescian. Spre deosebire de avangardiştii rebeli %care căutau 2noulY ca e1presie a spontaneită"ii creatoare şi a absolutei libertă"i spirituale. Respirări.ie a 2necuvintelorY.+. dar $ără a se interesa de re.ă într3o poe. #pica "a(na etc. vi. totodată.(ene. ast$el incit oe. o multitudine de 2crea"iiY lingvistice drept consecin"ă a unei maniere ludice şi. 5ontestată de o parte a criticii vremii din cau.O la ordinea obiectivă. căutând necuvantul. prin limba!ul său neomodernist. preluate şi de scriitorii neomodernişti în a doua !umătate a secolului al VV3lea. 7tât prin volumele de versuri %&ensul iubirii.ă punerea în cuvânt a unui mesa!Y %0aniel 0imitriu.ă. $inalitatea este capodopera. Stănescu eliberea.. Nic#ita Stănescu acordă cuvântului poetic însuşirea unei substan"e plasmatice capabile să ia cele mai neaşteptate $orme. o 2metapoe. într3o lirică ce va renun"a treptat N. adică acel cuvânt investit cu atributele sacrului şi ale libertă"ii pure şi originare.a poemului+.ea.iei neomoderniste.ia lui Stănescu a $ost repede percepută ca o 2re$ormulare a lirismuluiY %Marin Mincu+. ignorând orice $el de alambic posibil.itare. de a re3inventa cuvântul primordial. Stănescu modelea.iune asupra lumii.văluie mai degrabă. %ntimetafizica+.Ruptura de tradi"ie şi sus"inerea unor principii de crea"ie artistică sunt obiectivele neomodernismului. însă.ă vital în procesul 2geneticY al poemului.

entarea dragostei are în vedere atributele intrinseci ale acesteia.atY.iunea leoaicei în e1isten"a solitară a eului poetic %2mi3a sărit în $a"ăY. 2col"ii albi mi i3a în$ipt în $a"ăY. conotativ.verbul poetic.uma ast$el.intă Iubirea.ia #eoaică tânără" iu'irea. unde rela"ia Logos3<ros este men"inută implicit.iunea originală asupra iubirii.antă.ia este sim"ire.ă într3un ceremonial erotic.ată %concret+. cuvintele devin e1presie a sentimentelor. instinctualitate. întrupandu3se în $igura 2leoaicei tinereY.orial %2oc#iY. vede lumea limba!ului prin eros. cuvântul este materia şi organul sen. 2au.ă adolescen"a paradisiacă. 7par"inând volumului O i. eros şi logos. iar poe. rămân con!ugate.ă lăuntrică este descrisă şi în poe. rin urmare. totodată.a literară a notat $aptul că Nic#ita Stănescu este autorul unui 2eros nemelancoli. /n consecin"ă. 5a atare. apo. 0imensiunea neomodernistă a crea"iei sale se re$lectă şi în vi. e un In$ern %5orin =raga+.ă în prim3plan starea erotică a poe. cele două no"iuni. 5a element neomodernist "inând de semantica interioară a poe. se remarcă identi$icarea adolescen"ei cu 2v)rsta de aurY pentru că atunci descoperă poetul 2v)rsta de aurY a cuvântului. propensiunea spre celest. 2m3a muşcatY+ sublinia.i"ie meta$orică antepusă într3o compara"ie implicită. $iind primul poet al 2sentimentului lucidY al iubirii %Mte$ania Mincu+.Y+.ia #eoaică tânără" iu'irea este un 2psalmY al dragostei. $iecare dintre crea"iile sale poetice dobândeşte. atunci Iubirea este un sinonim al oe.ia #eoaică tânără" iu'irea situea.dacă tema esen"ială a operei sale o repre. cât şi Iubirea %la Nic#ita Stănescu 3 indisolubile+ declanşea. <$ectul este comunatât 7rta.sălbăticie. întrucât este o odă înc#inată logos3ului. iar discursul poetic se metamor$o. statut de ars poetica.boiului. 2mă pândise3n încordareY.ieiY %0aniel 0imitriu+.ă cu amintirea ororilor ră.iilor sale. Spre deosebire de întreaga literatură a antecesorilor. poe. cântată prin 5uvânt %Logos+. în titlul poe. este 2edenul în care unul începe a se îndrăgosti de năluca celuilalt. dar şi $rumuse"e. copilăriei sinistre îi urmea. dragostea %abstrac"iune+ este corporali.iei. în care asocierea ceremonialului iubirii cu actul verbal pune în lumină rela"ia $undamentală din opera stanesciană <ros3Logos.esen"ă sacră este relevată prin actul poetic.ă Sat#arsis3ul. copilăria %odinioară paradis+ la Nic#ita Stănescu apare demiti. 8erbele dure care de$inesc intru. Silogismul crea"iei stanesciene s3ar re. prin irumperea iubirii în e1isten"a sa. este elogiul sentimentului erotic. e o apocalipsă %Mte$ania Mincu.iei.e1ege.ea.ă întâlnirea .rans$erul semantic urmărit de poet prin introducerea $elinei în repre. La Nic#ita Stănescu. 'ichita &tănescu * +ntre poiesis şi poein+.poetul vede lumea prin eros şi. întrucât ec#ivalea. 7ceastă metamor$o.Y %0aniel 0imitriu+3 8olumul din care $ace parte poe. libertate.iune a sentimentelor %&')D+. deoarece este vârsta iubirii dintâi. .

surprin. a locu"iunii populare 2de3a duraY şi a compara"iei 2ca o strângere de apeY+ sugerea.tâşniY. asociat cu acela al apei. traducând ascensiunea eului spre absolut. atunci e1pansiunea eului are imediate consecin"e asupra e1teriorului.ă o nouă ordine spa"io3temporală. natura se $ăcu un cerc de3a dura. eul liric dobândeşte statutul unui centrum mundi. în sine.ul amândurora. de pătrunderea violentă şi bruscă %2deodatăY 3 <minescu.WW 5ând deodată răsărişi în cale3miW Su$erin"a tu.Y+.sugestia vi. 5u toate acestea. dureros de dulce N. 2a.W curcubeu tăiat în două şi au.ă ideea de desăvârşire a $iin"ei prin iubire. un moment perturbator care inaugurea. <levarea spirituală. Stro$a a doua. 0acă poetul simte tenta"ia ascensiunii. trece într3o altă dimensiune %2si deodată3n !urul meu. iar propria sa metamor$o. 2treceY+ care sublinia. eviden"ia.. consemnea.a cosmică..ă trans$igurarea eului poetic sub impactul devastator al iubirii.este o clipă de e1cep"ie.ă declanşea. /n po$ida di$eren"ei de limba!.Y+3 .ă. 9eometria circulară %simboli. /n realitate. vi.ă metamor$o..iunea este similară celei e1primate în trecut de <minescu. propulsând $iin"a către o imponderabilă stare de gratie. eliberarea interioară.entul %2alunecaY. şi conota"ia unui stigmat evident pentru toti. la ambii poe"i. prin iubire. iar unicul sens este acum puri$icarea.istibil. de su$erin"a 2dureros de dulceY a voluptă"ii erotice.iY 3 Stănescu+ a dragostei care le inundă $iin"a.OY. de agresiunea iubirii care lasă răni vi.ul o3ntalniW tocmai lângă ciocârlii.entând3o iubirea %2si privirea3n sus "âşni.ată prin imaginea cercului. Naivitatea in$antilă şi solitudinea sunt ani#ilate. .ă agresiv şi ire. 2$ăcând posibilă iposta. ca şi la <minescu.ie tipic simbolistă.uală se întâlneşte cu sugestia auditivă într3o sineste. /ntâlnirea cu iubirea3leoaică este descrisă secven"ial de către poet. ulterior. regimul verbal men"ine per$ectul simplu %2se $ăcuY. $or"a acaparatoare a erosului poartă imense capacită"i de trans$igurare.ă capacitatea de renaştere prin iubire a $iin"ei.răind eleva"ia spirituală a iubirii. /n ca. 2muşcăturaY în carnea $e"ei+ care poartă.ă această metamor$o. ilustrând caracterul irevocabil al con$runtării cu iubirea devoratoare.2Nu credeam să3nvat a muri vreodatăW ururi tânăr înveşmântat în manta3miW Ac#ii mei înăl"am visătoriW La steaua singurătă"ii.ată într3o secventă poetică distinctă.poetul nu cunoscuse sentimentul care îl invadea. Simbolul curcubeului..ibile %2col"iiY în$ip"i în $a"ăY. care accede către grădina . abandonul imanentului şi transcenden"a sunt subliniate prin intermediul sim"urilor e1acerbate. rana este interioară. inocen"a su$letească a poetului este agresată de $erocitatea leoaicei.. con$orm unui scenariu epic. concreti.e su$letul tulburat de iubire. în Oda +în metru antic.o3ntalniY+ şi pre. . calea iluminării repre.dacă în prima secven"ă verbele sunt $olosite la timpul per$ect3compus.ătoare cu iubirea.eul poetic.ierea cvasi3demiurgică a <uluiY %Ion op+. deci.

odată cunoscut sentimentul iubirii.ă cu o eminesciană constatare a metamor$o. cât şi <rosul converg ca $inalitate.area sentimentului demonstrea.ă. eul liric trăieşte plenar şi $ericit sentimentul iubirii care ii copleşeşte su$letul. re. pe când 2tîmplaY poartă conota"ia gândirii. cântecul ciocârliei celebrând metamor$o. însă.iunea iubirii. /n maniera neomodernistă. devine sinonimă iubirii. inăl"are.a.atorul trans$igurării este emo"ia. este un derivat al dorin"ei de a %se+ cunoaşte.iei sunt doar aparent simetrice. iar mişcarea devine .oveste sentimentală. Nic#ita Stănescu un <minescu modern invocând mitica pasăre #oeni1. Iubirea înseamnă corporali.ia.aşteaptă o nouă întâlnire. $remătător .poetul 2pândeste în încordareY iubirea. 2treceY+.ea. corp este însuşi cuvântul care se naşte în versuri la $el de spontan.2Mi3am dus mâna la sprânceanăW la tâmplă şi la bărbie. 0e alt$el. 0acă ini"ial întâlnirea cu leoaica3iubire este bruscă şi agresivă. prin reluarea meta$orei leoaicei.ării iubirii. nu3şi mai regăseşteY sinele anterior. a naturii şi a divinită"ii la care omul se raportea. acesta începe să se insinue.ată în cuvântul scris.W dar mâna nu le mai ştieY.area iubirii prile!uieşte poetului medita"ia asupra universului.ă că între trup şi gând e1istă o continuitate materiali. <ste. ca act verbal. Nic#ita Stănescu respectă.ă sentimentul.ia. de3acum etern îndrăgostit. 7par"inând s$erei oculare.paradisiacă %în mitologia românească apare imaginea curcubeului drept drum către <den+. acum situa"ia s3a inversat. Mâna care nu mai recunoaşte vec#iul 2euY sugerea. dar sugerând presc#imbarea lăuntrică. Mesa!ul poetului constă în $aptul că prin cuvânt se celebrea.en"e ale leoaicei %în incipitul şi în $inalul poe. 5atali. descrise ca e1terioritate. ast$el incit oe. între cele două pre.e treptat şi voluptuos în su$letul poetului care.ia. acelaşi volum+.cosmici. 2sprânceanaY simboli.entul etern al verbelor %2alunecăY. Incipitul şi $inalul poe.dacă ini"ial leoaica %iubirea+ îl vânea. tradi"ia marii poe. rin urmare. 0eosebirea. dar seducător.ă incandescen"a su$letului avid de iubirea care aureolea. acum mişcările $elinei sunt 2vicleneY şi sen.uale. lui Nic#ita Stănescu.ei $iin"ei. ini"ial resim"ită ca şoc. după care su$letul. din nou. erosul. Meta$ora 2deşertului în strălucireY sugerea.ă de opac şi material %Ion op+. invadat de $or"a copleşitoare a iubirii. apoi ca . de $apt.ii de dragoste.ă cunoaşterea. în poe.a $iin"ei care se eliberea.iei+ este evidentă. în consecin"ă starea su$letească netulburată încă de intru.ă $iin"a. iar 2bărbiaY 3 pe cea a rostirii. 7tât oe. iar corporali. 7 treia secven"ă poetică ec#ivalea.bor.are a tot ce e1istă. va alerga.ă trans$ormarea totală a celuia care .ă pe poet. Nic#ita Stănescu alcătuieşte această perec#e semantică iubirea3leoaică şi cuvântul3 2leu alergândY %în . coroborat cu locu"iunile adverbiale %2în neştireY şi reiterata 2încă o vremeY+ induce ideea particulari. Situat acum în plan transcendent.metamor$o. devenită !oc viclean. ca act erotic.

octet şi decimă+. Rima varia.disipare a sinelui în $orme evanescente care contopesc spiritul cu absolutul divin. alternând cu versul liber. peon şi am$ibra#+ con$eră o eu$onie particulară poe.odic.stro$ele au număr inegal de versuri %se1tină. între împerec#eată şi încrucişată. %S.iei stănesciene se a$irmă şi la nivel pro.ă te#nica ingabamentului.iei.ă. Marian+ . unde guvernea. Neomodernismul ideatic al poe. iar combina"iile ritmice %dactil.

.

ându3se insa prin volumul intitulat 2?lori de mucigai4 . trăsătura generala a poe.8.. e de o parte e1ista poe"ii tradi"ionalişti%Ion illat.=laga sunt poe"i care si3au în"eles condi"ia de scriitor ca 2ruptura4 de tradi"ie pe care o considera depăşita.i. In linia originalită"ii artistice si a originalită"ii scrierii arg#e. dar nu in linia simbolista.3lori de muci%ai de .area mesa!ului artistic.=arbu. I. 25uvinte potrivite4. o concep"ie pre$igurata încă din volumul de debut.5a atare.ia româneasca. Modalitatea rămâne sugestia. atât in plan ideatic. apărut in &'\*.e. .iei moderne o repre.are a e1presiei artistice.iene.e mesa!ul suprimând din comunicare ceea ce poate $i gândit de către cititor. poe"ii căutând sa esen"iali.udor 7rg#e. autorul este asociat cu introducerea esteticii uratului in poe. consacrarea acestei te#nicii reali. L. pe de alta parte se mani$esta o tot mai puternica tendin"a de moderni.intă ermeti. .ia criptica a lui =arbu. .i In conte1tul literaturii interbelice se mani$esta doua tendin"e care ordonea. cat si la nivel $ormal.ie.7rg#e. e1emplul cel mai elocvent o$erindu3l poe.8oiculescu+.ă discursurile literare evidente cel mai mult in poe.

2=ilete de papagal4 .iunea poetului asupra menirii sale si a operei concepute.iana este inspirata de lucrarea lui :arl RoserSran. prin barbarismul sau. tema sociala. volume precum 28ersuri de seara4.. si intitulata 2<stetica uratului4. otrivit esteticianului neam". preponderent.Latura cea mai cunoscuta a personalită"ii artistice a lui 7rg#e. Silogismul gândirii arg#e.ie care traduce concep"ia originala a poetului care cultiva in opera sa estetica uratului. alături de romane si eseuri $iind memorabile si tabletele si pam$letele sale-4.iana cuprinde mai multe te1te care pot $i percepute drept arte poetice. Mediul evocat este ma#alaua citadina.intă poe.iei.a. poe. universuri recuperate de poet sub aspect . 2?run.7rg#e. iar poe.5a atare. publicata in &I(P. imper$ec"iunile vie"ii constituie o sursa a uratului care i.ea. $iind inspirate din adevărul crud al vie"ii.i sa $ie corelat cu o noua etapa in evolu"ia lirismului romanesc care presupune atât modernitate cat si originalitate. poe.iene se ba.ablete de cronicar4. 7rg#e.iile integrate in volumul 2?lori de mucigai4 au. entru prima data in literatura este $olosit cuvântul nepoetic ridicat la rang de cuvânt poetic.ă pe $aptul ca 7rta con"ine $unc"ie Sat#artica ast$el încât cuvântul nepoetic este puri$icat de orice încărcătură triviala sau male$ica deoarece $inalitatea artei o repre. 5rea"ia poetica arg#e.dar $ascinanta a uratului. Insa poate cea mai valoroasa arta poetica a crea"ii sale o repre.e4. 25antare omului4. spa"iul e1otic. 2Sti#uri pestri"e4. al "iganilor. 7ceasta integrare este motivata de $aptul ca 2?lori de mucigai4 este o poe. impunându3l de$initiv in peisa!ul liric romanesc.i a scris si pro.ă. 2Silabe4.c#iar daca acestea sunt repulsia sau oroarea. înc#isoarea..estament4 sunt e1plicate din perspectiva încadrării lor in categoria artelor poetice întrucât e1pun liric vi.ii precum 25reion4 sau 2.ia 2?lori de mucigai4 care da si titlul volumului in care se integrea. presupunând identi$icarea $rumosului in e1presia şocanta.ia.i este poe.intă eleva"ia spirituala a receptorului.vorăşte din sentimente. 7ceasta concep"ie artistica arg#e. 2 oeme noi4.ia înseamnă arta. întrucât este materialul poe. 5ultivarea esteticii uratului $ace ca numele lui .

autorul a1ându3se pe termeni ai peri$eriei citadine.estament4 ..ast$el incat uratul material dispare. 2sti#urile4. titlul este o sinte. nici . ast$el incat cuvântul nepoetic este investit cu $unc"ie poetica. Se remarca simultan cu adâncirea investiga"iei psi#ologice.i isi concepea rolul de liant intre genera"ia străbunilor si cea a urmaşilor poe"i.iata in poetul autor al unei 2noi poe.area trivialului.enta lui 03. 2mucegaiurile4 si 2noroiul4 erau meta$orele travaliului strămoşilor destinate a $i convertite in vers care sa puri$ice c#inul si erau e1presiile esteticii uratului abia pre$igurate in 2. 2.iei%2Le4+.ă prin intermediul pronumelui din incipitul poe. nici de leul. a cărui traducere apare in a doua secven"a a poe. <stetica uratului înseamnă la 7rg#e. sinonima absentei inspira"iei poetice de sorginte sacra.i poeti. substantivul 2întuneric4 si 2singurătate4. mai ales in poe.euepitetul 2$irida goala4. Sentimentul trăit de eul liric este acela al unei solitudini angoasante. 0aca intr3o anterioara arta poetica.intă doua par"i asimetrice. uneori vulgara. completate de nega"iile 2puterile nea!utateWNici de taurul. 5ompo.ii4 .i"ional.estament4.ă o arie semantica a abandonării poetului care simte acut nonpre. Incipitul poe.ând baudelaireienele 2Les $leures du mal4 si reunind lumina si $rumusetea $lorilor cu întunericul sordid si umed din care 2în$loreşte4 mucegaiul. para$ra.ia ce cultiva estetica uratului. Se conturea. dar inaltata in plan estetic.i renun"a la $igurile de stil clasice.iei se a$la sub semnul conturării unei spa"iu claustrant meta$oric3o carcera care tine captiv su$letul poetului.ea.5a atare. de aceasta data 7rg#e.iei.a sinonima esteticii uratului.i se iposta. 7rg#e. originalitatea $rapanta a limba!ului.estetic. iar singurătatea sa implica absenta divinului. 7rg#e. 2=ubele4. prima dintre ele con"inând doua secven"e poetice. te1tul pre. e1presia violenta.In aceasta descendenta se găseşte si titlul 2?lori de mucigai4 e1imoron. dar care întotdeauna sunt dubla"i de conota"ii meta$orice. deci si moral. e1plicându3si statutul de poet a cărui menire este sa trans$orme durerea amara in mierea versurilor. iar decriptarea meta$orei din titlu se reali.

de $apt. 2ung#ia îngereasca4.ă un spa"iu3temni"a care pare sa împiedice demersul creativ. asociat verbului 2s3a tocit4 si a$lat sub imperiul unei conditionari temporale si cau.a sa i se revele. in care e1istenta devine un abis in$ernal%2sti#uri de groapa4+ .Sinonimul ar#aic $olosit de către 7rg#e. revin la atmos$era incipitului.iei al carei adept a $ost anterior poetului. eviden"ia.i poarta semnele demonicului. 5u toate acestea. 5ea de3a doua secventa poetica a te1tului reuneste patru versuri care simetric. 2sti#uri4.iei.a in continuare sa i se revele.ă %2sti#uri $ara de an4+. 7tributele capatate de versurile arg#e. I.eu re$u.istenta valorica. destinul poetului implica acum doua consecinte evidentiate prin con!unctia dis!unctiva 2sau4.ie in care timpul se alterea.$ie 0umne. simbol al poe. poetul creea. adica al unei poe.ale%25and mi s3a tocit ung#ia ingereasca4+..ă .de vulturul4 $igurea. in timp se îndoieşte. meta$ora pentru 2intrumentul4 de scris al poetului.i pentru versurile sale.ie a $ortelor male$ice care ii torturea. poetul percepe intunericul si ploaia de a$ara ca o inva.ă $aptul ca 7rg#e.enta divina%2Sau nu o am mai cunoscut4+ .vorâtă din întunericul umed al carcerei.a artistica trăita de către poetul căruia 03.ă o poe.i este in căutarea unei noi poe.a . in spa"iul damnat in care se a$la.ia intr3un continuator al artei poe. ?inalul primei parti revine la condi"ia creatorului poet prin intermediul unui simbol. ce presupune o poe. insa determinantul de acum atribuit sti#urilor sublinia. arta lui 7rg#e. $ie poetul e vinovat $iind incapabil sa mai recunoasca pre.e%2Si nu a mai crescut4+.iene caracteri.7$lat in asteptarea ei%27m lasat3o sa creasca4+.ea.e.eu ii re$u. pronumele 2Le4 din incipit si sintagma 2sti#urile de acum4 care înc#eie descrierea acestui nou tip de crea"ie.7cum se identi$ica sinonimia meta$orica intre titlu.entei lor cri.ie inspirata de teroarea absentei divine si de presim"irea instaurării domina"iei malignului.ă inten"ia poetului de a se iposta. Simbolurile biblice si mitice au rolul de a sugera prin negarea pre. intrumentul artistic este.ii de a cărei re.ii in care e1ista inspiratia sacra pe care acum poetul nu o mai poate recupera.

su$letul.inta sublinierea ideii transmise de anumiti termeni pusi in valoare ast$el prin organi.7ceasta consecinta simboli.arii acestei te#nici il repre.a imposibilitatea poetului de a $i autorul unui act artistic prin intermediul revelatiei divine-7rta inseamna sacri$iciu si c#in. . vulgar si trivial. con!unctia 2si4 dobandeste conotatie consecutiva pentru ca de acum inainte produsul poetic are drept unealta 2ung#iile de la mana stanga4 . Recitind poe.iei atributele modernitatii sunt din nou identi$icabile.ia.enta al carei instrument descris sunt2ung#iile de la mana stanga4 .ata cu alte unelte ale scrisului.inta optiunea lui 7rg#e. ducand la conclu.i va deveni autorul unei 2alt$el4 de poe.a $aptul ca 7rg#e. adica a acelor 2?lori de mucigai4. adica acele $lori 2de mucigai4. Se poate constata ca intreaga creatie discutata repre.reteta in mod $iresc. 0aca in ceea ce priveste continutul acestei artei poetice.ata in cele doua secvente poetice in care poetul abandonea.area de tip ingambament a te1tului.a cu ritmul si masura variabile dar cu o convervare traditionala a rimei imperec#eate.e#nica ingambamentului presupune continuarea ideii poetice dintr3un vers in alt vers $ara sa $i $ost necesara o asemenea separare a termenilor.Reactia $i.at in acest spatiu carceral este 2sti#ul4 meu 2de acum4. modernitatea te1tului este concreti.asimetria te1tuala concreti. se observa ca substantivele 2sti#uri4 si 2ung#ie4 se.Scopul utili.ie inspirata de o demonica pre.ea.. In $inalul poe.ata in cultivarea esteticii uratului. versuri aparute ca o ilustrare a uratului. .a supunerea la norme $i1e se corelea.i pentru ingambament 2care au lucrat impre!urulWLui Luca.iei.lui Marcu si lui Ioan4.ia ca opera reali.ica a poetului traduce spasmul interior general de absenta divina comparatia mainii cu o g#eara 2neputincioasa sa se straga4 sugerea.odiei o repre. ceea ce con$irma valoarea programatica a acestei creatii. intr3un alt univers. Una dintre te#nicile moderne ale pro. rodusul $inal poetic reali. are ca e$ect estetic crearea unui $rumos din urat.inta o meta$ora a cautarii noului in incercarea de a cladi esteticul din urat. re$eritor la $orma poe.

tehnica specifica poe"iei moderniste. Descriere a unui univers carceral si a unui poet abandonat de divinitate .rg ezi . Structur9 compo"i4ional9 6 linia lo'ica a te&tului este sinuoasa. 0itlul1 . cat si de atributele sacre cu care odinioara fusese %nvestit de divinitate. i"vorata din estetica uratului.epere %n interpretare 0ema1 . intrucat intrea'a poe"ie descrie demersul artistic al poetului care identifica o alta sursa de creatie. Comentarea .Se concreti"ea"a intr-o septima nei"olata strofic care situea"a in prim-plan fi'ura eului liric in iposta"a poetului deposedat atat de instrumentele scrisului. insa etapele acestei revelatii sunt surprinse liric in maniera @fra'mentarismuluiA.art9 poetic9. . .o&imoron care apare ca o cvasicalchiere a metaforei utili"ate de >harles ?audelaire („!e 'leur du mal”) pentru a surprinde acelasi @rauA ca impuls creator. .0itlul 6 reluat in primul vers prin pronumele „le” si de"voltat intr-o intrea'a secventa poetica situata central intr-o poe"ie descriind un nou tip de poe"ie1 „sti urile de acum”. de laboratorul clasic care 'aranta armonia launtrica. validand o noua conceptie despre poe"ie.Statutul de ars poetica este subliniat prin faptul ca titlul poe"iei devine si titlul volumului creat in maniera inspirarii dintr-o realitate sordida si cu apel la cuvantul nepoetic.iecărei secven"e oetice I.0lori de mucigai de Judor .

• „sti uri de groa"ă” + su'erea"a be"na abisala in care sa prabusit poetul si pe care o reflecta in creatie. ca principiu traditional. conotea"a salvarea dintr-un foc infernal.:numeratia „taurul& leul& vulturul” desemnea"a @secundantiiA celor trei evan'helisti numiti ca iposta"e creatoare ale ucenicilor5 repetitia adverbului „nici” antepus acestor le&eme amplifica starea de disperare a poetului lipsit de 'ratia divina. . Descrierea „sti urilor de acum” . din nou revelata prin creatie5 totodata.:numeratia metaforica „$ntuneric& singurătate” anticipea"a motivul neputintei de a scrie a poetului care transpune e&plicit in pofida conservarii metaforei1 simbolurile biblice sunt elocvente. apa.. „de 'oame . fie ea si inspirata de o realitate sumbra.*erbele la perfect compus dovedesc faptul ca travaliul artistic. creatia este de!a nascuta. • „sti uri 'ără an” + abolirea timpului in universul carceral este resimtita distructiv de catre poetul care nu mai percepe dimensiunea temporala. . • „(sti uri) de sete de a"ă” + simbol universal. . insa urmatorul atribut al stihurilor. apa semnifica acea cunoastere spre care aspira poetul . fie si in absenta inspiratiei divine.$e&emele „ung ie”& „tencuială”& „"ărete”& „'iridă goală” compun un univers claustrant in care creatia parea imposibil sa se poata materiali"a. iar sin'ura conditie e&istenta ramane arta.(rmatoarea secventa se concreti"ea"a intr-o enumeratie de trasaturi care ofera ima'inea „sti urilor de acum”& fiecare determinant repre"entand o sinta'ma metaforica definind noua poe"ie. II.

pedepsit de catre o divinitate nemiloasa. este desarta1 con!unctia „şi”. primeste valoare adversativa.(rmatoarele patru versuri debutea"a prin con!unctia „c(nd”& aceasta primind doua conotatii1 temporala si conditionala5 in acest mod. astfel incat poetul. prin care se introduc efectele acestei etape inerte artistic.(nd mi s)a tocit ung ia $ngerească”.Insa lapidaritatea prin care sunt caracteri"ate aceste @altfelA de versuri contine implicit un ton emfatic care denota or'oliul creatorului constient de arta sa inedita. de factura prometeica5 scrumul comporta valenta miticei cenuse a pasarii )hoeni&. . III. asa cum apare ca @deus absconditusA in psalmi. insa. in ambele situatii culpa fiind . ca si cum poetul este contra"is. prefera topirea i'nica. insa. mai de'raba a creatorului care stie de!a ca e&ista si o alta sursa de creatie1 „?i nu a mai crescut9 8au nu o mai am cunoscut”* dis!unctia „sau” ofera o dubla alternativa1 cau"a absentei inspiratiei divine este refu"ul acesteia de a i se revela @sauA neputinta poetului de a o mai trai. prin combustia travaliului poetic renaste fara sa aiba divinitatea alaturi. • Metafora „ung iei $ngereşti” „tocite” este urmata de cuvinte simple care descriu starea de e&pectativa a celui care inca se iposta"ia in @v8n9torulA de har divin („. acest „nu” divin nu are rolul de a declansa revolta1 resemnarea care transpare din versuri este. identificandu-si noua sursa de creatie.m lăsat)o să crească”).de scrum”. +steptarea. pare mai cautat de catre poetul care. Spre deosebire de psalmi. poetul rememorea"a con!unctura in care a constienti"at pierderea harului sacru1 „. Descrierea condi4iilor care au 'enerat crearea unei poe"ii noi .

accentul ca"and pe spatiul e&terior -%ntuneric. I*.. transformat si purificat prin poe"ie („?i m)am silit să scriu cu ung iile de la m(na st(ngă”). urmat de con!unctivul „să scriu”& inchide demersul e&plicativ initiat de poet in primul vers1 intrea'a poe"ie descrie itinerariul urmat de poet. dar nereusite ca finalitate artistica.+sa cum psalmistul nu abordea"a niciodata indiferenta in relatia cu Dumne"eu -este fie prosternare. cumva. care a pierdut. >atrenul final . insa. su'erand un intuneric interior.epetitia con!unctiei „şi” nu are valoare de polisindeton pentru ca le&emul isi pierde valoarea consacrata copulativa. mereu incercate.. determinate de imposibilitatea trairii in lumina sacra.eia atmosfera de"olanta in care eul liric traieste neputinta actului creator. . . artistul nu se sustra'e conditiei sale pentru ca identifica alternativa1 inspiratia nu este doar de natura divina. insa sfarsitul discursului liric il iposta"ia"a pe autor in cel care stie cum sa scrie. resorturile artei se pot afla si in universul sordid. fie revolta/. este metaforica.)erfectul compus al verbului „m)am silit”. un plans launtric. prin retorica dubitativa altarul de odinioara al poe"iei. ploaie/. . iar metafora „m(inii ca o g iară9 1e"utincioasă să se str(ngă”& devine o e&presie a unei tentative. candva. din care Dumne"eu s-a retras5 ima'inea. iar incipitul poe"iei pre"inta in poet.cea a poetului. constient de faptul ca a 'asit @cheiaA unui labirint ce parea imposibil. astfel incat traiectoria artistica este asumata. . @ur8tA. dobandind sens conclusiv in ambele situatii5 spasmul creator sub impuls divin nu se poate concreti"a. la fel poetul nu ramane impasibil in raport cu >rea4ia pentru ca este constient ca fatum-ul sau il repre"inta arta5 ca atare.

.

/n literatura .intă un studiu teoretic în care sunt enun"ate caracteristici şi condi"ii pe care trebuie să le posede o operă literară pentru a $i receptată ca poe. repre.pe de o parte. pe de altă parte.ia lirică în care autorul îşi a$irmă direct sau indirect concep"ia despre menirea poe. =oileau+.ie %e1emple de lucrări în acest sens sunt .Eu nu stri esc corola de minuni a lumii de Lucian -la(a 5onceptul opera"ional artă poetică %ars poetica+ se de$ineşte prin prisma a două accep"iuni.iei şi a poetului.oetica lui 7ristotel ori %rta poetică a lui N. arta poetică este considerată şi poe.

#u nu strivesc corola de minuni a lumii şi %utoportret @ L. poe. de dispari"ia timpului paradisiac. e1presionismul la care aderă poetul este vădit încă din ars poetica Htineretii4 sale artistice %#u nu strivesc corola de minuni a lumii+. cu absolutul. ridicându3le la dimensiuni gigantice sau de$ormându3le până la grotesc sub lupa groa.română. calitatea de ars poetica a unei crea"ii lirice poate reveni nu doar unei singure poe. implicit. $iind publicată în ianuarie &'&' în .ie şi $iloso$ie se mani$estă deosebit.ivă a energiilor. 5ea dintâi perioadă artistică a poetului este marcată de o vitalitate e1traordinară. Creion 0 7rg#e. <minescu.acum eul poetic cunoaşte iposta. a po. îl întrece.antă o repre.intă Hinstrumente4 ale cunoaşterii subiective. tenta"ia pentru integrarea #iperboli.otodată. ampli$icând la ma1imum detalii ale vie"ii cotidiene. cea de3a doua categorie de arte poetice cunoaşte o largă e1empli$icare.i"ia spre a doua etapă a crea"iei lirice %volumele +n marea trecere @ &'\D şi Laudă somnului @ &'\'+. iar singura salvare din această condi"ie traumati.a interogativă. de$inind stiluri culturale+ şi un poet %care are ambi"ia de a Hturna4 în $ormă lirică ideile $iloso$ice+. poetice.antă a individului în macrocosm prin descătuşarea e1plo. ci mai multora.ii din întreaga operă a respectivului autor. 7părut în primele decenii ale veacului al VV3lea. =laga+. particular în literatura română. este un eu problematic. Lucian =laga constituie un ca. desc#is comunicării plenare şi osmotice cu e1teriorul. 0inamismul este înlocuit cu starea de contemplare.iei re. asimilând problema cunoaşterii %a1ul de$initoriu al întregii sale opere+ sentimentului iubirii. marcat de ruptura ontologică.ia contemporană %Mircea 5ărtărescu @ poemul ra(ostea+. tensiunea interioară a acestei redări transgresea. de pre.subiectul este structurat pe conceptul de cunoaştere eSstatică. avem de3a $ace cu un produs artistic e1presionist4 %în &tihuri+. Lucian =laga creea. al poe. <ul e1presionist blagian tinde spre trasgresarea tuturor limitelor umane.ă pat#osul e1isten"ial. 7utor ilustrând modernismul literar românesc. eul liric pierde vitalitatea ini"ială şi devine melancolic.strigătul poetului Hsunt beat de lume şi3s păgân4 %2reau să joc+ traduce $rene. Odă (în metru antic) 0 M.aşii profetului %&'\&+ anun"ă tran. .ând ec#ilibrul om @ natură.el este în sine un $iloso$ %care caută o doctrină a cunoaşterii lumii şi $armecelor ei.intă recuperarea sentimentului eternită"ii prin întoarcerea la vârsta copilăriei şi. opuse cunoaşterii obiective.ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii apar"ine primei etape a evolu"iei lirice a poetului. sensul artei.H0e câte ori o operă de artă redă ast$el un lucru încât puterea.en"a unui Heu4 sti#ial. mitul.ă o poe. lumea este o combinatie de lumină si întuneric.rădăcinării sale. 8olumul . la . trădând rela"iuni cu cosmicul.i"iei sale în univers. 1lori de muci(ai. epresionismul este curentul artistic ce promovea. ra"ionale.ă lucrul. începând cu Htestamentul4 liric al poe"ilor 8ăcăreşti şi înc#iend cu poe. meditând asupra de. dacă acestea întrunesc criteriile pentru a $i statuate drept arte poetice %#pi(onii.iunea marturisită la principiile estetice ale e1presionismului. deoarece în crea"ia sa legătura între poe. /n crea"ia lui Lucian =laga.iarul /lasul -ucovinei şi inclusă apoi în volumul de debut .ie ce se înc#eagă prin ade.ei şi a disperării umane. ier. meta$ora. simbolul repre. /lossă.oemele luminii %&'&'+. dar anticipând principiile $ormulate anterior.ia dionisiacă a tânărului artist.idă în cultivarea misterului universal. cu ilimitatul. 7nterioară operei $iloso$ice.i.

ca $iin"a3creatura în 5rea"ia universală divină. problema cunoaşterii umane se de. în manieră e1presionistă. se constată permanenta raportare.ă. imposibil de relevat prin intermediul gândirii logice. .volta înca din poe.cunoaşterea paradisiac9 %sau Hplus cunoaşterea4+ şi cunoaşterea luciferic9 %sau Hminus cunoaşterea4+. o puternică in$luen"ă este e1ercitată de elementele de sorginte $olclorică şi mitologică. /n"elegând că universul este impregnat de HMister4.ă meta$oric. 0e.H8eacuri de3a rândul $iloso$ii au sperat că vor putea odată să patrundă secretele lumii. renaşterii perpetue a naturii şi. a eului liric %în diverse iposta. căci numai aşa pot să proiecte. universul mitic %H<u cred că veşnicia s3a născut la sat4 @ &ufletul satului+. de Hnimicul4.i $iloso$ii n3o mai cred. $iloso$ii. /ncercând să desluşească misterul e1isten"ei. instituind o barieră @ H5en. angoasanta de.eama de moarte.e4 logic. ?iloso$ia cunoasterii operea.ranscendentă4. poetică. ra"ional misterul+ este cunoa=terea paradisiac9.iei blagiene.e+ la universul e1terior. =laga le reinterpretea. Ce aude unicornul+. 7stă. =laga mărturiseşte poetic %H<u am crescut #rănit din taina lumii4+ şi livresc apetitul pentru cunoaştere. în timp ce ultimul volum. se accentuea. regăsită în starea ei primordială. Lucian =laga se declară adeptul alternativeipoten"area misterului divin. cerbul cu stea în $runte.vorăsc din cele mai intime necesită"i ale vie"ii şi ale . în tainele crea"iei universale. şi valori cari i. implicit. mai pro$und decât $iloso$ia şi logica. un rost.eu+ care împiedică deplina cunoaştere. 7ceeaşi notă din a doua etapă a crea"iei se men"ine în etapa următoare. că e1isten"a este misterioasă. este un omagiu înc#inat germina"iei universale. =laga crede într3un HMare 7nonim4 %0umne. de Hmarele4 % in ad)nc+. de $emeie etc. 7$irmând că e1isten"a este misterioasă.ura . Sensibilă.batută ini"ial poetic şi apoi teoretic @ $iliso$ic.ie %cunoaştere luci$erică+ poate pătrunde. 0ată $iind această Hincursiune4 în evolu"ia lirică a poe.+.entă încă din etapa anterioară unde era corelată cu motivul somnului. Următoarele volume men"in această atitudine matură şi reconciliantă %2)rsta de fier. 8olumul 'ebănuitele trepte %&'DP+ aduce o împăcare a poetului cu natura. ca atare. a omului. şi ei se plâng de neputin"a lor. ast$el încât acest tip de cunoaştere %care caută să Hlumine. /ntrebările grave. unicornul+. devenind spaima de întuneric. <u însă mă bucur că nu ştiu şi nu pot să ştiu ce sunt eu şi lucrurile din !urul meu. Corăbii cu cenuşă.ă.spa"iul @ matrice al satului. elocvente $iind volumele La cumpăma apelor %&'PP+ şi La curţile dorului %&'PI+. în misterul lumii un în"eles. pre. /n această perioadă artistică.rădăcinare sunt învinse de în"elepciunea prin care poetul în"elege că sentimentul poate $i delimitat de cel al iubirii %$a"ă de univers. n3au reuşit să îl elucide. "irabila săm)nţă %&')J+.ia #u nu strivesc corola de mimuni a lumii. reluând motive din $abulosul $locloric %ursul cu crin. su$letul poetului alinându3se prin contactul cu spiritualitatea populară. cu două concepte originale. oamenii de ştiin"ă. aceasta este cunoa=terea luciferic9. convertit în impulsul de a ampli$ica taina universului. în virtutea spiritului creator care se lasă pătruns de taina universului.e decât par"ial. la Lucia =laga. iar $iloso$ul =laga se doreşte a $i mereu poetul =laga pentru că prin poe. sporirea lui cu a!utorul imagina"iei poetice. 5onservând romantic misterul.

umat poetic al acestei atitudini $undamentate de =laga pe tot parcursul evolu"iei sale artistice.2tainele4. însă. pentru că la =laga Hconstantă este conştiin"a temeiurilor sacre. pentru că este o cunoaştere paradisiacă. taina lumii.du#ului meu. este. titlul $i1ea.H<u nu strivesc corola de minuni a lumii4. poe.. . este eul 2natură4. $ormulele dogmatice ale misterelor crestine etc.i"ia e1tatică. 2nu strivesc4+. se identi$ică trei secven"e ale poe. 2%lumina+ mea4. 2s$ânt mister4. este meta$ora 2corolei de lumini4.ă al autorului prin care îşi mani$estă. eul 2receptacul4 .ă spa"iul unei perpetue tensiuni. <u3al"ii.4+. eul generic din poe. opus. deci cunoaşterea paradisiacă. unde cuvântul3 c#eie 2<u4 presupune pre. e1plicativă %2căci eu iubesc4+. po. spre deosebise de 2al"ii4 a căror 2lumină4 %meta$oră a cunoaşterii+ reduce.en"a poetului care optea. deocamdată implicit. precum taina crea"iei divine. rogram spiritual al operei sale. /ntre cele două realită"i se conturea. a cărei construc"ie este adversativă %2dar eu. Impresionant este caracterul declarativ al poemului. prin negatie. 2vra!a nepătrunsului ascuns4. Iposta. misterul este cel care îl incită pe =laga la crea"ia poetică. Reluat în incipitul discursului poetic. Amul trebuie să $ie creator @ de aceea să renun"e cu bucurie la cunoaşterea absolutului4 % 3ări şi etape+. ca şi cea dintâi. este meta$ora 2luminii4. entru că este un re.ând cunoaşterea %=laga detaşându3se aproape arogant de ceilal"i.ă pe ba. această poe. $iind poetul 5reator. =laga repetă gestul primordial al 5reatorului.oartă e(ipteană.raportul <u @ Univers. aspect subliniat de redundan"a $ormelor pronominale la persoana I @ 2eu4.ie. nestructurat stro$ic tocmai pentru că este o con$esiune patetică şi ingenuă a poetului care e1clamă înca din titlu em$atic.ă tema $undamentală a poe.ă pentru cunoaşterea poetică %luci$erică+. scrieri gnostice @ Lessing.ă ca o răscumparare a neputin"ei de a cunoaşte absolutul. iar. 2neîn"elesuri4 etc. 2sporesc4 şi. atitudinea poetului $a"ă de misterul lumii. prin atitudinea sa.a unei antinomii clar subliniate de poet. comună. care a creat Universul Hmuiat în taină4. 5uvintele sale acu. menită a $i desluşita de ceilal"i. iar crea"ia $unc"ionea. conte1tual.ia devine ast$el o replică la $apta divină.ă. de contemplare şi mirare re$eritor la taina universului.văluit total. prin gândire şi ra"iune. H re$a"a4 lirică a întregii sale crea"ii propune cei doi poli care con$igurea. Stăpâna suverană a lumii blagiene rămâne taina care se pecetluieşte continuu4 %Mi#ai 5impoi+. Structural. 7şadar.inta reperul ambelor tipuri de cunoaştere.ă titanica a omului.ot comună. ci doar par"ial. generate de misterul e1isten"ial. niciodată de. pentru că repre. simboli. meta$ora 2revelatorie4 %după cum o numeşte =laga+ care desc#ide o întreagă arie semantică în te1t deoarece traduce poetic ideea 2Misterului4 instaurat de 2Marele 7nonim4. care vor să3i în"eleagă sensurile %misterul intrinsec+. 7vând în vedere di#otomia comportamentală şi cognitivă. în $inal.2<u4 @ 27l"ii4. prin care este Hstrivit4 misterul sacru.+. adică pentru poten"area misterului. 5on$esiunea lirică se derulea. prin le1emul3marcă a a eului poetic 3 H<u4.iei.poe. 8ersurile par a $i un strigăt de groa.ie are ca surse lecturi ale poetului din te1te ini"iatice %% Cincea .iei sale. tablete or$ice. crea"ie tainică şi neîn"eleasă..ă atitudinea ra"ională %Hnu ucid cu mintea tainele4+.ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii se recomandă ca artă poetică a crea"iei sale.

legarea. Universul $enomenal %2corola de minuni4+ este impregnat de taine ascunse în natura %2$lori4+.oemele luminii+. întrucât se converteşte în instrument al cunoaşterii luci$erice. spre înaltul celest. în cuvinte %2bu.ea. care nu are $unc"ie e1clusiv sentimentală %adorarea naivă a tainei+. oetul doreşte ampli$icarea acestor mistere ce compun marea taină %2eu cu lumina mea sporesc a lumii taină4. eu @ mască lirică a 2$iin"ei umile desc#i.ă însăşi sacralitatea $iin"ei umane. pentru care universul este o 2pădure de simboluri4. S$era imensa a lumii adăposteşte s$erele mai mici @ indivi. şi romantic @ e1presionistul =laga se raportea. 2nu ucid4.=laga descoperă şi o$eră calea spre taina universului @ iubirea. 7ccentul că. la $el şi lumina poetului %cunoasterea luci$erică. 5onştient că universul este aşe. subiectul $undamental al 5rea"iunii lumii.e prin cunoaşterea poetică. 2sugrumă4.ele ei albe lunaWnu micşorea. Secven"a $inală a poemului.%Ion op+ care se cu$undă în subs"anta marelui cosmos. ci tremurătoareW măreşte şi mai tare taina nop"ii4 vine ca un omagiu al poetului către astrul selenar care augumentea. ca şi <minescu. ca şi $iin"a. 2$lori4+ se relevă prin desci$rarea motivului vegetal $ie ca 2element terestru în ascensiunea solară4. prote!ea.ele lunii sporesc obscuritatea. indesci$rabilitatea. poetul pre$eră să abandone.ea.ă. 0eclarat 2poetul luminii4 %volumul de debut se intitulea. 8erbele.ă la misterul gene.2aşa îmbogă"esc şi eu întunecata .ii se luminea. 0e$inind omul ca 2$iin"a meta$ori. căruia. este esen"ială deoarece o$eră e1plica"ia atitudinii asumate.ei universale.ală.ea. $ie mitologic ca 2natură primordială. la $el =laga re$u.ă emis$era. cupa desc#isă.ut insistent pe simbolul $loral %2corola4.antă4 %creator de simboluri+.ă prin iubire.ă. tru$aş. în oameni %2oc#i4+. apărând misterul universal.areWcu largi $iori de s$ânt mister4+. condamnă super$icialitatea omului care îşi asumă. 5on!unc"ia cau.ă %2vra!a nepătrunsului ascunsWîn adâncimi de întuneric4+. unde $loarea repre. în $apt. nu3i caută de. luci$erică. liric. în regimul nega"iei sau al a$irma"iei. dar şi e1plicativă 2căci4 introduce argumentul poetului.areWcu largi $iori de s$ânt misterWşi tot ce3i nen"elesWse sc#imbă3n nen"elesuri şi mai mariWsub oc#ii mei4. aşa cum <minescu imagina odinioară. rolul de 2vânător4 divin. alegând. Lumina iubirii este . Semni$ica"ia întregii poe. amintind de starea edenică4 %Ion op+. poetică+ trebuie să ampli$ice taina universului. 7semenea lui =audelaire. 0acă ra. în"elegându3şi rolul de protector poetic al tainei crea"iei. ?igura spa"ială a corolei simboli.intă un ar#etip al su$letului %Ion =arbu+. în poemul său cosmogonic. dimpotrivă.ă cu taina nop"ii.2nu strivesc4. Nestrivind corola de minuni.e4+ sau în moarte %2morminte4+. pentru că lumina se $raterni. 2aşa îmbogă"esc şi eu întunecata . cu toate că re"ine doar două versuri.ă să reducă lumea la aparen"a ei. 2eul lumină4 blagian este o structură o1imoronică. trans$ormând3o în subiect poetic şi demonstrându3i. =laga tratea. antegene.ându3se spre cer4 %Ion op+.ic de lumina maligna %Ion op+ a cunoaşterii paradisiace care 2ucide4 vra!a 2nepătrunsului4 mister.ă Misterul $ascinant al nop"ii. ca microcosmosuri în care se oglindeşte lumea.prote!area misterului se reali.at sub semnul obscurită"ii şi al adâncimii care $ascinea.a . să o poten"e. semni$ica"ie preluată din gândirea indică. Luminile benigne ale eului său se de.e $ericit desci$rarea tainei.ii.a ca 2pătruns de sine însuşi odi#nea cel nepătruns4.ă brusc acum. însuşi omul este $erit de autodistrugere pare să $ie mesa!ul poetului care. 5ompara"ia 2şi3ntocmai cum cu ra.

arta sa poetică #u nu strivesc corola de minuni a lumii cons$in"eşte idealul său Hde a se bucura că nu ştie4.+. şi oc#i.eu @ natură % eus sive natura+. Iubirea poetului ocroteşte taina sacră a crea"iei universale.ie şi renun"ând la drama omului care. Hlumina altora4. şi bu.iei. prin opera sa. pre$erând poten"area misterului prin poe.se observă op"iunea pentru versul liber. trans$ormându3se el însuşi într3un creator %artistic+ care învăluie în taină cuvintele şi mesa!ul liric. 0isociate în incipitul poe.e şi morminte4. desprins de canoanele supunerii la normele de versi$ica"ie clasice. al principiului con$orm căruia Hdivinul sparge logica4 %9oet#e+. ci şi la nivel pro.ie3meta$ora. în căutarea răspunsurilor. /n acest $el. micile taine se reunesc. Hcăci eu iubesc4 etc. prin care sunt i. oe. . se îndepărtea. Ridicându3se.ia #u nu strivesc corola de minuni a lumii îşi mani$estă modernitatea nu numai conceptual.iac şi omul luci$eric4 %<ugen 5oşeriu+.olate cuvintele3c#eie %Hşi nu ucid4. iar prin cunoa=terea luciferic9 =laga imită gestul primordial al demiurgului. împotriva mitului Ra"iunii %:ant+ şi a dictaturii gândirii logico3matematice. ultimul $iind cel aproape de 0umne. într3un act de venera"ie şi prosternare în $a"a divinită"ii %epitetul 2s$ânt mister4 este elocvent+. în coroborare cu te#inca ingambamentului. 7rtă poetică a crea"iei blagiene. =laga 2pune $rontiera între omul paradi. =laga este adeptul direc"iei antira"ionaliste.odic.copleşitoare şi sub!ugă poetul care se înc#ină în $a"a misterului universal. compunând întreg universul misterios. poe.ă de condi"ia sa de $iin"ă sacră trăind într3un univers inundat de sacralitate. Hdar eu4.2căci eu iubescWşi $lori.

.

respectiv ultimul au rol de prolog şi epilog. <roii diege. doar V8 $iind diegetice. deci autor al unei opere cu statut de reper pentru genera"iile ulterioare de pro.e o monogra$ie a satului ardelenesc surprins în perioada de început a capitalismului rural.Slavici este creatorul primei nuvele de $actură psi#ologică Moara cu noroc.ei sunt crea"i prin prisma . întrucât primul. tema secundară sus"ine caracterul realist al pro. Slavici inten"ionând să reali.iunea la principiile realismului estetic este dovedită de tema principală a te1tului.atori.e.are a "ărănimii. 7de. nuvela este structurată în V8II capitole. dublat de procesul de pauperi.Moara cu noroc de 4oan &lavici -'ma%inea familiei- Scriitor clasic al literaturii române. (>definiţia nuvelei.i"ional.este vorba despre de. tr9s9turi ale speciei) 5ompo.ei. inclusă în anul &II&. I. publicată în volumul )o ele din popor. de asemenea.văluirea consecin"elor ne$aste ale setei de înavu"ire care naşte drama interioară a omului conştient de abaterea de la codul moral.

grada"ia stărilor su$leteşti. loc de popas pentru corbii ce se lasă croncănind de la deal înspre câmpie4.mele oamenilor %.. /n acest sens.ei psi#ologice.bit de o privelişte care proiectea.. persona! raisonneur şi alter3ego al scriitorului s$aturi sapien"iale pe care 9#i"ă %în dorin"a de a asigura bunăstarea $amiliei sale+ le primeşte cu superioritatea tru$aşă. a!uns cu întreaga $amilie la locul unde se a$lă #anul. mediul in$luen"ând caracterele. al amoralită"ii cărora le cade victimă eroul. blestemate .+ şi să ne punem pe prispa casei la soare %. economic. respectul.omasevsSi+ care pre$igurea.determinismului social. /nsă. 9#i"ă răspunde. Hun trunc#i %. ia deci.ă destinul tragic al $amiliei. căci. patima pentru bani constituie doar prete1tul narativ pentru I. prin vorbele batrânei.Hmoara părăsită4. /ndemnului HAmul să $ie mul"umit cu sărăcia sa..ă asupra spa"iului tenebrele unei lumi male$ice. al nuvelei con"ine. sub $ormă prologică. 9#i"ă vrea să işi sc#imbe statutul social care îi asigură şi po. . ci liniştea colibei tale te $ace $ericit4. Slavici de a descrie un pro$und . 7mintind de tărâmul blestemat din balada Monastirea $r&eşului" acest spa"iu are rolul unui Hmotiv anticipativ4 %=oris . să cârpesc şi mai departe ci.ă la o gamă variată de procedee ale anali. dar ignorantă a bărbatului tânar. Hlope"i rupte4.ă. dar...mar şi viitorul cârciumar este i. urmată de ruinarea întregii $amilii. 5a atare... pro.bucium interior. $ostul ci. ast$el încât titlul nuvelei se dovedeşte a $i o amară anti$ra.i"ia în comunitate.+ să rămânem aici.H8orbă scurtă %. având ocupa"ii obişnuite. cu gustul riscului.ă $recventă o repre. generat de sentimentul culpei. stilul indirect liber. mai presus.atorul apelea.ia arendării #anului de la Moara cu noroc ca să o$ere $amiliei sale siguran"a traiului sus"inut $inanciar. a cărui acu.. energic şi ambi"ios. nara"iunea e1tradiegetică în sine.+ ars %.+ iaca liniştea colibeiF4. dacă e vorba. Hcinci cruci4. /nsuşi incipitul. nu bogă"ia.intă arg#iro$ilia care a condus la distrugerea sa su$letească. Hacoperământ ciuruitH. ersona!ul principal identi$icabil este 9#i"ă.+. monologul interior.

otuşi. lăsându3se sedusă de puterea lui Lică. îngemănând teama de necunoscutul dur. Lică+ repre. Lică se de$ineşte printr3un clişeu verbal ce îl recomandă drept un individ care nu admite contrareplică . 9#i"ă începe să câştige. care prosperă material H9#i"ă %. 7na.+. Negustorul înregistrea.ă eroul mac#iavelic $iind un spirit me$isto$elic. însă.ă să creadă că 9#i"ă nu a au. 7na nu îl percepe pe Lică în dimensiunea reală a $iin"ei sale demonice. . 9#i"ă intuieşte că are de3a $ace cu un om necinstit şi încearcă să i se opună. iar orgoliul său masculin ar $i $ost rănit.ione. mai ales. 7pari"ia lui Lică la #an o trans$ormă.H7na rămase privind ca un copil uimit la călăre"ul ce stătea ca un stâlp de piatră înaintea ei4. care trăieşte sentimente contradictorii. iară sporul era dat de la 0umne. însă. /ncă de la început.a liniştea şi concordia paradisiacă din sânul $amiliei lui 9#i"ă. se declanşea. $actor perturbator al siguran"ei $amiliei lui 9#i"ă. având presentimentul întovărăşirii cu un ins amoral care îi strecoară în su$let nelinişte %H!ung#i prin inimă4. 0evenind complice al a$acerilor ilegale propuse de Lică.+ se punea cu 7na şi cu bătrâna să numere banii. so" şi tată .. pentru a nu se de. dintr3un caştig $ăcut cu bine4.e.intă prima treaptă a prăbuşirii $amiliei lui 9#i"ă.. 7ceastă atmos$eră edenică este tulburată de sosirea la #an a lui Lică Sămădăul.entându3se ca o legendă a acelor locuri pe care le stăpâneşte. dar şi $ascina"ie $a"a de $armecul viril a lui Lică .ut în oc#ii celor dragi. iar cârdăşia pe care i3o propune lui 9#i"ă este ec#ivalentă unui HpactH cu diavolul. al ec#ilibrului interior al persona!ului care va abdica de la normele etice . Hrăcit în tot trupul4+.ă şi .eu.e.HM3 ai în"elesG4. amândoi priveau la cei doi copilaşi %.ice de o #otărâre luată anterior pentru că ar $i decă. concomitent. într3o primă victimă pe 7na. ast$el încât scena întâlnirii celor trei %9#i"ă. 7na privea la el. în spe"ă cinstea şi moralitatea. Naivă .9#i"ă. dar. Lică întruc#ipea.Hdar binecuvântat era locul acesta4. semnele ne$aste nu par să aibă niciun e$ect negativ asupra $amiliei . pre. Impunându3i lui 9#i"ă să i se asocie.it vorbindu3se despre el. în calitate de cap al $amiliei. şi atunci el privea la 7na. pre$eră să se autoilu. Lică re$u.

a renun"at la cinstea şi integritatea morala.reptat.+4. /n câteva rânduri 9#i"ă generea. irascibil. pe când 9#i"ă se simte Hlegat4 şi din acest motiv este Hsupărăcios4. ?aptul că este cap al $amiliei îl determină să3şi !udece ac"iunile prin prisma consecin"elor asupra celor dragi.ele bărbatului care . respectiv în inten"ia de a denun"a $ărădelegile acestuia şi în neputin"a determinată de teama pierderii $amiliei. So"ia sa sesi.angoasa bărbatului care îşi cumpără pistoale. #angiul devine ursu. se lasă vra!ită de Lică. 0eşi 7na încearcă să $ie alături de so"ul ei. în care se opune lui Lică. ast$el încât să nu $ie responsabil pentru securitatea acesteia. dorin"a sa este aceea de a nu avea $amilie. 7cu.. în realitate. din perspectiva alunecării 7nei spre in$idelitate . acum pusă în pericol. iscodit de nevastă. 5ondi"ia impusă de 9#i"ă este aceea a unei imagini pe care doreşte să o conserve om onest %Hsă în"elegi că. care are posibilitatea de a ac"iona. iar aceasta.Hnu vreau să mă "ii numai de $rică. 0oar în aparen"ă aceasta mărturisire este a unui arg#iro$il irecuperabil. 9#i"ă a$irmă la un moment dat că ar $i dorit Hsă nu aibă nevastă şi copii pentru ca să poată . 9#i"ă oscilea. că. liber. îşi ia câini.+ ea prinse voie bună. ci umblu să intru la învoială cu tine. după o ini"ială sen.a"ie de silă. sângele îi năvălea în obra!i %. orgoliul declanşând cri.prietenia cu !andarmul se dovedeşte a $i o încercare de a se salva moral. Sunt gata să3"i $ac pe plac4.ă trans$ormarea lui 9#i"ă care.ă în ceea ce3l priveşte pe Lică. Introducerea unui nou persona! pe scena diegetică @ !andarmul intea @ pare să3i dea lui 9#i"ă o siguran"a .ea. cedea. mai mult o aruncă în bra"ele Sămădăului.at de $emeie. o mască $or"ată care ascunde spaima. se pre$ace a râde.ice KK rea pu"in îmi pasăLL H.distrugerea lui Lică .. conştient de superioritatea adversarului a$irmând . simbol al încercării de$ensive. dacă e să vă $iu de $olos lumea trebuie să mă creadă om cinstit şi stricat cu voi4+. în cele din urmă . ambii având "el comun .H%. spre deosebire de Lică 3 om independent.ă. iar 7na se teme de sc#imbarea su$erită de bărbatul care.ă scene aprinse. 9#i"ă o îndepartea. iar scena dansului este elocventă. . se cam tulbura când Lică se apropia de dânsa..ă .ut victimă înavu"irii.

minciuna în care se . bărbatul işi va recunoaşte vina.ise el. 7na îi de. $inalmente.a psi#ologică a prăbuşirii interioare .H pentru ce a rămas el la cârciumăG entru ce a venitGF entru ceFG işi . deşi are conştiin"a propriei ticăloşii . Min"ind neîntrerupt . sugestivă este scena ulterioară mărturiei în procesul intentat lui Lică Sămădăul %deşi ini"ial se #otărâse a da în vileag nelegiuirile Sămădăului.ione. în cele din urmă de.ă că bărbatul continuă să se autoilu. reproşându3i. Mai mult încă. . dar îi arată că îl sus"ine. arătându3se nepăsător $a"ă de propia3i via"ă. la proces !ură strâmb. 9#i"ă îşi mani$estă de. geloasă. Ascila"iile persona!ului sunt motivate de încercarea sa disperată de a păstra aparen"a unui om cinstit deoarece. 7na îi aruncă so"ului cuvinte grele. iar Lică este ac#itat+.bate $ără ieşire. de mânie la au. mai ales la 7na. Nemaiputând îndura .văluie şi $aptul că este conştientă de complicitatea lui 9#i"ă cu Lică. /n acelasi capitol.ă orgolios . 5on$lictul între cei doi so"i i. /n acest sens.Sămădăul.ându3l că o supune unei torturi care o îndeamnă să se sinucidă lăuntric %Hmă laşi să mă omor eu din mine4+. pentru care se simte responsabil .reptat în $a"a $emeii. 9#i"ă mani$estă din nou pornirea de a3l în$runta direct pe Lică.H a venit vremea sa te ra$uieşti4.Hdin dragoste către dânsa şi către copii venise la Moara cu noroc.ă imoralitatea lui 9#i"ă. pentru că în următorul pasa! 9#i"ă se impulsionea. atunci când aceasta suspectea.Heu sunt prea ticăloasă ca să te pot da de gol4.ul vorbelor denigratoare ale so"iei. . Reac"ia lui 9#i"ă este ini"ial de îngri!orare . 9#i"ă este conştient de păcatul căruia i3a că. apoi de disperare şi.gustul $a"ă de so"ia capabilă să creadă asemenea !osnicii. acu. din dragoste pentru dânsa şi pentru copii se băgase în strâmtoarea în care se a$la4.ut victimă. că a avut de3a $ace cu Ho muiere tânără şi $rumoasă4. iar nota"iile în stil indirect liber se dovedesc resurse elocvente în anali.aa. endularea emo"ională a eroului este evidentă . 5u toate acestea.bucneşte cu o virulen"ă nebănuită.buciumul lăuntric al lui 9#i"ă se ampli$ică.nadă!duit.e mimând $a"ă de $emeie onestitatea pierdută ire mediabil. însă sunt doar cuvinte care demonstrea. în $orul său interior. însă #otărârea îi slăbeşte când îşi aminteşte de 7na şi de copii.

. şi de mumă3sa4. 9#i"ă greşeşte incali$icabil. copleşit de povara păcatului. 0eclarându3i cârciumarului $ară e.băvirii .ise el. mai ales a unei singure $emei4.e vanitatea lui 9#i"ă a$irmând . în care Lică se autocaracteri. Lică $ace.O eu nu mai pot sili pe nimeni să nu le . 0in acest moment. /n acest moment tot bătrâna intervine.pierderea 7nei.. . 7menin"ându3l cu moartea în condi"iile în care s3ar sustrage alian"ei. ci al $amiliei. $ăcându3şi de râs $amilia Hsărmanii mei copii. nu doar al său.ă cu cinism. planul pus la cale nu este studiat în toate repercusiunile sale împingând3o pe 7na în bra"ele Sămădăului pentru a3i întinde o cursă.otodată.itare că a $acut din el un om vinovat. 9#i"ă işi mărturiseşte culpa .privirile acu. aş râde şi de dracu. 7cum 9#i"ă îşi dă seama de adevăratul pericol ce plana asupra întregii $amilii ..KKtatăl vostru e un ticălosLL4. 5ondamnându3se pentru $aptele necinstite . Lică îşi e1plică într3o manieră sadic3perversă. . pe când pe so"ul ei îl percepe un om laş. mai presus. sugerând meta$oric. cum avusese părin"ii voştrii. aruncându3i cuvinte grele şi considerându3l Hmuiere în straie bărbăteşti4. pentru care era evident că Lică sin"ea o atrac"ie ire. 9#i"ă întelege că a eşuat în calitate de tată şi so". încearcă şi să3i $late. . căci eu n3am să mă iert cât voi trăi pe $a"ă pământului4. în $a"ă adevărata identitate de acum. practic.istibilă.Hiartă3mă cel pu"in tu. dar. însă o greşeală de tactică psi#ologică. un tată om cinstit N. /nsă. o $antoşă manipulată de diabolicul Lică Sămădăul.ă orgoliul latent al lui 9#i"ă.Hstai acasă şi te pune să3"i torci din $uiorul tău o cămaşă curată4.Hdacă te3aş avea tovarăş pe tine.atoare ale nevestei sale. declanşea. A discu"ie e1trem de tăioasă.ică copiilor acestora . calea i. recunoscându3şi vulnerabilitatea în $a"a $emeilor. evolu"ia şi psi#ologia de criminal. iar 7na răspundea $ascinată c#emării bărbatului. Lică îi aruncă . întreaga energie a lui 9#i"ă este canali.ea. pentru că $emeia se lasă acaparată de $or"a virilă a lui Lică. un om necinstit.ată în vederea înlăturării de$initive a duşmanului . voi nu mai ave"i.

ate în cuvinte care sunt în opo. determinat de îndepărtarea de la normele creştine ori general@umane .Hce3am păcătuit euG4. deci3ale păcatului..ea.ită. Ma!oritatea e1ege"ilor văd în actul comis de 9#i"ă mani$estarea unei gelo. strângând3o Hla sân şi sarutându3i $runtea4.i"ie cu inten"ia criminală şi săvârşirea ei. <ste adevărat că scena omorului are loc după acea noapte de in$idelitate a 7nei. Totărând să se sinucidă pentru a scăpa de povara păcatului %Hsimt că nu mai pot trăi4+. iar . a tatălui încercând să3şi prote!e. 9#i"ă îşi în"elege gestul criminal ca pe o mântuire a 7nei %Hpe tine nu pot să te las vie în urma mea4+.ă în nenorocire. gesturile tandre ale so"ului $a"ă de so"ia căreia Hîi apucă cu amândouă mâinile capul şi privi dus în $a"a ei4. rin urmare. 7na simte că e1plica"ia se regăseşte într3un păcat comis .. niciun gest . mai târ.conştienti. bărbatul îşi dă seama că 7na este viitoarea victimă a aceleaşi drame interioare trăite de 9#i"ă până atunci . 0eclara"ia bărbatului %Hnu3"i $ie $rică . în raport cu asasinatul .ii patologice.ea.ându3şi vina de a o $i împins pe 7na în bra"ele călăului. de care sunt conştiente .nodământul.Ham să te omor cum mi3aş omorî copilul meu când ar trebui să3l scap de c#inurile călăului4. scena împrumută din tragediile similare dostoievsSiene în care su$letele se solidari. 5ititorul identi$ică aici mai degrabă atitudinea paternală. concreti.5apitolul al V8I3lea aduce cu sine de.e copilul de un pericol iminent.iu. Motiva"ia crimei este de ordin psi#analitic . arado1ale apar . începe să plângă. nicio vorbă nu dovedesc ura unui bărbat înşelat. în ba. la principiul esen"ial al moralita"ii. la $el de tragic precum drama prelungită a $amiliei lui 9#i"ă.ă.a codului etic tradi"ional. iar când sentimentul culpei. tu ştii că3mi eşti dragă ca lumina oc#ilor4+ caută să o liniştească pe $emeia îngro.Hbărbatul este înduioşat4. dar bărbatul nu caută să pedepsească adulterul. cuvintele lui 9#i"ă !usti$ică interpretarea . însă dincolo de uciderea ca $apt .ă atitudinea lui 9#i"ă este elocventă . devine . Men"iunea naratorului care caracteri. Scena uciderii 7nei de către so"ul ei este plină de gesturi contradictorii ale bărbătului. însă acestea nu sunt cuvintele unui om ce şi3a pierdut ra"iunea. Intuitiv. ersona!ele se raportea. 0e altminteri .

$ără a mai apuca să3şi $inali. calea de a curma şirul su$erin"elor este moartea.e inten"ia sinucigaşă. Iar sanc"iunea divină survine în condi"iile în care principiile creştine sunt încălcate de omul supus greşelii.Marian+ . pe de altă parte. mai ales pentru una singură4+. 5a atare.pe de o parte. $inalul este tragic. dar aşa le3a $ost dataF. incendia.. /nsuşi coordonatorul $or"elor ne$aste ale acestei lumi piere. speci$ică realismului. 0in acest punct de vedere.e. 7parent stăpânit de o singură trăsătură dominantă3intoleran"a ma1imă $a"ă de virtualul adversar. se a$lă destinul căruia acesta i se supune . rin urmare. 7re puterea să3şi recunoască marea slăbiciune %Hpasiunea pentru $emei. 9#i"ă moare ucis de oamenii lui Lică. scena $inală a sinuciderii Sămădăului dobândeşte conota"iile unui gest eliberator prin care omul alege moartea ca $ormă de libertate. mai ales în $inalul nuvelei. prin legea estetică. 0in acest motiv 9#i"ă o omoară pe 7na într3un gest ce se doreşte a $i i.eu %HM3a a!uns mânia lui 0umne. 0e. %S.onier al lui intea sau al legii statului pe care o des$ide.at.Hsim"eam eu că nu are să iasă bine. $ocul conotând meta$oric ideea de puri$icare a păcatelor celor doi so"i.devastator. Lică+. Lică Sămădăul $iind sanc"ionat pentru dramele pe care le3a generat nu numai în $amilia lui 9#i"ă..ă #anul.4. în"elegând să nu devină pri. dovedind semni$ica"ia anti$rastică a titlului .nodământul nuvelei este dublu. în"elege că.băvitor. 9#i"ă. ci pentru toate asasinatele comise anterior.ă prin lupta împotriva dependen"ei. până şi Lică este conştient că e1istă o $or"ă superioară pe care nu o neagă.ul celor trei vinova"i %7na. pe care caută să o men"ină cu orice pre" %şi ast$el devine diabolic+.umani. $undamentală rămâne dorin"a de libertate. apoi. aceştia.+. de orice $el.0umne. însă întreaga sa via"ă se caracteri. Lică se desprinde. dincolo de greşelile omului.euF4 va e1clama.moartea lui 9#i"ă şi a 7nei este un tribut plătit acestui tărâm male$ic. epilogul te1tului aduce în prim plan %simetric prologului+ cuvintele bătrânei care.ea. însă. de pro$ilul unui asasin eminamente de. în"eleaptă. se pedepseşte abaterea de la codul moral în ca.

?*1/(. bătrâna care uită geamurile desc#ise %cu simbolul crucii pe ele+ este o sugestie pentru du#urile rele care patrund in interiorul casei. .

.

aceeaşi locvacitate obsesivă sunt coordonatele esen"iale ale eroilor dramatici ai teatrului sorescian. poetul îşi proclamă structura interogativă %începe prin a pune întrebări+. ast$el Hrostindu3se4.cel care pune întrebări este mai puternic decât cel care vrea răspunsul.'ona de "arin &orescu .ea.ărit lumină pe pământ4 e1clamă într3o poe. comunicându3se %în sensul lui . 5ompusă din nouă piese. 7ceeaşi tensiune.ie+..ă această situa"ie de dominare. Sin&ur printre poeţi. 8ianu+ pe sine %27m . un teatru al . dramaturgia lui Marin Sorescu con"ine teatrul meta$oric %trilogia Setea muntelui de sare+. 5a atare. poetul iese în $a"a lumii spre a3şi rosti versurile. căci autorul regi.ca pe o scenă. Marin Sorescu îşi declară condi"ia umană şi literară încă din volumul de debut.+ram9 modern9 postbelic9 - Scriitor neomodernist.

mai aproape de modul meu de a vedea lumea4. 0e aia scriu teatru. parabolic şi ar#etipal . unui teatru al absurdului. ?ormată din piesele Iona " Paraclisierul şi Matca . 7ceeaşi atitudune ostilă tiparului clasic o e1primă Marin Sorescu şi în volumul Ieşirea prin cer %&'ID+. este e1presia meta$orică a condi"iei tragice omeneşti în lume. toate întrebările sale reunindu3se într3 una singură. /n po$ida mărturisilor .ei.$iecare dintre protagoniştii celor trei drame trăieşte 2setea4de 7bsolut.at @ şocante . Iona . comodă gândirii şi receptării. rin urmare.2ca te#nică $ormula tradi"ională mi3a surâs crispat şi prea pro$esional. deci . Ionesco %preluat în spirit de $rondă literară şi de 5.e1tele au cura!ul de a se dispensa de osatura conven"ională.ic. care nu încetea. Sorescu recompune. < unica ra"iune %2<u urăsc teatrul. M3am $erit de $ormula teatrului care alunecă pe supra$a"a lucrurilor @ şi3am încercat să invente. cea care generea.o$ic. =râncuşi+. Marin Sorescu se dovedeşte creatorul %şi continuatorul în descenden"a lui <ugen Ionescu sau Samuel =ecSett ori 7damov +.4 @ 5. prin Iona . declarând că vrea 2să3şi bată !oc4 de normele tradi"ionale.ă acea 2teatralitate4. <u nu am nevoie de teatru. Iona . =râncuşi+. pre$er prospe"imea. tratând incompatibilitatea dintre om şi societate. aşa cum a$irma şi <. trilogia Setea muntelui de sare este sudată tematic prin meta$ora din titlu . piesa are . mani$estată printr3o căutare perpetuă şi neliniştitoare. pentru cititorul neavi. ca să3mi bat !oc de el. dramatică şi $undamentală. alegând %şi mărturisindu3şi op"iunea+ să des$idă canoanele teatrului clasic./n esen"ă. un gen mai di$icultos.comicului absurd %Pluta medu. poematic şi $ilo. despre situa"ia omului în Univers. M.ă să se deduble. #upoaica mea.ic aşa. c#iar şuie. e1plica"iile . în $orma 2#ainei4 teatrale. Scuip teatrul. unui lucru per$ect plat4. %0adio&ra%ia unui spectacol+. Marin Sorescu este adeptul 2antiteatrului4.e. aventura mitică a cunoaşterii. ca să . monodramă . !e le d^teste et laemmerde4. ast$el încât scriitorul devine autorul unui teatru pro$und meta$i. E/istă ner i+ şi teatrul istoric %0ăceala. un unic persona! . 0e $apt. dar pră$uită. rima crea"ie dramatică din trilogie.2. $ treia ţeapă " 1ărul Sha2espeare+.2Moi aussi.

o$ică %din nou M.ea. discursul lui Sorescu ia di$erite $orme.ă limba!ul ca un cod în spirit avangardist. deoarece M. în acel timp. iesa Iona. dar şi alter3ego al oricărei $iin"e umane a$late în căutarea sinelui.ată4+. ro$und lirică şi $ilo. eseu. te1t dramati. subintitulată 2tragedie în patru acte4.ea. meta$oră concreti.4 %E/temporal despre mine .ă esen"a artei.dramaturgilor vi. sau singurătatea . trilogia poate cunoaşte metamor$o.atunci când Sorescu strigă 2ucid teatrul pentru a $ace posibilă supravie"uirea lui4.2teatrul este el însuşi o $ormă a poe. Sorescu utili. în $unc"ie de ine$abilul 2temperaturilor4 su$leteşti.. înseşi indica"iile scenice ale dramaturgului sunt tratate cu o libertate neîngrădită de regi. ca trăsături intrinseci.ă plurivalen"a te1tului.+ re$a"a dramei.ia .o$ie. care nu poate primi o unică interpretare.intă modul e1isten"ei lor veşnice. parodic. 0in această ra"iune. sus"inută de meta$oricitate şi medita"ie $ilo. dramaturgul lămureşte încă o dată deruta cititorului. inclusă în trilogia Setea muntelui de sare. . iar spa"iul scenei devine unul conven"ional. ca e1presie a 7bsolutului. guvernea.2$ăcând din mine subiect ontologic şi istoric pot spune că de $apt nu3i vorba nicicum de mine. pentru că metamor$o.25itite $ără dialog aceste piese pot deveni o carte de $ilo.ele continue ale artelor repre.ea. Sorescu e1plică. ca tratat @ şi m3a luat teatrul pe dinainte. ulterior. gestul 2creatorului4 are în vedere o renaştere a unui teatru @ #oeni1este necesară. scrisă de autorul însuşi. $iecare erou din piese este alter3 ego al scriitorului. pe care c#iar inten"ionam s3o scriu. dar cu inten"ia de a transmite un mesa! din eternitate. din acest motiv monologul ia loc dialogului.ă călătoria în cosmos. a $ost publicată în &')I în revista #ucea%ărul şi..iei.poem.27m $ost întrebat dacă burta c#itului simboli. derivate din condi"ia unui teatru al absurdului. sublinia. ci e vorba de noi @ cu permisiunea dumneavoastră4.ori pentru că autorul o recomandă. aparent antiliterar..a genului.at. nara"iune..eatrul şi poe. obligatorie această trans$ormare în crea"ie. păstrându3i aparen"a.ă simbolistica multiplă generând ambiguitatea te1tuală %până la ermetism+.o$ică .

Iona @ persona!ul lui Sorescu @ este o e1presie a strigătului tragic al individului însingurat care $ace e$orturi dramatice spre a3şi regăsi identitatea. să se producă amne.intrauterină. la $el de sigur. în mod cert.+ . dar totuşi eminamente politice. totuşi.+ Nu pot să vă răspund nimic %. politică sau cabalistică acestui persona! %.ă a celui care aspiră la redobândirea omniscien"ei intrauterine %acel 2regressus ad uterum4 pe care îl anali. persona!ul lui Sorescu se de.ia urmată. cu c#eie. Iona aminteşte de eroul biblic. mai mult în condi"iile regimului inc#i. în via"ă. Indi$erent de perspectiva pe care cititorul ar aborda3o în decriptarea sensurilor piesei %varianta cea mai indicată $iind. pentru ca .sc#e traduce o parte a semni$ica"iilor 2Solitudinea m3a îng#i"it ca o balenă4. Sorescu a aprobat interpretările criticilor occidentali. de o c#inuitoare anamne. nemaipomenit de singur. îndepărtându3se de primul impuls creator. coroborarea acestora+.a Mircea <liade+. piesa poate $i citită ca un teatru politic.voltă. /n ce măsură Iona e primul om ori ultimul om G 0acă dau o accep"ie $reudistă.. sursa de inspira"ie a pieselor lui Sorescu o repre. în antecamera s$ârşitului. ast$el încât să .. Arice op"iune mai clară pentru una sau alta dintre .. pe care încearcă să o cunoască.drobească gratiile temni"ei în care se simte .itorial comunist. rememorându3şi. mistică. suma meta$orelor este clară.er Theater Zeitun&+. 0ar. din genul acelora care a!ung la noi în ultima vreme. în acest sens. e1isten"a. oate $i vorba despre e1isten"a placentară asimilată dobândirii cunoaşterii totale.intă mituri şi legende auto#tone sau universale. sau poate $i omul în raport cu lumea. odată cu nasterea.alungarea singurătă"ii prin regăsirea sinelui. iar meta$ora lui Niet.. poate $i starea angoasantă a omului sim"indu3şi moartea iminentă. M. Mtiu numai că am vrut să scriu ceva despre un om singur. Sch3ei.4 /n mod evident.4 %0ieter Sc#nabel. dar şi a neputin"ei momentane de a înainta pe calea libertă"ii. cu societatea. Iona cel îng#i"it de Leviat#anul biblic devine Iona 3 Amul victimă a monstrului solitudinii.bătându3se. 2Iona se numără printre piesele de teatru politice.otul mi se încurcă în memorie. tocmai de la scriitorii din "ările <uropei de Răsărit.

Iona vorbeşte tare cu sine însuşi4.27pa asta e plină de nade.ă prime!dia care se aproprie. peştii . iar omul %peştele+ aleargă după o #imeră . pentru ca .peştele cel mare4. înotăm printre ele atât de repede. pescarul g#inionist se !oacă pe malul mării de3a pescarul amatorpescuieşte în acvariu. aducându3şi peşti de acasă pe care îi prinde în $a"a unei mări placide. ersona!ul. o speran"ă.e1isten"a e plină de ispite deşarte %nadele+.ă pe următoarea. pescar.ă. ci $iecare $iin"ă. respinge adevărul condi"iei sale. . ?alsa căutare a pescarului pescuit sugerea. dar peste câteva clipe observăm mira"i că ni s3a terminat apa. dar vorbele sale par inutile $iindcă nu are auditoriu.nu doar el se simte singur. ast$el încât să nu se mai simtă 2nemaipomenit de singur4. propria pro$esiune. tu. ca şi autorul.cădea4 Iona este o meta$oră a labirintului. acel 2iter per$ectionis4 având drept scop ieşirea din labirint. te1tul $iind o pledoarie implicită pentru lumină..0idascalia ini"ială îl pre. a singurătă"ii labirintice. situându3se în a$ara pri. ca şi a lui Iona. %Marian opescu+. esen"a este una singură. 8isul nostru de aur e să îng#i"im una. măcar lasă3ne limpede drumul până la ea. prin urmare. Ne punem în gând o $ericire. care stai sus pe mal. dar comentea.ă $aptul că orice încercare este un simulacru. pentru aducerea la lumină a 2păr"ii noastre de umbră4. o mimare a gestului %libertatea peştilor în borcan.2ca orice om $oarte singur. este o $alsă libertate+.ă.intă de!a pe Iona în iposta.eroul pleacă pe drumul per$ec"iunii.4 ?ra. încât părem gălăgioşi. Iona trăieşte în plină digresiune. iar. A.e singur soarta.adarnic. tot $elul de nade $rumos colorate. 0eoarece destinul îl persecută şi nu îi dă peşti..variante ar avea cititorul. simulea. din care Iona trebuie să evade.e. religios @ este un damnat. deci e visător.intă o mică înc#isoare ce o anticipea. =alena în care va . ne$astă. 5ondi"ia de început a persona!ului este probabil. bineîn"eles pe cea mai mare.a unui e1ponent al întregii umanită"i. nu ni3l tulbura cu umbra picioarelor. Iona trişea. timpul de aşteptare se consumă în re$lec"ie monolog @ dialogică.ele e1plică întreaga piesă. în gest şi în cuvânt.încearcă să3şi cori!e.onieratului. laic 3 este un ratat. pentru că repre. Noi. în s$ârşit ceva $rumos.visând de o via"ă să prindă . în primul tablou.

ă mare de nelinişte în teatrul pe care3l scriu. un peşte între al"i peşti. un mod de e1isten"ă apropiat dulcei inconştien"e a copilăriei. tabloul I se s$ârşeşte cu imaginea labirintului circular pentru e1isten"ă.. va încerca să se abstragă acestei legită"i oarbe a naturii. o spaimă insuportabilă. care însă.4 %0.e. %0umitru Micu+. de vânat şi vânător. către un . de $apt. adormit. mai târ. iar ieşirea din labirint . aş . de aceea e1ege. al victimei şi al agresorului. un vuiet de întrebări puse şi nere.ică.+. $iin"a imploră 0ivinitatea %pescarul a$lat la liman+ să îi lumine.ată 5eresc. ast$el încât să poată ieşi din labirint. $ără identitate.2< o do.lan"ul vânatului şi al vânătorului. dar vorbele şi comportamentul par a $i ale unui persona! comic. po.involt. şi realul construit de mintea persona!ului este o violentă discrepan"ă.e drumul sau măcar să3l poată vedea pe cel bun.c#iar. de an1ietate c#iar.e realitateaîntre realul concret. parali.olvate.antă nelinişte. #âtru şi de. !ucărie a destinului sau destinul însuşi. apăsător. Locvacitatea lui Iona. pentru că această aparen"ă este anulată de $ondul eroului care trădea.nădă!duită. îng#i"it de balenă. lui Iona îi arde de glumă şi are idei năstruşnice. Meta$ora mării $ără peşte visate de copiii cu 2oc#ii sclipind de $ericire4 este simbol al trăirii în libertate spre care aspiră Iona. Sporovăiala lui este scutul de apărare împotriva situa"iei tragice. un de profundis4. surd. <roul nu se poate sustrage pericolului care îl pândeşte.ice arg#e. este în esen"ă o $ormă dramatic de$ensivă..eu. 7ceste e$ecte de umor negru se e1plică prin $aptul că persona!ul încearcă să elude.această goană buimacă să încete. un strigăt din adâncuri.ă în veşnicul dublu rol uman.4 %E/temporal despre mine . Labirintul pe care îl are de străbătut Iona orientea.un solilocviu pe două voci.i"iei sale ontologice. Iona este 2un amplu poem de nelinişte meta$i. iar adevărul acestei interpretări este demonstrat de autorul însuşi. care îl aşa.ă o imensă. Micu+ Locutorul parcurge o tragedie.ă toată problematica persona!ului către un nou început. <roul se înrudeşte în acest punct cu Iona biblic. Iona este o verigă.iu. mereu pus pe specula"ie verbală. purtând pecetea gândirii.a observă 2strigarea de. cel abandonat de 0umne.iană. 7cum îng#i"it de c#itul marin.

corespunde unei întregi 2terapeutici4 %Marian opescu+ în care 2spre a te vindeca de ac"iunea timpului trebuie să te Q întorci înapoi R şi să dai de Q începutul Lumii R4. până dincolo de stele. mai ales în didascalii. n3are nici un rost s3o iei.ea. Revela"ia trăită de Iona cu privire la . scena reiterea. ?ără să cadă în tiparul sentimentalismului. precum la Iona. 0rumul lui Iona îl duce către distrugerea a ceea ce se instaurase neesen"ial în via"a lui e1terioară.i din poe.+ Restul agoniselii. va arde în continuare4.onieră îşi asumă condi"ia de întemni"at. 0in acest moment începe tentativa. tot ce se vede în !ur.ea.ă con$orm sensului de înaintare a lui Iona.2prima este $or"a opresivă a memoriei4 timpului de3a$ară.onierul propriului limba!.. devenind pri.pe când Iona se dăruieşte . Iona este actorul uneia dintre cele mai senine scene. apoi seninătatea acceptării $atumului. ?inalul actului I cade peste meta$ora îng#i"irii universale a pri.. ini"ial .întuneric. într3o suită de încercări. 5alm . divertismentului4 .i spaima de moarte %27rde3l3ar $ocul F4+ este mascată. Leviat#anul biblic.ă acum. ?ragmentul poeti.ă şi se e1primă cu dublu sens.iu în mine. 2$a"a nocturnă şi viscerală a universului. conştienti.at. nu mi3e aşa somn W Nu contea. prin intermediul acestui dialog în monolog. a unui 2dincolo4 luminos.iu G4+.ă trebuie să adormi.iunea românului în $a"a mor"ii.!ocul întuneric 0 lumină 0 iluminare $inală este păstrat consecvent de dramaturg. Iona îşi ia rămas bun de la lumea din a$ară. spaimă. 7$lat în interiorul bur"ii peştelui I .ă că se a$lă sub semnul unei alte dimensiuni temporale %2Mi se pare mie sau e târ.2începe să $ie târ.onieratului ierar#i.ia !e-a -aţi ascuns sau !uho nicească. 2cealaltă este $or"a de eliberare de sub presiunea memoriei care ac"ionea. Iona vorbeşte cu dublul său $ictiv. se autopersi$lea. 5aptiv.$iin"a pri..otuşi.ă ideea mor"ii şi aminteşte de testamentul liric al lui 7rg#e. îl cuprinde între $ălcile sale monstruoase4 %Mi#aela 7ndreescu+.ă vi.7rg#e. 0ouă sunt $or"ele care ac"ionea. Uite s3a $ăcut întuneric în mâna dreaptă şi3n salcâmul din $a"a casei %.2.. %Mircea <liade+. tot mai sc#imbat spiritualiceşte4 %Marian opescu+.4. de a scăpa din întunericul căruia a picat victimă. lucid %în aparen"ă+ . Mi la .

rolul dialogului este acela de a in$irma.ă masa.locul e ilu. re$u.umă.. 0ar Iona re$u. /n acest conte1t.sco"ând cu"itul de sub #aină. spune cuvinte $ără şir..ă ca un duel amical. de. Leviat#anul ia masa.. distan"ele.2Iar într3o parte a scenei @ important F @ o mică moară de vânt4.+ @ sunt îng#i"it %.ă să3şi accepte înc#isoarea.ând scene de comedie inocent @ sarcastică. căutând ori. simultan. <ste momentul pentru autor. Iona atacă.ca un persona! practicând maieutica $ără a!utorul mentorului %un 0eus absconditus+. Lucid.+ 7r $i ca un lăcaş de stat cu capul în mâini în mi!locul su$letului4. ca o sâcâire reciprocă.abloul al III3lea re.+ Nu mi3e $rică4. ca $ormă de via"ă.moarte este indicată prin didascalie. organi. în didascalie.un peştişor pe scenă indică ora mesei. /n acest univers în care toate lucrurile plutesc.. însă...meticirea în întuneric corespunde unei prime trepte a iluminării. să se rela1e. Iona îşi descoperă condi"ia şi. /n acest moment lumina se aprinde brusc. prin meta$ora @ simbol al lui 5ervantes. de .Iona se 2!oacă4 %inclusiv 2de3a moartea4+. /n virtutea dreptului de libertate. deşertăciunea gesturilor lui Iona. inventând !ocul sinuciderii %20acă mă sinucid G4+ şi al şanta!ului sentimental %2Sau ai pre$era să mă spân.ur G4+. nu de a a$irma comunicarea.. a!utându3l să străpungă tenebrele $iin"ei sale.. < ca o idee care i3a venit lui Iona %.oriu. iar masa devine o parodiere după ritul religios.ontul liber.involt.e.ă aici este ludicul. posibilă încă. având valoarea unui dialog socratic. cântă Iona. pe rând bur"ile peştilor. Mântuirea nu este. pescarul prinde şi el &J peşti. . dar. pescarul nu mai respectă circuitul inconştient al naturii. ?or"a care ac"ionea.cu cu"itul în mână va spinteca. precum în piesele lui =ecSett sau 7damov. 0e. ca învă"ător şi discipol. evoluea.20ă să se culce. Iona are puternica nostalgie a stabilită"ii. deci.2veşnica mistuire4.ă înc#is în celula singurătă"ii. Iona se cunoaşte pe sine. distrugând limitele.+ < destul de istovitor să tot împingi din spate valul %.2n3aş $ace nimic altceva decât o bancă de lemn în mi!locul mării %. Lumina este sorginte interioară. ersona!ul nu e pasiv. în care rela"ia Iona @ monstru se conturea. a repaosului absolut.

. sau să aibă cura!ul naşterii.abloul păstrea.amăgit de lumea de3a$ară %2ce s3o mai $i întâmplând a$ară G W %=la.ot mai de.4+. spre via"ă îl inundă. de succesive revela"ii şi răspunsuri ale întrebărilor sale . iar aspira"ia spre lumină. limitată. o $ormă mascată a angoasei. arcurgând .. <ste e1presia dorin"ei de a uita via"a @ ratare anterioară.ă o nevastă îndurerată de moartea so"ului.aci.at+ 7a.. dar această repeti"ie se $ace ritual.beşte . ung#iile sale devin cu"ite cu care încearcă să spintece burta peştelui.iar pentru ca noua e1isten"ă să $ie posibilă. Meta$oric..+ sunt copii care vorbesc în burta mamei. ce tot te smiorcăi F N3au. Următoarele replici ale persona!ului consolea.4 e1plică el locvacitatea sa. pregătindu3se pentru o alta. Iona vede ciclul naştere @ moarte @ renaştere20ar dacă într3adevăr sunt mort şi3acum se pune problema să vin iar pe lumeG %. .ă. 2so"ia se întunecă în minte şi mama se luminea. dar neinterogativ. atunci când s3au reali.. este e1presia lumii 2de3a$ară4 pe care Iona o respinge..i că so"ul tău trăieşte G 5e dracu G 7ceşti oc#i l3au vă. căci . 0in nou întunericul îl debusolea. trebuie să accepte moartea. $erindu3se să nu a!ungă în din"ii ei. $emeie.voltă literar vi. resemnat. în timp ce Iona îşi continuă monologul. evenimentele .iunea lui Mircea <liade -. rin această repeti"ie .ă raportarea constantă a persona!ului la moarte. 7cum nu se înal"ă decât mama. imediat. Iona încearcă abolirea unui timp trecut.ut.4 0iscursul sarcastic al lui Iona este..Simbol al omului care îşi duce povara vie"ii . 0ialogul dintre cele două păr"i este sortit eşecului pentru că se con$runtă spiritualitatea %Iona+ cu nonspiritualitatea %pescarul mut+. degetele lui Iona. ..ă4. simbolic4 .2. dar o ampli$ică prin ideea naşterii. 7ici Marin Sorescu de. Ideea $undamentală este că pentru a avea acces la un mod superior de e1isten"ă trebuie repetată gesta"ia şi naşterea. pescarul mut este $iin"a pasivă. din nou. e acest $undal.. reapar cele două persona!e @ pescarii mu"i 2cu bârnele pe umăr4.care Iona este conştient. pe când Iona devine mesa!ul lumii 2de dincolo4 atestându3i că via"a e1istă după moarte. W /ntoarcerea F4. în interiorul peştelui trei 27ltul F4.omul @ 2ung#ie4 ră.at acele deşarte 2legături care nu "in4. 2Nu ştiu de ce mi s3a $acut dor de3un cărabuş4.

Mai naşte3mă o data F W 3 rima via"ă nu prea mi3a ieşit ea.u nu te speria numai din atâta şi naşte3mă mereu. $iecare evadare din balenă este un !oc al naşterii. mamă de ce m3ai trimis G4 %#umina+. înrudind vi.4 Rugămintea dramatică a lui Iona reaminteşte ră. 7$lat în întunericul ce3l încon!oară. e1altat+.. 5ui nu i se întâmplă să nu poată trăi după po$ta inimii G 0ar poate a doua oară .+Speriindu3se de ceilal"i peşti @ 2puii monstrului mare4 @ Iona mai spintecă o burtă de peşte. pregătind naşterea ultimă.+ oate a . %. <roul conştienti. începând să caute în sine..ădărniciei. dar portretul persona!ului . întreg drumul lui Iona apare ca un 2regressus ad uterum4.vrătirea lui L.. nostalgie a per$ec"iunii pe care Iona aspiră să o identi$ice. între lucruri şi pra$. nu suportă câte e1perien"e ar voi să trăiască su$letul. =laga se simte captiv.ă tipic eminesciană. .2Ne scapă mereu câte ceva în via"ă. şi noi tot $acem legături între subiect şi predicat4. trimite către meta$ora increatului barbian. după cum percepe Iona lumea şi se percepe pe el însuşi.iunea soresciană cu cea eminesciană %2iară oc#iu3 nc#is a$ară W înăuntru se deşteaptă4+.ea. 5a şi Iona .ecea oară.nicul su$let4 nu are decât 2trecătorul trup4. Simbolul 2oului4 @ 2clocit şi răsclocit4. =laga. Singură într3 o lume !ucând comedia solidarită"ii %2 e omenire o doare3n $und de soarta ta4+..+ poate a treia oară. <liade+. în virtutea strigătului către mamă -2%rugător. %. de aceea trebuie să ne naştem mereu4.timpul 2de3a3ndăratea4 %M. .25a să pot muri liniştit W e mine W Mie redă3mă4 %Odă +în metru antic. într3o simbio. căci pentru 2năpra. .ă tot mai clar inutilitatea demersului său în e1terior.ot $elul de legături între idei. între $luturi.eşte din ce în ce mai mult.otul curge aşa de repede.. şi cercul nu se poate înc#ide decât prin atingerea iluminării spirituale. Iona trăieşte continue revela"iioc#iul interior al persona!ului se tre. 0ar persona!ul nu este încă pregătitmelancolia vie"ii 2de3a$ară4 îl opreşte să se regăsească pe sine. $iin"a umană poate cădea în caruselul . al acelei ispite odiseice de care vorbea şi <minescu în (lossă 4 2Un s$ert de via"ă îl pierdem $ăcând legături.20e ce m3ai trimis în lumină. a omniscien"ei pure. pentru ambii.. Iar trupul. /n acest sens.

într3un labirint cu $or"e centripete.25ând o să a!ung acolo. Iona reia aventura cunoaşterii în sens invers. Iona4+. al lui <minescu.4 ...+ barba sc#ivnicilor de pe $resce %. Sinuciderea $inală şi replica 2Ră.precum Lapona <nigel @ alter @ ego al lui Ion =arbu. 2ca un 0umne.anun"ă iluminarea $inală. Meditativ şi autoironic.de la $amilie %2bătrânii aceia buni4 @ bunicii. Iona se simte tot mai neputincios.27ici e $oarte bine. la $el este şi Iona @ căutător $ebril al sinelui ec#ilibrat. soarele este "elul lui Iona..ică trecutul4.eu care nu mai poate învia4.bim noi cumva la lumină4 simboli. tân!ind după atara1ie . Simbol al cunoaşterii apolinice.eama că. iluminat.+ Iona încă nu se vede4.. este pri. /ntr3o lume lipsită de speran"a salvării.e.2Soarele F %. . Iona se îndeamnă să 2pre. obiectele a$ective ale copilăriei @ masa @ 2povestea cu patru picioare4. precum 9#eorg#idiu sau 9ralla @ 2vocile4 camilpetresciene. Inconştient.+ %Iluminat..ă uciderea eului $enomenal spre a3l elibera pe cel esen"ial. Iona îşi va da seama că înainte înseamnă înapoi.. 7r trebui să $iu $ericit4. pe malul ăla al mării.+ Marea F %.iua întins la soare4.. deodată+.beşte la lumina totală.ione.. via"a @ 2drăcia aceea $rumoasă şi minunată şi nenorocită şi carag#ioasă4+ la sine %25um mă numeam eu G %. <ste idealul pe care îl e1primase şi anterior. evadarea din această simplă determinare spa"ială nu se poate $ace decât într3un singur sens.. soarele @ 2o roată roşie4..< cea"ă F4.2La gura grotei răsare barba lui Iona %.. sări3i3ar oc#ii. Suprimarea corespunde acelei căutate învieri. . 8ă. /n"elegând că nici de astă dată nu a reuşit să scape. din nou.ând că nu ră.+4. divin .cu mâna streaşină la oc#i4+. precum eul romantic stoic . 2bărbatul cel încruntat şi $emeia cea #arnică4 @ părin"ii.2< invers.otul e invers. cu revela"ia $aptului că adevărul spre care aspiră "ine de interioritate. plon!ând în sine. materială. atunci ludic @ sarcastic şi pe ton de impreca"ie.onier îl încorsetea. Iona pre$eră să se autoilu.ă. de tip solitar. Scrutând în a$ară % . Iona găseşte calea de a se elibera. n3o să $ac altceva decât să stau toată .ea. 0ar întreg procesul trăit acum de Iona este iluminareaînc#is 2între geamuri4.2/ncearcă să3"i aminteşti totul %restul pare imposibil. . în Spirit. Iona se redescoperă.

în $inalul piesei. simboli. Amul. dar întreaga su$erin"ă se dovedeşte un urgatoriu menit să3i arate calea spre <mpireu. $ie prin naştere. eroul traversea. $ie prin moarte.Marian+ . %S.7şa cum spectatorul vine dinspre întunericul sălii spre lumina scenei. entru a reali. caută lumina adevărului $iin"ei umane. la $el actorul şi autorul.at de Iona. al universurilor concentrice care îl înc#id.a devenirea sa spirituală.ă un In$ern dantesc al spaimei. eroul începe parcursul cercurilor aradisului. regăsindu3se pe sine.

.

.

5iopraga+. indi$erent de tema abordată %monogra$ii rurale. 5u toate acestea. reali. citadine.+ se disting printr3o uluitoare creativitate conceptuală. 5ălinescu să îl numească pe autor 7ctitorul romanului rom)nesc modern5. romanele lui Liviu Rebreanu %4on. Le R6alisme+.Ion de Liviu Rebreanu 3 roman realist.intă o constantă a pro. cadrele naturaliste. a1ându3se pe tipicitate %persona!ele sunt tipice în 2împre!urări tipice4+ şi pe determinismul social %omul este produsul mediului în care trăieşte+. identi$icându3şi sursa de inspira"ie în cotidianul social.boiul+ repre.ator7#i bine. mai ales în direc"ia cultivării verosimilită"ii. 8eridicitatea situa"iilor şi a persona!elor.are persona! 3 '( 'ntroducere. care dublea. %dam şi #va etc. 4on îşi tra(e ori(inea dintr*o scenă pe care am văzut*o acum vreo trei decenii8 #ra o zi de început de primăvară8 .$ormula ideală a romancierului o constituie trans$ormarea unui eveniment W persona! din universul realită"ii care i3a creat o 7impresie afectivă5 %potrivit propriilor mărturisiri+ în catali. modern %interbelic+ 3 3 caracteri. al cărui continuator. este Liviu Rebreanu @ 7e$cepţional observator al concretului5 %5.ei rebreniene. ră. Scena 3 document care l3a emo"ionat pe Liviu Rebreanu şi a devenit esen"a scrierii peste timp este evocată ast$el de pro. . Răscoala.ădurea &p)nzuraţilor. 7cesta este şi ca. 5ontrpuctând estetica romantică. obiectiv.ator artistic.ă munca de 2documentare4 minu"ioasă. realismul se declară adversarul imagina"iei lu1uriante. predilec"ia pentru pasiuni puternice şi pentru su$letele elementare.a lui Ioan Slavici. /n perimetrul literaturii române doctrina realistă este inpusă de pro.are de e1cep"ie în conte1tul literaturii interbelice care l3a determinat pe 9.ul romanului 4on %publicat în &'\J+. considerând3o 2re(ina erorii şi a falsităţii5 %Bules 5#amp$leurX.

rocesul cristali. cât şi de romanul de introspec"ie.i"ional.ripas şi chiar a satului şi a împrejurimilor corespunde în mare parte cu realitatea5+. c#iar dacă mediul evocat este eternul spa"iu rural. s*a aplecat şi a sărutat păm)ntul8 L*a sărutat ca pe o ibovnică85 %"ărturisiri. conceperea unor nuvele precum Ofilirea. am zărit un ţăran.ator al romanului durea. îmbrăcat în straie de sărbătoare8 #l nu mă vedea888 eodată.primul şi ultimul capitol sunt intitulate +nceputul şi &f)rşitul. reocuparea pentru simetrie se vădeşte în procedeul circularită"ii. Răfuiala.e#nici narative0in punct de vedere compo. a vec#ilor teme. ilustrând tenta"iile trăite de protagonist.. ''( "uprins. evocarea primelor amintiri din copilăria mea :888. invitându3l discret să o părăsească. Rebreanu creea.8 escrierea drumului p)nă în . &'P\+ 0acă rela"ia Ion3 pământ este a1ul $undamental al crea"iei şi se de. tot din spa"iul $amiliar scriitorului sunt 2împrumutate4 şi persona!e precum 7na %2copie4 a Rodovicăi care s3a întâmplat 7să (reşească şi să răm)nă însărcinată :888. %ora morţii. lipicios (888) 9oin)rind pe coastele din jurul satului.ăm)ntul jilav. sub raportul con"inutului şi al stilului.voltă dintr3un eveniment real. cu cel mai becisnic flăcău din tot satul5+. . precum şi satul însuşi @ rislopul natal %7aproape toată desfăşurarea din capitolul 4 este. 8asile =aciu %7un ţăran văduv888 şi*a bătut unica fată într*un hal în(rozitor5+. ast$el încât se construieşte acel 7corp sferoid5 dorit de autorul . 7tras în egaşă măsură de romanul social./lasul păm)ntului şi /lasul iubirii. &. romanul 4on este sugestiv conceput în două păr"i.i"ională. Structura compo. mai ales în societatea citadină. de fapt. Ruşinea con"inând in nucce substan"a epică a viitorului roman. /n timp ce sriitorii contemporani lui căutau alte teritorii de inspira"ie.ă. L. imaginea drumului pre. de $actură obiectivă.ă un roman modern.entă în incipitul şi $inalul romanului introduce naratarul în lumea $ic"iunii.ă prin abordarea nouă. Rebreanu impresionea.

5omentarea evolu"iei evenimentelor %con$lictul+.ă destinul persona!ului principal şi eponim @ Ion. autorul optând pentru $ocali.7"*am ferit întotdeauna să scriu pentru tipar la persoana 45. Rebreanu declară ritos. Meta$ora drumului este conturată prin apelul la verbe de mişcare %2aleargă4. 7ceastă te#nică a planurilor paralele este completată de cea a contrapunctului. întrucât $iecare capitol este re. Incipit.area 2obiectivului4 asupra 2#orii4 satului.area te#nicii amănuntului semni$icativ. Manolescu o 7horă a . dinspre e1terior spre interior. unei $amilii sau unui aspect din via"a satului. culminând cu scene violente ca spân. re. pe utili. Bidovi"a+. dar şi un $ir epic secundar în care se înc#eagă tabloul satului.ervat puncti$orm unui persona!. lectorului descriindu3i3se satul ripas. apreciind că intru.iunea panoramică se restrânge. ubicuu. verismul imaginii ini"iale ivindu3se din perspectiva panoramică. L.reptat. $iind o 7o(lindă purtată de*a lun(ul unui drum5. .en"a toponimelor sporeşte autenticitatea %5lu!. rin urmare. alternarea planurilor epice. ?inal Incipitul romanului este construit în spiritul lui Stend#al. pe care se vede un 2Tristos4 cu 2$a"a spălăcită de ploi4 ce 2îşi tremură !alnic trupul4 se trans$ormă într3un motiv 7anticipativ5 %=oris . \.iunea eului ar diminua veridicitatea discursului.ă.omaşevsc#i+. precum şi pe clima1 %grada"ie ascendentă+. cât modalitate de pâtrundere în conştiin"a protagoniştilor. pre$igurând destinul dramatic al unora dintre persona!e. vi.e1istă un $ir narativ central care conturea. perspectiva narativă e1tradiegetică %se povesteşte la persoana aIII3a+ impune un narator omniscient. din care se distinge 2pătura4 intelectualilor @ $amilia Terdelea şi părintele =elciug.ă autorul+. Numită de N. nu atât element etnogra$ic. 7rmadia. 7r#itectura romanescă se întemeia.ea. 2spintecă4. /n privin"a op"iunii pentru o anumită modalitate de a nara. acest pro$il $iind ampli$icat de promovarea anticalo$ilismului %7e mai uşor a scrie frumos dec)t a e$prima e$act5 polemi.na4+ pregătind clima1ul ce va domina diege.a. simultan. obiectiv. în timp ce simbolul 2crucii strâmbe4. 2dă bu. totodată.însuşi.urarea 7nei sau asasinarea lui Ion. erspectiva narativă urmăreşte.

divină ocroteşte din nou destinele oamenilor. care au di$erite păreri despre atitudinea eroului. 7ceasta presupune o sete nepotolită timp de secole trans$ormată în patimă. preotul+ se bucură de stima consătenilor pentru $aptul că ştiu carte. e de altă parte. raporta"i la verbul dominant în romanul lui Rebreanu @ a avea %cei care au sunt 2bogotanii4. ia $orma instinctului numai în sensul că se adânceşte în $iin"a sa lăuntrică. obiectiv.i"ie. însă acum 2Tristosul4 are 2$a"a poleită4 de o 2ra. ca o realitate vec#e. intelectualii satului %învă"ătorul. Ion nu trebuie privit doar din perspectiva arivistului.ă portretul consacrat de romanele tradi"ionale. $inalul romanului este creat prin cultivarea verbelor care pre. în generatorul prăbuşirii sale. $atalmente..obsesia lui Ion este aceea de a avea pământ. aturorul reia şi laitmotivul 2crucii de lemn4. 0e aici re. /n aceste condi"ii.are socială a membrilor comunită"ii rurale. o serie de e1ege"i literari devin 2apărătorii4 eroului.. respecta"i de către cei care nu au @ 2sărăntocii4 umili+. care obsedea. /n opo. #ora constituie principiul de ierar#i. 2cât mai mult pământ4.ut victimă patimei sale.soartei5 %%rca lui 'oe+. ersona!ul principal al operei.ă care parcă3i mângâia4. la inser"ia elementelor ce asigură simetria te1tuală. ancestrala dramă a pământului.20rumul trece prin Bidovi"a %. căştigarea verticalită"ii sale se trans$ormă. ca şi cum păcatele săvârşite au $ost un rău înlăturat. că. se . statornică.ultă tragismul persona!ului care.4 %Lucian Raicu.20orin"a de a avea pământ. prin urmare.ă pe Ion. cât şi naratorul care îşi asumă statutul creatorului impersonal. deşi rivalitatea dintre cei doi atenuea. este urmărit din perspectiva mai multor instan"e narative.ă cu demnitatea umană şi respectul comunită"ii.intă o mişcare lentă.atât persona!e. /nsă. /n centrul vie"ii satului românesc se a$lă drama cea mai vec#e. pământ. Liviu Rebreanu+. iar $or"a bene$ică. posesia pământului ec#ivalea. în societatea din care $ace parte. în $inal. dorin"a de înăl"are a lui Ion. Ion.+ şi pe urmă se pierde3n şoseaua cea mare şi $ără început4. întrucât. Ion e aproape constrâns să devină imoral pentru a avea. Recurgând.

4 8a conştienti.ele cu voluptate de pământul ud.2o pasiune $undamentală dă sens vie"ii.e #uma.+ 7poi. cei doi critici literari polemi. 5ălinescu+. revela"ia a ceea ce este.ă şi titlul. ob"inerea pământului. lăsându3se invadat de aceasta.4 Ion are.brăcat de ... situea. să o crâmpo"ească în sărutări. rima parte a romanului.at din cau. entru "ăran. =alotă. sau ca o $run. a 7vicleniei instinctuale.are a gliei. %.25u cât se apropia.+ Mirosul acru.a inteligen"ei "ăranului.ă pe care vântul o vâltoreşte precum îi place4.a la un moment dat. 5ălinescu îl percepe drept o 7brută5.pare că o $or"ă uluitoare. a ceea ce caută. cât o antropomor$i. 0ragostea e numai adaosul. încet. pe când 9. 2Uriaşul4 %pământul+ .. 0upă cum sugerea. pământul dobândeşte valen"ele unui autentic suprapersonaj în roman. pământul este 2pasiunea4. caracteristice oricărei fiinţe reduse5 %9. ?ără posesia acestuia. îşi coborî $runtea şi3şi lipi bu. $iind vorba nu despre o simplă personi$icare. %. umilin"a sa are o singură posibilitate de ani#ilare.ându3l întruc#iparea unei 7inteli(enţe ascuţite5. din acest motiv scena 2sărutării4 pământului devine un gest de e1tatică uniune cu sine7fondul senzual al individului se trădează în acest (est cvasi* eroticde a m)n()ia.. descrise ca o iubită pătimaşă.ă asupra individului care se supune. de $apt. cât un vierme pe care3l calci în picioare. dar şi toate scenele în acest sens. cu atât vedea mai bine cum s3a de. 0e altminteri.a 7vicleniei procedurale şi a voinţei imense< nimic nu*i rezistă5 %<.ă pe ba.ăpadă locul ca o $ată $rumoasă care şi3ar $i lepădat cămaşa arătându3şi corpul gol.ă persona!ul în raportul $undamental om3 pământ. <. proaspăt şi roditor îi aprindea sângele. de a poseda fizic păm)ntul5 %N. meta$oric intitulată /lasul păm)ntului. ire.. c#emarea copleşitoare vine dinspre pământ. pentru a se sim"i împlinit recurge la gesturi diabolice..ea. $ără să3şi dea seama. se lăsă în genunc#i. Rebreanu sau vocaţia tra(icului+. Ion se simte 2mic şi slab. Lovinescu vă.istibilă ac"ionea. 7cesta este motivul pentru care Ion este acu. 7st$el se e1plică itinerariul protagonistului care.+ /l cuprinse o po$tă sălbatică să îmbră"işe.. cucernic. Lovinescu+ sau a 7in(ratitudinii calme5. /n consecin"ă. ispititor %.autodistruge.

este în$rânt de Ion.4 /n acest punct se di$eren"ia..2. iar 7na avea locuri. pentru că deşi se simte atras de ea. ?lorica.bân.ot pământul e al meu. s$atul lui . iar =aciu simte că patima "ăranului îl va determina să $ie un învingător. acelaş este şi motivul pentru care o urăşte pe 7na. Ion îl constrânge pe tatăl acesteia să i3o dea de so"ie. pe care. /nsă. 7devăratul sens al atitudinii lui =aciu se revendică din drama trăită de acesta care. la moartea ei.isten"a pe care o întâmpină din partea lui 8asile =aciu este $irească.+ Mi pământul parcă se clătina. 8asile =aciu a înmormântat o parte din su$letul său. are 2râsul cald4.ămul vie"ii.4 7ceasta este motiva"ia şi pentru $aptul că a devenit sclavul băuturii %2când era beat uita tot4+. 0e aceea. implicit a respectului dobândit în comunitate.7na este garan"ia pământului.4 entru a3şi atinge scopul.ă cele două persona!e. ?lorica înseamnă continuarea ruşinii şi a marginali. a trans$igurat3o în pământurile lăsate de aceasta @ 2/mpreună cu nevasta. şi vite multe4. domnişoruleF rân!i Ion cu o mul"umire pătimaşă %.4 rin urmare. acum el3demiurg. aşa e $eciorul 9lanetaşului a. la $el cum doreşte Ion acum. în sensul căsătoriei cu 7na. 2bu. Ion traversea.$emeia de care se simte atras.itu 2trebuie s3o sileşti4.e. căci ea întruc#ipa pământurile. şi case. dacă pământul devenise simbolul dragostei pierdute. Re.ă un spa"iu nu atât al îndoielilor. 2oc#i $rage. cât al e. 7s)n(ele lui 4on se aprinde doar la atin(erea . 2s3a însurat cu o $ată bogată şi urâtă. dar 2?lorica era mai săracă decât dânsul. se trans$ormă în planul bine studiat de $lăcău în vederea i.itărilor. se înc#ina în $a"a lui. 8iolen"a bărbatului nu se e1plică doar prin $aptul că se vede bat!ocorit de arogantul tânăr.=aciu şi3a iubit nevasta. /n consecin"ă în mintea lui Ion se $ace treptat lumină.i ca piersica4.ii sale.ării sale. în tinere"ea $lăcăului are un adversar redutabil.4 Ion va renun"a $ără mari regrete la ?lorica. în"elege să nu îl îndepărte. numai după ce se trans$ormă în stăpânul legal al acestuia.i.e pline şi umede4.25um a $ost dânsul în tinere"e. în energia vindicativă a lui Ion. dar a iubit3o ca oc#ii din cap. 2$iindcă din pricina unui copil i s3a tras moartea $emeii ce3i $usese rea.lăsând3o pe 7na însărcinată..

7na în"elege 2limpede că oamenii.a cursa întinsă cu abilitate de bărbatul care.avă. ersona! în. 5re"u. Rebreanu creea. care au trăit şi au . 1lorica e doar o distracţie a pasiunii esenţiale85 %N. etc. ?irele are o leagă pe 7na de via"ă sunt.ice şi psi#ice @ . stârnind compasiunea. ca şi când un ibovnic mult aşteptat ar $i îmbrâ"işat3o cu o sălbăticie ucigătoare. 7spectacolul crud al mortificării unui caracter.4.ă 2ibovnica loială4. =alotă+ entru ca victoria $lăcăului să $ie indubitabilă. a mântuirii de lovitura su$erin"ei %$i. 0rumul 7nei este un şir de destrămări ale tuturor re. 2bătăi a su$erit nenumărate4. în vi.ăm)ntul e cu adevărat ibovnica lui. re$u.păm)ntului8 ..su$letul ei.ea.ă consecvent în pro.urării+ este descrisă de narator cu ma1imum de detalii $i.idă.bogată.at de iubire. Scena patibulării %spân. $oarte $irave.gândul mor"ii apare $oarte devreme şi devine $ocarul unic al destinului acestui persona! tragic. care tratea. melancolic. de vorbele lui tandre şi ipocrite. 7na în"elege moartea ca întâlnirea pătimaşă cu iubitul. dar şi groa. fibră cu fibră5 %N. întorcându3se spre ?lorica. dar 2su$letul ei căuta o dragoste s$ioasă şi adâncă4.dacă pentru Ion pământul simboli.estrat cu un su$let romantic.raumati. 7na pare predestinată dramei dintru început-4$ire tăcută şi oropsită4.ă. se poartă indi$erent.iunii concrete. ame"itoare.reptat. eroina va conştienti.2Sim"i o plăcere gro.a sa moartea persona!ului %ades ca sinucidere+ din perspectiva eliberării. 2a crescut singură4. în agonie tot mai pro$undă. %dam şi #va. este preocuparea scriitorului pentru cultivarea simetriilor meta$orice.ată. .ionomice ale cadaveri. de $apt.. Constructori ai romanului+. după ce îşi atinge scopul.ădurea &p)nzuraţilor. Remarcabilă. victima aleasă întruneşte toate condi"iile necesare.ării.a naratarului.iunea autorului. încât cade pradă mre!elor iubirii. moare înaintea trupului. Semni$ica"ia acestei percep"ii re. în manieră naturalistă.+ . pentru că nimic nu o mai poate întoarce spre via"ă. 7na este lesne amăgită de aten"ia lui Ion. sensibilă şi privată de a$ec"iune. şi în acest conte1t. aşadar. dintru început. 5ând îi strigă lui Ion că se va omorî e ca şi cum de!a ar $i comis suicidul. cu o e1cep"ională $or"ă a vi.isten"elor şi energiilor ei interioare.

de $apt. fri(ul.udor 8ianu.ă şi mirare4. Ion îl va pierde din orgoliu. tenacitatea. sentimente nobile Ion nu poate avea $a"ă de această $emeie c#inuită. din nou naturalist3violentă.. iar a iubi este o no"iune complet străină bărbatului. Moartea eroului nu are valen"e !usti"iare.ona naturalismului. setea. într3un alt mod. nu a dori. că nu poate dobândi şi ea nepăsarea lor alinată.icându3şi că bine a $ăcut că s3a omorât. Ion declanşea. victimă a unei #ipere1citabilită"i urmărite de narator cu e1actitatea omului de ştiin"ă.7&udoarea. <1acerbat de egoist. au păstrat în oc#ii reci atâta linişte şi împăcare încât pară îi era neca. devenit asasin al "ăranului care piere.ând prin prisma organicului. egoismul acestuia sunt eviden"iate pe parcursul romanului. vi.are a propriei plăceri. scenă.ă gestul ră.ării directe. 0acă 7le1andru op al 9lanetaşului a prăpădit pământul din comoditate. zecile de fiori care z()lţ)ie trupul omului. lipsa de scrupule a "ăranului.+ îl munci întrebarea cum a putut el trăi aproape un an în acelaşi pat cu ea şi s$ârşi . din punct de vedere estetic. prin mi!loacele caracteri. devorat de o c#emare secretă numită obsesie.. dar şi de 2milă stranie4. după cum observă . persona!ul sanc"ionat pentru $aptele sale reprobabile. Ion rămâne un Bulien Sorel autentic. scriitorul recurgând la compara"ii din . 7instinctul animalic5 al individului. $iind. ermi"ându3 şi lu1ul unei rela"ii cu ?lorica.bunător al lui 9eorge. în vi.. dar şi reabilitând.e pământul. orinţa de a o avea pe ?lorica este.iune auto#tonă. /ncă o dată se !usti$ică identitatea interioară a persona!ului.25um se mărită şi de ceG4. cre. alcătuită 2din groa. greşeala tatălui său care nu a ştiut să păstre. e1presia unui instinct primar al individului care vede $emeia ca pe o reali. portretul consacrat de Stend#al.lui Ion îi este speci$ic verbul a avea.ându3l un bun al său de$initiv. Ion repetă.4. toate acompaniamentele ..su$erit ca şi dânsa. /nsă. dacă îl munceşte. dar şi indirecte. ast$el încât 2pe urmă %. unica modalitate de a stăvili o ascensiune imposibil de controlat în alt mod. /ncordarea.4 Reac"ia lui Ion la vederea 7nei este de totală uimire. mai curând. Reconturând.

or(anice ale emoţiilor reapar în numeroase descrieri pe care scriitorul le doreşte puternice. de inspira"ie naturalistă. 4on rămâne în literatura română o crea"ie clasică prin valoarea artistică. ambele subsumate teluricului care îl şi 2îng#ite4 $inalmente %2pământul4.at abordările. '''( :nc#eiere. 2iubire pătimaşă4+. 2?leandură4. 2sărăntoc4 sunt cuvintele care îl $ac pe Ion să ardă de ruşine când le aude de la 8asile =aciu.focul %2se aprinde ca $ocul4. ?igură simbolică a romanului rebrenian. . de aceea vanitatea sa i. 2scăpărând scântei din oc#i4+ şi patima %2râvna ispititoare4. el însuşi devenind un persona! tragic pentru că nu poate ieşi de sub inciden"a unei obsesii care îl împinge. 2#otarul4. Ion intră în operă de$init şi o părăseşte vinovat de gesturi incali$icabile. pentru că Ion $ace abstrac"ie de semnele prevestitoare ale unui destin ne$ast %2mănuşile de doliu4 sunt ignorate de $lăcău+. directe. Naratorul îl portreti. 2bulgări4+. demonstrând că subiectul satului şi persona!ul3"ăranul nu şi3au epui.ă prin apelul la trei arii semantice $undamentale. z(uduitoare5 %%rta prozatorilor rom)ni+.ea. Roman realist. 2câmpul4. 2calic "an"oş4.bucneşte virulent împotriva 2bocotanului4. spre autodistrugere. 2sângele încins4. inevitabil.

.

.

In linia ori'inalitatii artistice si a modernitatii scrierii ar'he"iene.uvinte "otrivite”. cat si la nivel formal. >a atare. e&ista poetii traditionalisti -Ion )illat. o conceptie prefi'urata inca din volumul de debut. dar nu in linia simbolista. Ion ?arbu. „. trasatura 'enerala a poe"iei moderne o repre"inta ermeti"area mesa!ului artistic. consacrarea acestei tehnici reali"andu-se insa prin volumul intitulat „5lori de mucigai”. *asile *oiculescu/. pe de alta parte se manifesta o tot mai puternica intentie de moderni"are a e&presiei artistice. )e de o parte . atat in plan ideatic. $ucian ?la'a sunt poeti care si-au inteles conditia de scriitor ca @rupturaA-:u'en >oseriu/ de traditia pe care o considerau depasita. aparut in 1E<7. poetii cautand sa esentiali"e"e mesa!ul suprimand din comunicare ceea ce poate fi 'andit de catre cititor.Flori de mucigai de Tudor Arghezi Particularitaţi moderniste In conte&tul literaturii interbelice se manifesta doua tendinte care ordonea"a discursurile literare. autorul este asociat cu introducerea esteticii uratului in poe"ia romaneasca. . 0udor +r'he"i. Modalitatea ramane su'estia. evidente cel mai mult in poe"ie. e&emplul cel mai elocvent oferindu-l poe"ia criptica a lui ?arbu.

>a atare. tema sociala. astfel incat cuvantul nepoetic este purificat de orice incarcatura triviala sau malefica deoarece finalitatea artei o repre"inta elevatia spirituala a receptorului. dar fascinanta a uratului. publicata in 18IC. +bordarea esteticii uratului face ca numele lui 0udor +r'he"i sa fie corelat cu o noua etapa in evolutia lirismului romanesc care presupune atat modernitate. Silo'ismul 'andirii ar'he"iene se ba"ea"a pe faptul ca +rta contine functie Fathartica. alaturi de romane si eseuri. intrucat este materialul poe"iei. )otrivit esteticianului neamt. )entru prima data in literatura romana este folosit cuvantul . Mediul evocat este mahalaua citadina. fiind inspirate din adevarul crud al vietii. poate cea mai valoroasa arta poetica a creatiei sale o repre"inta poe"ia „5lori de mucigai” care da si titlul volumului in care se inte'rea"a. si intitulata „>stetica ur(tului”& presupunand identificarea frumosului in e&presia socanta. +cest statut este motivat de faptul ca „5lori de mucigai” este o creatie care traduce conceptia ori'inala a poetului care cultiva in opera sa estetica uratului. +r'he"i a scris si pro"a.$atura cea mai cunoscuta a personalitatii artistice a lui +r'he"i este poe"ia. poe"iile inte'rate in volumul „5lori de mucigai” au. preponderent. fiind memorabile tabletele si pamfletele sale1 „Ja/lete de cronicar”& „4ilete de "a"agal”. universuri recuperate de .spatii e&otice prin barbarismul lor .. +ceasta conceptie artistica ar'he"iana este inspirata din lucrarea lui Warl .reion” sau „Jestament” sunt e&plicate din perspectiva incadrarii lor in cate'oria artelor poetice intrucat e&pun liric vi"iunea poetului asupra menirii sale si a operei concepute.oserFran".(ntarea omului”& „8ti uri "estri0e”& „5runze”& „. cat si ori'inalitate. mediul citadin . inchisoarea. iar poe"ia inseamna arta. ridicat la ran' de cuvant poetic.oeme noi”& „8ila/e”& impunandu-l definitiv in peisa!ul liric romanesc. imperfectiunile vietii constituie o sursa a esteticului care i"voraste din sentimente. Insa.nepoeticA . chiar daca acestea sunt repulsia sau oroarea. volume precum „-ersuri de seară”& „Aore”& „. >reatia poetica ar'he"iana cuprinde mai multe te&te care pot fi percepute drept arte poetice1 poe"ii precum „.

:stetica uratului inseamna la +r'he"i poeti"area trivialului. „sti urile”. ori'inalitatea frapanta a limba!ului. @muce'aiurileA si @noroiulA erau metaforele travaliului stramosilor destinat a fi convertit in vers care sa purifice chinul si erau e&presiile esteticii uratului abia prefi'urate in „Jestament”. @?ubeleA. e&presi violenta.poet sub aspect estetic. te&tul pre"inta doua parti asimetrice. +r'he"i renunta la fi'urile de stil clasice. iar decriptarea metaforei din titlu se reali"ea"a prin intermediul pronumelui din incipitul poe"iei („!e”)& a carui traducere apare in a doua secventa a poe"iei. sinonima absentei inspiratiei poetice de sor'inte sacra. iar sin'uratatea sa implica absenta divinului. dar inaltata in plan estetic. Incipitul poe"iei se afla sub semnul conturarii unui spatiu claustrant metaforic 6 o carcera. prima dintre ele continand doua secvente poetice. >ompo"itional. deci si moral. uneori vul'ara. Se conturea"a o arie semantica a abandonarii poetului care simte acut nonpre"enta lui Dumne"eu1 epitetul „'iridă goală”& substantivele „$ntuneric” si „singurătate”& completate de ne'atiile @"uterile nea%utate91ici de taurul& nici de leul& nici de vulturul” . autorul a&andu-se pe termeni ai periferiei citadine. astfel incat cuvantul nepoetic este %nvestit cu functie poetica. Daca intr-o anterioara arta poetica. mai ales in poe"ia ce cultiva estetica uratului. >a atare. „Jestament”& +r'he"i isi concepea rolul de liant intre 'eneratia strabunilor si cea a urmasilor poeti. dar care intotdeauna sunt dublati de conotatii metaforice. In aceasta descendenta se 'aseste si titlul „5lori de mucigai”. titlul este o sinte"a sinonima esteticii uratului. e&plicandu-si statutul de poet a carui menire este sa transforme @durereaA amara in @miereaA versurilor. care sa tina captiv sufletul poetului. de aceasta data +r'he"i se iposta"ia"a in poetul autor al unei @noiA poe"ii. astfel incat uratul material dispare. Se remarca simultan cu adancirea investi'atiei psiholo'ice. o&imoron parafra"and baudelaireienele „!es 'leures du mal” si reunind lumina si frumusetea florilor cu intunericul sordid si umed din care @infloresteA muce'aiul. Sentimentul trait de eul liric este acela al unei solitudini an'oasante.

simbol al poe"iei al carei adept a fost anterior. „sti uri”& evidentia"a intentia poetului de a se iposta"ia intr-un continuator al artei poe"iei. in spatiul damnat in care se afla. prin ne'area pre"entei lor. insa determinantul „de acum” atribuit stihurilor sublinia"a faptul ca +r'he"i este in cautarea unei noi poe"ii de a carei re"istenta valorica. +flat in asteptarea ei („. simetric. instrumentul artistic este. arta lui +r'he"i poarta semnele demonicului. in care e&istenta devine un abis infernal („sti uri de groa"ă”). Sinonimul arhaic folosit de catre +r'he"i pentru versurile sale.eactia fi"ica a poetului traduce .(nd mi s)a tocit ung ia $ngerească”). fiind incapabil sa mai recunoasca pre"enta divina („8au nu o mai am cunoscut”). „!e” din incipit si sinta'ma „sti urile de acum” care conturea"a descrierea acestui nou tip de creatie. +tributele capatate de versurile ar'he"iene caracteri"ea"a o poe"ie in care timpul se alterea"a („sti uri 'ără de an”) . in timp .m lăsat)o să crească”)& destinul poetului implica acum doua consecinte evidentiate prin con!unctia dis!unctiva „sau”= fie Dumne"eu refu"a in continuare sa i se revele"e („?i nu a mai crescut”)& fie poetul e vinovat. . >u toate acestea. adica al unei poe"ii in care e&ista inspiratia sacra pe care acum poetul nu o mai poate recupera. cri"a artistica traita de catre poetul caruia Dumne"eu irefu"a sa i se revele"e. „ung ia $ngerească”& meta'ora "entru „instrumentul” de scris al "oetului asociat ver/ului „s)a tocit” si a'lat su/ im"eriul unei conditionari temporale si cau"ale („. de fapt. pare ca se indoieste. I"vorata din intunericul umed al carcerei. revin la atmosfera incipitului1 poetul percepe intunericul si ploaia de afara ca o inva"ie a fortelor malefice care ii torturea"a sufletul.fi'urea"a un spatiu-temnita care pare sa impiedice demersul creativ. +cum se identifica sinonimia metaforica intre titlu. poetul creea"a. >ea de-a doua secventa poetica a te&tului reuneste patru versuri care. ce presupune o poe"ie inspirata de teroarea absentei divine si de presimtirea instaurarii dominatiei mali'nului. Simbolurile biblice si mitice au rolul de a su'era. 3inalul primei parti revine la conditia creatorului poet prin intermediul unui simbol.

ecitind poe"ia. +ceasta consecinta simboli"ea"a faptul ca +r'he"i va deveni autorul unei „alt'el” de poe"ii inspirate de o demonica pre"enta al carei instrument de scris sunt „ung iile de la m(na st(ngă”. )rodusul final reali"at in acest spatiu carceral este „sti ul” nou „de acum”& adica acele „'lori de mucigai”& versuri aparute ca o ilustrare a uratului. Scopul utili"arii acestei tehnici il repre"inta sublinierea ideii transmise de anumiti termeni pusi in valoare astfel prin or'ani"area de tip in'ambament a te&tului. adica a acelor „'lori de mucigai”& ceea ce confirma valoarea pro'ramatica a acestei creatii. con!unctia „şi” dobandeste conotatie consecutiva pentru ca de acum inainte produsul poetic are drept unealta „ung iile de la m(na st(ngă”.spasmul interior 'enerat de absenta divina1 comparatia mainii cu o 'heara „ne"utinciasă să se str(ngă” su'erea"a imposibilitatea poetului de a fi autorul unui act artistic prin intermediul revelatiei divine. referitor la forma poe"iei atributele modernitatii sunt din nou identificabile1 asimetria te&tuala concreti"ata in cele doua secvente poetice in care poetul abandonea"a supunerea la norme fi&e se corelea"a cu ritmul si masura variabile. . dar cu o conservare traditionala a rimei imperecheate. . +rta insemnand sacrificiu si chin. Se poate constata ca intrea'a creatie discutata repre"inta o metafora a cautarii noului in incercarea de a cladi esteticul din urat. modernitatea te&tului este caracteri"ata prin cultivarea esteticii uratului. ducand la conclu"ia ca opera reali"ata cu alte unelte ale scrisului. vul'ar si trivial. In finalul poe"iei. intr-un alt univers. are ca efect estetic crearea unui frumos din urat. se observa ca substantivele „sti uri” si „ung ie” se repeta in mod firesc. (na dintre tehnicile moderne ale pro"odiei o repre"inta optiunea lui +r'he"i pentru in'ambament „care au lucrat im"re%urul9!ui !uca& lui Karcu si lui Loan” . Daca in ceea ce priveste continutul acestei arte poetice.

ea.ălinescu erioada interbelica se caracteri.a.entativa . in spatiul literar romanesc.Enigma Otiliei 3. . printr3o vie polemica re$eritoare la $ormula epica repre.

>9linescu/. adica scriitori preocupati de sensul lumii si de forma e$terioara a omenirii si nu vom fi inca in stare de introspectie pana ce nu vom canta bucuria de a trai si de a cunoaste85 %revista 72iaţa rom)nească5. -S creea"9 un univers verosimil -lumea real9 e reflectat9 ca %ntr-o o'lind9/ -S naratorul este obiectiv Bi omniscient . cu elemente moderne. >rohm9lniceanu/ . >9linescu. drept pentru care va lucra caractere ce re"um9 natura sufleteasc9 a unei foarte mari cate'orii de indivi"i. balzacieni. Marturisiri literare ale lui 5ălinescu despre roman 7'oi vom putea fi tolstoieni. Sensul clasicismului/ O clasicul >9linescu se recunoaBte %n pl9cerea A de a nu $nt(lni niciodată ineditul& de a răm(ne mereu $n ti"ic” -. intemeindu*se e$clusiv pe concret si scotandu* si specimenele din viata diurna8 #l este (enul eminamente prozaic85 %7Reflecţii mărunte asupra romanului5..”"rimul nostru roman citadin& nu de ti" analitic& ci clasic& /alzacian” -J. Trăsături realiste -S tema1 fresc9 social9 a mediului citadin. la %nceputul secolului al XX-lea -S persona!ele ”'ac concuren0ă stării civile” 1 ”scriitorul se răneşte din e"oca lui& aleg(ndu)şi eroii din "lină stradă” -. &'PP+  roblematica portretisticii literare..apare %n 1EC8 -al doilea s9u roman/ 6 intr9 %n cate'oria operelor realiste. &'(*+ Enigma Otiliei .pentru momentul respectiv si pentru pro$ilul spiritual al romanilor.7Romanul nostru studiaza omul comun si face anatomie morala si clasificatie. de inspira4ie bal"acian9 1.

3alzacianismul romanului .relatiile sociale sunt esen4iale . #aratorul propus de >9linescu mimea"9 omniscien4a Bi omnipre"en4a. are capacitatea de a surprinde orice detaliu.ima'ina4ia se spri!in9 pe documente Jbs. demiur'.descrierea e&terioare -case/ interioare vestimenta4ia fi"ionomia habitatul -e&presii metaforice ale felului de a fi . ?al"ac prefera naratorul omniscient. omnipre"ent. arivistul. dar tot detaBat de lumea descris9. paternitatea eBuat9 . Manolescu eviden4ia"9 faptul c9 voca4ia . dict8ndu-le ce Bi cum sa observe.scriitorul este istoricul moravurilor. pre"entat9 aparent prin vi"iunea persona!ului 3eli& Sima. #aratorul completea"9 fiecare detaliu cu ceea ce vede prin Aochiul estetuluiA -#. #.alte teme bal"aciene tratate1 orfanul.descrierea are func4ie decorativ9. :ste relevant9. studiul Jchiul estetului/. mai ales.1 -Sdiferit9 de modelul bal"acian este. tat9l iubitor/ . spre detaliul precis5 descrierea simbolic9 urm9reBte oraBul. casa.vi"iunea A %n form9 de p8lnieA %nseamn9 drumul de la e&terior Bi 'eneral spre interior Bi particular. strada. dar. +rca lui #oe.banul este considerat A"eul supremA -tema 7 moBtenirea/ . simbolic9 -fiecare detaliu are importan49 Bi va !uca un rol %n povestire/ . aceeaBi descriere a casei +ntim. persona!ele . dar uneori se strecoar9 %n spatele acestora. se descrie mediul Bi sunt convocate la o reuniune principalele persona!e 2.-S %n incipit se preci"ea"9 coordonatele spa4io-temporale -1EDE. %ns9.credin4a %n influen4area caracterului de c9tre mediul social 7S suma de studii caracterolo'ice 7 persona!ul tip -avarul. ?ucureBti/. Manolescu. perspectiva narativ9. din acest punct de vedere. pictorul societ94ii contemporane . de a patrunde in interiorul persona!elor.

a4iu/.bal"acian9 este aceea de a da via49. . >9linescu 6 %ntre +pollo Bi Dion.actori/ ./ ”tre/uie sa eMiste NNun oc i al nevinovă0iei22& care să contracareze& "rin ingenuitate& tur/ulen0a /(lciului deşertăciunilor umane” -#. Simion 6 0iti 0ulea/ . definit de #icolae ?alot9 drept ”element de satiră socială” -capitolul Satiricon-ul lui . pentru studiul atavismelor.ălinescu le ra"ortează& im"licit& la un anumit ideal& "ro"riu& de umanitate A -. . flaubertian/.. persona!ele .. par4ial Jtilia/ -.considerat primul ”roman teatral” din literatura rom8n9 -naratorul concep4ie re'i"oral9.'rotesc9. 6. >9linescu./ .un procedeu al deform9rii 'roteBti %l repre"int9 b8rfa -+'lae.spiritul ludic.. supradimensionate -+'lae. Simion etc. lucrarea De la Ion la ?ietul Ioanide/. scena die'etic9 .repre"entare dramatic9. !omantismul -S povestea de dra'oste 3eli& 6 Jtilia -S ”structura umanită0ii romancierului este aceasta= un cu"lu sau o 'ă"tură adamică $ncon%urată de o omenire coru"tă” -mai de'rab9 3eli&. pe cand >9linescu o are pe aceea de a comenta 7S ”/alzacianismul este redesco"erit "olemic”si devine un bal"acianism f9r9 ?al"ac. St9nic9 . ?alot9/ -S aceeaBi opinie este %mp9rt9Bit9 Bi de criticul literar D.preocuparea pentru introspec4ie. portrete caricaturale. datorit9 c9reia este propulsat !ocul de m9Bti hilare -Satiriconul/. de sor'inte cara'elian95 parodierea . . 4.. >riticul literar consider9 c9 e&ist9 o autentic9 vis comica -for49 comic9/. Micu1 ”Desen(nd caractere& . pentru sentimente confu"e -)ascalopol/.sos/ -S tehnica impresionist9 utili"at9 %n portretul Jtiliei -ca Bi %n cel al *erei/ 1 lui 3eli& ”:tilia $i "lăcuse "entru su/0irimea ei delicată& /otticeliană”.iur'iuveanu. *odernitatea te5tului . pentru psiholo'ii contradictorii Bi derutante -Jtilia 6 persona! stendhalian.%n caracteri"area persona!elor -S tehnica pluriperspectivismului Bi a comportamentismului -Jtilia/ -S vi"iunea comic. +urica. al eredit94ii -+'lae 6 >.iur'iuveanu. +urica.

raportul fiind specific tipului narativ auctorial. Exemple de focalizare interna fixă ) ”!ui 5eliM numele acestea $i erau vag cunoscute” ) ”:tilia i se "ăru lui 5eliM orientală” -. aceast9 ”ca"cană teMtuală” -(mberto :co/ face pl9cere lectorului competent. %nc8ntat de provocare. %n pofida focali"9rii interne. lumea este perceput9 prin ochii prota'onistului. se simte complicele persona!ului.cititorul1 are acces la '8ndurile persona!ului./ :&1 ” @n 'ond 8tănică era im"resionat& şi o tremurătură $i stră/ătu tot cor"ul” +vanta!ele focali"9rii interne . Xns9. )ascalopol etc.r 'i& oricum& greu de admis că un licean de EO)EP ani& c iar eminent& "osedă asemenea cunoştin0e”. realitatea este pre"entat9 din punctul de vedere al naratorului omniscient1 ”. %l consider9 pe narator credibil. se poate identifica -alter. centat9 pe 3eli&. 3recvent.Structuri narative -perspectiva narativ9 este e&tradie'etic95 naratorul omniscient domin9 universul fictiv. -totuBi. naratorul p9strea"9 o anumit9 distan49 de persona!.a4iu. naratorul p9r8nd s9 Btie tot at8t c8t persona!ul -vi"iunea ”avec”/ astfel %nc8t Bi perspectiva cititorului este limitat9.focali"are intern9 variabil9 -focali"are intern9 centrat9 pe alt persona! dec8t 3eli& 7 St9nic9 . %n propor4ie dominant9. dar. dup9 cum constat9 Bi #.%n unele pasa!e. naratorul prefer9 vi"iunea= focali"area intern9 fi&9. Manolescu1 ”.e'o/ cu persona!ul Exemple de focalizare neutră/ obiectivă . pe de alt9 parte. #aratorul Btie c8t )ersona!ul 7S #7) / .glae su'eri şi ea o scurtă convulsiune a muşc ilor 'e0ei& dar nu)şi sc im/ă "ozi0ia "e scaun” +vanta!e .persona!ele sunt v9"ute prin ochii lui 3eli&. controlea"9 structura te&tual9. >ititorul ar putea s9 fie derutat de aceast9 apari4ie neaBteptat9 a naratorului=autorului doct in spatele persona!ului s9u.

%nc9 din 18I71 ”.naratorul Btie mai pu4in dec8t persona!ul -persona!ul pare filmat.cele clasice1 descrierea -tablou.cititorul1 nu este deloc influen4at. persona!e %n detaliu. in . .?ooth.m $nce"ut să am %ung iuri reumatice.” Moduri narative in romanul Enigma Otiliei . considerat de K.%n S>:#+ 6 se descriu evenimente.. prefi'ur8nd teatrul absurdului.) se ridică./ . focali"area e&tern9 sunt m9rci ale modernit94ii unui pro"ator.. !a uşă se o"ri& şi& răzg(ndindu)se& se $ntoarse şi mai luă $ncă două 0igări.etorica romanului. portret/. dialo'ul.1 -Sfocali"area neutr9 Bi. mai ales. a/ in romanul lui >9linescu scena are ad8ncimi ideatice.” -#R)/ +vanta!e . pre"entat f9r9 comentarii/1 ”8tănică (. pe lan'a func4ia dramatic9=teatral9.:V(M+0($ 6 moduri narative. ob4ine mai multe informa4ii Exemple de focalizare externă ..cititorul1 are impresia c9 domin9 universul fic4iunii. propuse de 2aap $intvelt -)unctul de vedere/ care afirm91 ”1aratorul "oate "rezenta "ovestirea "otrivit cu două moduri narative& care se ins"iră din di otomia (! distinc0ia) "latoniciană $ntre diegeză şi mimesis (imitare)”. +ceasta su'erea"9 incapacitatea oamenilor de a comunica. spunea.. -etc. e un dialo' al sur"ilor. derulate %n fa4a ochilor cititorului e&1 ”. ca prim scriitor modern.>. se produce impresia de obiectivitate..glae= . 3laubert. cre8nd ilu"ia unei repre"ent9ri directe. nara4iunea -S teoreti"9ri moderne1 S>:#+ Bi . detaBare ma&im9 a naratorului Jbs.rtistul tre/uie să 'ie $n o"era sa "recum Dumnezeu $n crea0ie& nevăzut şi atot"uternic& $nc(t să)l sim0i "retutindeni& dar să nu)l vezi.

urica= Dacă n)ai noroc& e degea/a. implinirea cvasipaterna 6 )ascalapol. cu o preocupare vadita pentru reperele spatio-temporale.iur'iuveanu. incercarea de a se implini prin casatorie 6 +urica=0iti. adesea. intercalare 6 impletire narativa/1 formarea tanarului 3eli&. . naratorul e&tradie'etic pre"int9 evenimentele retrospectiv Bi Abeneficia"9 de o cunoBtin49 superioar9A -$intvelt/ )anale să 7 -S e&ist9 dou9 cate'orii de re"umat1 Y/ .” b/ rezumatul demonstrea"9 pre"en4a unei instan4e auctoriale mai evidente. pendularea uman 6 inuman 6 >ostache . . dar nu cu e&trema ri'oare pentru ca. .e"umatul evenimentelor non verbale= faptelor1 e&1 QCăz/oiul dădu lui 5eliM& "este c(0iva ani& "rile%ul de a se a'irma $ncă de t(năr.e"umatul discursului actorilor e&1 ” @i vor/i $n'lăcărat de datoria genera0iei lui de a 'ace o muncă constructivă” !e ere in inter retarea te5tului Structura com ozitionala  <D de capitole. Du"ă $nc eierea "ăcii 'u a"roa"e numaidec(t numit "ro'esor universitar” Z/ ..  destinele sunt proiectate pe fundalul amplu al societatii citadine  structura romanului sta sub semnul ri'orii clasiciste. in interiorul unui capitol se trece la alt plan narativ -alternanta...arc)aş m(nca ceva /un& ceva rar. drama feminitatii 6 Jtilia. ceea ce poate crea cititorului -obiBnuit cu o mare libertate/ un sentiment de frustrare.a4iu. care delimitea"a secvente die'etice. parvenitismul social 6 St9nic9 ..8tănică= . naratorul ordonand episoadele conform principiului simetriei.o0i să 'ii 'rumoasă& "o0i să ai zestre& "o0i să ieşi in lume& şi /ăr/a0ii nu se uită la tine. Xn acest ca". 'oana dupa averea fratelui 6 +'lae 0ulea.

iur'iuveanu si replica absurda „nu stă nimeni aici”& careia ii corespunde ciclic.iur'iuveanu 0inalul este si acesta dispus secvential de"nodamantul die'etic -3eli&. totala lipsa de simt estetic.batranul are un comportament ine1plicabil sau ar putea primi o e1plicatie psi#analitica. intrucat mai multe secvente pot candida la statutul de incipit Descierea stra"ii din +ntim Q descrierea casei lui .iur'iuveanu -Q reperele timp=spatiu/  Secventa intalnirii lui 3eli& cu >. . Infern dantesc. chiar daca dramatica.Inci it ) 0inal @ raport care plasea. 8escierea casei @ $unctia simbolica. cea finala1 „.garcit $iind. are convigerea ca orice oaspete e o c#eltuiala in plus %situatie similara celora din teatrul absurd scris de <ugen Ionescu+. iar .ici nu stă nimeni!” 7S caracterul oracular al primei replici  . devine unica sansa de salvare si seamana cu o evadare . dar evidenta este intentia de a epata  emblema a unei umanitati nerafinate. abandonat de Jtilia/  epilo'ul 6 !ustificarea 'estului fetei -sa nu devina o piedica „strălucitei cariere” a lui 3eli& printr-o „dragoste ne"otrivită”/ In ambele secvente interesul autorului este pentru elementul absurd. casa b nucleul cromotopului  impresia 'enerala 6 decrepitudine.eunirea persona!elor in casa lui >ostache . demiti"ate  amestec de bo'atie si Fitsch  persona!ele par a se situa sub semnul unui destin plat  similara cu „casa de molii”.e mi.antrop %$rica de oameni+. „casa cu su'lete moarte”  similara cu Cartea Nuntii -2im si *era /1 iesirea lui 3eli& si a Jtiliei.a romanul in avangarda postmodernismului %insusi postmodernismul Mircea 5artarescul il considera un metaroman @ roman despre roman+.

in conformitate cu tipul narativ auctorial si cu omniscienta -eMem"le/.iur'iuveanu. +ventura e"oterica se va termina cu plecarea amandurora din casa. astfel incat fata pare ad!uvantul trimis de o putere mai mare.”* „Dimirea liceanului va "ărea cum nu se "oate mai $ndre"ta0ită& daca vom şti cine era. >9linescu intrerupe uneori aceasta monotonie prin ceea ce 2ac[ues Derrida numea lacune die'etice1 anticipari -prolepse/ si analepse („de atunci 5eliM n)o mai vazu "e :tilia. In acea casa „nu a stat nimeni”& caci locuitorii ei au fost doar maBti personale 6 persona!e traind viata avand certa finalitate esecul. 0ema -secundara/ romantica1 iubirea Mosteniarea scindea...olul Jtiliei. doar ca e&ista impresia unei „/oli” -sociale/. paternitatea -banul 6 indemnul puterii/ 2. ciclic. 8e numea 5eliM 8ima.. . insa.ulea %rapacitate. calau"it de ?eatrice prin Infern. insa preci"area e&acta a orei creea"a ilu"ia cititorului ca este contemporan cu evenimentul  plasarea naratorului intr-un timp ulterior die'e"ei este o metoda a romanului traditional. pentru 3eli& incepe calatoria initiatica spre lumea de dincolo de copilarie. dar nu o urmaresc+. discret. . aternitatea . lacomie.. sansa de imbogatire rapida+ si Atilia @ ?eli1 %depind de mostenire. . 3eli& revine pentru a contempla locul ce a inchis o lume1 decorul pare neschimbat. De cand intra in casa lui . #lanul tem oral  naratorul su'erea"a din primele randuri ca timpul povestirii este ulterior producerii evenimentelor..a lumea eroilor in \ tabere.”). de aceea neputandu-si depasi atributiile. #aratarul este constient ca povestea in derulare este consumata de!a si ca nimic nu mai poate fi schimbat. sa o paraseasca. 3eli& imprumuta vi"iunea sa naratorului -focali"are interna/ pentru a introduce naratarul in lumea romanului si a-l invita. in final.'lă numai că.clanul . 0ema -principala/ bal"aciana1 maternitatea. 3eli& este asemenea lui Dante. 0impul dilatat al povestirii are ca scop atra'erea atentiei asupra conotatiilor. desi il iubeste pe 3eli&. De aceea. se incheie. #ersona9ele: 1.

. avaritia are si o e1plicatie. ca tip general uman. 5ălinescu marturiseste.7. <ugenie 9randet + 3 ?eli1 si Atilia despre care 9. se distinge o continua bipolaritate.ac.iur%iuveanu @ persona!ul central 3 avarul.at prin iubirea sincera pentru Atilia si prin devotamentul $ilial al acesteia. vestimentatia il $ace ridicol. vestimentar. persona!ul este umani. alimentar.  )ortretul 6 similar cu cel al lui 3eli& . In dialectica interna a persona!elor acestui roman.itii divergente. 1eli$ si Otilia sunt acolo în calitate de victime şi de termeni an(elici de comparaţie5 3L iposta. are atitudini si gesturi tipice @ suspicios.iur'iuveanu -fluctuatii intre dra'ostea sincera pentru Jtilia si idolatri"area banului/  Simion 0ulea -nu o recunoaste pe Jlimpia/  St9nic9 .aternitatea e e$presia cea mai directă a principiului creaţiei (888) Condiţiile naşterii şi ale creşterii determină punctul de pornire al individului în viaţă8 escendenţa îl modelează într*un fel socialmente85 [0erivat3 motivul or$anului %similar la =al. care grupea. preocupat de a $ace bani din orice.a4iu si prin incapacitatea de a-si depasi pasiunea pentru bani -nu e un avar de"umani"at precum Pa'i 0udose/  +varitia sa e mai mult o manie .randet -?al"ac/  )ersona!ul are si un suport tra'ic pentru ca este suspicios in fata rapacitatii lui St9nic9 .ulea.averea sa este vanata de clanul .a4iu -esecul paternitatii 6 motivul artifical al separarii de Jlimpia/ *v( /( "ro#m9lniceanu. capabil de privatiuni de ordin medical.a lor $iind elocventa prin titlul initial al romanului. "ostac#e .7Otilia nu e personajul principal :888.P9rinţii *tiliei %parinte 3 persoana care poate in$luenta destinului persona!ului+. 7titudinea ambigua a lui ascalopol @ $orma a paternitatii esuate %renunta la Atilia pentru a o sti $ericita+  :sec paternal 6 >.a eroii si ii situea.a pe po.

A%lae )ulea - tip uman- 7baba absolută. fără cusur în rău5. rautatea este subliniata si prin acreala c#ipului. incapabila de sentimente reale, 7glae esuea,a ca om, caci nu se poate implini in nici o iposta,a %sotie3mama3sora+. ea este 7(eniul rău5, inveninand tot ce atinge, 7o viperă5 %cu Atilia+. desconsidera orice preocupare intelectuala sau pro$un,ime, marginita, cre,and doar in avere. este odioasa si mesc#ina, capabila sa o distruga pe Atilia in $avoarea copiilor ei.
 3emeie de mare ener'ie, +'lae isi concentrea"a fortele, dintr-o rautate structurala, spre deni'rarea tuturor1 frate, Jtilia, 3eli&, chiar )ascalopol.  : denaturata de aviditate, iar dra'ostea pentru copii nu o umani"ea"a pentru ca este dominata de rautate si vul'aritate5  Destinul ei familial e compromis si in declin -0iti mosteneste debilitatea tatalui -S ospiciu5 +urica este fata batrana5 Jlimpia 6 parasita de St9nic9 ,a4iu/5 persona! 'rotesc, repulsiv.

/tanica Ratiu @ arivistul modern, in descendenta ilustra a lui 0inu aturică
 „avocatul 'ără "rocese”& St9nic9 ,a4iu are o ener'ie inepui"abila, canali"ata inspre o perpetua cautare a unei oportunitati care sa-l propulse"e social5 intri'antul principal, fara moralitate  +'resiv, fara scrupule, inteli'ent si escroc, maestru dema'o'  $asa impresia ca nu stie ce are de facut1 de aceea e mereu activ, ubicuu5 se insala in privinta "estrei Jlimpiei, incat 'reseste in po"a de sot, tata, 'inere perfect.  >inic si de"umani"at, caci profita pana si de moartea propriului copil si o determina pe cea a lui ;iur'iuveanu  Succes -modalitate de a satiri"a realist societatea/1 ascensiunea rapida, a!un'e deputat, cu banii casti'ati

Leonida Pascalopol )ersona! nou in literatura romana -)ompiliu >onstantinescu/5 ilustrea"a motivul traditional al strainului  :ste o e&presie a rafinamentului, a seninatatii apolinice

 :l este „moşierul e"icurean şi 'ilozo'ul "ragmatic” -#. Manolescu/  : o fire boema -canta la flaut/ si romantica  +re o tinerete eni'matica -a studiat in ;ermania, )aris/  8:!, se considera un „ratat” si vrea ca aspiratiile sale sa fie reali"ate prin Jtilia  >onotatiile antifrastice onomastice1 $eonida 6 celebrul erou 'rec -)ascalopol mimea"a eroismul 6 su'erea"a interiorul camerei, decoratiunile, dar nu face 'esturi eroice5 mai mult, se umileste atunci cand este respins de Jtilia, la indemnul lui 3eli&, 'elos/  Jtilia intele'e drama sin'uratatii traita de $. )ascalopol („8ingur& săracul!”* „om delicat care "oate 'i de 'olos unor or'ani”) 5 el vine in casa lui >. ;iur'iuveanu pentru a trai cu sentimentul ca are familie  :ste „$ngerul "ăzitor” al lui >ostache si al Jtiliei, ferindu-i de rautatile si vul'aritatile clanului 0ulea  3ata de Jtilia sentimentele sunte oscilante1 dra'oste paterna, virila, iubire platonica  Ii asi'ura Jtiliei intre' confortul, fiind ea un „vi0iu sentimental”& a!un'and sa se umileasca in fata lui 3eli&, doar pentru a i se reacorda privile'iul de o vedea  ,amane barbatul 'entil si altruist, simpati"at de narator -fiecare defect fi"ic este contrapunctat de o calitate, astfel incat si naratarul sa scu"e atitudinea ludic-erotica si rasfatata a Jtiliei. Spre deosebire, 'elo"ia lui 3eli& pare naiva1 „cine era domnul gras de aseară<”/  Sin'urul care intele'e profun"imea Jtiliei si esenta feminitatii, misterul -„:tilia ) "entru mine e o enigmă”)  )rin discreta poe"ie a sentimentelor, persona!ul a fost asociat eroilor lui 0ur'heniev Caracterizarea ersona9elor 0eli5 şi Otilia

0eli5 6 persona! central, comple&, av8nd dubl9 iposta"91 actor Bi
spectator = martor, pentru c9 multe scene de desf9Boar9 prin vi"iunea sa, uneori dublat9 de cea auctorial9. 3 tipolo'ia 6 intelectualul %n formare, ambi4ios, lupt8nd pentru reali"area profesional9 -modelul patern/. Spre deosebire de intelectualul lui >amil )etrescu -Gtefan ;hior'hidiu, )ietro ;ralla/, 3eli& este adaptabil1 a!un'e cadru universitar, autor de comunica4ii Bi studii Btiin4ifice, dar face pactul necesar cu societatea printr-o c9s9torie convenabil9. >nigma :tliei con4ine, ca un alt plan epic, procesul de maturi"are a t8n9rului Sima, %n care rela4ia cu Jtilia este definitorie. +utorul descrie, prin acumul9ri succesive, cri"a adolescen4ei, cri"a erotic9 %n drumul spre maturi"are prin care trece persona!ul. :l parcur'e drumul de la simpla atractie, p8n9 la acuitatea tr9irii sentimentului iubirii caste, numeroase pa'ini descriu lucid st9rile psihice Bi fi"ice prin care trece 3eli&1 neliniBte, incertitudine, adora4ie Bi de"n9de!de, 'elo"ie Bi fericire. )re"en4a Jtiliei %n lumea necunoscut9 %n care p9trunde devine salvatoare, c9ci este sin'ura ce %i inspir9 %ncredere. 3ata %l copleBeBte %ns9, cu 'esturi mai cur8nd materne, care, venite pe fondul labilit94ii afective a t8n9rului -orfan de mam9/ determin9 un ataBament puternic Bi involuntar. 0reptat, Jtilia %i devine confident9, prieten9, iar 3eli& a!un'e dependent de pre"en4a ei "ilnic9. Xndr9'ostit, vis9tor Bi refle&iv, 3eli& simte nevoia sufletului pereche, %ns9 t9cerea Jtiliei, lipsa de reac4ie erotic9, %i inund9 fiin4a de tr9iri contradictorii1 m8nie, 'elo"ie, reverie, frene"ie nebun9. 0ransformarea Jtiliei, %n urma c9l9toriei la )aris cu )ascalopol, %i creea"9 lui 3eli& sentimentul inferiorit94ii sale1 Qseriozitatea ei $l "araliza”. )ovestea de dra'oste a celor doi %Bi precipit9 finalul, din cau"a mor4ii lui >ostache. +lun'at9 din propria cas9, f9r9 s9 dispun9 de un suport material re"onabil, Bi conBtient9 c9 ar fi o povar9 pentru 3eli&, Jtilia pleac9 f9r9 e&plica4ii cu )ascalopol. Jp4iunea aceasta este ine&plicabil9 pentru 3eli&, arunc8ndu-l %n de"n9de!de, "bucium8ndu-i credin4a %n autenticitatea sentimentelor. >hipul Jtiliei r9m8ne, o lun'9

perioad9, %nv9luit %n mister, am9'ire derutant9, de vis, amestec de onestitate, cochet9rie, pasiune, iubire incert9. Dac9, %n final, 3eli& se dovedeBte a fi eliberat de chinul unei iubiri ne%mplinite, prin faptul c9 nu o mai percepe ca %ntrupare a feminit94ii %nseBi, din cau"a aerului comun pe care %l Qres"iră” din foto'rafia ar9tat9 de )ascalopol, numai )ascalopol, %n acelaBi epilo', declar9 c9 Jtilia a r9mas pentru el o enigmă. Otilia *ărculescu 3 persoa!ul eponim Bi cel mai spectaculos al romanului 3 fi'ur9 central9, al c9rei comportament cucereBte, intri'9 sau revolt9 naratarul 3 se caracteri"ea"9 printr-o libertate de miBcare care o recomand9 persona! atipic -opus persona!elor tip, bal"aciene/ 3 este inte'rabil9 %n cate'oria persona!elor tridimensionale, potrivit clasific9rii operate de K. >. ?ooth -,etorica romanului/ pentru c9 e un caracter comple&, surprin"9tor Bi contradictoriu1 - amestec de inocen49 Bi maturitate - detaBare de planul material al e&isten4ei, dar r8vnind la haine de lu&, tr9sur9 etc. - amestec de iubire Bi ra4iune - %l iubeBte pe 3eli&, dar se c9s9toreBte cu )ascalopol - inteli'ent9, dar dispre4uind inteli'en4a feminin9 3 devine ima'inea farmecului feminin adolescentin 3 se %ncadrea"9 %n seria persona!elor marcate de naturale4e Bi frumuse4e -SaBa >om9neBteanu 6 -ia0a la 0ară, Duiliu Vamfirescu, +dela- ;. Ibr9ileanu, Maitre.i 6 M. :liade, Dania 6 Jocurile Daniei, +nton Polban/ 3 autorul o percepe drept un \ alter ego R al s9u, \ eroina sa lirică R, \ "roiec0ia sa $n a'ară R, \ o imagine lunară şi 'eminină R, afirm8nd1 S 5lau/ertian aş "utea s"une şi eu :tilia c’est moi& e 'ondul meu de ingenuitate şi co"ilărie.

>roina este ti"izarea mea 'undamentală& $n i"ostaza 'emenină = :tilia este oglinda mea de argint.R 1. prin caracterizarea directă, naratorul o pre"int9 pe Jtilia drept o fiin49 a contradic4iilor („@nsă $n tru"ul su/0iratic... este o mare li/ertate de mişcări& o stă"(nire desăv(rşită de 'emeie”)  autocaracteri"area Jtiliei poate deruta naratarul pentru c9 %n afirma4ia Qeu sunt o ză"ăcită& nu ştiu ce vreau” va fi contra"is9 de faptele Bi de nenum9rtale !udec94i profunde. (neori pare chiar o fiin49 profund filo"ofic9 1 S ;e)ai zice dac) am cădea deodată $n cer < 1u ne)am mai o"ri. R  modernitatea eroinei const9 %n faptul c9 procesul devenirii sale nu se reali"ea"9 prin perspectiv9 auctorial9, ci prin cea a celorlalte persona!e, care, uneori, au opinii diametral opuse. ,e"ult9, astfel, un portret reali"at prin te.nica oglinzilor aralele=a re,lectării oliedrice=a luri ers ectivismului.  3eli& 1 - fat9 superioar9, care se de"v9luie ca un spectacol imprevi"ibil - frumoas9, inteli'ent9, altruist9, talentat9, M 'rivolă numai $n a"aren0ă& $n 'ond este inteligentă şi "ro'undă”  )ascalopol1 - o tratea"9 paternal, dar o a!ut9 s9 se pun9 %n valoare Bi ca femeie %n devenire -o ap9r9 de acu"ele de frivolitate1Q>a nu a avut niciodată ideea că e curtezană” /, Mo 'loare rară”  >ostache ;iur'iuveanu 1 M'e)'eti0a mea” iubitoare Bi cuminte  +'lae 1 %i inoculea"9 comple&ul orfanului 5 o crede interesat9 de avere Bi ipocrit9 5 o vede de"m94at9 Bi drept Q/un” al b9rba4ilor  +urica 1 o percepe drept S rivală R %ntr-o virtual9 rela4ie, o include %ntr-o cate'orie inferioar9 (S o 'ată de condi0ia ei R) Bi o crede Qşireată”.  St9nic9 1 %i aprecia"9 calit94ile, dar o consider9 capabil9 de compromisuri

pe fondul unui tablou parodic-'rotesc al societ94ii citadine. 'ri!ulie ->. 0eli5)Otilia: evolutia cu lului . manipulea"9 sentimentele 3 opiniile ei despre femei %i !ustific9 Bi faptele1 M o 'emeie ignorată de /ăr/at e un monstru. c8nd are suficien4a s9 cread9 c9 a %n4eles-o. dincolo de care nu trece nimeni .3eli& nu reuBeBte s9 penetre"e masca abil !ucat9 de Jtilia nici %n final. emancipat9. . 2udec8nd-o doar dup9 ima'inea din foto'rafie. prin surprinderea tuturor etapelor. compara4ia cu o actri49 trimi48nd tot la ideea de masc9. nu 4ine cont de norme e&terioare de convenien495 se r9sfa49. De asemenea. for4a de a privi adev9rul %n fa495 e o femeie modern9. povestea de dra'oste su'erea"9 Bansa individului de a se situa dincolo de mi"eria sa sufleteasc9. %ntr-o „monogra'ie” romantic9 a iubirii.ela4ia celor doi tineri este anali"at9 potrivit modelului e&perimentat de Stendhal. %ncep8nd cu sentimentele de amici4ie.inci& şase ani.2.Jtilia poart9 o masc9. de"voltate ulterior %n pasiune Bi %ncheind cu ruptura. pentru c9 aceast9 declara4ie e un atac la adresa mediocrit94ii femeii care are drept unic reper evaluator „oc ii” b9rbatului Bi ai o'lin"ii. brutal9 pentru 3eli&. dar Bi provocatoare.  >onclu"ia1 . caracterizarea indirectă 6 elocven49 3 se comport9 ca un om liber. trec8nd rapid de la o stare la alta. . dar e o fire oscilant9.iur'iuveanu/.”  clarvi"iune de femeie matur9.(t crezi tu că mai am de trăit& $n $n0elesul adevărat al cuv(ntului< . loial9 Bi cald9 -)ascalopol/. cochetea"9. . 8ingura noastră 'ormă de inteligen0ă& mai mult din instinct& e să nu "ierdem cei c(0iva ani de eMisten0ă& vreo zece ani cel mult. dovedeBte c9 este limitativ.  3aptele de"v9luie o fiin49 altruist9.

an'oasant9 pentru orice fiin49 dar. atunci c8nd vra!a va disp9rea. -u prea cred $n astrul meu* . Din acest motiv. evident. Gtefan . Jtlia accpt9. transfi'ur8nd-o pe Jtilia %n femeia ideal9. 3eli& re-creea"9 o Jtilie. 3eli& se las9 purtat de „valul” erotic. oficiali"ate („# Otilia! e adevărat' Mă iubes(ti'/ #Ei! ei! nu )i#a spus nimeni că te ură(te*”& :schivarea Jtiliei este aceea nu a unei adolescente. aceasta este traducerea celor I6 ani de e&isten49 a unei femei1 prime!dia ruin9rii misterului. Matur9 Bi ra4ional9. mutatis-mutandis. Dac9 )ascalopol. %ns9. %ncerc8nd s9 distra'9 aten4ia t8n9rului de la perspectiva unei rela4ii recunoscute. adolescentin proiectat9. Jtlia este. maternal9 („ ezi tu! zicea ea cu o comică maternitate " eu mi#am pus $n g%nd să scot din tine un om ilustru”&. ci a femeii care intuieBte repercusiunile „marii” iubiri1 dependen4a -or. Jtilia . care contracarea"9 'esturile de spoliere ale b9tr8nului. @%mprumut8ndA bani. %n cele din urm9. o ilu"ie1 precum. 3eli& este animat numai de pre"en4a vie a Jtiliei. Xn realitate. ea este o independent9/ Bi iminen4a disip9rii sentimentului %ntr-o "i. %ntr-o bun9 m9sur9. >ontrast8nd puternic cu fi'urile neprimitoare. deBi este ne%ncre"9toare1 „+e visuri frumoase $mi spui. echivalent feminit94ii. %ncearc9 s9 profite de noul s9u copil @adoptivA. %ns9 %l anali"ea"9. dar declanB8nd atacul m8nios Bi alintat al Jtiliei. iubire paternal9 sau viril9.iur'iuveanu. este conBtient de confu"ia sa. persona!ul camilpetrescian. eternul s9u feminin. Sim4ul ocrotitor al Jtiliei se eviden4ia"9 Bi %n scenele %n care >ostache. o sperie pe Jtilia.hior'hidiu. necunosc9tor al abruti"9rilor umane. avar pra'matic. +'lae/. >u toate acestea. ima'inea este ideali"at9. tr9ieBte. pentru un t8n9r nee&perimentat. %n care contopeBte puritatea („era $ncredin)at de puritatea Otiliei (i pătruns de fericire la ideea unui devotament sincer”& Bi elanul erotic. t8n9rul se simte prote!at de c9ldura fetei.( dori din toată inima să fii fericit*** cu mine*” 3eli&. b9tr8nul moBier. dup9 cum se su'erea"9 onomastic. nu reuBeBte s9 distin'9 sentimentul preponderent. 'laciale ale celorlal4i ->ostache . abia acum fericit.Intr8nd %n casa „infernală”. iar Jtilia este conBtient9 de pericolul pr9buBirii. dar %n mod voluntar. mai ales. rela4ia cu 3eli&. pe care o admir9 spontan.

asum8ndu-Bi umil postura celui care cerBeBte rolul pierdut -Jtilia refu"9 sa-l mai primeasc9 pe )ascalopol la insisten4ele 'eloase ale lui 3eli&/ %l %ndeamn9 pe 3eli& s9 reflecte"e1 @E(ti sigur că Otilia te va iubi $ntotdeauna' (***& E(ti sigur că va fi mereu fericită' Otilia! o cunosc prea bine! e un temperament de artistă! care simte nevoia luxului! a sc/imbării* . insa este brutal oprit din filmul proleptic de perspectiva precaritatii materiale. pe care fata se abtine a i le oferi. firea tinerei. Incitat de visuri. macar . risc8nd s9 o transforme %ntr-o fiin49 rutinat9. . deBi epitetele prin care %l caracteri"ea"9 denot9 atitudinea maternalcompasiv9 pe care o are inclusiv fa49 de acest b9rbat matur („bietul” „sărmanul”&* 0ot mai insistent. %l iubeBte sincer pe 3eli&. atitudinea reprobativa a fetei1 1+e vrei! 2elix' $ntrebă fata cu repro(”. %nc8ntat9 de posibilitatea de a-l re%nt8lni pe b9rbat. asfi&iat9 („E ca o r%ndunică0 $nc/isă $n colivie! moare*”&* +ccept8nd e&plica4iile lui )ascalopol. incat 3eli& 1lăsase capul $n 3os! iritat (i ru(inat totodată”. 3eli& 1o căuta”! 1o ruga cu oc/ii”! 1o saruta fictiv”! comentariul naratorului intervenind usor ironic la adresa naivitatii sale adolescentine1 ”senzualitatea firească a v%rstei se luptă cu mistica erotică1* Iata. )ascalopol intuieBte matur reticen4ele fetei Bi. proiectand un viitor con!u'al alaturi de Jtilia. o $nc/ide acum $ntr#o căsătorie $nseamnă sa#i deformezi caracterul! să#i stingi av%ntul! gra)ia*” Xn4ele'8nd cel mai bine dintre to4i cei cu care interac4ionea"9 Jtilia. in 1năzuin)a de a o 44salva55! de a o scoate din casa lui +ostac/e” . or iubirea posesiv9 a lui 3eli& i-o limitea"9. ea tr9ieBte la modul oniric iubirea1 se devotea"9. %ncerc8nd s9 evade"e la timp dintr-o iubire sortit9 fatalmente eBecului5 prin prisma cotidianului. )ascalopol este @avocatulA fetei1 mai presus de iubire. dar nu crede %n durata inefabilului poetic al iubirii. pedepsitor. 3eli& vrea dove"i de efu"iune sentimental-erotica din parte Jtiliei. Ima'inatia lui 3eli& devine tot mai lu&urianta.ata sa renunte chiar la idealurile sale profesionale.este mereu %n defensiv9. 3eli& este obli'at s9-i dea dreptate o dat9 %n plus c8nd vede reac4ia Jtiliei. Jtilia aBa"9 libertatea. din aceeasi reticenta indiscutabila a femeii conBtiente de imposibilitatea pastrarii unei dra'oste eterne.

Q"atetica”. dar si de reprosuri 'reu reprimate de 3eli&. 3eli& o suspectea"a pe Jtilia de frivolitate . cel putin ca 'esitca.eintoarsa din calatoria pari"iana. de retinerea Jtiliei1 1eu te iubesc $n at%tea feluri! $ncat nu pot să analizez acum c%t te iubesc ca frate si c%t! cum să zic! iubită” . 0recand peste escapada Jtiliei.(a suntem noi femeile! capricioase! bizare”. declarandu-se un spectator si actor al propriei vieti1 1privesc via)a care se desfă(oară”* (ltimul capitol surprinde unul dintre . cele doua persona!e feminine aflandu-se intr-o relatie de certa complementaritate. acum inte'rate dispretuitor in ta'ma 1femeilor care 3oacă comedii”. .andurile sale devin de-a dreptul insulte la adresa virtualei tradari a Jtiliei.eor'eta este cea care ii demonstrea"a lui 3eli& inutilitatea preocuparilor sale le'ate de fidelitatea Jtiliei. )arandu-i-se o 1Otilie mai plastică! mai placidă”. simtinduse strans in Qclestele geloziei”. ele'an49. e&plicandu-i lui 3eli& caracterul feminine1 1. +!un'and sa dea cre"are celor din clanul 0ulea. din nou. un persona! ce anticipea"a viitorul statut al Jtiliei -sustinuta material de barbati bo'ati si sustinuta social de )ascalopol. Jtilia ii cere sa o stime"e 1cum nu m#a stimat nimeni”. tanarul ii cere sa ii confirme iubirea si sa accepte a-i fi sotie. care il frapea"a prin sinceritate. >atalo'andu-i veneratia. contele ar'entinian/.Qdeocamdată”& 3eli& se i"beste. motiv pentru 3eli& sa fie Qzdruncinat” in Qcultul” lui pentru Jtilia. iar revelatia lui 3eli& este concludenta1 1asemănarea dintre destinul Otiliei (i cel al 7eorgetei $l izbi”* 0ot . pentru ca 1făcuse pe pudica cu el! $i dăduse timidită)i serafice! (i acum dormea $n casa grasului 6ascalopol”* In conte&tul acestui abandon temporar al Jtiliei. 3eli& o intalneste pe . raspunsul ferm.eor'eta. iar Jtilia evita. care i se pare 1de o putere de disimula)ie infernală”. in pofida statutului de femeie intretinuta de un 'eneral varstnic. adau'and1 1S#a plictisit de at%tea mizerii! n#a voit să#)i tulbure viitorul”* . sa-i fie 1marele prieten” si se delimitea"a de atitudinea !uvenila a 1frumosului adorator”* Dorinta de independenta a Jtiliei apare si in episodul plecarii intempestive cu )ascalopol la )aris. de fapt. Jtilia este intampinata de o primire plina de efu"iune. . din nou.eor'eta este.

care percepe femeie drept 1tovarăsă a aspira)iilor sale”. insa depaseste cri"a. lasandu-i un bilet e&plicativ1 1+ine a fost $n stare de at%ta stăpanire e capabil să $nvingă (i o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor”* +bandonat acum definitiv. sentimente de ura impotriva lui )ascalopol. revede si pe Jtilia prin intermediul unei foto'rafii care acum infatisea"a o femeie frumoasa. 'en actrita intretinuta. e'oist Q"u0in” care 1vrea să facă din femeie o icoană pentru uzul său personal”. Incercand sa se de'rade"e spiritual in ochii lui 3eli&. 3eli& traieste. intr-o maniera delicata.putinele momente introspective ale Jtiliei. dar 1un aer de platitudine”. naratiune de tip Qavec” -focali"are interna/1 1Singură ! Otilia medita mult la 2elix (i#(i repeta pentru ea argumentul* (8& Otilia era o răzg%iata! con(tientă de vi)iul ei! care se sim)ea bine c%nd o prote3au oameni delica)i ca 6ascalopol! care $i dădeau imposibilul! fără să#i ceară nimic (8& 9deea! $nsa! că atunci c%nd s#ar fi plictisit! n#ar fi fost liberă să facă ce voia! o $nspăim%nta*” >onstienti"and acest adevar despre sine. dar directa. o autocaracteri"are reali"ata prin stil indirect liber. Jtilia vrea sa i se daruie intr-un ultim 'est al iubirii5 insa. in pofida aparentelor. asociat ima'inii unei doamne 1foarte picante”. (ltima scena a intalnirii lor este. :motionata de atitudinea lui 3eli&. Invocand mediocritatea tipica oricarei femei. pe ton de Qnoa"te /una” ca este 1foarte fericit” de 1solemnitatea” clipei. Jtilia isi intele'e superioritatea fata de Qtagma” feminina doar prin faptul ca isi constienti"ea"a superficialitatea. Jtilia il paraseste. Jtilia ii demonstrea"a ca este ambitios si. reintalnindu-se fu'itiv cu )ascalopol. lui 3eli& ca este inca un copil. o mostra a iubirii profunde a amandurora1 'ata sa fie a lui 3eli& -stiind ca va pleca apoi cu )ascalopol/. devenind un medic stralucit si casatorindu-se favorabil social. dar profund indra'ostit. Jtilia confectionea"a o masca necesara departarii de tanarul impetuos. respectul se impleteste cu adoratia si infran'e pornirile erotice ale lui 3eli& care ii declara candid si naiv. deci. . :pilo'ul romanului aduce in prim-plan o secventa intamplata peste ani1 3eli&. care 1nu cunoa(te bine sufletul feminin”* $a declaratia devotionala a lui 3eli&. din nou. Jtilia ii spune. alun'ase fata 1nebunatică” de odinioara.

2=ietul Ioanide4. deşi urmea.acian4. prin prisma spiritului erudit al scriitorului istoric şi critic literar drept un reper pentru o direc"ie literară. nu era stabilit decat rolul de!a !ucat.aciană. romanul <nigma Atiliei apărut în &'PI intră în categoria operelor realiste cu elemente moderne de inspira"ie bal.entativă pentru momentul respectiv şi pentru pro$ilul spiritual al românilor. talentul lui 5ălinescu permite distan"area de modern. 28ocea4 lui 9. potrivit vi"iunii lui 3eli&.ă în spa"iul românesc printr3o vie polemică re$eritoare la $ormula epică repre. 5ălinescu 3 caracteri.area lui Costache (iur&iu eanu 3 erioada interbelică se caracteri. 3eli& constata ca 1nu numai Otilia era o enigmă! ci destinul $nsu(i”* )rin urmare. 5ro#mălniceanu 2primul nostru roman citadin. bal. Qdestinul :tiliei”. 2Moimul Negru4 în care. -ni%ma *tiliei de 9. în revista 28ia"a Românească4 în &'PP. 2<nigma Atiliei4.intă romanele sale 25artea nun"ii4. Spre e1emplu. 5ălinescu apare aşadar. A dovadă a gustului pentru originalitate al scriitorului o repre.aciene. 0eclarat de A. titlul romanului s-ar traduce. soarta in care.acieni.ă principiile bal. nu de tip analitic ci clasic bal.ea.Meditativ. . 5ălinescu mărturiseşte 2noi vom putea $i tolstoieni. adică scriitori preocupa"i de sensul lumii şi de $orma e1terioară a omeniei şi nu vom $i încă în stare de introspec"ie până ce nu vom cânta bucuria de a trăişi de a cunoaşte4. pentru 3eli&.

2 ărin"ii Atiliei4.temă. prin elementele modernită"ii. .area unui tânăr care înainte de a3şi $ace o carieră. clanul . la care participă numeroase persona!e.aciană a paternită"ii.ă trăsăturile clasice ale avarului. prin spiritul critic şi polemic. care se întrepătrund cu duioşia paternă. . <l întruc#ipea. al bal. prin care este reali. romanul este realist3bal. din motive şi interese di$erite %Atilia şi ?eli1 @ pentru că îl iubesc şi îl ocrotesc.acianismului. pre. $ratele 7glaei. 5aracterul citadin este un aspect al modernismului lovinescian. sub determinarea social3economică %banul ca valoare într3o societate degradată moral+. ersona!ul central al romanului. cu con$lict comple1. pentru că $iecare dintre persona!e determină cumva soarta or$anei Atilia.acian şi citadin.itlul ini"ial. tradi"ional. 7utorul sc#imbă titlul din motive editoriale şi deplasea.at persona!ul titular. reali.iei bucureştene la începutul secolului al VV3lea. dar şi depăşeşte modelul realismului clasic. rin temă. re$lectă ideea bal. este 5ostac#e 9iurgiuveanu. către care converg toate energiile. speci$icul secven"elor descrise.Apera literară <nigma Atililei este un roman prin amploarea ac"iunii.area persona!elor. imaginea societă"ii constituie $undalul pe care se proiectea.entată în aspectele esen"iale.ă accentul de la un aspect realist. ascalopol pentru că îi este milă de el şi e tutorele Atilei. structură %înc#isă+.iindu3se în veritabili 2părin"i4. trăieşte e1perien"a iubirii şi realită"ilor de $amilie. la te#nica modernă a re$lectării poliedrice. <ste roman realist prin. romanul este bal. Roman al unei $amilii şi istorie a unei moşteniri.ulea @ pentru că vor să3i ia averea+. ?resca burg#e.acian prin motivul moştenirii şi al paternită"ii. tutorele Atiliei şi al lui ?eli1. iposta. des$ăşurată pe mai multe planuri.ă $ormarea W imateriali.

a$late aproape în ruină.at. %[+ =ătrânul 5ostac#e are o comportare bi. acoperind numai doi din"i vi. 5#ipul lui 9iurgiuveanu este re$lectat prin privirile lui ?eli1.4 Mi ?eli1 în"elege că avari"ia lui este mai mult o manie @ cea de a "ine banii.ele 2erau întoarse în a$ară şi galbene de prea mult $umat. 5ălinescu $oloseşte o gamă $oarte variată a procedeelor de caracteri. 2pătrată4. din instinct de apărare $a"ă de cei ce3i vânau averea. deci bâlbâiala poate $i un de$ect de vorbire. în casa acestuia. moş 5ostac#e 2o sorbea umilit din oc#i şi râdea din toată $iin"a lui până când $ata îl prindea în bra"ele ei lungi.ară. dar 2o iubeşte mult pe Atilia şi se gândeşte la mereu la ea4. $ie din pricina senilită"ii.umani. îngroşat cu pastă densă. precum Tagi .ave4.uduse. ersona!ul nu este totuşi un avar de. $ie pentru că simulea. de aceea el încearcă să scape de ?eli1 şi de îndatoririle sale în calitate de tutore a băiatului. . $a"a părea 2aproape spână4. pe Atilia 2$e3$eti"a4 lui @ pe care o iubea în $elul său.ic se alcătuieşte prin acumulare de detalii.capul 2era atins de o calvi"ie totală4.Scriitorul îl descrie din primele pagini. dar şi un mi!loc de apărare.aspectul e1terior şi interior al casei părăginite. alcătuind o imagine grotescă. portretul $i. clipea 2rar şi moale4.are indirectă. de a câştiga timp sau de a deruta interlocutorul. el are duioşie şi tremurări de su$let . şi tocmai. ?eli1 vede 2un omule" sub"ire şi pu"in încovoiat4. ar#itectura casei sugerând 2intensitatea de a e1ecuta grandiosul clasic în materiale nepotrivite4. 5ostac#e se teme de $iecare nou venit. ca nişte aşc#ii de os4. ca orice avar. 5oborând cu încetineală scara ce scâr"âia cu 2pârâituri gro. 0e această imagine globală. =u. ca de un intrus nedorit. 9. dar şi către un soi de parvenitism. un poten"ial atentat la averea sa.ă uitarea din teamă. ca 2bu$ni"ele supărate de o lumină bruscă4 avea 2glasul răguşit4 şi bâlbâit. trimite cu toate detaliile descriptive către avari"ia persona!ului.ibili. în momentul când ?eli1 soseşte seara.

Miret. Arice se poate trans$orma în a$acere. entru 5ostac#e banul repre. moş 5ostac#e se arată $oarte mul"umit de $aptul că ascalopol i3a dat cu &JJ de $ranci mai mult la plata c#iriei. din greşeală.ă pe ?eli1.imobilele pot $i înc#iriate studen"ilor. îl distrea.ului avar.ă nespus pe Atilia.ot în capitolul al II3lea. ba mai mult atunci când trebuie să de restul pretinde că nu are mărun"iş.voltat sim" al a$acerilor. dar îl derutea.e moş 5ostac#e îl bucură până şi cea mai mică 2ciupeală4. bătrânul are un de. <l nu3şi re$u. dând în sc#imb timbre poştale 2pe care le "inea într3un porto$oliu gros. pentru tipul burg#e.intă un scop în sine. cadouri de3ale lui ascalopol. .i de şedere a acestuia în casa bătrânului 273a3ai baniG M3m3mai dă3mi cinci lei. de @ descrierea casei pentru . sunt strâmtoratF4.el câştigă bani $rumoşi din diverse a$aceri. N3am acum la mână. în special din cele imobiliare.ă pe ascalopol. Mi3a dat ascalopol să plătesc c#iria. 0eşi avar. mi3a dat cu &JJ de $ranci mai mult4. iar când aceştia nu au bani pentru a plăti c#iriile. le pot con$iscate bunuri care apoi sunt comerciali.2Atilia dădu a$ară în s$ârşit secretul mul"umirii sale bătrânului. legat cu gumilastic4.ă unele plăceri cum ar $i mâncărurile şi băuturile $ine.entativ ca persona!. şi. <locvent în acest sens este episodul în care moş 5ostac#e îi cere lui ?eli1 bani împrumut încă din cea de3a doua . lucru care o deran!ea.ate. el reuşeşte să găsească diverse metode de a lua banii tinerilor care stau în c#irie în apartamentele sale. spre deosebire de al"i avari celebri din literatură. el $iind repre. încearcă să3şi depăşeasc9 condi"ia şi tocmai de aceea avari"ia nu preia controlul asuprea vie"ii persona!ului. %[+ în comentariul de la Serri @ Incipit caracterul bătrânului 5ostac#e 9iugiuveanu.

ea.ot în această încercare de a3şi depăşi propria condi"ie. /n momentul în care primeşte o scrisoare anonimă.ic nu. pe care încearcă să o a apere de toate răută"ile clanului . dar de teama oricărei sc#imbări. numai Atilia a reuşit să $ie sursa acestei trecătoare ra. 5u toate acestea. îi supune pe cei din !ur acestora. de asemenea.alt$el.e de bunătate. nu prea sunt înlesnit. c#eltuială. 0eşi are inten"ii generoase.4. persona!ul are o reac"ie sincer disperată. şi ceea ce e mai grav. <l se arată preocupat de soarta $etei şi tocmai de aceea vrea să îi asigure viitorul. mai bine mai târ. nu pretinde nimic. în $elul său. deprinderii mai vec#i. nu $ace acest lucru. el c#eamă medicul când este bolnav şi preotul să3şi s$in"ească casa. iar pe Atilia nu o spri!ină $inanciar.iu nu . bătrânul se lasă mereu pradă obişnuin"ei. . tot datorită acestei deprinderi mai vec#i el nu3i lasă Atiliei cei PJJJJJ de lei. bătrânul suportă şi numeroase priva"iuni.ulea 2să nu spui prostii despre $e3$eti"a meaF4. 7st$el. avari"iei. =ătrânul o iubeşte sincer. obişnuit $iind cu ideea că ascalopol îi dă banii 2$e3$eti"ei4 sale. motivând că nu are bani. de$ăimătoare la adresa $etei. <l nu3i dă bani lui ?eli1. voind ca Atilia să nu . ba mai mult.icându3i mereu lui ascalopol 2dau. trebuie să mergi pe la tribunal.2e bătaie de cap adop"iunea astea. el îl simpati. moş 5ostac#e se dovedeşte capabil de o gamă variată de sentimente. dar îl !e$uieşte în acelaşi timp de banii care i s3 ar conveni lunar. singurul care are încredere cu adevărat şi căruia îi încredin"ea. .ă pe ?eli1. deşi el promite mereu că o va adopta pe Atilia. 0acă vreodată a e1istat o undă luminoasă în oc#ii lui moş 5ostac#e. ce3ia al ei e pus deoparte4. pe Atilia 2$e3$eti"a4 lui. $oloseşte banii tânărului în scopuri personale.ă soarta Atiliei în momentul în care îi cere acestuia să desc#idă un cont pe numele $etei. 5ostac#e este bun prieten cu Leonida ascalopol. <l o iubeşte. dau.

ulea.ea.2e pre.ă pe moş 5ostac#e că. singurii care "in cu adevărat la bătrân şi nu au nicio inten"ie ascunsă sunt cei doi or$ani. el n3ar $i $ost mai . precum şi vec#iul şi credinciosul prieten al bătrânului.4 Stănică Ra"iu spune despre bătrân. ascalopol. îi iubeşti. 0oar te cunosc de atâta vremeF 5ine nu te3ar cunoaşte cum te cunosc eu. ar . şi tu.e. . în $runte cu 7glae.u.guduit decât de această banală anonimă. ai păr"ile tale bune şi păr"ile tale rele. să ştii.ea. ?eli1 şi Atilia.eveg#i rău moşul4. ea te iubeşte pe tine.ă persona!ul. 7runcă scrisoarea.ştie nimic din răută"ile ce se spun despre ea. dar în $ond om de treabă4. de o autenticitate indiscutabilă4. e $oarte bogat şi iubesc mult. care nu3şi de. ?eli1 îl consideră 2un maniac4. dacă o va în$ia pe Atilia. Scrisoarea era în realitate o anonimă întocmită de Stănică.ice că eşti indi$erent $a"ă de copii. ascalopol.umani. Moş 5ostac#e este conştient de acest lucru şi tocmai de aceea are unele momente de revoltă în care încearcă să scape de teroarea pe care 7glae o repre. 5ostac#e. Se îngălbeni şi $runtea i se acoperi de sudori reci. N6O scrisoarea i se părea un document teribil.intă şi le ia apărarea celor \ tineri 25e3ave"i cu băiatul acestaG Eise el în s$ârşit.4. dimpotrivă. iar însuşi naratorul. moş 5ostac#e apare în diverse iposta. după toate aparen"ele un 2document4 care îl averti.2. 0e ce nu3l lăsa"i în paceG Nu v3a $ăcut . /ncepu să se plimbe pierdut prin odaie. Eise ascalopol. bolborosind vorbe $ără în"eles. rivit de cei din !ur.2 apa. Atilia spune despre el. însă nu poate $ace $ericit pe nimeni. a$irmă despre moş 5ostac#e că este 2pu"in cam avar. 20acă cineva ar $i pălmuit pe moş 5ostac#e. lumea va considera că el şi $ata s3au petrecut $apte reprobabile şi că dorea ast$el să o $acă moştenitoarea averii lui ca să scape de ruşine.u iubeşti pe Atilia şi $ără îndoială. 0eşi este mereu încon!urat de membrii clanului . o ridică din nou şi o citi iar. întorcând3o pe toate păr"ile N6O A $rică nebună îl cuprinse.

deloc imaginară.işuri pentru banii săi. apoi vârî brusc mâna sub ea şi trase pac#etul cu bani.ă a bătrânului se accentuea. 5opii or$aniF ăcatF4 =ătrânul este îngro. sub saltea sau prin #ainele sale. Moartea lui 5ostac#e 9iurgiuveanu nu survine natural. plângător. pe care îl numeşte 2pi3pungaş4 şi pe care îl suspectea.sub duşumea.3 =aniiF =anii pu3pungaşuleF 7po deodată se prăbuşi la pământF4.nimicF Nu trebuie să spune"i vorbe grele nici lui. ăstrând în adâncul su$letului teama de moarte. el îl întreabă pe popa . =ătrânul #olba oc#ii.. Scenele care îl repre.ante. căsca gura mare spre a spune ceva.ă după cele doua atacuri.ulea.a"ia.intă pe bătrânul a$lat în contact cu direct cu averea sunt amu.ă că vrea să3i $ure banii.2în su$ragerie $u o oprit în loc de o scenă la care nu se aştepta. <l se teme de moarte şi mai ales de testamentul pe care nu l3a $ăcut. prin luarea banilor 2La3lasă3mă în paceF 5e vreiG Stănică netulburat pipăi mai de aproape salteaua. după toate aparen"ele bancnote4. pe marginea patului şi urla gutural.uica 2 Mi este lumea cealaltăG4. de aceea s$ârşitul are valoare de simbol. iar moş 5ostac#e şedea îngenunc#eat în $a"a unei găuri în duşumea N6O în care luceau monede şi un pac#et de #ârtii. ci în urma unui şoc. <l încearcă mereu să3l gonească pe Stănică din casa sa dar din păcate. . nici Atilei.entat o pradă valoroasă pentru membrii clanului . 7ceastă groa. că este urmărit de 2oc#i care privesc pe $ereastră4 şi că3l pândesc 2pungaşii4 gata să3l $ure. se dădu !os printr3o s$or"are supraomenească.de necunoscut. dar care ar $i repre. Marele bu$et era dat la o parte. cel $ata.it de gândul că i3ar putea $ura cineva averea şi găseşte cele mai penibile ascun. 5ele mai încordate rela"ii la are persona!ul cu Stănică Ra"iu. tocmai Stănică este cel care îi provoacă bătrânului cel de3ai treilea atac. când are sen.

într3o oarecare măsură mai mare sau mai mică. convins că to"i l3ar $ura.4. şi nimeni nu l3ar ocroti. nădragii largi de stambă colorată prinşi cu o s$oară. 5iudă"enia persona!ului este dată de glasul 2stins4 şi 2răguşit4 dar şi de duioşiile şi emo"iile ştiute numai de el. răguşeala sunt arme de apărare. ?igura lui 5ostac#e 9iurgiuveanu e una din marile crea"ii ale romanului4 %7l. gete de gumilastic. bănuind mai ales pe 7glae şi pe Stăni c9 c9 îi pândesc averea.de 7glae îi este $rică. de a nu $i nevoit să dea vreun ban cuiva. pe 7urica o urăşte. el "ine totul la el şi e #otărât să în$runte eroic orice atac. bâlbâiala.Rela"ia cu celelalte persona!e este dominată de o suspiciune permanentă. 9esturile. >inuta vestimentară este ridicolă.ă prin respectul pe care 9iurgiuveanu îl acea pentru ascalopol. prin încrederea $a"ă de ?eli1 şi dragostea pentru Atilia. Stănică este pentru el un adevărat pericol. Un altul şi3ar investi banii în a$aceri spre a3i $ructi$ica sau şi3ar lua măsuri severe de pasă. iar pe ceilal"i îi ignoră. cu toate că şi celelalte persona!e au. reac"ii provocate de teama de a nu $i !e$uit. icccc+ . Umani. aceste detalii constituind o altă modalitate de caracteri. interese materiale la 9iurgiuveanu.are accentuând avari"ia persona!ului. Rela"iile lui 5ostac#e cu $amilia sunt degradat şi con$lictuale de. care îşi $reca mâinile cu 2un râs prostesc4 sau de atitudinea $a"ă de Atilia pe care 2o sorbea umilit din oc#i şi râdea din toată $iin"a până când $ata îl prindea în bra"ele ei lungi.area avarului motivea. 25ostac#e este e1presia tipică a unei monomanii.

.

.

oman tradi4ional.efu'iindu-se %n istorie -Creanga de aur/. %ntrea'a structur9 interioar9 a rom8nului sunt relevate in pro"a sa.3altagul de Ki ail 8adoveanu . adevarata calitate a scrierii se identific9 %n . Sadoveanu se iposta"ia"9 %n scriitorul care apar9 o moBtenire spiritual9 ancestral91 tradi4ii. rituri. supersti4ii. realist-obiectiv Introducere: :rgumente / te5t tradi"ionalist >rea4ia literar9 sadovenian9 st9 sub semnul direc4iei impuse de tradi4ionalismul ideolo'ic promovat de revista @*iata rom8neasc9A. Xntr-o epoc9 %n care culturii rom8neBti i se cerea sincroni"area cu valorile culturii europene -:u'en $ovinescu/. %nsumand principiile poporaniste si s9m9n9toriste. de tehnilo'i"are si urbanism. M.. >9linescu/5 %n schimb. astfel %ncat opera sa devine o e&presie a defensivei sufleteBti care %ncearca s9 conserve @fondulA autohton despre care vorbea Bi 0itu Maiorescu. (na dintre crea4iile repre"entative din perspectiva cultivarii tradi4ionalismului este romanul 3altagul& publicat %n 1ECD. inconsistent valoric prin caracterul de @nuvel9 poli4ieneasc9A -. reli'ie. Mihail Sadoveanu se simte a'resat de pro'resul civili"a4iei. %n natura -.alea 0rumoasei/ sau %n universul patriarhal al satului -3altagul/. .

arta deosebit9 prin care autorul re%nvie le'ile nescrise ale lumii moldovenilor de la munte1 „scrierea nu "roduce emo0ii estetice verita/ile dec(t aceluia care o reduce la no0iunea unei civiliza0ii ar aiceA -. preoti.a. iar filiatia tematica in sensul de"voltarii mitului mortii si al nasterii. vi"iunea artistica asupra universului evocat este romantica1 *itoria $ipan. precedate de motto-u „8tă"ane& stă"ane9 Kai c iamă ş)un c(neT” care situea"a creatia in evidenta descendenta baladesc-mioritica. iesind astfel de sub incidenta timpului real si inte'randu-se intr-o durata mitica. Ti uri de roman >onform re'ulilor 'enului romanesc. 0otodata. )iatra. naratorul devine o instanta demiur'ica. )e de alta parte. Dorna. >u toate ca sentimentul de dra'oste . cu divinitatea. :ste respectat principiul verosimilitatii5 mai mult. persona!ele intruchipand e&istente obisnuite. se transforma intr-un simbol al unei lumi ideali"ate. surprinse in mediul tipic de viata1 tarani-pastori. in pofida trasaturilor realiste. ?orca. desi intinderea narativa este redusa. carciumari. te&tul este strucurat in X*I capitole. impresionea"a alternanta planurilor narative. 2. !andarmi s. persona!ul principal./. un t9r8m mitic in care fiinta taranului traieste in deplina comuniune cu natura. ?istri4a etc. scrierea dobandeste valentele de roman social. Cu rins: 1. abundenta toponimelor si hidronimelor amplifica veridicitatea te&tului prin e&istenta lor in realitate ->ruci. dar si cel al transhumantei ii confera statut de roman mitic. cu e&ceptia denumirii fictive a satului M9'ura-0arc9ului. omniscienta si omnipre"enta. De altminteri. creatia are caracter de 3ildungs roman. utopic re-create.. datorita frescei rurale a societatii surprinse in manifestarile caracteristice. Din persepctiva initierii in viata si obiceiuri a tanarului . !oman realist)obiectiv 0ema romanului inscrie creatia in aria lar'a a operelor de factura realista1 este reali"ata o ampla mono'rafie -intr-un spatiu tipo'rafic limitat/ a satului moldovenesc la inceputul secolului al XXlea. >9linescu/. )otrivit principiilor realiste 'enerale. Structură com ozi"ională.heor'hita. insa. autorul optand pentru naratiunea e&tradie'etica.

pastrator inversunat al datinilor. Caracterizare In sensul unui anumit cod de lectura stau atat motto-ul cat si incipitul romanului. 4.nu este in prim-plan. care Qnu e o individualitate& ci un eM"ert al s"e0ei” -. Mcaci Dumne"eu le-a randuit inima usoaraA. Mmai cu seama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el ruptaA. *itoria $ipan. specifica firii taranilor. >a atare. e&po"itiunea propriu-"isa este precedata de o secventa constituita de o poveste. +cest tip uman. certitudinea mortii lui1 „-iata muntenilor e grea& mai ales viata 'emeilor. Msa va para toate buneA. profilul psiholo'ic al romanului este de"voltat.inal. concreti"ata intr-o le'enda socio'onica.” Iubirea devotata dintre cei doi soti. ci doar simtita. portretul moral al lui #echifor $ipan reconstituindu-se pe ba"a amintirilor femeii si ale celor care l-au cunoscut. Msi cel cu bauturaA. dar aceasta. cateva pa'ini mai tar"iu.. :&po"itiunea creatiei surprinde. de fapt. printr-un filtru analeptic relatiile din familia $ipanilor. De altminteri. barbatul functionand literar ca persona! „in a/sentia”. Msa vie la voi cel cu ceteraA. rostita de #echifor $ipan in momentele festive ale comunitatii. >9linescu/. romanul este povestea ale'orica a unui Qmodus vivendi” al romanului care se distin'e intre celelalte etnii prin placerea de a trai. dionisiac. Inci it şi . iubirea matrimoniala e&ista in acea iposta"a neverbali"ata. treptat si monolo'ic. cu referire directa la muntenii moldoveni 6 Mfapturi de mirareA. 3ara indoiala. este menita a reduce valoarea intrinseca a scrierii. latura de roman politist nu lipseste. este intrupat prin eroina romanului. Ms-aveti muieri frumoase si iubeteA. le'atura pastrata dincolo de orice bariere ale spatiului sau timpului se vadesc in sentimentele . anali"ata. mai ales cele dintre soti. Mrabdatori in suferinti ca si in ierni cumpliteA. Dneori stau vaduve inainte de vreme& ca dansa. intruchipand astfel acel spirit dionisiac dacic. +cest prolo' are rolul de a averti"a cititorul ca. 'enerata de absenta prelun'ita a sotului care ii aduce. *omentele subiectului. Intri'a se de"volta din in'ri!orarea *itoriei. astfel incat te&tul poate fi interpretat si ca roman de dra'oste.

la manastirea ?istri4a. in pofida pedepsei ce o asteapta. iar constiinta ritualica este catali"atorul calatoriei1 pentru a se putea odihni pe @lumea cealaltaA este obli'atoriu a i se oficia ritul funerar. femeia stie ca trebuie sa se supuna unor comandamente e&prese care vin dintr-un trecut incarcat de „traditii” -)erpessicius/. *itoria $ipan apartine unei lumi in care „a/aterile& rare& sunt sanctionate sever” -. potrivit datinei. In relatia cu ambii copii. dar nu irational -pe vra!itoarea Maranda nu o crede cand i-l descrie pe $ipan in bratele unei femei/. barbatul. :ste o chemare dinspre taramul mortii.. postul ne'ru timp de 1< vineri la rand se convertesc intr-un veritabil ritual de purificare menit sa invoce forta divina spre a-i fi alaturi in demersul dificil de a-si 'asi sotul si de a-l inmormanta. semnele naturii -@cucosul da semn de plecareA/ devin imboldul plecarii in cautarea sotului. )rin urmare. o alta norma.ne're ale femeii care @aude 'lasulA barbatului. iar viata *itoriei si a copiilor isi continua mersul firesc. iar *itoria intele'e sa nu se abata de la aceasta norma moralcrestina. *itoria $ipan se dovedeste a fi un spirit superstitios. cu fata intoarsa/. eroina romanului este aceeasi femeie. De altfel. dar si "eitei e'iptene Isis5 sora care isi inmormantea"a fratele. Datoria sotiei este aceea de a-si inmormanta. In aceste secvente. nu doar credinta stramoseasca este unicul imbold al femeii care cunoaste cutuma arhaica. unde se inchina la icoana Sfintei +na. 'hidandu-se dupa le'i nescrise si dupa intuitie. Doar astfel cercul datoriei ritualice se poate inchide. 3undamentala ramane motivatia drumului facut de *itoria1 convinsa launtric de moartea sotului. pa'ana. precrestina.an9/. se cere a fi respectata1 le'ea talionului 6 criminalii trebuie pedepsiti. "eita care isi cauta sotul ucis -mitul lui Jsiris/ sunt simboluri ale loialitatii si respectarii codurilor eticoreli'ioase la care se raportea"a si *itoria $ipan. drmurile la parintele Daniil MilieB. iar visurile funeste -il visea"a trecand catre o apa nea'ra. )e de alta parte. iar nevasta banuieste ca sotul i-a fost ucis. personificare a cultivarii datinilor strabune1 pe fiica . persona!ul este asemanat eroinei antice +nti'ona. )rin consecventa si devotamentul care ii inspira cautarile si scopul. .

in ilustrarea mioriticei comuniuni om-animal. intrucat tanarul trebuie sa faca fata unei nopti in care tenebrele spaimei sunt mai puternice.heor'hi49 cu balta'ul/.)”. Stri'atul disperat. astfel incat barbatii o privesc admirativ -David carciumarul s-ar insura intr-o saptamana cu ea/ sau nedumeriti („'emeia asta tre/uie să 'ie de "e altă lume* cele de la noi sunt mai "rietenoase”). intuitia si abilitatea psiholo'ica ale *itoriei conduc la descoperirea criminalilor. . inteli'enta. Intrea'a pere'rinare a *itoriei pe urmele sotului.heor'hi49 e inca un copil. intr-o autentica disputa a vechiului cu noul1 „şi)n legea noastră tre/uie să trăieşti şi tu (..). De acum tre/uie să te ară0i /ăr/at. uneori si o *itorie sfioasa in fata „lumii necunoscute”5 atacata insa. + doua scena cu rol de punct culminant se desfasoara in momentul ospatului de la pra"nic. femeia reactionea"a ironic -crasmarita care ii vorbeste „sec”/ sau chiar fi"ic -necunoscutul necuviincios este lovit de .heor'hi49 arma crimei devine arma !ustitiara -balta'ul/.. Intele'and ca . +daptarea fetei la pro'res -„coc& val0 şi /luză”/ o determina pe *itoria sa o lase in pa"a maicilor de la manastirea +'apia inainte de a pleca impreuna cu . fiind psiholo' si tenace.Minodora o acu"a ca este rebela. *itoria renunta a-l trimite sin'ur in cautarea lui $ipan. +pare. >alistrat ?o'"a si Ilie >u4ui. dureros „3eorg i0ă!” este defularea durerii retinute.heor'hi49 la drum. cand perseverenta. 1u mai ştii ce)i curat& ce)i s'(nt şi ce)i /un (. tocmai prin le'atura tainica a numelui stiut doar de cei doi soti.”. care o iposta"ia"a intr-o transfi'urare culta a ima'inii „măcu0ei /ătr(ne” din *iori"a.. . Stie sa investi'he"e astfel incat sa obtina raspunsurile dorite referitoare la trecerea lui $ipan prin acele locuri si se apropie tot mai mult de tinta. iar cainele duce ra"bunarea pana la capat. )entru baiat este momentul unei bruste maturi"ari. dar scopul calatoriei pentru baiat este subliniat raspicat de mama care isi retine emotia1 „@n0elege că %ucăriile au stat. in mana lui .asirea osemintelor lui $ipan la >rucea 0alienilor cu a!utorul cainelui $upu se constituie intr-o prima scena a punctului culminant.. arata o femeie puternica.

ne'and astfel verosimilitatea persona!ului in aceasta directie. prin acest persona!. . +nti'ona sau Isis. a spiritului dionisiac latent sau manifest al romanului. nunta si inmormantare. respectate cu fidelitate de femeie. Sinteti"and.. „"rea multă $nd(r%ire din "artea unei 'emei” ii reprosea"a . Sadoveanu descrie cu minutio"itate riturile. preoti. cuvintele preotilor sublinia"a scopul calatoriei *itoriei1 „"ace "entru su'letul ro/ului Domnului Dumnezeu” intru „veşnica "omenire”. >eea ce retine cititorul atent la cheia romanului este scopul mitic al drumului *itoriei. dar si !ustitiara a fost indeplinita. „slu%/ă mare”. +tentia cea mai mare este acordata de scriitor datinei inmormantarii. a datinilor ancestrale. astfel incat *itoria „se socotea destul de mul0umită”. >9linescu lui Sadoveanu. *itoria $ipan intrupea"a idealul scriitorului care cauta. Itinerariul urmat de eroina care reface etapele e&istentiale fundamentale1 bote". poduri. „izvor(tă din realitatea mitului” -#icolae Manolescu/. Detaliile ritualice impresionea"a1 bocitoare tocmite. >9linescu/ este latura cea mai putin re"istenta epic si simbolistic a persona!ului. ca o dovada a implinirii datoriei constiintei femeii fata de memoria sotului raposat. respectiv vi"ita fetei la mormantul tatalui. unindu-le misiunea transcedentala si sacra. dat fiind ca datoria moral-crestina. viata poate sa isi reia cursul firesc1 „ş)a"oi du"ă aceea ne)am $ntoarce iar la Kăgura& ca să luam de coadă toate c(te)am lăsat” -Q modalitati de caracteri"are/.+cest profil de „Aamlet 'eminin” care „/ănuieşte cu metodă& cercetează cu disimula0ie& "une la cale re"rezenta0iuni trădătoare” actionand in „s"irit de vendetta” -. #umita de #icolae Manolescu „o 'emeie $n 0ara /ăr/a0ilor”& *itoria $ipan ramane in memoria cititorului deschis substraturilor adevarate ale romanului o +nti'ona. De fiecare data. Stabilind pomenile pentru fiecare parastas al sotului. sa conserve lumea patriarhala.. Intr-un sens biblic se interpretea"a si finalul romanului1 dictonul crestin „mor0ii cu mor0ii& vii cu vii” poate fi acum respectat. care isi ascunde tristetea sau curio"itatea pentru ca ar necinsti petrecerea.

.Caracterizare directă: .opinia persona!elor1 „mama asta tre/uie să 'ie 'ărmăcătoare” -.heor'hi49/5 .portretul fi"ic direct al naratorului1 „oc ii că"rui $n care "arcă se răs'r(ngea lumina castanie a "ărului”* . monolo'ul interior/ ..” Caracterizare indirectă: .anali"a psiholo'ica -'radatia.mediul5 relatiile cu celelalte persona!e -e5em le7/.) am trăit "e lumea asta "entru omul acela al meu ş)am 'ost mul0ămită şi $n'lorită cu d(nsul.autocaracteri"are1 „eu (..

.

.

dove.UL 7R9UM<N.7.I8 4( )extul ar%umentativ (+iscurs ar%umentativ) dR te1t prin care se pre.5AMUNI57R< 3 .i care au scopul de a convinge interlocutorul sau cititorul % scop persuasiv3a persuada.iunii autorului pe un anumit subiect. .<V. a convinge N$unc"ia conativăO+ asupra valabilită"ii vi.intă opinii şi idei sus"inute de argumente si .

ător b învăţau.atorilor.<E7 b enun"ată în introducere % e1. e posibil. să modi$ice părerile destinatarului sau c#iar să3l determine să ac"ione. e distinc"ia între atitudinea certă sau incertă a autorului discursului argumentativ este e1primată prin mai multe mijloace lin(vistice.icF+ 3 indicativul pre. comentarii de presă +. vino. resemnare b aş citi.ă pe !udecă"i de valoare %bineWrău. reală b ştiu. citeau 3 condi"ionalul optativ. a te#nicilor de argumentare.editoriale. 3 imperativul si con!unctivul cu valoare de imperativ #otărâre %7scultă ce3"i spunF.ştiu. R<MIS7 W I A. clare% abundând în $ormule de certitudine şi necesitate. 57EUL <1.<E7 W . de destinatari. sau nu.ei în $inal. 5AN5LUEI7 b reluarea ipote.-ăiete. a conectorilor. enun"ate în cuprins.ată. 5( /tructura textului ar%umentativ a.IM UL verbal. P.area modali. oarecum )8 β punctele de vedere e1primate de autor se ba. con!unctivul per$ect b dorin"ă nereali. se poate. precuma. cronici.b lectura 3 plăcuta odi#nă a min"ii+. 7R9UM<N. parcă. uneori şi .cred. precum şi în cea scrisă %discurs argumentativ. ascultăF dR Copile. să fi citit vocativul dR $ermitate.iunea receptorului la opinia sa. $rumosWurât etc + care pot $i împărtăşite. b.ea. desi(ur.dR autorul poate dori să provoace ade. dR poate apărea în varianta orală % monolog argumentativ+. prudente % dominând $ormulele de incertitudine şi adverbele de apro1ima"ie. eseuri. MA0UL.<E<I b în cuprins..e într3un anumit mod. )e#nica ar%ument9rii( "aracteristici α te1tele argumentative sunt de două tipuri• #ot9r@te.7R<7 I A. te rogF . trebuie)8 • e&itante. c. apelând la \3P dintre ideile cele mai $erme. nu cred 3 indicativul imper$ect b eventualitatea unei ac"iuni care nu a $ost împlinită corespun.ent b ac"iune sigură. Să $aci cum . prin utili. cam.

cred că. ci dR conectori copulativi.în primul r)nd. în fond.ă la o serie de elemente care $ac cone1iunea între păr"ile discursului şi secven"ele acestuia. \\P . pe măsură ce88 dR conectori cau. P. I. probabil. pentru ca să.dacă888atunci (rezultă). ). sg b tendin"ă de obiectivare. P. a$ectivădRe. \.atla pers.ca să. 9ramatica argumentării discursul argumentativ poate $i reali. cu scopul să dR conectori concesivi.în ceea ce priveşte. pe de o parte. e rău. din punctul meu de vedere.bun. din fericire etc f ad!ective si adverbe cali$icative.itare. aşadar. D.fie. oricum. chiar dacă.mă tem că. D. posibil.ă3e$ect +Cîn ra"ionament. ştiu că. cooptarea destinatarului 3în discursurile scrise se o$eră notă ştiin"i$ică la pers. pe de altă parte etc d Rconectori re$eren"iali %indicând gruparea argumentelor în !urul unei teme +. cu toate că. în realitate. în sf)rşit. fverbeWe1presii verbale care e1prima o atitudine subiectivă. oribil etc ( . prin urmare.ARI. sg b grad ma1im de subiectivitate la pers.b( M*+AL'AA)*R' (elemente modale).şi.înc)t. cu si(uranţă etc= din păcate. rău. de includere a receptorului la pers.desi(ur.e bine.pentru că. deoarece. elemente care se numesc 5AN<5. Mărci le1icale speci$icef autorul unui te1t argumentativ apelea. referitor>privitor la dR conectori corelativi % cau. mă supără dR#otărâre. însa. ori dR conectori $inali. *. întruc)t etc dR conectori consecutivi. nici. în concluzie. iar. (.deşi. pl b3subiectivitate. precum*şi dR conectori dis!unctivi. fără îndoială. a Il3a. cu c)t888cu at)t. prin urmare. mă bucură. f &. aceştia sunt de mai multe tipuridR conectori de ierar#i. in concluzie dR conectori adversativi. de fapt. eu consider că8 f e1presii verbale impersonale.ali.deci. a IlI3a b grad ma1im de obiectivitate calitatea argumentării depinde deadecvarea argumentelor la temă pertinen"a şi claritatea argumentelor ordonarea logică a argumentelor selectarea adecvată a e1emplelor pt $iecare argument demonstrarea unor posibile contraargumente capacitatea de persuadare a auditoriuluiWcititorului $ormularea clară a conclu. apoi. e frumos f adverbe si locu"iuni adverbiale. măcar de888 I f &.iei. I. în cele din urmă. că dR conectori conclusivi. \. evident.are a argumentării. cert.dar. sau. în al doilea r)nd. de altfel. în consecinţă. în*plus.

. etice.+ Totărât lucru însăsălăşluieşte în Ymarile căr"iY %ori şi în cele numai YbuneY+ un stoc imens de avu"ii be#avioristice.. Niciodata nu m3a dus gândul către imbecila opinie că opera de artă cată a $i morali.OY II. 7R9UM<N. R<MIS7 Y Mă număr printre acei oameni care cred %mor"is+ că din toate marile opere ale literaturii pot $i e1trase învă"ăminte bune pentru su$let şi pentru în$runtarea vie"iiN. in$ormatice.i după dreapta noastră socotin"a şi propiul nostru bun3sim".. deplin liberi.7.şi din căr"i nedidactice se poate învă"a %. energetice.7R<Y 9enera"ia mea a considerat ca lucru de la sine in"eles că produc"iile de seamă ale literaturii %. Stein#ardt.+.. o Ycarte mareY nu se poate să nu constituie şi un lăcaş de taină pentru spuse $ilo..ători.că în ciuda %ori ca o consecin"ă a+ meritelor ei estetice şi independent de ele. 5AN5LUEI7 Y e scurt.+ trebuie să $ie şi i.%. % N.o$iceşti. răspun. având a ne călău. prin urmare.voare de îmbunătă"ire a min"ii şi a inimii cititorului %..+Y III. e1isten"iale..... 0e $olos şi spre învă"ătură + \\D . 7R9UM<N. învă"ături teoretice şi practice. am avut o cu totul altă convingere... adevăruri esen"iale %.I8 3 <1empli$icare I.atoare. a1iologice..Ne lasa.<V.+.

bateri cu caracter stiinti$ic.3 o$icial 3 stiinti$ic 3 publicistic 3 colocvial 3 literare )exte monolo%ice &+ Arale de tip . \+ Scrise de tip. talS3s#og3ul. . de. sesiunilor de comunicari.bateri publice.prelegerea. e1punere. \+ Scrise de tip.de. 3 colocvial .entari de in$ormatii.anecdote.diversele specii literare scrise.$elicitari.telegrame etc.toasturi.stiri radio. 3 colocvial . corespondenta tele$onica. 3 publicistic . 3 stiinti$ic .proces verbal.bancuri. 3 stiinti$ic .!urnalul intim.+.articole de presa%editorial.8. 3 publicistic . 3 literar .3 o$icial . pre.$olclorul literar.3 o$icial .corespondente private%scrisori.interviul. !uridice.relatari.alocutiunea %discurs scurt+.3 dialogice 3 monologice b+ 0upa calea de transmitere a mesa!ului .3 o$icial . rapoarte.uala.lucrari si documente stiinti$iceWte#nice.documentele si actele o$icial3administrative. de.interviul cu intrebari si raspunsuri $ormulate in scris. 3 colocvial . memorial.conversatia u. diplomatice%legi. 3 publicistic .in relatiile institutiilor cu publicul.bateri.3 o$icial -corespondenta o$iciala de tip cerere. 3 literar . economice. )exte dialo%ice &+ Arale de tip . discutii in cadrul colocviilor.corespondenta intre cercetatori. politice. re$erat etc. savanti.3 scrise 3 orale c+ 0upa situatia de comunicare @ de tip . 3 publicistic ./tilurile functionale si comunicarea 5omunicarea in di$erite domenii de viata si activitate poate avea loc prin diverse categorii de te1te a+ 0upa relatia <mitator @ Receptor . 3 colocvial . tableta etc.+ \\( . 3 stiinti$ic . decrete+ 3 stiinti$ic .

I?I5 P+ S.4 %S<N<57+ h HStilul este omul insusi./tilurile functionale f 0e$initii h HStilul este c#ipul su$letului. A?I5I7L %BURI0I5 3 70MINIS.U0AR 8I7NU+ f 5alitati generale ale stilului a) claritatea (exprimarea limpede a ideilor) b) proprietatea ( utili&area adecvata a mi7loacelor lin%vistice) c) corectitudinea ( respectarea normelor limbii) d) preci&ia ( utili&area cu ri%oare a mi7loacelor lin%vistice necesare) e) puritatea ( utili&area acelor mi7loace lin%vistice consecrate prin u&. lingvistic b modul particular de $olosire a resurselor limbii in di$erite domenii ale activitatii sociale %bstilurile $unctionale+ hIn acceptiunea literara bHe1presia unei individualitati4%.4%5T7RL<S =7LLi+ hIn vorbirea curenta b modul propriu de e1primare al unei persoane.4 %=U??AN+ h HStilul este un $enomen al limbii nationale.d.v.I8+ \+ S.IIN.I5+ D+ S. admise de limba romana)( f Stilul $unctional b o varianta a limbii care indeplineste $unctia de comunicare intr3un domeniu de activitate determinat.I5 % BURN7LIS. 5ALA58I7L %?7MILI7R+ (+ S.I5+ \\) .R7. h0.IS. U=LI5IS. 7R. S. /tilurile functionale &+ S.RIS.p.I5 %=<L<.

neologisme. reporta!.L "*L*"B'AL (3AM'L'AR) @ indeplineste $unctia de comunicare in s$era relatiilor particulare %viata cotidiana+ "aracteristici.R$AL'/)'") 2 indeplineste $unctia de mediati. 3 unele $orme se apropie de stilul stiinti$ic. 3 oscilea. parante.'(/)'L.ica. clisee lingvistice. $orme sincopate. enunturi eliptice. adverbe ne#otarate.a titluri socante. stire. digresiuni.termeni argotici si de !argon. masa rotunda. constructii cu inter!ectii.gestica. 3 este stilul mai sensibil la inovatie. de larga in$ormare asupra evenimentelor politice. inversiuni. comentariu. b+ la nivel mor$o3sintactic . mu. care presupune simultaneitatea mai multor limba!e %cuvant. vocative. $ormulari eliptice pentru a atrage atentia receptorului. superlative e1presive.icale. culturale. 3 are o varietate e1traordinara de genuri . 3 are o mare incarcatura a$ectiva. $otogra$ia. 3 presupune rela1area si naturaletea e1primarii. comunicat. imagine. ?te1tul publicitar @ $ace parte dintr3un mesa! comple1. 3 e1prima o tendinta. 3 respecta. digresiuni. interviu. ''(/)'L. d!ective. regionalisme. editorial etc. stiinti$ice etc.1L'"'/)'" (C. in general. sportive.diminutive. 3 $oloseste citatul din surse directe si veri$icate. si de in$luentare a opiniei publice. 3 continutul re$lecta realitatea imediata si este completat de mi!loacele e1tralingvistice caricatura. sociale. o atitudine.e. 3 contopeste comunicarea in$ormativa si a$ectiva.ea. Particularitati lin%vistice.L P. tabele etc. 3 recurge la $iguri de stil si procedee artistice. augmentative.a intre abundenta si economie in e1primare. \\* . altele de stilul colocvial sau artistic. cuvinte peiorative. imperative. . a+ la nivel le1ical .are. contructii retorice. abrevieri. mimica.articol. !argon+. 3 recurge la mi!loace nonverbale . normele limbii literare. c+ la nivel stilistic . gestica+ bL SIN5R<. 3 utili. intreruperi. 3 regulile si normele sunt $recvent incalcate. 3 se mani$esta particularitati regionale sau socio3pro$esionale %argou.ISM Particularitati lin%vistice. talS3s#og. "aracteristici.pronume. cronica.

Paticularitati lin%vistice.substantive provenite din in$initul lung. coordonarea in $ra.enta unor clisee lingvistice %introductive. Hin vederea4. certi$icate.ea. "aracteristici. stilistic.d. se utili. mor$o3sintactic. Ha putea4. a+ la nivel le1ical . a+ la nivel le1ical . 3 proprietatea termenilor.+ b+ la nivel mor$ologic . 3 este accesibil. $inale+. d+ la nivel stilistic . 3 este lipsit de incarcatura a$ectiva %neutru d. adverbe si locutiuni verbale precum Hin mod necesarWobligatoriu4. 3 corectitudinea.p.3 este pre.a $unctia de comunicare in s$era relatiilor o$iciale. clar si precis. tonalitatea polemica.$iecare domeniu al stiintei are o terminologie proprie. 3 modul de e1primare este $ormal.ea. Particularitati lin%vistice.8.a cuvinte cu pre$i1oide sau su$i1oide %antebrat.itii si locutiuni prepo. e1presiv+.a $unctia de comunicare in domeniile stiintei si te#nicii. elipsa predicatuluiWvb. verbe impersonale. diplomatie. 3 este obiectiv si impersonal. "aracteristici.$onetic. in diverse proportii. re$le1iv pasivul. re$erat.is4+.ea. le1ical. copulativ %H$umatul inter. neologisme.v. process verbal. Hre$eritor la4. in$initive si viitor cu valoare de imperative. constructii in$initivale. 3 obiectivitatea. 'B(/)'L. '''(/)'L.terminologie speci$ica %adeverinta.R'+'" 2 A+M'$'/)RA)'B) 2 reali. respectarea unor reguli de pre.L /)''$)'3'" @ reali. adresa.a.administratie. 5. c+ la nivel sintactic . \\I .itionale tip Hin calitate de4.entare gra$ica @ sinta1a !uridica.enta.L *3'"'AL (C. cerere. termenii sunt monosemantici.pre. prepo. 3 respecta normele limbii literare la $iecare nivel . !ustitie etc.verbele Ha trebui4.a4 etc. Hpe ba.

$rance.a % Hbelletrre4+. B(/)'L.predomina subordonarea d+ la nivel stilistic . 3 te1tul are. Hacademic4+ c+ la nivel sintactic .a $oarte $recvent la neologisme.a prin oralitatea te1tului%dialogul.area unui limba! artistic care coagulea.inta $aptul ca mesa!ul este artistic.a coordonarea prin . 3 utili.are a mesa!ului. o larga adresabilitate.se utili.+ \\' . presupunand atat continutul estetic. regionalisme. 3 in $unctie de tema operei si la epoca in care a trait scriitorul sau pe care o evoca. creatiile literare a1andu3se pe un puternic proces de intelectuali. 3 te1tele epice mai ales se caracteri. prin care este trans$igurata realitatea.area $recventa a cuvintelor cu sens $igurat si a cuvintelor plurisemantice.ente $orme populare.substantive abstracte provenind din in$initive lungi. cvasicomplet.+. se $oloseste citatul ca punct de plecare. se $olosesc digresiunile in te1tWnote de subsol. 3 apelul $recvent la constructii eliptice.a succesiunea intrebare3raspuns ca modalitate de construire a discursului stiinti$ic.$irguri de stil. cardiologie etc. argument sau material demonstrativ. Speci$icul acestui te1t il repre. 3 armonia. autorul apeland la imaginatia artistica. in te1t sunt pre.inlocuirea persoanei I pl %Hpluralul autorului4. cat si $orma estetica %adica utili.enumeratie.ea. 3 respectarea normelor limbii literare.ea. antite.ea. 3 cursivitatea. $ormele sincopate etc. termenii se $olosesc in $orma apro1imativ identica international %computer etc.contrao$ensiva. . c#iar la termeni imprumutati din domenii stiinti$ice si te#nice.a. se utili.a procedee artistice. "aracteristici. de regula.+ b+ la nivel mor$ologic . se utili. microscop. ar#aisme.a $iguri de stil si constructii retorice %intr3o polemica+. si note. in$initive cu valoare de imperativ in obs.L 1-L-)R'/)'" @ are rolul de a asigura $unctia de comunicare intre autorul unui te1t literar si cititorul receptor. micro$on.ea. 3 in literatura moderna scriitorii apelea. repetitie.ermenul Hbeletristic4 provine din lb. Particularitati lin%vistice. paralelism.

mimica+ -D codul rutier -L al$abetul Morse (+ "analul . tema discutiei.obiectul..emitatorul. \+ Receptorul % R + . al$abetul Morse etc. $iinta careia i se adresea. &+ -mitatorul % < + . mesa!ul trebuie construit din semnale.ual 3 comunicare scrisa+. conte1tul.uale %semne de circulatie. unui ansamblu de gesturi. D+ "odul .f auditiv f vi.este cel care transmite un mesa!.L+ + KKverbale 3 nonverbaleLL care alcatuiesc in$ormatia transmisa de catre < catre R. e1presii ale $etei sau unui ansamblu divers de semnale sonore sau vi. codul.adica de un canal de transmitere %auditiv 3 aerul . vi. mesa!ul. receptorul.ate intr3un cod si pot apartine unei limbi %vorbite.un persona!. canalul.+. entru a $i accesibile. P+ /ecventa de semnale % M-/AC. scrise+.pentru a $i inteles.a+ -D gestica %bodX language. po. engle. $olosind un anumit cod si un anumit canal. aceste elemente sunt organi. 5odul -D limba %romana. Abs.itii ale corpului.ual f tactil f ol$activ entru a putea a!unge de la < la R mesa!ul are nevoie de un mediu.a eul liric+. cat si de R. cunoscute atat de <.eul liric+ si a receptorului intrate1tual %un alt persona!.Intr3un act de comunicare pot e1ista mai multi emitatori respectiv receptori.este cel care primeste mesa!ul 3 destinatarul. S3au identi$icat %lingvistul Roman BacSobson+ sase $actori ce intervin in procesul comunicarii . f Mai ales in te1tele literare se discuta despre e1istenta a+ emitatorului e1trate1tual %autorul+ si a receptorului e1trate1tual %cititorul+ b+ emitatorului intrate1tual %naratorul. )+ "ontextul repre. f ?recvent./ituatia de comunicare "omunicarea este un proces de transmitere a unui mesa! de la o sursa catre destinatie. \PJ .inta aspectul la care se re$era mesa!ul . participantii la un act de comunicare sunt simultan emitator si receptor.

de raporturile dintre interlocutori %distante. pau. ritm. o$tat.gestica. \+ "omunicarea non-verbala .dublea.)ipuri de comunicare &+ "omunicarea verbala . de egalitateWinegalitate KKsociala sau culturalaLL+. mimica etc.a in $unctie de situatia de comunicare.neutreWapropiate .prin cuvinte 3 oral sau scris prin intermediul limbii cunoscute de < si R. tusit.e in vorbire.speciali. Registrele stilistice sunt variante ale limbii. dresul vocii. intensitate a vocii.de domeniul si obiectul comunicarii. \P& . P+ "omunicarea para-verbala .a comunicarea verbala si nonverbala prin modulatii.ate in $unctie de criterii socio3 culturale si lingvistice. Re%istre stilistice Limba!ul varia.

unde persoanele adopta norme de politete.marcat a$ectiv+3este pre.area mi!loacelor paraverbale%intonatii.polisemie bogata.+ fspontaneitatea.e1presii. "( . f $orme elidate .a si trasaturile limba!ului popularfutili. 1( cult %cuprinde registrul standard.traditionale.Limba!ul popular se reali. 5.termeni obsceni.4.*bs( .o$icial.inalt+.!uridice. A( Limba7ul popular @ de obicei.impersonal+3este pre.5on$orm situatiei de comunicare. j marci lingvistice f vocabular redus.ras etc.se intelege ca limba! vorbit in mediul rural.redundanta%repetitii+. neaa .limba!ul estea+ formal %o$icial. f aliteratii.5on$orm nivelului de educatieEcultura. b+ informal %direct.a.intre prieteni..rude etc. respecta regulile de e1primare proprii limbii literare3corect gramatical. f numeroase locutiuni.dar si registrul solemn. .ceremonios.doma le.insulte.augmentative.ea.a in mod real prin variantele sale concrete \P\ .ent intr3un conte1t public. Limbajul colocvial>familiar este un registru intermediar intre cel standard si cel popular.ent in conte1t $amiliar. j se reali.o$icial.dar si abateri de la norma.spontan.dar si prin argou3mediul urban. limba!ul $olosit este colocvial. f constructii superlative. f inter!ectii. felemente vulgare .continand trasaturi de oralitate a$ectiva.de aceea trasaturile oralitatii generea.limba!ul esteA( popular %predominant oral+ @ se mani$esta prin graiurile rurale.diminutive.ea.precum si limba!ele de specialitate stiinti$ice.nepretios.rime.oral.mai ales. Abs.

dobrogean etc. j se vorbeste de !argonul .neologisme+.#oneX.apa4+.nost .in mediul citadin..misto.dar cu intentia de a impresiona prin vorbire pretioasa. iar in stilul publicistic3!urnalistic este dominant. j argourile se innoiesc continuu.ea.bisturiu.mademoiselle.talica .studenti.$recvent ironice si glumete. j preia elemente atat din limba! popular%termeni vulgari.virusat.area unor cuvinte din limbi straine <1.a se sucari etc.iar multe e1presii sunt preluate din limba!ul sportiv%a da3o in bara.atat in scris cat si oral-demoasela.!uridic.monc#er.si.#ig#3li$e. j spre deosebire de argou. j este predominant oral.sentinta. banatean.mersi.se intalneste in corespondenta dintre prieteni. j este. CAR.gol.in sens larg.a $aulta etc.L%nu are plural+ j este tot un limba! conventional.al ar#itectilor.pi . j in varianta scrisa.$iind cunoscut drept Hlimba! Hsecret % elevi.creat de o categorie sociala.prieteni. muntenesc.$runce .rude.gagii.in$ormaticienilor.o$$ side. datorita preluarii termenilor de specialitate si utili.out.a lua plasa+.a $ormata. engle. oltenesc.trendX.dusai .intre personae cu acelasi statut .!argonul se caracteri.sportiv.c#ic.mai ales.benga. maramuresean .*$.+.*.live.sic.c#icior.armata etc. ardelenesc.e1istand c#iar e1presii argotice%baiat de comitet.medical.a trage Ht.rude % limba! intermediar intre cel popular si cel cult+.e mar$a.te $ac cu o plimbare.(-urile+ j este un limba! $olosit de grupuri omogene. AR.elemente de argou+.a+ (raiuri % moldovenesc.o varianta a limba!ului popular..$rance. H inalta4.adesea marginale.cat si din cel cult%elemente de !argon.alivoar etc. lumea interlopa.a scana.a prin snobism intelectual. j presupune utili.laser.aparut in perioada moderna si.naspa etc.a .cu trasaturi a$ective.Uneori aceste cuvinte intra in argou prin modi$icarea $ormei.darling.misto.a . Abs. \PP .ba$ta. "( AFGD1 Limba7ul colocvialEfamiliar @ este limba!ul conversatiei libere.+ b+ ar(ouri orasenesti . j ma!oritatea cuvintelor provin din limba romani %.+.arii intense a acestora in vorbirea curenta.

o e1#ortatie. c+ termeni te#nici .standard %vorbire corecta+ . j elementele a$ective sunt putine si controlate..irabila in incinta4. b+ termeni de specialitate %domenii de activitate+ brocSer. j evita repetitiile.1( Limba7ul cult @ este limba!ul produs prin respectarea normelor.a.$olosit.al carei contur intonational permite interlocutorului sa identi$ice intentia ostila a emitatorului4. Limba!ul cult cunoaste urmatoarele variantea+ limba! o$icial.c#i$tea%corect+.ea..nenatural %daca vorbitorul nu e cult realmente+3e1 pi$tea%incorect+ pt..nuantat. b+ limba! de specialitate %lingvistic. .marSeting.email%smalt+. \PD .indeosebi.a $recvent a+ neologisme%uneori e1cesive+3dintre neologisme se remarca asa numitele cultisme%. sinonimic. j se caracteri.imediatF4.#olding.in scris.iare.pop.enta absolut inde.solemn %relatii diplomatice.ei este comple1a.matematic+-47ctul comunicational este. j structura sintactica a $ra.$ilme+ care ar trebui evitate-gag3uri. j $oloseste termeni abstracti..vocabularul este bogat. Abs.ea. c+ limba! cult.H8a rog sa parasiti locul.$lama.Se utili.manager.pu.uneori se a!unge la $enomene precum #ipercorectitudinea sau #iperurbanismul care conduc la un stil bombastic.s#og.a prin pastrarea integritatii $onetice a cuvintelor.corp de iluminat Abs.in acest ca.le.H8a aducem la cunostinta ca sunteti o pre.o$icialitati+ .spot.v.acci.

la interlocutor si la unele aspecte ale situatiei de comunicare%timpul si locul emiterii mesa!ului+.merg.a II3a .M'CL*A".vin.al meu.acum*atunci.zic 0 indicativ pre.ent.In limba romana nu este necesar ca pronumele subiect sa insoteasca verbul. 3 cunoaste 0 imperativ.ent si a celorlalte timpuri si moduri verbale care iau ca reper momentul enuntarii<1.#u vreu?888de*acum ajute*mi in plin norocul meu(@) %zi vin si pun piciorul pe*acest pamant roman8 &i zic<"oldovo. prin re$erirea la sine insusi.!uridic3administrative+ entru a3si marca pre. $iind&.mergi.1'-")'B')A)'' /' A -HPR-/'B')A)'' /.acesta. P.pronume si ad!ective demonstrative.eu.R-AL'AAR. 3 pers.a raportarea se mai numesc si deictice. deoarece au.$olosirea timpului pre. vorbitorul apelea.I .+.ieri*azi*maine8 *bservatii. ma!oritar \P( . 3 ajute(*mi) 0 con!unctiv cu valoare de imperativ%sa3mi a!ute+.ea. j mi!loacele lingvistice prin care se reali. \.enta in mesa!ul pe care il produce.ai tai..tu.$orme pronominale si verbale 3 pers. &.*n mine cunoaste*al tau stapan? (28%lecsandri 0 A espot 2oda5) 3 vreu.a la diverse mi!loace.1'-")'B')A)-A ($ara subiectivitate-te1te stiinti$ice.adverbe de loc si de timp.aici*acolo.A /.acela8 D.

codrutule4. atunci cand vorbitorul optea. a $onetismelor populare \P) . Mi7loace de reali&are&. mai ales in domeniul advertising. a II3a (.I . Hluna.a prin propria sensibilitate realitatea. 3 subiect subinteles % pers a III3a+.area preponderenta a pers.ata si in limba!ul popular. presupunand apropiere. in general %subiect nedeterminat+. de asemenea.stau(ei). $olosit ca prete1t retoric %Hcodrule. nu ea. eu cu lumina mea sporesc a lumii taina8 [ utili. autorul actiunii distingandu3se de alti autori potentiali. ersoana a II3a poate indica3 un destinatar autentic % cititorul. $ra. colocvial.sta. intimitate intre emitator si receptor.e rimate si ritmate D. 0e aceea. a II3a+. "aracteristici3 este o trasatura a limba!ului artistic utili. pe cand adevaratul destinatar este altul 3 o dedublare a vorbitorului %monolog dialogat+ 3 orice individ.a regionalismelor.a %oral W scris+ pentru in$rumusetarea mesa!ului.area pron.te duci. tu.?ormele literare ale subiectivitatiif operele W pasa!ele lirice %_lirico3descriptive+ @ subiect e1plicit f !urnalul..cu valoare em$atica b maxima subiectivitate \. memorialul @ subiect e1plicit f a$orismele @ subiect implicit f reclamele @ subiect implicit -HPR-/'B')A)-A este un derivat al subiectivitatii.utili.$olosirea ar#aismelor. procedee artistice.3 subiect inclus % pers. 3 este. un persona! + 3 un interlocutor $ictiv. stapan3a marii4+. <1.sensul $igurat W conotativ al cuvintelor \.apelul la $iguri de stil. deoarece. te1tul dobandeste accent suplimentar prin valoare distinctiva.at in operele beletristice.<l a venit.area cuvintelor polisemantice P.scriem.Ce e rau si ce e bine > Bu te* ntreaba si socoate8 P. adesea em$atica. $iltrea.I. ar eu.utili. omul. 3 este utili. o caracteristica te1telor publicistice. cand apare pronumele subiect.

enasterii_ pierde raportul direct cu transcendentulA ?.eforma 7 sfera ecle"iastica +. #.enastere 7 sfera artistica (manism 7 sfera culturala .ermania5 sec. de obicei.<1presivitatea este o marca a pre.m. X*I 6 3ran4a. . s-a formatat un pro'ram estetic -un manifest/ ce coa'ulea"a principii ideolo'ice.structuri eliptice I. DarF +'e -:vul Mediu/ @:vul XntunecatA 6 idealul 7 @realitatea transcendentaA -?erdiaev/ +cest @dincoloA umanismul nu-l va vedea decat partial Mircea :liade1 @^filo"ofia . • • • )entru le'itimitatea curentului. XI* 6 Italia5 sec.enaBterea Incepe din sec.d. filo"ofice.a.] • • I.?. noptii celor 1DDD ani. stilistice B. (manismul \P* ..apelul la paremiologie%proverbe. ma1ime. :ste e&presia unui spirit -o moda/ al epocii -Veit'eist 6 spiritum saeculum/ %*:NIS*%< (include !EN:=TE!E:+ .intrebuintarea elementelor de argou si !argon *. a$orisme+ *bs.eactii impotriva obscurantismului.icatori. .entei $unctiei poetice si a $unctiei emotive W e1presive in te1t. Spania .). X*II 6 +n'lia. . Curente literare >urentul literar denumeste o miscare literara distincta prin amploare si durata reunind scriitori ale caror opere au trasaturi estetice comune.

6 in sens restrans. $eonardo da *inci/ Se doreste eliberarea de sub tutela ?isericii -se afirma libertatea si demnitatea umana/ 7 spirit anticlerical si antido'matic #atura 7 model al artei -lu&urianta.1. >aracteristici1 +dmiratia pentru cultura +ntichitatii 'reco-latine Jmul este privit intr-o lumina noua1 ratiunea devine forta sa calau"itoare • • Aomo mensura omnium 6 )rota'oras -omul este masura tuturor lucrurilor/ Aomo sum* ni il umani a me alienum "uto 6 0erentius -s%nt om. X*II. cultura si teritoriu a romanilor Se cauta armoni"area sursei renascentiste cu cea populara \PI . apar 'ramatici. din cau"a slabei relatii dintre statele romanesti si +pusul cultural >ristali"area curentului 7 abia in sec. Dosoftei. 6 Dra'oste pentru fiinta umana -tot ce %ntreprinde omul pentru folosul sau. prin activitatea unor carturari precum #icolae Milescu. *arlaam Initiative umaniste anterioare1 Mircea cel ?9tr8n. scoli. consider ca nimic din ce este omenesc nu-mi este strain/ Idealul1 @hic et nuncA -aici si acum/. Michelan'elo. nu @dincoloA Modelul eruditilor umanisti 7 uomo universale -)etrarca. biblioteci. #ea'oe ?asarab. (manismul rom8nesc Decala! in receptarea curentului. respectul pentru personalitatea umana/ >oncept inche'at in +ntichitatea 'reco-latina -@humanitasA 6 'enero"itate 7 >icero/ <. mareata/ Se traduc si se copia"a te&te clasice5 se studia"a 'reaca si latina. continuitatea elementului roman in Dacia Se sustine unitatea de limba. universitati >. Gtefan cel Mare. *asile $upu )rincipii1 • • • • Se cauta sincroni"area ci o cultura clasica si moderna 6 +pus Se sustine latinitatea limbii si a poporului roman. umanismul denumeste stiintele umaniste -promovea"a increderea in valoarea omului/ C.

3ieldin' 3ran4a1 Montes[uieu.ousseau . purtand numele de Gcoala +rdelean9 ?ur'he"ia romaneasca era nemultumita de statutul social si politic al romanilor. >antemir 6 personalitate anticipand curentul :ste o miscare a intelectualitatii din 0ransilvania -sfarsitul sec. Schiller.ermania1 miscarea poarta denumirea Sturm und Dran' -5urtună şi av(nt/. Diderot. Se evidentia"a valoarea educativa a istoriei (manisti remarcabili 7 cronicarii 7 datorita lor limba se laici"ea"a. X*III/. aproape lipsiti de drepturi in urma actului Dnio trium nationum -1HC7/ )ro'ramul politic al Scolii +rdelene1 Supple& $ibellus *alachorum 0ransilvaniae prin care se cerea recunoasterea romanilor din 0ransilvania ca natiune e'ala in drepturi cu celelalte \P' . *oltaire.epre"entanti1 • • • +n'lia1 D. S`ift. . . dar de"volta limba si ia nastere literatura romana Dimitrie >antemir 7 umanistul prin e&celenta -autor al primului roman 6 Lstoria ierogli'ică/ I<%*INIS*%< +. cultivandu-se limba populara -renuntare la balastul rebarbativ slavon 7 limba reli'ioasa/ >ronicile 7 scop istoric. Polderlin - ?. 7 $essin' -!aocoon& 1at an $n0ele"tul/. 2. Defoe. Iluminismul rom8nesc D.• J?S] II.oethe. aflate in ascensiune #umitor comun1 ra4ionalismul +nticlericism radical >onceptia @monarhului luminatA -asi'ura supusilor toate drepturile/ si a @contractului socialA -oamenii renunta benevol la drepturile naturale pentru drepturile civile 'arantate de institutia conducatoare/ Se doreste emanciparea maselor prin cultura $iteratura este preocupata de probleme sociale si morale . 6 Domina sferele societatii europene in veacul X*III -@secolul luminilorA/ Miscare a bur'he"iei. perceputa si ca epoca preromantica5 repre".

Ioan ?udai Deleanu < directii de manifestare1 1. la initiativa lui 0. aritmetici.r. al nop4ii. M-me de Stacl . s-au scris abecedare. I. )etru Maior.Scoala +rdeleana pune ba"ele cercetarii stiintifice5 da primul poet de nivel european. Deleanu -Uiganiada 7 ale'orie. Gincai. liric9 ele'iac9. + doua directie are caracter erudit -tratate de istorie si filolo'ie/ J?S] . P.romantism naiv e&altat b *. calendare. a fi&arii normelor 'ramaticale ale limbii. . . critica societ94ii contemporane. de li'vistica sunt o continuare a efortului cronicarilor de a demonstra latinitatea limbii romane.ra.epre"entan4i1 b :d. al cimitirelor . I. a imbo'atirii vocabularului cu neolo'isme din limbile romanice5 . >8rlova.epre"entanti1 .9dulescu b epoca paBoptist9 -ideea na4ional9. a poporului roman. epopee 7 sinte"a a ideilor iluministe5 prima demonstratie a posibilitatilor poetice ale limbii romane/. 0h. catehisme.Studiile de istorie. aducandu-se ar'umente istorice. Maiorescu/. +le&andresc. III. ?. protestatar9 a se cultiv9 motivul ruinelor. . !O*:NTIS*%< a reac4ie %mpotriva ra4ionalismului clasic Bi iluminist a %ntoarcere la spiritualitatea medievala a se manifest9 la sf8rBitul sec al X*III-lea %n . medita4ii istorice/ \DJ . Loun'.. Samuil Micu. carti populare <. filolo'ice care sustin continuitatea si unitatea etnica a poporului5 S-a pus problema adoptarii alfabetului latin in locul celui chirilic -adoptat ulterior.h. mai ales a taranilor1 S-au infiintat scoli.ermania a se face elo'iul sentimentului Bi al fante"iei a+ #reromantismul a accente pesimiste. :manciparea poporului.- .

moarte etc. specie literar9 pre"entate %ntr-o form9 hibrid9 -liric %n roman. drama. selenare. titan.epre"entan4i1 b M. dar Bi pro"a a se creea"9 noi specii literare1 medita4ia. visul -a infinitul/ a persona!ul romantic 7 @e&cep4ional %n %mpre!ur9ri e&cep4ionaleA.suspinul dup9 o patrie %ndep9rtat9. pasiunea a cultivarea fantasticului -evadarea %n 4inuturi e&otice. :liade_ 6 @tempi mutoliA 6 .iubire. Wo'9lniceanu/ ./ a prefer9 noaptea. e&pansiunea.romWell -18<7/ 6 Pu'o a reac4ie %mpotriva filistinismului bur'he" )rincipii1 a reli'io"itatea -%n forme chiar mistice/ a unicul 4el 7 c9utarea +bsolutului a e&plorarea folclorului. atipic. cosmic9. solitar. moral a se cultiv9 antite"a. %n !urul revistei . ironia a %Bi iau libertatea de a aborda orice 'en. 'eniu. inconBtientul. nuvela istoric9 etc. critic9/ a se promovea"9 mai ales poe"ia liric9. ele'ia. eseu.b Lntroduc0ie -M. recuperarea mitolo'iilor a nostal'ia ori'inilor . poemul filo"ofic. sf8Biat de contradic4ii. aflat9 dincolo de mar'inile lumii sensibile/5 aspira4ia c9tre v8rsta inocen4ei omenirii 6 @illo temporeA ^M. a infinitului %mpotriva finitudinii a ia fiin49 la 2ena -17E8/. parado&al. :minescu \D& . paseismului.t enVeum a manifestul estetic 6 prefa4a dramei . misterios. *ico a cultul eului.manifest estetic al romantismului rom8nesc b+ !omantismul ( ro riu / zis+ a se dedic9 transcendentului a este revolta metafi"icii %mpotriva fi"icii.. astrale/ a tr9irea=c9utarea eF-sta"ei a teme Bi motive variate . natur9./ .

M.omedia umană -18H</1 @^Scriitorul -18H</1 @^Scriitorul_ este un secretar al societ94ii -N/ un pictor al tipurilor umane.. apel8ndu-se la tehnica detaliului semnificativ a anali"a psiholo'ic9 7 modalitatea de reali"are a persona!elor a respin'erea subiectivit94ii -3laubert1 @:ste lamentabil a te c9uta pe tine %nsu4iA/ a stil sobru. Sadoveanu. nomenclatorul profesiilor -etc. de ?al"ac. )reda -opt8nd pentru formula subiectivit94ii %ntr-o serie de scrieri/ .. averea 7 marchea"9 fatal eroii a persona!ele 7 @tipice %n %mpre!ur9ri tipiceA.I. >9linescu/ a prima scriere realist91 .al XIX-lea a denumirea1 manifestul !e Cealisme 6 2ules >hampfleur.iocoii vec i şi noi 6 #. )etrescu. !E:<IS*%< a+ a se cristali"ea"9 %n 3ran4a.ebreanu -atent la compo"i4ie. continuat de . impersonal b+!ealismul românesc a curentul se manifest9 sincron cu influen4e din alte miBc9ri literare -realism 7 Slavici5 realism Q naturalism 7 >ara'iale5 realism Q romantism 7 >rean'9. 3ilimon -parvenitismul/ a scriitori realiBti1 I. preocupat de psiholo'ie/ Bi mai ales. *O8E!NIS*%< \D\ . ne'8nd romantismul Bi lu8nd amplitudini in a doua !um9tate a sec. -18I7/ 7 fante"ia 7 @re'ina erorii Bi a falsit94iiA a prima %ncercare %n manier9 realist9 6 P. Slavici. in linia realismului psiholo'ic de >./A )rincipii1 a fundamental 7 veridicitatea -mimesis-ul/ a temele b inspirate din social=medii de via49 tipice b banul. .

a/ -1EDI 6 1E<I/ :vangarda -termen militar. Marinetti/ a este ne'at9 arta trecutului conservator a se cere distru'erea institu4iilor -academii. vetus b cearta %ntre antici -tradi4ionali/ Bi moderni ia mare amploare la sf8rBitul sec. b r9sturn9ri spectaculoase %n pictur91 :duard Munch. omul 7 uomo moltiplicato -omul 6 maBin9/ \DP . P. e&tremism b foarte important9 influen4a lui #iet"sche -supraomul. :d. 0uturismul 6 arta viitorului -3. ?iseric9 etc. le e&a'erea"9 Bi le plasea"9 %n conte&tele cele mai neaBteptate. proclam8ndu-se necesitatea %nnoirii artei a este tributar9 mar&ismului prin ateism. :instein -teoria relativit94ii/ Bi S. nihilism. mu"ee. dar -N/ le dinamitea"9. al *-lea d anti[uus. f9c8ndu-le aproape de nerecunoscutA . de"umani"are. moartea lui Dumne"eu/. ?er'son -inten4ionismul/.0. al XX-lea a termenul de modernism a ap9rut -Matei >9linescu/ %n :vul Mediu ca un derivat al adv. %n sensul frene"iei noului a contea"9 doar ineditul ideii a 'lorificarea r9"boiului -@hi'iena lumiiA/ Bi puterea a apolo'ia maBinii -maBinismul/. latin mode -recent/ b modernus 6 ap9rut %n sec. Pusserl -fenomenolo'ia/. S`ift/ a %n multe studii de specialitate modernitatea Bi avan'arda se suprapun a pentru Matei >9linescu 6 modernitatea este @mai veche Bi mai cuprin"9toareA. de spa4iu bulversat a curente importante ap9rute1 1. )arlament./ a idolatria viitorului. sens fi'urat/ 6 %nceputul sec. al X*IIIlea -perioada 2. iar avan'arda este @mai radical9 mai pu4in fle&ibil9 Bi mai do'matic9 -N/ %mprumut8nd elementele de la tradi4ia modern9.inci 'e0e ale modernită0ii/ )rincipii1 a ne'area vehement9 a tuturor sistemelor estetice consacrate. )icasso a se creea"9 impresia de miBcare bro`nian9.. 3reud -psihanali"a/.

nu au sistem de valori .o'h. inconstientul . decompunerea M / 1E1E 6 0"ara pleaca la )aris . antipictura. +ra'on / cu aceeasi vointa de neant. Dadaismul nu este un stil. dispre4ul pentru vul'ar Bi artificial/ a dincolo de apocalips9. 8:8:IS*%< 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3ebruarie 1E16 6 Verich 6 0r. \DD 3 . Marcel Iancu declansea"a ra"boi total literaturii a'resivitate nemaiintalnita .daca e&presionistul cauta pe D-"eu.a patima nihilist9 atin'e morala. dat de pictorul france" 2.sin'urul care nu minte / 5 cred ca limba!ul obisnuit este o constran'ere. dadaistul renunta / +ntipoetica dadaista 1 eliberarea cuvantului de sub controlul ratiunii. haosul verbal :sential este dicteul automat 1 de fapt. Perv . furie iconoclasta.cu +. monstruos/ N3777 a sin'urul merit 7 e&primarea liber9 2. vor s9-i restituie libertatea/ 4. maltratea"a publicul. nostal'ia ori'inilor. iar limba este falsificata. *an . descompunerea semantica. limba -distru'erea 'ramaticii/.+. sa curatam ^N_ nebunia feroce. frumosul -%nlocuit de ur8t. antimu"ica )ro'ramul Dadaist tradea"a disperarea metafi"ica Sunt de"radacinati.M Sa maturam. e&presioniBtii cred %n re'enerare -le este mil9 de suferin4a omului. Matisse a @4ip9tulA e&presionist 7 spaima resim4it9 %n fa4a 'olului l9sat de "eul disp9rut a preiau elemente romantice -mituri. transcendentul. ?reton. pentru a caracteri"a arta lui > "anne. asociere aleatorie. M -N/ stie tot. de"a're'area sintactica a fra"ei. intr-un continuu periplu. ci este lipsa oricarui stil. $. E5 resionismul a cel mai important curent al avan'ardei. vor sa sonde"e "onele inocente ale spiritului. asteptand reactia lui violenta )ro'ram 1 antiliteratura. 0"ara. scuipa tot M.

+.epre"entanti 1 +.+ra'on . dedublarea. .rupul $.id-ul / -suprarealitatea 7 esenta lumii -eliberarea constiintei. ?reton. ).halucinatiile. isteria 7 M vehiculeA prin care este adus la lumina inconstientul / . hipno"a.S.poe"ia alo'ica .3reud / +nali"a inconstientului . $.6. :luard. B.!ocul de"interesat al 'andirii /atotputernicia visului -este o filosofie si un mod de viata -poetica suprarealista 1 :"oterismul ma'ic +lchimie )sihanali"a .omanticii 7 credinta f cel mai profound sentiment Suprarealistii 7 cauta o mistica fara credinta si o reli'ie fara Dumne"eu. S%#!:!E:<IS*%< 3 3 . . ?reton. MO !"#$SM S$ %&%#'%" % $# L$(!"%()"% "OM%#% \D( . Desnos. +ra'on.. ). :luard 6 noua orientare -S dadaismul se sinucide din e&ces de luciditate pentru a-si lasa spiritual sa e&iste Denumirea noului current 6 nume inventat de +pollinaire 8E0INI!E -automatism psihic pur. absenta oricarui control e&ercitate de ratiune . anularea memoriei .

I. 'raffiti cultura mediatica teatrul viu ?lacF )o`er #rinci iile : 3 3 3 3 postmodernismul revi'orea"a valoarea prin contestare se mar'inali"ea"a conceptul de om se produce suprapunerea trecut 6 present modelul societatea americana & libera si ros era& democratica si toleranta \D) . Ilarie *oronca. ?. 3undoianu..1E7D / postmodernismul nu este doar un fenomen estetic.3 3 3 conceptual de modernitate 7 :u'en $ovinescu .ellu #aum. Ionescu. informati"area etc / miscari protestatare militantismul ecolo'ic feminismul fenomenele hipp. M *iata romaneasca M 6 . +van'arda 1 0ristan 0"ara. Y.se condamna bo'atia.otard . >-tin ?rancusi.. istoric e&ista revolta impotriva lumii unde valorile sunt inversate .2ean 3rancois $.polemica rev. *inea . stiintific. punF. rocF.modernismul este opus traditionalismului / promoter 1 cenaclul M Sburatorul M . I. puterea. Ibraileanu / e&i'ente 1 urbani"area si intelectuali"area literaturii. .$a condition postmoderne . poe"ia lirica etc. economic. romanul analitic. #OST*O8E!NIS*%< 3 3 3 3 3 concept foarte controversat consacrarea termenului 1 studiul filosofului france" . ci si unul filosofic. :.

imanenta. epoci 7S aspect heteroclite $ipsa de unitate .multiple infatisari. fi"ionomie in perpetua schimbare . tehnolo'ismul Se incalca le'ile poe"iei 7 inte'ritas. bod.nevoia unui model de sens / Trasaturi 3 3 3 3 3 3 I.3 omul postmodernist este tra'ic. Passan . trebuie privit cu ironie. motto. cliseul. pla'iatul. interte&tualitatea 7S re"ulta impresia de!a-vu 3 Eclectismul 6 combinare aleatorie de forme. nu creea"a / >ultura deseurilor. stiluri. strivit ca persoana de confruntarea cu neantul.pierderea puterii creatoare 7S perpetuare prin reciclare5 omul contemporan produce . consonantia. daca trecutul nu poate fi distrus. multiplicare furibunda si necontrolata 7S de'radare 3 3 :religiozitatea 6 omul profan nu mai este capabil sa perceapa ritmurile cosmice . centrata pe omnipre"enta sensului .-art In literatura 1 se reciclea"a te&te prin dedicatie.commentator al postmodernismului / 7 indeterminarea. vehiculand o mistica a suferintei si o paranoia intelectualista. citat. ironia.luptator / 3 Estetizarea 6 urbani"area \D* . cu luciditate / !ecicla9ul . perspectivismul. pop-art. carnavali"area. parodie. nascut din indiferenta pentru transcendenta Jmul postmodern -resemnat/ Jmul modern . decanoni"area. fra'mentarea.0oma dg+[uino / Witschul. .ecunosc ca.ecursul la trecut . impuritate stilistica 3 Indeterminarea 6 pierderea increderii in capodopera Descoperirea ha"ardului )roliferarea artelor. destructurare. codificare / . amestec de 'enuri si specii. claritas . pla'iat.modernistii priveau in viitor 5 postmod. paraliteratura >aracterul proteic .iziunea a ocali tica 6 cultul catastrofei.

cu atat e mai fermecatoare forma -$olita 6 *. poe"ia lesbiana/ nu sunt interesati de profun"ime .Jg Para / 7 inlocuirea impersonalitatii actului creator happenin'-ul poe"ia coboara in plina strada.M obiectul estetic emblematic al lumii de a"i M 6 M.)'A L'M1'' R*MA$\DI . haotica si fluida. . ci se mimea"a.romanul homose&ual. revenirea narativitatii.'$-A /' -B*L.Jrte'a . *R'. >artarescu / >u cat e mai pervertit.Inventivitatea . se ia in deradere. se fanta"ea"a.disponibilitatea formala nelimitata / *O#*!P(! + (!O"!($. #abocov/ .+rta ambientala *ideoclipul . Se ironi"ea"a Modalitate de a evada din stress-ul "ilnic . ab!ect subiectul. se construiesc lumi ilu"orii #u se creea"a. ci de suprafata 1 M placerea de a strabate si a pipai cu pupila pielea lucrurilor . e&trava'anta atitudinii. renuntarea la metafora si elaborare. in realitatea cotidiana.%"$ 3 3 3 3 3 se tinde spre andro'in .8is ozitia ludica 6 postmodernistii 6 M profesionisti M ai !ocului Se improvi"ea"a.asset / personismul .

voltate pe ba. pronumele personal. \*& @ retragerea aureliana + a+ unele limbi romanice au devenit limbi nationale . de.abur.IIF k structura gramaticala.a sensul cuvintelor. In secolul al IV3lea pentru limba romana s3au propus . ca. gramaticale si le1icale.a latinei populare % varianta orala.a.IIF k Limbile romanice au su$erit in$luenta substratului % a limbilor vorbite de populatiile cucerite de romani + k entru limba romana.passer % passerem + j pasare • se pastrea.vervecem j berbec elidarea consoanelor $inale . \D' .itii. copil.a. Lb. treptat s3au produs o serie de modi$icari $onetice. man. substratul il constituie limba daco3getilor.are @ &J) @ cucerirea 0aciei . dialecte retoromane % <lvetia +. tipuri de ad!ective. ast$el incat s3a obtinut o limba noua % romana +. verbele @ con!ugari. circa &JJ3&(J de cuvinte sunt de origine traco3daca % e1.a. • procesul de constituire a limbilor romanice s3a inc#eiat apro1. bar. portug#e. rin contactul dintre cele doua limbi % Latina vulgata si traco3daca +. numeralele &j&J. occitana c+ altele au disparut @ dalmata A=S<R87. vocabularul de ba.urile.caelum j cer % ae j e + di$tongare . $rance. timpuri.italiana. atunci cand varianta de origine nu a mai $ost inteleasa de vorbitori.se1. Romana conserva declinarea substantivelor. sarda % Sardinina @ Italia +. spaniola.sol j soare % o j oa + reducerea consoanei geminate . 8III sau IV % nu e1ista marturii + <1emple @ modi$icari % Latina vulgata j romana + a+ b+ c+ d+ e+ $+ rotacismul % l j r+ . structura mor$ologica . romana apartine $amiliei limbilor romanice W neolatine. apartinand $amiliei limbilor tracice % de sorginte indoeuropeana + k <a nu este consemnata in scris. • conte1t politic j e1pansiunea Imperiului Roman % procesul de romani. ARI9IN< &.$ilum j $ir betacismul % v j b+ . romana b+ alte limbi romanice au ramas limbi regionale . copac \. moduri. .$ilum j $ilu j $ir mono$tongare .a sunt ma!oritar latine.catalana % Spania +. 8I38II.. latina vulgata + vorbite in partile de < ale Imperiului Roman. con!unctii si prepo.I. sintactica A=S<R87.

cele mai multe cuvinte de origine slavona se pastrea.II.limba bisericeasca si a cancelariei in tarile romane A=S<R87.area + \(J . mutra.+ Limba turca % I. babac. c#in.domnitorii $anatioti W boieri si invatati greci @ Moldova.ara Romaneasca <1emple .and limba!ul bisericii ortodo1e l alte biserici crestine <1emple de cuvinte slave . dragoste. Atoman. cea a turcismelor si a grecismelor care sunt $olosite in limba!ul $amiliar cu sens peiorativ <1emple . sec V. sarma.$olos. a trai. creatie a calugarilor bulgari 5#iril si MetodiU % porneste de la al$abetul grecesc + kasta. a padepsi.IIF k unele imprumuturi sunt anterioare sec V8III ke1ista o categorie interensanta.contactul cu populatiile slave.+ Limba neograca . pe#livan % eoru . c#e$. M79TI7R7 @ secolul al IV3lea % anonia. gand. seama.slavona . simandicos P. sigur.VIj. conservator.ceas. crestinati +.ii &.+ cale culta .+ Moderni. 8II + a.IIF kSlavona bisericeasca a $ost acceptata de 5onstantinopol ca limba liturgica % _ graca si Latina + si a primit in secolul al IV3lea un alp#abet . tai$as A=S<R87. scamator + 9recismejalandala.+ cale orala . a iubi. LIM=7 SL787 @ cea mai vec#e in$luenta % sec. a % se + plictisi. vama. In$luente asupra limbii romane 7+ In$luente vec#i &.area W Hreromani. tutun. .ransilvania <1emple .ca$ea. bairam \.a in stilul bisericesc. vorba \. neam. or$an.al$abetul c#irilic. $el =+ In$luente tar. $elie.urcisme jc#iNdie % seara + . c#ibrit.i.ate in < <uropei @ sec 8II b.oras.ase.area4 @ se1 VIV % relatini. pramatie. individuali. ciubuc. putere politica in sec V8III + <1emple ..

ata. ar $i anterioare anului &(\& 5odicele 8oronetean.comparatie. piata P. italiana + . IN5< U.a. datea. darn u s3au pastrat te1te. subiect. votca. dans.ie.ransilvania % < regatului mag#iar.0acoroman % Romania de a. anumite traduceri de te1te religioase. 8II3V la N si la S de 0unare. $olosita in scris si in te1te religioase. intre 9recia si Macedonia + d+ 0.=ulgaria+ c+ 0.+ 7lti traducatori . #otarari domnesti.mitropolitii 8arlaam. Istroroman % locuitorii din eninsula Istria35roatia + mSubdialectulW 9raiul3varianta regionala a dialectului 0acoroman % muntean.+ imprumuturi din limba rusa . divi. maramuresean + III.7 =<N<F m In =alcani au ramas grupuri de populatie romani. dar Latina culta % te1te+jimprumuturi % cu modi$icari $oneticejsclav. vorbind dialecte romanice provenind din romana comuna % limba care circula in sec. 0oso$tei \(& . etc k in . gen.ara Romaneasca si Moldova . al$abetul c#irilic.+ 0iaconul 5oresi . mSe considera ca romana are patru dialectea+ 0. cat#olic + . descoperite in sec VIV. 7ntim .URIL< S5RISULUI IN LIM=7 RAM7N7 &.&.+ cel mai vec#i te1t in limba romana .IIF k este $oarte probabil sa se $i scris romaneste si inainte . $iind scrisoarea lui Neacsu din 5ampulung catre H !upanul H Bo#annes =enSner din =rasov. NA.P.7lbania.+ se redescopera Latina.sprit. strand. acte !urudice.i + b+ 0.$r3cura!. surub P.P. spirit A=S<R87.one din 9recia.voltarea culturii. cronici.ac#i % ar proveni din Maramures si sunt denumite dupa loc sau proprietar + k in .\. con$orm anumitor cercetatori.. politie. saltirea Turmu. litera. dar serviciul religios @ slavona \. limba de cultura % cancelaria domneasca si biserica + a $ost slavona.D. saltire % &(*J +. in sec VIII si VI8. Macedonia.IIF kratiunea imprumutului este generate de de.etraevang#el % &()& + . A=S<R87. Liturg#iar % &(*J + b. banatean. rege.a din &(\&.it-strada.bors. a literaturii P.+ imprumuturi din limbile romanice % $rance.+ primele tiparituri in romana @ te1te religioase [S<5 V8I a. limba de cultura a $ost latina medievala. saltirea 8oroneteana.Meglenoroman % N de Salonic.7roman % .+ imprumuturi din limba germana .

nici c#iar preotilor. negustoresti % necunoscatori ai slavonei + care aveau nevoie de scris % acte !uridice. a coruptiei si $anatismului + jlimba nationala b limba serviciului religios. <timologi. M.ravila lui 8asile Lupu . I. ravila lui Matei =asarab . Inceputul sec.Re$orma lui Martin Lut#er % impotriva papalitatii.&)(\ 3 incepututl istoriogra$iei 3 in limba romana . Neculce % 3 inceputul pro.[S<5 V8II &)II @ prima traducere a =ibliei in limba romana A=S<R87.9r. ?onetic 3pr. scrisori +. 5ostin. nici slu!ba sau te1tile religioase nu erau accesibile tuturor.se trece la al$abetul latin. Urec#e.ei narative @ te1te istorice si literare + [S<5 V8III @ latinitatea b argument de a$irmare a identitatii nationale % Scoala 7rdeleana+ [ S<5 VIV @ limba romana literara . V8I .IIF kscrierea in limba romana este motivate de $aptul ca se de.&)D) .ant % etinom latin + %*$% L$(!"%"\(\ .volta paturi orasenesti. [S<5 V8II 3 publicarea codurilor de legi .a dispute ortogra$ice % peste &JJ ani + intre adeptii3 pr. care generea.

adulescu-Muntenia/ si 0oaie entru minte & inima si literatura . In acest conte&t de reorientare culturala apare la Iasi . parasind politica . sub directia lui .. scrisul romanesc tin"and sa depaseasca repede comple&ul provincial . \(P . se vor vedea scriitorii moldoveni . sub conducerea lui . M..?ari4ui-0ransilvania/. se caracteri"a printr-un nesatisfacator hiatus valoric intre :uropa culturala si tarile romanesti divi"ate politic si retro'rade valoric literar.. pornind de la premisa unei Mlimbi comuneA pentru toti scriitorii .P. redactorul Mraspun"ator M conturea"a o brevilocventa istorie a presei romanesti .Wo'alniceanu remarca trist Mcolora localaA a acestei publicatii . sub conducerea lui Mihail Wo'alniceanu . ancorate prea mult si in politica. in speta literatura . Introductie .+sachi -Moldova/. ca intr-o o'linda . semnea"a si articolul pro'ram al revistei . munteni . M'estionateA de I.Wo'alniceanu 'aseste fireasca si necesara aparitia unei reviste literare nationale care M sa faca abstractie de loc M 1 M o foaie care . M.M. profesionali"anduse . Initiatorul revistei . mentionand Mcele mai bune foi ce le avem asta"i M si initiatorii lor 1:lbina romaneasca si romaneasca .. Deceniul al treilea al acestui secol inre'istrea"a o miscare semnificativa in sensul recuperarii decala!ului amintit . Curierul romanesc si Curierul de ambe se5e . s-ar indeletnici numai cu literaruta nationala -N/ s-ar indeletnici numai cu productiile romanesti./ foaia noastra va fi un repertoriu 'eneral al literaturii romanesti in care . )e de alta parte . In consecinta .$a inceputul secolului al XIX lea cultura romaneasca . insa. pe CD ianuarie 18HD . fie din orice parte a Daciei -.Wo'alniceanu . revista 8acia <iterara care are meritul de a polari"a fortele creatoare de pe parcursul spatiului cultural romanesc. care il iposta"ia"a in deschi"ator de drumuri privind teoria esteticii si criticii literare. In prima parte a articolului .

redactorul identifica si su'erea"a teme pertinente pentru literatura . fiind Mo manie uci'atoareA /. iar acesta-ori'inalitatea / va fi unicul criteriu ca lucrarea sa ia drumul tiparului. se identifica astfel o prima preocupare pentru autonomia principiului estetic . Mscrieri ori'inaleA . al acelui M arta pt artaA . lipsite de valoare sau din opere anodine-oarecare/ . proclamat mai tar"iu de 0itu Maiorescu. pla'iatori sau traduceri mediocre ori traduceri ale unor te&te mediocre .Dorinta de a avea o literatura nationala impune o conditionare severa 1 tiparirea Mproductiilor M se va reali"a Mnumai sa fie bune M. de"iderat milenar al poporului roman . Semnatarul pro'ramului militea"a pentru o literatura ori'inala . Indirect .insistand asupra obli'atiei scriitorilor de a concepe 1 Mcompuneri ori'inale M.semnaland traducerile rebele . natura. valorificarea folclorului/ transformand articolul Introductie intr-un veritabil manifest al romantismului autohton1 AIstoria noastra are destule fapte eroice . bucovieneniNA .subiectele propuse -istoria.Wo'alniceanu este cu atat mai virulenta cu cat spatial literar romanesc era populat de o sumedenie de impostori artistici .M.in acest sens . obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice .Wo'alniceanu ofera si solutia iesirii din acest impas 1 orientarea catre realitatile autohtone .)rin urmare . Wo'alniceanu averti"ea"a ca Mdarul imitatiei -N/omoara duhul nationalA.frumoasele noastre tari sunt destul de mari .De asemena . )e de alta parte . pentru ca sa putem 'asi si la noi \(D . numele revistei face alu"ie la idea unitatii nationale . +titudinea lui M. acum savarsit literar. +spiratia catre M o limba si o literatura comuna pentru totiA este completata de idealul unei literaturi valoroase si ori'inale .ardeleni .Wo'alniceanu acu"a romanele de aventuri care pervertesc 'ustul cititorului . care ar inlatura pericolul mediocritatii si imitatiei 5in acest sens . banateni .

obli'atoriu obiectiv 1 Mcritica noastra va fi nepartinitoare .?olintineanu .+lecsandri si. De altminteri .+lecsandri -ciclul >hiritelor/.>a atare .#e'ru""i/ .+lecsandri. +lecsandri impune poemul eroic.D.aduce in discutie necesitatea actului critic .Pasdeu consacra drama de inspiratie istorica -8es ot .*.Wo'alniceanu este cel care . ca si cele \(( . D. iar nu persoana. fi'urile celebre ale inaintasilor sunt marile descoperiri ale pasoptistilor . De asemena . vom critica cartea .Wo'alniceanu.Spre e&emplu.M. ?olintineanu publica <egende istorice .+lecsandri.idra / ce vor deveni repere pentru repertoriul dramatic national.+le&andrescu.+lecsandi/ sau de fabule-. de !urnalul de calatori -.. *.). scriitorii nu vor fi straini de fi"iolo'ia literara -*. revista 8acia <iIterara caracteri"ea"a climatul revolutionar al epocii pasoptiste ca nucleu al miscarii si ca modalitate de a milita pt idealurile romanilor de secole. eroismul trecutului.oda & !azvan si .Wo'alniceanu.Doinele si baladele lui *.r. ca o confirmare a directiilor preva"ute de M.r. mai tar"iu.+le&andrescu sau D.?. in pofida faptului ca nu era momentul pentru un bilant artistic .A In acelasi prim numar al revistei. prin valorificarea filormului folcloric-8an &ca itan de lai>8umbrava !osie/.Msu!etori de scrisA 0ot M. care au activat la 8acia <iterara si ulterior suspendarii revistei.+celasi *.+le&andrescu/ 3olclorul va functiona atat ca sursa de inspiratie cat si ca model. este publicata nuvela istorica :le5andru <a usneanu de >ostache #e'ru""i. astfel deschi"andu-se drumul spre cultivarea a noi specii literare 5 de plida . istoria. imboldul lui Wo'alniceanu catre satiri"area moravurilor societatii contemporane se concreti"ea"a in comediile lui *. te&tele lui .?olintineanu. fiind valorificat in creatii ori'inale de scriitori.>..

definste cele doua directii fundamentale ale viitorului cultural1 ori'inalitate si unitate artistica . In epoca instabila politic si literar a inceputului de secol al XIX lea . revista 8acia <Iterara . astfel incat revista a creionat un veritabil curent national-popular. \() . M. precum si promovarea realitatilor autohtone romanesti .ale tuturor pasoptistilor.Wo'alniceanu. reidentifica valoarea spirituala a poe"iei populare. prin intemeietorul acesteia .

iar momente sau perioade literare. respin'and compromisurile artistice. consolidandu-se .litereleA romanesti celor occidentale.>ara'iale.directia nouaA in literatura5 in a treia etapa -dupa 188I/ are profil academic.Miscarea !unimista evoluea"a in trei etape 1 prima etapa .Intra cine vrea.critica noastra va fi nepartinitoare.Demersurile sale vi"ea"a mai multe directii culturale. ale carui aspecte esentiale sunt compuse din spiritul filosofic. lui 0itu Maiorescu ii revine meritul de a fi acordat literaturii romane dreptul spre universalitate. in fiinta in 186C la Iasi.Spre e&emplu. ironia si spiritul critic.. prin celebrele sedinte de ... are si propria revista . vom critica cartea. 2unimea. 'ustul clasic si academic. incepand cu secolul al XIX-lea.0udor *ianu va fi acela care.osetti.187H 6 188I / se observa caracterul practic. precum epoca pasoptista si revista .. Iacob #e'ru""i. Jbiectivele !unimistilor se concreti"ea"a in raspandirea spiritului critic si in incura!area literaturii nationale5 in acest sens se remarca doua directii 1 pe de o parte.$.spirit !unimistA in epoca. Mihail Wo'alniceanu inlaturase provincialismul din spatial literar romanesc si inau'urase principiul obiectivitatii in critica literara -. Societatea care a influentat evolutia culturii romanesti la !umatatea secolului al XIXlea. Ion >rean'a.prelectiuni populareA5 pe de alta parte.?etia de cuvinteA -187C/ sau \(* . !unimistii servesc idealul unei culturi valoroase.186C 6 187H / are caracter polemic si teoretic5 in a doua perioada . este vorba despre educarea publicului in vederea receptarii literaturii. 0itu Maiorescu este reperul total al 'ruparii si personalitatea datorita careia critica literara apare ca disciplina stiintifica in perimetrul cultural romanesc.+cu"ati adesea de criticism. de la 1 martie 1867. cultura romaneasca incearca sa recupere"e . dornici sa de"volte cultura romaneasca 1 0itu Maiorescu. 0heodor . date fiind numele celor care au activat la cenaclul condus de acest veritabil Mecena autohton1 Mihai :minescu..2unimeaA.Dacia literaraA sau perioada marilor clasici.Dacia literaraA.. 0itu Maiorescu. literatura valoroasa este promovata prin intermediul cenaclului . ramane cine poateA/. din initiativa unor tineri intorsi de la studii din strainatate... iar nu persoanaA/. fiind adept al principiului orto'rafiei fonetice si combatandu-i pe sustinatorii etimolo'ismului in studii precum .. *asile )o'or.distantaA instaurata.(itu Maiorescu +flata intr-un decala! evident fata de cultura europeana.. revista mutandu-se la ?ucuresti.. Daca. care. reusesc sa alinie"e .. comentand contributia !unimistilor la evolutia culturii romanesti.. spiritul oratoric..Despre scrierea limbii romane -1866/5 in lucrari ca . prin revista . I. societatea 2unimea si mentorul acesteia. observa e&istenta unui autentic . )etre ). in domeniul limbii& 0itu Maiorescu pledea"a pentru inlocuirea alfabetului chirilic cu cel latin.>onvorbiri literareA.>arp. Ioan Slavici. de ironie e&a'erata -este vestit dictonul cenaclului 1 .

.. Maiorescu acu"a inflatia verbala. 0itu Maiorescu propune cele trei calitati ideale ale poe"iei 1 evitarea monotoniei -... ideea de ba"a a esteticii maioresciene o repre"inta faptul ca . ca sa intruneasca acest criteriu. $ucrarea ... adica forma. si conditiunea ideala a poe"iei.sa destepte prin cuvintele ei ima'ini sensibile in fanta"ia auditoriuluiA5 astfel.invatatura.repaos al inteli'entei M si.. ura. in 'eneral -personificarea.>ara'ialeA -188I/.. a'ramatismele. *alorificand conceptia lui +ristotel .#eolo'ismeleA -1881/ se declara de acord cu imprumutarea unor cuvinte atunci cand acopera realitati noi in limba. 'ratie mi!loacelor artistice specifice. intre stiinta si arta e&ista deosebiri.>omediile d-lui I. iar contributia sa este coplesitoare. maniaA si inter"ice . retori si limbutiA -1ED</. preceptele morale... preluand idei de!a e&primate. arta 6 frumosul5 daca adevarul este e&primat prin idei. aparand cuvintele slavone de latinistii radicali. menite sa emancipe"e . utili"area tropilor.stupiditate murdara. conform carora...FatharsisA/. 0itu Maiorescu isi imparte studiul in doua parti 1 conditiunea materiala -.$. hiperboli"area -. In privinta .'ustulA publicului -amator sau avi"at/ pentru actul literar. de pilda.conditiunea materialaA.ale'erea cuvantului celui mai putin abstractA. )rin urmare.idei manifestate in materie sensibilaA. disperarea. dar o re-creea"a. in comedii artistul se inspira din realitatea timpului. .conditiunii idealeA... culeasa din locurile unde se arunca 'unoiulA. bucuria... e&primarile bombastice si dema'o'ice5 totodata.mehanicaA/ a poe"iei.obiectul e&primat prin poe"ie este totdeauna un simtamant sau o pasiune si niciodata o cu'etare e&clusiv intelectualaA5 in consecinta.J cercetare critica asupra poe"iei noastre de la 1867A are ca punct de plecare dorinta lui 0itu Maiorescu de a concepe o antolo'ie de poe"ie romaneasca valoroasa. in care 0itu Maiorescu ridica doua probleme esentiale 1 raportul arta 6 realitate si moralitatea in arta. Maiorescu sublinia"a faptul ca .. aratand ca apartin limbii romane in mod diacronic. anume fondul -ideile poetice/.investi'areA culturala a fost repre"entata de estetica literara.. esteticianul sustine ca poe"ia . :steticianul redactea"a doua studii memorabile. metafora. intr-un studiu cu titlul ... Maiorescu reali"ea"a distinctia 1 stiinta e&prima adevarul.Jratori. cu toate ca 0itu Maiorescu nu poate fi absolvit aici de spiritul speculatiei teoretice. trebuie sa aiba capacitatea .. iar Maiorescu pre"inta aceste modalitati 1 . (n alt studiu estetic se intitulea"a . frumosul cuprinde ..poe"ia sa nu se intoarca in !urul aceleiasi ideiA/... recomanda ca subiecte . comparatia/. ai carui detractori considerau comedia .iubirea.eferitor la ..)oeticaA/ referitoare la functiile artei -. politicaA. descopera ca trebuie identificate criteriile potrivit carora o opera de arta poate fi catalo'ata astfel1 fi&andu-si ca reper principiile lui Pe'el. conchide . pentru ca esteticianul ia apararea lui >ara'iale. devine limba! poetic. >a sa limpe"easca vi"iunea sa.poe"ia este un produs de lu& al vietii intelectuale.epitetele ornanteA.D-ale carnavaluluiA o .o de"voltare 'rabnica si crescanda spre o culminare finalaA/. .. pentru a stabili care sunt factorii ce distin' o creatie mediocra de una valoroasa.orice simtamant produce o incordare e&traordinara a intele'erii momentane -N/ al carei re"ultat este marirea obiectelorA/ si 'radatia -.. el imortali"and trasaturi etern valabile \(I .)ro +rchia poetaA. RRune noble inutiliteSS cum a "is asa de bine Madame de StaelA. )ledoaria lui Maiorescu aminteste de discursul lui >icero ... Maiorescu vede poe"ia ca . J alta "ona de .. >a atare. in poe"ie limba u"uala.mimesisA si .

admirat de contestatarii lui *.om al timpului modern-N/poet. subliniind ca M..... (n domeniu vast asupra caruia s-a indreptat atentia lui Maiorescu il constituie cultura& iar e&ponential este studiul . condamnarea superficialitatii si sustinerea noilor talente -.. pa'ini intre'i din aceste lucrari sunt re"ervate comentarii fenomenului literar.stricacioaseNnimicind un mi!loc puternic de culturaA. declara ca receptorul unei opere artistice .)oeti si criticiA ...+supra poe"iei noastre populareA 6 1868/.r. .$iteratura poetica romana va incepe sec. in lucrarea inchinata poe"iei lui M. poate fi anulata in procesul creatiei sau al receptarii acesteia.Intele'and prin ./. in care evidentia"a . In aceeasi lucrare intueste e&traordinar valoarea lui :minescu. . in studiul .Delavrancea.. Maiorescu vede aceste imprumuturi doar superficiale.Directia noua in poe"ia romanaA. conform careia omul se eliberea"a de e'oism numai prin arta.:minescu.cap al poe"iei noastre in 'eneratia trecutaA in studiul .*lahuta si ?.memoria careia nimic din cele ce-si intiparise vreodata nu-i mai scapaA5 totodata. nu prin ideile continuteA5 considerand ca functia artei este interioara.+lecsandri il numeste . 0itu Maiorescu va fi acela care intemeia"a mitul eminescian ce va caracteri"a literatura romana secolele urmatoare 1 .covarsitoarea inteli'entaA.:minescu.XX sub auspiciile 'eniului lui si forma limbii nationale.. pentru ca atunci omul se abstra'e contin'entului... (lterior. De pilda.sambure al rauluiA.arta este morala prin valoarea ei. Maiorescu discuta moralitatea in arta .Directia noua in poe"ia si pro"a romanaA 6 187<. >a atare.St.fondA specificul autohton -traditii.. >re"and ca importul de forme straine deriva din vanitatea . )rin urmare.. 3inalmente. remarcandu-i inca stan'aciile de e&primare./...In contra directiei de asta"i in cultura romanaA-1868/ in care ar'umentea"a teoria . ... fara indoiala. pe *.ale omului 1 preluand si vi"iunea lui Want.. care era inlaturat dintre poetii valorosi de +... inrudite cu preocuparea constanta a lui Maiorescu de a indrepta literatura romana pe calea valorii artistice. . 3ara sa fi scris studii e&clusive de anali"a a operei scriitorilor. +. care si-a 'asit in poetul :minescu cea mai frumoasa infaptuire \(' .Maiorescu acu"a . poet in toata puterea cuvantuluiA. tradusa de Schopenhauer ca .. combatand mediocritatea lor si afirmandu-si increderea in valorile spirituale ale poporului roman. se de"ice de acestea. reali"ea"a un comple& portret bio'rafic si artistic. +cea . pro"ei si dramatur'iei au drept de"iderate evidentierea fondului pretios al literaturii populare -.formelor fara fondA. dar numai pe dinafaraA.. In acest conte&t. criticul facand !uste aprecieri despre poe"ia lui I. nu putea aparea decat pe un .descendentilor lui 0raianA de a-si afirma o asa-"isa valoare..)astelurileA lui o .se uita pe sine ca persoana-N/ inaltandu-se in lumea fictiunii idealeA. dupa moartea acestuia -..terenA poetic pre'atit anterior.arta este o finalitate fara scop practicA.vointa de a traiA.+lecsandri.a.formeleA occidentale imprumutate pe care le aprecia"a drept . dar numindu-l . 0itu Maiorescu de"volta doctrina lui Schopenhauer.:minescu si poe"iile luiA/.+lecsandri. studiile dedicate poe"iei..*acarescu. literatura populara etc.. ia apararea lui *.+le&andrescu sau *. considerand . societatea capatand .J cercetare critica asupra poe"iei noastre de la 1867A .lustru. .Muresanu . deci e'oismului. evidentiind ideea ca . ca e'oism.)oeti si criticiA 6 1886.:minescu si poe"iile luiA 6 188I s.. 0oate campurile de activitate mentionate anterior sunt. potrivit careia . emotionala.podoaba a literaturii romaneA. prin contemplatie estetica.+lecsandri..

..h P#$) I)TE0P0ET$0E TE5T )EOMO!E0)IST \)J . au impus ceea ce 0itu Maiorescu numea . teoretic si practic.vis al inteli'entei libereA.pana asta"i. prin activitatea de mecenat artistic a lui 0itu Maiorescu si prin operele literare redactate de cei deveniti clasicii literaturii romane5 cele doua aspecte coroborate.directia nouaA. societatea 2unimea a marcat fundamental cultura romana la !umatatea veacului al XIX-lea. va fi punctul de plecare pentru toata de"voltarea viitoare a vestmantului cu'etarii romanestiA #umita de :u'en Simion un . a culturii romane. valoroasa.

incrucisare.odic f stro$e asimetrice %se1tina @ octet @ decima+ f te#nica ingambamentului f rima variabila %imperec#ere. S.4 5( structura compo&itionala %P secvente lirice gre$ate pe cele P stro$e asimetrice+ a+ I secventa @ comentarea timpului vb %per$ comp in corelatie cu timpul vb din stro$ele urmatoare  per$ect simplu. pre.ica..entei perec#ii leoaica %iubirea+ @ leu %logos. geometriei circulare %arcul Hde3a dura4 Hca o strangere de ape4 @ coment.[ comentarea pre.ia lui N.iei HLeoaica tanara. cuvant+ [ poe. sacru si liber ∗ limba!ul  metalimba!. drept voce e1ponentiala a generatiei neomoderniste P.ia lui N. I4 @ HAda .entarea lui N.. vers liber+ f combinatii ritmice %dactil P stro$e. iubirea4 ca e1presie a relatiei eros @ logos ''( "uprins.at+ c+ te#nica novatoare a corporali&arii abstractiunilor %sentim iubirii  surprins meta$i.ia  metapoe.ent+ @ comentarea atributelor iubirii deduse prin trans$erul $elina @ sentim. b+ a II3a secventa @ coment. ca homo anima in spatiul transcendent %adv. sen.'( 'ntroducere.oriala. poe.ic prin $igura $elinei+. evidentierea trasaturilor care particulari.. paralela literara intre HL. Hsus4 @ meta$ora pt absolut. pre.S. incipit @ $inal+  reluarea imaginii leoaicei %acum eul liric se a$la in iposta. 4( trasaturile neomoderniste 2 lirica erotica a+ identi$icarea adolescentei ca Hvarsta de aur a $iintei4 %motivul @ dragostea+ b+ vi. iar iubirea @ leoaica apare in postura vanatului+ ID dragostea b !oc viclean. an#ibran P silabe+ \)& .ia si iubirea metamor$o.bor [ neomodernism la nivelul limba!ului pro.entarea poe.ie ∗ coment. simbolului curcubeuluin @ recompunerea eului liric ca $iinta imateriala.iunea lucida asupra dragostei %autor al unui eros nemelancoli. rel. privirea si au.&. &'(J @ &'IJ \. eros @ logos in poe. %e$ectul comun @ :at#arsisul+ D. dar seducator '''( 'nc#eiere. metamor$o. abstract si ermetic ∗ cautarea Hnecuvantului4 @ cuvantul pur.e @ comentarea $alsei simetrii a te1tului %rap. e1acerbare a simturilor c+ a III3a secventa @ constatarea propriei metamor$o.. pre.ul  simboluri ale devenirii eului liric ca $iinta sineste.a vanatorului. elevatie spirituala+ @ coment.S. comentarea neomodernismului ca doctrina literara mani$estata in per.ei naturii @ eul liric b centrum mundi %propensiune spre celest.∗ cultivarea ludicului ∗ e1primarea printr3un limba! socant. poe.a $iinta.ea. peon ( silabe. iar miscarea acesteia devine .

odiei in acord cu mu. mani$est estetic al romantismului românesc 3 preocuparea scriitorilor pasoptisti pentru tema istorica 3 pre. conceptiei asupra ra.. noaptea c+ coment. ca distrugator letal ). termenilor Ha se mira4W4mirare4 c+ sublinierea succesiunii de epitete proslavind meritele lui Mircea cel =atran d+ coment. motivelor care sublinia.P#$) !EMO)ST0$TIE TE5T #I0IC P$SOPTIST '( 'ntroducere.a atm.&.iei @ istoria ca e1emplu pentru pre. 3 determinarea perioadei pasoptiste %&IPJ @ &I)J+ 3 sublinierea rolului !ucat de articolul program HIntroductie4. a+ simetria incipit @ $inal b+ evidentierea atitudinii mesinice '''( 'nc#eiere \)\ . semni$. a poe. invocatiei Altului ca martor revelator al trecutului (.iei %meditatie istorica inclu.a+ omagierea $aptelor glorioase ale voievodului b+ coment.b.and trasaturi de oda+ ''( "uprins.bL te#nica gradatiei bL suspansul bL personi$icarea.entarea volumului HSuvenire si impresii4 %&IDI+ in care se integrea.trecut gorios @ pre. antite. umbra.a+ 4 secventa @ medit. comentarea incipitului. romantica debutand in atm. #iperbola bL punctuatia  crearea unui tablou #alucinant pregatit sa primeasca $antoma sepulcrala a lui Mircea e+ coment.ent. valurile.pro. tragic3$abuloasa b+ secventa 0oda inc#inata domnitorului c+ final simetric inceputului  conotatii mesianice D.. compo.ia 3 incadrarea in specie a poe.iei d+ evident. coment. int. sublinierea inclinatiei poetului pentru teatralitatea meditatiilor P.. coment( celei de-a ''-a secvente 2 oda. evidentierea temei proprii poe. procedeelor romantice $ol. coment( finalului. romantic @ $antasticaturnul.a poe.ei romantice.a+ interpretarea titlului  didascalie b+ coment. str.ent decadent e+ pre.icalit.ent \.

are.ipatescu [ cultiv. nu este capabil sa cori!e. 3 incadrarea operei scriitorului in curentul literar %R-AL'/M.L) 3 pre. incult. .ilor care populea.ipatescu @ !unele prin intr3adevar. dictonul latin rivendo casti(at mores mcomic de caractere  comedia antica constr unui ps! care sa devina o masca alegorica pt o vasta categ morala.. de e1prim. sensul morali.5.a. insa nici unul dintre ps!. ca nici nu si le constienti. snobismul.ea. compo. devenind e1ponentul unor moravori identi$icabile in masa societ. @ electorul con$u.cititorul constata ca stupiditatea.ult unui proces de abstracti. 4( ar%um( text dramatic. spirit. cu impacarea opo.dialo%ul..entarea comediogra$iei caragialiene %tematica+ 3 pre. ompiliu 5onstantiniu  clasele tipologice pe care le simboli..P#$) !EMO)ST0$TIE COME!IE '( 'ntroducere. degradate moral in mod iremed 3 vi.at pe sc#eme ale lit. coment. a+ con$lictul deri.. ipocri. de catre oameni lipsiti de idealuri in ori.ata a $iintei umane 3 melangolia dramaturgului mcomic de moravuri  re. %ca ob de santa! apare scrisoarea. speci$ica.area diverselor tipuri de comicmcomic de intentie  vi. progres de $apte %procedeu epic 'oule de nei&e+ are o \)P .. mcomic de situatie ba. obiectiv urmarit inca din comed. completat de monolo% 5( ar%um( specie comedie. cat si atitudinea dramatur(ului desprinzandu*se din evolutia psj8 c+ modul $undam.e vreunul dintre de$ecte pt. urmarit de dramaturg vi..iunea parodic @ grotesca asupra unei societati s$asiate de $orme $ara $ond..3 incornoratul simpatic St. nici Eoe nu doresc perturb colab erotico3pol+ [ acumul.E. repetitiei si a coincid. atat die(eza. dar si pt 0andanac#e [ apelul la te#nica status Cuo*ului laitmotiv al comed lui I.antilor. don !uan al ma#alalei cet.ont. univ. .ia sunt asiduu conserv.. eroii caragialesti.J acte subdivi. %nici E.aturi. ma!orit. nici St. antica.L. pt 5atavencu.oriu intre \ tabere menit sa genere. el este re..entarea te1tului HA scrisoare pierduta4 3 tema operei ''( "uprins. ..iunea pesimista a lui 5aragiale 3 dimensiunea cari.a societ.a+ str.ate in scene b+ retragerea dramaturgului in spatele scenei %cu e1ceptia didascaliilor+ O6S-7 4n (enul dramatic nu e$ista voci auctoriale precum eul liric>narator.e rasul cititorului b+ con$runt se $inali.ulta din atacarea obiceiurilor neavenite ale indivi. $iind $ormule antice[ triung#iul con!ugal Ea#aria @ Eoe @ . turment. parvenitismul.ea. .a e1clusiv cititorul c+ utili.ra#.

rasaturi ale speciei %comedie+ P.5. a limit in gandire.iune despre lume intr3o comedieW op. 5omicul de moravuri si de caractere \)D . deform( neolo%( %scro$ulos.3 opinia despre.3numele 3 rel.5..ra#anac#e b+ rel. \.olv neasteptat prin tipica modalit teatrala deu e$ machina %cet.&. Ea#aria etc. spre e1 un sg nume poate primi mai multe acceptii in interpretare %Eoe. cu ps! 3 comportamentul 3 dialog prin lb. si in comed lui I. o$era calea impac. coana Boitica.practica indelungata in comedie. truismele.+ 6( pre&ent /( comed (coment conflictului pe mom( /() ∗ expo&it(  in preambului piesei %lista de Hpersoane4 micro3$ise de caract morala+  reperele sp3temp cvasigenerale actualit subiectului ∗ intri%a  titlul _ prima scena ∗ pct( culminant  numirea lui 0andanac#e _ isteria Eoei ∗ de&nodamantul  impacarea taberelor J( caracteri&area Aoei (in rel cu alte ps7() 3 statutul soc si psi#ologic 3 scopul Eoei %imagine sociala. Eoe @ . .ipatescu c+ rel. dramatica la I. '''( 'nc#eiere. evenim luand o turnura spectac. 5atavencu+ flexibilitate %in sensul versatilit ipocrite+ mcomic onomastic magistral conceput de dramaturg.ra#anac#e. turment.L.[ didascalii [ caract dir  opiniile ps! [ caract ind. . Eoe @ 5atavencu f modalit de caract.ii sau revenire la premisa [[[ )ipuri de subiect.. ignoranta.L.ema si vi. remuneratie+.L. snobismul si parvenitismul ps!3elor de care I. pana cand isteria colectiva este re. absenta acestora %Eoe.Wconclu. . nonsensurile dem. 5omicul de situatie D. etimol( %resite %capitalist pt locuitor din capitala+.. Eoe @ .5. alege sa se apropie prin intermediul sarcasmului sau ucigator ticurile vb  marturie a inc#istarii caract. pasiune politica+ 3 interpretarea numelui a+ rel. prin return scrisorii+ mcomic de limbaj $igurile emblematice ale lb ps!3elor  oximoronul %culminand cu acel Hcurat murdar4 al lui ristanda+.

Relatia intre doua persona!e *. <lemente de compo. articularitati de constructie ale unui persona! %Eoe+ ).e1te argumentative %o P+ \)( .(.itie si de limba! intr3o comedie %text ar%umentativ+ '. . Subiectul unei comedii I.

verbe. orgolios p %utoportret  arti$iciu poetic.ente prin meta$ora luminii in #u nu strivesc corola888 si a cuvintelor @ c#eie Ha cautaWcautare4 in %utoportret L. comentarea conceptului de arta poetica 5.P#$) !E I)TE0P0ET$0E 8!O9$ POEZII $P$0TI)$)! MO!E0)ISM9#9I8 • E9 )9 ST0I1ESC CO0O#$ !E MI)9)I $ #9MII • $9TOPO0T0ET '( 'ntroducere.entarea poetului Lucian =laga din perspectiva ade.enta implicita a eului liric %titlu.iunii la e1presionismul literar si a repre. a III3a  marci pentru eul liric+ J.septima _ catren  cultivarea versului alb si a te#nicii ingambamentului necesare con$esiunii lirice continue impuse de conditia ars poetica K.entativitatii scriitorului pentru modernismul romanesc 3 pre. comentarea structurii compo.ent in $iecare dintre te1tep#u nu strivesc corola888  e1plicit. pre. e1plicarea statutului de arta poetica pentru $iecare dintre te1tele selectate 6. $ormula novatoare pt.ii ca arte poetice ilustrative pentru doua perioade de creatie delimitand tineretea artistica si maturitatea lirica ''( "uprins. comentarea doctrinei cunoasterii pre. comentarea lirismului subiectiv pre.itionale a $iecarei poe. la pers. pron. numele scriitorului.4. pronume si ad!.iio #u nu strivesc corola888  nedelimitare stro$ica.comentarea pe scurt a mesa!ului artistic al $iecarei poe.3 pre.o Lucian =laga @ adeptul transcendentului si al conservarii misterului sacru P#$) $0(9ME)T$0E TE5T #I0IC 0OM$)TIC \)) . em$atic.  P secvente poetice o %utoportret  \ stro$e.entarea celor doua poe.ii '''( 'nc#eiere.

a intre cele doua secvente J( coment( secventei idila.at pt pluralul pers I re$acerea cuplului in plan oniric • comentarea regimului temporal al verbelor  viitorul • comentarea repetitiei epitetului Aintre(5 %abolirea timpului+ • comentarea motivului somnului comportand conotatii tanatice • comentarea epitetelor antepuse Ainaltul. coment.3 doua secvente lirice asimetrice[pastel %cadrul in care urmea. • interpretarea dublei repetitii Ha#F in curand4. combinatia ritmica $iind alcatuita din coriamb _ \ dactili _ & tro#eu '''( 'nc#eiere P#$) $0(9ME)T$0E TE5T #I0IC MO!E0)IST \)* .a a se reuni cuplul de indragostiti+ atmos$era patriar#ala  cultivarea motivului locus amoenus [idila @ elegie  este in$atisata intalnirea imaginara a cuplului 5( comentarea semnif titlului reiterat in incipit %coment. vechiul salcam5 • comentarea 5<EURII %granita intre vis si realitate+ • comentarea interogatiei retorice $inale %evidentierea epitetului Anoapte bo(ata5 si a conditionalului optativ+ K( evidentierea elementelor de pro&odie  ) catrene. motivul dealului. preluand emotia tinerei+ f coment. evidentierea paralelismului sintactic si a raportului antitetic la nivel semantic intre versurile & si \ %amuteste si (rabeste+ • evidentierea sensului utili. Ha urca4.. g#idandu3se dupa rituri eterne f coment.entarea vi. stelele. 4( str( compo&itionala. dispozitiei pe verticala a spatiului< satul @ dealul si salcamul @ spatiu astral %$orta propensiunii spre celest  asigurata de iubire+ f coment.'( 'ntroducere. <minescu o pre. f motivul buciumului si al apelor %sugestia auditiva traducand tristele.ea.idila @ pastel cu $inal elegiat ''( "uprins. ipostazei eului licic din perspectiva pendularii intre dionisiac %Hpieptul de dor4+ si apolinic %H$runtea de ganduri4+ f coment.iei Sara pe deal %etapele publicarii+ o $i1area speciei ilustrate. celor doua catrene care descriu satul ca univers ancestral. in astru protector+. dar si dorinta trairii visului de iubire+ f motivul tentatiei ascensionalului %vb. salcamului+ sugestie a aspiratiei pt. comparatiei Asufletul meu arde*n iubire ca para5 prin prisma liantului pe care3l reali. o $i1area statutului de poet romantic al lui M.iunii asupra erosului in lirica eminesciana o pre. motivului dealului+ 6( coment( secventei pastel prin evident.entarea poe.. motivelor romantice< luna %personi$. motivelor romantice si a procedeelor artistice utili. motivului serii ca timp al inceputului. oc#ii %astrii sunt personi$. o dragoste absoluta f coment.

ate celor doua ps!. a subconstientului in ca.area inventiei le1icale. $inalului baladei. nee1periment.ie+ \)I . Hales4 pentru $iecare dintre protagonisti N comentarea semni$icatiilor conotative ale numelor f comentarea ideilor poetice derivate din meta$ore si epitete pre.[ comentarea nuntii ca simbol pentru cunoastere 5( comentarea titlului si a incipitului baladei f sublinierea sensului adversativ al con!unctiei Hsi4.entarea tipurilor de cunoastere in vi. apelul la simboluri din s$era matematicii si a $i. incostienta+ K( comentarea dialogului dintre 5rXpto si <nigel prin prisma rugamintilor lui 5rXpto si a raspunsurilor caustice ale laponei N comentarea paralelismului cu poemul Luceafarul N comentarea simbolului solar %perspectiva antitetica a celor doua persona!e N comentarea interventiei menestrelului L( coment.ie prin subtitlu si a str. a perturbarii ordinii sintactice etc+ M comentarea similitudinii poe. %e1empli$.ea.pre. temei poe. N evidentierea statutului de ps!.iunea lui Ion =arbu %cunoasterea per$ecta  prin poe. ermetismului ca modalit.M incadrarea lui I.icii. linistita4+ J( sublinierea dorintei de evolutie spirituala ce caracteri. opo.=.entata sancionarea lui Riga 5rXpto %nebunia si ramanerea in regnul sau prin nuntirea cu o buruiana+ '''( 'nc#eiere. de gandire artistica in simb. de mani$est. alegorice 5rXpto si <nigel ''( "uprins.4( evidentierea speciei illustrate de poe. meta$oric.a ambele persona!e"r<po @ prin eros Lapona -ni%el @ prin ratiune N comentarea motivului visului ca modalit.ate de ps!.ente in portret %"r<pto @ Hinima ascunsa4.iei barbiene. motivului nuntii dilematice si al laitmotivului trubadurului medieval 6( comentarea portretelor reali.ul laponei %iubirea 3 ostacol in drumul initiatic+ N pt( -ni%el @ iubirea b pla$onare bL esec N pt( "r<pto @ iubirea b evolutie spirituala  in realit @ trans$erul in alt regn b moarte %sanctiune pt.iei %suspendarea din comunicare a secventelor ce pot $i reconstruite de catre lector.ideratelor lovinesciene+ M evidentierea originalitatii poe. utili. sugerand incompatibilitatea intre regnuri si. intre aspiratiile persona!elor f coment.itiei dintre meta$orele H$aptura $irava4 %constiinta Invol.80I($ C0:PTO SI #$PO)$ E)I(E#8 '( 'ntroducere. te#nica povestirii in rama+. simboli... -ni%el @ Hurgisita4 si Hlapona mica.iei prin raportare la cele doua tipuri de cunoastere %dionisiaca si apolinica+.+ si H$iara batrana4 %constiinta superioara+ M evident.M evident.impunerea ermetismului ca stil literar M comentarea elementelor care codi$ica mesa!ul poe.ie @ matematica M coment. @ balada Ri(a CrDpto si Lapona #ni(el+ M integrarea te1tului in etapa baladic @ orientala M coment.compo. %balada. manierei ludic @ populare in care este pre. in conte1tul literaturii moderniste %opera sa raspunde de.

\)' .