You are on page 1of 2

Caracterizarea lui Harap-Alb Personajele din basmul cult Povestea lui Harap-Alb sunt purtătoare ale

unor valori simbolice: binele şi răul în diversele lor ipostaze. Conflictul dintre bine şi rău se încheie în basm prin victoria binelui. Harap-Alb personaj principal şi eponim este fecior de crai. Destoinic si curajos el răm!ne totuşi in zona umanului fiind prietenos cuminte milos şi ascultator. "ste un personaj pozitiv şi întruchipează înaltele principii morale cultivate de orice basm. #e la adolescentul naiv excesiv de increzator în forţele proprii el evoluează către t!nărul chibzuit, înţelegator şi cu discernamant din finalul basmului. $asmul cult Poveste lui Harap-Alb contrazice aşteptările cititorului de basme. "roul basmului mezinul craiului nu are puteri supranaturale şi nici însu iri excepţionale asemenea lui %ăt &%rumos din basmele populare. "l are calit!ţi i defecte su'erate şi de o(imoronul din numele său. Prin trecerea probelor la care este supus pe parcursului călătoriei sale ini)iatice fiul cel mic al craiului va dob!ndi calită)ile necesare unui viitor împărat * mila bun!tatea generozitatea înţelegerea fa)ă de cei mai slabi dec!t el simţul responsabilit!ţii al curajului al prieteniei capacitatea de a- i respecta cuv"ntul dat+. #in acest punct de vedere basmul poate fi considerat un bildun'sroman. ,ni)ial mezinul craiului este timid ru inos lipsit de curaj. C!nd tatăl său îi mustră pe fra)ii lui mai mari pentru a se fi întors din drum de frica ursului el nu are curajul să dea 'las dorin)ei de a mer'e să-şi încerce norocul: „iese afară în grădină şi începe a plânge în inima sa, lovit fiind în adâncul sufletului de apăsătoarele cuvinte ale părintelui său”. %a)ă de bătr!na cerşetoare eroul se dovedeşte a fi milostiv d!ndu-i un bănu). -ilostenia lui va fi răsplătită prin sfatul pe care-l primeşte de la femeia bătr!nă: de a cere hainele si armele tatălui său şi calul ce se va apropia de tava de jăratic. Cu sprijinul calului mezinul va trece de ursul de la pod craiul de'hizat care probează destoinicia fiilor. .recerea podului semnifică trecerea către o altă etapă a e(isten)ei. A trece podul înseamnă un act de curaj de afundare în necunoscut. %iul craiului se rătăceşte prin pădurea-labirint dovedind că mai are încă multe de învă)at. Aici îl ia ca înso)itor pe /p!n în ciudat sfatului tatălui său de a se feri de omul roş şi de /p!n. Harap-Alb e caracterizat direct de narator: 0%iul craiului boboc în felul său la trebi de aieste1. "l este supus de /p!n prin vicleşu'. Anta'onistul *răufăcătorul+ îl închide pe t!năr într-o f!nt!nă şi pentru a-l lăsa în via)ă îi cere să facă schimb de identitate să i se supună întru toate 0 p!nă c!nd va muri şi iar va învia1. "ste de remarcat faptul că p!nă în momentul în care este botezat de /p!n Harap-Alb numele mezinului nu era cunoscut afirm!ndu-se doar ca fiu al craiului. Harap înseamnă om ne'ru născut a fi rob sclav. #umele Harap-Alb semnific! sclav alb, rob de origine nobil!, supus iniţierii . A fi rob înseamnă pentru erou punctul cel mai de jos în care l-a adus lipsa de experienţ!. ,dentificăm în basm şi mijloace de caracterizare indirect!, prin fapte limbaj rela)iile cu alte personaje sau numele personajelor. -ijloacele prin care trece eroul cele trei probe la care este supus la curtea împăratului 2erde )in de miraculos iar ajutoarele au puteri supranaturale. /f!nta #uminică îi dă o 0somnoroasă1 pentru a adormi ursul iar pentru cerb o licoare dar şi sabia lui /tatu-Palmă$arbă-Cot. Aceste probă solicită curajul capacitatea de a m!nui sabia dar şi respectarea jur!m"ntului în pofida ispitei de a se îmbo'ă)i. A treia etapă a ini)ierii este mai comple(ă şi necesită mai multe ajutoare. #rumul spre împăratul 3oş necesită trecerea altui pod semnific!nd trecerea într-o altă etapă a maturizării. Harap-Alb are acum ini)iativa faptelor sale. Astfel el se dovedeşte responsabil fa)ă de micile vie)uitoare pe care le înt!lneşte în calea sa şi care îi dăruiesc o aripă pentru a le chema în ajutor atunci c!nd va avea nevoie.

4

/ensul didactic al basmului este e(primat de /f!nta #uminică: 0C!nd vei ajun'e şi tu odată mare şi tare îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr şi vei crede celor asupri)i şi necăji)i pentru că ştii acum ce e necazul1. 7a curtea împăratului 3oş este supus la o serie de probe trecute datorită puterilor supranaturale ale ajutoarelor: casa de aramă & cu ajutorul lui 5erilă *proba focului+ ospă)ul panta'ruelic cu m!ncare şi vin din belşu' & cu ajutorul lui %lăm!nzilă şi /etilă*proba păm!ntului şi a apei+ ale'erea macului de nisip & cu ajutorul furnicilor. /p!nul nu este doar întruchiparea răului ci are şi rolul ini)iatorului este un rău necesar de aceea calul năzdrăvan nu-l ucide înainte ca ini)ierea eroului să se fi încheiat: 0. Putem considera că ini)ierea eroului se realizează de către trei peda'o'i: unul bun & /f!nta #uminică unul rău & /p!nul şi unul mai rezervat intervenind doar în cazuri speciale & calul. Cu e(cep)ia eroului prezentat în evolu)ie celelalte personaje reprezintă tipolo'ii umane reductibile la o trăsătură sufletească dominantă. Proba e trecută de cal iar fata îl va înso)i pe Harap-Alb la curtea împăratului 2erde. Prin portretele fizice ale celor cinci tovarăşi ai eroului se ironizează defecte umane dar aspectul lor 'rotesc ascunde bunătatea şi prietenia. 8rmătoarele trei probe au le'ătură cu fata de împărat: straja nocturnă la odaia fetei şi prinderea ei cu ajutorul lui 6chilă şi al lui Păsări-7ă)i-7un'ilă recunoaşterea fetei & cu ajutorul albinei *motivul dublului+. "roul este sprijinit în confruntarea sa cu răufăcătorul de ajutoare şi donatori animale fabuloase făpturi himerice sau obiecte miraculoase. Pentru erou drumul acesta e destul de dificil pentru că se îndră'osteşte de fată dar fiindcă trebuie să-şi respecte jurăm!ntul nu-i mărturiseşte adevărata identitate. #epăşind cu bine toate probele flăcăul demonstrează că e soi bun<<*5. #eznodăm!ntul constă în refacerea echilibrului şi răsplata eroului. #ecapitarea eroului este ultima treaptă şi finalul ini)ierii av!nd semnifica)ia cobor!rii în . %ata însăşi o farmazoană cumplită are puteri supranaturale şi impune o ultimă probă de data aceasta pentru cal: să aducă trei smicele de măr dulce apă vie şi apă moartă dintr-un loc numai de ea ştiut. :unta şi schimbarea statutului social confirmă maturizarea eroului. Harap-Alb nu întruchipează eroul basmelor populare.i unii ca aceştia sunt trebuitori pe lume c!teodată pentru că fac pe oameni să prindă la minte1.Ceata de monştri 5erilă %lăm!nzilă /etilă 6chilă şi Păsări-7ă)i-7un'ilă îl înso)eşte ca să-l ajute pentru că s-a arătat prietenos şi comunicativ. 9n final eroul primeşte recompensa: pe fata împăratului 3oş şi împără)ia.nfern a mor)ii ini)iatice. "l traversează o serie de probe înva)ă din 'reşeli pro'resează se maturizează pentru a merita să devină împărat. = . /pecific basmului cult este modul în care se individualizează personajele.Calinescu+ prin valorile morale care compun codul comportamentului )ărănesc: inteligenta bunatatea perseverenta r!bdarea capacitatea de adaptare la diverse situaţii ale vieţii . 9nvierea e realizată de fata împăratului 3oş cu ajutorul obiectelor ma'ice aduse de cal.