UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI CATEDRA CONSTRUCŢII DE BETON ARMAT

CERCETĂRI ASUPRA COMPORTĂRII ŞI CALCULULUI POST-ELASTIC AL STRUCTURILOR DE BETON ARMAT LA ACŢIUNI SEISMICE

Rezumat Teză de doctorat

Doctorand: Conducător ştiinţific:

asist. ing. Andrei ZYBACZYNSKI prof.dr.ing. Liviu CRAINIC

MARTIE 2011

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice

CUPRINS TEZĂ DE DOCTORAT
CAPITOLUL 1. INTRODUCERE 1.1. Date generale. Formularea problemei 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Conţinutul lucrării CAPITOLUL 2. MODELAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR STRUCTURALE 2.1. Introducere 2.2. Metode de modelare elasto-plastică a elementelor structurale 2.2.1. Elemente cu inelasticitate concentrată 2.2.2. Modele cu inelasticitate distribuită 2.3. Determinarea stării de eforturi şi deformaţii a elementului 2.3.1. Modele cu inelasticitate concentrată 2.3.2. Modele cu inelasticitate distribuită și formulare în deplasări 2.3.3. Modele cu inelasticitate distribuită și formularea în forţe 2.4. Aspecte privind implementarea modelelor de calcul în programele de analiză structurală 2.5. Comparaţii între modalităţile de modelare a elementelor structurale cu comportare neliniară 2.6. Studiu numeric 2.6.1. Comparaţii între diferitele metode de modelare a elementelor 2.6.2. Studiu parametric privind influenţa numărului de fibre în care este subdivizată secţiunea 2.6.3. Studiu parametric privind influenţa numărului de elemente finite în care este subdivizat elementul 2.6.4. Studiu parametric privind influenţa numărului de secţiuni de integrare pentru elementele finite cu plasticitate distribuită și formulare în forţe 2.7. Concluzii CAPITOLUL 3. METODE DE ANALIZĂ PUSHOVER PENTRU STRUCTURI PLANE 3.1. Generalităţi 3.2. Prezentarea metodelor de analiză pushover 3.2.1. Analiza pushover în formularea clasică 3.2.2. Metode de analiză pushover cu considerarea mai multor moduri de vibraţie (multi modal procedure MMP) 3.2.3. Metode de tip „adaptive pushover”
REZUMAT - Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI [2]

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice

3.2.4. 3.2.5. 3.3. 3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. 3.3.4. 3.3.5. 3.3.6. 3.3.7. 3.4.

Metoda adaptive pushover cu formulare în forţe Metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări Studiu numeric asupra metodelor de analiză pushover Cadrul 1 Cadrul 2 Cadrul 3 Cadrul 4 Cadrul 5 Cadrul 6 Cadrul 7 Concluzii

CAPITOLUL 4. METODE DE ANALIZĂ PUSHOVER PENTRU STRUCTURI SPAŢIALE 4.1. Introducere 4.2. Metode de analiză pushover pentru structuri spaţiale 4.3. Reprezentarea curbelor de capacitate pentru analizele pushover spaţiale 4.4. Studiu numeric cu privire la eficienţa metodelor de analiză pushover spaţiale 4.4.1. Prezentarea metodelor de analiză folosite 4.4.2. Structuri analizate 4.5. Concluzii şi direcţii viitoare de cercetare

CAPITOLUL 5. STUDIUL COMPORTĂRII PEREŢILOR DE UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE 5.1. Introducere 5.2. Obiectul studiului 5.3. Comportarea cadrelor de beton armat cu zidării de umplutură 5.3.1. Comportarea cadrelor umplute integral cu zidărie 5.3.2. Comportarea cadrelor cu zidărie de umplutură cu cedare datorită forţelor tăietoare 5.4. Moduri de cedare ale panourilor de zidărie 5.4.1. Cedarea datorită forţei tăietoare 5.4.2. Cedarea prin compresiune 5.5. Proprietăţile mecanice ale panoului de zidărie 5.5.1. Evaluarea rezistenţei panourilor de zidărie 5.5.2. Determinarea modulului de elasticitate al panourilor de zidărie 5.6. Procedee de modelare a cadrelor cu panouri de zidărie de umplutură 5.6.1. Macromodele pentru cadrele cu zidărie înrămată 5.6.2. Micromodele pentru cadrele cu zidărie înrămată 5.6.3. Proprietăţile diagonalei comprimate 5.7. Influenţa golurilor asupra comportării cadrelor cu zidărie de umplutură 5.8. Studiu numeric asupra metodelor de modelare a cadrelor de beton cu panouri de zidărie înrămată 5.8.1. Prezentarea modelelor
REZUMAT - Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI [3]

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice

5.8.2. Comparaţii între rezultate 5.9. Comentarii CAPITOLUL 6. STUDIU DE CAZ 6.1. Obiectul studiului de caz 6.2. Prezentarea structurii analizate 6.3. Modelarea structurii 6.4. Interpretarea rezultatelor analizelor structurale 6.4.1. Varianta 1 – structura fară zidărie de umplutură 6.4.2. Varianta 2 – structura cu zidărie de umplutură CAPITOLUL 7. CONCLUZII 7.1. Problematica tezei 7.2. Principalele contribuţii ale tezei 7.3. Direcţii viitoare de cercetare BIBLIOGRAFIE

REZUMAT - Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI

[4]

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice

1. INTRODUCERE
Date generale. Formularea problemei Caracterul post-elastic (neliniar) al răspunsului structurilor supuse acţiunilor seismice de mare intensitate este cunoscut încă de la începuturile Ingineriei Seismice [Housner, 1956; Blume, Newmark, Corning, 1961]. Elaborarea unor metode practice de calcul care să ţină cont explicit de aceste fenomene a fost, însă, un proces relativ lent, care s-a întins pe parcursul câtorva decenii, în paralel cu dezvoltarea mijloacelor de calcul și cu acumularea de cunoștinţe teoretice și experimentale referitoare la comportarea sub încărcări statice și dinamice a diferitelor tipuri de materiale și structuri. Este incontestabil că analiza dinamică neliniară este cea mai precisă metodă pentru evaluarea răspunsului unei structuri la acţiunea seismică, deoarece orice tip de analiză statică nu este capabilă să surprindă efectele dependente de timp. Totuşi, după cum este subliniat, printre alţii, de către Goel şi Chopra, [Goel şi Chopra, 2005], acest tip de analiză nu este lipsită de dificultăţi şi dezavantaje, mai ales în ceea ce priveşte aplicarea ei în proiectarea curentă. Din aceste motive, metodele statice neliniare – pushover - sunt folosite pe o scară tot mai largă în proiectare. Chiar dacă sunt metode simplificate, analizele pushover furnizează informaţii importante asupra răspunsului structural în ceea ce priveşte identificarea zonelor critice în care pot apărea deformaţii plastice însemnate, individualizarea neuniformităţilor în distribuţia de rigidităţi în plan şi pe verticală care pot conduce la modificări importante ale caracteristicilor răspunsului dinamic, evaluarea cerinţelor de forţe în elementele cu comportare neductilă şi determinarea secvenţei de apariţie a zonelor plastice. În plus, informaţiile pe care le furnizează o curbă de capacitate asupra rezistenţei, rigidităţii şi ductilităţii structurii analizate constituie tipul de date calitative care sunt extrem de folositoare în procesul de proiectare, chiar dacă ulterior se efectuează o analiza dinamică neliniară pentru verificările finale. Obiectul lucrării Scopul acestei teze de doctorat îl reprezintă evaluarea diferitelor metode de analiză pushover prezentate în literatura de specialitate pentru a se putea stabili performanţele acestora şi domeniul în care aplicarea fiecărei metode conduce la cel mai bun raport între precizia rezultatelor furnizate şi volumul de muncă necesar rulării acestor analize. De asemenea, în această teză se analizează în amănunt problemele complexe ce ţin de considerarea tuturor efectelor ce apar la trecerea de la nivelul de analiză a structurilor plane la analiza structurilor spaţiale.

REZUMAT - Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI

[5]

Capitolul 1 Introducere este o definire succintă a domeniului în care se situează problematica tezei cu precizarea obiectului acesteia. constituie de asemenea un obiectiv al tezei. În această teză se analizează modalităţile de modelare a influenţei pereţilor de zidărie de umplutură atât asupra comportării de ansamblu a structurilor. cu precizarea gradului de exactitate şi domeniu optim de utilizare. În acest sens s-au făcut progrese remarcabile în ultimii ani. materializat în capitolul 2. apoi se prezintă diferitele procedee de îmbunătăţire a performanţelor analizelor pushover prin considerarea efectului modurilor superiore de vibraţie şi apoi prin dezvoltarea metodelor adaptive pushover. Capitolul se încheie cu un studiu numeric în care se compară diferitele moduri de modelare a elementelor structurale şi influenţa lor asupra rezultatelor obţinute din analiza neliniară. cât şi a distribuţiei de eforturi la nivelul elementelor structurale. Pentru acest studiu au fost efectuate 140 de analize dinamice neliniare şi 42 de analize pushover. Pentru a putea evalua performanţele acestor metode. Capitolul 3 cuprinde o cercetare bibliografică cu privire la diferitele tipuri de analize pushover plane prezente în literatura de specialitate rezultatele acestui studiu concretizându-se într-o prezentare teoretică a metodelor de analiză pushover clasice cu formulare în forţe şi deplasări. Conţinutul lucrării Lucrarea de faţă este împărţită în şapte capitole. REZUMAT . rezultatele lor au fost comparate cu cele furnizate de analize dinamice postelastice. Odată cu creşterea nivelului de cunoaştere al comportării elementelor nestructurale şi al influenţei pe care acestea o pot avea asupra comportării structurii în ansamblu. Andrei ZYBACZYNSKI [6] .Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Precizia calculului neliniar este determinată de acurateţea cu care sunt determinate legile constitutive ale componentelor structurale. tendinţa actuală este de a introduce aceste elemente în analiza de ansamblu a structurii.Teză de doctorat – ing. Capitolul 2 tratează problema modelării comportării neliniare a elementelor structurale. Pentru a se putea compara diferitele metode de analiză pushover s-a efectuat un studiu parametric în care un număr de şapte structuri cu caracteristici diferite au fost analizate folosindu-se diferite metode de analiză pushover clasice şi adaptive. Capitolul se încheie cu concluzii obţinute în urma studiului parametric privitoare la performanţele diferitelor tipuri de analiza pushover. Scopul acestor analize îl reprezintă determinarea de reguli practice pentru modelarea pereţilor de umplutură din zidărie atât plini cât şi cu goluri astfel încât efectele pe care aceştia le au asupra structurii de rezistenţă să poată fi determinate prin intermediul unei analize pushover. prezentându-se atât modelele clasice cu plasticitate concentrată la capetele elementului. După prezentarea modelelor se face o comparaţie a acestora din punct de vedere teoretic evidenţiindu-se avantajele şi dezavantajele fiecăruia precum şi modul în care acestea pot fi implementate în programe de analiza structurală. performanţele lor fiind evaluate prin comparaţie cu rezultate obţinute prin teste de laborator. cât şi modelele actuale în care comportarea neliniară este distribuită pe întreaga lungime a acestuia. Analizarea metodelor actuale de determinare a legilor constitutive ale elementelor structurale.

Andrei ZYBACZYNSKI [7] . Capitolul se încheie cu concluzii asupra rezultatelor studiului numeric şi prezentarea unor direcţii viitoare de cercetare.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice În capitolul 4 se face o trecere în revistă a diferitelor metode de analiză pushover spaţială prezentate în literatura de specialitate. În urma acestor studii s-au propus reguli pentru modelarea efectului golurilor prevăzute în panourile de zidărie asupra comportării elementelor structurale. eficienţa acestor metode a fost evaluată prin intermediul mai multor studii parametrice. Capitolul 6 se constituie într-un studiu de caz în care rezultatele şi concluziile determinate în capitolele precedente sunt aplicate pentru evaluarea performanţelor seismice ale unei structuri complexe. REZUMAT . Un studiu numeric amplu analizează eficacitatea fiecărei metode de analiză pushover prezentată în raport cu rezultatele furnizate de analizele dinamice neliniare.Teză de doctorat – ing. Capitolul 7 este dedicat prezentării concluziilor ce se desprind din cercetările efectuate în cuprinsul tezei şi a direcţiilor viitoare de cercetare. În acest capitol se face o trecere în revistă a studiilor efectuate până în prezent asupra comportării cadrelor de beton armat cu zidărie de umplutură şi a diferitelor modalităţi de a modela efectul structural al zidăriei. Capitolul 5 tratează problema efectelor pe care le au pereţii de umplutură asupra comportării structurii în ansamblu şi asupra elementelor structurale.

Modele cu inelasticitate distribuită O abordare diferită faţă de modelele cu inelasticitate concentrată este considerarea întregului element ca fiind un element inelastic constituit dintr-o suită de secţiuni cu comportare elasto-plastică. de obicei.Teză de doctorat – ing. La rândul lor. Un avantaj major al acestor metode este reprezentat de faptul că nu sunt limitate zonele în care fenomenele post-elastice pot apărea. această metodă de modelare fiind denumită model cu inelasticitate distribuită. Andrei ZYBACZYNSKI [8] . la capetele elementului. denumită articulaţie plastică. se admite o valoare constantă a forţei axiale. În acest mod. MODELAREA COMPORTĂRII ELEMENTELOR STRUCTURALE Introducere În modelarea comportării neliniare a elementelor se disting două direcţii principale. prin legi constitutive predefinite. din punct de vedere al calculului. se consideră elementele ca fiind compuse dintr-o porţiune cu comportare elastică ce unește două articulaţii plastice. Interacţiunea dintre forţa axială și momentele încovoietoare este luată în considerare la definirea legii constitutive a articulaţiei plastice. deoarece toate secţiunile pot avea incursiuni în domeniul post-elastic. elastică. dezvoltate pe toată lungimea zonei plastice potentiale. Astfel. comportarea neliniară este considerată a se produce în zonele de capăt ale elementului. de obicei zonele de capăt ale elementelor. situate. articulaţiile plastice sunt definite. într-o singură secţiune. în lungul elementului este considerat un număr predefinit de secţiuni de control ale căror deformaţii sunt integrate pentru a descrie comportarea inelastică a elementului în ansamblu. valoare dedusă dintr-o analiză preliminară. Cea de-a doua modalitate presupune extinderea comportării inelastice în lungul elementului fără nici o restricţie. Se admite apoi a se concentra deformaţiile plastice. și cea de-a doua bazată pe REZUMAT . a structurii. În literatură sunt propuse două formulări pentru modelarea elementelor cu inelasticitate distribuită: una bazată pe rigiditate – denumită și formulare bazată pe deplasări – în care câmpul de deformaţii este impus apriori și eforturile în element sunt determinate pe baza unor considerente energetice. Deși acestă modelare este o aproximare mai bună a realităţii ea implică resurse relativ importante de calcul.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 2. numite și zone plastice potenţiale. Metode de modelare elasto-plastică a elementelor structurale Elemente cu inelasticitate concentrată La acest tip de modele. Prima modalitate presupune considerarea comportării inelastice concentrată în zone definite apriori. În formularea „clasică”.

numite secţiuni de control. Aspecte privind implementarea modelelor de calcul în programele de analiză structurală Formularea modelelor cu plasticitate distribuită presupune integrarea eforturilor și deformaţiilor secţionale în lungul elementului. Modelarea unui element folosind modelul cu fibre REZUMAT . în acest fel nu se condiţionează în nici un fel câmpul de deformaţii al elementului. Această abordare este cunoscută în literatură ca “Modelare cu fibre”. sectiunea b de integrare Gauss sectiunea a de integrare Gauss nodul A nodul A L/2 3 L/2 sectiunea de beton armat beton neconfinat beton confinat armatura Fig. (a) Modele bazate pe formularea în deplasări În această metodă se definesc funcţii ce descriu deformata elementului urmând ca eforturile să fie determinate prin metode energetice corespunzător deformatei admise.Teză de doctorat – ing. (b) Metoda bazată pe formularea în forţe În această metodă se consideră o variaţie liniară a forţelor interne în lungul elementului. impunerea unei funcţii de deformaţie fixă nu este capabilă să surprindă comportarea reală a elementului. 2. În practică determinarea stării elementului se face integrând eforturile și deplasările în câteva secţiuni relevante în lungul elementului. fiecărei zone fiindu-i asociată o lege constitutivă de material. Un mod foarte simplu de a determina răspunsul secţional este de a diviza secţiunea în zone suficient de mici.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice flexiblitate – denumită și formulare bazată pe forţe – în care câmpul de eforturi este impus apriori și deplasările sunt determinate prin ecuaţii de lucru mecanic virtual. În cazul comportării elastice această abordare conduce la rezultate exacte pe când. Acestă formulare este exactă și pentru domeniul de comportare elastică cât și pentru domeniul de comportare neliniară deoarece nu depinde de legea constitutivă a secţiunii.1. singura aproximare fiind introdusă de numarul de secţiuni de control în lungul elementului care sunt folosite pentru integrarea numerică. Din acest punct de vedere formularea în forţe poate fi privită ca fiind întotdeauna “exactă”. datorită caracterului puternic neliniar al curburilor. în cazul unei comportări în domeniul post-elastic. Andrei ZYBACZYNSKI [9] . În această situaţie este nevoie de o discretizare a elementului structural în mai multe elemente finite astfel încât pentru fiecare sub-element să se poată aproxima variaţia reală a curburii cu o variaţie liniară. Pentru fiecare din aceste secţiuni trebuie descrisă legea de comportare neliniară.

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Caracteristicile secţionale. Andrei ZYBACZYNSKI [10] . (d) Model cu plasticitate distribuită și modelare în forţe. Pentru acest scop consola a fost modelată în patru modalităţi: (a) Model cu plasticitate concentrată și caracteristicile articulaţiei plastice determinate înaintea rulării analizei cu ajutorul unui program specializat. se pot alege metode de integrare foarte simple cum ar fi metoda dreptunghiurilor. structura modelată va fi foarte simplă: o consolă încărcată cu o forţă axială constantă și o forţă orizontală crescătoare. Această consolă se va modela folosind toate metodele descrise anterior comparându-se rezultatele obţinute. REZUMAT . dar cu caracteristicile secţionale determinate cu ajutorul modelării prin fibre a secţiunii plastice. Comparaţii între diferitele metode de modelare a elementelor În acest studiu se analizează rezultatele furnizate de diferitele moduri de a modela comportarea neliniară a elementelor. Pe de altă parte. (b) Model cu plasticitate concentrată. în prezenta lucrare. Din acest motiv se folosesc metode cu o acurateţe sporită cum ar fi metoda quadratică a lui Gauss. Deoarece în acest studiu se analizează diferitele metode de modelare a elementelor. adică matricele de rigiditate/flexibilitate și deformaţiile/eforturile se determină din integrarea pe întreaga secţiune a răspunsului uniaxial definit prin legea constitutivă de material pentru fiecare fibră. un studiu numeric. la nivelul elementului. (c) Model cu plasticitate distribuită și modelare în deplasări. Pentru evaluarea rezultatelor numerice s-au folosit datele experimentale efectuate pe console în cadrul unui program de cercetare întreprins de către Tanaka și Park în anul 1990. Mai departe se va analiza influenţa diferiţilor parametri de modelare asupra rezultatelor analizei.Teză de doctorat – ing. pentru a reduce timpul de analiză. se urmărește intergrarea într-un număr mic de secţiuni. Studiu numeric Pentru a putea analiza diferitele modalităţi de modelare prezentate anterior și pentru a putea determina gradul lor de precizie precum și parametrii care influenţează rezultatele furnizate s-a efectuat. metoda trapezelor sau metoda Simpson fără a influenţa semnificativ acurateţea soluţiei. Pentru integrarea la nivelul secţiunii. rezultatele fiind comparate cu rezultatele experimentale. deoarece numărul de fibre folosite într-o analiză este de ordinul câtorva sute. Pentru consolele modelate cu ajutorul acestor metode au fost efectuate analize push-over.

aceasta rămânând constantă pe toată durata analizei. Elementele cu plasticitate distribuită se bazează pe modelul de fibră pentru determinarea eforturilor secţionale în secţiunile de integrare din lungul elementului.Teză de doctorat – ing. în care eforturile secţionale sunt determinate la fiecare pas al analizei prin integrarea eforturilor din fiecare fibră în care este subdivizată secţiunea. Rezultatele analizelor pushover pentru diferite moduri de modelare a elementelor Concluzii Din experimentele numerice efectuate în prezentul capitol rezultă că metodele de modelare cu plasticitate concentrată conduc la rezultate mai puţin precise decât metodele cu plasticitate distribuită. lucru demonstrat și de studiul parametric efectuat. acurateţea modelului este determinată de numărul de elemente finite în care este divizat fiecare element structural. Pentru modelele cu plasticitate distribuită și formulare în deplasări. În studiul parametric efectuat s-a demonstrat că un număr de 200-400 de fibre este suficient pentru a asigura o acurateţe acceptabilă a rezultatelor. La aceste elemente precizia este influenţată de numărul de secţiuni de integrare ales. Deși această modelare îmbunatăţește precizia calculului. Din acest studiu rezultă că un număr de 4-6 elemente asigură rezultate suficient de precise. REZUMAT . din studiul numeric rezultând că un număr de 4-6 secţiuni reprezintă un raport bun între precizia obţinută și resursele de calcul necesare. Un alt neajuns al acestor metode este definirea legii constitutive a zonelor plastice a priori. cu lungimea elementelor de capăt egală cu lungimea zonelor plastice potenţiale. Andrei ZYBACZYNSKI [11] . O modalitate de a depăşi acest inconvenient este folosirea modelului de fibră.2. Pe de altă parte din analizele efectuate rezultă faptul că pentru elementele cu formulare în forţe corespondenţa de unu la unu între elementele structurale și elementele finite din model se poate realiza fără a influenţa negativ precizia rezultatelor. 2. De asemenea este demonstrată eficienţa împărţirii elementului structural în elemente de lungimi diferite.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Fig. concentrarea deformaţiilor plastice într-o singură secţiune conduce la o modelare a realităţii mai puţin exactă decât cea realizată de modelele cu plasticitate distribuită.

care să modeleze mai corect răspunsul structural. În acest mod. în locul versiunii clasice. Corectarea acestor neajunsuri prin luarea în consideraţie a modificării. a unor legi constitutive mai complexe. Andrei ZYBACZYNSKI [12] . de la un pas de încărcare la altul. Legile constitutive ale secţiunilor erau luate în modul cel mai simplu. păstrându-se constante caracteristicile de rezistenţă şi rigiditate ale secţiunilor critice.1. ridicând suspiciuni asupra acurateţei rezultatelor. Analiza pushover în formularea clasică Parametrii care caracterizează analiza pushover clasică sunt natura încărcării laterale – forţe sau deplasări și distribuţia ei pe verticală. calculul static post-elastic lua în considerare o distribuţie a acţiunii exterioare (forţe sau deplasări modelând acţiunea seismică) constantă pe tot parcursul analizei. acţiunea exterioară şi parametrii răspunsului (eforturi şi deformaţii) erau funcţii de un singur parametru.Teză de doctorat – ing. Fig 3. a contribuţiei modurilor superioare de vibraţie. Prezentarea metodelor de analiză pushover Analiza pushover în formularea clasică În general acestă procedură permite urmărirea ordinii de apariţie a articulaţiilor plastice și cedării atât la nivel de membru cât și la nivel de structură. pe modelul elastic-perfect plastic. METODE DE ANALIZĂ PUSHOVER PENTRU STRUCTURI PLANE Generalităţi Iniţial. REZUMAT .Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 3. în varianta sa „clasică”. Avantajul simplităţii aducea însă o îndepărtare evidentă de comportarea reală a structurii. a perfecţionat considerabil corectitudinea analizei pushover ajungând astăzi să vorbim. precum și trasarea curbei de capacitate pentru structură. a capacităţilor de rezistenţă ale secţiunilor critice. Numărul de pași de încărcare. despre adaptive pushover analysis.

Procedura este integral adaptivă. Caracteristicile dinamice ale structurii se determină prin vectori proprii calculaţi la fiecare pas al analizei cu rigiditatea structurii în acel moment. va fi folosit pentru studiile numerice efectuate. [Moghadam și Tso. REZUMAT . 2002] Metode de tip „adaptive pushover” În pofida sporului de acurateţe adus de metodele multimodale acestea nu pot surprinde degradările ce apar în structură și modificările caracteristicilor modale pe care acestea le provoacă și care conduc la modificări semnificative ale comportării structurale.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice criteriile de convergenţă și strategia iterativă de rezolvare joacă de asemenea un rol important în eficienţa și precizia metodei. Elnashai [Elnashai. într-o singură analiză toate progresele realizate în acest domeniu.Teză de doctorat – ing. Spectre specifice amplasamentului pot fi considerate în scalarea vectorului încărcărilor laterale pentru a modela amplificările dinamice pe care acţiunea seismică le poate provoca diferitelor moduri proprii de vibraţie. Din aceste cauze metodele pushover adaptive prezintă o alternativă interesantă datorită abilităţii lor de a adapta vectorul de încărcări la fiecare pas al analizei conducând la rezultate. Metode de analiză pushover cu considerarea mai multor moduri de vibrație (multi modal procedure MMP) O primă imbunătăţire a metodei clasice s-a înregistrat odată cu apariţia metodelor pushover multimodale în care forma vectorului încărcărilor se determină ca o combinaţie a vectorilor de încărcare corespunzători mai multor moduri proprii de vibraţie. Andrei ZYBACZYNSKI [13] . cel puţin din punct de vedere conceptual. datorită implementării lui într-un program de calcul. Există două variante ale acestei metode: Analiza adaptivă pushover bazată pe forţe și analiza adaptivă pushover bazată pe deplasări. 3. Antoniou și Pinho [Antoniou și Pinho. în acest fel fiind cuantificat şi aportul modurilor superioare în răspunsul structural. multimodală și ţine cont de degradările apărute în structură și alungirea perioadelor prin actualizarea vectorului de încărcări la fiecare pas al analizei. 2004b] extind această metodă la structuri reale din beton armat și o implementează în programul SeismStruct. Acest algoritm poate fi considerat reprezentativ pentru nivelul la care a ajuns cercetarea în acest domeniu şi. Fig. 2001] propune o metodă de analiză pushover adaptivă care cuprinde. mai exacte.5 Metoda combinării rezultatelor propusă de Moghadam și Tso. 2004a și Antoniou și Pinho.

rezultă că analizele pushover clasice își arată limitările când structurile analizate prezintă neuniformităţi ale distribuţiei rigidităţilor și a maselor pe înălţime sau când. pentru structura considerată se rulează analize dinamice neliniare cu aceleași accelerograme. datorită înălţimii mari a structurii. modurile superioare de vibraţie au o influenţă mare în răspunsul total al structurii. prezentate mai sus. Mwafy și Elnashai. Pentru a studia aceste fenomene. Andrei ZYBACZYNSKI [14] .Teză de doctorat – ing. Pentru a putea evalua rezultatele analizelor pushover clasice și adaptive. Cadrul 2 reprezintă o structură în cadre P+4E. Metodele de analiză pushover alese pentru studiu reprezintă cele mai des utilizate variante ale analizei pushover: (a) Analiza pushover clasică (fără actualizare) cu încărcare în forţe și distribuţia triunghiulară pe înălţime a acestor forţe. (e) Analiza pushover adaptivă cu încărcare în forţe. în care pereţii de compartimentare de la etaje sunt realizaţi din zidărie rezultând o structură cu parter slab. în care pereţii de compartimentare de la etaje sunt realizaţi din zidărie rezultând o structură cu parter slab. (d) Analiza pushover clasică (fără actualizare) cu încărcare în deplasări și distribuţia deplasărilor proporţională cu forma proprie corespunzătoare modului fundamental. Pentru fiecare factor de scalare. O modalitate foarte eficientă de a compara aceste două metode de analiză structurală atât de diferite în principiu este de a aplica metoda analizei dinamice incrementale (incremental dynamic analysis – IDA) [Hamburger et al. Potrivit acestei metode. este necesar să comparăm rezultatele acestora cu rezultatele furnizate de analize dinamice postelastice. similar cu rezultatele analizei pushover. REZUMAT . 2000. Vamvatsikos și Cornell.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Studiu numeric asupra metodelor de analiza pushover Acest studiu își propune să realizeze o comparaţie între diferite metode de analiză pushover prezentate în literatura de specialitate pentru a evidenţia gradul lor de acurateţe și domeniul de aplicare. parametri maximi ai răspunsului (deplasare maximă la vârf – forţă tăietoare) sunt reprezentaţi într-un grafic bidimensional. Cadrul 3 reprezintă o structură în cadre P+9E. (c) Analiza pushover clasică (fără actualizare) cu încărcare în deplasări și distribuţia triunghiulară pe înălţime a acestor deplasări. (b) Analiza pushover clasică (fără actualizare) cu încărcare în forţe și distribuţia uniformă pe înălţime a acestor forţe. în studiul parametric au fost analizate o serie de șapte cadre cu înălţimi diferite și distribuţii ale rigidităţilor pe verticală diferite: Cadrul 1 reprezintă o structură în cadre P+4E. Conform studiilor întreprinse de diverşi cercetători. (f) Analiza pushover adaptivă cu încărcare în deplasări. în care pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale ușoare. 2000]. 2000. Cadrul 4 reprezintă o structură în cadre P+9E. în care pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale ușoare. scalate la diferite valori ale acceleraţiei maxime a terenului PGA.

Andrei ZYBACZYNSKI [15] . Curbele de capacitate forţă tăietoare de bază – deplasare maximă la vârful structurii nu pot furniza informaţii despre degradările locale ce pot apărea în structură. Cadrul 6 reprezintă o structură în cadre P+19E.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Cadrul 5 reprezintă o structură în cadre P+7E cu destinaţie industrială. De aceea pentru a putea evalua performanţele diferitelor metode de analiza pushover s-au analizat distribuţiile pe verticală ale drifturilor fiecărei structuri în punctul corespunzător atingerii forţei tăietoare de bază maxime și în punctul în care structura își atinge deformaţia laterală ultimă. Curbele de capacitate rezultate în urma analizelor sunt prezentate în următorul grafic: Fig. Pentru fiecare cadru s-au evaluat rezultatele prin suprapunerea curbelor de capacitate obţinute prin diferite metode de analiză pushover și a rezultatelor analizei dinamice incrementale într-un singur grafic și s-au comparat forţele tăietoare de bază maxime..Teză de doctorat – ing.39. acestea au fost modelate ca și cadre plane. Cadrul 7 reprezintă o structură în cadre P+19E. în care pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale ușoare.Curbele de capacitate rezultate în urma analizelor – cadrul 7 REZUMAT . 3. deformaţiile ultime și modul în care curbele de capaciate aproximează comportarea rezultată din analizele dinamice neliniare. Aceste drifturi sunt comparate cu drifturile furnizate de analiza dinamică incrementală. în care la nivelul etajului 4 se găseste un buncăr de depozitare care determină o variaţie a masei acelui nivel și o sporire a rigidităţii etajului datorită pereţilor buncărului. . în care pereţii de compartimentare sunt realizaţi din materiale uşoare și care la nivelul etajului 9 prezintă o variaţie de rigiditate prin întreruperea la acel nivel a doi stâlpi interiori. Un indicator al acestor degradări îl reprezintă deplasarea relativă de nivel – driftul. Pentru a elimina efectele date de comportarea spaţială a structurilor.

. Andrei ZYBACZYNSKI [16] .Distribuţia drifturilor în momentul atingerii forţei tăietoare de bază maxime – cadrul 7 Concluzii În ceea ce privește analizele clasice pushover cu încărcare în forţe.40. Curba de capacitate corespunzătoare distribuţiei triunghiulare reprezintă limita inferioară. 3.Teză de doctorat – ing.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Distribuţia drifturilor în momentul atingerii forţei tăietoare de bază maxime este prezentată în următorul grafic: Fig. în timp ce curba corespunzătoare încărcării dreptunghiulare reprezintă limita REZUMAT . rezultatele studiului vin să confirme rezultatele prezentate în literatura de specialitate în care se precizează că curbele de capacitate determinate pentru o distribuţie triunghiulară de forţe și o distribuţie constantă reprezintă o înfășurătoare a rezultatelor obţinute prin analiza dinamică.

ceea ce nu are nici o corelaţie cu situaţia reală. în timp ce pentru clădirile cu regim mare de înălţime distribuţia uniformă furnizează rezultate mai apropiate de cele din analizele dinamice. cu un regim mic de înălţime astfel încât comportarea ei este controlată de modul fundamental. în timp ce la structurile înalte metoda adaptive pushover cu formulare în forţe furnizează rezultatele cele mai precise. cu atât mai mult apar diferenţe între rezultatele analizelor pushover clasice și adaptive. Pentru toate structurile analizate metodele adaptive pushover au furnizat atât valori ale capacităţii mai apropiate de cele furnizate de analizele dinamice cât și curbe de capacitate care se aproprie ca formă de cele furnizate de analizele dinamice neliniare.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice superioară. acestea din urmă reușind să modeleze mai bine comportarea structrilor descrisă de analizele dinamice neliniare. Pentru structura P+19E se constată că rezultatele furnizate de analizele dinamice depășesc curba de capacitate corespunzătoare distribuţiei uniforme de forţe.Teză de doctorat – ing. Analizele pushover clasice cu încărcare în deplasări. după cum era de aşteptat conform prezentării teoretice. Distribuţia de deplasări conform primului mod de vibraţie furnizează rezultate satisfăcătoare din punct de vedere al distribuţiei drifturilor pe înălţimea structurii. Analizele adaptive pushover cu formulare în forţe și în deplasări aproximează mult mai bine comportarea structurală decât analizele pushover clasice. diferenţele fiind tot mai evidente pe măsură ce structurile analizate se depărtează de la modelul clasic de structură uniformă. În ceea ce priveşte distribuţia deplasărilor relative de nivel situaţia este exact inversă. Cu cât structurile prezintă neuniformităţi mai mari în distribuţia rigidităţilor sau a maselor. furnizează rezultate nesatisfăcătoare. REZUMAT . În ceea ce priveşte deplasările relative de nivel furnizate de cele două tipuri de analize pushover cu încărcare în forţe. analiza pushover în deplasare cu considerarea vectorului de deplasări triunghiular furnizează deplasări relative de nivel egale pentu toate etajele. Din studiul numeric întreprins rezultă clar că analizele adaptive pushover reprezintă un progres semnificativ faţă de analizele pushover clasice. În ceea ce priveşte deformaţiile relative de nivel. sau cu cât influenţa modurilor superioare de vibraţie crește. Pentru structurile cu regim mic și mediu de înălţime curbele de capacitate furnizate de metoda adaptive pushover cu formulare în forţe tind să aproximeze mai bine valorile furnizate de analizele dinamice postelastice pe când la structurile înalte metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizează rezultate mai exacte. adică pentru structurile cu regim mic și mediu de înălţime metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizează rezultate mai exacte. Andrei ZYBACZYNSKI [17] . Se observă că pentru clădirile cu un regim mic și mediu de înălţime distribuţia triunghiulară se aproprie mai mult de rezultatele analizelor dinamice. analiză în care distrbuţia forţelor este considerată uniformă furnizează valori mai apropiate de cele date de analizele dinamice neliniare decât analiza cu distribuţia forţelor triunghiulară. Curbele de capacitate furnizate de aceste metode conduc la supraevaluări ale capacităţii de pâna la 100% din valoarea furnizată de analizele dinamice neliniare.

un studiu numeric în care se vor evalua performanţele diferitelor procedee de analiză prezentate în raport cu rezultatele furnizate de analiza dinamică spaţială neliniară. de asemenea. Trecerea de la nivelul de analiză plană a structurilor la analiza spaţială generează o serie întreagă de probleme referitoare la modul de aplicare a încărcărilor variabile pe structură atât în ceea ce privește punctul de aplicare – în centrul de greutate sau în dreptul fiecărui element structural .cât și în ceea ce privește valoarea acestor încărcări și distribuţia lor pe verticală. Metoda se bazează pe presupunerea faptului că structura se va deforma conform unui singur mod de vibraţie în timpul cutremurului. Andrei ZYBACZYNSKI [18] . Utilizarea unor modele plane pentru a determina răspunsul seismic al structurilor spaţiale înseamnă. Continuându-și cercetările în acest domeniu. METODE DE ANALIZĂ PUSHOVER PENTRU STRUCTURI SPAŢIALE Introducere Metodele de analiză pushover au fost dezvoltate iniţial pentru structuri plane. În capitolul de faţă îmi propun o trecere în revistă a studiilor întreprinse la nivel internaţional în ceea ce privește extinderea metodelor de analiză pushover la structuri spaţiale. cuplarea mișcărilor de translaţie după axele principale ale sistemului cu cele de torsiune apare în fiecare mod propriu de vibraţie acest lucru impunând utilizarea unui model spaţial de calcul al structurii. de fapt. insuficientă. mai ales în domeniul post elastic. Metode de analiză pushover pentru structuri spaţiale O direcţie importantă de cercetare o reprezintă dezvoltarea de metode pushover capabile să prezică răspunsul seismic spaţial al structurilor neregulate. Pentru structurile cu neregularităţi substanţiale în plan şi/sau pe verticală această abordare este. evident. În cazul general al structurilor nesimetrice în plan şi cu neregularităţi în elevaţie. În această nouă metodă. acest lucru reprezentând un important neajuns deoarece mai multe moduri de vibraţie contribuie în răspunsul seismic al structurilor neregulate. deplasarea ţintă este obţinută prin efectuarea unei analize spectrale REZUMAT . 1996] în care două analize pushover și o analiză dinamică neliniară a unui sistem cu 1GLD sunt utilizate pentru a determina deformaţiile structurale și degradările elementelor structurale situate pe perimetrul structurii supuse unei acţiuni seismice.Teză de doctorat – ing. Una din primele încercări în acest sens a fost întreprinsă de Moghadam și Tso [Moghadam și Tso. 2000] au propus o metodă modificată de a cuantifica efectele torsiunii. considerarea numai a componentelor de translaţie ale acestui răspuns.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 4. Moghadam și Tso [Moghadam și Tso. Se efectuează.

Penelis și Kappos [2002] propun o metodă de analiză pushover în care vectorul de încărcare.Teză de doctorat – ing. printr-o modalitate foarte simplă și ușor de aplicat în proiectarea curentă. Aceste deplasări ţintă se pot obţine. Rezultatele finale se obţin din combinarea rezultatelor obţinute din aceste analize. După determinarea deplasărilor se mai efectuează o analiză pushover a structurii încărcate cu forţele corespunzătoare fiecărui mod de vibraţie. 1998] investighează aplicabilitatea metodei pushover convenţională. pereţi cuplaţi sau pereţi rezemaţi pe stâlpi Faella și Kilar [Faella și Kilar. REZUMAT . și din spectre inelastice de răspuns.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice elastice a structurii. În această metodă. atât în ceea ce priveşte forţele orizontale cât și momentele de torsiune. alternativ. cu distribuţie triunghiulară a forţelor pe înălţimea structurii. Metoda N2 modificată constă în efectuarea a doua analize pushover independente cu încărcări laterale în cele două direcţii principale ale structurii. structura fiind împinsă până se ating deplasările ţintă asociate fiecărui mod de vibraţie. În cele din urmă. Chopra și Goel [Chopra și Goel. Această metodă. O singură structură a fost analizată. Încărcările sunt aplicate în centrul de masă. rotiri. În anul 2002 Kilar și Fajfar analizează posibilitatea de extindere a metodei N2. Distribuţia pe verticală a forţelor orizontale corespunzătoare fiecărui element structural este determinată tot din analiza spectrală.05L și CM + 0. Deplasările ţintă se determină din rezolvarea ecuaţiei de mișcare a unui sistem cu 1GLD cu proprietăţi determinate din analiza pushover a structurii cu încărcări corespunzătoare fiecărui mod de vibraţie. Autorii au încercat patru poziţii ale punctului de aplicaţie al forţelor orizontale: centrul de masă (CM). la analiza structurilor spaţiale. Punctul de plecare al acestei strategii este creerea unui pseudo model matematic al structurii ce constă în asamblarea unor macroelemente bidimensionale care modelează pereţi structurali. această structură iniţial simetrică a fost transformată într-o structură nesimetrică prin deplasarea centrului de masă. efectul modurilor superioare de vibraţie.15L. se determină în urma unei analize spectrale a structurii elastice. Kilar și Fajfar [Kilar şi Fajfar. drifturi de etaj. CM + 0. 1996] propun o altă abordare în privinţa analizei pushover a structurilor neregulate. răspunsul inelastic al structurii la forţele seismice este estimat printr-o analiză statică pushover a structurii încărcată cu forţe laterale și momente de torsiune distribuite în funcţie de fiecare mod de vibraţie în parte. etc) sunt determinate folosind combinarea prin SRSS a efectelor obţinute în cele doua analize pushover. deși are avantajul de a surprinde. CM – 0. Andrei ZYBACZYNSKI [19] . deformaţiile (deplasări. 2004] propun o extindere a metodei de analiză pushover multimodală la structuri spaţiale nesimetrice. în analiza structurilor nesimetrice în plan. Deoarece deplasările la vârful fiecărui element structural diferă. Inovaţia propusă a fost mutarea punctului de aplicaţie al forţelor orizontale pentru a se potrivi cu rezultatele furnizate de analizele dinamice neliniare. sunt calculate mai multe deplasări ţintă corespunzătoare fiecărui element structural.05L. formulată iniţial pentru structuri plane. astfel încât ţine seama de contribuţia modurilor superioare de vibraţie. Cerinţele de deplasare în centrul de masă de la vârful structurii sunt determinate independent pentru fiecare direcţie folosindu-se aborarea utilizată în analiza N2 planară.

Teză de doctorat – ing. Din vectorul cu trei componente al deplasării plane a punctului considerat este suficient să folosim una singură. Descrierea comportării spaţiale a unei structuri în timpul analizei pushover este realizată. 3). în studiile întreprinse până în prezent. Bento. REZUMAT . prin prezentarea unei curbe caracteristice pentru centrul de greutate și a încă două curbe suplimentare corespunzătoare laturii flexibile și laturii rigide. Pentru determinarea curbei de capacitate a unei structuri plane. Andrei ZYBACZYNSKI [20] . Curba de capacitate pentru structura tridimensională trebuie să facă referire la toate aceste trei componente ale deplasării punctului de control pentru a putea descrie în totalitate comportarea spaţială a structurii. nu poate depăși principalul dezavantaj al metodelor pushover convenţionale și anume imposibilitatea de a surprinde modificările apărute în structură pe masură ce aceasta trece în domeniul postelastic de comportare datorită păstrării unui vector de încărcare invariant. 2006] Reprezentarea curbelor de capacitate pentru analizele pushover spaţiale Scopul analizelor statice neliniare îl reprezintă evidenţierea comportării unei structurii supuse unor încărcări orizontale crescătoare. Pentru structurile spaţiale deplasarea punctului de referinţă este compusă din trei deplasări și trei rotiri. Rotirea structurii în plan orizontal se poate deduce apoi din diferenţele ce apar între valorile acestor curbe. Eliminându-se deplasarea pe direcţia axei verticale și rotirile în jurul celor două axe orizontale deoarece acestea nu furnizează informaţii semnificative. de obicei situat la ultimul etaj al ei. Antoniou și Pinho [2003a și 2003b] au dezvoltat o metodă de analiză pushover adaptivă în care rigiditatea și carateristicile modale ale structurii sunt evaluate la fecare pas de încărcare pentru a se putea adapta vectorul încărcărilor. Pinho. deplasarea orizontală. Această comportare este decrisă cel mai bine de o relaţie forţă generalizată – deplasare generalizată. numit și punct de control. Această metodă a fost testată cu succes pentru structurile plane (vezi cap. rezultă că deplasarea punctului de control este descrisă de două translaţii în plan orizontal și o rotire în jurul axei verticale. celelalte două componente ale vectorului. înregistrată în direcţia de acţiune a forţei seismice. Antoniou. forţa tăietoare de bază este exprimată în funcţie de deplasarea unui punct al structurii. deplasarea pe verticală și rotirea punctului furnizând informaţii nerelevante. trecerea la structuri spaţiale reprezentând o evoluţie firească a acestei metode [Meireles.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice inclusiv torsiunea.

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice FORTA TAIETOARE DE BAZA F max F ultim F prima plastificare FORTA TAIETOARE DE BAZA CURBA DE CAPACITATE CENTRU DE GREUTATE CURBA DE CAPACITATE LATURA FLAXIBILA F max F ultim F prima plastificare Dprima plastificare D coresp. Mai mult decât atât. F max Dultim Dprima plastificare D coresp. descrisă prin două deplasări și o rotire în plan. deformaţiile oricărui punct al structurii pot fi ușor deduse dacă se cunosc deplasările punctului de control. Propunerea de reprezentare a curbei de capacitate pentru structuri spaţiale REZUMAT . F max DEPLASARE NOD DE CONTROL (LATURA RIGIDA) D ultim Fig 4. rotirea în plan orizontal a structurii.1. în studiile prezentate se evaluează eficienţa unei metode prin compararea rezultatelor obţinute în raport cu analiza dinamică neliniară separat pentru centru de greutate. Reprezentarea clasică a curbei de capacitate pentru structuri spaţiale Folosind această metodă de reprezentare a curbei de capacitate se pierde (sau oricum nu se poate deduce imediat) componenta corespunzătoare rotirii în plan a structurii. Chiar dacă pe o latură curba de capacitate se potriveşte bine cu rezultatele analizelor dinamice nu înseamnă neapărat că metoda folosită poate modela suficient de bine comportarea spaţială a structurii. pe direcţia y și rotirea lui în plan vertical. latura flexibilă și cea rigidă. F max DEPLASARE NOD DE CONTROL (LATURA FLEXIBILA) Dultim DEPLASARE NOD DE CONTROL (C. neevidenţiindu-se nici o dată faptul că aceste curbe înregistrate pe cele două laturi extreme ale structurii nu sunt independente. Deoarece răspunsul structurii este caracterizat de o comportare spaţială.Teză de doctorat – ing. Deoarece se acceptă ipoteza existenţei unui planșeu rigid. deplasarea punctului de control pe direcţia x. Andrei ZYBACZYNSKI [21] . arătându-se că ele concordă mai bine sau mai prost în cazul laturii flexibile decât în cazul laturii rigide. de fapt. în lucrarea de faţă se propune o reprezentare a curbelor de capacitate care să reflecte în mod direct. ci ele exprimă.G. pe același grafic.2.) FORTA TAIETOARE DE BAZA CURBA DE CAPACITATE LATURA RIGIDA F max F ultim F prima plastificare D prima plastificare D coresp. Modul de reprezentare al rezultatelor unei analize pushover tridimensionale propus de mine este exemplificat în figura următoare: FORTA TAIETOARE DE BAZA (directia perpendiculara) FORTA TAIETOARE DE BAZA (directia principala) CADRAN I CURBA DE CAPACITATE DIRECTIE PRINCIPALA CADRAN II FORTA TAIETOARE DIRECTIE PERPENDICULARA ROTIRE NOD DE CONTROL 6 (rad x 10 ) DEPLASARE NOD DE CONTROL (directia principala) DEPLASARE NOD DE CONTROL (directia principala) CADRAN III ROTIRE NOD DE CONTROL Fig 4.

00m. REZUMAT . Vamvatsikos și Cornell. considerată ca fiind metoda care modelează cel mai bine comportarea reală a structurilor. ele sunt comparate cu rezultatele furnizate de către analize dinamice neliniare. Mwafy și Elnashai. în cadranul I se reprezintă diagrama forţă – deplasare pentru direcţia în care este aplicată încărcarea sau direcţia în care se face controlul încărcării.00m și 4 travei de 5. (2) Analiza pushover conform algoritmului propus de către Penelis și Kappos [2002] (3) Analiza pushover adaptivă cu formulare în forţe (4) Analiza pushover adaptivă cu formulare în deplasări Pentru a putea evalua rezultatele furnizate de aceste metode de analiză statică neliniară. 2000. iar în cadranul III se reprezintă variaţia rotirilor punctului de control în funcţie de deplasarea structurii pe direcţia principală. Structuri analizate Pentru a analiza efectele torsiunii asupra comportării de ansamblu a structurilor spaţiale supuse unor încărcări monoton crescătoare. 2000].Teză de doctorat – ing. au fost considerate patru structuri. 2000. În cadranul II se reprezintă variaţia forţelor tăietoare de bază pe direcţia perpendiculară direcţiei principale. 1. prin acest mod de construire a curbei de capacitate se reprezintă direct. este structura de bază având două deschideri de 5. Studiu numeric cu privire la eficienta metodelor de analiză pushover spaţiale În studiul numeric prezentat îmi propun să compar metodele de analiză pushover și să le evaluez performanţele. De asemenea. două corespunzătoare vederilor laterale și una corespunzătoare vederii de sus. pe același grafic deplasarea tridimensională a punctului de control pe parcursul desfășurării analizei. o modalitate foarte eficientă de a compara aceste două metode de analiză structurală. În acest fel este reprezentată unitar. care s-a scalat în trepte de 0. Astfel. toate rezultate din modificarea unei structuri de bază. Structura simetrică. Prezentarea metodelor de analiză folosite Pentru acest studiu s-au selectat patru variante de analiză pushover considerate reprezentative pentru situaţia actuală a cercetărilor pe plan internaţional: (1) Analiza pushover cu încărcările aplicate în centrul de greutate al structurii având o distribuţie triunghiulară pe verticală. comparând rezultatele furnizate cu cele din analiza dinamică neliniară. atât de diferite în principiu. este de a aplica metoda analizei dinamice incrementale (incremental dynamic analysis – IDA) [Hamburg et al.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Problema reprezentării într-o figură plană a unor deplasări spaţiale își găsește o rezolvare similară cu rezolvarea găsită în geometria descriptivă a problemei descrierii corpurilor tridimensionale prin proiecţii în plan și anume reprezentarea spaţiului tridimensional prin trei vederi plane. în mod identic cu reprezentarea curbei de capacitate într-o analiză pushover clasică. După cum am prezentat și în capitolul 3. Andrei ZYBACZYNSKI [22] .1 PGA rezultând pentru fiecare analiză IDA câte zece accelerograme. Structura este alcătuită din cadre uniforme. Pentru studiul numeric s-a folosit accelerograma INCERC BUCURESTI 1977 componenta N-S. rotirea structurii în plan orizontal și comportarea pe direcţia perpendiculară pe cea în care se desfăşoară analiza.

Doi stâlpi situaţi în cadrele exterioare au fost înlocuiţi cu doi pereţi structurali identici cu dimensiunea de 150x30cm. Structura a doua a fost obţinută din prima structură prin modificarea armării peretelui din axul 5. (b) analiză pushover cu încărcări determinate conform algoritmului propus de Penelis și Kappos. iar a doua oară considerându-se pe două direcţii. Creșterea capacităţii de rezistenţă a unuia din cele două elemente cu rigiditate mare ale structurii ar trebui să aibă ca efect modificarea poziţiei centrului de rotaţie al structurii din poziţia elastică – în acest caz această poziţie coincide cu centrul de masă – și deplasarea lui către elementul cu capacitate de rezistenţă mai mare în momentul când în celălalt perete se ajunge la o solicitare egală cu capacitatea lui..Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI [23] . Ea a fost obţinută din structura de bază prin mărirea dimensiunilor elementului structural din axul 5 de la 150x30cm la 250x30cm. 2. 4. (e) O serie de zece analize dinamice neliniare cu accelerograma INCERC 1977 N-S scalată la diferite valori ale PGA pentru trasarea diagramelor IDA (incremental dynamic analysis). (d) Analiză pushover adaptivă cu formulare în deplasări. Pentru fiecare structură s-au efectuat câte cinci analize: (a) analiză pushover clasică cu încărcare triunghiulară în forţe și control în deplasări. 3. Această comportare a fost obţinută prin înlocuirea stâlpului central cu un element cu rigiditate mult mai mare decât a celorlalţi stâlpi. prima oară considerându-se acţiunea seismică doar pe o singură direcţie. Acest set de analize a fost rulat de două ori pentru fiecare structură. REZUMAT . A treia structură este o structură care prezintă nesimetrie atât în ceea ce privește capacităţile elementelor cât și în ceea ce privește rigiditatea lor. Rezultatele înregistrate pentru fiecare structură analizată cu cele patru metode pushover sunt prezentate în raport cu rezultatele analizei dinamice neliniare.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice formate din stâlpi cu dimensiunea de 50x80cm și grinzi cu dimensiunea de 60x25cm. Cu ajutorul celei de-a patra structuri se va investiga eficienţa diferitelor analize pushover spaţiale în modelarea comportării unei structuri sensibile la torsiune. (c) Analiză pushover adaptivă cu formulare în forţe.

Metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizează rezultate foarte bune. 4. aplicate structurii cu diferenţe de rigidităţi și considerând încărcarea pe două direcţii Concluzii și direcţii viitoare de cercetare Din evaluarea rezultatelor se observă că metodele adaptive pushover cu formulare în deplasări sunt cele mai eficiente metode de analiză statică neliniară. 4. Comparaţii între metodele de analiză pushover propuse.4. Andrei ZYBACZYNSKI [24] . atât în ceea ce privește curba de capacitate pe direcţia REZUMAT . aplicate structurii cu diferenţe de capacităţi și considerând încărcarea pe o singură direcţie Fig. Comparaţii între metodele de analiză pushover propuse.3. rezultatele lor aproximând cel mai bine comportarea structurii exprimată cu ajutorul analizei dinamice neliniare.Teză de doctorat – ing.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Fig.

cât și în ceea ce privește modelarea rotirilor în plan ale structurii. dar acest lucru se datorează structurilor analizate la care. Pentru cazul de încărcare în care se consideră acţiunea seismică pe două direcţii. metoda propusă de Penelis și Kappos pare să furnizeze rezultate mai apropiate de cele ale analizelor dinamice neliniare.Teză de doctorat – ing. Metoda adaptive pushover cu formulare în forţe. Acest lucru trebuie verificat printr-o serie de experimente și studii numerice viitoare. deși foarte apropiată de cea cu formulare în deplasări în ceea ce priveşte descrierea comportării cadrelor plane. La structuri înalte la care modurile superioare de vibraţie au o influenţă mare este de așteptat ca această metodă să se comporte mult mai bine decât metoda pushover clasică. Andrei ZYBACZYNSKI [25] . REZUMAT . Acest lucru reprezintă un dezavantaj al folosirii acestor metode. analizele adaptive pushover furnizează valori mai mici pentru forţele tăietoare ce acţionează pe direcţia perpendiculară celei în care se desfăşoară analiza. datorită regimului mic de înălţime.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice principală. lucru pe care celelalte metode nu reuşesc să îl surprindă cu aceeași acurateţe. efectul modurilor superioare de vibraţie este mic. Diferenţele între această metodă și metoda pushover clasică nu sunt foarte mari. pentru structurile spaţiale furnizează rezultate nesatisfăcătoare atât în ceea ce privește curba de capacitate pe direcţiile principală și secundară cât și în ceea ce privește evaluarea rotirilor structurii. Dintre analizele pushover neadaptive.

Obiectul studiului Scopul prezentului acest capitol este de a examina posibilităţile de utilizare a calculului static post-elastic (pushover) pentru cuantificarea comportării structurilor cu pereţi de umplutură. corespunzător unui nivel de încărcare redus. Prezenţa panourilor de zidărie modifică semnificativ caracteristicile clădirii și crează noi mecanisme potenţiale de cedare. ei pot modifica drastic răspunsul structural.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 5. a răspunsului torsional și a posibilelor mecanisme de cedare. În acest sens. în care datorită legăturilor între cadrul de beton și zidărie. ne propunem să facem o trecere în revistă a studiilor efectuate până în prezent asupra comportării cadrelor de beton armat cu zidărie de umplutură și a diferitelor modalităţi de a modela efectul structural al zidăriei. pereţii de zidărie nu trebuie trataţi ca elemente nestructurale. Cunoașterea cât mai amănunţită a comportării cadrelor cu zidărie de umplutură reprezintă un pas important atât în proiectarea de structuri noi cât și în evaluarea clădirilor existente. REZUMAT . eficienţa acestor metode fiind evaluată printr-un studiu numeric. În acest capitol se prezintă un studiu numeric efectuat pentru determinarea influenţei golurilor și se trag concluzii în privinţa modelării prezenţei acestora. sistemul se comportă ca o consolă monolită. De aceea. condiţiile în care s-a executat structura cât și condiţiile de interfaţă. STUDIUL COMPORTĂRII PEREŢILOR DE UMPLUTURĂ DIN ZIDĂRIE Introducere Chiar dacă pereţii de umplutură au capacităţi de rezistenţă și ductilitate relativ mici. Numeroase combinaţii se pot obţine prin schimbarea materialelor din care este alcătuită zidăria sau cadrul. Din aceste motive. Comportarea cadrelor de beton armat cu zidării de umplutură Comportarea cadrelor cu zidărie de umplutură este influenţată de un număr mare de parametri. Comportarea cadrelor umplute integral cu zidărie Se pot distinge patru stadii de lucru ale unui cadru de zidărie înrămată: 1) Stadiul iniţial. Andrei ZYBACZYNSKI [26] . Un alt aspect studiat îl reprezintă efectul golurilor din pereţii de umplutură din zidărie asupra comportării structurii. influenţa lor trebuie avută întotdeauna în vedere la evaluarea rigidităţii structurii.Teză de doctorat – ing. atrăgând forţe în zone ale structurii ce nu au fost dimensionate pentru a le prelua.

în panoul de zidărie se observă apariţia de fisuri. în care zidăria acţionează ca o diagonală comprimată. Distribuţia eforturilor principale arată că forţa orizontală nu este transferată doar de eforturile de compresiune în lungul diagonalei panoului. degradarea mărindu-se până la atingerea capacităţii portante. 4) Ultimul stadiu corespunde ieșirii din lucru a zidăriei.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 2) După ce legăturile dintre panoul de zidărie și cadru sunt rupte. fisurarea sau zdrobirea cărămizilor sau o combinaţie a acestor fenomene.Teză de doctorat – ing. Rezultatele analitice indică o interacţiune mult mai complexă între panoul de zidărie și cadrul de beton armat. comportarea fiind controlată predominant de cadru. nu doar la colţuri. Comportarea cadrelor cu zidărie de umplutură cu cedare datorită forţelor tăietoare Un caz special de comportare al panourilor de zidărie înrămată îl constituie panourile de zidărie care cedează prin lunecare.1. datorită depășirii capacităţii la forţă tăietoare a rostului orizontal de mortar. structura se comportă ca o structură compozită. Prin urmare mecanismul de transfer al forţelor laterale este diferit. Andrei ZYBACZYNSKI [27] . ci și prin câmpuri de compresiune adiţionale ce se dezvoltă între colţurile încărcate și zonele mediane ale stâlpilor opuşi. Din această cauză. Moduri de cedare ale panourilor de zidărie Cedarea panourilor de zidărie se poate produce prin desprinderea legăturilor din mortar. Apariţia unui anume mod de cedare depinde de proprietăţile materialelor și de starea de eforturi din panoul de zidărie. comportarea acestui tip de panou trebuie modelată printr-un model mai complex care prevede existenţa mai multor diagonale comprimate. Panoul de zidărie. Moduri de cedare ale panourilor de zidărie înrămată REZUMAT . divizat de fisura orizontală. 3) Odată cu creșterea forţelor laterale. Diferitele moduri de cedare determinate conform rezultatelor experimentale sunt reprezentate în următoarea schemă: PANOU DE ZIDARIE CEDARE DIN FORTA TAIETOARE CEDARE DIN COMPRESIUNE CEDARE DIN INCOVOIERE FISURARE IN MORTAR TENSIUNE DIAGONALA CEDARE DIAGONALEI COMPRIMATE ZDROBIREA ZONELOR DE COLT FISURARE IN TREPTE LUNECARE ORIZONTALA Fig 5. intră în contact cu stâlpii și pe înălţimea lor.

lunecare în lungul unei fisuri orizontale. Primele propuneri au fost făcute de către Stanford Smith și Mainstone care au propus expresii empirice derivate din rezultatele testelor. modulul de elasticitate determinându-se prin însumarea deformaţiilor celor două materiale. în timp ce al doilea grup include modele simplificate bazate pe înţelegerea comportării fizice a panoului de zidărie. micromodele sunt folosite în cercetare și pentru calibrarea macromodelelor. În ceea ce urmează vom prezenta principalele propuneri de macro și micromodele propuse în literatură.Teză de doctorat – ing. propune o valoare a eforturilor normale și tangenţiale capabile: unde: Determinarea modulului de elasticitate al panourilor de zidărie Pentru determinarea acestui parametru s-au propus două tipuri de abordări.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Proprietăţile mecanice ale panoului de zidărie Evaluarea rezistenţei panourilor de zidărie De la începutul cercetărilor asupra comportării cadrelor cu zidărie înrămată s-a pus problema evaluării rezistenţei panoului de zidărie. O altă direcţie o reprezintă exprimarea modulului de elasticitate în funcţie de rezistenţa la compresiune a zidăriei. Cu toate că nu își găsesc o aplicare în proiectarea curentă. zdrobirea colţurilor comprimate și zdrobirea diagonalei comprimate. Cecanini și Fantin propun o serie de ecuaţii empirice pentru estimarea capacităţii diagonalei echivalente pentru patru moduri diferite de cedare: tensiune diagonală. Andrei ZYBACZYNSKI [28] . Macromodele pentru cadrele cu zidărie înrămată REZUMAT . una bazată pe presupunerea comportării liniare atât a cărămizilor cât și a mortarului. În acest caz zidăria ca întreg este modelată cu ajutorul unui singur element. Procedee de modelare a cadrelor cu panouri de zidărie de umplutură Diferitele tehnici propuse în literatură pentru a modela comportarea cadrelor cu zidărie de umplutură se pot împărţi în două categorii importante și anume: micromodele și macromodele. modificând teoria de cedare propusă de Mann și Müler [1982]. Primul grup cuprinde modele în care structura este divizată în numeroase elemente. pentru a putea evidenţia în detaliu de efectele locale. O formulare mai raţională este propusă de Paulay și Priestley care consideră că forţa ce se opune lunecării depinde de componenta verticală a forţei de compresiune R din diagonală Crisafulli [1997].

Andrei ZYBACZYNSKI [29] . Studiu numeric asupra metodelor de modelare a cadrelor de beton cu panouri de zidărie înrămată REZUMAT . după o serie de teste pe panouri de zidărie comprimate diagonal și după un studiu bazat pe teoria elasticităţii. Astăzi. Folosirea micromodelelor nu este practică în proiectarea curentă datorită dimensiunilor foarte mari ale modelelor de calcul rezultate și datorită timpului foarte mare necesar introducerii datelor. elemente de suprafaţă pentru modelarea zidăriei și elemente de intrefaţă pentru a modela interacţiunea dintre cadru și panoul de zidărie. Influenţa golurilor asupra comportării cadrelor cu zidărie de umplutură Deoarece o mare parte a pereţilor de umplutură prezintă goluri funcţionale. Proprietățile diagonalei comprimate Două abordări au fost folosite pentru determinarea lăţimii diagonalei echivalente. Micromodele pentru cadrele cu zidărie înrămată Metoda elementelor finite a fost folosită pe o scară largă pentru modelarea structurilor din cadre cu zidărie de umplutură. cât și lunecarea în lungul unui rost orizontal.Teză de doctorat – ing. modelul de diagonală comprimată este acceptat ca o modalitate simplă și raţională de a reprezenta efectele panoului de zidărie asupra cadrului. a sugerat că efectul panoului de zidărie înrămată poate fi echivalat cu o diagonală comprimată. prima constând în interpretarea și generalizarea rezultatelor experimentale și cea de-a doua din utilizarea metodelor analitice. Crisafulli [1997] propune un macromodel capabil să reprezinte rigiditatea laterală a panoului atât în ceea ce privește comportarea de diagonală. pentru modelarea lor sunt necesare mai multe tipuri de elemente finite: elemente de tip grindă sau elemente plane pentru modelarea cadrului. Datorită faptului că structurile din cadre cu zidărie de umplutură sunt alcătuite din materiale cu proprietăţi diferite. evaluarea efectului acestor goluri în comportarea de ansamblu a cadrului cu zidărie înrămată reprezintă o problemă foarte importantă.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Polyakov. Modele prezentate mai sus nu pot descrie comportarea panourilor care au ca mod de cedare lunecarea pe un rost orizontal. în special metoda elementelor finite. Acest model nu poate furniza informaţii despre efectele locale cum ar fi distribuţia de eforturi în elementele cadrului. Pentru a rezolva această problemă Leuchars și Scriveren [1976] au propus un model în care diagonalele au ca punct de aplicare jumătatea stâlpilor și suplimentar se introduce un element care modelează efectul frecării în rostul de lunecare. O direcţie în care s-au efectuat majoritatea studiilor și cercetarilor a fost aceea de a propune factori de reducere ai rigidităţii panului plin datorată prezenţei golurilor Hamburg [1993] propune modelarea influenţei golurilor prin dispunerea de mai multe diagonale comprimate ce trec tangenţial la colţurile golului. Din aceste motive diferiţi cercetători au propus modificarea acestui model prin introducerea de noi diagonale comprimate. Totuși aceste modele sunt utilizate în cercetare datorită informaţiilor pe care le furnizează asupra efectelor locale.

astfel efectul lui asupra cadrului este similar cu efectul obţinut din modelul cu o singură diagonală.Teză de doctorat – ing. El constă în introducerea unui macromodel compus din câte două diagonale în fiecare sens și un resort care modelează lunecarea în lungul rosturilor. Efectul zidăriei este modelat prin introducerea unei diagonale ce unește colţurile panoului. Cadrul are înălţimea de 3. Modelarea panoului de zidărie se face prin trei diagonale paralele una dintre ele unind cele două colţuri ale panoului. 2. Pentru a putea compara eficacitatea diferitelor modele rezultatele furnizate de acestea. Modelul cu două diagonale Acest model a fost introdus din dorinţa de a modela efectul pe care împingerea panoului de zidărie îl are asupra distribuţiei de eforturi din stâlpi. Comparaţii între rezultate REZUMAT . 3. S-a ales cel mai simplu model de cadru cu zidărie înrămată pentru a se elimina orice alte efecte ce ar putea fi generate de o structură mai complexă. Andrei ZYBACZYNSKI [30] .Modelarea panoului de zidărie se face prin două diagonale paralele fiecare având un punct de aplicaţie în colţurile panoului și cel de-al doilea pe înălţimea stâlpilor.00m și deschiderea interax de 5. iar cea de-a treia diagonală are un punct de aplicaţie pe grindă și cel de-a doilea pe stâlp. Elementele folosite au fost de tip gapp.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice În acest studiu parametric îmi propun să fac o comparaţie între modalităţile de modelare a zidăriei de umplutură aplicabile în proiectarea curentă. el fiind cel mai des utilizat pentru modelarea panourilor de zidărie.00m. Modelarea prin metoda elementului finit În această modelare s-au folosit trei tipuri de elemente: 1. atât în ceea ce privește comportarea globală exprimată prin curbe caracteristice forţă-deplasare cât și în ceea ce privește efectele locale exprimate prin forma diagramelor de eforturi. Modelul cu trei diagonale Acest model a fost introdus pentru a modela efectul pe care împingerea panoului de zidărie îl are asupra distribuţei de eforturi din stâlpi și în grindă . a doua diagonală având un punct de aplicaţie la partea superioară a unui stâlp și cel de-al doilea fixat în bază. Modelul cu o diagonală Acest model a fost propus prima oară de Polyakov. Prezentarea modelelor Pentru a studia efectul zidăriei de umplutură se va folosi un cadru de beton armat cu o deschidere și un nivel. Modelul Crisafulli Acest model a fost dezvoltat în încercarea de a surprinde mai bine modul de cedare al zidăriei. Acest macromodel se leagă de structura principală prin patru puncte situate în nodurile cadrului. Elemente liniare de tip grindă și stâlp pentru modelarea elementelor cadrului. Elemente de suprafaţă pentru modelarea zidăriei. Elemente de interfaţă între panoul de zidărie și cadrul de beton armat. se vor folosi ca referinţă rezultatele furnizate de o analiză detaliată a panoului făcută cu ajutorul metodei elementelor finite. și să determin eficacitatea și limitele de aplicabilitate ale fiecărei metode.

de asemenea. Andrei ZYBACZYNSKI [31] . că și după ieşirea din lucru a zidăriei. capacitatea cadrului umplut este un pic mai mare decât cea a cadrului simplu.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Pentru a se putea evalua eficacitatea fiecărui model se compară pe de o parte efectul global exprimat prin curbele de capacitate forţă – deplasare și mai apoi efectele locale exprimate prin diagramele de eforturi. Se observă.2. REZUMAT . de asemenea. Pentru compararea curbelor de capacitate acestea se reprezintă pe un singur grafic: 500000 450000 400000 350000 300000 cadru simplu 250000 1 diagonala 2 diagonale 3 diagonale 200000 element finit 150000 100000 50000 0 -5 0 5 10 15 20 25 Fig 5. După ieșirea din lucru a zidăriei se observă o scădere a forţei orizontale. Comparaţii între curbele de capacitate Se observă că prezenţa zidăriei de umplutură modifică comportarea cadrului de beton armat rigiditatea iniţială fiind mai mare și. mai departe comportarea ansamblului fiind controlată de caracteristicile cadrului. Diferenţele între comportarea cadrului cu zidărie și cea a cadrului simplu depind foarte mult de caracteristicile zidăriei. forţa orizontală maximă fiind mai mare decât cea a cadrului simplu.Teză de doctorat – ing.

Diagramele de forţe axiale suprapuse Majoritatea panourilor de zidărie de umplutură întâlnite în practică prezintă goluri de uși sau ferestre. Andrei ZYBACZYNSKI [32] . Prezenţa acestor goluri poate influenţa semnificativ comportarea panoului de zidărie înrămată. Diagramele de forţe tăietoare suprapuse N ELEMENT FINIT 1 DIAGONALA 2 DIAGONALE 3 DIAGONALE Fig 5.4. Diagramele de momente incovoietoare suprapuse V ELEMENT FINIT 1 DIAGONALA 2 DIAGONALE 3 DIAGONALE Fig 5.5.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice M ELEMENT FINIT 1 DIAGONALA 2 DIAGONALE 3 DIAGONALE Fig 5.3.Teză de doctorat – ing. REZUMAT .

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Pentru a se putea înţelege influenţa golurilor asupra comportării cadrului cu zidărie de umplutură am realizat un studiu numeric. Modele alese au plecat de la cadrul cu zidărie de umplutură plin analizat anterior în care s-au prevăzut goluri cu diferite dimensiuni des întâlnite în practică. rezultând astfel pentru acest studiu patru cadre: (1) Cadrul cu zidărie de umplutură fără goluri. Starea de eforturi în panoul de zidărie cu un gol de 5% REZUMAT . Toate cadrele au fost modelate cu ajutorul elementelor finite. Andrei ZYBACZYNSKI [33] .6.Teză de doctorat – ing. (4) Un cadru cu o deschidere reprezentând 25% din suprafaţa panoului. După efectuarea analizei pushover au rezultat curbe caracteristice și diagrame de eforturi la fiecare pas de încărcare: În cele ce urmează sunt prezentate diagramele de eforturi pentru cele trei tipuri de goluri: Fig 5. aplicând același procedeu descris anterior. Golul are dimensiunile de 60x120cm și este situat în mijlocul panoului. (2) Un cadru cu o deschidere reprezentând 5% din suprafaţa panoului. Golul are dimensiunile de 120x120cm și este situat în mijlocul panoului. (3) Un cadru cu o deschidere de 15% din suprafaţa panoului. Dimensiunile acestui gol sunt de 240x120cm și este situat în mijlocul panoului de zidărie.

porneşte de la partea inferioară a panoului. Primul câmp. la o distanţă de aproximativ 30cm măsuraţi pe orizontală de la faţa REZUMAT . Starea de eforturi în panoul de zidărie cu un gol de 15% Fig 5.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Fig 5. cel din stânga golului. Starea de eforturi în panoul de zidărie cu un gol de 25% Din analiza stării de eforturi determinate pe cele trei modele cu goluri se pot desprinde mai multe concluzii: Forţele orizontale sunt preluate de către două câmpuri de eforturi de compresiune înclinate de o parte și de alta a golului.Teză de doctorat – ing.8. Andrei ZYBACZYNSKI [34] .7.

Efectul dimensiunii golurilor asupra curbelor de capacitate (MEF = metodă element finit) REZUMAT . dacă unghiul necesar atingerii colţului este mai mare de 60°. câmpul urmează o pantă de 60° oprindu-se la nivelul stâlpului. cu aproximativ 30cm măsuraţi pe orizontală de la faţa golului înspre interiorul lui și se dezvoltă pe o direcţie paralelă cu a primului câmp spre colţul din dreapta jos al panoului. Datorită dezvoltării celor două câmpuri de eforturi de compresiune. Dacă datorită dimensiunilor golului. unghiul de 60° nu este suficient pentru a descărca în colţul panoului.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice golului spre interiorul acestuia și urcă spre colţul din stânga sus al panoului.Teză de doctorat – ing. interacţiunea dintre panoul de zidărie cu goluri și cadrul de beton este complet diferită de cea înregistrată în cazul panourilor de umplutură fără goluri. Andrei ZYBACZYNSKI [35] . fapt ce poate explica fisurile înclinate ce pornesc din dreptul colţurilor golurilor observate în practică la foarte multe clădiri existente care au trecut printr-un cutremur important. Pentru evaluarea globală a comportării cadrelor cu zidărie de umplutură cu goluri de diferite dimensiuni. Similar cu primul câmp. Unghiul maxim de înclinaţie al acestui câmp este de 60°. se vor compara curbele caracteristice deduse pentru fiecare model: 450000 400000 350000 300000 250000 plin MEF 5% MEF 200000 15% MEF 25% MEF 150000 100000 50000 0 0 5 10 15 20 25 Fig 5. Se observă de asemenea o concentrare de eforturi în dreptul colţurilor golurilor. Cel de-al doilea câmp începe în partea dreaptă a golului. câmpul de eforturi de compresiune se oprește la nivelul stâlpului. Zonele din panoul de zidărie de deasupra și dedesubtul golului sunt foarte puţin solicitate. la nivelul grinzii.9. Distanţele de plecare de 30cm în interiorul golului și unghiul de 60° rămân neschimbate indiferent de dimensiunea golului.

Diagonala se duce astfel încât să unească punctul de plecare și colţul din stânga sus al panoului. o diferenţă în curba caracteristică a cadrelor și după ce zidăria a ieşit din lucru fapt ce dovedește că. Diagonalele vor avea o secţiune dreptunghiulară cu o latură egală cu grosimea panoului de zidărie și cea de-a doua latură egală cu lungimea diagonalei împărţită la 2. datorită dimensiunilor mai mici. Andrei ZYBACZYNSKI [36] . Se observă. Dacă înclinaţia diagonalei astfel obţinută este mai mare de 60°. Diagonala se duce astfel încât să unească punctul de plecare cu colţul din dreapta jos al panoului. Având în vedere fenomenele observate în timpul desfășurării analizelor.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Din analiza rezultatelor rezultă că panoul cu un gol de 5% prezintă o capacitate de rezistenţă mai mare decât cea a panoului fără goluri.Teză de doctorat – ing. oferă o rezistenţă mai mare. cu 30 cm măsuraţi pe orizontală de la marginea golului spre interiorul acestuia. diagonala se va duce din punctul de plecare cu unghiul de 60° punctul ei de aplicaţie rezultând pe înălţimea stâlpului. datorită mecanismelor diferite de grindă cu zăbrele. Pe măsură ce dimensiunile golurilor cresc. diagonala se va duce din punctul de plecare cu unghiul de 60° punctul ei de aplicaţie rezultând pe înălţimea stâlpului. elementele cadrului sunt solicitate diferit în cazul panoului cu goluri decât în cazul panourilor pline. Acest lucru se datorează mecanismelor diferite de preluare a forţelor orizontale. Dacă înclinaţia diagonalei astfel obţinută este mai mare de 60°. scade atât capacitatea portantă cât și rigiditatea. Propunerea de modelare a panourilor cu goluri este prezentată grafic în următoarea figură: REZUMAT . de asemenea. Diagonala din stânga golului pornește de la partea inferioară a panoului cu 30cm măsuraţi pe orizontală de la marginea golului spre interiorul său.5 (aceasta valoare a fost dedusă în urma studiilor parametrice întreprinse). Diagonala din partea dreaptă are punctul de pornire de la nivelul grinzii. Analizând fenomenele observate în timpul analizelor efectuate pe modelele de cadre cu panouri de zidărie de umplutură cu goluri propun următorul procedeu de modelare a influenţei golurilor: Panoul de zidărie cu goluri se modelează prin intermediul a două diagonale înclinate dispuse stânga – dreapta golului. consider că modelarea prezenţei golurilor doar prin modificarea rigidităţii și a rezistenţei diagonalei comprimate nu reprezintă o abordare corectă deoarece prin această metodă nu se ţine seama de modificarea radicală a mecanismului de transmitere a eforturilor datorată prezenţei golurilor. la panoul fără goluri printr-o singură diagonală pe când la panoul cu gol de mici dimensiuni prin două diagonale care.

REZUMAT . În prezentul capitol s-a făcut o analiză extinsă asupra metodelor actuale de modelare a comportării cadrelor de beton armat cu panouri de umplutură din zidărie.5 d2 <6 0° CAZ 2 30 cm <6 0° <6 0° Fig 5. în ultimele decenii. 15 și 25% din suprafaţa panoului analizate anterior prin metoda elementului finit. comportarea lor și a structurii în ansamblu.10. a resurselor de analiză numerică (echipamente şi programe de calcul structural) a permis formularea unor modele din ce în ce mai rafinate care să surprindă particularităţile de comportare a acestor structuri și să cuantifice influenţa diferiţilor parametri.5 A=b x d2/2.Teză de doctorat – ing. dacă se doreşte o analiză a efectelor pe care interacţiunea dintre cadru și panoul de zidărie le provoacă. Diagonalele folosite au fost modelate cu ajutorul macromodelului propus de Crisafulli. Dezvoltarea spectaculoasă.5 d2 d1 30 cm punct de plecare [37] .5 A=b x d2/2. Propunerea de modelare a panoului de zidărie cu goluri Pentru a testa noul model propus s-au modelat cu ajutorul lui cadrele cu zidărie de umplutură cu goluri reprezentând 5.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice CAZ 1 punct de plecare 30 cm <6 0° A=b x d1/2. uneori hotărâtor. inclusiv a prezenţei golurilor de diferite dimensiuni. conform concluziilor studiului precedent. trebuie folosite modele cu trei diagonale comprimate. Andrei ZYBACZYNSKI d1 30 cm punct de plecare punct de plecare A=b x d1/2. În studiul numeric prezentat în acest capitol s-a analizat eficienţa diferitelor modele propuse în literatură. ajungând la concluzia că pentru evaluarea comportării de ansamblu a cadrului cu zidărie de umplutură este suficientă folosirea modelului cu o singură diagonală. Comentarii Zidăria de umplutură are un rol important în comportarea cadrelor de beton armat influenţând. pe când.

Studiile întreprinse în această lucrare au fost efectuate pe panouri cu goluri simetrice. o direcţie viitoare de cercetare constând în extinderea acestor studii și pentru goluri amplasate aleator în planul panoului.Teză de doctorat – ing. în acest capitol s-a propus o modalitate de modelare a efectelor pe care le induce prezenţa unui gol în panoul de zidărie de umplutură.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice După analiza comportării cadrelor cu panouri de zidărie cu goluri. REZUMAT . În urma acestei comparaţii s-a concluzionat că metoda propusă furnizează rezultate foarte bune. Rezultatele obţinute cu acest model propus au fost evaluate în raport cu rezultatele furnizate de modelele cu elemente finite. Andrei ZYBACZYNSKI [38] .

cât și la nivel local prin modificarea stării de eforturi în elementele structurale. Un alt domeniu important în care s-au înregistrat progrese semnificative în ultimul timp îl reprezintă modelarea caracteristicilor de comportare post-elastică a elementelor structurii de rezistenţă. Grinzile au secţiunea de 60x30cm și procente medii de armare de 0. Se urmăreşte ca. Studiul ce constituie obiectul prezentului capitol îşi propune să ilustreze sintetic. Regimul de înălţime al clădirii este S+P+10E. prin aplicarea acestei analize. dar prezintă pe direcţie transversală doi pereţi structurali. situaţi pe axele exterioare ale clădirii. Armarea stâlpilor s-a făcut conform P100-1/2006 și EC2.Teză de doctorat – ing. Stâlpii sunt realizaţi din beton armat monolit. Circulaţia pe verticală se realizează cu ajutorul unei scări și a două lifturi situate într-un puţ realizat din beton armat monolit. prezentându-se și o propunere pentru modelarea efectului panourilor cu goluri. Andrei ZYBACZYNSKI [39] .5%. având secţiunea de 85x85cm. prin aplicarea conceptelor teoretice dezvoltate în capitolele precedente ale tezei. să se determine performanţele seismice ale structurii solicitate până în apropierea ruperii.00m. înălţimea de nivel atât pentru parter cât și pentru etaje este de 3. Prezentarea structurii analizate Structura propusă spre analiză este o structură multietajată alcătuită din beton armat monolit. unul plin și unul cu goluri. s-a ajuns astăzi la modelarea secţiunilor cu ajutorul modelului de fibre care permite determinarea caracteristicilor secţionale în fiecare pas al analizei. Influenţa zidăriei asupra structurii a fost analizată pe larg în capitolul 5 al acestei lucrări.2-1. În capitolul 2 al acestei lucrări se face o prezentare a acestor noi metode de modelare în comparaţie cu cele clasice.85% în partea superioară și 0. Structura de rezistenţă este alcatuită predominant din cadre.45% în partea inferioară. REZUMAT .Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 6. De la formularea „clasică” a comportării postelastice prin articulaţii plastice punctuale. prin modificarea rigidităţii și a rezistenţei structurii. calculul structural al unei structuri complexe prin metode avansate pushover. rezultând procente de armare longitudinală de 1. Forma în plan a structurii este neregulată având trei deschideri și cinci travei. Prezenţa zidăriei de umplutură influenţează în mod semnificativ comportarea structurilor în cadre atât la nivel global. STUDIU DE CAZ Obiectul studiului de caz În prezenta lucrare s-au descris şi analizat amănunţit metodele actuale de analiză pushover atât pentru structuri plane cât şi pentru cele spaţiale.

65% în bulbi și 0. Conform rezultatelor studiului efectuat în capitolul 2. Funcţiunea este de locuinţe la etaje și spaţii comerciale la parter. care nu interacţionează cu structura. modulul de 2 2 elasticitate ales fiind Ez=1500N/mm și rezistenţa la compresiune fz=1. Fiecare grindă a fost subdivizată în câte 4 elemente pentru a asigura acurateţea rezultatelor. În acest caz închiderile sunt realizate din pereţi de zidărie de 25cm grosime.2. Planşeul este monolit având o grosime de 15cm. Funcţiune de birouri în care închiderile sunt de tip perete cortină. Zidăria s-a modelat printr-un model cu comportare triliniară.1.3% în inimă. Modelarea betonului s-a făcut cu ajutorul modelului Mander cu confinare constantă și factorul de confinare considerat a fost 1.Teză de doctorat – ing. Fig. În nodurile rezultate au fost plasate încărcări verticale concentrate echivalente încărcărilor uniform distribuite de pe grinzi. iar compartimentările sunt realizate din materiale uşoare.Lobatto și un număr de 400 de fibre pe secţiune pentru stâlpi și de 800 de fibre pentru pereţi și puţul liftului.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Pereţii au fost dimensionaţi conform CR2-1-1. Andrei ZYBACZYNSKI [40] . Modelarea elementelor verticale s-a realizat cu elemente finite cu plasticitate distribuită și formulare în forţe. Grinzile au fost modelate cu elemente finite cu plasticitate distribuită și formulare în deplasări. Structura va fi analizată în două ipoteze cu funcţiuni diferite: 1. Pentru modelarea oţelului s-a folosit un model biliniar fără consolidare. 2. Modelul structurii în varianta 1 – cu pereţi de zidărie REZUMAT . 6. Betonul folosit este de clasa C25/30. un program de analiză structurală capabil să efectueze analize adaptive pushover. pentru aceste elemente s-a folosit un număr de 5 secţiuni de integrare Gauss . 2 2 modulul de elasticitate E=210000N/mm și limita de curgere fy=300N/mm corespunzând oţelului PC52.5N/mm . Modelarea structurii Modelarea structurii s-a făcut cu ajutorul programului SeismoStruct.1/2005 rezultând procente de armare de 0.

Panourile de zidărie pline au fost modelate printr-o diagonală comprimată având dimensiunile secţiunii egale cu ¼ din lungimea diagonalei . valoarea propusă de Paulay și Prestley și acceptată pe plan internaţional. Pentru analizele adaptive pushover încărcarea variabilă este reprezentată de deplasări orizontale. Pentru modelarea panourilor cu goluri s-a folosit modelul propus în capitolul 5 prin dispunerea de diagonale înclinate de o parte și de alta a golului. Rezultatele analizei pushover pe direcţia transversală pentru varianta 2 de structură – cadre cu zidărie de umplutură Interpretarea rezultatelor analizelor structurale Varianta 1 – structura fără zidărie de umplutură Cu ajutorul analizei adaptive pushover se poate studia evoluţia structurii pe măsură ce se deformează în domeniul post-elastic și influenţa pe care modificarea stării de eforturi și plastificările apărute la nivelul elementelor structurale afectează caracteristicile de rigiditate ale structurii. 6. Pentru fiecare structură au fost rulate câte două analize adaptive pushover câte una pe fiecare direcţie principală a clădirii. deplasarea ţintă fiind stabilită la 1. Încărcarea orizontală s-a făcut în pași de 1mm. Pentru actualizarea vectorului de încărcare se foloseste metoda actualizării incrementale.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Efectul de șaibă rigidă al planşeului a fost modelat prin dispunerea de diagonale infinit rigide în plan orizontal. în fiecare ochi de placă. încărcarea cu deplasări furnizând rezultate mai bune decât încărcarea cu forţe după cum a fost demonstrat în capitolul 4. Evaluarea caracteristicilor dinamice ale structurii Procedeul de analiză pushover adaptivă implică determinarea caracteristicilor modale ale structurii la fiecare pas al analizei în funcţie de caracteristicile de rigiditate ale REZUMAT . Fig.2.00m. Andrei ZYBACZYNSKI [41] .Teză de doctorat – ing.

3.00% 0. 6.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice structurii în acel moment. Variaţia perioadelor proprii de vibraţie REZUMAT . 6. și mai ales după ce elementele structurale încep să se plastifice formele vibraţie se modifică substanţial.00% 60. În figurile următoare vom prezenta evoluţia caracteristicilor modale ale structurii pe parcursul analizei.5 MOD 3 MOD 4 2 MOD 5 MOD 6 1.5 3 MOD 1 MOD 2 2.00% 80.00% MOD 2 MOD 3 40. pe masură ce structura este tot mai solicitată pe direcţia transversală.5 1 0. Variaţia factorilor de participare modală pe direcţie longitudinală Un alt fenomen observat este mărirea perioadelor de vibraţie o dată cu mărirea încărcărilor orizontale În graficul următor se reprezintă variaţia perioadelor proprii de vibraţie pe parcursul analizei: 5 4.00% 10.Teză de doctorat – ing.4.00% 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 Fig.00% 70.00% 20. Variaţia acestor factori este prezentată în graficele următoare: 90.la final ea este asociată modului 3 . Andrei ZYBACZYNSKI [42] .cel mai rigid).5 0 0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700 750 800 850 Fig.5 4 3. Se poate observă că.00% MOD 1 50. Modificarea caracteristicilor modale se poate observa și din analiza factorilor de participare modală pentru cele două direcţii principale.00% MOD 4 MOD 5 MOD 6 30. Acestă transformare a caracteristicilor modale reflectă micșorarea rigidităţii structurii pe direcţia de acţiune a forţelor orizontale astfel încât structura care iniţial prezinta o rigiditate mai mare la torsiune decât la translaţia de direcţia transversală și longitudinală (acest fapt este reflectat de modurile proprii de vibraţie) ajunge să fie mai flexibilă la translaţia pe direcţia transversală și la torsiune decât la translaţia pe direcţie longitudinală (dacă la începutul analizei translaţia longitudinală era asociată modului 1 – cel mai flexibil .

introduce erori foarte mari deoarece caracteristicile dinamice corespunzătoare stării de eforturi din structură asociate unui anumit nivel de solicitare seismică (cutremurului de proiectare de exemplu) diferă radical de modurile proprii de vibraţie corespunzătoare stării iniţiale. 100 și respectiv 475 ani. 15000 14000 13000 12000 11000 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 IO LS CP DEPLASARI TRANSVERSALE [X10 mm] -150 -100 -50 2000 1000 0 -1000 0 -2000 -3000 -4000 -5000 -6000 -7000 -8000 -9000 -10000 -11000 -12000 -13000 -14000 -15000 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 ] D A R 6 0 + E x [ I R I T O R Fig.5. pentru evaluarea răspunsului seismic al structurilor. Astfel folosirea modurilor proprii de vibraţie corespunzătoare stării elastice de comportare. Valoarea forţei seismice corespunzătoare celui de-al treilea nivel de performanţă – prevenirea colapsului Pe măsură ce deplasarea laterală crește încep să se plastifice și elementele verticale de la nivelul parterului.Teză de doctorat – ing. 6. intră în zona de amplificare maximă a spectrului mărindu-și participarea la răspunsul total al structurii. Aceste criterii de performanţă sunt cele stabilite în P100-3/2009 și corespund unui cutremur cu perioada de revenire de 40. Andrei ZYBACZYNSKI [43] . O concluzie importantă ce se desprinde din analiza variaţiei proprietăţilor dinamice ale structurii pe parcursul anlizei pushover este aceea că caracteristicile dinamice depind de starea de eforturi din elementele structurale corespunzătoare unui anumit nivel de solicitare seismică dat. Pe măsură ce perioadele modurilor inferioare de vibraţie cresc ele intră în zona descendentă a spectrului de răspuns reducându-și astfel participarea în răspunsul final pe când modurile superioare. salvarea vieţilor și prevenirea colapsului. Analiza comportării structurii În cele ce urmează vom analiza comportarea structurii pe măsură ce încărcarea orizontală crește punctând momentele importante pe curba caracteristică și stabilind performanţele structurii în ceea ce priveşte asigurarea ocupării imediate.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Mărirea perioadelor proprii de vibraţie are ca efect modificarea proporţiei cu care fiecare mod de vibraţie intră în alcătuirea răspunsului structural. chiar și modificate cu anumiţi coeficienţi care ţin seama de fisurarea elementelor. datorită creșterii perioadelor proprii. REZUMAT .

Analiza s-a oprit la o deplasare ultimă de 523mm. REZUMAT . pe măsură ce deplasarea continuă să crească unele elemente încep să iasă din lucru prin depăsirea rotirilor ultime. În figura următoare este prezentată structura în momentul atingerii capacităţii. Andrei ZYBACZYNSKI [44] . pentru a evalua performanţele structurii trebuie analizată și evoluţia deplasărilor relative de nivel care ne pot da informaţii cu privire la degradările elementelor nestructurale. Valoarea forţei orizontale capabile este de 12633 kN. Pe lângă comportarea de ansamblu a structurii exprimată prin curba caracteristică forţa tăietoare de bază-deplasare la vârful structurii.6. forţa orizontală scăzând o dată cu creșterea deplasărilor. Starea structurii la momentul atingerii capacităţii După atingerea capacităţii.Teză de doctorat – ing. Tot mai multe elemente intră în domeniul postelastic de comportare si.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Forţa tăietoare capabilă este atinsă la o deplasare orizontală de 295mm. curba caracteristică prezintă o ramură descendentă. Elementele aflate în domeniul postelastic de comportare sunt figurate cu roșu. Fig 6.

5 1 1. 1 structura prezintă o translaţie predominantă cuplată cu o rotire pe când pentru structura în varianta 2 forma proprie este reprezentată de o translaţie pură.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice În figura următoare sunt prezentate distribuţiile pe verticală ale deplasărilor relative de nivel pentru fazele reprezentative ale analizei: DRIFTURI PAS 1 ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 0.005 0.5 2 2. Acest lucru se datorează prezenţei pereţilor de zidărie pe direcţia perpendiculară celei în care se desfăşoară încărcarea. pereţi care își păstrează rigiditatea împiedicând astfel rotirea structurii.01 0. Prezenţa pereţilor de zidărie modifică atât comportarea de ansamblu a clădirii cât și starea de eforturi locală la nivelul elementelor structurii principale. Distribuţiile pe verticală ale deplasărilor relative de nivel Varianta 2 – structura cu zidărie de umplutură Evaluarea caracteristicilor dinamice ale structurii Influenţa zidăriei de umplutură asupra caracteristicilor modale se observă în modificările apărute între formele proprii de vibraţie determinate pentru structura simplăa și cea cu zidărie astfel pentru modul 1 de vibraţie în varianta nr.02 0.7.5 3 ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 1 DRIFTURI CP DRIFTURI LS DRIFTURI CP 2 3 4 5 DRIFTURI CAPACITATE ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 2 4 6 8 ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 DRIFTURI DEPLASARE ULTIMA DRIFTURI CAPACITATE DRIFTURI DEPLASARE ULTIMA 5 10 15 20 Fig. 6. Pentru a evalua influenţa zidăriei de umplutură la nivelul comportării de ansamblu a structurii se prezintă pe același grafic curbele caracteristice determinate pentru cele două tipuri de structură. Analiza comportării structurii Structura cu pereţi de umplutură de zidărie parcurge aceleași etape de comportare descrise la paragraful anterior pentru structura simplă. REZUMAT .5 1 1.5 2 DRIFTURI PAS IO DRIFTURI PAS 1 DRIFTURI PAS IO DRIFTURI LS ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 0. Andrei ZYBACZYNSKI [45] .Teză de doctorat – ing.025 ETAJ 10 ETAJ 9 ETAJ 8 ETAJ 7 ETAJ 6 ETAJ 5 ETAJ 4 ETAJ 3 ETAJ 2 ETAJ 1 PARTER 0 0.015 0.

Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Se observă că structura cu zidărie prezintă o rigiditate și o forţă orizontală capabilă mai mari decât cele corespunzătoare structurii simple.Teză de doctorat – ing.fapt ce modifică rigiditatea de ansamblu a întregii structuri. odată cu modificarea pantei curbei caracteristice pe direcţia principală observăm o rigidizare a structurii la rotire. În urma observaţiilor făcute se poate concluziona că panourile de umplutură de zidărie au un efect foarte mare asupra comportării structurii în anasamblu. dacă pentru structura simplă după un mic palier iniţial se înregistrează o creștere liniară a rotirii în funcţie de creşterea deplasării orizontale. Andrei ZYBACZYNSKI [46] . În ceea ce privește deplasarea pe direcţia perpendiculară direcţiei de aplicare a încărcărilor orizontale se constată că prezenţa pereţilor de zidărie anulează tendinţa de deplasare pe direcţie perpendiculară înregistrată la structura simplă. curba deplasare-rotire înregistrând o pantă mai mică. Deplasarea la care se înregistrează punctul de maxim al forţelor orizontale este aproximativ egală pentru ambele tipuri de structură. Analizând rotaţiile structurii în cele două variante se constată că prezenţa pereţilor de zidărie de umplutură influenţează semnificativ comportarea structurii în această privinţă. la un nivel de deplasare laterală de 50mm panta curbei se micșorează ajungând aproximativ egala cu ce a structurii simple. în schimb deplasarea ultimă este mai mare pentru structura cu pereţi de zidărie. influenţând atât rigiditatea cât și rezistenţa structurii. Comparaţie între curbele de capacitate pentru structurile cu și fără zidărie REZUMAT . pentru structura cu zidărie se observă o rotire mai mare în zona iniţială după care. Mai mult de atât. Curba caracteristică a structurii cu zidărie prezintă o zonă iniţială cu o pantă mai accentuată după care. prin ieșirea din lucru a unor panouri de zidărie se modifică atât rigidităţile de translaţie cât și cele de rotire ale structurii.8. Fig. Corespondenţa între momentul în care se schimbă rigiditatea pe direcţia principală și rigiditatea la rotire indică ieșirea din lucru a unor elemente ale ansamblului structural-pereţi de zidărie . 6. Astfel.

după atingerea capcităţii la compresiune. se observă că apariţia primelor articulaţii plastice are loc la un nivel de deplasare similar cu structura simplă dar la un nivel de forţe orizontale mult mai mare. REZUMAT . armările transversale pentru zonele plastice potentiale se dispun la capetele grinzilor. în dreptul colţurilor golurilor din pereţii de zidărie și nu la capatele grinzilor. Andrei ZYBACZYNSKI [47] . apariţia articulaţiei plastice într-o zonă care nu este tratată ca o zonă plastică potenţială poate duce la ruperea prematură a grinzii. Se observă că pe măsură ce solicitările laterale cresc. foarte abruptă.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice De asemenea. În acest mod pentru o grindă de cadru cu pereţi de umplutură cu goluri.9. 6. Acest lucru este ilustrat de figura următoare: Fig. Poziţia primelor articulaţii plastice Apariţia articulaţiilor plastice pe deschiderea grinzilor în dreptul colţurilor golurilor influenţează într-un mod hotărâtor comportarea grinzilor. Comportarea panourilor de zidărie este carcterizată de o rigiditate iniţială mare și de o pantă descendentă. panourile de zidărie care lucrează aproape de capacitate se deplasează pe verticală deoarece panourile situate la cote inferioare și-au atins deja capacităţile și sunt pe latura descendentă a curbei de capacitate și panourile situate la cote superioare nu au ajuns încă să fie solicitate.Teză de doctorat – ing. Din acest motiv pentru grinzile care fac parte din cadre cu pereţi de umplutură cu goluri ar trebui prevăzute zone plastice potenţiale în dreptul colţurilor golurilor și de asemenea armaturile de la partea superioară ar trebui extinse dincolo de aceste zone. armăturile pentru preluarea momentelor negative se opresc sau se reduc spre centrul grinzilor și de asemenea. Un alt lucru care trebuie remarcat este poziţia în care apar primele articulaţii plastice și anume pe deschiderea grinzilor . În practica curentă.

Valoarea acestor eforturi parazite continuă să scadă pe măsură ce deplasările laterale ale structurii avanseză dincolo de deplasările corespunzătoare atingerii forţei orizontale capabile. Această diferenţă între momentele în care panourile își ating capacităţile și neuniformitatea distribuţiei în plan a poziţiei panourilor care își ating capacităţile și ies din lucru în același moment provoacă o variaţie permanetă în rigiditatea structurii în ansamblu. în diagonalele de pe întreaga înălţime a structurii se înregistrează eforturi foarte mici care nu mai influenţează comportarea elmentelor structurale adiacente. un alt panou de zidărie de la același etaj dar din alt cadru poate fi solicitat mai putin. panoul cel mai solicitat al celui de-al doilea cadru putându-se situa la alt etaj. a căror influenţa este deseori negiljată chiar și atunci când se introduc panouri de zidărie în modelare. 6. astfel când un panou de zidărie de la un etaj își atinge capacitatea. Starea de eforturi în diagonalele unui perete de zidărie fără goluri Prezenţa zidăriei de umplutură modifică semnificativ comportarea structurii în ansamblu sporindu-i rigidiatea și forţa orizontală capabilă. Fig.10. Pe lângă efectele globale pereţii de zidărie pot influenţa și distribuţia de eforturi la nivelul elementelor structurii. Andrei ZYBACZYNSKI [48] . Datorită intrării și ieșirii succesive din lucru a panourilor de zidărie de la diferite etaje și din diferite secţiuni ale structurii nu se poate vorbi de de un moment în care zidăria a ieșit complet din lucru și structura se comportă de la acel puct mai departe ca o structură fără panouri de zidărie. au o influenţă foarte mare în modificarea distribuţei de eforturi pe elementele structurale REZUMAT .Teză de doctorat – ing. Prezenţa zidăriei modifică răspunsul structural în diferite proporţii pe întreaga desfășurare a analizei. Datorită faptului că fiecare panou de zidărie are o rezistenţă și o rigiditate mici în comparaţie cu structura în ansamblu face ca aceste mici variaţii de rigidiate să nu afecteze comportarea de ansamblu a structurii.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice După ieșirea din lucru și a ultimului panou. În special panourile cu goluri. Un lucru care trebuie menţionat este ca variaţia eforturilor în panourile de zidărie nu este simultană.

Andrei ZYBACZYNSKI [49] .Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice putând conduce la apariţia de articulaţii plastice în zone în care acest lucru era considerat improbabil. și implicit în proprietăţile dinamice ale structurii. precum modificările în distribuţia încărcărilor generate de aceste modifcari este imperios necesară.Teză de doctorat – ing. Ca o concluzie generală a acesui studiu de caz se poate afirma că pentru o evaluare exactă a performanţelor unei anumite structuri folosirea unor metode de analiză adaptive pushover care să surprindă modificările în rigiditatea structurii. datorită caracterului puternic neliniar al comportării panourilor de zidărie. modelele folosite trebuie să includă elementele de zidărie de umplutură cu modelarea cât mai exactă a golurilor. Mai mult decât atât. De asemenea. Efectele zidăriei de umplutură nu pot fi eliminate din calculul structural de aceea este obligatorie includerea în modelele de calcul a panourilor de zidărie cu și fără goluri pentru a se putea determina cu un grad de precizie satisfacator performantele seismice ale structurii. introducerea lor în modele liniar elastice conduce la erori foarte mari în estimarea raspunsului real al structurilor. REZUMAT .

concentrarea deformaţiilor plastice într-o singură secţiune conduce la o modelare a realităţii mai puţin exactă decât cea realizată de modelele cu plasticitate distribuită. Din experimentele numerice efectuate în capitolul 2 rezultă că metodele de modelare cu plasticitate concentrată conduc la rezultate mai puţin precise decât metodele cu plasticitate distribuită. a efectului modurilor superioare de vibraţie și. a fenomenelor generate de caracterul neliniar al răspunsului la aceste acţiuni. rezultatele studiilor efectuate în cadrul capitolului 3 vin să confirme rezultatele prezentate în literatura de specialitate în care se precizează că curbele de capacitate determinate REZUMAT . Deși această modelare îmbunătăţește precizia modelului. CONCLUZII Problematica tezei Perfecţionarea metodelor de calcul structural al construcţiilor supuse cutremurelor de mare intensitate a fost strâns legată de cuantificarea. În acest sens teza face o analiză detaliată a metodelor actuale de determinare a legilor constitutive ale elementelor structurale. cu cât mai mare acurateţe. începând cu formulările clasice – analiză plană cu admiterea de legi constitutive simplificate. În ceea ce privește analizele clasice pushover cu încărcare în forţe. în care eforturile secţionale sunt detreminate la fiecare pas al analizei prin integrarea eforturilor din fiecare fibră în care este subdivizată secţiunea. am examinat particularităţile și gradul de precizie specifice diferitelor procedee și am formulat recomandări referitoare la domeniul lor optim de utilizare. în cadrul tezei. cu precizarea gradului de exactitate și domeniului optim de utilizare. trecând în continuare la procedeele avansate.Teză de doctorat – ing. de analiză adaptivă. în prezenta teză de doctorat am analizat critic stadiul actual al acestei abordări. actuale. Având în vedere interesul major pe care îl prezintă astăzi analiza seismică pushover precum și existenţa unui număr important de procedee practice de efectuare a acesteia. examinând metodele actuale de analiză pushover pentru structuri spaţiale. Prezentarea metodelor de analiză pushover se face. cu considerarea modificărilor legilor constitutive de element la creşterea acţiunii exterioare. Un alt neajuns al acestor metode este definirea legii constitutive a zonelor plastice a priori. Andrei ZYBACZYNSKI [50] . în mod progresiv. în sfârşit. aceasta rămânând constantă pe toată durata analizei. O modalitate de a depăși acest incovenient este folosirea modelului de fibră. a comportării sub încărcări a componentelor structurale constituie punctul de plecare al oricăror metode de calcul structural post-elastic. Modul de descriere. prin legi constitutive.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice 7.

analizele adaptive pushover furnizează valori mai mici pentru forţele tăietoare ce acţionează pe direcţia perpendiculară celei în care se desfasoară analiza. Pentru cazul de încărcare în care se consideră acţiunea seismică pe două direcţii. Cercetarea la nivel internaţional încearcă să propună metode tot mai exacte de a modela comportarea spaţială a structurilor supuse la încărcări orizontale monoton crescătoare. Andrei ZYBACZYNSKI [51] . În ceea ce priveşte distribuţia deplasărilor relative de nivel situaţia este exact inversă. În studiul numeric efectuat în capitolul 4 s-au evaluat principalele procedee de analiză pushover spaţială prezente în literatura de specialitate. Acest lucru reprezintă un dezavantaj al folosirii acestor metode. REZUMAT . rezultatele lor aproximând cel mai bine comportarea structurii exprimată cu ajutorul analizei dinamice neliniare. acestea din urmă reușind să modeleze mai bine comportarea structrilor descrisă de analizele dinamice neliniare. cu un regim mic de înălţime cu comportarea controlată de modul fundamental. Pentru structurile cu regim mic și mediu de înălţime curbele de capacitate furnizate de metoda adaptive pushover cu formulare în forţe tind să aproximeze mai bine valorile furnizate de analizele dinamice post-elastice. Din studiile numerice întreprinse rezultă clar că analizele adaptive pushover reprezintă un progres semnificativ faţă de analizele pushover clasice. Dintre analizele pushover neadaptive. Analizele adaptive pushover cu formulare în forţe și în deplasări aproximează mult mai bine comportarea structurală decât analizele pushover clasice. Din evaluarea rezultatelor se observă că metodele adaptive pushover cu formulare în deplasări sunt cele mai eficiente metode de analiză statică neliniară. Metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizeză rezultate foarte bune atât în ceea ce privește curba de capaciate pe direcţia principlă cât și în ceea ce privește modelarea rotirilor în plan ale structurii.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice pentru o distribuţie triunghiulară de forţe și o distribuţie constantă reprezintă o înfășurătoare a rezultatelor obţinute prin analiza dinamică. lucru pe care celelalte metode nu reusesc să îl surprindă cu aceeași acurateţe. diferenţele fiind tot mai evidente pe măsură ce structurile analizate se depărtează de la modelul clasic de structură uniformă. metoda propusă de Penelis și Kappos pare să furnizeze rezultate mai apropiate de cele ale analizelor dinamice neliniare. Cu cât structurile prezintă neuniformităţi mai mari în distribuţia rigidităţilor sau a maselor sau cu cât influenţa modurilor superioare de vibraţie crește. în timp ce la structurile înalte metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizează rezultate mai exacte.Teză de doctorat – ing. adică pentru structurile cu regim mic și mediu de înălţime metoda adaptive pushover cu formulare în deplasări furnizează rezultate mai exacte. Pentru toate structurile analizate metodele adaptive pushover au furnizat atât valori ale capacităţii mai apropiate de cele furnizate de analizele dinamice cât și curbe de capacitate care se aproprie ca formă de cele furnizate de analizele dinamice neliniare. în timp ce la structurile înalte metoda adaptive pushover cu formulare în forţe furnizează rezultatele cele mai precise. cu atât mai mult apar diferenţe între rezultatele analizelor pushover clasice și adaptive. Trecerea de la analiza pushover plană la cea spaţială prezintă o serie întreagă de provocări.

Pe lângă efectele globale pereţii de zidărie pot influenţa și distribuţia de eforturi la nivelul elementelor structurii. pe când dacă se dorește o analiză a efectelor generate de interacţiunea dintre cadru și panoul de zidărie folosite modele cu trei diagonale comprimate.Teză de doctorat – ing. Andrei ZYBACZYNSKI [52] . de exemplu) diferă radical de modurile proprii de vibraţie corespunzătoare stării iniţiale. În urma analizei comportării cadrelor cu panouri de zidărie cu goluri. În special panourile cu goluri. Zidăria de umplutură din cadrele de beton armat are un rol foarte important în comportarea acestor cadre influenţând hotărâtor comportarea lor și a structurii în ansamblu. REZUMAT . În urma acestei comparaţii s-a concluzionat că metoda propusă furnizează rezultate foarte bune. în acest capitol am propus o modalitate de modelare a efectelor pe care le induce prezenţa unui gol în panoul de zidărie de umplutură. Prezenţa zidăriei modifică răspunsul structural în diferite proporţii pe întreaga desfășurare a analizei. chiar și modificate cu anumiţi coeficienţi care ţin seama de fisurarea elementelor. Rezultatele obţinute cu acest model propus au fost evaluate în raport cu rezultatele furnizate de modelele cu elemente finite. a căror influenţă este deseori negiljată chiar și atunci când se introduc panouri de zidărie în modelare. au o influenţă foarte mare în modificarea distribuţei de eforturi pe elementele structurale putând conduce la apariţia de articulaţii plastice în zone în care acest lucru era considerat improbabil.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Gradul de acurateţe al diferitele metode si procedee de analiza pushover prezentate în cadrul tezei a fost examinat cu ajutorul unui număr mare de studii parametrice prin care s-au comparat rezultatele acestora cu cele obţinute prin analize dinamice neliniare. O altă concluzie importantă este aceea că prezenţa zidăriei de umplutură modifică semnificativ comportarea structurii în ansamblu sporindu-i rigiditatea și forţa orizontală capabilă. pentru evaluarea răspunsului seismic al structurilor introduce erori foarte mari deoarece caracteristicile dinamice corespunzătoare stării de eforturi din structură asociate unui anumit nivel de solicitare seismică (cutremurului de proiectare. Datorită intrării și ieșirii succesive din lucru a panourilor de zidărie de la diferite etaje și din diferite secţiuni ale structurii nu se poate vorbi de de un moment în care zidăria a ieșit complet din lucru și structura se comportă de la acel punct mai departe ca o structură fără panouri de zidărie. care s-a dorit să fie o sinteză a celor prezentate în capitolele precedente. ajungând la concluzia că pentru evaluarea comportării de ansamblu a cadrului cu zidărie de umplutură este suficientă folosirea modelului cu o singură diagonală. având neregularităţi în plan și elevaţie. În studiul numeric prezentat în capitolul 5 am analizat eficienţa diferitelor modele propuse în literatură. Rezultatele și concluziile acestora sunt aplicate pentru evaluarea performanţelor seismice ale unei structuri spaţiale complexe. O concluzie care se desprinde din acest studiu este aceea că folosirea modurilor proprii de vibraţie corespunzătoare stării elastice de comportare. Teza este completată printr-un studiu de caz.

În acest studiu s-au comparat patru metode de analiză pushover. deplasarea tridimensională a punctului de control pe parcursul desfășurării analizei. În această propunere este reprezentată unitar. (5) Formularea unei propuneri de reprezentare a curbei de capacitate pentru structuri spaţiale. Pentru acest studiu au fost efectuate 140 de analize dinamice neliniare si 42 de analize pushover. (4) Analiza metodelor pushover adaptive în vederea precizării domeniilor în care este obligatorie utilizarea acestora pentru a ţine cont de aportul modurilor superioare în răspunsul structural. prin acest mod de construire a curbei de capacitate se reprezintă direct rotirea structurii în plan orizontal și comportarea pe direcţia perpendiculară pe cea în care se desfăşoară analiza. Formularea de concluzii privind domeniile în care aplicarea unei anumite metode conduce la cel mai bun raport între precizia rezultatelor furnizate și volumul de muncă necesar. (2) Efectuarea unor studii parametrice cuprinzătoare în vederea comparării între ele a diferitelor metode de analiza pushover clasice și adaptive. (3) Evaluarea performanţelor și gradului de precizie ale diferitelor metode de analiză pushover prin comparaţie cu rezultatele analizei dinamice post-elastice. (6) Efectuarea unui studiu numeric cu privire la eficienţa metodelor de analiză pushover pentru structuri spaţiale. REZUMAT . evaluându-se performanţele acestora prin comparare cu rezultatele furnizate de analiza dinamică neliniară. cu precizarea gradului de exactitate și domeniului optim de utilizare.Teză de doctorat – ing. De asemenea. pe același grafic. Andrei ZYBACZYNSKI [53] . În acest scop s-au efectuat studii parametrice și comparaţii numerice extinse.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Principalele contribuţii ale tezei Principalele contribuţii ale tezei pot fi sintetizate după cum urmează: (1) Analiza critică a metodelor actuale de determinare a legilor constitutive ale elementelor structurale. (7) Analizarea procedeelor actuale de modelare a interacţiunii dintre pereţii de zidărie de umplutură și structurile în cadre de beton armat din punct de vedere al comportării de ansamblu a structurilor precum și a distribuţiei de eforturi la nivelul elementelor structurale. considerate reprezentative pentru situaţia actuală a cercetărilor pe plan internaţional.

cercetări menite a dezvolta procedee si metode care să determine cu un grad sporit de acurateţe răspunsul seismic post-elastic. prin adunarea efectelor modale fară semul lor. conducând la erori în evaluarea comportării reale a structurilor spaţiale. metodele actuale de combinare modală (SRSS și CQC). observată în analizele numerice. de concentrare a deformaţiilor plastice în secţiunile de integrare situate la capetele elementului. în constituie metodele de analiză pushover. • de un deosebit interes sunt modalităţile de a modela un element structural folosind o combinaţie de două elemente cu formulare în deplasări pentru zonele plastice potenţiale și un element cu formulare în forţe care să le conecteze. • o direcţie de cercetare pe care o consider foarte importantă este stabilirea unor noi algoritmi de combinare a efectelor modale. datorită resurselor de calcul mici necesare unei asemenea modelări și a preciziei pe care acesta o furnizează. • precizării limitelor și domeniilor optime de utilizare ale acestor metode. REZUMAT . Acest fenomen se referă la tendinţa. În ciuda progreselor spectaculoase înregistrate în ultimii ani. O direcţie majoră de dezvoltare si utilizare a calculului post-elastic la acţiuni seismice. care s-a bucurat de un interes crescând în ultimii ani.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice Formularea de reguli practice pentru includerea pereţilor înrămaţi plini și cu goluri în analizele tip pushover. Andrei ZYBACZYNSKI [54] . În acest scop s-au întreprins. O direcţie importantă. în acest sens. • o altă cercetare amplă trebuie întreprinsă pentru studierea fenomenului de localizare observat la modelarea cu elemente finite. rămâne deschis un câmp larg de investigaţii în direcţia: • creşterii gradului de precizie al metodelor push-over pentru diferite tipuri de structuri. • extinderii programelor actuale de calcul structural în sensul implementării procedeelor avansate actuale de analiză pushover adaptivă. Acest aspect numeric trebuie investigat și corelat cu rezultatele experimentelor practice în scopul formulării de modele care să surprindă cât mai bine comportarea reală a elementelor structurale cu comportare neliniară. mai ales în ceea ce privește efectul torsiunii de ansamblu.Teză de doctorat – ing. este perfectionarea analizei pushover adaptivă. de a lungul anilor. • metodele de modelare cu plasticitate distribuită sunt în faza iniţială de dezvoltare deschizând un orizont larg pentru cercetările viitoare cu scopul de a determina variante noi și de a perfecţiona modelele existente. în acest domeniu. Direcţii viitoare de cercetare Un aspect fundamental al ingineriei seismice îl constituie calculul structural cu considerarea proprietăţilor post-elastice ale elementelor.

F.. Australia. upgrade şi design of moment-resisting steel frames. O. Andrei ZYBACZYNSKI [55] . şi PINHO.109. authors). (2004b) . K. şi REINHORN. F. Vol.Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: ANDREAUS.. K.“Development and verification of a displacementbased adaptive pushover procedure. R. pp.“Performance basis of guidelines for evaluation.. S. A. (2004a) . 6. FENVES. pp... S. Vol 1. CERONE.. A. Chapter 6 in “Earthquake Engineering . R. (2002) ... 367-391 HAMBURG. U. FOUTCH.“Advantages and limitations of adaptive and nonadaptive force-based pushover procedures.From Engineering Seismology to Performance-Based Engineering”. 51-69 FILIPPOU." Proc.. (2000) .. (1997) . of the 12th World Conference on Earthquake Engineering. B." Earthquake Engineering and Structural Dynamics 31. 643-661 ASTERIS.“Seismic performance and retrofit evaluation of reinforced concrete structures". Cambridge University Press. (2001) .“A modal pushover analysis procedure for estimating seismic demands for buildings. PhD thesis. 8. G. V. J. A. (1985) .“Advanced inelastic static (pushover) analysis for earthquake applications".. No. Cambridge. K. 561-576 CRISAFULLI. D’ASDIA.. V.Teză de doctorat – ing.“A method for the modelling of infilled frames (Method of Contact Points”.“A Finite Element model for the Analysis of Mansory Structures under Cyclic Actions”. New Zealand ELNASHAI.C.” Journal of Earthquake Engineering.“Infills in Seismic Resistant Building”. M. Auckland.L. D. Proceedings of the Seventh International Brick and Masonry Conference... S. University of Canterbury..“Adaptive spectra-based pushover procedure for seismic evaluation of structures". Vol. pp 479-488 ANTONIOU. (1996) . S. F. R. şi GOEL.” Journal of Earthquake Engineering. C. New Zealand.. S.“Methods of Analysis for Earthquake-Resistant Structures”. (1983) . Y. Proc. V. Paper No. 5.. (Bozorgnia. United Kingdom GUPTA. No. şi BROKKEN. Earthquake Spectra 16(2). 11th World Conference BERTERO. K. 497-522 ANTONIOU. (2004) . Proceedings of the American Society of Civil Engineers. (1997) – “Seismic Behaviour of Reinforced Structures with Reinforced Masonry Infiills”. şi KUNNATH. 8(4). R. Journal of Structural Engineering. A. şi IANNOZZI. Structural Engineering and Mechanics 12(1). G.V. S. P. 2543 REZUMAT . şi CORNELL. M. Journal of Structural Engineering 123(1) CHOPRA. A.. M.. KUNNATH. P. Bertero. pp 1337-1361 BRACCI. (2000) . şi PINHO. Melbourne.

San Francisco.J. Report 90-2. 1701 POLYAKOV.“On the interaction between masonry filler walls şi enclosing frame when loading in the plane of the wall”. T. K. (1992) – “Seismic Design of Reinforced Concrete and Masonry Buildings”. Earthquake Engineering Research Insitute. 92.. London. 3 International Conference on Seismology şi Earthquake Engineering (SEE-3). M. USA. (2006) – “A Displacement-based Adaptive Pushover for Seismic Assessment of Steel and Reinforced Concrete Buildings”. şi HUTCHINSON. Iran. L. şi TSO. Proceedings of the 8th US National Conference on Earthquake Engineering.. no. 677-684 PAPAIOANNOU. ... B. no ST1.. (2002) .L. şi AYALA. Department of Civil Engineering. G.“Inelastic analysis of framed structures using the fiber approach”. 2109 SEISMOSOFT. (1999) . . (1966) – “Behaviour of Square Infilled Frames”.CRAINIC. (1960) .Cercetări asupra comportării şi calcului post-elastic al structurilor de beton armat la acţiuni seismice HANGAN. New Zealand REZUMAT . L..“Review of the torsional coupling of asymetrical wall-frame buildings”. 36-42 REQUENA.Teză de doctorat – ing. WILSON.“3D Pushover analysis: The issue of torsion”.S. Auckland. Tehran. University of Canterbury. Paper No.“Evaluation of a simplifed method for the determination of the nonlinear seismic response of RC frames. San Francisco.com) STAFFORD SMITH. S. I. PARK. paper 015 PINHO. J.. M.A Computer Program for Static and Dynamic Nonlinear Analysis of Framed Structures” (URL: www. (1980) . Cyprus PAULAY. București LAM. New Zealand. Proceedings of the 5th GRACM international Congress on Computational Mechanics. New York PENELIS. (1997) . 3. Limassol. R. A.. (2000) . Andrei ZYBACZYNSKI [56] . N. FRAGIADAKIS.. 381-403 TANAKA.seismosoft..T. S. (2008) – “SeismoStruct . ANTONIOU. W. 12 European Conference on Earthquake Engineering. H. şi PRIESTLEY.“Concepte și metode energetice în dinamica construcţiilor”. John Wiley & Sons. D. J. Journal of Structural Division. Proceedings of the American Society of Civil Engineers... Translation in earthquake engineering.. v 19. PAPADRAKAKIS.V. n°. 233-246 MOGHADAM.“Comparison of pushover methods for rd asymmetric buildings... p.” Proc.K. GrG şi KAPPOS. DOHERTY. S. (2005) . G.K. A." Proc.N. M.“Effect of lateral confining reinforcement on the ductile behaviour of reinforced concrete columns”. of the 12th World Conference on Earthquake Engineering. şi PIETRA. (1990) . th Proceedings. M. pp. R.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful