You are on page 1of 61

OBIECTUL CRIMINOLOGIEI

Obiectul de studiu al criminologiei il constituie criminalitatea ca fenomen social. Fapta penala comisa, faptuitorul, victima si reactia sociala impotriva criminalitatii. Notiunea de crima folosita in studiile de criminologie are o acceptiune mai larga si se refera la infractiune in general si nu la notiunea de crima folosita in limbajul penal ce are un sens mai restrans si face referire la infractiunea contra vietii ori alte fapte mai grave. Criminalitatea ca fenomen social – este constituita din ansamblul infractiunilor care se produc intr-o anumita perioada de timp si intr-un loc bine determinat. Criminologia isi propune sa observe, sa localizeze si sa clasifice delicventa in functie de problemele sociale care framanta societatea iar metodele folosite sunt cele ale stiintelor sociale in general: statisticile fenomenului criminal tinute la nivelul unor institutii, anchetele si interogatoriile, cercetarea dosarelor si a arhivelor, monografiile si urmarirea studiilor, etc. Criminalitatea legala – reprezinta numarul faptelor ce privesc incalcarea legii penale si unde hotararile de condamnare au ramas definitive. Criminalitatea aparenta – cuprinde toate acele fapte care par sa constituie infractiuni si care au fost aduse la cunostiinta puterii publice, fiind inregistrate ca atare. rincipalul decalaj care apare intre criminalitatea legala si criminalitatea aparenta provine din aceea ca autorii unui important numar de infractiuni constatate nu au putut fi identificati. !tatisticile politiei cuprind intre "#$ si %#$ infractiuni in care autorii nu au fost descoperiti. Criminalitatea reala – obiectul criminologiei are in vedere in principal criminalitatea reala ale carei dimensiuni si realitati trebuie sa fie cuprinse cat mai e&act.

'iferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta poarta denumirea de cifra neagra a criminalitatii si se refera la acea proportie considerabila de infractiuni care din diferite motive ramane necunoscuta. (NF)*C+(,N-* – ca institutie fundamentala a dreptului penal reprezinta fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala. entru e&istenta infractiunii aceste trasaturi esentiale trebuie sa e&iste cumulativ iar lipsa uneia dintre ele face ca fapta sa nu aiba caracter infractional. (nfractiunea, inainte de a fi un fenomen juridic este un fenomen social, adica un act antisocial care devine ilegal din momentul incriminarii sale in legea penala. (n cercetarea criminologica infractiunea .crima, delictul/ trebuie analizata in conte&tul unui ansamblu .crima, criminal, victima/, caruia se subsumeaza si care are o multime de cone&iuni si interconditionari reciproce fara insa a-si pierde particularitatile si functiile proprii. Criminalitatea ca fenomen socio-uman are in componenta sa intreg arsenalul de comportamente umane care sunt interzise de legea penala si reflecta individualitatea bio-psiho-sociala a celor care au comis infractiuni. (nfractiune este inseparabila de infractor, iar infractorul de pedeapsa. -a este fapta omului care vine in conflict cu societatea provocand reactia acesteia, reactie care este concretizata in pedeapsa care se aplica. (nfractiunea nu poate e&ista in afara societatii0 este un fapt social care cuprinde un act antisocial si care lezeaza interesele societatii. C)(1(N*2,2 – este persoana care a comis o infractiune cu vinovatie sau la care a participat ca autor, complice sau instigator. Criminologia moderna fara a nega e&istenta caracterelor biologice sau psihice ereditare acorda o importanta deosebita dezvoltarii mentalitatii criminale, a procesului care conduce un individ la delicventa. 3(C+(1* (NF)*C+(,N(( – plecand de la relatia de interdependenta dintre infractiune si victima, apare ca necesara adoptarea unor masuri eficiente de prevenire si pedepsire a infractorilor si acordarea unei atentii sporite victimei. 2uarea in calculul cercetarii criminologice a victimei infractiunii aduce date

suplimentare in stabilirea dimensiunilor pe care criminalitatea reala le poate avea. !CO ,2 C)(1(NO2O4(-( – are drept scop general stabilirea unei politici eficiente de lupta impotriva criminalitatii care sa apere valorile fundamentale ale scietatii, sa previna fenomenul infractional iar atunci cand s-a comis o infractiune cei vinovati sa fie trasi la raspundere penala. F,NC+((2- C)(1(NO2O4(-( – functia descriptiva, aplicativa-prospectiva, predictiva - profilactica. Functia descriptiva opereaza cu urmatoarele concepte: mediu, teren, personalitate, situatie, act. Crimonologia evalueaza sinteza celor doi factori si anume: societatea - realitatea obiectiva, e&istenta reala si individul – forta transformatoare e&teriorizata in idei, actiuni. Functia descriptive se realizeaza prin descrierea fenomenului criminalitatii, starea si dinamica acestuia, prin identificarea procentelor de criminalitate si interpretare a acestora. Conceptele operationale sunt acelea de: act, personalitate, mediu. Functia aplicativ-prospectiva opereaza cu conceptele: cauza, conditie, efect, factor. (n evolutia realitatii sociale se constata ca fenomenul criminalitatii se dezvolta si descreste in mod invaraiabil si tipic, e&plicarea stiintifica a acestuia constand in reducerea fenomenelor comple&e la elementele simple si anume componente pentru a se masura calitativ si cantitativ. Comple&itatea fenomenelor psiho-sociale, variatia formelor de manifestare in timp, e&plicarea fenomenelor concrete reprezinta obiectul propriui de cercetare iar metodele de investigatie stiintifica si legile speciale implica criminologia in domeniul stiintelor de fapte reale. Functia predictive-profilactica are in atentie conceptele de prezent, viitor, probabilitate, similitudine, e&trapolare, hazard, risc, prognoza. *ceasta functie urmareste anticiparea unor schimbari ale fenomenului criminal pe o anumita perioada si evaluarea probabilitatii producerii evenimentului. Functia profilactica utilizeaza conceptele de reactie sociala, control social, tratament, resocializare, prevenire primara, secundara si tertiara. Cunoasterea elementelor cauzale si a efectelor fenomenului criminogen, orientat spre o

Observatia – poate fi empirica atunci cand se produce in urma unui contact spontan intre cercetator si mediul cu realitatea lui inconjuratoare.C)(1(NO2O4(C* .C-)C-+*). specifice cercetarii metoda criminologice. metode particulare. avem: metoda e&perimentul. structura. interdependenta si cauzalitatea lor istorica. asupra amandurora si in plus. *stfel se procedeaza la reformarea individului ca subiect al actiunii si cunoasterii elementului rational identic.anumita finalitate. metoda clinica. functiile si evolutia fenomenelor in fractionale precum si modalitatile de aparare socio-umane. . fenomene si fapte social – economice se rasfrang consecintele criminalitatii5 'oar asupra infractorului sau si al victimei lui. Criminologia trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari: asupra cui sau asupra caror procese. Observatia este recomandata pentru studierea unor colectivitati sau grupuri mai restranse de indivizi care pot fi usor de urmarit. asupra familiilor lor5 1-+O'. comparativa.'. adica patrunde in domeniul comportamentului delicvent si incearca sa-i identifice atat actiunile prin care acesta se manifesta cat si reactia celorlalti membri ai societatii. la elaborarea politicii penale cat si a strategiei de lupta globala impotriva criminalitatii. metoda de predictie. Ca observatia. tipologica. Criminologia e&plica natura. orientata catre un scop bine determinat. oate fi stiintifica caz in care presupune o abordare voita si metodica. Nu ofera o imagine completa ci face doar o introducere in mediul care urmeaza a fi studiat. determina functia profilactica a criminologiei.*lberto 6rimo spunea despre metodele de cercetare folosite in criminologie ca ar reprezenta 7ordinea ce se pune in invatarea unei stiinte urmand conditiile si particularitatile acelei stiinte si cand gandirea devine un instrument de cercetare8.

posibilitatea de reintegrare sociala si poate stabili conditiile in care persoana infractorului antisociale. Orice eveniment criminogen este luat in consideratie prin continutul sau infractional0 prin metoda statistica se traduce un fapt intr-un enunt abstract care cuprinde relatii de identitate. conditiile concrete de viata la data savarsirii actului infractional in scopul determinarii procedeelor specifice reeducarii. identificarea specificului si a comportamentului in viitor al persoanelor care au antecedente penale. clasificandu-le prin retinerea elementelor fundamentale si indepartarea celor accidentale. mentinand numai ceea ce este reprezentativ si tipic. Metoda statistica – studiaza fenomenele de masa ale societatii si ale statului. Metoda de predictie – se refera la tipul previzional si la probabilitatile delicventei si evolutiei sale. ii descrie particularitatile criminalului si incearca sa contureze o tipologie criminologica a actului criminal. ornind de la caz. avand drept scop formularea unui diagnostic si prescrierea unui tratament criminalului. Metoda clinica – presupune o cercetare a cazului individual. 1odalitatea adoptata in scopul prevenirii fenomenului criminogen urmareste elaborarea unor previziuni in legatura cu fenomenul infractional si evaluarea evolutiei acestui fenomen prin stabilirea sectoarelor in care dellicventa este probabila. . *ceasta metoda se bazeaza in principal pe anamneza. criminologul poate recostitui perioada activitatii suporta sau nu consecintele unei trauma cu efecte infractionale. de egalitate sau de includere in sistemul criminogen. avand drept scop identificarea legaturilor de interconditionare intre diferitele fenomene si sa descopere inlantuirea lor cauzala.Experimentul – reprezinta o observatie provocata si se desfasoara in conditiile alese de cercetator. !e pot stabili factorii definitorii care au determinat si influentat procesul antisocial. adica pe istoria fiecarui caz. Metoda tipolo ica – porneste de la notiunea de 7tip8 care reprezinta o combinatie de trasaturi caracteristice pentru fenomenul studiat. Criminalitatea este masurata prin factori principali de statistica. resocializarea individului si adoptarea de masuri antiinfractionale adecvate si opportune. *ceasta metoda il descrie pe criminal in contrast cu tipul non-criminal.

retinerea de circumstante reale sau personale. tehnica documentara. Orice ancheta sociala cuprinde urmatoarele tipuri de probleme: trasaturile definitorii demografice ale unui grup de participanti la savarsirea actului infractional. varsta. motivatii criminogene. producerea si evolutia criminalitatii. Cauzele care implica criminalitatea . scolar. 1etoda sociologica reprezinta o treapta preliminara folosita de criminologie pentru a stabili diferite tipuri de evolutie criminogena. cadrul social. interviul.Metoda sociolo ica – sociologia cauta regulile generale de evolutie a constiintei sociale in cadrul grupului social. unde se precizeaza felul participatiei sale penale. procedee statistico-matematice-cibernetice. prezen ta si pozitia victimei fata de scopul. rin metoda sociologica se dezvaluie conceptele sociologice privind cercetarea vietii sociale prin individualizare dar si prin generalizare. comportamentul acestora cat si rezonanta activitatii infractionale in grupul social din care face parte. loc de munca0 categoria de relatii sociale vatamate. e&ista in orice perioada sociala si apar ca factori constanti in ancheta sociala cu caracter particular sau general. Ca tehnici enumeram: ancheta sociala. politice. modul. TE!NICI MO"ERNE "E IN#E$TIG%RE IN CRIMINOLOGIE +ehnica 9 felul practic procedural in care se utilizeaza o anumita metoda de cercetare. locul si mijloacele de comitere a infractiunilor. impactul solutiei de . cause economice. sociale. Ancheta sociala – avand ca punct de plecare cercetarile demografice se determina conditiile in care au trait autorii infractiunilor pana la momentul comiterii faptelor antisociale. chestionarul. mobilul si urmarea socialmente periculoasa. prezenta antecedentelor penale0 mediul socio-profesional si anume: mediul familial. tendinte si preocupari0 deprinderea tendintelor care au determinat nasterea si conturarea unor opinii si atitudini pentru fiecare participant.

dosare personale. intrebari de trecere spre probleme puse in discutie. pentru a se evidentia modul in care societatea reactioneaza fata de comiterea infractiunilor. -ste utilizat si pentru realizarea unor studii privind reintegrarea post condamnatorie. Interviul – este o tehnica de investigare si aprofundare mult mai fle&ibila. !tructura chestionarului urmeaza schita clasica si anume: intrebari introductive. dosare penale. in cadrul fenomenului . )ealizarea interviului trebuie facuta de cercetatori bine pregatiti professional. pentru predictia unui comportament delicvent. pespectiva reintegrarii in viata sociala0 entru realizarea anchetei sociale se parcurg urmatoarele etape: organizarea anchetei. Chestionarul – este utilizat in cercetarea criminologica pentru efectuarea unor evaluari de ansamblu ale fenomenului criminalitatii. intamplator si in final etapa culegerii si inregistrarii informatiilor si an ume stabilirea conditiilor obiective si subiective determinate si determinabile criminogen. -ste reprezentat de intrebari de logica si psihologie. constientizarea gravitatii actului infractional. interes pentru cercetare si confidentialitate. intrebari filtru. intrebari de bifurcare. in afara datelor statistice oficiale. de imagini grafice. Cele mai cunoscute tipuri de interviuri sunt interviul formal si interviul neformal. intrebari de identificare. (nterviul formal lasa o anume libertate de concepere si actiune celui care ancheteaza.condamnare. cu tact. care determina pe cel anchetat sa e&plice un anumit comportament social. identificarea constantelor si a factorilor variabili care ajuta la evidentierea esentialului si diferentierea acestuia de ocazional. etc. (n cadrul interviului formal persoana care este anchetata raspunde la intrebari ale caror numar. intrebari de control. ordine si formulre sunt stabilite in prealabil iar raspunsurile sunt inregistrate. Tehnica documentara – are in vedere lecturarea documentelor care pot fi statisticile oficiale.

criminalistica. 6eccaria si-a scris teoria intr-o perioada in care 6iserica si doctrina drepturilor divine ale regilor erau indreptate impotriva intelectualilor si a adeptilor contractului social. dreptul penal. drept procesual penal si de drept e&ecutional penal ca si raportul dintre criminalvictima-stat. 'e asemenea. . sociologia. corespunzatoare realitatilor si nevoilor sociale.<?@:-<?=A/.6ON-!* 1*)C. "E&INITI% CRIMINOLOGIEI – este o stiinta care analizeaza cauzele infractiunilor si factorii care influenteaza comiterea acestora.avana in anul <==# pentru prevenirea infractiunilor si tratamentul delicventilor/. elaborand politici in materie de prevenire si justitie penala in cadrul planificarii sociale de ansamblu. de la .definitie data la al-:-lea Congres ON. (n acea perioada erau acceptate urmatoarele idei: .6-CC*)(* . fiind atat o stiinta descriptiva dar si o stiinta aplicativa prin adoptarea masurilor si mijloacelor de diminuare a criminalitatii fiind in stransa corelatie cu celelalte stiinte: psihologia. etc.*ceste documente sunt analizate in cone&iune pentru identificarea masurilor referitor la prevenirea unor fenomene criminogene. modalitatea optima pentru adoptarea masurilor de constrangere.(> '. se evalueaza costurile sociale ale fenomenului infractional si se urmareste realizarea unei politici de ansamblu pentru obtinerea unei protectii eficiente. M%RILE CURENTE IN CRIMINOLOGIE CRIMINOLOGI% CL%$IC% (n ansamblul lor lucrarile de criminologie fac frecvent referire la scolile de gandire clasica si neoclasica de domeniu. aflate in continua evolutie. !coala clasica este frecvent asimilata cu numele scolii italiene si a lui C-!*). Criminologia este stiinta sociala care abordeaza sistemele de drept penal.

indestulare si inocenta0 iesirea din aceasta stare implica punerea in aplicare a motivului responsabilitatii individuale: . se&ul si dorintele sociale0 )ousseau crede ca baza formarii societatii este dorinta de a avea prieteni0 . indeosebi teama de durere0 pedeapsa. iar depozitarul si administratorul legitim al acestora este suveranitateaC8 . era necesara pentru a influenta optiunea si. fiecare individ este liber sa aleaga ce vrea sa faca. nee&istand restrictii0 'umnezeu si 'iavolul ar putea influenta optiunea intr-o actiune sau alta. 1entionam cateva din ideile e&primate de 6eccaria: 72egile sunt conditiile sub care oamenii independenti si izolati s-au unit petru a forma o societateC!uma portiunilor de libertate sacrificate de fiecare pentru binele sau. din cauza perechii originare care a ales ignorand divinitatea0 . - -ra acceptata idea ca instrumental de control al comportamentului uman este teama. (n martie <?%@ 6eccaria a scris un eseu in domeniul penologiei cu referire la pedepse. -i sunt cei care decide ce sa obtina si ce sa ofere ajungand in mod deliberat la o intelegere care ii face sa triasca impreuna in societate. 1ontesBuieu a considerat ca societatea rezulta din A impulsuri sau dorinte: pacea. ca metoda principala de actiune in crearea climatului de teama. constituie suveranitatea unei natiuni.conform doctrinei pacatului originar toti oamenii traiesc in suferinta si mizerie. umilirea si dizgratia.- oamenii initial au e&istat intr-o stare de fericire. adica provocarea durerii. comportamentul. prin aceasta.dupa teoria contractului social. fiecare oferind ceva pentru a obtine altceva. indivizii formeaza o societate. - oamenii au acceptat ca pe o realitate psihologica o facultate sau calitate a individului care regleaza si controleaza comportamentul0 (n general. foamea.obbes a perceput frica drept motivul principal care i-a determinat pe oameni sa formeze societatea si sa-i accepte si restrictiile. publicat sub titlul 7'espre crime si pedepsele acestora8. pe care individual este liber sa o intreprinda.

psihologice si de natura sociala. ar putea sa altereze aparenta obiectului in mintea schimbatoare a unui omC8 Caesare Lombroso – s-a nascut la % noiembrie <:@" la 3erona0 a urmat cursurile facultatii de medicina0 in <:"= devine medic militar si isi continua studiile pe tema rasei. 2a baza formularii tezei atavismului a stat teoria recapitulatiei sau legea biogenetica a lui -rnest . 2ombroso si- .la minut. adica ontogeneza este o recapitulare scurta a filogenezei. 'e aceea. bune sau rele0 ar putea depinde de violenta pasiunilor.aecEel. -l a folosit termenul de *+*3(!+(C pentru a descrie acesti oameni. (n cursul dezvoltarii sale. spiritual legii ar trebui sa fie produsul unei judecati logice. a climei si a tinutului geografic0 la @ mai <:%@ isi inaugureaza cursul sau de medicina legala la . de judecatile in legatura cu el si toti acesti factori. -voluand in timp. de slabiciunea acuzatului. fiecare individ repeta scurt si rapid toate stadiile de dezvoltare peste care a trecut specia sa. care reprezinta intreaga societate unita printr-un contract socialC8 - 7Fiecare om are propriul sau punct de vedere si la momente diferite puncte diferite.niversitatea din avia0 in anul <:?% a publicat lucrarea 72Duomo deliBuente8 in care sustinea ca criminalii sunt ramasitele biologice ale unui stadiu de dezvoltare timpuriu si ca sunt indivizi mai primitivi si mai putin evoluati decat concetatenii lor care nu sunt criminali. -l si-a dezvoltat teoria pe idea ca dezvoltarea individului o recapituleaza pe cea a speciei.- 7Numai legile pot stabili pedepse pentru crime0 autoritatea pentru acest lucru rezida numai in legiuitor. )aspunsul la intrebarea care sunt cauzele comportamentului criminal s-a bazat pe conceptia conform careia factorul cauzal multiplu s-ar datora unor motive biologice.

+eoria sustinea ca. cei mai importanti fiind de mediu si mai putin de ordin biologic. 7 Crima. cauzele acesteia si remediile8 se iau in discutie mai multi factori care stau la baza declansarii fenomenului criminal. 2ombroso este teoreticianul cel mai reprezentativ care a facut din idea tipului fizic criminal o cauza a crimei. +eoria evolutionista a timpului a indicat atavismul ca pe o forma incipienta a vietii animale. Cu alte cuvinte. imbecilii. paranoicii. 2ucrarea 7Omul delicvent8 a marcat momentul nasteriii criminologiei in actuala sa acceptiune stiintifica. caracteristicile fizice ale individului erau indicatorii de baza ai degenerarii si inadaptarii. fiind un fenomen biologic si astfel. 2ombroso sustine ca e&ista trei mari clase de criminali: criminali nascuti – intelesi ca ramasitele atavistice ale unei forme de evolutie inapoiata si de aceea ei constituiau doar <F@ din numarul total de agresori. este congenitala. ci numai de intensitate si. carora le-a pastrat caracteristicile fizice. melancolicii si cei afectati de paralizie generala. desi amandoi sunt atavici. epilepticii sau istericii0 criminoloi'ii – o clasa larga. crima este in sange. O incercare interesanta de a raporta comportamentul criminal la caracteristiciel fizice sunt asa-numitele teorii ale tipurilor de corp. in esenta. sub anumite circumstante.a aplecat interesul mai mult asupra factorilor de mediu decat asupra celor biologici. criminalul are mai multe anomalii. Criminalul se naste criminal0 criminalii bolnavi – adica idiotii. Crima provine din conditii organice. 2ombroso sustinea ca intre nebuni si criminali nu ar fi diferenta de calitate. care nu sunt afectati de boli mintale. la comportamentele criminale. dar al caror sGstem emotional si mental conduce. criminalul semana cu stramosii sai. fara caracteristici fizice speciale. (n ultima sa carte. alcoolicii. .

Cel mai cunoscut theoretician al acestei teorii este -)N!+ H)-+!C.1-) – acesta a identificat A tipuri de corpuri: tipul astenic – inalt si slab0 tipul atletic – tipul cu o musculature bine dezvoltata0 tipul pGEnic – scund si gras0 tipul dGsplastic – amestecat. metis.!ustinatorii acestor teorii sunt de parere ca e&ista un grad mare de interdependenta intre tipul corpului uman si tipul mental sau temperamental. (n lucrarea sa 7+ipurile constitutionale si crima8 se afirma ca e&ista o preponderenta a tipului atletic. piele neteda si catifelata. vorbeste si gesticuleaza convingator. persoana confortabila. indeosebi la faptele comise cu violenta. dinamica. Ca temperament este !O1*+O+ON(C – persoana acvtiva. rotunjimim domoale in diferite parti ale corpului. Ca si temperament este 3(!C-)O+ON(C – rela&are generala a corpului. acesta este predispus la savarsirea de furturi marunte iar despre indivizii care apartin tipului pGEnic ca au tendinte spre depresiun ( nervoase. un rafinat. trup mare. e&tremitati scurte si subtiri. tendinta d eingrasare. se comporta agresiv0 . piept puternic. +ipul dGsplastic are tendinte spre agresiune impotriva decentei si moralitatii si ca acest tip de individ paote fi amestecat si in comiterea unor fapte violente. oaselor si organelor motorii ale corpului. oase mici. dar in esenta un e&trovertit0 1->O1O)F(C – predominare relative mare a muschiilor. (illiam $)eldon – in cartea sa despre tinerii delicventi. maini mari si incheieturi puternice. iubeste lu&ul. 'espre tipul astenic. merge. aduce o imbunatatire metodologica si anume tipurile de baza ale caracteristicilor fizice si temperamentale sunt urmatoarele: -N'O1O)F(C – dezvoltare relative mare a viscerelor. *cest lucru il increase intr-o anumita masura si 2ombroso insa el s-a limitat in a gasi relatii intre caracteristicile fizice si bolile mentale.

par fin. Ca temperament avem C-)-6)O+ON(C – un introvertit. delicventa mentala si criminalitatea primara nu ca aspecte ale unui comportament ce apartine unui criminal. umeri ingusti. teriile biologice moderne prezinta argumente conform carora factorii biologici se dezvolta asemeni unui individ care va avea un comportament criminal pe care nu il poate e&plica nici individual respective. Teoriile privind factorii biologici si comportamentul criminal. dar care ar putea fi urmarea interactiunii dintre biologia . fiindca fundamental ei sunt diferiti din punct de vedere al structurii. 'in contra. sufera de afectiuni functionale.- -C+O1O)F(C – dominanta relative a pielii si a lpilozitatii. nas bine conturat. oase mici si delicate. se fereste de aglomeratii. a sistemului nervos0 corp fragil si delicat. sensibil la zgomot si la distractii. sensibilitati ale pielii. insomnie. ci ca factori de masurat. corp cu masa relative mica si cu o mare suprafata. atunci cand avem in atentie un comportament observat al unui individ caruia se presupune ca i-ar apartine. fata mica. +eoriile biologice timpurii apreciau ca structura determina functia. alergii. oboseala cronica. !heldon vorbeste despre delicventa biologica. ceea c ear insemna ca indivizii se comporta atfel unii fata de altii.

(nca din antichitate s-a incercat e&plicarea fenomenului uman plecand de la idIe ereditatii. celalalt a suportat o incarcerare identica doar in <K$ din cazuri. Teoriile privind de'ec)ilibrul bioc)imic – implicatiile echilibrului si dezechilibrului hormonal au patruns profound in limbajul biologiei si fiziologiei umane. prezinta chimia corpului uman si dezechilibrul hormonal ca K concepte centrale ce stau la baza unei noi criminologii care se bazeaza pe biochimie. JO. *ceste teorii se pot e&plica mai repede ca fiind teorii bio-sociale.publica in anul <=K< un studiu ce avea sa faca faima in epoca. lecand din acest punt multi cercetatori au incercat sa determine rolul ereditatii in criminalitate. aspect fizic.*NN-! 2*N4. *stfel una din primele lucrari apartinand lui 2ouis 6erman. 4emenii frati sunt produsul a doua ovule simultan fertilizate de doi spermatozoizi.acelei personae si mediul in care se dezvolta. dispozitie. . *stfel. etc. in timp ce la <? perechi de gemeni frati. Teoriile privind studiul emeniilor – trebuie sa facem precizarea ca in genetica e&ista o clara distinctie intre gemenii identici si gemenii frati. gemenii identici nu au acelasi comportament care ar putea fi atribuit gemenilor frati. 4rupul de control a fost e&tins la K<A perechi de frati normali si de varste apropiate in care unul din frati a fost condamnat si s-a stabilit ca doar in :$ din cazuri si celalalt frate a inregistrat o incarcerare. efectele sale facand obiectul mai nultor studii. avand aceeasi relatie ca infratirea normala. 4emenii identici provin dintr-un singur ovul fertilizat si in consecinta au o ereditare identical. aratandu-se deseori ca tinerii se asemanau cu parintii lor in multe privinte: maniere. cand unul a fost inchis. -l a gasit K@ de perechi de gemeni identici si a stabilit ca atunci cand unul a inregistrat o incarcerare in ??$ din cazuri si fratii lor au suportat o pedeapsa identica. intitulat 7Crima ca destin8.

cu bunavointa. *cesti factori pot sa genereze comportamente criminale atunci cand actioneaza impreuna cu factori psihologici si sociali. se poate spune. au fost incercari care ar fi putut sa determine masurarea diferentelor dintre criminali si omul obisnuit. Teorii raportate la inteligenta si influenta acesteia asupra criminalitatii *ceastea sunt teoriile care au pus cel mai des in centrul e&plicarii comportamentului criminal inteligenta. de memorare a imaginilor. dar nu determina in mod absolut ca un individ poate avea un comportament criminal. *2F)-' 6(N-+ a fost psihologul francez care a scos testarea inteligentei in afara laboratorului si a aplicat-o in e&plicarea unor rezultate slabe la invatatura pe care le prezentau scolile din aris. 1odul de a reactiona la un eveniment sau altul. datorate dezechilibrului hormonal. ca prezenta acestora poate spori predispozitia. in anumite imprejurari si datorita unor anumite conditii. * incercat sa gaseasca o e&plicatie . de a recunoaste intelesul cuvintelor si de a face calcule aritmetice in gand.(deea de baza era ca tulburarile emotionale crescande. creeaza ocazii propice pentru producerea crimei. 'esi apelarea la factorii biologici s-a facut din convingerea ca acestia reprezinta cauzele producerii fenomenului criminal. teoriile biologice ale comportamentului criminal pot fi judecate in masura in care diferentele biologice intre criminal si non criminal sunt si demonstrabile. de completare sau d eintelegere a propozitiilor. (n conte&tul abordarii multifactoriale. 'iferentele individuale care ar putea sa apara in urma unor comparari au facut ca observatiile psigologiilor si criminologiilor sa fie a&ate in principal pe aceste comportamente. capacitatea de memorare.

urma a fi comparata cu varsta propriu-zisa.M. )ezultatul primei lor colaborari a aparut in anul <=#" si s-a materializat intr-o lucrare intitulata 7!cala 6inet-!imon a inteligentei8. a publicat un articol in care a asustinut ca testele (M sunt importante pentru obtinerea unor performante in societatile industriale ale 3estului si ca :#$ dintre diferentele individuale ale acestui scor sunt mai degraba determinate de diferentele genetice decat de mediu. *ceasta scala a fost revizuita in anul <=#% cand a fost adaugat si conceptul 7varstei mentale8. apoi. +heodore !imon. a abandonat-o si a abordat problema din punct de vedere practice. Nivelul varstei celor mai grele sarcini pe care copilul le-ar rezolva ar fi trebuit sa descrie varsta mentala a acestuia care. intrebarea de baza pornea de la relatia (M-saracie-crima si daca se bazeaza pe diferente genetice5 (n anul <=%= *)+. Ceea ce urma sa se obtina avea sa fie numit 7coeficientul de inteligenta8 sau (. . mai ales plecand de la capacitatea native pe care o are individual si mai putin ca un comportament invatat. iar rezultatul sa fie inmultit cu <##. (n aceasta incercare a avut si sprijinul dr. !-a pus intrebarea daca testul (. astfel incat prima sarcina putea fi rezolvata si de un copil mai mic. masoara inteligenta sau masoara alti asemenea factori. copilul de = ani trebuie sa realizeze sarcini gradate pentru varsta de = ani si nu pe cele pentru copilul care are <# ani sau peste. in timp ce ultima putea fi realizata numai de un adult. a sugerat ca varsta mentala sa fie impartita la varsta propriu-zisa. care nu implicau rationamente dificile. le-a asezat intr-o ordine crescatoare a dificultatii acestora.. 'e e&.stiintifica a inteligentei. cum ar fi realizarea academica sau testul desteptaciunii5 'e fapt. doctorul scolilor speciale din aris. (n anul <=<K psihologul !+-)N L. 2a inceput a incercat sa masoare inteligenta prin masurarea volumului cranian. *poi. rezultat.) J-N!-N. (n aceasta etapa 6inet s-a decis sa asocieze un nivel de varsta fiecarei sarcini a testului.M. 6inet a pus la un loc un mare numar de sarcini usoare legate de viata de zi cu zi. !i-a dat seama ca aceasta metoda nu ii aduce nici un beneficiu.

ci ei sunt personae cu capacitate mintale diminuate. inca de la aparitia lor. !ubconstientul. criminalii adulti nu sunt retardati mintal cu severitate. !igmund Freud este acela care dezvolta conceptele stiintei psihologiei in legatura cu persoanele bolnave.*)+1*N . )(NC. ca un concept central al psihanalizei. Ceea ce se poate afirma in momentul de fata este ca testele (M au functionat. de asemenea. trebuie sa cautam alti factori pentru o e&plicare generala a criminalitatii. ca un fel de prezicator sigur al delicventei. -ste necesar de e&plicat de ce personae cu un (M scazut devin delincventi mai des decat aceia cu un coeficient mai mare. de la factorii biologici si situationali. 'eci. (M-uri scazute. a venit si a imbunatatit metodele medicale in tratarea problemelor de baza ale bolilor mintale. Conceptul de subconstient a fost dezvoltat de 3ON . . fiecare in parte presupune o considerabila abilitate intelectuala.<:KA-<=#%/ si a fost detaliat de 1O)+ON personalitatii.. daca se face o asociere intre criminalitate si rezultatele oferite de (M. in e&plicarea comportamentului criminal. sihiatria.nii criminali adulti au fara indoiala. Cu siguranta. crima organizata si crima politica. este o aventura. ca stiinta. Gthagoras a indentificat creierul ca fiind organul mintii si a precizat ca bolile mintale sunt disfunctiuni ale acestui organ. dar a motive crima in general datorita acestui fapt. Teoriile privind personalitatea criminalului +eoriile psihiatrice si psihologice pleaca.<:"A<=K=/ in cateva studii nonfreudiene ale fenomenului de dsisociere sau impartire a . si-a facut aparitia ca subiect de interes inainte de Freud. 'aca luam in calcul criminalitatea gulerelor albe.-ste clar ca. aceasta trece sau este in stransa corelare cu delicventa juvenila.

L(2. -) -. pot sa argumenteze comportamentul. 7!(N-8 a fost folosit ca termenul care descrie marele rezervor de miscari biologice si psihologice. dar este incopnstient in operarea sa. ca daca pacientul devenea constient de aceste evenimente. difuza si tenace. din suma valorilor lor. asociata cu viata si munca lui Freud si a unor elevi de-ai sai precum *2F)-' *'2-). chiar si atunci cand acesta nu a constientizat acele fapte. +eoria sustinea. Freud si-a insusit ideea de subconstient asa cum a fost folosita si de psihiatri dinaintea lui. iar pacientul castiga un grad mai mare de control al constientului si al libertatii. Freud isi va revizui conceptiile sale despre subconstient. care si-au lasat amprentele asupra individului. ca o 7dorinta de viata8.ego/ si imparte sunconstientul in !(N.N4. *cesta include libido-ul.sihanaliza este o stiinta recenta. care evidentiaza cerintele ce te opresc sa faci ceea ce iti place. in final. . regasita la toate animalele. adica acei stimuli si impulsuri care stau la baza tuturor comportamentelor. intreaga forta a energiei se&uale a individului. din motive ce tin de e&perienta sociala individuala. . *stfel. argumentand ca e&perientele traumatice din copilarie. individual era capabil sa reconstruiasca evenimentele petrecute cu mai mult timp in urma sis a le aduca in constient.!. !upereul. (deea era aceea a liberei asocieri. !inele este in permanenta inconstient si raspunde numai la ceea ce Freud a numit 7principiul placerii8 – daca te simti bine.-1 !+-H-2.. Copilul le e&perimenteaza ca judecati si. fa-o. . ceea ce inseamna o conceptie ideala a ceea ce copilul ar trebui sa fie. ele isi pierdeau din puterea lor subconstienta. ia nastere ego-ul ideal. -)-4O/. prin contrast este acea forta constienta si autocritica. !upereul poate contine elemente constiente sub forma codurilor etice si morale. entru a trata aceste probleme Freud a inventat psihanaliza. -l redefineste constientul ca -.('/ si !. !upereul apare odata cu primele mari e&periente ale copilului. C*)2 N. (n acest sens pacientul se rela&a complet si vorbea despre orice ii venea in minte. de dragoste si atasament fata de parintii lui.

etc. iar aceasta agresiune la randul sau poate fi e&presia instinctelor se&uale sau a altor instincte. !e considera ca. entru ca un infractor potential sa devina intr-adevar infractor sunt necesare inca K conditii: o situatie corespunzatoare in mediul inconjurator . cauzele conduitei delictuoase la copil. in special in atitudinea afectiva a mamei sale fata de manifestarile instinctive timpurii ale copilului. 'e acest mod este legata si conceptia sa referitoare la 7delicventul potential8. 7(n general putem spune ca. genereaza criminalitatea siFsau tulburarile psihice si manifestarile psihologice anormale.Ceea ce Freud numea -.2 este personalitatea constienta care este orientate catre lumea reala in care persoana traieste si incearca sa mediteze intre cererile !(N-2. generat de cause pur psihologice.2. adica de gradul de dezvoltare a supereului. criminalitatea trebuie sa fie considerate ca un aspect al conduitei omului care este echivalent cu nevroza. tulburarile psihosomatice. +oti ctriminalii pun in evidenta patologia psihica a emotiilor. +eza pe care a imbratisat-o este afirmatia ca e&plicatia conduitei umane trebuie cautata in conflictele biose&uale.8 'upa *brahamsen conditiile familiale sunt cauza principala care genereaza criminalitatea. in copilarie. cu care omul se loveste de timpuriu. e ultimul plan se situeaza factorii economici si sociali care pot influenta familia si pune pe prim plan caracteristica ei afectiva. Te'a lui %bra)amsen – de la . depinde conduita delictuoasa sau nondelictuoasa a individului. a controlului din partea supereu-lui. este o manifestare directa sau indirecta a agresiunii. psihoza.(. +ulburarea in copilarie a dezvoltarii affective normale. !e sustine ca orice conduita delictuoasa. -)-.( si prohibitiile !. criminala. *brahamsen considera criminalitatea ca o varietate de boala psihica. a caracterului sau a . *brahamsen trateaza criminalitatea ca pe un fenomen psihologic.el o numeste 7de moment8/ si slabirea rezistentei. pot fi depistate de parintii sai. 'e capacitatea omului de a controla aceasta agresiune.niversitatea din Columbia.

deoarece criminaliii nu sunt in general alienate sau anormali . Cercetari *olosind testele de personalitate – au fost dezvoltate in paralel cu testele de inteligenta. lipsa de discernamant. Teoria psiho-fiziologica a lui De Greef acesta a fost punctul de legatura intre teoria constitutionalista si aceea care da o importanta deosebita starii psihologice a delicventului. mai mult sau mai putin solida0 essential pentru un criminolog este sa inteleaga evolutia parcursa de infractor. (n anul <="#. fie cu privire la societate si valorile sale0 pura nu este suficienta pentru a rezolva problemele criminologice. -lementele esentiale ale ideilor sale sunt: psihiatria mintali0 la fiecare individ e&ista un anumit numar de functiuni incoruptibile. !C.N-!!2-) si C)-!!-N au publicat rezultatele rezultatele de ansamblu ale unor studii facute in !. indiferenta la bine si la rau. adica de impulsul pur si automat care nu poate fi impiedicat de nimeni si functioneaza in noi atunci cand protectia e&istentei este in joc0 omul are posibilitatea sa construiasca un sGstem de valori care paralizeaza. cae care l-a condus progresiv la crima. -l a fost influentat puternic de psihanaliza. fie cu privire la victima. mai mult sau mai putin functiiile incoruptibile.*. pe o perioada de K" de ani. unde compararile intre delicventi si nondelicventi erau facute in baza rezultatelor obtinute la testele de personalitate. in timp ce acestea conduc in mod normal la actul criminal si care construiesc impotriva lor o bariera. Criminalii au fost testati pentru a stabili daca trasaturile lor de personalitate difera de cele ale nondelicventilor sau criminalilor. *ceste functiuni incoruptibile sunt legate de idea subcorticala.intelectului lor si de acceea * ajunge la concluzia ca 8un delicvent normal este un mit8.

(nvatarea prin asociere este una dintre cele mai vechi teorii. *ceste teorii descriu comportamentul criminal ca pe un comportament invatat mai dinainte. (nvatarea este subsumata unor obiceiuri si cunostinte care se dezvolta ca rezultat al e&perientelor individului odata cu intrarea si acomodarea la mediul inconjurator.ca un comportament normal invatat 3om discuta despre acele momente care il instruiesc pe individ cum sa isi aleaga oportunitatea pentru a comite fapta ilegala. +eoriile care sustin acest lucru argumenteaza ca invatarea modului in care trebuie sa valorifici o oportunitate ilegala implica procese mai ample care ioncep cu insusirea modului de a valorifica oportunitatile legale. ca pe un comportament 7normal invatat8. cu atat mai mult cu cat el este intr-o mare masura instrumental de care se foloseste partea inconstienta a lui insusi. care se realizeaza in cadrul unor grupuri printr-un sistem de comunicare cu alte persoane. intrucat constientul cauta sa realizeze in orice moment.- trebuie sa avem in vedere situatiile in care individul comite crima. *ristotel sustinand ca toatre cunostintele pe care le are omul sunt accumulate ca urmare a e&perientelor prin care a trecut si in nici un caz aceste cunostinte nu ar putea a vea o origine native sau instinctive. cel mai bun echilibru posibil. +eoriile comportamentului normal invata sustin ca modul de instruire este cel obisnuit. Teoriile comportamentului criminal . .

'e e&: un soarece poate fi invata sa apese pe un buton prin recompensarea unui astfel de comportament cu o bucatica de carne sau poate fi pedepsit cu un soc electric daca nu apasa butonul . (deea a fost lansata de !C. Consta in aceea ca pentru a impune anumite comportamente se foloseste sistemul pedepselor si al recompenselor. insotind acest lucru de sunetul u ui clopotel.(NN-) si este acum teoria dominanta despre invatare in stiinta psihologiei. 'e e& un caine va saliva cand ( se arata o bucata de carne. fara ca anterior sa se fi facut vreun antrenament cu organismul.*ristotel a formulat A legi ale asocierii unde a descries relatiile care iau nastere in cadrul acestui process: legea similaritatii0 legea succesiuniii in timp0 legea constrastului0 legea coe&istentei in spatiu. 'upa cateva zile a constatat ca era sufficient doar sunetul clopotelului pentru ca animalul sa saliveze intens. avlov i-a dat carne cainelui timp de cateva zile. !-a demonstrate deci ca comportamentul poate fi invatat prin asociere. care in speta constituia un stimul e&tern. CONDITIONA !A O$! ANTA – reprezinta situatia in care organismul este active si invata sa obtina ceea ce doreste de la mediul inconjurator. -&ista trei cai de baza prin care indivizii invata prin asociere pe care le prezentam in continuare: CONDITIONA !A C"A#ICA – asa cum a fost descrisa initial de avlov consta in aceea ca anumiti stimuli produc un anumit raspuns.

<::@-<="#.+. rationamentelor si atitudinilor0 directiile specifice ale motivelor si impulsurilor sunt invatate din continutul legilor. care pot fi invatate prin ceea ce se intampla altor oameni. s-a nascut in NebrasEa. +eoria sa va fi dezvoltata in lucrarea 7'elicventa intelectuala80 ideile principale sunt: comportamentul criminal este invatat0 comportamentul criminal este invatat in interactiunea cu alte personae in procesul comunicarii0 partea cea mai importanta a invatarii comportamentului criminal apare in grupurile personale intime0 cand se desfasoara procesul de invatare a comportamentului criminal. !oarecele invata sa opereze in mediul sau prin asocierea recompenselor si a pedepselor cu propriile sale comportamente..8 +-O)(* *!OC(-)(( '(F-)-N+(*+. pot aparea toate fenomenele de invatare ce rezulta din e&perientele directe. sau poate fi inconjurat de personae care definesc legea ca pe ceva ce poate fi violat0 o persoana devine infractor din cauza unui e&ces de definitii favorabile violarii legii in detrimentul definitilor nefavorabile unei actiuni ilegale. *lbert 6andura afirma in acest sens ca 7virtual.-)2*N'. care sunt favorabile sau nefavorabile. impulsurilor. ci si prin asteptari si aspiratii.parintele acestei teorii -'L(N !. !e poate intampla ca in societate un individ sa fie inconjurat de personae care definesc legea ca pe o regula ce trebuie respectata. %cesta este principiul asocierii di*erentiate+ . cat si prin observarea comportamentului la alte persoane si a consecintelor acestuia. acesta include tehnicile de comitere a crimei si directia specifica a motivelor. 99999999999999999999 %OD!"A !A #A& IN'ATA%ANT&" #OCIA" – este o alta cale de baza0 conform ei comportamentul poate fi impus nu doar prin recompense si pedepse.correct.

)*2.)*2. 'e e&: hotii fura pentru a castiga bani. durata.– +eoria lui !utherland emite ipoteza ca ideiile sunt cauzele principale ale comportamentului criminal. (n societate conform acestei conventii grupuri diferite au idei diferite despre modul cel mai potrivit de a te compromite.C. Lalter .+. deoarece comportamentul noncriminal este o e&presie a acelorasi valori si nevoi.2.C. invatare care apare prin asocieri in cadrul grupurilor de personae mai apropiate intim. IIIse identifica in cadrul primului element CON+(N. +-O)(* CONF2(C+. +eoriile culturale si subculturale preiau si dezvolta acesta ipoteza.2 a ceea ce este invatat0 al doilea element este )OC-!. dar pentru acelasi scop muncitorii coinstiti muncesc.2+. prin asociere cu sabloanele criminale si anticriminale. implica toate mecanismele care sunt angrenate in orice alt process de invatare0 - desi comportamentul criminal este o e&presie a nevoilor generale si a valorilor totusi el nu este e&plicat de aceste nevoi si valori.)* – conditiile sociale generale care au stat la baza asocierii diferentiate reprezinta un proces care de la o perioada la alta a cunoscut completari. termen preluat din teoriile sociologice.6C.2+.2+.!( !. entru descrie conflictul de cultura se foloseste termenul de dezorganizare sociala.2 prin care are loc invatarea.( '. prioritate si intensitate0 procesul invatarii comportamentului criminal. Elementele de ba'a ale teoriei. ulterior inlocuit cu termenul de ora ani'are sociala di*erentiata+-O)((2.- asocierile differentiate pot varia in frecventa.

infractionalitatea tinerilor din clasele defavorizate constituie un protest impotriva normelor culturale dominante in !.( !( *.CON+)O2. *ceasta cultura a clasei de jos conform teroriei lui 1iller reprezinta un mijloc generator al delincventei de grup. respectul si acceptarea scopurilor conventionale ale societatii globale.( !OC(*2 – cerecetarea criminological se va centra in acest caz pe respectarea normelor sociale. +eoria apartentei sociale si teoria autostapanirii.2. +-O)((2. 'eoarece conditiile sociale nu le permit sa obtina un suces social legitim acesti tineri presimt o puternica stare de frustare0 delincventa este de fapt o functie a barierelor sociale si economice impuse grupurilor sociale sarace.1iller a emis o teorie culturala pe care a incercat sa o incadreze in e&plicarea delincventei de grupa. legatura social ce include atasamentul. 1otivele identificate de teoreticieni sunt variate teama de pedeapsa – raspunsul clasic este un motiv indepartat pentru care oamenii onesti nu comit infractiuni. rezistentei la frustare incearca sa identifice motivele pentru care oamenii respecta normele sociale. analizeaza structura interioara a individului care actioneaza ca . *stfel. teoria apartentei sociale dezvoltata de criminologul american +ravis . O alta varianta a curentului culturalist o reprezinta teoria lui *lbert Cohen referitoare la subculturile delincvente.2. dar cei mai multi se tem ca un comportament ilicit ar putea conduce la o afectare ireparabila a relatiilor cu grupul si institutiile de care apartin. credinta. O clasa joasa are o cultura separata si identificabila care se distinge de cultura clasei de mijloc. *stfel.irschi considera ca toti oamenii pot fi incalca legea penala. implicarea.+OCON+)O2. 2egatura sociala care e&ist ail impiedica pe individ sa savarseasca fapte antisociale. ornind de la ideea ca toti oamenii sunt infractori nu se mai pune intrebarea care sunt cauzele criminalitatii dimpotriva intrebarea este care sunt motivele pentru care oamenii respecta normele sociale.*. +eoria rezistentei la frustare incearca o e&plicatie psihologica si sociologica a delincventei.

*cesta scoala fondata de 4eorge .un sistem de protectie in calea frustarii. iar acest act va reprezenta un nou stimul pentru urmatorul. si 7teoria interactionista8. Charles .2 (N+-)*C+(ON(!+:C)(1(NO2O4(* )-*C+(-( !OC(*2!coala sociologica a interactionismului simbolic este cea care va inspira in criminologie curentul interactionist. 6ecEer considera ca devianta este consecinta unei 7etichete8 aplicata individului si acesta afirma ca 7deviant este acela caruia ( s-a aplicat cu succes aceasta eticheta0 comportamenul deviant este comportamentul oamenilor care au fost astfel etichetati8.orton CooleG si L. .erman 1ead. +homas a pus bazele teoriilor cunoscute sub numele de 7teoria etichetarii8. *ceasta teorie a fost elaborata de )ecEless. conceptul de personalitate – intercatiunea intre oameni este cea care va determina formarea in timp a personalitatii individului. *deptii curentului interactionist sunt de parere ca devianta constituie o categorie semantica prin intermediul careia anumiti indivizi sunt etichetati ca atare. C. -ticheta aplicata unui individ va .)-N+. 7teoria reactiei sociale8. ca sensul valorilor si non-valorilor este invatat de catre oameni din modul in care ceilalti oameni reactioneaza la aceste valori atat din punct de vedere pozitiv cat si negativ si ca oamenii ree&amnineaza si interpreteaza comportamentul lor propriu in raport de sensurile si simbolurile pe care le-au dobandit de alti oameni. 7teoria sigmatizarii8.(. diferenta constand in faptul ca unii indivizi sunt etichetati ca infractori si alti nu.. Fondatorii acestei scoli sustin ca oamenii actioneaza in raport cu propria lor realitate. +eoriile curentului interactionist au un fundament bazat pe: notiunea de 7rol8 conform careia comportamentul individului in viata sociala corespunde unui rol social0 conceptul de interactiune – actul unui participant la reactia sociala reprezinta o reactie la un stimul declansat de un alt individ.

C)(1(NO2O4(* 7)-*C+(-( !OC(*2-8 *deptii teoriilor reactiei sociale Lilliam Chambliss. dar in acelasi apar noi locuri de munca pentru organele de control social. Criminologia 7reactiei sociale8 are in vedere lamurirea aspectelor legate de analiza normei penale. acesteia fiind concentrati asupra problemelor pe care clasa din care provin le are0 comportamentul individului reflecta pozitia pe care acesta o are in clasa din care provine. afectandu-( acestuia raporturile de familie. criminalitatea este creata direct si nemijlocit de catre reactia sociala. infractionalitatea fiind diferita de la o societate la alta in raport de strucura economica si politica a societatii. conflictul dintre diverse grupuri de interese pentru a obtine si pastra puterea este cel care determina criminalitatea.avea repercursiuni importante pentru viitorul faptuitotului. infractiunile deviaza atentia celor care sunt e&ploatati. . precum si consecintele acesteia asupra evolutiei sociale a individului. 4eorge 3old sustine ca. munca. procesul de concepere si adoptare a legii penale si aplicarea acesteia. *ustin +urE sunt de parere ca. dreptul penal avand drept functie supunerea prin violenta a clasei muncitoare de catre clasa care conduce0 infractionalitatea determina scaderea somajului. )alf 'ahrendorf este de parere ca fiecare sistem social are la baza aplicarea corectiei de catre clasa care detine puterea asupra celorlalti indivizi. scoala si alte institutii cu care acesta relationeaza. se vor grupa dand nastere la relatii negative si se vor specializa in 7 cariere infractionale8. Lilliam Chambliss si )obert !eidman au o pozitie bazata foarte mult pe rolul politicii in determinarea criminalitatii. *cestia se vor izola. )ichard MuinneG. astfel acestia sustin ca: clasa sau grupul de conducere clasifica anumite activitati ca infractiuni in functie de interesul lor.

respectiv distributia populatiei dupa varsta. tarile partial integrate una ridicata. se&.)*2* !( C)(1(N*2(+*+-* '. tipul de integrare culturala determinand structura si dinamica infractionalitatii. profesie. mobilitate0 cultura. apartenta sociala. *utorul acestei teorii considera ca fiecare tara are un grad de integrare sociala diferita.personalitatea de baza. norme care orienteaza comportamentul oamenilor0 . .structura sociala. iar tarile neintegrate cultural o criminalitate e&cesiva. rezultatul procesului de socializare in determinarea profilului psihologic al individului0 *ceste trei elemente se combina in jurul valorilor sociale. !zabo este cel care a elaborate teoria integrarii culturale diferentiate considerand ca fiecare societate combina trei elemente si anume: .2+. +arii integrate in totalitate ar avea o criminalittae redusa. valori.(N+-4)*)-* C. reprezentata de obiceiuri.

*ceasta constatare a fost determinate de un numar de factori specifici. )atele cele mai ridicate de violenta au fost identificate in ariile cu cea mai joasa stare economica.!+)(*2(>*)-* – ca factor economic poate avea si efecte negative.2 – reprezinta un factor criminogen datorita faptului ca individul este marcat de scaderea nivelului de trai. F*C+O)( -CONO1(C(: -conomia unei tari determina comportamentul individului si implicit pe cel infractional. chiria medie si procentajul familiilor proprietare de locuinte. industrializarea ofera noi locuri de munca motivand indivizii care provin din mediu rural sa migreze catre mediu urban. a cazurilor de tuberculoza si a bolnavilor. (N'.C%U. echilibrul ecologic al zonei in care se desfasoara procesul de industrializare este afectat si acest aspect are repercursiuni asupra celor care muncesc prin creea unui stari de stress.%LIT%TE% IN CRIMINOLOGIE. starea civila0 impactul mijloacelor de informare in masa0 discriminarea0 specificul national0to&icomania0 profesie0 factori politici: razboiul. somajul. religia. diferit de cel din care provin si in consecinta acestia pot suferi un soc de neadaptare a personalitatii lor. familia. nivelul de trai. in care sunt inclusi procentajul familiilor instarite. (ndustrializarea inaltura prin specializarea sa actul individual de creatie al omului. revolutia. factori demografici: urbanizarea.% $I$TEMIC% C2*!(F(C*)-* F*C+O)(2O) C)(1(NO4-N(: factori economici: industrializarea. +ot aceste zone aveau de altfel sic ea mai ridicata rata a mortalitatii infantile. structura emotionala a acestuia devine .%N%LI. poate determina cresterea criminalitatii. !O1*J. *stfel.

dar si de angajarea in mod limitat. C)(>-2. sezonier. dar in aceeasi masura dorinta de a avea un trai mai prosper conduce la savarsirea de infractiuni pentru realizarea acestui scop. !haO si 1c HaG au determinat in cadrul cercetarilor rolul factorilor rasiali si etnici in declansarea delicventei. in mod deosebit a infractionalitatii juvenile. N(3-2. Cresterea ratei natalitatii determina cresterea infractionalitatii. individul nu-si mai poate controla dorintele si in acest conte&t este influentat sa comita infractiuni. familia este afectata. el se simte neprotejat social fiind afectat si in consecinta recurge la comiterea de infractiuni. !caderea nivelului de trai este influentata de somaj. CO1 O>(+(* O . !aracia este cea care il poate determina pe individ sa comita infractiuni. precum si de inflatie care determina diminuarea economiilor familiei.2 '.instabila.infractionalitatea este ridicata in perioada crizelor economice intrucat omul nu mai are unde munci. 1O6(2(+*+-* !OC(*2* !( .+)*( – impactul nivelului de trai asupra individului trebuie analizat atat din punct de vedere subiectiv cat si obiectiv. mobilitatea de amploare a .-CONO1(C. varsta de K" de ani reprezentand varsta critica de savarsirea infractiunilor. nivelul salariului este scazut.)6*N(>*)-* migrarea indivizilor din mediul rural catre cel urban s-a accentuat in timp.2*+(-( – zonele cu rata cea mai ridicata de delicventa sunt acelea unde e&ista mari concentratii de imigranti si negri. F*C+O)( '-1O4)*F(C(: )*+* N*+*2(+*+(( – din punct de vedere infractional studiile in materie arata ca indivizii cu varsta cuprinsa intre <:-@# ani sunt predispusi la comiterea de infractiuni.

F*C+O)( !OC(O-C. (n acest conte&t familia este cea care a fost marcata. abandon de familie. *stfel. despartiri. sunt prost intretinuti din punct de vedere material si igenic. 1obilitatea sociala are rezultat negativ in momentul in care omul este nevoit ca urmare a falimentelor. Familiile divortate sau despartite reprezinta un factor criminogen pentru copii care comit infractiuni. mobilitatea populatiei umane din plan geografic .2+. '. !zabo citeaza lucrarea 7'elincventa juvenila nerelevanta8 a sotilor 4luecE care constata ca. etc.)*2(: F*1(2(* – celula de baza a societatii este cea care formeaza copilul si in interiorul careia acesta isi modeleaza si dezvolta personalitatea.mobilitate verticala/. conducand de multe ori la situatii de conflict.mobilitate orizontala/ si din plan social ori professional . efectul reprezentandu-l cresterea ratei divorturilor.indivizilor a determinat schimbari in raporturile umane si si-a pus amprenta asupra dezoltarii personalitatii individului. crizelor economice sa-si schimbe locul de munca. de asemenea copii care provin din parinti infractori . dar in acelasi timp a creat noi institutii in toate ramurile de activitate. casatorii premature. au parinti despartiti ori necasatoriti. au aparut indivizi care nu s-au putut adapta. 3iteza cu care in mediul urban au loc schimbari a determinat ca personalitatea individului sa suporte dereglari. invata sa respecte sau nu anumite valori. 1obilitatea geografica a condus la desfiintarea institutiilor sociale care e&istau. 1obilitatea populatiei poate fi analizata din doua puncte de vedere. +oate acestea au condus la cresterea criminalitatii. soclarizare prelungita a copiilor. un numar important de copii delincventi si-au schimbat resedinta in timpul copilariei. care s-au instrainat si au devenit izolati in cele din urma comitand infractiuni datorita acestor starii de an&ietate.

(N 1*!* – ca factor criminogen demonstreaza ca acesta are o influenta deosebita in comiterea de infractiuni intrucat micul sau marele ecran reprezinta pentru individ modele de comportare. )-2(4(* – ca factor criminogen a determinat controverse. !+*)-* C(3(2* – studiile effectuate cu privire la acest factor criminogen au aratat ca atat femeile cat si barbatii necasatoriti sunt predispusi sa comita infractiuni se&uale. (1 *C+. reprezinta si ea un factor de influenta mai ales asupra tinerilor. in sensul ca nu e&ista o pararea unanima pentru a fi considerata ca factor de influentare in comiterea infractiunii. insa din punct de vedere calitativ. articiparea la pregatirea scolara isi pune si ea amprenta asupra individului care comite infrcatiuni.sunt determinati de catre acestia sa nu respecte normele si valorile morale.2 1(J2O*C-2O) '. valori. din contra aceasta are un rol important in prevenirea si combaterea infractionalitatii. iar in perioadele de criza economica si politica apar infractiuni cu substrat religios. ornografia . demonstrandu-se ca efectul instruirii scolare din punct de vedere cantitativ nu are un rezultat negative in plan infractional. acesta percepand si interpretand mesajul din mass-media in raport de propriile nevoi. +otusi unii cercetatori au ajuns la concluzia ca anumite secte religioase recurg la infractiuni pentru a obtine avantaje materiale. (mpactul deosebit al mass-mediei va avea repercusiuni in special asupra individului predispus la un comportament violent.(NFO)1*). nivelul de pregatire scolara poate avea ca rezultat savarsirea de infractiuni mai elevate. acesti copii vor avea conduita pe care o vor vedea in familie. iar cei casatoriti sunt predispusi la comiterea de infrcatiuni cu violenta determinate de conflictele dintre soti.

*lcoolismul la fel ca si consumul de droguri produce tulburari mentale determinand un individ sa savarseasca infractiuni. se&.'(!C)(1(N*)-* – reprezinta un factor criminogen important e&ercitandu-se la toate nivelurile. insa in forma grava individul este predispus la comiterea infractiunilor prin violenta. cadre superioare de conducere. !utherland in lucrarea 7Criminalitatea gulerelor albe8.2 N*+(ON*2 – reprezinta sinteza nivelului de trai si de cultura a unui popor. Consumul de droguri reprezinta un factor din ce in ce mai frecvent in comiterea infractiunilor. insa corelat cu alti factori in ansamblu comiterii unei infractiunii trebuie luat in considerare. etc. neatentie. (n situatia unui alcoolism cronic individual devine violent. pierzandu-si sensul eticii si moralei si predispus la savarsirea infractiunilor prin violenta. )OF-!(* – ca factor criminogen poate influenta comiterea de infractiuni legate de specializarea individului. emigrare prin refuzul de a accepta un grup social in raport de aspiratile sale. un interes aparte reprezentand infractionalitatea 7gulerelor albe8. clasa sociala. numerosi tineri comit infractiuni pe fondul consumului de droguri. (n situatia unui alcoolism acut in forma usoara se comit infractiuni din neglijenta. grup etnic. instruire. . +OP(CO1*N(* – ca factor criminogen cuprinde alcoolismul si consumul de droguri. ! -C(F(C. participare la activitati sociale. aparuta in anul <=A= defineste aceasta infrationalitate ca fiind savarsita de catre persoane respectate in societate si care au un statut social ridicat. oameni de afaceri. *nalizat individual acesta nu reprezinta un factor criminogen. personalitati politice. apartenenta religioasa. de altfel chiar consumul de droguri constituie infractiune.

F*C+O)( O2(+(C(: )*>6O(. *ceasta nu inseamna ca in ceea ce priveste criminalitatea claselor sociale superioare nu includem oameni de afaceri respectati. acestia beneficiind datorita statutului social de o indulgenta la nivel general.2 – in timpul razboiului civil se instaureaza haosul si anarhia. personalitatea acestora fiind cea care determina savarsirea infractiunii. !utherland a atras atentia ca statisticile uzuale ale criminalitatii prezentau o imagine a populatiei criminale compusa din indivizi care apartineau paturilor joase ale societatii si care nu beneficiau de privilegii economice. persoane politice. !utherland a prezentat argumente prin care a demonstrate ca acesti criminali cu gulere albe sunt relative imuni la condamnarea penala datorita puterii clasei din care provin de a influenta justitia in ceea ce priveste implementarea si aplicarea legii. sistemul legislativ este ignorat complet. deturnare de fonduri financiare. dezordinea generala determinand .*nalizate din punct de vedere juridic aceste infractiuni nu difera foarte mult de cele savarsite de alti infractori. !utherland sustinea ca cel mai frecvent criminalitatea gulerelor albe se produce prin prezentarea eronata a situatiei financiare a intreprinderilor. interpretarea eronata a legii. prin manipularea bursei si mituirea persoanelor publice in scopul de a asigura contracte avantajoase prin mita. (nfractorii cu 7gulere albe8 comit fapte care sunt definite de catre !utherland ca fiind o 7violare a legii penale de catre persoane cu statut socioeconomic de inalta clasa in cadrul activitatii lor ocupationale8. insa modalitatea de comitere a infractiuni este mai rafinata. (nfractionalitatea 7gulerelor albe8 se concretizeaza prin specularea lacunelor legislative. etc. reputatia lor nefiind alterata.

*titudinea dinamica ce caracterizeaza comportamentul uman este legata de modul de manifestare a personalitatii fiecarui individ. iar nu in individual omenesc izolat. (ndividul omenesc izolat desavarseste personalitatea0 structura personalitatii insasi incepe cu omenirea. interese.+(* – reprezinta o criza politica in interiorul careia un grup doreste inlaturarea unui alt grup de la putere. cat si ulterior infractionalitatea ia amploare. chiar persoane respectabile predispuse la comiterea infractiunilor. motivatii. . cu functii primordiale care va urmari anumite aptitudini. opinii. (nsusirile native sunt diferite de la individ la individ si raspund unor necesitati a caror sursa este mediul social. *tat in timpul crizei.numerosi indivizi sa comita infractiuni.)adulescu – 1otru sustinea ca stiinta obiectiva a personalitatii pune originea personalitatii in structura psiho-sferei adica in structura vietii omenirii intregi. /ER$ON%LIT%TE% IN&R%CTORULUI+ $ITU%TI% /REIN&R%CTION%L% MEC%NI$MUL TRECERII L% %CT C. !ocietatea prin mijloacele procesului educativ-instructiv determina un anumit ideal de personalitate. necesare atat pentru e&istenta individului cat si pentru viata sociala. insusiri. find )-3O2. cucerirea puterii politice si schimbarea ordinii in societate. indivizii comitand numeroase infractiuni.

ersonalitatea este un concept operational de ordin descriptiv constituindu-se in rezultatul unui proces de adaptare a fiintei umane la lume. -vident structura psihologica a individului nu poate fi inteleasa fara infrastructura biologica. +eoriile psihiatrice si psihologice pleaca in e&plicarea comportamentului criminal de la factorii biologici si situationali. aptitudinile. gradul de pericol social pe care il prezinta pentru societate si modalitatea de reinsertia sociala a individului. in biologia sau in situatia lui sociala. superior dezvoltate si de mare eficienta0 aptitudinile de baza sunt mostenite iar cele superioare sunt dobandite in procesul invatarii si perfectionarii individuale. *daptarea la lume si societate a omului cu scop de conservare si dezvoltare depinde intr-o masura considerabila de factorul biologic a individului care vine in completarea factorului psihologic. )ezulta in mod clar legatura dintre biotip si componentele personalitatii. . ersonalitatea infractorului este o notiune mult mai cuprinzatoare decat cea juridico-penala si include ansamblul trasaturilor. *ptitudinile sunt sisteme operationale stabilizate. e&primand in acelasi timp relatia dintre individualitatea launtrica si esenta sociala a infractorului. incercand sa se argumenteze faptul ca comportamentul criminal isi are originea in principal in personalitatea criminalului. Cunoasterea acestor trasaturi in ansamblul lor poate clarifica cauzele manifestarii antisociale a individului. insusirilor si calitatilor persoanei care a comis o infractiune.ersonalitatea infractorului reprezinta o categorie psihologica comple&a care cuprinde notiunea psihosociala de personalitate si notiunea juridico-penala a infractorului. cu scop de conservare si dezvoltare. temperamentul si caracterul.

timp ce se reflecta la nivelul constiintei. actionand constructiv sau distructiv asupra sa. interactiunile dintre individ si mediu se rasfrang aupra componentelor personalitatii.+emperamentul e&prima gradele de activare a energiei biopsihice0 componenta comportamentala poate fi consideerat ca element e&plicativ in etiologia crimei. 'ezorganizarea sociala. ersonalitatea umana este produsul timpului in care individul traieste. conflictele culturale sunt elemente cu un impact major asupra criminalitatii ca si fenomen social. conditiile economice precare. (ndividul isi modeleaza personalitatea in timpul procesului de invatare si interiorizare a comple&ului socio-cultural pe care il promoveaza societatea. !ocializarea va defini si forma un tip de personalitate unic si original. e toata durata procesului de maturizare biologica si sociala individul isi formeaza propria personalitate. ersonalitatea umana nu este doar consecinta ereditatii. socializarea avand un impact pozitiv sau negativ ca urmare a e&istentei unui ansamblu de factori favorizeaza orientarea antisociala a personalitatii. Caracterul reprezinta un ansamblu de insusiri care se manifesta in timp . durabil si predictibil. constant si durabil in faptele de conduita ale individului. 'in punct de vedere criminologic cea mai importanta componenta a personalitatii umane este caracterul care odata descifrat si valorificat poate avea un rol special in prevenirea si combaterea fenomenului infractional dar si in tratamentul si resocializarea infractorilor. actiuni si opinii care sunt compatibile cu modelul cultural si social al societatii respective. 1odul de manifestare concreta a temperamentului depinde de masura in care el este reglat si stapanit de caracter. sociali care determina sau . un ansamblu de atitudini.

valorile reale sunt estompate si falsificate. Orientarea antisociala a personalitatii nu se formeaza dintr-o data0 este un proces de durata pe parcursul caruia individual inmagazineaza informatii. . Ceea ce face diferenta dintre cele doua tipuri de personalitate este continutul informatiei primare si valoarea acordata acesteia. )olul familiei in structura sociala permite indeplinirea a doua functii sociale: socializarea primara a copiilor pentru a deveni membrii ai societatii0 stabilizarea personalitatii adultilor0 . ceea ce il impiedica pe individ sa asimileze sistemul de norme si valori promovate de societate. *tunci cand informatia primita este perturbanta individul este impiedicat in a asimila sistemul de valori si norme promovat de societate. uterea de modelare a personalitatii individului de catre o informatie perturbanta este in relatie directa cu trasaturile de caracter ale subiectului. va dezvolta progresiv raporturile sale familiare apoi scolare si profesionale. asimiland cu precadere informatii perturbatoare care provin din mediul social. scolii si locului de munca. etc. scoala.ersonalitatea comportamentului antisocial se formeaza in aceleasi sfere ale vietii sociale: familie. ca si personalitatea non-delicventa. fapt ce se va reflecta in acte minore de conduita care cu timpul degenereaza in acte infractionale. in timp determinand orinetarea antisociala a acestuia . (ndividul ia cunostiinta inca de la nastere cu lumea inconjuratoare. *tunci cand subiectul este tanar informatia perturbatoare va modifica structura personalitatii. *supra formarii personalitatii individului stiinta criminologiei se indreapta in special asupra familiei.n individ cu trasaturi negative de character este mai sensibil la informatiile perturbante. antivalorile primand in aceasta situatie. in special la nivelul caracterului.

!ocializarea primara cuprinde aspecte legate asimilarea valorilor si normelor sociale prin intermediul contactelor sociale primare si e&perienta de viata a copilului, iar stabilizarea personalitatii adultului presupune trecerea de la socializarea primara la socializarea continua in cadrul relational determinat de pozitia sociala. Climatul conjugal, calitatea relatiilor dintre soti pe de o parte si dintre copil si cuplu parintesc au o importanta deosebita in formarea personalitatii copilului. 1odelul comportamental al parintilor influenteaza fara indoiala personalitatea copilului. ,n rol important in cadrul relatiei parinte-copil il constituie educatia sau stilul educativ. *tunci cand acest stil este intelingent, rational, echilibrat, care se bazeaza pe o cunoastere a vietii copilului de catre parinte sip e transmiterea unei imagini e&acte asupra realitatii ce-l inconjoara reprezinta o premise fundamentala pentru formarea unei personalitati armonioase. Cercetarile au demonstrate ca majoritatea minorilor delincventi provin din medii familiale in care educatia este caracterizata prin indiferenta sau autoritate. *celeasi consecinte vor aparea si in cazul unui stil educativ permisiv e&cesiv de tolerant. -ste unanim acceptat faptul ca individul pentru a se forma trebuie sa plece din familie si sa se adapteze lumii e&terioare. (n acest sens faza esentiala va fi trecerea prin mediul scolar, situatie in care copilul se gaseste pentru prima oara in fata unei autoritati si a unui grup de indivizi e&teriori familiei. 2egatura dintre criminalitate si nivelul de instruire si educatie este e&trem de importanta, persoanele cu un volum redus de cunostinte cu lipsuri educationale evidente care nu au o reprezentare e&acta asupra valorilor si normelor sociale nu vor fi capabile sa discearna binele de rau, liciul de ilicit. O

pregatire scolara precara, un nivel redus al cunostiintelor, un anturaj necorespunzator reprezinta cai sigure spre delincventa. Cadrul profesional este acela in care procesul de socializarea a individului se finalizeaza. -secul ca si reusita profesionala intra in predispozitia psihica si psihologica avand un rol fundamental in netezirea personalitatii umane. ,n esec il poate dezechilibra pe individ, in timp ce o reusita il poate propulsa in randul indivizilor preocupati in consolidarea unei educatii sociale solide. -nirco Ferri a fost unul dintre primii tereticieni care a evidentiat faptul ca mediul poate influenta intr-o foarte mare masura criminalitatea. Criminologia incearca sa indentifice formele si procedeele prin care mediul actioneaza asupra formarii personalitatii individului. 'in mediile care pot influenta criminalitatea enumeram mediul familial si scolar, mediul de lucru, de locuit, de viata curenta, bandele de adolescenti, etc. !avarsirea unei fapte antisociale presupune atat e&istenta unui anumit tip de personalitate cat si a unei situatii concrete de viata intrucat actul infractional este raspunsul pe care individual orientat antisocial il da unei situatii determinate.

$ITU%TI% /REIN&R%CTION%L% !ituatia preinfractionala este constituita dintr-un ansamblu de

circumstante e&terioare personalitatii delincventului, circumstante care preced actul infractional. -&ista doua elemente cheie ale situatiei preinfractionale si

anume evenimentul care determina aparitia ideii infractionale in mintea delincventului si circumstantele in care actul antisocial este pregatit si e&ecutat. +rebuie sa mentionam ca intre elementele situatiei preinfractionale victima ocupa un rol important in comiterea infractiunii.

MEC%NI$MUL TRECERII L% %CT +recerea la savarsirea actului antisocial este situatia care diferentiaza infractorii de non infractori. *ceasta trecere reprezinta de fapt impactul dintre personalitatea individului si situatia concreta de viata in care este adus. !ituatia de viata creeaza premise mai mult sau mai putin favorabile savarsirii infractiunii. (n momentul in care sunt intrunite aceste conditii individul este pus in ipostaza de a opta intre mai multe variante de comportament. (n ipoteza in care situatia concreta de viata este favorabila savarsirii actului ilicit procesul de deliberare depinde numai de gradul de intensitate al orientarii antisociale a personalitatii. -vident nu trebuie sa neglijam si aspectul infractiunilor savarsite din culpa spontan ori cu praeterintentie0 evident acestea fac parte din e&ceptii dar constituie tot o e&presie a unor personalitati orientate antisocial si caracterizate printr-un anumit grad de impulsivitate, agresivitate, neglijenta fata de valorile sociale care sunt ocrotite de legea penala. Curt 6artol a facut urmatorul comentariu despre sociologii si psihologii care incercau sa identifice cauzele caracterului criminal: 7!ociologii au cautat deseori solutii la situatii strict sociale, presupunand ca factorii sociali e&ercita o influenta covarsitoare asupra individului. 'e multe ori criminologii sociologi au tratat individual ca pe un el sau ea care avea capul gol si erau zvarliti intr-o parte sau alta de persoane sau evenimente. e de alta parte psihologii au cautat in

cunostintele persoanei si modelele de comportament8 E#OLUTI% MO"ELELOR "E RE%CTIE $OCI%L% IM/OTRI#% CRIMIN%LIT%TII roblema criminalitatii si a justitiei penale constituie o preocupare constanta a celor mai inalte foruri mondiale iar ON.general variabile evasive ale personalitatii. *r trebui sa ne mutam focalizarea de la e&aminarea unei persoane independenta de situatie sau marginita de aceasta si sa analizam in loc interactiunile specifice dintre situatie. a constituit in cadrul Consiliului !ocial si -conomic o sectie pentru justitia penala si combaterea criminalitatii. evolutia istorica. politic. olitica penala aplicata este diferita d ela stat la stat avand in vedere specificul national. . conte&tual regional cat si starea dinamica a fenomenului infractional. pentru a ignora variabilele situationaleCCe este mai important in activitatea de cercetare criminological – persoana sau sitautia5 )aspunsul nu ne preocupa in mod crucial. 'e ce5 entru ca depinde de persoana si de situatie. economic. in timp ce in alte cazuri situatia ar putea e&ercita o influenta mai puternica. personalitatea este detrimental major care face ca o persoana sa se implice sau nu intr-o activitate criminala. (n anumite cazuri. cultural.

*utorii mentionati precizeaza faptul ca aceasta clasificare nu tine cont de o serie de aspecte legate de intrepadrunderea diferitelor forme de reactie sociala si de coabitarea lor in timp si spatiu. 1O'-2. s-a impus limitarea razbunarii. criminologii care s-au ocupat si de aceste aspecte clasifica diferitele forme de reactie sociala impotriva criminalitatii in functie de pozitia pe care o ocupa intr-o ierarhie ce porneste de la reactia pur represiva. +alionul si mai tarziu compozitia. s-au constituit intr-un progress juridic real. (ntregul grup are responsabilitatea de a riposte. constituind o forma superioara a unor cutume stravechi. Cele mai vechi te&te juridice confirma evolutia societatii umane in anumite zone geografice. )eactia individului este nelimitata nefiind proportionala cu gravitatea faptei. *ceasta reactie a cunoscut forme diferite de-a lungul timpului. . *vand in vedere efectul social concret al unei astfel de reactii. lacutele de ceramica de la -snunna ce apartin civilizatiei sumeriene sunt vechi de apro&imativ ? milenii. Normele juridice inscriptionate pe aceste placute scot in evidenta e&istenta atat a razbunarii private nelimitate cat si a unor forme incipiente ale razbunarii private limitate. !utherland si CresseG. ofensa adusa unui individ se rasfrange in mod automat asupra clanului din care face parte. +inanad cont de cele mai vechi cutume ale justitiei private.)-!(3 )eactia sociala in momentul comiterii actului infractional a fost o lunga perioada de timp in totalitate represiva.Orice fapt vatamator pentru societate produce o anumita reactie in interiorul societatii impotriva acelui act.2 ).

)azbunarea este echivalenta cu raul provocat si individualizata. )epresiunea etatizata . (n acesrt sens Codul regelui . conducatorul militar si religios. pledand pentru tratament militar egal si pentru respectarea demnitatii fiintei umane.ammurabi este un bun e&emplu.*stfel razbunarea private limitata se va restrange de la nivelul grupului la nivelul faptuitorului. ce constituie ultima forma a reactiei represive. ulterior judecatorul. cod ce a fost preluat de legislatia penala orientala. omul trebuie sa suporte consecintele faptelor sale. 2egea penala greaca limiteaza puterea sacerdotala si face o distinctie clara intre delictele publice si cele private. . avea posibilitatea de a impune aplicarea legii. !ub imperiul razbunarii divine. . are la baza intr-o prima perioada idea de e&piatiune – orice a facut un rau trebuie la randul sau sa sufere un rau. e continentul -uropean sistemul justitiei penale a fost marcat de evolutia civilizatiei antice in 4recia si in peninsula romana. iar justitia penala este conceputa ca o functie a suveranitatii statului. (n lucrarea sa 7'ei delitti e delle pene8 a sintetizat gandirea filozofica a secolului sau0 autorul ataca arbitrariul si coruptia sistemului judiciar si penitenciar din epoca sa.lterior Cesare 6eccaria a adus in prim planul atentiei idea de utilitate sociala a pedepsei. Justitia penala a primit un caracter sacerdotal si teocratic. !coala clasica de drept penal se bazeaza pe 7teoria liberului arbitru8 plecand de la urmatoarele principii: toti oamenii sunt egali in fata legii0 omul este o fiinta rationala iar conduita sa este o operatie controlata de ratiune0 traind sub imperiul liberului sau arbitru.

ea nu este o entitate de fapt. intemeietorul acestei doctrine. scoala clasica de drept penal a fundamentat ratiunea si a stabilit limitele dreptului statului de a pedepsi. +ezele principale ale scolii pozitive sunt: in fata instantei va prima comportamentul infractional si nu actul incriminat0 pentru a intelege comportamentul infractorului trebuie relevata influenta factorilo ereditari si de mediu care i-au marcat evolutia0 infractorul traieste sub imperiul legilor naturale. ci o entitate juridical. codul penal german din <:?< si cel (talian din <::= sunt fundamentate pe principiile scolii clasice de drept penal. trebuie sa fie severa. ci o infractiune. reprezentant al scolii clasice afiram ca 7crima nu este o actiune. jurist si sociolog. rapida si uniforma in scopul intimidarii individuale si collective.2 )-3-N+(3 * fost fundamentat de doctrina pozitivista. Conform opiniei lui -nrico Ferri.!coala clasica de drept penal nu acorda o importanta sporita personalitatii infractorului. (nfractorul este vazut ca o fiinta abstracta iar FrancEisco Carara. codul penal francez din <:<#. 1O'-2. certa. 2egea penala franceza din <?=#. -nrico Ferri.8 edeapsa trebuie sa fie proportional cu gravitatea faptei. aparuta la sfarsitul secolului al P(P lea. situatiei sale sociale si familliale. garantiile procesuale legiferate. iar drepturile invinuitului respectate. contesta virtutile sistemului represiv asa cum era conceput de scoala clasica. este determinat de aceste legi si nu este intotdeauna liber sa aleaga0 . pedepsele au fost ponderate.

C)(1(NO2O4(* )-3-N+(3* . 1odelul propus de doctrina pozitivista constituie prima incercare de a preveni criminalitatea prin metode bazate pe cauzele stiintifice ale criminalitatii sin u e&clusiv pe metode punitive. unde se critica insuficienta si ineficacitatea sistemului classic ce ignora realitatea infractionala. 6aza teoretica a cestei doctrine este e&plicata de 1arc *ncel in lucrarea 7Noua *parare !ociala8. aplicarea de metode curative si educative0 se *corda prioritate preventiei crimei si tratamentului delicventului0 resocializarea se impune0 trebuie sa e&iste o cunoastere stiintifica a fenomenului infractional si a personallitatii infractorului. 'OC+)(N* * *)*)(( !OC(*2*cest nou curent considera ca finalitata dreptului penal este apararea sociala care se realizeaza atat prin prevenire cat si prin represiune.- trebuie a se inlatura imaginea clasica a omului rezonabil. (deile fundamentale ale acestei doctrine sunt: apararea sociala inseamn aprotectia societatii impotriva criminalitatii0 protectia se realizeaza prin masuri penale si e&trapenale. stapan pe actele sale si liber sa aleaga intre bine si rau0 justitia trebuie sa individualizeze pedeapsa in functie de personalitatea infractorului si de conditiile concrete care au determinat producerea faptei antisociale.

politic. cultural. *stfel. ci vizeza componenta impiedicarii repetarii realizarea unor efecte specifice in conditii . *stfel.4h. . !tricto sensu preventia vizeaza acele actiuni sau inactiuni care prezinta un grad de pericol social sufficient de mare care sa determine o reactie prin mijloace de drept penal impotriva faptuitorului. preventia se adreseaza tuturor comportamentelor deviante care pot conduce la savarsirea de fapte anti-sociale care sunt sanctionate de legea penala. administrativ si juridic destinate sa preintampine savarsirea faptelor antisociale. preventia criminalitatii este un obiectiv social permanent ce presupune aplicarea unui ansamblu de masuri cu caracter social.revenirea criminalitatii este considerata obiectivul principal al politicii penale. economic. preventia nu reprezinta numai preintampinarea savarsirii pentru prima data a unei infractiuni. Nistoreanu. reventia criminalitatii inseamna in primul rand preintampinarea savarsirii pentru prima data a acelor actiuni sau incatiuni umane pe care societatea le considera vatamatoare pentru valorile morale si materiale pe care legea penala le protejeaza. obiectul preventiei este constituit dintr-un ansamblu de factori care determina sau favorizeaza savarsirea actului ilicit. reventia trebuie sa priveasca fenomenul in intregul sau. nu ca un sumum de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu si intr-un anumit timp ci ca pe un sistem de elemente care relationeaza. orientandu-se catre specifice. Costica aun. neutralizarea si inlaturarea cauzelor fenomenului infractional. +inand cont de gravitatea si rolul factorilor cauzali se poate alcatui strategia combaterii cauzelor fenomenului infractional. prin identificarea. pentru evolutia sa normala. 7Criminologie8/ 'e asemenea. (n sens larg.

ci pedepseste in vederea viitorului.2 C2*!(C: 2uand in considerare faptul ca pentru o lunga perioada de timp reactia sociala antiinfractionala a avut o consistenta represiva in totalitate. (n acest sens preventia se refera la masuri de resocializare si reintegrare sociala post – penala a persoanelor care au comis fapte penale si au fost condamnate.* C)+(1(N*2(+*+(( 1O'-2. . pentru ca vinovatul sa nu mai cada in greseala si pentru ca pedeapsa lui sa-i infraneze pe ceilalati. caci nu s-ar putea face ca ceea ce s-a savarsit sa nu se fi savarsit. roblema prevenirii criminalitatii in acel timp a fost e&plicat de laton.'. 1O'-2.faptei penale de catre acelasi autor. care a propus inlocuirea ideii retributive cu idea de utilitate sociala a pedepsei. prima modalitate de a preintampina savarsirea actelor si faptelor reprobabile a constat in efectul de inhibare psihica al normei penale si al potentialei pedepse.)-3-N(). laton/ 'eoarece modelul classic se bazeaza pe efectul intimidant al pedepsei preventia speciala se realizeaza prin impunerea unei pedepse mult mai aspre in cazul recidivistilor. deoarece scopul sanctionarii trebuie sa fie preventia generala prin forta e&emplului si preventia speciala prin efectul intimidant al pedepsei. 7*cela care vrea sa pedepseasca C nu pedepseste din pricina faptei rele care este un lucru trecut. in scopul neutralizarii acestora pe o perioada lunga de timp.8 .

(n acest sens preventia nu se mai infaptuieste numai prin masuri de drept penal. implicarea comunitatii in mod essential in efortul de prevenire a criminalitatii. modelul classic a evoluat intr-o dubal directie si anume catre modelul social si catre modelul situational sau tehnologic. informarea in masa asupra legislatiei in vigoare. social sau psihologic. !e pune accent pe educarea si instruirea cetatenilor. !coala are rolul sau bine definit in formarea indivizilor. modalitatea in care functioneaza sistemul penal. etc. educarea si orientarea parintilor tineri. in perioada moderna. reventia trebuie sa se adreseze mai intai infractorilor potentiali.. orientarea catre aplicarea si utilizarea unor masuri cu character social anticipativ. -a trebuie sa furnizeze in mod constant informatii privind rolul si importanta valorilor sociale. a respectului fata de lege si morala.lterior. psihica. 2a nivelul mediului familial se actioneaza prin nintermediuil masurilor comunitare si anume furnizarea de ajutor celor care il solicita si sunt intr-o nevoie reala economica.2 !OC(*2 *vand in vedere cresterea ratei criminalitatii pe plan mondial a determinat aparitia de noi strategii politice penale si juridice. prezentarea efectelor negative a fenomenului infractional. consecintele si implicatiile crimei. atat la nivel individual cat si al microgrupurilor. reventia primara din cadrul acestui model social este definit ca fiind o preventie de baza care incearca sa anihileze aituatiile criminogene si radacinile criminalitatii. 1odelul social promovat abordeaza direct si frontal factorii criminogeni si incearca limitarea impactului acestora prin masuri de asistenta comunitara acordata persoanelor aflate in situatii de stress economic. 1O'-2. evitarea comportamentului anti-social. educarea prescolarilor proveniti din familii dezorganizate. .

dependenta de droguri. economice.*+(ON*2 *cest tip de model are in vedere potentialele victime si punerea la indemana acestora diferite si variate modalitati in vederea reducerii riscului victimizarii. genereaza stari depressive.RE$OCI%LI. 2ipsa sau pierderea locului de munca determina modificari serioase si afectarea personalitatii tinerilor. etc.2 !(+. culturale si punerea ei in practica. facilitate de tratament pentru cei cu probleme de sanatate. *stfel.*ngajarea in munca a tinerilor este esentiala in ceea ce priveste dezvoltarea acestora prin educatie sociala si asumarea responsabilitatiilor. revenirea secundara a acestui model se refera la adoptarea unei politici penale adecvate realitatilor sociale. 1O'-2. alcool. politice. -&ista doua categorii principale de masuri de prevenire situationala si anume: masuri de securitate care fac dificila savarsirea infractiunilor0 masuri care influenteaza costurile si beneficiile celor care savarsesc infractiuni.%RE% IN&R%CTORULUI . reventia secundara este o activitate care intra in totalitate in competenta organelor legislative si e&ecutive.manifestari deviante si in final recurgerea la actul infractional. programe de organizare a timpului liber pentru cei care nu au un loc de munca. programele de preventie trebuie sa cuprinda si aceasta latura in sensul identificarii si crearii locurilor de munca. CRIMINOLOGI% "E TR%T%MENT.

in primele decenii ale secolului PP si a fost fondata pe convingerea ca stiintele umane erau apte sa rezolve problemele criminalitatii daca le rezolvau in acelasi timp. Comparandu-se grupurile de delincventi care au fost 7tratati8 si grupurile care nu au beneficiat de un astfel de tratament.*. 7a vindeca8. Criminologia de tratament a aparut in !. pe acelea ale criminalilor. *u fost formate comisii din jurisiti. . in speranta ca procentul criminalitatii si in special recidiva vor fi prevenite. 7tratament8. urmarind si eliminarea pericolului criminalizarii non-delincventilor. rin actiunile intreprinse se urmarea reformarea omului prin mijloace morale care sa fie reeducate si ajutat de un comple& de masuri sociale si medicale. in mabele cazuri nivelul recidivei a fost acelasi. pedagogi. *stfel. -chipa care era instruita in acest sens trebuia sa modeleze subiectul astfel incat la finalul tratamentului individul in cauza sa aiba un nou tip de comportament apt sa se integreze social. +erminologia folosita era aceea de 7clinic8. profesori si asistenti social ice urmau sa desfasoare asemenea activitati la periferia marilor orase. ci dimpotriva. facndu-se aplicatia 7asa cum zici. medici. Curentul de gandire behaviorist *merican considera ca omul va fi conditionat de stimuli si isi va putea transmite genetic cunostiintele. )ata criminalitatii nu este pe o linie descendenta.!-a sustinut ca stiinta criminologiei furnizeaza solutii de tratament a cauzelor si a conditiilor care favorizeaza fenomenul criminalitatii. *rgumentele invocate de catre criminologii americani se situeaza la limita dintre un current umanitarist sau moral si un current scientist. in mod natural s-a semnalat esecul acestei ideologii. asa sa te comporti8. terminologie medical ace apartinea unui demers stiintific.

(nchisoarea trebuie sa fie locul unde delincventul va primi o educatie scolara si profesionala. .8 Criminologia de tratament isi propune cunoasterea cauzelor care genereaza criminalitatea pentru a se putea adopta masuri eficiente impotriva ei. +eoreticienii criminologiei de tratament si-au propus studierea cauzelor care determina criminalitatea si in functie de aceste cause aplicarea si luarea de masuri eficiente. *ceasta este o contradictie a sistemului care este subliniata de practica prin aspectul sau de profila&ie criminala. unii autori sustin ca pentru a lupta impotriva criminalitatii trebuie sa fie combatute in primul rand cauzele evidente si anume esecul scolar. (n privinta activitatii de reeducare a persoanelor considerate 7in pericol8 si prevenirea recidivei.1artinson )obert afirma ca 7in afara de un mic numar de e&ceptii izolate. (n acelasi timp criminologia de tratament si-a propus realizarea unei profila&ii criminale prin aplicarea unui tratament pluridisciplinar. )einsertia sociala a individului care a comis un act infractional este pe puncul de a comite o crima reprezinta o alta latura a criminologiei de tratament. in raportul pe care l-a prezentat spunea ca 7criminologia sau geneza crimei e&prima deziluzia fata de rezultatele obtinute prin tratament sau prin masurile de reeducare. nu au avut un effect considerabil pentru recidiva.8 eter 2ejins de la (nstitutul de Justitie Criminala din 1arGland. (n ceea ce priveste reintegrarea criminalilor. pe de alta parte e&ista o indulgenta nelimitata pentru delincventii minori. eforturile realizate pentru reintegrarea delincvetnilor care au fost studiati pana in aceasta zi. lipsa formarii profesionale. somajul. in doctrina criminologiei de tratament se sustine ca educarea si in special reeducarea individului trebuie sa inceapa devreme dar. ca baza de control a crimei.

* au aparut primele studii si interventii cu privire la terrorism.Cauzele esecului criminologiei de tratament tin fie de ideologie. organizatii criminale sau persoane rau voitoare. membrii ai guvernului. fie de arsenal. oameni politici. TERORI$M $I %NTITERORI$M IN LUME% CONTEM/OR%N% reocuparea cercetatorilor in vederea descifrarii cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul criminalitatii in domeniu terorismului a primit o dimensiune academica de un timp relative scurt iar studierea acestei probleme la nivel universitar este de o data foarte recenta. multimi revoltate sau protestatari. )esocializarea terapeutice adecvate infractorului in vederea presupune si aplicarea personalitatii unor metode remodelarii infractorului. ameliorarea tendintelor sale reactionale. toate acestea sunt incluse in termenul de terrorism. -ste foarte important in a descifra geneza esecului criminologiei de tratament si a gasi solutiile inlaturarii sale. iar in -uropa tocmai dupa schimbarile de pozitii politice ale gruparilor . *ctele de e&trema violenta indreptate impotriva societatii in care sunt implicate disidenti. Criminologii. sociologii si politologii s-au ocupat atat pentru a identifica cauzele care il genereaza cat si pentru a stabili sistemul de politici pentru prevenirea acestuia. acceptarea normelor si valorilor proteguite de lege. reinnoirea motivatiilor si modificarea atitudinilor in scopul readaptarii la mediul socio-cultural. Ca si concept resocializarea infractorului se constituie intr-un process educativ. reeducativ si de tratamen aplicat persoanelor condamnate penal prin care se urmareste reinsertia sociala a infractorilor. rin anii D?# in !. fie de practica tratamentului.

* definea in anul <=:% terorismul astfe: 7Cutilizarea ilegala sau amenintarea cu violenta a persoanelor sau a proprietatilor acestora pentru atingerea unor obiective politice sau sociale. a unor persoane ori a ujnor grupuri sa-si schimbe comportamentul sau politicile.niversitatea din 2eiden. insa in literature de specialitate sunt totusi scoase in evidenta preocuparile si . *mericanii JenEins. telurile politice in %"$. o noua intelegere si abordare a nevoii de securitate si modificarile de mediu international.de stanga fata de violenta au fost elaborate lucrari cu o oarecare rigoare stiintifica si in afara unor dispute ideologice. care au cautat sa isi justifice politica si actiunile. (n ceea ce priveste definirea terorismului.8 !tudiile despre terrorism si antiterrorism au fost adesea rezultatul fostilor participanti ai luptei antiteroriste – mafgistrati. )ichard ClutterbucE a elaborate una dintre primele lucrari de acest gen pentru a justifica politica *ngliei in irlanda de Nord. *cestia au cules <#= definitii academice si oficiale ale terorismului. atringerile aduse 'repturilor omului. politisti. in timp ce "<$ se punea accent pe inducerea sentimentelor de frica si teroare. analizand principalele elemente. *le& !chmid si *lbert Jongman. LilEinson si *le&ander au dezvoltata in studiile lor politica luptei impotriva terorismului international. !tudiile despre antiterrorism au in continutul lor o componenta ideological. 4rupul de lucru al vicepresedintelui !."$ dintre ele. subliniem abordarea a doi cercetatori olandezi de la . (n general are ca scop intimidarea sau fortarea unui govern. repunerea in discutie a relatiilor diplomatice si ale situatiei interne. (n urma studiului au ajuns la concluzia ca elemental de violenta este prezent in :@. olitologii au inceput sa studieze pericolele ce ameninta democratia sis tatul de drept. insistand asupra unei dileme si anume respectarea legilor sau optiunea pentru eficacitatea metodelor de antiterrorism in tara si in strainatate.

intr-un caz concret. rof. !unt prezentate opinii cu privire la represiune si la drepturile omului. sau dimpotriva adoptarea unei atitudini de fermitate in acest sens. O alta categorie de lucrari se ocupa de tratarea problemei masurilor represive luate impotriva organizatiilor clandestine sau a simpatizantilor lor atunci cand sunt arestati. constituirea celor mai eficiente mijloace de lupta impotriva terorismului si de descurajare a acestuia. *cest tip de lucrari prezinta importanta pentru cercetarea stiintifica intrucat ele ofera o pozitie cu privire la necesitatea constituirii unui spatiu judiciar -uropean care vine sa descurajeze actiunile teroriste.dificultatile luptei antiteroriste asa cum au fost relevate celor ce au responsabilitati in domeniu sau serviciilor specializate. pedepsele aplicate acestora si conditiile de detentie. . O a doua categorie de lucrari specializate se refera la rapoartele administrative. cu tendinta de a se repeat.8 . ale unor state si chiar ale intregii umanitati. modalitatea negocierilor cu organizatiile clandestine. capabile sa duca la un pericol comun – interesele vitale ale unor grupe mari de oameni. *urel 'incu a studiat problema terorismului si a nevoii de combatere a acestuia. care lezeaza – prin intermediul mijloacelor intrebuintate de faptuitor. avand ca punct de plecare procesele penale in care autorii au fost implicati. ale fostilor lucratori in domeniu si ele privesc in mod direct serviciile specializate. -l introduce studiul terorismului si antiterorismului in invatamantul universitar facand astfel posibila o cercetare care pana in anul <=:= a fost o preocupare e&clusive a strategilor. prof. oportunitatea acestora. reprezinta o amenintare de o gravitate deosebita.n alt tip de lucrari se ocupa de problematica relatiilor internationale. (n ceea ce priveste criminologia romaneasca. 'incu sustine ca 7actele de terrorism sunt cele care.

!tan !tangaciu considera ca terorismul in conte&tual actualei situatii internationale a devenit o prezenta cotidiana care raspandeste insecuritate.rof.politic. comise impotriva unor grupuri de persoane la nivelul unei tari sau la nivel international0 actele de violenta politice sau ideologice la nivelul unui stat sau al mai multora. (n opinia lui !tan !tangaciu cele mai importante probleme care rezulta din analiza terorismului la nivel social sunt urmatoarele: cauzele generale ale actiunilor teroriste pornesc de la rationamente in situatia crizelor la nivelul statului . intamplatoare sau provizorii0 actele de violenta cu character de distrugere si pentru a produce senzatie. sfidand ordinea de drept nu numai interna ci si cea internationala. care a tratat acest subiect din punctual de vedere al strategului chemat sa actioneze direct pentru anihilarea unui terrorist sau unui grup de teroristi. 'e asemenea. tulburand grav viata societatii. 'incu a clasificat actele de violenta in patru categorii astfel: actele de violenta patrimoniului0 actele de violenta comise impotriva unor persoane ca urmare a unor relatii personale anterioare. rof 'incu precizeaza ca aceasta clasificare este necesara intrucat se evita confuzia care se face adeseori cand terorismul este tratat ca sic and ar fi in cauza comiterea unei infractiuni definitive. cultural. preocupari in tratarea problemei terorismului si instrumentala care se refera la acele actiuni violente comise cu ocazia unor infractiuni indreptate impotriva antiterorismului a avut si 4eneralul de divizie !tan !tangaciu. economic/0 . spaima si groaza.

din punct de vedere psihologic si al interesului material concretizandu-se in intentia pe care o manifesta autorii actului terrorist. fiind un element subiectiv international. care a fost preocupat de a stabili cauzele care genereaza acte teroriste si identificare celor mai eficiente masuri in vederea combaterii acestora. teroarea0 terrorism social – urmareste realizarea unei doctrine sociale. (on 6odunescu. a unei ideologii. terorismul se clasifica in: terrorism de drept comun – acelre fapte care intra sub incidenta legii penale ca o infractiune obisnuita. fost ofiter 1(. +erorismul este infatisat ca o stare de spirit speciala. de traditiile intelectuale ale e&tremei drepte si de fundamentalismul (slamic radical0 - legatura dintre miscarile sociale si terrorism0 frecvent teroristii se identifica abuziv cu o cauza sociala si nationala0 2ucrari in domeniu si culegere de investigatii apartin si dr. distrugerea unei oranduiri sociale0 . Caracteristicile infractiunii de terrorism ar fi in principal urmatoarele: intentia autorilor de a provoca o stare de spaima.- motivatia culturala – o cultura a violentei pe care si-o insusesc tinerii poate determina si influenta comportamentul violent. cultura este un element care influenteaza formarea personalitatii teroristilor0 - ideologia terorismului si anume ne referim la terorismul de e&trema stanga. fiind agravata de modaliltatea de e&ecutare. agitate0 victimele sunt luate prin surprindere si fara nici un fel de discriminare0 metodele si mijloacele folosite produc o stare de pericol general0 *vand in vedere elementul subiectiv al infractiunii. populatia fiind speriata. agresiv0 de asemenea. tulburata.

fiecare stat are obligatia de a adopta masuri adecvate pentru preventia si combaterea terorismului. subiectiv. actiunea terorista este indreptata impotriva statului si a reprezentantilor sai.1-2. e linia combaterii terorismului au fost facute urmatoarele recomandari: realizarea unei cooperari internationale in activitatea de combatere a criminalitatii violente0 ratificarea conventiilor internationale reprezinta o conditie de baza a acestei cooperari insotita de adoptarea de masuri nationale specifice0 sensibilizarea populatiilor la care teroristii gasesc refugiu prininitierea si promovarea unor programe educative0 lupta impotriva teroristilor trebuie sa se bazeze pe o deplasare rapida a fortelor de interventie. +erorismul politic prin natura si esenta lui trebuie sa fie declarat delictum juris gentium. +-)O)(!1. Organizatia Natiunilor . (n conte&tul solidaritatii internationale. supus principiului universalitatii.2 (N N.nite prin )ezolutia @#@A a creat un Comitet special pentru terorismul international care studiaza cauzele acestui flagel si face recomandari in ceea ce priveste luarea unor masuri de preventie si combatere.)-2(4(-( .- terorismul politic – caracteristica principala este elemntul intentional. luandu-se masuri de intarirea securitatii in asezari si cladiri strategice. delincventii politici nu trebuie sa se bucure de dreptul e&tradarii si a celui de azil0 - terrorism national sau intern – este o infractiune violenta care are efecte intre granitele tarii. pe mobilizarea la actiuni voluntare de autoaparare. care este de ordin politic.

aspiratiile asociate cu credintele religioase. 1entionam ca nu toate miscarile de eliberare nationala recurg la terorism pentru a-si promova cauza. (n gruparile teroriste musulmane religia si politica nu pot fi separate. economice. Cauzele gruparilor care au adoptat terorismul ca metoda de lupta sunt diverse iar printre telurile sustinute de gruparile teroriste se numara schimbarile sociale a ideologiilor de dreapta si de stanga. religioase. fiind in acelasi timp accentuat de e&plozia de conflicte etnico-religioase. Natura si scopul terorismului religios nu sunt dezorganizate sau intamplatoare. 'e e&emplu . .@<% incidente inregistrate in perioada <=?#-iulie <==".(ntre anii D%# si D=# numarul miscarilor fundamentaliste s-a triplet pe plan mondial. Cresterea terorismului religios este un indiciu al transformarii terorismului contemporan intr-o noua metoda de lupta de tactici si tehnici folosite de diferite grupari.amas actioneaza intr-un cadru ideologic religios pe care il combina cu actiuni politice. 4ruparile teroriste se autodefinesc ca miscari de eliberare nationala. in acelasi timp e&istand o e&plozie a gruparilor teroriste motivate de conceptii religioase. +erorismul religios a fost propulsat in perioada de dupa )azboiul )ece. aceste miscari fiind responsabile pentru mai mult de jumatate din cele %A. etc. practice si precise in 2iban si alestina. care lupta impotriva oprimarii sociale. sunt conduse de o unitate logica utilizata de diverse grupari care folosesc violenta politica pentru a promulga cauzele lor sfinte. nemultumirile etnice.izbDallah si . roliferarea miscarilor e&tremiste religioase a fost insotita de o crestere a numarului actelor teroriste incepand cu anul <=::.

8 entru autorul citat. terorismul nu detine nici o pozitie in dreptul international. teroarea reprezinta forma totalitara de lupta si de politica. din punct de vedere al legislatiei interne. +erorismul poate fi descries in mod correct drept o forma clandestine de lupta. +eroarea depaseste limitele morale dincolo de care nu pare sa mai e&iste nici o limitare. 2egile ambelor parti rezulta din . Lalzer a analizat intr-o maniera mai concentrate problema moralitatii terorismului. Haliaiev a insistat in definirea stricta a tintelor premise violentei revolutionare. -a zguduie conventia razboiului si codul politic. *stfel. toate insurectiile sunt considerate delicate grave. -l a fost membru al organizatiei de lupta a artidului !ocial )evolutionar. deoarece in categoriile de cetateni si de civili nu e&ista nici un grup pentru care sa se poata cere imunitateC+eroristii omoara nediscriminatoriu. dar cand s-a apropiat de trasura a remarcat ca impreuna cu ducele erau si cei doi copii ai sai. 2a data de K februarie <=#". Haliaiev a fost ales de organizatie sa il asasineze pe marele duce !erghei. s-a abtinut sa arunce bomba ca san u raneasca si copii ducelui0 doua zile mai tarziu si-a dus planul la bun sfrasit. !pre deosebire de razboiul conventional si de luptele de gherila. astepta sosirea acestuia cu o bomba ascunsa in haina. avand caracteristici de imoralitate si lipsa de sens. *stfel. nu dupa legile inamicului. 7(n manifestarile ei moderne.(n ceea ce priveste problematica moralitatii terorismului. dupa care a fost prins. aflat in ilegalitate care a adoptat ca lupta impotriva regimului tarist asasinarea functionarilor strategie de guvernamentali. lucru ce a contribuit la imaginea lui de sfant al analizei morale a terorismului si de etalon pentru ceea ce este bine in violenta revolutionara. judecat si e&ecutat. testul moralitatii consta in responsabilitatea victimelor pentru actele care reprezinta subiectul revendicarilor faptuitorilor. parintele adordarii morale a terorismului este rusul (van Haliaiev. +eroristii lupta dupa propriile lor legi.

+eoretic in toate razboaiele moderne codul moral de compoprtament si legile razboiului au fost inculcate de toate partile in conflict. fara sa pretinda ca i se supun. terorismul este o forma imorala de lupta. 'in acest punct de vedere diferenta dintre terrorism si alte forme de lupta este de profunzime0 teroristii nesocotesc legea cu totul. 1oralitatea este un cod de comportament care domina in societate la un moment dat.capacitate pe care o au si din necesitatile fiecaruia si se schimba din motive pragmatice. 1oralitatea corespunde legii e&istente0 ca reflectare a normelor curente . cel putin in privinta alegerii civililor drept tinte. .