You are on page 1of 33

TERAPII DE FAMILIE - forme

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Terapii de familie de tip comunicational (MRI) Terapia multipla de familie Terapia de familie de tip experiential Terapia structurala de familie Terapia transgenerationala de familie Terapia strategica de familie Terapia sistemica de familie (Scoala de la Milano) Terapia narativa de familie Terapia de familie integrativa

TERAPII DE FAMILIE

Terapii de familie de tip comunicational

Prima forma de terapie de familie care nu are legatura cu terapia individuala
Reprezentanti: anii ‘50
Cercetatorii Scolii Palo Alto: George Bateson; Virginia Satir; Joy Haley; Don Jackson; Weakland


-

Concepte: - “Dubla legatura”/ dublul
-

-

-

Anii ’60 – experienta comunicationala: Centrarea pe problema (Erikson, M.) Terapia experientiala a comunicarii (Virginia Satir) Terapia structurala (S. Minuchin)

mesaj Tipuri de comunicare familiala (Bateson): Comunicarea digitala (masa = obiect ) Comunicarea analogica “durerea de stomac” = frustari

frecvenţa respiraţiei. în viitor. conectând ultima etapă din diagramă cu prima etapă.Etape specifice procesului de comunicare (“orice comportament e comunicare”) (1) Comunicare (emitator ) = persoana care comunică va prezenta mesajele sub forme multiple şi diferite – posturi. Din nou.. fără nici o intervenţie. aceste mesaje pot fi transmise în mod conştient sau inconştient de persoana care comunică. (2) Experienţa (receptor) = mesajele primite de persoana către care este direcţionată comunicarea. Mesajele sunt receptate prin diferite canale senzoriale: ochi. Această etapă din ciclul comunicării este echivalentă cu prima etapă. pattern-uri ale privirii. tonalitatea şi tempoul vocii. (5) Comportamentul de reacţie (receptor) = modul de reacţie al persoanei care primeşte mesajele. Comunicare (emiţător) Experienţă (receptor) Concluzie (receptor) Generalizări (receptor) Comportament de reacţie (receptor) . Mai mult. atunci când comunicatorul şi receptorul îşi inversează poziţiile. înţelegerea receptorului se poate afla în plan conştient sau în plan inconştient. cuvinte. (3) Concluzia (receptor) = înţelegerea la care ajunge persoana care primeşte mesajele. (4) Generalizarea (receptor) = modul în care persoana care primeşte mesajele le conectează cu experienţa sa anterioară. Aceste mesaje pot fi receptate în mod conştient sau inconştient de persoana care le primeşte. aceasta este semnificaţia săgeţii care reia ciclul. piele etc. referitoare la ceea ce semnifică acestea. urechi. precum şi modul în care receptorul utilizează perceperea mesajelor primite pentru a-şi contura înţelegerile şi reacţiile astfel încât acestea să îşi justifice utilizarea în prezent şi. sintaxa propoziţiei etc. braţelor etc. În diagrama de mai sus. mişcări ale mâinilor.

.Activitate pe grupe (4 grupe) Etapa 1  Etapa 2  Comunicare analogica .exemple Transformarea exemplelor din comunicarea analogica in digitala.

Faza centrata pe parinte – parintele “se plange” de comportamentul copilului / hipercritici. conective: evidentiaza legaturi nerecunoscute de membrii familiei. preocuparile . trecand la faza centrata pe familie.  Terapeutul egalizeaza sprijinul pentru familie ca intreg. Interpretari folosite: - - reflective: descriu ceea ce se intampla in momentul respectiv. Bell (1961)  Faza centrata pe copil – copilul exprima dorintele. reconstructive: explica in ce mod evenimentele din istoria familie sustin contextul pentru unele experiente cotidiene normative: comparatia cu majoritatea .parintii asculta si pot satisface una din cererile copiilor (pentru a se apropia de ei).Terapii de familie de tip comunicational .modelul stadial J.

3 . 4 .Procedeul Watzlawick (1966)  5 sarcini pe care familia problema este solicitata sa le parcurga: 1 – sa decida impreuna principalele lor probleme de familie.sa discute cu totii despre intelesurile unui proverb. .parintii sa discute despre cum s-au cunoscut.sa planifice o “iesire”/ progam comun inafara casei. 2 . 5 – sa identifice greselile fiecaruia si sa-si asume fiecare vina sa proprie.

Terapii de familie de tip comunicational – reguli (V. 1964)  Fiecare trebuie sa vorbeasca la persoana intai.  Scop: a invata membrii familiei sa comunice . Fiecare trebuie sa se adreseze si sa vorbeasca direct nu pe ocolite.  Ficare trebuie sa formuleze afirmatii personale. Satir.

TERAPII DE FAMILIE Terapia multipla de familie .

Terapia multipla de familie  - Reprezentanti: Carl Wells si Peter Laqueur (1951) - - Concepte: grupul terapeutic familial. vizita la domiciliu (metoda complementara) .

Terapia multipla de familie Scopul terapiei  Caracteristici ale grupului terapeutic  Modelarea comportamentului de sprijin si rezolvarea problemelei familiei printr-o experienta de comunicare. copii Terapeut +co-terapeut+ cameraman(i)+supervizor Duta sedintei 60-75 min Frecventa 3-5/ la 2 sapt Grup neomogen dpdv al conditiilor socio-economice. religie. varstei. apartenetei politice. etnie. .     Grup format din 5-6 familii (2025 persoane): parinti. bunici.

participantii nu sunt doar simpli receptori/ emitatori. 1. modificarea propriului comportament. acceptarea greselilor. 2. . 3. Invatarea prin analogie – modelarea analogica (preluarea prin identificare si stingerea prin diferentiere) – deschidere si autodezvaluire. “Rezistenta la tratament”: acceptarea propriei responsabilitati in conflict/ sau in suferinta. cresterea autoincrederii.Terapia multipla de familie - procesul terapeutic – etape - Derobotizarea (exprimarea sentimentelor si a cognitiilor .

. evitarea prin minimalizare. eliberarea emotionala simbolica.dificultati - - supraidentificarea. evadarea in discutii irelevante. bagatelizarea importantei evenimentelor emotionale. coalitia sau complicitatea negativa. folosirea codurilor secrete. tapul ispasitor.Terapia multipla de familie .

 Efectele asupra membrilor familiei.. Paul. ale play-back-ului materialului înregistrat anterior în terapia comună (Norman l. 1966) .

TERAPII DE FAMILIE Terapia de familie de tip experiential sau terapia familiala ca intalnire emotionala .

Susan Johnson. Walter Kemple. Virginia Satir. Cresterea personala determina integrare familiala si invers (Whitaker) . asupra sistemului familial. Buring Duhl  - - Orientari metodologice: asupra individului si a experientei lui familiale.Terapia de familie de tip experiential  - Reprezentanti (1960): Carl Whitaker. David Keith.

EMOTIE DE BAZA VAZ AUZ MIROS GUST SIMT TACTIL FURIE FRICA TRISTETE BUCURIE .

Terapia de familie de tip experiential  Scop  Schimbari in sistemul familial (Satir. 1972) Fiecare membru al familiei sa fie el insusi in prezenta si la adresa celorlalti. Cresterea integritatii personale (congruenta dintre experienta interioara si comportamentul exterior) 1. 3. . Diferentele dintre persoane sa fie constientizate si folosite spre crestere. Deciziile in familie se iau prin explorare si negociere si nu in termeni de putere. 2.

’73. ’75)/ tehnica scaunului gol. Baldwin. Dramaterapia/ jocul de rol/ interviul cu papusile familiale (Irwin. Satir.tehnici de lucru  TEHNICI STRUCTURATE: Sculptura familiala (Duhl. suportiv. Focalizarea pe ceea ce persoana experimenteaza in acel moment. Roluri ale terapeutului: provocator. activ. directiv. Schimbarea este de tip emotional si nu intelectual - - - - - - Artterapia (desenul familiei (Bing ‘’70)/ desenul simbolic al spatiului familial/ modelaj etc. ’83).) - .  TEHNICI NESTRUCTURATE: Sedinte nestructurate/ nonstrategice cu familia.Terapia de familie de tip experiential .

TERAPII DE FAMILIE Terapia transgenerationala de familie .

Terapia transgenerationala de familie  - Reprezentanti: Murray Bowen (1976) Boszomerny-Nagy  - Roluri ale terapeutului: .neutralitatea emotionala  - Premise: Mixtura intre terapia sistemica si cea analitica.intelegerea proceselor emotionale. .ramanerea inafara triunghiurilor. Terapia familiala contextuala . .

Triunghiuri emotionale – relatiile emotionale sunt umbrite de terte parti (chiar amintiri). Diferentierea sinelui:  tendinta de fuziune emotionala cu altii.principii teoretice 1.Terapia transgenerationala de familie . .  grad relativ de autonomie in relatie cu altii semnificativi. 2.

 conflictul marital.  transmiterea sau proiectia problemei catre copil/ copii.Terapia transgenerationala de familie .  disfunctie emotionala sau fizica intre soti. Proces emotional al familiei nucleare sau …Masa de ego familial nediferentiat = exces de reactivitate emotionala (separare emotionala fata de parinti si funziune in castorie) Noua fuziune poate determina:  distanta emotionala reactiva intre parteneri. .principii teoretice 3.

. alegerera partenerului in functie de nivelul de diferentiere). Procesul proiectiv al familiei – parintii transmit copiilor lipsa capacitatii lor de diferentiere (apare preocuparea anxioasa implicata). deschisi spre noi experiente. Procesul de transmitere multigenerationala (ex.Terapia transgenerationala de familie . 6. Pozitia de frati (de frate sau sora) – primii nascuti au tendinta sa se identifice cu puterea si autoritate / “conservatori avizi de putere” – ultimii nascuti exploratori. indrazneti. 5.principii teoretice 4. anxietatea cronica.

. Separarea emotionala – descrie modul in care oamenii gestioneaza lipsa capacitatii de diferentiere dintre generatii (ex.principii teoretice - 7.Terapia transgenerationala de familie . Strategii folosite mutarea in alta localitate / discutiile personale) 8. Procesul emotional al societatii (fortele sociale primare mentin barbatii si femeile prinsi in capcana rolurilor inflexibile).

distanta fata de locuinta parintilor si se continua apoi cu detalii despre evenimentele din copilaria fiecaruia si apoi se face genograma 1.Genograma (folosita in evaluare): evenimente nodale ale familiei. Familia incearca includerea teraputului in triunghi. cum si-au facut curte. 2. Triunghiul terapeutic – procesele relatiilor din familie au triunghiuri active legate de simptomul cheie. Se folosesc intrebarile de proces . locul unde au trait.tehnici Evaluarea sistemului familiei extinse incepe prin descrierea problemei si se continua cu intrebari despre familia nucleara (cand s-au cunoscut/ intalnit parintii. caracteristicile esentiale ale membrilor familiei. caracteristicile sistemului familial. cum au aparut copiii).Terapia transgenerationala de familie .

Invatarea didactica. Experimente relationale – sa invete sa vada structura familiei si propriul rol (ex.Terapia transgenerationala de familie . urmarit – urmaritor/ aparare atac) 4. Povestile de inlocuire: vizionare filme. “Pozitia – EU” – spune ce simti nu ce faci 6. Terapia de familiei multipla – a invata despre procese emotionale observand pe ceilalti 7. Antrenarea – concentrarea terapeutului pe procesele intelectuale si de gandire . 5. casete video.tehnici 3. povesti. .

Scrie alături de fiecare rol numele unei persoane despre care tu crezi că a jucat acel rol. băutura în chiuvetă) şi de a menţine aparenţa unei familii normale. „ Nu spune”. „ Nu simţi”. Se poate ca rolurile să se mai fi schimbat în timp (funcţie poate de anumite crize/ schimbari ale ciclului vieţii de familie)aşa că poate vrei să faci acest exerciţiu de 2 -3 ori.intră din criză în criză. El este copilul despre care nimeni nu trebuie să-şi facă griji. ) Îngăduitorul.  Există un echilibru între aceste roluri.  Sistemul este menţinut de regulile „Nu avea încredere”.are singur grijă de el şi suferă în tăcere. Dacă un membru nu îşi mai joacă rolul. distrage atenţia familiei de la problema reală dându-le membrilor familiei mereu motive de îngrijorare Mascota. Compară listele pentru a vedea ce rol ai jucat tu cel mai adesea şi cum aceste roluri s -au schimbat/ nu în timp.va descărca din tensiunea familiei prin a face pe clovnul iar ceilalţi se bazează pe el că va îndeplini această funcţie Dependentul. Copilul pierdut.este cel care dezvoltă o adicţie(de alcool. Va minţi oamenii din exteriorul familiei cu privire la ce se ăntâmplă şi va nega faţă de fami lie că există o problemă.va face disperate încercări de a opri dependentul(va arunca de ex. de ex.       Eroul.va depune efort susţinut pentru a da familiei stimă de sine Ţapul ispăşitor. tot sistemul este ameninţat. fericite.este liniştit şi nepretenţios.Diagrama rolurilor din familie EXERCITIU Listează aceste roluri în familia ta: Dependentul Îngăduitorul Eroul Ţapul ispăşitor Copilul pierdut Mascota. .

TERAPII DE FAMILIE Terapia structurala de familie .

Ortega Gasser (filosof).Terapia structurala de familie  - Reprezentant: Salvador Minuchin (psihiatru) Influente: Alfred Adler (psiholog). Bateson (antropolog) - .

stadiile dezvoltarii familiei: construirea cuplului/ copiii mici/ copiii scolari si adolescenti/ copiii mari harti terapeutice .“aici si acum”.Terapia structurala de familie . 1974) subsisteme: adulti/ parental/ fratilor/ granite: rigide/ clare/ difuze stresul: contactul stresant al unui membru al familiei cu forte extrafamiliale/ contactul stresant al familiei cu forte extrafamiliale/ stresul din perioade de tranzitie/ stresul cauzat de probleme ideosincratice.concepte . structura familiala – “ setul invizibil de cerinte functionale ce organizeaza modurile in care membrii familiei interactioneaza” (Minuchin. orientare spre prezent si viitor si nu spre trecut. accent pe factorii sociali.

Walsh. Patologia triadelor Patologia ierarhiei . Patologia aliantelor (deturnarea conflictului/ gasirea tapului ispasitor/ coalitii cros-generationale neadaptative. 1996) Patalogia granitelor (prea rigide sau prea difuze). familie “disfunctionala” (McGrow.diagnoza  - - Familie “functionala” vs.Terapia structurala de familie .

directiv. ’74) Insotirea familiei (acomodarea cu familia) – stabilirea unei relatii terapeutice eficiente. . formularea – testarea .Terapia structurala de familie .Tehnici: mentinerea (sustinerea comportamentelor specifice)/ clarificarea.reformularea ipotezelor)  Restructurarea familiala – solutii noi la problemele identificate  Roluri ale terapeutului: expert. mimetismul.procesul terapeutic (Minuchin.  Diagnoza structurala (observarea tranzactiilor familiale. . activ.