You are on page 1of 25

(criminal / offender profiling

)

Alcătuirea profilului infractorului

Curs # 5 2011-2012
1

Planul prezentării
I.

Ce reprezintă alcătuirea profilului infractorului? Cazuri celebre de alcătuire a profilurilor Scoli de gândire şi tehnici de alcătuire a profilului infractorului
2

II. III.

1

I. Ce reprezintă alcătuirea profilului infractorului?

3

Activitatea, finalitate, aplicabilitate

Ca şi activitate: analiza scenei crimei, a victimei şi a tuturor probelor pentru identificarea conduitei probabile pe care a avut-o infractorul în timpul crimei şi deducerea caracteristicilor acestuia Ca şi produs: un raport criminalistic care conţine inferenţe cu privire la caracteristicile probabile ale infractorului (“profilul ipotetic al infractorului”) Domeniu de aplicare: virtual pentru orice crimă, mai ales cu violenţă; în mod special crime cu fundal sexual (viol, omucideri sexuale în serie)
4

2

sugestii legate de experienţe şi antecedente criminale 4. atitudini. fantasme sau idei compulsive 7. elemente de stil comportamental 2.Credo celor care fac profilul infractorului   “La originea alcătuirii profilului infractorului se află credinţa că prin studiul atent şi minuţios al caracteristicilor crimei se pot deduce caracteristicile criminalului. nivel de agresivitate 8. stil vestimentar 6 3 . deprinderi particulare 6. Aspecte psihologice: 1. abilităţi generale şi sau speciale 5. Altfel spus. 2001) 5 Categorii de informaţii pe care le conţine un profil al infractorului I. scena crimei şi victimă în scopul elaborării profilului infractorului (deocamdată) neidentificat” (Ainsworth. alcătuirea profilului infractorului presupune folosirea tuturor informaţiilor disponibile despre crimă. modul de comunicare cu potenţialele victime 3.

statutul marital 3. stil de viaţă III. genul 2. Prima încercare nereuşită: Cazul „Jack Spintecătorul” (1888) Prima încercare reuşită: Cazul „Genistul nebun din New York” (anii 1940-1950) 8 2. 4 . Cazuri celebre de alcătuire a profilurilor 1. anturaj social 6. Aspecte biologice 1. ocupaţie / profesie 2.[continuare] II. Aspecte sociale 1. rasa 3. portretul / schiţa 5. domiciliu 5. familia primară 4. starea sănătăţii 7 II. constituţia / somatotipul 4.

oferta de a trimite şi cuţitul plin de sânge. În mediu social sau în public este mai curând un tip cuminte şi calm care trece neobservat. Autorul este un bărbat având o vârstă medie. 2. Conform raportului semnat de Bond: Crimele sunt sexuale şi denotă ură faţă de femei şi corpul feminin. 5. provocarea: “Prindeţi-mă dacă puteţi!”  9 [continuare] În cazul ultimei victime poliţia cere unui chirurg. îndrăzneţ. e primul raport criminalistic al profilului  infractorului  1. Dr. calm. poartă o pelerină pe care o foloseşte şi pentru a ascunde petele de sânge de la victimele decimate în stradă.. 4). 4. desfacerea cavităţii abdominale şi eliminare sau extragere de organe interne (evoluţia: creşte meticulozitatea. trece de pe stradă în interior)  După primele 3 victime este primită o scrisoare semnată “Jack Spintecătorul” care anunţă că şi alte prostituate vor fi omorâte  A doua scrisoare cu o jumătate de rinichi a unei victime şi afirmarea că cealaltă parte a fost mâncată (boala Bright – dovada că aparţinea victimei Nr. extracţie uter şi ovare şi alte organe. Hainele îi sunt tot timpul perfect curate şi bine aranjate.. însă acesta scrie un raport care e mai mult decât o autopsie clasică. aranjarea intestinelor. Cazul “Jack Spintecătorul” (1988) În 1888 în cartierul Whitechapel (Londra) au fost omorâte 5 prostituate într-un interval scurt (31 august – 8 noiembrie)  Mod de operare: folosirea unui cuţit cu lamă foarte lungă. Este puternic. 10 5 . 3. Thomas Bond o descriere în detaliu a procedurilor de disecare şi rănilor provocate de infractor …  .1.

[continuare] 6. instabil mintal. ziare. Grand Central Station Pe parcursul a 16 ani trimite scrisori furioase gen petiţie-acuzaţie unor instituţii publice. Nu posedă cunoştinţe anatomice – nu este măcelar sau chirurg Oferirea unei recompense ar facilita prinderea prin declaraţiile vecinilor Finalul: cazul a rămas nesoluţionat. fără o ocupaţie anume Este excentric. seria de crime întrerupându-se 11  2. 7. posibil suferă de o devianţă sexuală numită Satyriasis Cei care îl cunosc mai de aproape pot confirma că nu este perfect sănătos din punct de vedere psihic / mental. Locuieşte singur. companii de utilităţi Poliţia a solicitat ajutorul unui psihiatru. 9. James Brussel În opinia lui Brussel infractorul ar avea următoarele caracteristici: 12 6 . Dr. Cazul „Genistul nebun din New York” (anii 40-50)     Timp de 8 ani 32 de explozii: inclusiv la Radio City Music Hall. 10. 8.

2. Statut marital: este necăsătorit dar locuieşte cu o soră sau o mătuşă Religie: catolic Origine: este emigrant din Europa 13 Sănătate mentală: un tip paranoid. Copilărie: şi-a urât tatăl şi a fost adorat de mama sa 10. New Hamshire sau Maine. Ocupaţie: un bun mecanic. 5.[continuare] 1. Vestimentaţie: “atunci când îl veţi găsi e foarte probabil să poarte un costum dublu cu toţi nasturii încheiaţi”  În 1957 a fost reţinut George Metesky: mecanic. [continuare] 7 . Aspect fizic: un bărbat solid 12. locuia cu două surori necăsătorite. 3. constituţie solidă  La arestare purta salopeta de mecanic iar pentru a merge la poliţie … a îmbrăcat un costum dublu pe care-l purta frecvent … având toţi nasturii încheiaţi! 14 8. 7. a lucrat cândva pentru compania Con Edison Psihologic: resentimentele sale faţă de societate s-au accentuat în timp şi nu pot fi potolite Comunicare: manifestă dispreţ faţă de alte persoane Domiciliu: posibil Connecticut. emigrant din estul Europei. catolic. necăsătorit. în Connecticut. 6. Vârsta: între 40 şi 50 11. de 50 de ani. 4. cu multă atenţie pentru detalii 9.

[continuare]   James Brussel redevine celebruprin contribuţia la soluţionarea cazului “Strangulatorul din Boston” (19621964) James Brussel publică o carte în 1968 despre experienţa sa de psihiatru-profiler Dr. 2004) 1795-1850: estimativ 5 cazuri 1851-1900: estimativ 20 cazuri 1901-1950: estimativ 33 cazuri 1951-1993: estimativ 400 cazuri 2004: estimativ 100 de infractori neidentificaţi 16      8 . James Brussel George Metesky 15 Statistica crimelor în serie în SUA (DeNevi & Campbell.

Profilul geografic al infractorului (Kim Rossmo) 4. Virginia.III. 17 Începutul organizaţional pentru alcătuirea profilului infractorului       Howard Teten & Pat Mullany înfiinţează în 1972 Grupul pentru Studii Comportamentale (FBI Behavioral Science Unit. Psihologia investigativă şi modelul celor cinci factori (David Canter) 3. Quantico. (3) analiza scrisorilor ameninţătoare 18 9 . Scoli de gândire şi tehnici de alcătuire a profilului infractorului Analiza scenei crimei (Howard Teten & Pat Mullany) 2. la ora actuală s-a transformat în National Center for the Analysis of Violent Crime). (2) alcătuirea portretului infractorului. Analiza evidenţelor comportamentale (Brent Turvey) 1. Componenţa: 11 agenţi federali Funcţii: consultarea agenţiilor locale pentru orice fel de crima. dar mai ales pentru crime în serie realizând (1) analiza scenei crimei.

dezorganizat) 19 Analiza scenei crimei  1. 2. rapoarte ale poliţiei. dosarele psihiatrice. 4. 3. Tehnica implică 6 etape care asamblate împreună constituie procesul de alcătuire. Douglas & Hazelwood (1980) propun şi fundamentează concepţia tipologică ce face distincţie dintre criminalul în serie organizat şi criminalul în serie dezorganizat  Treptat se conturează şi tehnica numită “analiza scenei crimei” care este folosită în combinaţie cu concepţia tipologică (organizat vs. au fost analizate de asemenea procesele verbale ale şedinţelor de judecată. aplicare şi verificare a profilului infractorului: Colectarea şi examinarea probelor Coroborarea şi organizarea probelor Alcătuirea filmului crimei Alcătuirea profilului infractorului Folosirea profilului în investigare Aprecierea potrivirii profilului 20 10 . 5. 6.Dezvoltarea concepţiei teoretice şi tehnicii criminalistice   1979-1983: interviu aprofundat cu criminali în serie şi alte categorii de infractori violenţi.

Colectarea şi examinarea probelor  Genul de probe ce se urmăresc: – Protocoale de examinare a locului faptei (ideală este participarea) – Protocoalele de autopsie (ideală este participarea) – Investigarea asupra persoanei victimei – Orice alte probe la dosar (fotografii ale scenei. victimei)  Defectele în colectarea şi examinarea probelor se pot răsfrânge asupra eficienţei celorlalte etape 21 2. în special în baza analizei modului de operare a criminalului  22 11 .1. Coroborarea şi organizarea probelor Se caută potrivirea datelor într-un ansamblu coerent şi logic  Pot apărea deja primele intuiţii care ulterior se înglobează în portretul infractorului  La această etapă se verifică ipoteza unui criminal în serie.

se apreciază ce fel de “rol” au jucat fiecare în timpul crimei  23 4.3. Alcătuirea filmului crimei  Sunt imaginate. crime nesoluţionate. reconstruite secvenţele crimei într-o ordine cronologică Se precizează genul de comportamente şi interacţiuni pe care le-au avut victima şi agresorul. cadavre neidentificate. Alcătuirea profilului infractorului    Se stabileşte dacă infractorul este un tip organizat sau dezorganizat Se alcătuieşte o listă cu caracteristicile probabile ale infractorului (=profilul) întrebări speciale Dacă agenţia care a cerut ajutor are un suspect în arest i se trimit recomandări despre modul de interogare şi o listă de Se dau instrucţiuni anchetatorilor asupra modului în care poate fi identificat un suspect Din 1985 există o BD naţională computerizată Violent Criminal Aprehension Program (VICAP) care este permanent completată cu date despre crime rezolvate. persoane dispărute. poate genera automat profiluri arhetip 24   12 . tentative.

Aprecierea potrivirii profilului  După ce există un înalt grad de certitudine că suspectul este autorul faptei se poate verifica gradul de suprapunere a profilului Conform statisticilor tehnica elaborării portretului infractorului a fost utilă în mai puţin de jumătate din numărul total de cazuri în care s-a folosit (>50%) În cazurile în care nu este găsit infractorul această etapă nu se poate realiza 26   13 .5. Folosirea profilului în investigare  O variantă elaborată a profilului este trimisă anchetatorilor pentru a fi inclusă în strategia de investigare a cazului Probele noi ce apar pe parcursul investigaţiei pot duce la revizuirea profilului Se urmăreşte eficienţa profilului în realizarea investigaţiei 25   6.

arată subalimentat. urmele abundente fără încercări de a fi eliminate Domiciliul său este la fel de dezorganizat ca şi locul faptei. a omorât-o.Cazul “Vampirul din Sacramento” (1978)     Funcţionează tehnica de la FBI? În 1978 cineva a intrat în casa unei femei din Sacramento. rezultă că poate locui chiar în cartier Va continua să omoare până nu va fi prins 28 14 . incapabil de concentrare şi reflecţie coerentă Tipul criminalului: criminal dezorganizat – lipsa planificării. nu a distrus probele (hainele cu sânge) Suferă de psihoză paranoidală Este un tip sfrijit. i-a scos organele interne şi a băut sângele victimei Agenţii Robert Ressler şi Russ Vorpagel de la Grupul pentru Studii Comportamentale au reuşit să rezolve cazul folosind tehnica alcătuirii portretului infractorului şi dihotomia tipologică criminal organizat vs. nu are permis. cu siguranţă a plecat cu hainele pline de sânge Locuieşte singur. criminal dezorganizat Fiecare agent a făcut un profil şi ulterior le-au comparat: profilurile au semănat 27 Profilul “vampirului”          Dezordinea de la locul faptei denota un tip fără prea multă educaţie. costeliv. vârsta 25-27 ani Cel mai probabil este şomer şi primeşte o îndemnizaţie sau pensie de infirmitate Tulburarea mentală avansată nu-i permite să folosească o maşină.

locuinţa era insalubră şi dezorganizată Avea un calendar pe care erau trecute ca fiind planificate pentru sacrificare alte 44 de victime A recunoscut faptele afirmând că nu a făcut nimic rău: sângele lui se transforma în nisip şi el avea nevoie să consume sângele altora ca să rămână în viaţă 30 15 . împreună cu copilul decedat  Intuiţia iniţială capătă caracter de certitudine: criminalul locuieşte în imediata apropiere  După o razie de proporţie este descoperit autorul – Richard Trenton Chase – care locuia la mai puţin de un 29 bloc de locul unde a abandonat maşina  Potrivirea portret-criminal        Criminalul arăta exact cum a fost descris Suferă de destructurări paranidale Avea 27 de ani Locuia singur."Vampire of Sacramento“ schiţa poliţiei Richard Trenton Chase După doar trei zile. nu departe de locul primei fapte. un blender însângerat. tatăl şi un copil  A luat cu el corpul copilului şi a furat maşina familiei care este ulterior abandonată în plină zi în acelaşi cartier. ieşise din spitalul psihiatric cu câteva luni înainte de crime În casă au fost găsite bucăţi de corpuri. nu era angajat. zgarde de câini şi pisici. omoară o întreagă familie: mama.

specialist în statistică şi psihologia mediului dar şi cu interese în domeniul cercetării criminalilor.2. un psiholog de la universitatea Surrey. este invitat la Scotland Yard cu propunerea “de a găsi posibilitatea de integrare a psihologiei în tehnicile de investigare” Canter aplică unele metode din psihologia mediului şi analiza statistică (mai ales scalarea multidimensională) rezultând în final ceea ce astăzi se numeşte “Psihologia investigativă” Dezvoltă ulterior un program de studii de master & doctorat numit “Investigative Psychology” (la ora actuală mutat la Universitatea din Liverpool) la fel ca şi o serie de conferinţe internaţionale 31 Ipoteza consistenţei criminale    Omul este un sclav al psihologiei sale şi astfel manifestă consistenţa comportamentală în timp şi în diferite situaţii Comportamentul din timpul crimei poate fi o oglindă a modului în care individul se comportă în alte situaţii normale Aplicat contextului investigaţiei se poate discuta despre două categorii de consistenţă: – Consistenţa interpersonală ce se poate desprinde din relaţiile agresor-victimă – Consistenţa geografică legată de area geografică în careşi comite infracţiunile 32 16 . Psihologia investigativă şi modelul celor cinci factori    În 1985 David Canter.

– “consistenţa există”: criminalii pot fi diferenţiaţi în funcţie de dorinţa unei anume intensităţi a experienţei sexuale care este concludentă şi pentru modul în care comunică cu femeile la modul general în situaţii normale (altele decât cele legate de crimă) 33 [continuare]  Exemple de inferenţe: – Dacă în timpul violului agresorul nu a manifestat o intensitate ridicată a activităţii sexuale aceasta înseamnă că are acest nivel scăzut şi în situaţiile obişnuite: aceasta sugerează că cel mai probabil locuieşte singur – Folosirea injuriilor şi cuvintelor degradante în timpul violului sugerează dificultăţi de comunicare cu femeile în familie sau la serviciu (certuri şi dispute repetate) – Criminalul care este precaut. distruge probele şi ameninţă victima să nu meargă la poliţie cel mai probabil a avut deja antecedente şi cunoaşte procedurile poliţieneşti 34 17 .Consistenţa interpersonală    David Canter a iniţiat o bază de date la nivelul Marii Britanii în care colectează date despre specificul infracţiunilor. utilizarea informaţiilor este însă oarecum diferită faţă de FBI: este o bază de date elaborată pentru scopuri de cercetare şi doar în subsecvent pentru rezolvare de cazuri Exemplu de cercetare: Canter & Heritage (1990) au verificat ipoteza consistenţei interpersonale pe un lot de 66 de cazuri comise de 27 de infractori Concluziile studiului: – nu există o “crimă tipică” şi respectiv un “criminal tipic” (perspectiva FBI).

folosind o bază mobilă (maşina) Cum facem distincţia? – în funcţie de comportamentul din timpul crimei: manifestă sau nu cunoaşterea detaliate a zonei sau locului faptei Consistenţa geografică  “Prădătorii” sunt foarte aproape de “dezorganizaţi” iar “navetiştii” de tipul “organizat” deşi nu există o 35 suprapune perfectă între cele două tipologii Criminalul “prădător” (sus) şi criminalul “navetist” (jos) Casa criminalului Locul crimei Zona crimelor Zona domiciliului 36 18 . 2.  Se propune o dihotomie a criminalilor în funcţie de zona de comitere a infracţiunilor şi conceptul de “hartă mentală” şi “teoria cercurilor” preluate din psihologia mediului: Criminalii prădători (“marauder”) = cei care comit infracţiunile în zona în care locuiesc folosind ca bază de regulă domiciliul Criminalii navetişti (“commuter”) = cei care comit infracţiunile deplasându-se în afara zonei de trai. 1.

suple. dar se ţine şi de alţi factori: Consistenţa interpersonală Semnificaţia timpului şi locului Caracteristicile crimei Cariera criminală Cunoaşterea procedurilor de investigaţie 37 1. cu părul drept şi cărare la mijloc 38  19 . 3. Consistenţa interpersonală  Premisa consistenţei: infractorul în cotidian se comportă similar cu modul în care se comportă în timpul crimei Consistenţa extinsă la nivelul victimei: victimele pot avea o semnificaţie personală profundă reprezentând persoane semnificative din viaţa reală – ex: toate victimele lui Ted Bundy seamănă cu “singura lui dragoste”: sunt înalte.Modelul celor cinci factori  1. 5. 4. 2. Atunci când urmează să fie alcătuit un profil al infractorului se porneşte de la ipoteza consistenţei criminale.

Semnificaţia timpului şi locului Analiza locului şi timpului pot sugera dacă este vorba de un “prădător” sau un “navetist”  Se poate deduce ce fel de program are: lucrează sau nu  Se poate constata dacă are o agendă temporară sau spaţială pentru crime  39 3.2. Caracteristicile crimei    Datele despre comiterea crimei sunt utile pentru că oferă sugestii pentru genul de consistenţe pe care trebuie să le căutăm ca fiind echivalente de conduită în situaţii non-criminale Aceste date sunt utile şi pentru a se face clasificări pe tipuri de infracţiuni şi tipuri de infractori David Canter consideră că abordarea tipologică în baza tipului faptei sau modului de acţiune este însă mai puţin relevantă 40 20 .

a prezervativului.) 42  21 . Cunoaşterea procedurilor de investigaţie  Se apreciază dacă agresorul posedă cunoştinţe despre procedurile investigaţiei criminalistice sau chiar le stăpâneşte Sunt importante astfel de indicii precum folosirea mănuşilor. Cariera criminală  Se face o apreciere cu privire la posibilitatea existenţei unor antecedente criminale şi genul activităţilor criminale anterioare Se află în legătură directă cu următorul factor 41  5. ridicarea de obiecte contaminate cu material personal (pahar folosit. etc.4.

cu unul-doi prieteni apropiaţi de sex masculin. aproape nule Unele victime au declarat prezenţa unui complice Pentru că cu câţiva ani înainte David Canter publicase câteva lucrări inovatoare despre psihologia violatorilor poliţia l-a invitat să facă parte din echipa de investigaţie 43 Portretul violatorului       Deşi existau foarte puţine probe şi date în dosar. nu are copii Are aproximativ 25-30 de ani. probele erau foarte puţine. inclusiv în weekend-uri Este o persoană liniştită. cel mai probabil pentru atacuri agresive în stare de ebrietate 44 22 . lângă calea ferată În perioada 1985-1986 trei omoruri au prezentat acelaşi mod de operare. are un partener (soţie sau concubină). folosind tehnica şi concepţia psihologiei investigative Canter a alcătuit următorul portret al infractorului: A locuit lângă primele cazuri în 1982-1983. toate comise din nou lângă calea ferată: cadavrele au fost arse. cunoaşte foarte bine căile ferate A fost foarte activ din punct de vedere sexual înainte de a începe atacurile şi este probabil să aibă antecedente penale. nu interacţionează prea mult cu femeile la serviciu.Cazul “Violatorul de pe calea ferată” (1982-1986)     În perioada 1982-1986 poliţia din Londra a investigat 24 de violuri care s-au comis preponderent în partea de nord a capitalei. e posibil ca în 1983 să fi fost arestat. este dreptaci Are un serviciu ce implică muncă fizică sau semiautomatizată.

de curând se despărţise de soţia sa.Adevăratul criminal    Poliţia a folosit portretul pentru eliminarea suspecţilor şi a ajuns la arestarea lui John Duffy condamnat ulterior de şapte ori la închisoare pe viaţă pentru două omoruri şi cinci violuri Criminalul locuise în timpul comiterii primelor trei violuri (1982-1983) în partea de nord a Londrei. avea 29 de ani. trei omoruri şi cinci infracţiuni de tăinuire 46 23 . mai puţin amănunţit totuşi. lucra pentru căile ferate ca dulgher. John Mulcahy nu a fost prins decât în 2001 (în baza declaraţiei făcute de John Duffy) şi condamnat pentru şapte violuri. era dreptaci. nu avea copii Avusese probleme cu poliţia legate de violarea soţiei: de aici învăţase anumite moduri de operare şi procedurile poliţiei (inclusiv percheziţia la domiciliu) având grijă ulterior să distrugă aproape complet prin ardere cadavrele ultimelor victime 45 Prinderea complicelui  Deşi şi pentru complice a fost generat un portret.

în cel de-al doilea caz crima este “oglinda” 47 pentru caracteristicile infractorului în cotidian Evaluarea tehnicilor: similarităţi şi limite   “Analiza scenei crimei” (FBI) şi “Modelul celor cinci factori” (David Canter) sunt tehnici preponderent “statistice” şi “naţionale” De ce statistice?: – este studiată populaţia de infractori şi crimele acestora – crima comisă este comparată cu cele cunoscute – portretul criminalului este construit în baza similarităţii cu un anumit grup de infractori  De ce naţionale?: baza de date despre infractori şi infracţiuni este elaborată la nivel naţional (SUA şi Marea Britanie) ceea ce o face relativ ineficientă pentru aplicare în alte ţări 48 24 .Compararea tehnicilor: diferenţe de perspectivă    Pentru metoda FBI este specifică abordarea de tipul top-down: probele despre o crimă sunt colectate şi comparate cu patern-ul crimelor anterioare pentru a se prezice caracteristicile persoanei Pentru metoda propusă de Cantor abordarea este de tipul bottom-up: oamenii au tendinţa de a acţiona consistent în diferite situaţii (inclusiv în timpul crimei) astfel încât după cum se comportă în timpul crimei putem judeca cum se comportă în alte aspecte ale vieţii sale În primul caz crima este “oglindită” în celelalte crime.

The End 49 25 .