You are on page 1of 4

Sinteza Bacalaureat ISTORIA ROMÂNILOR 1.

Implicarea României în relaţiile internaţionale Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Implicarea României în relaţiile internaţionale, având în vedere: - menţionarea câte unui obiectiv urmărit de România prin implicarea sa în „Criza orientală , respectiv în relaţiile internaţionale din prima !umătate a secolului al ""-lea# - prezentarea unui eveniment, des$ă%urat pe plan intemaţional, în a doua !umătate a secolului al ""-lea, în care s-a implicat România %i precizarea unei consecinţe a acestuia pentru statul român# - mentionarea unei asemănări %i a unei deosebiri dintre acţiunile des$ă%urate de România, pe plan internaţional, în prima, respectiv în a doua !umatate a secolului al ""-lea# - $ormularea unui punct de vedere re$eritor la implicarea României în relaţiile internaţionale din secolul al ""-lea %i susţinerea acestuia printr-un argument istoric& 'ână la 'rimul Razboi (ondial, implicarea României în relaţiile internaţionale s-a orientat spre obţinerea independenţei $aţă de )mperiul *toman, precum %i a unor garanţii de securitate care să o $erească de posibile agresiuni externe& +tatutul de independenţă l-a preocupat pe Carol ) încă de la începutul domniei sale& ,st$el, în -./0 el a ridicat desc1is problema neatârnării în Consiliul de (ini%tri 2guvern3, pentru ca în -./4 să a$irme că „'roblema orientală5 nu-%i va găsi rezolvarea decât odată cu destrămarea )mperiului *toman& 6n primăvara anului -./4, pe $ondul „Crizei orientale agravate prin răscoala bulgarilor, revoluţia !unilor turci %i apoi a războiului sârbo-otoman, România încearcă, $ără succes, obţinerea independenţei pe cale diplomatică& 7rmează războiul ruso-romano-turc %i Congresul de la 8erlin 2-./.3, în care se pune capăt, pentru moment, „'roblemei orientale & 'e lângă recunoa%terea independenţei, obiectiv ma!or al domniei lui Carol ), România primea 9obrogea %i 9elta 9unării, dar era obligată să cedeze Rusiei sudul 8asarabiei& :upta pentru realizarea deplină a idealului naţional a dominat politica românească spre s$âr%itul secolului al ")"-lea %i începutul celui următor, ;ind un alt obiectiv ma!or urmărit de România& ,st$el, în timpul marii con<agraţii mondiale izbucnite la începutul secolului al ""-lea, România, în po$ida tratatului din -..0, care o lega de 'uterile Centrale, a intrat în luptă alături de ,ntanta 2-=-43, având ca obiectiv eliberarea $raţilor din >ransilvania& 6n urma Congresului de 'ace de la 'aris 2-=-=3, România obţine recunoa%terea actului de la - decembrie -=-., prin care cele trei provincii istorice 28asarabia, 8ucovina %i >ransilvania3 s-au unit cu ?ec1iul Regat, $ormând România (are& 9upă -=@A, capacitatea României de a-%i in$luenţa destinul politic a $ost împiedicată de împărţirea lumii în s$ere de in$luenţă, precum %i de prezenţa militară sovietică& 'lasarea noastra în zona de in$luenţă a 7&R&+&+& s-a dovedit decisivă pentru evolutia României# impus prin $orţă, regimul comunist a scos ţara, pentru următoarea !umătate de secol, din rândul democraţiilor& 9e%i ;deli puterii sovietice, comuni%tii din România încep să $acă în anii B4C primii pa%i în cadrul proiectului 5destalinizării & :inia impusă de (oscova avea să ;e <agrant încălcată în -=4., când D& Ceau%escu re$uză participarea, alături de trupele >ratatului de la ?ar%ovia, la înăbu%irea revoltei din Ce1oslovacia, numită %i „'rimăvara de la 'raga & Consecinţele vor $i imediate& ,ceastă împotrivire $ăţi%ă a unui stat comunist $aţă de (oscova a determinat o cre%tere a prestigiului internaţional al lui Ceau%escu, care devine „$avoritul5 lumii occidentale& ?izitele sale în Eranta, ,nglia, Fennania %i +&7&,, precum %i cele ale pre%edinţilor C1arles de Faulle 2-=4.3 %i Ric1ard Dixon 2-=4=3 la 8ucure%ti vor contribui la cre%terea rolului

păstrarea acestei situaţii prin acţiuni de securitate colectivă 2(ica . Romania intră în s$era de in<uenţă sovietică %i în cea a evoluţiei. susţinere.%i 6nţelegerea 8alcanică H -=0@3& 9ar sc1imbările produse după cel de-al 9oilea Război (ondial %i impunerea modelului comunist $ac ca România să $ie obligată. de%i supusă liniei politice trasate de la (oscova. statul român a $ost integrat în di$erite alianţe militare. în perioada interbelică.xate prin Congresul de 'ace de la 'aris 2-=-=--=GC3& 6n acest sens.cest e$ort se va dovedi insu$icient în $aţa agresivităţii dezlănţuite a Fermaniei %i 7niunii +ovietice. impuse ulterior. a!ungându-se la restabilirea raporturilor diplomatice %i negocierea unui tratat de asistenţa mutuală româno-sovietică& 9upă cel de-al 9oilea Război (ondial.st$el. România s-a dovedit un $actor activ al politicii de securitate europeană& 6n perioada interbelică. în acela%i timp. are un rol important în înc1eierea războaielor balcanice %i totodată a „'roblemei orientale 2-=-03& Ca urmare a poziţiei sale strategice. aderă la +ocietatea Daţiunilor 2-=-=3. în general. atitudine ostilă $aţă de autonomia politică a )ugoslaviei lui >ito. %i va înc1eia alianţe regionale 2(ica . consolidarea naţional-comunismului. în relaţiile internaţionale. care a evoluat spre revenirea la practici staliniste %i. urmărind realizarea integrităţii sale 2România (are H -=-. ea va milita pentru păstrarea graniţelor . tara noastră are o practică activă. impunând o serie de principii.României în lume& 9ar independenţa $aţă de 7&R&+&+& a însemnat. la izolarea diplomatică a României& 9e-a lungul secolului al ""-lea. spre o „democraţie populară & 'olitica externă este impusă de la (oscova. $ără ec1ivoc. putem aminti de raporturile noastre cu 7&R&+&+& . în $inal.ntantă H -=G. egalitatea tuturor statelor %i respectarea drepturilor ţărilor mici. cum ar . în perioada interbelică aveam relaţii de egalitate în plan diplomatic& 6ntre -=0@--=04 s-au purtat convorbiri la nivel de mini%tri de externe 2D& >itulescu %i (aJsim :itvinov3. rămâne constantă în ceea ce prive%te stabilitatea europeană. unica organizaţie la nivel mondial care milita pentru menţinerea securităţii internaţionale. 6nţelegerea 8alcanică H -=0@3& .ici. România. participând la Con$erinţa pentru +ecuritate %i Cooperare Europeană de la IelsinJi 2-=/A3& .ntantă H -=G-. să ţină cont de poziţia (oscovei& . iar atitudinea $idelă a conducerii comuniste de la 8ucure%ti se mani$estă prin respingerea 'lanului (ars1all. care impun României cedările teritoriale din -=@C& 6n a doua !umătate a secolului al ""-lea. de interesele sale naţionale& Eiind un $actor de stabilitate în zona 8alcanilor. nerecurgerea la $orţă sau la ameninţarea cu $orţa& 6n ce prive%te o deosebire în relaţiile internaţionale ale României în secolul al ""-lea.3 iar apoi. a invadării 7ngariei 2-=A43 de către trupele 7&R&+&+& 6n concluzie. se poate spune că implicarea României în relaţiile internaţionale ale secolului al ""lea au $ost dictate.

'otaissa3. cu toponime. având în vedere: .ntonio 8on$ini3. un eseu despre Teoria roe lerian! "i netemeinicia ei. care $ac re$erire la originea latină %i la vec1imea poporului român& Reprezentanţii Kcolii . dar %i pentru cei străini 2Enea +ilvio 'iccolomini. precum %i inscripţiile din 9acia în care sunt prezente nume dacice %i romane sunt dovada indiscutabilă a . +amus.explicaţi de ce teoria roesleriană are un caracter politic& >eoria roesleriană %i netemeinicia ei 6n secolul al "?)))-lea. deci înaintea venirii mag1iarilor în >ransilvania& Eirească pentru umani%tii români 2Fr& 7rec1e. caracterul exclusiv latin al limbii române& 6n replică.netemeinicia teoriei roesleriene# . Dapoca. precum %i absenţa elementelor germanice din limba română# -caracterul nomad al românilor.imposibilitatea romanizării 9aciei în cei -4A de ani de stăpânire romană# . ideea de continuitate s-a trans$ormat în problemă politică 2cu ceea ce presupune ea H ipoteze. precum %i prezenţa unor cuvinte asemănătoare cu cele din limba albaneză sau absenţa elementelor germanice din limba română& . argumente. decurgând din ocupaţia lor de căpetenie H păstoritul# .dispariţia vec1ii toponimii dacice# .rdelene au a!uns să susţină. în opinia adepţilor acestei teorii. interpretând unilateral %i $ără o analiză critică câteva izvoare.$ormarea poporului %i a limbii române la sud de 9unăre# -elemente sud-slave prezente în limba română. în special prin +upplex :ibellus ?alac1orum 2secolul al "?)))-lea3& Considerat cel dintâi program politic. în aproximativ două pagini./.ex silentio : a$irmaţia despre inexistenţa izvoarelor istorice care să ateste prezenţa românilor la nord de $luviu înainte de secolul al ")))-lea.rdelene. istorici %i geogra$i din )mperiul Iabsburgic. a$irmând că poporul %i limba română s-au $ormat la sud de 9unăre %i abia în secolul al ")))-lea au imigrat la nord de $luviul menţionat& .cest lucru ar explica.&9& "enopol sau 8&'& Ia%deu. Teoria roe lerian! "i netemeinicia ei Elaboraţi.pulum. 1idronimele 2.a$irmaţii ale teoriei imigraţioniste# . cât %i cu cele ar1eologice. cuvinte asemănătoare cu cele din limba albaneză. au $ormulat teoria imigraţionistă& >eoria a $ost sistematizată în -. în condiţiile procesului de $ormare a naţiunilor %i a statelor naţionale. (aris3. caracterul sudic 2bulgăresc3 al elementelor slave din limba română %i adoptarea cre%tinismului în varianta sa ortodoxă. 1idronime.lutus. (& Costin3.vidul creat prin părăsirea 9aciei în timpul lui .urelian 2cunoscuta retragere aureliană3# . teoriei lui Robert Roesler i-au dat răspuns în epocă mai mulţi istorici. memoriul se bazează pe scrierile Kcolii . rezultat al cercetărilor sistematice din secolul al ""-lea& >oponimele 2.cauzele apariţiei teoriei imigraţioniste# . slavă. între care . în lucrarea +tudii române%ti& Cercetări asupra istoriei vec1i a românilor. împotriva evidenţei. .dispariţia 2exterminarea3 geto-dacilor în urrna războaielor cu romanii 2-C---CG# -CA--C43# .$irmaţiile teoriei imigraţioniste sunt următoarele: .de Robert Roesler. combătând-o cu numeroase argumente& Continuitatea existenţei 2vieţuirii3 pe teritoriul 9aciei poate $i susţinută atât cu argumente logice.2. a$irmaţii3& 6nceputul disputei în !urul continuităţii l-au constituit revendicările naţionale $ormulate de românii din >ransilvania. ideea de continuitate a dăinuit până în secolul al "?)))-lea& 6ncepând cu secolul al ")"-lea.

ţăranii au rămas pe peticul lor de pământ.pulum. în loc să $ie dat un răspuns categoric. este atestată de numeroase obiecte cre%tine descoperite. răscoalele repetate ale acestora %i descoperirile ar1eologice 2a%ezări %i necropole.st$el. care îi menţionează pe români. .st$el. $uncţionari %i oamenii din aparatul administrativ& 9upă cum menţionează istoricul ?asile 'ârvan în lucrarea 6nceputurile vieţii romane la gurile 9unării. 5înger . consideraţii pur politice. având alături elementele romanizate sau în curs de romanizare 2exemplu H dacii liberi3& >ezaurele monetare 2a căror acumulare începe înainte de retragerea aureliană3. $ără ca $actorul politic să intervină. care prin obiecte %i ritul incineraţiei adeveresc existenţa geto-dacilor3& Retragerea aureliană trebuie înţeleasă ca părăsirea 9aciei romane de către armată. cu inscripţia 5Ego Lenovius votum posuiB 25eu Lenovius am $ăcut această o$randă 3. considerăm că Festa Iungarorum %i Cronica lui Destor. au $ost emise doar ipoteze. in$irmând ipoteza teoriei roesleriene& 9in secolul al "?)))-lea. cu urmări negative asupra naţiunii a$late în discuţie& .prezenţei geto-dacilor după cucerirea romană& +e contrazice ast$el a$irmaţia lui Eutropius despre 5exterminarea geto-dacilor & :a toate cele menţionate se adaugă prezenţa în trupele auxiliare a 5co1ortelor %i 5alelor dacice. 5cruce 3 sunt dovezi ale continuităţii daco-romane& Răspândirea cre%tinismului la nord de 9unăre. bazat pe o realitate %i pe mărturiile existente. putem a$irma că $aţă de popoarele din !urul 9aciei. 59umnezeu . sunt izvoare demne de crezare. erau deservite interese de cu totul alt ordin decât cele puse în slu!ba adevărului istoric& . descoperirile ar1eologice 2a%ezari %i necropole3. poporul român s-a născut cre%tin în mod spontan. 9robeta& . trans$ormat în lăca% cre%tin3. de explicare a unei dominaţii străine asupra teritoriului transilvănean provoacă o discuţie: au sau nu românii drepturi egale cu ceilalţi locuitoriM )storicii a$irmă că. al cărui disc conţine monograma lui Iristos3. 'orolissum 2templu păgân. precum cele de la 8iertan 2$ragment dintr-un donariu de bronz din secolul al )?-lea. odată cu $ormarea romanităţii& Cât despre inexistenţa izvoarelor istorice despre români la nord de 9unăre înainte de venirea mag1iarilor. răspândirea cre%tinismului 2ma!oritatea cuvintelor sunt de origine latină: 5biserică .