Activit`]i de \nv`]are [i ac]iuni

pentru copii [i tineri
Activit`]i de înv`]are [i ac]iuni
pentru copii [i tineri
2
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
3
Cuprins
Mul]umiri ......................................................................................................................................................................................................................................................................... 4
Capitolul 1: Introducere ......................................................................................................................................................................................................................... 5
Capitolul 2: Prezentarea aspectelor violen]ei .................................................................................................................................................... 15
Capitolul 3: Violen]a acas` [i în familie ...................................................................................................................................................................19
Capitolul 4: Violen]a în [coli [i medii educa]ionale ............................................................................................................................ 27
Capitolul 5: Violen]a asupra copiilor din institu]ii [i închisori ........................................................................................ 35
Capitolul 6: Violen]a asupra copiilor la locul de munc` .............................................................................................................. 43
Capitolul 7: Violen]a asupra copiilor în comunitate ............................................................................................................................51
Capitolul 8: Mai departe ...................................................................................................................................................................................................................61
Bibliografe ................................................................................................................................................................................................................................................................ 66
Anexa 1: Conven]ia cu privire la Drepturile Copilului (versiune prescurtat`) ........................................... 68
Anexa 2: Exerci]ii energizante ..................................................................................................................................................................................................... 72
Anexa 3: Încheierea activit`]ilor ...............................................................................................................................................................................................74
Anexa 4: „Ceea ce nu se vede este...“ Fotografi (Activitatea 1) ......................................................................................... 75
4
Mul]umiri
Secretariatul pentru Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General
al Organiza]iei Na]iunilor Unite ar dori s` mul]umeasc` Alian]ei Interna]ionale Salva]i
Copiii, UNICEF [i Organiza]iei Mondiale a Mi[c`rii Cerceta[ilor pentru sprijinul acordat
[i implicarea lor în elaborarea acestor materiale. În mod deosebit, Secretariatul mul]ume[te
tinerilor [i mediatorilor pentru tineret care au oferit feedback prin ini]iative pilot în diverse ]`ri.
Mul]umiri speciale:
Redactor: Susan Fountain
Coperta: Sophie Combette
Pagina]ie: services-concept.ch
Secretariatul mul]ume[te pentru citatele [i ac]iunile apar]inând tinerilor, care au fost
preluate din urm`toarele documente:
Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei
Na]iunilor Unite (2005). Rapoartele rezultatelor consult`rilor regionale [i analizele Birourilor.
Materialul se poate g`si la: www.violencestudy.org/r27.
Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei
Na]iunilor Unite (2006). Raport mondial cu privire la violen]a asupra copiilor. Materialul se
poate g`si la: www.violencestudy.org/
Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2006). Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei
asupra fetelor [i b`ie]ilor. Salva]i Copiii Suedia. Materialul se poate g`si la: www.rb.se/eng
Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). Ac]iona]i acum! Aspecte ale particip`rii copiilor
la consult`rile regionale pentru Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului
General al Organiza]iei Na]iunilor Unite. Salva]i Copiii Suedia.
Salva]i Copiii (2006). Copiii [i adolescen]ii vorbesc despre violen]`. Mexic, Guatemala,
Honduras, [i Republica Dominican`. Salva]i Copiii.
Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). 10 elemente esen]iale de înv`]are: asculta]i [i
pronun]a]i-v` împotriva abuzului sexual asupra fetelor [i b`ie]ilor. Material global înaintat de
Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii, Studiul ONU cu privire la violen]a asupra copiilor.
Oslo, Salva]i Copiii Norvegia.
Alian]a Interna]ional` Salva]i Copiii (2005). Voci de fete [i b`ie]i pentru încetarea violen]ei
asupra copiilor în Asia de sud [i central`. Salva]i Copiii Suedia.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
5
CAPITOLUL 1: INTRODUCERE
A. Cui îi este destinat` aceast` carte?
Dreptul nostru de a f proteja]i împotriva violen]ei este pentru lideri de tineret [i educatori
între egali care lucreaz` cu grupuri de tineri cu vârste între 12–18 ani în centre comunitare,
grupuri de tineret [i alte medii.
Poate f folosit` [i de cadre didactice [i de al]i adul]i care lucreaz` cu tineri cu vârste între
12–18 ani în [coli, centre de tineret [i alte medii.
Cartea ofer` informa]ii despre Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului
General al Organiza]iei Na]iunilor Unite (ce va f denumit în continuare ‘Studiul privind
violen]a’), activit`]i care pot f folosite pentru a-i ajuta pe al]ii s` înve]e despre aceste
probleme [i idei de ac]iuni împotriva violen]ei.
Pentru a te preg`ti s` utilizezi aceast` carte cu tinerii, cite[te [i Studiul cu privire la violen]a
asupra copiilor al Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite: Adaptare pentru copii
[i tineri (ce va f denumit în continuare Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a).
Î]i va oferi informa]ii de fond referitoare la Studiu [i la problematica violen]ei asupra
copiilor. Acesta mai con]ine [i o ‘Banc` lexical`’ care te va ajuta s` în]elegi cuvinte difcile [i
s` le explici grupurilor cu care lucrezi. Po]i g`si mai multe informa]ii pe website-ul Studiului
privind violen]a (vezi Bibliografa).
Capitolul 1 î]i va da informa]ii de baz` referitoare la Studiul privind violen]a [i îndrum`ri
privind discutarea cu tinerii a subiectelor delicate legate de violen]`. De asemenea, cuprinde
idei de lucru cu grupuri, planifcare a workshop-urilor, [i de ac]iuni.
Dup` citirea acestui capitol, uit`-te la activit`]ile de la Capitolele 2 – 8, [i alege-le pe cele
care se potrivesc nivelului de vârst` [i intereselor grupului cu care lucrezi.
6
B. Informa]ii de fond pentru lideri de grup
Ce este Studiul cu privire la violen]a asupra copiilor al Secretarului General ONU?
Studiul privind violen]a a adunat informa]ii de la guverne din diferite ]`ri referitoare la
violen]a asupra copiilor în ]`rile respective. În timpul întâlnirilor regionale [i na]ionale care
au avut loc în 2004, 2005 [i 2006, tineri din toat` lumea [i-au exprimat opiniile în privin]a
violen]ei pe care au suferit-o. Studiul a mai consultat [i exper]i din diferite domenii (drept,
medicin`, asisten]` social`), agen]ii ONU [i organiza]ii neguvernamentale care lucreaz` cu
copii [i tineri. Po]i g`si mai multe informa]ii pe website-ul Re]eaua de Informa]ii despre
Drepturile Copiilor (CRIN) (vezi Bibliografa).
Scopul Studiului privind violen]a este s` ajute guvernele, comunit`]ile, [i organiza]iile care
lucreaz` cu copii s` g`seasc` solu]ii pentru a stopa violen]a, a o împiedica s` continue, [i s`
ajute copiii care au avut de suferit din pricina violen]ei. Chiar [i tinerii în[i[i pot juca un rol
în acest proces. Studiul a identifcat cinci medii, sau locuri, în care au loc acte de violen]`
asupra copiilor:
• casa [i familia
• [coli [i alte medii educa]ionale
• institu]ii [i închisori
• locul de munc`
• comunitatea.
Pentru mai multe informa]ii referitoare la Studiul privind violen]a, vezi Raportul pentru
tineri la Studiul privind violen]a [i alte documente men]ionate în Bibliografa de la sfâr[itul
acestei c`r]i.
Ce este Conven]ia cu privire la drepturile copilului?

Studiul privind violen]a se bazeaz` pe ideea conform c`reia copiii au dreptul de a f proteja]i
împotriva violen]ei. Drepturile copiilor sunt explicate în Conven]ia cu privire la drepturile
copilului (Conven]ia), acord interna]ional pentru drepturile omului care a fost adoptat de
ONU în 1989. Aproape toate ]`rile lumii au ratifcat acest tratat – ceea ce înseamn` c` sunt
de acord s` îndeplineasc` drepturile stipulate în Conven]ie.
Conven]ia vorbe[te de dreptul pe care îl au copiii de a f proteja]i de violen]a fzic` [i
mental`, de pedepse degradante, de v`t`mare, neglijen]` [i abuz. Ei au dreptul de a f feri]i
de munci care îi pun în pericol, de abuzul de droguri, violen]` sexual`, trafc de persoane [i
de alte forme de exploatare. Au dreptul la o s`n`tate bun`, la educa]ie, asisten]` medical`
[i un nivel de trai decent. Au de asemenea dreptul s` î[i exprime opiniile, s` formeze
organiza]ii [i s` fac` parte din ele.
Mul]i tineri nu î[i cunosc drepturile! Înainte de a lucra cu grupuri pe tema violen]ei asupra
copiilor, af` ce spune Conven]ia. Vei g`si o versiune prescurtat` la Anexa 1.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
7
Cunoa[terea Conven]ie cu privire la drepturile copilului
Dac` lucrezi cu un grup care nu cunoa[te Conven]ia, po]i s` le ceri tinerilor:
• S` citeasc` versiunea prescurtat` a Conven]iei (Anexa 1).
• S` fac` un desen despre un drept care este important pentru ei.
• S` interpreteze o scenet` despre înc`lcarea acestui drept [i respectarea
acestuia.
• S` a[eze în ordine Articolele: Alege 10
Articole din Conven]ie pe care le consideri
importante pentru grup; scrie-le pe
cartona[e, sau fotocopiaz`-le din Anexa
1. Le vor a[eza într-o ordine în ‘scar`’, cu
cel mai important drept (poate pentru c`
este nevoie cel mai mult s` fe îndeplinit)
pe treapta de sus, [i dreptul cel mai pu]in
important jos.
• Sau s` foloseasc` nou` drepturi [i s` le a[eze
într-o ordine în ‘romb’, cu cel mai important
drept în vârful de sus al rombului, dou`
drepturi ceva mai pu]in importante sub el,
trei drepturi oarecum importante dedesubt,
apoi dou` drepturi [i mai pu]in importante,
[i un drept, cel mai pu]in important, jos.
1 (cel mai important)
2 2
3 3 3
4 4
5 (cel mai pu]in
important)
Ordinea în romb
Nu exist` un r`spuns ‘corect’ la activit`]ile de ordonare. Toate drepturile sunt
importante, [i prin discutarea ordon`rii, tinerii pot în]elege cum toate drepturile
sunt legate între ele. Scopul este ca tinerii s` înve]e care sunt drepturile lor, [i s`-[i
împ`rt`[easc` opiniile.
C. Discutarea unor probleme delicate
Violen]a este un subiect care poate provoca sentimente puternice – sup`rare, durere, triste]e,
team`, ru[ine. Acestea sunt reac]ii normale [i naturale la suferin]`. În grupul t`u vei avea
probabil tineri care au fost supu[i la unul sau mai multe tipuri de violen]`. S-ar putea s` nu
[tii care sunt ace[tia, pentru c` tinerii nu doresc întotdeauna s` vorbeasc` cu al]ii despre
aceste lucruri.
Liderii de tineret ar trebui s` aib` un partener adult cu care s` discute despre astfel de
lucruri. Stabile[te dinainte cu partenerul t`u adult cum s` procedezi dac` cineva declar` c` a
fost supus unui abuz sau altor forme de violen]`.
Posibilitatea de a alege: Ai grij` ca to]i din grup s` fe informa]i dinainte c` vei discuta
despre violen]` [i c` unii ar putea dori s` povesteasc` din experien]a lor. Las`-i s` decid`
singuri dac` vor s` r`mân` în grup. Pot alege [i s` plece pentru pu]in timp, sau s` nu
vorbeasc` în timpul unor activit`]i.
Confden]ialitate: Spune-le tinerilor la începutul sesiunii c` nu vei discuta cu nimeni despre
informa]iile lor personale. Asigur`-te c` [i ceilal]i membri ai grupului sunt de acord cu acest
lucru!
8
Reac]ia la întâmpl`rile personale: Nu obliga pe nimeni s` vorbeasc` despre experien]a
personal` dac` nu dore[te s` fac` acest lucru – aceasta este o form` de violen]`! Dac` doresc
s` vorbeasc`, respect` ceea ce au de spus [i arat`-le c` apreciezi ce au spus grupului. Dac`
manifest` emo]ii puternice, încearc` doar o refectare a lor. De exemplu, „Se vede c` aceast`
experien]` te-a r`nit foarte adânc.“
Unii lideri de grup se tem c` dac` tinerii vorbesc despre violen]`, vor f furio[i sau tri[ti.
Se poate întâmpla, dar uneori asta îi [i ajut` s` se simt` mai puternici. Pentru unii este o
u[urare s` împ`rt`[easc` secrete. Ei pot primi sprijin din partea grupului [i pot începe s`
gândeasc` altfel despre cum s` se fereasc`.
Dac` cineva spune c` este supus la violen]`? Confden]ialitatea este important`, dar dac` tu
crezi c` cineva este în pericol de a f v`t`mat grav, discut` cu acea persoan`. Îl/o îndemni s`
spun` unui adult de încredere, astfel încât s` se poat` face ceva în privin]a violen]ei. Încerci
s` aju]i tân`rul/tân`ra s` st`pâneasc` situa]ia cât mai bine posibil.
Unii tineri ar putea s` nu vrea s` mai spun` altcuiva – s-ar putea teme c` nu vor f crezu]i,
c` ei vor f învinov`]i]i, c` dac` spun vor f în pericol, sau c` organiza]iile care se presupune
c` îi ap`r` nu vor reu[i s` fac` acest lucru. În acest caz, discut` cu partenerul adult despre
ce este de f`cut. Adul]ii pot avea r`spunderi legale speciale în privin]a semnal`rii abuzului [i
violen]ei asupra tinerilor.
Informeaz`-te cum po]i ob]ine ajutor: Înainte de a începe lucrul cu un grup, documenteaz`-te!
Af` ce persoane sau organiza]ii ai la dispozi]ie pentru a asigura sprijin emo]ional, juridic
sau de alt fel, în cazul în care cineva din grupul t`u are nevoie de ajutor în ceea ce prive[te
o situa]ie violent`. Pot exista centre de consiliere, linii telefonice speciale, sau birouri de
asisten]` juridic` în comunitate. Informeaz` aceste organiza]ii c` vei lucra cu un grup pe
tema violen]ei asupra copiilor. {i informeaz` grupul de unde pot ob]ine ajutor înainte de a
începe – d`-le o list` de organiza]ii [i numere de telefon.
Ascultarea relat`rilor altora: Unii tineri vor f [oca]i la auzul violen]ei suferite de al]ii.
Re]ine, este normal s` fi trist, sau chiar s` plângi, când ascul]i aceste povestiri. Refect`
acele sentimente într-un mod care s` nu fac` persoana respectiv` s` îi fe ru[ine. De exemplu,
„Te-a emo]ionat foarte profund aceast` povestire; sunt sigur c` sunt [i al]ii în aceast`
înc`pere care simt la fel.“
Schimbarea atmosferei: Dup` ce se discut` despre violen]`, poate ar trebui s` faci o activitate
care ajut` la destinderea atmosferei. În Anexa 2, sunt sugestii de activit`]i ‘energizante’ care
îi fac pe oameni s` se mi[te [i s` râd`. Dac` se ia o pauz`, sau se pune muzic` [i oamenii se
pot mi[ca în ritmul ei, ar putea de asemenea s` ajute la eliberarea de emo]ii puternice.
Ai grij` de tine: Discu]iile despre violen]` pot produce sentimente puternice [i liderilor de
grup. Nu ai de ce s`-]i fe ru[ine! Dar trebuie s` ai grij` de tine. Lucreaz` cu cel pu]in înc`
un lider de grup astfel încât s` pute]i face cu schimbul la conducerea grupului, [i s` po]i face
o pauz` dac` ai nevoie. Roag`-l pe partenerul adult s` te ajute la planifcarea unor workshop-
uri care s` fe sigure pentru toat` lumea. Dup` workshop sau o sesiune de activit`]i, vorbe[te
despre ea cu ceilal]i lideri de grup [i partenerul adult. Discut` despre orice problem` care a
ap`rut, [i orice sentiment pe care sim]i nevoia s` îl împ`rt`[e[ti.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
9
Crearea unui spa]iu sigur: Workshop-ul sau sesiunea de activit`]i trebuie s` fe un model de
non-violen]`. Asigur`-te c` to]i din grup sunt hot`râ]i s` creeze siguran]` [i respect pentru
fecare. În sec]iunea urm`toare sunt câteva idei despre cum se face acest lucru.
D. Lucrul cu grupuri: elemente de baz`
Fie c` ai mai fost lider de grup înainte, sau aceasta este
prima dat`, iat` câteva idei pentru ca sesiunile s` se
desf`[oare bine – [i s` îi aju]i pe to]i s` se simt` implica]i
[i în siguran]`!
• Stabile[te agenda: Scrie ce ai de gând s` faci pe
o foaie mare de hârtie sau pe o tabl`. Prezint`
agenda grupului înainte de a începe sesiunea.
Întreab` dac` sunt întreb`ri sau sugestii.
• De ce? Oamenii se simt în siguran]` [i în
largul lor când [tiu ce urmeaz`. {i vor f mai
dornici s` participe atunci când au avut ceva
de spus în privin]a agendei.
• Formuleaz` îndrum`ri pentru grup: Întreab`
grupul ce reguli vor s` fe urmate de toat`
lumea. Acestea trebuie s` permit` fec`ruia s` se
simt` în siguran]`, respectat, [i implicat. Dup`
ce ai lista, cere tuturor s` î[i dea acordul.
• De ce? Oamenii se simt în siguran]` când
[tiu ce se a[teapt` din partea lor, [i când
toat` lumea este de acord s` respecte acelea[i
reguli.
• Ajut`-i pe to]i s` participe: Organizeaz` activit`]i
în grupuri mici (4-6 persoane), astfel încât
s` aib` [ansa s` vorbeasc` mai mul]i (unii nu
vorbesc în grupuri mari). În grupuri mari, fi
atent s` nu la[i doar câ]iva s` vorbeasc` tot
timpul. Dac` se întâmpl` acest lucru, folose[te
‘b`]ul vorbitorului’ – un obiect care poate
f trecut de la unul la altul în grup, [i doar
persoana care îl ]ine în mân` poate vorbi.
• De ce? Astfel se arat` c` fecare are de adus o
contribu]ie, [i merit` respect.
• Folose[te exerci]iile energizante: Acestea sunt
activit`]i scurte, amuzante care schimb` ritmul
[i îi pun pe oameni în mi[care. În Anexa 2 sunt
date câteva exemple.
Indica]ii pentru
liderii de grup:
• Este difcil s` ai
discu]ii bune în
grupuri mari. Un
grup de 15–20 de
persoane merge bine.
• Toat` lumea s`
se a[eze în cerc -
inclusiv tu. A[a este
mai u[or s` vorbeasc`
fecare.
• Lucreaz` cu înc` un
lider de grup.
Câteva posibile
îndrum`ri pentru
grup:
• Respect`-te pe tine;
• Respecta]i-v`
reciproc;
• Respect`]i ideile,
culturile, limbajele
diferite – f`r`
tachin`ri [i critici;
• Asculta]i cu aten]ie
când vorbe[te
cineva;
• Se vorbe[te pe
rând, câte o
singur` persoan`;
• Da]i tuturor [ansa
s` participe;
• Râde]i împreun`
– dar nu unii de
al]ii;
• Nu vorbi]i despre
informa]iile
personale ale altora
în afara grupului;
• Nu e[ti obligat s`
vorbe[ti dac` nu
vrei.
10
• De ce? Pentru c` distrac]ia ajut` la formarea leg`turilor [i a sentimentului de
comunitate. {i pentru c` exerci]iile energizante pot ajuta oamenii s` se elibereze
de emo]ii puternice dup` o discu]ie serioas`.
• Las` timp pentru evaluare: La sfâr[itul unei sesiuni de activit`]i, întreab` grupul
cum li s-a p`rut. Ia sugestiile lor în serios [i modifc`-]i agenda urm`toare pentru
a satisface mai bine nevoile grupului. Sunt multe moduri în care se poate face o
evaluare. Vezi sec]iunea urm`toare pentru exemple.
• De ce? În acest fel demonstrezi c` respec]i opiniile tuturor. Tinerii se simt mai
în siguran]` dac` [tiu c` î[i pot exprima opiniile, [i c` liderul grupului le ia în
considera]ie.
Bibliografa cuprinde [i alte materiale care te pot ajuta s` lucrezi cu grupuri.
E. Planifcarea agendei
Alege activit`]i care s` fe potrivite pentru interesele [i nivelul de vârst` al grupului cu care
vei lucra – nu e[ti obligat s` folose[ti toate activit`]ile din aceast` carte!
• Dac` organizezi o singur` sesiune de con[tientizare a violen]ei asupra copiilor,
folose[te una dintre activit`]ile de la Capitolul 2.
• Dac` vrei s` te concentrezi pe un tip de violen]`, cum ar f violen]a asupra copiilor
care muncesc, folose[te unele sau toate activit`]ile din acel capitol.
• Dac` vei lucra cu un grup mai mult timp, [i vrei s` cercetezi Studiul privind
violen]a mai în profunzime, alege activit`]i din fecare din capitolele care îi vor
interesa pe cei din grupul t`u.
Majoritatea activit`]ilor pot f ‘de sine st`t`toare’. Activit`]ile de introducere la subiect sunt
date la începutul capitolelor, [i sunt urmate de activit`]i mai în profunzime [i modalit`]i de
trecere la ac]iune.
Când faci planul pentru grupuri, încearc` s` utilizezi tipuri diferite de activit`]i – exerci]ii
energizante, activit`]i de dezbateri, joc de roluri, [i desen – în special dac` ve]i lucra în
sesiuni mai lungi de o or`. Timpul necesar pentru fecare activitate este notat, dar fi fexibil
– scurteaz` activitatea dac` grupul nu pare s` fe interesat; las-o s` continue mai mult timp
dac` se discut` intens. Caut` s` faci o pauz` la intervale de aproximativ 90 de minute sau
chiar mai des la grupurile cu vârste mai mici.
Multe din activit`]ile din aceast` carte se realizeaz` în grupuri mici. Po]i s` îi la[i pe
participan]i s`-[i formeze singuri grupurile, sau po]i s` îi pui s` ‘se numere’. Unele exerci]ii
energizante din Anexa 2 pot f folosite pentru a-i amesteca pe participan]i în vederea lucrului
în grupuri mici.
Activit`]i de dezbateri: Acestea se realizeaz` de obicei în grupuri mici, pentru a încuraja
participarea. Folose[te-le atunci când vrei ca oamenii s` gândeasc` mai profund, s` vin` cu
diferite opinii sau s` fac` recomand`ri. Iat` câteva exemple de activit`]i de dezbateri:
• A[ezarea în ordine: vezi descierea de la pagina 7;
• Gruparea: vezi Activitatea 2 de la pagina 17;
• Caruselul ideilor: vezi Activitatea 4 de la pagina 21;
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
11
• Interviuri: vezi Activitatea 11, ‘Tu munce[ti?’ de la pagina 44;
• Interviuri în cerc: vezi Activitatea 15 de la pagina 53.
Po]i schimba întreb`rile [i s` organizezi activit`]i de dezbateri pe alte teme.
Activit`]ile de dezbateri pot provoca o mul]ime de întreb`ri din partea grupului. Dac` nu
[tii cum s` r`spunzi la o întrebare, spune-le acest lucru. Ajut` grupul s`-[i dea seama cum s`
g`sesc` r`spunsul:
• Uit`-te în Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a, sau pe website-ul
Studiului privind violen]a;
• Întreab`-l pe partenerul t`u adult;
• G`se[te un expert local care te poate ajuta;
• Documenteaz`-te.
Joc de roluri: Astfel se scoate în eviden]` esen]ialul mai repede [i mai clar decât printr-o
prelegere! Includerea unui joc de roluri într-un grup duce la discutarea problemelor mai în
profunzime. Pentru a f sigur c` jocul de roluri se desf`[oar` în siguran]`:
• Las`-i pe tineri s`-[i aleag` propriile scenete [i roluri. Unii tinerii s-ar putea s` nu
se simt` bine jucând rolul unei persoane violente, sau al unei persoane care sufer`.
• Folose[te acte simbolice: nu po]i s` interpretezi efectiv violen]a fzic` sau sexual`
într-un joc de roluri – nu este s`n`tos pentru nimeni. Ajut`-i pe membrii grupului
s` se gândeasc` la modalit`]i de reprezentare a acestor tipuri de violen]`, sau a
efectelor lor, f`r` s` se foloseasc` de acte violente propriu-zise.
Uneori, jocul de roluri poate f utilizat pentru a explora noi modalit`]i de a face fa]`
violen]ei. Se poate face acest lucru [i astfel:
• Stop cadru: opre[ti sceneta [i grupul caut` alte modalit`]i de reac]ie.
• Acvariu: în timpul scenetei, las`-i [i pe al]i membri dintre spectatori s` intre în
rolul copilului care a fost v`t`mat. Încearc` diferite modalit`]i de reac]ie; discut`
care dintre ele ar f mai efcace.
Jocul de roluri poate f un mijloc foarte bun de a sensibiliza comunitatea. Gânde[te-te unde
ai putea interpreta scenetele. Gânde[te-te dinainte cum po]i s`-i faci pe spectatori s` discute
ce au v`zut, [i ce trebuie s` se schimbe pentru siguran]a copiilor.
Cercetare pentru ac]iune: pentru aceasta, tinerii sunt implica]i în culegerea datelor cu privire
la violen]a asupra copiilor din comunit`]ile lor. Iat` câteva metode de a face acest lucru:
• interviuri;
• sondaje [i chestionare;
• monitorizare (de exemplu, câte acte de violen]` sunt într-un flm);
• studierea eviden]elor ]inute de [coal` sau de alte autorit`]i (dac` exist` [i dac`
acest lucru nu contravine confden]ialit`]ii; de exemplu, unele [coli au eviden]e
referitoare la num`rul de incidente de brutalizare).
Când culegi date, gânde[te-te cum s` aduci la cuno[tin]a cuiva ceea ce g`se[ti – [colii,
comunit`]ii, administra]iei locale, mass mediei – în a[a fel încât tu s` fi în siguran]`, [i s`
fe protejat` intimitatea celor care ]i-au r`spuns la întreb`ri.
12
Raportarea: Astfel se acord` timp grupurilor mici s` fac` cunoscut ce au realizat. Pot vorbi
despre munca lor în fa]a întregului grup, dar sunt [i alte moduri de a raporta:
• Galeria de art`: desene sau foi mari de hârtie atârnate pe pere]ii înc`perii. Fiecare
poate s` se plimbe de jur împrejur s` se uite la ele. O persoan` din fecare grup
poate sta la dispozi]ie s` r`spund` la întreb`ri despre munca lor.
• Jocul de roluri: în loc de a spune grupului ideile [i recomand`rile lor, s` le
interpreteze.
• Talk show: pune un ‘reporter’ s` ia un interviu unui ‘expert’ din grup într-un
format de talk show ca mijloc de a face cunoscute ideile grupului.
Evaluarea: Aceasta î]i d` informa]ii pre]ioase care te vor ajuta s` devii un lider de grup mai
bun. {i dac` inten]ionezi s` mai lucrezi cu grupul în mai multe rânduri, vei putea s` realizezi
sesiuni mai bune pentru participan]i. Printre metodele de evaluare se num`r`:
• Aplauze: Trece în revist` fecare activitate de pe agenda ta. Grupul poate aplauda
tare la activit`]ile care le-au pl`cut, [i mai încet sau deloc la cele care nu le-au
pl`cut. Volumul aplauzelor î]i va spune ce p`rere a avut grupul!
• Termometru: Deseneaz` un termometru pe o foaie mare de hârtie, de la 0 la 100
de grade. Roag`-i pe participan]i s` fac` un semn pe termometru care s` arate ce
p`rere au avut despre sesiune. Cu cât este mai ridicat` temperatura cu atât este mai
pozitiv` evaluarea!
• Formulare: Un formular de evaluare poate cuprinde întreb`ri precum „Ce ]i-
a pl`cut la acesta sesiune?“, „Ce nu ]i-a pl`cut?” sau „Ce sugestii ai pentru data
viitoare?”
Dac` ai lucrat cu grupul timp de mai multe sesiuni, po]i s` le pui întreb`ri despre întregul
program, nu doar despre o singur` sesiune.
Activit`]i de încheiere: Acestea îi ajut` pe to]i s` plece de la workshop cu sentimente pozitive.
Ele construiesc rela]ii între membrii grupului [i permit participan]ilor s` se elibereze de
emo]iile care ar putea ap`rea în timpul activit`]ilor. Câteva idei de activit`]i de încheiere
sunt date în Anexa 3.
Bibliografa cuprinde [i alte materiale care te pot ajuta s` lucrezi cu grupuri.
F. Trecerea la ac]iune
Studiul privind violen]a spune c` guvernelor le revine
r`spunderea principal` de a stopa violen]a asupra copiilor.
Îns`, exist` [i ac]iuni pe care le pot întreprinde copiii [i
tinerii.
Niveluri de ac]iune: Sursele violen]ei provin din multe
niveluri – din interiorul individului (de exemplu,
probleme emo]ionale în antecedente), din rela]ii (care pot
f abuzive sau violente), din experien]ele tr`ite în [coal`
(cum ar f reac]ii la pedepse fzice sau brutalizare), din
probleme în comunitate (cum ar f [omajul sau trafcul de
droguri), [i din restul societ`]ii (de exemplu, convingerile
larg r`spândite c` violen]a este acceptabil` sau c` b`rba]ii
trebuie s` domine femeile).
Website-ul UNICEF
Voci tinere
(www.unicef.org/
voy/) are o zon` de
discu]ii în care po]i
s` împ`rt`[e[ti altor
tineri din diverse
p`r]i ale lumii ce faci
tu în privin]a violen]ei
asupra copiilor, [i pe
alte teme legate de
drepturi.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
13
Sursa: Raport mondial cu privire la violen]` [i s`n`tate, OMS (2002)
Ac]iunile se pot întreprinde tot la aceste niveluri:
• Individ: o persoan` tân`r` poate decide s` dezv`luie un abuz cuiva care este
capabil s` ajute.
• Rela]ie: o persoan` tân`r` poate s` împiedice brutalizarea unui copil mai slab.
• Comunitate: tinerii pot lucra împreun` cu adul]ii la ini]ierea unor programe (cum
ar f programe recreative sau de solu]ionare a confictelor) care s` contribuie la
prevenirea violen]ei.
• Societate: tinerii pot sus]ine promovarea unor legi care s` pun` cap`t practicilor
tradi]ionale v`t`m`toare pentru fete, sau s` pun` cap`t exploat`rii prin munc` a
copiilor.
La fecare dintre aceste niveluri, tinerii sunt infuen]a]i de- [i interac]ioneaz` cu al]ii, acas` [i
în familie, la [coal`, in institu]ii, [i locuri de munc`, în func]ie de situa]ia lor personal`.
Planifcarea ac]iunii: La sfâr[itul Capitolelor 3-7 sunt unele materiale care te pot ajuta s`
planifci modalit`]i de ac]iune:
• O list` de idei pentru ac]iuni.
• Scurte descrieri ale ac]iunilor împotriva violen]ei care au fost întreprinse de tineri
din diverse p`r]i ale lumii.
• Relat`ri mai lungi despre proiecte de ac]iuni.
Po]i s` faci copii ale acestor pagini [i s` le distribui grupului. Po]i s` folose[ti [i ideile din
lista ‘Modalit`]i de ac]iune’ de la Capitolul 8.
8dbjc^iViZ GZaVR^^ >cY^k^Y HdX^ZiViZ
14
Când grupul este gata s` fac` planul ac]iunii, cere-le s` studieze întreb`rile din caseta
‘Planifcarea ac]iunii’ de mai jos.
Planifcarea ac]iunii
Când încerca]i s` lua]i o decizie în privin]a unui proiect, întreba]i-v`:
• Ce vrem s` schimb`m?
• Este aceasta o situa]ie pe care o putem schimba? Fi]i ideali[ti, dar [i
reali[ti!
• Putem s` fm în siguran]` dac` trecem la ac]iune în privin]a acestei
probleme? Cum?
Odat` ce a]i ales o cale de ac]iune, întreba]i-v`:
• Ne-am consultat [i cu al]ii, în special cu cei care dorim s` benefcieze? Ei
sunt de acord cu acest plan? Cum s` îi implic`m în continuare?
• Cu ce probleme ne-am putea confrunta? Ce vom face în privin]a lor?
• Cine va lucra la aceasta?
• De ce avem nevoie pentru a realiza ac]iunea? (Bani, materiale,
echipament, dobândirea de noi abilit`]i, alte lucruri?)
• Ce persoane adulte pot lucra cu noi ca parteneri în aceast` ac]iune? Alte
grupuri de tineri?
• Cum va f împ`r]it` munca?
• Când o vom face?
• Cum vom ]ine eviden]ele activit`]ii noastre?
• Cum vom [ti c` a fost o reu[it`?
• Cum vom aduce la cuno[tin]a comunit`]ii ce am realizat?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
15
CAPITOLUL 2: PREZENTAREA ASPECTELOR VIOLEN}EI
Studiul privind violen]a spune c`:
• Violen]a asupra copiilor nu este niciodat` oportun`.
• Violen]a asupra copiilor poate f prevenit`.
• Adul]ii au datoria s` apere dreptul copiilor de a f proteja]i.
Cu toate acestea, Studiul a constatat c` violen]a asupra copiilor are loc în toate ]`rile din
lume, în toate culturile [i grupurile etnice, indiferent dac` familiile au o bun` educa]ie sau
nu, [i indiferent dac` sunt bogate sau nu.
Studiul a constatat c` tinerii [i copiii sunt supu[i la violen]` în cinci medii, sau locuri,
diferite:
• Acas`;
• În [coli sau medii educa]ionale;
• În institu]ii, cum sunt orfelinatele [i casele de copii, [i în închisori sau alte centre
de deten]ie;
• La locul de munc`;
• În comunitate.
Multe ]`ri fac eforturi pentru a proteja copiii contra violen]ei, totu[i ea înc` se produce [i nu
întotdeauna se fac reclama]ii. Exist` multe motive pentru care multe acte de violen]` r`mân
ascunse. De exemplu:
• Frica: mul]i copii se tem s` reclame violen]a, mai ales dac` persoana care i-a f`cut
s` sufere este mai puternic` [i ar putea s` îi r`neasc` din nou.
• Stigmatizarea: copiilor le poate f team` c` dac` se af` de violen]`, ei vor f cei
învinov`]i]i sau izola]i.
• Convingeri despre violen]`: uneori violen]a este v`zut` ca o cale ‘normal`’ de a
rezolva unele lucruri.
• Nu se depun reclama]ii: uneori copiii [i adul]ii nu au încredere în autorit`]i, sau
uneori pur [i simplu nu exist` autorit`]i c`rora s` se adreseze atunci când ar trebui
s` reclame acte de violen]`.
• Nu este înregistrat`: chiar dac` se depun reclama]ii referitoare la violen]`, adesea
nu se înregistreaz` în eviden]e, a[a c` nimeni nu [tie de acea problem`.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a.
Cele dou` activit`]i din acest capitol pot f folosite pentru a prezenta aspecte ale violen]ei, de
ce r`mâne ascuns` [i unde se produce.
Urm`toarele cinci capitole trateaz` fecare dintre cele cinci medii: casa, [coala, institu]iile,
locul de munc` [i comunitatea.
16
Activitatea 1: Ceea ce nu se vede este...
De ce s` faci activitatea aceasta?
• Îi face pe to]i s` deseneze [i s` vorbeasc`.
• Arat` c` violen]a asupra copiilor este adesea ascuns`.
De ce ai nevoie:
• Foi mari de hârtie [i markere;
• Un exemplar al „Ceea ce nu se vede este...” [i al fotografei complete (vezi Anexa 4),
pentru fecare grup;
• Timp: 45 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Împarte tinerii în grupuri. D` fec`rui grup o foaie mare de hârtie [i fotografa
„Ceea ce nu se vede este...”. Cere-le s` deseneze [i s` scrie ce cred ei c` arat` restul
fotografei.
2. Fiecare grup î[i prezint` pe scurt ideile. Apoi, d` fec`rui grup un exemplar al
fotografei complete.
3. Discut` cu grupul:
a. Ce reac]ie a]i avut când a]i v`zut fotografa în întregime?
b. Ce crede]i c` simte acest copil?
c. Ce fel de violen]` este „ascuns`” în fotografa mic`? În fotografa complet`?
d. Ce alte feluri de violen]` sunt „ascunse”?
Subliniaz` ideea c` violen]a poate s` nu fe u[or de v`zut sau poate f ignorat` de c`tre adul]ii
care ar trebui s` o împiedice. Activit`]ile pe care le vom face împreun` ne vor ajuta s` vedem
o ‘imagine complet`’ a violen]ei asupra copiilor.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
17
Activitatea 2: Violen]a: Cine, Ce, Unde?
De ce faci activitatea aceasta?
• Pentru a face schimb de idei despre violen]`.
• Pentru a prezenta Studiul privind violen]a.
De ce ai nevoie:
• Flipchart [i markere sau tabl` [i cret`;
• Cartona[e sau buc`]i de hârtie;
• Band` adeziv` (pentru a atârna cartona[ele);
• Un exemplar al Raportului pentru tineri la
Studiul privind violen]a;
• Timp: 45 – 60 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Întreab`: Ce înseamn` ‘violen]a’ pentru tine?
Noteaz` ideile pe fipchart sau pe tabl`.
2. Spune-le defni]ia din Studiul privind violen]a
(vezi caseta). Grupul o poate rescrie cu cuvintele
lor. Întreab`: Sunte]i de acord cu aceast`
defni]ie? Lipse[te ceva?
3. Formeaz` grupuri de câte patru. D` fec`rui
grup cartona[e sau buc`]i de hârtie. Cere-le
s` noteze exemple de violen]` asupra copiilor despre care au cuno[tin]`. Fiecare
cartona[ trebuie s` con]in` un exemplu de CE s-a întâmplat, CINE a fost autorul,
[i UNDE s-a întâmplat.
Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s` vorbeasc` despre violen]a la care sunt
ei supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast`
situa]ie.
4. Roag` participan]ii la activitate s` î[i grupeze cartona[ele în func]ie de unde are
loc actul de violen]`. Dac` grupul este mic, se poate face cu to]i împreun`.
5. Discut`: Ce categorii a]i g`sit pentru locul unde se petrece violen]a? Explic` cele
cinci medii din Studiul privind violen]a – casa [i familia, [colile, institu]iile/
închisorile, locul de munc`, [i comunitatea. Cum sunt categoriile voastre în
compara]ie cu cele din Studiul privind violen]a?
Pa[ii urm`tori:
Informeaz` grupul despre Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a [i unde pot citi
mai multe despre aspectele violen]ei asupra copiilor.
O defni]ie a
violen]ei:
„... violen]a se
produce atunci când
cineva î[i folose[te
for]a sau pozi]ia de
autoritate pentru a
face r`u altcuiva în
mod inten]ionat, nu
accidental. Violen]a
include amenin]`ri
cu violen]a [i acte
care ar putea provoca
v`t`m`ri, ca [i acte
care chiar le provoac`.
V`t`marea respectiv`
poate f asupra min]ii
unei persoane [i a st`rii
ei generale de s`n`tate
[i de bine, ca [i asupra
corpului persoanei.
Violen]a include de
asemenea v`t`mari
pe care oamenii [i
le produc lor în[i[i,
inclusiv sinuciderea.”
18
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
19
CAPITOLUL 3: VIOLEN}A ACAS~ {I ÎN FAMILIE
Ce tipuri de violen]` au loc acas` [i în familie?
• Violen]a asupra copiilor foarte mici: Aceasta poate cauza probleme de s`n`tate
pe termen lung [i chiar moartea. De exemplu, poate c` oamenii nu î[i dau seama,
dar zgâl]âirea unui bebelu[ îi poate provoca leziuni ale creierului sau moartea.
• Violen]a fzic`: În cea mai mare parte, violen]a fzic` asupra copiilor nu duce la
moarte sau v`t`mare de durat`. Este adesea întrebuin]at` pentru a-i face pe copii s`
fe cumin]i. Tratament [i pedepse aspre se aplic` peste tot în lume. Dar copiii spun
c` ar prefera m`suri de disciplin` f`r` pedepse fzice sau umilitoare.
• Violen]a emo]ional`: Deseori, familiile folosesc violen]a emo]ional` ca [i violen]a
fzic` pentru a-i pedepsi pe copii. Insultele, apelativele urâte, amenin]`rile, izolarea
sau respingerea unui copil sunt toate forme de violen]`.
• Neglijen]a: Aceasta înseamn` c` familiile nu vegheaz` ca [i copiii lor s` aib` tot ce
le trebuie pentru a cre[te în siguran]` [i s`n`to[i [i nu îi ap`r` de pericole. Fetele [i
copiii cu dizabilit`]i sunt cei mai expu[i la riscul neglijen]ei.
• Violen]a sexual`: Copiii sunt for]a]i s` aib` rela]ii sexuale, sunt h`r]ui]i sau atin[i
în feluri care îi fac s` se simt` prost, mai ales de b`rba]i [i b`ie]i din familie.
• C`s`toria prematur`: 82 de milioane de fete din lume se c`s`toresc înainte
de a împlini vârsta de 18 ani. Multe sunt mult mai tinere [i sunt obligate s` se
c`s`toreasc` cu b`rba]i mai în vârst`. Ele se pot confrunta apoi cu violen]a,
inclusiv rela]ii sexuale for]ate.
• Obiceiuri tradi]ionale d`un`toare: Unele obiceiuri tradi]ionale implic` violen]a
asupra copiilor, de exemplu:
• mutilarea genital` feminin` (t`ierea organelor genitale ale fetelor);
• scarifcarea, însemnarea cu ferul ro[u, arsuri [i alte feluri dureroase de decorare
a corpului;
• ritualuri de ini]iere violente – prin care copiii, b`ie]i sau fete, sunt pu[i s` fac`
lucruri violente sau sunt supu[i la violen]`, înainte de a f accepta]i ca adul]i;
• crimele de onoare, când b`rba]ii ucid fete în numele ‘onoarei’ familiei, de
exemplu, pentru c` au avut rela]ii sexuale în afara c`s`toriei sau pentru c`
refuz` o c`s`torie aranjat`;
• unii copii sunt acuza]i de ‘vr`jitorie’ [i nu mai are nimeni grij` de ei sau sunt
chiar molesta]i sau uci[i; al]ii sunt folosi]i ca victime în practici ‘vr`jitore[ti’.
• Violen]a domestic`: Mul]i copii sunt martori la violen]a domestic` din casa lor,
de obicei violen]` între p`rin]i. O astfel de violen]` poate infuen]a negativ modul
în care se simt copiii, cum se dezvolt` [i cum se poart` cu al]i oameni pe parcursul
vie]ii. Acolo unde exist` violen]` fa]` de femeile dintr-o familie, exist` adesea [i
violen]` fa]` de copii.
20
P`rin]ii, p`rin]ii vitregi, asisten]ii maternali, fra]ii [i surorile, rudele [i alte persoane care au
copii în îngrijire se pot face vinova]i de violen]` asupra copiilor acas`.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a.

Cu cuvintele lor
„Tata m-a legat de un copac [i m-a b`tut în fa]a tuturor din cartier pentru c` am
jucat c`r]i cu veri[orul meu. Acum toat` lumea din cartier î[i bate joc de mine din
cauza asta [i asta m` face s` m` simt mai r`u decât b`taia propriu-zis`.”
B`iat, Asia de sud
„Nu pot s` suf`r c`s`toria prematur`. Eu m-am c`s`torit la o vârst` mic` [i socrii
mei m-au for]at s` m` culc cu so]ul meu [i m-a f`cut s` suf`r toat` noaptea. Dup`
aceea, în fecare zi când se face sear`, m` îngrijorez gândindu-m` c` va f la fel. Asta
ur`sc cel mai mult.”
Fat`, 11 ani, c`s`torit` la 5 ani, Africa de est [i de sud
„Când aveam vreo 12 ani, am crezut c` tata m-a l`sat îns`rcinat`. M` gândeam s`
m` sinucid pentru c` îmi spuneam ‘Cum o s` explic asta oamenilor?’, vreau s` spun,
aveam 12 ani. Nu o s` m` cread` nimeni.”
Fat`, America de Nord
„Unii p`rin]i se ceart` în fa]a noastr` [i ne provoac` mult` durere [i sup`rare.
Unii p`rin]i se întorc acas` întotdeauna be]i [i nu le pas` de nevoile noastre fzice,
emo]ionale [i nutri]ionale. Unii copii au grij` de p`rin]ii [i fra]ii lor pentru c`
p`rin]ii lor sunt iresponsabili.”
Tân`r, Africa de est [i de sud
Activitatea 3: Cas` – copil – strad`
De ce s` faci aceast` activitate?
• Este un exerci]iu energizant! Îi pune în mi[care.
• Poate f folosit pentru a începe discu]ia despre violen]a acas`.
De ce ai nevoie:
• Spa]iu liber;
• Timp: 10 – 15 minute (mai mult pentru discu]ii).
Ce trebuie s` faci:
1. Pune grupul s` se numere pân` la trei.
2. Spune-le celor cu num`rul unu [i doi c` ei sunt casele – pune-i s` se întoarc` unul
spre altul [i s` se prind` de mâini pentru a reprezenta o cas`. Spune-le celor cu
num`rul trei c` ei sunt copiii. Fiecare copil trebuie s` g`sesc` o cas` (s` stea între
bra]ele celor cu num`rul unu [i doi).
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
21
3. Explic`-le c` în momentul în care strigi
‘Cas`!’, toate casele trebuie s` î[i lase copilul
[i repede s` g`seasc` alt copil. Când strigi
‘Copil!’, to]i copiii trebuie s`-[i lase casa
[i repede s` g`seasc` alt` cas`. Când strigi
‘Strad`!’, toat` lumea se pune în mi[care în
acela[i timp.
4. F` acest lucru timp de 3-5 minute, sau pân`
când toat` lumea s-a înviorat!
Pa[ii urm`tori:
• Acesta este un exerci]iu energizant, dar poate f folosit [i pentru a face grupul
s` înceap` s` vorbeasc` despre violen]a acas` [i în familie. De exemplu, po]i s`
întrebi: Cum te-ai sim]it când ai avut casa? Când nu ai putut s`-]i g`se[ti o cas`?
În via]a real`, care sunt unele motive pentru care copiii ar pleaca de acas`? Cum
sunt uneori neglija]i sau v`t`ma]i copiii acas` [i în familie?
• Pe scurt, relateaz` grupului despre câteva din ideile privind violen]a asupra copiilor
acas` din Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a sau de la începutul
acestui capitol.
Activitatea 4: De ce se întâmpl` asta?
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a face grupul s`-[i împ`rt`[easc` ideile despre motivele violen]ei acas`.
• Pentru a cultiva respectul pentru diferite experien]e [i puncte de vedere.
De ce ai nevoie:
• Flipchart sau tabl` [i markere sau cret`;
• Foi mari de hârtie cu întreb`ri despre violen]a acas`, band` adeziv`;
• Timp: 30 de minute pentru pa[ii 1-2, 45 de minute pentru pa[ii 3-6.
Ce trebuie s` faci:
1. Cere elevilor s`-[i g`seasc` un partener cu care se simt în largul lor. Pe perechi, s`
discute ce [tiu despre violen]a asupra copiilor acas`. Poate f o situa]ie pe care au
tr`it-o sau una de care au auzit. Partenerii trebuie s` î[i spun` unul altuia dac` nu
doresc ca aceste informa]ii s` fe f`cute cunoscute grupului. Po]i s` le dai citatele
de la pagina 20 pentru a face începutul.
Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s` vorbeasc` despre violen]a la care sunt
ei supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast`
situa]ie.
2. Întreab` dac` dore[te cineva s` dea exemple. Noteaz`-le pe fipchart sau pe tabl`.
22
3. Roag` partenerii s` se al`ture altei perechi
pentru a forma grupuri de câte patru. D`
fec`rui grup o foaie mare de hârtie cu o
întrebare despre violen]a acas`. (Folose[te
exemplele din caset` sau creaz` altele care se
potrivesc acestui grup.) Cere fec`rui grup
s` scrie unul sau dou` motive pentru care se
produce acest act de violen]`. (Spune grupului:
nu exist` un singur r`spuns corect; pot exista
multe motive posibile.)
4. Dup` ce grupurile termin` de scris, trec foaia
lor de hârtie altui grup. Fiecare grup se uit` la
ideile de pe aceast` foaie, le bifeaz` pe cele cu
care sunt de acord [i adaug` orice alt` idee. Se
continu` în felul acesta pân` când fecare grup a
scris ceva pe fecare foaie.
5. Lipe[te foile pe pere]ii s`lii. D` grupurilor timp
s` se uite la toate foile.
6. Discut` cu grupul:
• A fost toat` lumea de acord în privin]a motivelor violen]ei acas` [i în familie?
De ce sau de ce nu?
• Au ap`rut unele idei despre cum s` se pun` cap`t violen]ei acas`?
Pa[ii urm`tori:
• Face]i joc de roluri pentru aceste situa]ii [i cum a]i putea reac]iona la ele; indica]ii
pentru jocul de roluri sunt date la pagina 11.
• Af` ce organiza]ii din comunitatea voastr` activeaz` pentru prevenirea violen]ei
familiale sau ajut` familiile afectate de violen]`. Unele din aceste organiza]ii pot f
axate pe violen]a asupra femeii. Invit` un adult din una dintre aceste organiza]ii s`
vorbeasc` grupului.
• Documenteaz`-te: }ara ta are legi pentru protec]ia copiilor împotriva violen]ei
familiale? Dac` nu, cum po]i s` promovezi astfel de legi? Dac` da, au aceste legi
nevoie de îmbun`t`]iri? Cine este responsabil cu aplicarea lor? Informeaz` grupul.
Activitatea 5: Un alt sfâr[it
De ce s` faci aceast` activitate?
• Implic` desene [i poate f distractiv!
• Îi face pe participan]i s` se gândeasc` la moduri de reac]ie la violen]`.
De ce ai nevoie:
• Foi de hârtie A4, imprimate cu o gril` tip ‘band` desenat`’ dac` se poate;
• Creioane sau pixuri;
• Timp: 45-60 de minute.
Ce motive ar putea
exista pentru ca...
• …unii p`rin]i s`-[i
pedepseasc` copiii cu
b`taia?
• ... unii adul]i s`-i
numeasc` pe copii în
toate felurile [i s`-i
umileasc`?
• ... unii adul]i s`-i
abuzeze sexual pe
copii?
•... unii p`rin]i s`-[i
oblige ficele s` se
m`rite la o vârst`
fraged`?
•... unii p`rin]i s`-[i
neglijeze copiii?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
23
Ce trebuie s` faci:
1. Discut` tipurile de violen]` asupra copiilor care se pot produce acas` [i în familie.
(Dac` ai facut Activitatea 4, revezi doar acea list`.)
2. Lucrând în perechi sau grupuri mici, cere tinerilor s` deseneze un exemplu de
violen]` asupra copiilor acas`, fecare ac]iune find într-un cadru al grilei de ‘band`
desenat`’. Apoi, folosind a doua foaie de hârtie, s` arate un alt sfâr[it – unul în care
copilul prime[te ajutor [i nu p`]e[te nimic r`u sau în care actul de violen]` este
prevenit.
Alt mod de a face acest lucru: Un grup poate s` deseneze exemplul, apoi s` treac`
‘banda desenat`’ altui grup care s` o continue. Dup` ce a fost completat`, se d`
înapoi proprietarilor ini]iali. Se pot g`si astfel idei la care poate nu s-ar f gândit
ini]ial!
3. Arat` benzile desenate tuturor trecându-le din mân` în mân` în sal`. Sau, situa]iile
pot f interpretate pe roluri, sau transformate într-un teatru de p`pu[i.
4. Discut` cu grupul:
• Ce idei noi de a face fa]` violen]ei a]i g`sit prin aceast` activitate?
• Cu ce feluri de violen]` pot tinerii s` se descurce singuri?
• La ce feluri de violen]` au nevoie de ajutorul adul]ilor?
Pa[ii urm`tori:
• Cum pute]i s` împ`rt`[i]i [i altora aceste idei despre violen]`? Pot f publicate ca o
carte aceste ‘benzi desenate’ pentru a sensibiliza? Poate f interpretat jocul de roluri
în comunitate?
SCHIMBA}I SITUA}IA! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra
copiilor acas` [i în familie!
Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor
acas` [i în familie – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot f de ajutor. Nu
trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i
interesele grupului t`u.
• Întreb`rile ‘Planifcarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s`
elaborezi un proiect.
• Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie’ arat`
unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8.
• Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina 25, arat` ce au f`cut al]i
tineri.
• Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra
copiilor acas` [i în familie: Ac]iuni întreprinse în Namibia’. Poate f folosit` de tineri
care vor s` vad` mai detaliat cum poate f realizat un proiect de ac]iune.
24
Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze
mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planifcarea în mai
multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la
problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve.
Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie
• Efectua]i sondaje în rândul tinerilor pentru a afa ce fel de violen]` au
suferit acas`. Face]i publice constat`rile.
• Face]i prezent`ri despre violen]a în familie în fa]a liderilor locali care au
infuen]` asupra p`rin]ilor – lideri religio[i, lucr`tori medico-sanitari,
ofciali ai administra]iei publice locale. Convinge]i-i s` sensibilizeze
p`rin]ii în privin]a violen]ei.
• Gândi]i-v` la mijloace prin care p`rin]ii îi pot disciplina pe copii f`r`
violen]`. Scrie]i o scurt` bro[ur`, o pies`, sau ‘benzi desenate’ despre
acest lucru. Împ`r]i]i-le la p`rin]i.
• C`uta]i o organiza]ie care s` poat` informa p`rin]ii, sau viitorii p`rin]i,
despre disciplinarea f`r` violen]`, solu]ionarea confictelor [i încetarea
violen]ei domestice.
• Milita]i pentru legi care s` elimine practicile tradi]ionale v`t`m`toare
pentru fete [i care s` protejeze copiii contra violen]ei domestice.
• Interpreta]i o scenet` satiric` la adresa stereotipurilor legate de sexe [i
care s` arate c` mai mult` egalitate în cas` poate preveni violen]a.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
25
Ac]iuni întreprinse în lume
Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie
Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei asupra copiilor acas` [i în familie care au
fost întreprinse de tineri în diverse p`r]i ale lumii:
Bangladesh: Consiliile Copiilor din Bangladesh au efectuat sondaje cu privire
la c`s`toria prematur` [i au semnalat unele cazuri în ziare [i la TV. În colaborare
cu organiza]iile locale [i Salva]i Copiii Australia, au convins lideri religio[i [i ai
comunit`]ilor s` ia atitudine împotriva c`s`toriei premature. Membrii unui singur
Consiliu al Copiilor au reu[it în cinci cazuri s` împiedice c`s`toria copiilor.
Etiopia: Salva]i Copiii Suedia a demarat un nou program pentru a ajuta b`ie]ii [i
b`rba]ii tineri s` aib` rela]ii mai corecte [i juste cu fetele [i femeile. Îi înva]` despre
s`n`tatea sexual` [i HIV/SIDA, drepturi [i îndatoriri în cadrul rela]iilor, cum s`
comunice mai bine [i cum s` cultive încredere [i respect cu fetele. Au fost înfin]ate
grupuri [i cercuri în [coli [i în comunitate pentru educa]ia între egali.
Hong Kong: Consiliile Copiilor din Hong Kong dau posibilitatea tinerilor s`-[i
exprime opiniile cu privire la problemele care îi privesc. Un Consiliu al Copiilor
a efectuat un sondaj referitor la câ]i copii au fost lovi]i de adul]i acas` sau au fost
martori la violen]a între adul]i în cas`. Sondajul lor a fost publicat [i trimis la [coli,
biblioteci, ofciali ai administra]iei publice locale [i organiza]ii locale.
Namibia: Cerceta[ii din Namibia [i-au propus ]elul s` aib` cel pu]in un tân`r în
95 la sut` din grupurile lor care s` fe format în domeniul violen]ei acas`. Lec]iile
]inute de ace[tia ridic` nivelul de con[tientizare în privin]a violen]ei [i abuzului
asupra copiilor, îi înva]` despre solu]ionarea f`r` violen]` a confictelor [i îi ajut`
s` treac` la ac]iune. Cerceta[ii forma]i îi vor forma apoi pe ceilal]i tineri pentru
a dobândi aceste abilit`]i. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la
pagina urm`toare.)
Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei la
adresa copiilor acas` [i în familie, comunic`-le grupului!
26
Violen]a asupra copiilor acas` [i în familie:
Ac]iuni întreprinse în Namibia
Violen]a acas` sau ‘violen]a domestic`’, este frecvent` în Namibia. B`rba]ii – boga]i sau
s`raci, din toate grupurile etnice – folosesc violen]a fzic`, verbal` [i sexual` asupra femeilor
[i copiilor. Copiii care cresc în familii violente pot avea probleme emo]ionale. Ar putea folosi
violen]a ei în[i[i – pentru c` ei cred c` aceasta este calea ‘normal`’ de a rezolva problemele.
În anul 2002, Parlamentul Namibiei a hot`rât c` toate formele de violen]` domestic` sunt
ilegale. Legea mai spune ca minorii nu trebuie s` vad` sau s` aud`, s` fe expu[i la asemenea
abuz.
Cerceta[ii din Namibia au înfin]at un proiect de educa]ie de la egal la egal cu privire la
violen]a domestic`. }elul lor este s` aib` cel pu]in un tân`r educator format în 95 la sut`
din grupurile lor. Cerceta[ii au parteneriate cu organiza]iile locale în privin]a cursurilor de
formare în vederea con[tientientiz`rii violen]ei domestice [i abuz`rii copiilor, dobândirii
abilit`]ilor de non-violen]` (cum ar f ascultarea, reac]ia [i solu]ionarea confictelor) [i
ajut`rii tinerilor s` întreprind` ac]iuni de sus]inere a drepturilor victimelor violen]ei
domestice.
Ca parte a cursurilor, Teatrul Na]ional din Namibia îi ajut` pe educatorii între egali s` se
foloseasc` de arta dramatic` pentru a r`spândi mesajul non-violen]ei domestice. Ei mai
înva]` [i alte metode de sensibilizare, precum:
• Poezii despre non-violen]`.
• Dezbateri [i interpretarea unor scenete despre modalit`]i non-violente de
disciplinare a copiilor, de solu]ionare a confictelor, de a st`pâni furia [i de
negociere.
• Organizarea de expozi]ii pentru a ar`ta imagini pozitive ale non-violen]ei.
• Promovarea idei unor ‘refugii de lini[te’ în [coli [i cartiere.
• Încurajarea copiilor s` fac` o hart` a locurilor unde se simt în siguran]` sau în
pericol.
Participan]ii la cursurile pentru educa]ia între egali vor mai primi [i bro[uri [i înregistr`ri video,
în limba local`, despre violen]a domestic`. Ei vor pleca de la cursurile de formare cu un plan de
ac]iune pentru stoparea violen]ei domestice în comunit`]ile lor.
Sursa: Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor, www.scout.org.
Refecteaz`
Care ar putea f unele avantaje dac` tinerii, în loc de adul]i, i-ar înv`]a pe al]ii de
vârsta lor despre violen]a domestic`?
Care ar putea f unele probleme cu care s-ar putea confrunta educatorii între egali?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
27
CAPITOLUL 4: VIOLEN}A ÎN {COLI {I MEDII
EDUCA}IONALE
Ce tipuri de violen]` au loc în [coli?
• Violen]a fzic` din partea cadrelor didactice: Cadrele didactice îi pot bate pe
copii sau tineri ca pedeaps`, de exemplu când nu [i-au f`cut temele cum trebuie.
• Tratament crud [i umilire din partea cadrelor didactice: Cadrele didactice pot
]ipa la elevi sau pot folosi apelative jignitoare.
• Violen]a fzic` [i mental` din partea altor elevi: Elevii ar putea s` bat` un copil
sau s`-l brutalizeze.
• Violen]a de band`: În multe [coli, copiii [i tinerii fac parte din bande (g`[ti) care
se bat între ele.
• Violen]a sexual` sau sexist`: Fetele pot f h`r]uite verbal, molestate sau
violate la [coal` sau în drumul spre [coal`. De asemenea, violen]a este frecvent
îndreptat` asupra tinerelor/tinerilor care sunt homosexuali, lesbiene, bisexuali sau
transsexuali.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a.
Cu cuvintele lor
„Înv`]`torul meu pred` în Oriya (o limba local`), pe care eu nu o în]eleg. Când
îmi pune o întrebare, eu nu pot s` r`spund pentru c` nu pot în]elege ce spune. Din
cauza asta m` ceart` [i m` love[te cu b`]ul în fecare zi.”
Fat` dintr-un trib, 9 ani, Asia de sud
„Am luat un dosar, am notat datele [i orele de fecare dat` când am fost h`r]uit.
M-am dus cu el la director. Mi-a zis: ‘B`iete, ai prea mult timp liber de te ocupi de
dosarele astea. Eu am lucruri mai importante de f`cut decât s` m` preocup de ce s-a
întâmplat acum dou` s`pt`mâni.’ Eu i-am spus: ‘Am vrut s` v` face]i o idee despre
ce se întâmpl`, h`r]uirea de fecare zi.’ El mi-a luat dosarul [i l-a aruncat la gunoi.”
B`iat, America de Nord
„Profesorul le insult` pe fetele mai mari, le încuie în toalet` [i încearc` s` le
violeze, spunându-le c` dac` nu accept`, le va sc`dea notele.”
Grup de fete indigene, America Latin`
„La [coala noastr`, ferestrele au gratii, sunt camere video pe holuri, la intrarea
din fa]` avem o u[` de metal. M` simt ca la închisoare, nu m` simt protejat deloc.
Profesorii exagereaz` cu toate chestiile astea.”
Fat`, clasa a 11-a, Europa [i Asia central`
„Pentru c` tata nu a putut s` se duc` s` o ia de la [coal` pe sora mea într-o zi, a
trebuit s` vin` singur` acas`. Pe drumul spre cas` patru b`ie]i au pip`it-o dar ea
nu a putut s`-i spun` tatei despre asta. Dar mi-a spus mie [i nici eu n-am putut s`-i
spun tatei.”
Copil, Asia de sud
28
Activitatea 6: Sunt de acord – Nu sunt de acord
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru c` îi face pe to]i s` gândeasc`, s` vorbeasc` [i s` se mi[te.
• Ajut` grupul s` asculte [i s` respecte idei diferite.
De ce ai nevoie:
• spa]iu liber;
• trei semne care pot f fxate la câ]iva metri dep`rtare, pe unul scrie SUNT DE
ACORD, pe unul scrie NU SUNT DE ACORD, pe unul scrie NU SUNT
SIGUR.
• Timp: 45 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Explic`-le c` vei citi o afrma]ie despre violen]a în [coli. Fiecare trebuie s` decid` ce
p`rere are despre acea afrma]ie. Este de acord, nu este de acord sau nu este sigur?
Fiecare trebuie s` stea lâng` semnul care arat` ceea ce gânde[te.
2. Cite[te prima afrma]ie (folose[te una din caset` sau inventeaz` altele care se
potrivesc acestui grup). Acord`-le timp s` se decid` unde s` stea.
3. Cere câtorva persoane din fecare grup s`-[i
explice opinia. Oricine aude ceva care îl face s`
se r`zgândeasc` poate s` se mute în alt loc.
4. Cite[te a doua afrma]ie: repet` pasul 3.
5. Cite[te a treia afrma]ie: repet` pasul 3.
6. Întreab` grupul:
• Cum ai reac]ionat la aceast` activitate?
• Ce ai înv`]at din aceast` activitate?
• Dac` te-ai r`zgândit – de ce s-a întâmplat
asta?
Pa[ii urm`tori:
• Dac` ai vorbi cu cineva care nu crede c` violen]a
în [coli este o problem`, ce ai putea s`-i spui
ca s`-[i schimbe p`rerea? Face]i joc de roluri
pe aceast` tem`! Unele idei pentru utilizarea
jocului de roluri se g`sesc la pagina 11.
• Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre violen]a în [coli în Raportul pentru
tineri la Studiul privind violen]a sau treci în revist` punctele principale din
introducerea la acest capitol. Folose[te citatele de la pagina 24 pentru a discuta
diferite tipuri de violen]` în [coli.
• Af` ce spune Conven]ia despre violen]a în [coli.
Folose[te aceste
afrma]ii, sau inven-
teaz` singur altele!
Pedepsele fzice (lovituri,
palme) pot f aplicate
dac` îi ajut` pe copii s`
înve]e.
Pedepsele verbale
(apelative jignitoare,
umilin]e) nu fac atât de
r`u copiilor ca pedepsele
fzice.
Copiii care sunt
brutaliza]i sau [icana]i
trebuie s` înve]e s` se
apere.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
29
Activitatea 7: Harta
De ce s` faci aceast` activitate?
• Îi face pe tineri s` vorbeasc` despre situa]ii
reale.
• To]i pot participa la realizarea desenului.
De ce ai nevoie:
• Foi mari de hârtie (1 pentru fecare grup);
• Markere, creioane colorate sau creioane;
• Band` adeziv` pentru atârnarea h`r]ilor;
• Timp: 45-60 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Împarte tinerii în grupuri de câte patru. Cere fec`rui grup s` deseneze o hart` a
[colii lor, a centrului pentru tineret sau a altor locuri unde se duc s` înve]e sau s`
fac` cursuri. Ar f bine s` deseneze [i curtea [colii [i str`zile din apropierea [colii.
2. Spune-le s` marcheze pe h`r]i locurile în care se produce violen]a [i s` fac` o noti]`
despre ce tip de violen]` este vorba.
Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i
în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie.
3. Atârn` h`r]ile pe un perete pentru ca grupul s` se poat` plimba [i uit` la ele. Po]i
s`-i grupezi pe sexe sau dup` vârst` (dac` în grup sunt copii de vârste diferite).
4. Discut` cu grupul:
• În ce fel se aseam`n` h`r]ile? În ce fel sunt diferite?
• Fetele [i b`ie]ii au identifcat locuri diferite sau tipuri de violen]` diferite?
• Tinerii de vârste diferite au identifcat locuri sau tipuri de violen]` diferite?
5. Pe o foaie mare de hârtie, scrie un rezumat: Care sunt principalele tipuri de
violen]`? Unde se produc? Cum pot f prevenite?
Pa[ii urm`tori:
• Joc de roluri cu modalit`]i de a face fa]` acestor tipuri de violen]`; idei de utilizare
a jocului de roluri se g`sesc la pagina 11.
• Arat` h`r]ile cuiva care te va asculta (un cadru didactic, director de [coal` sau
lider al comunit`]ii). F` acest lucru în a[a fel încât tu [i al]i tineri s` r`mâne]i în
siguran]`. Sugereaz` cum ar putea f utilizate h`r]ile pentru a schimba lucrurile
– de exemplu, nu s-ar putea ca un adult s` fe prezent în locurile nesigure? Pot f
toaletele f`cute mai sigure?
• Documenteaz`-te în privin]a legilor din ]ara ta privitoare la violen]a în [coli
– exist` astfel de legi? Sunt ele aplicate? Dac` nu, discut` ce fel de ac]iuni trebuie
întreprinse în aceast` problem`.
30
Activitatea 8: Af` singur! Brutalizarea
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a f mai bine informat în aceast` privin]`.
• Pentru a dezvolta idei pentru ac]iuni.
De ce ai nevoie:
• Chestionare;
• Creioane;
• Timp: variabil.
Ce trebuie s` faci:
1. Organiza]ii din diverse p`r]i ale lumii culeg informa]ii despre violen]a asupra
copiilor pentru Studiul privind violen]a. {i tinerii pot culege informa]ii. O metod`
de a face acest lucru este utilizarea unui chestionar.
2. În grupuri mici, discuta]i un aspect al violen]ei în [coli despre care a]i putea culege
informa]ii. Înainte de a decide în privin]a aspectului, întreab`:
• Este nevoie s` ob]ine]i permisiunea cuiva (cum ar f directorul [colii sau
directorul centrului pentru tineret) pentru a face acest lucru?
• Pute]i s` culege]i aceste informa]ii f`r` s` v` expune]i vreunui pericol?
• Pute]i s` culege]i aceste informa]ii f`r` s` îi expune]i pe al]ii vreunui pericol?
• Cum ve]i face cunoscute rezultatele ob]inute?
3. Cere fec`rui grup s`-[i prezinte ideea; vota]i-o pe cea la care vor lucra to]i.
4. Preg`ti]i un chestionar pentru culegerea informa]iilor. Un exemplu (privind
brutalizarea) se g`se[te la pagina urm`toare. Decide]i când s` culege]i informa]ii
(de exemplu, în pauza de mas` timp de o s`pt`mân`).
5. Culege]i informa]ii. Este bine s` se lucreze în perechi, unul pune întreb`rile [i
cel`lalt noteaz`.
6. Aduna]i-v` cu celelalte perechi pentru a comunica rezultatele (cum ar f, ce tipuri
de brutalizare se întâmpl` cel mai frecvent?). Grupurile de vârst` mai mare pot
calcula procente [i face grafce sau tabele pentru a ar`ta rezultatele.
Pa[ii urm`tori:
• Prezenta]i-v` informa]iile altora – elevi, cadre didactice, p`rin]i, membri ai
comunit`]ii, organiza]ii care lucreaz` cu tineri sau lideri religio[i. Convinge]i-i
s` colaboreze cu voi la planuri de stopare a violen]ei. De exemplu, s` fe prezent
un adult în curtea [colii dac` acolo se petrec acte de brutalizare; sau institui]i o
metod` de raportare a brutaliz`rii c`tre autorit`]ile [colare.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
31
Model de chestionar referitor la brutalizarea în [coal`
Caut` pe cineva, câte o singur` persoan` pe rând, [i întreab` dac` dore[te s` r`spund` la
câteva întreb`ri despre brutalizare. Explic`-i de ce pui aceste întreb`ri [i c` nu vei face
cunoscut numele ei/lui când se vor prezenta rezultatele. Dac` este de acord, merge]i într-
un loc retras, explic`-i ce este brutalizarea [i pune-i aceste întreb`ri una câte una. Dac` nu
dore[te s` r`spund` la întreb`ri, spune mul]umesc [i caut` pe altcineva.
Brutalizarea înseamn` faptele unei persoane tinere, sau ale unui grup, îndreptate
împotriva altei persoane tinere, cu inten]ia de a amenin]a, a umili sau a v`t`ma acea
persoan`. Brutalizarea poate f fzic`, verbal` (prin cuvinte), sau sexual`. E-mail,
SMS-urile [i website-urile pot f utilizate pentru a brutaliza. Excluderea (l`sarea unei
persoane în afara grupului) poate f de asemenea o form` de brutalizare.
1. Ai fost vreodat` brutalizat(`) la [coal`?
2. Cât de des ]i se întâmpl` asta?
• Mai pu]in de o dat` pe lun`.
• Cam o dat` pe lun`.
• Cam o dat` pe s`pt`mân`.
• Mai mult de o dat` pe s`pt`mân`.
3. Ce fel de brutalizare [i s-a întâmplat?
• Fizic`.
• Prin cuvinte.
• Excludere.
• Sexual`.
• Folosind Internet-ul.
• Alte feluri (explic`).
4. Ce crezi c` ar ajuta la încetarea brutaliz`rii?
Schimbati situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor în
[coli [i medii educa]ionale!
Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor
în [coli [i medii educa]ionale – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot f de
ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul
de vârst` [i interesele grupului t`u.
• Întreb`rile ‘Planifcarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s`
elaborezi un proiect.
• Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în [coli [i medii
educa]ionale’ arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8.
• Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’ de la pagina urm`toare, arat` ce au
f`cut al]i tineri.
photocopy
32
• Dup` aceste relat`ri scurte este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra
copiilor în [coli: Ac]iuni întreprinse în Salvador’. Poate f folosit` de tineri care vor s`
vad` mai detaliat cum poate f realizat un proiect de ac]iune.
Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze
mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planifcarea în mai
multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la
problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve.
Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în [coli [i medii
educa]ionale
• Organiza]i un grup de elevi voluntari care îi vor conduce acas` pe al]ii
care au fost brutaliza]i sau vor sta cu ei în timpul mesei.
• Colabora]i cu [coala pentru a institui o metod` de semnalare a actelor de
violen]`, cum ar f o ‘cutie po[tal`’.
• G`si]i pe cineva de la o organiza]ie care se ocup` de copii s` le vorbeasc`
profesorilor [i p`rin]ilor despre metode de disciplinare f`r` violen]`.
• Ruga]i o organiza]ie s` vin` la [coal` s` îi înve]e pe tineri [i pe profesori
despre mijloace neviolente de a solu]iona conficte.
• Vorbi]i cu ofciali ale[i prin vot despre necesitatea de a avea legi împotriva
pedepselor fzice în [coli.
• Organiza]i o dezbatere cu privire la pedeapsa fzic`, care se va ]ine în
[coal` sau în comunitate.
• Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de tineret s` se înfin]eze o
linie telefonic` special` la care elevii s` poat` reclama actele de violen]` [i
s` fe ajuta]i cum s` procedeze.
• Întreba]i cadrele didactice dac` pot vorbi despre Studiul privind violen]a
[i violen]a asupra copiilor, de exemplu la orele de educa]ie civic`.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
33
Ac]iuni întreprinse în lume:
Violen]a asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale
Iat` în continuare câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei în [coli care au fost
întreprinse de copii din diverse p`r]i ale lumii.
Salvador: În ora[ul San Salvador, bandele de tineri erau implicate în b`t`i
de strad`, violuri, crime [i aruncarea de bombe în terenul de joac` al [colilor.
Cerceta[ii din Salvador au efectuat un studiu pentru a afa de ce se al`tur` tinerii
bandelor; printre motive era nevoia de identitate [i respect de sine. Ei au organizat
o tab`r` pentru dou` [coli cu bande rivale. În tab`r`, elevii de la ambele [coli au
ajuns s` se cunoasc` între ei. Au lucrat în grupuri mici la activit`]i care i-au ajutat
s` fe inventivi, s` g`seasc` mijloace neviolente de comunicare, s` înve]e unii despre
al]ii [i s`-[i respecte deosebirile. Dup` tab`r`, membrii bandelor au început s`
organizeze între [colile lor activit`]i sociale [i proiecte în folosul comunit`]ii. De
când au fost ini]iate aceste tabere, num`rul elevilor implica]i în violen]` a sc`zut
cu 80%. (O versiune mai pe larg a acestei relat`ri se g`se[te la pagina 34.)
India: În cadrul întâlnirilor cu organiza]ii interna]ionale [i locale, copiii din
Orissa (un stat din India) au identifcat pedepsele fzice [i umilitoare ca find cele
mai frecvente forme de violen]` asupra copiilor. Ei au sensibilizat adul]ii în aceast`
privin]` prin teatru, scrisori [i workshop-uri. Au realizat de asemenea un flm care
a fost ar`tat membrilor comunit`]ii. În august 2004, Ministrul Sef din Orissa a
emis o Ordonan]` de Guvern interzicând pedepsele corporale în [colile acestui stat.
Peru: În Consiliile {colare din Peru, tinerii au un cuvânt de spus în multe
probleme legate de drepturile copiilor. Ei ac]ioneaz` pentru eliminarea pedepselor
fzice [i psihice [i a altor forme de violen]` asupra copiilor. Când descoper` un caz
de violen]` asupra copiilor, notifc` Biroul Municipal pentru Drepturile Copiilor.
Uganda: Re]eaua African` pentru Prevenirea [i Protec]ia Copilului împotriva
Abuz`rii [i Neglijen]ei (ANPPCAN) din Uganda ac]ioneaz` pentru eliminarea
abuz`rii [i exploat`rii sexuale ale copilului. Ei organizeaz` grupuri de sprijin
conduse de copii în domeniul drepturilor, pentru copii [colariza]i [i ne[colariza]i.
Rezultatul este c` s-au depus mai multe reclama]ii referitoare la cazuri de abuzarea
a copiilor [i exist` o comunicare mai bun` cu adul]ii cu responsabilit`]i, inclusiv
Consiliul Local.
Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei
asupra copiilor în [coli [i medii educa]ionale, comunic`-le grupului!
34
Violen]a asupra copiilor în [coli: Ac]iuni întreprinse în Salvador
În Salvador, în capitala San Salvador [i în ora[ele din jur, activitatea bandelor de tineri a
dus la o cre[tere a b`t`ilor de strad`, violurilor [i crimelor în anul 2001. Comunitatea a fost
extrem de [ocat` când s-au aruncat bombe în terenul de joac` al [colii. Conducerea [colii a
încercat s`-i pedepseasc` pe cei implica]i, dar nu prea au reu[it s` pun` cap`t problemelor.
Membrii tineri ai Asocia]iei Cerceta[ilor din Salvador au efectuat un studiu pentru a afa
de ce intr` tinerii în bande. Ce anume caut`? I-au întrebat [i pe cerceta[i de ce s-au înscris
în Mi[care. R`spunsurile au fost remarcabil de asem`n`toare, printre ele find nevoia de
identitate [i respect de sine. Au hot`rât c` Mi[carea Cerceta[ilor i-ar putea ajuta pe tinerii
care f`ceau parte din bande violente.
Ei au invitat elevi, cu vârste între 15-20 de ani, de la dou` [coli cu bande rivale s` li se
al`ture într-o tab`r` de vacan]`: aventur`, distrac]ie, o [ans` de a pleca de acas`, [i era
gratuit. Majoritatea nu ie[iser` din ora[ niciodat` pân` atunci.
În tab`r`, elevii de la ambele [coli au ajuns s` se cunoasc` între ei. Au lucrat în grupuri
mici, numite ‘brig`zile solidarit`]ii’, care cuprindeau [i tineri forma]i s` lucreze cu membri
ai bandelor. ‘Brig`zile solidarit`]ii’ au organizat activit`]i care i-au ajutat s` fe inventivi,
s` g`seasc` mijloace neviolente de comunicare, s` înve]e unii despre al]ii [i s` î[i respecte
deosebirile.
La început, mul]i membri ai bandelor erau neîncrez`tori. Dar au început s`-[i schimbe
p`rerea când cei care au fost în prima tab`r` s-au întors la [coal`! Entuziasmul a fost
molipsitor; ei au organizat activit`]i sociale, dialog între [coli [i proiecte în folosul
comunit`]ii.
De atunci, s-au mai organizat multe tabere, la care au participat mai mult de 10.000 de
persoane, inclusiv 500 de profesori care au înv`]at s` predea toleran]a [i non-violen]a.
Potrivit Poli]iei Civile Na]ionale, num`rul elevilor implica]i în incidente violente a sc`zut cu
80% din 2001.
Sursa: Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor, www.scout.org
Refecteaz`
Tinerii din comunitatea ta intr` în bande? Dac` da, de ce?
De ce ar f fost neîncrez`tori membrii bandelor la început în tab`r`?
Ce i-ar putea face s`-[i dep`[easc` aceast` neîncredere?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
35
CAPITOLUL 5: VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR ÎN
INSTITU}II {I ÎNCHISORI
Ce tipuri de violen]` au loc în institu]ii?
• Violen]a din partea personalului: Violen]a
poate f folosit` pentru a disciplina copiii [i
tinerii – aceasta poate însemna c` ei sunt b`tu]i,
lovi]i, lega]i, încuia]i, sau l`sa]i s` stea culca]i
zile întregi f`r` s` li se schimbe hainele. Poate
exista [i violen]` sexual` comis` de personal.
• Violen]a ca ‘tratament’: Unele tratamente
medicale pot f foarte violente, de exemplu
atunci când pacien]ilor din institu]ii psihiatrice li se aplic` [ocuri electrice în
speran]a c` astfel vor f vindeca]i de boala mental` pe care o au.
• Neglijen]a: Uneori copiilor nu li se acord` îngrijirile de care au nevoie. Riscul de
neglijen]` este cel mai ridicat în cazul copiilor cu dizabilit`]i. În multe institu]ii
pentru copii cu dizabilit`]i nu exist` activit`]i de educa]ie, de joac` sau lucru
efectiv cu ace[tia. Ei sunt adesea l`sa]i s` stea în pat perioade lungi de timp,
f`r` interac]iune [i stimulare. Acest lucru poate duce la probleme de s`n`tate [i
emo]ionale pe termen lung.
• Violen]a din partea altor copii [i tineri din institu]ii: Aceasta poate f fzic`,
dar poate însemna de asemenea apelative jignitoare, umilin]e, împiedicarea unui
copil s` fac` parte din grup.
Ce tipuri de violen]` se întâlnesc în
închisori [i alte forme de deten]ie?
• Pedepse fzice: În unele ]`ri, copiii care au
comis o infrac]iune pot f supu[i la pedepse
fzice precum lovituri de baston sau de bici. În
unele ]`ri, ei pot f chiar condamna]i la moarte.
• Violen]a din partea personalului: Copiii care sunt în închisori sau alte forme de
deten]ie sunt expu[i la riscul violen]ei din partea angaja]ilor care lucreaz` în centre
de deten]ie, închisori, for]ele de poli]ie [i paz`. De exemplu, uneori copiii [i tinerii
sunt b`tu]i, ]inu]i izola]i, departe de al]i copii sau tineri, ignora]i atunci când au
nevoie de ajutor sau sunt pedepsi]i prin a nu li se da voie s` ia masa. Fetele sunt
în mod deosebit expuse riscului de a f abuzate sexual, mai ales atunci când sunt
supravegheate de personal de sex masculin.
Institu]iile sunt locuri
în care un grup de copii
care nu pot f îngriji]i
de c`tre familiile lor
stau împreun` [i sunt
îngriji]i de adul]i.
Orfelinatele sau casele
de copii sunt tipuri de
institu]ii.
Deten]ia înseamn` s`
]ii un copil sau un
tân`r închis împotriva
voin]ei lui ca pedeaps`.
36
• Violen]a din partea altor tineri sau adul]i: Tinerii sau adul]ii care se af` în
aceea[i închisoare, acela[i centru de deten]ie sau aceea[i celul` cu copiii pot f de
asemenea violen]i fzic, verbal sau sexual cu ei.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul violen]ei.
Activitatea 9: Vocile copiilor în institu]ii [i închisori
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a afa mai multe despre violen]a asupra copiilor din institu]ii [i înschisori.
De ce ai nevoie:
• Exemplare ale materialului de distribuit Voci ale copiilor în institutii [i închisori;
• Foi mari de hârtie [i markere, sau tabl` [i cret`;
• Timp: 45 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Formeaz` grupuri mici. D` fec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale
copiilor în institu]ii [i închisori.
2. Dup` ce au citit materialul, copiii pot discuta:
• Cu ce tipuri de violen]` se confrunt` copiii din institu]ii [i închisori?
• Care ar putea f efectele acestor tipuri de violen]`?
Dac` exist` tineri în grup care au tr`it experien]a violen]ei în institu]ii [i închisori, ]ine cont
c` poate ace[tia ar prefera s` nu vorbeasc` despre aceste experien]e.
Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în
prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie.
3. Cere întregului grup s`-[i comunice ideile despre tipurile de violen]` [i diferitele
efecte pe care le au. Noteaz`-le pe fipchart sau pe tabl`.
Pa[ii urm`tori:
• Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre violen]a asupra copiilor din
institu]ii [i închisori în Raportul pentru tineri la Studiul violen]ei, sau trece]i în
revist` punctele principale din introducerea la acest capitol.
• Documenteaz`-te despre legile referitoare la copiii din orfelinate [i centre de
ocrotire. Exist` [i alte op]iuni pentru copiii [i tinerii lipsi]i de familie, sau ale c`ror
familii nu pot s` aib` grij` de ei?
• Documenteaz`-te despre legile referitoare la copiii în confict cu legea. La ce vârst`
pot f tinerii condamna]i la închisoare în ]ara voastr`? Exist` legi care s` îi ]in` în
închisori separate de ale adul]ilor? Exist` tribunale speciale pentru tineri?
• Af` dac` exist` ‘op]iuni de diversiune’ pentru tinerii din comunitatea ta. Acestea
sunt programe care îi ajut` pe copiii care vin în confict cu legea pentru prima oar`,
sau pentru infrac]iuni minore, s` rezolve mai curând problemele care i-au condus la
infrac]iune, în loc s` îi trimit` la închisoare sau în deten]ie. Aceste programe pot
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
37
consta în educa]ie, cursuri de califcare pentru o slujb`, cursuri pentru p`rin]i, [i
g`sirea unor modalit`]i ca tinerii s` se reintegreze în comunitate.
Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori
Citate din spusele unor tineri din orfelinate [i centre de ocrotire:
„Erau educatori (la ‘orfelinat’) care î[i dep`[eau atribu]iile [i ne b`teau f`r` niciun motiv. Ei
[tiu c` ace[ti copii nu au unde s` se duc`. {i puteau face orice doreau.”
Copil, anterior în sistemul de protec]ie, Europa [i Asia central`
„Atunci când m-au legat într-un c`min de tip familial, m-au înv`]at violen]a. Asta m-a f`cut
s` cred c` violen]a este OK.”
Adolescent, America de Nord
„Fetele mai mari care erau preferatele femeilor care aveau grij` de noi, îi b`teau pe copiii mai
mici când le ordonau al]i membri ai personalului.”
Fat`, Asia de est [i Pacifc
„Unii dintre noi suntem maltrata]i acas`. Intr`m în sistemul de protec]ie a copilului care
are menirea s` ne protejeze. Sistemul ne maltrateaz`. Încerc`m s` ne plângem [i nu se
face nimic. Nutrim toat` aceast` furie [i o rev`rs`m împotriva colegilor no[tri, a familiei,
prietenilor, asisten]ilor sociali, asisten]ilor maternali, angaja]ilor de la c`minul familial,
profesorilor, etc., [i ciclul se perpetueaz`. Undeva asta trebuie s` înceteze.”
Tân`r, America de Nord
Citate din spusele tinerilor din închisoare/în confict cu legea
„Fetelor li se cer deseori favoruri sexuale sub pretextul c` vor f eliberate. În majoritatea
cazurilor, eliberarea nu are loc chiar dac` cedeaz` la cererea poli]istului.”
B`iat al str`zii, Africa de est [i de sud
„M-a re]inut un poli]ist. Purta uniform` [i avea mandat de arest pentru mine. Mai întâi
m-au dus la prim`rie. Acolo, m-au for]at s` recunosc infrac]iunea. M-au tras de p`r, m-au
ciupit tare de burt`, [i mi-au pus gloan]e între degete [i mi le-au strâns tare. Tremuram [i
îmi era fric` pentru c` puteam s` fu b`tut la închisoare.”
B`iat, 17 ani, Asia de sud [i Pacifc
„Noi care suntem nou veni]i aici (în închisoare) suferim mult. Dormim prost. De obicei, nu
dormi – adormi [ezând pân` diminea]a. Pentru c` închisoarea este suprapopulat`. Mânc`m
prost. Suferim, suntem b`tu]i cu cureaua, [eful disciplinei ne bate mult. Ei dorm cu noi.
{efi de celule ne for]eaz` s` ne culcam cu ei (pentru a avea contact sexual)... Dac` refuz`m,
ne pedepsesc, ne bat. Via]a aici este foarte grea. M` gândesc mult la casa mea.”
B`iat, 14 ani, Africa de est [i de sud
„Ei cred c` ei sunt [efi (poli]i[tii), c` totul este al lor; apoi maltrateaz` oamenii. Iau tot ce
vor cu for]a, amenin]`, îi violeaz` pe tineri, printre altele, dac` nu facem ce vor ei.”
Adolescen]i, b`ie]i [i fete, America Latin`
photocopy
38
Activitatea 10: Liniile vie]ii
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a explora cauzele [i efectele violen]ei asupra copiilor din institu]ii [i
închisori.
De ce ai nevoie:
• Foi mari de hârtie [i markere;
• Materialul Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori de la Activitatea 2;
• Timp: 45-60 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Împarte tinerii în grupuri de câte patru; d` fecarui grup o foaie mare de hârtie,
markere, [i un exemplar al materialului Voci ale copiilor în institu]ii [i închisori.
Explic`-le c` vor desena o linie a timpului din via]a unui copil dintr-o institu]ie
sau închisoare. Dac` doresc, pot alege unul din copii din material, sau î[i pot
imagina un copil pe baza citatelor, sau s` foloseasc` o istorie real` din grup.
2. Fiecare s` deseneze o linie a timpului pe
foaie – o linie de la stânga la dreapta care se
desparte în dou` ramuri în centrul paginii.
3. Explic`-le c` punctul în care se desparte linia
reprezint` copilul chiar în acest moment
– într-o institu]ie sau închisoare, tr`ind
experien]a violen]ei. Grupul poate desena
acest copil în punctul din mijloc al liniei
timpului.
4. Linia din stânga reprezint` via]a copilului
înainte de momentul prezent. Desena]i sau scrie]i evenimente care s-ar f putut
întâmpla în via]a copilului care l-au adus în acest punct.
5. Cele dou` ramuri reprezint` dou` direc]ii posibile ale vie]ii copilului: ce s-ar
putea întâmpla dac` violen]a nu înceteaz`, [i ce s-ar putea întâmpla dac` violen]a
înceteaz` [i drepturile copilului sunt respectate. Desena]i sau scrie]i evenimente
care s-ar putea întâmpla în viitor pe aceste dou` linii.
6. Expune aceste ‘linii ale vie]ii’ prin înc`pere [i las` timp copiilor s` se uite la ele.
7. Discut` cu grupul:
• Ce tipuri de evenimente ar putea conduce la plasarea tinerilor în centre de
ocrotire? La conficte cu legea?
• Care crede]i c` pot f efectele pe termen lung asupra tinerilor ale supunerii la
violen]` în instititu]ii sau închisori?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
39
• Ce fel de schimb`ri ar putea f f`cute pentru a-i ajuta pe ace[ti tineri s` aib` o via]`
mai constructiv`? Cine are datoria s` fac` aceste schimb`ri?
Pa[ii urm`tori:
• Af` dac` exist` organiza]ii în comunitatea ta care se ocup` de copiii din institu]ii
sau închisori. Invit` pe cineva s` vorbeasc` grupului despre cauzele violen]ei asupra
acestor copii [i ce se face în leg`tur` cu acest lucru.
• Prezint` ce ai afat comunit`]ii. Folose[te ‘liniile vie]ii’ pentru a prezenta mai bine
argumentele.
Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor în
institu]ii [i închisori!
Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor
în institu]ii [i închisori – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot f de
ajutor. Nu trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul
de vârst` [i interesele grupului t`u.
• Întreb`rile ‘Planifcarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s`
elaborezi un proiect.
• Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori’
arat` unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8.
• Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’ de la pagina 41, arat` ce au f`cut al]i
tineri.
• Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra
copiilor în institu]ii [i închisori: ac]iuni întreprinse în Filipine’. Poate f folosit` de
tinerii care vor s` vad` mai detaliat cum poate f realizat un proiect de ac]iune.
Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze
mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planifcarea în mai
multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la
problemele care ar putea s` se iveasc` [i cum s` le rezolve.
40
Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori
• Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de copii pentru a ]ine un
workshop pentru poli]i[ti [i persoane care lucreaz` în tribunale cu privire
la efectele violen]ei asupra copiilor din închisorile pentru adul]i.
• Face]i lobby pentru o legisla]ie care s` respecte drepturile copiilor în
confict cu legea.
• Organiza]i un workshop pentru profesioni[tii din mass media cu privire
la evitarea stereotipurilor în relat`rile despre copiii în confict cu legea
sau care se af` în institu]ii.
• Colabora]i cu o organiza]ie care se ocup` de copii pentru a crea
programe în comunitate care s` îi fereasc` pe copii de plasarea în centre
de ocrotire – de exemplu, gr`dini]e, cursuri pentru copiii cu dizabilit`]i,
etc.
• Promova]i dreptul fec`rui copil la educa]ie gratuit`, de calitate, ca o cale
de a-i ajuta pe tineri s` nu ajung` infractori.
• Demara]i un program de medita]ii sau un program recreativ pentru
copiii cu dizabilit`]i care altfel ar putea f trimi[i la o institu]ie.
• Colabora]i cu o organiza]ie de adul]i pentru a g`si modalit`]i prin care
copiii în confict cu legea s` poat` f ajuta]i în cadrul unor programe
comunitare, în loc s` fe plasa]i în deten]ie.
• Invita]i un tân`r sau un adult care a stat într-o institu]ie sau la închisoare
sa vorbeasc` la o [coal` sau unui grup din comunitate despre experien]ele
pe care le-a tr`it.
• Colabora]i cu o organiza]ie care asigur` sprijin tinerilor care au fost
elibera]i din institu]ii de protec]ie sau din închisoare.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
41
Ac]iuni întreprinse în lume:
Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori
Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei din institu]ii [i închisori care au fost
întreprinse de copii din diverse p`r]i ale lumii:
Bosnia [i Her]egovina: Centrul de Reabilitare Chuka este un loc în care
b`ie]ii cu vârste între 14 [i 18 ani care sunt în confict cu legea sunt ajuta]i prin
educa]ie [i cursuri de califcare dup` [coal`, în loc s` fe plasa]i în închisoare sau
deten]ie. De asemenea, Centrul îi înv`]` pe p`rin]i cum s` comunice mai bine cu
copiii lor. B`ie]ii în[i[i ajut` la func]ionarea centrului, luând decizii în privin]a
regulamentului, problemelor de discutat [i contribuind la alegerea personalului [i
voluntarilor. Având un loc sigur în care s` stea, departe de presiunea casei, str`zii,
colegilor [i poli]iei, majoritatea b`ie]ilor de la Chuka nu mai comit infrac]iuni, în
schimb î[i continu` studiile sau î[i g`sesc un serviciu.
Filipine: în Filipine, era odat` un lucru obi[nuit s` se trimit` copiii în confict cu
legea la închisori cu adul]i. O re]ea de organiza]ii de copii a început s` studieze
aceast` problem`. Cu ajutorul Fondului Cre[tin al Copiilor, s-au întâlnit în timp
cu membri ai Parlamentului [i au recomandat s` se înfin]eze centre de deten]ie
separate pentru tineri. Pân` la urm`, guvernul na]ional a adoptat o lege pentru
crearea unor centre speciale în care tinerii delicven]i s` poat` dobândi abilit`]i
pentru a deveni membri ai comunit`]ii cu o contribu]ie constructiv`. (O versiune
mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.)
Yemen: Copiii în confict cu legea au reclamat c` la sec]ia de poli]ie din ora[ul
Aden se petrec abuzuri fzice [i sexuale. Copiii dintr-un Centru de reabilitare a
minorilor delicven]i s-au decis s` fac` declara]ii publice în cadrul unui atelier
na]ional pentru poli]i[ti. Ei au povestit/vorbit despre violen]a la care sunt adesea
supu[i în sec]iile de poli]ie. Ca urmare, of]erii de la conducerea sec]iilor de poli]ie
au luat m`suri împotriva celor care i-au maltratat pe copii. Fetele [i b`ie]ii nu mai
sunt re]inu]i în sec]iile de poli]ie, ci sunt trimi[i direct la Centre de Reabilitare.
Dac` ai cuno[tin]` despre exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei
asupra copiilor din institu]ii [i închisori, comunic`-le grupului!
42
Violen]a asupra copiilor în institu]ii [i închisori:
Ac]iuni întreprinse în Filipine
În Filipine, era odat` un lucru obi[nuit s` se trimit` copiii în confict cu legea la închisori cu
adul]i. Mul]i tineri arat` ca [i cum sunt destul de mari pentru a f adul]i, [i deseori nu aveau
certifcate de na[tere pentru a-[i dovedi vârsta. Centre de deten]ie – locuri în care tinerii pot
f ]inu]i în arest preventiv în timp ce autorit`]ile juridice stabilesc solu]ia la cazurile lor – nu
existau.
În închisoare, tinerii erau frecvent supu[i la acte de violen]` de c`tre adul]i, inclusiv abuz
sexual [i viol atât al fetelor cât [i b`ie]ilor.
O re]ea de organiza]ii de copii din Filipine s-a implicat în aceast` privin]`. Mai întâi s-au
documentat despre aceast` problem`. Apoi, cu ajutorul unor organiza]ii, ca Fondul Cre[tin
al Copiilor, s-au întâlnit cu membri ai Parlamentului. Au organizat workshop-uri în cadrul
c`rora au f`cut cunoscute informa]iile, [i tineri care au trecut prin experien]a vie]ii în
închisorile pentru adul]i [i-au spus istoriile. Ei au f`cut recomandarea ca s` fe înfin]ate
centre de deten]ie separate pentru tineri.
La început, reac]ia parlamentarilor a fost frustrant`. Îi ascultau pe tineri pu]in timp, apoi se
ridicau [i plecau. Sau, luau materialele cu informa]ii preg`tite de tineri [i plecau f`r` s` aib`
nicio discu]ie. Tinerii i-au rugat pe partenerii lor din organiza]iile de adul]i s` le vorbeasc`
parlamentarilor despre acest lucru [i s` îi îndemne s` îi asculte cu adev`rat.
Pân` la urm`, au ascultat. Mul]umit` lobby-ului f`cut de copii, guvernul na]ional a
elaborat o lege cu privire la drepturile tinerilor în confict cu legea. Ei nu mai sunt trimi[i
la închisori pentru adul]i. În schimb, exist` centre speciale pentru delicven]i juvenili care
asigur` activit`]i care s` îi ajute s` dobândeasc` abilit`]i [i s` devin` membri cu o contribu]ie
constructiv` ai comunit`]ii.
Refecteaz`
De ce oare adul]ii, precum parlamentarii din aceast` relatare, nu ascult` uneori
ce au de spus tinerii? Care ar putea f pentru tineri avantajele colabor`rii cu
organiza]ii de adul]i în aceste situa]ii?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
43
CAPITOLUL 6: VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR LA LOCUL
DE MUNC~
La ce tipuri de violen]` sunt expu[i copii [i tinerii care muncesc?
• Violen]a din partea angajatorilor, altor angaja]i, [i clien]ilor: Aceasta poate
include:
• violen]a fzic` – copiii [i tinerii sunt b`tu]i când adul]ii spun c` nu [i-au f`cut
munca cum trebuie.
• violen]a sexual` – fetele sunt violate sau h`r]uite de b`rba]ii pentru care
lucreaz`.
• violen]a verbal` – se ]ip` la copii [i tineri sau sunt insulta]i.
• violen]a emo]ional` – copiii [i tinerii care lucreaz` ca personal de serviciu
domestic (servitori) sunt ]inu]i departe de familiile lor, de prieteni [i
comunit`]i. Ei sunt deseori umili]i.
• Prostitu]ia [i pornografa infantil`: Mai mult de 1 milion de copii sunt folosi]i
în prostitu]ie în fecare an. Mul]i sunt for]a]i s` fac` acest lucru. Adesea nu au pe
nimeni la care s` se duc` s` cear` ajutor. Chiar dac` g`sesc ajutor, ei pot f trata]i
ca ni[te infractori, închi[i, sau nu li se permite s`-[i dea patronii în judecat`.
• Munca for]at` sau sclavia: Copii pot f forta]i s` munceasc` pentru a contribui la
achitarea unei datorii sau unui împrumut, sau pot f vându]i ca sclavi. Copiii care
se af` în aceste situa]ii nu se pot ap`ra de [efi lor [i de al]i angaja]i.
Mul]i tineri care lucreaz` tr`iesc în s`r`cie [i muncesc pentru a contribui la între]inerea
familiilor lor. Al]ii sunt f`r` adapost [i trebuie s` g`seasc` mijloace de trai.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a.
Cu cuvintele lor
„Le r`pesc copil`ria atunci când îi pun s` munceasc` de la o vârst` fraged`, se zbat
pe str`zi, nu au niciodat` timp s`-[i tr`iasc` via]a. Când ar trebui s` fe la [coal`,
ei trebuie s` mearg` la munc`, nu se pot juca [i sunt traumatiza]i de insultele [i
agresiunile pe care le îndur` peste tot.”
Grup de b`ie]i adolescen]i, America Latin`
„Eu dorm singur` într-o camer`, noaptea, st`pânul casei bate la u[a camerei mele,
[i acum sunt în mare încurc`tur` pentru c` mi-e fric` s`-l reclam, [i mi-e team` [i
c` o s`-mi pierd slujba. Asta din cauza c` mi-am pierdut amândoi p`rin]ii, [i nu a[
vrea s` las slujba asta.”
Fat`, 12 ani, personal de serviciu domestic, Africa de est [i de sud
„Când ne bat patronii îmi vine câteodat` s`-i lovesc [i eu, dar nu pot face asta c`
mi-a[ pierde slujba [i familia mea n-ar avea ce mânca.”
B`iat, 13 ani, Asia de sud
44
Activitatea 11: Tu munce[ti? Ce faci?
De ce s` faci aceast` activitate?
• Îi face pe to]i s` participe la discu]ii despre tineri [i munc`.
• Arat` c` exist` genuri de munc` pe care copiii nu ar trebui s` le fac`.
De ce ai nevoie:
• Foi mari de hârtie [i markere;
• Timp: 45-60 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Împarte grupul în perechi. Cere fec`rei
persoane ca timp de 5 minute s` pun` întreb`ri
partenerului despre munca pe care o face, fe în
gospod`rie sau în afara gospod`riei. Întreb`rile
pot f scrise pe foi mari de hârtie sau pe tabl`
s` le vad` toat` lumea. Folose[te întreb`rile din
caset`, sau inventeaz` altele singur.
Not` pentru liderul de grup: În unele ]`ri, copiii pot
primi mici sume de bani pentru a face treburi casnice. În
multe ]`ri, copiii trebuie s` ajute la treburile casnice f`r`
plat`. Decide dac` prima întrebare este potrivit` pentru
grupul t`u.
Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i în prezent. Revezi Capitolul 1,
Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie.
2. Dup` ce se termin` interviurile, anun]` grupul c` vor discuta despre ce au afat.
Fiecare persoan` trebuie s` î[i întrebe partenerul dac` exist` vreo informa]ie pe
care nu dore[te s` o fac` cunoscut` grupului.
3. Partenerii pot relata ceea ce au afat. În timpul relat`rii, alc`tuie[te dou` liste pe
o foaie mare de hârtie sau pe tabl`, [i adaug` tipurile de munc` pe una din aceste
liste:
• Gen de munc` pe care o pot face copiii [i tinerii (de exemplu, s` ajute la
treburile casnice în a[a fel încât s` nu le afecteze educa]ia, recrea]ia sau f`r` s`
le d`uneze s`n`t`]ii).
• Gen de munc` pe care copiii [i tinerii nu ar trebui s` o fac` (de exemplu, munc`
periculoas` pentru s`n`tate [i siguran]`, care îi împiedic` s` mearg` la [coal`,
care necesit` multe ore de efort, pl`tit` pu]in sau f`r` plat`).
4. Discut` cu grupul:
• Ideile voastre despre munca pe care o pot face copiii depind de vârsta lor? Sau
de cât de periculoas` poate f acea munc`?
• Cât de frecvent se întâmpl` copiilor din comunitatea voastr` s` fac` o munc` pe
care n-ar trebui s` o fac`?
Model de întreb`ri
pentru interviu:
• Ce fel de munc` faci
acas`? E[ti pl`tit
pentru asta?
• Ce fel de munc` faci în
afara casei? E[ti pl`tit
pentru asta?
• Munca pe care o fac
fetele este diferit` de
munca pe care o fac
b`ie]ii? Dac` da, în ce
fel?
• Ai fost vreodat` supus
la violen]` la munc`?
(Dac` da, întreab`-]i
partenerul dac` dore[te
s` vorbeasc` despre
asta, dar nu insista.)
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
45
Pa[ii urm`tori:
• Citi]i mai multe despre violen]a asupra copiilor care muncesc în Raportul pentru
tineri la Raportul privind violen]a, sau trece]i în revist` punctele principale din
introducerea la acest capitol.
• Af` ce se spune în Conven]ia despre copii [i munc` (vezi Articolul 32).
• Dac` ]i se cere s` faci o munc` pe care nu ar trebui s` o faci, ce po]i s` faci în
aceast` situa]ie? Face]i joc de roluri despre asta! Unele idei de utilizare a jocului de
roluri se g`sesc la pagina 11.
• Studiaz` legile din ]ara ta referitoare la copii [i munc`. La ce vârst` pot s`
munceasc` copiii? Câte ore pe zi? Ce tipuri de munc`? F` lobby pentru schimb`rile
pe care le consideri necesare la aceste legi.
Activitatea 12: Voci ale copiilor care muncesc
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a înv`]a mai multe despre violen]a la care sunt supu[i copiii care muncesc.
• Grupurile de copii care muncesc ar putea s` sar` peste aceast` activitate, sau doar
s` citeasc` citatele pentru a face o compara]ie între experientele prin care au trecut
ei [i cele ale altor copii.
De ce ai nevoie:
• Fotocopii ale materialului Voci ale copiilor care muncesc; po]i s` folose[ti [i citatele
de la pagina 46;
• Foi mari de hârtie [i markere, sau tabl` [i cret`;
• Timp: 45 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Formeaz` grupuri mici. D` fec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale copiilor
care muncesc.
2. Dup` ce au citit materialul distribuit, pot discuta:
• Cu ce tipuri de violen]` se confrunt` copiii care muncesc?
• Care ar putea f unele dintre efectele acestor tipuri de violen]`?
Îndeamn`-i pe tinerii care au tr`it experien]a violen]ei la munc` s`-[i spun` propriile istorii,
dar numai dac` doresc s` le împ`rt`[easc`.
Not` pentru liderul de grup: Unii tineri ar putea vorbi despre violen]a la care sunt supu[i
în prezent. Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s` procedezi în aceast` situa]ie.
3. Cere întregului grup s`-[i comunice ideile despre tipurile de violen]` [i efectele lor.
Noteaz`-le pe fipchart sau pe tabl`.
Pa[ii urm`tori:
• Af` ce organiza]ii activeaz` pentru eliminarea exploat`rii prin munc` a copiilor
sau a violen]ei asupra copiilor care muncesc. Întâlne[te-te cu ele [i discut` cum ai
putea s` te implici în prevenirea violen]ei la locul de munc`.
46
Voci ale copiilor care muncesc
„Dac` sp`rgeam ceva sau nu f`ceam ceva bine, m` b`teau cu un pantof sau cu o curea. Nu
puteam s` ies din cas`, încuiau u[a când plecau. Familia mea a venit s` m` viziteze în cas`,
dar st`pâna casei a stat cu noi în timpul vizitei [i mi-a spus s` nu zic nimic r`u c` m` bate
[i mai tare. Când a venit mama s` m` vad` ultima oar` i-am spus c` nu vreau s` mai stau în
casa aceea. I-am spus: „Ori plec cu tine ori fug sau m` omor.”
Personal de serviciu, 14 ani, Maroc
„La 4 diminea]a m` sculam [i dep`nam m`tasea. M` duceam acas` doar o dat` pe
s`pt`mân`. Dormeam în fabric` cu al]i doi sau trei copii. Preg`team de mâncare acolo
[i dormeam în spa]iul dintre ma[ini. Patronul ne d`dea orezul [i îl sc`dea din salariu.
Munceam dou`sprezece ore pe zi cu o or` de odihn`. Dac` f`ceam vreo gre[eal` – dac`
t`iam frul – m` b`tea. Câteodat` (patronul) folosea un limbaj vulgar. Apoi îmi d`dea mai
mult de lucru.”
Copil, 11 ani, la munc` for]at` de la 7 ani, India
„Poli]i[tii cer [pag`, ne smulg pu]inii bani pe care îi avem [i dac` nu îi pl`te[ti, nu po]i s`
munce[ti. Când se plictisesc ne dau [uturi când suntem adormi]i. Ne închid în vagoane [i î[i
cheam` prietenii s` ne fac` ‘lucruri urâte’.”
Lucr`tor stradal, 13 ani, Bangladesh
„În cei [apte ani cât am lucrat, noapte dup` noapte, m` gândeam c` eu sunt de vin`, c` eu
n-am dreptate. Poli]ia m` fug`rea mereu [i asisten]ii sociali m` f`ceau pervers. Nu exist`
nimeni care s` confrme faptul c` eu eram o victim`.”
Copil folosit în prostitu]ie, Canada
photocopy
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
47
Activitatea 13: Drepturile copiilor care muncesc
De ce faci aceast` activitate?
• Pentru a vedea cum se raporteaz` Conven]ia cu privire la drepturile copilului la
via]a real`.
De ce ai nevoie:
• Fotocopii ale materialului Vocia le copiilor care muncesc de la activitatea anterioar`;
po]i folosi [i citatele de la pagina 46;
• Fotocopii ale Conven]iei cu privire la drepturile copilului (Conven]ia)
(vezi Anexa 1);
• Foi mari de hârtie [i markere;
• Timp: 60 de minute
Ce trebuie s` faci:
1. Formeaz` grupuri mici. D` fec`rui grup un exemplar al materialului Voci ale
copiilor care muncesc, [i versiunea prescurtat` a Conven]iei. Las`-le timp s` citeasc`
materialul Voci ale copiilor.
2. Cere grupurilor s` completeze propozi]ia: „Exploatarea prin munc` a copiilor
[i violen]a asupra copiilor care muncesc le r`pesc dreptul la...” Pot c`uta prin
Conven]ie s` g`seasc` idei.
3. Trasa]i ‘diagrame’ despre aceste drepturi,
astfel încât s` se lege între ele. De exemplu,
un copil care face o munc` periculoas` poate
s` nu mai aib` timp de odihn` [i recrea]ie.
F`r` odihn` [i recrea]ie, dreptul copilului la
s`n`tate poate s` nu fe respectat.
Variant`: grupurile de copii mai mici pot face un
af[ despre felul în care violen]a asupra copiilor care
muncesc le r`pe[te unul din drepturile lor.
4. Dup` ce au terminat de lucrat, grupurile î[i pot expune af[ele sau diagramele.
5. Discut` cu grupul: Ce se poate face pentru a garanta drepturile copiilor care
muncesc în comunitatea noastr`? În toat` lumea?
Pa[ii urm`tori:
• Exist` vreun loc în comunitate în care s` pute]i expune aceste diagrame [i af[e,
pentru a sensibiliza opinia public` în privin]a drepturilor copiilor care muncesc?
48
Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei asupra copiilor
la locul de munc`!
Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor
la locul de munc` – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot f de ajutor. Nu
trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i
interesele grupului t`u.
• Întreb`rile ‘Planifcarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s`
elaborezi un proiect.
• Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor la locul de munc`’ arat`
unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8.
• Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina urm`toare, arat` ce au
f`cut al]i tineri.
• Dup` aceste relat`ri scurte, este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra
copiilor la locul de munc`: ac]iuni întreprinse în Nicaragua’. Poate f folosit` de
tinerii care vor s` vad` mai detaliat cum poate f realizat un proiect de ac]iune.
Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze
mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planifcarea în mai
multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la
problemele care ar putea s` se iveasc`, [i cum s` le rezolve.
Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor la locul de munc`
• Activa]i în favoarea legilor privitoare la înregistrarea na[terilor – unii
copii nu î[i pot dovedi vârsta, sau faptul c` sunt prea mici pentru a
executa anumite genuri de munc`.
• Crea]i schi]e satirice despre violen]a cu care se confrunt` copiii care
muncesc [i interpreta]i-le în comunitate; discuta]i problemele cu
publicul.
• Lua]i leg`tura cu sindicatele s` afa]i ce fac în privin]a exploat`rii copiilor
prin munc` [i violen]ei asupra copiilor.
• Afa]i dac` produsele pe care le cump`ra]i sunt fabricate prin exploatarea
copiilor; scrie]i produc`torilor acestor articole ce crede]i c` ar trebui s` se
fac` pentru a ap`ra drepturile muncitorilor copii.
• Face]i lobby pentru legi care s` garanteze educa]ia universal` pentru to]i
copiii.
• Colabora]i cu un sindicat local al copiilor care muncesc sau cu o
organiza]ie de adul]i care ajut` copiii care muncesc în vederea culegerii [i
public`rii experien]elor prin care trec copiii care muncesc. Ave]i grij` s`
ob]ine]i sfaturi despre modalit`]ile prin care pute]i face acest lucru f`r` a
f afectat` siguran]a voastr` [i a copiilor pe care îi cita]i.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
49
Iat` câteva exemple de ceea ce fac tinerii pentru a pune cap`t violen]ei asupra copiilor care
muncesc în diverse p`r]i ale lumii:
Egipt: Cerceta[ii din Egipt, în colaborare cu UNICEF, au realizat un proiect
pentru copiii care muncesc în Sectorul de Vest din Alexandria. Ei ofer` mâncare,
califcare, lec]ii de scris [i de citire, asisten]` medical`, activit`]i sportive [i
culturale. De asemenea, ei conduc workshop-uri pentru adul]i care angajeaz` copii
despre îmbun`t`]irea siguran]ei muncii [i condi]iilor de munc`. Aproape 2.000
de copii au benefciat de acest proiect, iar modelul a fost f`cut cunoscut în toat`
regiunea Arab`.
Nepal: Copii care lucreaz` ca personal de serviciu domestic au format cluburi
pentru o mai bun` con[tientizare a abuzului sexual. Se întâlnesc o dat` pe
s`pt`mân` pentru a discuta despre drepturile lor, HIV/SIDA [i metode de a se
ap`ra. Ei organizeaz` spectacole stradale [i lec]ii despre abuzarea sexual` a copiilor
]inute în [coli. De asemenea, au f`cut lobby pe lâng` guvern în favoarea unor
legi care s` îi apere. Cluburile le-au dat încredere s`-[i exprime opiniile [i s` ia
decizii singuri. Unii patroni sunt acum mai dispu[i s` dea personalului de serviciu
domestic [anse la educa]ie [i la o via]` mai bun`.
Nicaragua: Mi[carea Na]ional` a Copiilor [i Adolescen]ilor care Muncesc
(NATRAS) ac]ioneaz` pentru prevenirea abuz`rii sexuale a copiilor [i
adolescen]ilor care muncesc. NATRAS a conceput [i a realizat o anchet` în
privin]a frecven]ei abuz`rii sexuale a copiilor care muncesc în zone urbane [i rurale.
Au preg`tit materiale de comunicare, au ]inut conferin]e de pres` [i s-au întâlnit cu
ofcialit`]i ale administra]iei locale pentru a discuta pe aceast` tem`. Campania
lor a ridicat nivelul de con[tientizare, a creat parteneriate cu organiza]iile [i
administra]iile locale, [i a consolidat capacitatea tinerilor de a se ap`ra împotriva
abuzului. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te la pagina urm`toare.)
Senegal: Mi[carea African` a Copiilor [i Tinerilor care Muncesc (AMWCY)
este o re]ea de organiza]ii de copii care muncesc. Utilizarea mass mediei este una
dintre metodele prin care AMWCY promoveaz` drepturile copiilor care muncesc.
Ei ]in cursuri de operare a computerului [i radioului pentru copii care muncesc.
Prin intermediul scrisorilor, e-mail, discu]ii on-line, o pagin` de web [i buletine
informative, ei discut` problemele copiilor care muncesc cu grup`ri de mas`. Ei
ridic` nivelul de con[tientizare în rândul comunit`]ii prin dezbateri, programe
radio [i TV.
Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei
asupra copiilor la locul de munc`, comunic`-le grupului!
50
Violen]a asupra copiilor la locul de munc`: Violen]a asupra
copiilor la locul de munc`:
Mi[carea Na]ional` a Copiilor [i Adolescen]ilor (NATRAS) este o organiza]ie care activeaz`
în favoarea drepturilor copiilor în Nicaragua. În anul 2003, NATRAS a demarat un proiect
în vederea stop`rii [i prevenirii abuzului sexual asupra copiilor [i adolescen]ilor, în special a
copiilor care muncesc.
Printre activit`]ile realizate de NATRAS se num`r`:
• Elaborarea [i efectuarea unei anchete cu privire la frecven]a actelor de abuz sexual a
copiilor care muncesc în mediul urban [i rural, prima anchet` de acest fel efectuat`
în Nicaragua.
• Elaborarea [i distribuirea de materiale de comunicare referitoare la abuzarea
sexual`.
• Organizarea de conferin]e de pres` ca element al campaniei împotriva abuzului
sexual.
• Întâlniri pe aceast` tem` cu ofcialit`]i din administra]ia local`.
• Organizarea unor workshop-uri de prevenire a abuzului sexual.
• Întâlnire pentru schimb de experien]` în acest domeniu cu Centro Ecumenico de
Integracion Pastoral (CEIPA – Centrul Ecumenic pentru Integrare Pastoral`) din
Guatemala.
Campania na]ional` NATRAS a ridicat nivelul de con[tientizare al ]`rii în privin]a
abuz`rii sexuale a copiilor care muncesc. A ar`tat publicului c` este important s` se previn`
producerea acestui abuz, nu doar s` te ocupi de el dup` ce s-a întâmplat. NATRAS a format
parteneriate atât cu administra]iile locale cât [i cu organiza]ii locale, convingându-le s` se
angajeze s` participe la acest proiect [i s` pun` în centrul activit`]ii lor prevenirea abuz`rii
sexuale.
Proiectul a consolidat respectul de sine al copiilor [i convingerea lor c` sunt capabili s` se
apere singuri de abuzarea sexual` [i violen]`. A demonstrat de asemenea c` tinerii se pot
implica în mod semnifcativ în colaborarea cu ofciali din administra]ie, în luarea deciziilor,
propunerea de solu]ii, formare, comunicare [i con[tientizare atât la nivel local cât [i na]ional.
NATRAS continu` eforturile spre atingerea obiectivului s`u care este reducerea abuzului
sexual asupra copiilor care muncesc în treisprezece localit`]i.
Sursa: Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra b`ie]ilor [i fetelor, Salva]i Copiii (2005)
Refecteaz`
De ce este important s` se fac` o ancheta în privin]a violen]ei asupra copiilor,
înainte de a demara alte tipuri de ac]iuni? Care ar putea f avantajele pentru tineri
ale colabor`rii cu administra]ii publice locale [i organiza]ii de adul]i?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
51
CAPITOLUL 7: VIOLEN}A ASUPRA COPIILOR ÎN
COMUNITATE
Ce tipuri de violen]` se produc asupra copiilor în comunitate?
• Violen]a între copii [i al]i tineri: Aceasta
are loc mai frecvent în comunit`]i unde exist`
mult` s`r`cie, mult [omaj [i condi]ii de locuit
precare. Atunci când copiii [i tinerii nu au la ce
s` spere î[i pot manifesta frustrarea [i furia prin
b`t`i sau alte acte violente. Adesea, drogurile
[i alcoolul le agraveaz` acest comportament.
Unele idei despre ce înseamn` s` fi b`rbat îi pot
împinge pe b`ie]i [i b`rba]ii tineri spre violen]`.
• Violen]a de band`: Atunci când copiii [i tinerii au sentimentul c` nu apar]in
comunit`]ii sau le este fric` în comunit`]ile lor, pot intra într-o band` (ga[c`)
pentru a g`si sprijin. Astfel de bande se lupt` între ele deseori, [i pot exista lupte [i
în interiorul bandei pentru a se decide cine va f [eful acesteia.
• Violen]a sexual` în comunitate: Poate f h`r]uire, atingeri nepotrivite sau
for]area cuiva s` fac` sex, uneori pentru bani. Majoritatea actelor de violen]`
sexual` sunt comise de cineva în care copilul are încredere, cum ar f antrenori de
sport, lideri religio[i, poli]i[ti, cadre didactice [i angajatori, dar uneori persoana
poate f un str`in.
• Violen]a la întâlnire cu prietenul/prietena: Mul]i tineri spun c` au fost lovi]i,
p`lmui]i sau r`ni]i cu inten]ie de iubitul sau iubita lor.
• Violen]a asupra copiilor str`zii: Adesea copiii str`zii nu au pe nimeni s` îi apere
[i sunt v`zu]i ca find o problem` de comunit`]ile în care tr`iesc. Poli]ia intervine
[i încearc` s` îi îndep`rteze pe copii de pe strad`. Copiii îndur` b`t`i, violen]`
sexual` [i tortur`..
• Turismul sexual: Unii copii lucreaz` în locuri în care turi[tii vin pentru a face sex
cu copii [i tineri.
• Violen]a în tabere de refugia]i [i sinistra]i: Copiii [i tinerii stau deseori în astfel
de tabere f`r` p`rin]ii lor. Dar chiar [i cu p`rin]ii, aceste tabere pot deveni uneori
locuri periculoase în care s` creasc` un copil.
• Trafcul de persoane [i r`pirea: Copiii [i tinerii sunt lua]i de la familiile lor
pentru a f folosi]i la munc` prost pl`tit`, la prostitu]ie sau pentru a f for]a]i s`
se c`s`toreasc` împotriva voin]ei lor. Ace[ti copii [i tineri sunt supu[i la violen]`
fzic`, emo]ional` [i sexual` pentru a-i obliga s` fac` ce li se spune.
‘Comunitatea’ este
mediul social al copiilor.
Este locul în care se af`
copiii când sunt în afara
casei lor, familiilor,
[colilor, [i altor institu]ii
care sunt r`spunz`toare
pentru ei.
52
• Violen]a prin mass media [i Internet: Copiii [i tinerii v`d tot felul de violen]` la
televizor, flme, jocuri video [i pe Internet, prezentat` frecvent ca find ceva normal
[i chiar distractiv. Copiii pot f folosi]i la pornografe sau ademeni]i s` plece de
acas` de oameni care se dau drept prieteni în chat rooms pe Internet. Copiii în[i[i
pot utiliza telefoanele mobile sau e-mail pentru a amenin]a, umili sau brutaliza al]i
copii [i tineri.
Pentru informa]ii suplimentare, vezi Raportul pentru tineri la Studiul privind violen]a.
Cu cuvintele lor
„Pentru c` suntem b`ie]i se presupune c` trebuie s` ne ap`r`m onoarea familiei.
Asta înseamn` s` ne batem. Dar nu ne place s` facem asta.”
B`iat, 13 ani, Asia de sud
„Doi pu[ti se b`teau [i unul din ei a scos un pistol... pentru c` era prea mult`
lume în jur... nu a f`cut numic, dar cred ca l-ar f împu[cat dac` nu era nimeni în
preajm`.”
B`iat, 11 ani, America de Nord
„Via]a e dur` aici, pe str`zi, suntem tot timpul h`r]ui]i de militari. Vin noaptea,
cândva dup` ora 10 p.m. Ne bat cu mâinile sau ne dau [uturi cu bocancii. Ne cer
tot timpul bani sau obiecte pe care s` le poat` vinde, cum ar f telefoane mobile.
Doar cei care o iau la fug` [i nu sunt prin[i, scap`. Dac` am muncit toat` ziua
pentru 100 de franci (0,20 dolari) [i pe a[tia ni-i iau.”
B`iat orfan, 14 ani, Africa de vest [i central`
„Le dau droguri ca s` devin` dependente; apoi le bat, le violeaz`, le insult`, le
amenin]`. Le duc la ei acas` [i se culc` cu ele. Uneori le r`pesc, cer bani [i apoi le
omoar`.”
Fete, Caraibe
„Mi-e fric` pe drumul spre [coal`. Mi-e fric` de r`pitori [i b`ie]ii le nec`jesc pe
fete, dar dac` le spun p`rin]ilor nu m` mai las` s` m` duc la [coal`.”
Fat`, 8 ani, Asia de sud
„Cel mai grav impact al violen]ei la TV este c` îi infuen]eaz` pe copii. Ei nu
în]eleg c` ceea ce v`d este gre[it [i nu este un exemplu de urmat... în schimb, ei
în]eleg c` prin violen]` se pot rezolva multe lucruri.”
Tân`r, Europa [i Asia central`
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
53
Activitatea 14: Pumnul
De ce s` faci aceast` activitate?
• Poate f folosit` ca exerci]iu energizant – este distractiv!
• Îi poate face pe oameni s` se gândeasc` la cât de larg acceptat` este violen]a ca ceva
‘normal’.
De ce ai nevoie:
• Spa]iu;
• Timp: 5 minute, mai mult pentru discu]ii.
Ce trebuie s` faci:
1. Cere-le s`-[i g`seasc` fecare un partener. O persoan` din fecare pereche s` ridice
mâna [i s` o fac` pumn. Sarcina partenerului lor este s` g`seasc` metode s` desfac`
pumnul. Acord`-le un minut pentru a face acest lucru.
2. Opre[te ac]iunea [i cere-le s` dea câteva exemple de ce a f`cut cea de-a doua
persoan`. Vei afa probabil c` majoritatea au încercat s` desfac` pumnul
partenerului cu for]a fzic`, de[i ar f putut s` îi roage simplu s` desfac` pumnul.
3. Discut` cu grupul:
• Ce va spune acest lucru despre violen]a din societate?
• De ce atât de mul]i dintre noi încerc`m s` rezolvam aceast` problem` prin
metode fzice mai întâi?
• Crede]i c` violen]a este larg acceptat` în aceast` comunitate?
Pa[ii urm`tori:
• Uit`-te în ziarul local – câte articole sunt despre violen]` în comunitatea voastr`?
Câte articole sunt despre metode neviolente în care se rezolv` problemele? Ce
p`rere ave]i despre acest lucru?
• Folose[te citatele de la pagina 52 pentru a discuta despre tipurile de violen]` din
comunitate.
Activitatea 15: Interviuri în cerc
De ce s` faci aceast` activitate?
• D` tuturor [ansa s` asculte [i s` fe ascultat.
• Scoate multe idei la suprafa]` repede.
De ce ai nevoie:
• Spa]iu;
• Flipchart [i markere, sau tabl` [i cret`;
• Timp: 30 de minute.
54
Ce trebuie s` faci:
1. Cere grupului s` se numere pân` la doi. To]i cei cu num`rul ‘unu’ s` stea a[eza]i
sau în picioare în cerc, cu fa]a spre exterior. To]i cei cu num`rul ‘doi’ s` stea
a[eza]i sau în picioare în cerc în jurul celor cu ‘unu’, cu fa]a spre ‘unu’. Fiecare
‘unu’ trebuie s` aib` în fa]` un ‘doi’. (Dac` num`rul participan]ilor este impar,
persoana în plus poate s` fac` pereche cu liderul de grup sau doar s` observe.)
2. Explic`-le c` vei pune o întrebare despre violen]a
din comunitate. Fiecare persoan` din pereche
trebuie s` r`spund` la întrebare. Apoi cei din
cercul exterior se vor muta cu un loc la stânga
(în sensul acelor de ceasornic), astfel încât s`
aib` în fa]` un alt partener. Apoi vor primi o
nou` întrebare de discutat. Se repet` activitatea
pentru a r`spunde la mai multe întreb`ri. Unele
exemple de întreb`ri se g`sesc în caset`; po]i s`
inventezi [i altele.
Not` pentru liderul de grup: unii tineri ar putea s`
vorbeasc` despre violen]a la care sunt supu[i în prezent.
Revezi Capitolul 1, Partea C, pentru a [ti cum s`
procedezi în aceast` situa]ie.
3. Încheie activitatea [i întreab` grupul dac`
au idei pe care ar dori s` le comunice despre
violen]a în comunitate. Noteaz`-le pe fipchart.
Pa[ii urm`tori:
• Îndeamn` grupul s` citeasc` mai multe despre
violen]a în comunitate în Raportul pentru tineri
la Studiul privind violen]a, sau trece]i în revist`
punctele principale din introducerea la acest
capitol.
• Invit` pe cineva de la o organiza]ie local` de
tineret s` vorbeasc` grupului despre cauzele
violen]ei în comunitate. Discuta]i împreun`
ce se poate face.
Model de
întreb`ri
• Unde sunt locuri în
comunitate în care
te sim]i în siguran]`?
De ce?
• Unde sunt locuri
în comunitate în
care nu te sim]i în
siguran]`? Spune
motivele.
• Care crezi c` sunt
cele mai grave
tipuri de violen]`
din comunitatea ta?
Explic` de ce.
• Care crezi c` sunt
motivele de violen]`
în comunitatea ta?
• Ce fel de ac]iuni
crezi c` ar contribui
la încetarea violen]ei
în comunitatea ta?
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
55
Activitatea 16: Af` singur: Violen]a în mass media
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a antrena grupul în munca de documentare.
• Pentru a-i face s` se gândeasc` la modalit`]i de ac]iune.
De ce ai nevoie:
• Hârtie [i creioane;
• Timp: variabil.
Ce trebuie s` faci:
1. Studiul privind violen]a a adunat informa]ii despre violen]a din via]a copiilor. {i
tinerii se pot implica în acest proces. Întreab` grupul: Cât de prezent` este violen]a
în mass media pentru tineri? Aici se includ reviste pentru tineret, comicsuri,
programe de televiziune, programe radio, muzic` sau flme.
2. Alege un tip de media pentru a-l studia. (Sau grupurile pot lucra la tipuri diferite
de media.) În grupuri mici, s` se elaboreze un formular de sondaj care v` va ajuta s`
aduna]i informa]ii despre acest gen de întreb`ri:
• Ce tipuri de violen]` sunt ar`tate?
• Cât de frecvente apar acte sau cuvinte violente?
• Cine este r`spunz`tor de aceast` violen]` (fete sau b`ie]i? femei sau b`rba]i?
oameni boga]i sau s`raci?)
Un model de formular de sondaj pentru culegerea informa]iilor despre programele de
televiziune se g`se[te la pagina urm`toare. Formularul poate f adaptat pentru programe
radio, comicsuri, etc.
3. Culege]i informa]ii!
4. Prezenta]i grupului ce a]i constatat. Grupurile pot s`-[i pun` informa]iile la un loc
într-un tabel sau un grafc.
5. Discut` cu grupul: Ce stereotipuri – inclusiv cele referitoare la sexe sau etnie
– sunt prezente în violen]a din mass media? Ce impact are violen]a din mass media
asupra tinerilor? Asupra comunit`]ii? Este ar`tat` vreodat` violen]a ca find ceva
distractiv? Cum infuen]eaz` acest lucru modul în care gândesc tinerii despre
violen]`?
Pa[ii urm`tori:
• Scrie]i scene alternative, neviolente pentru emisiunile pe care le-a]i studiat.
• Prezenta]i ceea ce a]i constatat administra]iei locale, grupurilor comunitare,
p`rin]ilor, comunit`]ii [colare, sau produc`torilor din mass media local`.
Antrena]i-i la discu]ii despre ce se poate face în leg`tur` cu violen]a din mass
media.
• Scrie]i produc`torilor mass media sau sta]iilor de radio sau de televiziune locale,
sau cinematografelor. Comunica]i-le ce crede]i voi despre violen]a din mass media.
56
Model de formular de sondaj: Violen]a la televizor
Denumirea emisiunii televizate: .................................................................................................................................................................................
Durata emisiunii: ................................................................................................................................................................................................................................
Data vizion`rii Gen de violen]`
Frecven]a
apari]iei
Cine a fost
autorul? (B`iat,
fat`, b`rbat,
femeie, bogat,
s`r`c)
photocopy
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
57
Schimba]i situa]ia! Ac]iona]i împotriva violen]ei fa]` de copii în
comunitate!
Tinerii din diverse p`r]i ale lumii trec la ac]iune în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor
în comunitate – [i tu po]i! Iat` în continuare câteva materiale care î]i pot f de ajutor. Nu
trebuie s` le folose[ti pe toate – alege-le pe cele care sunt potrivite pentru nivelul de vârst` [i
interesele grupului t`u.
• Întreb`rile ‘Planifcarea ac]iunii’ de la Capitolul 1, pagina 14, te pot ajuta s`
elaborezi un proiect.
• Caseta de mai jos ‘Idei de ac]iuni: Violen]a asupra copiilor în comunitate’ arat`
unele moduri de implicare. Mai sunt [i alte idei la Capitolul 8.
• Relat`rile scurte ‘Ac]iuni întreprinse în lume’, de la pagina urm`toare, arat` ceea ce
au f`cut al]i tineri.
• Dup` aceste relat`ri scurte este [i o relatare mai pe larg denumit` ‘Violen]a asupra
copiilor în comunitate: ac]iuni întreprinse în India’. Poate f folosit` de tinerii care
vor s` vad` mai detaliat cum poate f realizat un proiect de ac]iune.
Las` grupului mult timp pentru a face planul unei ac]iuni! Aceast` activitate poate s` dureze
mai mult decât celelalte activit`]i din carte. Este o idee bun` s` se fac` planifcarea în mai
multe sesiuni pe o perioad` de zile sau s`pt`mâni. Astfel, vor avea timp s` se gândeasc` la
problemele care ar putea s` se iveasc`, [i cum s` le rezolve.
Idei de ac]iuni: violen]a asupra copiilor în comunitate
• Colabora]i cu o organiza]ie local` care se ocup` de tineret pentru a
înfin]a un spa]iu de recrea]ie, o tab`r` de var` sau un centru de tineret
în comunitatea voastr`, pentru ca tinerii s` aib` unde s` se duc` [i ceva
de f`cut ca s`-[i ocupe timpul liber. Printre activit`]i se poate include
dobândirea de abilit`]i pentru via]a de fecare zi cum ar f solu]ionarea
confictelor, în]elegearea sexualit`]ii, [i dezvoltarea comunic`rii [i
cultivarea respectului între fete [i b`ie]i.
• G`si]i o organiza]ie care lucreaz` cu copii mici [i ajuta]i-i s` înfin]eze o
grup` sau un centru de zi pentru copii mici, astfel încât p`rin]ii s` nu mai
fe obliga]i s`-[i ia copiii mici cu ei la serviciu [i s`-i expun` la violen]` [i
pericole poten]iale.
• Monitoriza]i website-urile pentru tineret s` depista]i violen]a sau
pornografa – semnala]i-le la Cybertipline, www.cybertipline.com.
• Vorbi]i cu autorit`]ile administra]iei publice locale cu privire la înfin]area
consiliilor copiilor sau alte mijloace prin care tinerii s` î[i fac` opiniile
cunoscute în comunitate.
• Crea]i sau colabora]i cu un grup de tineret sau alte organiza]ii care ofer` o
alternativ` constructiv` la intrarea în bande.
58
Ac]iuni întreprinse în lume: Violen]a asupra copiilor în
comunitate
Iat` câteva exemple de ac]iuni împotriva violen]ei în comunitate care au fost întreprinse de
copii din diverse p`r]i ale lumii:
India: Alcoolismul este o problem` major` în Nandrolli, un s`tuc din India.
Pe drumul spre [coal` sau spre munc`, copiilor le era team` de h`r]uielile [i
amenin]`rile be]ivilor. Bhima Sangha (un sindicat al copiilor care muncesc) a
descris aceste probleme administra]iei publice locale, inclusiv violen]a [i lipsa de
siguran]` de acas`. Dar adul]ii au refuzat s` ia m`suri. Copiii au decis s` ob]in`
mai multe informa]ii. Au adunat ambalajele goale de la b`uturile alcoolice din
jurul magazinelor timp de o s`pt`mân` [i au calculat sumele de bani care s-au
cheltuit. Apoi [i-au prezentat constat`rile. Membrii comunit`]ii au fost [oca]i [i au
cerut ca autorit`]ile s` ia m`suri. În prezent, nu mai exist` magazine care s` vând`
b`uturi alcoolice în Nandrolli. (O versiune mai detaliat` a acestei relat`ri se g`se[te
la pagina urm`toare.)
Nepal: Fetele [i tinerele femei care au fost salvate de la prostitu]ie [i-au format
propria organiza]ie, Shakti Samuha, pentru a asigura sprijin emo]ional [i cursuri
de califcare altor femei în aceea[i situa]ie, care au [ansa s` tr`iasc` demn câ[tigând
un venit. Ele mai lucreaz` [i cu fete [i tinere femei din cartierele s`race [i din
fabricile de covoare, ajutându-le s` se fereasc` de trafcul de persoane.
România: Tinerii au colaborat cu Salva]i Copiii România în vederea public`rii
unei bro[uri na]ionale [i a uneia regionale, ambele intitulate ‘Copiii spun NU
violen]ei’. Bro[urile sunt compuse din opiniile copiilor referitoare la violen]`.
Pentru a produce bro[urile s-au cules opiniile tinerilor prin intermediul
chestionarelor, focus grupurilor [i studiilor de caz. Astfel, copiilor li s-a dat [ansa
s` se fac` auzi]i [i s` aduc` idei noi despre modalit`]i de a pune cap`t violen]ei [i de
a o preveni.
Venezuela: Grupul de tineret Centros Communitarios de Aprendizajes
(CECODAP, Centre Comunitare de Înv`]are), a afat c` un website popular pentru
tineri avea link-uri la site-uri pornografce. Voluntarii au monitorizat site-ul timp
de o lun` pentru a afa cât de des foloseau tinerii link-urile pornografce. Dup` ce
au raportat concluziile lor agen]iei guvernamentale care se ocup` de infrac]iunile
pe Internet, website-ul a eliminat link-urile pornografce. CEDODAP organizeaz`
acum workshop-uri în [coli pe tema siguran]ei Internetului.
Dac` ai cuno[tin]` de exemple de tineri din ]ara ta care ac]ioneaz` împotriva violen]ei
asupra copiilor în comunitate, comunic`-le grupului!
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
59
Violen]a asupra copiilor în comunitate: Ac]iuni întreprinse în
India
Alcoolismul era o problem` major` pentru copiii din Nandrolli, un s`tuc din India.
Arrack, o b`utur` alcoolic` fabricat` local, se vindea nu doar în magazinele autorizate
pentru vânzarea alcoolului, ci [i în magazine de legume [i fructe [i b`c`nii, cu biclicleta
[i sub copaci. Copiii, pe drumul spre munc` sau spre [coal`, se temeau de h`r]uielile [i
amenin]`rile be]ivilor.
Consiliul s`tesc al copiilor, înfin]at de Bhima
Sangha (un sindicat al copiilor care muncesc)
[i Grija pentru Copiii care Muncesc, a descris
administra]iei locale problemele pe care le provoac`
alcoolismul, inclusiv lipsa de siguran]` în sat,
violen]a acas`, pierderea veniturilor, lipsa banilor
pentru taxe [colare [i c`r]i, imposibilitatea de a
înv`]a, lipsa hranei, batjocura din comunitate
din cauza alcoolismului p`rin]ilor, probleme de
s`n`tate, [i lipsa banilor pentru asisten]` medical`.
Dar adul]ii prezen]i au refuzat s` recunoasc`
problema [i s` ia m`suri.
Copiii au hot`rât c` trebuie s` g`seasc` o cale de a ‘deschide ochii’ autorit`]ilor locale.
Primul pas a fost s` culeag` informa]ii: ca element al campaniei lor ‘s` cur`]`m satul’, au
adunat ambalaje goale de arrack din jurul magazinelor din Nandrolli timp de o s`pt`mân`.
Au constatat c` se consumau în medie 300 de pachete de arrack pe zi. Apoi au f`cut
calculele: un pachet de arrack cost` 11,00 Rs. Trei sute de pachete cost` 3.300,00 Rs. S-a
ajuns astfel la 99.000,00 Rs pe lun`, [i la 1.188.000 Rs pe an – o sum` uria[` pentru un
s`tuc.
Copiii [i-au prezentat public concluziile la s`rb`toarea Zilei Independen]ei. Membrii
administra]iei publice locale [i ai comunit`]ii au fost [oca]i de aceste informa]ii [i de sumele
de bani care se cheltuiau. S-au sim]it prost c` nu luaser` m`suri în aceast` privin]` [i c` a
fost nevoie s` vin` copiii s` îi informeze. Comunitatea a cerut autorit`]ilor s` ia m`suri.
În prezent nu exist` niciun magazin din Nandrolli în care s` se vând` b`uturi alcoolice.
Refecteaz`
De ce oare au refuzat adul]ii din aceast` poveste s` îi ia pe copii în serios?
În ce fel este de ajutor culegerea datelor când ai de-a face cu adul]i care nu vor s`
asculte ce ai de spus?
Panchayat-ul este [ocat. A promis s` \i ajute
pe copii \n lupta \mpotriva alcoolismului
60
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
61
CAPITOLUL 8: MAI DEPARTE
Activitatea 17: Leg`turi
De ce s` faci aceast` activitate?
• Pentru a studia leg`turile dintre diferite tipuri de violen]`.
• Aceast` activitate merge mai bine cu grupuri care sunt familiarizate cu toate cele
cinci medii din Studiul privind violen]a.
De ce ai nevoie:
• Citate: Leg`turi;
• Un ghem mare de sfoar`;
• Hârtie [i creioane;
• Spa]iu liber larg;
• Timp: 45 de minute.
Ce trebuie s` faci:
1. Împarte tinerii în cinci grupuri mici, câte un grup pentru fecare mediu din
Studiul privind violen]a: cas`, [coal`, locul de munc`, institu]iile [i comunitatea.
Grupurile se a[eaz` împreun` în jurul spa]iului liber. D` fec`rui grup hârtie [i
creioane. Cere-le s` vorbeasc` despre modul în care violen]a din mediul lor se leag`
de violen]a din alte medii. Asta pentru c` violen]a dintr-un mediu poate duce la
violen]` în alt mediu:
• Un copil care a tr`it experien]a violen]ei într-o institu]ie poate s` se poarte violent
fa]` de al]ii atunci când se întoarce în comunitate.
• Un copil care este supus la violen]` acas` poate crede c` violen]a este ceva normal
[i nu reclam` atunci când au loc acte de violen]` la [coal`.
62
Sau poate c` exist` leg`turi deoarece încetarea violen]ei într-un mediu poate contribui la
încetarea ei în alt mediu:
• Poli]i[tii care înv`]` despre impactul violen]ei asupra copiilor în închisori pot f
mai pu]in înclina]i s` ac]ioneze violent fa]` de copiii care muncesc.
• P`rin]ii care înv`]` metode neviolente de disciplinare a copiilor pot obiecta când
profesorii le aplic` pedepse violente copiilor.
Dac` aceast` idee este difcil de în]eles pentru grup, cite[te ‘Citate: Leg`turi’ de
mai jos. Despre ce fel de leg`turi între diferitele tipuri de violen]` vorbesc ace[ti
tineri? Desenarea unei diagrame a acestor leg`turi poate face lucrurile mai clare
(vezi caseta).
2. Dup` ce fecare a notat pe list` unele leg`turi, înmâneaz` ghemul de sfoar` unui
grup. Cere unei persoane din grup s` ]in` de cap`tul sforii, s` citeasc` cu voce tare
una din leg`turile de pe lista lor [i s` treac` ghemul de sfoar` grupului cu care are
leg`tur`. O persoan` din acest al doilea grup ]ine de sfoar`, cite[te cu voce tare
ceva de pe lista lor [i trece ghemul de sfoar` grupului pe care l-au men]ionat.
Nu exist` o limit` de câte ori poate primi fecare grup ghemul de sfoar`. Dup` ce
s-au citit toate articolele de pe liste, se va crea un mare p`ienjeni[ de sfori care leag`
grupurile între ele.
3. Cere grupurilor s` discute:
• Cum te sim]i când te ui]i la acest p`ienjeni[?
• Ce înseamn` pentru tine imaginea p`ienjeni[ului?
• Ce ai înv`]at despre violen]` din aceast` activitate?
Citate: leg`turi
„Mul]i tineri se confrunt` cu o multitudine de probleme, nu doar una enorm`.
S` lu`m de exemplu un copil care este brutalizat la [coal`, vine acas` [i se ceart`
cu p`rin]ii, nu are mul]i prieteni [i se simte foarte singur. Toate astea se adun`.
Toat` ziua copilul se simte vulnerabil, ab`tut [i tulburat [i speriat de ceea ce se va
întâmpla. Un astfel de copil nu poate s` vorbeasc` despre cum se simte pentru c` îi
este team` c` cineva va reac]iona exagerat, c` le va înr`ut`]i situa]ia. Apoi, se închid
în ei [i trebuie s` fac` fa]` la toate singuri.”
Fat`, Europa [i Asia central`
„Dac` ei (copiii) sunt b`tu]i acas`, atunci ei vor bate, adic`, dac` p`rin]ii lor îi
maltrateaz` sau nu vorbesc cu ei, copiii îi vor bate pe al]ii pentru c` [i ei sunt b`tu]i.
Vor c`ra dup` ei ceea ce v`d acas`. Aceasta este baza violen]ei.”
Fete adolescete, America Latin`
„Când copiii cresc p`streaz` în minte ce li s-a f`cut [i pân` la urm` fac [i ei acela[i
lucru celor mai mici decât ei, mai ales la [coal`. Unii ajung tulbura]i mental.”
B`iat, 14 ani, Africa de est [i de sud
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
63
Metode de ac]iune
Înv`]a]i mai multe!
• Citi]i Raportul pentru tineri al Studiului privind
violen]a. Utiliza]i Raportul pentru a-i sensibiliza
[i a-i încuraja pe al]ii s` treac` la ac]iune.
• Utiliza]i website-ul UNICEF Voci tinere
(www.unicef.org/voy/) pentru a înv`]a mai
multe despre violen]a asupra copiilor [i discuta]i
lucrurile cu tineri din diverse p`r]i ale lumii.
• Colabora]i cu organiza]ii locale pentru a afa
fapte [i statistici despre violen]a asupra copiilor.
• Afa]i cum iau decizii organiza]iile [i guvernele
în privin]a politicilor [i legilor referitoare la
copii, inclusiv decizii privind bugetul.
Documenta]i-v`!
• Face]i sondaje [i chestionare pentru tineretul din comunitatea voastr` [i culege]i
date cu privire la experien]ele de violen]` prin care au trecut.
• Face]i interviuri despre violen]a la care au fost supu[i tinerii.
Face]i schimb de idei!
• G`si]i al]i tineri care se ocup` de aceste probleme
– forma]i o re]ea pentru ca spusele voastre s`
aib` mai mult` greutate.
• G`si]i ONG-uri preocupate de aceste subiecte [i
colabora]i cu ele.
• Împreun` cu asisten]i sociali, psihologi [i
lucr`tori din domeniul medical, produce]i o
bro[ur` despre depistarea semnelor de violen]`.
Distribui]i-o cadrelor didactice, p`rin]ilor, în
unit`]i medicale, în l`ca[uri de cult.
• Ar`ta]i înregistr`ri video de la întâlniri
na]ionale [i regionale pe tema violen]ei asupra
copiilor la întruniri locale. Discuta]i cu
persoanele din public despre cum ar putea ei s`
intervin` pentru a pune cap`t violen]ei.
Ridica]i nivelul de con[tientizare!
• Pune]i mesaje anti-violen]` pe c`rucioarele
de bagaje din aeroporturi, pe pungi de
cump`r`turi, în sta]ii de autobuz sau de metrou sau pe autobuze [i trenuri.
• Crea]i o declara]ie, sau un angajament, împotriva violen]ei asupra copiilor:
convinge]i p`rin]i, cadre didactice, poli]i[ti, [i ofciali locali s` o semneze.
• Creati un af[ despre violen]a asupra copiilor – g`si]i locuri în comunitate unde s`
îl pute]i expune.
„Vrem s` credem c`
dac` putem s` ne unim
[i suntem to]i ca unul,
putem s` punem cap`t
violen]ei asupra tinerilor.
Dar trebuie s` [tim c`
succesul nu este un lucru
pe care îl a[tep]i, trebuie
s` mergem s`-l c`utam.”
Tân`r, Africa de est [i de
sud
De ce s` colabora]i
cu al]i parteneri?
✓ Ei v` pot da idei noi
– iar ei pot profta de
ale voastre!
✓ V` pot ajuta s`
dobândi]i cuno[tin]e
[i abilit`]i noi.
✓ V` pot ajuta s`
ob]ine]i fnan]are sau
alt gen de sprijin.
✓ Astfel, infuen]a
voastr` poate f mai
mare.
✓ Ac]iunile voastre pot
ajunge la mai mul]i
oameni.
photocopy
64
• Ob]ine]i sprijin de la oameni celebri (staruri rock,
sportivi) care pot deveni un model în privin]a
elimin`rii violen]ei [i discrimin`rii între sexe.
• Organiza]i un mar[ de protest împotriva
violen]ei fa]` de copii.
• Crea]i o insign` cu un mesaj sau simbol anti-
violen]` pe care o pot purta oamenii.
• Organiza]i o campanie în care s` atârna]i în
copaci panglici – fecare reprezentând un copil
ucis de violen]`.
• Pune]i în scen` o pies`, sau face]i teatru de
strad` despre violen]` – discuta]i cu publicul
cum s-ar putea s` i se pun` cap`t.
• Face]i spectacole de marionete despre violen]a
asupra copiilor.
• Face]i tricouri cu mesaje anti-violen]`.
• Compune]i un cântec anti-violen]` – c`uta]i s`
convinge]i o persoan` celebr` s` îl înregistreze.
Activa]i pentru schimbarea legilor!
• Face]i lobby pe lâng` reprezentan]ii vo[tri locali
[i na]ionali în favoarea unor legi care s` pun`
cap`t violen]ei asupra copiilor.
• Ac]iona]i pentru a ob]ine participarea copiilor la
administra]ia public` local`.
}ine]i eviden]a activit`]ilor!
• Face]i fotografi sau înregistr`ri video ale
proiectului vostru de ac]iune.
• Organiza]i o expozi]ie de fotografi.
• }ine]i un jurnal al activit`]ii voastre.
• Culege]i citate din spusele copiilor victime ale
violen]ei [i care benefciaz` de proiectele voastre.
Folosi]i mass media!
• Crea]i anun]uri de utilitate public` care pot f
transmise la radioul sau televiziunea local`.
• Crea]i un website pentru a face cunoscute
ac]iunile voastre.
• Concepe]i un panou publicitar cu mesaje anti-
violen]` – convinge]i pe cineva s`-l sponsorizeze.
• Scrie]i articole pentru ziarele locale pe tema
violen]ei asupra copiilor – include]i m`rturii ale
copiilor în[i[i.
• Crea]i o revist` despre drepturile copiilor.
Sursa: pe baza ideilor sugerate de tineri la o întâlnire pe tema Studiului privind violen]a, New York, 23-25 mai 2006.
„Înainte credeam
c` find fat` nu am
dreptul s` protestez
atunci când b`ie]ii [i
b`rba]ii se poart` urât
cu mine. Dar dup`
ce am intrat în clubul
pentru copii am afat
c` am dreptul s` m`
simt în siguran]` tot
timpul. Pot s` m` ap`r
[i s` protestez ori de
câte ori cineva încearc`
s` m` h`r]uiasc` sau s`
m` maltrateze. Corpul
meu este al meu [i am
dreptul s`-l protejez.”
Fat`, 13 ani, Asia de sud
„Calea de a reduce
violen]a este s` lucr`m
împreun` cu to]i liderii
din satul nostru.”
B`iat, Asia de est [i
Pacifc
„Am auzit de drepturile
copiilor la [coal` [i
exist` un grup de adul]i
care [i ei vorbesc despre
drepturile copiilor. Eu
am curajul s` vorbesc
cu adul]ii care î[i oblig`
ficele s` se m`rite
devreme, s` le spun
c` nu este bine. Eu le
sf`tuiesc [i pe alte fete,
prietene ale mele, s`
nu se gr`beasc` s` se
c`s`toreasc` devreme.”
Fat`, 14 ani, Africa de est
[i de sud
photocopy
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
65
Activitatea 18: Undele
De ce s` faci aceast` activitate?
• S` ne reamintim c` putem schimba lucrurile!
De ce ai nevoie:
• Flipchart [i markere, sau tabl` [i cret`;
• Foi mari de hârtie;
• Timp: 45 de minute.
Not` pentru liderul de grup: Înainte de a face aceast` activitate, ]ine o sesiune de
planifcare despre modul de lucru al grupului. Po]i utiliza relat`rile de la sfâr[itul capitolelor
3-7 pentru a g`si idei. Po]i utiliza întreb`rile de la pagina 14 pentru a analiza relat`rile, [i
pentru îndrumare la planifcare.
Ce trebuie s` faci:
1. Cere grupului s` vizualizeze ce se întâmpl`
atunci când arunci o piatr` într-un lac – s`
vad` cum se dep`rteaz` undele la suprafa]a
apei pornind din punctul în care a c`zut
piatra. (Po]i s` faci un desen pe fipchart
– sau s` demonstrezi l`sând s` cad` o piatr`
într-un vas cu ap`!) Când întreprinzi o
ac]iune este ca [i cum ai arunca o piatr` în
lac. Efectul de und` al ac]iunii poate ajunge
departe de locul în care are loc ac]iunea.
2. Formeaz` grupuri mici. Cere membrilor
grupului s` deseneze pe foi mari de hârtie
‘piatra’ care va f ‘aruncat` în lac’ cu o etichet` pe ea cu descrierea unei ac]iuni
(individuale sau de grup), pe care o vor întreprinde, sau o ac]iune de care au auzit.
Apoi s` deseneze undele care se propag` din acea ac]iune în cercuri tot mai largi
– s` eticheteze fecare und` pentru a o explica.
3. Fiecare grup s` î[i prezinte diagrama. S-ar putea ca unii s` prefere s` o transforme
într-un joc de roluri, pe care s`-l interpreteze în fa]a grupului.
4. Cu destule unde, putem crea valuri de schimb`ri!
Pa[ii urm`tori:
• Depinde de voi ce ve]i face! Bibliografa v` arat` unde s` g`si]i website-ul
Studiului privind violen]a [i documentele pe care le pute]i utiliza pentru a ridica
nivelul de con[tientizare [i a promova ac]iuni de eliminare a violen]ei asupra
copiilor.
Not` pentru liderul de grup: Idei pentru activit`]i de ‘Încheiere’ pot f g`site în Anexa 3.
66
BIBLIOGRAFIE
Informa]ii despre Studiul Secretarului General al Organiza]iei
Na]iunilor Unite cu privire la violen]a asupra copiilor
Home page pentru Studiul privind violen]a: www.violencestudy.org
Paginile tinerilor la Studiul privind violen]a: www.violencestudy.org/r49
Eu în siguran]` [i tu în siguran]` – violen]a NU este ok (2006, Salva]i Copiii),
accesibil la: www.rb.se/eng
Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra fetelor [i b`ie]ilor (2006, Salva]i
Copiii), accesibil la: www.rb.se/eng
Întreb`ri [i r`spunsuri pentru copii [i tineri referitoare la Studiul ONU cu privire la
violen]a asupra copiilor (Mai 2005, Salva]i Copiii). Bro[ura, accesibil` online la:
http://www.violencestudy.org/IMG/pdf/childfriendly_qa_onvac_english_2.pdf
Studiul Secretarului General al Organiza]iei Na]iunilor Unite cu privire la violen]a
asupra copiilor: Adaptat pentru copii [i tineri (2006, Studiul ONU cu privire la
violen]a asupra copiilor). Aceasta este versiunea raportului care este adaptat pentru
copii [i tineri; este inclus în acest pachet.
Ac]iona]i acum – unele aspecte ale particip`rii copiilor la Consult`rile regionale în
vederea Studiului ONU privind violen]a (2005, Salva]i Copiii), accesibil la:
www.rb.se/eng
Conven]ia cu privire la drepturile copilului
Textul integral: http://www.unicef.org/crc/crc.htm
Ce drepturi? Versiune prescurtat` a Conven]ie. Bro[ura, accesibil` online la:
http://www.unicef.org/magic/media/documents/what_rights_fyer_english.pdf
Versiuni ale Conven]iei în diferite limbi (unele adaptate pentru copii):
http://www.unicef.org/magic/briefng/uncorc.html
Organiza]ii interna]ionale
Re]eaua de Informa]ii despre Drepturile Copilului (CRIN): http://www.crin.org/
CRIN are documente [i alte informa]ii despre Studiul privind violen]a.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
67
Salva]i Copiii: http://www.savethechildren.org/ Dac` în ]ara ta exist` o
reprezentan]` Salva]i Copiii, ei v` pot ajuta cu informa]ii despre violen]a asupra
copiilor.
UNICEF: Fondul Na]iunilor Unite pentru Copiii: www.unicef.org
Reprezentan]a UNICEF sau Comitetul Na]ional UNICEF din ]ara ta î]i poate
oferi mai multe informa]ii despre violen]a asupra copiilor.
Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor: www.scout.org.
Cerceta[ii au grupuri în toat` lumea; contacteaz` un grup din ]ara ta pentru a afa
ce fac ei în ceea ce prive[te violen]a asupra copiilor.
Resurse pentru lideri de grup
ScoutPAX (Organiza]ia Mondial` a Mi[c`rii Cerceta[ilor). Un material care
cuprinde multe activit`]i, exerci]ii energizante [i îndrum`ri în profunzime pentru
planifcarea proiectelor de gestionare a confictelor f`r` violen]`, de schimbare a
prejudec`]ilor [i cultivare a solidarit`]ii. Accesibil online la:
www.scout.org/scoutpax.
Mai captivant! (2001, Salva]i Copiii Marea Britanie). Manual de planifcare
pentru lideri de grup, cu o mul]ime de activit`]i, de exerci]ii energizante [i idei de
evaluare. Comanda]i de la: www.savethechildren.org.uk.
Idei de ac]iuni
Voci tinere: website-ul UNICEF pentru tineri, cu dezbateri interna]ionale, inclusiv
despre violen]a asupra copiilor: http://www.unicef.org/voy/.
Cybertipline: monitorizare a spa]iului cibernetic, cu leg`turi c`tre Interpol [i
Centrul Interna]ional pentru Copii Disp`ru]i [i Exploata]i: www.cybertipline.com.
Child Helpline International (Linia telefonic` special` interna]ional` pentru copii):
aceast` carte de telefon global` ofer` informa]ii despre linii telefonice de urgen]` [i
servicii pentru copii [i tineri din ]`ri din diverse p`r]i ale lumii:
http://www.childhelplineinternational.org/helplines.php.
Alte media
Ac]iunile copiilor pentru încetarea violen]ei asupra fetelor [i b`ie]ilor: ini]iativa global`
(2006, Salva]i Copiii). DVD de 26 de minute despre ac]iunile copiilor. Accesibil la:
www.rb.se/eng
68
ANEXA 1: CONVEN}IA CU PRIVIRE LA DREPTURILE
COPILULUI (versiune prescurtat`)
Articolul 1: Defni]ia copilului
Oricine sub vârsta de 18 ani are toate drepturile din aceast` Conven]ie.
Articolul 2: Nediscriminare
Conven]ia se aplic` tuturor indiferent de ras`, religie, abilit`]i, indiferent de ce cred sau
spun, indiferent de tipul de familie din care provin.
Articolul 3: Interesul superior al copilului
Toate organiza]iile care se ocup` de copii trebuie s` ac]ioneze spre binele copilului.
Articolul 4: Drepturi puse în aplicare
Guvernele trebuie s` asigure respectarea drepturilor copiilor.
Articolul 5: Îndrumarea p`rin]ilor [i abilit`]ile copilului
Guvernele trebuie s` respecte drepturile [i responsabilit`]ile familiilor de a-[i instrui [i
îndruma copiii astfel încât, pe m`sur` ce cresc, s` înve]e s`-[i exercite drepturile cum se
cuvine.
Articolul 6: Supravie]uire [i dezvoltare
To]i copiii au dreptul la via]`. Guvernele trebuie s` asigure supravie]uirea [i dezvoltarea
s`n`toas` a copiilor.
Articolul 7: Nume [i cet`]enie
To]i copiii au dreptul la un nume înregistrat legal [i la cet`]enie. Au de asemenea dreptul de
a-[i cunoa[te p`rin]ii [i, în m`sura posibilului, de a f îngrijit de ace[tia.
Articolul 8: Identitate
Guvernele trebuie s` respecte dreptul copilului de a avea un nume, o cet`]enie [i s` men]in`
rela]iile de familie.
Articolul 9: Separarea de p`rin]i
Copilul nu trebuie s` fe separat de p`rin]ii s`i, în afara cazului în care este spre binele
copilului. De exemplu, dac` p`rin]ii î[i maltateaz` sau î[i neglijeaz` copilul. Copiii ai c`ror
p`rin]i tr`iesc separat au dreptul de a p`stra leg`tura cu ambii p`rin]i, în afara cazului în
care acest lucru ar putea face r`u copilului.
Articolul 10: Reîntregirea familiei
Familiilor care tr`iesc în ]`ri diferite trebuie s` li se permit` s` se deplaseze între ]`rile
respective astfel încât p`rin]ii [i copiii s` poat` p`stra leg`tura, sau s` redevin` o familie
unit`.
Articolul 11: Transferarea [i împiedicarea reîntoarcerii copiilor
Guvernele trebuie s` ia m`suri pentru a pune cap`t scoaterii ilegale a copiilor din ]ara lor.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
69
Articolul 12: Opinia copilului
Copiii au dreptul s` spun` ce cred ei despre ce ar trebui s` se întâmple, atunci când adul]ii
iau hot`râri care îi privesc, [i de a le f luate în considerare opiniile.
Articolul 13: Libertatea de expresie
Copiii au dreptul de a primi [i de a împ`rt`[i informa]ii, atâta timp cât aceste informa]ii nu
le fac r`u lor sau altora.
Articolul 14: Libertatea de gândire, de con[tiin]` [i religie
Copiii au dreptul de a gândi [i a crede ce doresc, [i de a-[i practica religia, atâta timp cât nu
îi împiedic` pe al]ii s` se bucure de drepturile lor. P`rin]ii trebuie s`-[i îndrume copiii în
aceast` privin]`.
Articolul 15: Libertatea de asociere
Copiii au dreptul de a se întruni [i de a face parte din grupuri [i organiza]ii, atâta timp cât
acest lucru nu îi împiedic` pe al]ii s` se bucure de drepturile lor.
Articolul 16: Protejarea vie]ii private
Copiii au dreptul la via]` privat`. Legea trebuie s` îi apere de atacuri la adresa modului lor
de via]`, reputa]iei, familiei [i c`minului lor.
Articolul 17: Accesul la informa]ie corespunz`toare
Copiii au dreptul la o informare corect` din partea mass media. Televiziunea, radioul, [i
ziarele trebuie s` ofere informa]ii pe care copiii le pot în]elege [i nu trebuie s` promoveze
materiale care ar putea d`una copiilor.
Articolul 18: Responsabilit`]ile p`rin]ilor
Ambii p`rin]i au responsabilitatea comun` de a-[i cre[te copiii [i trebuie s` ia întotdeauna
în considerare ce este mai bine pentru fecare copil. Guvernele trebuie s` îi ajute pe p`rin]i
asigurându-le servicii de sprijin, mai ales dac` ambii p`rin]i lucreaz`.
Articolul 19: Protec]ia împotriva abuzului [i neglijen]ei
Guvernele trebuie s` vegheze ca to]i copiii s` fe îngriji]i cum se cuvine [i s` îi protejeze
împotriva violen]ei, abuzului [i neglijen]ei din partea p`rin]ilor sau a oric`rei alte persoane
c`reia i-au fost încredin]a]i.
Articolul 20: Protec]ia copilului lipsit de familie
Copiii care nu pot f îngriji]i de propria lor familie trebuie s` fe îngriji]i cum se cuvine, de
oameni care le respect` religia, cultura [i limba.
Articolul 21: Adop]ia
Când copiii sunt adopta]i, prima grij` trebuie s` fe ce este mai bine pentru ei. Acelea[i
reguli trebuie s` se aplice indiferent dac` ace[ti copii sunt adopta]i în ]ara în care s-au n`scut
sau dac` sunt du[i s` locuiasc` în alt` ]ar`.
Articolul 22: Copiii refugia]i
Copiii care vin într-o ]ar` ca refugia]i trebuie s` aib` acelea[i drepturi ca [i copiii n`scu]i în
]ara respectiv`.
70
Articolul 23: Copii cu dizabilit`]i
Copiii care au orice fel de dizabilitate trebuie s` primeasc` îngrijiri speciale [i sprijin, astfel
încât s` poat` duce o via]` împlinit` [i independent`.
Articolul 24: S`n`tate [i servicii medicale
Copiii au dreptul la asisten]` medical` de bun` calitate, la ap` curat`, alimente hr`nitoare, [i
un mediu curat, astfel încât s`-[i p`streze o stare bun` de s`n`tate. }`rile bogate ar trebui s`
ajute ]`rile s`race s` realizeze acest lucru.
Articolul 25: Verifcarea plasamentelor
Copiilor care sunt în grija autorit`]ilor locale [i nu a p`rin]ilor, trebuie s` fe vizita]i [i s` li se
monitorizeze situa]ia cu regularitate.
Articolul 26: Asisten]a social`
Guvernul trebuie s` acorde bani în plus pentru copiii din familii nevoia[e.
Articolul 27: Nivel de trai
Copiii au dreptul la un nivel de trai destul de bun pentru a le satisface nevoile fzice [i
mentale. Guvernele trebuie s` ajute familiile care nu î[i pot permite s` le ofere copiilor acest
lucru.
Articolul 28: Educa]ie
Copiii au dreptul la educa]ie. M`surile de disciplin` în [coli trebuie s` respecte demnitatea
copilului ca fin]` uman`. Înv`]`mântul primar trebuie s` fe gratuit. }`rile bogate trebuie
s` ajute ]`rile mai s`race în vederea realiz`rii acestui lucru.
Articolul 29: Scopul educa]iei
Educa]ia trebuie s`-i dezvolte deplin personalitatea [i talentele fec`rui copil. Trebuie s`
cultive respectul copiilor fa]` de p`rin]i, fa]` de propria cultur` [i de alte culturi.
Articolul 30: Copiii apar]inând minorit`]ilor sau popula]iilor indigene
Copiii au dreptul s` înve]e [i s` vorbeasc` limba [i s` practice obiceiurile familiei lor,
indiferent dac` acestea sunt comune majorit`]ii popula]iei din ]ar` sau nu.
Articolul 31: Timp liber, activit`]i recreative [i culturale
To]i copiii au dreptul s` se odihneasc`, s` se joace [i s` participe la o gam` larg` de
activit`]i.
Articolul 32: Exploatarea prin munc`
Guvernul trebuie s` protejeze copiii împotriva muncii periculoase sau care ar putea d`una
s`n`ta]ii sau educa]iei copiilor.
Articolul 33: Abuzul de droguri
Guvernul trebuie s` ia m`suri pentru a proteja copiii de droguri periculoase.
Articolul 34: Exploatarea sexual`
Guvernul trebuie s` protejeze copiii contra violen]ei sexuale.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
71
Articolul 35: R`pirea, vânzarea [i trafcul de copii
Guvernul trebuie ia m`suri pentru prevenirea r`pirii sau vânz`rii copiilor.
Articolul 36: Alte forme de exploatare
Copiii trebuie s` fe proteja]i contra oric`ror activit`]i care ar putea s` d`uneze dezvolt`rii
lor.
Articolul 37: Tortura [i privarea de libertate
Copiii care încalc` legea nu trebuie s` fe trata]i cu cruzime. Ei nu trebuie s` fe trimi[i în
închisori cu adul]i [i trebuie s` aib` posibilitatea s` men]in` leg`tura cu familiile lor.
Articolul 38: Conficte armate
Guvernele nu trebuie s` permit` copiilor sub 15 ani s` intre în armat`. Copiii din zonele de
r`zboi trebuie s` benefcieze de protec]ie special`.
Articolul 39: Asisten]a pentru reabilitare
Copiii care au fost neglija]i sau maltrata]i trebuie s` benefcieze de ajutor special pentru a-[i
rec`p`ta respectul de sine.
Articolul 40: Copii certa]i cu legea
Copiii care sunt acuza]i de înc`lcarea legii trebuie s` benefcieze de asisten]` juridic`.
Condamnarea copiilor la închisoare nu trebuie s` fe dictat` decât pentru cele mai grave
delicte.
Articolul 41: Respect pentru stardarde mai înalte
Dac` legile unei anumite ]`ri protejeaz` copiii mai bine decât articolele din Conven]ie,
atunci acele legi vor f p`strate.
Articolul 42: Punerea în practic` a Conven]iei
Guvernele trebuie s` fac` larg cunoscut` Conven]ia tuturor p`rin]ilor [i copiilor.
Sursa: Bro[ura UNICEF Ce drepturi: http://www.unicef.org/magic/media/documents/what_rights_fyer_
english.pdf
72
ANEXA 2: EXEMPLE DE EXERCI}II ENERGIZANTE
În unele grupuri, exerci]iile energizante care implic` mi[c`ri ale- sau între participan]i nu
sunt potrivite. Este posibil ca tinerii cu anumite dizabilit`]i s` nu poat` s` participe la exerci]ii
energizante care presupun deplas`ri dintr-un loc în altul. Alege exerci]ii energizante care satisfac
nevoile grupului t`u.
Mai multe idei pot f g`site în Bibliografe, la ‘Resurse pentru lideri de grup’.
Pumnul
Vezi instruc]iuni la pagina 53.
Num`r`toarea grupului
Spune grupului c` îi vei ruga s` numere pân` la un num`r egal cu num`rul persoanelor din
grup (într-un grup de 15 persoane, vor num`ra pân` la 15). Se face astfel: o persoan` spune
‘unu’, alt` persoan` spune ‘doi’, [i a[a mai departe – dar se face la întâmplare, nu urmând
ordinea a[ez`rii în jurul cercului. Tinerii nu au voie s` discute dinainte cine va spune un anumit
num`r. Dac` dou` persoane spun un num`r în acela[i timp, tot grupul trebuie s` o ia din nou
de la început de la ‘unu’.
Cas` – copil – strad`
Vezi instruc]iuni la pagina 20.
Puzzle
Ia poze din reviste [i taie-le în patru sau cinci buc`]i. Amestec`-le. Las` fecare persoan` s` ia
o bucat`. Apoi, cere grupului s` se deplaseze dintr-un loc în altul [i s`-i g`seasc` pe cei care
le completeaz` poza. Acest exerci]iu poate f folosit [i pentru a forma grupuri mici pentru alt`
activitate.
B`rcile de salvare
Pune-i pe to]i s` stea în mijlocul înc`perii – ‘oceanul’. Strig` un num`r – ‘[ase!’. To]i trebuie
s` formeze rapid un grup de [ase persoane, ]inându-se unii de al]ii în ‘b`rci de salvare’. Cine
r`mâne f`r` grup ‘înoat`’ pân` când se strig` num`rul urm`tor. Strig` numerele rapid pentru
a-i face pe participan]i s` fac` mi[care. Po]i forma grupuri pentru alt` activitate în acest fel
– trebuie doar ca la sfâr[it s` strigi num`rul de persoane pe care dore[ti s` îl aib` un grup.
M`[tile
Pune grupul s` stea în cerc. Roag` un voluntar s` înceap`. Acea persoan` poate mima o emo]ie,
cum ar f furie. Apoi mimeaz` c` î[i ‘scoate’ acea ‘masc`’ [i o ‘arunc`’ altei persoane din grup,
spunându-i numele. Aceast` persoana î[i pune ‘masca furioas`’, apoi o schimb` în alt` emo]ie, [i
î[i ‘scoate’ noua masc`, [i o ‘arunc`’ altcuiva. Continu` pân` când tuturor le-a venit rândul.
Oglinzile
Pune partenerii, câte doi, s` stea fa]` în fa]`. Unul trebuie s` fe liderul [i s` fac` o serie de
mi[c`ri timp de circa un minut. Cel`lalt trebuie s` fe oglinda [i s` refecte fecare mi[care.
Dup` circa un minut, pune partenerii s` fac` schimb de roluri.
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
73
Soarele str`luce[te
Aranjeaz` scaunele în cerc, cu un scaun mai pu]in decât num`rul participan]ilor. O persoan`
st` în centru [i spune: „Soarele str`luce[te peste to]i prietenii mei...”, terminând propozi]ia cu o
tr`s`tura caracteristic`, cum ar f:
• „c`rora le place înghe]ata”
• „care vorbesc mai mult de dou` limbi”
• „c`rora le place s` danseze”
Dac` propozi]ia se potrive[te cuiva care st` pe scaun, ei trebuie s` se ridice [i s` alerge la alt
scaun [i s` se a[eze. La fel face [i persoana din centru!. O persoan` va r`mâne în picioare.
Persoana respectiv` face o nou` propozi]ie începând cu acelea[i cuvinte.
Ce faci?
Pune grupul s` stea în picoare sau pe scaune în cerc. Alege o persoan` s` mimeze o activitate
(cum ar f c` se piapt`n`, cite[te o carte, cânt` la un instrument, etc.). Dup` ce mimeaz` asta
timp de circa 10 secunde, persoana din stânga ei întreab`: „Ce faci?”. Persoana care mimeaz`
r`spunde, dar spune ceva diferit de ceea ce face de fapt. Persoana care a pus întrebarea trebuie
atunci s` înceap` s` mimeze ce a spus persoana dinainte (nu ce facea). A treia persoan` trebuie
atunci s` întrebe: „Ce faci?”, [i s` mimeze ce a spus a doua persoan`. Continu` la fel în jurul
cercului, [i men]ine un ritm rapid. (Roag` grupul s` nu spun` ceva ce ar putea f nepl`cut sau
jenant de mimat pentru persoana de lâng` ei. Oricine are dreptul s` refuze s` fac` ceva care îl
face s` se simt` prost.)
Vrum
Pune grupul s` se a[eze în cerc, [i cere-le s` î[i imagineze sunetul unei ma[ini care merge cu
vitez` – ‘vrum!’ Începe prin a spune ‘vrum’ [i întoarce capul repede spre dreapta. Persoana din
dreapta ta trece ‘vrum-ul’ persoanei urm`toare la dreapta sa [i a[a mai departe pân` când toat`
lumea a trecut ‘vrum-ul’ mai departe [i s-a f`cut turul cercului.
Apoi, explic`-le ca la cuvântul ‘stop’ ,‘vrum’ o ia în direc]ie invers`. Când ajunge ‘vrum’ la tine,
po]i s` alegi s` spui ‘stop’ – asta înseamn` c` persoana care tocmai ]i-a spus ‘vrum’ trebuie s` se
întoarc` [i s` trimit` ‘vrum’ în sens opus. (Oricine poate s` spun` ‘stop’ când ajunge ‘vrum’ la ei,
dar dac` grupul este mare, au voie doar un ‘stop’ de persoan`! Încearc` s` faci ca ‘vrum’ s` circule
cât mai rapid posibil.
74
ANEXA 3: EXEMPLE DE ACTIVIT~}I DE ‘ÎNCHEIERE’
Aceste dou` activit`]i de încheiere merg bine dup` sesiuni scurte, când urmeaz` s` te
vezi cu grupul din nou:
Sentimente într-un cuvânt
Cere tuturor membrilor grupului s` stea în cerc [i pe rând fecare s` spun` într-un singur
cuvânt cum se simt în acest moment. Liderul de grup poate încheia aceast` activitate
spunând ceva de genul: „Discu]iile despre violen]` au provocat o mul]ime de sentimente
diferite. Data viitoare, vom vedea cum putem s` transform`m aceste sentimente în ac]iuni
concrete.”
Termin` propozi]ia
Scrie începutul unei propozi]ii pe fipchart sau pe tabl`. F` turul cercului [i d` fec`rei
persoane [ansa s` completeze propozi]ia. De exemplu, propozi]iile ar putea f:
• „Pentru mine, cel mai bun lucru azi a fost...”
• „O idee nou` pentru mine azi a fost...”
• „Plec cu speran]a c`...”
Aceste trei activit`]i de încheiere merg bine dup` sesiuni mai lungi sau la sfâr[itul
programului care s-a desf`[urat timp de mai multe sesiuni:
Aprecieri
În cerc, roag` pe cineva s` spun` ce apreciaz` la alt` persoan` din grup. Acea persoan` la
rândul ei ofer` o ‘apreciere’ altcuiva. Continu` pân` când toat` lumea a vorbit o dat` [i a
primit o apreciere. Este bine s` ai un mic obiect pe care s` îl dai persoanei care prime[te
aprecierea – un nasture, un stegule], o bucat` de hârtie pe care scrie ‘mul]umesc’, etc. Acest
lucru ajut` grupul s` vad` cine nu a primit înc` o apreciere, astfel încât nimeni nu este uitat.
Cadouri
Fiecare persoan` s` î[i g`seasc` un partener [i s` discute câteva minute despre ce au înv`]at,
[i ce sper` s` fac` cu ceea ce au înv`]at. Apoi, adun` din nou grupul la un loc [i roag` fecare
persoan` s`-i fac` un ‘cadou’ partenerului s`u. Cadoul nu este un obiect. Poate f ceva real
(„Î]i dau prietenia [i sprijinul meu”) sau ceva imaginar („Î]i dau o pereche de pantof care te
vor duce doar în locuri sigure”).
Cuvinte de încurajare
D` fecarui participant un cartona[ sau o bucat` de hârtie. Cere-le s` scrie o propozi]ie care
încurajeaz` tinerii s` ac]ioneze împotriva violen]ei. (Dac` nu î]i vine nimic în minte, scrie ce
ai dori s`-]i spun` ]ie cineva!) Apoi, pune-i pe to]i s` se ridice, s` se duc` [i s` dea cartona[ul
lor altcuiva. S` citeasc` cartona[ele în t`cere, apoi s` se duc` [i s` înmâneze cartona[ele
cât mai multor persoane posibil. Opre[te-i dup` un minut sau dou` – fecare p`streaz`
cartona[ul pe care îl are în mân`. Le pot citi cu voce tare dac` doresc!
DREPTUL NOSTRU DE A FI PROTEJA}I |MPOTRIVA VIOLEN}EI
75
ANEXA 4
A. „CEEA CE NU SE VEDE ESTE...” FOTOGRAFIA 1 (Activitatea 1)
76
B. „CEEA CE NU SE VEDE ESTE...” FOTOGRAFIA COMPLET~ (Activitatea 1)
Sursa: UNICEF/HQ93-1149/ SENAD GUBELIC, FOSTA IUGOSLAVIE, 1993 – Un copil st` lâng` un
soldat, ]inându-se de pu[ca acestuia, pe o strad` din Sarajevo.
ISBN978-973-1733-04-3
Editura VANEMONDE
ISBN 978-973-1733-04-3
Lucrare tradus` [i tip`rit` \n 5000 de
exemplare cu sprijinul financiar al
Reprezentan]ei UNICEF \n România

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful