You are on page 1of 12

EMISFERELE CEREBRALE -anatomie si fiziologie-

Dezvoltate din vezicula telencefalic, mpreun cu diencefalul, de unde vine i denumirea de telencefal, n numr de dou, reprezint partea cea mai voluminoas a encefalului. Emisferele cerebrale au o greutate medie de 1300 de grame, o lungime de 16 cm i o lime de 14 cm. Emisferele sunt separate intre ele prin scizura interemisferic i de trunchiul cerebral prin fanta lui Bichat. Emisferele ocup cea mai mare parte a a cavitii neurocraniene fiind unite prin formaiuni comisurale. La nivelul emisferelor se gsesc centrii de integrare a funciilor motorii, senzitive, asociative i psihice. Sunt formate din substan cenuie care la suprafa formeaz scoara cerebral i in profunzime nucleii bazali i din substana alb ce se interpune intre scoara cerebral i nucleii bazali constituind centrul oval sau formeaz formaiunile comisurale ce conecteazintre ele cele dou emisfere.

RAPORTURI Emisferele cerebrale sunt situate pe etajul anterior i mijlociu al bazei craniului i a cortului cerebelului, care le separ de fosa posterioar. Faa superioar, convex a emisferelor vine in raport cu bolta cranian. Cele dou emisfere cerebrale sunt separate printr-un an profund cu orientare sagital, scizura interemisferic, in care se angajeaz coasa creierului. Coasa creierului se intinde de la crista galli pan la protuberana occipital intern.

Prin fisura interemisferic se pot observa extremitatea anterioar a corpului calos, faa superioar a corpului calos i extremitatea sa posterioar. Pe faa bazal intre extremitile fisurii interemisferice se interpun formaiunile planeului diencefalic i extremitatea anterosuperioar a mezencefalului. CONFIGURAIE EXTERN Emisferele cerebrale au form ovoid, prismatic triunghiular i prezint trei fee: o fa intern plan, o fa extern convex o fa inferioar concav

Emisferele prezint de asemenea 3 margini i 3 extremiti sau poli. Marginile sunt medial, lateral sau inferioar i superioar convex. Extremitile sau polii sunt reprezentai de un pol frontal anterior, mai bont, unul occipital posterior mai ascuit i unul temporal. Suprafaa emisferelor este brzdat de o serie de depresiuni profunde, denumite scizuri sau anuri, care delimiteaz lobii, i de depresiuni mai puin profunde, care delimiteaz circumvoluiile (girusurile). Lobii i girusurile pot fi unite prin diferite pliuri de pasaj. Scizura lui Sylvius (anul lateral) pleac de pe faa inferioar a emisferelor, inconjoar marginea inferioar a feei externe, indreptandu-se oblic in sus i inapoi pe faa extern. Prezint in profunzime un pliu de trecere intre lobul frontal i cel temporal. Scizura lui Rolando (anul central) pleac de pe faa intern, i se termin puin deasupra scizurii lui Sylvius.

LOBUL FRONTAL este situat anterior de scizura lui Rolando. Este limitat posterior de anul lui Rolando, in jos de anul lui Sylvius i inuntru de anul calosomarginal. Dei relativ bine delimitat prezint pliuri de trecere care-l unesc de lobul parietal i de lobul temporal. Lobul frontal reprezint 40% din greutatea creierului, avand trei fee i trei anuri. Datorit acestor trei anuri lobul frontal va prezenta patru girusuri .

LOBUL PARIETAL este situat in centrul emisferelor cerebrale intre lobii frontal, temporal i occipital. Se gsete pe feele lateral i medial a emisferelor. Lobul parietal este limitat anterior de scizura lui Rolando, in jos de scizura lui Sylvius, iar posterior de anul parietooccipital.Sunt delimitate 3 circumvoluii sau girusuri. LOBUL OCCIPITAL este situat in poriunea posterioar a emisferelor cerebrale, avand trei fee i cinci anuri, care delimiteaz ase girusuri. Dup Hecaen reprezint o zecime din volumul total al creierului. LOBUL TEMPORAL este situat inferior de lobul frontal i de lobul parietal i anterior de lobul occipital. Ocup etajul mijlociu al bazei craniului, avand ca limite pe faa extern scizura lui Sylvius. La nivelul lobului temporal avem cinci anuri siase girusuri.

CONFIGURAIE INTERN Emisferele cerebrale sunt constituite din substan cenuie i substan alb. SUBSTANA CENUIE se gsete la periferie i formeaz scoara cerebral (cortexul cerebral), in profunzime aceasta fiind alctuit din nucleii centrali. SCOARA CEREBRAL are o suprafa medie de 22.000 cm2 i este format din alocortex (alo=variat, diferit) i izocortex (izo=asemntor). neocortexul; Alocortexul este la randul su format din arhicortex i paleocortex, ambele fiind constituite din trei straturi de celule. Arhicortexul are rol in determinarea comportamentului emotiv, agresiv sau depresiv al individului i in elaborarea expresiilor emoionale. Datorit conexiunilor sale cu hipotalamusul particip la

realizarea reaciilor vegetative de plcere sau de repulsie. Se pare c el ar juca un rol important i in memoria recent, prin stocarea faptelor recente. Paleocortexul corespunde circumvoluiei limbice si reprezint adevratul creier olfactiv la nivelul cruia sunt situai centrii senzoriali, integrativi i asociativi olfactivi.

Nucleul amigdalian este un centru olfactiv primar, indeplinind func ii importante in comportamentul emoional, in coordonarea reaciilor motorii de aprare, in dirijarea activitii vegetative precum i in coordonarea funciilor i manifestrilor sexuale. Neocortexul reprezint punctul de intalnire a tuturor cilor senzitive i senzoriale, de plecare a cilor motorii voluntare i mare parte din cele semivoluntare, a cilor asociative cele mai importante. Ca urmare a conexiunilor cu toate etajele nevraxului la nivelul neocortexului se organizeaz centrii de proiecie, receptori i efectori, precum i centrii asociativi cu activitate contient, psihic, cu trsturi proprii personalitii.

ARIILE CORTICALE Ariile corticale reprezint poriuni de la nivelul emisferelor cerebrale care nu au o delimitare concret. Acestea sunt determinate pa baza funciei pe care o anumit parte din creier o are. Reprezint o parcelare a suprafeei cortexului cerebral aa cum a fost elaborat de Brodman in 1909. Acest autor a descris 52 de arii, numerotarea ariilor neavand nici o semnificaie, deoarece au fost numerotate in ordinea cercetrii i descrierii lor. Brodman a incercat s prezinte ariile corticale ca o suprapunere ale unor aspecte citoarhitecturale cu funciile acestora. Exist patru grupe de arii i anume arii corticale motorii, arii corticale senzitive, arii corticale neurovegetative i arii corticale psihice. Ariile motricitii voluntare sunt aria 4 Brodman, aria 8 Brodman i aria 19

Brodman. Aria 4 Brodman este situat pe faa extern a girusului frontal ascendent Aici exist o somatotopie precis de sus in jos in care apar laringele, faringele, muchii masticatori, limba, faa, gatul mana, antebraul, braul, toracele i abdomenul, gambele, picioarele. Grafic se realizeaz homunculusul motor. Intinderea suprafeei corticale de reprezentare a unui muchi depinde de bogia inervaiei sale precum i de fineea micrilor pe care trebuie s le execute i nicidecum de volumul muchiului respectiv.

Datorit incrucirii fasciculelor piramidale aciunea ariei 4 se exercit asupra jumtii opuse a corpului.

Aria 8 Brodman se gsete la nivelul girusului frontal 2 i are rol in motricitatea

oculocefalogir voluntar (micarea ochilor i micrile conjugate ale ochilor i capului). Aria 19 este situat la nivelul pliului curb. Reprezint un centru cortical oculocefalogir i reflex la incitaiile vizuale.

Ariile sezoriale sunt ariile sensibilitii auditive, vizuale i arii ale sensibilitii gustative i olfactive. Ariile senzitivosenzoriale ale lui Brodman pot fi grupate pe baza funciilor lor in: - arii primare (I ), de recepie; - arii secundare (II), de percepie; - arii teriare (III), de recunoatere, gnozice. ARIILE NEUROVEGETATIVE sunt reprezentate de: - Aria 6 Brodman, care prin stimulare scade activitatea simpaticului. - Aria 13 Brodman-stimularea ei duce la creterea tensiunii arteriale. ARIILE CORTICALE PSIHICE sunt situate in poriunea prefrontal i sunt reprezentate de:

- Aria 9 Brodman; - Aria 10 Brodman; - Aria 11 Brodman; - Aria 12 Brodman; - Aria 46 Brodman; - Aria 47 Brodman. Aceste arii au rol in cunoaterea corpului, in memorie, limbaj, nivel superior de integrare i in predominena unui emisfer.

Funcional cortexul prefrontal medial este important in asocierea audiovizual. In ansamblu cortexul prefrontal este implicat funcional i in aprecierea i inelegerea expresiilor emoionale normale i abilitatea de planificare a aciunilor succesive. Ambele

emisfere contribuie la realizarea acestor funcii, astfel incat leziunile unilaterale vor avea ecouri relativ reduse. Emisferele cerebrale nu sunt strict identice nici morfologic nici funcional. Urmare a acestei afirmaii apare noiunea de emisfer dominant, mai ales din punct de vedere funcional, existand funcii care nu sunt reprezentate in ambele emisfere. Fiecare emisfer selecteaz informaiile pentru care prezint dominan, le prelucreaz i le transfer prin comisurile interemisferice celuilalt emisfer care adaug eventual ceva la prelucrarea informaiei, inainte de a se elabora o comand. Emisferul dominant conine centrul limbajului articulat i este implicat in funciile de vorbire, scriere, stereognozie, descriere verbal, analiz matematic. Emisferul minor rspunde de stereognozie, construciile spaiale (geometrie), ideaie, muzic, poezie, sintez temporal.

NUCLEII CENTRALI Nucleii centrali sunt in numr de patru i sunt reprezentai de nucleul caudat, nucleul lenticular, claustrul i nucleul amigdalian . CORPII STRIAI Corpii striai indeplinesc urmtoarele funcii: - de reglare a tonusului postural; - de elaborare a micrilor automate sau semiautomate (deglutiie, scris, vorbit, gesture profesionale intrate in automatism); - de reglare a tonusului muscular in cadrul diferitelor atitudini.

SUBSTANA ALB este format din fascicule de fibre mielinizate, care se

interpun intre scoar i nucleii bazali Fibrele sunt dispuse in trei grupe.

Primul grup este constituit din fascicule de proiecie ascendente i descendente.Acestea vin sau pleac de la scoara cerebral spre sau de la formaiunile subiacente. Al doilea grup este format de fibrele de asociaie, cu orientare indeosebi sagital ce se organizeaz in fascicule de asociaie intraemisferic. Conecteaz diferitele arii aleaceluiai emisfer. Al treilea grup este reprezentat de fascicule interemisferice (comisurale), care au orientare transversal i asigur conexiunea intre cele dou emisfere. Comisurile (fasciculele interemisferice) se pot impri in mari i mici.

-Fasciculele interemisferice mari sunt reprezentate de trigonul cerebral (fornixul) i de corpul calos. TRIGONUL CEREBRAL este format din fibre care unesc intre ele ariile arhicortexului, fiind aezat pe ventriculul III i pe talamus.

Trigonul cerebral

Corpul calos

VASCULARIZAIA EMISFERELOR CEREBRALE

Emisferele cerebrale sunt irigate arterial de ramurile terminale ale arterelor

cerebrale anterioare, mijlocii i posterioare i de arterele coroidiene. Aceste ramuri pot s fie lungi, dac merg la substana alb subcortical sau scurte dac irig scoara cerebral. Ele realizeaz o vascularizaie de tip terminal. Scoara cerebral prezint o teritorializare vascular in raport cu aria de distribuie a fiecrei artere cerebrale. Venele cerebrale sunt formate dintr-un grup superficial i unul profund.

Bibliografie: 1. Albu, R.,Georgia,R. Anatomie topografic, Editura All,Bucureti 1998; 2. Netter H. Frank - Atlas der Anatomie, Stuttgart,2008; 3.Compediu de anatomie