CUPRINS

Prefaţă …………………………………………………………………………...3

Jocuri pentru formarea autonomiei personale …………………………………...4

Jocuri pentru activităţile de socializare ………………………………………..11

Jocuri pentru activităţile de ludoterapie ……………………………………….19

Jocuri muzicale pentru terapie ocupaţională …………………………………. .24

Jocuri pentru stimulare cognitivă .. …………………………………………….33

Bibliografie …………………………………………………………………….45

Motto: „Copilul râde: Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul?” Lucian Blaga: „Trei feţe” – în vol. „Poemele luminii”

PREFAŢĂ
Această lucrare se adresează în mod deosebit colegilor mei, învăţătorilor-educatori din şcolile speciale. Jocul este cea mai adecvată formă a activităţii educatorului. Copilul după-masă este obosit şi noi, educatorii trebuie să găsim modalităţi de relaxare, de înlăturare a oboselii. Jocul având şi funcţii distractive permite stabilirea unor dispoziţii pozitive care facilitează proiecţia şi deconectarea faţă de activităţi sau efecte ale „situaţiilor presante”. Prin joc, copilul ia cunoştinţă cel mai bine de lumea înconjurătoare, învaţă diferite senzaţii, îşi dezvoltă aptitudinile fizice şi intelectuale, descoperă prietenii şi reguli de adaptare socială. Este cunoscut faptul că multe lucruri pe care copiii parcă nu pot să le facă sau nu vor, le execută mai uşor în timpul jocului. De exemplu dacă le vom spune copiilor: „Acum vom rezolva exerciţii la matematică” se vor supăra, nu vor fi dornici să lucreze dar dacă le vom spune: „Acum ne vom juca jocul „Cine urcă scara mai repede?” toată clasa va fi mai entuziasmată şi vor rezolva exerciţiile de matematică cu plăcere. Pentru a antrena elevii la activităţi, pentru a le asigura succesul la învăţătură trebuie să folosim cât mai multe jocuri în toate activităţile noastre: - formarea autonomiei personale; - socializarea; - ludoterapia; - terapia ocupaţională; - stimularea cognitivă. În lucrarea de faţă am încercat să prezint jocuri pentru fiecare modul din aria curriculară „Terapie educaţională complexă şi integrată”. Multe jocuri se pot folosi la mai multe module, în funcţie de scopul prioritar urmărit (ex. jocurile: „Numeşte-mă!” , Săculeţul fermecat”, Inelu şul” ş. a.). Jocurile prezentate în această lucrare le-am selectat din diverse materiale de specialitate iar unele au fost create de mine. Multe din aceste jocuri pot fi folosite şi de către educatoarele şi profesorii din învăţământul special, în funcţie de scopul urmărit, de posibilităţile fizice şi psihice ale copiilor. Orice cadru didactic, convins că jocul este unul din cele mai eficiente şi mai importante mijloace de educaţie, îşi va da seama că este necesar să cunoască cât mai multe jocuri, să ştie să le selecţioneze, să le adapteze, să le dirijeze, să le analizeze şi să creeze altele noi. Doresc ca această culegere să fie pentru colegii mei un suport, un cadru de referinţă pentru a descoperi alte jocuri capabile să întregească activitatea de recuperare şi integrare socială a copiilor cu CES. -3 -

JOCURI PENTRU FORMAREA AUTONOMIEI PERSONALE

Jocul „Fă ce îţi spun!” Scopul: identificarea părţilor propriului corp. Obiective de referinţă: să arate diferite părţi ale corpului, să execute la comandă verbală diferite mişcări. Desfăşurarea jocului Propunătorul cere copiilor să aşeze mâna dreaptă pe ochiul drept, pe ochiul stâng, pe genunchiul drept, pe genunchiul stâng. Să aşeze mâna stângă pe cotul drept, pe piciorul drept. Să aşeze simultan mâna stângă pe ochiul drept şi dreapta pe ochiul stâng, şi aşa mai departe pen tru alte părţi ale corpului. Se lovesc cele două mâini una de alta, apoi genunchiul stâng cu mâna dreaptă, din nou cele două mâini împreună, apoi mâna stângă loveşte genunchiul drept, cele două mâini se lovesc împreună, etc. Combinaţiile pot fi variate la nesfârşit. Adaptarea unei melodii care să ritmeze loviturile face ca participarea elevilor să fie şi mai totală.

Jocul „Din bucăţele” Scopul: reconstituirea unui obiect din părţile lui componente. Obiective de referinţă: să asambleze, să reconstituie imaginea desenată a corpului uman din bucăţele tăiate. Resurse didactice: un plic cu toate elementele necesare pentru fiecare elev, desenul corpului uman pe care trebuie să-l reconstituie elevii. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic va împărţi tuturor elevilor câte un plic care conţine bucăţele tăiate ale unui desen ce reprezintă corpul uman. Educatorul va arăta elevilor desenul corpului uman pe care trebuie să-l obţină ei asamblând bucăţelele tăiate din plic. Se va stabili timpul de lucru . Acest joc se poate desfăşura şi sub formă de concurs. Numele elevilor va fi scris pe tablă şi în funcţie de rapiditatea şi corectitudinea executării sarcinii vor fi câştigătorii concursului. Locul I va fi elevul care în cel mai scurt timp a reconstituit corect imaginea desenată a corpului uman. - 4-

). Ceilalţi copii controlează dacă masa este pusă corect. Jocul „Numeşte-mă!” Scopul: denumirea şi identificarea obiectelor de igienă (îmbrăcăminte. Resurse didactice: set de menaj pentru păpuşă. pastă şi periuţă de dinţi. propunătorul cere elevilor să pună masa. forfecuţă pentru unghii. să aşeze farfuriile. încălţăminte etc. desene cu unele obiecte de igienă. individual sau pe grupe în funcţie de numărul elevilor. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic va prezenta elevilor pe rând obiectele de igienă şi le va cere să le denumească. Obiective de referinţă: să denumească corect obiectele de igienă prezentate în mod natural şi imagistic. Fiecare elev (grupă) primeşte câte o bulină roşie pentru fiecare răspuns corect. şampon. prosop. Pentru a corecta greşelile este invitat elevul care a pus masa să se aşeze în faţa fiecărei farfurii. aşezându-se în chip de consemn. El va arăta elevilor obiectul şi va spune unui elev: „ Numeşte-mă!”. hârtie igienică. periuţă pentru unghii. În partea a doua a jocului. -5- . Acest joc se poate organiza şi sub formă de concurs. propunătorul va cere elevilor să denumească obiectele prezentate imagistic. La sfârşit se numără câte buline are fiecare elev (grupă). un copil aşează masa cu patru tacâmuri fără să-şi schimbe locul fixat. apoi cuţitele şi lingurile la dreapta şi furculiţele la stânga. adoptând poziţia care îi este mai uşoară. perie pentru păr.Jocul „Să aşezăm masa” Scopul: recunoaşterea poziţiei obiectelor faţă de propriul corp şi stabilirea relaţiilor dintre ele. După ce s-au terminat de numit toate obiectele prezentate în stare naturală. imagini. şerveţele din hârtie. batistă. piaptăn. Resurse didactice: săpun. Obiective de referinţă: să pună masa. unghieră. Câştigător este elevul (grupa) care totalizează cele mai multe buline. Fiecare elev aranjează un tacâm complet. Desfăşurarea jocului În prima parte a jocului. să aşeze corect farfuriile şi tacâmurile.

De exemplu: „păpuşa merge la culcare”. de zi). de şcolar). execută sarcinile indicate colaborând între ei. Vă rog alegeţi îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită”. La un semnal. făcută din. după sex (pentru fetiţe sau pentru băieţi). se schimbă copiii care au rol activ. cel ce face valiza spune: „este iarnă. Vânzătorul eliberează îmbrăcămintea numai cumpărătorilor care au descris-o corect. de preşcolar. 2) Clasa de elevi este împărţită în 2-3 grupe. „copilul merge la şcoală” etc. cu un număr egal de elevi pentru fiecare echipă.”. Grupuri de 4 – 5 elevi propuşi de educator aleg obiectele ( sau jetoanele cu imaginile lor ) şi le aduc copilului care le-a solicitat adresându-i-se direct: „ţi-am adus o bluză de culoarea . Obiective de referinţă: să selecteze obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte după un criteriu dat. care indică şi un criteriu de alegere („Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea de iarnă”. La fiecare tur de joc se stabileşte câştigătorul..Jocul „Să facem valiza păpuşii” Scopul: sistematizarea şi verificara cunoştinţelor referitoare la obiectele de îmbrăcăminte şi încălţăminte folosite în cele patru anotimpuri. păpuşa pleacă la munte. de iarnă). Desfăşurarea jocului Cadrul didactic propune un elev pentru a face valiza păpuşii. stabileşte criteriul după care se va aranja valiza – de pildă după anotimp (de vară. elevii din fiecare echipă. de toamnă.. să le aranjeze în ordine. Variante 1) Jocul se desfăşoară şi sub forma unui magazin de îmbrăcăminte. după vârstă (de bebeluş. respectiv elevul care a reuşit să selecteze corect cele mai multe obiecte. Se procedează la fel pentru încălţăminte. După ce se clasifică îmbrăcămintea şi încălţămintea. Resurse didactice: 3 – 4 genţi sau valize confecţionate din cutii de carton. Pentru complicare jocul se poate desfăşura oral: un elev indică un anumit criteriu. Se distribuie fiecărei echipe câte un set de jetoane la fel cu cele de la celelalte echipe . De exemplu. Se apreciază grupul de elevi care rezolvă mai operativ şi mai corect selecţia. obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte în miniatură sau jetoane cu imaginile lor. Pe jetoane sunt desenate obiecte de îmbrăcăminte potrivite tuturor situaţiilor.. -6- . Un elev – cumpărător – intră în magazin şi solicită vânzătorului obiectul de îmbrăcăminte de care are nevoie însoţind descrierea cu câteva indicaţii care să ajute la identificarea lui motivând în acelaşi timp alegerea făcută.. iar ceilalţi enumeră îmbrăcămintea şi încălţămintea potrivită. sau „Alegeţi şi grupaţi îmbrăcămintea pentru fetiţe”). după utilitate (de noapte. Din ele se pot efectua grupări după criterii variate. se pun obiectele la locul lor şi se stabileşte un alt criteriu de alegere.

cu faţa spre interior şi dau din mână în mână un inel în timp ce spun următoarele versuri : „Iau cu dreapta. El va lega la ochi câte un elev şi îi va cere să ia în mână câte un fruct. El mai poate fi întrebat: „Cerculeţul îi vei da Cine e la stânga ta?” Jocul se repetă de mai multe ori pentru a da posibilitatea tuturor elevilor să răspundă la întrebările jocului. Jocul „Ineluşul” Scopul: cunoaşterea părţii drepte şi stângi a propriului corp. Resurse didactice: un inel sau un cerculeţ din metal. lămâi. prune. grupa primeşte un punct. Câştigă grupa care totalizează mai multe puncte. Jocul se poate organiza şi sub formă de concurs. Obiective operaţionale: să-şi identifice corect mâna d reaptă şi stângă. După ce toţi elevii au fost legaţi la ochi şi puşi să denumească fructele. Dacă a ghicit denumirea fructului va fi dezlegat de la ochi şi va continua jocul un alt elev. Desfăşurarea jocului Propunătorul va arăta elevilor fructele pe care le va pune în săculeţ. în absenţa vederii. Resurse didactice: mere. struguri. să spună corect prenumele colegilor. portocale. La fiecare răspuns corect. kiwi. -7- . în absenţa vederii. pe grupe. Obiective de referinţă: să identifice şi să denumească corect fructele aflate în săculeţ.Jocul „Săculeţul fermecat” Scopul: identificarea şi denumirea corectă a unor obiecte. pere. gutui. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc. dau cu stânga Iau cu dreapta. la fiecare răspuns incorect i se scade câte un punct. un săculeţ. să-l pipăie. mandarine. banane . dacă nu a ghicit mai are dreptul la două încercări după care este eliminat din joc. prin pipăit. să-l denumească şi apoi să-l scoată afară din săculeţ pentru a putea fi verificat de clasă dacă a denumit corect fructul. prin pipăit. o basma sau un fular. nuci. elevii care au fost eliminaţi din joc vor primi pedepse hazlii. dau cu stânga Stop! Inelul s-a oprit De la cine l-ai primit?” Elevul cu inelul în mână îşi va numi colegul din dreapta sa. cunoaşterea prenumelui colegilor din clasă.

copil. legături cu şerveţele de hârtie. Câştigător este elevul care denumeşte cel mai mare număr de alimente cu gust asemănător. sare. frate (soră) mai mare. La semnalul educatorului „gustă şi spune ce este?” el gustă alimentul şi spune ce a mâncat. Dacă e cazul. să raporteze însuşirile la obiectele care le posedă. copilul are voie să cerceteze alimentul şi cu alţi analizatori. spălare. Jocul se repetă de mai multe ori şi se schimbă rolul elevilor.Jocul „De-a gospodina” Scopul: formarea unor deprinderi prin activităţi simulate. lămâie. bunic (bunică) în aşa fel ca toţi elevii să fie implicaţi în joc. tactile şi vizuale prin antrenarea analizatorilor corespunzători. telemea. Ceilalţi colegi îl vor urmări şi vor denumi activitatea pe care o imită colegul lor. cacao şi alte alimente cu gust dulce. dulceaţă.. fructe etc. Ei vor imita în funcţie de rolul primit activităţile pe care le face în gospodărie fiecare membru al familiei. alimente cu gust dulce-acrişor). După ce au fost prezentate mai multe activităţi elevii vor primi diferite roluri: mamă. Colegul de bancă al elevului chemat verifică dacă răspunsul este corect şi caută pe catedră un alt aliment cu gust asemănător şi-l arată elevilor. Desfăşurarea jocului Rând pe rând fiecare elev va veni în faţa clasei şi va simula câte o activitate din gospodărie . pentru a-l recunoaşte. murături. prăjituri. cadrul didactic spune ce gust are alimentul respectiv. În complicarea jocului. iar copiii indică alimente cu gust corespunzător. Obiective de referinţă: să recunoască şi să denumească gustul unor alimente de bază şi a unor însuşiri stabilite prin intermediul celorlalţi analizatori. călcare. Obiectiv e de referinţă: să imite activităţi uzuale din gospodărie: aerisire. cerinţele pot să fie mai diferenţiate (alimente sărate. mai puţin sărate. să recunoască activităţile simulate de colegii lor. apoi îi serveşte un aliment pe o farfurie. olfactive. Jocul „Spune ce-ai gustat?” Scopul: educarea sensibilităţii gustative. sărat. ştergere. acru. amărui (bomboane.). Desfăşurarea jocului Cadrul didactic cheamă la catedră un elev pe care îl leagă la ochi. În funcţie de nivelul clasei. tată. Resurse didactice: zahăr. aspirare etc. -8- .

Se grupează toate imaginile conform criteriilor stabilite. În prima parte a jocului jetoanele vor fi aşezate în coloană (verticală) sau în rânduri pe orizontală astfel încât perceperea imaginilor să se facă cu rapiditate. După epuizarea turei de joc cu o noţiune. Desfăşurarea jocului Fiecare elev va primi într-un plic cel puţin 4 – 5 imagini. Elevul care repetă o denumire spusă mai înainte este penalizat (fie să dea o bulină înapoi. Resurse didactice: ilustraţii (jetoane) reprezentând fructe şi legume cunoscute de elevi. nu vor fi numiţi elevii. se face un control al imaginilor de pe panouri şi de pe mese pentru a sesiza eventualele greşeli sau omisiuni. de asemnea. Este câştigător cel care a obţinut cele mai multe buline. Se stabilesc categoriile de noţiuni cu care se va opera. După fiecare tură a jocului. Se face apoi analiza rezultatelor sugerând eventual elevilor ca pe baza celor discutate să-şi corecteze greşelile făcute. Obiective de referinţă: să includă corect imaginile unor fructe. două panouri. Educatorul cere elevilor să tragă o linie verde sub legume şi o linie roşie sub fructe sau (să scrie litera L sub legume şi litera F sub fructe sau să scrie denumirea acestora – se va ţine cont de posibilităţile elevilor). până când toţi au luat cuvântul. Copilul care nu răspunde deloc. În încheierea jocului se face bilanţul numărându-se bulinele obţinute de fiecare. precum şi alte imagini de obiecte din ambianţa şcolii. pierde dreptul de a lua parte o tură la joc. fie să piardă dreptul de-a răspunde la o tură a jocului). respectiv a câştigătorului. Elevii trebuie să enumere fără a se folosi de material intuitiv denumirile corespunzătoare. fişe de muncă independentă – conform modelului. ci vor răspunde pe rând de la elevul indicat. La semnalul dat de cadrul didactic elevii vor alege din plic sau de pe masă jetoanele corespunzătoare şi vor veni pe rând să le aşeze la panoul potrivit. Dacă mai mulţi elevi au acelaşi număr de buline. apoi jocul se reia reîmpărţindu-se jetoanele. jocul poate continua între ei până la detaşarea unuia.Jocul „Găseşte (spune) ce se potriveşte!” Scopul: verificarea cunoştinţelor despre fructe şi legume. La repetarea jocului se poate cere elevilor să spună o propoziţie despre elementul în discuţie. -9- . Pentru fiecare răspuns corect primesc o bulină roşie. În partea a doua a jocului se pot utiliza fişe de muncă independentă pe care sunt imagini cu legume şi fructe. fie prin scrierea noţiunilor respective. Variantă Cadrul didactic enunţă una din categoriile pe care şi le-a propus pentru joc (fructe sau legume). fie printr-o imagine din categoria respectivă. legume în categoriile respective. Pentru a asigura un antren deosebit joculu i. se introduce o altă categorie şi se reia jocul. indicându-se panoul fructelor şi panoul legumelor.

Model de fişă pentru munca independentă -10 - .

Desfăşurarea jocului Elevii vor fi aşezaţi în semicerc. la numele corespunzător. aşteptând ca aceştia să mulţumească apoi va pune întrebarea „La cine se află steguleţul?” Va răspunde elevul întrebat menţionând numele şi prenumele celui la care se află steguleţul. sau atunci când au venit în clasă mai mulţi elevi noi. . respectiv copilul. stând în picioare. La semnalul „stop!” elevul la care se află steguleţul în acel moment îl reţine. .JOCURI PENTRU ACTIVITĂŢILE DE SOCIALIZARE Jocul „La cine se află steguleţul?” Scopul: formarea deprinderii de a oferi un obiect unui copil folosind termenii de politeţe corespunzători (poftim. iar altul va spune cui i-a fost încredinţat. mulţumesc). urmând ca un vecin (sau alt elev) să spună repede numele acestuia. să folosească corect noţiunile „poftim”. La întrebarea „La cine se află steguleţul?” se va răspunde direct prin indicarea numelui şi prenumelui copilului respectiv. Pentru elevii neatenţi se pot introduce unele sancţiuni simple.11 – . În partea a doua a jocului. În prima parte a jocului cadrul didactic va oferi steguleţul şi va utiliza formula de politeţe corespunzătoare („poftim”). de exemplu: .la început se indică numele elevului căruia să i se ofere steguleţul – elevii având de realizat legătura între nume şi persoana corespunzătoare. „ mulţumesc”. un elev ales de educator va oferi steguleţul. să spună numele acestuia. Acest joc este indicat mai mult pentru clasa I. Resurse didactice: steguleţe mici confecţionate din hârtie creponată. Procedeele pot varia în cadrul aceluiaşi joc în funcţie de nivelul clasei. pe rând când unui elev. când altuia. Obiective de referinţă: să recunoască elevul care are steguleţul.apoi elevul trebuie să asocieze persoana. Steguleţul trece din mână în mână punându -se accentul să nu fie reţinut prea mult de elevi şi să fie oferit corect celorlalţi. În acest caz jocul se desfăşoară în genul jocurilor „Stop”. Variantă Jocul poate fi repetat cu alte ocazii sau complicat sub forma de „La cine s-a oprit steguleţul?”.

urmând să se joace în linişte cu jucăria. preferinţe. care la rândul lui va alerga o dată în interiorul cercului cu jucăria în timp ce elevii vor scanda numele lui. Desfăşurarea jocului Jocul se poate desfăşura atât în sala de clasă cât şi în curte. să-şi recunoască colegul după voce. Copilul care a primit de la conducătorul jocului cel de-al doilea telefon va începe o scurtă discuţie în care va comunica ultimele evenimente sau întâmplări. T. Copiii vor sta în cerc în jurul mesei. a dorinţei de a găsi un partener.Jocul „Alege-ţi partenerul!” Scopul: stimularea năzuinţei de asociere. Cadrul didactic va scoate de sub pânză câte o jucărie şi o va oferi unui elev. Totodată va fi consultat şi elevul ales dacă acceptă să se joace cu elevul care l-a solicitat. cadrul didactic sau conducătorul jocului va oferi jucării mai multor elevi odată.2. Se poate complica sarcina cu cerinţa de a se motiva alegerea partenerului. La semnalul educatorului: „Alege-ţi partenerul!” elevul se va opri în dreptul colegului preferat şi îi va oferi jucăria spunându -i: „Vrei să ne jucăm împreună?”.1 – Da. Bună ziua. să motiveze alegerea prietenului.1 va ridica receptorul şi va spune: T. în partea a doua a jocului sau la repetarea lui. Elevul se va aşeza cu spatele spre clasă având în faţă un telefon. Jucăriile vor fi pregătite pe o masă şi acoperite cu o pânză pentru ca prezentarea fiecăreia să constituie o surpriză pentru elevi.2 – Bună ziua. De exemplu. În acest caz se va renunţa la scandarea numelor copiilor. ridică receptorul. Desfăşurarea jocului Se va amenaja o cabină telefonică în care vor merge pe rând elevii antrenaţi în joc. Mihai? T. Luându-se de mână cei doi se vor îndrepta spre un loc fixat dinainte în acest scop. de a-şi comunica unele impresii. Jocul se termină atunci când fiecare elev şi-a ales o pereche. Jocul „Cine te-a chemat la telefon?” Scopul: formarea deprinderii de a purta o scurtă discuţie la telefon. Resurse didactice: diverse jucării sau truse de joc (în funcţie de nivelu l elevilor). în cabină se va da un semnal (zbârnâitul unei sonerii). Obiective de referinţă: să răspundă corect la telefon folosind expresiile adecvate. Pentru a imprima un ritm mai vioi. Resurse didactice: două telefoane-jucărie.12 - . . când T.1 – Alo! T. Obiective de referinţă: să-şi găsească perechea dintre elevii din clasă. Se va avea grijă ca alegerea materialului să fie în concordanţă cu locul de joc. Fiecare elev are dreptul să aleagă şi să fie ales numai o singură dată.

musafiri şi gazde.  oferirea florilor de către musafiri. Resurse didactice: un buchet de flori naturale sau confecţionate. Eventual se vor repartiza roluri de adulţi şi de copii pentru a justifica diferenţierea atribuţiilor în cadrul celor două categorii.2 – Să le trimitem şi lor un model de jucărie construită de noi. tăvi mici.  discuţii şi informare reciprocă cu privire la evenimente recente. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic împreună cu elevii vor aranja înainte de începerea jocului 2-3 mese pentru musafiri şi gazde. Obiective de referinţă: să interpreteze corect rolul de musafir şi de gazdă. În încheierea jocului se poate cânta de către toţi elevii un cântec vesel.1 – Cred că a fost Dan Ionescu. să folosească adecvat formulele de politeţe.  despărţirea musafirilor de gazde. nefiind posibilă comunicarea între toţi elevii. Ce părere ai? T. Cadrul didactic notează elevii care au greşit pentru a-i antrena în alte jocuri de dezvoltare a sensibilităţii auditive. Reuşita jocului depinde în mare măsură de alegerea a câte unui elev din ambele grupe (musafiri şi gazde) care să conducă şi să poarte dialogul. Elevii vor fi îndemnaţi să-şi reactualizeze impresiile avute cu ocazia unor vizite sau să ţină seama de câteva momente:  sunatul la uşă sau ciocănitul. . Propunătorul dă un buchet de flori musafirilor şi aceştia pleacă în vizită. pahare cu apă. Ce ne roagă? T. se poate recita în cor o urare.2 – Bine.13 – . iar ceilalţi elevi vor fi musafiri. Clasa va fi împărţită în două grupe: jumătate dintre elevi vor fi gazde. veselă. Ceilalţi elevi aprobă sau dezaprobă. Jocul „Să primim musafiri” Scopul: educarea spiritului de ospitalitate şi de sociabilitate.1 – Sigur că le trimitem! T. După aceasta elevul chemat la telefon îşi părăseşte locul şi verifică dacă a răspuns corect. Am primit o scrisoare de la prietenii noştri din Braşov.1 – Nu. Se vor pune la îndemână materialele necesare pentru servit.  poftirea musafirilor să ia loc. dar ghiceşte cine ţi-a vorbit? T.  servirea musafirilor.T. Ştii ce ne roagă? T. Gazdele se vor aşeza la mesele pregătite şi vor aştepta musafirii. biscuiţi sau bomboane.  adresarea mulţumirilor de către gazdă.2 – Aş dori să– ţi spun ceva.

bani (de carton). În indicaţiile care le va da elevilor cu rol de vânzător şi cu rol de mamă (tată etc. trenul) Scopul: formarea deprinderilor de a folosi civilizat diferite mijloace de transport pentru călători. oferirea lor – propunătorul va urmări cum se încheagă dialogul. cărţi etc. vatman (şofer. bunică. şiret sau stinghii subţiri). Este de dorit ca jocul să se repete pentru a pune pe toţi elevii în situaţia de părinte şi de copil. a bunicii. apoi să revină la florărie. autobuzul sau trenul (în compartimente şi vagon). bibelouri sau alte obiecte potrivite: fulare. cu bucăţi de sfoară. să-şi exprime liber sentimentele în legătură cu ziua mamei (a tatei. Înainte de începerea jocului se vor stabili care dintre elevi să interpreteze rolul de vânzător. fiecare elev va fi pus în situaţia de a alege singur ce doreşte să cumpere manifestându-şi iniţiativa şi independenţa în această direcţie. Desfăşurarea jocului Se va improviza într-un colţ al clasei o florărie. Educatorul va interpreta rolul de ghid pentru a da explicaţii cu privire la locurile pe unde trece în traseul fixat . baticuri. controlor. mecanic). bilete. mănuşi. să urce pe o anumită uşă şi să coboare pe alta. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic împreună cu elevii vor aşeza scaunele imitând tramvaiul. copiii se vor îndrepta spre locul care reprezintă casa fiecăruia. Jocul „De-a călătoria cu…(tramvaiul. În ambele etape ale jocului – cumpărarea florilor. După ce au cumpărat florile. va fi plasată dinainte persoana căreia i se va oferi flori.14 - . jocul poate fi complicat introducându-se pe lângă florărie. În acest caz.). compostor. Vor fi propuşi din rândul copiilor cei care să meargă la florărie. bunic) şi care pe acela de copil. geamantane. mamă (tată.) va insista ca aceştia să urmărească cu atenţie felul în care copiii solicită sau oferă florile. autobuzul. Obiective de referinţă: să execute corect în calitate de călător toate acţiunile implicate de călătoria cu mijloacele de locomoţie în comun (să-şi cumpere bilet de călătorie . a bunicului). apă de colonie. Resurse didactice: flori naturale sau artificiale (lucrate de către copii). să se poarte politicos şi disciplinat). Obiective de referinţă: să ofere flori celor dragi. Observaţie La clasele mari. Se va preciza că în cazul în care copilul-cumpărător nu ştie să se adreseze să nu i se elibereze marfa şi să fie pus în situaţia să însoţească alţi copii. un magazin de cadouri diverse (artizanat. bunicii) Scopul: precizarea regulilor de comportare în florărie şi a regulilor de oferire a unui buchet de flori.Jocul „De ziua mamei (tatei. Resurse didactice: bani (de carton). Se vor fixa cele câteva roluri: casier. să-şi perforeze biletul de călătorie. În fiecare casă (delimitată prin trasarea cu cretă sau cu alte semne. de exemplu cu cuburi.

La începutul jocului se vor reaminti acţiunile principale desfăşurate în magazin. în raioanele de pânzeturi tot ceea ce este necesar pentru păpuşă.în tren: aşezarea geamantanului. Alegerea se va face de preferinţă la sugestia elevilor.  la tren.stofe. în raionul de vase: veselă. Se va amenaja un loc de plimbare – o stradă sau un parc pentru ca o parte din elevi să intre în magazin şi o parte să circule. să achite costul mărfii. .  la autobuz. Elevii vor fi solicitaţi să precizeze în mod independent regulile de comportare. de la oricare ghişeu de bilete din staţii. pentru a evita pierderea lui. bunici. să consulte vânzătorul. stimulând copiii să-şi interpreteze veridic rolul. a revistei. să solicite bon. de la şofer. În cursul călătoriilor vor fi introduse unele activităţi specifice: . taxator sau de la casierul din autogară. să se plimbe până când . . Se pot. de asemenea. încălţăminte. mătăsuri. Jocul „De-a magazinul universal” Scopul: actualizarea reprezentărilor şi consolidarea acţiunilor în legătură cu procesul de vânzare-cumpărare. tată.15 – .În desfăşurarea fiecărui gen de călătorie se va urmări plasarea corectă a momentului şi a locului de unde se cumpără biletele:  la tramvai şi autobuzele din oraş. la fel sau altfel?” Educatorul va alege vânzătorii în funcţie de numărul raioanelor amenajate. jucării. Se va insista în cazul călătoriei cu trenul ca să nu coboare nici un copil în staţiile intermediare. după ce au asistat la o mică demonstraţie efectuată de câţiva dintre ei. să preia marfa de la locul de ambalare. în unele variante propune roluri de persoane care însoţesc rudele la tren şi în acest caz se pune accentul pe felul în care se face despărţirea între cei care pleacă şi cei care rămân. Resurse materiale: bani (de carton). Vor trebui să răspundă la întrebarea: „Cum ai proceda dacă ai avea de făcut cumpărături la magazin. Orice variantă s-ar alege de către propunător accentul trebuie pus pe relaţiile care se stabilesc între cei care călătoresc şi cei care fac parte din personalul de deservire a mijloacelor de locomoţie. De asemenea. să cerceteze marfa. se va putea diversifica acţiunea jocului introducând roluri diverse: mamă. prezentarea biletelor la control. rochiţe şi alte confecţii.în autobuz: lectura ziarului. Desfăşurarea jocului Jocul va fi precedat de o vizită la un magazin un iversal sau de prezentarea unor diapozitive cu aspecte dintr-un astfel de magazin. Regulile de comportare vor fi reamintite fiecare la momentul potrivit. în cazul unei călătorii ce depăşeşte limitele localităţii. luarea gustării. cărţilor. în raionul de librărie: cărţi. etc. lectura revistelor. papetărie. la ghişeul de bilete din gară. Obiective de referinţă: să respecte succesiunea operaţiilor într-un proces de cumpărare: să se informeze asupra mărfii necesare.

16 - . să nu vorbească după ce a început spectacolul. aprovizionarea raioanelor cu mărfuri etc.  intrarea la garderobă şi depunerea îmbrăcămintei. În acest scop se pot constitui 2-3 grupuri de cumpărători. felii de fructe. să aplaude numai atunci când este cazul. pentru a mulţumi actorilor oferindu-le flori. respectarea ordinii de către cumpărători. Desfăşurarea jocului Jocul va fi început prin împărţirea rolurilor. imagini asemănătoare aşezate pe speteaza scaunelor.  aşteptarea semnalului de începere a spectacolului. rahat. Iniţial rolul va fi interpretat de propunător şi va avea ca sarcini controlul felului în care se face cumpărarea.) Scopul: însuşirea şi aplicarea de către copii a cerinţelor cu privire la modul de comportare într-o sală de spectacol.  urmărirea spectacolului. bilete cu diverse imagini. sau bilete cu cifre. ordinea din rafturi. eventual bufet cu dulciuri. al relaţiilor dintre vânzători şi cumpărători.  căutarea locurilor corespunzătoare semnului (cifrei) de pe bilet şi aşezarea. să-şi ocupe locul indicat pe bilet. . buchete de flori. De asemenea se pot cumpăra programe la începutul spectacolului şi consulta în timpul pauzelor. bomboane. Cadrul didactic va conduce grupa spectatorilor şi va respecta în această privinţă câteva acţiuni:  cumpărarea biletelor. Obiective de referinţe: să-şi adapteze comportarea în raport cu condiţiile unui spectacol: să intre în sala de spectacol numai după ce au cumpărat bilete şi şi-au depus îmbrăcămintea la garderobă. În complicarea jocului se poate alege un responsabil de magazin. Resurse materiale: bani (din carton). sucuri). respectiv o echipă de actori cu un prezentator care implicit dirijează spectacolul.  plecarea acasă după preluarea îmbrăcămintei. Se vor provoca discuţii între copii după terminarea spectacolului. cu vizitarea bufetului şi cumpărarea unor produse (biscuiţi.  controlul biletelor. eventual 2-3 familii care merg să cumpere păpuşilor cele necesare (aceasta datorită faptului că dimensiunile materialelor şi obiectelor pot să satisfacă numai nevoile păpuşilor). Propunătorul va îndruma pe elevi pentru a aprecia spectacolul prin aplauze. cinematograf etc. Jocul „De-a spectacolul (teatru.magazinul se descongestionează. Jocul se poate complica introducând pauze în cursul spectacolului.

recunoaşterea unor indicatoare. indicatoare cu „trecere de pietoni”. maşinuţe (eventual teleghidate). apoi din dreapta.un copil şezând pe scaun.un copil cu creionul în gură – un copil cu creionul în mână.17 - . Obiective operaţionale: să traverseze numai prin locurile marcate sau cu circulaţie dirijată. În mediul rural. desenând. . Resurse didactice: semafor. elevii trebuie să traverseze asigurându-se întâi din partea stângă până la jumătatea şoselei dacă nu vin maşini .un copil cu şiretul dezlegat – un copil cu şiretul legat. . cine nu-mi este?” Scopul: dezvoltarea capacităţii de a diferenţia acţiuni şi comportamente pozitive de acţiuni şi comportamente negative. .un băiat în sala de clasă cu şapca pe cap . Un elev din fiecare echipă va fi însoţitorul grupului. Resurse didactice: imagini reprezentând situaţii opuse: . să găsească indicatoarele cerute şi să le aşeze acolo unde se potrivesc. Pe străzile fără indicatoare . Traversarea străzilor se face numai la semnalul dat de cadrul didactic „pornim” şi numai acolo unde întânesc indicatoarele: „trecere pietoni (zebre şi semafor)”. Câştigătoare va fi echipa care s-a descurcat bine la toate probele şi a respectat ordinea şi disciplina în timpul jocului. . . din fiecare echipă 2 – 3 elevi vor primi maşini teleghidate pe care le vor purta pe stradă respectând aceleaşi reguli de circulaţie – să circule numai la culoarea verde a semaforului.un copil cu degetele în farfurie – un copil mâncând civilizat. În partea a doua a jocului elevii vor veni şi vor alege indicatoarele după cum le spune educatorul. Cadrul didactic va avea rolul poliţistului care va schimba mereu culorile semaforului pentru a-i face atenţi pe elevi la trecere. cretă albă şi colorată pentru marcarea benzilor şi trotuarelor. Pentru a complica jocul.un copil nepieptănat – un copil pieptănat.un băiat în sala de clasă cu capul descoperit. Obiective operaţionale: să compare unele situaţii de viaţă ilustrate sau relatate şi să aleagă aceea care este conformă cu normele morale. Jocul „Cine-mi este prieten. baston şi uniformă de poliţist. le aşează pe şosea. .Jocul „Cum circulăm?” Scopul: învăţarea unor reguli de circulaţie. ordonat. copiii vor fi deprinşi să circule numai pe partea „stângă” pentru observarea vehiculelor care vin din faţă – şi se va explica de ce. Desfăşurarea jocului Jocul se va desfăşura în curtea şcolii sub formă de întrecere între două echipe. un bătrân în picioare – un bătrân şezând pe sacun şi un băiat stând în picioare.

un copil fugind prin mijlocul străzii – un copil mergând pe trotuar. elev lăsând dezordine în urma lui. .un copil cu ţinuta dezordonată – un copil cu ţinuta ordonată.18 - . . apoi se trece la alegerea imaginii care reprezintă copilul cu comportare corectă şi la eliminarea celei care nu este în concordanţă cu regulile însuşite de elevi.un copil pe scara tramvaiului – un copil în tramvai. Se poate cere uneori motivarea alegerii pentru a aprofunda semnificaţia comportării corecte. Desfăşurarea jocului La începutul jocului elevii privesc imaginile ce apar pe flanelograf sau la „ecranul televizorului” şi aleg pe cea care este corespunzătoare cu profilul copilului ce ar dori să le fie prieten. indicându-se elevilor să taie pe cele necorespunzătoare. elev trântind un obiect. În continuare se poate face prezentarea concomitentă a două imagini reprezentând situaţii de viaţă opuse. . În încheiere se pot oferi fişe individuale în care sunt cuprinse situaţii diferite. Fişe individuale.. Se discută concis asupra acţiunilor redate. Jocul poate fi realizat şi cu ilustraţii prezentând în exclusivitate regulile de circulaţie. elev ordonat). şi alte situaţii de viaţă – în special din viaţa şcolii (elev cu picioarele pe bancă.

Cel din mijloc îşi descoperă ochii. cadrul didactic face semn unui elev din semicerc care strigă: „Martinel!”. Resurse didactice: un ursuleţ. legat la ochi. Obiective operaţionale: să ghicească cine l-a strigat. schimbă rolurile între ei. dacă nu reuşeşte să ghicească. Cadrul didactic are în mână un clopoţel. Jocul „Unde a sunat clopoţelul?” Scopul: dezvoltarea capacităţii de a se orienta în spaţiu după auz. el se deplasează pe la spatele elevilor şi pune clopoţelul în mâinile unuia. trece din nou în mijloc. continuând să se deplaseze. se îndreaptă spre cel care -l bănuieşte că l-a strigat şi-i pune ursuleţul în braţe. iar în faţa lor se află un elev. îşi acoperă faţa şi jocul continuă în acelaşi fel. Copilul care a primit clopoţelul sună din el scurt. apoi îl duce la spate şi stă liniştit. Resurse didactice: un clopoţel. este înlocuit cu alt copil şi jocul continuă. Acesta îşi duce mâinile în faţă şi. apoi se îndreaptă spre cel pe care îl bănuieşte că are clopoţelul. Dacă a ghicit. Odată cu începerea jocului. cu faţa acoperită cu mâinile. o basma sau un fular.JOCURI PENRTU ACTIVITĂŢILE DE LUDOTERAPIE Jocul „Cine l-a strigat pe Martinel?” Scopul: dezvoltarea capacităţii de recunoaştere a vocii colegilor. cu un ursuleţ în braţe. se uită atent la copii ca să surprindă vreo mişcare. dacă nu. Desfăşurarea jocului Elevii sunt dispuşi în formaţie de cerc. La începerea jocului.19 – . Dacă acesta nu reuşeşte să ghicească. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi în formaţie de semicerc. Obiective operaţionale: să ghicească locul unde a sunat clopoţelul. După câteva reluări. după 3 încercări . se leagă la ochi şi aşteaptă o nouă chemare a lui „Martinel”. este înlocuit cu altul. cu mâinile la spate. Un elev stă în mijlocul cercu lui. atunci se duce din nou la centru. dacă are clopoţelul. . dacă nu a ghicit. La un moment dat strigă: „Gata!”. schimbă rolurile. îl loveşte pe umăr şi-l cere. Cel din mijloc îşi descoperă faţa.

Cei care reuşesc sunt „voinicii”. La semnalul dat de cadrul didactic. Elevii stau la locurile lor în timp ce unul dintre ei ascunde o jucărie. Pe sol se aşează în dreptul fiecărei perechi o riglă sau un beţişor mai gros.20 – . cald. să respecte indicaţiile primite. Jocul „Voinicii” Scopul: dezvoltarea forţei fizice. o basma. La organizarea jocului se va avea în vedere ca perechile să fie. iar dacă se depărtează îl previn prin cuvântul: „rece”. pe cât posibil. cam de aceeaşi statură şi cu aceeaşi greutate. îşi desface basmaua şi porneşte în căutarea jucăriei ascunse. fiecare elev apucă rigla cu ambele mâini şi încearcă să-şi tragă partenerul peste linia de control. propunătorul împreună cu clasa spun: „cald”. Resurse didactice: cretă. Jocul se reia prin schimbarea elevului care caută jucăria ascunsă. copilul legat la ochi.Jocul „Rece. Obiective operaţionale: să-şi tragă partenerul de concurs peste linia de control. . până găseşte jucăria. Jocul se desfăşoară prin îndrumarea copilului cu ajutorul acestor trei cuvinte. când e foarte aproape strigă: „frige”. Resurse didactice: o jucărie. în perechi. o riglă sau un beţişor mai gros. La comanda educatorului. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi faţă în faţă. Când se apropie de jucărie. Obiective operaţionale: să caute jucăria ascunsă. Desfăşurarea jocului Un elev este legat la ochi cu o basma. frige…” Scopul: dezvoltarea perseverenţei. cu piciorul drept pe linia de control.

ţinându -se de mâini. La comanda educatorului de începere a jocului. încearcă să prindă câteva „oi”. Copiii care poartă banderolă de culoarea celei strigate se desprind din cerc şi aleargă să ocupe cerculeţul care are steagul de culoarea respectivă. Resurse didactice: banderole de culoare roşie. se deplasează pe circumferinţa cercului. „Prinzătorul” încearcă să prindă câţiva dintre ei înainte de a ajunge în cerculeţ. Educatorul strigă apoi altă culoare şi jocul continuă astfel. în acest timp. . După ce au fost prinşi toţi elevii. Obiective de referinţă: să alerge cât mai repede.21 – . cadrul didactic pronunţă cu voce tare numele uneia din cele trei culori (fără ca aceasta să fie stabilită dinainte). Cei prinşi sunt duşi în „casa prinzătorului”. „oile” trebuie să traverseze pădurea „lupului” care. Obiective de referinţă: să-şi dezvolte viteza de reacţie şi de execuţie. De o parte şi de alta a dreptunghiului.Jocul „Lupul şi oile” Scopul: consolidarea deprinderilor de alergare. 3 steguleţe: roşu. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi pe circumferinţa unui cerc marcat la mijlocul terenului de joc. galben şi albastru. galben şi albastru” Scopul: formarea deprinderilor de a răspunde prompt la comenzile cadrului didactic. iar cele scurte de 2-3 m. galbenă sau albastră. reprezentând pădurea lupului va sta un elev (lupul). Jocul „Roşu. Cei prinşi devin „lupi” şi prind şi ei „oile” rămase. În trei locuri diferite. jocul se reia. Jocul continuă până ce rămâne neprins un singur jucător care va reîncepe jocul. Se alege un elev „prinzător” care. iar ceilalţi reintră în cerc. fredonând o melodie. elevii. În mijlocul fiecărui cerculeţ se înfige câte un steguleţ (într-unul roşu. El este obligat să strige fiecare culoare de un număr egal de ori. Resurse didactice: cretă. La semnal. La un moment dat. Ei poartă pe mână câte o banderolă de culoare roşie. stau risipiţi ceilalţi jucători „oile”. stă într-un pătrat care reprezintă „casa prinzătorului”. cadrul didactic trasează terenul de joc care este un dreptunghi cu laturile lungi de 5-6 m. Desfăşurarea jocului În curtea şcolii. cretă. la distanţă egală de circumferinţa cercului. alegându-se alt „prinzător”. înainte de începerea jocului. la 4 -5 paşi de laturile lungi. indiferent de ordine. sunt desenate 3 cerculeţe. galbenă sau albastră. pe marginea terenului. În acest dreptunghi. în altul galben şi în al treilea albastru).

Desfăşurarea jocului Elevii sunt răspândiţi pe terenul de joc şi stau cu faţa la educator. Jocul „Mingea la coş” Scopul: consolidarea deprinderii de aruncare la ţintă. Când mingea este oprită. rămâne mai departe în joc. indiferent la a câta încercare se află prin repetarea jocului. încep să arunce pe rând mingile.22 - . Resurse didactice: o minge. (Educatorul stabileşte distanţa dintre copii şi coş în funcţie de raza cercului. . Obiective de referinţă: să execute sărituri pe loc cu ambele picioare. o loveşte continuu de sol.) La comanda cadrului didactic. Sunt declaraţi campioni elevii care au reuşit să arunce de 3 ori la rând mingea la coş. copiii încetează să mai sară şi să bată din palme şi trec în ghemuit. până când educatorul îi scoate din joc pe aceea care nu s-au oprit odată cu mingea ori nu s-au aşezat corect în ghemuit. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi în formaţie de cerc şi fiecare are în mână o minge mică de cauciuc. de culori diferite (pe cât este posibil) sau cu un semn distinctiv.Jocul „Stai odată cu mingea!” Scopul: consolidarea deprinderii de a sări. oferind posibilitatea tuturor copiilor să poată arunca mingea la coş. Cei scoşi din joc aşteaptă într-un colţ al terenului până ce sunt eliminaţi alţi elevi care au greşit şi în locul lor reintră ei. Acesta ţine în mână o minge pe care. cu fruntea sprijinită pe genunchi. Dacă din cele 3 încercări reuşeşte să arunce mingea măcar o dată în coş. În mijlocul cercului se aşează un coş cu diametrul 0. coş cu diametrul de 0. Sunt declaraţi câştigători elevii care n-au părăsit niciodată jocul. imitând mingea.50 m. mişcările picioarelor fiind însoţite de bătăi din palme.50 m. Toţi elevii trebuie să sară pe loc. la semnalul de începere a jocului. Aruncarea mingii se poate face şi de către un elev ales de cadrul didactic. Resurse didactice: mingi mici de cauciuc. în caz contrar. iese din joc. Obiective de referinţă: să arunce corect mingea la coş. Fiecare are dreptul la 3 încercări.

pe doi suporţi se fixează câte o sfoară. Atunci elevii nu trebuie să ridice mâinile. pentru a încerca să-i păcălească pe elevi. înoată” denumind apoi animalele care înoată. unde se aşează în culcat înainte. Desfăşurarea jocului Elevii sunt împărţiţi în două echipe. Variantă Jocul „Înoată. imitând zborul lor. de exemplu: „rândunica zboară!”.23 - . La distanţa de 10 m de aceasta. La semnalul educatorului. Obiective de referinţă: să se târească pe antebraţe. La începerea jocului el mişcă alternativ degetele arătătoare ale mâinilor. fără să o atingă. se întorc în alergare prin exterior. şi se târăsc pe antebraţe (deplasarea se execută cu sprijin numai pe antebraţe). la înălţimea de 0. înapoia liniei de plecare. Jocul „Zboară. se ridică. 2 sfori. aşezate pe şiruri. El trebuie să adauge după mai multe repetări (în această formulă) numele unei păsări sau al unui aparat care zboară. conducătorul jocului va spune „Înoată. spunând: „Zboară. Câştigă echipa al cărei ultim component trece primul linia de sosire. Dacă educatorul vrea să verifice atenţia elevilor.Jocul „Nu atinge sfoara!” Scopul: consolidarea târârii. dar şi altele care nu înoată. picioarele menţinându-se întinse. elevii au mâinile pe bancă şi privirea spre educator care stă pe un scaun în faţa lor. 4 suporţi. în loc de aceste cuvinte poate spune: „căţelul zboară”. Copiii care greşesc sunt obligaţi să execute mişcări cât mai hazlii. Obiective de referinţă: să imite zborul unor păsări sau aparate când este cazul. Elevii imită mişcările educatorului şi repetă în cor cuvintele: „rândunica zboară!”. zboară!” Scopul: dezvoltarea capacitătăţii de concentrare a atenţiei.50 m. ci să spună în cor: „căţelul nu zboară”. zboară”. zboară”. primii din fiecare echipă aleargă până aproape de sfoară. egale ca număr. înoată!” Acesta este o variantă a jocului anterior. „avionul zboară!”. verificându-le totodată gradul de concentrare a atenţiei. cu deosebirea că în loc de „Zboară. Desfăşurarea jocului Mesele sau băncile sunt aşezate în semicerc. ating mâna colegului ce urmează să alerge şi se aşează la coada şirurilor. pe sub sfoară. După ce au trecut de ea. în sus sau în jos pe genunchi. să alerge repede. 1 metru. Resurse didactice: cretă. .

Să a .me. unul după altul.na . muzică şi versuri: A. Vi . Jocul se reia de la început. ga Vul– pea-şi fa –ce pla – nuri de fu . ga. 2-3 „gâşte” şi le duce în bârlogul ei (colţul dinainte stabilit). ga. cântând în timp ce un copil „vulpe” pândeşte dintr-un colţ. gata să se repeadă în „cârdul gâştelor” – strofa I.ră câ – te-o gâs – că. Desfăşurarea jocului Elevii aşezaţi în cerc merg. Obiective operaţionale: să cânte şi să execute mişcările cerute de text. cu altă „vulpe” şi alte „gâşte” furate. Resurse didactice: Jocul muzical „Vulpea şi gâştele” . ga.ma– na a– dul. ga Gâş – te – le prin iar – bă stau la sfat.du – cem gâş – te . rând pe rând.când. pe rând . Tot ca ea şi . pe strofa a II-a „vulpea” fură. Ghi. ga. . ga. Motora Ionescu.rat Fu . Ghi. toţi elevii se duc în „bârlogul vulpii” şi iau înapoi „gâştele” furate.24 - .re – te hai şi noi. ga. ghi. După terminarea strofei a III-a .poi.ne ho– ţo .le . ghi.JOCURI MUZICALE PENTRU TERAPIE OCUPAŢIONALĂ Jocul „Vulpea şi gâştele” Scopul: îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical.

dă-mi mi – e. 1. cu 3. La strofa a III-a începe jocul cu mingile.ne. să arunce şi să prindă mingea în ritmul cântecului. Hei. dar pe cât posibil în ritmul cântecului – pe fiecare măsură o aruncare de minge.seli să zbur . n-o scă .pa! Desfăşurarea jocului Elevii stau aşezaţi faţă în faţă pe două linii la distanţă de un metru. care se aruncă la partenerii din faţă şi iarăşi vin înapoi.căm.şa Şi ghi .Jocul „Cu mingea” Scopul: îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical.lul Cu min–gea noas – tră.25 – . Cu mic. Na ţi . Toţi copiii cântă primele două strofe mergând ritmic pe loc. Jocul muzical „Cu mingea”. hai ve .dăm.e. Resurse didactice: mingi. Cei din prima linie au fiecare câte o minge în mână.re. Jocul se reia de mai multe ori. Ia .pit. u i . Hai – deţi la 2.te. joa – că.pa – da s-a to . ma . Obiective operaţionale: să-şi însuşească textul şi melodia cântecului. ui – te-a . . prin–de-o bi . ză .o ce .răşi Hai să Vezi de s-a tre . ne ju .zit.

găm. Cu . Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului. . Pe Final. cu – cu! Desfăşurarea jocului Elevii aşezaţi în cerc.chişi vom sta.de mai cu . îl scoate din ascunzătoare şi devine el însuşi „cuc”.Jocul „Cucu” Scopul: deconectare psihică. ţinându -se de mâini. iar jocul se reia de la capăt.ce va cîn – ta. în timp ce copilul „cuc” se ascunde undeva în împrejurimi. ve . merg în pas de marş spre dreapta.u – tăm Mer– gem. Resurse didactice: Jocul muzical „Cucu”.lun .26 - . „cucul” găsit intră de asemenea în cerc. pe primele patru măsuri şi spre stânga pe următoarele patru măsuri. Hai co – pii să-l că .rând.nă Se va cu – cul fa . ceilalţi copii îşi iau locurile în cerc. copilul „cuc” strigă din ascunzătoare: „cucu”. Aceleaşi mişcări se repetă pe strofa a II-a a cântecului.gem Şi din cuib să-l toţi cân – tând a .cuns în crâng. să execute mişcările cerute de textul cântecului. Andante 1. Şi cu Ci . mer.ne-l o – chii-n . 2. „cucu” iar restul copiilor aleargă în căutarea lui. Cu – cu. Elevul care a găsit „cucul”.cul s-a as . cuc la rând. muzica şi versurile: Grigore Teodosiu. Final Pâ .

ti .un ful – gu . dezvoltarea auzului muzical.ti - şor.de. li.de. li.şor Câm–pul.ce . Motora Ionescu Andante Nin – ge. Ca . Obiective operaţionale: să cânte şi să execute mişcări de braţe şi picioare în ritmul cerut.Jocul „Ninge. ca . li. Co – lo sus pe der . ninge” Scopul: îmbogăţirea vocabularului.27 – . po– mii şi în – tre – gul sat Hai . şi să – ni – uş Tri. nin– ge . li.te. muzică şi versuri : A.de – luş Pâr . Resurse didactice: Jocul muzical „Ninge. nin –ge-n .nă al – bă toţi au îm – bră – cat Hai co – pii la Tri.e! Stri – gaţi co – pii! Pâr – ti – e! (strigăt) . ninge”. câ .

28 - . cântec popular 1. aplecând uşor capul. Jocul „Toamna” Scopul: îmbogăţirea cunoştinţelor despre anotimpul toamna. copiii arată cum zboară păsărelele. Apoi se lasă în jos îndoind genunchii. Ciupercuţe tot cătăm.” din nou duc braţele lateral cu revenire şi aşa mai departe. cu respectarea duratelor de optimi şi pătrimi.ze Din co–paci s-au des-fă – cut Joa–că’n a – er o – bo – si – te 2. Păsărelele s-adună. pe cuvintele „ninge-ncetişor” bat ritmic din palme pe toate silabele pronunţate (respectând ritmul duratelor respective). . Şi cu toamna. duc braţele lateral cu revenire (1-2. Resurse didactice: Jocul muzical „Toamna”. Noi cu coşul în pădure.Desfăşurarea jocului Elevii aşezaţi în cerc sau în coloană. Desfăşurarea jocului Elevii se risipesc în diferite părţi ale clasei (terenului). până la cuvintele „Hai copii la săniuş” care se cântă concomitent cu mers ritmic pe loc. La pă–mânt toa–te-au că – zut. 1-2). Ei se învârtesc. cu palmele duse le umăr. stau drepţi. Simultan cu cântarea. pe cărare. fac următoarele mişcări de braţe şi picioare: pe cuvintele „ninge. Ciufulite sunt de vânt. Stoluri pleacă spre ţări calde. Gal – be – ne şi ro–şii frun. călcând de fiecare silabă pronunţată. la sfârşitul primei strofe. Ei se salută unii pe alţii. cade. Ne-ntâlnim. ninge”. Elevii fac mişcări de parcă ar ţine un coş în mână: se apleacă din când în când de parcă ar strânge ciuperci. 3. ne salutăm. să execute mişcări corespunzătoare textului. Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului. formează un cerc. imitând în acest fel căderea frunzelor. Aripile fluturând. apropiindu-se de centrul camerei şi. Cu mâinile desfăcute lateral. pe cuvintele „cade.

29 - . toţi ne-n . Astfel. La cuvintele: „Hai la dreapta.După aceea se cântă cântecul fără cuvinte. Cadrul didactic participă activ la joc. să execute mişcările cerute de textul cântecului. ţinându -se de mâini. copiii risipindu-se în diferite părţi. copiii merg spre stânga. trap. trap”.te-a – şa Din pi – cioa – re Şi la stîn – ga trap. Desfăşurarea jocului După ce şi-au însuşit melodia şi textul jocului. bat de trei ori din picioare şi se opresc: La cuvintele: „Şi la horă noi pornim”. Hai la dreap – ta clap. trap. La cuvintele: „Şi la stânga tot aşa”. uite-aşa”. la cuvintele: „trap. copiii îşi dau mâna. clap. interpretând cântecul şi mişcările în acelaşi timp cu elevii.şa Ne-n – vâr – tim. Bat din pal – me: 2. tot a . elevii cântă şi execută mişcările indicate chiar de textul respectiv. La cuvintele: „Ne-nvârtim. Jocul reîncepe insistând ca mişcările indicate în textul cântecului să fie executate la timpul cuvenit. ei bat din palme. copiii merg spre dreapta cu paşi normali. clap. copiii se răsucesc pe loc. Jocul „Bat din palme” Scopul: deconectare psihică. Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului. . muzica: Lili Schwam Moderato 1. ne răsucim”. Resurse didactice: Jocul muzical „Bat din palme”.ve – se – lim. trap. ne ră – su – cim ră – su – cim Şi la Şi cu ho – ră noi por – nim. La cuvintele: „Şi cu toţi ne-nveselim”. ui . ne Ne-n – vâr – tim.

La cuvintele „Sus la cer zburăm” copiii fac un salt uşor.năm. aranjaţi astfel: doi stau faţă în faţă ţinându-se bine de mâini. Resurse didactice: Jocul muzical „Leagănul” Moderato Hai să ne ju - căm. . Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului.gă . formează leagănul iar al treilea copil stă în mijloc.vân .reu să ne-a .30 - . muzica – Ion Nicorescu. onomatopeele. Rolurile vor fi schimbate prin rotaţie. astfel ca toţi copiii să devină leagăne şi cei din centru copii de legănat. _______ Desfăşurarea jocului Aşezaţi în cerc. îşi desfac braţele iar cei din mijloc schimbă leagănul trecând în centrul grupei de leagăn vecine (dreapta sau stânga. şi să execute paşi simpli de dans. Jocul „Căsuţa din pădure” Scopul: îmbogăţirea vocabularului şi dezvoltarea auzului muzical. Toţi cântă şi execută pe loc paşi înainte şi înapoi imitând legănatul. în grupe de câte 3 elevi.Jocul „Leagănul” Scopul: deconectare psihică. ______ Tot me . melodia cântecului.tăm Sus la cer zbu - răm. Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile. _______ Să ne le . să execute mişcările cerute de textul cântecului. Resurse didactice: Jocul muzical „Căsuţa din pădure”. la comanda cadrului didactic).

za şi să ne şi eu stau v-am doi a .tră . Tra.sit.nit şi ri . nit mici.lul - za în e şi-o şi spu – ne: că . hop. . Pu .să Hop. bi Stau cei cinci şi să ne pri - eu a .tă şi eu.pu .ce .dit No .ţă Vreţi M-am No Pu - să stau gân – dit roc. 2. ______ pu oac. să Ia . chiţ! _____ Tra. doi la stânga.veau ca . ____ oac!____ chiţ!____ la.tă bros .31 - . pu. pu oac.ra .rea ve .sa noas . la. hop. tă: ţă A . la. La strofa a doua se dansează doi paşi la dreapta doi la stînga până la refrenul „Oac.ri .lul că . chiţ. reu.sit! pi .ţă cu . oac. chiţ.teni mici. aceasta se prinde cu „piticii” de mână şi execută doi paşi în faţă. „doi pitici” se ţin de mână şi execuă doi paşi la dreapta. Vi Da Ca Şo .Mişcat 1.ici? şi eu. gă .ne pu . v-am gă .su . În faţa clasei. 3.veţi loc .ţa cu a o bros stri – gă-n cea dră - lu cu da gu - ne. Desfăşurarea jocului După ce şi-au însuşit textul şi melodia se repartizează rolurile la cinci elevi. ţă. _____ Oac. După ce „pupăza” îi întreabă: „Vreţi să stau şi eu aici?”. În A Şo Şi-n pă – du .c-a . chiţ.cu . la.tici. e .ici? stau şi eu.ce .pă . _____ Vreţi să stau M-am gân . bi pă . oac! _____ Chiţ.su .pu.roc. 4. doi paşi în spate până se termină prima strofă. Stau cei cinci pri- doi rind am e - pi me ve teni tici.

Resurse didactice: Jocul muzical „Bate vîntul frunzele”.ră 2.32 – . la. . La strofa a patra cei cinci copii ţinându-se de mâini fac un cerc şi se deplasează la dreapta şi la stânga pentru fiecare vers al strofei. Mama la plăcinte face. doi în spate până la sfârşitul refrenului. Tot aşa se procedează şi la strofa a treia. „broscuţa” se prinde de mână cu„pupăza” şi împreună cu „piticii” dansează doi paşi în faţă. Obiective operaţionale: să-şi însuşească versurile şi melodia cântecului. Moşul taie lemnele. Bunicuţa lână toarce Tata trage la rindea Iar eu bat din palme aşa. muzica: Dimitrie Cuclin Moderato 1. la. oac! M-am gândit să stau şi eu”. la” elevii ţinându -se de mâini fac paşi în interiorul cercului iar a doua oară la „Tra. Acest joc muzical poate fi prezentat şi la serbări şcolare de către elevii care şi-au însuşit cel mai bine mişcările cerute. La versul „Stau cei cinci prieteni mici.le. _______ Se-n vâr .ca iu .tul frun - ze . la.” fac paşi spre exteriorul cercului.oac.ul de 3. Ba - te vân . să execute mişcările cerute de textul cântecului.” se vor face paşii în interiorul şi în exteriorul cercului. Prin rotaţie fiecare elev va participa la prezentarea mişcărilor în timp ce restul clasei cântă.le_____ Rân – du .tesc mo - riş . Începând cu refrenul.ni . Jocul „Bate vântul frunzele” Scopul: deconectare psihică. Eu adun surcelele Puii boabe ciugulesc Şi spre iaz vesel pornesc. sfoa – ră Desfăşurarea jocului: Elevii stând în picioare vor executa mişcările cerute de textul jocului. La primele cuvinte ale refrenului „Tra.te zboa .te . Iar eu trag zme .

După ce bradul este împodobit. galben. Se va proceda la fel cu toate globurile de hârtie. În cea de-a doua modalitate. . cântând sau spunând versurile: „Bradul îl împodobim Cu globuri frumoase. prindeţi-vă şi voi Ne sucim. doi. de ce a ridicat globul de culoare roşie: „Eu am ridicat globul roşu pentru că aţi spus roşu”. Resurse didactice: globuri decupate din hârtie glasată în culorile învăţate. motiva. le vor pune în brad. Se va numi un elev care alege din globurile lui.JOCURI PENTRU STIMULARE COGNITIVĂ A ) JOCURI PENTRU DEZVOLTAREA PSIHOMOTRICITĂŢII: Jocul „Care este culoarea ta?” Scopul: recunoaşterea şi numirea corectă a culorilor. verde. cadrul didactic va spune doar culoarea (roşie) fără să arate un glob. alb. un brad. În timpul acesta copiii vor spune ce culoare pun în brad. ne învârtim Şi deloc nu obosim. Va agăţa el mai întâi un glob. Unul. plicuri cu globuri decupate. ca să fie văzut de toţi elevii. Bradul îl împodobim”.33 - . În încheierea jocului. unul la fel cu al propunătorului. Apoi li se cere elevilor să ridice şi ei globurile care au aceeaşi culoare ca al globului ridicat de educator. Este numit un elev să răspundă ce culoare are globul. violet. Copiii care au globuri cu această culoare (roşie) le vor ridica. Elevul numit va spune. albastru. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic va ridica un glob din hârtie. propunătorul va avea grijă ca toate globurile să fie plasate după culoare. Obiective operaţionale : să identifice şi să denumească culorile: roşu. copiii fac o horă în jurul lui. elevii împreună cu conducătorul jocului vor împodobi un brad. (este la fel). portocaliu. motivând de ce l-a ales. elevii care au globuri de aceeaşi culoare.

într-un colţ al clasei. Copiii vor ataşa sforii baloane de culoare corespunzătoare.Jocul „Baloane colorate” Scopul: consolidarea reprezentărilor cromatice. câştigător este jucătorul care în cel mai scurt timp găseşte toţi „frăţiorii”. Jocul „Găseşte-mi frăţiorii!” Scopul: denumirea şi identificarea figurilor geometrice. După ce propunătorul distribuie câte un balon fiecărui elev. să grupeze piesele din trusa „Logi II” după criteriul formă. Dacă figura geometrică prezentată va fi un pătrat. etc. Baloanele colorate se decupează. Desfăşurarea jocului La început elevii vor denumi figurile geometrice prezentate de propunător. Obiective operaţionale: să aleagă. se indică numele culorii fiecărui grup de baloane. Propunătorul atrage atenţia că sforile sunt asortate cu baloanele. culoarea galbenă pentru baloane galbene etc. împreună toate baloanele care sunt de aceeaşi culoare. caută culoarea albastră pentru baloane albastre. verzi. Într-o altă oră elevii desenează şi pictează baloane. vor lipi baloanele. Fiecare copil este îndemnat să caute sfoara care corespunde balonului său şi apoi s-o înnoade. roşii. Obiective operaţionale: să grupeze baloanele şi sforile după criteriul culoare. să aleagă din trusa lor figurile geometrice care au aceeaşi formă ca a lui. După fiecare grupare piesele vor fi puse înapoi în trusă. sfori în aceleaşi culori. galbene). Copiii sunt ajutaţi să constate că s-au obţinut patru grupuri de baloane fiecare de una şi aceeaşi culoare. acela roşu. indiferent de culoare şi mărime. . apoi vor arăta figurile geometrice cerute . iar sforile acestui grup sunt şi ele albastre. va cere elevilor să o denumească şi să-i găsească „frăţiorii”. etc. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic aranjează baloanele. Resurse didactice: trusa „Logi I”. De asemenea jocul se poate complica cerând elevilor să grupeze figurile geometrice utilizând pe lângă criteriul formă şi criteriul culoare. „Unele sunt identice şi altele deosebite”. După ce au fost astfel constituite cele 4 grupuri de baloane. Jocul se poate juca şi sub formă de competiţie. atunci elevii vor alege toate pătratele din trusa lor. Cadrul didactic va lua o figură geometrică din trusa „Logi I”. celălalt este verde.. Jocul poate fi complicat şi cu alte sarcini. roşii. Acest grup este albastru. legate laolaltă ca la vânzătorii de baloane făcând următoarea observaţie: „Sunt oare toate la fel baloanele?”. trusa „Logi II”. roşii etc. Se distribuie apoi fiecărui copil câte o foaie pe care au fost desenate numai sforile colorate. Resurse didactice: baloane (albastre. Propunătorul cere copiilor să aşeze lângă grupul baloanelor albastre.34 - . jucării care au culoarea respectivă. obiecte. cere elevilor să pună în acelaşi loc.

„sus”. copiii ridică capul. Elevii stau cu capul aplecat pe bancă şi cu ochii închişi în timp ce un elev din clasă ascunde obiectul. La semnalul cadrului didactic sau a conducătorului jocului. dar mai târziu. Obiective de referinţă: să identifice şi să denumească poziţiile spaţiale simple: pe. Ordinea culorilor este aceeaşi la cele 5 cuburi. sus să fie toate albastre sau în faţă să fie toate suprafeţele galbene. Resurse didactice: 5 cuburi din carton de mărimi diferite – cu suprafeţele 9. în faţă.Să aşeze cuburile în ordinea crescătoare sau descrescătoare mărimii. se prezintă ob iectul care va fi ascuns. deschid ochii şi precizează poziţia obiectului respectiv (pe catedră. albastru. la care.. sub. jos. . „mai mare”. Se dau copiilor următoarele sarcini: . Evidenţa răspunsurilor celor două echipe se ţine la tablă. 36. suprafeţele fiind diferit colorate (roşu. pentru fiecare răspuns corect se primeşte un punct. „stânga”. „jos”. dar unele suprafeţe sunt împărţite în diferite figuri geometrice colorate în diferite culori. va rezolva sarcina numai pe bază de memorie. Desfăşurarea jocului Acest joc se poate desfăşura sub formă de întrecere individuală sau pe grupe. radieră). stânga. încât elevii le pot combina alcătuind diferite modele decorative (mozaic). „potrivit”. De exemplu. folosirea corespunzătoare a termenilor: „mare”. dedesupt. 16. Resurse didactice: obiecte mici (ex. dreapta. ei trebuie să ghicească ce culoare este ascunsă (deoarece se văd numai 5 suprafeţe).Se pune în faţa copiilor un cub. alb.?” Scopul: localizarea obiectelor cu ajutorul relaţiilor spaţiale dintre obiecte. „nepotrivit”. . deasupra tablei etc. Obiective operaţionale: să ordoneze cuburile după mărime respectând şi colorile. 25. . 49 cm îmbinate prin lipire. sub bancă. negru. verde). respectând şi culorile. de asemenea. La început copilul se poate ajuta de un al doilea cub (pentru comparaţie).) . Jocul „Spune unde este. galben. sus. ordinea culorilor este aceeaşi.Se pot folosi nouă cuburi din carton de aceeaşi mărime.. Câştigă echipa care totalizează mai multe răspunsuri corecte. lângă. Desfăşurarea jocului Se împarte clasa în două echipe. „dreapta”.35 - .Jocul „Turnul cuburilor” Scopul: dezvoltarea acuităţii senzoriale şi a memoriei. în spate. deasupra.

Desfăşurarea jocului Elevii vor fi aşezaţi la mese sau bănci dispuse în careu deschis. creion.mingea în faţa mesei. Jocul se poate desfăşura cu jucării. . Resurse didactice: copiii primesc câte 6 jetoane reprezentînd o minge şi o masă în diferite relaţii spaţiale unele faţă de altele. cerându -se elevilor să reproducă cu două obiecte primite (tren şi o păpuşă) relaţia existentă în imaginea cadrului didactic. 4 jetoane care reprezintă activităţi pe care le fac dimineaţa. ) după cum indică imaginea prezentată de conducătorul jocului.mingea sub masă. balon etc. . La jocul propriu-zis elevii trebuie să aducă la catedră imaginea care redă aceeaşi relaţie spaţială cu cea afişată la panou.mingea pe masă. într-un plic.36 - . Ei vor ordona pe bancă jetoanele în ordinea desfăşurării . educatorul indică clasei să ridice imaginea cu o anumită relaţie între obiecte.mingea în spatele mesei. Copiii care greşesc pierd o tură în joc. . Jocul „Ordonează imaginile!” Scopul: dezvoltarea capacităţii de conştientizare a ordinii cronologice a faptelor. jetoane ce reprezintă activităţi cunoscute de elevi.„Jocul asemănărilor” Scopul: dezvoltarea capacităţii de a stabili asemănări din punct de vedere al poziţiei spaţiale. Desfăşurarea jocului În prima parte a jocului fiecare elev primeşte. Obiective de referinţă: să ordoneze în sucesiune logică imaginile ce reprezintă activităţi familiale. Devin câştigători copiii care rămân fără nici un jeton. . un scaun sau o etajeră). o păpuşă şi un scaun etc.mingea în dreapta mesei.mingea în stânga mesei. pe care trebuie să aşeze silueta unui obiect (păpuşă. Resurse didactice: ilustraţii. respectiv: . verifică modul în care elevii au acţionat. În prima parte a jocului. . Cadrul didactic va avea imagini cu aceleaşi relaţii spaţiale. dar utilizând alte elemente – un cub şi o masă. Variantă Elevii primesc câte o fişă pe care sunt desenate o masă (un dulap. Obiective de referinţă: să găsească imaginea în care este redată aceaşi poziţie spaţială cu cea prezentată.

un copac în diferite anotimpuri (desfrunzit. în curs de desfrunzire). iar elevii cu imagini corespunzătoare acestuia se ridică în picioare şi răspund valorificând elementele din ilustraţia primită. cer senin cu soare strălucitor.. poezie). topirea zăpezii. cu roade. Clasa va fi împărţită în două grupe. Cadrul didactic solicită un elev să ridice de pe catedră o imagine şi să o descrie. să stabilească legătura dintre conţinutul ilustraţiei şi anotimp. Când educatorul spune „Stop!”ambele echipe se opresc. a acţiunilor. se va insista asupra prezentării elementelor principale.calendarul anotimpurilor. ore . înmugurit. ilustraţii cu activităţile de la şcoală. educatorul va adresa clasei întrebarea „Când se întâmplă ?”. Elevul care răspunde corect. înflorit.. ia jetonul şi-l plasază pe calendarul naturii în dreptul anotimpului potrivit. masa de prânz). Membrii echipei se consultă între ei şi apoi ordonează pe bancă imaginile. plecând în stol spre ţările calde). Educatorul indică un anotimp prin ghicitoare (sau ilustraţie. cantina păsărelelor. fără detalii şi fără menţionarea anotimpului. Educatorul va aşeza pe catedră. ploaie.. căderea frunzelor. luarea micului dejun. Câştigă echipa care a ordonat corect imaginile şi a terminat la timp. cântec. La descrierea imaginii. Fiecare echipă va primi câte un set de jetoane ce reprezintă activităţi pe care copiii le fac seara. hrănindu-şi puii. Obiective operaţionale: să descrie ilustraţiile care reprezintă aspecte semnificative ale celor patru anotimpuri. plecarea la şcoală. Apoi. activitatea oamenilor pe câmp sau în grădină etc. Se acordă un anumit timp pentru rezolvarea sarcinii primite. Resurse didactice: planşă . Jocul „Când se întâmplă?” Scopul: sistematizarea cunoştinţelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri. îmbrăcatul. .activităţilor din imagini: sculatul. spălatul. vânt. Variantă Se împart la toţi elevii ilustraţii cu aspecte specifice anotimpurilor. înzăpezit.37 - . Elevii vor veni pe rând se vor uita la imagini şi le vor ordona în funcţie de programul zilnic şi orele din ziua respectivă (spălatul pe mâini. jetoane. cu faţa în sus. ilustraţii reprezentând fenomene specifice celor patru anotimpuri: ninsoarea. Desfăşurarea jocului Jetoanele vor fi aşezate cu faţa în sus pe catedră iar planşa reprezentând anotimpurile anului va fi fixată la tablă. păsări în diferite anotimpuri: berze şi rândunici (refăcându-şi cuibul.

dezvoltarea spiritului de observaţie. pe ultima cifra 5. (de exemplu în cutiuţa cu cifra 3 sunt 3 buline) se poate goli de către jucătorul care a completat-o. elevii completează pe fişe aceste numere: . Dacă se lucrează individual . Desfăşurarea jocului Jocul se poate organiza pe echipe sau individual. Resurse didactice: jetoane sau fişe de lucru. De fiecare dată se pune o bulină în cutiuţa cu cifra corespunzătoare numărului indicat de zar. Obiective operaţionale: să asocieze numărul cu cifra corespunzătoare. Câştigă cel care la sfârşitul jocului are mai multe buline. pe prima cutie se scrie cifra 0. Fiecare echipă primeşte un număr egal de jetoane şi cu acelaşi grad de dificultate.B ) JOCURI PENTRU STIMULAREA DEZVOLTĂRII INTELECTUALE Jocul „Cutiuţele” Scopul: Fixarea numerelor naturale în concentrul 0-5. apoi se continuă pe rând. două panouri. Jocul „Găseşte numerele care s-au ascuns” Scopul: consolidarea cunoştinţelor despre şirul numerelor naturale 0 – 10. Pe fiecare cutie sunt desenate (sau lipite) 1-5 buline ca la zar şi cifrele corespunzătoare. Câştigă echipa care a rezlovat corect sarcina de lucru şi care a fost disciplinată în timpul jocului. aceasta va rămâne goală tot timpul jocului. Jucătorul care aruncă cu zarul numărul 5 poate goli toate cutiuţele. Când zarul se opreşte cu partea pe care nu are nici o bulină în cutiuţa corespunzătoare cifrei 0 nu se va pune nici o bulină. Desfăşurarea jocului La acest joc pot participa 2-6 jucători. să scrie vecinii numerelor. Începe cel care a aruncat cu zarul cel mai mare număr. Membrii echipei se consultă între ei. completează numerele care lipsesc şi îşi trimit un reprezentant care să prezinte jetoanele completate şi le aşeză pe un panou. Când o cutiuţă este completă. Fiecare elev îşi alege culoarea bulinelor. Obiective operaţionale: să stabilească numerele lipsă din şirul numerelor naturale.38 - . Resurse didactice: un suport 30 /15 cm din carton cu bordură decorativă pe care sunt lipite la distanţă egală şase cutii de chibrituri. Un zar şi circa 36 buline din carton (cu diametrul de 2 cm) în culori diferite.

În momentul în care o grupă a rezolvat la tablă toate exerciţiile. la semnalul de începere. creioane. . Resurse didactice: o scară dublă desenată pe tablă. pe fiecare treaptă sunt scrise exerciţii de adunare sau scădere cu acelaşi grad de dificultate la acelaşi nivel al scării. împreună cu clasa. chiar dacă cealaltă grupă mai are de rezolvat exerciţii. Grupa care are cele mai multe exerciţii rezolvate corect este declarată câştigătoare şi primeşte steguleţul din vârful scării. câte un elev să rezolve exerciţiile de pe prima treaptă. Din fiecare grupă va pleca. cretă. Se va verifica corectitudinea exerciţiilor rezolvate. Obiective operaţionale: să rezolve corect şi rapid exerciţii de adunare şi scădere.39 – . Continuă următorul coleg de echipă să rezolve următorul exerciţiu şi tot aşa până se termină toate exerciţiile grupei sale. propunătorul spune „Stop”. caiete. Desfăşurarea jocului Acest joc se desfăşoară sub formă de concurs. Clasa este împărţită în două grupe echilibrate din punct de vedere al potenţialului intelectual. Elevii care nu sunt la tablă rezolvă în caiet exerciţiile repartizate grupei sale.1 0 10 7 5 5 6 4 1 7 10 8 3 6 4 Jocul „Cine urcă scara mai repede?” Scopul: fixarea şi aprofundarea operaţiilor de adunare şi scădere. Imediat ce a terminat de rezolvat exerciţiul va pleca următorul coleg de echipă să rezolve exerciţiul scris pe treapta a doua. un steguleţ aşezat în vârful scării.

Jocul „Telefonul fără fir” Scopul: dezvoltarea auzului fonematic şi a capacităţii de concentrare a atenţiei. nu vreţi verdeaţă? Şase pleacă la măicuţa Şi-acum socotiţi fuguţa Printre nuferii din lac Câte raţe baie fac?” „Şase motănei bălai Mănâncă tot ce le dai. mac.” Ghicitorile se rezolvă frontal. Strigă tare mama raţă Mac.” „Şapte mere coapte. de obicei. la ultimul copil din şir ajunge un mesaj distorsionat. stau în picioare sau pe scaune. păpuşă etc. la rândul lui îl transmite următorului coleg şi tot aşa mai departe până ce. Unul negru. simple. Obiective operaţionale: să recepţioneze corect mesajul şi să-l transmită mai departe..40 – . trezirea interesului pentru activităţile matematice. Tuturor copiilor le place acest joc.. mesajul ajungând la ultimul elev din şir. elevii vor fi capabili să înţeleagă şi să transmită cuvinte mai lungi.. Cadrul didactic spune primului elev din şir. mesaje formate din două sau trei cuvinte (propoziţii scurte cu conţinut concret). La un loc sunt. Resurse didactice . iar forma atractivă de prezentare a cerinţei asigură optimismul elevului care lucrează cu plăcere. un cuvânt. Acesta. la ureche. mac. mac Zece raţe stau pe lac. cu un număr de silabe nu prea mare. masa.„Ghicitori matematice” Scopul: stimularea curiozităţii. Desfăşurarea jocului Elevii sunt aşezaţi şir. lopată. mac şi mac. acesta îl rosteşte cu voce tare. cere lapte. Sunt recomandate cuvinte uzuale. Obiective operaţionale: să aplice cunoştinţele de adunăre şi scădere a numerelor naturale la situaţii noi. care îi face pe toţi să râdă. de exemplu: mama. Pe măsură ce cresc şi îşi sporesc achiziţiile. mac. unul lângă altul. pentru că. Şi-ncă unul copt.ghicitori sau poezioare: „Mac.. maşină. . Câţi motani avem noi?. mac.

Copilul la care se află cartonaşul cu o singură floare se ridică şi spune: „Eu am cartonaşul cu o floare”. Jocul poate continua cu următoarea poezie în care elevii spun onomatopeele: „Ursul a pornit uşor Iar cocoşul lui bunicu’ Chemând puii: mor! mor! mor! Îi răspunde: cucuriguu! Pe crenguţă-n fel şi chip Vrăbiile zic: cip! cirip! Din ogradă şi gâsca Parcă-mi strigă: ga ! ga! ga! Capra cată nu ştiu ce Şi tot strigă: be! be! be! Iar bălţata vacă – acu” Strigă pe viţel: mu!mu! Jocul „Eu spun una tu spui multe” Scopul: însuşirea corectă a formelor de singular şi plural a substantivelor. Resurse didactice: cartonaşe cu diferite desene reprezentând un singur lucru sau fiinţă şi altele reprezentând mai multe obiecte sau fiinţe de acelaşi fel. unul cu un singur element iar altul cu două sau mai multe elemente de acelaşi fel. Pe rând câte un copil vine la catedră şi alege un cartonaş. Obiective operaţionale: să aleagă corect jetonul cu una sau mai multe imagini şi să exprime corect singularul şi pluralul.41 - . ridicând un cartonaş cu mai multe elemente copilul spune: „Eu am pe cartonaş mai multe flori”. Apoi copilul formulează propoziţia despre floare. Elevul care se află la catedră trece la plural propo ziţia respectivă. Desfăşurarea jocului Se împart elevilor ilustraţii cu diferite animale ca: şoarece. (pot fi introduse ilustraţii care să reprezinte şi alte animale). Desfăşurarea jocului Pentru fiecare substantiv propus în joc vor exista două cartonaşe. Cadrul didactic numeşte elevii care să spună ce reprezintă ilustraţia primită şi cum face animalul respectiv. De exemplu. iar elevii trebuie să spună acelaşi cuvânt la plural – respectiv la singular. Obiective operaţionale: să recunoască în imagini diferite animale şi să ştie cum fac. În partea a doua a jocului propunătorul (sau un elev) spune un cuvânt la singular (sau plu ral). Unul din cartonaşe va fi pe catedră iar celălalt repartizat elevilor în aşa fel încât să existe atât pe catedră cât şi la copii cartonaşe care conţin un singur element şi care redau mai multe elemente. pisică şi câine. Resurse didactice: ilustraţii cu diferite animale.Jocul „Cum face?” Scopul: formarea deprinderii de a rosti corect sunetele şi de a emite onomatopee. . În continuarea jocului se vor alcătui propoziţii în legătură cu cuvintele folosite în joc.

Cine mână caii? .Tractoristul (tractorista) Cine vinde cărţile? . cu sens asemănător cu al cuvântului dat. Jocul „Basmaua înnodată” Scopul: însuşirea sinonimiei ca fenomen de vocabular. Obiective operaţionale: să-şi însuşească cuvinte care denumesc (ocupaţii) profesii. Dacă cuvântul spus de elev este corect atunci aruncă basmaua (cu ghinion) mai departe.Librarul Cine împrumută cărţile? . Resurse didactice: imagini care reprezintă diferite profesii. să execute diferite mişcări. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic va arăta elevilor imagini care reprezintă diferite ocupaţii şi va cere elevilor să spună cum este numită persoana care face acel lucru.Căpitanul Cine conduce tractorul? . Resurse didactice: o basma înnodată.Vizitiul Cine conduce tramvaiul? .Mecanicul Cine conduce automobilul? . activizarea vocabularului.Şoferul (şoferiţa) Cine conduce avionul? .) Exemple: elev – şcolar vesel – bucuros supărat – trist zăpadă – nea ţipă – strigă etc. Obiective operaţionale: să spună un cuvânt cu acelaşi înţeles.42 - .Bibliotecarul (bibliotecara) Cine vindecă bolnavii? . dacă nu. Desfăşurarea jocului Cadrul didactic spune un cuvânt şi aruncă o basma înnodată printre elevi.Doctorul (doctoriţa) etc. Cel la care ajunge basmaua trebuie să găsească un cuvânt cu acelaşi înţeles. elevul este depunctat şi „pedepsit” de către ceilalţi colegi (să recite.Jocul „Cine face?” Scopul: îmbogăţirea vocabularului.Vatmanul Cine conduce locomotiva? . să imite etc. .Pilotul Cine conduce vaporul? .

. Câştigă elevii care pot spune cuvinte cu sunetul indicat respectând toate cerinţele formulate de propunător. jocul continuând până rămâne unul singur.Jocul „Dacă nu-i aşa. care este şi învingător. Cuvintele să fie alcătuite dintr-o silabă. Jocul „De-a cuvintele” Scopul: activizarea şi îmbogăţirea vocabularului. îmbogăţirea vocabularului. Cel care are mai multe răspunsuri corecte continuă jocul cu un alt câştigător. una din literele învăţate până la data respectivă. Desfăşurarea jocului Doi câte doi. două sau mai multe silabe (r – rar – ramă – ramură – rândunică).43 - . Câştigătorii iarăşi se cuplează doi câte doi. pe rând. Jocul se poare desfăşura şi sub formă de competiţie. cum e?” Scopul: însuşirea antonimelor. Obiective operaţionale: să spună cât mai multe cuvinte care încep cu un anumit sunet. DACĂ NU –I harnic curat mic duşman vechi sănătos rece CUM ESTE? leneş murdar mare prieten nou bolnav cald etc. elevii spun cuvinte. Obiective operaţionale: să spună cuvinte cu formă diferită şi cu sens contrar. Desfăşurarea jocului Educarorul va scrie pe tablă. Se cere elevilor să spună cuvinte care încep cu sunetul r. iar celălalt (din pereche) trebuie să găsească cuvântul cu sens opus. De exemplu: litera „r”.

J2. Câştigă echipa care a găsit cele mai multe nume şi le-a ortografiat corect. Obiective operaţionale: să scrie numele de persoane cu literă mare. Următorul trebuie să scrie un alt nume pornind de la ultimele două litere ale numelui precedent. expresiv şi a descoperit eventualele greşeli strecurate în enunţul primit de la coleg. Jocul „Schimbă foaia!” Scopul: consolidarea deprinderilor de citire şi scriere corectă.44 – . Cel care nu reuşeşte să scrie corect este eliminat. J5 – Daniel. la latitudinea propunătorului – acesta va spune: „Stop!”. J6 – Elena etc. pe care le-au învăţat (majuscule de tipar). cursiv. J3 – Narcisa. toţi fac schimb de foi în tre ei. Jocul continuă cu următorii elevi din echipă. După un timp. Desfăşurarea jocului Fiecare elev scrie pe câte o foaie de hârtie o propoziţie şi apoi. Fiecare citeşte propoziţia de pe foaia primită. . creioane. Elevii încetează jocul. Obiective operaţionale: să scrie corect o propoziţie. Resurse didactice: cutia cu beţişoare.„Jocul literelor” Scopul: formarea capacităţii de a recunoaşte literele alfabetului. La comanda propunătorului „Începeţi!” elevii vor forma pe bănci literele alfabetului. creioane. Resurse didactice: foi de hârtie. Obiective operaţionale: să formeze cât mai multe litere de tipar din beţişoare. Toţi ascultă cu atenţie pentru că atunci când îşi aud citindu-se propriul enunţ. expresiv propoziţia primită. cursiv. Exemplu: J1 – Alin. Resurse didactice: foi de hârtie.Ina. cu literă mare. Desfăşurarea jocului Clasa se împarte în două echipe. Jocul „Dă-mi un nume” Scopul: Ortografiera corectă a numelor de persoane. Primul elev din fiecare grupă scrie pe foaie un nume de persoană. J4 – Sanda. să citească corect. Desfăşurarea jocului Fiecare elev are pe bancă cutiuţa cu beţişoare. Câştigă cel care a format mai multe litere. Câştigă acela care a citit corect. îl recunosc şi se ridică să citească propoziţia primită.

N. Păunescu. şi Marchitan. Recuperarea medico – pedagogică a copilului handicapat mintal. Taiban. coord. Bucureşti. Bucureşti.45 - . nr. (1993). tipărit la Multiprint. Comunicarea orală vol. Muşu. S. Terapie educaţională integrată. S. Editura Didactică şi Pedagogică. şi Popescu. E. Gh. 21. E. V. Antologie – jocuri. Educarea limbajului în învăţământul preşcolar. şi Ştefănescu. Nichita. Editura Medicală. Iaşi. Dima. F. Simionică. Craiova. II . cunoaşterea mediului înconjurător. V. C. I. A. Herescu. Editura Didactică şi Pedagogică. (1994). Bucureşti. Cântece şi jocuri muzicale pentru preşcolari. şi Muşu. (1981). (1976). Creţu. M. I. C. Matematică clasa I. Iaşi. . Bucureşti. (coord.. (1976). (1980). Dumitrana. Bucureşti. A. (1976). Lumea Copiilor vol. Îndrumător metodic pentru dezvoltarea vorbirii. Jocul bijuterie a educaţiei fizice I – IV. Editura Didactică şi Pedagogică. (1981). Iliescu. şi Muşu. Revista Noi şi dascălii noştri. Ţipordei. (1976). I. jocuri şi activităţi libere la clasa I. Îndrumătorul învăţătorului. (1998). Gh. (editor coord. Editura Didactică şi Pedagogică. Barcan Ţicaliuc.) (2009). Jocuri didactice pentru grădiniţele de copii. Editura Polirom. C. Bucureşti. Măriuca. Editura Sport – Turism.. C. Editura Pro Humanitate. Metodologia învăţării matematicii la deficienţii mintali Editura Didactică şi Pedagogică. 20.) (2009) . I. Oradea. editată de Revista Învăţământului preşcolar. Bucureşti. Motrescu. E. Culegere de cântece şi jocuri (pentru preşcolari). (1990). Editu ra „Gheorghe Cârţu Alexandru”. Exerciţii şi jocuri pentru preşcolari. A.BIBLIOGRAFIE Aga. A. P. şi Taflan.. Editura Didactică şi Pedagogică. Sofronea. M. 23. S.. (1999). Bucureşti. Bucureşti. Păunescu. Simpozionl naţional Inovaţie şi creativitare în învăţământul primar şi preşcolar. Gramatica prin joc pentru clasele I – IV. Motora Ionescu. Sibiu. (1997). Bucureşti. Rusu. şi Bogdan.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful