Piața de capital în Republica Moldova nu a ieșit din faza incipient ă și nu oferă populației și sectorului real suficiente instrumente de intermediere

financiar ă” [1] din spusele Ministrului Economiei, Valeriu Lazăr. Piaţa de capital, deşi are o infrastructură creată din dou ă burse (“Bursa de Valori a Moldovei” S.A. şi “Bursa de Valori Chi șin ău” S.A.), doi depozitari („Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei” S.A. şi „Depozitarul Central”S.A.), 10 registratori, 22 companii de brokeraj (11 companii de brokeraj bancare) şi 5 companii de estimare a valorilor mobiliare funcţionează slab şi nu corespunde standardului pieţei de capital occidentale. Doresc se remarc, c ă din dou ă burse şi doi depozitari, doar Bursa de Valori a Moldovei şi Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare activează. În general, piaţa se caracterizează prin: volume mici de efectuare a operaţiunilor cu valorile mobiliare (din 2008 pân ă în trimestrul II 2013 au avut loc tranzacţii in volum de cca. 2 271,15 mil. lei sau dacă raport la cursul valutar, 181,69 mil. dolari); [2] dezvoltare slabă a bazei materiale (lipsa investiţiilor suficiente pentru crearea atât a bazei materiale a pieţei, cât şi a subsistemelor de asigurare a ei); lipsa instrumentelor financiare (pe piaţa bursier ă se emit şi se tranzacţioneaz ă doar acţiuni iar emisiune de obligaţiunilor corporative au fost doar 3 precedente) şi grad înalt de riscuri (riscuri creditare, ale dobânzilor, riscul lichidit ăţii, valutar, legislativ). În mare parte tranzacţiile care au loc la burs ă, sunt tranzacţii de consolidare a pachetelor de acţiuni. Acest proces a început odat ă cu repartizarea bonurilor patrimoniale şi a procesului de privatizare din anii 90. Mie îmi place s ă numesc acest proces, proces de legalizare a acţiunilor, deoarece în anii 90, populaţiei i-a fost repartizate bonuri patrimoniale, dar nu au fost educaţi cum pot s ă le folosească, atunci în acel moment „b ăieţii de ştepţi” au început un proces de barter, schimbând unele bunuri şi mijloace băneşti pe acţiuni. Normal că barterul nu a fost unul echitabil, populaţia primind o valoare mult mai joas ă decât acţiunile deţinute. Din cauza unor conjuncturi legislative, aceste acţiuni n-au fost înregistrate pe noii acţionari, iar dup ă schimbarea legislaţiei în domeniul pieţei de capital, procesul început mai înainte a ajuns la punctul final. Dar o tragedie mai mare reprezintă schemele de fraudare prin fondurile de investiţii, care peste o noapte au falimentat, l ăsând populaţia f ăr ă acţiuni şi resurse financiare. Corneliu Dodu, preşedintele BVM a declarat într-un articol: „Practic toate emisiunile de acţiuni care se fac în Republica Moldova sunt închise, într-un cerc restrâns de persoane, iar acestea nu se fac prin intermediul bursei, ceea ce limitează şi participarea altor potenţiali investitori. De exemplu, emisiile de acţiuni au înregistrat o majorare cu 63%, în primul trimestru din 2013 faţă de aceeaşi perioad ă a anului precedent, iar emisiunile suplimentare de acţiuni, 16 la num ăr au totalizat 551 mil. de lei, ceea ce totu şi indic ă atragerea resurselor de pe piaţa de capital”. [3] Natan Garştea preşedinte al Agenţie de Rating şi Estimare “Estimator-VM” S.A. a declarat că „Economia Republicii Moldova este destul de mic ă, ori majoritatea companiilor sunt şi ele mici, iar cele mai multe dintre ele sunt orientate în special spre importul produselor, în condiţiile cre şterii continue a remitenţelor, ceea ce nu implic ă listarea neapărată la bursă sau atragerea resurselor de pe piaţa de capital. Miza pentru acestea este creditul bancar. Îns ă la burs ă, în mare parte, ar trebuie s ă se listeze companii din sectorul real, cum se face în statele dezvoltate. Iar în Republica Moldova sectorul real e slab dezvoltat, iar la burs ă se listeaz ă în mare parte b ăncile comerciale moldoveneşti.” [4] Conform programului Ministerul Finanţelor „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2013-2015)”, “În perioada 2010- 2011, valorile mobiliare de stat emise pe piaţa primară au deţinut ponderea majoră în portofoliul datoriei de stat interne. În componenţa acestora intr ă valorile mobiliare de stat pe termen scurt (bonuri de trezorerie cu scadenţa 21, 91, 182 şi 364 zile), precum şi valorile mobiliare de stat pe termen mediu (obligaţiuni de stat pe termen de 2 ani şi obligaţiuni de stat plasate prin subscriere). [5] Valorile mobiliare de stat, chiar dac ă sunt acceptate pentru tranzacţionare la burs ă, oricum se tranzacţioneaz ă pe piaţa extrabursier ă prin intermediul b ăncilor, care particip ă în calitate de dealeri primari. Ratele dobânzilor la valori mobiliare de stat sunt foarte mici, aproape de nivelul inflaţiei (pentru şapte luni ale anului 2013 rata medie ponderat ă a dobânzii la VMS comercializate prin licitaţii a constituit 4,94 % ( pe tipuri de VMS: 91 zile – 4,23%, 182 zile – 4,84%, 364 zile – 5,90%, 2 ani – 5,50 %), ceea ce este cu 1,82 puncte procentuale mai mică comparativ cu perioada analogic ă a anului 2012, iar inflaţia la 31.07.2013 de 4,3%), şi chiar dac ă riscul de investiţie în aceste instrumente este zero, în afară de bănci nu se găsesc alţi investitori interesaţi. La data de 31.07.2013, Ministerul Finanţelor prin emisiuni de valori mobiliare de stat avea atrase datorii de pe piaţa internă de cca. 6 388,0 mil. lei.[6] Este planificat ca în perioada 2013-2015, ponderea datoriei de stat interne în total datorie de stat s ă fie de ≥ 20% şi un alt scop neprielnic pieţei valorilor mobiliare de stat: majorarea constantă a datoriei de stat, susţinută de evoluţia ascendent ă a datoriei de stat externe, precum şi de majorarea în ritmuri mai lente a datoriei de stat interne. Astfel, finanţarea internă netă va fi în 2013 – 236,9 mil. lei, în 2014 – 189,6 mil. lei şi în 2015 – 171,1 mil. lei. La momentul dat, CNPF în comun cu BNM urmează să elaboreze un mecanism unic de tranzacţionare a VMS pentru a stabili regulile pe piaţă pentru juc ători, precum b ăncile din Republica Moldova. Astfel valorile mobiliare de stat de pân ă la un an care circul ă, vor fi pe piaţa secundar ă reglementat ă de BNM, iar cele cu termenul mai mare de un an pot fi tranzacţionate şi la Bursa de Valori, pentru care deja a fost elaborat un concept, ce urmeaz ă a fi aprobat şi implementat. [7] În contextul intrării în vigoare a noii legi cu privire la piaţa de capital, actorii de pe piaţă, în rol principal b ăncile, sper ă s ă se schimbe multe lucruri, în condiţiile în care vechile reglementări limitau dezvoltarea pieţei şi existau mai multe bariere, care puneau piedici atât intermediarilor din piaţă, dar şi nemijlocit emitenţilor valorilor mobiliare. În acest context Corneliu Dodu a declarat „Sper că din septembrie curent, odată cu intrarea în vigoare a noii legi cu privire la piaţa de capital lucrurile se vor îmbun ăt ăţi, îns ă nu pot spune acest lucru cu certitudine, ci mai degrab ă a ş compara noua lege de capital cu ni şte reguli de circulaţie rutier ă foarte bune, dar inaplicabile. Dac ă se merge cu automobile proaste pe drumuri foarte înguste şi deteriorate, nimic bun din asta nu va rezulta. Ba mai mult, activarea concomitent ă a dou ă legi de capital (legea veche şi legea nouă) pe o perioadă de un an şi jumătate va aduce doar nelinişte pe piaţă. În aceast ă perioad ă vor fi elaborate de regulator noi acte normative care se vor referi la noua lege. Astfel legea va intra în vigoare, iar regulile de joc nu vor fi clare pentru participanţi, ceea ce nu va impulsiona dezvoltarea pieţei de capital. În acest context, într-o perioad ă scurtă de timp ar trebui f ăcute clare regulile jocului. Iar regulatorul trebuie s ă ştie care este impactul m ăsurilor, înainte ca acestea s ă fie implementate. Principala regul ă e s ă nu se facă rău pieţei” [8] Mulţi specialişti în domeniul pieţei de capital îşi pun speranţa în această nou ă lege, dar mai exist ă persoane care o v ăd ca un factor negativ pentru tân ăra noastr ă piaţă. „Oponenţii legii nu doresc să recunoască un lucru: legislaţia actual ă este benefic ă doar unor operatori ai pieţei, deoarece oblig ă societ ăţile pe acţiuni şi investitorii s ă foloseasc ă serviciile acestora, şi respectiv, să le achite plăţile de rigoare. S-ar fi putut trece cu vederea peste aceste privilegii, dac ă situaţia pe piaţa de capital nu ar fi catastrofal ă. Dar anume ele au pus pe brânci întreaga piaţă de capital. Legislaţia actual ă exist ă de peste 14 ani, iar piaţa a degradat constant în aceast ă perioad ă. Emisiunile şi tranzacţiile pe piaţa de capital se mai efectueaz ă doar din motivul c ă legislaţia, sub o form ă sau alta, oblig ă societ ăţile pe acţiuni şi investitorii s ă le urmeze. În caz contrar, nimeni nu ar apela la astfel de mecanisme. Legea vine să excludă privilegiile de care dispun aceşti operatori. De aceea, ei au luptat activ împotriva ei.” [9]

Bibliografia:

[1] Oxana M., „Valeriu Lazăr: Piața de capital în Republica Moldova nu a ieșit din faza incipient ă” , 13 iunie 2013, http://tribuna.md/2013/06/13/valeriu-lazar-%E2%80%9Epiatade-capital-in-republica-moldova-nu-a-iesit-din-faza-incipienta%E2%80%9D/

[2] Buletinul informativ „Bursa de Valori a Moldovei” nr.1 (143) ianuarie 2009, nr.1 (155) ianuarie 2010, nr.1 (155) ianuarie 2010, nr.1 (167) ianuarie 2011, nr.1 (179) ianuarie 2012, nr.1 (191) ianuarie 2013 , nr.4 (194) aprilie 2013, nr.7 (197) iulie 2013. [3] Ursu V., „Foarte puţine valori mobiliare profitabile. Cine ar trebui să mişte piaţa?”, Capital Market Nr.24 (495) din 26 iunie 2013; [4] Ursu V., „Foarte puţine valori mobiliare profitabile. Cine ar trebui să mişte piaţa?”, Capital Market Nr.24 (495) din 26 iunie 2013; [5] Hotărîrea Guvernului nr. 221 din 25 martie 2013 privind aprobarea programul „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (20132015)”, http://www.mf.gov.md/common/publicdebt/statedebt/mang/program_221.pdf

toate ţările ECE au o medie de 88%.[6] Informaţia privind datoria de stat internă . Capital Market Nr. Lăsând la o parte componenta inflaţiei care ţine de obiectivul politicii monetare al B ăncii Naţionale a Moldovei.5 % în 2010. indicele de concentrare (CR-4 şi HHI – Indicele Herfindahl-Hirschman) a pieţei relev ă un grad moderat de concurenţă pe piaţa bancară. respectiv.pRm354T5. Ratele dobânzilor Pe parcursul anilor ratele reale ale dobânzilor la credite şi depozite au demonstrat tendinţe de scădere. în timp ce rata reală a dobânzii este la un nivel comparabil cu ţările din regiune.md/index. cu excepţia Belarus şi Azerbaidjan. crescând până la 41.. [8] Ursu V. iar în Republica Moldova această cifră este de 13.. Accesul insuficient la finanţare a fost indicat de majoritatea respondenţilor pentru Global Competitiveness Report 2010-2011. în Republica Moldova îşi desfăşoară activitatea 15 instituţii financiar-bancare.27 (498) din 17 iulie 2013.1% din totalul activelor. problemele pe care le abordează prezenta Strategie ţin de m ărimea primelor de risc şi a gajului (peste 130% din valoarea creditului). „Foarte puţine valori mobiliare profitabile.See more at: http://comerzan. Dinamica creditării În perioada 2004-2011 creditarea sectorului real al economiei a avut o dinamică ascendent ă. dintre care în 2010 9 erau cu capital străin.php? option=com_content&view=article&id=6156:alexandru-savva-piaa-de-capital-este-a-companiilor-i-investitorilor .eco. În acelaşi timp. evoluţiile echilibrate ale dobânzilor ar însemna o alimentare constant ă a sectorului real cu resurse financiare ce ar susţine o creştere uniform ă a economiei.info/piata-monetara-2/sistemul-bancar/situatia-pietei-de-capital-din-republica-moldova/#sthash. în ultimii 5 ani creditele în economie au crescut la . c ă costurile înalte ale credit ării se datorează inflaţiei. Primele cinci bănci din Republica Moldova deţin în jur de 70% din activele pieţei bancare şi totalul creditelor acordate economiei. care sunt printre cele mai mari din regiune. Sistemul bancar din Republica Moldova are o pondere relativ mic ă a băncilor cu capital de stat.. îns ă. gradual ă şi f ăr ă fluctuaţii majore. La fel şi în regiune statul are o pondere mic ă în sistem. „Alexandru Savva: Piaţa de capital este a companiilor şi investitorilor şi nu a unor intermediari”. Ministerul Finanţelor. Astfel.md/ro/publicdebt/statedebt/intern/ipd/ [7] Levănţică F.gov. Capital Market Nr.24 (495) din 26 iunie 2013. Alte surse alternative. http://www. Cine ar trebui să mişte piaţa?”.dpuf Finanţe: accesibile şi ieftine Analiza situaţiei Accesul la finanţarea internă Sectorul financiar Actualmente. atunci media pentru ţările din regiune este de 6. cum ar fi raportul Doing Business 2011 al Băncii Mondiale şi chestionarul întreprinderilor BEEPS confirm ă faptul că accesul la credite reprezint ă o problemă pentru agenţii economici. Perioadele de creştere rapidă a volumelor creditării creează presiuni inflaţioniste şi confer ă un caracter restrictiv politicii monetare urmate de Banca Naţională.mf. Dac ă excludem Belarus. Aceast ă deficienţă este confirmată de studiul OECD7 . „CNPF în comun cu BNM vor elabora un mecanism unic de tranzacţionare a VMS”. Magazin economic „ECOnomist” http://www. Totuşi. agenţii economici şi oameni de afaceri consideră că ratele dobânzii în Republica Moldova sunt mari.1%. Este de menţionat. Astfel. în sistemul bancar autohton ponderea b ăncilor cu capital străin în totalul activelor din sistemul bancar avea o medie de 28% în anii 2004-2009. Deşi acest indicator corespunde mediei regiunii. [9] Chişlea I.

mai jos de media regională. rata de penetrare a serviciilor de microfinanţare rămâne a fi un indicator important la nivel naţional. lichiditatea joasă a instrumentelor de gaj. doar 5. Cu toate acestea. în Republica Moldova indicatorul relevant se situeaz ă doar la nivelul de 23% (media ultimilor 10 ani). Pe de altă parte. întrucât ofer ă servicii de creditare accesibile şi disponibile întreprinderilor mici şi mijlocii. sistemul bancar naţional este constrâns în desfăşurarea operaţiunilor de creditare. posibilităţile de oferire a împrumuturilor în valută sunt constrânse de reglementările B ăncii Naţionale. Concomitent. ceea ce este un ritm destul de înalt în comparaţie cu ţările din regiune. Creditele acordate gospodăriilor casnice reprezintă 20% din totalul de credite. În timp ce volumul creditării în ţările UE raportat la PIB ajunge s ă aib ă o pondere de peste 100%. Structura creditelor ne arată că cele mai multe credite sunt acordate industriei şi comerţului – 52. În aceste condiţii. deşi acesta deţine o pondere de circa 2% în PIB. în mod prioritar în zonele rurale.8% la 9. restul fiind plasate în valut ă. Chiar şi ţările din regiune devansează Republica Moldova la acest capitol. în descreştere cu 12. volumele relative ale creditării sunt sub nivelul mediu de creditare a regiunii. Preferinţa pentru a plasa economiile în b ăncile str ăine. precum şi p ăturilor social vulnerabile pe întreg teritoriul ţării.3%. În 2010.6 ori mai puţin decât în Bosnia şi Herţegovina cu un sector de microfinanţare reprezentativ din Europa Centrală şi de Est. Analiza evoluţiei sectorului de microfinanţare demonstrează că. O caracteristică alarmantă pentru sectorul bancar autohton este nivelul înalt al creditelor neperformante. Altă particularitate a structurii creditelor şi depozitelor în Republica Moldova este discrepanţa dintre perioadele de scadenţă ale mijloacele atrase de bănci (scurtă) şi ale creditelor acordate (lung ă). O fracţiune mică ajunge în sectorul productiv al economiei. Sectorul de microfinanţare Alternativa sectorului bancar reprezint ă sectorul de microfinanţare.7 „Competitiveness and Private Sector Development in Republic of Moldova” Moldova 2020 Proiect 22 o rată anuală de 17%. constituie câştigurile din munca moldovenilor aflaţi peste hotarele ţării.7% din total credite. într-o proporţie mai mică. lipsa instrumentelor de hedging. se denot ă şi o discordanţă în ceea ce priveşte poziţia valutară: circa 55% din depozite sunt exprimate în monedă naţională. parţial explicată şi de criza economică din 2009. nu permite valorificarea integrală a acestui potenţial. Studiile empirice relevă faptul că aproximativ jum ătate din câştigurile formate din muncă sunt transferate în Republica Moldova în calitate de remitenţe. O rezervă de creştere a volumelor de creditare a sectorului real al economiei. politicile statului care ţintesc canalizarea mijloacelor financiare provenite din remitenţe în micul business (PARE 1+1) au avut un efect marginal.1% din populaţia economic activă din Republica Moldova a beneficiat de servicii de microfinanţare. în paralel cu creşterea ratei de economisire. Aceast ă situaţie. condiţionată şi de faptul că suma garantată a depozitelor în ţările UE este considerabil mai mare. Moldova 2020 Proiect . ÎMM se confruntă cu o lipsă acută de finanţare. Deşi pe parcursul anilor 2010-2011 acest indicator s-a diminuat de la 17.1% faţă de anul 2009 şi de 2. În pofida unei dinamici pozitive. ţine şi de capacităţile reduse de management al riscurilor.

iar sursele alternative de finanţare rămân a fi limitate. Totodat ă. Concomitent. iar accesul la finanţare prin intermediul pieţelor de capital nu este actualmente o opţiune fiabilă pentru agenţii economici. De asemenea. urmare a stabilităţii şi creşterii economice şi disciplinei fiscale adoptate. diminuarea indicatorilor de bază ai activităţii sectorului de microfinanţare din ţară a fost determinată şi de recesiunea economică. resursele acestor pieţe nu sunt disponibile pentru sectorul real al economiei naţionale. Volumul plasamentelor primare de acţiuni a înregistrat o creştere robustă de 33% în 2010 în comparaţie cu 2009. impulsionată de emisiunile de acţiuni din partea sectorului bancar şi al reţelelor electrice. Lichiditatea scăzut ă şi fragmentarea pieţei complică mecanismul de formare a preţurilor. La moment. Accesul la resurse financiare internaţionale Capacitatea de finanţare din surse financiare externe este limitată. Totuşi. este esenţial pentru Republica Moldova să acceseze aceste resurse. Fitch a reconfirmat calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de „B-” şi respectiv „B”. În lipsa unui interes v ădit pentru atragerea finanţării prin intermediul obligaţiunilor corporative. num ăr sc ăzut de investitori. iar credibilitatea împrumuturilor acordate este scăzut ă. sectorul bancar continuă să deţină poziţia dominant ă pe piaţa creditelor. Piaţa de capital Piaţa valorilor mobiliare din Republica Moldova prezint ă particularităţile unei pieţe emergente: număr restrâns de entităţi emitente.1% faţă de anul 2009. lichiditate redus ă. spectrul instrumentelor financiare emise şi tranzacţionate pe piaţa valorilor mobiliare autohtonă se limiteaz ă la acţiuni ordinare. Republica Moldova are cel mai scăzut rating financiar din regiune evaluat de agenţia Moody's Investors. iar pe de altă parte. piaţa financiară non-bancar ă nu reprezint ă o alternativ ă viabil ă intermedierii financiare realizate prin sectorul bancar. a diminuat volumul creditelor/investiţiilor atrase. Nivelul de dezvoltare al sectorului financiar nebancar în Republica Moldova. În acelaşi timp. companiile ce activează în Republica Moldova nu particip ă la pieţele financiare internaţionale. În consecinţă. a condiţionat scăderea ratei de recuperare a împrumuturilor acordate. lips ă de plasamente publice. piaţa secundară a valorilor mobiliare a înregistrat în 2010 o descreştere cu 10. Respectiv. Respectiv. inclusiv piaţa de capital. care pe de o parte. Republica Moldova nu are un rating investiţional. ratingurile de ţară ale agenţiilor variază: Fitch IBCA a modificat ratingul acordat Republicii Moldova pentru credite de la „stabil” la „pozitiv”. fondurile de pensii facultative şi asigurările private de s ăn ătate rămân mult în urma ţărilor din regiune şi a ţărilor din sud-estul Europei. Viziunea strategică Viziunea strategică pentru sporirea accesului la finanţare se bazeaz ă pe următorii piloni: Moldova 2020 Proiect . În condiţiile dezvoltării tot mai pronunţate a pieţelor financiare internaţionale şi ratele mici ale dobânzilor pe aceste pieţe.23 Temperarea ritmului de creditare prin intermediul prestatorilor de servicii de microfinanţare este relaţionată cu aplicarea de către cei din urmă a unor norme prudenţiale de prevenire a riscurilor. integrare redusă în pieţele financiare internaţionale.

cel puțin 30 bani vor fi investiți în capital productiv. Acest efect benefic apare treptat. în sistemul financiar va fi condiţionat ă de majorarea sumei garantate a depunerilor şi de supravegherea efectiv ă a prestatorilor de servicii financiare. Dezvoltarea capacităţilor de management al riscurilor. investițiile adiționale se vor răsfrânge într-o creștere anuală a PIB cu până la 0.7 20 35 Majorarea volumului creditării sectorului real raportat la PIB % 37 45 60 Reducerea primei de risc p. Atingerea nivelului planificat de creștere a credit ării este în sine o sarcină foarte ambițioasă.1 9 7 Majorarea volumului tranzacţiilor bursiere cu valori mobiliare raportat la PIB . și va continua și după expirarea termenului de prognozare din prezenta Strategie . 10. Dar. astfel încât lichidit ăţile excesive din sistemul financiar să fie direcţionate într-un mod eficient spre creditarea sectorului real al economiei naţionale. Încrederea gospodăriilor casnice. În astfel de condiții. o astfel de creștere va avea un impact direct și pronunțat asupra producerii interne brute și veniturilor.p.5-0. va conduce la diminuarea primelor de risc. acordat sectorului real ca şi credite. cât și cele locale. inclusiv a lucr ătorilor emigranţi care la ora actual ă reprezintă un potenţial nevalorificat până la capăt.24 Dezvoltarea intermedierii financiare Optimizarea costurilor resurselor financiare Optimizarea condiţiilor de garantare a creditelor şi împrumuturilor Obiectivul autorităţilor pentru 2020 este de a dispune de un sistem financiar care canalizeaz ă în modul cel mai eficient resursele financiare de la gospodăriile casnice care produc economii la agenţii economici care sunt în căutare de mijloace pentru finanţarea ideilor lor de afaceri. prin transformarea creditelor în investiții noi. dacă este atinsă. Deficienţele existente în administrarea gajului vor fi înl ăturate. O competiţie veritabil ă pe piaţa bancară pentru atragerea resurselor financiare de la deponenţi şi existenţa unor alternative pentru plasamentul economiilor populaţiei în afara sistemului bancar conduc la dezvoltarea intermedierii financiare.7% mai mare. Obiective specifice Indicator Unitatea de măsură 2010 2015 2020 Majorarea ratei de economisire8 % 17. inclusiv prin extinderea ariei de acoperire informaţional ă prin birourile istoriilor de credit. Aprecierea impactului accesului mai bun la finanțe s-a bazat pe presupunerea destul de modest ă c ă din fiecare leu adițional. iar instrumentele de acoperire (hedging) vor fi dezvoltate. dar are tendințe de accelerare rapidă. susceptibilă la riscurile economice și financiare globale. Durata medie presupusă a creditelor este 3 ani. decât în scenariul f ăr ă implementarea acestei priorități. Ușurarea accesului la finanțe va duce la creșterea semnificativ ă a credit ării ca volum și ca pondere în PIB (de la 37% în 2011 până la 60% către 2020).

ineînțeles că modelul economic trebuie să fie construit și rela ționat cu sistemul capitalist. +ste situa ția care încearcă să fie impusă și la noi. $n cadrul discursului său. atunci economia Rusiei riscă să se prăbu șească în următorii ani&. $nsă noi am inventat al treilea model " păstra ți col%ozurile&. (otrivit sursei. Modelul rusesc se bazează pe cererea de la stat.% 0. notează #$IME I". consecințele acestuia vor afecta țara noastră în timpul apropiat. *e asemenea. „)u a fost creată o piață de capital.4 5 15 8 Venit naţional brut – consum + transferuri nete Ex-premierul Republicii Moldova. men țion. 'turza a vorbit și despre cele mai renumite modele economice din lume. suport bu!etar și con-unctura resurselor naturale. (rima !reșeală pe care a evidențiat"o 'turza în discursul său este privatizarea bunurilor statului. a conc%is sursa. $n același timp. a men ționat 'turza. Criza americană sau an!lo"sa#onă a fost resimțită în special de elitele societă ții. Al doilea element care a marcat economia țării ar fi fost legea !unciară care a înre!istrat o mi șcare foarte lentă în acest sens. dar trebuie să avem o forță de muncă calificată și productivă&. eclara ții în acest sens au !ost !ăcute în cadrul unei prelegeri publice sus ținute de !ostul premier la "cademia de Știin țe. 2aloarea adău!ată a acestuia este combinația perfectă între for ța de muncă. de și sunt în carne și oase un capitalist. 'istemul în sine este foarte vulnerabil. a enumerat principalele probleme și gre șeli. Modelul continental /european0 este un model cu multă încărcătură socială. 'turza a prezentat și modelul economic cel mai avanta-os pentru Republica Moldova. „Cu tot respectul față de frunta șii țării noastre de atunci. uneltele și capitalul. (ia ța se va !ăsi pentru orice vom produce noi. +u nu sunt adeptul capitalismul. „. Ion Sturza . a mai adău!at omul de afaceri. „'"a dorit sc%imbarea rapidă a formei de proprietate.nd avanta-ele și dezavanta-ele acestora. acestea au dus la distrugerea economiei țării. „1"a ș numi !eneric coșul de !um " sunt adeptul acestui model economic. Potrivit sursei. e#"premierul a vorbit și despre pierderea controlului asupra sistemului bancar. sursa a vorbit și despre faptul că nu s"a creat o economie de piață la momentul potrivit. a declarat sursa. Republica Moldova este unica țară din +uropa care nu are o pia ța de capital&. 3rebuie să trecem de la modelul economic bazat pe consum la cel bazat pe ofertă. R . )u cred că cineva a mai beneficiat de aceste bonuri de proprietate. comise de conducătorii statului în perioada de tranzi ție. Atunci economia se confrunta cu două curente an!lo"sa#on și altul continental sau european. prin eliberarea bonurilor. *ar s"au !ăsit băie ți de ștep ți care au privatizat cele mai importante acitve ale statului&. +conomia Rusiei este într"un moment de mare impas și dacă nu se va sc%imba calitatea !uvernării și nu se va liberaliza pia ța. a declarat 'turza. după proclamarea independen ței Republicii Moldova. dar au ezitat să aprecieze corect și coerent nivelul de dezvoltare a Republicii Moldova la începutul anilor '90. *e asemenea. dar are problema competitivită ții.