STUDIU DE CAZ SPIRITUL DE ÎNTREPRINZĂTOR AMPLIFICAT PESTE OCEAN

Lector univ. dr. Amedeo I toce cu A. Pre!ent"re" c"!u#ui Deşi poate părea doar o poveste cu sârşit fericit pentru unii, întâmplările ce vor fi relatate în următoarele pagini sunt unele din cele mai reale, petrecute pe teritoriul unei ţări aflate sub o dictatură totalitară (România), unde spiritul de întreprinzător era curmat din faşă, iar libertatea personală de alegere era profund stânjenită de un mecanism politic birocratic implacabil !roul povestioarei noastre este un tânăr student la "acultatea de Drept din #aşi, originar de lângă $acău, unde, născut într%o familie numeroasă & fiind cel mai mare din cei cinci fraţi, purta o responsabilitate mare pe umeri & realizase nevoia de afirmare într%un oraş mare, cu posibilităţi multiple, cum vedea el la vremea respectivă #aşiul 'stfel, din primii ani de facultate, (i)ăiţă $ejinariu, la cei numai *+ ani ai lui, se ocupa de diverse activităţi, unele mai obscure decât altele , de la vânzarea cartelelor necesare pentru procurarea alimentelor, la procurarea şi vânzarea de alcool şi ţigări de prin -străinătăţuri. (icile lui îndeletniciri de speculă au atras însă după un timp atenţia prea multor colegi de breaslă, care fiind, in mod evident, -bine intenţionaţi. au început să alerteze cadrele profesorale /omat să înceteze orice activitate comercială şi să se ocupe integral de activitatea studenţească, (i)ăiţă se vede nevoit să%şi domolească -spiritul întreprenorial. pentru o vreme 'juns în anul final de facultate, cu posibilităţi mici de a putea întreţine o familie numeroasă ca a lui, decide să încerce împreună cu nişte prieteni de peste 0rut să cumpere şi să vândă alimente, cu provenienţă diversă , 1craina, 1 R / / 2eea ce nu ştia personajul nostru era că aceşti amici ai lui fuseseră deja luaţi în vizor de către /ecuritate şi de (iliţia noastră 3ntr%o ambuscadă creată de autorităţi, toţi prietenii lui sunt prinşi în flagrant, iar în apartamentul unde locuia (i)ăiţă sunt găsite cele mai periculoase obiecte încriminatorii , câteva bancnote de dolari / 1 ' După cum ştim prea bine, în anii 456 posesia de valută putea fi sancţionată cu pedepse e7trem de mari, mai ales dacă valuta era obţinută din activităţi ce -trădau. economia noastră centralizată

0us într%o situaţie fără scăpare, (i)ăiţă $ejinariu se simte nevoit să%şi ia la revedere de la familie print%o scrisoare scurtă şi, cu ajutorul câtorva prieteni, să părăsească ţara 'lungat din propria ţară pentru că îndrăznise să încerce o afacere personală, obligat să%şi părăsească familia şi prietenii, (i)ăiţă începe o nouă viaţă în / 1 ' , mai e7act în 8e9 :or;, unde după ce reuşeşte să absolve "acultatea de Drept, fiind remarcat de către profesorii lui ca un băiat cu mult peste nivelul de inteligenţă manifestat la ceilalţi studenţi, începe să lucreze ca asistent pentru unul dintre profesorii de la 1niversitate /usţinut fiind de acesta, reuşeşte să fie acceptat în baroul oraşului 8e9 :or;, unde încet % încet începe să % şi creeze clienţii lui, atraşi de loialitatea şi de fantastica implicare de care dădea dovadă tânărul avocat roman /oarta lui va lua o turnură e7traordinară o dată cu evenimentele din Decembrie *+<+ din România, când brusc realizează că nu%l mai împiedică nimic să se întoarcă acasă 2u cei =6 666 de dolari rămaşi după plata datoriilor pe care le făcuse în / 1 ' , (i)ăiţă revine în România deoarece era dornic să şi înfiinţeze aici propria lui firmă de avocatură /urpriza însă, decanatul baroului din $ucureşti nu numai că nu%l accepta în rândurile lui, însă trimite, ordin către toate barourile din teritoriu să facă acelaşi lucru 0lecat din România în vremuri aspre, cu legi ce pedepseau iniţiativa privată, se reîntorcea după =6 de ani, într%un mediu în care erau deja formate bresle ce nu erau dispuse să accepte -intruşi. Dar personajul nostru avea cetăţenie americană şi prin urmare în foarte scurt timp şi%a făcut cunoştiinţe noi la 'mbasada 'mericană, a cunoscut oameni de afaceri americani şi străini şi a realizat că, dacă i se interzice practicarea avocaturii, putea să reuşească în alt fel de afacere , consultanţa juridică 2u banii acumulaţi în anii de practică din 8e9 :or;, şi cu ajutorul unor prieteni care i%au dat spre utilizare un spaţiu mic, însă cu vad mare commercial, (i)ăiţă $ejinariu se vede unicul asociat al unui / R > care avea ca obiect de activitate acordarea de servicii de consultanţă juridică 3ncet & încet de la munca de secretariat până la munca de consultant pe care o necesită activitatea lui, (i)ăiţă începe să%şi dezvolte firma proprie, cu clienţi puţini, dintre cunoscuţi, la început, însă clienţi deveniţi în scurt timp fideli, pentru că observau după primele contacte, o putere de muncă e7emplară şi o calitate a serviciilor deosebită 2lienţi vec)i aduceau clienţi noi, şi astfel de la simplu patron -policalificat., (i)ăiţă $ejinariu reuşeşte să creeze, nu fără eforturi şi renunţări, un colectiv tânăr format dintr%un secretar care realiza toată munca

de birou, trei avocaţi care pledau în faţa instanţei în procesele ce trebuiau susţinute de firma lor, ca reprezentanţi juridici în speţe de Drept 2omercial, Drept 2ivil sau Drept "inanciar ?i astfel, după *6 ani de la întoarcerea de peste ocean, după ce a întâmpinat zeci de obstacole într%o ţară care deşi nou & născută din punct de vedere al sistemului politic, economic şi legislativ, se lasă înfrânată de vec)i obiceiuri şi personaje care încă dominau lumea politică şi economică, domnul (i)ăiţă $ejinariu este în prezent patronul unei firme ce cuprinde opt angajaţi, însă reuşeşte să atingă cifre de afaceri de ordinul sutelor de mii de dolari anual

$. Su%iecte &entru "n"#i!' (i de!%"tere * 2aracterizaţi elemnetele definitorii ale mediului de afaceri din România pre şi post revoluţionară = !7plicaţi e7istenţa @barierelor. cu care se confruntă (i)ăiţă $ejinariu la întoarcerea în ţară De ce nu este acceptat de confraţii de breaslă în baroul $ucureşti A B De ce consideraţi că se crează aceste limitări la intrarea pe o anumită @piaţă. 3mbracă organismele de specialitate ( 2omisia permanentă a 1niuni 'vocaţilor din România, 2onsiliul 1niniunii 'vocaţilor din România, 'dunarea Cenerală a 'vocaţilor din România ) forma de organizare specifică unor întreprinderi mari, monopolisteA 2are ar putea fi, într%o economie de piaţă, interesele acestei @firme mari. A

piritul de intreprinzator amplificat peste ocean 2aracterizati elementele definitorii ale mediului de afaceri din Romanis pre si post revolutionara !ste evident ca in perioada inainte de 4<+, perioada comunista, mediul de afaceri era unul nefavorabil pentru desc)iderea de noi afaceri 'cest lucru este evidentiat foarte bine si in acest studio de caz undeeste prezentat cazul lui (i)aita $ejinariu care de la o varsta frageda se confrunta cu un sitem rigidcare nu%# da sansa sa se dezvolte si pentru procurarea alimentelor, vanzarea de alcool si tigari,cumpararea si vanzarea de alimente cu diferite proveniente,1craina, 1R//, acesta decide sa paraseasca tara pentru a face rost de bani pentru a%si intretine familia, lucru realizat de multe personaein acea perioada Dupa 4<+ vine perioada capitalista, o perioada caracterizata prin ideea de proprietate private silibertate de productie, un mediu care se pare a fi la prima vedere

unul e7trem de favorabil, facandu%l pe (i)aita sa se intoarca din 8e9 :or; (unde intre timp dobandise un statut% facand parte deja din baroul orasului 8e9 :or;) Dar se dovedeste ca incercarile lui de a face parte din baroul orasului$ucuresti sunt in zadar 0erseverenta lui il face sa reuseasca si sa depaseasca toate obstacolele care%#stateau in cale deoarece isi intemeiaza o afacere care consta in acordarea de consultanta juridicalajungand cu aceasta sa atinga cifre de afaceri de ordinal sutelor de mii de dolari annual De ce nu este acceptat in breasla in baroul $ucurestiA1n motiv ar fi evident pentru care nu este acceptat, faptul ca era o persoana foarte bine pregatita cu oe7perineta deja dobandita in baroul din 8e9 :or;, iar pentru ceilalti aceasta ar fi fost concurenta care putea sa dea multe persoane la o parte (ulte persoane care erau angajate in barou, erau persoane care nu aveau tocmai o preagtire bunadeoarece erau angajati pe grade de rudenie, relatii, cunostiinte si astfel (i)aita le%ar fi inlaturat cumulta usurinta B 'ceste limitari la intrarea pe -piata firmelor mari. ca si 2omisia permanenta a 1niunii'vocatiilor din Romania, 'dunarea Cenerala a 'vocatiilor din Romania, se realizeaza deoareceinteresul lor este acela de a detine monopolul, ceea ce insemna un nivel foarte scazut al calitatiiserviciilor deoarece concurenta nu e7ista iar raportul calitate prDt este unul foarte redus

Related Interests