Studii clinice Prostatectomia radicala retropubiana analiza retrospectiva a perioadei 2000

2008

C. Chibelean, C. Moldovan, V. Cerempei, S. Patraocoiu, C. Surcel, C. Gîngu, B. Oerbanescu, R. Constantiniu, G. Glück, M. Hârza, I. Sinescu Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa oi Transplant Renal, Institutul Clinic F undeni Abstract Objective. Radical retropubic prostatectomy (RRP) is the gold standard for the s urgical treatment of localized prostate cancer, in patients with a life expectancy of at least 10 years. Our ob jective is to evaluate the oncological and functional outcomes and the complications of this procedure, in our clinical pra ctice. Material and Method. Sixty two RRP were performed in our clinic, between 2000 an d 2008. The mean age of patients was 60,21 years (range 50-71). We evaluated: preoperative serum PSA, pre and pos toperative clinical stage (TNM), pre and postoperative Gleason score, mean operative time, intraoperative bleeding, n eed for transfusion, peri and postoperative complications, local recurrence and distant metastasis, postoperat ive PSA dynamics, potency and urinary continence. Patients were followed up for at least 12 months. Results. All 62 patients included in this retrospective study were clinically st aged with localized disease before the procedure (T2c or lower). The patients preoperative serum PSA was between 0-4 ng/ ml in 4 cases (6,45%), 4-10 ng/ml in 52 cases (83,87%) and 10-20 ng/ml in 6 cases (9,67%). Two patients (3,22%) ha d a preoperative Gleason score of 24, 57 patients (91,93%) between 5-7 and 3 others (4,83%) between 8-10. Out of the 6 2 procedures, 54 (87,09%) were performed in a retrograde manner and 8 (12,9%) in an anterograde one. Mean opera tive time was 213,5 minutes and mean intraoperative blood loss was 827,6 ml. Thirty-four patients (54,83%) neede d postoperative transfusions. Two (3,22%) patients presented severe intraoperative bleeding requesting significant transfusions. No rectal injuries were noted. Peri and postoperative complications included: urinary infections 11 case s (17,74%); urinary leakage 6 cases (9,67%); pelvic lymphocele 4 cases (6,45%); anastomotic stricture 7 cases (11,29%); urinary retention 2 cases (3,22%); deep vein thrombosis 2 cases (3,22%). Twelve months after the pro cedure, 48 patients (77,41%) were continent or with mild urinary incontinence (less than 10 ml/24 h). Potency was preserved in 16 cases (28,1%). Twelve patients (19,35%) were restaged with T3 disease (T3a, T3b) after the procedure. Conclusions. Radical retropubic prostatectomy (RRP) is a safe and effective trea tment option for patients with localized prostate cancer and a life expectancy of at least 10 years. Key words: radical retropubic prostatectomy, functional outcomes, localized pros tatic cancer Corespondenfla: Dr. Calin Chibelean

Centrul de Chirurgie Urologica, Dializa oi Transplant Renal, Institutul Clinic Fundeni , Bucureoti, 022328, Oos. Fundeni nr. 258, sector 2 Tel./Fax: 021.300.75.70 E-mail: calinchibelean@yahoo.com 24 Revista Româna de Urologie

Introducere Prostatectomia radicala deschisa în varianta perineala oi ulterior retropubiana, a fost practicata înca de la începutul secolului al XX-lea, însa a reprezentat o mare provocare din punct de vedere al tehnicii chirurgicale, datorita sângerarii intraoperatorii semnificative oi a rezultatelor funcflionale postoperatorii slabe (incontinenfla urinara, impotenfla) [2,3]. În acest moment, ea reprezinta gold standard-ul tratamentului chirurgical la pacienflii cu cancer al prostatei în stadiu localizat, status biologic bun oi speranfla de viafla de cel puflin 10 ani [1]. Este una dintre metodele terapeutice ce ofera o ameliorare semnificativa a supraviefluirii cancer-specifice la pacienflii cu cancer al prostatei în stadiu localizat, comparativ cu tratamentul conservator, dupa cum o arata studii prospective, randomizate [6]. Prima prostatectomie cu tenta radicala pe cale perineala a fost efectuata în 1904 de catre Hugh Hampton Young. A fost pentru prima oara descrisa de catre Van Stockum în 1908. Mai târziu, în 1945, Millin popularizeaza abordul retropubian extravezical în tratamentul obstrucfliei prostatice oi în 1949, împreuna cu Memmelaar, descrie prostatectomia radicala retropubiana. Procedura a fost mult timp nepopulara, din cauza riscului crescut al complicafliilor specifice: sângerare, incontinenfla oi impotenfla. Descrierea anatomica a complexului venos dorsal a dus la modificari ale tehnicii chirurgicale, cu reducerea sângerarii intraoperator (Reiner WG, 1979). Perfecflionarea câmpului vizual operator a facut posibila îmbunataflirea disecfliei apicale. Modificarea tehnicilor de reconstrucflie a tractului urinar oi înflelegerea mai buna a anatomiei apexului prostatic oi relafliei cu mecanismul uretral sfincterian distal au permis scaderea ratei incontinenflei urinare postoperator (Meyers RP, 1987). Descrierea traiectului nervilor erectori a condus la modificari ale tehnicii operatorii oi prezervarea postoperatorie a funcfliei sexuale. Studierea anatomiei pelvine oi în mod special a complexului venos dorsal oi a bandeletelor neurovasculare la începutul anilor 80 (Walsh oi Donker, 1982), a permis ameliorarea semnificativa a tehnicii chirurgicale în ceea ce priveote dificultaflile menflionate mai sus, conducând la popularizarea prostatectomiei radicale [4]. Aceasta cale de abord este folosita astazi în proporflie de aproximativ 96%, restul de 4% fiind reprezentat de calea perineala. Odata cu apariflia PSA dar oi a metodelor alternative (radioterapia) de tratament a cancerului de prostata în stadiu localizat întrebarile asupra modului de surprin dere a pacienflilor în stadii precoce, momentului oi tipului de tratament aplicat dar oi a rezultatelor acestora

pot beneficia de un tratament curativ precum prostatectomia radicala sau radioterapia. bine diferenfliate oi. comparativ cu cei din grupul martor (Bill-Axelson A. Doua studii clinice mari oi-au propus acest lucru oi anume European Randomised Study of Screening for Prostate Cancer (ERSPC). va reduce mortalitatea cancerului de prostata. Singurul mod otiinflific valid pentru a se stabili daca depistarea precoce a cancerului de prostata are un efect asupra mortalitaflii este realizarea unui studiu controlat. ducând la diferite politici de screening în diferite flari. În ultimii 10 ani nu a aparut un consens asupra screening-ului cancerului de prostata acesta fiind în continuare o problema controversata. O extrema este reprezentata de cei care sunt categoric împotriva lui oi considera acest lucru ca imoral. Lung. ERSPC a fost inifliat în 1993 oi a înrolat circa 205. de exemplu. Care este cauza acestor mari diferenfle de opinie între specialiotii din domeniu? În afara lipsei de dovezi convingatoare ca depistarea precoce. barbaflii sunt controlafli la fiecare 6-12 luni. The Prostate. ameliorarea supraviefluirii specifice oi generale la pacienflii care au suferit prostatectomia radicala. în esenfla. lipsa unui anumit test specific pentru screening (PSA fiind. Colorectal and Ovarian (PLCO) Cancer Screening Trial.000 Studii clinice . randomizat. Cea mai mare parte a cazurilor depistate prin screening sunt limitate la organ.s-au înmulflit oi comunitatea urologica încearca înca sa le raspunda. slaba înflelegere a istoriei naturale a cancerului de prostata detectat prin screening oi neîncredere în eficacitatea diferitelor posibilitafli de tratament a cancerului de prostata. astfel. opusul fiind reprezentat de cei care susflin ca barbaflilor nu ar trebui sa le fie refuzata posibilitatea de detectare timpurie a bolii de tratament. variind de la protocoale de screening foarte agresive ( în care. argumentele împotriva depistarii precoce a cancerului de prostata sunt. ce are ca endpoint mortalitatea specifica prin cancer de prostata. 1977). în mod clar. prea puflin specific). Un studiu prospectiv randomizat asupra a 695 de barbafli scandinavi împarflifli într-un grup martor oi unul cu prostatectomie radicala a aratat. pâna la refuzul de a introduce screening-ul. într-adevar. Înca din anii 90 au existat doua curente de opinie despre screening-ul cancerului de prostata. începând înca de la vârsta de 40 de ani). în opinia unora.

Revista Româna de Urologie 25 .

evaluarea PSA-ului are potenflialul de a reduce cu 20% mortalitatea. În anul 2009. cu PSA la diagnostic mai mic decât 10 ng/mL. a antigenului specific prostatic (PSA). pe cei care prezinta un cancer indolent oi nu vor avea nevoie de tratament pentru cancer de prostata niciodata fafla de cei care. pe baza urmaririi atente a pacienflilor. Totuoi. dupa 1990. 2009). vor prezenta o evoluflie a cancerului oi vor trebui tratafli. a schimbat dramatic demografia cancerului de prostata. care au fost urmarifli într-un mod activ. T1c sau T2 la tuoeul rectal. chiar daca biopsia prostatica arata prezenfla cancerului. una sau doua fragmente de biopsie cu adenocarcinom. iar medicii vor putea avea un instrument prin care sa poata recomanda pacienflilor lor.. fara reticenfle. se considera oi se aoteapta ca aproximativ 30% dintre barbaflii cu cancer confirmat la screening. Conform profesorului Schröeder. Candidaflii pentru acest studiu au fost barbafli care s-ar fi pretat tratamentului radical. abflinerea de la tratament. în sensul migrarii spre diagnosticul în stadiile incipiente ale bolii. pentru pacienflii care sunt descoperifli cu un cancer semnificativ clinic. nu vor mai suferi în urma procedeelor terapeutice. care sa tinda catre vindecarea cancerului de prostata oi nu doar catre paliaflia lui ca acum un numar nu prea mare de ani. Suedia (Schröder FH. care a prezentat aceste date. 2009). chiar pâna la 31% conform datelor reevaluate statistic oi publicate ulterior în ediflia din iulie 2009 a European Urology. a unui numar mult mai mare de manevre terapeutice. Astfel.20. Aceasta este oi o realitate româneasca dovedita de posibilitatea efectuarii azi. Ca un comentariu la aceasta. profesorul Albertsen de la University of Connecticut Health Centre spune ca. densitatea PSA mai mica decât 0.Studii clinice barbafli randomizafli în opt centre diferite din Europa. testarea PSA nu aduce beneficii oi i-ar expune pe aceotia la complicafliile tratamentului (Roobol MJ et al. în timp. atent. Acest studiu lansat în 2007 de profesorul Bangma îoi propune sa gaseasca. nu vor mai fi cheltuite sume importante de bani pe over-tratamente. scor Gleason 3+3. din pacate. pentru ceilalfli barbafli care au în prostata un cancer indolent. . introducerea utilizarii pe scara larga. rezultatele ERSPC au constituit breakingnews în timpul Congresului Asociafliei Europene de Urologie de la Stockholm. În acest context a fost dezvoltat studiul PRIAS (Prostate cancer Research International: Active Surveillance) pentru barbafli cu cancer de prostata în stadiu incipient.

cea robotica. conduita terapeutica a fost. deprivare hormonala chimica sau chirurgicala în 18 cazuri oi urmarire activa în 9 cazuri. în cazul celor cu boala localizata (121 cazuri): prostatectomie radicala în 19 cazuri.36%) au fost pozitive. În urma diagnosticului astfel obflinut. De asemenea. însa tofli pacienflii barbafli care au trecut prin serviciul nostru fie în ambulatoriu. dupa evaluarea clinica oi TNM a pacienflilor. Fig. În ultimii ani a existat o preocupare mult mai intensa la nivelul depistarii cancerului de prostata. Deoi rezultatele funcflionale oi cele oncologice pe termen scurt sunt comparabile cu ale variantei deschise. 26 Revista Româna de Urologie . Astfel. Dializa oi Transplant Renal al Institutului Clinic Fundeni. dintre care un numar de 168 (65. dovada fiind numarul mare de puncflii-biopsii prostatice ecoghidate transrectal efectuate mai ales pentru pacienfli cu tuoeu rectal normal oi PSA crescut. fie în internare. acest lucru a fost popularizat cu toate ocaziile în care membrii colectivului au fost în masura sa disperseze informaflia la nivel populaflional. prostatectomia radicala retropubiana este principala metoda chirurgicala cu intenflie curativa adresata pacienflilor cu cancer al prostatei în stadiu localizat. efectuata în centrele specializate. au fost sfatuifli sa îoi efectueze un PSA daca au depaoit vârsta de 50 de ani. Acest procent mare este datorat includerii între pacienflii biopsiafli ecoghidat a unui numar de cazuri cu boala extinsa local. 8 cazuri de radioterapie externa.1. au fost efectuate un numar de 257 PBP ecoghidate transrectal. tot mai multe centre urologice au câotigat experienfla în ceea ce priveote prostatectomia radicala laparoscopica oi mai nou. Nu a existat un program de screening activ. brahiterapie în 67 cazuri. în anul 2008. Rezultatele PBP efectuate în 2008. cu volum mare de intervenflii.În ultima decada. totuoi costul crescut al echipamentului necesar oi al procedurilor în sine. În cadrul Centrului de Chirurgie Urologica. rezultatul fiind prezentarea la urolog a unui numar relativ mare de pacienfli asimptomatici cu valori crescute ale PSA. le face prohibitive înca pentru multe centre [5].

Aoa ca ne-am axat în principal pe datele perioperatorii oi rezultatele funcflionale la 12 luni de la tratament. în totalitatea cazurilor. coagulare. pe loturi populaflionale de mii sau chiar zeci de mii de subiecfli ale caror rezultate sunt în curs de popularizare (ESRPC). Diagnosticul de cancer al prostatei a fost confirmat histopatologic. preoperator. Conduita terapeutica în cazul pacienflilor cu cancer prostatic localizat tratafli în 2008. ecografie transrectala. Exista studii care se desfaooara pe parcursul a 10-15 ani. prin punc flie-biopsie prostatica sau rezecflie transuretrala a prostatei [7]. probe renale). precum oi a complicafliilor legate de aceasta metoda terapeutica. 62 de pacienfli diagnosticafli cu cancer al prostatei în stadiu de boala localizata (T1-T2 oi N0. în maniera retrospectiva. pâna în luna iunie 2009 s-au practicat 17 prostatectomii radicale oi un numar de 36 brahiterapii. evaluare cardiologica. . Dializa oi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni. Material oi metoda În perioada 2000-2008. preoperator s-au efectuat. Din aceasta cauza dar oi datorita evolufliei naturale specifice a cancerului de prostata nu am vrut (oi nu am fi reuoit) sa urmarim evoluflia pacienflilor din punct de vedere oncologic pe parcursul a mult mai mult de 5 ani. sumar de urina. 2 oi Tabelul 1. la tofli pacienflii. Urmarirea clinica a pacienflilor operafli a reprezentat scopul dificil de atins al lucrarii. în cadrul Centrului de Chirurgie Urologica. Pentru evaluarea rezultatelor oncologice oi funcflionale. Ca alternativa chirurgicala au mai existat 4 cazuri de prostatectomie radicala laparoscopica care nu au fost incluse în aceasta lucrare. în perioada 20002008. Deja. radiografie pulmonara. limita de timp pe care noi o folosim arbitrar în urmarirea acestui tip de pacienfli.M0). urocultura. Pornind de la confirmarea histopatologica de cancer al prostatei (asociat cu PSA seric crescut). în practica serviciului nostru. analize biochimice uzuale (hemoleucograma. pacienflii care au beneficiat de aceasta opfliune terapeutica. au fost considerafli eligibili oi au fost supuoi prostatectomiei radicale retropubiene deschise ca metoda terapeutica cu intenflie curativa. am evaluat.Prostatec-Brahi-Hormono-Radio-Urmarire Total tomie terapie terapie terapie radicala externa 19 67 18 8 9 121 Fig.

Studii clinice Revista Româna de Urologie 27 . au beneficiat de aceasta investigaflie. Tipul de investigaflii utilizat pentru stabilirea diagnosticului stadial clinic preoperator (T oi N).3. Examinarea IRM este preferata datorita sensibilitaflii oi specificitaflii superioare în detectarea atât a bolii localizate. cât oi a celei local avansate [8]. Pacienflii care au prezentat un PSA seric preoperator între 10-20 ng/ml.5.09%) au fost investigafli suplimentar prin intermediul IRM oi 5 (8. IRM .leziune nodulara prostatica intracapsulara T2a Fig. deoi riscul prezenflei determinarilor secundare osoase. Un numar de 23 de pacienfli (37. extracapsulara T3b Scintigrafia osoasa nu a fost efectuata de rutina. este de sub 1% [9].leziune multinodulara prostatica. IRM . La pacienflii la care datele obflinute în urma tuoeului rectal oi a ecografiei transrectale nu au fost concludente pentru stabilirea stadiului clinic preoperator (stadiere clinica echivoca).4.Fig.06%) prin intermediul CT. Fig. s-a efectuat IRM sau CT pelvin. la aceasta categorie de pacienfli.

67% din totalul pacienflilor (6 cazuri). efectuata sub anestezie generala. Intervenflia chirurgicala. Durata intervenfliei a fost considerata ca fiind durata stricta a intervenfliei chirurgicale. vârsta maxima a pacienflilor eligibili pentru intervenflie a fost stabilita în jurul acestui prag [6].6. fara timpul necesar administrarii anesteziei. a necesitaflii transfuziilor sanguine oi a complicafliilor peri. Morbiditatea a fost investigata din punctul de vedere al complicafliilor intraoperatorii. rezultatul scintigrafiei osoase a fost în limite normale.oi postoperatorii. numarul de unitafli de masa eritrocitara oi/sau plasma administrate intraoperator oi ulterior. S-au înregistrat: hemoragia intraoperatorie. pe dinamica PSA seric postoperator oi eventualele recidive locale oi/sau la distanfla. Evaluarea rezultatelor oncologice s-a bazat pe stadiul TNM oi scorul Gleason postoperator (examen histopatologic la parafina al piesei operatorii). pacienflii au fost evaluafli din punctul de vedere al gradului de continenfla urinara oi al funcfliei erectile. stadiul clinic TNM oi scorul Gleason (conform PBP sau examenului histopatologic al piesei rezecate transuretral). postoperator. comparativ cu statusul preoperator al fiecarui pacient. În ceea ce priveote rezultatele funcflionale. acestea au fost apreciate pe baza examenului clinic oi al anamnezei focalizate pe funcflia erectila oi pe gradul de continenfla postoperator. În toate cele 6 cazuri. Fig. SO normala (efectuata la 6 pacienfli . a sângerarii intraoperatorii. Urmarirea postoperatorie a pacienflilor s-a efectuat . A fost notata perioada de menflinere a drenajului urinar prin cateterul uretro-vezical. clinic oi cu ajutorul chestionarelor specifice (ICI-Q oi IIEF). Principalii parametri evaluafli preoperator au fost: PSA-ul seric.Studii clinice Aceotia au reprezentat 9. Datorita faptului ca riscul ca pacienflii de peste 70 de ani. postoperatorii precoce oi postoperatorii tardive. fara comorbiditafli majore oi o speranfla de viafla de cel puflin 10 ani.67%) Vârsta înaintata a pacienflilor nu a reprezentat un criteriu de excludere absolut. a fost analizata din punctul de vedere al duratei acesteia. însa tofli pacienflii selectafli au avut un status biologic bun. sa decedeze datorita cancerului de prostata. crescând în schimb oansele de a deceda prin alte comorbiditafli.9. scade semnificativ. cu boala localizata. De asemenea.

62 de pacienfli cu cancer al prostatei în stadiul de boala localizata oi cu o speranfla de viafla de cel puflin 10 ani au beneficiat de prostatectomia radicala retropubiana ca oi metoda terapeutica cu intenflie curativa. Dializa oi Transplant Renal Fundeni. Nu a fost luat în considerare vreun criteriu anatomo-morfologic precum forma simfizei pubiene sau tipul cadrului osos pelvin. deci T1-T2. Rezultate oi discuflii În perioada 2000-2008. Afecfliunile hepatice. a impus selecflia riguroasa a pacienflilor. gradul de semnificaflie a fost stabilit la o valoare p<0. Chiar daca vârsta înaintata a pacienflilor nu a reprezentat un criteriu de excludere absolut. extremele fiind de 50 oi respectiv 71 ani. fiind incluoi în studiul de fafla. CT oi SO la cei carora li s-au efectuat aceste investigaflii (N0. preoperator. Cei 62 de pacienfli incluoi în studiu au fost încadrafli clinico-paraclinic. totuoi prezenfla afecfliunilor asociate. M0). în special a celor cardiovasculare. Vârsta medie a pacienflilor a fost de 60. tofli pacienflii fiind supuoi intervenfliei chirurgicale chiar daca existau date despre detalii anatomice nefavorabile. renale sau pulmonare cu impact clinic semnificativ asupra speranflei de viafla au fost luate în considerare în cadrul evaluarii preoperatorii oi selecfliei pacienflilor. în cadrul Centrului de Chirurgie Urologica. boala ganglionara oi determinarile secundare la distanfla au fost excluse la pacienflii selectafli pe baza nomogramelor Partin sau a examenelor IRM. Evident. 2.pe o durata de cel puflin 12 luni. Pentru toate comparafliile statistice. Repartizarea pacienflilor pe stadii clinice preoperatorii de boala este expusa în tabelul nr. la cei de peste 70 de ani. 28 Revista Româna de Urologie . în stadiul de boala localizata.2 ani.05.

înregistrând creoteri oi în afecfliuni benigne ale prostatei.12 T2c 14 22.93%) între 5-7. datorita practicarii PBP de saturaflie [6. 2 pacienfli (3. oi 3 (4. la pacienflii cu speranfla de viafla de peste 10 ani [10]. 3). % 0 . contribuind. informafliile oferite de acesta.4 4 6. 11].06 T2a. stadiul T1c a devenit cel mai frecvent în populaflia supusa acestei intervenflii. odata cu avansarea stadiului clinic de boala. Repartiflia cazurilor pe baza scorului Gleason preoperator scor Gleason preoperator Nr.93 8 . .4 2 3.67%) (Tabelul nr. Tabel nr. între 4-10 ng/ml la 52 pacienfli (83. 57 (91.83%) între 8-10 (Tabelul nr. Totuoi.3. Deoi acest stadiu reprezinta o indicaflie standard a prostatectomiei radicale. politica centrului nostru este de a nu efectua prostatectomia radicala daca valoarea serica a PSA-ului preoperator este de peste 20 ng/ml. Tabel nr. Repartiflia cazurilor pe baza stadializarii TNM Majoritatea pacienflilor au prezentat leziuni detectabile clinic. Valoarea preoperatorie a PSA-ului seric a fost între 0-4 ng/ml la 4 pacienfli (6.87%) oi între 10-20 ng/ml la 6 pacienfli (9.20 6 9.58 Tabel nr.45%). stadiu clinic . în legatura cu stadiul actual al leziunii prostatice sunt strict limitate [12].22 5 .2 oi Fig.4). În ceea ce priveote scorul Gleason preoperator. PSA preoperator (ng/ml) Nr.Stadiu preoperator Nr.67 Valoarea PSA-ului seric creote. prin tuoeu rectal (stadiu cT2).87 10 .10 3 4. % T1a.45 4 -10 52 83. împreuna cu alfli factori (PSA seric > 20 ng/ml. teoretic.7.22 T1c 5 8.b 2 3.b 41 66.7 57 91.22%) au prezentat un scor între 2-4. % 2 . Datorita faptului ca acest marker nu este specific cancerului de prostata.4. în ultimii ani. Repartiflia cazurilor pe baza valorilor PSA seric.83 Un scor Gleason mai mare sau egal cu 8 la puncfliabiopsie prostatica este asociat cu un risc crescut de recurenfla a cancerului dupa prostatectomia radicala.

este net superioara în acest sens [14]. 54 (87. pentru a permite remisia fenomenelor inflamatorii oi resorbflia hematoamelor produse cu ocazia manevrelor anterioare [7.T2c) la încadrarea pacienflilor în grupa de risc înalt conform criteriilor enunflate de D Amico [34]. Nici unul dintre cei trei parametri stadiul clinic preoperator (cT). 7. în urma examenului histopatologic al piesei operatorii. pacienflii nefiind randomizafli în acest sens. aceasta s-a efectuat sub anestezie generala. doar 39% dintre aceotia neprezentând recadere biochimica la 10 ani postoperator [13].9 %) în maniera anterograda. Din cele 62 de intervenflii. A fost nevoie de un schimb de informaflii Studii clinice Revista Româna de Urologie 29 . În ceea ce priveote intervenflia chirurgicala.16 ]. a survenit în ultimi 3-4 ani pe baza creoterii experienflei membrilor centrului dar oi a contactului cu numeroasele modificari aduse de diveroi autori oi popularizate.09%) au fost efectuate în maniera retrograda oi 8 (12. daca se poate spune aoa. la 6-8 saptamâni dupa PBP sau la 12 saptamâni dupa TURP. vor fi restadializafli ca Gleason . marginile de rezecflie. invazia veziculelor seminale oi a ganglionilor limfatici [35]. aproximativ jumatate dintre aceoti pacienfli. Standardizarea locala a procedurii. nu ofera o acuratefle satisfacatoare în estimarea stadiului patologic real. însa combinaflia acestora. Deoi. sub forma nomogramelor lui Partin. nivelul PSA-ului seric oi scorul Gleason obflinut la puncflia prostatica luafli individual. 15. Pentru prognosticul recidivei la 7 ani Kattan propune o nomograma care utilizeaza PSA preoperator. pacienflii din aceasta categorie vor beneficia de tratamentul multimodal. cu scor Gleason preoperator între 8-10. invazia capsulara. scorul Gleason. prognosticul lor este relativ prost. Cel mai probabil. Alegerea uneia sau alteia dintre variante s-a bazat pe experienfla oi preferinflele operatorii ale chirurgului.

dupa aceasta data s-a practicat varianta extinsa.10). funcflie de morfologie. pentru a fi reprezentativa. incizia peretelui uretral anterior (Fig. incizia fasciei endopelvine cu eliberarea feflelor laterale ale prostatei (Fig. în toate cazurile. examenul extemporaneu a fost cerut daca pacienflii s-au încadrat în grupa de risc înalt sau daca au fost marifli de volum. ce include oi grupele iliace interne oi presacrate. intervenflia chirurgicala nu a fost întrerupta la pacienflii la care examenul histopatologic extemporaneu al ganglionilor pelvini a fost pozitiv ci a fost extinsa cu multa atenflie (3 pacienfli). unii autori susflinând faptul ca numarul ganglionilor excluoi se coreleaza semnificativ cu intervalul liber de boala [6. 8 secflionarea facultativa.8) Fig. hemostaza cu Vicryl 2. 10 . Paoii chirurgicali au respectat tehnica clasica a lui Walsh la care au fost adaugate mici modificari menite sa amelioreze confortul operator dar oi rezultatele funcflionale: eliberarea feflei anterioare a prostatei de vena dorsala superficiala oi grasime. în medie 20 de ganglioni. la suprafafla prostatei. De principiu. secflionarea complexului dorsal oi hemostaza suplimentara. a ligamentelor puboprostatice. Vicryl 3. disecflie atenta cu eliberarea joncfliunii uretroprostatice de complexul dorsal. limfadenectomia extinsa trebuie sa extirpe.0 a complexului dorsal oi ancorarea acestuia de periostul simfizei pubiene. în surjet. limfadenectomia a fost limitata la ganglionii iliaci externi oi obturatori. Ca prim timp operator.0 la nivelul complexului dorsal distal (Fig. s-a practicat limfadenectomia pelvina cu rol atât diagnostic. Daca pâna în 2007. Fig. cât oi curativ. 9 hemostaza similara proximal. Luând în considerare posibilitatea efectului curativ al limfadenectomiei pelvine.Studii clinice continuu oi susflinut între colegii din centrul nostru pentru obflinerea unui consens. Ideal. 25]. cu menajarea zonelor latero-uretrale. 9) Fig.

11 incizia fasciei prostatice cu detaoarea posterolaterala a bandeletelor neurovasculare. incizia peretelui uretral posterior cu menajarea flesutului laterouretral la acest nivel. disecflia atenta a muochiului recto-uretral. cu detaoarea peretelui rectal anterior (Fig.11).poziflionarea firelor de anastomoza anterioare în aoteptare. atenta a pediculuilor prostatici laterali. 12 ligatura progresiva. Fig. incizia fasciei Denonvilliers.13).0 ac dublu 5/8 (Fig. 30 Revista Româna de Urologie .12). juxtaprostatic (Fig. Fig. PDS 4. cu individualizarea bontului uretral oi poziflionarea firelor de anastomoza posterioare.

cu verificarea etanoeitaflii la 200 ml ser fiziologic. Durata medie a intervenfliei chirurgicale (strict timpul intervenfliei.. comparative cu cele înregistrate în cazul intervenfliei laparoscopice. Prezervarea bandeletelor neurovasculare a fost posibila bilateral în 18 cazuri (29%). durata intervenfliei chirurgicale este comparabila cu datele din literatura [18.Studii clinice Fig. maxim 327). În 3 cazuri (4. corespunzator. 13 incizie la nivelul colului vezical anterior cu sau fara prezervarea colului vezical (risc de margini pozitive de 3-23%) (Fig.16).15 refacerea colului cu o sutura în racheta de tenis oi eversia mucoasei (Fig. Fig. rata recaderii locale sau la distanfla) depind semnificativ de experienfla operatorului [17. 23. atât deschise cât oi laparoscopice. 2005) raporteaza sângerari medii semnificativ mai mici (385 ml). Dupa cum se otie.19. s-a pastrat doar bandeleta contralaterala leziunii tumorale. maxim 2600 ml). dar oi rezultatele imediate (rata complicafliilor/incidentelor intraoperatorii) oi la distanfla (rata complicafliilor tardive. Deoi experienfla centrului nostru privind prostatectomia radicala este limitata. 18]. 22].: Guazzoni et al. din rafliuni oncologice (suspiciune de invazie a capsulei prostatice unilateral). Revista Româna de Urologie 31 . 20. prin neocolul vezical.6 ml (minim 230 ml. sângerarea medie a fost de 827. hemostaza locala extrem de atenta (Fig. fiind justificata de localizarea strict intraprostatica a tumorii oi de funcflia erectila prezenta preoperator. Fig. ligatura lor succesiva.) noteaza rezultate comparabile sau chiar inferioare [19. comparativ cu alte centre cu volume mult mai mari de intervenflii.14). În timp ce unii autori (Remzi et al.. Doublet et al. Din punctul de vedere al hemoragiei intraoperatorii. 16 trecerea firelor de anastomoza.8 %).5 minute (minim 146 min. majoritatea autorilor (ex. Fig. 14 incizie la nivelul colului vezical posterior cu vizualizarea veziculelor seminale oi rezecflia lor.15). fara timpii anestezici) a fost de 213. deoi sa tentat pastrarea bandeletelor. pe un cateter 18 CH. durata intervenfliei chirurgicale. 24]. 21.

.

Studii clinice Tabel nr. modificat [18]. Studiu Numar Durata Sângerarea Rata Durata Durata de cazuri medie a medie transfuziilor menflinerii medie intervenfliei sanguine cateterului a chirurgicale uretrovezical spitalizarii Guazzoni et al 60 170 853 9 66.35%). În 2 cazuri.8 Brown et al 60 fl 1355 52 fl 3 Poulakis et al 70 150 486 24 22 11 Salomon et al 145 197 26 16 Rassweiler et al 219 196 1550 55 12 16 Doublet et al 16 154 1520 37.8 Roumeguere et al 77 168 1514 14 Jurczok et al 240 120 550 9 10.6 Anastasiadis et al 70 179 9 7. 5 Tabel cu datele perioperatorii raportate de diveroi autori pentru prostatectomia radicala retropubiana dupa Ficcara et al.4 10 Atallah et al 115 161 10. hemoragia intraoperatorie masiva (> 2000 ml) a impus transfuzii sanguine semnificative.7 16 Examenul histopatologic al pieselor operatorii a evidenfliat margini de rezecflie pozitive (boala depaoind prostata) în 12 cazuri (19.2 Touijer et al 818 188 1267 49 fl 3. 34 de pacienfli (54.3 Artibani et al 50 105 fl 8. 6 Tabel cu datele perioperatorii pentru seria noastra Studiu Numar de cazuri Durata medie a Sângerarea medie Rata transfuziilor Durata menflinerii Durata medie intervenfliei chirurgicale sanguine cateterului uretrovezical a spitalizarii Fundeni 62 213 827 54 12.2 11.5 Global. Tabel nr. determinând încadrarea .6 86.83%) au necesitat transfuzii de sânge/produse de sânge.

Oi în aceasta privinfla datele obflinute în centrul nostru sunt comparabile cu cele din literatura (Remzi et al. aceasta nu pare sa îmbunatafleasca supraviefluirea globala sau cea cancer-specifica [6]. 19.6 %. Concordanfla dintre scorul Gleason preoperator (obflinut în urma PBP sau rezecfliei transuretrale) oi cel postoperator. pacienflilor respectivi administrîndu-li-se tratment hormonal de lunga durata.pacienflilor respectivi în stadiile T3a oi respectiv T3b. care se dovedesc în stadiul T2 la exa menul postoperator. totuoi. Guazzoni et al. care au fost notate la 17. final (examen histopatologic la parafina al piesei operatorii) a fost de 63 %. Preoperator.74% din pacienflii operafli (11 cazuri). atât hormonal cât oi iradiant. cât 32 Revista Româna de Urologie .67%) s-a demonstrat invazia tumorala a ganglionilor ilioobturatori (N1). 21.5%. Infecflia urinara a fost documentata prin examenul bacteriologic al urinii. 19. postoperator. tofli pacienflii au avut uroculturi sterile. se considera ca marii beneficiari ai acestei indicaflii ar fi cei 20% de pacienfli suprastadializafli preoperator. în timpul spitalizarii. 23. Ceilalfli 80% ar putea beneficia de aceasta intervenflie doar în condifliile tratamentului adjuvant oncologic. 26]. Tratamentul infecfliei urinare a constat în administrarea de antibiotic conform antibiogramei atât pe parcursul internarii. Deoi în ghidurile EAU stadiul T3a este o indicaflie la limita pentru prostatectomia radicala datorita ratei mari de recidiva locala. la care stadiul real sa dovedit a fi T3 au beneficiat ulterior de radioterapie externa adjuvanta. Aceoti pacienfli. 24 %)[18. În 6 cazuri (9. Artibani et al. Deoi radioterapia adjuvanta creote intervalul fara progresie biochimica sau clinica. Cele mai frecvente complicaflii postoperatorii precoce au fost infecfliile urinare.

în corelaflie cu datele clinice. reducând la minim riscul complicafliilor de mai sus. în ziua a 7-a postoperator..67% din cazuri (6 pacienfli). Frecvenfla stricturilor anastomotice este direct legata de cea a fistulelor anastomotice. În aceasta privinfla. oi aceoti pacienfli au prezentat urocultura sterila. datorita vizualizarii net superioare a zonei anastomotice [19]. ceea ce poate fi dificil. Dintre cei 11 pacienfli cu infecflie urinara. varianta laparoscopica oi cea asistata robotic par sa fie superioare prostatectomiei deschise. de unde deriva oi dubla importanfla a efectuarii unei anastomoze vezico-uretrale de calitate.7 (8-35) zile. în ambele cazuri la o saptamâna dupa. cu infecflie persistenta la o luna postoperator. Doi pacienfli (3. Fistula urinara anastomotica. 2003) aceasta complicaflie este mult mai frecventa 16% [ 27. În 6. pe o un grup de 564 de prostatectomii radicale deschise. nenecesitând prelungirea terapiei antibiotice. al . Daca unii autori (Krambeck et al. Documentarea fistulei anastomotice s-a facut prin intermediul cistografiei retrograde efectuate. cu reziduu postmicflional nesemnificativ la ecografia transabdominala. A doua complicaflie ca frecvenfla au fost stricturile anastomotice.6%.45% din cazuri (4 pacienfli) au fost documentate colecflii pelvine (limfocel pelvin) prin metode imagistice (ecografie transabdominala. a fost urmatoarea complicaflie postoperatorie precoce ca frecvenfla. Durata maxima de cateterizare uretro-vezicala impusa de prezenfla fistulei anastomotice a fost de 35 de zile de la data operafliei. s-a impus drenajul percutan ecoghidat.oi ambulator. cu ocazia controlului periodic. prezenta în 9. 8 au avut uroculturi sterile la o luna postoperator. 28].9%).22%) au prezentat retenflie acuta de urina la suprimarea cateterului uretrovezical. aceotia au prezentat micfliuni spontane. În doua cazuri din cele 4. în special la pacienflii cu un pelvis îngust. au urmat tratament antibiotic între 2 saptamâni oi o luna.. Urocultura a fost repetata la o luna postoperator. ceea ce a impus repunerea acestuia. În aceasta privinfla. acesta fiind suprimat doar dupa cistografia de umplere care arata etanoeitatea anastomozei. o rata a stricturilor anastomotice de 4. Ulterior. durata de menflinere a cateterului uretrovezical a fost de 12. Secretul realizarii acestui deziderat consta într-o cât mai buna vizualizare a zonei. datele din literatura difera destul de mult. La 3 luni postoperator. în cazurile în care a fost nevoie. a impus prelungirea duratei de menflinere a cateterului uretrovezical. care permite o suprimare precoce a cateterului uretrovezical. Existenfla unei extravazari semnificative a substanflei de contrast pe clioeul cistografic. CT). în majoritatea cazurilor. 2009) raporteaza. În medie. pentru alflii (Rassweiler et al. întâlnite la 7 pacienfli (11. la o a doua tentativa de suprimare a sondei uretro-vezicale. Ceilalfli 3 pacienfli.

22 În seria analizata în studiul de fafla. în perfuzie continua (25. 10 ml/24 ore (echivalentul folosirii Studii clinice Revista Româna de Urologie 33 . în acest scop chestionare validate (ex.: ICIQ). în timp. dupa suprimarea cateterului uretro-vezical. În ceea ce priveote rezultatele funcflionale postprostatectomie radicala. În niciunul dintre aceste cazuri nu a fost nevoie de reintervenflie pentru evacuarea colecfliilor. au fost luafli în considerare doi factori: gradul de continenfla urinara oi funcflia erectila a pacientului. Datorita faptului ca. Nici un pacient din cei 62 nu a decedat în primele 30 de zile postoperator. Pacienflii au primit iniflial heparina cu greutate moleculara mare. Masurile obiective pot include jurnale micflionale. nu s-au înregistrat leziuni rectale. Continenfla poate fi definita subiectiv de catre pacient sau de catre medic. Nici unul din cei doi pacienfli nu a prezentat episoade de trombembolism pulmonar clinic semnificativ.22%) în perioada postoperatorie precoce. Au fost elaborate. sau prin utilizarea unor criterii standard. în aceste cazuri prelungindu-se oi intervalul de sondaj uretrovezical (13 oi respectiv 15 zile).22 Tromboza venoasa profunda 2 3. Complicafliile postoperatorii precoce Complicaflii precoce Nr. pot recupera din aceasta funcflie. pacienflii cu un anumit grad de incontinenfla. dupa cum este menflionat de majoritatea autorilor recunoscufli. cum ar fi cele dezvoltate de Societatea Internaflionala de Continenfla (ICS).colecfliilor pelvine.45 Retenflie de urina 2 3.000 UI/zi) oi ulterior. S-a considerat ca incontinenfla uooara pierderea involuntara a unei cantitafli de urina de . oi ca rezultatele obflinute pot fi considerate definitive la 1 an postoperator. Tromboza venoasa profunda a fost înregistrata la 2 pacienfli (3. Tabel nr. % Infecflii urinare 11 17.74 Fistula urinara anastomotica 6 9. pad-teste. 7. pana la 28 de zile postoperator. s-a considerat aceasta data ca momentul propice aprecierii acestui parametru.67 Limfocel pelvin 4 6. de asemenea. heparina cu greutate moleculara mica. nivelul de experienfla al operatorului [19]. Principalul factor care influenfleaza rata complicafliilor postoperatorii pare a fi.

.

9. La 12 luni postoperator 77. pe lânga anamneza flintita.9%) au prezentat disfuncflie erectila semnificativa postoperator. în scopul aprecierii acestei variabile. 18 bilateral) au prezentat. precum oi utilizarea oi complianfla la protocoale postoperatorii de reabilitare a funcfliei sexuale. starea emoflionala oi psihologica. % Strictura anastomotica 7 11. chestionarele IIEF (Indicele Internaflional al Funcfliei Erectile) dezvoltate în 1997. noteaza rate ale continenflei la 12 luni între 60% oi 93 % [18]. medicaflia concomitenta. analizând datele furnizate de mai multe studii efectuate pe populaflii mari. Rata incontinenflei urinare a fost de 22.1%) 41/57(71.8%) 5/21 (25.1% din cazuri (16 pacienfli). între 29% oi 100% [6]. Funcflia sexuala este unul dintre criteriile ce este extrem de dificil de evaluat dupa tratament. Datorita preflului prohibitiv nu a putut fi inifliat un plan de recuperare a funcfliei erectile care sa utilizeze inhibitori de PDE-5 pentru tofli pacienflii. S-au utilizat. pentru a masura funcflia erectila oi modificarile aparute la acest nivel în urma tratamentului [30]. frecvenfla disfuncfliei erectile postprostatectomie radicala variaza larg. Variabilele sunt multiple: nivelul real al funcfliei sexuale de dinaintea operafliei. Tabel nr.Studii clinice unui absorbant pe zi).59%.9%) 21 16/21 (74. Conform EAU Guidelines. Tabel nr. Complicafliile postoperatorii tardive Complicaflie tardiva Nr. în centre de referinfla. statutul partenerei. calitatea oi gradul prezervarii bandeletelor nervoase. Cinci din cei 21 de pacienfli la care s-au prezervat bandeletele neurovasculare (3 unilateral.29 Incontinenfla urinara 14 22. Funcflia erectila a fost prezervata în 28..2%) Raportarea individuala a reacfliilor adverse ale tratamentului . 41 (71.59 Disfuncflie erectila 41 71.8. Dintre cei 57 de pacienfli cu funcflie erectila prezenta înainte de operaflie. Toate acestea pot influenfla rezultatul final [29]. de asemenea. comparativ. diverse grade de disfuncflie sexuala.9 Al doilea parametru funcflional evaluat a fost funcflia erectila. Rezultatele utilizarii tehnicii de prezervare a bandeletelor neurovasculare Funcflia erectila + Prezervare bilaterala 18 15 3 Prezervare unilaterala 3 1 2 Fara prezervare 41 0 41 Total 62 16/57 (28. Ficarra et al. între statusul preoperator oi cel postoperator al pacientului.41% din pacienfli (48 pacienfli) au fost considerafli continenfli sau cu incontinenfla urinara uooara.

sponsorizat de National Cancer Institute (NCI).poate subestima calitatea vieflii legata de starea globala de sanatate (HRQOL). Valoarea cut-off a . au avut oi o funcflie urinara sau sexuala mai buna. a urmarit aproximativ 3500 de barbafli diagnosticafli cu cancer de prostata între 1994-1995. O serie de instrumente (chestionare) au fost dezvoltate în acest scop: Prostate Cancer Index (PCI) dezvoltat la Universitatea din California. 6 oi 12 luni de la data operafliei. gradul de satisfacflie generala a fost semnificativ mai mare la barbaflii care au ales tratamentul activ. însa de cele mai de multe ori. probabil. de asemenea. Programul PCOS (Prostate Cancer Outcomes Study). De altfel. evaluarea pacienflilor a presupus efectuarea tuoeului rectal oi dozarea PSA-ului seric. Satisfacflia legata de decizia de tratament este. Obiectivul studiului a fost de a evalua impactul tratamentului cancerului de prostata cu privire la calitatea vieflii pacienflilor. În primul an. o importanta masura a HRQOL ce trebuie cuantificata. în urmatorii 3 ani bianual oi ulterior anual. În mod obionuit. comparativ cu cei care nu au optat pentru vreun tratament. Barbaflii au fost probabil mai satisfacufli primind un tratament activ. sa fie afectate de tratament (intestinal. La doi ani dupa tratament. Uneori rezultatele raportate de medic. la fiecare vizita. Tofli pacienflii incluoi în studiul de fafla au putut fi urmarifli cel puflin 12 luni de la data intervenfliei chirurgicale. în 1998 [31] Expanded Prostate Cancer Index Composite (EPIC) [32] Prostate Cancer Outcomes Study (PCOS) prostate cancer-specific index [33]. care masoara impactul asupra fiecaruia din cele trei domenii ce urmeaza. controalele s-au efectuat la intervale de 3. Los Angeles (UCLA) de Litwin et al. urinar oi sexual). dar oi o mai buna percepflie a starii generale de sanatate [36]. acestea tind sa subestimeze gradul de impact al rezultatelor directe sau indirecte ale operafliei impact asupra calitaflii vieflii. în dosarul medical. de aceea se recomanda utilizarea unor instrumente de evaluare globala. Cincizeci oi noua la suta dintre barbaflii cu cancer de prostata clinic localizat au fost mulflumifli cu decizia lor de a urma tratamentul. se coreleaza cu ceea ce relateaza pacientul. Recomandarea este ca pentru aceste evaluari sa fie utilizate instrumente validate autoadministrate înaintea tratamentului oi la vizitele de control programate postoperator. percepându-se ca fara cancer în organism.

4 ng/ 34 Revista Româna de Urologie .PSA-ului seric (nadir) a fost considerata ca fiind 0.

Prostate 4. Urol 1949. dupa o informare corecta despre avantajele oi dezavantajele ficareia dintre proceduri. la pacienflii cu status biologic bun oi speranfla de viafla de peste 10 ani. protocolul de urmarire a pacienflilor a fost modificat în sensul efectuarii de controale suplimentare. sa devina adevarafli parteneri în luarea deciziei de tratament (prostatectomie radicala.29%). Radical perineal prostatectomy.2 ng/ml. în primul rând. Radical prostatectomy with preservation of sexual function: anatomical and pathological considerations.128 (3): 492-497 5. Impotence following radical prostatectomy: insight into etiology and prevention. 62: 340-348 4. J. au beneficiat. scintigrafia osoasa. examenul IRM pelvin. radioterapie externa sau interstifliala). Millin T. Un numar de 16 pacienfli (25. Progresia locala a bolii la 12 luni a fost documentata în 7 cazuri (11. iar morbiditatea postoperatorie fiind minima. în cele din urma. în total. iar dupa 2007 de 0. Memmelaar J. este imperativ necesar ca pacienflii. comparativ cu tratamentul conservator. neexistând înca date care sa sublinieze clar care dintre metodele de tratament radical al cancerului de prostata în stadiu de boala localizata sunt mai bune decât altele. dupa o strategie adaptata fiecarui caz în parte. Total prostatovesiculectomy. de nivelul de pregatire al chirurgului. Donker PJ. Este una din metodele terapeutice ce ofera o ameliorare semnificativa a supraviefluirii cancer-specifice la pacienflii cu cancer al prostatei în stadiu localizat. în mâinile unui chirurg experimentat. iar cea la distanfla în 4 cazuri (6. J Urol 1982 . Rezultatele oncologice oi cele funcflionale depind. respectiv TR oi IRM sau SO. Young H. Walsh PC. Walsh PC. de tratament multimodal (radioterapie externa oi/sau hormonoterapie). Metodele investigaflionale suplimentare au inclus ecografia transrectala. Omar AM. John Hopkins Hosp Bull 1905. intervenflia fiind grevata de relativ pufline incidente intraoperatorii. 16: 315-321 3. Laparoscopic radical prostatectomy . Concluzii Prostatectomia radicala retropubiana deschisa ramâne un gold standard în tratamentul cu intenflie curativa al cancerului de prostata în stadiu de boala localizata. retropubic approach. 1983: 473-485 2. pe baze clinice sau biochimice (creoterea valorii PSA seric).8%) din cei 62 supuoi prostatectomiei radicale. În cazurile în care s-a suspectat o recadere locala sau la distanfla.45%) pe baza creoterii valorilor PSA. Lepor H. Cu toate acestea. Townell N. Eggleston JC.ml. Bibliografie 1.

et al. Scardino PT. Heenan SD. Epstein JI. Radical prostatectomy for impalpable prostate cancer: the Johns Hopkins experience with tumours found on transurethral resection and on needle biopsy (T1c). Walsh PC. 91 (22): 1906-1907 18. Ercole CJ. Philadelphia. Donohue JF. Urology 2001. randomized. Radical prostatectomy: does high volume lead to better quality? J Nat Cancer Inst 1999. Eur J Surg Oncol 1992. Van Poppel H. Schroder FH. 55 (5): 1003-1250 19. J Urol 1989. Fraley EE. 7th edition. Rassweiler J. LangePH. Prostate Cancer and Prostate Dis. Van den Ouden D. Bergstrahl MS.and peri-operative outcomes comparing radical retropubic and laparoscopic radical prostatectomy: results from a prospective. J Urol 2006. Editura Medicala. 152: 1721-1729 12. Menon M.a review of the literature and comparison with open techniques. Intra. Guazzoni G. Potoski AL. 176: 991-995 14. Cestari A. 2565-2588 16. Reuter VA. The value of serum PSA determinations before and after radical prostatectomy. Baert L. Brendler CB. Tratat de Urologie. Retropubic. . Wheeler TM. Guazzoni G. 2004: 295-301 6. Goethuys H. J Urol 1994. The role of surgery in the cure of prostatic carcinoma. Laparoscopic.7(4):282-288 9. Poorly differentiated prostate cancer treated with radical prostatectomy: long-term outcome and incidence of pathological downgrading. Lightner DJ. 1: 18-23 11. 2009 7. JAMA 1993. EAU Guidelines. 141 (4): 873-879 13. Davidson P. Walsh PC. Vannystel L. Prostate Cancer Prostatic Dis 7. Cestari A. Martin SK. Warren JL. Callewaert P. Van de Voorde WM. and Robot-Assisted Radical Prostatectomy: A Systematic Review and Cumulative Analysis of Comparative Studies. 58: 843-848 15. Lamm DM. Van Poppel H. Novara G. Epstein JI. Montorsi F. Kuroiwa K. Anatomic radical retropubic prostatectomy. Graefen M. Artibani W. 2008 8. Eur Urol Update Series 1992. Guillonneau B. Patel V. WB Saunders. Eastham JA. Vessella R. 269 :57 10. Osterling JE. Bianco Jr FJ. Magnetic Resonance Imaging in Prostate Cancer. Partin AW. Eur Urol 2009. Galfano A. 18: 456-462 17. Naspro R. Mangold LA. Pearson JD. Campbell s Urology. 2004. Contemporary update of the prostate cancer nomograms (Partin Tables) for the new millennium. Walsh PC. 1996. Lowe FC. Sinescu I. Radical prostatectomy for localized prostate cancer. Vickers AJ. Ficarra V. The use of PSA in staging patients with newly diagnosed prostate cancer.

Anastasiadis AG. et al. Chopin D. Fornara P. 83-89 Studii clinice Revista Româna de Urologie 35 . Touijer K. Hoznek A. Secin FP. 292-297 21. Eur Urol 2006. 62. Remzi M. Katz R. Wagner S. Radical retropubic versus laparoscopic prostatectomy: a prospective comparison of functional outcomes. 98-104 20. Eur Urol 2005. 179. Jurczok A. 50. 48. Prospective non-randomized evaluation of four mediators of the systemic response after extraperitoneal laparoscopic and open retropubic radical prostatectomy. Abbou CC. 1811-1817 23. Morbidity of laparoscopic extraperitoneal versus transperitoneal radical prostatectomy versus open retropubic radical prostatectomy. et al. Eastham JA. BJU Int 2007 . J Urol 2008. Tinzl MV.single-surgeon study. Salomon L. Hamza A. 1461-1466 22. Comprehensive prospective comparative analysis of outcomes between open and laparoscopic radical prostatectomy conducted in 2003 to 2005. Urology 2003. 99. Zacharias M. Klingler HC.

401-406 Urology. Lubeck D. Studer UE.56(6) :899-905 27. Thibault P. 4 :33-39 The UCLA Prostate Cancer Index: Development. Sun L. 35. Eur Urol 2003. Gilli land FD. Grosso G.Studii clinice 24. St anford JL. Frede T. Med ted lymph node dissection an adequate staging procedure Care. Krambeck AE. Markwalder R. Harlan LC. Sanda MG. 44. Osterloh IH. Sca rdino PT. reliability. Hatzinger MH. De26. Rassweiler J.91(20):1719-1724. Bader P. Radical 33. 2002. Wei JT. Novara G. A multidimensional scal e for assessment of erectile Prostatectomie radicale: comparaison de la voie périnéale dysfunction. Sanda MG. Litwin MS.68(6):1224-1229 Potosky AL. 36. Measuring patients expectations regarding mogram for disease recurren ce after radical prostatectomy health-related quality-of-life outcomes associated with for prostate cancer. J Urol 2003. Daignault S.49(6):822-830 et de la voie rétropubienne (40 patients). Brook RH. Progres en Urologie 1994. Postoperative noSandler HM. 1997 . J Natl Cancer I nst. D Amico AV. two contemporary series in Italy. Potosky AL. Doublet JD. Dunn RL. Is laparoscopic radi-velopment and valida tion of the expanded prostate cancer cal prostatectomy better than traditional retropubic radical index composite (EP IC) for comprehensive assessment of prostatectomy? An analysis of peri-operative morbidity in health-related quality of life in men with prostate cancer. Résultats 31. 103. Leake B. Cancer-specific morta lity after surgery or radiation for M.36(7):1002-10 12 for prostate cancer? J Urol. Stephenson RA. Urology. Patient satisfaction with treatment decisions f or 30. Teber D. Schulze M. Ganz PA. Wheeler TM. DiMarco DS. Wagner G. during the prostat e-specific antigen era. 1999. et al. 448-453 34. Rangel LJ. Chen 28. 1998. Hoffman RM. Seemann O. Kattan MW. 2006. J C lin Oncol 17 (1999):1499-1507 prostate cancer surgery or radiotherapy. et al. Moul J. J Clin Oncol 21 169. Rosen RC. Dunn RL. Laparoscopic versus open radical prostatecto-patients with clinicall y localized prostate cancer managed my: a comparative study at a single institution. Hunt WC. The international index of erectile function (IIEF): tate Cancer Outco . Symon Z. Burkhardt FC. Urology. Hays RD. 2000. Ciofu C. 25. Artibani W. BJU Int 2009. Lagrange L. Fink A. Gattegno B. Kirkpatrick J. Symon R. Riley A. techniques. clinically localized pr ostate carcinoma. Litwin MS. et al. Is a limi-and validity of a heal th-related quality of life measure. Prostate cancer prostatectomy for prostatic adenocarcinoma: a matched practice patterns and qual ity of life: The Prostate Cancer comparison of open retropubic and robot-assisted Outcomes Study. 168 (2): 514-518 32. 1689-1693 (2003):2163-2172 29. Results from the ProsMishra A. Carroll PR. préliminaires. Sandler HM.

74% (n=11). retenflie de u rina 3. Dializa oi Transplant Renal din Institutul Clinic Fundeni. Prostatectomia radicala retropubiana este o varianta terapeutica efic ienta oi relativ sigura. Durata medie a interven fliei a fost de 213. 54 (87. recurenfla locala sau la distanfla.29% (n=7). Nu s-au înregistrat le ziuni rectale.22% ) au prezentat un scor Gleason preoperator între 2-4. au fost efectuate 62 de prostatectomii radicale r etropubiene deschise. Urmarirea postoperat orie s-a efectuat pe o durata de cel putin 12 luni.6 ml. Doi pacienfli (3.45%).22% (n=2). în cadrul Centrului de Chirurgie Urologi ca. au existat 2 cazuri de hemoragie severa (3. 57 (91. Cuvinte cheie: prostatectomie radicala retropubica. Cancer. scorul Gleason pre. fistula urinara anastomotica 9. preoperator.93%) între 5-7.67%). 36 Revista Româna de Urologie . tromboza venoasa profunda 3. potenfla oi continenfla urinara. Rezultate.oi postoperator. iar sângerarea intraoperatorie medie a fost de 827. nevoia de transfuzii sanguine. rezultate finale.1% din cazur i (16 pacienfli).87%) oi 10-20 ng/ml la 6 pacienfli (9. au fost încadrafl i clinic. Obiecti vul studiului de fafla este evaluarea rezultatelor oncologice oi funcflionale oi a complicafliilor legate de aceasta m etoda terapeutica în practica serviciului nostru.5 minute. Concluzii.83%) au necesitat transfuzii sangvine în perioada perioperatorie sau postoperatorie precoce. 2003. Intraoperator. sângerarea intraoperatorie. dinamica PSA postoperator.21 de ani (50-71). Vârsta medie a pacienflilor tratafli a fost de 60. Dupa restadierea postoperatorie. incluoi în acest studiu retrospectiv.9 %) anterograda. durata m edie a operafliei. Materiale oi metoda. complicafliile peri. Tofli pacienflii. Complicafliile postoperatorii au fost reprezentate de: infecflii urinare 17.22%). cancer de prostata localizat. oi 3 (4. Funcflia erectila a fost prezervata în 28. Un numar de 34 de pacienfli ( 54. Prostatectomia radicala retropubiana reprezinta gold standard-ul terap eutic la pacienflii cu cancer al prostatei în stadiu localizat oi speranfla de viafla de cel puflin 10 ani.35%) au fost încadrafli în stadiul T3 ( T3a. care au necesitat transfuzii semnificative. Din cele 62 de intervenflii. 77. 4-10 ng/ml la 52 pacienti (83. strictura anastomotica 11. Parametrii evaluafli au fo st: valoarea PSA seric preoperator. 12 pacienfli (19.22% (n=2). limfocel pelvin 6.41% din pacienfli (n=48) erau continenfli sau cu incontinenfla urinara uooara (?10 ml/zi).oi postoper atorii. T3b).83%) între 8-10. stadiul clinic (TNM) pre.45% (n=4).97(7):1653-1662. Valoarea preoperatorie a PSA seric a fost între 0-4 ng/ml la 4 pacienti (6.mes Study. La 12 luni postoperator. în stadiul de boala localizata (maxim T2c). În perioada 2000-2008.09%) au fost efectuate în maniera retrograda oi 8 (12.67% (n=6). Rezumat Obiectiv.oi postoperator. la pacienflii cu cancer de prostata cu status biologic bun oi speranfla de viafla de cel puflin 1 0 ani.

Related Interests