CAPITOLUL IV ELEMENTE DE TRASEOLOGIE

Traseologia - ramură a tehnicii criminalistice care studiază urmele ca impresiuni ale structurii exterioare a obiectelor, ca resturi detaşate din obiect ori ca modificări produse de fenomene, în vederea identificării persoanei sau a obiectului creator, a lămuririi împrejurărilor legate de formarea acestor urme şi aflarea adevărului Denumirea de „traseologie” provine din combinarea cuvintelor „trace” (de origine franceză, care se traduce prin urmă, dâră) şi „logos” (de origine greacă, care se traduce prin ordine, idee).

Secţiunea 1. Noţiunea de urmă. Clasificarea urmelor Interacţiunea în mediu a diferitelor obiecte, persoane, animale, fenomene duce la crearea de urme. Prin intermediul intepretării urmelor se poate ajunge la obţinerea unui tablou dinamic al desfăşurării anumitor fapte, a declanşării şi evoluţiei diferitelor procese. Persoanele care se ocupau de descoperirea urmelor în timpurile mai vechi – ,,cercetaşi” ,,trail finderes”, ,,path finders”, ,,scouts” n-au făcut decât să recunoască şi să interpreteze urme. Urmele pot fi :  produse de obiecte – ex.: urme de pneuri, de instrumente;  produse de animale – ex.: muşcături, urme de copite, etc.;  produse de oameni – ex.: miros (urmeolfactive), urme de paşi, etc.;  produse de fenomene – ex.: incendiu, trăznet, apa;  urme biologice – ex.: sânge, salivă, etc. Literatura de specialitate defineşte noţiunea atât în sens larg, cât şi restrâns. În sens larg - urma apare ca modificare materială produsă la locul faptei şi care este utilă din punct de vedere criminalistic (C. Suciu; Golunski; Ioan Mircea). În sens restrâns - urma este reproducerea construcţiei exterioare a unui obiect pe suprafaţa unui alt obiect cu care a venit în contact. De fapt, dezvoltarea tehnicii criminalisticii impune şi o revizuire a noţiunii: URMA - modificarea creată la locul faptei şi în procesul savârşirii ei, prin mişcările şi

sunt rezultatul contactului nemijlocit a două sau mai multe obiecte. Urme de reproducere . altii). spargere etc.. urme formate din obiecte şi substanţe. 2. ulei ş. infractori. Dar pot fi utile (ex. 2. obiecte abandonate de infractor (dălţi. cuţit). vopsea.pt. 1.acţiunea persoanei implicate.a. Credem că rămâne însă adecvată clasificarea făcuta de C. Urme formate din obiecte şi substanţe . obiecte. aeronave arse. depuneri de substanţe (sânge. incendii accidentale. în general.aceste urme permit delimitarea cercului de persoane prezente. conţinut.se realizează numai prin contactul nemijlocit dintre două obiecte. număr. unul preia din caracteristicile celuilalt pe suprafaţa sau în volumul său Este vorba deci. vopsea etc. . Credem însă că rândurile de mai sus constituie doar una dintre formulele prin care se poate face definirea urmei. Suciu prin care se disting trei categorii: 1. incendii. 1) Urmele de reproducere .. ori generate de alte fiinţe.variate ca provenienţă – ex. CLASIFICAREA URMELOR Există diverse criterii şi modalităţi de clasificare a urmelor. incendii criminale.: accident auto: părţi din far. obiecte implicate. mascare omor . reziduuri ce sunt parţial distruse. urme de reproducere. 3.: accident auto). Urmele de incendiu . 3. caracteristici. accidente şi incendii auto . Şi acum o tratare mai pe larg.)..se deosebesc de 1) şi 2) prin aceea că pot să cuprindă diferite obiecte. deranjarea obiectelor în camera (furt). de obiecte sau fenomene care prin aspect. poziţie. spălare. unul lăsând pe suprafaţa celuilalt urme indicând caracteristicile sale (ex.). urme rezultate din explozii. martori. Apoi. este utilă cercetării criminalistice (persoane implicate: victime. de existenţa a două tipuri de obiecte: . intervenţia pentru stingere duce la alterare.

. . După gradul de plasticitate:  de adâncime.trebuie să fie capabil să creeze o urmă. 1 în literatura de specialitate (J.care trebuie să fie plastic.) . marcare (ex. fară intervenţia unor aparate sau substanţe speciale.a.1 1) După modul de acţiune al obiectului creator putem deosebi: a) urme statice . dispozitive de protecţie la acte .evidenţierea acestora va necesita folosirea unor mijloace de iluminat (observare) şi substanţe de prăfuire pt.R.  de destratificare.  periferice. dinamice. deformabil şi să reţină în masa sa urme (exemplu: parchetul lustruit reţine urme de tălpi de noroi. prafuri lumogen.  create de alte obiecte. Criterii de clasificare a urmelor de reproducere: 1. urme latente .. Sunt cea mai mare majoritate a urmelor din mediul înconjurător. După vizibilitate:   urme vizibile .m.a. După locul de sedimentare:  locale. reţele. laser. După modul de acţiune:   statice. 3. praf ş.fire. I. b) un obiect primitor de urmă .urme de mâini care au apucat un obiect. pe o durată apreciabilă).: capcana chimică la mită. marcaj electromagnetic). După natura obiectului creator:  de mâini.a) un obiect creator de urmă .  de picioare. 5. obiecte răvăşite ş. urmele anvelopelor unui autovehicul în mers constant). utilizare ultraviolete. 4.pot fi imediat şi uşor descoperite.sunt create prin contactul dintre două obiecte fără ca între acestea să se producă o deplasare (ex.d.urme pozitionale” . Gayet) mai intâlnim notiunea de . 2.  de suprafaţă – stratificare.vizând schimbarile produse în pozitia unor obiecte (scaun rasturnat.

b) urmele dinamice . însă are loc un transfer de substanţă de pe obiectul creator pe obiectul purtător (ex. de culoare sau substanţă depusă este transparentă). etc. ex. sau examinarea urmei sub un anumit unghi. Ele se formează în contactul activ dintre cele două obiecte.urme de pe obiectul vopsit pe hainele sau corpul omului). .sunt rezultatul alunecării celor două suprafeţte de contact – ex.reproducere în negativ a obiectului creator” (I. deoarece o apropiere de nuanţă.).latente (când pt. Pot fi .transpiratia mâinii ==> amprenta). dar poate fi produsă şi prin desprinderea de substanţe depuse în alte ocazii (ex. Mircea) în corpul obiectului primitor.identificarea tipului de anvelopă (camion.ciobituri pe tăişul unui topor cu care s-a tăiat un arbore . observarea lor este necesară folosirea unor aparate sau substanţe de marcare. . 2) După gradul de plasticitate al obiectului primitor: a) urmele de adâncime . motoretă. Dar ele pot fi şi de pe obiectul purtător pe obiectul creator.formate prin modificarea suprafeţei sau volumului obiectului . Urme locale sau periferice a) Urme locale . I. deplasarea celor două suprafeţe nu va reda formele obiectului creator în mod perfect. b) urmele de suprafata. .când obiectul primitor este mai puţin consistent decât cel creator de urmă.Ele permit stabilirea grupului de obiecte din care face parte obiectul creator de urme.striaţiile create de ghinturi pe cămaşa glonţului Fineţea granulării substanţei obiectului primitor influenţează calitatea reproducerii. .obiect sau corp uman căzut în zăpadă. în aceste condiţii detaliile specifice . .în casă el poate indica traseul). Densitatea apropiată a celor două obiecte face ca nici unul din ele să nu se modifice. .. II.se creează prin detaşarea de substanţă de pe suprafaţa obiectului primitor şi aderarea lui la obiectul creator de urmă (ex. Urme de destratificare . urme de frânare.vor putea permite identificarea obiectului creator.de pe mâini).noroi de pe talpă .vizibile.se creează în general la locul faptei (ex. ex. autoturism. urmele unui topor cu care s-a tăiat. De această dată. Practic are loc o .de exemplu . Dar. Urma de stratificare . noroi . 3.. putând uneori duce la chiar la identificarea individuală. .

I.. etc. dat fiind că producerea lor este însoţită de 2 Mircea.în acea zonă are loc o reproducere.nisip.  urme de frecare.urma suportului de flori cu care a fost lovită victima unui viol în zona renală . topoare.  urme de adâncime şi urme de suprafaţă. etc. praf etc. instrumentele de spargere sunt la origine simple unelte de lucru (şurubelniţe. burghie..2 Urmele de lovire sunt întâlnite mai rar. care le-a şi utilizat pentru a demonstra unele aspecte ale soluţionării unor cauze complexe în care a anchetat.primitor pe locul de contact (A. .după viol s-a simulat o aruncare de la etaj.sânge care împroaşcă de la victimă spre agresor. Promotor şi susţinător al importanţei acestui tip de urme este procurorul criminalist Iuliu Andrei. p. În general. cit. b) Urme periferice (de contur) .  urme de apăsare. s-a deschis o casă de bani. Secţiunea 2.sunt rezultatul modificării de suprafaţă a obiectului primitor prin depunere de substanţă în afara limitelor obiectului creator.  urme de lovire. Golunski) . ciocane. Urmele de adâncime sunt mai frecvent întâlnite în unele cazuri de forţare. etc. .). răngi) sau sunt obiecte ori instrumente adaptate la operaţia pentru care au fost folosite (sfredele. Clasificarea urmelor create de instrumentele de spargere se poate face după modul lor de formare.urma unui radiator pe un alt vehicol . uneori foarte fidelă a caracteristicilor obiectului creator. 136. op. chei. ex. ex. pietre. Tot în funcţie de criteriul modului de formare mai putem clasifica urmele de spargere şi în:  urme de tăiere. Urmele instrumentelor de spargere În cercetarea infracţiunilor se întâlnesc adesea urme rezultate din folosirea diferitelor instrumente cu care s-a forţat un sistem de închidere. indicând pe un perete poziţia agresorului . . bări metalice. în:  urme statice şi urme dinamice. s-a perforat un zid. accidente.

produse de lama instrumentului cu care s-a realizat tăierea. Urme de frecare mai lasă şi sfredelele sau burghiele.. Analiza acestui tip de urme se face cu ajutorul fotografiilor de stabilire a continuităţii liniare. Examinarea acestor urme permite aprecierea îndemânării cu care a lucrat infractorul. mobilier. ori pe grilaje. La faţa locului. cel din urmă trebuind sa fie mai puţin rezistent şi să aibă. Tăişurile topoarelor sau altor instrumente asemănătoare vor crea urme. Identificarea acestor instrumente se poate face . 3 Suciu. Acestea sunt însă utile doar pentru stabilirea instrumentului şi a direcţiei din care s-a acţionat.a. op. iar infractorii preferă să evite acest fapt. dalta. denivelări.sunt în general urme dinamice cu aspectul unor striaţii paralele. Instrumente de acest gen sunt: toporul. . burghiul. de aceea. de preferinţă. este necesar ca între obiectul creator şi cel primitor de urmă să existe o diferenţă de rezistenţă. Acestea vor fi îtotdeauna în perechi. De exemplu. de natură a reda caracteristicile obiectului creator. cu microscopul comparator sau prin îmbucşarea fotografiei microreliefului striaţiilor în litigiu şi a celor create experimental. Cu ajutorul cleştilor sau foarfecilor vor fi create de asemenea urme de tăiere. pe alte sisteme de închidere. în funcţie de înclinarea cărora se va putea stabilil dacă instrumentul a fost folosit cu mâna dreaptă sau cu mâna stângă. foarfecele. urmele de tăiere pot fi găsite pe uşi.. 1. Pot fi create de instrumente cum sunt bomfaierele. deprinderile de lucru. acestea se vor reflecta în materialul tăiat. o structură mai fină. lacăte. 256. p. De asemenea. Urmele de tăiere . ferăstraie.. 2. cit. cuţitul. unele defecte ale tăişurilor putând fi găsite în negativ pe şpanul desprins în procesul de preforare. Se poate reduce sau orienta astfel cercul de bănuiţi.zgomot. pe rama unui fişet metalic.datorită reproducerii în urmă a neregularităţilor caracteristice de pe tăişul instrumentului sub formă de striaţii orientate în sensul mişcării”. striaţiilor create. case de bani. podele. a cărei tăiere s-a încercat pentru a ajunge la mecanismul de închidere aflat sub această ramă. însă la începutul şi la finalul locului de acţiune pot fi găsite urme cu potenţial identificator. etc. C. în cazul în care pe tăiş sau pe partea activă a instrumentului de tăiere există ştirbituri.sunt întotdeauna urme dinamice. ferestre. mai greu de identificat obiectul care le-a creat. având în general lungimi mici şi fiind. Urmele de frecare . Unghiul sub care este aplicat tăişul instrumentului creator de urmă va influenţa şi înclinarea urmelor. pile.3 Pentru a se putea identifica urmele de tăiere. Acţiunea succesivă a dinţilor nu permite identificarea instrumentului care le-a creat. astfel că ele nu reproduc particularităţile instrumentului care le-a creat. ş. ziduri.

Urmele de forţare a sigiliilor Pentru a asigura inviolabilitatea anumitor casete. etc. Aceasta operaţie va putea lăsa urme pe sfoara sau sârma sigiliului. dinamice. În general. pene metalice sau de lemn. se va închide la loc. leviere. leviere. Secţiunea 3. sau chiar cu o simplă piatră. Aceste urme sunt în general urme statice. ciocan. mijloace de transport. permiţând dezlegarea firului sigiliului. De exemplu. deformate. diferenţa seriei marcate. etc. se aplică peste sistemele de închidere ale acestora sigilii din plumb sau plastic care sunt apoi strânse cu ajutorul unor cleşti speciali care imprimă de obicei şi un sigiliu sec cu serie. Forţarea plumbilor se poate face prin . fiind însă importante pentru stabilirea modului lor de creare..plimbarea plumbului” pe sfoară sau sârma pe care este aplicat. operaţiile de violare a sigiliilor de plastic sau plumb lasă pe acestea urme vizibile. safe-uri. 4. Se mai pot aplica procedee de deschidere a plumbilor prin tăierea lor în lungul canalelor. alte instrumente cu greutate. vagoane. canalele prin care trece aceasta vor fi lărgite. şurubelniţa. care. se vor face fotografii . În acest caz vor fi găsite urme de plumb pe sfoara sau sârma sigililui. aspect. O altă modalitate de forţare a plumbilor este prin desprinderea lor (tăiere. în mod special dacă aceştia folosesc obiecte diferite. Destul de rar. Ele pot fi generate prin acţiunea cu: topoare. Urmele instrumentelor de spargere se vor fixa prin descrierea lor amănunţită în procesul verbal (dimensiuni. sau se va manifesta prin aspectul necorespunzător al plumbului. forţare cu un instrument ascuţit) şi apoi înlocuirea lor cu alte sigilii confectionate în prealabil.sunt mai rare. după aceea plumbul este relipit cu ajutorul unui fier de lipit sau substanţe chimice. răngi. Urmele de lovire . etc. find lărgite în acest mod canalele şi scos nodul. eventuale materiale străine conţinute în urme). dar posibil ca aceste urme să reproducă şi unele detalii individuale ale obiectului creator. Ele pot fi găsite în cazul forţării unor sertare. Urmele de acest gen sunt destul de uşor vizibile. Tot cu ajutorul urmelor de lovire poate fi uneori stabilit numărul de persoane participante. reproducând foarte vizibil caracteristicile exterioare ale obiectului creator.3. după aceea. târnăcop. Urmele de apăsare pot fi create cu instrumente diverse sau chiar utilizând obiecte găsite la întâmplare: răngi. urma formei unui ciocan pe calota craniană a victimei.

metalul se poate topi. pomi.sunt în general produse de electricitatea atmosferică. Pe haine. accidente. De cele mai multe ori. etc. la alterarea lor. Urmele de incendiu Acest tip de urme pot fi întâlnite în cele mai diverse infracţiuni. Obiectele metalice aflate asupra persoanei . materiale. urmele produse de acesta pot apărea sub diferite forme. Se pot ridica şi urme prin mulare-parafină sau ghips.) se aprind. la scară. astfel: ▪ incendii generate de cauze naturale. Aceste caracteristici conduc la dezvoltarea unor temperaturi care pot atinge puncte de topire pentru scticlă. hornuri. pe înălţimi. Ca urmare a acţiunii traznetelor. nisipul se poate topi devenind local o masă sticloasă. Trăznetul loveşte în general clădiri înalte. case. pereţii şi hornurile crapă. constând din urme de afumare. cărămida (chiar şi cea refractară) devine lucioasă. El poate însă să lovească şi persoane aflate în locuri deschise. depunându-se sub formă de stropi pe obiectele din apropiere. continuându-se apoi examinarea în condiţii de laborator. etc. intervenţia pentru stingerea incendiului duce la distrugerea urmelor. unde pot fi create pentru comparaţie şi urme experimentale cu obiectul bănuit a fi creat urmele suspecte. a) Electricitatea atmosferică poate avea ca sursă în special trăznetul. Secţiunea 4. încât este greu de făcut cercetarea locului faptei în cazul unor incendii.de detaliu. diferite obiecte. materialele inflamabile (haine. Acesta este o descărcare electrică naturală cu durată extrem de scurtă (milisecunde). de locul şi natura incendiului. unele metale se magnetizează. cât şi în cazul producerii unor evenimente naturale. chiar se poate volatiliza. etc. distruse parţial sau integral de ardere. urmele produse de trăznet au forma unor rupturi cu margini de arsuri. etc. rezultând. dimensiuni diferite şi intensităţi de mii de amperi şi tensiuni chiar de milioane de volţi. metale. În funcţie de cauza. Incendiile naturale . de razele solare. piatră. 1. obiectele sunt mutate de la loc. uneori sunt circulare. sau de autoaprinderi. ▪ incendii create intenţionat. fiinţe. carbonizare. Clasificarea urmelor de incendiu se face în funcţie de cauza care le-a determinat. copaci. utilizându-se iluminarea laterală sub un unghi incident de natură a permite valorificarea prin fotografii de umbre. ▪ incendii generate accidental.

sau a unei tâlhării urmate de moartea victimei.acoperită” cu un incendiu declansat . sub forma unor arborescenţe.). aparate electrice defecte. Incendii intenţionate .întâmplător” în preziua unui control de fond. etc. Pe piele. c) Autoaprinderile sunt generate de cauze intrinseci chiar materialului însuşi. trăznetul lasă urme specifice. sau cu aspect de frunze de ferigă. Urmele vor apărea sub forma de funingine depozitată. ţigări uitate la întâmplare. conductori electrici şi izolatori degradaţi. etc. materiale arse parţial. în locul de iniţiere a incendiului. Se vor face fotografii şi schiţe ale locului incendiului. după comiterea unui omor. cât şi prin utilizarea unor dispozitive de întârziere cu fitil. deoarece trebuie întrunite cumulativ condiţiile de uscăciune a aerului şi vegetaţiei şi concentrarea razelor solare în focar pe anumite materiale inflamabile. zidărie distrusă.pot fi determinate de cele mai diverse cauze. unelte) se magnetizează. arsi. în industria morăritului. din răzbunare. cenuşă. Se vor . Dupa comiterea unor furturi pot fi incendiate locuinţele sau magazinele pentru a şterge urmele şi a îngreuna cercetarea. printre care: foc nesupravegheat. lipsa de aerisire a depozitelor. bumbac. Urmele acestor incendii constau în funingine. cu temporizare. atingănd uneori limite de 600-700oC şi declanşând un proces de ardere lentă. Se identifică şi se ridică diferite obiecte parţial arse care oferă date despre originea şi natura incendiului. alteori. etc. depozite. care devine tot mai puternic şi produce consecinţe grave (explozii ale unor silozuri. care permit stabilirea direcţiei de propagare a arderii şi uneori şi a focarului incendiului. rămânând în locul lor urme de arsură. Incendii accidentale . Urmele de incendiu se analizează cu atenţie pentru a identifica sursa şi directia.. etc.este evident că sunt produse de infractor. iar bijuteriile din aur se pot volatiliza. scântei ale electricitţăii statice produsă de hainele din fibre sintetice în medii propice (gaze. b) Razele solare produc destul de rar incendii. silozurilor. cărbune. obiecte incomplet arse.(ceasuri.). pulberi). 2. minerit.. în special ca să îşi acopere urmele. în scop criminal. 3. a prelucrării florii soarelui. modul de propagare al incendiului. Aceste incendii pot fi declanşate atât instantaneu. haldelor de cărbune poate duce la creşterea temperaturii materialului depozitat (făina. cenusă. Procesele de ardere lentă pot să se maturizeze în intervale ce ating 2-3 săptămâni. şroturi vegetale. o delapidare este . De exemplu. se incendiază casa.

(4) urmele sub formă de obiecte sau resturi materiale. etc. Sunt prezente atât ca urme statice. urme de călcare cu roţile peste corpul şi hainele victimei). derapajelor. Urmele create de mijloacele de transport În general. Susţinerile şoferului. Ele cuprind mai multe tipuri : (1) urme create de anvelope. cu măsurarea şi menţionarea dimensiunilor lor: lungime. lăţime. de rostogolire corespunzătoare urmelor create de anvelopele autovehicolului angrenat în accident în mers normal. aceste urme pot fi găsite în cazul accidentelor de circulaţie. fără frânare. Secţiunea 5. combustibil. Urmele create de mijloacele de transport sunt în general urme vizibile. al plecării precipitate de la locul faptei (demaraje bruşte). Chiar atunci când urmele sunt produse pe zăpadă şi sunt relativ greu de fotografiat. etc. tâlhării. căutarea lor este deci relativ simplă. prezenţa şi calibrarea corectă a siguranţelor fuzibile. de la marcaj). unde se menţiona până la locul impactului o urmă statică. victima a fost surprinsă şi accidentată în apropierea trecerii de pietoni (cca. produse în procesul frânării. în condiţii de drum pe timp de noapte şi ceaţă. instalaţiile de încălzit. cât şi ca urme dinamice. Urmele din această categorie sunt complexe. Într-o cauză. potrivit cărora a efectuat manevra de frânare. eventualele improvizaţii. panourile de siguranţe.). (5) alte urme create de vehicole (pete rezultate din scurgeri de lubrefiant. al ciocnirii. au fost infirmate de menţiunile din procesul verbal de cercetare şi de schiţa locului accidentului. etc). dar pot fi găsite şi când sunt cercetate alte fapte la comiterea cărora au fost folosite diverse mijloace de transport (omoruri. fiind necesară consemnarea lor în procesul verbal de cercetare. (3) urmele de impact ale vehicolelor. este necesar a fi menţionat în procesul verbal de cercetare tipul şi aspectul acestora.cerceta cablurile electrice. (2) urme create de roţile metalice ale căruţelor sau de şinele metalice ale săniilor. 2m. furturi. dar mai pot fi prezente la locul faptei şi ca urme de suprafaţă (de exemplu. efectuându-se şi fotografii judiciare cu ajutorul panglicilor metrice. create de mişcarea uniformă a vehicolelor. aspect. iluminat. Ele pot fi găsite sub forma urmelor de adâncime. însă pietonul nu a putut fi evitat deoarece a efectuat traversarea fugind. verificându-se integritatea lor. . pe schiţa locului faptei.

intervenţia unor elemente aleatorii. soluţionează probleme legate de tipul autovehicolului care le-a creat. neclară. ceea ce face ca urma să aibă aspect de urmă dinamică. chiar violentă.. Cluj. Pentru deplasările rectilinii. Examinarea anvelopelor va putea permite stabilirea avarierii acestora şi ca urmare a accidentului când derapajul datorat frânării bruşte este urmat de lovirea unei borduri cu roata şi de explozia camerei de aer a acesteia. apoi capătă o lăţime egală cu cea a anvelopei. etc.defecte tehnice (vicii de fabricaţie) ale anvelopelor. în acelaşi timp.Atunci când se găsesc urme de adâncime (create prin trecerea vehicolelor prin noroi. marca şi tipul anvelopelor cu care era echipat. urma este groasă. rezultând apoi pierderea controlului direcţiei şi impactul cu persoane. cu mici depozite de pământ. zăpadă. deoarece. nisip.. etc. putând fi calculată lungimea urmei (deci circumferinţa roţii) prin măsurarea distanţei dintre două repere similare prezente pe urmă. redau mai multe elemente specifice ale desenului antiderapant. urmate de pierderea cotrolului direcţiei şi iesirea de pe carosabil. iar pe o porţiune scurtă. Tipul şi marca anvelopei vor putea fi stabilite după forma desenului antiderapant. în aceste situaţii el lipseşte. O situaţie mai deosebită credem că este cea în care frânarea este controlată printr-un sistem ABS (sistem anti-blocant) cu care sunt dotate autovehicolele moderne. impact cu arbori. În cazul urmelor dinamice. rezultate prin derapaj sau prin frânare. nu mai poate fi identificat desenul anvelopei. Bunea. acumulate în procesul frânării. . urmele create de roţile anterioare vor fi acoperite de cele 4 Boboş. sau alte vehicole. înainte de oprire. praf.uzuri avansate (desprinderea benzii de rulare. direcţia de deplasare. tăieturi produse de cioburi care conduc la depresurizarea bruscă a pneului. La acestea frânarea. vehicole.4 Urmele statice. Urmele de anvelope ridică şi.comunicare la Simpozionul de Criminalistică. ruperea structurii metalice a anvelopei). create în procesul rulării normale a rotilor. zăpadă). . Gh. I. cauzele tehnice ale unor accidente rutiere. case. ecartamentul acestuia. Tot prin examinarea anvelopelor se vor putea stabili (pe calea unei expertize criminalistice). Investigarea accidentelor de circulaţie în care au fost implicat autovehicole dotate cu ABS . De exemplu. Începutul urmei de frânare este mai slab imprimat. . se face fără ca roţile să se blocheze şi să patineze. 1998. reproducând toate detaliile acestuia. continuându-se apoi examinarea lor în condiţii de laborator. este insuficient sau parţial imprimat. inclusiv ecartamentul roţilor. Devine astfel mai dificil de apreciat forta şi distanţa frânării. Dintre aceste cauze menţionăm: . etc. acestea vor fi ridicate prin mulare.

maşină agricolă. rezultate în procesul de fabricaţie. direcţia de deplasare. camion. De asemenea. de exemplu: cereale. pe calea comparaţiei. ambalaje de lemn. permiţând limitarea. datorită curentului de aer care le împinge în partea opusă sensului de deplasare al maşinii. Tot cu ajutorul urmelor anvelopelor se poate identifica generic tipul de autovehicol: autoturism. de carburant. prin interpretarea acestor urme se va putea stabili înălţimea maşinii. datele privind starea tehnică a pneurilor: uzuri. întoarceri. etc. etc). Prin examinarea urmelor lăsate de roţi.5 Urmele de impact . Aceste urme sunt foarte adesea însoţite de resturi materiale – cioburi provenind de la faruri sau parbriz. sigla mărcii. Se va putea să se stabilească şi viteza de deplasare la momentul frânării (în funcţie de lungimea urmei de franare). vopsea. când acestea au pierderi de lichid de răcire. Examinarea formei picăturilor va permite stabilirea direcţiei de deplasare. poate fi stabilită şi direcţia de deplasare. resturi materiale. Urmele de vopsea vor indica culoarea.). forma bării de protecţie se imprimă uneori în tabla caroserie autovehicolului lovit. defecte. Cercetarea la faţa locului a accidentelor de circulaţie. garduri) pe corpul victimelor. picăturile au forma alungită. număr de circulaţie. restrângerea căutarilor la anumite mărci sau tipuri. . Urmele sub formă de obiecte sau resturi materiale rămase la locul accidentului pot indica uneori încărcatura sa.. depăşire.create de roţile posterioare. iar prin examinarea de laborator. se va putea stabili cu certitudine autovehicolul de la care provine vopseaua. Vor putea fi găsite atât pe vehicolele de la locul accidentului. se poate aprecia direcţia de deplasare. case. ş.a. I. materiale de constructii. Descrierea urmelor în procesul verbal de cercetare va avea în vedere diferitele lor 5 Mircea. cum ar fi preluarea între modelele desenului antiderapant a unor pietricele. lemn din caroseriile camioanelor.pot oferi date importante cu privire la direcţia de mers (de mişcare. etc. derapaje. Adeseori.. Studia Universitatis. cât şi pe diverse obiecte (pomi. Utilizarea unor autovehicole în cazul transportării unor bunuri furate. După direcţia sau extinderea acestora. În identificarea anvelopelor pot fi folosite şi caracteristicile individuale ale acestora. eventualele manevre ale vehicolului (ocolire. borne Kilometrice. 1964. vehicol de teren. scurgeri de ulei. de staţionare) în care se deplasau ori starea în care se aflau vehicolele implicate. create prin uzura ce apare în procesul de circulaţie. În funcţie de petele de combustibil se poate aprecia tipul de motor . cu partea mai subţire orientată spre direcţia de deplasare. poate genera urme sub formă de dâre sau pete.cu benzină sau Diesel. timpul aproximativ de staţionare. alteori ele provin chiar din corpul acesteia: ornamente.

cioburi. de adâncime. distanţele între urme paralele (ecartament) sau urme succesive. pe care le-ar putea purta. vopsea. După ce au fost consemnate şi fotografiate. conţinutul de elemente străine . aspectul lor (urme statice. apoi se descriu detaliile. dinamice. culoarea. obiectul va fi ridicat pentru examinare în laborator. Urmele sub forma unor resturi de obiecte vor fi mai întâi examinate pentru a se stabili dacă nu sunt prezente alte tipuri de urme (de mâini. de suprafaţă).particularităţi. Urmele de impact se descriu generic şi se fotografiază. lăţimea. fibre textile). . aspectul. Se vor măsura lungimea.

Related Interests