@

i: ,-

M@

W@

BULETINUL

Anul 5-Nr.
Serienoui

8 7997

EI - VOCATIABIBLIOTECI! INFORA,UTI DISEMINAREA
T a 15 noiembrie 1996la Galafi s-a consuI-tmat un MOMENT AIIIVERSA& dedicat implinirii a 125 de ani de la infiinfarea primei biblioConsiliului Judeteci publice de stat in administrafia feandin I 871, BibliotecaJudeteanlCovurlui, continuf, de unor colecfii gi finan1are, dup[ 1891,prin preluarea clte Biblioteca Public6,,V.A.Urechia", pini in zilele noastre. Cu acest prilej a avut loc un colocviu pe o teml de extreml actualitate.DISEMINREA INFORMATIEI - VOCATIA BIBLIOTECII qi o aplicalie practicd, daci putem s6-i zicem astfel-Analiza sistemului informat izat integnt al B i bI iotecii,,V. A. Urech i a". Cu regretul cl timpul, mai ales din cauzarestricfiilor financiare, nu a permis o analizL critici a tot p6n6la ceeace s-a f[cut la Biblioteca,,V.A.Urechia" acea datd, considerdm cd dezbaterile au fost mai mult decet interesante. Faptul cd am fost inspirafi de a inregistra toate luf,rile de cuv6nt gi intervenfiile sub impulsul spontanului, ne-apus in fafa unui material,sub formd de stenogramd, pe care am luat hotdr6rea de-al publica in acestnumf,r al Buletinului Fundatiei Urechia Multi dintre noi au participat la foarte multe dezbateri profesionale, pe care, datoriti faptului c6 nu s-au inregistat pe un suport matenal, timpul acestea implacabil le-a gters din memoria tuturor. Pierderi ierparabile. Am considerat,din punctul nostru de vedere. cd cele spusela l5 noiembrie 1996 la Galali meritda fi pusein circulafie,cu convingereacd vor deveni date ale temei. de referinfd pentru viitoarele abordS.ri S-au conturat atunci elemente definitorii privind stareade fapt in care se afld blibliotecile publice de stat, ale unui posibil program practic de realizare a informatizdrii bibliotecilor publice gi conectirii lor in refea locald, zonall gi nafionald, pentru o mai rafionalf, folosire a alocafiilor bugetare,intr-o coordonareprogramatica mai mult sau mai pufin centralizat1"indiferent de surselede finanfare. respectivereflectl in acelagitimp. Dezbaterile o insuficienfd in pregdtireaprofesionalf, fdr6 supdrare, pe aceasta temf, gi chiar limite in capacitateade recep tare gi infelegere a necesitdlii trecerii de la sistemul clasic la cel automatizat de inregistrare 9i regdsire a informafiilor bibliografice gi cu atdt mai mult al celor factologice.condilie sine qua non pentru transformarea institulieibibliotecii publice de stat, ca serviciu social, ca nod public gatuit pentru referinte 9i informafii. Putem considera cd materialul adunatin acest numdr poate constitui o bazl dc plecarepenfu abordarea institu;ieibibliotecii in sistcminformatizat,ca verigd a sistemuluinalional ce sc profileazl la 9i, mai ales, mileniilor doi gi nei. dupd intersectarea Lucrf,rile susfinute.pc careautorii le vor trimite, vor fi publicate in numtrrul viitor al Buletinului Fundasiei Urechia. unele fiind adevdratecontribulii pe tema intbrmatizdrii"' Nedercu oprea

SUMAR
Cuvintinainte.NedelcuOprea .....p.2

Colocviul Diseminarea informa{iilor - Voca{ia bibliotecii. Sistemul automatizat integrat de bibliotectr. ......P.3-30 Stenogramd Moment festiv ...... p. 7-ll BibliotecaPubliciGala{i125

r.-:-.t
-BULETINUL FLINDATIEI URECHIA

,,V.A. Urechia". Publicalie semesffialdeditati de Biblioteca Jude{eanf, 1997. Nr. 8. MARTIE Anul 5. Adresa: 6200, GalaPi,Mihai Bravu, I6 Telefon/Fu : 036-4 I I 03 7 RNET este: B VAUGL@; UN U.RNC.RO I D-ul d in I NT.e,

de: O Numir redactat NEDELCUOPREA LNIU-ruLIAN DEDIU de: magneticf, dupi bandd Text stabilit O NEDELCUOPREA computerizat5''' O Machetaregi tehnoredactare LIVIU.IULIAN DEDIU erizat6; O Culegerecomput DORINA IORGA ISSN: 122V3459
.araa.

ro
N

o ('

6
ro f c

6 ul
l-

o
co ro Slstemulinformqtizot de biblioteco

Buletinul Ft

arechia O Nr. 8

COLOCVIUL DISEMINAREA INFORMATIEI - VOCATIA BIBLIOTECII.
SISTEMUL INFORMATIZAT INTEGRAT DE BIBLIOTECA
Vineri, I5 noiembrie, ora 8:00

NedelcuOprea:- inaintedetoateurezoaspefilor din far[ BINE ATI VENIT!

Dup[ cumafi v[ant, datfiind posibiliti[ilelimitate,am adus toatiimanifestarea noastrl intr-o singurl zi. Avemo zi foarteincf,rcatil. Aceasta nu inseamnicd mdine, cei cemai rf,m6rL nu suntbinevenfi la Biblioteca,,Urechia", sI continulm discufiile.

ffj
".1€
x$4 ii
4a*

- Mulfumesc colegilor mei,tofi prezenfi aici,careau fdcut un efort morim din punct de vedereprofesional, dar gi ca gazde, pentru ca lucrlrile colocviuluisdfie la nivelul exigenfelor dumneavoasffi. i Marcim un inceputde bibliotecl publicl de stat,infiinfatit la 15octombire 1871, cu primulbugetvotatla l0 noiembrie 1871. Deci putemsI spunem ci bibliotecapublic[ de stat s-a nlscut la Galafiatuncigi a continuatsf,existegi sdfie finanfatilde Consiliul pdn6in zilele noastre. Judefean ftrri intrerupere Dup6inaugurarea Bibliotecii.V.A. Urcchia",in 1890,tot ca bibliotec[ publicl de stat,darsubordonatil MinisteruluiCultelorgi InstnrcliunilorPublice,Biblioteca Judefeani Covurluicedeazi coleqiile saleBibliotecii gi astrelexistlm continuu,finanfafi,local gi central. ,,Urechia"

pec:re le areo bibliotecd Am alesdintretoateposibilifitfile public[ dea semanifesta o singurl in astfeldesitualii,unasingur6, problem5, cu noi gi esteo desfoartemodem6, foartecontemporani chiderecltre viitor, viitorul biblioteciipublice,careare vocafia disemindrii informaliei, caretrebuiesI devini nod gratuitde inforla sistemele mafie, de referinlegi de comunicafie, interconectafil gi internafionale. perspectiva anului2000 sau na{ionale Aceasta este 2001,c6ndunii dintredvs.vor fi foarteactivi,iar alfii vor privi de pe,,trotgar'cum lucrali gi vf, vor admira pe de materiale Incercimsi consumlm foarterapidbogAfia carenoi le avemde prczentat. wem sd Daclimi permitefi, dup[ cumafi vlantin program, ascultilmcuv&rtul Ministerului Culturii penru a afla - il gtim o

INFOLU+T!-U - VOCATIA FI BL DrsEMINAREA
panc. cei careau participatla simpozionul din mai 1996 careeste iocul biblioteciipublice,a informatizlrii bibliotecii publicein contextul Programuluide informatizareRomdniaon-line' dup6 aceeacuvdntul Bibliotecii Nalionale,ca Vom asculta Agenfie Nationalade Iniormatizare, vom ascultacuvdntul domnului conectlrii bibliotecilor directorulCIMC, cu perspectiva Oan tvtatei pe catevadin plangele publice la INTERNET. Dorim s6 prezentdm Urechia Fundafiei Buletinul in publicate 9i care le avefi in mapa, modul de organizare' nr.7 pe 1996.Am selectatpentru prezentare ce-arn vrut noi, ce-au g6ndit colegii noqtri pentru informatizarea Bibliotecii ,,Urechia". DupI aceastav[ invit6.ms[ faceli o vizit6 in toatl bibliotecanoastr[ gi mai ales, unde avem deja instalateterminale gi posturi de lucru, s[-i chestionafipe colegii nogtri cdt vrefi, si ne criticafi cdt putefi, pentnr cd in ultimd instanla ambilia noastrS" af Bibliotecii ,,V.A. Urechia" 9i chiar a admia colectivului galitrean de arealiza un sistem care sd poata fi analia fost nistraliei locail, zat. criticat gi pe care s6-l punem la punct 9i sd ludm de la dvs. experienla pe care s-o adaptlm la noi. Numai a$ase va putea asigurao unitate pentru ...u .i inseamnd realizareaautomatizdrii difuzarii i ei benefic i ari I or b ib liotec i i pub I ice' i n fo rma-t Dau cuvAntul domnului ion M6runfelu, 'eful Serviciului biblioteci din Ministerul Culturii. c6 in 1994 s-a elaIon lVllrun{elu: - Binuiesc c6 dvs. cunoagtefi EuropeanS" la Comunitatea borat o strategiede afiliere a Romaniei o Strategiecare S-a concretizat intr-un program de restructurarea intregiiiieli economice9i sociale 9i care a fost remis organismelor comunitare. Acest program a fost aprobat.Un capitol important in strategiea iost publicat in 3-4 cArli de cca. 180-200 pagini, aceastra care cuprindea gi activitatea culturii. Noi am propus atunci, s-a cerut la toate ministerele pentru biblibteci, o etapizatea alinierii bibliotecilor rom6'ne9ti segmentele moderne existente in prezentin Europa' la -standardele Din toate acesteprobleme au fost refinute 9i au intrat in program. strategiapanl in anul 2000 cdteva printre care in perioada 7r)g'-tggl informatizareabibliotecilor judefene. pdnl in anul 2000 cele municipale qi ortrgeneqti 9i pdnAin 2010 celelaltebiblioteci formulatl. este aga publice; chiar Este vorba 9i de bibliotecile comunale' dintre dvs. afi qi participat,a avut loc un coin 1996,o pa.rte locviu la nivel nafional in acest domeniu, la care a participat 9i respectiv Pregedintele Frii gi unii membri ai guvernului, programul la colocviu' participant fieci.rui in mapa frind Programul a fost publicat 9i nu are rost sa vi-l prezint, cu exceptiaunor probleme esenfiale. a$ wea s6 mai spun cdtevaproblemeconInainte de aceasta trecutA 9i chiar in aceast6sdptd'manl' sumate saptamana Eite vorba despredisculiile pe care le-am a*,t cu Ministerul Finanlelor vis-d-visde o seric de proiectepentru 1996-1997,care la buget pe 1997. s[ tie suplimentate in disculiile avute pAnI la nivelul directorilor din Ministerul de Finanle gi luni searala nivelul unui ministru adj. ;i-au insu;it costurile estimate pentru 1997 privind achizilionarea softului judeleanf,. De TINLIB la nivelul a 30.000.000lei per bibliotecf, la contiprivitor vedere de nostru punctul gi-au insugit asemenea, nuareaconstnrctiilor de biblioteci incepute9i costurilepentru elaborarea studiilor de fezabilitateincd pentru 5 biblioteci in anul 1997 de 5i in viitor. urmd.ndca toate acesteapuse impreunf, cu darea pentruguveractualgi cu propunerileacestuia seaml a Guvernului nareaviitoare.sf,fie inmdnatenoului executiv ce se va constituiin urma sufragiuluipopularde la 3 noiembrie. Nu pot sd afirm cd noul guvem va menfinc propunerileacrusaugi le va insugi,dacdle va mulalului .*.ruiiu: dacdle va susfine tiplica. Din toateinformafiilepe care le am la ora actual6,cel pufin allii nu, finanligtii cu care s-a discutat,unii dintre ei vor rd.mdne banuieic ci in plan local nu se vor produce astfcl de modificari de condi;ii, personal,la nivll centralcategoricse vor produce,in aceste in acest activitatea vedere, punct de acest menfine pulin se dac[ cel in 1997o imbunf,tatire fa16de ceeace s-a pedomeniu va cunoaste trecut pdnd acum. intre caretrecereabiblioalte elemente, Noi am prezentatgi ia autoritifile locale; sperd'msl se realizezein contecilor judegene difiile unei guvernlri care vrea sA intf,reascd autonomia locall. Aceastd subordonarelocala este benefic5, dupd cum putem SAne df,m seama din cele petrecute pdn6 acum; este mai bine pentru marea majoritate a institufilor din teritoriu. Tiecerea bibliotecilor judetene la Ministerul Culturii a insemnatun beneficiupentrupufine biblioteci, strzicem pentru vreo zece. Celelalte au avut de pierdut, sub aspectul schemelor de personal,a dotdrilor materialeq.a. Dvs. suntefiin profesie,sau vefi deveni, 9i deci voi prezenta al informatizdrii unei biblioteci' Datele sunt cloarProgramul-cadru publicate sau nu de Biblioteca Nafionala' Centrul de cele din culese Informaticf,gi Memorie Culturalaa Ministerului Culturii, din datele publicategi punctelede vedereale unor biblioteci din invdfamdntul luperior, ComisiaNalionaldde Informatic[ 9'a'm'd' Informatizarease poate realiza modular pe baze conceptuale, ca in final biblioteca sf, fie parte de sistem. Acest sistempresupune: o bazlde date centraltrgestionatade un soft adecvatprin care se asigurl rcalizateatuturor funcfiilor bibliotecii: achizilii, schimb intem gi intemafional,imprumut, schimb de alte informalii de la gi cltre alte sisteme,elaborareade publicatii, de bibliografii' controlul serialelor,evidenfagestionar6. esteceamai importanti 9i presupuneun serios Aceasti etapS financiarvedere punct de efort din Am estimatatunci costurile,care se vor modifica in functie de evolulia in plan na{ional 9i mondial. juS-a luat in calcul la vremearespectivao colecfie la nivel cu bibliografice, unit5fi de defean,o bibliotecl caresf,aiba 500.000 de diferentile cu sigur volume. de 15.000 de anual6 o cre;tere rigoare,un nivel mediu anualde 20.000 cititori pcrsoanefizice 9i o frecvenfdmediezilnicl de 500 cititori. Nu s-a atins incl cifra medie de 400.000 de unitdfi de Nu s-a atins nici o cre;tere anualtr eviden{i pe bibliotecl judeleanSnici numf,rul de cititori de realizat s-a nu volume. de ae tS.bOb de 500 medie zilnictr. Deci s-a estimat 20.000 anualgi nici frecven{a ceva mai mult, cam cu25Yomai mult. La costurile de echipamente9i cantitatca de aparaturS,de s-apropus: l0 posturi de lucru pcntru personalulbiblicalculatoare, pentru accesulpublicului labaza otecii,servergi 10 PS (terminale) ori de date. S-au prevlzut imprimante.CD-ROM. independente per dolari de 25.000 insuma ar acestea Toate etc. incorporatein FS unitate.

Buletinul Ft

Urechio O Nr. 8

Sigur cI aproapetoate bibliotecile judefene mai defin o parte din ceeace estenecesarca dotare tehnico-material6, ceeace diminueazl costurile per unitate.

a -Dunarcade Ju'dn Universitnte

Calati

Onnnoru
Urachio"din Goloti Bibliotacii ,,V.R. impliniracr o I 25 do crnide lcrinfiintor@cl constituBibliotocii Urochio" din Ccrlcrli ,,V.11. io un av@nim@nt de o doosobitdsemniFiccrmunicipiul Golcr!i,c6t si lie, otdt p@ntru pantrucul[urcr in gonoral. romdnocrscd, Bacrlizdrilo do oxcoptio alo bibliotecii Dumnacrvocrstrd, uncrnimracunoscu[o, ou fost oblinutain urmcr unui ofort daosobit;i po compotontd onorcrbil, clublctCo o racrlS pretuittot timpul. car@ lo-crm Univarsitctt@o do Jos" din ,,Dundrocr s-o constituit tot timpulintr-unprinciGcrlcrti pcrlbanoficicrr Fondulvi crl do cortasi roviste I b ibliotaci ior rozultatole cr i Dumn@ovocrstrd, proFasioncrld cr studanlilor5i compatanfcr no;tri sa dcrtoroazd si etortucrbsolvantilor lui Dumnoovocrstrd. tlstdzi, lcroro bilcrntului, momant tostiv distinct in octivitcrtacrBibliotocii ,,V.R. Urechicr" , pormitali-na co, ?n nvmolo Sanotului do Jos"din Univarsitdtii ,,Dundraa mulpicrni5i noi Gcrlcrli, sd v6 trcrnsmitam urcrre occrsuccc<s4 insotita do trcrdifioncrlcr demicS: FLCR€RT I VIVRT, CR€SCRT, Prof.dr.ing. €mil Constontin roctor l5noiambrial996

Un al doilea aspect,tot atdt de important, care rezultd din programulde informatizareestepregdtireaprofesionalS,ori perfeca personalului existentsau prin incadrareade lionareaprofesional5 noi oameni,mai apropiafica meserie, de problemelela care ar trebui s6 facd fatd decdt actualul personal. Aceastdactivitate nu a fost estimatdpdn[ in prezent. o discufiecu cadreledin toate centreUrma si se stabileascd pe l5 noiembrie. le universitare S-a am6nat gi datoritA Ministerului Invdf[mdntului dupd I Decembrie,dupd manifestirile de la Alba luli4 Sibiu, ca si se ia o m6sur6in ceeace privegteintregul procesde perfecfionareprofesional6. in acestprogarn sunt cuprinsede asemenea activitdlile care se realizeazl in sistem manual gi care urmeazAs6 se realizeze in sistem automatin viitor. Am vlzut gi eu cdtevaactivitiifi realizate de unele biblioteci din sistemul nostru qi alte sistemegi imi pare bine cI este prezent aici gi reprezentantulautorizat de la Iagi de la Biblioteca,,Gh.Asachi",care poate sd compareactivitateadesf6;urati de ei cu activitatea desfdSurati de Biblioteca,,V.A.Urechia" de la Galati,pentruc5, blnuiesc, ar fi util schimbul de experientI intre cele doul institulii gi bineinfeles, cu celelelalte biblioteci din alte localitdli cu realizd.ri in aceste activit6fi. Personal consider cf, Biblioteca ,,Gh.Asachi"de la Iagi este cu un pas inainte fal[ de multe alte bibliotecijudefene,reugind,cu un numf,rmic de personal, in sistemautomaticu un numf,rmic de calculatoare, sd prelucrezc zat cdrlile gi tot ce intrtr in bibliotecd"dar mai ales cum au reugit gi sd pund pe calculator intreaga activitate a secfiei de imprumut a bibliotecii judetene: peste 150.000de unitali de evidenfd,vre-o 15.000-16.000 de cititori careseinscriuanualgi toateevidenfelece un indice anual de decurg din aceasti activitate.Aici se realizeazl, lecturl de peste20. Pentru segmentulacestade activitate recomand sd avefi discufii cu colegul de la Iagi, iar atunci cand avefi ocaziasI mergeti sd vedefi practic cum se deruleazi. In ceeace priveqtederularea etapelorprogramului de informatizzre,pentru anii 1996-2000 este propusl informatizarea a 500 de biblioteci din Romdnia. Foarte putin dac6 avem in vedere cd in 15.000 de biblioteci. fard funcfioneaz6. Aceste 500 de biblioteci inseamndbibliotecile judefene, municipale gi ordqenegti, bibliotecile de invIflmdnt superior, bibliotecile mari specializatedin diverse localitdli. De exemplu Bilioteca de la Uzina de Autoturisme Colibagi lucreazf,in sistem automatizat foarte serios, f6rd sI introducl toate cele 60.000 de unitali bibliogafice, doar cele care le sunt utile, furnizeazd informatii in domeniul lor de activitate.Acesteasunt bibliografiate analitc pe calculator,pe segmentede activitlli foarte specializate. Este foarte util at6t pentru cercetltori, cdt qi pentru cei care lucreazh concret,pentru tot personaluluzinei, de cca. 30.000 de salariafi. Aceste500 de biblioteci, din calculelepe care le definem la 90% din potenfialul informanivelul activitilii de acum,insumeazd gtiut fiind faptul c[ bibliotecile mici nu bibliografic al {5rii, fional defin, decdtcu mari excepfii, unicate.Deci ceeace esteprelucrat gi pus in circulafie de cele 500 biblioteci practic ar insemna carn tot. Nu ne-am propus in acest progmm sE atragem surse de din donafii, sponsorizlri. Totul este calfinanfaredin alte sectoare, culat la efornrl bugetuluide stat,cu excepfiabibliotecilor specializate care vor fi finanfate de agenfi economici clrora le aparfin.

DISEMINAREAINFORA,A EI VOCATIABIBLIOTECII

unele biblioteci judefene 9i chiar municipale au obtinut sponsorizdri in plan local, dar Ministerul Culturii, in structura lui de pana astnzi,nu pr.u a dat curs ofertelor venite din parteaFundafiei SOnOS de exemplu. care se puteau exploataintr-un fel sau altul in sau alta a oblinut nigte farl- Nimeni nu s-a impotrivit c6 o bibliotecd obi;nuite pe care surselor curs ddnd calculatoare, iaciliUgi, dotiri cu le cunoagteli pentru rezolvarea unor probleme' Sunt gi biblioteci municipale 9i ordqeneEicare au inceput s6 lucreze,deci sa achizilioneze tehnica de calcul 9i se poate s[ existe un inceput de activitatein sistem automatizat.$i estebine cf, existf, ugu r.uu. Sperdm ctr in 1997 numd.rul acestora va creqte. s6 se introducd tehnici 9i la alte unitifi. vf, refinem atenfia cu o alta chestiune. Prin luna aprilie, cind am fost intr-o deplasare la Piatra Neamg am vizitat o firml Unele privat6 care a pus pe caiculator legisla;iauzualf, romAneascf,. biblioteci s-au abonatin nigte condifii de cost nu prea mare. Am incercat atunci s6 gSsimo solufie ca s6 achizifionf,m,sf, lacem abonamentpentru bibliotecile carenu avearLdar nu s-a putut. firmi prelucreazr9i line la zi legislafiaqi poate Deci aceasta informalionald in acestdomeniu.Regretcf, cerinlA la orice rilspunde intr-o bibliotecl publicl 5i a apdrut () asemeneaidee nu a apa.rut ce lucreazf,la aceastl activi4-5 oameni. particularl cu intr-o tirml tatc. Noi ar trebui str facem acestlucru pentru celelalte segfnente dc purtdtori materiali de informa;ii: nu numai segmentullegislativ

necesarutilizatorilor. V6 stdm la dispozifie pentru discufii, pentru intrebf,ri. Ne in contivom imbunatafi gi noi programelepe care le preconiza.m nuaregi sper ca Guvemul ce-;i va incepe activitateacdt de curd'nd. pentru ceeace va trebui s6 se de propunerileavansate s6 fina-seama nu implicl sub nici o form6 nepolitic; total domeniu, fac6 in acest activitatea putem s6 desf[9ur6.m se acceptd, politicul. DacS acestea plan european. in intdmpla ce se ceea de in condilii mai apropiate Poatecf, intocmim noi Mdrun{elu' N.O.:- MulfumimDomnului s6-l inainformatizf,rii, a practicd pentru derularea progrdrn aici un

nu intim viitorului guvern, s6 se facf, cum vrem noi. cum trebuie, acum. cum s-a intdmPlat Pdnd -Nu Dumitru constantin zamfirz gi n-o sd ne ia nici in viitor' ne-a luat in scamf,p6nf, acum

N.O.: - Dau cuvintul Domnului Director Gcncral al Bibliotecii Na;ionale a Romdniei. GheorgheBercan' Gheorghe Iosif Bercan: - Stimaficolegi' eu irni cer permisiunea lucrarea.in calitate de preqedintca ABPRR 5i director al sa cites-c ne Bibliotecii Nationle. Mul;umescgazdelorpcntru prilejul de a aduna astlzi la sf,rbdtorireaBibliotecii Publice dc la Galagi' care Este o chesmanil'cstare. ne-a ardtatcum trebuie sAfie o asemenea tiune de satisfaclie personalf, s[ participf,m. sii ascultS.m9i s6

problemele noastreintr-un astfel de cadru. Este un fapt discutS.m benefic cf, ne aflf,m reunitriaici. Vreau sd mulfumescgazdelorpentrumodul in careau organizattotul, cum ne-auprimit gi cum o sd ne onorezein continuare. in programeu sunt prezentcu o problemd,respectivBibliotecaNafionaldin calitatede coordonator al programuluide informatizare.Din pdcateaceasticalitateesteneoficialI. Noi am incercat sA oblinem un statut oficial de coordonatorgi in mod cert nu vom fi. pentrucd un program nafional va fi rezultatul conjugdrii reprezentanfilor tuturor refelelorde bibliotec6.

Deci in aceastf,calitate neoficiald de coordonator pentru reteaua bibliotecilorpublice de stat,md voi opri asupra acelui progam pe carel-am mai prezentat la intdlnireade la Bucuregti, pe care l-am mai rearanjatgi o s6-l citesc. Pentu c5 materialul trebuie s6-l cunoagteti, domnul Oprea a spus cd o s6-l publice, sigur fiecare poate veni cu sugestiisd realizlm din acestaun adevdratprogram de i nformatizaregi automatizare a bi b Iiotecilor. Se citeStelucrarea pe care o vom publica separat. N.O.: - Mulfumim domnului Bercan.intr-adevdravemun material substanlialcare ne pune in fafd foarte multe probleme. In continuare dd.m cuvdntul d-lui Dan Matei, directorul CIMC, carene va punein tem6 cu una din principalele direcfii ale activitafii viitoare a bibliotecilor, respectiv interconectareala INTERNET. Lucrarea se publicd separat.

Biblioteca Centrall Universitartr Bucuregti

LcrCinci SFerturi DoVoac Totictitorii bino m@ritd da lcroom@ni si de lcrDumne,z@u dcrrctitoriido bibliotacipot Fi osezoti?ncarurile, cala mcri inolto alo bucurioi. €i ou cloditlScosuri p@ntru mint@ si inimd, crlcdtuiri cero choomd m@r@u s@l@a de, cuBibliotacoDumnoovoostrd stimcrti cologi da lcrGolcrti,cr tost si osto o col@ctio do roFerinld, construitcr bine si bino sluji[d, impliniputarnicdsi Frumocrsd tcrprin r@v@r6@rc!io in gdlStecrnd obStoo si in miscoracr culturold nofioncrld. Colegiim@i do lcrBiblioteccr CantrcrlS Unipurtdndp@umc-ri v@rsitord din Bucur@rti, suFerinfcr imensoitrcrgadiidin docombrio I 989 r@ncr;t@rii dcrr;i bucuricr intru mcribine, vd sun[ oproop@in crcacrstd zi sdrbdtor@osc6, pr@tuir@o p@ntru @xprim6ndu-;i tot co r@olizoFi cu ddruiresi cu sparontd, cu vointd si cu toncrc itcrte. Vivcrt. Crasccrt. Floraot. lon Stoico ConF.univ.dr. dlroctor eonaral

Urmeazd o activitate practicd, respectiv, in 2 ore, participanfii au vizitat Si analizat sistemul informatic integrat al Bibliotecii ,,V.A.Urechia", reSeaua instalatd infuncliune, inclusivpentru accesulpublicului, compusd din I9 posturi de lucru Si terminale, setner, modem,imprimante, multimedia, copiator, telefonizare etc. Lucrdrile au continut dupd Momentulfestiv, ce a awfi loc la ora 12.

Moment festiv gVS BIBUOTECA PUBUCA GALAN
Cuvdntul unor partic ipanpi. Domnul $tefon Stanciu Consilier $ef al Inspectoratului pentru Culturd al Judepului GalaSi. DOAMNELOR, DOMNILOR. Aldturi de dumneavoastrd, onoreazd tntrunirea noastrd domnul PreSedinte al Consiliului Judepean dr.Rdman Anghelupd, domnul Subprefectal JudepuluiGalafi, ing.Trdian Mdndru, precum Si alte personalitdpi,care au trecut de mai multe ori pe la bibliotecd gi Si-au gdsit Si astdzi timp pentru a fi aldturi de noi. Noi nu vd putem spune dumneavoastrd-care iubi;i aceastd institu;ie Si in general cartea - despre importanla evenimentului pe care-l sdrbdtorim, decat cdteva cuvinte. Atunci, cu 125 de ani in urmd, cand s-a infiinlat prima bibliotecd ca institulie de stat, Biblioteca Judeleand Covurlui, aici, la Galapi, au existat o sumd de motivafii. Dacd ne gdndim Ia epoca respectivd,cdnd Romdnia a pdsit in modernitate prin promovarea programelor legislative de cdtre Alevndru loan Cuza Si Mihail Kogdlniceanu, continuate dupd ei, in/dptuirea dezideratelor de modernizare a Romdniei formulate pentru intrarea teritoriilor romdneSti tn circuitele incd de la 1818, economiceSi culrurale ale Europei Si lumii, putem a gdsi Si motivayiilepunerii bazelor instituliei bibliotecii publice. in acest context, al manifestdrii de astdzi, tebuie sd amintim de adoptarea, ca o prima lege, a Regulamentuluipentru organi:are Sifuncpionarea bi-

q_Ll O!Ee!! A INFORMATIEI - vOCATIA B=t DrsEMINARE
bliotecilor publice de stat, sanc(ionat de Domnul unirii in 1861, pe baza cdruia s-a trecut la tnfiinSarea bibliotecilor, tocmai pentru aceastd u$urare Si uSurinld, pentru ca oamenii sd gdseascdcalea mai clirectd cdtre carte, cdtre tnvdpdturd, cdtre dezmdrginire. I/d mulpumim pentru cd participali la acest eveniment pentru Galapi, dar nu numai. Are acest evenimentconotalii de ordin nalional in istoria bibliotecilor, a culturii romdneStitn genere. Galali Rogpe Domnul PreSedinteal Consiliului Judepean sd ne adresezecuvdntul sdu. Doresc sd spun cd, dincolo de funcSia pe care domnia sa o exercitd, este o prezenld in viala culturald a judeSului qi cu deosebire afost aldturi de bibliotecd. Domnul Dr. Rdzvan Anghelugd PreSedinte al Consiliului Judegean Gala;i' sunt nevoit sd-l contrazic pe Domnul stanciu. Eu nu onorez aceastd sdrbdtoare, festivitote. Md simt onorat eu, de prileiul pe care ni-l oferili: md simt onorat sd fu printre trecdtorii care vin Si revin tn aceastd institutie. Trdiesc Si eu bucuria cd acum 125 de ani au fost oameni capabili de a face gestul, tn condisiile epocii, de a pune temelia unei astfel de institulii cum este biblioteca. suntem si noi trecdtori pe aceste pdmdnturi Si cu putinSele noastre incercdm sd ldsdm o urmd, iar cei ce vin dupd noi sd o aprecieze ca atare. in ce md priveSte, preludnd un concept pe care Prefectura l-a structurat in I99l , acela de a asigura o demoltare instiGalati judepene,care o constituie Biblioteca ,,V.A. Urechia", am actupiei cepmt un program defirnnyare din bugetul judepului care a asigurat condi;ia dezbaterii pe care dvs. astdzi o aveli ca temd: Informati:area Bibliotecii Publice ,,V.A. Urechia". Meritul de esenpdeste a celui pe care-l consemnaDomnul Stanciu, al directorului acestei instituyii, Domnul Nedelcu Oprea, unul dintre oamenii pe care eu ii respect la o dimensiunepentru care nu-i gdsescegal tntre cei ce sunt tn apropierea mea Si cu care mi-aS dori, dacd Dumnezeu va vrea, ca sd putem sd continudm impreund ceea ce am gdndit pentru aceatd instituSie' Dacd Dumnezeu o sd vrea, o sd determineguvernanlii acestei ldri, de astdzi Si mai ales pe cei care vin, sd ne restituie tn administralie aceastd instituSie.(Aplauze) Regretcd sunt nevoit sd marchezacum, la momentuliubiliar, sd exprim mdhnirea mea, cred cd pentru pulind vreme. cd aceastd institulie Si nu numai Biblioteca ,,V.A.Urechia", este in afara responsabilitdsilor adminis trapiei i udefului. Vdd cd reint oarcererea ei acolo unde-i este locul, este si bucuria dvs. Asa am eu aplauzele. tnpeles Dacd se va intdmpla aSa cum spuneam, vd asigur pe cei ce muncili aici acum si pe cei ce veli munci pe mai departe, cd veli gdsi tn Consiliul Judepeansprijinul necesaratat pentnt demoltarea institupiei,cdt mai ales. in ce md priveSte, asigurarea denoltdrii la dimensiunile normalului Si a bibliotecilor comunale,ordseneSliSi municipald Tecuci, institurii care, iatd, pentru un an de zile sunt in situalia de a nu-Siasigura echiparea cu carte, Si nu numai cu carte, pe care colectivitdsite, comunale mai ales, o reclaIa elintensiunea md. Doresc celor ce ail venit aici nu numai cu sufletul' md uit pre:enli vdd $i pe cei care au venit cu bani, bdnci, societali coSi merciale, sd acceptali Si din partea mea mulsumiri pentru ceea ce faceSipentru aceastd institulie Si vd invit sd vd incdpdlanali pentru a putea sdrbdtori si jubileul de 150 de ani si mai departepentru aceastd institulie. Vd mulsumesc Pentru tot. - ii mutsumim Domnului PreSedintepentru cd a $tefan Stanciu: instituliile de culturd din judel, nu numai toate de aldturi fost -aldturi de Biblioteca ,,V.A.Urechia". $i teatrele Si muzeeleaufost tn obiectivul Consiliului Judegean,Si Grddina Botanicd Si noul Complex muzeal de $tiinSeale Naturii tSileagd existenla de numele dr. ildnan Angheluld in timpul mandatului sdu de PreSedinteal Consiliului Judefean.

Biblioteca Judeteani,,V.Voiculescu"

Buziu

Gololi Urachio" Bibliotacii,,V.R. Oprao Nadalcu diractor Distinsului v6 dinjudatulBuz6u, cologilor in numalo moicolcol@ oniv@rsor, lo c@os [rcrnsmitam, tcr to pa I crctivi o p@n @xcopFiono tru do folicitdri rom6ltinaloculturii spr@ carao dasFd5uroFi
n@sti. primeibiblioda lcrtondcrrao 125 do crni nu numcri inseomn6 din Gcrlcrti, taci rcublice crimplinirilor prtoj da rotrospactiv6 un Farici[ lcr g@n@rotii, prin d@ munco c@ou condus, insti[ufict do caro s@bucurdcrst6zi pr@stigiul marc-lo do dirijcrtcr cu crtdtcr pricaporo ci ;i o sdrbdtoorano[ionoNadelcuOpracr, si sd n@ongosolidarize-z@ 15,monit6scrn@ joza in damorsulnos[ru. vct rdmonav@1Urochio" Biblioteco ,,V.ll. publica toota bibliotecilo niculmodalp@ntru @i! si diroctorul ! Ccr din Bom6nicr mullioni I Lcr ltd considoralia, Cu incr fllar. Oproascu cllrocior
I 5 noiambria1996, Gcrloti

Doresc in acest cadru, sd-i propun Domnului Oprea Si Consiliului de conducere, de administralie a Bibliotecii ,,V.A. Urechia" ca pe cele doud structuri, semi-coloane, de la intrarea tn aceastd sald sd se consemneze pe doud pldci de marmurd numele celor care au contribuit la tnfiinlarea Si dezvoltarea instituliei bibliotecii publice de stat, incepdnd cu propunerea - de acum 125 de ani - Si cred cd un domn Oprea, un domn Angheluld Si mulsi alsi domni gi doamne tSivor gdsi locul pe acestepldci de marmurd.Esteaceastdpropunere tn spiritul respectuluifayd de oamenii care Si-au sacrificat multe pentru o institulie.

Domnul ing. Traian Mdndru Subprefect al Prefecturii JudeSului Galapi.

Nedelcu Oprea: - Doud pldci de marmurd la dimensiunile celor doud semi-coloane,sunt cu totul insuficiente pentru tnscrierea numelui celor ce au muncit, Si au tnchinat o parte dinviala lor penffu cre$terea continud a Bibliotecii ,,V.A.Urechia" gi a Bibliotecii JudeleneCovurlui pe care o continud. Numele lor ar umple paginile unei,,cdrli de aur", cufoarte multefile. $tefan Stanciu: - Sdfacem sd existe cel puSin cele doud pldci de marmurd. Rogpe Domnul Subprefect Traian Mandru, Si domnia sa o prezenld tn evolulia Bibliotecii ,,V.A.Urechia", participant la acfiunile culturale ale ei, sd rosteascd un cuvdnt Si din partea Prefectului, Domnul Nicolae Beuran, care tSiexprimd regretul cd nu poate fi prezent, absentdnd din localitate.

Md simt Si eu onorat cd pot sd particip la acestjubielu. Am participat Si la altele, la cel din 1990 Si Ia multe acliuni ce au avut loc la Biblioteca ,,V.A.Urechia". De altfel, s-a stabilit un program tncd din 1990 in Coruiliul Consultativ al Prefecturii, cum era pe vremea aceea, s-a transmis apoi Corailiului JudeSean acestedate ale programului, dar permanent instttuyia Prefecturii a fost aldturi, a /dcut ce a putut ca tot programul pentru informatizarea gi menlinerea Bibliotecii ,,V.A. Urechia", aducerea ei la un nivel modern sd se realizeze. Ceea ce trebuie sd remarc este cd in aceastd Bibliotecd am gdsit un colectiv de oameni, conduSi de Domnul Oprea, cu o vechime in aceastdinstitulie, pentru mulsi de invidiat, oameni sufletisti, care au ttiut sd valorifice cu maxim de eficienyd tot ce li s-a pus la dispozilie ieri Si astdzi. Recunoastem cd mult mai mult ar fi trebuit sd se aloce pentru acest capitol, dar zicem, cum spunea Si Domnul PreSedinte Rdman AngheluSd,cd pdnd la jubilele ce urmeazd, sd se gdseascd mulsi sufletisti. Eu nu dau pe noua guvernare, pentru cd Si acolo sunt oameni tot de culturd, tot cu suflet pentru tradiyie, deci oameni care sd sprijine acliunile tncepute, sd aducd la nivelul cerut, la gdndulfiecdruia, avdnd in vedere cd o bibliotecd simbol, aga cum esteapreciatd biblioteca noastrd,,este tn acelasi timp un real sprijin pentru toli ce ce doresc sd se instruiascd.

I EI - VoCATIA BI BJ!9r rc !! REAINFORMAT DISEMIt\tA
Mulpi nu au posibititdpi personale Si nu au intotdeauna la dispoziSiece le trebuie Si venind aici pot sd-Sicompletezebagaiul de care au nevole. de cunoStinPe Eu felicit pe oamenii bibliotecii Si doresc multd Si lunga viald in sluiba benefciarilor ei. Domnul Ion Mdrunlelu $ef al Serticiului Biblioteci din Ministerul Culturii' Md onoreazdfaptul cd pot sd particip la acestjubileu, care continud seria sdrbdtorilor lecturii publice la Galapi, aniversdrile Bibliotecii ,, v.A.Urechia". Pentru prima datd s-au sdrbdtorit 25 de ani de la inaugurarea Bibliotecii,,(Jrechia" in 1915,apoi 75 de ani de existenld in 1965. in l97l s-a sdrbdtorit Centenarulprimei biblioteci publice de stat la Galali, Biblioteca Judeleand Covurlui, pentru ca dupd aproape 20 de ani, tn 1990sd se sdrbdtoreascd,,Centenarul inaugurdrii publice a Bibliotecii ,,v.A.urechia" cu participare internadupd delfonald-, cea mai ampld mani,festare culturald nalionald cembrie 1989,continuatoare a celui din 1871,de la a cdrei infiinpareaniversdmastdzi 125 de ani. Noi sperdm caiubileele bibliotecii gdldpenesd continuie, sd f;e Si alte iubilee la care, unii dintre noi, sd participdm. Asa cum seprezintd astdzi instilia bibliotecii publice de stat la Gatapi,Biblioteca ,, V.A.Urechia" poatef un reper pentru a intui cumvorfi ele, respectivea, dar poate toate bibliotecile romdneSti, maine, in viitorul ce se apropie, mileniul al treilea"' lrloi trebuie sd relinem, atdt noi, cei care suntem de fapd, dar Si ceilalsi slujitori ai cdrlii care nu se afld aici, cd de peste 125 de ani aceastd bibliotecd s-a constituit tntotdeauna tnt-un centru pentru rdspdndirea culturii, a stiinlei, a informaliei la Dundrea de Jos, dincolo de granipele Galapiului. Sd re1inem cd aici s-a investit de cdtre administralia locald bani, cd oamenii Bibliotecii ,,1,/.A.Urechia"i-afructificat cum trebuie, cd institupia afost de la an la an, de la deceniu la deceniu tntr-un continuu progres, cd beneficiarii ei cititorii, dar Si institulii, au gdsit aici tot ce le-a trebuit penftu instruirea Si creSterea lor culturald Si sociald. Biblioteca,,V.A.Urechia", o$a cum spunem,a fost' estesi va fi un aclevdrat centru de diseminare a culturii Si cunoStinpelor incorporate in cdryi Si alsi purtdtori materiali de informapii. Investitiile de astdzi, indiferent de unde au venit, au fost concentratepentru inffoducerea tehnologiei noi, pentru informati:area prelucrdrii datelor bibliografice, pentru regdsirea tn sistem automat a informa;iilor Siputem spune cd aSa cum a inceput, chiar in stadiul la care se afld, Biblioteca ,,V.A.Urechia" estela parametri Si la cote valorice euroPene. Eu doresc,sunt convins cd aSava fi, ca aceastd bibliotecd sd fie permanent in concordanld cu cerinlele epocii in care-si desJdsoard activitatea. Succesintru mulPi ani. Domnul Gheorghe losif Bercan Director General al Bibliotecii Na;ionale a Romaniei' incep prin a md raporta la ce a spus Domnul Subprefect; Bib[ioteca,,1'.A.Lrechia" din Galapin-a fost Si nu estenumai un simbol, este un etalon al lecturii publice din Romania, atat in privinpa administraliei cat Si a programelor de bibliotecd. Aceasta se datoreazd tn cea mai mare parte conducdtorului ei. A avul maximum ce i s-a oferit. Dar a Stiutsd valoriJice la maxim ceea ce nu i s-a oferit pentru a ridica biblioteca din toate punctele de vedere. Comentariile, dupd ceea ce s-a prezenlat aici, ce am vdzut noi prin scurta vizita prin seclii, tntr-unfel sunt de prisos pentru cd nu numai bucuria de a participa la o aniversare, cum puline s-au realizat tn Romdnia -sunt puline biblioteci publice care implinesc aceastd vdrstd venerabilld - dar Si pentru faptul cd Biblioteca ,,V.A. (Jrechia" reprezintd un etalon, dupd cum Domnul director Oprea Si colectivul dumnealui constituie un model de lucru tn biblioteconomie,model in administrare profesionald, model in ceea ce intreprinde tn relalii interne Si internalionale tn sistemul biblioteconom,ic.A avut curajul si tdria sd inisiezeun progrom pe care l-a pus tn aplicare qi-l demoltd in continuare, atat in ce priveSte prelicrarea tradisionald, cdt mai ales tn noul domeniu al informatizdrii. Cred cd la aceastd ord Biblioteca ,,V.A'Urechia" din GataSi se tnscrie in prima linie a bibliotecilor idormatizate din Romdnia. impreund am gandit un sistem care sd fe operant in urmdtorii ani pentru crearea reSeleide biblioteci idormatizate. Biblioteca,,V.A.Urechia" vafi prima core va beneficia de Bibtiografa Nalionald in sistem informati:at Si,categoric, primul nod de relea care se va afirma tn sistemul bibliotecilor publice. Vd mulsumesc foarte mult cd mi-aSidat posibilitatea Si cd dumneavoastd participasi la aceastd aniversare a 125 ani de la infiinlarea instituliei bibliotecii publice de stat Ia GalaSi,pe care B-iblioteca ,,V.A.Urechia" o continud /drd intrerupere Si va fi' repet, etalonpentru bibliotecile din Romania Si nu numai'

Preot Eugen Drdgoi penffu invitalia pe care ali Jdcut-o pentru a parMulsumesc ticipa la acestmomentfestiv, atdt mie cat Si P.S.Casian Crdciun, Episcopul Dunirii de Jos, pe care-l reprezint si care, vd transmite p'rin mine regretulcd nu poate participa. nefiind in localitate, la o 'astfel de sdrbdtoare nu numai a bibliotecii. ci Si a orasului nostru integ. De altfel Eparhia, s-a tnfiinpat in 1861.Episcopia Dundrii de Jos existala tnceputurile acestei biblioteci Si are o contribulie pe care o sdrbdtorim. Mai mult, pentru 'lerarhiipunerea bazelor instituliei la constituirea colecpiicontribuit au Jos de Dundrea de la lor prin donalii si aufost tncepdnd cu 1902, presedinli ai comitetului'pentru protejarea Bibliotecii a$a cum o stabilit fondatorul ei prof. Vasile A Iexandr escu- Ure chi a. Dupd intreruperea cunosculd, poute se va relua aceastd structurd relalionald, organizatoricii. Jubileul pe care-l aniversdm tn aceastd zi coincidefericit cu un moment foarte important' Pe I5 noiembrie creStirtdtutcuorlodoxd sdrbdtore$tepe Cuviosul Paisiecel lvlare, Velicicot'.sch|c'um cste cunoscut dupd numele sdu slav, care tsi doarme somnul da veci din 1791 la Mdndstirea NeamP. si o bibliotecd? cei Ce legdturd este intre cuviosul Pai.sia cd intuiPimai mulPifireSte

t0

BuletinulFundaW
Este acea forld extraordinard pe care Cuviosul Paisie a pus-o tn aplicare Si a oferit creStindtdfii, nu numai romdneSti ortodoxe,ci Si slave Si greceSti,,,Filocalia", cartea de cdpdtdi, aS zice, a celor care se iniliazd in trdirea duhovniceascd. Biblioteca,, V.A.Urechia" conservdin fond aceastd extraordirard lucrare, pusd tn circulalie de Pdrintele Paisie, sdrbdtorit la noi astdzi, I5 noiembrie, ziua trecerii sale tn cele veSnice. Prin colecliile de carte veche romdneascd, care este tn principal carte de cult, prin cele mai noi addugate la colecpiile sale dea lungul anilor Si cu deosebire dupd 1990, prin patronarea unor activitdli de cdtre P.S. Episcop Casian Crdciun, prin organizarea unor activitdli tn comun, pentru valorificarea cuvdntului scris Si prin cele ce se vor organiza tn viitor, legdturile stabilite incd de la infiinlarea acestei institulii vor cdpdta noi valenle spre binele obstei. in domeniulinformatizdriibibliotecii, cred cd nu vom caStigafoarte mult. Nu pofi sd o iei de la cap6t de fiecare dat[. Nu pofi invdfa alfabetul decdt o singurI dat6. Dacd vom propune ceva concret, 9i oameniinoi gtiu deja alfabetul,probabil cd vom obfine gi mai mult. sd glsim in discutiile de la aceasti reuniune sd incercd^m solulii, sd identificf,mpuncte de vederegi vis-d-visde problemele respective sI vedemce esteposibil sau imposibil. Existd gi imposibilul pentru anumite perioade de timp, pentru cd sunt oameni pe Te lupfi cu morile de vdnt posturide deciziecarenu inteleg g.a-m.d. uneori. Existd gi astlzi mori de vdnt. Cervantesnu a avut ce face, le-a lansatpe piafa mondiald gi sunt valabile gi astlzi. Aceastaeste opinia mea. Deci nu cu referate,dacl suntefi de acord. Dau cuv6ntulgi predautoate frdnele Domnului Dan Matei, ca moderator.Domnia sa si stabileascl cum se vor derula dezbaterile.

***
Din motive tehnice nu s-au tnregistrat interven\iile Prof. Univ. Dr. Dumitru Tiutiuca din partea Universitdlii ,,Dundrea de Dumitrdsconiu Jos" din Galapi, $ef Serviciu Catalogare ConstanSa din partea Bibliotecii Centrale Universitare din BucureSti, Director Traian Brad din partea Bibliotecii JudeSene,,O. Goga" Cluj Si Director Gheorghe Macsim din partea Bibliotecii JudeSene,,N. Iorga" Prahova. Cuvdntul directorului Nedelcu Oprea se va publica in numdrul9 al ,,Buletinului Fundapiei Urechia", numdr dedicat lucrdrilor Si comunicdrilor primite din partea participanSilor.

@

Boottline Enterprise Galati

Diroctor, Domnula Stimcrto
pantru invi[crticr de o pcrrticiVcrmul;urnim po lo Fostivi[otecr cr I 25 de crni crnivarsdrii )udotuluiCovurlui Bibliotecii de lcrintiintoracr Publica da Stcrt. Bibliotocii si o Institutiai ti crldturi de Cv rogrotulcd nu vorn put@o moman[ oniv@rsor, lcr crcast dumneovoostrd din bibliotaccrrilor v6 rugdm sd trcrnsmitali mcri urdri c@l@ buna instituticr dumnocrvocrs[rd in crcas[ c@os oniv@rsor. in[roprinsddo in sp@rcrnto cd ocFiun@cr dumneovoos[rds@vcr bucuro do intor@s ;i in vd dorim succ@s@ da o lcrrg6porticipore-, viitocrra. dumnaovoos[rd crctivi[ot@o Custim6 ;i conside-rali@, flntonicd5ighinoS diractor exocutiv CCB€G

*** I5:00- I9:30 orele
N.O.: - Dorim sd continud.mlucrdrile conform programului. Propunemca moderator pe Domnul Dan Matei. Renunflm la prezentarea lucrdrilor noastre, a celor de Ia Galati, unele teme sunt prezentateSiin Buletinul Funda;iei Urechia gi in mapele ce le-afi primit in cadrul acesteireuniuni gi afi v6zut practic ce s-a realizat. Problematica pe care a pus-o in discufie cele trei referate prezentate dimineafS,cu extraordinarademonstrafiepracticf, a d-lui Dan Matei, care ne trimite dincolo de posibilitifile noastrede astizi, dar care vor fi reale, oricunl mdine, esteincitantd pentru o dezbatere, manierd pe care am dori s-o abordf,m in continuare. Avem multe referate.Dacd incepem sd le expunem dupl programul nostru, vd dafi seamacd nu avem cdnd s6 termin6.m. Propunereape care v-o supunemspre aprobareesteaceasta: Domnul Dan Matei s[-gi continuie expunerea dacl mai sunt problemerlmase de la pauzi" iar dup6 aceasta s[ intervenim fiecare cu ceeace credem cd trebuie spusin acestcontext. in ultiml instanfl pe noi ne intereseazddacl vom gdsi un limbaj comun, dacd vom schimba informafii reciproc, gi in mod cert din tot ce vom dezbate, le vom schimba daci putem sf, contur6.m, un material, eventual in scris, pe care s6-l publiclm intr-un volum, tntr-un program, a$acum am mai spus mai inainte. Este normal si avem un astfel de program; vin noi guvernanfi, noi parlamentari, oameninoi 9i clror4 dac[ noi nu le prezentdmcev4 in primul rdnd

Dan Matei: - Eu md simt foarte onorat pentru cd nu sunt bibliotesunt un outsider,ca sd zic... Trebuie sl dovedim cf, car de meserie, diletan;ii entuzia$ti,aSaca mine, sunt un pericol. Deci trebuie sd md luafi cu foarte multl precaufie. Sigur cl pe mine m-ar interesafoarte tare si aud comentariile dvs. la ceea ce am spus dimineaff,. Nu vreau sd spun acum nimic in plus.

ll

INFORMATIE! - VOCATIABIW DISEMINANNE
AmprivitcuoarecareatenfiesitemulinformaticalBib|iotecii..V.A.Urechia..aincututi.Amfostimpresionatcelpufindin 'fn-prirnur cdtevamotive. rdnd mi se pare important s6 spun ca sistemul exemplar din urm[torul punct de vedere: s-a este biblioteci acestei relativ modest' cum este Oltonrrtu, practic cl un soft modest' cDSAsls,poates6constifuiebazaunuisistemintegratdebibliote. s6 steas6 a5tepteun .u totul neprofitabil ca.o_biblioteca ;, ,, ;.ri, s6-9i cumpere un ca bani' de semnifictiv6 miiacol, sd vind o sumf, sistem comerun trebuie nu ,iri.. comercial.Nu vreau sd spun cI cialgidirectoriitrebuies6gtie,s6fac6eforturimajorepentruasta. comercial se Pdn6c6nd vor veni resurselepentru un sistem totul ilustracu este Galafi la de poate folosi CDS/ISIS 9i exemplul tehnic' aspectul aS4 casLzic tiv. Aceasta este, bibliotecoin al doiiea r6nd am iost impresionatde aspectul nomic. alte biblioteci in aceasti biblioteca, spre deosebirede multe pecalele.amvdnftinRom6niacititorulcontinuasdfievedeta principal[. mulli oameni' dar trebuie s6 spun $tiu ci am sd supdr mai cititorul nu mai este stapanul care in c6 am vSzut destulebiblibteci bibliotecii. oriaicilaGalafi,cititorulestest5panulbiblioteciigimdrtu. risesc, am invdfat ceva de la colegii gtrllteni' imprumut' de Mi-a plicut foarte mult ideea ca la sala dc de acces puncte sugereze si cititorii lectur4 exemplu, sau la sala de nu am mai vizut eu dar gre$esc' Poate bibliograticela lucrdrile cititorilor gi de de a profita de competenga nicf,ieri aceasti.;i..6, cititorului' Aceasta contribulia cu catalogului calitatea a imbunf,ttrti popularizez ori de cdte mi se pare ceva cu totul remircabil gi am s6-l virstl aniversarS's6 cdnd Biblioteca,,V'A.Urechia.. estela aceasta istoria Galalilor comunc: lucruri exist5 ,pun .a inu'e noi au existat9i la se regaseqte maramure$cnilor gi istoria Maramureg la regasegte s! recitit l-am pe tren Venind Galafi gi iat6 in acestfel ne reintdlnim. peRomulusGugapecarel-amreglsitpeca|culatorgilaGalati' desi ' esteabia Publicat. pentru tot ce ii felicit din toati inima pentru tot ce au ldcut' continuare' in succese noi gi doresc le au realizat pusl astbzi Ag ieveni, in cuvinte foarte pufine la problema in discutie. din Este efortul pe care il incearca toate bibliotecile Romarriainprincipalbibliotecilejude|ene'dearezolvaoproblema deosebitdeacut6:informatizareabibliotecilorpublic Bine spuneabomnul oprea c6in tradilie, aveau INTERNEcare erau TUL acum ttjo oe ani, in Sensulc6 tipdreau cataloage, lucru se intampla difuzate in toat6lumea. Trebuie s6 spun c6 acelaSi in urma,c6nd catalogulunei biblioteci iil" ig.vr"reg, cu 200 de ani lumea. Iatd un trecut comun. toatf, in gi difuzat iru *uttipticat Amrlmasinurmldelumeaaceast4deqieraminpascuea; pe undeva' am rdmasin urml9i incerclm cu totii acum s6-i ajungem ceea ce mai sa realizam 9i noi ceea ce in mod firesc se face' $i pentn-rnoi' demult ne impresion4 acum nu mai este un secret la care au ajuns vad6 stadiul ocaziasd a.,..,t au coiegilor fufui*itrt.u din occident' bibiiotecile, inclusiv cele publice, in numeroaseflri judebiblioteci acele intre fost a judefean[ Mureg Biblioteca pas domeniul in un facf, de 1989 s6 fene careau inceputinc'ainainte problema a computerizf,rii' informatizarii. Desigur atunci, aceasta cunoscut, era un serviciu este v6 bine dupicum automatiztrrii, centre de calcul judeacele existau public centralizat,in sensulc6 sl facem primii pagi' centru.incercam prin acest fapt de ' noi i,tan '--- li gi schimbarea schimbat s-au Dup[ unui tggg problemele calculaacestor piall a pe pltnrnderea in rand primul mare rezida in inmagazinainseamnd ce ceea in tot spune.u, a$ competitive, toare re, automatizare9i difuzare de informalii'

ori am sl am ocazia. lmportant' Deci 9i pe plan biblioteconomic am vSzut ceva c5' convins sunt v6 spun si 9i in ut tt.it"a rAnd, vreau conectareagifurnizareadeinformafiiprinINTERNETdin foarte repede' Biblioteca,,V'A.Urechia" din Galafi se va intdmpla majore de dificultatri aib6 s6 o Nu dejadac6 nu cumva r.-intarptl a deveni furnizor de informa{ii prin INTERNET' urmeze exemindemn pe cine este dispus s6 m6 ascultes6 biblioteci. plul acestei Biblioteca Nu simfeam neaplrat nevoia sd laud ce mi se ceea dar astlzi' destui iEcut-o au ..V.A.Urechia'pentru cA exprim gi, degi pare important oin fun.t de vederetehnic trebuie str ii laud' De estepufin jenant r-a'o,pun de fa15cu stdpdniisistemului. Dar' repet' de critic. sd-i am viitoare data Poate ii laud. aceastadatl data aceasta-ilaud. Sunt cdteva Conform sugestiei,aSvrea stravem o dezbatere' pe t'aptul bizuindu-ml ugor, s6.rit le-am eu Oiminla[6 care subiecte in cinci poate se dacd dori' a$ cf, existf, nigte e*p,*eri dedicate ;i minute,celecdtevaaspectetehniceinteresantesf,t.ieneapf,rat Domnul Oprea dacf, .*pur.. Pe de altA parte, aga cum a spus 9i cinevaapregltitoexpunerepeunsubiectprecis.ne-arp|f,ceasf, auzim'chiardac6nu'nuiincdtevaminute.cas6rlmanltimpdc ..trf,nctrneall" Pe urm6. Domnul Cu alte cuvinte. v[ rog' in ordinea programului' Poptf,ma;. permiteli s6Dimitrie Poptimag: - in primul rdnd' v[ rog sf,-mi la Galati. moment' acest in aici. aflu m6 mi exprim mullumirea c6

$inoiamfostprinreaceicene-amdatseamac6esteneceunui sistem informatizat' sar s6 pornim cu curaj p.ntn introducerea biblioteci din Romdmulte mai au il p. care un rot em actriz4ionat ni4suntemprintrepu|iniicareamff,cutaceastagiamajunsastazi delauncalculatortupat*calculatoare,unservcr,doulposturide lucru, imPrimante. pe care le rezolAstizi suntempuqi in fap altor probleme' greutate. vtrm cu foarte mare prima din ac-"este probleme estecsa a personalului calificat personalula$acum poate' i;i in domeniu;fiecarei;i perfeclioneazA cautf,oamenii. numai pentru Aceastf, modalitate estegreoaic' cred cL nu rAnd sf, primul grcu in Estc din biblioteci tarf,' noi, ci gi pentru alte bibliotecoprot'csionale: ai oamenibine pregtrtiliin cele douf, laturi .nomiegiinformaticf,.Dac6amaveainvccicrc;inumaioamen pregatiFinprobtemeleinformatizlriigiaiciavcmproblemedestul de grele. Noi in urmd cu O spun cu toat6 sinceritatea'Este un adcvf,r' unui post ocuparea pcntru dou6 slptlmAni am anunfat un concurs Am superioare' studii cu bibliotccari de posturi de informaticianqi4 pentru postul de iar dosarc. doutr ieri de zilei .*rui in pdn6 primit pcntru c6 la salarizainrormati.ian nici nu s-a pus aceasti problemd. post este aproape acestui ocuparea practic rea care existd' imposibil6.

r2

Buletinul
Nu spun cd nu ant realizat cdteva lucruri, cl nu s-au gdsit oameni,in schimb ne lovim de aceasti greutate. Aga cum am gdsit posibilitateapentru a procura bazamateriald, agaar nebui in continuare sI gdsim gi posibilitdfi de angajare cu care si realizAminformatizarea biblide personalcorespunzf,tor, otecii. Ori cred,in calitatede director al unei mari biblioteci publice, cea mai mare din fard sub aspectul fondului de carte- peste 816.000de volume - deosebiteprin vechimealor, acoperimtoate perioadelede timp, deosebite din punct de vedere tematic, cl fiecereain sistem informatizat a acestor colecfii, necesitdun foarte mare volum de munctr, informaticieni, operatori care sI cunoascd activitatea de inmagazinare, de formare a bdncii de date privind colecfiileexistente. Informatizarea trebuie realizztz in paralel cu activitatea din Tg.Muregcu noasfit de biblioteci publicd-Biblioteca Judeteand personalulexistent 65-69 de salariafi permanenfi,serve;te22-23 de mii de cititori inscrigi anual gi elibereazdspre lecturi aproximativ 600.000de volume. Este o muncf, imenstr.V[ dati seamacf, dacl totul ar fi pus la zi din punct de vedereal informatizdrii,probabil cl aceastl muncl ar fi fost ugurat6. jumltate din persoin condiliile in care dupl 1990 aproape nal a plecatin inv{im6nt gi a fost inlocuit cu cadreingineregti,din careastizi mai avem un singur inginer, gi-au regdsitprofesiagi locul de muncdnu numai inginerii gi oameni de alte specialitlfi, nu am putut strfacem ce trebuie. Dacdin perioada1990-1993concediilemedicaleeraufoarte pufine,acum sunt destul de numeroase.Oamenii vor s[ seingrijeasigi rezolvl problema in acestfel, mai au cdte o micl cd de sdndtate, gi o rezolvi tot cu concediul medical. afacere Deci sunt situatii cu care noi ne confruntd.m.

Urechia O Nr. 8

Cred cd problema informatizlrii bibliotecii publice trebuie sd fie una de prim ordin in atenfiaBibliotecii Nafionalegi a Ministerului Culturii, incepdnd de la dotare, continudnd cu asigurarea gi impreundsl realizdm sistemul nafiopersonaluluide specialitate, nal. Unii, vedeti, deja au p65it ia aceast6direcfie, au intrat pe INTERNET gi faptul este destul de simplu. Numai cu un efort comun putem pune la punct acesteprobleme. Intr-adevlr trebuie sI se punf, un accent mai mare pe problemele informatizlri i bibl iotecilor publice, cu toate greut6file pe care le avem, gi avem acum gi modele. Sincer vd spun cI eu cunosc lagul, Biblioteca,,Gh.Asachi", iar aslzi am vdzut ceeace s-a realizatin Biblioteca Judefean6,,V.A.Urechia"Galaf i. Poatemai sunt gi alte biblioteci. V6 spun la modul cel mai sincer, astLzipentru noi Biblioteca Judefeand,,V.A.Urechia"constituieun model. M-am dus in secfii. Am vdzut modul cum funcfioneazdterminalul in secfie.Cititorul poat5 si vind si solicite prin bibliotecar sau singur sElucreze la terminal, s[ caute,sd se informeze. Personalnu numai cd m-am simfit satisf6cutde informaliile care mi s-au dat, dar am rdmassurprins gi pentru cI au fost destul de dificile, pentru cd s-au referit la Tg.Mureg. Am g6sit la Galafi suficienteinformafii privind ceeace se intAmpldin plan editorial in judeful Mureq. Este un exemplu frumos gi, ag spune eu, este un fiecare dintre noi. exemplu pe care ar trebui s6-l urm6.m Am gi spus Domnului Opre4 o sl le cerem sprijinul, o str trimitem oameni. D.C.Z.: DupE anul doud mii.

v

D.P.: - Poate dupf, anul dou[ mii. Nici atunci nu va fi poate prea tdrziu, pentru unii dintre noi. Eu v[ mulfumesc pentru cf, m-afi ascultat. D.M.: - Ag avea cdteva comentarii de fdcut. Dac[ v6 bizuifi ca Ministerul Culturii sErezolveproblemapersonaluluide specialitate, unul care std acolo in fa{a vI facefi iluzii in van. $i vd spuneaceasta Ministerului. Dacl nu vd gdsifi singuri solufia pentru rezolvarea acesteiprobleme, nu v6d pe altcinevasf, o rezolve. DI Doamne s[ md ingel. Salarizareapoate c6 ar putea si o rezolve Ministerul, dar de qapteani nu md face optimist. ins6 avefi acestlobby; experienfa sin fiecarejudefexisti l-2 senatori,3-4 deputafi,pe caleaaceasta ar putea obfine ceva mai mult. Cred ! Il rog pe Domnul Traian Brad sl ne spun6in cdtevavorbe despre experienfaclujean5,desprecare am auzit diverse legende, dar de fapt nu gtiu mai nimic. A fost gi a trimis oameni in D.C.Z.: - De fapt estedoar o legend6Anglia in Danemarca.asta s-a f6cut. Traian Brad: - Din domeniul legendelorin cel al practicului. Sigur cd vedem la Galafi lucruri, care, fdrd exagerare,pot fi luate drept model in farl gi este bine sd lu5.mintotdeaunace este bun, indiferentcdt de mari sau de mici suntem,unde ne plas[m pe locul scdrii ierarhicedin punct de vedereal mlrimii colecfiilor, al num6rului de personalsau din alt punct de vedere.

GALACTA

S.A. Ger-.t1t

Domnului Diractor Opreo, da lo sdrbdtoririi o 125de crni Cuprilajul infiintoroo )vdalanaCovurlui Bibliotacii -- v6 urdri do bina, moi since-ra c@l@ trcrnsmit pontru aForturilo racrliz6ri si multumiri mult@ pe,car@ lo focalipon[ruSinolo96lStanilor iubitori da carto. in oc@s[@ moRldturi do Dumn@ovoos[rd monlcda s6rb6[ooro, stimd Cudaosabitd R Dumnaovoos[rd ing,Mdzoscu Ganovavo mono9or

l3

INFORW DISEMIT,IAREA

EI - VOCA

,IA BIBLIOTECII
Servicii.lamodreal,inseanrndscrviciiff,cutccubant' tradibibliotccii pe scgmentele Nu estevorbade dezvoltarea

datoreaCeeace an realizztnoi la Cluj, vreausf, spun cd se ztrspirituluidecompetifiepecarel-ampusinmoduldeagdndia| oamenilor. 9i md mir de ceea cc a O pia!6 a muncii foarte dezvoltatf, de Cluj; dacl avem un km 100 la este care spus Domnul Popt6maS, judeleun4 d..informatician' sunt cel pufin Bibiliotela ta il;;;;t 6,7.|0.l5oamenicare"vors6intreinbib|ioteclcasalariati.Cu post de bibliotecar' de toatA competitia existentd' dac6 este un ^.rn"n"useprezinta5,6...l0oamenicaredorescs6lucrezein bibliotec6. Aceastasedatoreaz5'siguruneisituafiiexistentf,intr-un t-1Ctuj sunt la ora$ care arage multd populalie, oameni pregdtlti' invdfamdntul la 40.000 care din de'studen{i, 8O.OOO r.r ora actuala care vin spre oameni particular, oe stut li alfi 40.000 la inv6{5m6ntul acesteasunt Toate realizavor se acolo cd gdndindu-se orage, ,.rr" inclusiv meseria stiri de lucnrri favorizante penffu ceeace inseamnd de bibliotecar. Deci,dacf,amv6zutctrexistf,aceastf,tendin|ldeaaccede' deaajungepeunpostlaoinstitufiebugetard'chiar.dacdesteprost 9i serviciile 9i exigenlele, ca 9i noi ne-am resfructurat ;la;lJ.r:gir. in continuares6 fie in a5afelincdt s6 avem oameni buni, caredoresc utili. ne-am formulat cdtevaobiective pentru forPentnr aceasta de care ne ti. marea qi perfeclionalea profesionalaa personalului, nemcudinfii,casimle::prirnastfelgi'binein{eles'toateducla cre$teriinceeaceprivegtepregltireagiperfeclionareaprofesionalf,. de fonduri duptr in p*uf.f ne_am,iraauit pentru atragerea posibilitalile dc erau cu}re ous. cunoa$te{i inainte 9i intrucdt 1990. Duptr biblioteca. de integrat realizare a unui sistem informatizat

f i o n a l e a l e e i , d e c i n u i m p r u m u t u l p e c a r c - l l l c e a m q i a care ltddat6' Acestanu esteserviciu, imprumut de cartc 9i de altc materiale Acesta deosebite. dar se fac la modul tradilional,ci servicii plltite, esteserviciulnou. publicS' serviciiintr-o biblioteca M-am convinsce inseamnd simt ce care oamcni la noastrtr" in biblioteca un chestionar aplicdnd la inc6 pcrsoane, de 2.000 cca. cititori, deci inseamnabibliotecd, neutilizatoriai serviciilordc biblioteca9i la 20 de 500 de persoane mari agenfieconomici9i sociali din Cluj-Napoca' . " de bibliotecaau fost $i'utilizatorii gi neutilizatoriiserviciilor la dispozilie servicii punem sd de acord c6, dacl suntemcapabili pe care-amformupeste ipotcza pllteascf, s6 dispugi moderne,sunt percepem lat_o noi in chesiionar,peste cuantumul pe care noi il despreun serviciuori altul. din chestionar,,Dori1is6 aceastaLa intrebarea ce inseamntr imprumutatiCD-ROM-uri?",,,Camcdtconsideralicdarcosta mirarea imprumutui p. o slptamand,2a d1gre.., nu mica ne-a fost l0-20.000 lei pcntru imprumutul pentru .a.tuu dispugis6 pldteasca Sigur o zi, doul tuu ruimulte a unui CD-ROM pentru informare. 16rl s[-l copieze,$tifi c[ nu se poate' servicii modcrne, care sf, raspundd Deci oamenii agteapta Institutriile 9i organizafiile plafindu-i-le. chiar lor, intereselor pentru sociale9i altelesunt dispusesd dca 5i mai mulli bani sanitare, interescaztr' ce-i domenii a obline informafiiin servicii, dar, a unor asemenea Suntem|afazade structurare sd prestati incerc4 afi dacii dvs. nici revin,nu vom puteanici noi 9i serviciiplltite,pentrucdlegislatrianupermitc'nunedf,acestdrept nu rtrmanin bugetul nostru. qi chiar dacanil-ar da incasf,rile

lgSgsimlimcdtrebuiesf,seimpuntrcaunobiectivcentralin judel' activitateainstituliilor culturale dintr-un partea noastrAcdnd un de fost a cd' Vd mlrturisesc $ansa in fard 9i a incercat umblat a PHARE Programului al reprezentant al cuvdntului. adevf,rat mai cel sf, racoleze. sa spuiem in sensul program' acest in integrare doritori de DatoritafaptuluicaU.E.nuinveste;tenicdieripedegeabal localc' dacf,nu investescii uttii. dacf,nu estesusfinutde organele Noi am reuqit s6 convingem s6 se investeascd' dc Noi, fiind unui dintre alegii alegilor. am beneficiat aceastapdrghiedeschisainclusivinplanfinanciar.dedotarea institutiei gi vom beneficiain continuare' CeeaceamrealizatlaClujnuestelanivelna|ional,nuestc intdmpla nici un lucru deosebit,ci esteceeace se intAmplA9i s-ar intr-o fard europeanddezvoltattr' in Umbland acum in lumea larg5' vdz6'ndce se int6'mpll cu parteneri suntem marele biblioteci ale Europei' pentru cf,

Dorescs6v6spuncsnimeninuaajutatBibliotecajudefeana Cluj,cuniciunleupentruimplementareaunorasemeneaservici bibliotecilor romaneqtiin strbinltate, ,uut.nt u a facepropagandf, a explica ce inseamnabibliotepentru competitive, face le p"ni. a practicf,bibliotecarf,romaneasctr ce inseamntr conomiaromaneasci, la nivclul scrviciilorde gen din occinoastre iiu uOu.. serviciile dent. am Nefiind ajutali de nimeni' din pulinul carc l-am avut' cu huntea sus' rtrmas am competitie aceast[ in ;i intr6"m sd reugit Inurmatoareleetapealeacestuiprogram.chiargiinforma-

|iileceurmeaztrstrlediseminf,mimprcuntr"pentruceeaceface experientf, noi, o spunem tuturor colegilor din tarl' dactr avem am potrivesc' se calc servicii avem intr-un dbmeniu ori altul, dactr

Ruu.u'ogiginoigiceicarene.ausprijinitsf,tjelaniveleuropea Serviciinoiinseamnls[dlmposibi|itatcaunuioms6pun6 un ziar sau s6 mdnape telefon' neavdndposibilitatca sl-5i cumpcre la Direclia Sanitartr se duci zilnic la Oficiul Forftelor de Muncil sau presei,s6 se olandezi'englezi.cugrecigi"uunguri,convingAndu-mlinluna la un serviciu centralizatdc dituz-:uca sau sf, apeleze parte Ei in estul septembrie..*O am folt cu acele pri gi de cealalt6 sau organiinstitulii accstc fumizczc le pot sa servicii ce intereseze c[ bibliotecile romdneSti Europei. cum se spune.mi-am dat seama organizdm, s6 dorim scrvicii ,uiiip*i.ulare ori de stat.Asemenca paftenere' nuSuntnicipeoepartecenugf,resealeacesteipartidinEuropa. nc sunt carc organizeazl ff,rilc se asa cum sunt sau in ]n privind A'em ou*.ni pregatiqi.care gtiu ce vor gi mai ales specialigti Deci de la captrtulfiruiui de tclsfon pdnil la inlirrmaiiile ocupf, domeniul informatizS'rii. se care mcdicul panl la muncd. num6ml gi fetul lOcurilorde convingere 9i am purces pe drumtrl lv{i-am format aceasttr particulare, alte catrirrctclc ampalsatc sunt unde dinlillor, de tratarea incerclrii de sen'icii noi. informaliiprivindcome4ul'industriajudclului.unasaualtadint in Suntem inctr in etapaa 5'a a acestuiProgram PHARE' comercialedin judct' pot lr ltrcutc prin asemenea organizatriile Ncnorocirclt noi. servicii cadrul caruia dorim realmentes6 facem bibliotecl. de servicii unor astltl estc cf, nu a\em legislalie care s6 favorizezedezvoltarea de sen'icii.

l{

Toate acestea presupun bani, presupun modernizarea infrastructurii bibliotecii. Calculatoarelegi oamenii pe care ii avem pentru a pune in servicii sunt insuficiente. Totuqi rdmdn, a$acum practicl asemenea discutam gi cu Domnul Dan Matei, resurse nevalorificate in ce privegteat6t dotareainstituliilor bibliotecare cu tehnic6, dar mai ales de valorificarea potenfialului uman atdt din domeniul informatizlrii cdt gi cel din domeniulbiblioteconomic. cd nu va fece un an de zile 9i cel pufin din Am certitudinea 5-6-7 punctedin Romdni4 vom puteas[ privim la lumea mare prin INTEi{NET, printr-un sistem integrat, printr-o refea intre noi, cei care doresc gi putem accedela INTERNET. Convingerea mea este c6 din aceasti parte de tar6' de la Constanfa respectiv Galafi, trec6'ndprin Bucuregti, ajungdnd la Timigoar4 intorcdndu-ml la Cluj, Iagi 9i f6cdnd o leg[turd, existf, fo4e gi competenfeumanein bibliotecile judelene, care sf, pund in sisten! in care cu tofi sl ne reglsim, prin ceea practicf,un asemenea sd intre in INTERNET numai cu ceea suficient este Nu ie oferim. ce ai in memoriasistemuluitf,u, privind numai ce are biblioteca ci tot ce privegtezona resPectivd. de Bibliotecile din Romdnia au ce oferi lumii, capacitatea informaregi ingeniozitateaoamenilor care lucreazi in acesteinstitufii pot oferi lumii date gi informafii de orice natur6. D.M.: - Domnule Brad, eu am o nelamurire. care sunt serviciile, dup6 pdrereadvs., ce ar trebui s6 rd.mdnl gratuite 9i care s6 fie cele contra cost? Care trebuie s[ fie limita dintre acestea? T.B.: elaborare Un serviciubibliognfrc careincorporeazapentru tn Anglia de exemplu in occident" minute. pAnl la 3 un timp de bibliotecarului, de introducereinff-un subiect dacf,o cerereadresattr 3 minute deja trece in categoria serviciilor dacd dep65e9te oarecare, cu plat6. Dacd cdutareaajunge la o jumdtate de o16 in serviciile proprii de informare sau in alte Surse,prin refeaua la care este lonbctut, costi in raport cu timpul gi, mai ales, in raport cu complexitateainformafiei. Aceste servicii devin din ce in ce mai specializate9i omul dacl doregte sd pltrundd in subiectul dat 9i doregte informalii trebuiepl6tit. Serviciul gatuit trebuie sI fie pentru copii, relevante, pdnd la vdrsta de l8 ani gi handicapafi.Aceste servicii sunt reale, pentru orbi sau handicapatiauditivi. De aici, de la v6rstade l8 ani gi de la handicapatullocomotor, vizual, ori auditiv incep serviciile, inclusiv imprumuturile de cartenormalbpe24 de ore, sau 48 de ore, 5,10,15zile, dar nu mai program trebuie s6 un asemenea mult. Biblioteca ce coordoneaza satisfacdcererile, poate pdnf, la 100 km in comitatul respectiv, pentrutofi solicitanfii, care sunt, intr-un fel sau altul' contribuabili in comitatul sau departamentulrespectiv. inn-un comitaLdin cauzafrecvenfei solicitdrilor, s-a redus de la 7 zile la 2 zile termenul de imprumut. Din acestemotive o preocuparedin pentru cd existd o asemenea cartesolicitatl o gdsegti, proiectede servicii de bibliotecI asemenea partecelor ce finanteazd gi un sisteminformatizat de bibliotecl' departamentale serviciul gratuit nu mai estepentru tot ceeace esteaudiose pl6tesc. vizual, multimedia- Toate acestea in depanamentuldin Anglia cu care suntem in relafie, 400/o din imprumuturi sunt fdcute din categoriaacestorpurttrtori materiali de informalii, audio-vizuali.Cartea a ajuns ca imprumut la 60% 9i

este in scaderevertiginoasl. Biblioteca i$i permite sd finanteze inscription areaa 3 CD-ROM-uri pe an, cumpdrdanual 57.000 de titluri gi imprumutf, 450-500.000 de volume. Aceastainseamndun al cf,rfilor. Biblioteca respectivl achizifioneazdo rulaj extraordinar treime din producfia editoriall a Angliei. Acolo dacd o carte nu este solicitatd' lecturat[ timp de 6 luni, rece pe un alt regim. Dup[ un an de zile cartease vinde celor ce dorescs[ o cumPere. Asta inseamndo societateputernicd, o economie strnatoasd, pentru ceea ce inseamnd bibliotecS,modernizareaei. preocupzlre Existd o legislafieadecvatdcerinfelor. Nu inseamnl c6 aceastaeste o experient[, generalizatdin Anglia ori in statele care aparlin de Marea Britanie. Problemacompetenfeidepinde de punctul de vedereal bibliotecarului gi a celor ce susfin bibliotecarii s[-;i facd meseriade bibliotecar. $i competenfase reflect[ in o varietate extraordinar[ la orn incdt cdte odati te intrebi dacl esterobot sau om, este informatician, estebibliotecar? Am v6zut biblioteci care au 30-40'000 volume, dar nu au nici un bibliotecar.Fiind integrateintr-o refe4 intr-un sistem,ii df, aceabibliotecS' sd omului carelucreazd9i administreazA satisfactia respectiv[. El, ca opecerinfelede lecturf,din comunitatea satisfacA rator nu are studii superioare,de altfel sunt foarte putini cu studii estemulfumit, ii este satisf{cutf,dorinta de a face ceva superioare, utit gi este stimulat de comunitate pentru ceea ce face. Angajalii permanenfi,salariafi,sunt foarte putini. D.M.: - Mie mi se pare o direcfie foarte, foarte periculoasl pentruc6 mi-e ftc6 c6 ea contravineprincipiului a ceeace inseamnd serviciul de bibliotec6. Dupd opinia mea nu estein regulf, existen{aunei tendinte mondiale de comercializarea serviciilor culturale. In primul r6.nd bibliotecile, ca gi muzeele, ca gi filarmonicile sunt finanfate de consiliile municipale pentru a se asiguratot mai multe servicii. O sdvindintr-o zi guvernul 9i o sd zichdacd df,m casetepe bani, s[ d[m gi carteape bani. Mai ales,c6 zicefi, cf, proporfia c6rfii, in categoriadocumentelorde bibliotectrimprumutatein ansamblu, scade.Atunci n-o s6 mai fie nimic gratuit, ci totul pl6tit. $i atunci sbraculnu o sd mai aib6 accesla biblioteci. Ceeace spun acum estede pe pozifia de stanga dar imi pare rdu, din acestpunct de vederenu pot fi decdtde stAnga' D.C.Z.z Tofi, din acestpunct de vedere,suntemde stdnga'

T.B.: - Aqa cum s-amai spus,tofi intelectualii sunt de stAnga a$a cum ii gadebine unui intelectual.Dar trebuiesI spun cd doritorii de informafii sunt din ce in ce mai pufiniD.M.: $i atuncitrebuiesd le mai cerem9i bani?

T.B.: - Oamenii caredorescsl se informezepe alte c6i decdt cele culturale sunt Peste50%o. N.O.: - De acord! Eu vreau sf, te intreb, ai fbcut acestperiplu, ai vizitat atdteatf,ri, dupd ce te-ai intors acas6ce crezi c6 putem sf, apliclm noi aici, din ci ai vdzut cd s-a fdcut acolo? in cele spuseai etape? etapele1,2,3,4, ce facefiin aceste cunoscut

l5

DISEMINAREAINFORMATIEI - VOCATIABIBLIOTEC II
T.B.: - Programul este etapizat foarte exact, deci nu pot gti care sunt direcfiileprincipalein spre finalul programului. deci ele sunt de.iastructurate. D.C.Z.: - Da dar inainte de programul acestace vor ei? Ce cuprindeel? T.B.: - Modernizarea serviciilor de bibliotecd. Ei incd nu s-au dumirit ce inseamndcultura gi civilizafia acestorflri din zona sudest europeana fari care incf, defin informalii necesare gi pentru ei. $i vorba lor, chiar mai in glum6 gi mai in serios, vor s6 le atragd spre servicii moderne, dar totodatd s6 facf, ceeace au ele. Ei nu-gi dau seama cd oamenii nogtri au trdit in lumea aceastaa estului, o lume destul de bine conturatf, cultural, despre calitateaculturalI a bibliotecarilor gi nu numai a bibliotecarilor.Dar igi dau sezuna cd definem multe valori inc6 necunoscute sau care nu sunt puse in valoarein plan internationalgi atunci vor sd pdtrundI in ceea ce avem noi mai bine, mai mult. Deocamdata. nu oferim bazele de date, de care au ei nevoie pentru a putea gti ce se int6.mpla la Bucuregti ln industria- si zicem a sticlei sau a ceramicei. economic, in primul r5.nd, plecdnd de la cultural, trecdnd prin politic. D.M.: - Tot ?nAnglia marele muzee sunt gratuite. SAnu uitd.mc6 bibliotecapublica nu a fost invenfia oarnenilorde stdnga nu pot sf, spun a cui. dar precis a celor mai boga;i. Cu alte cuvinte ideea fundamentaldera strlud.mde la fiecare propo(ional. dupd care s6 finan16macesteinstitutii. N.O.: - Cred cd Assurbanipal, imi aduc aminte, este unul din tbndatorii bibl iotecii. Nu cred cI era de stdnga. Exprim acum o opfiune politicd: cred cd ar trebui s6 rezistf,m unor astfel de tendinfe de comercializare a artei in general. T.B.: - Dar ganditri-vd, arta esteceeace atinge sensibiluluman din om. dar nu influen!ear6" decdtin mic6 mdsurdeconomiculgi clezvoltareasociall in general. Atunci ei merg spre om, in spre practic, in spreeconomic.in spre social; organizarea viefii, in general.doresc s[ o facf,in limite precise,in func1iede nigte principii foarte exacte. $i aceste principii gi informafii despre organizaresunt l'urnizatede biblioteci sau trec prin bibliotecl. Ei au contracted.: zeci de mii, poate milioane de dolari sau lire cu producf,toriide intbrmafii gi biblioteca esteunul din puncteleprin care se disemincazf,aceastAintbrmafie. Biblioteca estepunct nodal pentru ceeace inseamnA viafa spirituald-culturalS-economicf,gi desprecare poatefurniza intbrm:r[ii. Rodica Ddrighici: - Mie mi se pare, a$acum a spus Domnul Ivlatei.cd tendinp de comercializarea culturii esteo tendinftr fbMc pcriculoasSNoi trebuies6 avem in vederesituafiabibliotecilor din Romdnia. Clujul este inaintat. Oragul este mare. biblioteca la fbl. a bcncficiat de dotare cu aparaturtrcu tehnicd-dispunede personal specializat. D.M.: Ne-am imbdta cu ap6rece,dlictram spuncc:l avem personal preg6tit biblioteconomic. Invdfdmintul dc special itateestesublim. dar lipsegtecu desdvdrgire. in momcntul dc ta[trsunt oameni care tranziteazl.bibliotecile. Apa cum aprccizat Domnul poptdmag,mai are unul dintre cei vechi angajafi. Nivelul de trai al majoritlfii oamenilor cste cel pe care-l cunoa$tem. Dacdmaijupuim oameniigi cu plataunor informafii, pe care nici nu gtim dacdacumle putcm da la nivclul celor spusede Domnul rraian Brad, ce vom facc? chiar cr bibriotecile vor fi inchise. D.C.Z.: R.D.: O lu6.mde la captt! Aceastaestepi.rereamea.

Gheorghe losif Bercan: - Accesulla lecturtr cstegratuit gi deci gi la informalii gi agava fi in veci. In momentulc6nd se depdSe,ste un anumit timp gi o anumita cantitatede infbrmafii de naturd sf, solicite o ccrcetarein addncime a documentelorgi prelucratI pe calculator,vcnitd din parteaunor agenfisau institufii pentrudocumentarea lor, atunci. aceste cateeorii de lucrf,ri vor fi executatecontra cost. N.o.: - Noi arn fbst vizitagi de o doamntrpc numele ei pauline, cu care am purtat o corespondenftr timp de vrco 20-25 de ani, pdna cdnd nu mi-a mai rdspuns.Probabil cd a plccat acoro unde vom pleca cu totriicdnd ne va veni rdndul. Cu Miss Pauline am cdltrtoritin judclul Galali peste tot. Domnia sa era Pregedinta AsociaficiBibliotccilorpentrucopii gi directorul Bibliotecii din suburbiat,lcrtflbrd. Era pe vremeaaceeacand. noi, ,,eriunfoarte comunigti,.. Unii invocl adesea perioadacomunistf,. Undc a1ivazut voi comunismul? Eu nu am vdzut nicdierifartrcomunistd.M[ rog, dacd voi afi cunoscut,vtr privegte! Eu nu am cunoscutdecdt2 formc dc comunism. Iivresc. bineinfeles: una din perioada istoricd. qsanumitacomund primitivrcareerace era gi in Biblie arn cunoscuto lbnntr de comunism.Dar astaestecu totul altceva.Comunismulcunoscuta fost totalitarism. dictatur5cu atdteaforme politice pe carc istoria le-a inregistrat. Miss Paulinespunea cf,estcsurprinsii de numndrulbibliotecilor publice din Romaniagi gratuitatca tuturor scrviciilor. In anii 1990-1993. Biblioteca,,V.A.Urcchia.. a fost vizitatd de,.n" oamenidin apus.Unii nu mai vizitascrl Romdniagi auziseri numai de .,bananieri", ..maimufe"cobordtedin pomi gi au venit sd vadtrcum sunt acestea, ce se intdmpl[ aici .,si cc lac .,maimu1ele... Au intratgi in Biblioteca ..V.A.Urechia". Unul dintreace$tia veneamorcu pc lu bibliotecl- a stat mai mult gi a venitde mai multcori. Sc plirnba prin bibliotecdprin slli. pe culoare. Publicase;i o carte. puczic. lntr-o zi l-am intrebat ,.Domnule, dar ce faci pe aici?" Mi-a rd.spuns: ,,Domnule este singurulloc undeestelinigte.vin sil rnr rcpauzcz aici. la Biblioteca ,.V.A.Urechia". O altAdoamntr din Paris.discrct mii intrcubl: ..gti1i. aSvrea - ,.Da.sc citc,stc" sd gtiu,la dvs. se mai citegte'?" rilspundeu. ..Cdnd. -..[stc vcchi. dur ultima renovare cine a fdcutcasiLpalarulaccsta'/" pi dotaream ttrcut-oin anii 1988-| 9t19".,.in tirnpurcomunigtiror?" ..Da-dar in timpul comunigtiloranr avut gi o adrninistralie rje stat. au fost oamenigi oameni"...E binc asta.Noi iun crczut ci nu aveli

l(r

Buletinul Fundatiei Urechia O Nr. 8
nimic gi vld gi incunabule!".Aveam atunci o mare expozilie cu multe c6(i vechi, documente,h6rfi etc. ,,Domnule- continudddnsa- eu sunt profesoarlde istorie la o gcoal[.Dar mdrturisesccd nu zunv{zut pAn[ aici cum aratdun incunabul". Ii arat. c6, ,,avem gi c6(i despre revolutia francezl, 1789." - ,,Dar de cand le avefi?" - ,,Le avem din secolul trecut". ,,Bine, se mira dAnsa.Dar spunefi se mai citegtela dvs.?" - ,,Da rlspund. Avem cca. 20.000 de cititori persoanefrzice, inregistrafi anualgi o frecvenldmedie zilnic6.5-600",cum aveamrespectiv in anul 1991,mi se pare. ,,Estebine rdspundeddnsa S[ dea Dumnezeusd se citeascd! Sf, nu ajungeli ca noi, unde sunt oameni care nu citesc mai nimic. $tifi, am doud fete, care lucreazd in bibliotecd, una la Bibliotecamunicipald gi alta la o bibliotecl publicd de cartiergi asta gtiude la ele. Spuneti-mi,partidelecaresunt la guvernarevd obligd sl cumptrrafi anumite c64i?" ,,Da, sigur, a fost o perioaddcdnd eram obligali sf, cumpf,rdm anumite c[rfi. de exemplu lucrdrile lui Ceaugescu, iar pentru sates-a interzis sd se cumperealtele decdt c6rfi social-politice. de gtiin![ popularizati etc. Cu toate acestea noi cumparamgi literatur[ pentru copii gi adulli, cdt puteam. Acum insd avem libertatea de cumpdrdmce trebuie,ce credemnoi c[ trebuie gi, sigur, ce decizie, putemgi ce gdsim." ,,$ti1i,la noi, unelepartidecare vin la putere,mf, rog reprezentan{iilor, c'.lligd bibliotecile noastre sd cumpere c[4ile lor, anumectrrfi ". $i acum si reiau: Ce inseamnd gratuitate. Biblioteca ,,V.A.Urechia"a prestatservicii gratuite de la infiinfare gi a primit din anul 1899 gratuitate pentru mesagerii gi pogtd, iar in 1929 se facedin nou cunoscutcI a beneficiatde gratuitateataxelor pogtale. Deci intr-un stat capitalist. Ast6zi suntem in stare? Prin legea depozitului legal se prevedetrimiterea c[4ilor pentru depozit gratuit prin pogt6. Dar Pogta,nu gtie sau nu vrea sd gtie. aceasta, R.D.: N.O.: La noi le-am dus legeagi au vdzut gi au cdzut de acord. bibliotecii.$i s-ar puteadescoperi gi alte ,,innoiri" scrieGusti. Cdt de inapoiafieramnoi atunci, dacf,se f6ceao astfel de recomandare? Cdt de inapoiali suntem astlzi? Aga cd, estebine sd primim, estebine sI lutrm de la ei gi sd le dtrm gi de la noi. Dar dacd nu vom face o selecfiedin ceeace luim. nu estebine. Specificul nostru trebuie pIstrat! Sunt milioane de analfabe{i astlzi, inclusiv in cel mai inaintat stat din lume, SUA. Au fost produgi, generafide astfel de practici, cum spunea Domnul Brad, comercializareaactului de cultura. G.I.B.: -Nu se comercializeazhdecAt serviciilede care se spunea. Este falsd disculia. Eu weau sI atragatenfia asupraurmdtorului fapt. Dacd noi vrem, ata cum spunea gi Domnul Matei dimineatd, deci de a transforma bibliotecain ,,nod" de accesla comunicafii,la informatii pentru tofi, febuie sd promovim aceastd politicd: gratuitateatuturor serviciilorin bibliotecile publice, inclusiv accesulprin INTERNET. D.M.: - in primul rand nu trebuie sd ddm in Domnul Traian Brad, pentrucAnu esteel un agentpentru astfelde politicl de comercializare. Mihaela Bora: - Conform celor inscrisein programvreaustrspun perspec:ivele cdteva cuvintedc'Spre ac::'sului on line in bibliotecile din Romania. La cele discutategi astdzi ag dori sd fac numai cdtevacompletdri. Am inceput informatizare4 mai t6rziu cu cdteva decenii decdt al1ii. Aceastapoate fi in avantaj, pentru ci sf,rim pestenigte etapegi pesteerori. Lui.m numai ce estebun gi apliclm. Dar s[ gtim si ludm. $i eu zic c6 qtim, pentru c5, av6ndacestdecalajde ani, ceea ce nu a fost bun s-a vlzut gi atunci putem sd facem numai ce este valabil. Deci, dacdtinem cont de acestavantaj estebine. Dac6 insl ne gdndim la posibilitEtile de aplicare cu acest avantaj, apar dificultali. Realizareain practicd a informatizdrii presupunebani pentru dotareatehnicd, pentru pregdtireapersonalului. Noi avem personal specializatgi bine pregtrtitgi din punct de vedereinformatic gi din punct de vedere biblioteconomic. Dar. pentru realizareaunei bune informatizdri a bibliotecilor, ne trebuie persoane caresd gie gi informaticSgi biblioteconomie.Aceastaeste ceea ce trebuie sd realizf,m: personal care sd gtie gi informaticl qi biblioteconomie.Astfel vom putea si alegemceeace estebun. S5 zicem cd s-ar glsi bani. Sunt biblioteciin stadiidiferite de finantarc. BibliotecaNafionaldpe ca.re o reprezinl biblioteci cum esteceade la Constant4- sAnu se superenimeni ctr nu le amintesc pe toate- suntavansate, altele mai pufin. Din picate sunt biblioteci carenu au fdcut nimic Ai care abia acum in acestan, au primit de la Ministerul Culturii cdtevamilioane cu carenu gtim ce-aucumpdrat. DacI au cumpf,ratcalculatoare,nu au mai avut bani pentru soft. personalului r5.mane agacum este.Unii au gdsit solulii. Preg6tirea personalde speciaal{ii nu au reugitstrincadrezesau si pregdteascf, litatein biblioteci. Practic trebuie gdsit un om care vrea sd r6.mandmeserie.Aceste probleme le gtim sf, se preglteascdpentru aceastf, cu totii. Am realizat atdt cAt am realizat.

Ce inseamnl servicii gratuite?Totul! contravaloarea Noi ast2i incasf,m copiilor dupl documentele de bibliotec| realizatela cerereacititorilor pentru uz personal, pagini,fascicole,cf,rfi, articole din pres6,legi gi altele din Monitorul Oficial. Am realizatdin 1995cca-80.000pagini copii. Incasdrile reprezintl costuI hdrtiei, consumabilelorgi amortizarea. Deci astfel, functia informa{ionall a bibliotecii se compleAceste copii, pe hdrtie sau pe suport teazl cu funcfia documentard. magnetic,cum o sd facem in viitor, sunt in categoriaactivit{ii de documentare. suport material pentru cea informationald-Aceastadin urmi estegi va fi gatuitA. Mdine cititorul va aveacalculatorul propriu gi va intra direct in baza de date. pentru informare. Pentru nu se poate, nu trebuie luafi bani. aceasta Aga ci de la apus sd lud.mnumai ce nu zdruncind ceeace noi avem deja statuat in practicd"d-^* trebuie sa fie statuat. Amintili-vd de Dimitrie Gusti. In prefap la,.Catalogulbiblilista de c[4i ce ar trebui sd fie in aceste otecii populare"recomandf, biblioteci.nu ca Ministerul Culturii de azi. care trimite ce vrea el gi gtim noi ce a trimis, deci sf, se achizilioneze pentru bibliotecile popularegi discuri, ,,pl6cide gramofon" deci la satediscuri gi literaturf, muzicall. $i astain 1933! Era o forml de ,,innoire"a acfiunii

t7

DISEMINAREAINFORAATIEI - VOCATIA II BIBLIOTEC
Etapa urmdtoare ar fi, gi vrem sd o incepem, am gi prins-o in plan, de realizare a unei refele on line de care s-a discutat pufin dimineafd, dar gi la alte intruniri. S-a intocmit un plan, s-a dus la Ministerul Culturii, s-a planul de informatipropusca BibliotecaNafionalSsi coordoneze z^re a bibliotecilor publice. A rf,mass6 ne mai int6lnim gi sd discutAm. Am discutat cu colegii nogtri din fara qi, plecdndde la ideea cA estemai ugor sI punem planul in operf, cu cei ce folosim acelagi soft, am pus la punct un plan de interconectarea cdtorva biblioteci judefene cu Biblioteca Nafionaltr, pentru realizareaunei prime refele nafionale, respectiv, Constanf4 Tg.Mureg, Cluj, Bucuregti. Din pdcatetrebuie sf, gf,sim, iartrgi,bani. Avem acum INTERNET, dar dintre bibliotecile publice nu sunt decdt trei conectate la ora aceastA incd gapteprevdzuti. Dar gi ceilal{i trebuie sd aibf, aceastAconexiune INTERNET, pentru ca prin ea si comunicim intre noi. Deci tofi trebuie sd fim conectafi la refeaua INTERNET qi pentru aceasta trebuie sl g[sim iarlgi bani. pentru echipamente,programe dedicate gi dupe aceastasf, punem la dispozilie bazelenoastrede date, sd schimbdm informafii intre noi, sd facem catalogare partajatl, s[ gdndim la acest catalog nafional p.a.m.d. Este frumos in teorie, va fi mai greu in practicd. imi pare rdu c6 s-ar crede cE md pldng, dar din pdcate aceastaeste starea de lucruri. Poate dacd, a$acum am mai discutat gi dimineal6, guvernul viitor va prelua acest program gi, cel pufin in parte, sl fie pus in practicSBibliotecile judefene in prima etapd gi apoi bibliotecile origeneEi gi municipale intr-o etapf,urmdtoare,cum sunt prinse in plan, s5 fie informatizate gi apoi vom mai vedea. Bine ar fi si mi contrazicl realitateaqi viitorul apropiat. P6.nd atunci ceeace putem face este sf, ne creedmbazelede date locale, cu posibilitifile de care dispunem,pentru cd degeabane vom interconectadacl nu vom avea ce sd punem la dispozifie. Eforturile pe care trebuie s6 le concentrdmacum trebuie indreptate pentru crearea bazelor proprii de date, care sf, reflecte cdt mai aproapede 100% colecfiile ce existf,in fiecarebibliotec6. Este adevlrat cA asfel desfdquratelucrurile, multiplictr acelagi efoft, pentru cd in genere colecliile, cel pufin de carte rom6.neascd" sunt aceleagi.$i sigur c[ fiecare, lucrdnd la crearea bazei de date proprie, va face aceleaqioperafiuni gi atunci cdnd le vom conect4 vom vedea cE se repetl gi cel mult le vom compara pentru a le da o formd ori un fond unitar. Dar pentru moment estc singurasolufie, sEne punem la punct bazelede dateproprii. prim[ mini-refea de Dactrse vor gdsi bani gi pentru aceastf, care am vorbit, sd incercim sA punem impreund gi sE completf,m date, sA nu mai dubllm sau sd tripllm eforturile de introducere a datelor. D.M.: - Am o intrebare!in clipa de fafl cdte biblioteci au softul TTNLIB? M.B.: Cred cl 18. ceeace N.O.: - Unii nu au decdtun modul, modulul dc catalogare, face imposibi16activitateaintr-un sistem integrat. catalogului D.M.: - Afi spusdoamndMihaela Bora desprecrearea nafional gi eu subscriu. Cu cdtedintre acestel8 biblioteci schimbafi, sd zicem lunar, benzi magneticecu inregistrtrrile flcute? D.C.Z.z Cu nici una!

M.B.: - Vorbescnumai de bibliotecijudelene, Domnule Matei, nu de altele.Uneleau preluatbazade date de la noi, numai acei careau inceput s[-gi formezebazade date proprie. D.M.: Bine, dar Biblioteca Nafional6 cdt a cules de la acestea?

M.B.: - Nimic. S[ repetAnlBibliotecaNafionalAa instalatprogramul gi a inceput incIrcarea bazei de date prin conversie gi prin introducere directi- Cei careau trecut la TINLIB. dacdaveau obazd de date,indiferentde programulfolosit au convertitbaza de date in TINLIB. in acelagitimp, cdt a fost existent la Biblioteca Nafionald a plecatcltre bibliotecilerespectivegi, eventual, la cei ce n-au avut nimic inregistrat. D.M.: - Dar dacd la sfErgitulfiecdrei luni, ceeace s-a introdus in bazelecelor l7 biblioteci cu TINLIB, de ce nu vine la Biblioteca Na[ional6? M.B.: Dar la noi se face totdeaunaprima intrare.

D.M.: - BibliotecaNafionall nu realizeezd intotdeaunapentru toate cf,rlileprima intrare.$i dacdfiecaredintre cele l7 biblioteci ar veni, sI zicenr,cu l0 titluri noi, eu sunt convins cl sunt mult mai multe, dacdraportdmla proporfiile dinre cdrlile romdnegi gi strdine intrate,sf,zicemI din 10,atunciprobabilitatea c[ I din l0 sI fie la fiecare bibliotecd in primd intrare, am avea | 7 titluri introduse in baza national6. M.B.: - Dar ajungemdin nou la problemadc neconectare. Aceasta presupune ori trimitcrc de oameni gi iardgi ori trimiterede dischete, ajungem la bani pentru po;t[ fi oameni. D.M.: Oricum, estemai ieftin decdt recatalogarea!

D.C.Z.: - Aceastatrebuie gdndita in sistem. Cine il gdndegte? Trebuie sd fie cineva care sl ne conecteze,si coordoneze. N.O.: - Va spun imediat ce s-a int6.mplat.in anul acesta in luna mai, cdnd s-a prezentat programul de inlormatizare de cdtre Ministerul Culturii, am intrebat cdt gi cui se vor aloca bani pentru dotdri tehnice, pentru realizareaacestui progrilm in 1996. Mi s-a rdspunsc[ nici un leu. $i atunci eu iln rdspuns:..Voi sunteli nebuni pe hdrtie cf, intbrnratizali pan6-n 1998, dacd faceli o afirmalie scris6. 2.000 de biblioteci, nici nu mai are importantf, cate sunt inscrise acolo, gi nu dafi nici un leu anul acesta.Blocali ceeace s-a f6cut gi s-a propusin judele. De exemplu, noi arn avut previzut in buget la pentrudotlri. iar acunL c6nd trecem Consiliul judefean 100.000.000 in finanfarea Ministerului Culturii, nu mai dali nimic. Este normal

D.C.Z.: - Nu este vorba de cdte biblioteci au acest program, ci este vorba cdte sunt cele care lucreazdcu acestprogram TINLIB!

l8

i Urechia O Nr.
s6 blocaficontinuarea unei acfiuni?Mi s-a rf,spuns clar : ,,D4 este normal!" ,,Ce se va facetofuqi?"am intrebat.,,Dacdse va da se va da acoloundenu au nimic. Deci dacdMinisterul de Finanfeva aproba o sumd pentru dottrri,se va da 10-15.000.000 la cei ce nu au, s6 cumpereun calculatorgi o imprimantdcel pu[in." Am rdspunsc6 aceasta nu inseamnagandire in sistem nafional. Deci ne intereseazd sl gdndim gi sE existe un plan de realizare a informatizlrii in refe4 in sistem nafional, dar nu condifionat de existenia sau inexistenfa softului TINLIB. Noi cu CDS-ISIS am f6cut ce a{i vdzut. Dumneavoastrdar febui sf, spunefi cum gAndifi in sistemnafional. M.B.: Dar ce trebuiesd gandim noi? mai pufin pe segmentul de timp al guverndrii,astaare mai pufind importanfd.Activitate4 sistemul va funcfiona. Altfel, rf,mdnem la nivelul povegtilor. Eu am fost, nu spun unde - dar s-a scris despreei, sd v6d dacdau ce s-a scris.Personalnu am fost mulgumit. Ce-am vf,zut nu inseamndinformatizare. Dacd ai 1,2,3, 5 sau I I calculatoare nu inseamnd informatizare. Un colegpe carel-am invitat acum aici, mia spus. ,,Eu nu vin. Eu am v6zut ce estela voi. Eu am ajuns la 6 calculatoare, dar mi-am dat seama c[ sunt doar nigte magini care nu lucreaztr, nu produc.Nu am refe4 nu lucrez aSacum trebuie". Deci aglomerarea sau nu de magini nu inseamndinformatizare. La noi bibliotecariiau gdndit,incepdndcu anul 1990.Ne certAm,ne acuzd.m, ne reproff,m unul altui4 credem cf, unu-i mai prost, altu-i mai degtept.Dar din toatd aceastd lupt6 a iegit ceeace vedefi. Am gi gregit in mod cert, dar am lucrat. Deci, Doamna Bor4 problema esteurmdtoarea:a$ dori ca in calitatea de vdrf national in informatizare sI ne spunefi, cum gandifi naJionalsistemul de informatizare. D.C.Z.: Sistemulpentru toli!

N.O.: - Pentruc5 suntefiBibliotecd Nafionald, Agenfie Nafional6 Bibliografrcd, Agenlie Nafionald de Informatizare,cel pufin pentru bibliotecilepublice de stat,Biblioteca Na{ional6 trebuie s6 lucreze, sd acfionezeca atare, chiar dacd nu-i sunt recunoscutede drept aceste atributii. Dacd se gandegte sA se formeze nuclee gi sd se doteze 4-5 centre in prd, in care se face investitria concentrat,iar acestecentre sd fie conectate. intr-o primf, etapdam avea o RETEA. in etapaurmdtoare, bibliotecilejudelenemai mici, ori municipales[ fie dotatecu l-2 calculatoare conectate la centrul,nodul cel mai apropiat gi vor intra astfel in refea. Daca facem agaacum sau in viitor, se poate spune c6 se face un pasinainte.mai repedein timp. Altfel. acum face fiecare ce crede, cum qtie gi cu ce are gi astfeldescoperimroata. Din acestmotiv v-am trimis materialele cu ceeace s-a f6cut la Galali,a;a cum agigi vdzut pracric gi chiar f6r6 TINLIB. C6nd se va puneproblema conectirii in refea, o sd adaptd.m baza noastrtrde datela reteao si executf,mprocedurile necesare. Dac6 noi puteam accesa bara de date la BibliotecaNafionald,nu mai fdceamtot ceea ce am ficut. Completameventual.corectam, addugam cu ceeace ne estespecificpentrureglsireadocumentului. $i a;a individual, ar fi trebuit sd avem formatele,borderourile pentruinregistrarea datelor bibliografice, s6 fie uniforme cd.mpurile gi celelalte.Aga fiecare a gdndit in felul lui! Noi nu avemnici un informatician,avemnumai bibliotecari. $i inginerii nogtrisunt tot bibliotecari gi fac ce ali vdzut, chiar dac6 suntplAtiti mai prostdecdtinformaticienii angaja{i in alte biblioteci. Au gi refuzat unii sf,treacf,pe post de analist programator pentru ca s[-gi plstreze vechimeape post de bibliotecar. De ce se intdmpld aceasta? Pentru ce nu vrea nimeni sf,-gi asume responsabilitatea in a organiza gi coordona toatf, aceastI practicade informatizare.incl usiv salarizarea activitate echivalentl intre bibliotecar gi analist. Nimeni nu interzice Bibliotecii Nalionale s6-gi asume o astfelde responsabilitate gi s6-gicuplezeeforturile cu noi. Candse vor intdlni bibliotecariidin bibliotecilepublice sl gandeascd.sd facd un program-plan bine conturat, sf, nu ne raportdmde fiecaredatf, la un guvern? Sa gdndim independentde culoareasau forma de guvernareqi administrare,a unora sau altora. Cd.ndvom aveaun astfel de plan-programgandit, agacum gi dimineald. indiferent de culoareapolitica, cei ce vin la spuneam puterevor recunoagte cd ce am fdcut estebun. Vor da mai mult sau

M.B.: - Nu esteatributia noastr6.. Nu gtiu de ce cerefi aceasta de la BibliotecaNafional6. N.O.: - Pdrerea mea personald" estecd afunci c6.nd I'om creea5-6 noduri zonale,regionale,bine puse la punct tehnic gi biblioteconomic, dotate, utilate, iar de la acesteavom cobord la bazd, sigur nodurile legatein reteacu BibliotecaNafionald,atunci putem vorbi, vom gandiin sistemgi putem sd facemun plan-program de informatizare a bibliotecilor in sistem sau refea nationald, ce se va putea conectacu celelalte sistemede informatizareprin leg6turi directe sau prin INTERNET. Investifiile sunt a$a cum sunt. Trebuie sd le cheltuim rational. Ceeace vom face,trebuiesd fie de calitate.Investiliile pe care trebuie s5 le facem sunt ,,fantastice".Dacd vrefi intrebati pe colegii nogtri,ce fel de echipamente am cumplrat. Noi am renuntat la echipamentele de duzind gi mergempe COMPAQ, indiferent de prefulde cost.Un ultim calculatora costat13.000.000 lei, un altul 6.700.000lei. Chiar firma care ne aprovizioneazd pe noi, este un adevf,ratcolaborator pentru dotdri gi servicii. Unul dintre fogtii salarialiai acestei4informatician,careacum lucreaz6la o institutie de stat, prezent aici in sal6 aldturi de noi, o si spund gi dansul cf, ceeace se face la bibliotecd nu se face in altl parte. Aici informatizareaestedestulde complexd"solicitl gi softuri gi diverseoperaliuni ce presupuno continud intervenfie,operafiunilerepetabilefiind intr-un procent redus. Omul trebuie sd intervinf, permanent in introducere4 regdsireagi intrefinereabazelor de date. Deci firma respectiva a infelesgi a renunfat la Iivrarea echipamentelorei, bune dar nu performante,qi ne-a adus ce am dorit noi. Nu mai cumpdrd.m proaste,a$acum am f6cut echipamente odatd gi cum fac mulfi colegi din far[. Noi consumlm bani inutil uneori. Imi spuneacineva cam a;a: ,.euam primit bani de la FundafiaSorog,mi-a nominalizatfirma cutare.Cu 1.000 de USD iau 3 calculatoare in loc sf, iau numai unul."

l9

DISEMINAREAINFOR
R.D.: - Bine! ce spunefi este valabil la Dvs. Dup6 ce afi avut l4 acum vi convine sd achizilionati aparaturl performancalculatoare, t[. primit prin N.O.: - Doamn6,unul am avut, unul chiar foarte pros! dotare, gi dupi aceeaamcumpdrat COMPAQ' Dacd noi nu gdndim la nivel nafional informatizareabiblioin tecilor, nu avem nici o gans6s6 ne dezvoltamarmoniosin sistem, echipamente' cu re[e4 inclusiv pentru dotarea personal constantin Bostan: - AI trebui s6 avem o schem[ de corespunzf,toare' salarizare cu nationalS,de stat, de N.O.: - Nu trebuie nici un fel de schem6.Sd facem abstracfie ei. absenfa Noi n-am fost in stare sf, obfinem un coeficient de ierarhizare profesionald, de salarizare in scara profesiilor_din Romania 9i ur.1i ra vorbim de schemd-S-a cerut de ctrtresindicate o majorare de salarii cu 507o,nerealist. Avem tot at6t cdt am avut' coeficient de ierarhizare mai mic decdt invdtamantul, cu adaosul Ordonanfei 9, respectiv legea 86196,oblinut datoritd, in special, stf,ruinfei lui Gabriel Jepelea. M.B.: $i ce ProPunefidvs.? contradicficin cele ce a-fi spus! urmatoarea D.M.: - Eu am sesizat de informatizarede sus in jos, centre 5-6 vor face se nu cdnd Pdn6 treaba-Dar exemplul bibliotecii dvs. vine s6 contranu o s6 meargtr opinie. zicb aceastd Deci, iu ag susfinecd fiecare bibliotccl" orictt de micl sau Nu este mai mare, nu trebuie sd agtepteun indemn sf, porneasca. cd... putin adevf,rat L"a.r_: R.D.: D.M.: treab6,respectivla nivelul fieclruia Toli facem aceeaSi Nu vl suplrafi! Dar pdnl acum' nu lAceafitot a5a? Costurile vor fi mai mari Domnule Matei cu ce fac eu

N.O. - Domnule Matei {i fdcut o precizare.Ni se pare c6 termenul Deci aceasta? de 2010 estemult preaindepdrta! 14 ani, ce inseamnd merg pe ideea dvs. Trebuie sd s6.rimpeste etape 9i s6 ajungem repedela sistemul informatizat nafional. G.I.B.: - Eu cred ctr problema nu s-a infeles.Noi am initiat intervenfii, memorii, programe, planuri... foarte bine! Am fost la Ministerul Culturii qi apoi s-a umblat pestetot' Ftrrd susfinere, nici un proiect pe lumea aceasta nu se subvenfionare.Eu cred ctr nimcni nu a isrosit banii' realizeazdfdrtr ceea ce am cumpdratestebun. ceea ce s-acumpdratin 1990 era de nivelul anului 1967. Dup[ doi ani este normal, tehnica aceasta trebuie inlocuitl. Realizareainformatizf,rii la nivel de unitate este absolut necesara.Avem probleme cu taxele de corespondenfa' cdtevazeci de milioane de plltit pe lunf, presupune interconectarea pentru refele. Sigur cI se puteau multiplica inregistrdrile ieocamaati gi sa le dam la cei ce au inceput informatizarea.Degi la Galati ar tebui un program de conversieintre TINLIB 9i CDSASIS. din N.O.: - Noi ffebuie s[ ne cupltrmcu bibliotecileuniversitare gdndit' Bucuregti,din IaSi 9i deci aqatrebuie G.I.B.: - Am gdndit foarte nafional,dar mijloacele au fost de asemenea naturf, inc6t am f6cut fiecare ce am putut' Sigur cd nu sunt incompatibile. Singurul incompatibil este al calafiului, cu un soft limitat. Dar exista-- Mihaela Bora a spus-o un program de conversiedin CDS/ISIS in TINLIB 9i se poate realiza conversia-Nu mai esteo problemd. N.O.: - Eu nu vreau s6 spun c[ n-am facut bine ce am f6cut. Dacf, solid suntem la prag de schimbare, noi trebuie sf, venim foarte zaneainnouaschimbare'pentru ci noii condupregltili pentn:-reali in iato'ri, guvernanlii,oamenii venifi pe posturi de decizie, mai ales ctr aici, suntem c6 artrtlm le 36 cap6t. la ia de mai finanfe, s6 nu o am invafat cev4 cd investifiile trebuie altfcl gdndite qi sl arattrm ceeace trebuie s[ facem. G.I.B.:-Unsdmburedeprogramexistl'Eul-amprezentat'Nu s6-l rLmdne decdt sd-l punem ti punct, sd-l inz.cstrf,mcu costuri 9i de prezentamla guvemanfi. Ei trebuie s[ accepteideeade principiu, s[ facem' gtim ce noi aceea titttt nalionil, dupf,

N.O.:-sAgandifigisdrlspundelidvs',casdzic,nafional'Cum gandifi proiectareasiitemului nafional de informatizare a bibl i otecilor? c.B.: - Am o singura intrebare. Scuzafi-m6! ce te faci dactr te nume$teBibliotec[ Nalionala? Devii de a doua zi Nafionald"dacd nu-ti dau resurselenecesare? N.O.: -Nu vd supdrafi!BibliotecaNafionala nu a fost numitl ieri. Biblioteca Nalionala estea$ade cdnd s-ainfiinfat. Agenfie Nafionala Bibliograhca a fost gi inainte, chiar dacf,nu s-a numit a$a!centru va Metodicllafional a foit gi inainte, acum nu prea mai este,dar igi reveni. Agenlia Nafional6 de Informatizare trebuie s6 fie. C.B.: - Eu nu te contrazic, du trebuie s6 fim ajutafi cu tofii, sd fim salarizati cum se cuvine. N.O.: - Domnule! Asta nu-i treaba noastrf,! Asta este atribufia guvernului qi este treaba sindicatelor s[ obfind mai mult' C.B.: - Cum adicl? Pentru asta nu trebuie s[ luptam noi sf, oblinem salarizarela nivelul informaticienilor, ca bibliotecari? N.O.: - Domnule Bostan! Cdnd noi vom demnostrac6 suntem icrarhic social pe pozilia aceast4 dar nu cu vorbe 9i cu strad4 ci cu documentatii$irealizfiri, atunci coeficientulnostru de ierarhizarese va urca- Pdn[ atunci vom fi la nivelul strtrzii' D,C.Z.: Subscriula ce zice Domnul Oprea'

N.O.: - VA rog sf, m6 iertali! Doresc intervenlii, discufii la nivel de Agenfie Nafionald, Doamna Bora Domnule Bercan'

20

N.O.: Domnule director general, pot sd pun o intrebare? Considerafi ci cele 600.000.000lei destinate penrru dotdri aruncate pe piafd au fost eficient folosite? G.B.: - Domnule! Cele 600.000.000 au fost date unitdtilor judefene.Eu nu am nici o calitate,nici nu giu cine se ocupdde ast4 repartilie, cheltuieli. N.O.: - Dac6 ar fi fost o concepfie unitartr,nu ceeace am spus eu, poatealta, luafi-o pe cea din Italia sau care vrefi dvs., s-ar fi gdndit gi s-ar fi spus: avem 600.000.000lei, trebuie sf, le dirijdm aga. G.I.B.: Cine?

N.O.: - Dacdfiecarene dezvolttrm cum ne taie capul, dac6ne dezvolt5.m anarhic, fiecare cum vrem, cum ne pricepem, in ultimd instantdgi nu colabordmcu ceilalli, atunci apar acesteinegalit6ti. M.B.: - imi dafi voie si spun douf, vorbe despreaceasti dezvoltare anarhic6? in urma acestei solufii gdsite de Ministerul Culturii, de distribuireaacestor 600.000.000lei, cdtevabiblioteci au cumpdrat, ce au cumpdrat. Iat6 c6.sunt 4-5 biblioteci dintre acesteacare ne solicitd sd le ajutlm in demararea acfiunii de informatizare. Ce inseamnf,aceasta? Cl mergem totugi pe aceeagicale. Sunt numai 4, deocamdatd, mai sunt gi altele probabil. N.O.: - Mai suntjudele care au primit donafii gi au cumpfurat2-3 calculatoaregi atunci ar fi trebuit str se cunoascl ce exista inainte de a se repartizasumele de cltre Ministerul Culturii? M.B.: - Nici dacddvs. vefi fi investili oficial cu aceastd. putere nu o sd puteli sd impunefi? G.I.B.: -Lanoi s-acam intdmplata$a:iniliativele particulare s-au recunoscut ca oficiale. Noi sunteminstinrlie care nu avem nevoie de o recunoa$tere oficiald- Eu fac apel la dvs. gi repet, mf, gdndescla oficiali zare4la recunoa;terealegall a noastrdca Agenfie ]lafional[ de informatizare. N.O.: De jure, cf,ci de facto sunteli Agenlie.

N.O.: - Dumneavoastrl care sunteti Agenfie! Erafi consilier, Bibliotecl Nafionald, clci aceasta suntefi. G.I.B.: -Nu suntemnici un fel de agenfie. Am incercat de doi ani sl obtinem aceast5calitate.Nu se admite. D.M.: - Bine! Bine! Dar cei careau dat banii ar fi putut s6 impund ce sI se facf, cu ei! G.I.B.: - Cine a dat banii? Hai sd nominalizf,m! D.M.: Ministerul Culturii.

G.I.B.: - Bine. Ministerul Culturii a cerut gi am dat de la Serviciul DoamneiBora cam cum trebuie dotate bibliotecile gi cu ce programe. Chiar am rugat, 2-3 ani de zile si nu se mai lansezeinifiative, tocmaipentru a nu mai fi pdcAlifl cu nigte programe, mf, rog, marf6 de mdnaa doua. N.O.: - Domnule! Dacd noi stabileam ce sf, facem cu cele 600.000.000 lei, chiar numai pentrucdteva biblioteci... D.C.Z.zGalafiul de exemplu.

G.I.B: - DumneataDomnule Oprea vorbegti?Dumneat4 care de fapt nu ai nevoie de nici o Agentie? ln ciuda faptului ci Biblioteca Nafionalf, a fost un centru metodologic,dumneatanu ai vrut, nu ai recunoscut-oca atare. N.O.: - Bine Domnule! Atunci, daci Biblioteca Nafionaldmi-a impus sl lucrezin clasificarecu lM, eu n-am mai vrut sf, lucrez cu acestindice anacronic. G.I.B: -Nu mai rdscoli,nu mai umbla la ladacu gunoi...imi pare rdu cf, nu esteDoamnaClinca s6-[i rdspundd. N.O.: - Eu vreau sd spun acelagilucru! Se dorea sd se lucrezecu lM gi eu am spusnu. Nici sovieticiinu mai lucrau cu acestindice. Creaserdun altul, artificial gi acest4 nu din C.Z.U. Cdnd am spuscd nu avem fond documentar,ci un fond public de documente, pentrutofi deschis,inclusiv cel vechi. de c6.rti, mi s-a spus:,, cum d-ta ai pe Iorga la liber?". ,,D4 il am liber, cum il pot prelucra altfel?" am intrebat. Sigur cd nu am fost de acord. Am fost de acord cd discufia aceastadintre mine gi colegii de la BibliotecaNagionald s-o clarificd.m. Nu am fost de acord s6 o facem public6, dar nimeni nu a dorit sau nu a vruL sau s-a temut. M.B.: - Nu pot sI fac, sd am o privire generalEin momentul acesta.Am trei oameni cu studii superioare.plus un operator sau analistajutor. Cum credefic6 pot s[ fac fa1[ la nivel nafional? Cum credefi cI putem sI facem ceea ce facem in sistemul Bibliotecii Nafionalegiin acelagi timp la incl 40 de biblioteci, vorbescnumai dejudelene.Deci, ce spuneDomnuldirector. noi nu avem o schemd

N.O.: - Nu! Galafiul numai are nevoie gi nici dumneata la Constanfa. Fii linigtit. Dar avem nevoie de 2-3 centre mari. in 2-3 provincii, sd zicem Ardealul 2, Muntenia2, Moldova2-3, inclusiv BasarabiaSd facem acestenoduri pe care, in etapa urmitoare s6 le cupl[m in refea. Noi la Galafi. la ora acuald avem evidentacirtii distribuite in jude1.Toati carteaachizilionati penru c:le 59 biblioteci publice din judef o avem pe calculator. in re1ea. inainte o aveam pe fige. Deci evidentaexistf, intr-un stadiu la nivel judelean. Ar fi urmat sI le mai d6,macestorbiblioteci gi fige de catalog, multiplicate de noi in sistem automat,pentru ca s[ aib6 gi un catalog, deci mergem cu aceastf, practicl in aceasttr etapd. In etapaurmf,toare le cumpf,rf,mcdteun PS de mic6 capacitategi le cupld.min refea cu noi, sd ne acceseze direct baza de date gi nu mai aveaunevoie s6 prelucreze cartea.respectiv cataloage,nu mai avemnevoie de nimic. Nu tebuiau lucrurile gandite aga?Cum estein alte judele? D.C.Z.z A$a sau altfel. Dar trebuie gdndit.

2l

DISEMINAREAINFORMATIEI - VOCATIABIDLIOW!!
pentru o Agen{ie Nafionala- Pentru aceastatrebuie sd se dea o schemf,gi oamenii de care este nevoie. Gheorghe Macsim: - Acum cdfiva ani am fost vizitali la Ploieqti de Patricia Larsen din SUA. Ea ne spuneacf, pentru tara astasIractr' America, o carte este prelucratd o singurd dat[ pentru toatf, America. Deci noi trebuie sE depdSim urgent aceastl practicd' ca fiecare bibliotec5, cu oameni iniliali qi neinifiafi sd renunff,m la joaca cu calculatorulgi strrealizdm cel pulin 3-4 biblioteci ca centre, care sd fie embrionul nodurilor refelei nafionale informatizate.Nu se poate altf'el. Eu simt nevoi4 degi am introdus20.000 de titluri pe calculator cu softul TINLIB, avem I I calculatoare- alfii au mai mult s6 susfin cele spuseaici cu foarte multd seriozitate.Sd interconectam cdtevabiblioteci, pentru ca alfel vom introduce in baza de date acelea;i categoriide c[r[i. Cdci cele intratein biblioteci in ultimii 30 de ani sunt cam acelea5iin majoritatea bibliotecilor. Bine ar fi ca s6 preluam toate inregistrarile pe calculator de la diferitele biblioteci care au introdus,iar la BibliotecaNafionalf, sunt introdusedin 1982 tot ce a intrat in fondul nafional,cea mai importantf, qi serioasdbibliotecd. cartea DacSnoi la Ploiegti am aveaposibilitateas6 accesf,m din 1982, n-am mai sta sf, descriem fiecare carte. M.B.: - Domnule Macsirn, avefi perfectddreptate.$i altfel spunefi acelaqilucru. ca Ministerul Culturii, dacf, G.M.: - Da eu susfin9i rog insisteng va mai fi ca anul acest4 cu posibilitafi materialedirijabile de la centru, sd nu mai imprdqtie acestesume in toatSfar4 ci sl fie date la l0 biblioteci sI zicem. M.B.: - Eu pot sa-i sfatuiesc sEfacf, astfel. Dar dacf,nu fin cont de nu suntem noi de vin[. aceasta, D.C.Z.: Din nou centralizzt ca-n 1989? Si facl ei ce vor? trcabl. D.C.Z.: - Nu! Acum facemtofi aceeaqi C.B.: - Nu este vorba numai de schimburi bilaterale,ci despre unui sistem de inregistrf,ri.Sd avem 9i sd incepem necesitatea programulde la BibliotecaNa[ionaldgi sd preluf,mce se face acolo. D.M.: - Nu-i vorba de program! Dac[ ar trimite in fiecare lund inregistrf,rilerealizate.. . G.M.: - Nu sI trimit6! S[ am accesla ba'a de date! Str intru direct inbaza de date. D.M.: - Sa zicem cf, nu se poate in momentul de fa15'deqi s-ar judq existi cdteun centru de servicii prin pute4 pentrucdin fiecare INTERNET. 56 zicem cI dacdde la centru ar plecainregistrdriledin c6tre cei 17 definatori de soft TINLIB 9i ceilalti 17 luna precedentd detinltori ar trimite la Biblioteca Nafionald ce au catalogatin luna respectiva, s-ar zice ctr fiecare a venit cu bdnuful lui 9i tot ar fi un Celelalte l7 biblioteci ar puteabenefic4iig pentru luna respectivdcia de respectiveleinregistrf,ri. G.M.: achiziliit Nu, pentrucl facemaproximativaceleagi

Doina Radu: - Sigur cd a;a este! Toate bibliotecile fac cam retrospectiva9i achizilii. CAtigul ar fi doar din catalogarea aceleagi sau alte titluri. cele intrate din donalii sau primite din strdinf,tate locale. D.M.: - Are o logicf,perfecti- S-ar puteacoordonade la centru,de la BibliotecaNalionaltr, ff,rl prea mare efort in ceeace spun acum. din 1980,sf, le catalogheDe exempluintrdrileretrospective ze sI zicem Biblioteca din Piatra Neamf, 1979 sd le facd altcinev4 astfel aproape toatf, producfia nafionalA s-ar inregistra in acela;i timp. C.B.: - Nu se poate!Ce suntemin ilegalitate,cf, ne inlelegem unul cu altul? Ministrul Culturii vorbegtede 4 ani de informatizare ca qi batedin palme 9i acum vine vorbeqte problemd nr.l. Pregedintele iar ei, 4 Ministrul gi propunenoului guvern s[-;i ia rtrspundere4 ani, nu ne-audat nimic!... un program,un calculator.Acum Spune 40 de calculatoare9i propune noului guvern s6 le cd sunt necesare dea. Noi trebuie sd ne facem programul pe ceeace vrem 9i sl-l sustinem. D.R: - Nu am spusce trebuie sf, facf, guvernul sau Ministerul, ci ceeace putem s6 facem fdrtr intervenfia Ministerului. Aceastaeste cd putem sAfacemceeace depindede noi. ideea" qi mi-au spus. T.B.: - Am stat de vorbl cu oamenidin strtrindtate calitali. multc foarte ,,Dar voi nu la noi recunosc cf, cu sinceritate, lucra{i niciodatdin echip6.voi, romdnii. nu gtifi ce inseamnf,o echip6." Noi inc6 vorbim de Asociafia Bibliotecarilor, vorbim de Consiliul directorilor,vorbim de toatc asociatiileposibile, dar nu sau am gdndit la nivel nalional, la nivel regional. departamental judejean, programe privitoare la ce trebuie s[ facem, cum ar fi completareacolecfiilor, achizilii, informatizare9i altele. Dar ne plangemgi dorim ca Biblioteca Nafionall s[ facd"sau cl nu poate,

G.M.: - Dacd ei vor finanta Biblioteca Nalionald sI facd celelalte Si fie alfturi de noi, s[ iegimdin impasul activitAfide specialitate. acesta. D.M.: - Marele specialist,cum ar fi Biblioteca Nafionalf,vd intreabd urmdtorul lucru: de ce credefi c6 exist[ o legdturl intre cele ale dvs.? 600.000.000lei alocategi cele 20.000 de inregistrtrri Facefi urmdtorul experiment: schimbaficele 20.000 de inregistrS.ri ale dvs. cu cele 25.000 ale Bibliotecii judeleneConstanfa. Dup[ acestschimb veli avea in mod sigur 35.000 de inregistrdri. D.C.Z.: cf,4i. Nu cred. Ele sunt paralele' Avem aceleaSi

G.M.: - Nu! Am putea face altfel. Constanla sd introducl toatd carteade literaturd romdneascl pdnd astizi, eu sf, introduc cartca de de pildl9i atunci toate bibliotecile din tarl pot literaturduniversalS. prelua aceste inregistrlri gi nu vor mai fi nevoite strrealizezedescrieri proprii. D.M.: Asta zic gi eu!

22

Buletinul Fundotiei Urechio O Nr. 8
toate acestea de la Minister. o sd mai D.M.: - Dacl se aqteaptd treacl incd gapteani. $i eu zunsd ies la pensie gi n-am sf, apuc sd vdd acestprogram practic. Eu revin asupraschimbuluide inregistreribibliografice. cd4i, s6 presupunem, Admitand cd toli cumpdrati aceleagi in acelagi timp, sd zicem in noiembrie. le cumpdrafi D.C.Z.z - Da aproape in acelagitimp gi ele intrl in prelucrare fluxuri de prelucrare. in acelafi timp, deci intrf, in aceleaqi aproape Deci se repet6. Eu agdori sd mai pun in continuareproblema programului nafi onal de informat izare. SI se strangl specialiqtiiin domeniugi, retra;i undeva2'3'4 toate fafeteleproblemei gi dupd ce s-au clarificat luni, sd analizeze s6 fie invitali directorii gi imputernicitii de la biblitoatechestiunile, otecilejudefene pentru a-l pune in operd,cu sau f6rd opinii pro gi contra. prin voluntarism? D.M.: - Dumneavoasffi dorifi si se facd aceasta Un astfel de program se face printr-o g6ndire coerenti- Comunitatea inifiativI. bibliotecarl trebuie sd aibd aceastd bibliotecardaceastl iniliativa aveacomunitatea RD.: - Degeaba unsi gandiri unitare. vd- Se simte necesitatea Ce s-a f6cut pan.i :cum este, poate exagerat, un hars. Fiecare a f6cut cum a putut. Fiecare cum a putut ciupi bani de la Consiliuljudelean gi mai departe.Cei careau awt pile au cumpdrat, au luat 9 calculatoare,iat cei fdr6 pile au luat l. Dar nu gi-au pus problema ce inseamndinformatizareaintr-o bibliotecdjudefeanS-Ce gi cdtd tehnologie este necesard,unde anume, ce program sd se achizilionezeconform cerintelor. De exemplu, a5acum s-a discutatmai inainte. cele ce au programul TINLIB. Nu gtiu dacf, Brdila va putea achizifiona in urmitorii 3 ani TINLIB-uI sau poate altul, in urmdtorii l0ani. $i atunci nu credefi cl este necesarsl fie un plan-program nafional, ce anume sd se cumpeintocmit de speciligti,in care s6 se precizeze re, cdt costi tehnologi4 cdt costi softul, cit costi instruirea personadotlrilor, pe lului gi mai ales cine o face gi apoi stabilit etapizarea unitate gi pe far6?Asta trebuie sd se prezinte! Absenfa unei astfel de planificf,ri face ca astdzi unii sd fie primului avansafi.alfii mai pufin. iar allii sunt la achizilionarea calculator. credefi cd- de exemplu, Anglia D.M.: - Se poate!Dumneavoastrd a avut un asemneaprogram? Vreau s[ vl spun cd SUA a inceput informatizareade la unitate... RD.: - Dar s-a spuscI noi trebuies6 slrim pesteetape,sd evitlm gi apoi avem nevoie de bani gi suntemagacum suntem; nu gregelile Vom reveni la ne putem permites5 facemcheltuieli experimentale. consiliilejudefenegi nu vom puteaconvingesl obfinem fonduri, in unui program nafional de informatizarein care str ne reg6absenfa sim. D.M.: - Programul de dotare esteo problemf,care trebuie tratatA intr-un anumit mod, iar schimbul de informalii bibliografice este alt6 probleml.

ori nu vre4 pentru c[ nu a investit-o nimeni legal cu asemenea atributii. Eu am propuscolegilor,unii dintre ei sunt prezenfi, sI gdndim un programde achizilii gi de imbundt[fire a calit{ii prelucrf,rii cArfiipentrupunereain circula{ie. R[spunsul a fost cf, nu se poate, intrucdt fiecare cumpdrdc[rti din diferite sursede la divergi furnizori gi pentru ctr acordl reducerede peste l5-2ooh. Nu s-a ajuns la o unitatede vederi. C.B.: - D4 pentrucI Ministerul Culturii a spuscd nu estelegal ca bibliotecile sI primeascl comisioane. T.B.: Dar nici d-ta nu ai fost de acord. Peste maximum 3 luni de zile bibliotecile judefene vor reveni in administrareaconsiliilor judelene, va trebui ca in plan local s[ g6ndim sd facem cev4 dar nu va fi suficient. Atdta timp cdt nu venim in fafa guvernului cu programe conturate,degeabane vom pldnge. D.C.Z.z - Dar ce trebuie sd facem noi? Guvernul, consiliile, oameniide aici au gi ocupat functii de decizie gi ei trebuie s[ factr programe.De noi nu se fine sezrmasuntem ignorafi. Pe noi aceste nu ne ia nimeni in consideratie. T.B.: _- DacI vom face un prognm foarte serios privind informatizwe4 de exemplu, sau alte genuri de activitlfi de bibliotecS, fi1i siguri cf, vom fi luati in consideralie. D.C.Z.: - Dacd vom reveni in subordonarealocald. va trebui sd vin cu programul na{ional de informatizare pe baza cdruia s[ cer consiliului local sf, respecterealizuea acestuiprogram. Dacf, mai gddildmacestetreburi, nu vom putea face nimic. T.B.: - Asta spuneam, s6 propunem un program care sf, fie la nivel nafional. acceptat D.M.: - Domnilor! Ce ar trebui sd scrie intr-un astfel de program nafional?Hai s6 incerctrm. - Punctul I - Informatizareabibliotecilor. - Bine. - Punctul2 (din sald) - Dotareatehnicda bibliotecilor, cel putin minimald. C.B.: Cine ne abiliteazf,sf, facem acestprogram?

D,C.Z.I - Asta a fbcut gi Ministerul Culturii, a dat bani pentru 3 calculatoare la unele biblioteci. D.M.: - Faptul cEs-auacordatsaunu bani pentru unii ori al1ii, nu cu nimic schimbul de informalii bibliografice. afecteazd gi la Cluj, ca gi la Neamf ori C.B.: - Domnule Matei, sunt aceleagi la nivel gi altele.Este o problemd ce se reglementeazA la Constanfa national. Dvs. cerefi o politicl de informatizare f.drl Guvern, fdrd Minister. Aceastaesteo urgenfi national6,tebuie si o facd un organism nafional. Planul trebuie desenatgi asiguratcu mijloacele financiare necesare.De Fpte ani se a$teaptl aceasta.

23

USEMINAREA INFORMATIEI - VOCATIA BIBLIOTECII
RD.: - Nu putem face schimbul de informafii bibliografice dec6t dupf, ce constituim baza de date, iar aceastaeste condilionati de dotaregi soft. Logic estesAconstituim refeauatehnicd, sf, avem softul, sf, fie metodologia unitard gi, pdn6 la legareain refeauanafionald,sd facem acestschimb pe dischete sau altfel. Emil Vasilescu: - Am in mdnd expunerea Domnului Bercan,in care regdsim strategia la nivel nafional, definitivtr, elaborareapentru realizareasistemului, de ce spunefi c6 nu existi o g6ndire nafionald? Ceeace spunefi, dotarea intoducerea gi conectarea estecu totul altceva. Exista un Secretariat de stat pentru problemele informatizdriiin sistemnafional. Existi un prognm nafional. Am stat de vorbd cu Secretarulde stat respectiv, care mi-a spus c6 pentru biblioteci nu s-a primit nimic. Dar asta nu trebuie sd vin6 de la Biblioteca Nafionald. Deci dvs. trebuie s6 rezolva;i problema practic, asociafia profesionald, asociafiile bibliotecare, s6 intocmifi gi sf, propunefi. Nu trebuie s6 se agteptesd vintr de la Guvern. Problema aceasta, ca gi coordonarea achizifiilor, ridicatd de Domnul Brad, a fost prezenti gi in paginile revistei ,,Biblioteca" care nu prea s-a citit. Este o chestiunede evidentr4 de colaborare pentru punerea in practicd, care sr vinf, de la biblioteci, nu s6 se impun6. Avefi acum mari ganse. Eu urmdresc de 7 ani evolufiabibliotecilor.problemeledin '90 -'91 sunt astdzicam aceleagi. Deci s6 reugi;i s6 v6 adunafi, sa gAndifi unitar ceea ce trebuie sd factr, sAg6ndifi in echipd. IatE-BibliotecaNafionald, dup6 ce eu o sI public in numd_ rul urmdtor al revistei ,,Biblioteca" expuneread-rui Bercan se va vede4 este coordonator nafional al informatizIrii bibliotecilor. ce mai trebuie, vd rog? c.B.: - Domnule vasilescq de 3 ani nu am putut strluf,m calculatoare datorita restricfiilor legii bugerului de stat. pentru cf, n-a existat un astfel de program. Existenfa unui astfel de program este argumenrulpentru oblinerea de fonduri. Altii. cei care au fbcut, au avut la bazr relagiile personale, directe gi oameni ca.re au wut sau au infeles. D.M.: - Domnilor, imi permiteli. eu s6 inchei aceastd discutie pentru cf, nu am ajuns nicd.ieri.Se pare cl esteo profundd neinfclegere din partea mea. Eu in{eleg ce importanfE are faprul cd nu s-au putut cumpiira calculatoare pentru evitareadublei. triplei, ,,n"-upleiinregistrdria unui document. Existi LTNIMARC, in Romania existi 3 sau 4 tipuri de softuri de bibliotecr, adicd.3-4 biblioteci au iegiri in uNtn,Ienc. Schimbul bibliografic esteposibil intre aceste biblioteci. Nu se face acest schimb pentru c6 nu se vrea. T.B.: - La noi sunt 125.000 titluri inregistrate in bazade date. Deci dacdam aceasti cantitates-ar putea prelua gi s6 fie adaptatecu elementespecificegi invers, s6ludm noi prin dischete sau direct. Noi nu facem eforturi pentru colaborare. Noi, Consiliul directorilor,biroul acestuia am pregdtitun progam de perfecfionare a personalului din biblioteci.incepemcu directorii, gefii de servicii gi gefii de birouri. S-a gdndit un asemenea programgi, la Sibiu, cdnd ne vom intdlni pe 25 noiembrie,am s6 supundiscufiilordvs.,cei care vefi veni acolo, sr venifi cu ajustdri la acest program intr-un termen scurt pentru cd sunt organizalii nafionalc gi internafionalecare vor sd finanfeze un astfel de program. Acesta va fi un prim pas asupra a ceeace trebuie sd gdndim la modul global pentru intreagaactivitate bibliotecartr. Nu gtiu cdfi vor aderasauvor veni cu observafiiasupraunui astfel de program, pentru c6 suntem cdrcotagidin nagteie gi nu invifim odat[ cf, profesia noastrdnu esteajutattr,gi astatrebuie sd o facem noi in primul rdnd. Dac[ noi nu propunem programe,nimeni nu va veni sd ne propund, esteun fel de maxim6: Ajutd-te pe tine tnsuli Si atunci eSti cel mai bine ajutat. D-c-Z.: - in multe direcfii Domnul Brad, ca pregedinte al consiliului directorilor, a neglijat impreuntrcu Ministerul uneleprobleme importante. Noi am spus cdnd l-am ales, c[ alegempe unul dintre noi mai tanar, dar imputernicit cu autoritatea de a pune in fafa Ministmlui Culturii, indiferentcine va fi acesta problemelecu care se confruntdbibliotecile publice. Ori cum stau lucrurile:Directorul BiblioteciiNatrionale nu vre4 nu considerd ca fiind atribufiasa, pregedintele consiliului directorilor nu vrea sau nu poate,cei de la serviciul Biblioteci din Minister nu intrd la Ministrul culturii. Deci, acesta de unde s[ aib6 in vedereproblemeleunei strategiia bibliotccirorpublice,chiar qi in acestdomeniu al informatiz6rii. chiar dact minigtrii se schimbd tot timpul, cel care vine trebuie str gtrseascd un program privind activitatea bibl iotecilor. in domeniul informatizdrii,eu cred ctr s-a fdcuto gregaltrCu banii care s-au alocat"trebuia sd se firctrceeace se poate numi un experiment,gi dupd aceasta sd se stabileasclprogramulconcretgi metodologii unitareat6t pentru inlbrmatizarcafiecarei unitali, c6t gi pentru realizareare{elelor zonale, pc centrc 5i in ultimd instanld.a refeleinagionale. Noi cheltuim banii cum credcm.cumpd.rd.m programepe bazade recomanddri mai mult sau mai pulin avizate,prelud"m inregistrf,ripe dischetegi altele. Nu era bine ca cineva s6 ncgociczc.sf, organizeze toate aceste achizilii, sd ne costemai pufin: de ce nu s-a discutatintr-un colectiv achizilionarea softului TINLIII ? Am tbst lrsali singuri s6-l cumpdrf,mgi ne-au luat o groaz| dc biuri. gi acum cer 7.000.000 pentruimbunlttrtrirea programului.MI intrcb: agatrebuiesd se facl? Aici esteproblema!Am fost ldsafi singuri sd rczolvf,m cum credem informatizarea bibliotecilor din Ronrdnia. Cel care reprezintl TINLIB-uI in Romdnia chiar dactra plccat din bibliotecdpentru a prelua in societate distribuireaprogranrului, acum cerebani. Nu i se d5, nu mai aducecorecfiilesau modilicf,rilunccesare. Am achizifionattoate modulcle :;i atunci eu trebuie s6-mi administrezprogramul. Ori, nu am voie llrf, costuri suplimentare. Vreau strspun,am impresia cl in modalitateade achizilionarea softului TINLIB am fost tra;i pc sfbarl incf, de la nivelul primelor negocieripentru achizilionarca progftunului.Aici ar trebui s6 intervind specialigtii in contractegi softuri, stt-gispun6punctul de vederepentru ce trebuie fdcut.

24

Buletinul Fundaliei Urechio O Nr. 8

S-ar putea sd nu am dreptate,dar mie aqami se pare; nu-i fieresc si plf,tescmereu. T.B.: noi. pentru necesitatea conlucrdrii intre Tocmai astapledeazf,

D.C.Z.: --Cu cine sf, conlucrS.m? Trebuie sA fim reprezentafide specialigtii nogtri care sf,-gispunl punctul de vedere.Eu nu am l6cut abonamente la presd pe anul 1997, pentru c6 a trebuit sd achit 7.000.000lei societafiirespective, pe ca.re afi autorizat-o,pentru ci alrfel nu vrea s6-mi facd actualizdrile la soft. D.M.: - SA depagimcnza, cue s-a instalat. Trebuie si depigim aceste discufii. Disculiile trebuie continuate pe aceastdtemd in alt context, eventual dupd instalareanoului ministru. Rog pe Doamna DumitrtrSconius6-giexpunf, lucrare4 md rog punctul de vedere. Constan{a Dumitrtrgconiu: - imi permiteli sI citesc lucrare4 poate a$ase mai linigtescspiritele despreproblemele care se discutl aici gi sunt abordante la nivel nafional,dar numai pentru bibliotecile publice; doar Domnul Matei a amintit gi de bibliotecile din invdf6mdnt. DulI mine o refea nafionall poate exist4 se poate vorbi despre existentaei numai atunci c6.ndse vor putea schimba date, informalii cu orice fel de soft gi cu toate bibliotecile publice, universitare,ale invlff,mdntului gi altele. Dup[ cum o sl vedefi, in cele ce am sl prezint gi noi problemeca gi dvs., ca gi bibliotecile universitare, avem aceleagi bibliotecile publice. Nu existl nimeni care sd fi depdqitaceastd etapd-Deci informatizareacataloglrii trebuie sd ductr la catalogarea unicl a oric[rui document.Aga incep eu, concept formulat incf, la inceputul acestuisecol. CiteStelucrarea. Dupd expunere, continud liber. Dupl cum vedefi problemele noastre,ale bibliotecilor universitare sunt gi ale dvs. gi cred cd in cele din urmd vom ajunge la o infelegereintre cele doud refele. Este cert cd tebuie gdndit foarte bine cdnd se achizilioneazd un soft de biblioteci gi trebuie s[ fim in cunogtinld de cauz5,sl susfinem"s6 achizi;ionf,macel sistem care ni se pa.re cel mai apropiat stirii de lucruri din tara noastrtr,f6rd insl s6 ne serveascl numai pe noi. Trebuies[ ne g6ndimin primul rend la importul-exportulde date, dacl existbla o blibliotec5-Biblioteca Universitafii Bucuregti, de exemplu,are VUBIS gi BibliotecaNationald are TINLIB gi daci nu rezolvdm problemaschimbului, import-exportului de date, toatf, munca estedubl6,agacum s-a mai subliniat gi, mai ales,esteneuniform6 inregistrarea. $i intr-o bibliotecd gi in alta sunt oameni cu multl competenfi gi fac lucrlrile plecdndde aici. Dacl am fi impreuni, un singur grup care ar face catalogarea.aceasta ar rdspunde de catalogare pentru toatd fara qi atunci schimbul de informa{ii nu ar mai fi o problemE.Am copia unii de la alfii. Nu estede loc injositor. Mie mi-ar place foartetare sd copiemde la Biblioteca Nafionaldjumltate din ce au inregistratei. Numai a$a arn gti ctr am lucra la fel cu tofii, am adoptaaceleagi reguli. Deocamdat6noi suntem pregltifi sd facem experimental importul-exportul de date cu cei ce au in dotare softuri VUBIS.

La nivelul direcfiilortrebuiestabilitprotocolulpentru acest schimbde date gi programe,planificareape biblioteci a inregistrdrilor colecfiilor, eventualpe grupe de ani sau pe ani, de operafii, intrtrri sau pe categorii de documente: cartea romAneascl s[ fie inregistratdde Biblioteca Nafionala Biblioteca UniversitarSsd inregistreze carteade legislafie,g.a.m.d. Dar trebuie s6 acceptdm cf, existd competenfdsf, se facd partajaH, descriereacatalograficdo singurd datd, deci catalogarea imp6rfit6. Deci un ceea ce nu inseamnd altceva dc6t catalogarea document se prelucreazdo singurd dattr"intr-un singur loc, de cf,tre o singurf,bibliotecl. partajatd"se In momentul in care se introduce catalogarea stabilesctoate prevederilegi metodologia respectivi. Estenormal ca inregistrareadocumentelorlocale, a datelor locale, sAse introducf,de fiecare bibliotecd in parte. M.B.: - Trebuiesd existeo bibliotecAcaresd deagirul pentru baza estebine de date nafional[, catalogul nafional, dacf,carteaaceasta Atunci ceilalfi gi-o copiazdin baza lor. catalogatd. Sl se adune 3-4-5 C.D.: - Trebuie s6 facem catalogarepartajatA. si avem incredere unii in altii gi cl vom face lucrurile catalogatori, cum tebuie. Bibliotecarii nogtri sunt dispugisf, acceptepunctele de vedere.sI colaboreze. M.B.: fionale. C.D.: - Foartebine gi atunci se face uniformizareainregistr[rilor. TrebuiesI se ajungtrla recunoaftereacompetentelordin mai multe puncte,din mai multe biblioteci. D.M.: - Hai sd vedemcum se face la americani.Existd Library of Congres,care in ultimE instanld, \n caz de conflict arbitreazdgi se hotdrlgte. La noi poate fi la fel. Existl catalogatorispecializafiin diversebiblioteci gi Asocialia bibliotecarilorar puteasd medieze. Ce esteaqade dificil? Trebuie numai sd se facf,. C.B.: - Dificultateala noi gtili careestein primul rdnd?Estefaptul cd nici meseriade bibliotecar nu se inva{d intr-un mod organizat, profesionalizat.La noi in biblioteci sunt acum oameni cu diverse profesii, de la tehnicieni la geologi, de la ingineri mecanici la chimigti. Stau gi md gdndesccum se simt ace$tioameni. Se simt ei ca bibliotecri, at6tatimp, cdti weme nu a o formd de invlfimdnt, cel pufin de scurtl durati sau la f6rl frecvenfi, pentru ca sf, fie consideratribibliotecari? caliceeace bebuie ca sdni se recunoascd Nou6 ne lipsegte tateade bibliotecari, printr-o formtr, prinff-un exalnen, ceva la nivel coerenttrinalt de gcolarizare Avem in biblioteci cartea zugravului, cartea t6.mplarului, carteadulgherului, dar n-avem carteapenfu noi. Sunt cdtevac6di dar nu de biblioteconomie,mai mult sau mai pu{in acceptabile, avem formele de predare. de invdfare pe domenii, aSacum este acum problemain disculie. informatizareade bibliotecf, cu tot ceea ce inseamnl gi trebuie fdcut. Ceea ce se face pe la Bugteni 9i prin altl parte este a$aca sf, fie. dar pandvom ajunge ca La facultateprobabil cl se studiaz5, sd avemabsolvenfigi la PiatraNeamf vor trece40-50 de ani. Dar eu Dar punctelede vedere sunt reguli nafionalesau interna-

25

- VOCATIA DISEMINAREAINFORMATIET BIBLIOTECII
trebuie sf, fac informatizarea, nu sd agteptvenirea absolvenfilor de la o facultate care are 20-30 de absolvengi. Aceastaeste problema. Sl invdfd.mbiblioteconomia, s6 inv5[d.m informatizareain mod curent gi chiar administrafiade bibliotecd-problema administrafieibanilor. Salarizarea este alt6 problemd. Informaticienii, analigtii, programatorii au in biblioteci o salarizaremicl fafd de alte sectoare. Cum se pot asiguraoameni de calitate?Cdt timp vor acceptasd lucreze cu aceasti salarizare?Aceasta este gi problema bibliotecarilor. Sd zicem cd 20oh se vor indrf,gosti de meserie gi vor rS.mdne gi atunci o sl facem biblioteconomie cu acegtiagi pentru cd" probabil, nu vor avea gansade a gisi alte posturi. Nu trebuie sd ne comparim ba cu americanii,ba cu englezii, ci sd vedem cum stau lucrurile la noi. Nu estevorba numai despre programe, ci gi de suma tuturor actelor normative care s6 asigure fu nctrionalitatea bibliotecilor. Asociagia bibliotecarilor, Consiliul directorilor, noi toli putem sE ne intrunim, sI elabortrmprograme gi alte propuneri, s6 acfiond.m ca factori de presiune pe ldngd organismele abilitate. Pasareardspunderii numai in spateleMinisterului gi invers nu va rezolva problema. Schimbul de informafii, de inregistrlri nu poate fi solulia informatizlrii. Chiar catalogareapartajati nu va rezolvaproblema pentru ci gi aceastatrebuie sd gtim cu cine o frcem. Trebuie sd se rezolve problemainformatizirii la nivel nafional ;i atunci se va stabili gi cine sI faci catalogarepartajat6. M.B.: - Nimeni nu este impotriva catalog5.riipartajategi nu cred cf, nu se va putea rezolva. Deci, vreau sf, intreb la bibliotecile universitares-a realizat un proiect de catalogare partajatl, pentru cd ele sunt avansatein informatizare? C.D.: Nu este realizat, sunt in stadiul de propuneri. M.B.: - Nu! Vrem sl o facem ca lumea. S[ faccm catalogare partajatl" nu sd facemceva aga... D.M.: M.B.: lucru. D.M.: M.B.: Dar, de ce? Unitateade discheti inseamnd timp in plus. nu esteacelagi

De ce nu vtr legaficu un modem,c6 suntefiin Bucuregti? O sI incerctrmsf, ne legtrmcu modem.

C.B.: - Iat[ cd am aflat de ce nu se poate face informatizareain Romania. M.B.: - De ce, noi? De ce nu AsociafiasI o fac6?IdeeaestecI toatd lumea este congtientf,cd aceasti catalogare partajatE este necesarl gi colaborareaestenecesard, nu mai are rost sf, o discutim. D.M.: - O discutd.m pentru cI toatd lumea este de acord cd este bine sd o facem, dar nu o facem. M.B.: O s-o facem!Eu sunt optimistd.

D.M.: - Trecemla punctul urmdtor.Rog pe Doamna FrAncusd ne spund cdteva vorbe despreo problemd care este importanti mi se pare. Victoria FrAncu:- N-am sf, mai expun, pentru cd am vdzut cd lucrareamea estein afarasubiectului care se discutl aici de atdtea ore. D.M.: Nu estede loc in afar6!

M.B.: - Deci, ca gi la noi. Ne-am propus pentru la anul un experiment cu Clujul sau cu Constanf4 cei care au TINLIB, sd vedem ce vom reugi si facem. Probabil c6 vom reugi sd facem gi cu BCU Bucuregti, in mdsura in care vom vedea compatibilitatea. Deci se pune gregit problema cf, nu vrem! D.M.: - A fost sau este vorba de vre-o problem[? De ce nu afi incercat in 1995, 1996? Atunci ce echipf, aveali? De ce nu afi incercat atunci? IVI.B.:Din punct de vederetehnic nu puteamface.

V.F.:- Subiectulmeu este mult prea ingust fa1[ de ceea ce se discut5,respectivproblemeglobale, nafionale, iar ceeace vreau sI demonstrezeu esteo probleml ingustf,. D.M.: - Este o problemdnationalf,. Vd rog frumos! Nu afi auzit impunsSturilecu CZU? Eu le-am auzit! Eram mai aproape. V.F.:TezaurificareaCZU. Deci. CiteStelucrarea.

D.M.: - Care este povestea?$i unul gi altul zicem s6 scoatem LINIIVIARC? IVI.B.:- Deocamdati nu putem si facem.Nu suntem dotali pentru a face acest lucru. D.rv*I.: I!1.8.: D.lll.: Adicl ce vd lipsegte? Unitateade dischetd?

D.M.: - Am o intrebare pentru clarificarea mea. Am inteles eu bine? Afi transformato parte din clasa 8 intr-un tez-aur de termeni. V.F.:- Da- Exempluclasei8 se poateextindegi la celelalteclase. in mdsurain careele sunt mai mult sau mai pufin prctabile. Clasa 8 se poatespunecd se preteazifbartebine la acestexpcriment,pentru cf, agacum a fost ea restnrcturati estefoarte pretabill la constituirea unui tezaur. D.M.: Cdte conceptesunt in acesttezaur?

Pentru unitatea de dischetf,s6 o facem? De exemplu! V.F.:- Atdt cdt am lucrateu la el, 360. Eu am ttrcutexperimentul unui tezaurmultilingv; de exempluexpresiilein lirnba englezdcu variantelein rom6.n6 gi francezd.

26

D.M.: proiect?

acest Cum gdndegteB.C.U. Bucuregti sd foloseascf,

B.C.U. Bucuregti are un proiect foarte indrdznef, de V.F.:construirea unui tezaur din toat6 CZU. ceeace esteintr-adevtrr.o Din nefericireacestproiect se va derula ceva mare responsabilitate. mai lent, pentru c6 cineva care asigura clasele de inginerie gi de tehnicd,de fapt de tehnictrgi de matematicd,ca sI fiu mai exact6,a plecat undevaunde are un salariu mai mare. Aceasta este o problemd cu care ne confruntf,m noi. D.M.: Cat timp a luat elaborareaacestuiproiect?

V.F.:- Tocmai aceasta vreau si spun! Dacf,noi am putea s6 introducem in format ISIS gi sI existe o interfap intre VUBIS gi ISIS, atunci lucrurile ar fi simple.Nu pot s6-mi dau o pdreredin punct de vederetehnic asuprafezabilitdtii acestuiproiect,dar dacd s-ar putea fbceconversia din ISIS in VIJtslS, existf,posibilitateaunei interfetre ISIS-VUBIS, implicit ar existaposibilitateaconsultirii unei baze de date care contine descriptori. Noi am anuntat firma producdtoare despreacesteinten[ii. D.M.: index? Eu nu infeleg! Nu se poate importa gi in VUBIS acest

V.F.:- Acegti 360 de termeni au fost realizali in maximum dou6 luni, dar in paralel am lucrat la sarcinile curente.Nu am f6cut numai aceastl treab6. D.M.: dura? tmaginafi-vbcl avem cca. 60.000 de termeni, cdt timp ar

V.F.: - Acesteasunt detalii la care nu md pricep.Nici nu am cerut, nu ne-amg6ndit. D.M.: - Deci l-agi gdndit inilial ca un produs de sine stAEtor, nelegat in refeaC.D.: l:::].r" dupd umila mea D.M.: - in clipa de faf6, in Jara Romdneasctr, plrere gi dupl gndul de cunoaqtere,nu existf, un for na;ional de cataogare. Gregesc? Trebuie Dacdnu exist5,estenormal si nu fie concordanff,! un for national de catalogare.$i numai dvs. putefi s6-l facefi. pentru cI aceastava este meseria. Liviu-Iulian Dediu: - Am o propunere.Cred c[ sunt in asentimentul colegilor mei din Galali, ca in pufinultimp carea mai rd.mas, sd ne spuneticdtevaopinii cu privire la felul cum afi privit vizita in Biblioteca,,V.A.Urechia",in ceeace privegtesistemulnostru informatizat. Ce vi se pare c[ nu ar merge sau ar merge bine in continuare. Cdteva observafii ar fi binevenite, acum cdt impresiile sunt ,,calde". Dupd ce au fost analizate.observaliile nu mai sunL nu-i aSa directe. Marcela Ciorcan: - in prirnul rdnd dorescsd felicit Biblioteca ,,V.A.Urechia" din toati inim4 pentru tot ceea ce s-a fdcut, in special pentru ceeace s-a fdcut cu CDS/ISIS. La gcoald,unde eu predau celor ce incearcl sd invele informatizare4 s-a inceput cu ISIS-ul gi ceea ce li se predi la facultate, este dup6 ceea ce dvs. Domnule Dediu a1itradus din CDS/ISIS gi ceeace afi fdcut pentru implementarealui in Romania. Ce s-a fdcut cu ISIS-ul. aici la Biblioteca ,,V.A.Urechia", cum ai reugit si creezi cadrul penfu fluxurilor de date. esteceeace trebuia fdcut. Felicitiri funcfionarea pentru tot ceeace am vlzut cl a1i f6cut. bibliotecapublici a capitaLa Biblioteca,,M.Sadoveanu". lei Romdniei. cel pu{in ca activitate, imi esteruqine sd spun in ce stadiu a informatizirii suntem. A$a c6 nu-mi permit str fac nici o Trebuie sd apreciemce s-a f6cut aici. observatie. Astlzi s-au pomenit tbarte multe nume. dar nu am auzit gi numelelui Liviu Dediu. respectivceeace ai fbcut. pomenindu-se Acestaestestadiul actual al problemei. Sunt gi vor mai fi dar pentru aceastanu inseamnd cd nu trebuie sd se factr

V.F.:- Este imposibil. Nu se poate concepe ca pe capul unui singur om s6 rlmdnl intreaga lucrare. D.M.: De ce acestproiect, este proiect BCU Bucuregti, nu-l r"opunefi gi celorlalli? Ideea s-a ndscut la noi, dar noi facem lucrul in echip6, V.F.:adicd biblioteci universitare din toatdfara participdin cadrul ABIRului. D.M.: Cdte biblioteci gi cdt au f6cut ele?

propuneriV.F.: - Din ce am primit noi, pentnrcd noi centralizdm le lor, nu se poate numi cf, ar fi un tezaur, doar un pas cdtre acesta. cu indicii CZU S-au organizat termenii in corespondenfd astfel incdt sl nu mai arateexact a descriptori, sau de indici CZU. in afar6 de aceast4 este iniliativa BCU. Noi preferlm sd facem intr-un format ISIS, intr-o corespondentf, intre CZU gi descriptori pe care s6-i introducem in formatul ISIS gi acestas[ fie un tezaur. D.M.: Eu ag fi foarte mullumit dacl am avea un index, chiar dacd nu ar fi organizatca un tezaur. Deci, primul pas ar fi lista alfabetictra conceptelor din CZU. V.F.: - Aceastas-arputeaface gi pentru unele clase.De exemplu in acest moment am scos pentm 02, clasd solicitati la noi atdt de care exist6"deci regdsirea mult, pentru ca sd vedem inadvertenfele qi dupl... va fi posibila gi dupa clasificare in sistemulbibliotecilor uniD.M.: - $i cum se va utiliza acesta versitare? V.F.: - Ideal ar fi dacd noi introducem date in sistemul ISIS, acestasd fie prezentin toatebibliotecile. D.M.: Pe mine md intereseazicum se leagl de documente?

27

I DISEMINAREA INFORAATIEI _ VOCATIA BIBLIOTECI
L.l.D.: - Nu dorescobservafii gi aprecierila persoand. Intereseazd cum privifi ansamblul refelei informatice de la Biblioteca ,,V.A. Urechia", ceea ce ati vdzut direct. D.M.: - Existi vre-o zon6 a bibliotecii, in momentul de fat6, care nu este acoperit{ de refea? L.I.D.: - Da exist6.Zona depozitului generalqi circulafiadocumentelor. D.M.: - PresupuncI nu sunt vitale. Adic5, degi sunt extrem de importante, dar, agacutn au functionat manual pdn6 acunl presupun cd se poate face faff,. L.I.D.: - Plecdnd de la presupunereac6 - gi aici vreau sd revin la cele spusede Domnul Mhrunfelu referitor la bibliotecadin Iagi problemelebibliotecii; doar un sistemintegrat rezolvl cu adev5rat noi nu am gdndit cd activitatea de circulafie nu ar fi un segment vital, ci faptul cd pentru a face un lucru bine constituit trebuie sd avem o bazd de date completf, gi permanentalimentatf,cu o informatie verificati gi uniformi- MI refer la situaliaprin care o anumitd cartecare se afl6 gi in depozitul generalgi la adulli qi la copii trebuie s[ aibd o singurd inregistrare, nu dubld sau tripli, ca dupd aceeastr ne dea bdtaiede cap in procesul de cumulare al acestorinregistrtrri. lor. Acestaa fost motivul la;xc se adaugi, bineinfeles,depistarea pentru care nu am pornit de la circulalie, ci de la creareaunei baze de date la nivel central. D.M.: Dar Iagul cum a f6cut? spuneJivI rugdm. D.M.: - $i eu am auzit, dar nu an auzitincl pe cineva cd s-a lovit cu capul de aceastd limita. L.I.D.: - Se parec[ estenumai o vorbd care circul6.Nici noi nu am ajuns. Baza noastrdde date este de 14 MB. Am constatatgi erori c6nd aveam,mult mai putin, deci, nu puteam sA le punem pe seama cregterii volumului de date confinut. Niculina Petroiescu;- \/1snu sl spun ci noi in CDSASIS am inceput sd avem probleme in legdturl cu coerenfabazei in momentul cdnd am fdcut actualizii cu 6 utilizatori odatl gi frecvenfa acestora era foarte mare. in momentul acela am inceput s[ avem probleme. $i eu trebuiasd refac bazele.Deci nu din cauza numdrului de inregistrdri, ci din cau'.afrecvenfei acwalizArilor se pare cd apar erorile. Am mers bine cu 34 utilizatori. Cand am fost 6 care fdceauadaptdri pentru conversia in TINLIB, modificdrile erau rapide gi zilnic aveam probleme. La sfbrgitul fiecdrei zile de program, trebuia sl refacembazade date.Se treceaun articol in locul altuia sau apdrea M.F.N.-ul foarte mare. programul, L.I.D.: - in versiuneade rete4 dachar fi sf, analizd.m vom vedeacd el realizeazAactualizAile la cerere.nu le face on line. Acest fapt trebuiesd ne dea de gandit. O rutinl interogheazl asupra executirii actualizdrilordoar atunci cAnd se iese din prognm, deci la sfbrgitulunei sesiunid: lucru, sesiunecare poate dura cevatimp datelor in doud cdmpuri, ci, Nu estevorba doar despreintroducerea am impresi4 c[ lipsa facilita;ilor de a lucra cu baze de date relafionale. Lucrul cu bazede date adifionale este destul de greu prin inpractide date.Aceasttr alternativ6.abazelor chidereagi deschiderea cdfo\eazlcatalogatorul sf, introduc6 datele intr-un cdmp care este constituit ca punct de acces,sd iasd din borderoul de introducerea datelor, sl actualizezepenffu a vedea dac6 acel punct a fost introdus in dicfionar. Ori alte tentative de a rezolva corect gi se regdsegte aceastl problemE,prin afigaresI spunenl sunt relativ greoaie gi ocolitoare.Din structura lui intem5, ISIS-ul nu are prevdzuti rezolvarea acesteiprobleme.Revenim la lagi, gi il rog pe colegul nostru sd ne spun6cum rezolvl problemanumerelorde inventar pentnl lucrd.rile existente la depozitul pentru imprumut gi la depozitul general? Inseamndoare c[ inregistrareanu con{ine informaliile de evidenfd pentru toate secfiile? C.P.: - Deci, evidentase face numai pentru sectiade imprumut la domiciliu. L.I.D.: - Cum afi privit problema in perspectivl. Noi chiar am prevSzut gi am pomit din start larealizarea unui sistem integrat 9i implicit ne-am propus gi facem anumite operafii care, chiar dacd acum nu ne folosesc,le vom folosi cdnd vom da in funcliune alte module. C.P.: - Pentrusecfiade imprumut pentru copii, de exemplu, avem bazl de date mai introducem un cdmp ca s6 2 variante. in aceeagi facem diferenfa intre cartea de la secfia pentru adulfi gi cea de la secfia pentru copii sau sd folosim acelagiprogftlm cu baze de date diferite. Acum am sl incerc sf, fac o bazl de dute mai mic6 gi am sf, vdd care estediferen{agi am sf, vld care este cea mai bund solufie. Pentru depozit, este singurul loc unde nu avem calculator 9i nu

Cristi Popa: - Noi am fdcut un program pentru circulafie. Au fost introduse toate cf,rfile aflate la sec{iapentru adulfi cu o descriere sumardgi acum se lucreazdcu CDS/ISIS-uI. Deci, toate clrfile achizilionate se introduc in CDS/ISIS. Avem un progam care realizeazl transferuldin CDSiISIS in modulul de circulatie la sectiade adulti. Programul este o aplicafie in FOXPRO gi d'BASE gi realize?d atdt restituirile cdt gi imprumuturile: de fapt sunt doud bazede date a clrfilor intrate gi pentru sectiade adulfi se face transf-erul. D.M.: - De ce a fost nevoie de combinafiaFOXPRG{'BASE gi CDS/ISIS? Nu se putea cu un singur program? Presupuncd avefi :' dificultdfi din pricina aceasta C.P.: - Deci, este un singur program de transfer din CDS/ISIS in d'BASE. Nu am reugit s[ facem in CDS/ISIS baza de date. Bazele noastre de date au peste 20 MB, deci sunt foarte mari. Dupd cdte gtiu CDSASIS la un moment dat incepe sd creezeprobleme.Am preferat sd avem baze de date separate. L.I.D.: - Afi ajuns la limita in cDSASIS gi afi rrecutin d'BASE, ori afi preferat sl nu ajungeli aici? C.P.: Nu am ajuns la limiti-

D.M.: - Este adevdrat? Este real6, chestiuneacu limita asta de 20.000 ?nregistrf,ri? C.P.: Eu am auzit ci limita estede 30.000.

28

Buletinul Fundo(iei Urechiu O Nr. 8
gi de analizdnumericddecdtsub un FOXPRO pe care le statistice l-am avut o vreme fdr[ licenf6. Probleme insf, am avut chiar gi atunci cdnd softul este licenfiat.Nu estesuficient ca un soft si fie licenfiat 9i gata"totul merge ca pe roate. Avem soft licenfiat de firme din Vest pentru Vest; deci softul pe care noi l-am achizifionat prin firma Compaq personale a venit in versiuneEuropa de pe calculatoarele preinstalat vest gi am avut surpriza - gi spun acestelucruri tocmai pentru a acoperi lipsa de informare in acest sens - in care o versiune de cu softul Windows funcfioneazdgi alti versiunenu funcfioneaz6, integratpe carevf, spunemcI l-am achizifionat.Este din vina unor generafii diferite de biblioteci de date (.DLL), unele mai vechi, altele mai noi gi nu estedin vina softului nou cumpdrat cum s-a l[sat si se creadl- Windows-ul, ca interfafi gaficu in versiuni mai vechi de 2 ani nu mai lucreazl,bine cu programeleactuale. D.M.: - Vad ci manevralibdncile locale. Le avefi la degetul mic. Presupuncd ali pute4 dacd v-a!i pune mintea s6 cump6.ratiun soft comercial. Adicd simfili cf, se apropie momentul in care sAschimbati sistemul, ori credefi c6 putefi rdmdnecu el o bucat6 bun6 te timp. L.I.D.: - Pentruo bibliotecd ca a noastrdestenecesarl trecereala un soft performan! indiferent de tip, form4 culoare, interfatI graficf, sau OS, gi estealanajul futuror bibliotecilor sf,-;i aleagdsoftul potrivit. La acest lucru trebuie addugat elementul esenfial care este INTEGRAREA. de cdtrecomisiacate jtnzzcererile de finanS-a considerat care si justifice achizinu ale o capacitate noasfd fare cd biblioteca amAnunta fost acest,,mic" Tocmai integral. integrat, soft unui fia trecut cu vedereain momentul c6nd a fost refuzatl' spre exemplu cerereanoastr[ de finanlare pentru achiziliaT[Nl-lB-ului adresatd FundafieiSOROS. Aga ne-am pus problema sI rezolvS'mceea ce putem cu mijloaceleproprii de caredispunem.Am creat obazd de date factologicd gi altelebibliografrcecu ce am avut, fdrd a abdica de la principiul realiz6rii unui sistem informatizat integrat de bibliotec6. Din acestpunct de vedere,orice bibliotecdjudeteani cred cI are un volum de carte suficient de mare ca sf,-;i permit6 un progfam performanLinstalatin vederearealizf,rii unui sistem informatic automatizatintegratcare sd fie utilizat qi in perspectivdnu numai in momentul de fat6, fbrd a scdpadin vederec5 subiect al prelucrdrii in acest regim il constituie nu doar informarea bibliografici' ci 9i grafict, video, hipertextetc. Mai mult chiar, bibliocea factologicd, tecile vor avea mult de lucru cu informafii de altl natur6, pdnd la nivelul bdncilor de datecomplexe,a$acum am incercatnoi acum sf, demonstrtrm.Nu am mai avut timp, dar pregltisem un document hipertext, care dovede$tefoarte bine cum poate gi trebuie si fie o bazAde datein bibliotecSindiferentde sistemulfolosit ISIS, VTLS, hipertextsunt solicitatetot VUBIS g.a.Pur gi simplu documentele mai intens,comparativcu documenteleobignuite,sunt mai ugor de gi mai ugor de utilizat oferind o cantitatecu mult mai mare accesat de informatii utile intr-o unitate de timp. Lucrareape carenoi am vrea sd o realizd'min cursul anului viitor este repertoaruldocumentelor istorice referitoare la judelul Galali. care s5 fie in regim hipertext, pentru ci este cea mai bunl aplicafie ce poate fi realizatf, intr-o bibliotecl in aceastl form6. Acest lucru estedeterminatde faptul cd documentelesunt de lun-

ne-arn fdcut probleme,deocamdat6.Vreau sd rezolvdm mai intdi pentrucopii, acolo avem doul calculatoare. problemala secfia de detaliu tehnic, la sistemulnostrude la D.M.: - O observatie Galafi.$i anume!Mi s-a pirut cd accesulpublicului IaCZU poate fi eliminat. Nu gtiu dacd aceastaare vre-o implicafie. Se poate scoatedin urmltorul motiv: este suficient ca in expresiade cdutare sd fie o puanteza gi se raporteazd o eroare in cdutare. Cu alte cuvinte trebuiesd truncheziindicele ca sd scapide orice..L.I.D.: - Problemase rezolvf,prin introducereaexpresieiclutate, care confinein interior operatori logici, intre ghilimele. D.M.: - MA intreb daci nu cumva prin definifie indicele CZU nu bibliotecamlui?De cdte ori cautacititorii dupl CZU? esteapanajul L.I.D.: - Dicfionarul care-l avem esteutilizat gi de cititor li de bibliotecar, iar dacf, cititorul manipuleazi greu clasificarea zecimald. el automat va renunfa. Deci se face un fel de selecfienaturall in ceeace nu se poate utiliza. Acesta a fost principiul nostru inifial. D.M.: - Eu zic, nu pentru cf, estegreu de utilizat, ci pentru c6 el, indicele. strzicem 855, nu inseamn[ nimic pentru cititor. L.I.D.: - De exemplu,custodele sdlii de lecturd poate utiliza indicele in scopul rezolvdrii cererii cititorului. Bibliotecarul referent st6 in mijlocul cititorilor. Pavel Paula: - Deci folosescaceeagiinterfala gi estein practicd foarte util dac6 avem in vedereformareacititorului pentru oblinerea informafiilor ce-l intereseazd in sistemautomat. (o voce din sald) - Ag avea o intrebare in leglturd cu transferarea datelor, din gi in CDSASIS spre aplicafiile de naturd statisticl gi analizAcantitativ-numerici. A1i reugit la Galafi astfel de transferuri de date? L.I.D.: - Da- Am gi realizatpaqipentru rezolvareaacesteiprobleme in mai multe etape.Chiar avem vre-o trei etapeparcursepand acum, numai cd nu am putut frnaliza operafiile de finisare.La ora actualdam reugit sf, facem transferul datelor din gi inspre CDSiISIS in principal pe TSC-urile de imcam ala cum vrem. baz6.ndu-ne port/export. Am transferatdate in gi din subcdmpuri in subcdmpuri cu alfi delimitatori. Mai mult le concateni.mcu $tergerea selectivf, din locul de origine, in alte subcdmpuri. Se pot realiz4-nu estedificil. Noi avem in vederesd realizlm cam tot ceeace se cerein bibliotecd,de la statisticl la operafii contabile gi de verificare gestionarf,. Toateaceste operatii tin de programede gestiunea bazelorde date numerice. Am in vederefaptul cd in acestan am achizitrionat un pachet integratde tip OFFICE carene rezolvf, multe probleme, de la tehnopand la graficA in cadrul acestuiaavem PARADOXUL gi redactare Group Wise-ul (care esteun progftrm de gestiune al bazelor de date - o bazd de date de alttrnaturi) internedestinatepentru management gi putem prelucra informafii integrate.Rdspunsul este deci, prin PARADOX, pe careil exploattrm beneficiindde documentafiigi de ce estenecesar.Credemcf, vom rezolva mai bine problemetot ceea

29

DISEMINAREA INFORMATIEI - YOCATIABIBLIOTECI I
gimi variabile, cu referinfe mai mult sau mai pufin numeroase,realizarea indexului este foarte importantit gi intr-un figier hipertext se poate realiza.relativ ugor. Doream sd demonstr[m cd existentaunui program de tipul TINLIB, VUBIS sau VTLS nu estesuficientd pentru o bibliotecd. Odati cu achizilionarea unuia dintre acesteprogrzlme nu s-a terminat cu necesitiilile de software pentru bibliotecl. Recomand achizilionarea de cdtre biblioteci a pachetelor de progame de tip OFFICE, care permit, realizareaunei bune programdri gi urm4rirea activitl{ilor in intreaga bibliotecl in regim on line: ce s-a propus, ce s-a realiz* zilnic, toate gestionate de un soft intecombinat cu alte baze de date gi utilitare, care Suntemcuriogi sd vedemcum le-afi primit gi ce tebuie fdcut pe mai departe. D.M.: - Pentru ca sd ?nchei,cu pf,rerede r[u ci nu am ascultat atAteacomunicAri cAte sunt in program, dar era cu totul nerealist avdnd numdrul raportat la unitateade timp pusl la dispozifie. Cei care au textul scris la dfuigii, dacf, se va scoateun volum ag fi foarte bucuros str le am. N.O.: - Ve rog foarte mult! Indiferent in ce form[ s-a realizat intervenfia de astdzi, in ma,rimum 2-3 strptlmdni, dac6 puteli,

trimitefitextul,chiarintr-o formdmaidezvoltatit saumai sintetizati.
pentnr cA arn dori ca in luna decembrie sil scoatem nr. 8 al Buletinului FundaSieiUrechia, in care s[ fie publicate acestelucrlri. Dorim sI facem acest lucru pentru ctr problematica abordatd este de interesantdgi orice ndzbdtie am spune fiecare, este valoroasf,in aceastl etapd in care noi ne afltrm. Aceasta gi pentru faptul cd. va fi un schimb de opinii, cd vom cunoa;te punctul de vedere al fieclruia pentru cd oricum este util. Altfel va fi cdnd il vom citi. Oral nu totdeauna putem recepta,suntem mai obositi, suntem deranjafi de o replic[ sau alta. Textul este altfel supus lecturii gi criticii. Noi suntem in faza c6.ndne ctrutf,mpe noi. Poate ci ne regdsimastfel. D.M.: - Pentm mine aceastl discufie a fost instructivd-Destul de rar mi se int6.mplf,sI vorbesc cu at6tia bibliotecari. Cred c[ acum am o idee mai limpede, poate gi dumneavoastrd,cam cum stitm. Nu stlm prea bine! Cel pufin mie mi s-au clarificat gi sunt convins cd gi dumneavoasff[ vi s-au modificat cdteva opinii in aceastildupiariazl- Am fost pesimist la pranz c6nd am vdzut cAtecomuniclri ar trebui sI fie susfinute gi-mi pdrea rf,u cf, nu va putea sd fie o dezbatere.$i s-a dovedit cd a fost o dezbateregi cred c[ a fost desnrl de profitabi16. - Mulfumesc tuturor gi in special gazdelor.

ugureazf, foarte mult rezolvarea a o seaml de problemeprivind organizarea muncii. Existil softuri integratecu informafii de orice naturd,care pot fi combinate,de la adrese, telefoane, firme, p6n[ la persoane. Asrfel s-ar putea rezolva multe probleme, chiar dacl institutria noasffi nu furnizeaztr in prezentastfelde date.RegretEm c6 nu mai estetimp. Noi am acordat multEatenfie marketingului de bibliotecl" deosebit de importantpentruci apropie cititorul de serviciilede bibliotec6,oferdfaftr, de bibliotecar o fafdmai familiarl gi faceca bibliotecarul sEfie altceva decdto persoanl carepoartdun halat,un gi sti de vorbdcu cititorulv6ditoficial gi oarecum ecuson distant. M-ar bucuradacl s-araprecia intr-unfel, chiargi r[u, aceste pe carevi le-ampus la dispozifie mape cu prilejul acestei intdlniri.

30

COLOCVIUL DISEMINAREAINFORMATIEI _VOCATIA BIBLIOTECII.

PROGRAi'I
ora9.00 Sistcmulinforuatizat intccrrt dc
Ion Mlrunfelu $ef Serviciu- Ministerul Culturii Informatbarea bibliotecilor publice in cadrul Proiectului,, Romdnia O n- L ine " Ghcorghe Iosif Bercan Director General Biblioteca Nafionaltr a Romdniei Biblioteca Nayionald coordonator a Programului de informatizare a bibliotecilor NedelcuOprea Director- Biblioteca Jud. ,,V.A. Urechia" Liviu-Iulian Dediu Responsabil al Programului de Automatizare BVAUJnfo Prezenlarea sistemului informatic automatizat constituit in cadrul Bibliotecii Judepene ,,V.A. Urechia" O viziarea punctelorde prelucrare a informaliilor gi servicii ora 12.00 Robert Coravu Biblioteca Centrall UniversitartrBucuregti Regdsirea on-line in contextul disemindrii informaliei Niculina Petruiescu;Dumitru C-tin Zamfir Biblioteca Jud. Constanla Programul TINLIB Si problemele informatizdrii B i bI iote c ii publice Constanla Constantin Bosten; Costechi Agachi Biblioteca Jud. ,,G.T. Kirileanu" Neamf Stadii Si programe privind informalkarea blioteca,,G.T. Kirileanu" relelei BVAU in comparalie cu cele instalate in alte categorii de instilulii Emil Vasilescu Revista,,Biblioteca" Reflectarea preocupdrilor revisla ,,BibIioteca"

de informatizare

in

Nedelcu Oprea Biblioteca,,V.A. Urechia" Pr ogranu I de infor matizue B VAU-I nfo. C i r cu i tu I documentelor Si al informaliilor despre... Eugen Iordache Biblioteca,,V.A. Urechia" Programul de informatEare BVAU-Info. Scurte considera1i i asupra or ganigram ei Liviu-Iulian Dediu Biblioteca,,V.A. Urechia" Programul de informatEare BVAU-Info. Infrastructura sistemului informatic- Fluxul conyersiei informaliilor bibliografice in format digital Paula Pavel Biblioteca,,V.A. Urechia" Pr ogr am uI d e info r mat izar e B VAU- I nfo. G est io narea bazelor de date aulomatizate Mia Blraru Biblioteca,,V.A. Urechia" Gala;i Tezaurizarea - componentd a procesului de catalogare a documenlelor de bibliotecd. Puncte de vedere Doina Radu Biblioteca,,V.A. Urechia" Galafi Aplicarea aatomatddrii in procesul de prelucrare, organEare Si comunicare a colecliilor Bibliotecii ,,1/.A.Urechia" Ioana Adriana Papadopol Biblioteca,,V.A. Urechia" Galafi Biblioteca Si noul concept multimedia Iulia Cirstea Biblioteca ..V.A. Urechia" Punct de vederepritind regdsirea documenlelor in depozitul general, in condiliile automatizdrii semiciilor Daniela Andrei Biblioteca Municipali,,$tefan Petici" Tecuci Primii paSi in informatizarea Bibliotecii $tefan Peticd" - Tecuci $tefan Andronache Biblioteca Municipaltr,,$tefanPetici" Tecuci Baza de date hipertext a municipiului - obiectiv prioritar al Bibliotecii ,,$t. Peticd

Ia Bi-

Nicolae Busuioc; Cristea Popa Biblioteca Jud. ,,Gh.Asachi" Iagi Exploatarea buelor de date la Biblioteca ,,Gh. Asachi" IaSi Rodica Drtrghici; Dragog Adrian Neagu Biblioteca Jud. ,,Panait Istrati" Briila Utilizarea standardului 239.50 in aplicaliile de bibliotecd Marcela Ciorcan B iblioteca Mun icipaltr,JV{.Sadoveanu" B ucuregti Sistemul informatic al Bibliotecii Municipale .,M. Sadoveanu" Lucia Stoicescu Biblioteca Jud. ,J.C. Sturdza" Bactru Prezenl Si perspectivd privind informatizarea in bibliotecd Victor Renea Biblioteca Jud. ,,Duiliu Zamfirescu" Vrancea SchiSaproiect pentru informatizarea Bibliotecii ,,Duiliu Zamfirescu " Vrancea Kopacz Katalin; Bedo E. Melinda Biblioteca Jud. Harghita Stadiul informatizdrii Ia Biblioteca Judepeand Harghita Gheorghe Macsim Biblioteca Jud. ,i.I. Iorga" Prahova Informatizarea la Biblioteca ,,N. Iorga" realizdri Si perspective Alexandru Oproescu Biblioteca Jud. ,,V. Voiculescu" $rrztrg Dotdri tehnice pentru sislemul informatizat propriu Ia Biblioteca ,,V. Voiculescu'' Bttzdu Victor Petrescu Biblioteca Jud. ,J.H. Rtrdulescu"Ddmbovila Aspecte ale informatEdrii Ia Biblioteca ,,1.H. Rddulescu" TdrgoviSte Stelian Stllnoniu Relelele locale de calculatoare din biblioteci. Cerin1e. Necesitdli. Difcultdyi in constituirea

ora15.00
Sigtemul informlrizqt irtccrrt de bi

Drn Matei Centrul de Informatictr gi Memorie Culturaltr (CIMEC) Bucureqti Informatizmea Si I NTE kN ET- Earea bib I iotecilor publice romdneSti Dimitrie Popttrmap BibliotecaJudeleandMureg Biblioteca publicd intre tadipie Si informatizare Traien Brad Biblioteca Jud. ,,O. Goga" Cluj Noile semicii de bibliotecd invEiunea Programului PHARE - experimentul clujean GeorgetaClinca; Mihaela Bora Biblioteca Nationalda Romdniei Perspective de dcces on-line Ia buele de date ale bibliotecii Constanla Dumitrtrgconiu BibliotecaCentral[ Universitari Bucuregti Inplicaliile informatizdrii tn activitatea de cataloSAre Victoria Frincu B ibliotecaCentralf, Universitartr Bucuregti TezaurificareaC.Z.U.

3l

lnut I. - )'to.1.

lnul 1901 )'(ovembre.

BrBlrorgcx

unecRtJl

28, STRADA BRBZOIANU, 2t

A B O N A M E N TP E I 2 N U T E R E 2 0 L E I

ooT UEI ux HumEn

*€

BULETII{UL
BIBLIOTSCA. PINACOTECA. _ IVI.UZEU

i n i m e i , c u a l t e v o r b e , l a p e r f e c q i o n a r e ao m u l r r i prin inmuiqirea cunosc.inqelor.

g e { a r e ad e b i b l i o t e c i se fAcucu muit inainte gi ia noi Romlnii I undP multe l o c a i u r i P u b l i c e ,c a montrstiri, ePiscoPii gi altele aveaI dreca re c olec f iuni de c 5 r1 i .Ac e s te e ra f d e s i g u r re spindit e f t r r A ni c i u n p ro 6 t re a l c u l tu ra l 9 i d e i i nu la indem An a o ri -c u i . T re b u i n l a d e bibiioteci publice s'a simlit ins{ mai cu, sdmA n i 6 s trec u l tu ra l e -Ome n i i cu i nc eput uir enas c e re ai ri p ri c e p u t i n s e md e b ine, r om A nii a d e v € ra 1 n trta t ea ac es t or fo c a re . d e c u l tu rS, a ri i n tre b u i nlat t 6t e m iil6c e l e c a s t ri d i c e n i v e l u l c u l str se pdta presentacum tural al 1Erei,ca acesta se c uv ine, in c on c e rtu l p o p 5 re J o r c u i te . i i s a c ri fi c i i l o rfAc u te , a l e G r alie int eligen g e g anteri6relor generagiuni, lira ndstrtr a cXgtigat su b t dt e r apor t ur i l eg i e a n u m ErAa s te ' d i c A te -v a bogate gi bine organizate biblioteci. Evident este cA.aceste deposite de culturtr s,u n t u n i s v o r a d uc naliunei f olds e i n c a l c u l a b i l e cun e s ec at pent r u c u l tu ra l i mb e i , re s p A n d i re a noscinlelor, stima strtrinilorgi a posterita;ei. In bibliot ec ia{ i s e p o tg l s i c e i ma i re m a rc a a ce s t e bili autori antici gi moderni, ale c{ror scrieri l a i m p l i n i re a fa p te i a I c ont r ibuit 9i c o n tri b u e s c la formarea minlei ;i celei mari a civilisa[iunei,

r. VedI Istoria Culttrel dc V. A. UrechiI, tom. I.

La r 89o, C . V . A . U rechi d, profesor Ia U ni c rA vni tor P entru di n B ucurescimarel , versi tatea tot ce-i rominesc, s'a desptrrgitde propria sa bi bl i otec{, adunattri n curs de ci rca i um€tate sttrrui nl { gi cu enorme secol pri ntr' o nei ncetar{ sacri 6ci i ,oferi nd' o Gal aqi l or gi al i pi nd' o d' o' cam-dar[ pe l A ng{ cea mai i nal ta i nsti tugi une gcolar{de aci, pe ling{ liceul local. Ea fu organizat{, sfs, cL lumea setds{ de a gusta producl i uni l e mi nqei onrenescl 9i romA nesci , gl sesce i n ori -ce ti mp cA ri i l e necesare.