I i

t

Virgiliu Gheorghe Psihopedagog Nicoleta Criveanu Asist.Univ. Drd. Ing. Andrei Drdgulinescu

Efectelemicului ecran asupra mintii copilului
editia a doua

Editura prodromos Asociatia PentruApdrareaFamilieiqi Copilului 2008

Referentqtiintific: directoruldirectorul Centruluide Prof. univ. dr Ilie Bddescu, GeopoliticiqiAntropologieVizualdalUniversitdtiiBucureqti qtiintificInstitutulde studii cercetator Negreanu, Dr. Elisabera qi Invdt[mAntului MinisterulEducatiei ale Educatiei, UNESCO consultant Dr. RodicaNanu,medicpediatru,

Noti
Adeseoriin ultimul an am fost intrebat despremotivul care m-a determinat sd scriu carteaEfectele televiziuniiosupra mintii umane. in general,rdspundeam o simpld discutie; simplu: o conjuncturd, poate schimba este greu de intelesinsd cum o intAlnireoarecare viata unui om. Voi reda in continuareaceaste intAmplaregu gAndul pe mine sd-mischimborizontulde preocd ceeace m-a determinat cupdri va faceqi pe cititorii acestei cdrti s[ acordemai multd atentie celor ce vor urma. tn urmd cu cinci ani am cunoscutun tAndr americancare mi-a pe care l-am urmat in striin[tafost colegla un curs de specializare te. imprietenindu-ne, am petrecutmult timp impreundpovestind despre viata noastri de pAndatunci.Cel mai mult m-a impresionat viata fratelui sdu Michaelasupracdreiareveneam adesea in discutiile noastre.Voi reproduce pe scurt povestea lui Michael,renuntAnd la dialogurile care s-au purtat atunci intre mine qi prietenul meu John, pentru a scurtapovestirea. CAndavea 10 ani - povestea el - pdrintii lor s-audespdrtit.El a rdmascu tatel lui, iar fratelesdu,careaveaatuncinumai 2 ani,a fost luat de mama sa. lnsd mamei salenu ii mai rdmAnea aproapedeloc timp sd se ocupede el, cdciiqi petrecea intreagazi la serviciu,qi astfel a fost nevoitdsf,angajeze o bond caresd steacu Michael.Aceasta insd il ldsape fratelelui John sd steaceasuritntregi in fata televizorului. Aceasta era o activitatecarelui ii ficea foartemare pldcere,iar bonei ii convenea, neavAnd astfeldelocde furci cu el. Mama cunoqtea aceasta, insd era multumiti, crezAnd cd astfelel va invdta o multime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar avea timpul sd i le spund.Michael devenea insd din ce in ce mai agitat qi obrazniccu toti cei din jur, inclusivcu mama sa. Ea nu putea sd-i refuze nici o pldcere, ca o compensatie la timpul pe carenu puteasd i-l acorde. Michael era un copil inteligenr,astfel cd in primii ani de qcoald se pdrea cd nu va avea probleme la invdtdturd. Dar incd de pe

DescriereaCIP a Bibliotecii Nationale a RomAniei NICOLETA; VIRGILIU; CRTVEANU' GHEORGHE,

onAcur[.Isscu,ANDREI
Efectele micului ecran asupra mintii copilului,z NicoletaCriveanu, Virgiliu Gheorghe, - Bucureqti: 2008 Prodromos, AndreiDrdgulinescu. rsBN 13 978-973-87900-3-2

2

atunci se observala el o anumitd hiperactivitategi neatentie.Mai tArziu acestefenomeneS-auaccentuat. Dupa clasaa IV-a a inceput sf,invete din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu putea sta locului, nu se putenconcentra la ore, era permanentdistrat, qi irascibil cert{1s1, de extrem deqiaveaun suflet foarte bun. Mama a inceput sd-l ducd la doctori, pentru ca in final sf, constatecd Pentru ca sa suferdde ADHD (deficit de atentie cu hiperactivitate). poate sta liniqtit in clasd,lui Michael i s-adat sI ia ritalin, un sedativ care se administreazd foarte multor copii in America.Acasdera destul de liniqtit cdnd se ui1ula televizorsau cAndsejuca pe calculator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami cAnd nu i se fdcea Pe plac deveneaextrem de irascibil qi agresiv. Dupd televizor au urmat jocurile pe calculatorcare ii ocupau cea mai mare parte a timpulqi liber, iar apoi Internetul. cum veneade se aEeza la calculator,uitAnd chiar qi sd mai minAnce. la qcoald au insistat Doctorii mult pe lAngdmama sa sd nu-l mai laseatAt de rnult in fata ecranului,insd ea nu se putea opune. Era suficient crizd' s6 se deschidddiscutia pentru ca Michael sd facl o adevdratd, qi sd violent. nervi devini de Cu mare dificultate a rsuqit sd termine qcoala, prieteni nu prea avea,iar cu fetele intAmpins multe probleme,in principal din priciDe nd cd s-aingrdqatfoarte mult gi de aceea se simteacomplexat. se pare cd privitul la imagini de pe site-urile erotice de asemenea, pe Internet i-a produs un dezechilibruatAt psihologiccAt Eiorganic, cf,cinu mai poateintretins relatii sexuale normale cu o fatd. A Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2OO2) Ei std acasd. incercatde mai multe ori sd se angajeze, de dar nu rezistdmai mult cAtevazile. Este extrem de neliniqtit gi distrat, nu are putere sd se motivezeqi sd se cotc€et1g7ela munca pe care o are de fdcut, nu poate ascultaqi indeplini ceea ce i se spune,deqi la prima vedere pareo persoand normali. Mama sa este disperqlS,fiindcd iqi dd seamacf, nu estebun de nimic qi nu qtie ce o sd faci in viatd dupd ce nu o sd mai fie ea. in 4

afard de a sta pe Internet, a mAncaqi a bea nu-i mai place sd facd lunimic altceva.Odatdmi-a spuscd nu-i mai vine sd pdrdseasc[ grozav. qi plictiseqte il oboseqte mea virtuald, ci lumea real5il in situatialui. Nenumdraticopii Nu estesingurultAndramerican frussuferd astezi de ADHD, iar Americaeste plind de adolescenti familie. intemeieze o in viatd,sd iqi trati, incapabilisa se descurce povestirem-a marcat mult, la vremea aceea,nici Deqi aceastd mdcar nu bdnuiam anvergurafenomenului.Totugi, am inceput sd provenitein specialdin md informez, atdt din cdrtile de specialitate psihologiqi America,cAt qi prin discutiilepurtate cu psihopedagogi, medici. Odatd cu trecereatimpului, in mdsurain careconqtientizam la scriereaunei pericolul am inceput tot mai mult sd mf, gAndesc cdrti destinate publicului din RomAnia.Din acestefrimAntf,ri, in urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efectele televiziunii asupramintii umene. Multi dintre cititorii cdrti au solicitatqi o variantd sinteticd,mai redusi a acesteicdrti, pentru a putea fi mai uqor parcursdqi de cei cirora le-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice. Sarcinaa fost destul de dificild, fiindcd afirmatiile fdrd demonstratiipot apdrea destul de putin credibile, prin gravitatea lor, iar explicatiile chiar qi numai in parte reprodusecrescsemnificativnumirul paginilor. Astfel cd s-a ficut compromisulde a pistra din original numai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvoltlrii qi functionlrii mintii umane, renuntand aproape complet la discutia privind cultura nihilismului, qi am redus la minimum demonstratiile.Spreexemplu,in cazul dependentei de televizor, s-a renuntat complet la partea demonstrativdprezentAndin doar o singurl pagind concluziiledemonsrratilor realizatein 31 de pagini in volumul original. in aceasti perspecrivA multe din capitole pot fi considerate ca fiind doar o scurteintroducerein problematicd. Pentru cei care doresc sd aprofundezefenomenele,lucru necesar pentru formareaunei atitudini in abordarea televiziuniiqi a tehnologiei audio-video in general, va fi necesardqi cercetarea
J

sau a bibliografiei volumelordin seriaFatanevizute a tele-viziunii citate. Aceastd lucrares-a realizatin specialpentru uzul cadrelord.iIn anexele multoradintre ace$tia. dacticegi al pdrintilor,la cererea de un capitoldedicatdependentei adiugate cdrtii au fost cuprinse problematici internet precum qi o sintezi in numai cAtevapagini a dezbdtutepe parcursulvolumului. Astdzi, este tot mai greu sd insd trebuies[ avemin vederecd gdsimtimpul unei lecturiaqezate, numai f[cdnd un efort ne putem smulge din vArtejul in care ne atragecultura de consum,divertismentulqi stresulunei vieti dominate de grija zilei de mAine.tn cazul in care nu vom cunoaEte efectelepe care noile tehnologii le au asuPravietii noastre, s-ar putea ca intregul nostru efort existentialsd nu-qi atingd tinta. Lumea modernd ne oferi nu numai o multime de facilitdti, dar ne in pericol in primul punAndu-ne capcane, gi intinde numeroase mentald.Numai de noi depindesd intelegemgi astrAnd sdndtatea cAt qi libertateape care atat fel sd ne putem pdstraatat senetatea, pretuim. de mult o

CuvAnt inainte
in urma cerceterilordesfdqurate in ultimii ani, nu mai rdmAne nici o indoiald: vizionareaTV qi calculatoruldiuneazi dezvoltirii qi functiondrii creierului uman. Aceasta, deoareceactivitateacorticald, atunci cAndne aqezdm in fata ecranului,estecompletdiferitd de aceeaintAlnitd in mod obiqnuitin viata oamenilor.CelecAtevaceasuri petrecutezilnic de copii in fata televizoruluiqi a calculatorului, incd din primii ani de viatd, vor influenta definitoriu modul in care creierul va r[spunde pe viitor la provocirile lumii reale, modul in careva procesainformatia. Astfel, se demonstreazd in mai multe studii, mintea tinerilor ajunge sI fie dependent[ de stareade pasivitate,de neconcentrare qi negAndite care i-a fost indusdzilnic, cAtevaceasuri, prin intermediul viziondrii. Emisferastangda creierului, a cdrei activirareeste inhibat[ cAndprivim la televizor,nu se dezvoltl normal, ceeace va face ca tinerii ace$tias[ fie deficienti in ceeace privegtegAndirea logic[ qi analiticd,in vorbire, in construireafrazei,in scrisqi citit procesedesfdqurate in ariile acesteiemisfere.Cele mai grave sunt insd consecintele pe care televiziunea qi jocurile pe calculatorle au asuprafunctiondrii pdrtii din fatd a creierului- cortexul prefrontal - care il deosebeqte pe om de animal. prin franareadezvoltdrii qi chiar prin vitdmarea produsd de televiziune qi calculator acestei zone esentiale in dezvoltarea proceselor de conqtiintd, a proceselor mentale superioare, vizionareaafecteazicapacitatea de concentrare a atentiei, sldbeqte motivatia qi favorizeazd comportamentele instinctive- bulimia, agresivitatea qi pulsiunilesexuale. Acesteasunt doar cateva din motivele pentru care Academia Americandde Pediatrie(Reisenberg, 1998), recomandi ca pand la doi ani copiii sd nu fie ldsati sd se uite la televizor,iar dupd aceaste varstf,,pe toate perioadavarstei qcolare, sd li se limiteze timpul viziondrii (cumulat televizor,video sau calculator) la una, cel mult doud ore pe zi. Unii autori opineazd ca micar pand la 5-6 ani cdnd

6

se incheieprima perioadd copiii creierului, esentiale in dezvoltarea sd fie tinuti departede televizor qi de calculator. pentru adulti, vizionarea constituieun important factor in in$i tensificarea capastdrii de nervozitate qi agitatiementald,in sldbirea citdtii de concentrare, in scdderea memoriei,in aparitiastdrii de pasivitate qi a plictiselii,a depresiilor, a anxietdtiigi tulburdrilor de personalitate.Stresulgeneratpe parcursulqi in urma vizionlrii poate afectain mod serioscreieruldistrugAndcelula nervoasd din zonele cortexuluiprefrontal gi ale emisfereistAngi.Aqadar,pentru persoanele care sunt deja stresate, care sunt obositenervos,esterecomandat ca in loc sd-qipetreacd timpul liber in fata micului ecran,agravAndu-qistarea, si caute destindereaprin iegirea in naturi, prin prin lecturdsauprin comunicarea actMtati practice, cu cei apropiati. Volumul a avut o bund primire in mediul profesorilor,al pedagogilor qi al pdrintilor, cei care prin insiqi activitateaqi viata lor constatecu durere cd, de la cea mai frageddvArstd,copiii zilelor noastresunt tot mai greu de stdpAnit qi de educat,multi dintre ei manifestAnd serioase tulburdri nervoase qi psihice.Mai multi profesori ne-au spus cd, dincolo de avertismentulprivind pericolul pe careil reprezintdteleviziunea in dezvoltarea mintii umane,au gdsit in studiile citate de-a lungul lucririi un bogat material informativ de ordin didactic,un adevdrat ghid de orientarein educarea copiilor lumii in care trdim. Ni s-au relatat qi cazuri in care diferite persoaneau refuzat s[ primeascd aceastd carte,sAo citeascd, afirmAnd cd oricum nu se pot ldsa de televizorgi, ca atare, nu are rost sd se stresezesau si-qi incarce con$tiinta. in aceaste atitudine se evidentiazd cu claritatedependenta pe careo poate naqteteleviziunea qi, intr-o anumitd mdsurd,gradul de intunecarea conqtiinteipe careil indicdrefuzulde a cunoagte adevdrul. Ne-am propus incd dintru inceput sd intelegem adevirul qi sd gisim solutiile celemai potrivite pentru a ieqi din criza in ne-a adus modul de viatd bolnav pe care-l impune societatea de consum.De intelegereaacestuilucru, de adoptareaunei atitudini responsabile 8

in educarea copiilor noqtri qi in desfdqurarea vietii de familie depinde viitorul acestorcopii qi al nostru, al tuturora. Altfel vom deveni spectatoriiEi victimele unei revdrsdride violentd, al cdrei debut gi-afdcut deja apariria, a unei inmultiri fdrd precedent a bolilor mentale,de la depresiipand la schizofrenii, generalizdrii a la noua generatie a infirmitdtilormentale,de la problemede ate.ntie qi hiperactivitate pAndla autism. Asocietia pentruApdrarea FamilieiSi Copiluluigi-aasumatconqtientizarea cadrelordidacticegi a pdrintilor asuprapericoluluipe care il reprezintd televiziuneaasupra dezvoltirii mintii copiilor, atat prin publicareaacestuivolum, cat qi prin punereala dispozitia pdrintilor a unei linii telefoniceunde pot fi primite informatii privind prevenireaqi combaterea deficitului de atentie gi hiperactivi(ADHD) tate sau ale altor disabilitatimentaledobandite. Aqadar, putem fi gasitila telefoanele 02r/335.s4.9sqi 0245.033.090, incepAndcu luna aprilie2007.

ld**{

Caracteristicile activititii corticale pe parcursul viziondrii TV
Cercet[rile efectuate in ultimele deceniiaratd cd, indiferent de continutul programului de televiziuneurmirit, activitateaelectricd a creierului (traseeleelectroencefalografice) a celor care pdvescla televizorse schimbd dobAndind, dupi numai doud minute de vizionare, o configuratienou5, specifici, neintAlnitdin nici o alti activitate umand. Cum se comportecreieruluman in fata micului ecran? 1. in cadrulunui importantproiectde cercetare condusde sotii Emery,la Universitatea de Stat din Canberral Australia,s-a ajuns la concluzia cd, ,,odatd ce televizorul estepornit, undelecreieruluiinpAndcAndundelealfa qi teta devin preponderente. cetinesc Cu cAt televizorul std mai mult timp aprins,cu atAt sunt mai lente undele (Mander, I97B) cerebrale". de emisiealfa, inregistrate in zona occipitald, apre,,Modelele ciazddr. Peper,disparin momentulin careo persoand dd comenzi vizuale(concentrare, acomodare), cAndare loc un proces de cdutare de informatie. Orice orientare inspre lumea exterioard cre$te frecventa qi blocheazd undelorcerebrale emisiaundeloralfa.Undele alfa apar in momentul in care nu te orientezi spre ceva anume. Poti sd stai pe spateqi sd ai niqte imagini in minte, dar egti intr-o stare cu totul pasivdqi nu eqti con$tientde lumea din afara imaginilor tale. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este,.in afara spatiului", ff,1florientare.cdnd o persoandse concentreazdvizual sau se orienteazl cdtre ceva, indiferent ce, gi observdceva in afara sa, imediat are loc o cre$terea frecventei undelor cerebrale (unde beta), iar undele alfa dispar.Aqadar,in loc sd antrenezeatentia activd,televiziunea paresd o suspende." (Mander,7978) 10

t. ie ' 'rl.! 'i

ryr'w

{",.i

a.tri:

4*{$ii#r!};]i@t$

Undele beta maximum 30 Hz caracterizeazd, stdrile de activitate mentald

Undele alfa maximum 1"3Hz, apar in stirile de pasivitate,de relaxareqi in hipnozi

Undele teta maximum 8 Hz, caracletizeazd stareade somn uqor

2. Urm[rindu-se activitateacorticalein timpul privitului la teinconstatd levizor,cercetetorii aparitiaunei anomaliineurologice: hibareaactivitetiiemisfereistAngia creierului,care-qireduce extrem de mult activitatea. lui Herbert Krugman au dovedit ci vizionareaTV ,,Cercetdrile qi lasdemisfera amorte$te emisfera stAngd dreaptdsd indeplineascd toateactivit[tilecognitive. din cele Acestfapt poateaveaconsecinte grave pentru qi mai creierului.De exemplu, dezvoltarea sdndtatea emisfera stAngd esteregiunea criticdpentru organizarea, analizaqi judecatadatelor primite. Parteadreaptda creierului trateazd. datele primite in mod necritic:nu descompune qi nu decodeaz[informatia in pf,rtile ei componente.Emisferadreaptd proceseazd informatia in intregul ei, determinAnd rispunsurimai degrabd emotionale decAt rationale (logice).Nu putem trata rational continutul emisiuni1orTV deoareceemisferastAngi a creieruluinostru nu este operationald pe parcursul viziondrii. Prin urmare, nu este surprinz[tor faptul cd oamenii rareori inteleg ce vdd la televizor, dupd cum a ardtatqi un studiucondusde cercet[torul El a descoperit J. Jacoby. c5, ,,din 2 700 de oameni testati, 900/o greqit au inteles ce au privit la televizor cu cAteva minuteinainte".(Moore,2001) 3. Un alt fapt constatat de neuropsihologi esteacelaci, pe parcursul vizion[rii, comunicarea dintre cele doud emisferecerebrale realizatdprin punteacorpul calosesteaproapeintreruptd.
11

TV se situeazdla nivelul Sotii Emery apreciazd c5.,,vizionarea imacon$tiental somnambulismului. Emisferadreaptdinregistreazd dintre ginile de la televizor,dar, din momentce legdturileincruciqate imagini cu greu pot fi conemisfere au fost partial intrerupte,aceste multi oamenide a-qiaminti mai De aici dificultateacelor $tientizate. multe dintre lucrurilepe carele-auvizionatanterior".(Large,2000) Transferulactivitetii creierului de pe emisferastAngdpe emispartiale a puntii dintre fera dreaptd,concomitent cu intreruperea cele doui emisfere,fenomence se manifestepe parcursulviziondrii TV, conducela o anomalieneurologicd in contextulin care creierul, aflat intr-o stare mentald pasivi (inhibitie a activitetii emisferei stAngi),estepus in situatiade a absorbio cantitateuriaqdde informatii. Mintea omului in fata televizorului nu mai este un subiect pe caresd-lpoatecondeplin conqtient al procesului de cunoa$tere, a ei de intelegere, de rationareqi organizare trola dupd capacitatea parcurs. materialului in uldesfdqurate 4. Cercetiriledin domeniulneuropsihologiei timii 25 de ani demonstreazd cd cea mai gravi consecintl a viziondrii o constituieafectarea dezvoltdriiqi function[rii cortexuluiprefrontal. (Muray, 2004) Neuropshihologii afirmd in mod categoriccd mirirea timpului de vizionare inseamnd,,prelungirea stdrii maladive in care se afl[ (partea cortexul prefrontal creierului aflati in spatelefruntii), ceea ce va avea grave consecinteasupra dezvoltirii acestuia".(Emery, 1980). Cortexulprefrontal estecentrul executival creierului uman, sediultuturor proceselor mentalesuperioare, al atentiei,motivatiei, al controlului comportamentelorqi emotiilor. El il diferentiazd, practic,pe om de animal,cdciprin acestase desfdqoard toate procese de reflexie, aici se realizeazd gAndire, sinteza dintre emotie Ei comportament,tot ceea ce defineqteomul ca subiect personal al proprieiexistente. Faptul cd in timpul viziondrii TV activitateacorticaldestecomplet modificatedevine un lucru incontestabil in urma experientelor 72

prilejuite de dezvoltarea a noilor mijloacede investigare tehnologiei, a activitdtii corticale.intrebdrilela care rdmAnesd rdspundemsunt: Careeste,pe termenlung, efectulviziondriiTV asupracreierului?in ce mdsurduitatul la televizorpoatese producdmodificdrifunctionala nivelul creierului,qi schimbdriin comportale gi chiar structurale mentul uman sauin abilit[tile mentaleale noilor generatii?

Poate vizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului?
in cadrul unei conferintenationaledesfdqurate in SUA,la care au participat peste300 de profesoriexperimentati,majoritateacelor prezenti au afirmat cd ,,duratape care elevii sunt capabili sd-Ei atentiaestenotabil mai micd; cititul, scrisulqi capaciconcentreze tatea de comunicare orali se aratAa fi in declin- chiar gi in mediile rezultateale Institutului cele mai bune". (Healy, 7990) ,,Recentele Nationalde Evaluare a Progresului Educational din America(NAEP) au indicat aparitia unor importante deficientein ceea ce privegte capacititile cognitivede un nivel superior,mai cu seamdcele necesarepentru o intelegereprofundd a textului scris,in matemadceqi in gtiinte.(...) Rezultatele la matematice, in conformitate cu cercetirile NAEP,sunt foarte deprimantecAndstudentilorli se cere sd-qi concentreze atentia la problemecare necesitd mai mult de o etapa. De exemplu,doar 44o/o dintre absolventiide liceu pot calcularestul ce ar trebui sd le revind de la 3$ careau fost pl[titi pentru 2 articole comandate la o masi de prAnz.(...) DupdAlbert Shanker, preqedinte al Federatiei Americanea Profesorilor, doar 20% dintre tinerii de 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare,doar 4o/o inteleg o mostrd de program de autobuzeqi doar 720/opot aranja 6 fractii comune in ordinea mdrimii. Doar 2O-250lo dintre actualii elevi, aratd dr. Shanker,pot invita efectiv prin metodeletraditionale de predare.(...) Efectele acestor tendinte,universal observate, au inceput si devini evidente chiar qi in cele mai bune colegii. 13

nivelul sarcinilor au gdsitde cuviintdsi coboare Astfelcd profesorii in ceeace priveqtegAnpentru scrisgi citit, precumEi aqteptdrile direa analiticd.ins5, in ciuda efortului depusde profesoriigcolilor elevii nu programei, qi ai liceelorpentru imbundtdtirea elementare de ordin superior."(Healy, vizibil in deprinderile ararevreun cAgtig 1990) se intreabdprofeso,,Cese intAmpld,oare,cu noile generatii?" Cum putem explicascddefenomenului. rii, pdrintii gi cercetdtorii de a vorbi, de a citi, de a scrie,de a rade a asculta, rea capacitdtii de tiona in mod logic gi de a gAndianalitic,de a rezolvaprobleme, prdbugirea tuturor indiCum poatefi explicatd a gAndi,in general? etc..? gcolar, invdtarea succesui cilor ce privesc au profesorilor sd credemcd majoritatea de neconceput ,,Este devenitbruscatAtde slabi",spuneJaneHealy.Multi dintre ace$tia, educatoribuni qi devotati,prin mAinile cdrora au trecut zeci de verificateqi generatii,declardastAzicu certitudinecd ,,metodele (Healy,1990) valabilenu-qimai au efectulscontat". Nu numai ce metoCevase intAmpldcu copiii zilelor noastre. dele vechi nu mai dau rezultate,dar nici cele mai noi inovatii in a$tepde predarenu asigurdrezultatele domeniulmetodologiilor mai vor copiilor nu faptul cd majoritatea tate. Nu se poate sustine medichiar tratamente multi dintre ei urmeazd sd invete,deoarece qcolar,urmeazd cursuri pentru cre$terea succesului camentoase Mai curAnd,ei nu mai pentru recuperarea deficientelor. speciale qcolare ca ale tinerilor de acum rezultate pot invataqi aveaaceleaqi pentru cd nu-i mai ajutd mintea.Devin copiii mai generatii, cAteva survenite in abilitdtileinputin inteligenti? ,,Pot,oare,schimbdrile se creierului?" telectuale sd reflectemodificdriin insdqidezvoltarea Ce se intAmpli, practic, fenomenului. intreabddin nou cercetetorii mediatizate? Ce rol au qi cu creierulcopiilor al tinerilor societdtii fenomen? TV qi calculatorul in aparitiaacestui vizionarea 74

Rorur MEDTULUI iu onzvorrAREA
STRUCTURALAA CREIERULUI

Cercetdrile aratd ce experienta mediului in care creqtecopilul joacdun rol esential in dezvoltarea structurald a cortexului. Odatd cu experienta qi invitarea, se dezvoltdconexiunile neuronale.Creierulse schimbdincontinuu,spunedr. Diamond.,,Ceea ce facecopilulin fiecarezi, modulin caregAndeqte, felul in carecomunicd,ceeace invatd,stimulii careii atrag atentia,toate acestea au putereade a-i modificastructura creierului. Nu numai cI schimbd modul in care creierulestefolosit (schimbdri functionale), dar cauzeazd., qi modificdri structuralein sistemeletrade asemenea, (Healy,7990) seelor neuronale." O privarede stimulii corespunzdtori va aveaconsecinte dramatice asupramintii tinereugormaleabilel.Spreexemplu, au fost observate doui grupe de copii pe o perioaddindelungat5. Din prima grupd fdceauparte copii crescuri in mediul familial, care au avut parte de o experientd de viatd obignuitd, in conditiileunei familii normale.Cealaltagrupd era alcdtuitddin copii crescutiin sdli de spitale, in orfelinate sauclaustrati in camere intunecoase, privati de stimulii sau provocdrile unui mediu uman qi natural normal - persoanecare si le acordeatentie,dragoste, dialog,contactulcu natura, jocuri etc. Observatiilefdcute au ardtat cf, acei copii care au petrecutcAtivaani in astfelde locuri sdrace in experiente de viatd, cu toatecd la naqtere eraunormali,din punctde vedereneurologic, dupd cAtivaani, au ajunsla un grad de inapoierementaldsimilar
1 Agadar, in cazul in care copiii iqi schimbd modul de folosire a creierului, sir-rapsele corticale se rearanjeazd corespunzdtor. Cu cAt sunt folosite mai mult anumite forme de rispuns (la o anumitd activitate ce dureazd o mare parte a zilei), cu atat creierul va fi mai putin flexibil pentru a rdspundein alte moduri, rdmanand astfel nedezvoltate structurile neuronalece corespundaltor tipuri de activitate. Dacd un copil alocd o parte semnificativd din timpul fiecdrei zile penrru o anumitd activitate, afirmd J. Healy, atunci se vor construi conexiunile pentru acest tip de activitate, insd configurarea altor conexiuni va fi dezavantajatd.
IJ

unei nedezvoltAri structuralea encefalului(congenital[sau cavzatd de anumiteboli sauaccidente). Creierul, ca qi intregul organism, are nevoie sd se hrdneascd pentru a se dezvoltanormal. Hrana creieruluisunt inse stimulii mediului, provocf,rile existentiale qi mentale pe care le intAmpini maomul nu numai din primii ani de viatf,,ci chiar din pAntecele atunciqi creierulva fi mai sunt sdrace, experiente mei. Dacdaceste adapta, de a face fatd noilor slab dezvoltat,deci incapabilde a se provoclri, de a gAndi qi de a rezolvaproblemelecu care omul se pe care trebuie s5-i intAmpine confruntd. Stimulii sau experientele pentru a constianumite caracteristici sd aibi necesar un copil este datd la timpul potrivit. tui hrana corespunzitoare Pentru a intelegemodul in care televizorulca mediu de experienti modeleazd cortexul copiilor, influentAnd dezvoltareasau, vom expunein continuarecriteacestuia, mai corect,nedezvoltarea pe caretrebuiesd le satisfacimediul,pentru a se asiriile generale uman. gurao dezvoltare normalda creierului a. Perioada optimd pentru dezvoltarea cortexului uman tjU-p"frgg_p9ffgddin viata unui om estela fel de propicedezvoltdrii creierului'.Spreexemplu,primeleluni qi ani din viatd sunt mai potriviti pentru dezvoltareastructurilor corticale ce asigurdvederea, dezvolt[rii abilititilor auzul,vorbireaetc.Mai tdrziu,incepeperioada perioade.specifies--Lipsesc-uilgulii mentale superioare.Dacdin.-aceste aqunci aceste structuri sau funetii vor rdmAnenedezcglelpunzatoJi, pe covoltate.Spre exemplu,glosologul J.M. Ponti, care i-a cercetat piii hriniti de animalepAndla o anumitdvArstf,, lipsiti fiind de orice revenirea in societate, uman[, constata cd aceqtia, dupd experientd niciodatd nu au mai putut vorbi ca niqteoameninormali.
2 ,,\stitzi se qtie foarte bine cd existd o perioadi optimi c6nd organismul este pregdtit sd se ocupe de un anumit tip de stimuli, spune dr. Jane Bernstein.CAnd insd aceqtistimuli nu apar in perioadacriticd, atunci este foarte probabil ca structurile creierului care ii proceseazd, nefunctionAnd,si nu se dezvolte,ci sI se atrofieze."

Prin urmare, observatiilefdcute asupraunor oameni privati d.e s_qifn_Ultl lg cgg"4lt*dgz:pltarii ariilor corticale rdspunzdtoare de vedere, de auz sau de vorbire in perioadaoptimfl (pAn5la 5-6 ani), au ardtat ca a vedea,a auzi $i a ., Aceleaqi probleme au fost constatateqi in cqggl:gg41or care au _cJglS,q!--din pri.m-iia-ui de viatd cu televizozul. in cazul acesrora, dificultdtileintAmpinate sunt proportionalecu timpul acordat zilnic viziondrii. Foarte greu va putea fi recuperatacesthandicapgi, in cele mai multe cazuri,nu in mod complet. b. Caracterul reflexiv al experientei Cercetdrile aratd cd mediul in caretrdieqtecopilul nu trebuie sd fie unul agitat, construit artificial, ci, mai curAnd,uuullilJSir. Este necesarde avut in vedere cd, pe{rtru dezvoltarea are importantd, nu atAt activitateaexterioarS, cAt intensitateanrocesereflexive, vorbirea copilului cu sine insugi despreuiLp:jutenoarc, mitoarealume care-1 inconioard. Experienta cuvAntului - dialogul cu propriii pdrinti pe carecopilul o poate .Pjtr!" constituiecea mai bund cdl[u-zd aveapentru a intelegelumea inconjurdtoare gi pentru a-qi dezvolta mintea.Di3logulqu ace$tia, cuvAntul rostit rar, cu inleles-rihdare qidragoste de citre pirjnli, ocup[, dupd ultimelecercetdri, rolul cel mai important i4.co-1fi&urarea mai mult decAt relelelor ne-uronale, oricarealtd experientd. d. Experienta trebuie si fie interactivd O altd conditie necesarddezvoltirii normale a creierului este implicarea $i participarea-.activ5--a-copilului la existenta sau expe3 Cu toate cd ochii, urechile, organelevorbirii erau perfect dezvoltate,creierul nedezvoltAndu-gila timp structurile corespunzdtoare,vdzul auzul gi vorbirea le-au rdmas intr-un stadiu inferior de dezvoltarepentru intreaga viatd

76

77

pentru a rienta cotidiani. Cspllglqgbuig sq albg gg!ll:4_tgt,n, CAnd:Umulii se putea implica in procesulde explorarea acesteia. (zgomote,miqc[ri bruqte sau puternice sunt excesivde put .<+::i:-:: dacd respectivd, etc.), el se poate speriasau inhiba,iar experienta l[ putea v,a crea ori, o struc se va repeta de mai multe sgbll!_{S-rntli$tr care sd impiedice,ln general,cunoa$terea Ei implicareain realitate. Prin urmare, presiuneastimulilor mediului nu trebuie s[ fie trebuie participarea copilului;ace$tia atat de mare,incAtsd anuleze Un creier normal se interesulsau curiozitatea. doar sd trezeascd activicu ."eu .E-gar"qt" ;ffinteractiunea provocatorsau interesantin mediul inconjurdtor.Dacd va rdmAne pasiv,neimplicatin fata unor stimuli, indifdrentde natura lor, aceqtia nu-i vor folosi copilului la nimic. Neuropsihologiiau constatat faptul cf, interacliunea activd,zumedill atdt la-alyelrlfizic al atingerii qi jocului, cdt-+i la cel+sihcJogrcal reflectiei qi imaginatiei, normald a cortexului.AtAt reflexiesteesentiali pentru dezvoltarea vitatea, dialogul, cAt qi interactivitateaindicd acelagilucru: expeun copil este necesarsd rienta de care trebuie sd se impdrtdqeascd qi sd incerce sd cupersonald, in care acesta, ca subiect, fie una noascd lumea, si se raportezepersonalqi conqtientla ea. in concluzie,copiii au nevoie de pdrinti, in specialde mamd, fiecarepas, sd le vorbeascd, invdtAndu-iincare sd le cdlduzeascd limba, cum inteleagd realitatea,s[ foloseasci sI cet-incetcum sd gAndeascd qi sd simtd,in general.{lp.g11gntu i rputiulgi $i . prin atingere si intrebuinlare-a-luc-ruri!-q-r real, cunoa$terea -carc-l arr rol deosebitde imp-orinconjoardpe copil, joaca, de aserne'rea, jocuri, folosindutant. Copilul trebuie s@diferite interaeqienAnd gi imaginagia-$i eu a4'copii. Toate acestea constituie mediul ideal pentru dezvoltarea normald a mintii copilului, pentru punerea lui, necesare tuturor activitdtilorde mai tArziu. 18

LuuEe TV ce MEDIUDE EXPERIENTA @dinperspectivadescrisdanterior,nupoateficonsiderati propicepentru edificareastructurilorneuronalecaracterispoatefi vdzutdca un mediu tice unui creiernormal,ci, dimpotrivd, ce impiedicdsaureprimd o evolutigfirgglgg. qpitd in faq*qe* C, nu are parte de experiehtaobiglimbajului, de stimulareadialogicda gAndirii qi reflectieipe nuiti a carepdrintii, bunicii sau mediul uman, in general,le oferd. lt_inlgjii v!zu4]iii,g1u{tjvi perceputiin fata micului ecran sunt atat + =gqcu o asemenea siui=se_sycced rapiditate,i+cAt depililEiffiI6 c{eicrululde a-i controla.Efectulinevitabilva fi inhibareaunor importanteprocese mentale. si Copiiiseobiqnuiesc de la televizor sanu {nai doreascS e ce se intAmplS in lumeacare-iinconioari.Se multumesc doar cu senzatiile.(Large,2000) gxperienta vizlod nu esteuna a spatiului qi a timpului real,a distantelor qi a duratelorreale,ci e gnglsl4rtuale, sugerate sau dqAr simulalgin interiorul luqfi_felevizualului.Copilului ii lipseqteposibilitaqg,+,,,gu pnLall4ggry*4_qilqanipularea fizicd a matqdqleJor, procesuluide cunoaguna dintre conditiile desfdqurdrii tere qi, prin urmare, dsjlruclglg9a_galeelorjeuro&le. Prin televizor, cei mici sunt lipsiti de li$qtea qi rige4rl necesare dszvolt4naec-anismelor limbaiu . o participareinteractivd &lqvrz-orul nu numai cd nu favorizeazb. la procesul de cunoaqtere, ci, dimpotrivd,presupune o experienf[pattue qi purMrunte p. . o@gitd, copiii vor aveatendintade a rdmAne in aceeaqi starede pasivitate saude neimplicare in cunoaqterea lumii reale.Celorcgrg_qe uit[ m;-rlt la televizorli se sdrdceqte in mod proportionalcapacitatea de g_magina iocuri. l (Winn, . 7996) J. Healy subliniazdfaptul cd: ,,intrucAtin configurarea sistemelor neuronale, conexiunilese realizeazd ca rdspunsla efortul presupus de o activitate mentald,a-i introducepe copii in mediul TV, a le deprindemin. i f

19

tea cu pldcerea facild a vizionarii inseamnd sd le punem intr-un risc

real dezvoltarea abilitdtilol rng4gfe". (Healy,1990) Problemafundamentaldpe care o ridici vizionareaTV in ceea ce priveqtedezvoltareastructurilor corticaleeste gra-dul_l4tggtd" rgpstlgl4lalg (z_rlniC), durata qi inte-ns-itateg qxperienteiviziondrii. AvAnd in vedere acesteconstatdri,devinejustificatd intrebareape caregi-opun tot mai multi cercetetori din lumeaoccidentald atunci la tinerii lcAnd constatadeclinul principalelorabilitdti intelectuale t nqll_ggneIqJI!: .. r Este posibil ca ritmul vietii contemporane, cAnd multi copii sunt in mod constantstimulati din afar5,cAndei nu mai au timp se steasI gAndeasc5, sd reflecteze, sd vorbeascd cu ei ingiqi(limbajintern) sd facd posibild aparitia unor schirnbdristructurale(morfolo(...) ,,Este gice)in*creigyl noii generafii?" posibilca tinerii carepetrec zilnic un timp indelungatin fatta televizoruluiq.daibd creierul de_zvoltat diferil fatd de al aceloracarese implic[ in activitdti fizice, qi cognitive? interpersonale pe care-ldau la aceaste Rdspunsul intrebarecercetAtori renumiti ca dr. William T. Greenough de la Universitatea din Illinois, o autoritate recunoscutd in domeniul dezvoltdriicorticale,sau dr. RichardM. Lerner,profesorla Universitatea de Stat din Pennsylvania, specialist in dezvoltarea mentalda copiilor qi a tinerilor, este unul afirmativ: ,,D?- rdspund ei - din moment ce tinerii sunt atragide un alt tip de activitate(privitul la TV) decAtcei apartinandaltor generatii, atunci gi functia, Qistructuracreieruluilor vor fi alterate. (...) Creierul are tendinta(aqaestefdcut el) de a repetaaceeaqi experientd; neuronii invatd sd reproducdmodelul de rf,spunsdeja format, ceea ce, de altfel, ne arate cum invatd oamenii.Noi, de fapt, nu_realizdm cE ceea ce invdtdm sunt obiceiuri sau deprinder!. Ori de cAte ori copiiifaccevain*oaG[ilffidneintrebdm:esteaceaSta o obiqnuintdpe care dorim ca ei s[ o aibd (lucru valabil din punct de vederefunctionalqi la adulti)?"(Large,2000) 20

Agadar,q"ptt"dgl l"t-"t" pt e determin[ c9r-r_q-t1tgr_ rea unor modeleneuronale (de rrspunscorticalla stimulii specifice a" -i ,llul,'tnoa.t" .ure sevor repetain viata cotidia-nd qi care vor infl uentap-e.S_egq{.e,g_$l-{g"flgqt+reamenraldarealitdJii. A-i invdta pe copii cu televizorul qi a cultiva acest obicei in viata noastrdinseamnd, de fapt, a modelaniqte structuri neuronale caredetermindcortexulsd. rdspundf,la provocdrilerealitelii p,oldvir tipului de experienqd propus de vizionareaTV; inseamndsa le g-b:qnuim creierut.u utiruAln.upuriv5,sd-lfacemdepepd_e;1t ,,p$ce_ flq rea fgci!5 a gg{?n11lgi y-id_g_o", sdjldg$m abilitdtile mental-e"obiq_

n"ina"-ir.al@

r

-

g,beze sau s4 nu se concentreze cu atenlie la problem"l. p-iir"T" intampind.Astfel, uitatul la televizornu va constitui numai o obiqnuintd cotidianS,ci se va cristalizainlr-s*qggcturdcorticaldcare va 1 infl u enta semnificgtiv i{1qp_gg! oqzAff_d€_so,nqtiinf tentd al I a-Sr_$is telesp-ec-tatorul-ui. in cele ce urmeazl, vom incerca sd vedem i., ." I fel modificdrile majore pe care vizionareaw le induce in cortexul telespectatorilor se reflectd in structura qi functionareacreierului tinerilor noii generatii.

Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive
foat-e,snrdiileprivitoare la efecteleteleviziunii,fie cd se referd la sqpii. fie la adUjg, constatdcd vizionareaeste ul factor-lmpor.turt iryggnglglga._unut comporramenr pasiv. (Mander, 197g) pro_ portional cu timpul dedicatviziondrii, se poate constatao micqorare.a vigllenlg$gnerale. (Healy, 1990) De asemenea, se inregiiir"u_ zd o scddereLlailillaBe:ssyerenfei, a vointei qi disfozifiei de a.ur_ mnrt actl rezolvareaune-iproble-me. Din punct de vedereneurologic, cercetdtoriiexplicdacestfenomenprin aparitia unei dependen!e de ritmut cereUrq , activitate corticali@ prinde pe parcursulmiilor de ore petrecutein fata ecranului. objg27

ggig&-i.l cu aceastdstare mentald, oamenii vor fi permanent in inclinati sau atraqi de activitdtile distractivece intlq{Ug_ry14tea activitilii cortexultri a-ceeaqi starepasiv[, dg--q-g]gIate. Prin qfectarea pEfronlgJ, televiziuneaconduce,de asemenea, la reducereaisltviP-etermen afectiuni. ta$Lvolg$gg un simptom specific acestei lpng, vizionarealV Qmrnuggzajglg1glc capacitatea de implicare purl"itut. in planificareaactivitetiin propria existentd,Ag:la programului zilnic, cultivdplictiseala, lor viitoareqi in organizarea a.eri"t"."rrt sau. a tolm-ai gleu @de Qameni.ighsesc viata. ei @inguri, lupta pentru a-qischimba @niciuneim5suripolitice,socialesaucomunipelrgqut_la televicu cre$tere-qlfrnpqlui tare. De altfel, pJgporftonal v_tala_eomunitarf, zor, slqde dispoziliasa a unei implicarr_in qe-a qi sb_lar principiu, de In televiziunea cultiVl_pUgisgafamilie. in lu, 4giinlgesul sau apatiaqi igbiba comp_ertame-ntele sau iniliatiyele-dg-qldi!-$-rrbiectiv, ca reflex al vointei qi reflectiei personale. Practic,dupd cum sugereazd multi dintre cercetAtori, vizionarea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrolului interior al proceselor mentaleqi la preluareaacestui e4iu (stirolil-gxrerli sau mijloacele de rnanipulare), ,,antrenAndui pe oaqleni-peffru a fi. rnomiilzombi)". (Marrder,192'8)

Vizionarea TV defavoriz eaze dezvoltarea emisferei cerebrale stAngi
Cercetdrileficute de-a lungul anilor au demonstratfaptul cd functiile pe care le coordoneazd cele doud emisferecerebrale in cadrul actelorcognitivesunt completdiferite. n-o&fg a*upte guverneazi procesele ce presupun qlle!qr-nogiile, cepereglebaldEisimult-enf,, culorile erc. imaginagia Emisfera stAngd,se ocupd de procesele liniare, analitice Ei -succesive. Ea mediazl gAndirea logicd,deductivd, analizasi sinte22

za. Analizeazi qi aranjg3zd {etaliile*irrerdiqe (de exemplu,conceptul de timp sau relatiacauzd-efect). De reteleleemisferei stAngidepinde buna stdpAnirea gramaticii, a$ezareacuvintelor in frazd (sintaxd). Studiile efectuatearatd cd ,,q4meniiprimescinformatiile de la televizor, in mod principal, prin intermediul agllunij_yjzuAlgjqu - bubuituri, trosnituri (booms,'crashes), prin sunglg_non-ver - qi nu ca urmare a dialogului", ceeace, desigur,indicd o rylg stimulare preferentiali a emisfereidrepte. (Healy, 1990) insd lucrurile nu se opresc aici. Se pare cd rU_ediql cultivd ,te_leyizual preferenlialsi maladivemisferadreaotd.in timp ce, concomitent,o Aceastaexplicdde ce, pe parcursulviziondrii, igbjbi pe cea stAng5. activitateaemisfereistAngiesteredusdexffem de mult. Prin urmare, televiziunea,se dovedeqte a fi mijlocul care submineazdactivitateaqi dezvoltarea emisfereicerebralestAngi.Acest lucru este,de altfel, olseruagde_-multi dintre educgtgg1i tdrilor occi-dentale, care afirmd ca 6IAZr eopqi a,ugq comportamentce vizeazd a*ctivarea preferentiald a emisferei rlrepte. (Healy, 1990) Maria Winn spune cd ,,timpul petrecut de copii in fata televizorului, ca timp cheltuit in activitdti non-verbale, prioritar intr-o activitatevizuald, conducAndla nedezvoltareaemisferei stAngi, submineazl limhajrrlrri$i a cititului". (winn, 1996) soJu_E_mery dezvoltarea sunt mult mai fermi. Studiilerealizate de ei demonstreazicd ,,suprastimularea sistemelornon-verbaleale emisfereidrepte,prin vizionare excesivi, chiar qi la copiii inzestrati, p_oate duce la o_yfuamare-a_caicsenilalerle^volrf,riivorhirii. scrizuluisi ga-n_{irii loi-nerrronqlc crit_i(ariile emisfereistAngi),dacdacestea ee" nu sunt deplin dezvoltate". (Healy,1990) Prin urmare, gAndirealogicd qi analiticd, exprimareacorectd, gramaticalvorbind, a ideilor, cititul, scrierea,rationamentulmatematic qi qtiintific, impreund cu alre abilit[ti din cele procesatede emisferastdngd,sunt pusein crizd in societatea modernd,prin vizionareaexcesivd a televizorului qi prin utilizarea calculatorului. 23

AtAt de puternic estedeclinul facultdtii de a rationa in America qi in tdrile occidentalein general, inclft sntagma generatiaweak (,,acelor careralioneazd slab") a devenitextrem de rds{easoners pAnditd in mediilede specialitate. t Cercetdtorii apreciazd cd, odala ctl.Jrgcerea , crizagAngice a unor probleme 1o dirii- analitice-5iehiar canacitatea--rezslvqti matematic, de viatd se va adAnciextrem de mult. Rationamentul abordareaunor disciplineca fizica,chimia sau,in general,a gAndirii qtiintificeva fi incd una din problemelecu care se vor confrunta generatiile viitoare, in conditiilein carenu se va face nimic in vederea eliberirii de sub tirania televizualului.

nivelul de ipteligenge Vizionarea TV sgade_ performantele intelectuale Ei
Inteligentasau performantaintelectualdsunt determinatede o inter- !i intraemisferic[. Oameniiintelibund !i ralidl comunicare ggnli, capabili sunt aceiala care p. untea interemisfuftS este foarte Levy, biopsiholog la Universitatea sustine dr. Jerre binedqzyoleta,, din Chicago,o autoritatein domeniul dezvoltdrii emisferelorceredezvoltarea normali-a creierului,sunt nebrale. El arati ci, p-gn.tru presupun experipnte care o-angajargsimultanda celor cesareacele doud emisferepentru a se intdri qi consolidaacesteconexiuniintercurentilor cerebrali,pe perioadaviziondDar mdsurarea emisferice. rii, arati insi o reduceredramaticd a comunicdrii interemisferice (corpul calos).Astfel, dr. Levy realizateprin puntea interemisfericd insistdsd li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun mediu de limbd coordonatcu unul vizual, qi nu sd fie privati de primul prin vizionareaTV. (Healy, 1990) ,,MajoritateaspecialiqtilorindomeniusuStin.ero.-@r jocurile fizice (alergatul,inotul gl! ca vizionareaTV s4_in!o.'cgi,asc[ etc.), lUcru-l de mAnI (a construi,a coase,a intreprinde,in general, cevacu mlinile) sau alte acrivitdtipfrq cate-slsjaua qerqiale c6r24

qi conexiunile corespunzdtoare lor din creier pglui (stAnga-dreapta) (Healy, " I99 0) invala ld Ie-c-eardonezeintre-ele. esteuna dintre cauDezvoltarea sdracd a Duntiiinteremisferice zele principale ale sc-4deflt_gapacitdtii intelectualgla multi dintre qi .at_gng1e. problemelor de iny514-r,e tinerii de astdzi, a ap4{_grei face. ca ei s*d Aceasti slabddezvoltarea comunicdriiinteremisferice pentru putea polte plo_,c_g,sa qUfiqtc{de a m?i informatia rapjd +g un procesde invdtare,pentru a fi atraqiintr-o activitate desfdqura micului ecrdn: reflexivd.Ej_ypf:gena tot mai mult cu personajele oamenicare doar care se exprimd in cliqee, care lite sau tipare comportamentale, automat,inla un nivel emotionalqi reactioneazd triiesc indeosebi stinctiv,la provocdrilelumii inconjurltoare. Din cauzamaturizdriisaletdrzii (pAndla 14 ani), cgrpul calos Astfel poate-.li:1g9.q -deyulne-54bil in qonditiilelipsei exerci+irilui. creierul rdmAne relativ cd, apreciazi Healy, ,,in conditiile in care pasiv in timpul copildriei qi adolescentei (prin vizionarea TV, jocul pe calculator), vq f!.grult mai difi-cjl s5-qi dezvolte capacititile intelectuale, mai tArziu, cAnd aceastdpunte este mai putin flexibili". (Healy, L990)

Deficientele de invdtare gi televizorul
sunt invadatede elevi care nu pot si asculte ,,$collleamericane sausd urmdreascd o prezentare simpld,careau probleme cu memoria, care nu pot urmdri o succesiune de date, nu pot citi nimic din ceeace ei considerd plictisitor,caresunt incapabilisi rezolveo problemd elementar5.Majoritateaacestorcopii prezintd dificultdti in (urmdrirea) cu atentie a unui mesaj,precum qi tulburdri ascultarea de limbaj. Chiar qi elevii cei mai ,,normali"ajung sd intAmpine1na1i dificultdti in concentrarea mindi pe o sarcindde invitare pe o duratd mai lungdde timp. (Healy,1990) I,qcrningdrrobtl esteafectiunLea responsabilf,, dupd cei mai multi cercetdtori,de aparitia tabloului 25

simptomatologic descris anterior. Termenul a apdrut la inceputul anilor '70,la momentul maturizdrii primei generatii de tineri crescuti cu televizorul. Atunci el desemna un numir mult mai restrAns de disfunctii. ins6, odatd cu creEterea in proportie geometricd a cazurilor, acestaqi-a ldrgit aria de acoperiresimptomatologicd.Agtdzi, el se referd la toti copiii care prezintd deficiente de ordin intelectual sau emotional, precum qi la cei care intAmpind probleme semnificative in procesul de invdtare datoritf, unor cauze necunoscute. In din copiii de qcoald pot fi America, sustine Dr. Wang, p-4n-a-la-80yo diagnosticati ca avAnd simptomatologia LD, folosind una sau mai multe din metodele intrebuintate de obicei in scolile americane." (Healy, 7990) Problema este c5, de cele mai multe ori, copiii diagnosticati cu LD nu prezintd in viata obiqnuitd simptome ale afectiunii amintite. Chiar la un test neurologic ei pot apdrea normali; def,ciqllgelese vor evidentia insd in momentul in care Ess va_lere sd invele ceg si suslrad printr unJlFort con$tient-acest proces' in mog-g8lizat aplicAnd logisa qi a4afua. Pentru a vedea dacf, existd vreo leglturd intre sindromul LD qi uitatul la televizor, trebuie sd observdmmai intAi cd toti copiii care suferd de aceastdafectiune intAmpind probleme importante in procesul de inv[tare din cauza unor dificultati de ordin general in ceea ce privegte: ascultareasau urmdrirea unei simple prezentari, abilitatea de a-qi concentra atentia rapid gi la obiect, memoria, cititul, coordonareaochilor qi a mAinilor, rapida intelegere a noilor situatii, limbajul, scrierea, rezolvarea problemelor, imaginatia creativf, sau invitarea in general. Pot fi, oare, corelate toate acesteacu vizionarea excesivda televizorului?

Cititul, intr-o societate in care copiii preferl sd se uite la televizor
S.tudiilerealizatein Ame_Li-c4 cd ,,majoritatea demonstreazd tinerilor intAmpina Uari dificultali in intelegerea unui texr ce 26

depdqeqte in a trage concluziidincolo de fapnivelul gimnaziului, tele simple,in a urmdri punctulde vedereal autoruluisau succesiunea unei argumentatii, ori in a-qi prezentapropriile argumente. (patrunde Copiii nu pot intelege nu-qi pot aminti qi semnificatia), aplicatot ceeace au citit. Existd,oare,o legdturdintre vizionarea TV qi declinulabilitdtii de a citi? Maria Winn rdspundela aceaste intrebareardtAndcd, intr-un studiu facut pe un grup de 500 de copii intre 9 gi 10 ani, toti au declaratcd preferdsd se uite la televizordecAtsd citeascd. Aceasta este,de fapt, situatiagenerald la nivelul tutu_r-or societdqilo_r qigralul. generalizat unde s-a al viziondrii TV. _zil_nis .gccidentale, Chiar qi in RomAnia esteugorde constatat cd nici copiii qi nici tinerii crescuti cu TV nu mai citesc cdrti.,,Televizorul estemai provocator, mai relaxant, nu pretindenici un efort, spuncopiii,gi de aceea il preferf,."(Winn, 7996) De altfel, obiqnuinta de a citi a fost substituitd cu vizionarea TV qi pentru cei mai multi dintre adulti.' Diferentadintre copii qi adulti,in toateaceste tiri, esteinsdsemnificative. Cu toatecd multi dintrg-adulti se uitd astezila televizormai mult decAtcitesccarti fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avanta.iul cd, urun.i acesteia cAndcitesco carte,-_inteleg din confinrrtrrl cr:-multmai:nult decAtpricep tinerii gelerafiellv, parcurgAnd aceeaqi carte.Deci nu estevorba de o lipsd de maturizare ideaticd, ci de incapacitatea de a intelegesau a lega sensulcuvintelorin fraz6.. ,,Intr-un articol minutios documentat,publicat in revista Reoding Reoserch Quaterly,doi cercetitori de la UniversitateaLeyden (!n Olanda au selectatqi sintetizatdatele esenrialeprivind relatia dintre uitatul.lq_televizor$icitit, incluzAndqi informatiile obtinute din cAtevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea sd apard pentru
4 ,,in America, 60% {in populalie nu a citit nici o carre niciodatl in via1a,BO% dintre cdrti sunt citite de aproximativ 100/o din populatie. Din tir.reri50% au afirmat cd - 2 minute/zi sau mai putin; 10% - deloc." in citesc4 minute pe zi sau mai putin; 3Oo/o JaneM. Healy,Epdangeted.Minds..., p. 25.

27

prima oard. E!_auidentificat pfiqqpalglg lqesani$ne prin care releviziunea submineazd lectura: televiziunea pe care o producealectura, I anule4zdq3-tlsfacfla inlocuind-o cu pldcereafacild a micului ecran,qi astfel ilhibijgzL - izionarea solicitdu-M celui cerut de lectu.rd,ceeace-lva facepe copil sd gdseascd cititul ca fiind prea dificil; : - @14ad_qnga de televizorlnicqoreazd timpul pe care copiii sunt dispuqisd-l petreacdspre a glsi rdspunsulla problemelepe care trebuiesd le rezolveqi, ca atare,ingreuneazd s4q_{escurajeazd desfdqurarea unei activitdtiprecumcititul. Aceastd activitatenecesitd rf,gazpentru refleclie.rlbdare $i tenacitatein decodarea semnificatiilor." (Healy,1990) Televizorul, arate M. Winn, presupuneo experientd complet diferitdde ceaa lecturii. 1) Lecturaelibereazd imaginatia, care trebuiesd construiascf,, si-qi imaginezeintelesul cuvinrelor,al lucrurilor citite. Televizqrul insd blocheazdprocesul imaginariv, oferind imaginile de-a gata (deja formate). (Winn, 7996) 2) Lecturapresupuneun ritm mai inqg_t sau mai rapid, in functie de capacitatea de intelegerea textului (cAtde rapid), in timp ce televiziunea, irnpunAndun ritm foarte rapid, cel al deruldrii imaginilor, depf,qeqte capacitatea omului de a procesa informatia. 3) Ci{1gl inseamndcons-erurarcarni nFi, rteTvoltarea_arenriei; iar televizorul,dimpotrivd,sustineo atitudinepasivd,atentianefiind dirijat[ din interior,ci captivati qi sustinutd prin stimuli externi. Cercetdrilearatd., de asemenea, c[, in cazul in care o primesc de la televizor, cqpulplog9!_eq?A lgfg11qggq, _il _mod,diferit decAt atuns-iednd-,o.-lectureazi: ,,Ceicare au vdzut povesteala televizor au descrisefectelevizuale qi actiuneapersonajelor, in timp ce grupul care a lecturat povestea a descrismai mult dialogul povestirii$i a dat in mod semnificativmai multe informatii despre continutul textului qi desprepersonaje." (Healy, 1990) obignuiti cu televizo28
V-

rul, copiii aqteapte ca lecturasa le pund la dispozitie(sd aducdcu ca intelesurile sd fie primite de-a gata, sine) qi imaginile,a$teapte ca cititul sd fie comod, relaxant gi pasiv, ca ritmul in care se primesc informatiile s[ fie rapid, cdci, altfel, iqi pierd ribdarea. l)acd prin confruntarea a$tepterile cu o experientecu tole sunt inqelate, la altcevasau tul diferitd,atuncise plictisesc, incepsd se gAndeascd pur qi simplucitescalunecAnd pestelitere qi cuvinte,fdrd sd priceapd intelesul. Prin prisma celor prezentate anterior,se poate ajungela concluzia cd sjtgglura corligl! a celor care au crescutcu televizorul.v€r-dsfugrizain mod decisivcapacitatea de a citi'. AEadar,ilcapacitatea-deaciti a e,op_iilqr -de,e$Azi nu se datoreazdatdt indispozitieipe care ei ar ardta-ofati de o activitatecare cere un efort mai mare decAtvizionareaTV, cAt mai cu seamdune.i intea cortexului,fenomencare ingreuneazd @ legereaqi insuqirea semnificatiei lucrurilor citite. p_fqpgl$rond cu timpul acordat viziondrii TV, sgade_calacilqlea dincolo de rAndurileparcurse. de; mai adAnciintelesurileascunse Pentru omul societdtiitehnologieivideo, cartea se pare cd va fi un obiectivtot mai indepdrtat,un lucru plicticos,fiindc[ nu o mai poate citi, urmdri qi intelege.

invitarea qi televizorul
t n exceIent a sa carte Amu rutn sing O. ttrselycilgD-eg&, -N-e-ilP-osfi demonstreazd faptul cd televizorulestedepartede a fi un bun eduqi cator. Neil Postmanciteazdconcluziileobtinute de G. Compstock Aceqtia au trecut colaboratorii s5i. in revistd 2 800 de studii care tratau problemainfluentei TV asupracomportamentului, cu referiri
S in acest sens,dr, M. RusselHarter, un cunoscut cercetdtoral relatiei dintre lecturd qi dezvoltarea creierului de la Universitateadin Carolina de Nord, subliniazi: ,,Dacdo anumitd parte a cortexului este disponibild lecturii, iar aceasti parte nu serveqte functiei cititului, mai cu seamdin perioada copiliriei, atunci poate avea loc o reorganizarecare permite unei alte functii sd devind mai dezvoltat5".Ibidem, p.209.

29

la procesele (postman, cognitive." J,gg6) Studiilearardce televiziunea nu este un mijloc potrivit penrru invdtare.Oa"m*erUl_Eglg_de la tJ:levizor mult mai pufineinformafiidecAt in urma lecturii. ,,Echipalui Stauffer, analizAndrdspunsurileelevilor dupd urmdrirea unui program de Etiri transmisprin TV, radio sau prin scris, a gdsito creqtere semnificativd a rdspunsuri]or corectela intrebirile puse in cazul celor care primiserd informatia priJr lecturd. stern raporteazd cd 57o/o dintre telespectatorii investigati nu puteausd-qi aminteascb nici m[car un singur titlu de qtire dintr-un intreg program informativ urmdrit la televizordoar cu catevaminute inainte. wilson a consrarar cd un tglespectator obiqnuitretine cel-nqult-:2ovo din informatiileoferitede o emisiune de qtiri pe un posrobiqnuitde (Postman, televiziune. 1996) Multi cred c5, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit procesului de invdtare.Problema estecontinutul,ni se spuneadesea.continutul qi forma ar putea ajuta mult, se afirmd. Dacds-ar transmiteIucruri educative, morale,religioase, atunci copiii qi adultii ar avea ce invdta, qi toatd lumea s-ar folosi gi ar fi multumitd. Ideeanu estenoud.incd din anii'To,inAmerica s-aconstitui, o.omisie de cercerdtori qi specialiqti in domeniuleducatiei qi al mediei pentru a crea un program de televiziuneperfect adaptat functiei educative. sesamestreet este numele programului destinat, in principal, copiilor preqcolari, dar care a fost urmirit cu interesgi pldcerede copiii americanide toate varstele.care au fost rezultatele?copiii care au fost incurajati cel mai mult de pdrinti se urmereascd sesame street au celemai proasfq, r.ez-ult4le in stdpanirea vocabularului.(D. Anderson, collins, 1988) Ei nu reuqesc si pdtrunddintelesurile cuvintelor qi sd organizeze cuvintelein fraze gramaticale corecre. Dacdtelespectatorii lui sesame streetau mari problemecu vorbirea limbii, atunci cu sigurantdvor avea qi cu lectura, deoar-ecb cercetdrilearatd cd aceiacare vorbescbine limba sunt qi buni citi_ tori. Rezultatele in privinta cititului sunt catasrrofale. obiqnuiti cu 30

dinamicaliterelorqi a cuvintelorde pe micul ecran,cu efectele spepentru a le captaatentia,copiii de vArstdqcocialecarele insoteau plictiseascd lard ajung si se repedein fata paginii.de car]e, cAnd activitateanu mai este atAt de distractivdqi de uqoard,cj_sqlleild elort. (Healy, 1990) Astfel cd, in ascultarea unei povestiri,a explicatiilor profesoruluiin clasdsau in timpul lecturii, copilul obiqnqit cu televizorul aqteaptdpermanent llaglnilq, pozele explicative. nu apar, el se plictisegte qi ,,schimbd canalul",iqi pierCAndacestea de atentia. In privinta informatiilor, se pare cd tinerii telespectatori, dupd cAtivaani de vizionare,au dobAndito seriede cunoEtin,te incident-ale, ceeace i-a determinatpe pdrinti, la momentulrespectiv, si iqi considere copiii foarte deqtepti.Cpglf de_ylr$e-miEiau capacitatea de a retine o multime de reclamesau cuvinte separatepe care le pot reproduce qa ni$tepapagali. Din plcate insd,pentru telespectatorii lui Sesome Streets-a dovedit cd aceastdapaiglrle precocitate mar aeceptionea-; . Aceqticopii s-auardtatmai tArziuinqgp3!41-gs:-l!F ese si lesa in mod ralional informatiile detinuiE. Problemalor cea mai mare era de a face conexiuni,de a organiza pe carele posedd qi de a trageconcluzii. cunoqtintele Aceqti copii se plictisesc profesorului repedecAndlecturasau prezentarea in clasd nu sunt insotite de imagini (ca la televizor)qi iqi pierd repedeatentia. (Healy,1990) pe careni le dau Ce se intAmpld,de fapt? Una dintre explicatiile cercetetorii esteurmdtoarea: atunci cAndcopiii vdd cevala televizor, cautd in mod instinctiv sd inteleagd,dar viteza de desfiqurarea actiunii, bombardamentul de imagini qi informatii fac imposibildintelegereaqi adAncireasensuluicelor vdzute. Mintea_copjlulUl, rypede a nu fi ldsatd sd @ac-e-asLA-e,xp9rieugd, !!l+ag3-!9,U9!g!gl-Lne!eiulul-tlansrnis, se invata cu aceas pglig, in carese subintelege faptul cd nu i se ceresaunu se aqteapte de la ea sd pri-nddingelesula ceea ce se intAmpld pe micul ecran. Aceastd deprindere, transferAndu-se mai tArziuin experienta cotidian[, qcolardsau extraqcolari,il va face pe copil sd se multumeascd 31

f

dg,Afcu perceptiavizuald, emotionali sau s.enzoriald a lucrurilor, fere a mai faceefortt'l inlelegeriilel. intelegerea, gAndirea ajungsi fie lucruri prea dificile, enervante gi plictisitoare, mai simplu fiind sa te multumeqticu imaginileqi cu senzatiile pe careacestea le provoacd saucu distractia pe careo presupune vizionarea. gdsesccd elcVii-eej_mai-burri ,,Cercerdrorii sunt accia care rind si se uite mai putin la televizor.Mai mult decAtatAt, cu cAt timpul dedicatviziondrii cregre, cu atet rezultateleqi performantelegcolare sunt mai slabe."(Healy,7990)

Prin televiziune, informatia este furnizati asel o-1 4i resl-i! srlbr qqsll entu I 14
Deqi televiziuneapoate modela comportamentele qi mentalitdtile, nu se poate spune cd ea favorizeazd invdtarea.Iatd care sunt rezultatelela care ajung $g!ii Emery,cercetdtori in neuropsihologie la Universitatea de stat din canberra:.,,1n timp ce tereviziunea pare sd aibd capaciratea de a furniza o informatie util[ privitorilor - qi esteridicatd in sldvi pentru functia sa educationald - tehnologiateleviziunii qi natura experientei viziondrii rSibe, de fapt, invdtarea, aqacum esteea conceputd de reguld.in timp ce ne uitdm la televizor, invitarea care are loc este foarte pulin cognitivd, greu de reprodus, foarte putin analizabild,putin bazatd pe gdndire". (Man_ der, 1978) D--r. Erlk,Pep--er, cercetdtorln domeniul testdrii electroencefalografice,profesorla universitateade stat din san Francisco, subliniazd qi el acest fapt: ,,Pentru_ a invdta cq qde,v*414,t ceva, trebuie sd

i@.Tn

ifir

televiziunii, n, ganaqtifu

adev[rat. $tiu c5, in cazul meu, pot si invit ceva doar dacd sunt angajat,ca in metoda socraticdde predare.cea mai bund metodd de rreclsre este cea interactivd.De exemplu, unii irwata cel-mai uin" ua.-fficd notitele reprezintdun sistemcu (...) Vizionarea - contiTV presupune feedback. numai sd primeEti nud el - fdrd sd reactionezi. Nu face decatsd iti captezeatentia,iar 32

tu primegti, nu priveqti. Gllig1l produce-o cantitate mUlt_rn-gi marg deJng@bEa. Estecevaanormal ca un om sd produci unde alfa in timp ce citeqte.Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ci informatia ajunge la noi, dar-nei-lru interaclion5m.Tntri direct in ruemorA qi probabil cd reactiondmla ea mai tArziu, dgI f5ll sa-$lt!n taSe reactionarnae Au. CAndne uitdm la televizor,ne antrenem qi aqa,mai tArziu,fssem lucruri firi s5'$timdg s[ nu reactiondm, ne-auvenit in minte". (Healy,1990) ce le facern-Ei--deunde i,nv-d;area trebuie sd fie uo-lr-o-eeslagonal$i -c,o,nEqi-ent, ce presupune un efort de intelegere,de organizarea cuno$tintelorqi de integrare a lor in orizontul mai larg de cunoaqtere a individului. Noile cunoqtintesunt depozitatein memorie,de unde pot fi scoase pentru a fi intrebuintatein procesulgAndirii.tn cazulviziondrii TV, cuno$tintele nu sunt nici percepute sau structuratelogic gi nici mintea nu estedeplin con$tiente de ele. De fapt, dacl se poatevorbi de o invitare prin intermediultglevizorului,aceasta nlr are un caracler lggrc,-dgdgqtL-li$9qE-f i!Lds-4-aqe$c--pr-o*gese-sunl-guvsrnalede e1g$era stangacare,pe timpul viziondrii,se_afld in,,amortpre". Dacd despreo invdtare con$tientd in fata televizoruluinici nu poate fi vorba, altcevapoate fi ins[ remarcatca fiind propriu acestei tehnologii: te_leviziunea a@ s-c_parc_g3 u, f-drdca telespectatorul sd apucesd Uglgiete direct ln sub gontrolezeaceainformatie,s{ con$tientizeze cu adevdratce4i-cum au p_[gruns acele mesajein memoriepercep qi i$r_,ir--rsuqglgjn Prin televizor, telespectatorii modjnprin cglngtient, mai bine decAt oricarealt mijloc de comunicare, spiritul generalal unei realitdti sau al unei persoane(personajde pe micul ecran). Practic,aceastecapacitatede modelare a subcongtiqi ii conferi televizoruluiforta de a influenentului uman defineqte
6 Uriaqa fortd de penetrare a subconqtientuluiuman, manifestati de televiziune, este determinati de activitatea corticald alfa pe care o genereazdvizionarea, de caracterul emotional qi d,ramatical televiziunii, precum qi de pejecpfra_imaglulsr,,Ivjntr:rrr.lregim ce aminteqte mai mult d"@ decAtde starea de veghe.

33

tA-Eu*pufere ft AodirSa+ mqdul, de-yia$Agl oamenilor, fdrd-ca*isd-,qi de acest lucru. dea-seama Chiar dac[ nu suntem perfectde acord cu comportamentulcelor de pe micul ecran, cu spiritul 1or,cu modul lor de a fi sau de a gAndi, to;u-qi_acestea fixa ni se vor tl45rspitq qi, in timp, ni qq_v_qr prin viaionarerepetarf,. Omul in fata televizorului este precum copilul care observd,f[rd sd fie conqtient, lumea careil inconjoari, pe in memorie,pentfu ca mai t6rziu care o interiorizeazd, ascunzAnd-o in mod automat sd adopte,prin tlLilare, un fel de a fi asemenea cu sdu. S-i nu ne cel pe care il poarte deja inlduntrul subconqtientului anormalgla copiii_loqq!;e! nu fac mildm vdzdndcomportamente qi comdecAt sd reproducd fidel modelq! fizioggglice v.cllr-ryrettare pprtamentaleale eroilor de desene in general,ale mianimatesdu,' cului ecran.

Problemele de atentie
,,Motivulpentru care copiii nogtri nu urmdrescsensulunei prezentdri sau discutii, afirmi profesoriiamericani,este acela ci ei iqi schimbi rapid centrul atentiei, aceastafiindu-le furatd foarte repede de alt stimul, lucru sau gAnd.Aceqticopii nu mai ascultl, nu mai pot urmiri. Ei sunt atat de puternic stimulati prin vizionarea TV, prin ascultareala ciqti, incAt s-au obignuit sd fie stimulati numai din afard.Ei sunt agitati deoarece nu au nimic in minte; s-au deprinssd fie permanentamuzati,distrati de cineva.(...) Profesorii, aici la noi, se plAng foarte mult qi afirm[ c[ elevii nu mai ascultd, sunt nelini$titi, (...) cred cd nu se poateinv[ta sd asculti (ascultarea vdzuti Ei ca urmdrire interactivd a unei prezentf,ri), atunci cAnd priveqti la televizor. Cred c[ micutii s-au deprins cu obiceiul viziondrii, iar atunci cAnd profesorulvorbeqte, ei nu-l mai aud." (Healy, 1990) Acesteasunt catevadintre mdrturiile pe care profesorii din lumea occidentali le aduc atunci cAnd se referd la uriasa crizi din 34

invhtdmAnt.Copiii nu mai pot urmdri cu atentie o prezentareobiqnuitd, iar profesoriinu qtiu ce sd mai face pentru a le captivaqi a le putere a mintii, flrd de carenici o activitate,fie ea mentine aceaste de invdtaresau de alt tip, nu se poatedesfdqura. cu incapacitdtide in America,mareaparte a celor diagnosticati probleinv[tare (LD) sufer[ de hiperactivitatesau de aqa-numitele me de atentie.Estevorba de acei copii carenu pot sd urm[reascdqi cu atentie asupra unui subiect oarecare.Indifesd se concentreze rent ci le vorbescpdrintii, profesorii sau prietenii, ei tind rapid sd piardd qirul, mintea fiindu-le furatl de altcevasau, pur qi simplu, la ceva anupentru cAtevasecunde, inceteazdsd se mai gAndeascd (space urmdririi cu out). in afard de incapacitatea me, privind in gol atentie a unei activiteti, intAlnim la aceqticopii Ei dificultatea de a-qiaminti ceeace abiaau auzit. Disorder ADHD - AttentionDeficitwith or without Hyperactivity (Deficit de atentie cu sau fdrd hiperactivitate)- esteboala de care, dupd unele statistici realizate in America, suferd mai mult de o treime dintre copiii americani.in unele clase,mai mult de jumf,tate dintre copii sunt diagnosticati ca hiperactivi. proprie nu este numai Americii.Rapoarteale cercetdtoSituatia rilor din Anglia, Franta,Finlandaetc. indici, de asemenea, o cre$tegi mentinerea re fdrd precedenta acestorprobleme.Concentrarea atentiei a ajuns una dintre problemeleprincipalede pe ordinea de zi a cercetdtorilorfenomenului educational.Permanentaagitatie mentald, incapacitatea de a stdrui in rezolvareaproblemelor,de a citi cdrti mai dificile sau de a face o muncd oarecare, perceputdca plictisitoare sunt doar cAteva dintre simptomele acesteiboli. in agendaConsiliuluiNational al profesorilorde matematiceqi a Asociatiei de supervizare qi dezvoltarecurriculari din America,incapacitatea concentririi pe o duratd minimd necesardrezolvdrii unei problemea ajuns sd ocupeun loc central.Problemaeste tratatA cu atAtaseriozitate,deoarece aproapenici o activitatenu poate fi des35

a mintii qi urm[rirea cu atentie fdqurati fdrd o anumitd concentrare a procesului respectiv. a ADHD-ului, Cu toate cd nu existi o definitie deplin recunoscute g[sescproprii acestei majoritatea boli urm[medicilor qi profesorilor toarelecomportamente : - neputintade a duce la bun sfArqitactivitatea inceputd; - incapacitatea de ascultagi de a urmdri; - dificultateade a sta concentratsau conectatla o activitate: - a actionainainte de a gAndi; - alternarearapid[ a unei activiteti cu alta; - dificultateaorganizdriiqi planificdrii actiunilor; - dificultatea rAndul.(Healy,1990) de a-qia$tepta Dac[ la copii afectiuneaingrijoreazd mai cu seamd datoritd problemelor pe care aceqtiale intAmpini in procesul de invdtare penrru tinerii qi adultii noilor gesau in alte activit[ti extraqcolare, neratii, consecintele devin mult mai grave.Scidereaatentiei,a concentrdrii,lipsa rlbddrii, a tenacititii qi, cum vom vedea,a motivatiei sunt caracteristicile ADHD-uluice influenteazi intreagaexistenti a omului modern. Insuccesprofesional, instabilitate in alegerea qi comunitaresuperficiale, obiectivelor, relatii personale irascibilitate crescute,complexul lipsei de performantesunt doar cAtevadintre celemai semnificative urmdri ale acestei afectiuni,care se anuntd ca fiind una dintre cele mai importante maladii ale secoluluial )CXI-lea. Pentru identificareacauzeloracestei boli, s-audesfdqurat nenumdrate experimente, indeosebiin lumea occidentald(unde afectiunea este mult mai vizibild), s-au emis qi verificat mai multe teorii. Factorii de risc au fost identificatiin alimentatiachimizatd (prezenta E-urilor, erbicizare,hormoni etc.), in modul de viatd sedentar (lipsa de migcare,de activitatefizicd), in stres,insi mai ales in experientaculturald (modul de viatd al copiilor de ast[zi), experientd 36

dominati de vizionareaTV, activitatecare ocupdin medie aproape o pdtrime din timpul pe carecopiii il dedicdactivitetiifiecdreizile. Nu vom lua in discutieefecteleunei alimentatii toxice sau nepotrMte dezvoltdriinormalea creieruluigi a organismului, atat pentru cd acestsubiectnu intrd in obiectulacestei cdrti, cAt mai cu seami pentru cd o bund stimulare a cortexului realizatd prin dezvoltarea limbajului,prin implicareacopiilorin jocuri qi activitdtifizice corespunzdtoare vArsteiestemai importantf,qi adesea suficienti pentru a suplini neajunsulprodus de o alimentatienesdnitoasd. Dacd nici factorii de mediu gi nici cei alimentari nu sunr favorabili unei evolutii normale, atunci ace$tia, prin cumulare,vor conduce,in modul cel mai probabil, la aparitia unei atrofii (nehr[nire prin stimulare corespunzdtoare) saua unei nedezvoltdri normalea creierului. Cercetdrile asuprainfluentei televiziuniiin aparitia qi dezvoltarea sindromului ADHD la tinerii noii generatiiidentificd doud modalit[ti diferite in careteleviziunea contribuiela producerea acestei afectiuni. Prima vizeazilinsdqitehnologiavideo, impactul acesteia asupramintii umane.Estesuficientca o persoani sd se uite cAteva ceasuri zilnic la televizor (lucru valabil qi pentru calculator, mai putin atunci cAndesteutilizat pentru scrisqi citit, insi cu mult mai mult in cazul internetului qi a jocurilor video), pentru ca dupd cAtiva ani sd creascd probabilitateaaparitiei manifestdrilor semnificativ ADHD. Cea de a doua modalitateeste legatdde continutul programelor TV urmdrite. ln diferite studii se demonstreazl, c5.,lanivelul cortical, existd mai multe mecanisme pot care conducela aparitia problemelorde atentie Ei hiperactivitate. Estevorba, pe de o parte, de nedezvoltarea comunicdriiinteremisferice realizateprin puntea careleagi cele (corpul dou[ emisfere calos) qi, pe de altf, parte, de nedezvoltarea suficientda centrilor ce apartin cortexuluiprefrontal.

37

TnrnvrzoRul sAUATENTTA onrENrerA Ce se intAmpld,'defapt? in ce constdextraordinara putere de captivarea atentieipe careo manifesti televiziunea? h anql-f9&6, Byron Reewsde la Universitateadin Stanford, EstherThorsonde la Universitatea din Missouriqi colegii lor au incercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul cg_reaza_alqqrc. Ei au constatat d fgf-ol fSglyrt -Se caracterizeazd, oricare emisiuneTV (tlieturi de plan, tgtiri ale camereide . filmat, edits,pans,mi$cdrirapideale camerei, zgomotebruq-te), au .@ din partea telespecrarorului un rerpunt -numit reactieorientatd., care are ca efect mentinereaatentiei fixate Atractia se pare cd se datoreazelgspuns;lgl_Uiglggie de orientare, descris_p_ulna-aarA"de_Paylqy n anul. 19 27 Aces . t rispuns esre _i instinctul vizual sau reactia auditivd la orice stimul nou sau la un stimul care se manifestdbrusc. (Scientificamerican, 2OO2)primplanurile care se schimbi brusc, miqcdrilerapide ale aparatului de filmat tin i4_alg4der,eierul deoarece acestea agreseazireflexul de a in mod anticipar,,r .orttol ul rputi lgenljry, , al unei distante stabile, date intre unii qi ceilalti. Marea parte a efectelorspeciale, prezentepe micul ecran,sunt perceputede creier ca sq@be_gnui porenrial pericol. (ReeveilT9-8-$J-ele cerebrale in timpul viziondrii, cercetdtoriiau ajuns la concluziacd acestetrucuri stilistice

ffi

provoacd ap3$glg_unui numdrfoarte.u." affifr1fr[,tr.rti" c.4Ig-Po,I fuse ii orlinta?ea c{4idets-c:ate.

-

O altd dovadd a aparitiei rdspunsuluide orientare o constituie fenomen care insote$te totdeauna @, aceaste reactiela pericol. o echipdde cercetdtoricondus[ de Aurie Lang, de la Universitatea din Indiana (Scientificamerican,2O02)a constatatcd bdtdile inimii iqi modificd ritmul penrru o duratd de la 4 la 6 secunde dupd aparitia reactiei de orientare, produsi de 3B

schimbdrilebruqtede pe micul ecran,ceeace aratd durata in care in _acest se manifestdrispunsul la stimul. Astfel cd, dap"{ _timpapare (efect pe ecran un aJt stimul algg,iseobt;lgun rdspqns s,pecial), permanent, mentinere la acelaginivel a atentiei adici o gJigllq!, orientate. Practic,atentia orientatd sau rdspunsulde orientarepe care il provoaci televiziuneaesten9..1_g_1nai.g1 rdspunsal creierului la un pericolul, care c stimuf -geanunte la ea; inseamnd reactioneaze sulg!il la o sgrie continui de a siqle,g_rqlU!_qe"ryps_ sgzuIpl_e,Agf,eigfgbrl_sqg ?gresiunisau stimuli qe violeazdordinea interioard a ac-ertuiaAcest fenomenconstituieuna dintre cele mai importante cauzea permanentei agitatii mentale,pe care o induce vizionareaTV, a aparitiei hiperactivitdtii,-a sciderii vigilentei qi deprinderii creierului cu a dimiaceasteorientare a atentiei din exterior qi, in consecintf,, nudrii controlului intern al atentiei. De mici, copiii, obignuindu-se cu astfel de experientecare ii gi le seducatentia,cAndsunt puqi in fata realit5tii (difebruscheazd in nici un fel, nu-gi mai pot rite activitdti zilnice) care nu qocheazd concentraatentia.De exemplu,la Ecoald ei agteapti ca prezentarea profesorului sd surprindd,avAndforma unui spectacol. Aqteptarea g_Andindu-se nefiindu-le satisfecute, atentia estq_dezactivatd la altceva.Un simptom al acesteitendinte este faptul cd el_nU_nqeigAscsc efort, totul ii plictiseqte. otlq&_rnlgl$ant din tot ceeace presupune insd din 1975, cercetdtoriide la Universitatea de Stat din Canberra prevedeaucd, ploporgignalcu cre$terea timpului dedicatviziondrii TV, se intensifici qi p{gllgmele de atenlie. (Emery,t o-s) Prin urmare, vizionarea TV sldbeqte:nult qgntrol,u,llntef,u_al pAndla finalizareaactMtetii desff,qurate qi, practic,deprindecreierul sd rdrpundd automat la stimulii externi cultivAnd o atitudine mentaldpasivi. 39

atentiei,_ caplcitatga sag,cojlggnjrS atglgl 4g 1-gisg-qflne 1il:4tgt_

Vizionarea TV, factor determinant in aparitia hiperactivitdtii
Hiperactivitatea esteaceastarede permanentd agitatie,zbdntuiald sau miqcarecontinud,care cauzeazd sau se coreleazd cu problemelede atentie.Copiii caresuferdde acestsindrom nu-qi gdsesc locul, la qcoaldnu por sta liniqtiti in bancd,nu pot fi atenti la ce le spui. Hiperactivitatea determindimpulsivitareaexcesivd, lipsa controlului interior qi determind o oboseali nervoasdpermanentd,un somn agitat qi chiar insomnie.Ea esrevdzutd ca o cauzi principald a comportamentului impulsiv la adulti, a comportamentului antisocial qi a delincventei. Acest sindrom ii marcheazl, pe exrrem de ryulti copii in tdrile dezvoltate(in unele comunititi pan[ la 50% din copii) qi ii determind pe medici sd prescriecelor afectaticalmanteextrem de puternice, adevdrate droguri, pentru a-i calma suficientde mult, incAt sI se permitd desfrqurarea activitarilorqcolare.,,Efectulacesteimanipuldri planificateEi atente- arata J. Healy - il constituiesepararea rdspunsului natural al creierului de cel al trupului, deoarece,in timp ce atentia mentali a telespectatorului este in alertd, nu este necesarca persoanas5 reactioneze qi fizic. spre exemplu, creierul inregistreazd miqcdrilebruqteale camereivideo (sau actele de violenti prezentate), rdspunzand la aceststimul din punct de vedere psihic sau neurologicca la un pericol real. concomitent insd, tensiuneanu poate fi eliberatdprin rdspunsulfizic fiindci nu esrenevoie de acesta.cercetdtorii apreciazr ci aceastd excitarenervoasa in fata unui pericol iminent, carenu a fost descdrcatd printr-un rdspuns fizic (prin participarea,miqcarea corpului), conduceautomat la creEtereahiperactivititii, irascibilititii Ei frustrdrii." (Moody, 1980) Aqadar,imaginile de la televizorstimuleazdin telespectator impulsul de miqcare,insd reactia fizicd este reprimatd nefiind nevoie de ea. Aceastdtracasaresenzorialdcauzeazlhiperactivitatea, deoareceenergiafizicd produsdde imagini, dar nedescdrcatd fizic, esteinmagazinatd. Apoi, cand aparaturesteinchis,are loc explozia, 40

in exterior prin crize ale lipsei de sens, reactii manifestAndu-se haotice,activitateaccelerati. NeuropsihologiiEmery gisesc cd vizionareaTV constituie astdzi una dintre cauzeleprincipale ale hiperactivitdtii.Cu cAt inaintimpul dedicatviziondrii, aratd ei, se mf,rindu-se teazdteleviziunea, a hiperactivitdtii.(Emery,I975) o creqtere inregistreazd Prin urmare, degiteleviziuneaestefolositd de pdrinti pe postul de sedativ,cdci pare si-i liniqteasc[,la incheiereavizionlrii ace$tia vor fi cu mult mai agitati qi hiperactivi ca inainte. Numai ecranul TV ii mai poateliniqti, dar cu riscul de a-i imbolndvi gi mai tare. Epilepsia TV in anul I978, J. Manderdesefectuate cercetdrilor Pe parcursul coperd in arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii cd, ,,din 78 de referinte privitoarela efeca UCI,A-USA Biomedicale tele televiziunii, existau20 de articole referitoarela stareanumiti care inneepileptice epilepsiaW, in carese vorbeadesprepersoane in timpul vizionf,riiTV'. (Healy, 1990) trau in crize convulsive estemai ridicat astdzica nicioNumdrul bolnavilorde epilepsie datd in istorie. tn Franta,Japonia,ca gi in alte tdri ale lumii dezvolin jur de B bolnavi la o mie de locuitori. Faptate, se inregistreazd tul cd televizorulpoateprovocaqi crize de epilepsiesau chiar poate Dar boald este un lucru cunoscutde specialiqti. aceastA declanqa imun a constituit evenimentulpetrecutin anul 1998, in Japonia, portant semnalde alarmi. La data de 16 decembrie7998,ora 10, in timpul unui cunoscut 700 de copii au fost transportati de urdesen animat, Pochemon, gente la spital cu salvdri sau magini de pompieri din cauzadeclanPeste200 de copii au r[mas in spital penqdrii crizelorde epilepsie. en vie Junior, 1998) tru ingrijire pe o perioadl mai lungl. (Science Se pare c[ o singurdscenddin acestdesenanimat, in caremonstrul Picackyse afli in centrul unei explozii de luminl, a declanqatla 47

atatia copii crize epileptice sau boli de epilepsie. Fapturcd aceastd scenda putut provoca o reactiede o asemenea amploarearati influenta pe care televizoruro are in mod obiqnuit asupracreierului. Desigur,existdpersoane cu o sensibilitate mai mare (mai cu seamd copii) Ei acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va putea declanqa boli mai mult sau mai putin grave, fdrd ca aceasta sd insemne cd persoanerorcu un sistem neryos mai rezistent, vizionareanu le va agresasau afectacreierul.poate cd bolile nu se vor manifestacurand, insi nu se poate gti cand efectelecumulate vor ajunge sr infrangd rezistentaorganismurui, provocandcine qtie ce disfunctie sauboald (psihicd sauneurologica).

invdtarea limbii Ei televizorul

,

copiii care se uitd cel mai murt la televizor vorbesc cel mai prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.sldbirea capacititii de a ascurtaqi de a urmiri un material prezentat orar, abilitatea scdzutdin reflectarea intr-o formd .o"..n,i, in vorbire Ei in scris,tendinta de a comunicaprin gesturi odatd cu cuvintelesau in locul acestora, scdderea cunoqtintelorde vocabular proriferaEi rea ticurilor verbare sunt doar cateva din problemele cu care se confruntd noua generatiein ceeace priveqte stdpanireaqi intrebuintarea limbii in procesulde comunicare. Fenomenuldevinemai vizibil abia dupd clasa a III-a sau a rv-a, cand devin necesare abilitati lingvisticede un nivel superior care, datoritd timpului indelungatpetrecurin fata televizoruluiin primii ani de viatd, nu s-audezvoltat. se pare cd, in misura in care copiii se uitd la televizor excesiv de mult incd din primii ani de viati, mai tflrziu, vor inr tAmpina dificultdti mai mari in comunicare. ,,Limbajul bine dezvoltat, ca gi sinapselepe care le genereazd, este dobdndit numai prin implicarea interactivd. Copiii au 42

qi sd asculte. Ei au nevoiesd se joace cu cunevoiesf, vorbeascd vintele qi s[ rationezecu ajutorul lor. Ei trebuie sd discute despre problemelepe care le ridicd invdtatul, planificareaqi organizarea comportamentului.Trebuie s[ fie receptivi la noile cuvinte $i poveqti, pentru a construi o bazd personalda intelesuluisemantic.Ei a adultilor care si le ofere exemau nevoiede cilduzirea personald ple potrivite de gramaticd,pentru cd ordinea cuvintelor'qi sintaxa idei, sd rationeestemijlocul prin carecopiii vor invdta sd analizeze (Healy, 1990) etc." ze in legdturdcu relatiileabstracte ExperientaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrivd,ea pasivizeazd. complet puterile mentale ale omului. Nu este o experientd particulareale vietii. Copilul nu vie, aplicatd la situatiile specifice, este provocat sd-qipuni intrebdri, sd se implice intr-o conversatie. Comunicareacu televizorul este una monologicd qi impersonald. Numai televiziuneavorbeqte,insd nu noui sau copilului, ci unei mase de oameni,tuturor qi niminui in mod special.Cei mici au personalf,, de dialog. in fata televizorului, insd nevoiede o adresare copiii nu iqi pun intrebdri, nu cauti solutii, nu vorbesc qi, cu adev[rat, nici nu ascultd.Ei sunt doar absorbitiin interiorul fluxuce ies din cutia TV. lui de imagini qi sunetefascinante Plrintii sunt cei mai buni pedagogi in invitarea limbii, desau sd intuiascdtot ce se intAmpld oareceei sunt capabilisd sesizeze in mintea copilului- cu ce vitezd qi ce anumepoateel s[ priceapdTelevipentru a-qiputea adaptadialogul nivelului lui de intelegere. ziunea insd, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj sd nu mai diferit de cel la carese afl5 copilul,il va obiqnuipe acesta faci efortul de a pdtrundeintelesulcuvintelorcare-isunt adresate. gAndirii abstracUltimele cercetiri arat[ cd, pentru dezvoltarea te, copiii trebuie sd se exerseze in folosireacuvintelorneinsotitede imagini. Imaginile limiteazd imaginatia qi intuitia doar la nivelul semnificatieilor primare, determinatede suprafatasau forma lor gAndireapreconcretd.Ele nu deschid,nu provoacd, nu elibereazd cum o fac cuvintele. 43

Dr. Gordon Well observdci acei copii care au petrecut mai pove$ti,vor fi mai buni mult timp in perioadapregcolard ascultAnd la qcoal[ mai tArziu, qi asta pentru cd poveqtilenu sunt legate de imagini deja existenteqi stimuleaz[ astfel gAndireaqi imaginatia. perspectivd, Televiziunea, aratd Rice qi Haight, frAneazd in aceastd dezvoltareagAndirii, a imaginatiei,a abilit[tilor qi strategiilorverbale, deoarece, in timpul vizionirii, imaginile sunt punctul axial al comunicdrii,qi nu cuvAntul. tn raport cu receptarea cuvintelor,separatde imagini, ca mijloc optim de dezvoltarea gAndirii,vizionareaTV se afld intr-un punct diametral opus.UitAndu-tela televizor,nu numai cd nu auzi cuvintele neinsotite de imagini, ci, mai mult, imaginile devin punctul axial al comunicdrii.Televiziuneanu dezvoltd,duili cum arate J. Rice qi Haight, abilitdtile qi strategiileverbale,ci mai curAndle reprimd. Din aceastd cauzl televizorulnu va putea ajuta la elaborarea gAndirii abstracte, ci mai curAndva incetini sau va bloca acest (Rice,Haight,1986) proces.

Problemele de atentie Ei invdtare, cortexul prefrontal gi televiziunea
Doctorul Russel Barkley,autor al cdrtii Copiiihiperactivigiseqte explicatiaacestuicomportament.tn fapt, aratd el, multi dintre copiii cu problemede atentie intAmpinddificultdti in ceeace priveqte ,,rule governedbehavior",adicd in urmarea unor norme sau reguli de guvernarea comportamentului. Problemelede atentie se manifestd atunci cAndmediul cerecopilului respectarea unor norme sau indicatii ce presupun un anumit efort. Aqadar,problema acestor copii nu estenumai aceeaa concentrdriiatentiei,ci gi incapacitatea urmdrii sau ascultdriiunor norme sau rAnduieli oarecare. ,,Oricum, cliiar qi ace$ticopii fac progresein urmdrirea regulilor (ascultarea indicatiilor) in momentul in care li se promite o rdsplati imediatd." (Healy,1990) 44

Barkleyobservdcd omul estefiinta care poate intreprinde activitdti ample in vedereaunei rlspldti indepdrtatein timp: oamenii tinerii se acesteia; muncesco lun[ pentru salariulprimit la sfArgitul pe care le vor avea pregdtesc ani de zile in qcoli pentru satisfactiile p[mAntul cAteva luni in practicareaprofesiunii; tdranii lucreazd pentru recolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre pe om de animal. El poate lucra sau sulucrurile care-l deosebesc feri o viatd intreagdpentru a atingeo tinte indepdrtatd,aflati chiar dupd moartea sa, in risplata pe care o primeqtede Ia Dumnezeu. efort un asemenea Aceastdposibilitatea mintii umane de a sdvArEi fdrd o rdsplat[ imediatdeste qi un dat al firii umane,dar este qi un lucru care se dezvoltl in timp. copiii de astlzi, observi dr. Barkley,nu mai dispun de aceastd capacitate. ,,ii promiti cd ii duci in parcul de distractiiin luna februarie qi ei tot nu vor wea sd facdlucrul cerut.AceEticopii bolnavi de de o reinADHD sunt ca qi copiii mici, au nevoie de un feed-back, (Healy,799O)Dacd, imediatf,qi permanentd." tdrire, o reimplicare de exemplu,li se promite o sumdde bani sau o prdjiturd ca premiu pentru realizareaunei activitdti, este posibil ca ei sd ducd la bun sfArqitlucrul solicitat.Aceastanumai atunci cind realizareaacelei activiteti nu dureazi prea mult timp sau nu cereun efort ,,nejustifiprimitd. in acestcaz, este nevoie cat" de mare pentru recompensa de o reintirire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei rdspldti inainte de incheiereaactiunii, cu promisiuneacf, va urma qi o alta. Practic,la tinerii noilor generatii- de altfel, fenomenulpoate fi remarcat qi la multi dintre adultii de astdzi- se poate constatacd nu atentia pe o sarcini oarecare,sd se sunt capabili sd-giconcentreze motiveze singuri in realizareaunei actiuni pAn[ la finalizarea ei, daci motivatia nu le este sustinutesau reintiritd permanentde o imediatdqi semnificativi. recompensd cd. ace$ti copii prezinta o diferentd ,,Dr. Barkley sugereazd. fundamentali (fap de cei din alte generatii)in sistemulde control motivational al creierului, care se pare ci nu mai functioneazi 45

normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai puternic pentru a se concentraasupraunei sarcini.Pur qi simplu ei nu r[spund la ordinea socialdca toti ceilalti copii. Din punct de vedereneurologic, pragul rdspldtii necesarepentru a se insera intr-o activitate este mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicd pentru a-i face sd indeplineascd tot ce li se spune,de aceeaei solicijucdrii, privilegii pentru a munci. Recompensele td bani, mAncare, de a invdta, laudele,bundvointaprofesosubtile,precum dragostea rilor nu-i mai motiveazd deloc. Ei inteleg ceea ce le spui, prind (Healy,7990) dar nu mai actioneazS." mesajul, parte problemeleADHD se datoreazd vede cI o dih Agadar,se sau sunt corelateqi cu o disfunctiea sistemuluide control motivational. Tinerii (multi dintre aceqtiasunt deja adulti) au probleme atat in a-qimentine atentia,urmdnd un procesanume,cAt qi in a se motiva in urmdrireacu vointd a unui obiectiv.Durata de timp minipentru ca procesul mi intre doud recompense sd se continueqi nivelul minim necesar al recompensei depinddirectde gradulin care este afectat sistemul motivational.Adicd, pentru cei cu probleme gravese impune o rf,splatdmai mare sau un interval mai scurt intre pentru a asiguracontinuareasau finalizareaactidoud recompense vitdtii incredintate. incadrarea motivatieiin tabloulsimptomatologic prezentla copiii cu problemede atentie gi hiperactMtate,tablou ce vizeazi o disfunctie la nivelul proceselor mentalesuperioare, i-a f[cut,pe cercetetori sa coreleze aparitiaacestui sindromcu o afectiune sauo atrofierea ariilor cortexuluiprefrontal,celecareguverneaze procese. aceste Ariile prefrontale,dupd cum sugereazd Ei numele,se afld undeva in zona din fatd a lobilor frontali (a celor doud emisferecerebrale). Aici se afli executivulcreierului,locul de unde se organizeazd, rqi se conduce nu numai procesul gAndirii,ci gi aproape toateprocesele superioare, aga-zisele functii de control, celeprivind invdtarea, gAndirea,planificareacomportamentului,motivatia, atentia, controlul emotional, organizarea,lectura, rezolvareaproblemelor qi 46

multe altele. Toate acesteadepind de buna functionare a ariilor cortexuluiprefrontal. Maturizareatdrzie a ariilor prefrontale- pAn[ aproapede vArsta de 27 de ani - face ca acestea la experiensd fie foarte sensibile ta de mediu. Lucrul acestaa constituit un alt motiv pentru care s-a suspectat o posibildnedezvoltare a lor la tinerii noii generatii.Suspiciunea a fost intdritd insd atunci cAnd s-a constatatcd ,,icei oameni care suferiser[ vdtdmdri ale cortexului prefrontal manifestau aceeaqi probleme cu cei simptomatologie sau intlmpinau aceleaqi la care aplrea sindromulADHD (deficientede atentie qi hiperactivitate)".(Healy,1990) observd J. Healy, suspecteaziastezi ,,Totmai multi cercetdtori, faptul cd prea multe ore petrecutein fata ecranului(TV sau computer) pot compromitedezvoltarea centrilor creieruluiexecutiv,a ariilor cortexuluiprefrontal. (...) PetrecAnd timpul cu o activitatecare nu stimuleazl,,ntJ antreneazd in mod adecvatfunctionareacreierului (cum ar fi vizionarea TV), poate fi influentatd semnificativ dezvoltareafunctiilor prefrontalului- controlul gAndirii, atentia $i, in mod general,abilitdtile ce tin de planificare- afirmd dr. Sid Segalowitz, o autoritatein cercet[rile privind dezvoltarea emisferelor (Healy,1990) cerebrale." E cReNuT TV DAUNEA zi\ DEZV }LTATT
CORTEXULUI PREFRONTAL

Existf, mai multe mecanismeprin care vizionareaTV vatdmd centreleexecutive ale creieruluiuman. 1. Rapiditateasuccesiuniisecventeleue micul ecran inhibd functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia si poatd fi prelucrati reflexiv in ariile acestuiaestenevoiede circa 5-10 secunde(Scheidler, 1995), insi viteza schimb[rilor de plan sau a tot ceeace insemni efect tehnic este in medie de 12,/minut adicd unul ja 5 secunde, ajungAndin cazul programelorcomerciale 47

Prin urmare,cortexul prefronla 3O/minut adicd unul la 2 secunde. reflexiv informatia prital neavAndtimpul necesarca sd proceseze mitd de la televizor,estescosdin circuit. 2. Factorulemotionalsau afectivocupi locul al treilea in ierarmesajelorTV, indeosebiin hia cauzelor ce determind procesarea ariile sistemuluilimbic. Prin dozareatensiunii emotionale,a vitezei a actiunii qi, in general,prin continutul programelor de desfdqurare TV existd posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefrontalului, a activitdtii creieruluiuman pe parcursulviziondrii TV. cercetArilor efectuatein domeniul neuropsihologiei Rezultatele ii fac pe doctorii Emery si afirme in mod categoriccd m[rirea timstdrii maladivein care se pului de vizionareinseamnf, ,,prelungirea afld cortexul prefrontal, ceea ce va avea grave consecinteasupra (Emery,1980) acestuia". dezvoltdrii Experimentele realizatede Cristakis,Zuimmermanqi colaboratorii, demonstreaze cd fiecare orf, petrecutdzilnic de copil in fata televizoruluiqi a calculatoruluiin perioadade vArstd1-3 ani cre$te probabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada cl 29o/o McCarty, de vArsti I-7 ani. (Cristakis,Zuimmerman,DiGiuseppe, 2OO4)Aqadar,indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran televizorul (qi calculatorul intrd in discutie) constituie un factor de pdrtii superioare risc pentru dezvoltarea a creieruluiuman. Viata obiqnuitd,aqa cum au trdit-o oamenii dintotdeauna,inlesneacu prisosintddezvoltarea normali a proceselormentale superioare Ei, prin urmare, a cortexului prefrontal. Copilul, inci din primii ani de viatd, prin natura conditiilor sociale,igi insotea mai intAi mama qi pe urmd tatdl in activitetile pe care aceqtiale intreprindeau qi in acestfel, observAndu-qi pirintii gi exersAnd anumite activiteti, iEi insugeau, prin imirare, anumite strategiide gAndireqi de comportament. unor problemereale sau situatii de viatd, spune ,,intAmpinarea J. Healy, cum ar fi ajutorul la bucdtdrie,in atelier, gr[dini, la magazin sau in alte forme de activitate desfd$urate impreund cu un 4B
4 ' e

adult, constituieo bazd a dezvoltdriiariilor prefrontale.Vizionarea TV, din contrd,estetotal nepotrivitddezvoltdriiprefrontalului,pentru c[ nu constituie o experienteinteractivi, ci tinde sd suprime tendinta de a vorbi despreproblemesau de a pune intrebdri asupra lucrurilor care se intAmpld. Televiziuneatinde sd focalizezetotul asupra solutiilor magice qi asupra efectelorvizuale care contrazic (Healp 1990) logicaadevdratd." 2* I copilului cpnversaua sau-impticarea @n (reflectia"in gein rezolvareaunor probleme, ri.i ug_t_Ellggldlerne neral, in fata televizorului este inexistent5) qi, in fapt, ryetda-dinprin care s-ar cultiva configurareaq.ildrgrea,ariilor tfg rngdalllAgile, corticale cortexqlu_i p1_ef1on_tal'. Iatd care sunt problglqgle__pe ' - - . ; - " ale .'-' .; care le intAmpind pgpo3!-ele_lu tretdmdri ale _ariilor prqfrcltale. dificultdti intAlnite,din pdcate,astezila tot mai multi dintre tinerii noii generatii(Noava,Ardilla, 7987): t. tlcapacltetg.A dg Sgn$ ei, tendinta de a fi legat de stimul, de a fi foarte uqordistrasde oricarestimul exterior; 2. Ir-rcapacitatea de a-$i contro-la_eompe{lAn0e4lul. Orice impuls interior se manifestdrapid in comportament, fdrl ca persoana sd fie capabildsd inhibe manifestarea aceluiact;
Trebuie fdcutl precizarea c6, deEi prezentarea de pAnd acum i-a avut in 7 obiectiv ry1{g_pslgtt qi efectele televiziunii asupra dezvoltirii cortexului acestora, trebuie sd subliniem faptul cd jnfluenta neCaqyA_in_fu4crionarea normal{ a mintii

obicffiiFGi;itr* Jg9-n9 pe careo exercitd

-;9 *""if#t&_aa;eniil"

toate v4rstele. Doctorul Jerre Levy, biopsiholog la Universitatea din Chicago, afirmd: este astfel fdcut incAt sd !"ie G*t - permanent stimulat sau anrrenat ir p1gg-e: "r"-"tqi clgglg! sul cunoa$rcrrt' dacd nu-i exersezi, se veqtejgsc, se .este la t-el cqggSglli atrofiazd. Dacd nu-ti exersezicreierul, acestase va atrofia", prin urmare, la adultii care iaufit timpul sau posibilitatea de a se ,,bucura" suficient de plicerea televiziondrii in perioada copiliriei, chiar dacd au sistemele neuronale normal dezvoltate, acestea nefiind exersate suficient, in timp, acele abilitdti pe care le mediazd, neantrenate corespunzdtor, vor sldbi pAnd la nivelul manifestdriiunor stdri patologice.Astdzi nu numai copiii sunt nervoEi,irascibili, impulsivi, incapabili de a-qi controla comportamentul, de a se concentra gi a se motiva suficient pentru urmirirea cu atentie, cu rdbdare Ei cu tenac! tate a unei activitdti, de a-Ei organiza programul, de a-gi planifica ziua sau viitorul. Acesteprobleme pot fi intdlnite la tot mai multi adulti. Aceastaaratd ci $i la telespecta' torii mai in varstd devine posibila funcrionareaanormali a cortexului prefrontal.

49

3. Dificultateade a am6na rf,splata,muncind in vedereaunui. scopviitor; 4. Lipsaorganizdrii.a program[rii comportamentului $i a Pkpifjggli, in planul vietii cotidiene, se manifestd prin neglijente Ei deldsare; 5. Q defazareintr-e-yp&rr@lui; in.organizarea ideilor qi in concep_t-u6. p@, cuvintelq,rqi stereoaliZelg Jaraciere&ald. dificult6_g! .in evoeare_a tip-iiverbale; realizarea Z. I@n unei activitdti,de pi;-iy41-e pgr e l a de-fi jl_-49!F 3 _?-!_ei_t-el-?, & rya rapid motivatiain functie de imprejuriri Eiceripte; in controlul raspuasululemorional. Ori se emoB. Probleme .'*_-_,_*._..*.'4G tioneazi foarte uqor, ori rimAn impasibili.@ pot alterna cu_-g-$_Ug{rJa se poate produce un F_4u-dimporrivd, L4I_eg bJocqj_gpotional; in selectarea atentiei. 9. Dificultdri L.+ 10. a,@ a judec[tii, a discern[mantului qi a prevederir,o pierdere a initiatfui, o sldbire a creativititii qi a (Harrison, curiozititii, qi o afectare a capacitltiidecizionale 2003). instinctiv bulimie qi pul11. ,,Exacerbarea comportamentului (Stamatoiu, 1992) siuni sexuale." Prin urmare, atAta timp cAt vizionareacontribuie semnificativ la vdtdmareacortexuluiprefrontal,creqterea timpului dedicatrealitdtii virtuale - televizorjocuri pe calculatorqi internet - va gglera tori, ci un anumit gen_d9_dgz!!0adzale,prin dirninuarea pAnd la ----------anula{ej conIgltrhrl actelor instinctive-pree-utrl eroagre*giv-itatea, gislgUl_Si.bulimiaDe altfel, deja in mai multe studii, precumar fi cele ale lui Akio Mori qi Ryuta Kawashima,se constatd cu claritate cd vateggle3 cgrtel<glgl_lreggngl de-a lungul viziondrii TV are ca efect direct 50

cleQterea agresiviry ca urmare a pierderii controlului asupracomportamentului agresiv. Sd aibd oare dreptateMcluhan cAndafirmd cf, era racorddrii la realitatealumii imaginii video marcheazdreintoarcerea la cultura tribald? Sd fie o4le scurtStua ie[-as:]ruriiar.rdig*j,4qq_q_g19 teh lca a man la conditia de animal? Dacd nu vom proteja dezvoltareacreierului copiilor noqtri, atunci va fi foarte probabil ca exacerbarea comportamentelor instinctiveagresivitatea, bulimia qi pulsiunile sexuale-, eliminareagAndirii qi controlului comportamentelor qi emotiilor, sd nasc5. unjllj{_put,1q.pfjrmmintat qi suflerye, dacdnu qi un potential pericol pentru societate.

Caracterul hipnotic al vizionirii TV
Existdmai multe motive pentru care efectul televiziunii asupra mintii umane poatefi considerat unul dF natur[ hipnoticd. 1. Bio- Eihipnoterapeutii sustincd televiziunea permitenu numai ogansmiterg a forteihipnotice. ci chiaro multinlicare a acesteia. 2. Neuropsihologiiconstatdca rqsplrngg!_Cg$gXglui pe parcursul vizion[rii TV se situeazdin domeniul somnolenleisau al_qtdrii hipnosogice (de tip hipnotiq). (Zingron_e_, Unde.lecerebrale 2O_OA
alfa caracterizeazl atAt sjeIga_dc_hjpnezi, cAt qi activitatea corticaTE-a telespectatorilor in timpul viziopgr:ji. lgEa-db-Ag[5g se.-eg-

ilt* a. to-tr tup".fi1gg!rc-&pluke undele alfa caracterizeazd cial sau de hipnozd,iar studiile mai recenrearata ce un individ este cu atat mai hipnotizabil,cu cAt are ur,.l" ,lf" -ai hi'reffi-nfate tgls) Doctorii Emery afirmd cd ,,starea de U_ggllgIJlgllgyig! continue fixatie g-un_fut deg$g - a celui care se uitd la televizor nu este una de atentie, ci de distragere,o formd de visale cu (MaLdeL 1-92D_ ochii deschlqipgu de.pau_rell, 3. VizionareaTV poatefi incadratdcu uqurintdin qlaga!e-no-ry1ple dacdsunt avutein vederecaracteristicile stdrii
51

cu st[rile mentale trdite de tehipnotice qi perfectalor asemdnare lespectator in fata televizorului. hipnotizate (n.n. ca qi in caa) , qpeelul exterior al persoanei doar care reactioneazd zul viziondrii w) esteal uuljlgiyidg$, din afard." (Holdevici,1995) la comenziv_enite b) in ambele cazuri a.tenfia,este captivate din afari qi este ce sDu i@", in mod specialspre.Seea ,,orientatd in cazul nostru televizorul. c) in cadlul hipnozeisg reduqecontrolul realitdlii qi apareo to- logica transei lerantd crescutapentru aittottiotlut.u u conform cdreia subiectulacceptdca fiind logice situafii pe care in - - - - - - - : - ca atare'" (HoldeYici,1995-) - - -considera naturaldnu le-ar stare --". uqor sd-i ilTmest Hilgard spunecd televizorulpoate f-oarte slare-deiipiipsodc. El aratd cd ,,a sta liniqa{ucd pe oa!,1-qlri-iltr-o privind fix qi pasivo sursdde tit, relaxat,intr-o camerdintunecoasd, e -€ indulumind pe o anumitd perioadi sunt prir,nele,cqm+ in tiniqte, fdrd alte impulsuri senzorialein afari de "$d";;i ecran,fdrd orientareain afararazeide actiunea aparatuluiTV este capabild ea insdqi de a-i determina pe oameni sa-sepg4!qls-ze- in ia gqq-Ahllc elilalg pe afara realit*lrgblgpJite, permitAnd sUbstituf cEe televiziunea o poate of.ti. P9gjl9y9.tt--49!,de-implicat-imagilasd Atunci subie-ctii.-se nativ, ir.A, u@. J. Mander. (Mander, 7978) duqi de hipnoz[ (plutesc)",subliniazd, tn fata televistf,rii semihipnotice 5. O alt[ cauzdin generarea pe tii care o transzorului estedati d. .u"titut"u i-."td dar mai cu mite un programTV, de p@ald, camera seamd,sub raport tehnic, dgg1tezqcu care se deplaseazd unghiurilor de filmare sau ale planurilor. video, de schimbdrile tehnice,menite sd tind trea-24-a-tentia, acesteevenime&te Toate ! 44 t lau darul de a intensificalegitura hipnoticd. Ele m{tesc s!rcEubisfunctiile cognitive,gi, prin aceasta, nellgs, suprasolicitAnd Itemului t'r5 -2 ----

-t inrenr_{gtung*glq! ig_t4!$j1ie_ su? emrsfergl_garyiji rnaresc gesgibillga.tss. (
Dr- keda Msuis aratd cd, intrucAt imaginile TV se miqcd mai repede decAt este capabil telespectatorul s5 proceseze informatia pentru a reactiona,acestanu mai poate face altcevadecAtsd le urmireasc5. Viteza uriaqd,-aenaturalSde schimbare a imaginilor nu las[ posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor, astfql cd ejg'/Al-q!r-&atemintea, in timp ce gAndireacriticd esteblocati. Dr. Morris aminteqtede o_tehnicl de inducere hipnotic[ numild de M. Erikson:,,ii dai persoa,,gJBfuie", care a fost experimentata nei (mintii) atdt de mult de_lucru, incdt sd nu-i laqi posibilitateade a mai intreprinde nimic ga insdqica rubie_ct. Estevorba de un procesrapid qi continuu in care se ceresubiectuluisd se ocupesuccesiv de diverse lucruri, alternAndu-icentrul atentiei cu rapiditate. ln manleltul" il_gglg_g!pq4!_4c[r-carea este arinsd, iar pacientul dd semnede oboseald, tinzAnds[-qi decupleze atentia, atunci hipnotizat@ care poate.stimula-relaxarea, qi atunci pacientul inffe in-rgu5a.bipna$gi. ceva asemdndtorse inq{nnp-le si il cazul televiziunii". (tUanderJ-gzg)

n i'L_CI$_+lds c_e tJ w3) - r" I'jp %"

E"nctia de agendi a mass-mediei, efectul de Cultivare Si spirala ticerii
Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televiziunii, consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a comunicdriimediatice. harta Afuncfn a, agenn pune in evidentd faprul cd aggqde_Sau p:ltlcipatetor-pregcuf;rl menta este i asem[nitoare sau chiar identicd cu agendamediel[ce.Cu alte cuvinte, mass-media sau televiziunea{r@ cu preponderente in fiecarezi.Ea ne arate care sunt problemelecel-amai_importante, pentru ca, in functie de aceastd ierarhizare,si ne orient[m in a le acordaatentia corespunzdtoare. Prin acestefect,tel.eviziunea ne co53

Prin urmare, dg$|pg-micul ecran apar o diversitatede fapte qi comportamente, toate acesteaprezintd, do fApf, in mod constant rcri$ice. Personajele au un set de preocupdri qi tinte comune, aceleaqi modalitdti de rezolvare a conflictelor qi situatiilor existentiale,sunt mAnati de dorinte asemdndtoare,gdndind identic realitatea.eeste sqergggpji care pot fi uqor integrateunui anumit spirit (al culturii nihilismrrlrri, dupd cum ;in-_ma,sa_"pub-liculuiopinii,can_c_e._pJ!1*srcledinle,la_lel_eulq--agdcul- putea se va observain continuare)s toruliqlcultlva@ esenfial, atitudinile gi orizontul de experientd rnentald al Tg(!aratd cd, dacd toatd lumea Studiul Growingup with Television auditoriului. pe o perioadi mare de crestecu televizorul,,,ghgfels-Dbi4rrmtrlags @-Di.ctarura opiniei publicesau spirala tdcerii.in anul7974, direcci gi Ia o s.umedenie de cq-nceptii, timp duc nu numai la qf.qclqmari, toarea Institutului de Demoscopie din Allebach (Germania),_Eliq4aborddri, interpretdri impdrtdqitede un numdr din ce in ce mai b-ethMo"elle-Neurnann, publica articolul Sp_tra\ a Theary of Silence; mare de oameni. Televiziunea este instrunlentul -acesteiomoof Pubtir Apinien. in esentd, articolul aratd care_$untrreeadsnele geniziri.i' (Drdgan,7996) prin c4re,-se creea^i $i sc difuzea^flopinia publicd in societate, 1no,,in posturade preot qi educatoral societltii americane,aprecidul in care genera. impune sau consolida un ryggg![.Lo*Ate\ mgazd C'-Gerbner, televiziuneacUltivdvaloiile, m esteaceea !qlg!!_qg lp14lq rn lumea modernd.Iar daci mass-media rde .ale acestgisocietili. Comparatiaintre televiziuneqi religie se care creeazi opinia publici, atunci ea estecea carevago.$|gge-1qi bazeazd. tocinai pe faptul ci ambele prezintf, in flux continuu miprivind diferitele probleme indiy_ir!,uirle, 4iljq li punctele de ve.dereturi, ideologii, fapte qi relatii. Ceeace cultivd conceptii comune Ei ale societdtiisau enllqite_nnentalit4. Aceasta deoarece, se arardin stabile despre realitate sunt regularitdtile care pot fi identificate diferite studii, r_Lajq5llsleq__-aAq_1e_lilor in programeleTV, de-a lungul unei perioadede timp semnificative E 53glllg de a-si alinia pqnctu! de pqb,lUg_rndiferentr v€der_e de pozitia acesteia. adicd trisdturi regulatein ceeace priveqtedecorurile,rolurile, tipu9pi-Urei SJirala tdcerii, aratd este:reprezentac[, daci o_minoritate de opiniS de relatii gi de actiuni prezentatecu o anumiti frecventd.Prin ,rile 'iqqermgdiul este un !e q+-Elglllara, spre exemplu aceeacd homosexualitatea ale-stortrf,sdturi regulgte,mass-me{ia,in specialtelecomportament normal, at_unci viziunea,qiu_nge mg4brii audienteiti{ creezecollgepJrap_e_ca1e _sd 3_q_ea_@in qaj-oq!e!e. generAnd mediu un cultu.ral,o lume NumaiSU/o din oameni igi vor pdstra opinia, dar_Sr @alitate ,s ace$tia-voltf,cea. lrulglisi-iJ$Z,q[E. Telespectatorii lume simbolicdqi nu au cum se nascin aceaste sd ocoleascd expunerea la mesajetransmise in mod regulat fi cu -114 grad inalt de repetitivitate.Mai alescd expunerea se realizeazd mai multe ore pe zi, iat utilizareateleviziunii estepentru cea mai mare pqrre a, telespe ctatorilor no:ge_l_e_qliy4_Sgoape _4@d. " (Dobrescu, BArgdoanu, 200L) 55 54 lgnizeazd,practic, experientamentald a realitEtii. Ne face sd credem cd existdin primul rAndsauexclusiv ceeace estemediatizat. Cercetdrilerealizatede GeorgeGerbner qi @nIrrt"t a" ,"ttn*" au Schoolof Communication un grup de colegi de la Annenberg simbolic ardtat cd televiziunea unmediu $i @, care are puterea de a cultiva cultural ce n@qi

Dependenta de televizor
Criterii de diagnosticare, determinate de psihologii americani Kubey qi Csikszentmihalyi: De$ise constatdaparitiaunor pry1b-leme de.natud-fizici datoritd viziondrii prelungite, cei mai multi sa_Upsib[sd mirturisesc cd nu pot reducetimpul alocattelevizorului. . Telespectatorul iqi propunesd vizionezenumai ufl program, de$i s-f-6r$e $teprin.a viziona-mai multe; o Cu toate cd dorescsd alocemai mult timp altor activiteti decAt privitului la TV, oamcnjise-declarE-aeputincioEiin a micqoratimpul dedicatviziondrii; o Persgane_le_dependente dedicd mult timp televizorului 3-5 ore/zi; o Apare renungarea la ocupaliile fami -actiyitdti qi recreativein favoareatelevizorului; so*cialq o Arunci cdnd se renunte brusc la televizor apju.gmplglqe spe_cifice dependentei de drog cum ar fi: irascibilitate, plictiseald. anxietate,agresivitate, nervozitateexcesivd, De asemenea, se apeleaai la inlpc"uit_qri cum ar fi alte activiteti media sau de divertisment ( {ubey" 7996). Omul se comportd ca gi -eumnu mafpgate tr[i fdr[ prezentatelevizorului. Imediat dupd intoarcerea de la qcoal[ sau de la serviciu, se deschide televizorul. TelevizorulrdmAnedeschis, deEise desf[Eoard alte activitati in paralel. La trezireadin somn,de dimineatdtelevizorulestepus in functiune. Nu se mai poateadormi decAtcu televizoruldeschis. .

Educatia prin televizor
Prin televizorgl se poaterealiza9 invitare con$tientd, intentionald(Mander,J9l8); Televiziuneaare capacitateade_a-ne-m.odela comportamentul sau a-neformaatiludiniledorite de arhitecfi ($e!lgr, consumatorism, nihilism, divertisment 2001). dia Ggrye,leazd o,lume simbolic5, iluzorie,pe caretAnirul o ia drept reald (Poplawski, 7998); Televiziunea inducepdreri eronatedesprelume Eiviatd. Anumite principii de viatd, sisteme de valori, filnau-ngtnoculatein subcon$ti , ne influenteazd modul de a gdndi (Mander, 7978); Sunt pJa!rcv,arc-si-iustificate cemooftamenteanormale; Trisdturi precumvjqlenqa. sext'al@icul suntinsu$!!9-glultrofeBede Ei mai profund decAtmesajul care se impune ca motiv principal al comunicdrii.
ll

-

-

prAcnnne Berurr, $r Pu}EREA
Pe micul ecran telul se invArte in jurul hanilo', al doBAndirii ii. Banii devin sensul oricdrei activiteti, Pl&eru+r singuramdsurda satisfactiei qi a demnititii, scopulqi sensulomului in lume televiziuneacontribuind din plin la formarea acestei rnenmtftA+delip:lihitist. Munca nu este vizutd ca o virtute, sunt_promovateafaeerile, esgoeheriaFfurtgl, s1q. CoNrnsrRREAAUToRrrArrr Televiziune a cultivd oslilUdlnq rl4z:rftile. Cgpiii sunt indrept[titi $d se revolte impotriva pdrintilor, a educatorilor qi a Ecolii, i care se impune ca autoritate; 57

s6

ice este scoalereaomului de sub autoritatea qi protectia familiei, a Bisericii qi a valoiilor traditi onale pSntru j-li-rzicrirne-x$oare ale propagandgi consun_rismului sau a manipu.lidi.

ERorrcur
tn ultimele decenii, in programeleteleviziunilor din America sau din lumea occidentaldin generals-a putut constatao creEtere continue a ponderii materialelorcu continut erotic. Cercetdrile statistice publicate de Fqndatia Kaisgr,in anul 2002, studii care au avut in vedere cAtevamii de programede televiziune,apartinend tuturor genurilor, aratd cd 640/o din programelede televiziuneale unui canal american contin materiale privind sexualitate a (4,4 pe ord), in 670/o scene apardiscutiidespre (3,8 scene sexualitate pe ord) qi in 32o/o apar prezentate explicit relatii sexuale(2,2 scenepe ora). Dintregenuri,se aratAcd telenovelele conducdetaqat crs960/o, avAndin medie 5,1 scenepe ori, iar la urmd se aflf, progrdmelecu continut realist din care, ,,doar"2B%o contin materialesexuale(4,5 scenepe or[). O statisticdfdcutdpe prggramele.popillare in rAndul tineretului arate ca in B3-%q-din-acestea se fa-c_e_ referire la-sexualitate, in 80% se vorbe$tedespreaceasteproblemd Ei in 49o/oapar explicit prezentate comportamente sau relatii sexuale. Aceasta indicd o atractiea tineretului cdtre genurileqi programelece contin materiale erotice. Care sunt trisiturile generale ale mesajelor erotice continute in programele TV? ,,in America,copiii sau tinerii vid anual la televizor in jur de 14 000 de referintela sex - aluzii sau comportamente gi mai putin de 15_0 pozitivd a abstineatei.qivirgi{e_re_feringe-priviudtratarea !i-ta-!ii,a riscului contamindrii cu o boali cu rransmiteresexuald (BTS) sau a responsabilitdtiice o presupune relatia sexual[. 5B

(H4r-rys.& 1998) (...) In cazul telsnoyelelor, Associates, relatiile sexuale intre persoanenecdsdtorite sunt de 24 de ori mai frecvente decAt cele intre soti (Lowry qi Towles, 1989) (...). in_]5%*drn sunt prezenteimagini erotice, in vidg jumdtate, mai mult de vblen!f,, gi in B0% din timp pot fi intAlnite amAndou[ genurilecombinate:erotic qi violenta impotriva femeilor (Sherman & Dominik,1986). mai multi cercetitori considerd cd teleno:relelerqrrezincl Cei cef_p1-senzaliold, g.elmai inexact (fal@enprin referintelelui la sexualitate. Relatiile sexuale 4@pp€."-, in afara cdsdtoriei sunt portretizatea ai obiqnuite-decAt cele intre soti. 94o/o din intAmplirile eroticeinfdtiqatein telenovele se desfdqoariintre persoanecare nu sunt cdsdtorite(Gree_nberg, Apelman Ei Neuendorf, 19-8D (...). Eroul este frecvent portretizat ca fiind impersonal,emotional,exploatatorfatf, de persoanapartenerului sau fati de femeiein general(Sprafkinqi Silverman,I9B2) ( ..). Agrp3re_ ntgioaag personajele implicate in relatii sexualepe micul ecrannu se imbolnivesc de vreo boald cu transmisiesexuald, g1se_ p-e,r_saane,riscf, cu to at-eun4_ sd contacteze o ee b-re dirr_ "tit"t" astfelde boald (Greenberg, Abelmanqi Neuendorf, 1981)." Exemplelepot continua,insl credemcd estedestul de limpede pe micul ecran. atmosferageneraldin care este tratatd sexualitatea Cele 14 0O0 de referinte la sexualitate @mente-sexuale - desemneazd erosul drept centru-ohsesionalal e-istentei. in comparatie, cele 150 de referinte la virginitate, la abstinenti, la {e-sponsabilitate_a unei viefi sexuale gi la riscul unei boli cu transmitere sexuali genereazi mentalitatea cd fecioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noastre Ei, prin urmare, demodate, relafiile .sexual,e..nu-inplieio tesDonssb:lttate-deosebiti in afara satisfacerii pldcerii, iar riscul contaminirii cu o boald cu transmisiune sexuald este aproape inexis'tent. De asemenea,faptul cd erosul la televizor este de 24 d,e ori mai probabil si se manifeste intre persoane necisdtorite decat intre sofi tg_lqgereaz[-EA relatiile sexuale intre persoanele 59

necesetorite sunt cele mai frecvente qi, prin urmare, cele mai obiEnuite astizi. ln general,tot ce aparepe nlicul ecranlegat de sexualitateeste inghAcalin".fosina senza-tionalului, a emotionaIului sentimentalist, insd totodati este foarte putin personal,reducAndu-se mai mult la satisfacerea unei doringes.exuale decAt la o relatie profund[. Exploatareaceluilalffi, ca instrumentpentru obtinerea pldcerii, este un fapt curent in lumea Jl1. Dincolo de miqcdtoarele sentimente afiqate ca pretext, se ascunde d$LdAgn+a_.de*p1[cere sexuald,nAfta,pecare lumea televizualuluio cultiv[ in mod obsesiv. Cum este perceputd sexualitatea de citre public, prin intermediul lumii TV? ,,Ceicare se uitd la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea sau in afara cdsdtoriei, violul qi prostitutia sunt mult mai frecvente sau comunedecAtsunt ele in realitate(Greenberg,Igg4).(...) in urma viziondrii TV tinerii supraestim numdrul celor de vArsta lor care intretin deja relatii sexuale(Zobin, Hirsch, Smith qi Hardy, ul-rd 19BO (...). VizionareaTV <toatdlumea a f[cut-o", adicl are o viati sexuald, iar aceasta a con_ tribuit, in ultimii 20 de ani, la o scdderegradati, dar constanti, a varstei la care bdietii qi fetele au primul act sexual (Bravermangi Strasburger,Igg3). intr-un alt studiu se arate cd t!4erii dg_licerr c4rg-ufmire". inten"i.r estimeazd ca fiind mult mai mare numdrul persoanelor divortate sau al celor care au copil nelegitim in lumea reald, decAt estimeazecei care se uitd mai putin la TV' (Buerkel,Rothfuss qi Mayer, 1981; CarvethEiAlexander,19g5). gtiind cd, potrivit studiilor referitoare l#fecurlde-spirali, oamenii @ la opfnia publicd,la mod[, la comdezirabil considerat in societate la un moment dat, ne ,portamentul putem da seamacqJ,e_,v4 gfectut age,stei f_i false vi asupra realipe care televiziuneao_ fp_rmeaad in mintile tinerilor qi ale adul_ .tdtii tilor. In colectivele tinerilor de astdzi (qcoli,licee etc.), s-a ajuns ca

ruqinea(de a nu fi precumceilalti - in rAndul lumii) sd-i determine pe fete qi pe bdieti si afirme mai curAndcd nu sunt virgini, chiar dacd adevf,rulestealtul. Astfel cd ruqineade ceilalti, de lume, care imorale, a ajuns inainte ii opreape tineri sd adoptecomportamente piedicd prin in zilele noastre, intervenlia-J$ sd devind in afirmarea curdtiei qi chiar instrument persuasival implicdrii celorlalti in discutii qi chiar in relatii erotice.l.umea TV ajunge, astfel,prin intreyalorile societiFi, sd p_dtrunderea ei cu realitatea,sd reconfigureze redefineascd o noud,,normalitate". Relatiile sexualeinaintea cisdtoriei, dar gi in afara acesteia (adulterul), divortul, copiii nelegitimi sunt vezute.pr{r int tSle"igiugii drept comportamente sau realitdti dezirabile,respectiv normale qi, ca atare, acesteadevin astfel repere sau modele de pentru noile generatii. comportament Care sunt cosJecin+ete identificirii telespectatorilor cu personajele micului ecran? elevii de colegiuau fost puqi sd identifice cAtevapersoa,,CAnd personal, ne pe care ei le considerdmodel pentru comportamentul ei au selectatin primul rAnd personajedin lumea TV, care s-au evidentiat printr-o atitudine sexualdextrem de permisivd qi cu o foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes qi Strausse, I,997)." (Strasburger, 7995) Aceastase intAmpldpentru ci astfel de personaje sunt pus,-e-jgpe micul €eta_tr, iar tinerii, in fond, lotdeauna irt{:q lulnind pozrfiraainsuqeascd modelelecar_e nu fac decAtsd-qi li se prof'un. care se identifici cu personaje indeaproape ,,Adolescentii de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisficuti de faptul ci sunt virgini sau de experienta sexuald pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale). (Baron, 1976, 1.977; Couringht Ei Baran, 1980) ngne1g3 re€lbl! la mesajele erotiee ale micuiui ecranalecteazgjqglnegtinerilor despreei inqiqi.Aceq61

uo

tia n-u_ryrai $unt satisfecutide viata lor sexualdsau au-aqteptiri4rea mari de la actualiisau potentialiilor parteneri(Greenberg , 1994)." (Strasburger, 7995) Er:utrarite legate de viata sexuald qi nu numai, ca ro-d ql con_p-un_puusa tel eviz_o fl i ct utg $ i1 qlg qj t _egel4g_ fqtma te_ rululgi realipsihice stau afectiuni la baza numeroaselor ale noilor gen^e!ate, ratii. LumeaTV este una a viselor frumoasesau a co$marurilor.In cea mai mare parte a filmelor qi emisiunilor,llmea_fggli, qu urcuei, cu bucuriile gi durerile inerente,nu apare Eurileqi coborAqurile pe_lqjgtr]-ecran, n-eliindsenaa+ia.nal|, ci, dimpotrivd, fiind prea discfete sau prea nuantati ca si poatdfi redatdla televizor. ErotismulTV este definit in termenii acesteilumi idealizqte-in c@1, in care,pldgglea biruie pAnd la urmd, unde cginfele libertinajului sexualFau algjlesp Abilili{ii nu exisH. O lume cu parteneri ideali, puternici, cu un fizic atrdgf,tor, plini de qarm qi totdeauna siguri pe ei, lipsiti de bolile, de neputintele, de sldbiciunilesau de imperfectiunileunui om obignuit.ln acestcontext,telespectatorii, atunci cAndse vg_1i11o,a1ce din lum_ea yi49a_ TV-lq r4m.iga!{sgtecg+i la aceaagn_o_sferd ide4l5, e-bi$nrrit5, se vor partenerul frustrati cd lor afrodis-iacd, s-au P.gf,adisia.c-a fimli de viati sau dragostealor nu este ,,perfectd"sau nu corespunde a$tepterilor. Cei mai multi americani,in specialfemeile,se simt frustrati de faptul ci sunt prea gragi (in America,peste60% din populatie este supraponderal d), in con diti il e in care pQUg nai-glg&g=g=,,!ql_gte c.LAn sunt ,,caJfase4)a&jngl". Acestaeste,de altfel, unul dintre motivele principalepentru carein fiecarean milioane de americanisuferdde anorexie. Niciodatdomul nu va puteardspunde perfectaqteptirilor erotice ale-celuilalt,formulate de ,,realitatea" TV - o lume a egoismului-, fara_a_l_uat_.s_eaud dprintei celuilalt de @, ftia esle inevitabjh qi dimensiunile ei, $t-eP-!,qftle-sale*zuflere$ri. cu timpul alocarviziondrii, deoarecemodelul de dUggl_Eapa4iqate 62

, el nu provine din experientade viatd a oamenilorobiqnuiti,ci este doar un construct cu scop seducitor, comercial.Imitand comportamentul eroilor micului ecran- f4lsul s3r-rtimentalis!0" aUtUdifrCalfqfuld egoistd, chiar explo3tatoarefatd de persoanaceluilalt - reducand dragosteala relatia sexual6, tinerii nu pot dobandiiubirea dupd caretarfeqtesufletul lor. Pgntlq g-q9-qq!p*9_._c_4.19:l au,jn,draqqslq aruncd vina ori pe parteneriilor, ori se amdgesc cd nu au incercattoate tehnicilede infrumusetare, cd nu au incd banii, hainele,stilul de viatd al qelor de pe_.micul-ecran, lucruri pe care, dacdnu le vor putea dobAndi,se vor simti foarte nefericiti, rdmananddoar sd visezein fata televizorului. permanentafrustrarepe careo-creeazd in sufletul televizirrnea nu va purea fi inl[turatd atAta timp cAt UJ4jLlelggpectalordo_r imaginagiei cu fantasmele televizualului,cAt nu vor fi Sg@_Itt4lirea ilqpllnrlisu*SgB!e-p--v.tala a fericirii in ultimd instante. Ea va deveni o sqrse_pgrma&ieqti, e fatd de persoanaceluilalt sau fati de propria persoand. Adulterul, divortul, perversiunile sexuale sau unele afectiunipsihicevor devenitot mai probabile. care sunt modificdrile de atitudine privind sexualitatea, generate de televiziune? ,,Eleviide liceu cdrorali s-auproiectatfilme cu continut sexual explicit accepte cu o mai mare u$urintd infidelitatea sexuald qi promiscuitatea decatgrupul de control (grup format din tineri provenind din acelaqi mediu, cdroranu li s-auproiectatfilmele respective) (Allmann,l92l). Adolescenrii careau vizionat doar 10 videoclipuri au devenit mult mai deschiqiin a privi ca acceptabile relatiile sexuale inaintede cdsdtorie (...). De asemenea, se aratacdg{p.gger:e.LblC!$5 a tinerilor la materialele ce vizeazdrelatiile sexuale dinaintea sau in afara cdsdtorieiijjesensibilfteilvd,, determinAndu-isI le considere normale (Bryant$i nockwell,Igg4). 63

ln alte doud studii, elevii de liceu care dezaprab-au,vioJulqt=au s--chimhar-atitudinea, devenind mai deschigiin a acceptaacestcomportament, dUpA-ruaai-9--ldnute de vizionare zilnic[, pe o peria unor filme notatecu R-ratedsau dup[ vizioadd de 6 sdptdmAni, onarea a 5 ore de filme cu continut explicit sexual (Brown, Childers, Waszak,1990) (...). B[ietii qi fetele unui colegiu duo-d-crau vrzionalzilnie, tiUtp de-q-qa, pe o perioadd de 6 slptdmAni un film cu subiecterotic au mdrturisit c[ se simt mai putin satisf[cuti de cei cu care intretin o relatie intimf, decAtinainte de experiment (Zillmann gi Bryant, 7982). Un studiu flcut pe 391 de elevi ai unui liceu din Carolinade Nord a gdsit cd pentru aceiacare au vizionat sexualitatela televizor incepereavietii in mod selectiv_ 1441_multd sexualein anul respectiva devenit mult mai'probabild (Brown qi 7995) Newcomer,7997)." (Strasburger, intre probabio relatie de proportionalitate Studiul evidentiazd litatea ca un tAndr sd inceapdviata sexual[ gi cantitatea de programe cu continut sexualvizionatela televizor. ,,Dateleprovenite de la National Surveysof Children pun in evidentdfaptul cd birbaFi care dedici cel mai mult timp televiziunii au cea mai mare prevalentda relatiilor sexuale,iar tjrrcriirare se-uitila-televizor separat de fqmilialor (avind un aparat TV in propria camerd) au_q-&!4s_Iglglllor sexual,eie 3pAnd la 6 ori mai {uqrc decAt aceia care se uitd la televizor impreund cu pdrintii." (Stlasburger, 1995) Televiziunea cresteefectivactivitateasexualdla tineri Ei la copii. Studiile aratd, totodatd, o semnificativ[ descre$tere a vArstei primului contactsexual,probabilitateaca primul act sexualsd aibi loc la o vArsti mai timpurie crescAnd proportionalcu numdrul orelor de vizionareTV. in acelaqitimp s-a observatcd acei cgpfr*-$Igiiszutajmpreund qu pgllg;tlmaterialele cu continut sexualvdzute la televizor incep viata sexuald mai tdrziu decAt cei,.sarel-e_ interpreteaze"singuri (J.L. Peterson,K.A. Moon qi F.F. Furstenberg,1997). Cercetf,rile 64

efectuate de Weaver au ardtat cd porn*ogrgfigsfcsrscomporfamentgbexugl*dur cu femeile(weaver, r9g4).Aceast[ duritate include asuprafemeilor,ca qi o insensibilizare la rdnile 1ry!1e]!w!4 pe careviolenta qi atacurilesexuale le provoaci. Dependenta de pornografie Debutul vietii sexualela o vArstdtimpurie, frustrdrile qi eqecurile determinatede o viatd sexualddesfdquratd du,pdmodelul prosau o imaginatie extrem de erotizatdprin vi@ zionareaTV duc adesea la vizionareamaterialelorpornografice. De altminteri, in ultimii ani, scenele pornograficeau inceput sd capete un accentde normalitate,fiind introdusetot mai desin filmele care nu au acestspecific. cauza se gdsegte qi in faptul c[ sexualitatea impersonal5pe care o promoveazd televiziunea sex pentru pldcerea iLsjge - are drept consecintd logici pornografia.npailtia qi dezvoltarea acestui gen in mass-media contemporand, mai cu seamd in televiziune,a atras atentia cercetatorilor datoritd efectelorsemnifipe c.ar-e c.aJlye magerialelepornografice s.4 dsvgait@ffiu P$bfcutui uman Larry Hoo din Hong Kong analizeazd in anul 1986 rezultatelea 35 de cerceteriprivind efecteleexpuneriila pornografie.,,Din aceste studii, ?0 gf"atacd pornografia mirggtg_egfeltyg#g; ln 4 din ele s-a gdsit cd existd o legdturd intre expunereala pornografieqi cazurile de viol, iar in 11 s-a scosin evidentd faptul cd birbatii care vizioneazi pornografie accepti mai u$or violenfa indreptatd impotriva femeilor gi batjocorirea (pavlu, 2O02t acestora." cazuisticaprilejuitd de explozia pornografiei TV, Dup4*_19*90, video qi internet a fdcut ca cercetdtoriisd-qidiversificeobiectivele. Upul {intre cslg m3_lgraye}rc*rud-".d_esco.p_er,ite este faptul cd vizionarea de pornogrufi. .gru_{.p"nd.ntd.. Doctorul psihiatru Reed formuleaz[ catevacriterii care, in opinia sa, ar indica dependenta de pornografie. El aratd c5 pqSafifil (deviatii sexual cu sau fdrd manifestdriviolente) utilizeazdqi colecteaz[in mod frecventmare-

6s

riale pornografice(Reed, 1gg4). El prezintd 13 -Ca-zuri.de"perverqi qi aratd ce legdturd au aceEtiacu utilizarea pornografiei' s*e-Xuali p-riva.tede materiale pornografice sunt gisite de ,,Vgs.!_e---eg_lcs[rr_pg[-tfu crime sgx-uale, autorititi in locuintele persoanelorarestagg dovezi cd violatorii qi moExistd,de asemenea, UjPec1e!-pgdofi|r. materiale pornograficeexplicite atAt leitatorii de copii utilizeazd, inainte cAt qi in timpul unor atacuri cu caractersexual." (Kubey, Kubey,td observf, sugereaz5, 7996) Toate acestea "gli3Sltgdtttu qi {e:Sg$glg-gl-eag"Lte.r grafiei porno inlre u1illpareafrggvqnld .a (Kubey,7996) se;1ual. faptul cd experimental Zilmannqi Bryant (1998) demonstreazd e duce la scidereanivelului sae tisfacerii sexualeintre parteneri (in viata lor irltimd). ,,Darnesatisfacerea sexual[, arate Zi[mann, conduce la o noud expunere la compardceeace au, din consumatorii pornografie(...), deoarece punct de vedere al intimititii sexuale,cq ,cqeace pilneg-l3liu t: " (Zilmann, Bryant, Huston s cerc,vicios' 1998) Astfel se poate constata aP3Jgi4-U!"U"i."-ad"-ry,ar-at Vizionareamaterialelorpornograficenu numai cd determind cregterea dorintei sexuale,dar face ca nemultumireaprivind parteneatat de mult, incAt perrul, insatisfactiasexualds[ se adAnceascd soanaestenevoiti sd recurgd|a un consumsporit de pornografie. Cu toate cd fenomenul dependenteise manifestd mult mai Kubeyqi Bryant a-q-dpregnantin cazul materialelorpornografice, UlQn$tratcd Ei ryg!9.@19 m, po-!-g-qIle-{1 prin intermediul aceluiaqi mecanis 3-3lg n}tte]ggg-tgrg la televiziunesau oriAcestemateriale,,prezentate de d_ep-e-Udeltd. nemultumiri qi o pot alimenta contemporand unde in mass-media inclinatie spre comparatii individuale la un spectru mult mai larg de populatie decAtera cazul inaintel'. (Kubey,7996) Prin urmare, cu continut erovizionarearegul i de emisiuni de tic conducein timp t acesttip. Legdturaestecu atat mai puternicdcu cAt vizionareaeste 66
l"

mai frecventdqi cu cat gradul de erotism al programelorvizionate estemai ridicat. Plecand de la efectul de--de-perr-dcrrg-*dgglgryL*c-lige, rratand sute de persoanecu deregldrisexuale,prezintd ullplqcqs_lll*pggu pagi al implicdrii in consumulde materialesexuale,in specialcele pornografice.,,Primul este (ejgg_t-gklgjgpenggn!1,, in carq. persoana revine in mod repetatdupd mai mult material deoarece acestaii ftrnizeazd un foarte puternic stimulentsexual,avandun efect afrodisiac(...). Clinecontinu5cu descrierea unui..efectde cregtere,, in care esteresimtitd (o nevoiecrescurd de mai m-ilIiiiluld?ffitru a obtine acelagi efect,,. ln al treilea stadiu,apare_:gesensibilizarea,. Lucrurile care odatd pireau qocante sunt din ce in ce mai putin qocante qi, prin urmare, devin legitime cu timpul. tn al patrulea stadiu, Cline constatdcd existd de a pune in "o tendinti crescAndd pJgJlici comportamentulvizut in materialelepornografice.""(Zilmann, Bryant,Huston 7998) Cu alte cuvinte,pornografiasau mesajele eroticecreeazidependentd, adicdnecesitd intotdeauna un consum sporit. Cercetdtoriisunt de acord cu faptul cd eroticul constituie ,,un puternic factor de amplificare",mai cu seamdcAnd el se rezumd doar la satisfacerea pldcerii sexualesau la incitareaimaginarda dorintei. Cu alte cuvinte, nlat-e.!a!"gl--e,'91ggice, concomitent cu satisfactia sexualf,(produsdin planul imaginativ), conducnu la o stin-

gere, ci ta o ampnnc

. cline uduugatEffii6?Ita

) vinte sistemulnervos4:y:1g".*p:g9."! (precumnarcomanul de

emotiei puternice pe care o genereazd materialeleerotice, aceste experiente se f-iX-eezA,c_lr_qgtc_rcjn_rnemode gi astfel oamenii invatd cu uqurintd sau se obiqnuiesc cu un asemenea comportament,cu experientaeroticd pe care o vor simti tot mai necesarf,. Dr. Reed arat5 cd plggg;1{ inyAFfU, ca bazd,a fenomenului de a.p*a""fr, poate avea ca temei faptul cd ,,neurotransmitf,torii stimulali de materialele pornograficeactiveazecdi ner rrale_ simrlap_gglq1 qqtivate\I dg heroind$i cocaind". (Zilmann,Bryant,Huston1998) Cu alte cu- \ 67

dros) de aceacantitatede endorfinece esteemisi in organismin erotice. urma viziondriimaterialelor in Vizionarea materialelor erotice s@ copii cdsnicie,dorinta intemeierii unei familii qi de a avea ale vizion[rii pornografiei,asupra carora s-au Pri-mele-efegIe oprit cercetdtorii de-a lungul vremii - vi.q-l-e*ta"" $Ldgialfllflseruale -, qi puternice deosebit de grave,afecteag{ave deqi apar ca foarte de indivizi, pe cei care ajung la un consum zd un grup mai restrAns obsesivde pornografieqi care trdiescintr-un mediu ce favorizeazd. comportamenteleamintite. Efectul de dependentaconstituie un esteuna semnifia acestuia stadiu intermediar.Aria de manifestare cativa gi esteconsideratde citre cercet[tori drept un efect puternic ln afara acestora, al vizionirii materialelorerotice qi pornografice. ale viziondrii materialelorcu mai existdo seamdde alte cg4_segigge continut erotic qi pornografic.Acestea,deqi par a fi cu mult mai cu putere pe termen scurt, marcheazd, slabe, mai putin sesizabile pfopqlltgg4!-cu gradul de exviata gi mentalitatea omului modern. intreag_a afectatd este punere la mesajeleerotice ale mass-mediei, in tir-np,o-qgg9-,PggqPlp e-!9u1,4!-UupjPujuf i", gg,4elAndu-se,

dingp_rty-$ds_g_xgelr_letg_LilIsla-ds&!0lie.
de pornografiesau de un mateNu trebuie sd ajungi dependent pena$acum sunt telenovelele, rial cu continut sentimental-erotic, trucam_e*49-1i13_t*e*1_q4q_pqrsqpg4privind-sexuaiita-teag] jggl! fjg:, ci este suficient ca de mic copil, d_e:e lu-qg-ql*en{gr'sd fi*fpst modifiPentru cd estedificild cercetarea e{_pus la astfel de-1qe.saje. pe o peproduse p**tUgg&S!-gglqdativ cdrilor de mentalitate rioadi de cAtevazeci de ani, cercetdtoriiau preferatsd investigheze fenomenul pl]t!, gIpune-rl !-cg$-gr_._d-e.{_tltcnre, pe perioada cAtorva sdptdmAni, la materialecare au un grad ridicat de erotism, ce merge pAn[ la pornografie.Iatd care au fost, in lectura lui Kubey,concluziile unui astfelde experiment. 6B

,,Zillmann qi Bryant sunr interesaride grglgl il-_cju_e__::-pg-_{ng_g-Ia_ fgl$tgb_c_-o*n_fl!_crcu valorile familiale" qi ne oferd din nou dovezi .r' gt"p experimental de adulti este "-*p".itr,*tui;.1;;;;;6ruait" expus la materiale video pornograficepe o perioadd de cateva sdptdmAni(de obicei 6). Lq_-q..qdpt5mAnfl dup[ expunere,rdspun_ surile grupului la lntrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui grup de control carenu a fost expus. Studiile arate ce eJpune. (ea prelungitd la pornografie,realizatd experimental, duce la.o;nalmar-e, ae.qe_p*rang.jl_plo_lqpc-Urtagilarar la bf,rbati, cat Ei la femei, iar pe mdsurdce promiscuitatea este consideratda fi normali, fidelitate a fatdde parteneriide viatd sexualdse diminueazdmult fat[ de cazul adultilor din grupul martor (de control). subiectii participanti raporteazd, de asemenea, cd ar accepta mult mai ugor o intimitate sexualdneexclusivd pentru ei inqiqi,respectiv relatii sexuale in afaravietii conjugale. In acelaqistudiu, la intrebarea: cd institutia cdsdtoriei "Credegi esteesentiald pentru buna functionare a societdtiil,,,6o0/o din persoaneledin grupul de control au rdspunsafirmativ, comparativcu 38,80/o in cazul persoanelorexpuse la pornografie. Zillmann gr Bryant au ardto.t cd qunere,q Ia pornggrgfie fgduce dorin;a parti_ cipantilor la studiu- bdrbati saufemei, studentigi nestudenrt &_g q@ Zillmann apreciazdci aceastd constatarepoate sustine ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea copii qi a intemeia o familie sd apard drept inconvenienre care nu sunt necesarepentru obtinerea pldcerii. Aceastadeoarecepornografia inlesneqteaccesulfacil la satisfactii sexuale (superlative>, satisfactiicare sunt disponibilefdrd investitii emotionale,fdri ingrddire socialS, firi obligatii economice, fdrd sacrificarea timpului Ei a efortului. Din aceasti perspecive, sg!!&-_c-{U$edig!dpe care televiziuneacomercialdo oferd qi o promoveaz{ atat de frecvent poate fi, in insdgi esenta er, in ggnflicl-qu valorilg*fu,"srabjlitate_qi qrgajamenr" atat de -necesa-re ..firn_$-q$"rii_-v-ie,tii _d-€ .familie*', (Kubey,7996) 69

Concluzii de vizionarea unor matesdptdmAni Dacddupd numai cAteva riale cu continut sexual Saupornograficse pot observamodificdri vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunileefectului de influentd al televiziuniiin formareaatitudinilor, in modelareacomportamentului sexualal omului contemporan. preponderent erotic al televiziuniisau pur $i Ia mesajul Expus sistemulde modeleazd simplu trdind in mijlocul unei lumi care-qi valori gi atitudini dupd cel al lumii micului ecran,omul modern nu sau la tema sexualitdtii se mai poateraportala relatiade dragoste devine imca acela de dinainte de era televizorului. Sexualitatea portantd pentru ci industriade consumare nevoiede ea, nihilismul iar mesajulerotic insuqiestefoarte bine adaptatmeo promoveazS, diului TV, un mediu care,ca qi eroticul, 119capacitalea @-qjnhibjl (simtuald), p"t..#-q,e;17-!g!vd reflexiaralionaldEi 4".u *oa"U o in ultimd instantf,,eroticAa realitdtii. senzuald si. )-,:__.-*-*_._.._._.-*_* Chiar dacd ne considerdminfailibili prin educatia,inteligenta nostru, indiferent de vArstd,stare socialdsau sau discerndmAntul spirituald,elevi, studenti,muncitori, intelectualisau clerici,in functie de frecventaqi de timpul acordatviziondrii TV, vgm devenllsg conceptiilenoastreprivind relatiile dintre bdrbat qi ryL]ilertntin femeie, tgl mai tngaduiryi fatd de un comportamentsexual nein a purta o potrivit unei vArsteanume, @ (de pAnd la afirmarea expliciti) la aluzii discutiecu caractererotic intr-o relatie sexuald oarecare.I$e-vo-m qi chiar iry*!g]4!g_pll"[i sau de ideeade a intemeiao s.imiltot mai puti putin sau mai multi (dat dispul@il tot mai familie, fiind faptul cd, proportionalcu num[rul copiilor, se micqoreazlporesponsabilitdtile), tot mai sibilitateadobAndiriipldcerilor,crescAnd putin atenti cu sotul, sotia sau prietenii, tot mai nemultumiti de ei, mai nervoqi, mai aftegoqi, atata timp cdt nu putem obtine ugor pldcerile dorite. Toate acestease vor intAmpla, chiar dacd a$tep70

tdrile, tendinteleqi frustrdrilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul conqtiintei,ci vor rdmAneascunse undevain zonelede adAncime qi de mare intimitate ale sufletului. , comMinlea.telespectatorilor, E{gtd cu fantasmeledo primate mai mult sau mai putin subtil in tot ceeace inseamni publicitate,infilme,divertismentetc.a-@l4momeala pldcerii, deoareceea o cau.te.jn-rr-rpdjncog$&nt, at" rGi" sauestedependentd de-alungul de aceast[hrandcu carea crescut anilor prin miile de ore de vizionareTV, cu care s-a indulcit qi s-a obiqnuit. in felul acesta,omul modern, cu toate cd este mai $colit d.eq{_t este -din".trecut, .c91. pe care o are, mai frustrat, mai sau de destabilizatdin aqezarea ;-"tt,t*tt d" .eilalti gi de el insuqi, mai singur qi mai nefericit. Spunem singur qi nefericit, pentru cd in lumea in care s-a ndscut televiziunea(lumea occidentald)peste700/o dintre cdsniciiequeazd in divort. $i si nu uitdm cd tot mai multi nici micar nu se mai cdsdtoresc, trdind intr-o perpetuf, de probd" (concubinaj) ! ,,cdsdtorie in conditiile in care mijloacelevideo iqi vor continua qi intensifica tirul mesajelorerotice,in care o tei3cestui funome! pentru a nu se mai expunebombardamentului cotidian (mdcar cAt le std in putinta), atunci familia va deveni cu adevdrato raritate in urmdtorii 20 de ani, iar sexualitatea va tinde intr-o mdsurd tot mai mare si se rezume doar la sglisJecalgg - dupd cum observaMcluhan incd din qggedsA-tup-IAee;ii-sexuale perioada anilor'70. (Mcluhan, 1997) Cu cAt oamenii se expun mai mult la bombardamentul cu erotism, cu atat imaginatia,comportamentul qi modul lor de viatd va fi marcat mai puternic de obsesia sexului,cu atat mai mult erotismul va domina mediul social,spatiul vital al omului modern, iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarcecdtre consumulmaterialelor erotice pentru a-qi hrdni o imaginatieqi nigte a$teprdrigreu de satisfdcut in lumea reald. Acestematerialeinsd vor trebui sd fie tot mai incitante pentru a putea rdspundenoilor a$tepteri.Baudriard 77

(Baudriard, 1998) gdseqte ca fin?lUl .acestuie&$-d€-gstadd nu g-1n".anu Ig i este aItu I decAt e@!hqe_n-! 4"U_l.Ui, ".

dig_rel+tie*de*dreggrte, qSSlre

in perversipli"$in final, in

homosczualttatesi lesbianism.Tulburdrile de personalitate,dez, in general,devin tot mai Probabile pentru omul pe care televiziunea,cultura nihilismului sau societateade consuml-au inrobit unei existenteobsedatede fantasmele eroticului. VroreNrR Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reaJi? Aldturi d" gglgiglSJgg.,-_Uglgg;eocupl unul dintre primele locuri, ca pondere,pe canaleleTV din intreaga lume. Deqiin ultimii 50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a ?_tIff. gele .1nai mglte_ dezlate.n-pl$_bqe,-qrtlsi_Ei_sancji.uni, televiziuneacontinua se transmitl a , iar telespectatoriidin toatd lumea, mai ales trnetrj--ca-bjpnolzalj, cautd cu aviditate programe. aceste Faptul .d tjol"glu diry5ljgr consti_tuie_--u-n_a_d*U!fe_-qglg mai impo-r:g$g_geu""ul" r"uE este dovedit in"feste "iol*Igljdg-* 1000 de studii qi articole. (Strasburger, 1995) Din majoritateacercetdrilor efectuate,rezultd cf, violenta de la televizor are urmdtoareleefecte: qi comportamentul antisocial; ,,(1) Faciliteaz[agresivitatea (2) Dezvoltdinsensibiiitatea la violentd saula victimeleviolentei; (3) Iqtg-1-s.r-{igi pS...p,* telespectatorilor cd trdiescintr-o lume periculoasd in care ei pot devenivictime (Comstock,1997; Gerber, 1992). (...) tn 22 de studii care au in vedere efectelepe rermen scurt ale violentei,se stabileEte qi 15% din violenta reacd intre 50/o ld este cauzatd. de influenta directi a teieviziunii (Comstock,1986;

qi strasburg;;i996t1tslTa;ril;#; rqss) Darinqiqi comstock au72

torii acestei metaanalizesubliniaz1, cd acest efect nu reprezinti influenta totald pe care televiziuneao are in producerea violentei. O imagine completdne-o oferd studiilepe termen lung. Cercetdrileintreprinse de C,g_r*rt_e5gal1. demons t eazdcd expune rea pe termen lung la televiziune este un facto. ur" ffird aqlogp-jgrnatatg dil_ogg3ideri_in-_$UA; astfel, circa 10 000 de omoruri ar putea fi preveniteanual dac[ televiziuneaar transmite emisiuni cu mai putine violentd. ExaminAndrata omorurilor qi a furturilor fdptuite de albi in America,CanadaEiAfrica de Sud, Centerwall a descoperit.d, la in_troducerea @de televiziunij--inAgSfi,cg Ei in Canada,se poare consraradublarea .utgf-o*-qgiderilpr $i a furludl-qr. in aceeagiperioadd, i" @" S-gd,unde televizorul a fost introdus mult mai tArziu (in anul 19J3), in rAndul populatiei albe de aceeaqi conditie socio-cultural[ qi economic[, ra!1_s-ameq,linut aproapeconstant5.Fenomenula fost constatatmai tdrziu qi in alte tiri din Occident.De ce 15 ani? efu:j!1p_e nevoie sa trgegn pgngu_asematuriza-o_genera{ie, in cazul nostru cea crescut4_gdeyizorul. Studiile lui Centerwall au mai gdsitc6: a) rlta omuciderilor a qgeg_c_-ut mai intAi la or4$ qi mai apoi in (televiziunea comunitdtilerurale a fost introdusi pentru prima oard la oraqgi mai tArzius-aextinsgi la sate); b) rata omuciderilor a -c_f9_Se-ut*irt!al -irl-rAndul albilor (minoritltile nu-qipermiteaula inceputsd-qicumperetelevizor); c) rata criminalitdtii a crescut ma,!-igrlAi in-aeele-regrunlunde jntrqdus"ac-u--m-ainaulltimp.inurm5. tele-v-iz-iu.nea.f uses-eAfrica de Sud a fost folositdca termen de comparatie, deoarece se asemdna mult cu tdrile occidentale, dar qi pentru cd aici televizorul a fost introdus abia in anul 1973.Aqa cum se anticipa,in urma studiilor lui Centerwall,dupi aproximativ15 ani de la aparitia televizorului, qi in Africa de Sud rata criminalitdtii a inceput sd urce in acelaqi,ritm ca in Occident.Aceleaqi rezultates-auconstatatsi in cazulfurtului. (Strasburger, 1995) 73

Efectele violentei TV asupra copiilor Ei adolescentilor qi preferinta pentru televiziuneaviolentd sunt le,,Vizionarea gate de atitudiirile, valggle_$i e. Robinson qi Badme!-(1972) au gdsit o. r.F* intre num_5_rul in care *ol*qlo*l au fost urmdrite programeTV cu continut violent qi d_gglglqgle_. fgcL[e-de.adolescentiprivind propria implicare in comportamentul agresiv sauantisocial. (1983) a urmdrirdoud grupuri de copii din Ausrralia, Sheehan din claselelqi a III-a,pe o perioadd de 3 ani. El a ajunsla concluzia ci pentru grupul de copii de vArste mai mari, acum in clasele a III-a qi a V-a, atAt numdrul scenelor de violenti privite, cAt qi intensitatea cu care au fost urmirite erau,strAns legate de nivelul comportamentului agresiv al copilului. Din studiile experimentalerealizate de Hapkiewitz qi Roden (7977) (Liebert,Bacon,1972) Bandura(Bandura, Ross,1963) reiese cu claritate ce _sgpoalg_Eq4ucq un cglUgojltarUc.n_t?gresiv tgt mg_ip_t9_-9-Unlat, ca urmare a u1r-gl_elpuneg_fl9pl9lqng1e, fie de scu-rld.durati la acte de violenti televizati. s-a constatat anteriorfenomenul influenteiviolenteirV asupra comportamentului qi valorilortinerilorpe o perioadd scurtd.o seamd de cercetdtori insd, pre_cum cellgry-v-all, au studiat efecteleacestei influentepe o perioadd de catevazecide ani, adicdpe perioada maturizdriiunei generatii. Efectele pe termen lung ale violenteiTV au fost determinatede Lefkowitz qi colegii lui (Lefkowitz,1972) prin urmdrireacomportamentului unui grup de copii pe o perioaddde 10 ani. Rezultatele la care s-a ajuns indicau c[ prefurinF pgntrq_v,iolenl4 g-eJeviT.atd la vg$A_dg-g sll gra.intr-o strAnsd corelatiecauzaldcu agre-sivitalea tq-y.arstq ae rs @impurie pentru programele de televiziuneqi alte mijloaceviolenree un @_ portamenrului agre cAnd copilul devine matur. O altd echipdde cercetdtori a continuataceststudiu pentru a deter74

mina efectg_l_g TV pe o perioaddmult mai lungd - 22 de _v_iote.ngei ani. Concluziaa fost cd e intre vizionarea scenelor de violentd la vArsta de B ani qi comportamentul interpersonal criminal la vArsta de 30 de ani. (Huesmann, Eron,Lefkowitz, Walder,1998) ce a avut in vedere1 565 de elevi care locuiau intr-o cercetare biietilor care se exin Londra, Belson,comparAnd comportamentul puseserd pe micul ecran cu al aceloracare mai mult la violenta de se expuseseri mai putin, a ajuns la concluzia cd te-lggpg.cglgfii actelor cu__q!_ g_Lad violeu+aerau mult mai implicati in Lift4*t _d*eyiplente g{ave. cor11p _o_f!4ryrente Creqtereanumdrului crimelor comise de copii in SUA, intre 1984 qi 1992,de la 987 la 2 300, esteun fenomenpe carecercetede pe torii il gdsesccd se afld intr-o. qgQnQa_c-qfglggg.-grt11gle41a Exist[ nenumdratecazuri in care coptu ugg fere un 4!cql e_g1an. , pur qi simplu sq! inpr-eluate de pe'micul ecran.Cu toate n.u""tu u"or r..nu. sau a cd pges-a aruncd, in general, vi4a asgpla g9-lUtb_iljQFlSqpliA[ faptul cd frecventa acestor ingghil$_1iipsihice a unora dintre ei, cazrri creQte de la un an la altul aratd ca este vorba de ceva mai mult decAtatAt. Legdtura dintre criminalitate qi violenta de pe micul ecran a fost dovediti qi prin alte studii. Grant Handrick, in urma unei cerceteri intreprinseasupraa 2q_-B de$nugifederali,a constatatcd 9Vp tebnicile dintre ei invdtau tructlli . q={!mtnalS.-.A1:[L_l!.q,b_g]Btele3u pr-ivindla:elevizor,iar 40% dintre ei au declaratcd au copiat exact crimelepe carele vdzuserd mai inainte pe micul ecran.(Huesmann, Eron, Lefkowitz,Walder, 1998) in privinta s_4.U-c-idgfii, existdmai multe studii caredemonstrea-

r zAo--l$tur4lganslillt: yjaq""t"lTV Ei . Pentru ".t.t" prezentein tea fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaqe
lenovelelede pe canaleleamericane,acesteaau fost raportate la tard pe o perioadi de 6 ani. Concluzia? rata sinuciderilor din aceastA 75

Ori de cAte ori un personaj principal dintr-o telenovel5 se ginucidea, timp .de.:fei aile exista o gqeg!.g1esemnificativd a sinuciderilsr in rfindul femellor din SU-A.,(llf"f!tl$_tqjg, Autoritdtile federale din America au declarat cd 28 de persoane s-au sinucis intr-o singurd sdptdmAn5,jucAnd ruleta ruseasci, dupd ce, anterior, urmiriserd la televizor filmul Vdndtorul de cerbi, film care prezenta o lungi, interminabili qi agonizanti scend a acestui,joc" sinucigaE. Ej9^c_t_qlercuapstnleglge ale violentei TV in cadrul unui important desfdqurat in USA,John p. Murray de la KansasState universiry impreund cu colaboratoriisdi de la alte noui universitdti americane,vizualizAndprin metoda Rezonantei Magnetice Nucleare actiy_it"a!e_A--c,g,rlic-a_15 pe parcursul vizionirii TV, a constatat c5, la _p--e;.soane_le*-g?te_--q_r-1-n-3-Tg_qg_" c11 ne-t.gliel_-e*_.v_id*go yi"e-lc!t, q-g-.lggUt* erau activateaceleaqi retele neuronaleca la persoaneleimplicate in acte de violentf, in lumea reali. Cu alte cuvinre, v_iol_e-n,ta"fi.e$onali_..a micului ec$-p"de-"Yiolen,t"a,r-eald.-(Murray..2006) concluzia studiului a fost cd orice act violent vdzut pe micul

Care este lectia pe care violenta TV o dd noilor generatii
-!---. t

Faptul ca l,aprul cd In m 73o/odin /3oh dln toare scenete scenele de violentA violentd fV a {+ptaq,yl rdmas nepedepsitcre$teEi pp*bili-tareaca telespectatorii, mai iuseamdcei care au crescutcu televizorul,sd 4dgpfecomp.,rtametrfe vglg&tc-in momentul in care intAmpindvreo problemd,cAnd nu li se face pe plac sau nu obtin ceeace vor. Ei au inteles,in timp, uitAndu-sela televizor, cd personajele de pe micul ecran se impun p{!__-v_-i-slcn$a dp-b,4ndesg o-anumitd-eficacimre. in rezo-i_va.G-a,pfoSi blemelor. Telespectatoriiinvatd astfel cd vjglenga_Boale_fi Jgla$Ja tgre-ilfi pedcpsifi-p€ntflr-.aceasra, iar j u stifi cdrile sunt u qor de gdsit cand doreqticu ardoareceva sau cand cinevaiti std in calea satisfaceriiinteresuluiqi a pldcerii.Aceasta mai cu seamdpe fondul uMi, in fond, asgai$qului, unde gffii: tele dincolo de care interesultdu intrd in conflict cu al altora, sunt relative.

n@

cd viol_eltq p*9_ets_piggsg*qglgrg_$i
t-

sqf_ej-a;_a,al,tor utmgni sau ci violenta esreun fenp_men

deauna decele maigraire .-orlr-ilrri!;; ;.;;;fr"ia a" a" "uJ""fu p, mrculegaqa golsecinl.elor ps_lg.Lry9ljrrug;ffi negative

apar doar in 760/o dintre materialelece contin violentd). ;ei (acestea Dacd pe termen scurt consecintele violentei nu sunt atet de mari, pe iar termen lung sunt nesemnificative, dacd,adesea, violenta este eqrgrreazas{erertll sa raspun?effi;Ui* -aetrqn tui, ms-diu incadratd intr-un context comic qi impersonal, atunci treptat, din qgndifgnAnd astfelu11' qggpg$ggle.$impu-lsiv**o*_agresj-v_i.rarc*refleqi copildrie pani la adolescent5, telespectatorii se obiqnuiesc atat de xg*.i-nVClqntara. Efectele,se aratd in studiu, sunt cu atAt mai grave mult cu acest comportament, incat ajung sd-l adopte cu uqurintd in cu cAt viglg_+"tETV zona cortical[ a nuemorieij.e lun4.ggiveg-zi.3,qAt anumite conjuncturi. g[,{g-rat5, cAt qi pe acgea rrurrnaric. Astfel, lmp_fiqgla i*jg.SHl_p_o$J Violenta de pe micul ecran a{e*@l. V.i-c_tiimaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memoria - cei rdi - iqi meritd pedeapsa, -Sl" iar sufelinta_Fg_dlg_e-f-e-A lo,r-nu individului, in acelaEi fel precumactelece traumatizeazd cu purere ng_-spune-ninuic. Cu alte cuvinte, oamenii sunt indreptdtiti si se psihiculuman. comporteviolent impotriva altora, atata timp cat orizontul personal de..conqtiintd al victimelor esteestgrnpet de vina care-rise atribuie. Bombardaticu aceastd violentd care depersonalizeazd, tinerii, inspecial,sauadultiinoi1orgeneratiiWP.-c]L-a!Ata-ae-ui.76 77

aqacum se intAmpla cu cei de acum c€itgE_dglgl93_AllAl_9anleAi, teva zeci de ani. Nu numai cd experientaviolentei TV nu le-a format o conEtiintdprivind suferintaprodusi de violentd, in general, t Si aqgA_-lglU4lc-lU-delggqlebj49l-egte ct chiar le-a desens care nu te las5-si fa-c-i qliqdfgi gm, a:g$i fauL-penlru celrlilalt. su fiqape-care o Fnli frrodrrce in zilelenoastrecd Aceqticopii,tineri sauadulti carese trezesc pe rece cinevasunt, intr-un fel, inomoard,lovesc,rdnesccu sAnge fit-i run"t.qt". Ei nu au capacitateade a-tntui-li--d-e-94!!lqlp3-4Upe care*aptoa!qlglul o-suferi*in-urmarrnei agresi tIni. Aceastd r-e;e;1 tratare a victimelor violentei intr-un context impersonal,ce-!Lcum a.ceqttaliggglllapgllgapqa qi astfel atfjjustifkag viole4gaimpoqi, in triva 1or, sld!.egg ca.Bael-talga"ltdrvidulul-de.l"so-mpatimire consecint d, dfagastea-fa6ie-ceilabi-oamexi' Necompdt imind, nu ai cum sd simti durerea celorlalti ca pe propria durere qi astfel, in-ctatorilor o anumir5-insensibilic€j-iret, qe sddqq-t*e*!p!q!p1 tetespg fatd de soarta-sau.suferinta leFte sau "hiut @ devine,prin urmare, g_$ggel4 menilor. Tglgyiz-iunea _qilgiy_tay$itin care cel5lalt nu este privit qi_A-?g.1erlvtlAgi mului, a egoismul_u,i ca un posibilprieten,ci ca un potentialduqman. Care sunt, prin urmare, efecteleacestuibombardamentcu meviolente care,prin vizionare,devine expesajeviolente, ale acestei rienta cotidianda omului modern? ( 1) Oamenii ajung s1_qupraestimeg.g-plez-enga-violentelinlusentimentulfricii, al insecuritdtiiin fata periruga-reald.Sporeqte colului vizut ca iminent. potentiale, (2) Triind permanent sentimentul unei agr-e-s-tuni o,ameniinu numai c[ derrin mai stresali, mai irascibili. dar qe qi p!Q8[teqcsa re-spund[-c::siolear, a, in -Legittmf,-ap irare, la un eventual atac. Prin aceasta,comportamentulviolent se insinueazi in pentru a s[-l foloseascd imaginatiaindividului care se indreptdteqte preintAmpina riscul.
-__:-_,_._Y--

(3) Indivizii nereepaceastf, violentd ca pe o golr_rpglgntq lggitimi Ei implicitd a institutiilor sociale. Lumeain care trdim esteuna violentd.Violenta devinedeci mijloc qi necesitate. (4) Apare o desgns_i.bilizare a oamenil.,o{ei, dureviolenta devine, tot mai mult, un mijloc dezirabil 4i qi pufeffngei; pentru rezolvareaproblemelorqi impunereaintereselor, pentru dobdndireapldcerii saua confortului dorit.

Copiii, tinerii Ei televizorul, in contextul culturii nihiliste
Cele mai multe studii referitoarela efecteleviziondrii TV ii au in vedere pe cop-iiqi pe tineri, pentru cd t4"ac__e*s*t*e_;iA,5s-qe -gxpeJie-nga pg4e!-de-ye poate fi defi ni torie penlru deU g talfli n eA.Uln$lt, "v-p.ltef dere neurolosic.cAt si osiholosic. Este oerioadacAnd se confisurqiz{ ref eIeIe neuronale, sg"ggrolJa eqhip.,a.Ip.e"{}.!glg eJgltf I n ecesar inviatdqisS_fgmsaza_depriaQg*ij,l=e.-g_|9grnp9"{!e!qg-4tple. Ce se intAmpld cu mintea copiilor pentru care televiziuneaa f.ostbaby sitter,pdrinteqi educator am ardtatin mai multe din capitolele acesteicdrti. ln lele ce urmeazd,vom incerca sd rezum[m acesteefecte,conturAndintr-o imagine unitari portretul tdndrului care qi-a petrecut o mare parte din copilarieqi adolescentd in fata ecranului. in primul rAnd, vizionarea tatf$A.dezvoltarya strategiilqlie o1e@i, lucru care aducegraveprejudicii abiliqi gAndirea limba, tdtii de a folosi st[pAni logicd qi analiticd.Problela aceqtitineri in incapacitatea mele de limbd pot fi sesizate exprimdrii cu claritate a ideilor, in folosireadefectuoasd a gramaticii,in prezenta din abundent[ a stereotipiilorverbale, a expresiilor de jargon qi a exagerdrilor. Toate vddescsfu3ciallpb.ajului, a gAndirii qi a qliTonlului -d.e preocupd,ri Nedezvoltarea retelelor !119leqgua-l_e. emisfereistAngipune in crizd.$lionamentul logico-matematic, creeazd dificultdti in abordareaunor disciplineca fizica, matematica,
::::::v-e*:;-;=:=E;;# --' + -@

7B

79

de a chimia, a metodei qi a rationamentuluiqtiintific. Capaci-ta-tsa sunt invd-tare procesul de qi du1a1d, d.e.sggrta pigi a.qc1iq,.mgmo1ia prin vizionareaTV. de asemenea, d"e-fayo--r-izate, mentalesuperioare in generalsunt influinvdtareaqi procesele prin v1fllimarea pe carecomunicarea de televizor, entate semnificativ audio-video o produce eg$eJHIF,LIE&*gl Aceastdafectiune a ariilor prefrontale se rdsfrAngecu putere in 9o"-qp_9;!ar4"gnt !1 gAnd-irc$j in intregul mod de viagaal tinerilor care au acumulat prea multe ore de vizionare de-a lungul copildriei.Tinerii aceqtiasunt pe o perioad[ mai lung[ qi sd-s--e-s-stqengqzg-gg-aenqie iucaB-abili sd se motivezein urmirirea unei actiuni pdnd la finalizareaei. Nu programul qi viata, sunt deldp*oJ*i-A-Si orsagizez:e p_l3n-if!g_e* gi,_p4-;i jrascibili gi qi hiperactivi, nu;gi pot controla emoneglijenli" sitori tiile qi pot avea un celnpqrtaqent instinctiv exacefut - bulimie, sau pulsiuni sexuale.Prin inh,ibgrelcomunicdrii intraagresivitate intelectuale, qi interemisferice, vizionareafV p1g*yi%g procesele a reactiile qi comportamentul indivizilor, pqg-lglgrtqg.l_ dezv-oltare

pdtrunsprofund in viata tinerilor careajung sd-qiconstruiascd identitatea prin insuqireaunuia dintre rolurile puse in circulatie in lumea TV, p{n..imitarea uneia dintre vedetele sau-vip-urileaces.tei p!9-ud-s=realititi. Lumea devine o scend,pe care fiecare iqi asumd un rol Ei incearcdsd-gipromovezesau sd-qivAndd cAt mai bine imaginea.
NIHILISMUL ESTE SPIRITUL iN CRRN, PRIN TELEVIZOR, SE EDIFICA SINELE $I IDENTITATEA,,OMULUI NOU"

i4elges$et
in prezentarea de pAnd acum am luat in discutie doar probleindelungatdla mediul audio-vimele pe care le creeazd expunerea Continutul mediului deo, fdrd a tine cont de 15*S-ra,progra1r-r-glo,t'lY. televizual nu numai cd ag-1avg_11d simptomatologiadescrisl anterior, la intregirea portretului omului mediatic. dar qi adaggajr-_o:l3gfug1! Dinamismulexcesiv, dictatul actiunii,accentulpus numai pe ceeace are vizibilitate qi creeazdsenzatiecontribuie la form4lga uluj individ pl.Ltl ..n.liy, n.i4,"!4+g,in-golceea ce face qi agit4t, cu toate cd in qi cu realitateesteextremde pasiv.Obignuiticu lucrurile nerationale emotiileputernice, copii invdtati si steain fata televizoruluise aceqti angajeazd cu greu intr-o activitate, in tot ceeace presupune efort, se plictisesc repedegi renuntduqorla ce au de f[cut. CAndnu sunt telespectatori, dqvln ei inqiqi actori, incepAnds[ inlerpreleze-qqtq_1ile t"elevizor.De fapt, in societatea -ipyela_t-.e-.d.e.la televizualului,autorii postmodernigdsesc cd ideea de spectacola BO

I[thl]t$qut, tfsatur" cara Ei, de altfel, a culturii moderne,estespiritul in care se edificd sineleqi identitatee,,omu!qi ngu". Unul dintre principaliiviruqide carese contamineazd mintea micilor telespectatorieste fgjq.fiy_:,2-al-eg-4.,{gvnnJ_lgi. O boald ciudatd, de neintelespentru cei din vechile generarii,este fafSde-sedint5, ;atA manifestarea la tinerii de astdzia i4gllfqrenlei dg_g1gg,,,Hea1, fatd de adevdrin general.Lectia pe care o primesc copiii de la televizor poate fi sintetizatd in sentinta prin care Nietzsche surprindeesentanihilismului: ,,Nu mai existf,adevdr absolut, nu mai estestareabsolutda lucrurilor". (Culianu,1229) ii vedem pe tinerii de astdzici nu se $ei il_r_eteseii.nqg_limic; deoarece nu-i mai motiveazddecAt interesul material qi pldcerea.De fapt, ace$tiasunt qi vectorii care trebuie (in versiuneaconsumatorismului) sd-l mobilizezepe omul societdtiide consum.Prin televiziune qi, in special,prin publicitate, copiilor le_;ung.c9_n_$.9"1_ggj-9ring9le qi nerlgile, obiceiut !e a cumpira sau cglltiinta de--a fi prin . Vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificdrii, a transformdrii tutu-rorvalorilor Ei idealurilor h_rl1-a{lq-. Pe toate se pune un pret, toate sunt echivalatein bani. -Baild eptg.p-e_rFgmiUl* p1lg"pal pe .micul ecrirn, criteriu al puterii qi eficientei, mijloc al dobAndiriipldcerii qi confortului. B1

programelorde telea expuneriila mesajele o altd consecintd viziune esteLolmaryaunei atitudini nihiliste,rdzvrdtite.Spiritul negatiei sau al .*"fi"l i. itsfiu;a;f ii ijunge si puni stdpAnirepe El te invatd sd te opui, sI refuzi tot ce ctnEtiinta telespectatorilor. 'sau tot ce este dat ca atare prin revelalie,prin credinti qi traditie ii indeamnd pe Televiziunea este primit printr-o relatie personald. copii sd se opund autoritdtii pdrintilor, Bis.g{gii,celor mai vArstnici obiceiucrgdlnqa, conteste sau sd. reticente sd manifeste in general, rile gi valorile traditionale' Totodata,ideologiamediaticdil invatd pe copil sau pe tAndr sd $1-dorin;elelui ins_g1l.cfeqdglg-4jnsuqi, in pf,rerile, in $elza-tii-l-e care sunt, in principal, modelate prin vizioaiyl[,ti1isl" i-S-g_gt:te, nu..u-W. SeiuUiruitege, desigur,c[ numai instantacare se expriTV, md prin televizor este autorizate, prin pgpmgiqggg; qres-ajelor exprimd glaincredereanoastrddeplind, clci aceasta sd primeascd qi pe om, ii ,,apird" drepturile libertdtile de sul celor care-l,,iubesc" toti cei care ar atenta la acestea(pdrinti, bunici, preoti sau prieiny.g!3tsd s.pun5,,nu]'.la teni). ln r.galiJa[:,copilul sau tAndrul e-s-!g si se viaga-s-a.gi tot ce poateinsemna@n increaddin aceiacat" au interessd-i manipulezegAndurile,sd-i exploateze potentialul de consumator.Criteriile principale pe care este indemnat omul modern sd-qi intemeieze punctul de vedere suntobiqctiyi*-t3lea,p$i|{!gfi-c-{3t-e!!ulap,ubli-cd. Realismulnihiiisi, exprimatimplicit qi explicitin programelede televiziune,adaugdqi alte cAtevatrdsdturi orizontului de valori qi de gAndireal omului crescutla qcoalateleviziunii.El este cel care in care omul iqi definegteage_a_mentalitate"-s*qlgnqr.std.s-411".p,qgitivis.t!, sistemul de valori, convingerilesau, in ultimd infundamenteazd demersului,,qtiintific"' Sd nu ne stantd, credinta,pe obiectivitatea unui posibil se va edifica personalitatea imagindm cd prin aceasta om de Etiinte.Aceastase putea intdmpla in secolultrecut, cAnd tigggtl-illyg!3!t.1notiprin vizionarqaTV, puterilenerii nu-qi sl5beau, Aqadar,sd nu ne inchipuim cd un astfel de om y?til dg a g-unoaqlg. 82

va fi capabilsd-qiconstruiascd rationamentulsau valorile pe un demerslogic sau rational. Ceea ce tealismul-nihitist modeleazd este personalitatea unui individ care-qi intemeiazd suficienta de sine pe*_o*gu]IutA*sgu(oglg3ltfi.i pe p.1gf?Js_gmentelg.ElLq Ae.popu . El dispretuiegte tot ceea ce este legat de rsyela+ie*de-s--rcdinfi*de_tradiiaaintadbr*.gi chiar de adevdrata $lip.La. Acest lii! g*$t_S1plSg!9n;a. om, foarte probabil,va credecd se trage din maimutd, cdci aceaste ideologie (darwinismul) este bine reprezentatepe micul ecran, chiar dacl qtiingificaceasteipotezd a fost respinsddefinitiv. Un astfeldeom,h$n:@lcuomul;|med9cqri9{tdtiqinimigurimediatice,giseqteun rdspuns,,gtiintific" la toate,degiin realitate nu, qi-4 ezvoltateapaqitateade -a urmiri sau construi un rationamentlogic. c.eeslg mogtenit de la inaintaqi, la.tgt ce este {4q s51SS$ tq t-g_t prilc-ry_dln-fa qegprin experient[, omul destinatde familie qi de societate sd fie telespectator este foarte increz[tor in tot ce poartd ambalajulde gtiintific, in ceeace estecomplicatqi savanr,deEimai tArziu se dovedeqte stupid qi nociv. ln ciuda tuturor deziluziilor, a problemelorqi chiar a bolilor pe carei le va produceaplicarea,,teoriilor qtiintifice"in propria viat[, telespectatorul nu va dezndddjdui, continuand sd creaddin glasul ,,qtiintei".Aceastaeste de fapt credinta pe care i-a format-oteleviziunea sau ideologianihilisti. Acest om esteun cetdteanggg_$ ,q.ql-s.gmator degarece este foart"g !dg3_1. u$oj*4-g prln etichegei gqlgrrga *o_biec-mqnipulSt _d*e,o[_{gt!ftg']_s31s tr"- ne-Orice misuld'riu ru"otogie populirizatd de cei care construiescastezimentalitltile. V:ldlsrnulg-s.t.e*g_Uf.e11!Ill nihili* cel mai bine reprezenratarat in mass-media, cAt qi in identitateatAndruluide astdzi.Mesaiulerotic, mesajul violentei Ei al magicului sunt dimensiunileFineafe ii" ----_--_>-_--..__.r . acestuicurent atAt de bine adaptatmediului televizual.De-alungul miilor de ore de vizionare,televiziunea dezvoltdtinerilor o sensi!,1ll$fq-Sgxggl_q_anormal5., un comportament gi un orizont erotic b-olB3

atenlia asupra trupu-hi qi a for, nav. O-J&SSSISIF care atrage sau gesturi lascive,priviri aprinse de dorintd melor salffiiiari pldcereasunt doar cAtevadintre elemencare promit cu subinteles ciruia zuFlglgg tele erotice ale mediului TV, in coordon'atele lumi, a obiectelor de imprimd ampfenta erolicul[l*a-s]ipla,.intI-e8ii sau a oamenilorcare apar pe consum,a situatiilor, a evenimentelor pAndla programelede qtiri, eroticul micul ecran.De la divertisment esteprezentgi chiardominant' a eggqag3gggggg jroin spiritul acesteiatmosfere,televiziune ticd qi simtualdcare il invatd pe om incd din primii ani ai vietii sd lucrurilesauoameniiintAlniti de satisfacela nivel perceptiv asocieze rea unei pldceri sau a unui inteies, sd atingd,sd apucegi s[ posede de mici s[ cdutdm cu ne obiqnuieqte Televiziunea cu neinfrAnare. la fe-lele g!-latrupurile oaminil6i tn dorintd, necuviintd qi neruqina-re

TV,viata emisiunilor in maioritiiea rii sl-gine .o"i"iiilr,ictGi iare'-

a oamenilor,mijloc al dobandi,sexual[ajungeprincipalapreocupare rii pl[cerii qi scop in sine, virginitateaeste demodataEi ruqinoas[, in ifidelitatea devine de circumstantd,perversiunile,desfrAnarea igeneral,adulterulgi divortul- scuzabile qi chiar recomandabile. nesemnificative Nu sunt deloc Eaqsformirilg iq,strUstura $i q+gtg"gglgg rgltexului produsede educatiasexualdpe care televiziunea,ca amplificator al tendintelor mediului cultural contemporan, o face copiilor gi tinerilor. Mai mult decAtin cazul altor comportamente, 4eviajjilg produse in comportamentulsexual se rds-

frAngcu puterein functionut"uu:iilo,LJ5lfl9*!3l". Transformarea individului,cultivarea al preocupdrilor sexuluiin centru obsesiv

e o atitudin emotiilor intensesunt factori care sgb,mineaze ldrgi tAndrului de a-qi sau rprivind existentagi posibilitateacopilului iorizontul experientei. mala{-ryain ceea ce priveqte erosul O lgeme_n-e-?..p-{eogupeSg in alte i-lnotivagia.implicirii d micsoreazicap4citatea conii sldbeqte pe individ gi, de asemenea, activited, il pasivizeazd trolul comportamentuluigi al emotiilor prin dezinhibareatuturor B4
--.i-=-#]F:'

imaginatia,in timp ce fericire?_promisd qeararea fi una rlg3c,1lg. Vi.o-lgp.ta TV, poatecel mai frecventmesajin perimetrul prograjolg-1un ro! deose.b*U-de melor de televiziune, impgrt4-grt in modelarea compoitamentuluicopiilor qi al tinerilor. copiii de astizi, care se uitd mult la televizor, sg3! m.u]I__{}g|.agresividecAt cei din geneB5

rry:glf L11 isiuni, cdci fin*rd sme rEt r<;ilmi ffi i iTi'f-n qerve i onti.,uu

comportamentelor ce vizeazd, dobandireapl5cerii. prin toate acestea, este q{.*lg[-flfnc!!g-4.4rga qi, practic, dezvoltarea normald a ariilor prefrontale.Legdturacare existdintre o functionarecorectd a cortexuluiprefrontal qi comportamentul sexualse vede qi din faptul cd vdtrmarea celui dintai are ca urmare exacerbarea pulsiunii sexuale. Potrivit studiilor mai recente,un alt efect al viziondrii materialeIor erotic e esre agq-ri gig'f-e-! o.E_e nylgf _q9 a q.qS_{a.S-a dovedi t "gg cd materialeleerotice,ca qi comportamentul erotic obsesiv, creeazd dependenti, qi anume cer un consumsporit, iar in lipsl provoacd irascibilitate,angoasdsau o stare de nervozitateexcesivi. se pare cd plf,cerea produsi de vizionareamaterialeloreroticese reflectdla - un hormon cu structurd opiot*e],__c_qf!"1_.-Al in emisia de endorfin_d idI care actioneazdasupra centrilor pldcerii Ei care, produsd in cantitate mare qi regulat, poate crea dependentdde comportamentul careil produce. Ultimul aspect privind transformdrilef,iziolo-gice generate de cultura eroticului mediatizatdprin televizoreste cel legat de activitggn-ho,rq-o_nald. Cu.ltivareadorintei sexuale, a unei imaginatii marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in g-ex-gali segg$a h.grmon1-l"og, care, la rAndul lor, pql.a_c_c-91_e-La_ggturizggeg_.,ungi sensibilitd;iqi a unui comporramenrsexual nepotrivit vdrstei.Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor,de un comportamentsexual pdtimaq, aceqti tineri care incep sd fie preocupati de problema sexualddin primii ani de qcoaldqi care ajung sd intretind relatii sexualeincd inaintea termindrii gimnaziului ajglg-{g{te repede la epLEare suflereasqi,_gi*tnrp_e3_qgg, la

ratiile anterioare.Pe termen scurt, efecteleinregistrateevolueaze a dorintei de a-l deranjasau supira pe de la simpla manifestare lungi, 10 pAn[ la violenteverbalegi fizice.Pe o perioadd celdlalt, a fi un factor semnificativin 20 de ani, violenfa TV se dovedeqte determinareacomportamentuluiinfractional qi chiar criminal., O a violentei TV o constituieformaconsecinti la fel de semnificativd ---+-----rsltrglgn $i, in rgggt",i-q{lvidualist, !91f1_9e {ga unui c_ompg*1rysry insensibilitatd TV d ezvol a qbi$a -ln*sla-ep--dg-dlggggte. Vi zi on are contribuie la crearea unf?iltu?ini-qdmitea la dur-e-r-q-a -c-qlu!1,alt, fatd de suferinta aproapelui,o de inSlfg-gpge logse,neomeno-asg, 4. tn privinta aspectuluireligios,educatiape care o formeazi televiziuneain timp este una liberali (in senSnihilist) qi sincreticd. in pucu credinlain extratqre-Qtli, Ideile darwinistesunt amestecate De la credintele orientale pAnd la !9-Ii-g*f-enp-mene-!upgga!gg1q. pAndla pietismulapusean, tg4cre$tinism, de la misticardsdriteana te sunt amestecate in creuzetulemisiunilorde televiziune. :E;;ffiteleviziuneaeSteogr-qdjngd5i.nc1etistd,bazatd pe o pseudoculgra re-![!g4qd- curiozit5ti, senzationalsau chiar ',@ qarlatanii.Orizontul de culturd qi perceptiedezvoltat prin vizionarea TV este unul de tip magic. Prin vizionare,mintea tinerilor detelevizualului gi influentelor vine foarte-p-as-r,\L4-de-s.ehisa-s-ugertr*il-q_r Esteo minte care caute cu aviditate pl[cevenite din subcon$tient. rea, care simte cd tr[ieqte plenar mai cu seamdsau exclusivpe par(in imaginar). cursul experientelor evazioniste un adolescent Prin aceasta, televiziunea-_pjqgdlg;-te deschisc[de Ja!S!!qd obtinute tre experienla drogudgr, a :Ig_{-iJp.r=ai!era!q prin diferite practici orientalesau configureazS. un orizont perceptiv dgtUsebizofrenic in care imaginilede la televizorEi cele din minte uj.t.tg sd contrazicdrealitatea.in acesteconditii, un fapt editorial cel putin ciudat pentru cititorul inceputului de secol)CK, romanul Harry Potter, ia o amploarede neimaginatin rAndul gcolarilorcontemporani. lntr-o epocd definitd tocmai prin absentalecturii din B6

programul adolescentilor, se constate brusc cd un roman ce descrie atmosferamagic[ din jurul unei qcoli de vrdjitorie este citit din scoartein scoartdde sute de milioane de puqti. Foate majoritatea dintre ei se afli acumin-fata primei-ci,r$parcurse pand la sfarqit'. PAndnu demult, pdrintii i-ar fi oprit pe copii si citeascdanumite cdrti considerate periculoase pentru educatiaacestora. c[rtile care contineau invdtituri mincinoasesau erotice erau primele in fruntealisteilecturilorinterzise.Astizii'Sd,@se qg-o a bisericii -- dupd cum declgld insdqiautoafe,Tbre rea cirtii', iar actiunease invarTein jurul unei gcoli de vrdjitorie, urmdrind, in fond, deprindereade cdtre copii a unor practici magice, familiar,tzareacu lucrarea fortelol;{!![$Sg. Motivele, simbolurile, metodele,in,r"g; inspirat nu atdt de fantezia autoarei,cAt de pl3cligilewdjitoreEtideja consacrate. cum poatefi elucidatacestmister,uriaqulinteresmanifestatde copii pentru citirea acesteicdrti, atitudinea deschisda pdrintilor care le cumpdrdcirtile Ei a profesorilorde qcoalrcare,in multe cazuri, le recomanddpentru lectura obligatorie?cum poate fi explicat entuziasmulgeneral,intrerupt pe alocuri de catevavoci rdzlete, pentru un mesaj care, in mod vddit, ii indrumd pe copii pe calea deza-g_regdrii mentale Ei sufleteqti?Este cunoscut deja sindromul Harry Potter: pglg11l-c_e*g.gtsljg,ggsuferite de copii in urma citi_ rii cdrtii. Fenomenele,,supranaturale" sau problemelepsihice nu lipsescdin repertoriulconsecintelor produsede lectura cdrtii. i,lsgqi interpretul rolului principal al iilmului a fost inrernarpentru un interval de timp intr-_un spila!{e bgf! psihice.I\4odelarea prin vizionarea TV a unei conqtiintedeschise, pregdtitesd primeascd experienta magicului este poate cea mai plauzibild explicatie a acestuifeno8 cartea tradusd dejain 47 de limbi a depdqittoate recordurile de vanzare, cu mult peste 200 de milioane de exemplarevAndutein toatd lumea. 9 J. Kathleen Rowling, ndscutdin Bristol, Anglia (1965), declard intr-un inrerviu.publicat m cdreia i_a donat Tig:t Ylq{1e -ce999-e_ lngmbrq a *ljqetc,rJl lqi Sq..t_a.n, mai mult de jumdtate din veniturile sale.Vezi www.the times.co.uk-"-

87

in generala ajuns men. Mintea copiilor gi a omului contemporan ci chiarfoartedependentide o astfel nu numai extremde sensibild, de experientS. atractia pe care o srmt oamenrr Cq."t"-o-ate'-q4 pg:ll ggl.-:--e-?I1a, astezi fatd de slgtg +lt"-rateqe co"n$t I produse de bduturi, euforizantegen Ptozac,fatd drog, practici orieniale, medicamente de superstitii,zodiac,vrdjitorie, spirilism, credint[ in paranormal, de a suplini ltpSa in extratereqtrietc. nu constituie decAt rye-voia unei existentereligioaseautenticede care cultura nihilismului i-a
- -

fndepartat prin toate aceste practici, credinte sau experiente magice, aflate in spiritul gi prelungirea experientei viziondrii TV. UN postsll PoRTRET TELEVIZORULUI AL COPILULUI pe care Au fost prezentate in acest capitol cAtevadintre -qf-ectele vizionarea TV }e are in dezvoltarea qi functionarea cortexului, precum Ei in definirea comportamentului, a caracterului qi personalitdtii indivizilor. Mai multi factori sunt inse responsabili de manifestarea in viata copiilor noqtri a uneia sau a mai multora dintre

- 4 . - - - . - . _ a

rate anteriot. TiUzuL"e"lg.gl4g. problemele sau trf,sSturile enume viziondrii TV (aici intrd gijocurile pe calculator,internet), g-e.491-5!9 a copilului, pSlamg-Uzlonate, sensibilila"te3-p-s-i[i94"--s-?"1l.,lervoagf, in care cregte, p[rintii, mediu-l pe i-o acordi qi care educatia atentia priele-Lui, cont4ctulcu natura sau exercitiilefizice, toate a-q-tiv-it5]ile, acesteacontribuie esentialla agravareasau atenuareasimptomaanterior. tologiei prezentate ln conditiile in care, djg-plmii ani de viatf,, copilul este ldsat zilnic un numdr semnificativde ore in fata televizorului sau a calsunt mar-e_ culatorulu i (4-5 ore), cA.n5!o pa{tegjggg11]gr agravan-ti prelglli, lip-lind in schimbcei care ar putea sd ameliorezeefectele televiziunii, atunci trap"qggrile prezentatemai inainte vor marca in AvAnd in vemod foarte probabil identitatea qi minteq..c"gpilqlui. 88

dere studiileprezentate pe parcursulacestei cirti, devineposibili copiii sau tinerii penschitareaportretului in care se incadreazd gi cultura nihilistd au jucat rolul cel mai tru care televizionarea important in educatie.Iatd cum ar arf,taindlvidul pe care televiziupentrulumeade mAine: neail pregategte EgA5lsT_ggrviggelist, ghidat numai de propriile interese gi pl,[ceri, tAndrul crescutin fata micului ecran este incapabil si se gdrintl indraansgp--An d descurce sin gur in vi at d. Ti f+-Uip_sg"p-rppriii qi i s-ar cuveni totul, 1a-qb"raznicie-cu cei mai mari decAtel, ca cum fird a considerac3.q1-e iq|arogd 1o^ate drep,-t11lllg $i lib.e1t4gjle, _v,Jgg neexeraratA ca, De fapt, cerceterile 4a$-rie-san--re$qng_4_b.Jlle!9. -, sAndu-qiacest comportament- asumareaunor responsabilitdti ariile col:isale..it" pioC"teuiS iCeistd abilitate. nu;lejezvoljat Astfel ci qi atunci cAnd in viatd va vrea cu tot dinadinsul si-qi g1gg"el *v_a asume o anumi td respon sabil i tate, dil .qglS_r_-49--ygdglg_ int-fppina mari difiqultdgi. cd are rdspunsla impresigcd gtiq to-t-ul, Acest tAnf,r care la-sd de fapt in spatelepseudoculturiiafiqatecg__qufi; toate, mascheazd .lgpf,+o-hculturi-cras6. Crescutintr-o camerdde bloc, cunoscAnd lumea prin sticla micului ecran, nu_arecuno$tinleqlementaleprifjzice cele mai vind nalu-r*a, animalelg, plantele sgu fenom-gngleqi nu gtie sd se desNu se pricepe la nici un me$tequg 9_b_Sft:lite. curce intr-o situatie oarecare.TAndrulcare qi-a format prin televipractic, lipsit zor o_pglggpllg_tltg {ffH_e lg!!e qi despre sine s-ste, pe care oricare copil de la de :Irzggtu,l.d"e.-i-nlelegere-5i"c*unoq,ti-ale tard sau din trecut il aveain mod normal. sigur pe sine,precum Cu toate cd facepe ,,durul",ardtAndu-se pe acest la televizor, copil, datoritl nsdezvoltarii i-a vdzut cei de ngrylg!-a-ariitrorprgf ro_1t+l-e-e,ltr,fqe*g_tmp"gljl5*e-$tgjabiLemo.ggi ggSqoiezecomportamentul gi sd-qiinfrAneze !i-onal,inglpgb_i! dorintele. Invdtat sd facf, numai ce vrea, sd nu ascultede nimeni, mai cu seamdde pirinti sau profesori,tAndrulpllmddit de televiziune in duhul culturii nihiliste se supuneinsd cu docilitate comanB9

damentelorimpusede modd, estedeschissuperstitiilor,reclamelor publicitare qi urmeazd cu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. banii.pe AcesttAndr, gatSoricAndsd se distreze, si cheltuiascd diferite lucruri, esteincapabi Lasume-oactlrritatgce presupune un anumit efort. ie se concentreze cu atentie asuDraunei lucrdri _\€::_ __/ ".............,oarecare. ii estegreu sd se obiqnuiascd Pasiv,deldsdtor $i neglUent, g,ymallca qi sd facd un lucru de care sd fie multumit qi el, qi ceilalti. Deqicautdpermanentcolectivitatea, vorbeqte despreprieteni qi prilespectat.qlglfti ii estegr"uE dezvoltdo profundd comunicareinterpersonald,o prietenie de durati care sd , presupund fidelitate qi seriozitate. privinta in relatiei de dragoste,lucrurile stau cu mult mai rdu. Cu toate cd-Eicheltuieqteo mare parte a tineretii cu aceasteproblem[,ry_Sltlg de-qpreqg_-ir_rsrg"+"_.:_g*yarat-dragospraSltejdjgbeAgcd pentru cd nu a inv414tgd rabde, sd tea. I N-ttstie pe celdlalt, si-i asume lierte, sd se jertfeasci, s5-l compdtimeascd { jg regugg.lu-poflneputinteleqi sd-l sprijine. CrezAnd.e d_tqg_g;,lgg g_!_e]gJte-sczuald, la distractie qi li"Sgl |f pl5cere,acesttaner estepermanentdeziluzionatde persoanacelu\ilalt qi de propria persoan[.De fapt, aceasta estedrama cea mare a copilului sau a tanerului culturii mediatice:{isgrepqntauriald dint*Jqt".t""j!]g=:?1,,,**glE_pe care televiziuneal-a invdtat sd qi le r:""".di::.:i.cgpacitdtile mentale,{ipponfbi-[ita;ile emotionale,afective qi ab!!!!dplgIg$-pe caretot televiziunea i le-a modelat. Acesthandicapil ?esimtein tot ceeace face.Astfel, chiar dacd qe ceilalti reu$g!!gszr.j-na$ery"ca intr-o anumitd mdsurd,deqichiar pe e@, folosindu-se de mijloaceleeuforizante, amneziceqi anestezice pusela dispozitiede cultura divertismentului, iLadAncul sufletului se simte co-mp|gx3t.de sldbiciunile p.qc-a1e|-e.qtmustr!taepiop'iireneputinte.Acest tAndr,care apartineprin cre$tere mai mult televiziunii,,culturiime90
!a

diatice sau nihiliste d99Atp[rin;ilor qi lumii reale,U3,,apge!"Ja'$i S. Raportulsdu cu lumea formeze $i se-$idezvo]feforql.de ---_----3."..# re-dld este_-re(Us, orizontul de intelegere loglgjlgu.t. Nu estecapabil sd se descurce in viatd, sd-qievaluezeactiunile,sd-qiplanifice i senzatiilepe care aceasta viitorul. @prin reflexiv.pentrua-qida seama le furnizeazd,incapabils[ se deta$eze emotiile qi actiunileiisentimentele, el. GAndurile, cu ce se intAmpl[ sunt dictate $i diriialgie 3ltgjneva.Este, aqadar,un-egl--bol4a!L-Il9pgate se fuce reu c-qnqlient, putincios,care,ma-i$Ult.sa-U--!.rgipulln pe care le are, peneelorlalti,el insuqisuferindpentru i{*ltgtb ca om. tru f4ptul c[ nu se poaterealizain mod desdvArqit

97

Mediul

Ce putem face?
ErrutNeRnA FAcroRrLoRDERrsc Factori de risc privind agravarea tulburirilor produse de vizionarea TV: { o jocurile pe calculator,ascultarea excesivd a muzicii la cdqti, mai cu seamd a genurilorviolente. 2 o Stresul,lipsa liniqtii atAt de necesare dezvoltlrii limbajului intern qi a reflexivitdtii. ? . Lipsadialogului cu pdrintii qi a afectivititii acestora. h . Un model negativoferit de pdrinti. , senzoriald oferitd de camerade bloc. 5 . Deprivarea o Mesajulviolentei,al erotismuluiqi comportamentul rdzwdtit su_nt extrem de.qo-c-jye. '-?. . Certuriledin familie, lipsa unor norme in viata acesteia; divortul pdrintilor.
L

O anumitd armonig ,gi intre pdrinti, un cadru familial "t+$e_l-e"ggre. liniqtit, .u.u.terilTde o viagainterioardbogatd-qiintensd- comunicarea intre membrii familiei, 4g_fg$falgg.iir-_q"g-ln-gl a unor activitdti casniceetc. -, un mediu ordonat qi organizat ajutd extrem de mult la recuperarea ADHD (Barkley,19B6). deficientelor Rolul pirintilor Plrintii joac[ un rol deosebitde important, a]itu-ride gogi c-ei_pe care copilUlii are drept model, deoarece el igi va insuEi,chiar dacd in prima fazd inconqtient,modul in care ace$tiase relationeazdla lume. J,.H,ealy,propu,,Atunci cAnd adultii le arati copiilor, o_b-sqrvd pe ei inqiqica model, cum sd gAndeascd nAndu-se inainte de a actiona, cum s[ amAnerdsplatapAni la ducereala bun sfArEit a lucrdrii incepute,cum sd foloseascd limbajul ca pe un mijloc ideal in procesul de gAndire qi planificare, q-f-ere*gadful fundamental^.de_q.+_g-I-s-ge a-func.t, executiv (cortexul prefrontal)" (Healy, 7990). iilorc"ueie&Llui Stimularea gAndirii

CATnvnoBsERVATII PRIVIND DIMINUAREA SAU
ELIMINAREA EFECTELORNOCIVE ALE TELEVIZORULUI

Principii generale Confom studiilor intreprinse,mijloacelecele mai eficientepentru vindecarea problemelorde invdtare qi a deficienrelorde atentie cu hiperactivitate - (sindroameleLD qi ADHD) *rn!:gJfiv".area_roesunt afectate. ,mai a acelor-compo-rtamente-care munca in general,un program sd@ii, ndtos qi stabil de viatd, controlul comportamentelor qi al emotiilor, deprindereade a asculta de o anumiti autoritate, de a respecta anumite norme qi valori sunt esentiale. 4ggy[qglg_practice, mai cu seamd cele desfdquratein.narurd, efory_g! fiaSSdiUElga sunt, de asemenea, necesare. 92

GAnd ire a, aldturi de cgr1g9!gl-!g3qge$ slactclar_Btrhlge qi al go--mp-qf!-anentului, joacd un rol fundamental dupi neuropsihologi, in structurarea normali a co-rtexului prefrontal. Este important s{-i invf,tim pe copii ,;cum sd pun4jntrebedb cglB-€4Jqlbg4d problematizAnd,sg-gl*llificejg!, dinainte, qi la modul general,c,umse foloseasce, (gi gAndirea s asociati) intre impulsurilepe care le au qi comportament(in fond, cum sd-qicontrolezerational impulsivitatea)". A gAndi,a con$tienjur, rg se intdmpld in lx"lg@iedi6ruluiinierio. Bu 1]gp.ntru sunt_tfisdturile fundamentaleale experienleigi fiintei umane, ce sunt esentiale pentru dezvoltarea creierului. Pentru omul societitii urbanizate,le_ctura p-oate constitulo insgm"_$!e_.g_gr_sd un important mijloc penrru ldrgirea _de...91p-erientd, 93

. rrebuieintd P33liu g$gl
de acelelecturi sau experientecare stimuleazf, e-vaziunile reve-riile, pe jp 1magjp-qr, drumul disocdci acestea il pot readucepe individ lutiei mentale. C-opiiitrebuie invdlati sd integrezeorice initiativ[, actiune qi comportam"tttiryr-rn cqnte"t reflexiv: sd qtie5$"ggvor sd fagd un lucru an'ume,cSj&cte poate si aib5, cqm allrebui sd procedeze, in ce fel qi nu actioneze, sd-qiplanificeactivitatea,dE@lglne-sd altfelq.a.m.d. Activitdti necesarepentru educarea atentiei Pentru a li se edggaatenlia, copiii trebuie atraqi in di[*t"!S +-_cJi(Healy, TggO) in gridind,.in.ate-liei.etc. ytl4-!i- qjutor in bugd1d-qig, i1t Este necesars[-i invdtdm pe copiii noqtri sd sq i42lige dg ryi.c,i, in treburile casei.Aceastanu neapdratpentru cd T99 -f._e_qUo:saUl ne-ar fi atAt de necesarajutorul lor, ci pentru cd numai a$a v_qr ginggri,!e_bple pentru atins{ se dqscgrce iry{lu ei sd munc,easci, gereau1u! scopvilto_f, in felul acesta iqi vor construireteleleneuronale ce rdspund de acesteprocese.!i trebuie suslinuli sau chiar constrAnEi intr-o formd anume sg urmereascelucraq inceputd Pegajaji:ntizarea ei. Controlul comportamentului Cercet[rileintreprinsearate ce terapia cea mai bund este de a invdgape copii d9 mici r4 qt_._o:ltgl9Zg_gg*po-rtary_egtul, sd rabde, sa-$t-i-nfraneze dorintele gi impulsurile, -sg ng_fi*e*]Ag3li sd facd doar ceeace vor ei (Wells,1,987). Controlul comportamentului nu se poate realizadecAtcorelAndu-l cu _coqt-{gJgl emotiilor $i a r. Trebuie sd le formdm copiilor lS-.SCu -punitu$3lile care pot sd le facd r[u lor sau celorlalti, s[ devini astfelstipini, pe p-r9g1iile reactii, sentimentegi comportqmgge. 94

in general,a.@ pe carele propuneasocietltea qi 9(g_ca!lg_H4dipo5ra.@ sunt idealepenrru recuperarea defici_ entelor datorateexperienteinihilismului, fie cd esrevorba de vizionarea TV, fie de folosireamijloacelorevazioniste. ceea ce trebuie sd caracterizeze insd educatiade astdzisau aceastd terapiecomportamentalS este

a,acestuimod de viafd qi o. lupte p"t.u-n"",A -disolutiveale culturii de consum care ne invadeazdviaUti!-o-ASele Illl-o_loci$glg_ged=Sgqde, lucrurile evoluau aproapede la sine fa. intr-o directie pozitivd,cdci lumea era intemeiati pe baza unei morale sdndtoase. in zilele no-4st1e insi, aproapeintregul mod de viati promovat prin cultura oficiald se opune dezvoltdriinormale a mintii umane, astfel cd este absolTi-oTTftil;i.t se fie conqiientiiaiqi contracaratin mod lucid atacr,rl la care suntemexpuqiprin viata in '.' lumeacontemporand. Desigur,procesulnormalizdrii nu va fi nici scurt Ei nici uqor, deoarece,dupd cum observd4eu,qopsihglogi!, inhibi ,,structurarea restructurareacorticald",iar o minte intoxicatd de-a lungul anilor

@,

a!.glgslqa cu seriozitate

cu fantasmele culturiide coniffiTiiiiiF

logiei nihiliste l La incepur,trebuie plecat ae ta Futin, FentffiEiGpoi sd se avanseze progresiv,deoarece, tle_p-ltt, mintea gi trupul, punAndu_qi in lucrare potentialitdtilenaturale, vor dobandi tot mai multd putere. vointa se hrdnegte cu vointd, motivatia cu motivatie,rdbdarea cu rdbdare etc. Toareabilititile mentaleqi procesele psihicesau fizrologrce_lglg!4resc-numai dacd sunt cultivatepermanent,dac5 cerem progresiutot rn em .at s" 'care poate de mult lq.g-oditutils, lu prot pe ni le oferd in prezenrsocietatea de consum essa{qplglezi poate consti--} tqi.;. cauza tn{tryIgg-g! a ffiil;;"r, ^t, amputdrii-.u"neia dt.nqe py- dobAndiriiu"net teJ!_e*qglgfale_ ale mintii qi ale trup_ulql-glj+n. rl Prin urmare, pentru tinerii sau adultii care conqtientizeazici au fost victimele culturii audio-video,ale nihilismului in esentd, 95

gi_1$el4lo_ria_ deo-

culturi vindecdriiqi dezvoltdriiacelorabilitdti de care aceaste Eansa un rdzboicu vechile deprinderi i-a vdduvit este ca ei sd porneascd pentru a elimina mdrturiile qi obiceiurilenihiliste din propria viatd, qi de experienta cu ceeace a fostvalidatde creqtinism inlocuindu-le societdtiitraditionale.

Concluzii
este o activitatecglgtul illproprie functionirii Televizionarea Er-4*"yglqU-Stp=ig:glgi.Se pare cd mintea umand se adapteazd dbar partial acestui tip de comunicare,gi aceastacu riscuri mari cortexulgi. Creierui uman nu a fost dotat cu un pentru sdndtatea sgfiqi9,Itt,"Se sistem care sd facl posibile pqqqPlg-Ei ptql*ggtqtga rapidd a imaginilor in miqcareprecum o f4ce,de exemplu,compurf ect adapt atd acestei fu ncti i. FigSlg;i i-e-p-e*qlte ateifr ;;h la anumite functii gi renunfe p capacititile, c,qrtexul in mod obignuitactivitatea.Astfel, neitiocesecaie-i caracterizeaz6, constatd cd, pe parcursul viziondrii TV, TtiYitatea gpnlitroi=i intereemisfereiiihngi se diminueazdeitrem de mult, comunicarea v, iar proceselementale sUperioare intr-un ritm predominant sunt inhibatecu putere,creierultrecAnd alfa - activitate electricd ce indic[ intrarea intr-o stare de semiadormirede tip hipn de la vArste fragede, CAndvizionarea intensiv[ se desfdqoard in care, qrclerulsgpdului qi mai tArziu 5-14 ani) pe-rfoade ani '-- *--... \I (Z-S ...-..-rI se dezvoltd si se structureazd,aceastdactivitate poate cauza o anumitl atrofierecorticale,o dezvoltareinsuficicn$ a unor arii ne:vArstei,cAt uronale qlEasia atat prin privaiea-le stimulii necesari spreexemo exercitf,, rnhibantdpe carevizionarea $l pnn preslunea la plu, asupla functiondrii emisfereistAngi.@ poatd mai dezvolta nu-qi sd fenomen riscd acest ; care s-a manifestat
_:.:ffi:-

qi cu gggdatdcreielglcolg:pgl3glE (poatedoarin cazurispeciale i l-_:...'''..._
' eforturi extrem de mari), adicd vor fi lipsi,ti d" anu-ite aUitit+i dispunein mod normal. mengg]g, de careun creiersdndtos 96

uata. Experienlaunor tiri*cv4ls-4tg din punctul de vedere al tehnologiei video, precumsUA, ne poatefi foarte utild pentru intelegerea efectelornegativeale televiziondrii.Nu este intdmpldtor iaptul cd majoritated studiilor dedicate televiziunii calculatorului au fost Ei 97

copllde o seame estg-,lgelsg! de-ipabr]lj4ti p@ce qi cde*"mice

Dacd viziona{eaincepe la o varstd la care Ffelele neuronale f,unt d-ej4-goafigurate, atunci vizionareaexageratdva crea in primul rAnd prc|kul-e" -{e*natur-a.Junefio. n-ald,probleme care vizeazd aceleaqi abilitdti ca qi in cazul anterior, dar care pot fi remediateprin revenirea la o viatd normald, prin micEorarea timpului viziondrii saurenuntarea la ea. cu toate acestea, atrofia corticald,conform unor cercetdrirecente, sS. lnanif_-e-S_t[ in CaZ-ul-adultilor, mai cu seamd dacd inter_ "Oi vine qi stresul ca facor de risc. dle_fafg-a fUncfi-ilorcerebrale prin vizionareazilnic[ pe o perioaddlungi de timp, duce inevitabil la o degradarea retelelorneuronalecarear trebui sd le proceseze. cea mai mare parte a materialelorinclusein aceastd broqurdii vizeazdpe copii, nu numai pentru cd efecteletelevizorului qi ale calculatorului se manifesti cel mai puternic pe perioada varstei preqcolare qi gcolare, ci, in primul rand, din cauzafaptului ca el_uq discerndmantul necesar pentru a se pdzi singuri. copiii devin cu +u uqurintd victimele fg[Igj hilrrgliss pe care o exercitd televiziunea. ca pdrinti qi bunici, trebuie sd intelegemcd exemplulpersonal estecel mai important in educatiacelor mici. Dacdnoi vom peftece cea mai mare parte a timpului nostru liber in fata televizorului,va fi greu si-i impiedicim pe copii sd facd acelaqi lucru. Mai curand ar , lor, cdci numai aqale vom putea asigurao dezvoltarementaldnormald.Altfel, indiferent cate lucruri sau posibilititi materialear avea,v.orajungesi cercetez_e tot mai des psihologulsau psihiatrul, vor recurgela o teiapie apie medicam mentoasd, iar, in final, vom fi nevoiti si acceptdm ce ll$ltgl nostru -mentale,-JJ
o---" i---i."

illb 4 singur in

opulagessafl Alb-caterra€cse realizate in America, q Ja {d.3.-cgg!-p nostru ratii in contactcu te@AyA$gigl

putem beneficiade u.eta ci, informAndu-ne, in acestcontext "rte derezultateleunor cercetiri desflquratepe o perioadd de cAteva qi aceastapAnd 1o-{*nggg!:ve, cenii, pulsm lua aminte la CIP.9-IqU!4 la nivelul cabinetelorde nu estefrea tArziu' D'ejalap-te-ledeqcoald' vdd psihologie sau a clinicilor de psihiatrie din RomAnia' se form[rii copiilor noqtri sau, mai degrabd a ddorma*r ;g!tr."4"L in fata televizorului' acestora, mintii catevarepere pentru brogurude fald nu oferi decat schematic inteintelegeieaefecteiorteleviziunii.Pentru aceia care dorescsi mintea vateme prin careteleviziunea leagdmai deplin mecanismele rgijloacelorunei terapii pentru aprofundarea qi omului modern, ca comportamentaleadecvaterecomandim lectura volumelor : Efectele televiziunii asupra mintii umQne, Revrdjirealumii autor Virgiliu Gheorghe, Homo vid.enssau Imbecilizareaprin televizor, autor bibliografiacitati' GiovaniSartoriqi in limba englezd

Anexa 1. Calculatorul, jocurile video qi internetul
Dintru inceputtrebuiefdcutr observatia cd ceamai marepartea afirma_ tiilor privind efectele tereviziuniiasupramintii umanes1,l! fglallJg* in_qegul cgtculg!@i. gi imaginea de pe ecranul monitoruhf pri-ntio-u.giune de naturdhipnotici,impingecreierul inrr-ostareelectricd de iip alfa,subminand, concomitent, ce caracrerizeaz[ {ilngg!-g9lghral}ela proc-g-sglgg-Andirii logiceqi qgg,litige sau,in general, gandlrea actiyd.Din aceastd .*iia,lri;m*trrin care utilizdm calculatorulpentru uq p{.-o-qes ce.s-oliciti-_gAnd.irea, creierul tre_ buie sd facl un efort mult mai mare decAtin mod obiqnuitpentru a p!!ga_bi_ ql"i$.|$linngSi_ca in care il introduc imaginile de pe ecran.pe de o parte cgn-qtea-z4, E&lggilIgg_ u[dc-slfa Ei pe de alti parte gAndireaactivi solicitd aceasta face ca, arunci candne afldm cu o;h-mitj-Er6aar, proun4r -b:F, cesulgandiriisi fie mult ingreunat, desfiqurandu-se cu un consum mult mai --I'r-Iereqi cu riscul epuizdriimult mai ruffe a creierului. 4e-_e.r.gggie 4ervo45d Prin urmare,calculatorul, ca qi televizorul, indiferentde utilizareasa, constituie u! lmportanrracrorriF pentrucreieruluman.pe parcursul folosirii computerului,ecranulacestuia, ca qi cel al televizorului,inhib.aactiv-i_ta_ tga eqlisfgleistangi,a-cortexului prefrontalEislq!9-gq-9,-c--o.6uui-sat-;i-inrere-isprin punteacorpul calos.in schimb,favorizeazd fe-Jicirealizatd deschiderea P$it:Llgblg1gt1g41glui qi inscriereacu putere a imaginilor transmisein aoancunle acestuia. in ca-zu-l.co-$p!]terului, anarizatrebuie particularizatd in functie d" rydgl ^ i" cre-estg uglzet. De exemplu,ng as.elffi lucru este sd citesti un texr De e-cJan.sgggta-ds-s*hs, l5sandu-te absorbitin spatiulvirtual Jjolurilor vide6. Fenomenele descrise anteriorpot aveao intensitate mai mici decatin cazul televizorului atuncicandcalculatorul estefolosit,spreexemplu, pentrutehno_ redactare sau pot fi mult mai proeminente cand sunt apelate jocurile video sau.anumite locatii pe internet. De fapt, fg$gliljglgElgi.gunt schimbarea

Intrucatin ceicet-ariva noastrdhe-dmocupatindeoiebide televizor, vom apelain cele ce urmeazdla unul din autorii consacrati in domeniu,vgr-d-gqrar in cadrulDepartamentului hLtS., profesor Eicercetdtor de $tiinteInformatice al Universititiidin Saopaulo,Brazilia.

att utere gl si1_gcita1e. a .-qiilffiffii,il.ror. tlpite q ca9rgt

9B

99

Enucnln PRINcALcULAToR Din studiile inrreprinse,Valdemar Setzerajunge la concluzia ce d!zal93 lui, atunci cand copilul trebuie sd-qidezcalculatorului di lrol6i6Eut a" a gAndi, de a percepegi a-qi reprezentarealitatea,cQllducela-Q deformare a sAndirii acestuia sau la dsPrindgl"u unq-tgrylgllgOigalc' de evidentiat cd' ,bi. punct de vedere educational,este foarte important unor gAnduri qi rationamente forin fapt, calculatoarelefulggdutilizarea male de un tip special' ceie care pot fi introduse in maqind sub formi de comenzi gi instructiuni; eu le numesc .gAnduri maqinale'; Sggire3Jtilizalglglgi

p99l$lillgJPEgi€Jtglb:a. ll ggg.?_ge reduss. es-te alesale unuldin celemaiinalteobiective Edu.afiiii6buiid-.;btia
inceatda capacitdqii dezvoltarea -!qgi.dqi obiectiva,astfelincAt sI -4" S-fl+{ifg nu se poateintAmpladacd Aceasta ad-u-ltd. a;"# f"iftia Et*;rtra la vA1gqq gi Tg-tS' precumcele rigide f-o-rme in prea devreme gandir"a:Effiiia la un nicarelucreaza ci6t6ff6ilte€ mult qi rnui magind, ,nrlr I"rut. d" oriCe vel mentalstrictformal. calcuqi limbaj formalimpusede utilizarea Datoriti tipurilor de gAndire
latoarelor qi ur eno ger, Ei bazat pe experi-

ceva, cer,ce-t6n-d -qg.9---------------,jg-tgrul.-1e_p-Lezquadlot.'ulentat. u.*arii" *Gilor lor. De exemplu, sd presupunemcd un-bdrbat vede pe strada 0 femeie foarte frumoa_ sd qi simte dorinta sd o sirute. in mod normal, nu ar face asta, deoareceanti_ cipeazdfaptul ci ea nu il place, cd ar putea sd tipe, creand in final o situatie jenantd qi aga mai departe. ca o consecinte a acestor reprezentdri ir"ri"ui", birbatul se controleazi nu actioneazi dupd impulsuri. Ei Acest lucru nu se intampld in cazul al'-iqre-lelor: ele actioneazi rrumaidecar in functie de impulsuri qi-q-o-1t{iqiile de me-diu.Un animal n_g se gendeqre la con i. se poate spune deci cd jocurile pe jucdGri. "le.tioi@anirnali"eazd', Pe de alti parte, deoarece jocul impune actiuni motorii de micd amplitudine Ei automate, iar actiunile acesteasunt mecanice, se poate spune cd jocurile ii ,,robotizeazd"pe jucdtori. cu alte cuvinte, se poate spune cd jucdtorul eiJs-redgs-h maltsi care detecreazd mici impulsuri vizuale limitatiqT eEI_ tueazd miqcdri mici qi limitate cu degetele. Jocurile electronice gi educatia Unul dintre cele mai importante obiective ale educatiei este si dezvolte capacitateade luare a un_ord"g4i co.llligllg corecte...DupI cum ,-u-uarul animalele a-qgioneazi aupabidnstegi.$rt{gqig, dar oamenii nu. Jocurile erectfont-css-g impotrivesc acestuiobiectiv $i-plgquc o ,,animalizare"a omg$[ esie contrarunuiadinobiectivelesupreme"i@Eitineri fiinte mai umane Ei mai putin animale.

automate slrnr car2.rarior. rder, qs u*'t *ffiltr'ffi ci riinqeror

Este interesant de retinut ci reactiile

ajunsla concluziacd yiq$-aideeld a enta meapersona16-elr,;liljl-d-e-ticeu,am tinerilor pentru a incepesd utilizezeun calculatoreste16-ani^.prefelahjllZ." JocuntrnPECALCULAToR jucitorul depind-Q:--"il9fu.."t"u joc tipic, p*urctele pe carele cAqtigi ,,intr-un sd conjl]glla_fiiqdun procesfoartelent, juqdtolgl-!1gbuie de reactie.G_andirea
jucltorul este acieactioneze f@_ta ga.a""r.i in cazul jocurilor electronice, gAndeascd. Cu alte cusi firl asemenea de dar tiv intr-un moa foarte limitat, pentru care motivul explicd Aceasta vinte, jocurile determini rgjji automat". jocuri: au ei,nu aceste copiii joacd mult mai ugorl?u mult mai mult succes la oameca tot atat de dezvoltate ing-afo11113t_1 gt4it"-C*plgPlg-g99gg!!glu, nii matuiii*iieasta dezvoltare face ca el.iin-ig_r"g9-gq;ldiriisd fie mult mai dificili atunci cend trebuie executat[ o actiune reflexd. prod uci torii ca in j u cd.grrlt@, c1111 g 9*cqn{. prezintd situatii in telev-i1-iune: qi din ca cei de jocuri eleitiiiniCe"procedeazd gi urmate de violent{ care sr.int siisCitate sentifrEni6 puteinice, invariabil provociri. Ca qi la televizor, continutul jocurilor este o consecintda caracterisjucdtorului. ticilor aparatului qi a 91driiminlalg-.induse
t -

jocurilorelectronice Jucdtorul invati cum sd execute activititi foartespecializate. Dar ceeace invaqi-nqpoatefiaplicar ae.atru;".uii"r'p*J,irr, qi nu rotuqi, i-n situafii {e- urgente,d" stres sau de f!.9t".i1-51t1111t {:-te!3.re4", coffi infi'1diiFilia,l"_.e!"u{',e_esis;.;A
Lv'ruza, JuLaLUrur s_ar purea sa regglgg.J=LiL91.,

100

w3ld acestsens, jocurile sunt mulr ,cee-a "." 9r,!" l-"-ul__q;"pj.;;;;iflcffin gi-Igb decft relevi?.or:ri."ra""-iiorul inregistreaza i., conitiinta spectatorului imaginile vdzuteqi situatiile; jog11i!9".glec-t1enice, pe lAngd aceeagi inregistrare, il a"+"9-el-e€g pgjucdtor r[ q]psqt" anumireacriun i. In recenta sa carte,JohnN.ajsbitt, mentioneazd tlagediipegrgcg,_t-e-in upe_ leqcol-i1n-re|cane,'in.u'"Mii""iiiii"'aejocurile electronice au provocatrEldf-re1"Iegft ipg1e-p-qhp e de tineri utilizarori. Un cazimpresionant p;au;"f,, r"rtu.ty, estecei din ffi;A;l;;;;; un tandrde 14 ani a intrat intr-o ".;qui clasdqi a trasB focuriae aima in capulqi in toracele victimelor,cateun foc de persoani,nimerindtoate tintele.Naisbitt 101

!ci;

dar mane_

mentioneazeo analizAa cazului in care se spune cd un bUn politist sau soldat nimereqte in general 20o/t din tinte, nu trage niciodati doar un singur foc folosit a pentru fiecare victimd etc. Dqr fap.tgl ln-c-t-"-dlb-ll-,9-s-19 9a tAnelul nu mai ajutorul niciodatd o armd inainte: s-a antrenat in utilizaiea armei numai cu in analiza citatl se observd ci un politis, udli2sazi rareori ;tiufui "t".itoni.. parte, in jocul*glsctroniq,imediat dupd pornirea jocului este arma; pe de altd necesarsd incepi sd tragi qi sd nule elISJi, altfel, punctele sunt pierdute' in g*e-gg44ele-sau, eiemplel; r-e, fdrd niqi un fel mai rdu chiar, ca maqinile, cu fantasiicd pf"e-eziecl.s|1rge--r-e. jocurile electronice nu au nici un efect educational. compasiun".-IqiZu., {q Din contri, sunt ddunitoare educatieigi educd greqit". Am ldsat la urmd prezentareaa doud studii semnificativepentru intelegerea efectelor pe care jocurile pe calculator le au asupra dezvoltdrii qi functionirii creierului uman. profcor de"neuropsihologie la in anul 2000, Akio Mori (Mori, Z:OO4), UniversitateaNifriin din iaponii, i"puUilcit rezultatele unui vast studiu in cadrul cdruia a urmdrit pe o perioadd de cAtevaluni peste 250 de tineri cu vArsteIecuprinseintre9qizsdeani'P'in@aficd,eladea celor inveitigati, in diverse momente ale zilei, terminat activitatea'cortical-a atat atunci cAnd se jucau pe calculator, cAt qi pe parcursul altor activitdti. Tise jucau rar la calculacei din plilng 8rg-P3 nerii au fost implrtiti in trei grup"e: petreceauintre una qi trei ore de doui-trei ori pe sdptdmAtor, cei din a-dg.ge ocupau zilnic intre doud nd jucAndu-Je iocuri video, iar cei 4in -u.lt-iqa.g.Jgpase qi qapte ore cu jocurile pe calculator.Rezultateleau ardtat cA, piggliol3!cu intensitateaundglor beta din timpul petrecut in fata ecranului, s: rnlcqorea?5 irtscibilitatea, ciefr, concomitent cu sqaQqr$ pu-idii?e-concentrale, cr-eqte cei din a treia gruLa de sociali?-are. gi incapacitatea comportamentul-agre_siv ci nivelul constatat ei s-a La pd, rezultaielesunt mai mult decAtingrijoritoare. la care parde activitatea indiferent undelor beta este apropiat de zero, pot nicidecum si-qi mai nu cuvinte, ticipd de-a lungul unei zile. Cu alte si mai sustine qi incapabili irascibili concentreze mintea. Sunt extrem de

tid"li,I"! ealldi'""
yt9: rtr"r"""e si

matemeticd, a observat ci la cei dintai sunt activate zonele din creier care se ocupi cu perceptia qi miEcarea, in timp ce g1e5i-g!i!9 mggg_madse stimuleazi @li.Kawaschima.dfi;;l.;izdtcElio"unr"pecal. cu-latorvateme, in timp, coJlglgl--ArdrcDlal'o qi, in general, inhibd dezvoltarea creierului. El ajunge la concluziacd violenta la copii apare nu numai din cauza megqjglggy1qtgg_te transmise pe micffin *uru uata,ga.ii creierului 919{91tal in gima vizipnirii excesive.Se qrie, de exempiu, cI perqoanele care au suferit in urma unui accident o afectiune a acesteipdrti a creierului devin ex_ trem de agresive. Prin urmare, este fa!8 credinta cd utilizarea calculatorului dezvoltd gdndireagi-lfacepe.o}.iiffint.Aceastico.,vinge.e.seintemeiazamai multpeu@tdecei,c31ecA5qig'q..milia.rdededo].ari qln vanzarea Jocunlor,..a,pq-og1e1nelo1 {9 calcglatol.saug. tehpicii de c.alculin general, curent generat in contextul entuziasmului generat de aparitia qi dezvoltarea explozivd a tehnicii de calcul in ultimii 20 de ani. Desigur cd un rol important joaci qi qtrggglla care sunt supugi pirintii in societateade astdzi, cand nu mai au timpul necesarpentru a-qi educa copiii. Estemai facil sd cumperi un calculator qi si-l laqi pe copil sd-gipetreacdtimpul in fata acestuia,mai cu seamd cAnd giEtq gtpre-aum+ia cI astfel va deveni mai deEteptqi mai com_ petitiv in societate. Cgtt dintis-p,4;l4g. i_ loc care sd afectezero"t-qBI 4g*pglg!&.dezvolrarea creierului copilului precury_gEe giFtrtr$t, qi r" Cardt- l"deoiebi la jocurile viaeo-'Rtata timp cat cgply_9,!ll!^9?p.liygg ttlplglt-c in fata ecranului, iar instinctul de conseryare este complet anulat pe perioada viziondrii, televizorul qi calculatorul tind si devind agresorii ideali. Deqi sqrce_nqrnlea, iUdiba_dezvoftap_4_*Lrqgieclica

iubit de

grupi este o relatie de prietenie. Aglivi3-g1,e.a.-Cqrt-ic-ali-a-S9-lor-din-a.treia a fost mai gtu"e.Cel mult identici cu aceeaa celor ttf".it:i3:4qggtle prin c[, intermediul Akio MdImai-onstatd g6sit afectat ig*3tllggggtal. nenioJtentrA, jocurile pe calculator sistemului ng19c-,919*i$seflsemnif-teativ.e rigglq-S5{iac Eia tensiunii. la creqterea oxigen, conduc in consumul de -) De asemdE C anul2001profesoi[lffita kiwaqhimade la UniversitaactivitAtiicreierului,co-ppa511$ tea Tohuko,Japonia,expertin vizualizarea a tinerilor gctrylglea-co$iggla nucleare magnetice prin metodarezonantei probleme de a celorcarerezolvau cu aceia cujocurileNintendo careseocupau

"l@r", ".runul "rtElilEi! copii qi adulti. copiii sunt mai putin vinovati. Ei nu qtiu iqcr sd se apere, inci nu sunt conatien$ lr, nu au perspectivaa ceeace inseamnd o infirmitate meltal5, o viatd marcate de suferinta neimplinirii. Rrmane ca noi, pdrintii gi profesorii lor, pe mdsura dragosteice le-o purtdm gi a conqtientizarii fenomenelor descrisein acestvolum, si incercdm si-i pdzim de tentatia evaziunii in spatiul realitdtii virtuale, iar aceasta pani nu esteprea tarziu.

10 Computer gamesstunt teen brains, in The Observer,August 19, 2001.

r02

103

DE INTERNET DEPENDENTA din Pittsburgh,S.U.A.,observaincd Kimberly Young, de la Universitatea de Internet intr-un au devenitdependenti din 1996 cd ,,unii utilizatori on-line de dropersoane dependente au devenit mod asem.lndtor cu cel in care alte a deteriorare o la de Internet dependcntd ducAnd guri sau de alcool, aceastd (Young, profesionale." qi 1996) sociale activitetiiqcolare, de Internet,a fost Pentrua decidedacd un subiectestesau nu dependent intrebari: cu opt propusun chestionar on-lineantela activitatea ,,1.Simti cd te preocupdInternetul(te gAndegti on-line)? sesiune rioard sau anticipeziurmdtoarea 2. Simti nevoia sd utilizezi Internetul pe perioadede timp din ce in ce mai lungi pentru a putea obtine satisfactie? 3. Ai facut de repetate ori eforturi fdr[ succespentru a modera sau a te abtine de la utilizareaInternetului? 4. Te simti neliniqtit, prost dispus, deprimat sau iritat atunci cAnd incerci sa intrerupi sau sd opregtiutilizareaInternetului? initial? 5. RimAi on-line un timp mai lung decAtiti propuseseqi semnificativein oportunitlti pierderea unei riscat periclitat sau ai Ai 6. Internetului? profesionald cauza din priveqte sau o carierd o relatie ce ceea 7. Ai mintit pe membrii familiei, pe terapeuti sau pe alte persoanepentru a ascundeproportiile implicdrii tale in Internet? Internetul ca pe un mod de a fugi de probleme sau de a-ti eli8. FoloseEti vinovitie, depresie)? de neajutorare, mina o starenepldcutd(ex. sentimente intrebdri au Cei care au rdspuns,,Da"la cinci sau mai multe dintre aceste fost clasificatica utilizatori dependentide Internet, iar ceilalti ca utilizatori normali de Internet."(Young,1996) Youth Internet Safety Survey - un studiu national efectuat prin telefon asupra a 1501 tineri, a conchis cd g_rupul til$ pA*ipgl-al victimelor Internetului este constituit din adolescentiiiii vdisiddE ia 14 ani in sus. Studiul a g5sit cd aproximativ 1 din 5 tineri a primit o solicitare sexualS,qi 1 din 4 a fost expus in mod nedorit la material sexualpe Internet cel putin o datd in decursul anului precedent.Marea majoritate a evenimentelorau apirut in timp ce tinerii utilizau computerul lor de acasd.Jumdtate dintre aceqtitineri nu au spus nimdnui de acesteincidente. Plrinqii tind sI considerecd folosirea Internetului reprezinti o modalitate pozitivi pentru tineri de a-qi petrecetimpul - qi poate fi aga, daci este folosit judicios.Totuqi,multi pdrinti nu cunosccum functioneazd un computerqi,/sau folosirii Internetului de cdtre copiii lor. nu aloci timp pentru supravegherea Spre deosebirede alte forme de distractie ale copiilor (ex. jocuri video, TV, 704

muzlcd), care deseori sunt supravegheate de pdrinti, Internetul nu este. Agadar, pdrintii trebuie s5-qi exercite dreptul qi responsabilitatea de a supraveghea folosirea Internetuluide cdtrecopiii lor. Puterea Internetului tn cartea sa Dependenta virtuald., Dr. David Greenfieldsugereazd cI tris5turile caracteristice unice ale Internetuluipot contribui la tendintelede dezvoltarea dependentei. Acestecaracteristici includ: o Accesul u$or - Cu apdsarea unui buton, utilizatorii se pot conectala site-uridin intreagalume - 24 de ore pe zi,7 zile pe saptdmAna. Nu existl o limita a informatiei disponibile. Mereu se poate gasi o alti legdturd care si fie qi un alt site de vizitat. apasata o Stimularea - Culorile vii, viteza mare, ugurinta de folosire qi calitdtile interactive transformd Internetul intr-o experiente incitanti. Utilizatorii pot interactiona pentru a stimula schimburi socialeEi intelectuale,atet ca participanti, cet Eica observatori. o Anonimatul - Inhibitiile simtite in viata reald sunt inldturate deoarece utilizatorii nu se cunosc intre ei. Ei pot fi oricine vor s[ fie. Daca utilizatorii sunt nefericitiin viata reald,ei pot creao viatd virtual5 idealS. o Pierderea notiunii timpului - Cei mai multi utilizatori de Internet au mdrturisitcI pierd notiuneatimpului atunci cAndnavigheazlpe Internet. Evident, Internetul este o unealtd puternicd. Poate fi folosit in multe moutile, insi pe de altd parte Internetul pgate.dgv.eli,,un substituentpentru Q.q1i ce n-ai avut sau n-ai putut gdsi in viata reali." (Young, 1998) In conformitate cu Greenfield, ,,experientele care te fac sI uiti cine eEti gi unde e$ti, $i care creeazdo s-tare de congtiinti alteratS,sunt destul de puternice" Definirea problemei Dependentade Internet poate fi definiti ca q utilizare necontro_lati a Internetului, conducAnd la ,,extenuare,dizabilitdti functionale qi tulburiri psihiatrice." (Shriner,2Q02)Cum pot s5-gidea seamapirintii dacd copilul lor a devenit dependent de Internet? La fel ca in cazul altor probleme comportamentale, membrii familiei qi prietenii recunoscdeseori cd ceva nu este in regulS cu persoanadependenti. (Young, 1998) Semnalelede avertizare (simptome) ale dependenteide Internet includ: o Tulburiri ale somnului: Obiqnuiesc copiii dvs. adolescentisi stea treji pAnddupa miezul noptii qi se trezesc cu greutatedimineata?intArziela qcoald? Adorm in timpul zilei?

105

. Timp petrecut on-line: CAt timp petrec on-line? . Activitate qcolari: Au scdzut notele lor? Temele sunt predate la timp? Au dificultatide concentrare? . ActivitaF extra-curriculare: $i-au pierdut interesul fatd de activitdti care inainte le pldceau? r Folosirea computerului: Insistd sd fie ldsati singuri atunci cAnd folosesccomputerul?$terg istoriaInternetului(o listd a site-urilorvizitate)?$i-au fdcut un cont personalprotejat cu parola?inchid un site atunci cAnd dvs. vd apropiati de computer? . Cheltuieli telefonice: Taxele telefonice sunt mai mari decAtde obicei? Ati fost taxati pentru apeluri cdtre numere necunoscute?Sunteti surprins de num5rul de minute de folosire a liniei telefonice? r Scrisori,/Cadouri personale: Copilul dvs. adolescent primefre scrisori,/cadouripersonaledin partea unor persoanepe chre dvs. nu le cunoaqteti? Estedispus copilul dvs. sd vorbeascd desprecontinutul scrisorii,/pachetului? Dacd ati observat trei sau mai multe dintre acestesemne pe o perioadd mai lungd de timp, esterecomandatsd recurgeti la anumite mdsuri de ajutor. Mijloace de ajutor
f\rulcl Atunci cano cAnd vorbiti vorDtU cu cu coprlut copilul qvs., dvs.. amlntltl-l amintiti i cd ca il qi exprimati-vd ll iubiti luDltl ql exprlmatl_va preocuparea legatd de schimbdrile pe care le-ati observar (ex. sciderea note-

o Incurajati activitdtile in timp real: Ajutati-i pe copiii dvs. adolescenti sd reia legiturile cu grupurilepe careinainte le agreau,sau incurajati-isd cai oi. u t e p r e o c u p b rn r Vorbiti cu profesorii copilului dvs.: impirtaqiti-vd preocupdrile cu profesorii copilului dvs. Ei pot fi de ajutor prin urmdrirea oriclror modificdri folosirii de citre copil a copilului, prin supravegherea ale comportamentului qi prin tinereadvs.la curent cu orice lectii sau teme penInternetuluila qcoald folosireaInternetului. tru acasl ce necesitA Daci copilul dvs. neagd ci are o problemd cu dependentade Internet, sau refuzd si asculte sugestiilede mai sus, puteti apela la ajutor profesionist." (JoyceShriner, 2002) Riscuri potentiale ale utilizirii adolescenti Internetului de cdtre

lor, proastadispozitie,oboseala). Mai jos prezentdmo listd de sugestiipentru a-l ajuta pe adolescentsd redobAndeascicontrolul. o solicitati-i un program al orelor petrecute pe Internet: cereti-i o listi scrisi a orelor pe care le petrecezilnic on-line; aceaste lista si includi activitdtile intreprinse (ex: vorbire pe chat, scriere de e-mailuri, folosirea mesajelor instantanee).Nu-i permiteti fiului dvs. sd qteargdlista de istorie a computerului. o stabiliti limite clare: stabiliti reguli referitoare la numirul de ore pe care copiii dvs. le pot petreceon-line.Dacdaceqtia nu ascultdde aceste reguli, puteti fi nevoit sd modificati parola pentru a le controla accesul. o Tineti computerul intr-o zond comund: plasati computerul in camera de zi sau in sufragerie, qi treceti pe acolo de mai multe ori in timp ce copiii dvs. sunt on-line penrru ca ei sd gtie cd sunt supravegheati. Tineti modemul la dvs. dacd adolescentul ajunge acasr inaintea dvs. De asemenea,pe timpul noptii puteti tine modemul in cameradvs. de dormit. 106

Statisticile au arltat cd Internetul are cea mai mare popularitate printre dintre tinerii cu vArste cuprinse tineri (spre exemplu, in Noua Zeelandd760/o cu 60% din popuintre 10 qi 17 ani sunt utilizatori de Internet,in comparatie latia totalSa tlrii) (Bullen,Harre,2000). ,,Riscurilepe care le infruntd tinerii utilizatori de Internet pot fi Srupate in cinci categorii(Bullen,Harr6, 2000): - Caracterul necenzurat al Internetului qi dificultdtile intAmpinate de adolescentiin evaluareacriticl a informatiei la care sunt expuqi. - Potentialele pericole asociate cu oferirea de detalii personale sau cu stabilireaunor intAlniri personalecu indivizi intAlniti on-line. - Efectelenegativeaie expunerii la pornografie nesolicitatd. - Aparitia gi efectelesolicitarii sexuale. - Efectele expunerii la site-uri care incitd la urd qi violenti." (Bullen, Harr6, 2000) Utilizarea Internetului qi sciderea performantelor qcolare

recenteefectuatela licee qi universitdti au arltat ci performan,,Cercetdri tele gcolareale elevilor qi studentilor pot scddeadin cauza folosirii excesivea Internetului.[...] A fost efectuatun studiu asupra a572 de studentide la una dintre marile universitdti publice. Rezultateleau ardtat o corelatieintre folosirea in exces a Internetului Ei scddereaperformantelor qcolare.Singurdtatea, statul noaptea pAnd tirziu, obosealaqi lipsa de la cursuri au fost de asemenea intercorelate cu raportarea dizabilitdtilor cauzate de Internet. Dependenta de performantelor qcolareau fost asociatecu cregtereautiliInternet qi scf,derea

707

zirii tuturor aplicatiilor Internet, qi in special cu extinderea folosirii aplicatiilor interactive de comunicarein timp real, cum ar fi camerelede chat qi MUDurile, in opozitiecu aplicatiileasincrone ca e-mailuisau grupurile de discutii." (Kubey, Lavin, Barrows, 2001) Internetului ca resursdpentru educatie se bucurf, de un sprijin ,,Folosirea aproape universal din partea studentilor, parintilor, profesorilor gi institutiilor." (Kubey, Lavin, Barrows, 2001) ,,Totuqi,un studiu a ardtat cd 86% dintre profesorii, bibliotecarii qi specialiqtiiin computere din institutiile Ecolare,care au fost chestionatiin acest studiu, consideri cI folosirea Internetului de cdtre copii nu le imbunitdteqte performantele qcolare (Barber, 7999). Ei au argumentat cd informatia pe Internet este prea dezorganizatdqi nu are legdturd cu programa qcolardqi cu manualele pentru a-i putea ajuta pe elevi sau pe studenti sd obtind rezultatemai bune la teste.PunAndqi mai mult sub semnulintrebirii valoarea educational5a Internetului, Young (Young, 1996) a ajuns la rezultatul ca 58% dintre studenti au prezentat o scldere a obiceiurilor invdtatului, o scdderesemnificativda notelor, au lipsit de la ore etc. din cauza utilizlrii excesivea Internetului. Deqi meritele Internetului il fac sd fie o unealtd ideald de cercetare,studentii navigheazi pe site-uri web nerelevante,se angajeazd in bArfe in camerele de chat, poartd conversatii cu prietenii cunoscuti pe Internet sau iqi consumi timpul cu jocuri interactive, toate in detrimentul activitdtii productive. Consilierii din centrele universitare qi-au dat seama cd principala problemd a studentilor consta din incapacitateade a-qi tine sub control utilizarea Internetului. Un studiu initiat de consilieri de la Universitateadin Austin, Texas, a obtinut ci din cele 531 de rispunsuri, 14% indeplineaucriteriile corespunzdtoare dependenteide Internet (Scherer,2000). Aceastaa dus la creareain campus a unui seminar intitulat "Este ora 4 dimineata, qi nu pot, of of of, nu vreau si inchid computerul', in scopul conqtientizdriifactorilor de risc ai folosirii greqite a Internetului de citre studenti. Dr. Jonathan Kandell de la Universitatea Maryland a mers chiar mai departe, infiintAnd un grup de sprijin pentru dependentii de Internet, atunci cAnd a observat sclderea performantelor qcolareqi a integrdrii studentilor in activitlti extra-curricularedin cauza utilizarii excesivea Internetului in campus(Young,1996)." Cauze generale ale folosirii patologice a Internetului Printre factorii cauzatori ai aparitiei dependenteide Internet se numirl qi anumite situatii sau persoaneconcrete,dar poate mai ales gAndurile qi sentimentele negative care ii determini pe oameni sd caute un refugiu, o metodd de a uita de acestea.Spre exemplu, ,,atunci cAnd se simte deprimat, lipsit de 108

sperantd qi pesimist cu privire la viitor, un alcoolic poate sd recurgl la bduturd. Atunci cAnd se simte singur, neatractiv pentru ceilalti qi lipsit de incredere spre orice gdseqte in sine, un obez poate sd se nlpusteascd in frigider. t...1 in gi dependenta de Internet."(Young,1999) acelaqi mod actioneazd ,,Peeleexplica substratulpsihological dependentei:"iti creeazdsenticu senzatiipe care nu le poti obtine in alte moduri. mente Ei te recompenseazd Poate bloca senzatii de durere, incertitudine sau disconfort. Poate crea senzatii puternice care focalizeazdgi absorb atentia. Poate sd-i permitd unei persoane sd uite sau sA se simtd O.K. cu privire la anumite probleme insurmontabile. Poate furniza un sentiment temporar, artificial de securitate sau de calm, de incredere in sine sau de implinire, de putere qi control, sau de intimitate". Acestefalse beneficii explicd de ce o persoandcontinue sd se intoarcd la expe(Young,7999) dependenta." rienta pe care o constituie ,,Dependentiiau sentimente pldcute atunci cand sunt on-line in contrast cu felul in care se simt cAnd sunt off-line.[...] Atunci cAnd sunt obligati si renunte pentru o perioadl de timp la Internet, au gAnduri obsesiveca: ,,Trebuie si il am (lnternetul)", ,,Nu pot fdrd el", ,,Am nevoie de e1". [...] Ataqamentul sau senzatiile pot creqte pAnd la asemeneaproportii incAt si distrugd viata (Young,1999) aceleipersoane." ,,O persoand este vulnerabili la dependentd atunci cAnd acea persoand simte o lipsd de satisfactiein viata sa, o absentda intimitdtii sau a conexiunilor puternice cu alti oameni, o lipsi de increderein sine sau o lipsi de sperantd. (Peele;Brodsky,1991) intr-o manieri similard,indivizii care sunt nesatisfhcuti intr-una sau in mai multe regiuni ale vietii lor au o probabilitate crescuti de a deveni dependenti de Internet deoarecenu gdsesco altd metodd de a face fatd. Spre exemplu, in loc de a face alegeri pozitive care sl urmireasci implinirea, in mod tipic alcoolicii beau qi astfel uiti de suferintd, evitd problema. Totuqi, atunci cAnd se trezescdin betie, ei realizeazdcd problemele lor au rimas acelea$i.Beutura nu a rezolvat nimic, insd este mai uqor sd bei decAt sd incerci sd rezolvi problema. La fel ca in cazul comportamentului alcoolicilor, dependentii de Internet il folosescpe acestapentru a uita de suferinti, qi a evita problema. Totuqi, o datd ce sunt off-line, ei realizeazl.cd nimic nu s-a ii permite deseori schimbat. Un astfel de substituent al nevoilor nesatisfecute problemi, de insi comportamentele dependentuluisd scapetemporar substitutive nu pot fi Ei mijloace de rezolvare a vreunei probleme." (Young, 1999) (aceastd problemi poate fi: insatisfactiemaritald sau profesionald,o boald, qomajuletc.)

109

Anexa 2. Ghid pentru pirinti qi educatori
TELEvIZoRUL $I EFEcTELENEGATIVEAsUPRA - CUM LE PUTEM CONTRACARA cRE$TERrr COPTTLOR Pentru inceput, fie ci sunteti pdrinte sau educator,parcurgeti cu atentie aceastl listi Ei bifagi comportamentelepe care le-ati observatacasi la copilul dvs. sau la elevii dvs. la clasd: ( 1 ) se foieqteexcesivde mult pe scaun,adeseadd din mAini sau din picioare; (2) are dificultiti in a rimAne aqezatcAnd i se cere si facd astfel (dacd este adolescentdd senzatiade neliniqte); r (3) estedistras cu uqurintd de stimulii externi (zgomote,lumini); (4) are dificultdti in a-qi aqteptarAndul lajoc; (s) di rdspunsulinainte ca intrebareasd fie complet formulati; (6) are dificultiti in a urma instructiunile (nu datoritd unui comportament opozitionist sau lipsei de intelegere); (7) ii este greu s5-qimendne atentia concentratdla teme saujoc; (8) trece de la o activitatela alta fdri a o termina pe nici una; (9) ii este dificil sa sejoace liniqtit; (10) vorbeEte excesivde mult; (11) ii intrerupe sau ii deranjeazd, pe ceilalti, se amestecl in activitdtile altora; (12) pare a nu asculta ce i se spune; (13) pierde lucruri necesare activitdtilor qcolaregi extraqcolare(iucirii, creioane,cdrti, teme); (74) este iritabil, manifest[ toleranti scdzutdla frustrare; (15) are tendinta de a avea un anturaj negativ; (16) minte adesea; (77) este certdret; (18) este agresiv,foloseqteun limbaj violent sau obscen,injurd; (19) absenteazd de la qcoall nemotivat; (20) este retras, timid, inhibat; (21) este emotiv, sensibil,anxios;

are dificultdti in a intelege qi a-qi aminti un material prezentat oral; iqi exprimd ideile cu dificultate qi fdrd coerentd,in scrisgi in oral; vocabularul este sirac, limitat, sub nivelul lui de vArsti; foloseqte ticuri verbale, cuvinte de umpluturd care nu spun nimic, gesturi in locul cuvintelor; (26) cu dificultate pronunte cuvintele qi le silabiseEte; (27) esteintArziat in dezvoltarealimbii, pentru vArstalui; (28) scrie cu greqeliqi dezordonat; (29) dificultiti la citit; manifestdun slab interes pentru lecturl; il poveqti,romane, reviste; intereseazd mai putin si citeascd (301 intAmpind dificultatea de a intelege frazelelungi, propozitiile intercalateqi structurile gramaticalemai complexe; (31) adoarme greu qi tArziu pentru vArstalui; (32) are un somn agitat; (33) are coqmaruri; (34) manifestdfricd de intuneric, de a sta singur, de monEtri,accidenre, cutremure, moarte; (35) fuge de efortul individual; (36) renunti uqor in fata obstacolelor, greutdtilor; (37) esteplictisit, apatic; (38) acuzl adeseadurere de cap, oboseald. in functie de punctele bifate, am putea spune cd vi aflati in fata unei probleme a copilului dvs. Aceasti afectiunear putea fi: n tulburare hiperchineticdsau hiperactivism I tulburare de atentie fl tulburare de invitare ! tulburdri de conduitd,/comportament tr tulburdri de limbaj tr dificultdti de scris,/citit D tulburdri de somn E tulburare anxioasd E timiditate sociall ! lipsa motivdrii D lipsa vointei E lenea

(22) (23) (24) (25)

110

111

Unele dintre tulburdri pot fi mai uqoare,altele mai accentuate.Poate cd pentru unele dintre acesteasunteti deja cu copilul in evidenta unui pedopsihi atru (psihiatru de copii) sau a unui psiholog de copii. Pentru unele manifestdri poate copilul dvs. urmeazi un tratament psihoterapeutic Ai in acest sensexisti o diversitatede interventii psihologice:cognide sociativ - comportamentale,de stimulare, de sustinere,de desensibilizare, o lizare, prin joc, desen sau chiar teatru. De cele mai multe ori insd, modificare adecvati a metodei educativeaduce beneficii neaqteptate $i rezultate surprinzAtoare... Nu este scopul acesteibroquri de a se lansa in stabilirea de diagnostice, acestease realizeazedoar personalizatde cdtre cadrelemedicale de specialitate. in schimb, ceea ce dorim si semnalemeste ce existd o serie de factori implicati in aparitia afectiunilor mai sus-amintite.Iar printre aceqtia,televizorul poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanti. Pentru a evita aparitia unor tulburdri gi pentru d asigura o dezvoltare armonioasea copiilor nogtri, ei au nevoie sd fie modelati, influentati in mod optim, adecvat,de o serie de factori.

Psihologia dezvoltdrii accentueazdfaptul cd relatiile gi activitdtile sunt cele care il structureazi psihic pe copil. $i chiar mai mult, neuropsihologiaultimelor decenii demonstreazd cd: ,,Ceea ce face copilul in fiecare zi, modul in care gAndegte, felul in care comunici, ceea ce invatl, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea au puterea de a-i modifica structura creierului. Np numai cd schimbi modul in care creierul este folosit (schimbiri functionale), dar cauzeazi, de asemenea, Ei modificiri structurale in sistemele traseelor neuronale (Healy, 1990). Pentru a pleca spre orizontul maturititii, de cinci activiteti conducitoare: . . . r . copilul are nevoie

FRcroRu IMpLIcATIiru onzvolrAREA
MENTALA A COPILULUI Dacd ereditatea oferd premiseleSeneticeale dezvoltf,rii mentale, mediul, la rAndul siu, oferd cadrul in care se naqte gi trdiegtecopilul, forma dupd care mintea qi sufletul acestuia. se modeleazS. Care sunt factorii de mediu? . . . r . . . . . cildura, hrana, addpostul,confortul; igiena fizicd, igiena mentald; rolurile adultilor (pirinte, educator,medic); instructia, cultura adultilor din jur; cAt de des qi cum ia contact copilul cu adultul; climatul afectiv familial; jocul; posibilitateade a actiona,de a experimenta,

comunicareemotionali, afectivdnemijlocitd cu cei din jur, in specialcu mama (esentialpAndla vArstade 1 an); explorareaprin simturi, concretd,a obiectelordin jurul siu, manipularealor activd (de la 1 la 3 ani); jocurilor de la 3 la 7 ani, jocul fiind munca qi diversificarea activitateacopilului; invdtdtura, implicarea creative,dobAndireainitiativei, a responsabilitdtiiincepAndcu 7 ani; comunicareasocialdin grupul celor de aceeaqi vArstdca deprindere de bazd pentru viata maturd de mai tArziu.

Trei caracteristici fundamentale trebuie si defineasci experienta copilului: . o reflexivitatea- sd aibi permanentposibilitateade a cunoaqteqi experimentareflexiv lumea inconjurdtoare; Limba - sI i se vorbeascdde cdtre pirinti, in specialde mamd, incd din primele luni de viatd. in primii ani, se dezvolt[ qi limbajul intern prin vorbirea copilului cu el insugi. Limbajoacd un rol esentialin structurareacreierului uman; Interactivitatea- participareacopilului trebuie sd fie una active.

o

anturajul; activitAtiletn care se implicd: lectura, vizionareaTV, muzica pe care o ascultS.calculatorul:

r72

113

LUMEA Tv CA MEDIU DE EXPERIENTA Copilul, in fata televizorului persoaneleimE estelipsit de experientacontactului emotional direct cu portante din viata sa: pdrintii, bunicii, alti copii; nestelipsitdestimulareaprindialogainsuqilimbajuluiqiagAndirii,sti. cu pdrintii, mulare absolut necesardqi pe care doar interactiuneadirectd bunicii sau mediul uman o poate oferi; gi D estelipsit de posibilitateacunoaqteriiprin atingerea manipularea senzoriali; experienta privat de fizicd alucrurilor; este ilestelipsitdeexperientavorbiriicusineinsuqidesprelumeacare.l inconjoaie, [mbajul interior, atAt de necesardezvoltdrii intelectului, structura; nemaiputAndu-se Eteleviziuneapasivizeazd;deprinzAndomulcumnditiadespectator,il obiqnuieqtesdnumaidoreascdsdingeleagdceseintAmpldinlumeain qi doreascda care trdieqre,sd nu mai actioneze,sd fie lipsit de ini$ativd sd primi totul de-a gata; E ca urmare a numdrului mare de ore petrecut zilnic in fata televizorului, grad semnificonexiunile neuronale ale copilului se vor structura,intr-un TV -, vizionarea cativ, potrivit caracteristicilor acestui tip de activitate aceastaconfigurareaStructurilorcorticalefiindcorelatdcugradulderepetitivitate, duratd qi intensitateaexperienteiviziondrii; Un lucru este esentialde retinut: Abilititile mentale care rimAn nefolosite de-a lungul vizionirii vor pierde, in timp, Potentialitatea. ACTIVITATEA CORTICALA UZIONANII W PE PARCURSUL Dup[ numai 2 minute de vizionare, indiferent de continutul programului capdti o configuratie de televiziune urmdrit, traseele electroencefalografice visului' a sau hipnozei timpul noud similari celor din (max . undele cerebraleiqireduc frecventa, trecand din starea beta 30Hz),specificist[riideactivismmental,instareapredominant alfa (max. 13 Hz) gi teta (max. 8 Hz). iqi

Emisferacerebro.Id dreaptd. este stimulatd maladiv, limitandu-gi activitatea Ia o receptareintensivd,dar pasivd a imaginilor (Buzzell, 1999). Emisfera std.ngd., sediul centrilor vorbirii, scrisului qi gandirii critice isi diminueazd extrem de mult activitarea, scdzand qi gradul de conqtientizare (Healy, 1990). Corpul calos- puntea de legiturd dintre cele 2 emisfere - iqi intrerupe partial activitatea de asigurare a comunicdrii interemisferice (Scheidler, 7994). Cortexulprefrontal - sediul centrilor executivi ai creierului, a tuturor proceselormentale superioarese afld intr-o stare maladivd pe toate perioada vizionirii (Buzzell,1998).

CA URMARE: vizionareaTV se situeazdla nivelul conqtiental somnambulismuluivezi fig. 1; deprinde creierul cu stareade pasivitatementald (Large, 7997). se diminueazd imaginatia creativa.Apare o deschiderepatologicdspre evaziunilein imaginar, pentru substantele sau comportamentelece le favorizeazd, pentru refugiul in lumea reveriei. 3-4 ore petrecutezilnic privind la televizor determind, aratd J. Healy, o subdezvoltarea emisfereistangi - vezi fig 2 - ceeace afectezd: . gAndirer logicd Ei analiticd exprimare corecte,gramaticald . exprimareacursivd a ideilor r scrierea r cititul . ralionamentul matematic qi qtiintific . apetenfa pentru lecture qi invdtare o randamentul Ecolar Prin sldbirea comunicirii intercorticale realizate prin punteacorpul calos,vizionareaTV scadenivelul de inteligenti qi performanteleintelectuale. Iatd care sunt problemelepe care le intampind persoanele cu vitimiri ale ariilor prefrontsle - vezi fig. 3 -, probleme intAlnite tot mai des astazi,la victimele viziondrii excesive sau ale culturii TV: o Incapacitateade concentrarea atentiei, tendinta de a fi legat de ' stimul, de a fi foarte uqor distrasde oricare stimul exterior;

-

-

-

-

1.74

115

.

Incapacitateade a-qi controla comportamentul' Orice impuls interior se manifestdrapid in comportament,fdrd ca persoanasi fie capabilSsd inhibe manifestareaacelui act; Atunci cAnd muncesc in vederea atingerii unui scop viitor intAmpind dificultatea de a amAnardsplata; planifiLipsa organi zdr1i,a programdrii comportamentului gi a qi neglijenti prin .arii' in planul vietii cotidiene, se manifestd

deldsare: . VorbeEteqi actioneaz[ inainte sd gAndeascd; . Probleme in exprimare, in organizareaideilor gi in conceptualizare, sdracieverbald, dificultdti in evocareacuvintelor gi stereotiPii verbale; . Incapacitateade a se motiva in realizareaunei activitdti, de a-qi SustinemotivatiapAndladefinitivareaacesteia,dea-qiadapta rapid motivatia in functie de imprejurari Ei cerinte; . Problemein controlulrispunsului emotional.ori se emotioneaza foarteuqor,orirdmAnimpasibili.MAnia,depresiaqiexaltarea potalternacuuqurintdsau,dimpotrivd,sepoateproduceun blocaj emotional; . Alterarea flexibilitdtii mentale, a judecdtii, a discerndmantului qi aprevederii,pierdereainitiativei,sldbireacreativitetii$ia curiozitdtii, qi afectareacapacitdtiidecizionale' r Aceste persoane sunt incapabile s[-Ei controleze pulsiunile instinctive.Apare o exacerbarea comportamentului instinctiv erotismul qi bulimia. (Nova qi Ardilla, 7987)' agresivitatea, Studiile demonstreazd cd: acei copii care se uitd cel mai mult la televizor au cele mai slabe rezultate qcolare, cele mai reduse performante intelectuale.

Apatie qi dezinteres pentru lecturd,citit Afectareacapacitdtiide memorare,a imaginatiei, vointei, motivatiei gradului de agresivitate,irascibilitate,irnpulsivitate; Creqterea desensibilizarea fatl de violentd, durere r Consum de materiale erotice qi pseudomaturizare psihosexual5 o Tulburari de somn, amplificareaanxietdtii qi a gAndirii catastrofice o Izolare sociald,/emotionaliprin fuga in realitateavirtuald . Pasivitatementald r Efect hipnotic qi dependentd Ca urmare a viziondrii tinerilor noii generatii celor apartindnd lui prefrontal tinerilor TV inci din primii generatiilor ani de viati, diferit Anumite creierul fati de al arii ale se dovede$te a fi organizat anterioare.

r . .

emisferei cerebrale stAngi, ale puntii corpului rdmAn nedezvoltate dezvoltirii pierzAndu-se posibilitatea

calos qi ale cortexu-

sau chiar se atrofiazi, in timp, ulterioare (Healy, 1990).

F i g .1

s 8HZ V6rfuriteta

Vdrfurialfa < 13HZ

Consecintele vizionirii TV asupra vietii mentale a omului
r Deficiente de invdtare - LD (Learned Disabilities) o Probleme de atentie cu sau fdrd hiperactivitate - ADHD (Attention DefiDisorder) cit with or without Hyperactivity . Tulburdri de limbaj: scris,citit, vorbit

Pentruzona de frecvenld beta 14-30H2intensitatea undelor, in milivolli, este minimd

In grafic se poate observacd undele alfa gi teta predomind in intensitate, comparativ cu undele cu frecventdinaltl de tip beta, ceeace indici stareade inactivitate mentali, de pasivitatepe care o cultivl vizionarea TV.

716

L17

tlo

/

Tnst psI{rRU EVALUAREAMoDULUI DE pETRECERE A TIMPULUI, CORELATIA CU SUCCESUL $COLAR

Emisfera st6ngi proceseazi deduc!ia logica anabza matematica sintaxa limbii vorbite verbalizarea discursivitatea succesiuneaauditivd este activd secvenliald,cauz6-efect

Emisfera dreaPti proceseazi emoliile imaginative procesele naraliunile simultaneitatea noutatea culoarea faciai6 recunoagterea estenonverbali holistici spontan reactioneazd

Portocala timpului esteun joc didacticcare poate fi utilizat ca instrument de evaluare qi, in acelaqitimp, de interventie. Prezintd avantajul de a fi uqor de administrat, intr-un timp scurt gi sub o formd plScutl qi accesibilepentru copil. Poate fi uqor de apiicat intregii clase.Mod de lucru: o jumdtate de portocali. un cerc pe care-lvor considera Copiii vor desena Aceastava fi impirtitd in 24 de felii, fiecare felie insemnAndo ord a zilei, ca un ceasornic cu 24 de ore. Pe fiecare felie copiii vor scrie ce fac la ora aceea:,,intre 6 qi 7 dimineata intre 9 qi 10 dorm; intre 7 qi 8 ma trezesc, ma spil; intre 8 qi 9 plec la gcoalS; qcoald" gi pe mai departe toate feliile. am aqa Vor fi desenatein total 3 portocale. Pe o foaie se va desenaportocala timpului actual (sau real), adicd,cum iqi folosegtecopilul timpul in prezent, cum aratd o zi obiqnuiti din viata lui. O alt5 portocald ar putca fi destinati sfArqitului de slptimAnd pentru a vedea cum iqi petreccopil sAmb[tdori duminicd. Pe o alti foaie se va desenaa doua portocala. O vom numi portocala timpului ideal (sau imaginar) sau cum i-ar pldcea copilului si-qi petreacd fiecare timpul, dacd ar dispunein mod liber de el. ord, cum ar vrea s5-qifoloseascd pe portocall, pe fiecare felie corespunzdtoare Aqadar, copilul va trece aceastA unei ore a ziler,ceeace i-ar pl5ceasd facd in aceaord. Dacd dispunem de creioane colorate sau carioca,copiii vor fi lisati si coloreze fiecare activitate in mod diferit, pentru a avea o imagine mai clari. In f e l u l a c e a s t ad .iferentele a p a rm a i u q o r . Vom constata astfel preocupirile gi interesele copiilor nogtri, atractiile, dar qi aversiunilelor. Chiar qi culoareautilizatd poate fi un bun indicator. de exemplu,aceastaar Dacd se va colora cu negru anumite felii, precum gcoala, puteainsemnao teamdsau poateun anumit grad de respingere, un negativism. mult folosesc cAt de copiii televizorul Vom putea constata,de asemenea, in detrimentul altor acqi calculatorul sau cAt de mult qi-ar dori sd-l foloseascd tivititi; vom constata cAt de dezechilibratpoate fi uneori programul de viatd 2000) al unui copil, qi aceasta intr-o manierd simpl5 gi eficientd. (Angeli, portocale va scoate in evidentd ponderea Analiza continutului celor trei pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura,jocul, timpul petrecut in familie in comuniune cu pirintii, timpul petrecut in naturi sau in aer liber, timpul 119

Se poate constatauqor ce imaginea video, adich imaginea in migcarecare nu lasd rdgazul necesarreflexiei qi incitd cu putere imaginatia qi emotiile este timp acpreponderent in ariile emisfereidrepte,inhibAndin acelaqi procesatd e m i s f e r es i tAngi. tivitalea fis. 3 Cortexul prefiontal aten!ia motivafia controlul comportamentelor gi al emoliilor planificarea al hrdnirii, controlulinstinctelor: al sexualitdlii al agresivitdlii, ini!iativa,deciziile curiozitatea discerndmAntul prevederea creativitatea Cortexul prefrontal este partea creierului cea mai puternic afectatl in urma viziondrii. Neuropsihologii constate astdzi cd abilitatile mentale superioare procesatein aceasti zond rimAn nedezvoltatenormal la copii crescuti cu mult televizor gi calculator. 118

dedicat activitdtilor sportive sau practice gi, bineinteles,timpul afectat vizionirii TV qi calculatorului. Urmdtorul pas care ar putea fi fdcut pentru a avea o imagine clari a efectelor mediei audio-video in viata mental[ a copiilor ar fi intocmirea unei fiEe de observatiein care sd fie trecute cAtevadintre principalele abilititile menpoate avea ca notate cu un punctaj de la 1 la 10. Etalonarea tale superioare, anterioare, generatii tinerii unor atingeau pe care-l reper ori nivelul superior ori nivelul de astdzial celor mai buni elevi din clasd. IatI care sunt abilitdtile mentale a ceror monitorizare este relevantA: de control motivatia, capacitatea hiperactivitatea, Atentia, concentrarea, trebuie acestea La duratd. de scuti memoria qi emotiilor, a comportamentelor sau ina succesului qi bineinteles addugatdnotarea agresivititii, a sociabilitdtii dezvoltarea succesuluiqcolarin cadrul clruia trebuie urmArite in mod special limbajului qi a exprimdrii corecte din punct de vedere gramatical qi gAndirea logico-matematicd. Corelareaponderii avute de diferite ocupatii in viata copilului cu parametrii activitltii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic qi pdrintilor un material extrem de relevant pentru intelegereaatAt a efectelorpe care televiziunea qi calculatorul le au in viata copilului, cAt qi a activitetilor care favorizeaze o dezvoltare mentald armonioasa qi, bineinteles, succesul qcolar. Deqi testul poare perea complicat, el nu este greu de realizat de invdtStocareigi cunoscbine copiii din clasd.Chiar qi nurii gi dirigintii cu experientd, jocul poate oferi informatii semnificativeprivind nocivitacu mai ,,portocala" tea unei activitdti ca vizionareaTV sau, dimpotrivd, absentaafectivitdtii pirinarmonioasi a mintii copentru dezvoltarea tilor sau a altor activitatiesentiale pilului. Cadrele didactice care vor realiza testul sunt rugate sd ne transmitd nr.53, CP 28 Bucurefti concluziile sau chiar poqtal pe adresa Oficiul PoStoI pentru a contribui astfel la studiul pe care asociatia rezultate, formularele noastre il desf[qoari. la telefoanele:021 3355495 Ei 0745033090 Centru de De asemenea, Pentru Apdrarea prevenire Si combaterea bolilor mentale din cadrul Asocia.tiei Familiei Si Copilului poate fi apelat pentru consultatii privind problemele de atentie qi hiperactivitatesau pentru alte disabilitdti mentale dobAndite.

Bibliografie selectivd
American PsychiatricAssociation,Diagnosticand statisticalManual of Mental Disorders, 4'hedition,Washington, 1994. Anderson, D. qi P. Collins, The Impact on Children's Education: Televisions InfTuence on CognitiveDevelopement, Office of Educational Researchand Improvement, Department of Education, 1988. Angeli, Luciana Marin, De vorbd cu Pinochio,Edituara Arc, Chiqinaq,2000. Barber, A., Nef's Educational Value Questioned, in; USA Today, p. 4D, 11 martie 1997, apud: Kimberly Young, Internet Addiction: Symptoms, Evaluation and Treatmenq, in: Innovations in Clinical Practice, vol. 17, Sarasota, Florida,1999. Barkley, R., What is the Roleof Parent Group Trai"ningin the Treatment of ADD Children?, in Journal of Childrenin Contemporary Society f9 Q,2),7986. Baudriard, Jean,Stategii fatale, Polirom, 1998. Berger, Arthur Asa, Narcativesin Popular Culture, Media.and EverydayLife, ThousandOaks:SagePublications, SageLondon, 7997. Berger, Arthur Asa, Televisionas an lnstrument of Terror. Esscyson Media, Popular Culture ond EverydayLife, Transaction Books, New Brunswick, 1980. Berger,Arthur Asa,Media USA: Process and Effect,Longman, New York, 1991. Brune, Franqois,Fericireaca obligatie,Editura Trei, Bucureqti,1993. Bullen, P.,N. Harr6, The lnternet: Its Effects on Safetyand Behaviour- Implications Departamentul de Psihologie al Universitltii din Auckland, for Adolescents, Noua Zeelande, 2000. Buzzell, Keith, The Children of Cyclops: The Influenceof Television Viewing on the Developtng Human Brain, California:AWSNA, 1998. Centerwell, B. S., Television and Violence:The Scaleof the Problemand where to go from here,in Journal of the American Association, 267 (22). qnd theAmericanChild,AcademicPress,1991. Comstock& Paik, Television Constantinescu, Mihaela, Post/postmodernismul: Cultura diyertismentului, UniversEnciclopedic, Bucureqti, 2001. Cristakis,D.A., Zuimmerman,F.J., DiGiuseppe, & McCarty, C.A. Early televbion attentionalproblemsin ch[Idren,Pediatrics,113, Wosure and subsequent 708-713,2004. Daley,8.A., Father Feelings, New York, 1978. DeFleur, Melvin Sandra BaIl, Teorii qle comunicdrtide masd, Polirom, Iaqi, 1999. Diamond, M., EnrichtingHeredity,Free Press,New York, 1988. Dobrescu,Paul qi Alina BArgdoanu, Moss-m edia Si societatea, Editura SNSPAFacultatea de Comunicare gi RelatiiPublice, Bucureqti, 2001. Dr5gan, 1., Paradigmeale comunicdrii de mosd., Casa de Editurd qi Presd $ansa, Bucuregti, 1996.

t20

r27

Effectsof Televisionon Methabolic Rate: Potential Implicationsfor Childhood in Pediotlics, Obesiry. 7993, teb.91(2). Emery, Fred gi Merrelyn, A Choiceof Futures- To Enlightenor Inform, Centre for ContinuingEducation, AustralianNationalUniversiry, 1975. Emery, Merrelyn, The Socialand Neurophysiological Effectsof Televkionand Their Implications for Marketing Practice.Doctoral dissertation.Australian National 1985. Universiry. Canberra, Everett,Miles,How Television Porons ChIldren's Minds, Miles, California,1997. Gheorglte.Virgiliu, Efecteletclevtziunii asupra mintii untane. Prodromos, 2006. BucureSti, Greenfield, David,Dependentavirtuald., NewHorbinger, Oakland,Califonia, 1999. Guinness, D. Mc., WhenChildren Don't Learn,BasicBooks,1985. Flarrison, Medicinei Interne,editia a XIV-a,Ed. Teora,2001-2003. Principiile Healy,JaneM., Endangered Minds,Touchstone, New York, 1990. gl psihoterapie Holdevici, Irina, Sugesriologie sugestivd, Ed. Victor, Bucureqti, 1995. James, Lull, Mass-media, comunlcarecukurald., 7ggg.' Kean,John,Mass-media Polirom,Iaqi,2000. Si modernitatea, Kelner,Douglas, CulturaMedia,Institutuleuropean, Iaqi,2001. Krugman, Herbert E., Brain WaveMeasures of Media Involvement, in Journal of AdvertisingReasearch 71.7 (1977): 3-9. Krugman, Herbert E., Electoencephalographic Aspectsof Low Involvement: Implications American Associationfor Public for the McLuhan Hypothesis, Opinion Research, New Yorl<,1970. Krugman, Herbert E., Memory Without RecoII, ExposureWithout Perception, in Journal of AdvertislngResearch 17.4 (1977): 7-72. Kubey, R. W. qi M. Csikszentmihalyi,Television and the Quality of Life: How VIewi.ng Everyday Shapes Experience, Hillsdale, 1990. Kubey, R., Tuning in to Young Viewers:SocialPerspectives on Television,Sage, r996. Large, Martin, Out of the Box, http://www.allianceforchildhood.org.uV Brussels 2000/Large.htm. Large,M., I4ho'sBringing ThemUp?How to Breakthe W Habit, Hawthorn Press, 7997. Lasch,Christoplter,The Culrureo/Norcuslsm,W. W. Norton & Company,London, 7992. Levinson, H.N., A ScientificWatergate,Dyslexia Stonebridge Publishing Ltd, Lake Success, New York, 1994. Luria, Alexander Romanovich,Language and Cognition,John Wiley and Sons, NewYork,1981. Mander, Jerry, Four Argumentsfor the Elimination of Television, Quill, New York 7978. Mcluhan, Marshall,Mass-media saumediulinvizibil,Nemira,Bucuregti, 1997. 722

Moody, K., Growingup on'lelevision,TimesBooks,New york, 1980. Moore, Thomas, The Re-Encltantment of Everyday Life Hodder,London 1996. Moore, wes, 'feleviziturca: opiul popoarelor, The Journal.of cognitive Liberties, V o l .2 , 2 0 0 1 . (Terror of game-brain),Nippon hoso shuppan Mori, Akio, Game-notL-no-kyofu lgzokai,2002. Moscovici,Serge, L'agedes foules,Paris,Fayard,1981. Mulholland, Thomas, and Erik Peper, OccipitalAlpha o.nd Accomodatlve Verpsychophysiology, gence,Pursuit'I'racking, and FastEyeMovemenrs, 1971. Murray, John P., children's Brain Activationswhile vieng Televised vtolence Revealedby FMN, Media Psycholoy,8, 25-37, Lawrence Erlbaum Assoc i a t e s2 , 006. Nietzche,F., Apagrd.it-aZarathustra,Humanitas,BucureEti,1996. Peele,S., A. Brodsky, The Truth About Addictionand Recovery: The Life process Programfor OutgrowingDestrtLctive Habits,Simon & Schuster,New york, 1997. Pearce, Joseph Chilton, Evolutiort'sEnd: Claiming the potential of Our Intelligence, California:Harper SanFrancisco, 1992. Philips, D. P., The Impact of MassMedia Violence on [J. S. Homicides. American Sociological Review,48, 1983, Poplawski, Thomas. LosingOur Senses, Renewal: A Journal for Waldorf Education,YoI. 7, No. 2, Fall 1998. Postman,Neil, AmuslngOurselves to Death, penguin Books,New york, 1986. Ramonet,Ignaqio,Tiraniacomunicd.rii, Doina,Bucureqti, 2000. Reisenberg. Lisa,DirectorMedia Matterscampaign,personalcommunication, AmericanAcademyof Pediatrics, March 25, 1998. Reeves,B. Attention to Television:IntrastimulusEffectof Movementand scene Changeson AIfa Variation over Time, in International Jurnal of Neurosience 27, 1985. Rice, M., P. Haight, Mothereseof Mr. Rogers:A descriptionof the dialogue of educationaltelevision program' Journal of speech and Hearing Disorders,nr. s1, 1986. polirom, Iagi,2001. Roco,Mihaela,Creativitate emotionald, Si inteligentd Rose,Eugen (Pr. Serafim),Nihilismul - o filosofie lucifericd,Egumenira,Galati, 2004. Sandy MacGregor Calm ResearchCentrg Our Subconscious Mind is to Key, http:/ / wvvw.calm.com.au / pages/}2sales.shtml. Scheidler,Thomas.Television, vldeo Gama and the LD chilL pamphlet: Greenwood Instirute,1995. Scientificamerican.com., Television Addlction k no MereMetaphor,Feb,2002.

I23

Singer, Dorothy. Caution: TelevkionMay Be Hazardousto a Child'sMental Health, Pediatrics, Vol. 10, No. 5, October1989. Developmental and Behavioral Humanitas, Bucuregti,2005. Sartori, Giovani, Homo Videns, K., CollegeLife On-line:Healthy and UnhealthyInternet Use,in: The Scherer, 2000. Journalof CollegeStudentDevelopment, Family Life Shriner, J, IJntangling the Webfor Internet AddictedAdolescents, Month Packet,Ohio State University,decembrie2002. Setzer, Valdemar W., Media prin mijloace electronice Si educotia, o viziune SaoPaulo,2001. Editura Escrituras, abernativd., Setzer,Valdemar W., http:,z,zwww.ime.usp.br,/-!'v/setzer. Simisi, Pavlu, Synondisipsyhiatrikiskei pistis, Ed. Lidia, Tessalomc,2002. Stroud 1996. Hawthorn Press, A.,TheTwelveSenses, Soesman, Brain, New York, V. H. Freeman,1985. Springer,S., G. Deutch,Left Brain, Ri.ght psihopotologice, Ed. Militard, Bucureqti,1992. Stamatoiu,Ioan C-tin, Sindroame York, 1963. Telev[sion, New Steiner,J., The Peoplelook at Sage Publications,1995. and the medio, Victor C., Adolescent Strasburger, - o teorie sociqld Antet, Bucua mass-media, Thompson,J 8., Media Si modernitatea reqti,2000. Tudor, Dana, Manipularea opiniei publice tn conflicte armate, Dacia, Cluj, 2001. Valkenburg, P.M. qi T.H. Voort, Influenceof W on Daydreamingand Creative Bulf sep.,\76(2),1994. Imagination:aReviewof Reseorch,inPsychol of a New Clinical Disorder, Young, Kimberly, Internet Addiction: the Emergence 104th annual meeting of the American Psychological Association, Toronto,Canada,august1996. Young, Kimberly, Caught in the Net,John Wiley & Sons,New York, 1998. Young, Kimberly, Internet Addiction: Symptoms,Evaluationand Treatment,in: Florida, 1999. vol. 17, Sarasota, Innovationsin Clinical Practice, Zillmann, D., J. Bryant & A. C. Huston, Media, Children,and the Fanily: Social, Scientific,Psychody namic and Clinical Perspectives,Hills d ale, 19 94. Zingrone, Frank, Chaos and the Meaning of Electric Culture, htp:// 1_3art3.htm. mcluhan-studies,/v1_iss3,/ www.chass.utoronto.cal you and your How W Affects Williams, T. M. in J. L. Wheeler,Remote Controlled: Hagerstown,1993. Family, Review and Herald PublishingAssociation, in ThreeCommunitiu, Williams, T. M., The lmpact of Television: Natural Experiment NewYork, 1986. Winick, C., The Function of Television: Life Without Big Box, Newbury Park, 1988. Winn, Maria, T1)topaoquaq (tvog oro ornrt, Atena, 1996.

Cuprins
Notd.......... . . . . . . . . .3 .. CuvAnt inainte ........................ 7 Caracteristicileactivititii corticale pe parcursul vizionirii TV..... 10 Poatevizionarea TV afecta structural dezvoltareacreierului?..... 13 Rolul mediului in dezvoltarea srructurald a creierului.........................1S
LumeaTV ca mediu de experientd .............19

Primul efect al televiziunii este creareaunei atitudini mentalepasive........ ................ 21 Vizionarea defavorizeazd, dezvoltareaemisferei cerebrale stAngi 22 Televiziuneascadenivelul de inteligentd qi performantele intelectuale ..................24 Deficientele de invitare qi televi2oruI................. .......25 Cititul, intr-o societate in care copiii preferi sd se uite la televizor.26 invdtarea qi televi2orul....................... ..............29
........92 Problemele de atentie ..........34 Vizionarea TV, factor determinant in aparitia hiperactivitdtii .....40 EpilepsT i aV . . . . . . . . . . . . . . . . ...........47 invitarea limbii Eitelevizorul ................. ...................42 Problemele de atentie Ei invitare, cortexul prefrontal qi televiziunea.............. ...............44 Ecranul w diuneazd dezvoltdrii correxului prefrontal ......................... 47 CaracterulhipnoticalvizioniriiTV........... ................51 Dependenta de televizor ...... 56 Educatiaprin te1evi2or.............. . . . . . . . . . . . . .5 .6 E f e c t e l ee r o t i s m u l u i W . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .S .g Caresunt trhsdturile generale ale mesajelor erotice continute eV ?. . . . . . . . . . . . . . i n p r o g r a m e lT .......59 Cum estepercepure prin intermediul sexualitatea lumii TV?...............60 Caresuntconsecintele identificdrii cu personajele miculuiecran?.......61 Caresunt modificdrile de atitudineprivind sexualitatea. generatede televiziune? 63 725 Prin televiziune, informatia este furnizati direct in subconqtientul maselor.....

724

Dependentd ae pornografie..'.....'.'.......

"""""""""""""

65

""""""72 Violenta de pe micul ecran'......... CareestecontributiaviolenteiTV """"""72 din lumeareal6? '....""' violentei la amplificarea qi adolescentilor""""""""" """"'74 copiiior TV asupra violentei Efectele TV""""""' aleviolentei """""76 neuropsihologice Efectele TV o dd noilorgeneratii"""""""""""77 Careestelectiape careviolenta Copiii, tinerii gi televizorul, in contextul culturii nihiliste""" """79 Nihilismulestespiritul in care,prin televizor, nou"""""""" gi identitatea """' 81 sinele ,'omului se edificd BB televizorului' copilului al portret """""""""" posibil Un Ce putem face?..'....... a c t o r i l od r erisc..".....'. E l i m i n a r efa privind diminuarea observatii CAteva ale televizorului nocive efectelor saueliminarea P r i n c i p ig i enerale....... Mediul Rolup l drintilor..........'.'....' gAndirii Stimularea atentiei pentrueducarea necesare Activiteti C o n t r o l uc lomportamentului.......'...... """""'92 """"""'92 """"""'92 """"""92

Cdrtile:

- Efecteleteleviziunii asuprq mintii umane,

"""""""""""""93 """""""" 93 """""""""" 94 """"'94 """"' 96 Concluzii... 99 Anexa 1. Calculatorul, jocurile video qi internetul"""""""""""" 1 00 p r i n " " " " ' Educatia calculator'...............". 100 pe """"" Jocurile calculator' qi educatia """"""""' 101 electronice Jocuriie internet de """' 104 Dependenta qcolare performantelor scdderea Internetului """"""""" 107 Utiiizarea Ei ,patologice a Internetuiui ""' 108 generale ale folosirii Cauze 110 qi educatori """""""" Anexa 2. Ghid pentru pirinti copiilor asupracreqterii negative TelevizorulEiefectele ""' 110 cum le putemcontracara """""" 114 TV ca mediude experienti Lumea consecintele vizionirii TV asupra vietii mentale a omului ........ 116 a timpului, modului de petrecere Testpentru evaluarea glc o l a r . . ' . . . ' . . . . . c o r e l a t ic au s u c c e s u Bibliografie selectivi """""' 119 121 """""

- Efectelemicului ecran asupra minyii copilului

- gtiinyaSi rdzboiul sfdr1itului lumii

pot fi achizitionate prin comande la telefonul: 0747 499 93O(Balkan Press)Ei e-mail, adresa:prodromosOl@yahoo.com

r26

I27

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful