3.4 SUDAREA ELECTRICA PRIN PRESIUNE Este procedeul cel mai utilizat datorita avantajelor deosebite.

Metoda se preteaza la productia de masa, reduce timpul de imbinare, reduce consumul de metal si de energie, se preteaza la mecanizare, are un pret scazut, iar piesele rezultate au o calitate superioara, un aspect frumos. Se caracterizeaza prin incalzirea locala a pieselor de la o sursa electrica, prin efect Joule - Lenz, urmata de actiunea fortelor de apasare. Efectul Joule - Lenz se produce prin rezistenta electrica locala dintre suprafata pieselor in contact.

Fig.1 Fazele electrice si mecanice ale sudurii electrice prin presiune faza I este faza de amorsare, care se caracterizează prin creşterea forţei de

-

apăsare F de la valoarea 0 până la valoarea la care se realizează strângerea pieselor: - faza II este faza electrica si mecanica, in care strângerea rămâne constanta si peste ea se suprapune faza electrica, de încălzire a pieselor: -faza III este faza de deformare plastică, caracterizată prin creşterea forţei şi producerea deformărilor plastice la piesele încălzite in faza anterioara; Cantitatea de căldura dezvoltata este proporţionala cu pătratul intensităţii, cu rezistenta si cu timpul. Regimul electric foloseşte valori foarte mari pentru intensitatea curentului electric, de 100 mii de Amperi, durata este foarte mica, sub 1

s, iar rezistenta punctelor de contact este cât mai mare, pentru a se concentra toata energia calorica, in timp ce rezistenta intre electrozi este cât mai mica, pentru a uşura trecerea curentului electric. Electrozii se fac din cupru aliat cu diferite elemente care ii măresc duritatea si rezistenta la uzura. Deoarece in timpul procesului de sudare se încălzesc foarte puternic, sunt prevăzuţi cu circuite de răcire cu apa. Îmbinările se pot realiza prin trei metode: cap la cap, in puncte si in linie. Sudarea electrica prin presiune cap la cap Sudarea electrica prin presiune cap la cap se realizează in doua faze: incalzirea pieselor si aplicarea presiunii de refulare. Lungimea libera 2 l (figura 8.17 a ) se alege in functie de diametrul d al pieselor, astfel incât: l = kd [mm] - k = 0,5...1,0 pentru otel carbon; - k = 1,5...2,0 pentru aluminiu si alama; - k = 2 0...2 5 pentru cupru. - d = este diametrul piesei de sudat [mm]. (8.4) unde: k este coeficient de proportionalitate, care depinde de material astfel:

Fig.2

Fig.3

Schema de principiu a sudurii electrice prin presiune cap la cap;

Incalzirea pieselor se face la temperatura de deformare plastica, iar parametrii principali ai regimului de incalzire sunt durata si densitatea curentului. Procedeul se caracterizeaza prin simplitate, rapiditate si posibilitatea automatizarii Ca mare neajuns prezinta impuritati pe suprafetele frontale ale sudurii iar oxizii formati in timpul operatiei ramân in cusatura si ii altereaza proprietatile mecanice. Sudarea în capete cu topire se realizează după aceeaşi schemă, însă prin mişcări succesive de apropiere şi depărtare a capetelor în timpul încălzirii, când în interstiţii, se formează pelicule de metal lichid. La refularea finală, picăturile împreună cu oxizii care se formează, se expulzează în atmosferă. Procesul de topire locală a capetelor se poate face direct sau cu preîncălzire. Preîncălzirea se realizează prin contacte intermediate de impulsuri ale curentului. În cazul sudării cu topire, timpul de încălzire se măreşte, fiind de ordinul secundelor, iar forţa de refulare creşte la oteluri până la 8-14 daN/mm" la sudarea cu topire directă şi 4-6 daN/mm la topire, cu preîncălzire, fată de sudarea fără topire, însă expulzând oxizii şi impurităţile, îmbinarea prezintă proprietăţi mecanice superioare şi puteri instalate pentru aceeaşi secţiune. Procedeul se aplică la sudarea genţilor pentru roţi, a zalelor de lanţ, a ţevilor, a sculelor, şinelor de cale ferată etc. Sudarea electrica prin presiune in puncte la acest procedeu piesele 1 si 2 (figura 8 17 b) sunt presate si sudate in puncte distincte Simultan se pot suda unul sau mai multe puncte In principiu se poate executa fie din cele doua parti ale pieselor care se imbina fie dintr-o singura parte In ambele cazuri incalzirea pieselor are loc ca urmare a efectului Joule - Lenz produs de curentul care le strabate

Fig.2 Schema de principiu a sudurii pneumatice de electrice prin presiune în puncte mişcare liniară

Fig.3 Instalaţie sudare în puncte cu

Sursa de alimentare este ca si in cazul precedent un transformator electric cu tensiune mica in secundar Rezistenta electrica de contact dintre piese este mai mare decât rezistenta electrica dintre electrozi si decât rezistenta chimica a pieselor Rezistenta totala a circuitului de sudare este: R = R ep1 + R ep2 +R p1 + R p2 + R pp [ W ] unde:
-................................Rp

este rezistenţia ohmică a pieselor ;

-.......................Rep este rezistenţa de contact dintre electrozi; Rezistentele ohmice trebuie evitate si de aceea se utilizează electrozi buni conducători de electricitate (din cupru, cupru-cobalt. cupru-beriliu-cobalt), suprafeţele pieselor sunt curăţate prin sablare sau decapare. Tehnologia sudării in puncte presupune corelarea parametrilor principali ai procedeului: curentul de sudare, durata de conectare, forţa de apăsare, diametrul iar

electrozilor de contact, calitatea suprafeţelor in contact. Sudarea electrica prin presiune in linie Procedeul este asemănător cu sudarea in puncte, cu deosebirea ca punctele sunt atât de dese încât se suprapun parţial, formând o cusătura etanşa. In locul electrozilor se folosesc role de cupru. Ambele role sunt răcite cu apa. Prin frecare, rolele antrenează piesele de sudat 2 intr-o mişcare de avans cu viteza Vs (fig.8.17c).

Fig.2 Schema de principiu a sudurii electrice prin presiune în linie Tehnologia sudării in linie presupune corelarea parametrilor de baza: curentul de sudare, forţa de apăsare si viteza de avans. Se utilizează cu precădere pentru îmbinarea tablelor din otel si metale neferoase, atunci când se cere o cusătura mai compacta si mai rezistenta decât cea realizata prin puncte (la rezervoare, ţevi. ambalaje). Sudarea prin presiune, indiferent de metoda prin care se realizează, se caracterizează prin introducerea unor modificări mult mai puţin accentuate decât prin topire. Zona in care se concentrează cea mai mare cantitate de căldura va produce încălzirea locala a piesei chiar până la topire, pe o porţiune foarte restrânsă. Se vor forma astfel cristalele primare echiaxe. In jurul lor se vor forma cristale dendritice. 3. Utilaje

Utilajele sunt transformatoare speciale, cu puteri de 0,5-500 A, posibilitatea de a furniza curenţi de 5.000...30.000 A şi tensiuni, la secundar, de 0,3...25 V. Sistemele de realizare ale forţelor de presare pot fi: mecanice, pneumatice, hidraulice. 4. Desfăşurarea lucrării Aplicaţia practică se referă la sudarea electrica prin presiune cap la cap. Se identifică instalaţiile de sudare prin presiune cap la cap şi părţile lor componente. Se identifică piesele de sudat şi se măsoară dimensiunile acestora; Pregătirea suprafeţei pentru sudare constă în curăţirea de rugină, ulei, vopsea, arsuri, folosind perii de sârmă, polizoare, flacără. Procedeul constă în încălzirea prin rezistenţă de contact a părţilor frontale ale pieselor, prinse între două dispozitive de strângere, prin care se aduce curentul de la secundarul transformatorului de sudură şi prin care se acţionează cu o forţă de presare, figura 7.73. Dispozitivele sunt montate pe batiul maşinii.

La sudarea în stare solidă, după încălzirea pieselor până la 1200-1500°K, se aplică presiunea de refulare, prin care obţinem îmbinarea cu o scurtare S, ca în figura 7.74.

Se calculează parametrii regimului la sudarea în stare solidă :
-

presiunea de contact în timpul încălzirii (1-1,5 daN/mm2;) lungimea liberă l = K • d [mm] (7.28), unde: K = 0,5-1 la oţeluri, 1,5-2 presiunea la refulare (1,5-3 daN/mm în cazul regimului moale şi 3,5-5 densităţile de curent (40-150 A/mm2 la cupru). timpul total al procesului

-

la aluminiu şi alame, 2-2,5 la cupru;
-

daN/mm în cazul regimului dur), în timpul de încălzire 0,2-1,5 secunde ;
-

-

4. Interpretarea rezultatelor. a) se urmăreşte evoluţia formelor capetelor pieselor şi mişcarea acestora b) se urmăreşte scurtarea şi umflarea pieselor în timpul sudării c) rezultatele obţinute la punctul 3 se trec în tab.14.1. Tabelul 14.1 presiunea de contact Nr. crt. Instalaţie în timpul încălzirii [daN/mm2] 1 2 3 [mm] [daN/mm2] [A/mm2] lungimea liberă l presiunea la refulare densitatea de curent observaţii

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful