You are on page 1of 12

Universul Holografic Fragment din volumul "Universul holografic" de Michael Talbot, editat de Grafton Books, London 1991: "Una

dintre cele mai uimitoare afirmatii ale lui Bohm este ca realitatea tangibila din viata de zi cu zi este, de fapt, o iluzie, ca o imagine holografica. Dincolo de aceasta iluzie, exista o ordine mai ascunsa a existentei, un nivel vast si primordial al realitatii care creeaza toate obiectele si aparentele lumii noastre fizice". Mai mult, schimbul constant si dinamic dintre cele doua nivele de ordine, explica modul in care o particula, cum este electronul din cadrul atomului de pozitron, poate sa-si schimbe forma de la o particula la alta...Asa se explica, de asemenea, si cum de o particula cuantica se poate manifesta in acelasi timp ca particula si ca unda". Pentru Pribram, aceasta sinteza l-a facut sa realizeze ca lumea obiectiva nu exista, cel putin nu in modul in care suntem obisnuiti sa credem. In realitate, tot ceea ce exista in aceasta lume nu este decat un vast ocean de frecvente si unde, iar aceasta "realitate" noua ne pare concreta, solida si tangibila doar pentru ca creierul nostru este capabil sa transforme interior aceasta holograma in pietre, betisoare si alte obiecte familiare care compun lumea noastra. Asta nu inseamna ca nu exista ceasca de ceai de pe masa sau nisipul de pe plaja. Inseamna doar ca ceasca de ceai are doua aspecte foarte diferite ale realitatii ei. Cand este filtrata de "lentila" creierului nostru, ea se manifesta (este perceputa) ca o ceasca. Dar daca am reusi sa scapam de aceasta lentila, am reusi sa o percepem ca un model de interferenta. Care dintre aceste doua aspecte este real si care este iluzie? Pentru Pribram, amandoua sunt reale, sau, daca vreti, niciunul nu este real. Timpul Constient Timpul este o parte integranta a Continuum-ului Spatio-Temporal. Ceea ce percepem ca "Miscare a Timpului" este in Realitate o miscare a diverselor procese fizice, mentale, etc. in acest Spatiu-Timp. Percepem aceasta miscare sub forma unui pendul, ca vibratie a atomilor dintr-un ceas atomic cu Cesiu, in miscarile planetare sau in dinamica impulsurilor nervoase din cadrul complexelor procese care au loc in creierul nostru. In acest fel se creeaza notiunea sau iluzia noastra despre "Curgerea Timpului". Alexis Carrel, laureat al premiului nobel, scria in cartea sa "Omul, necunoscutul" ca exista mai multe feluri de timp: fizic, interior, intrinsec, fiziologic si psihologic. Desigur, nu timpul este cel care sufera transformari, ci cursul evenimentelor ce se deruleaza in spatiutimp. Acest fenomen este dramatic in experientele numite "din preajma mortii", asa cum au fost descrise de medicii Kubler-Ross, Moody si Ring, ca sa numim doar cativa dintre cei mai cunoscuti. in starea de moarte clinica, multi pacienti isi reamintesc complet intreaga viata intr-o clipa. Exact, o viata intreaga este re-vazuta intr-o clipa. Trecut si Viitor, simultan in Prezent Kenneth Ring descrie in lucrarea sa "Viata in preajma mortii - o investigatie stiintifica a experientelor NDE" ca "in aceasta stare (de moarte clinica) pacientul percepe Trecutul, Prezentul si Viitorul ca si
1

cand ar fi un singur prezent. Pentru mine este clar ca s-a schimbat doar dinamica proceselor constiente ale pacientului, nu si Timpul in Sine. Astfel, in Continuumul Spatio-Temporal ne miscam prin Timp asa cum ne miscam prin Spatiu, dar mereu in aceeasi directie. Trecutul deja nu mai exista pentru noi, este mort. Viitorul poate sa aiba loc sau nu. Iar Prezentul, aceasta clipa este tranzitia, intalnirea intre Trecut si Viitor (ambele inexistente de-facto). Prezentul are un obicei uluitor: de indata ce spunem "Acum", clipa aceasta deja a disparut, pierduta definitiv in trecut. Practic, ceea ce incercam noi sa "prindem" ca Prezent, dispare continuu in Trecut. Trecutul nu mai este, Viitorul nu suntem siguri ca va veni...Doar Prezentul ramane. De aceea el este cel mai important. Iata cateva idei spirituale despre timp si spatiu, despre continuumul spatio-temporal si in viziunea lui Eckhart Tolle: "Oare din ce motiv, de obicei, Mintea se impotriveste sau neaga Clipa de Acum?" Pentru ca nu poate functiona si pastra controlul in afara Timpului, care este Trecut si Viitor, asa ca ea percepe Clipa de acum, care se sustrage Temporalitatii, ca pe o amenintare. Timpul si Mintea sunt, de fapt, Inseparabile. Imaginati-va Pamantul fara oameni, locuit numai de plante si animale...Ar mai avea un Trecut si un Viitor? Ar mai avea sens sa vorbim despre Timp? intrebarile Cat este ora?" sau in ce zi suntem?" daca ar mai exista cineva sa le puna ar fi total lipsite de sens. Stejarul sau vulturul ar fi zapaciti de o asemenea intrebare. Care ora?", ar intreba ei. Sigur, e Acum. Timpul este Clipa de Acum. Ce altceva mai exista?" Da, avem nevoie de Minte, ca si de Timp pentru a functiona in aceasta lume, dar ajungem la un punct in care ele pun stapanire pe viata noastra, si atunci incepem sa functionam prost, apar durerea si suferinta. Mintea, pentru a se asigura ca pastreaza Controlul, cauta permanent sa acopere momentul Prezent prin Trecut si Viitor si astfel, la fel cum vitalitatea si potentialul creator infinit al Fiintei, care sunt inseparabile de Clipa de acum, devin acoperite de Timp, adevarata dvs. natura este ascunsa de Minte. Povara din ce in ce mai grea a Timpului s-a acumulat in Mintea Umana. Toti oamenii sufera din cauza acestei poveri, dar continua sa mai adauge cate putin la ea in fiecare moment, ori de cate ori ignora sau neaga acest pretios Prezent sau il reduc la un mijloc pentru atingerea unui obiectiv Viitor, care exista numai in Mintea lor, niciodata in Realitate. Acumularea Timpului in Mintea Colectiva si Individuala include si o mare cantitate de durere reziduala din Trecut. Daca nu mai vreti sa va creati durere dvs. insiva sau altora, daca nu mai doriti sa suplimentati reziduurile durerilor trecute care mai traiesc inca in dvs., atunci nu mai creati Timp sau, cel putin, nu mai mult decat este necesar pentru a face fata aspectelor practice ale Vietii. Cum sa incetam sa cream timp?
2

Dati-va seama ca momentul Prezent este tot ceea ce veti putea avea vreodata. Faceti din Clipa de Acum tinta principala a Vietii dvs. Daca mai inainte salasluiati in Timp si faceati din cand in cand vizite scurte in Clipa de Acum, locuiti de Acum incolo in Prezent si vizitati din cand in cand Trecutul si Viitorul, atunci cand trebuie sa faceti fata aspectelor practice ale unei situatii. Spuneti mereu da" momentului Prezent. Ce poate fi mai inutil, mai nesanatos, decat sa creati o rezistenta interna fata de un lucru care exista deja? Ce poate fi mai nesanatos decat sa te opui Vietii insesi, care este Aici si Acum? Predati-va in fata a ceea ce exista. Spuneti da" Vietii si observati cum Viata incepe dintr-o data sa lucreze "pentru si nu impotriva dvs." Va urma Creatorii matricei, Egregor si Universul holografic 7/01/2010 ROBERT TRIF 2 COMMENTS Daca universul nu este nimic mai mult decat o minciuna holografica, nu-i asa ca aceasta ne da noua tuturor, permisiunea de a ne tese propriile minciuni in panza universului? La fel ca fiii lui Seth, creatorii iluziei. Ce anume le da lor acest drept si noua nu? Ei bine, un singur lucru: ei stiu ca totul este lipsit de importanta, in timp ce noi nu putem accepta asta, desi obisnuim sa discutam despre aspectul holografic al lumii. Criticam ordinea impusa de Lumea Noua ce isi implanteaza minciunile si inselaciunile, o uram, dar in acelasi timp afirmam cu tarie ca realitatea nu exista in maniera in care crede omul. Logic vorbind, daca toti traim intr-o realitate produsa de altcineva, la fel ca in celebra serie Matrix, dar impartasim aceleasi abilitati, nu putem oare sa ne smulgem din acea realitate acceptand ca jucam cu totii intr-o piesa de teatru? Toate particulele pretind ca sunt separate de intreg - societatile secrete stiu asta, asa ca am putea la fel de bine sa ne jucam jocul cot la cot cu ele. Si cum facem asta? Prin conectarea constiintei noastre la crearea si dezvoltarea unui nou EGREGOR in plan astral, a unui arhetip si prin permiterea altor constiinte sa isi planteze emotiile si intentiile in noua entitate. Termenul de egregor vine din limba greaca de la egregoroi care tradus in engleza inseamna supraveghetor. Eliphas Levi ii considera finte teribile, tati ai lui Nephilim. Conform spuselor lui Levi, supraveghetorii nu au niciun fel de mila pentru oameni, nefiind practic constienti de existenta noastra. Egregorii, ingerii, sunt astfel eterni, mult mai puternici decat omul, putand sa faca orice vor, cu toate ca au nevoie ca omul sa existe. Podul de trecere intre un supraveghetor si un Nephilim este intentia constienta a umanitatii. Folosinduse de constiintele acestora, arhetipul din planul astral creste si se dezvolta dupa care capata in planul astral o minte proprie. Acest egregor se separa de ceilalti prin definitia data de cei care aleg sa-l faca real, stabilindu-i contururile, hotarand ce reprezinta si ce nu reprezinta. Atunci cand se materializeaza in realitatea curenta, egregorul devine echivalentul unui inger ce cade din rai pentru a poseda mintile femeilor si barbatilor. Este Nephilim, cel mentionat anterior, cel pe care evreii il vroiau distrus in marele potop. Este acelasi
3

Nephilim pe care popoarele actuale incearca sa il extermine, punandu-si sperantele intr-o lume noua care sa se ridice din cenusa anului 2012. Pasii pentru crearea unui egregor au fost tinuti ascunsi de oamenii de rand , dar folositi in actele oculte, magice, ritualice care deschideau portaluri si permiteau creatiilor mentale sa paseasca. De exemplu, se spune ca aparitia omuletilor cenusii ar fi rezultatul ritualului lui Aleister Crowley, care a intrat in contact cu fiinta numita LAM. Contactul dintre Crowley si LAM a fost asociat de atunci cu contactul dintre oameni si omuletii cenusii. Sa fi fost oare acest portal dintre astral si material, de vina pentru expreientele ulterioare cu omuletii censuii? Magia ritualica - crearea supraveghetorilor a fost mereu asociata cu magia neagra. V-ati intrebat vreodata ce inseamna de fapt aceasta latura intunecata si de ce oamenii se simt atat de atrasi de ea? La baza, scopul acesteia este de a demonstra ca totul este interconectat si ca omul este parte din tot : bine si rau. Scopul ritualurilor este de a ne elibera de sentimentul de limitare, fortand omul sa faca parte din mai mult decat este obsinuit. Inaintea ritualurilor, omul are o abilitate mai mica de a crea. Apoi, incepe sa se simta imputernicit intrucat a facut ceva ce nu vroia sa faca. Vina organizarii unor asemena ritualuri trebuie depasita, dar odata ce indivizii isi vand sufletele in timpul ritualului sunt din ce in ce mai liberi sa creeze egregori si sa interactioneze cu ei. Care este de fapt scopul acestor ritualuri? Ele determina conectarea cu tine insuti preschimbandu-te si ajutandu-te sa faci lucruri de care inainte nu erai capabil.Experimentele ca acestea largesc orizonturile si e fac sa contientizam ca facem parte din ceva mai mare, diminuand distanta om - Creator. Invataturile religiilor nu fac decat sa iti ofere reguli si parametri intre care iti este ingaduit sa traiesti. Acestea te limiteaza si te conecteaza la un singur egregor care ajunge cu timpul sa te priveze de abilitatile proprii. Cand intervine indoctrinarea, acel egregor te poseda stergandu-ti contiinta si inlocuind-o cu a lui. Este nevoie de ritual pentru a sparge aceste constrangeri si a-ti deschide mintea. Creatia implica, inevitabil, dualitate. Neacceptarea aspectului dual al creatiei tale te face un creator mai putin eficace. Orice scriitor sau scenarist care si-a vandut opera ar fi de acord. Creatia trebuie sa fie echilibrata, produsa de o constiinta care sa distruga barierele, sa lase ambele parti sa se imbine armonios. Realitatea pe care o poti vedea, simti, mirosi, atinge si experimenta nu ar putea exista intr-o lume in care s-a stabilit deja ca totul este parte din tot. Pentru a crea realitate, trebuie sa creezi o forma-gand, o entitate dependenta de existenta contiintei tale, tu fiind cel care stabileste limitele. Entitatea poate fi creata si de un grup de persoane a carei energie colectiva actioneaza ca un fel de baterie uriasa. Constiinta ta ii ofera formei-gand putere la fel cum entitatea, la randul ei iti daruieste o oarecare putere izvorata din siguranta de a avea un scop. Sacrificiul pentru bine este un bun exemplu de posedare de catre un egregor, acesta curatandu-ti mintea de orice alte perceptii si inlocuindu-le cu una singura. Credeti ca pasarile dintr-un stol sunt sperate de stolul in sine? Dificil de spus, la fel de dificil cum este sa ne dam seama daca credinciosii catolici sunt separati de Biserica Catolica. Institutia este mai puternica decat omul, dar se bazeaza pe existenta lui.
4

Cand mai multi oameni formeaza un grup avand la baza un scop comun, acest lucru duce la formarea unei minti colective care prinde viata si care este mult mai complexa decat suma partilor ei. Supraveghetorii exista in planul astral, dar in momentul in care se amesteca cu contiintele oamenilor se transforma intr-un fel de oameni-zei ( JK ROWLING le-ar spune sange-mali : )) ).Probabilitatea existentei reale a acestor forme-gand in planul astral este un subiect deschis pentru interpretare si opinie personala. Cunostintele despre crearea egregorilor au fost mereu tinute la distanta de oameni. Ceea ce nu s-a tinut insa secret a fost existenta lor, deoarece creatorii de egregori stiu cat de puternice ar fi devenit creatiile lor ajutate de mai multe minti increzatoare. Astfel reuseau sa detina controlul asupra milioane de minti si inimi care capatau scop prin perpetuarea idealurilor egregorului.

Entitatile acestea obisnuiesc sa caute putere, dorind cu disperare sa detina controlul. Credeti ca Biserica Catolica inca mai slujeste omul sau rolurile s-au inversat? Nephilim cauta existenta eterna si munceste ca sa o obtina. In momentul in care lucrezi pentru Microsoft, iti doresti ca acesta sa fie puternic. Dorinta ta este absorbita de catre egregor si folosita in scopul existentei eterne fara macar ca tu sa stii ca ti-ai sacrificat contiinta la altarul unei zeitati. Tu nu vezi decat o entitate foarte puternica care se manifesta in inimile si mintile a milioane de oameni, fara sa realizezi ca tu esti cel care a facut-o sa fie asa. Omul este cel mai mare dusman al lui insusi. Probabil doar universul este capabil sa mai distruga aceste entitati prin evenimente catastrofice sau prin cine stie ce alte mijloace necunoscute. Si atunci de ce sa cream daca rezultatele se transforma in monstri? Pentru ca acest lucru ne ofera ocazia sa experimentam, sa ne intelegem constiinta si sa visam vise noi. Cum am putea visa despre motociclete daca nu le-am experimentat niciodata? Ce anume am visa daca nu ar exista o viata materiala asupra careia sa reflectam? Acesti monstri astrali sunt indispensabili. Ei creeaza pentru noi o rezistenta. De fapt noi ne cream propria rezistenta. Este dreptul nativ al fiecaruia dintre noi de a crea, si acest dar este cel care ne va ajuta sa ii distrugem pe cei care ne-au inconjurat, precum un tren indreptat spre stancile intunecate ale eternului abis. Fii creator, nu doar un vad plin cu gandurile si credintele egregorilor existenti deja in jurul tau. Tu poti gusta noul, poti sa-l deti, sa-l posezi. Zeul colectiv de deaspra poate alege pleava de grau atunci cand noi nu suntem capabili. Ti-a dat un scop in viata: nevoia arzatoare de a crea. Nu da cu piciorul in el! Posted in: Spiritual,Trepte spre Cer

Tom Kenyon - Trecerea In Universul HolograficPartea I-a 5/20/2010 ROBERT TRIF NO COMMENTS
5

Cntrete cam 1400 g, ns este att de compact nct conine mai multe conexiuni dect numrul de stele din universul cunoscut. Dac ceva este considerat magic, atunci este acest microunivers. Controleaz simultan att de multe sarcini, nct cele mai performante calculatoare s-ar simi ruinate. Transform lumina n imagini uor de recunoscut, traduce sunetele n limbaj i le d un sens. i printro extraordinar transformare magic, face din biologie o experien a minii. Acest vrjitor este, bineneles, creierul vostru. Cercettorii care studiaz creierul au stabilit suficient de corect, c noi folosim doar o mic parte din imensul su potenial. Compar asta cu a avea o camer video performant cu sunet stereo, pe care o folosim doar pentru poze. Exist diferite motive pentru folosirea abilitailor noastre la mai puin dect optimul. n primul rnd este vorba despre modul n care suntem educai.

Educaia Limitrii
Metodele noastre curente de educaie sunt nc bazate n mare parte pe cele din perioada industrial: citire, scriere i aritmetic. Din pcate, aceast modalitate de educaie nu pregtete copii pentru cererile secolului al-XXI-lea, nici nu stimuleaz potenialul nefolosit al creierului. tii, creierul nostru nu activeaz noi celule cerebrale pn cnd nu apare un stimul, fie din mediul intern, fie din cel extern. Cercetarea arat clar c perioada critic pentru dezvoltarea creierului este n primii doi ani de via, urmat de o a doua perioad de cinci ani. i totui, majoritatea copiilor sunt lsai singuri pe parcursul acestor perioade critice pentru formarea sistemului lor nervos. Apoi, aceti copii intr ntr-un sistem educaional depit care nbu curiozitatea i descurajeaz gndirea independent. Cei mai muli dintre noi sunt produsul unei astfel de educaii. Iar rezultatul este c noi folosim mai puin de 10% din potenialul creierului nostru. Mai exist un alt motiv pentru care noi folosim att de puin din puterea potenial a creierului nostru.

Corpul Calos
Din punct de vedere neurologic, creierul nostru este mprit n dou. ntr-un mod cumva foarte real, noi avem dou creiere n capetele noastre. i aceste dou creiere experimenteaz lumea n moduri foarte diferite. n timp ce una dintre prile creierului poate s vorbeasc, cealalt este mut. Emisfera stng (pentru majoritatea oamenilor) este verbal. Vorbete. Creeaz i interpreteaz limbajul. ndeplinete aceast minunat funcie prin intermediul a dou mici zone de aglomerri de neuroni din neocortex. Aceste zone se afl n partea stng a capului, n jurul urechii. Dac aceste zone sunt lezate, omul poate s-i piard abilitatea de a vorbi i/sau de a nelege limbajul. De asemenea, partea stng, percepe lumea ntr-un mod logic, secvenial. i place s aib totul pus la locul lui. ns partea dreapt a neocortexului vede lucrurile diferit. n primul rnd nu vorbete. n al doilea rnd nu este n mod specific logic. Se simte confortabil cu paradoxurile zonele gri ale experienei. Lucrurile ce nu sunt secveniale i sunt la ndemn. Poate s descopere tipare ascunse n lucruri care
6

par nelalocul lor. n stri normale de funcionare, exist un anumit nivel de coordonare ntre cele dou pari. i ceea ce ne permite nou s coordonm aceste dou lumi de percepii ntr-una singur, complet, este un fascicol gros de fibre nervoase, aflat n zona central a creierului, numit corpul calos. Cu ct exist mai multe conexiuni posibile n corpul calos, cu att exist mai mult comunicare ntre cele dou emisfere. Iar co-ordonarea ntre cele dou emisfere permite omului s gndeasc simultan att cognitiv ct i intuitiv. Exist motive foarte practice pentru folosirea ambelor emisfere. Prin anii 60, un angajat al unei companii de ceasuri elveiene a descoperit o nou modalitate de msurare a timpului ceasul digital. ncntat, el a artat invenia superiorilor si. Acetia au refuzat-o. sta nu e ceas, au spus ei. Nici mcar nu are pri care se mic. Viziunea lor limitat a fost generat de dominaia emisferei stngi. Ei nu puteau vedea n afara cutiei lor. Ceasul digital depea prea mult tiparul a ceea ce ei se ateptau s vad. O companie mic numit Texas Instruments a folosit patentul i restul este istorie. Elveia nu mai este capitala ceasurilor lumii. Pe msur ce ptrundem ntr-o lume din ce n ce mai complex, vom avea nevoie s dezvoltm o inteligen i o creativitate mai mare pentru a-i face fa. nc din anii 80 am fost implicat n folosirea sunetului i a strilor modificate de contien, pentru creterea activitii creierului i a inteligenei. Am fondat Cercetarea Acustic a Creierului i am creat o serie de casete audio numite Gimnastica Minii. Sunt folosite i astzi de sute de oameni pentru creterea performanei creierului. Continund s explorez folosirea strilor modificate de contiin pentru creterea inteligenei i a creativitii, am fost surprins de similitudinile dintre experienele oamenilor. Era obinuita o descriere a unui fel de conexiune ntre ei i via n general. Unii chiar au folosit fraza plasa vieii, ca i cum toate fiinele erau cumva interconectate n moduri care sfidau gndirea logic. Desigur, astfel de introspecii au fost mprtite de-a lungul timpului de muli mistici i exploratori ai minii, inclusiv de popoarele indigene. Privind descrierile lsate de aceti exploratori ai minii, se vede clar acest lucru. n timp ce descrierea mistic a interconexiunii are o istorie lung, de mii i mii de ani, descrierea tiinific a interconexiunii s-a nscut doar n ultimii treizeci sau patruzeci de ani. A luat natere din tiina holografiei i se face referire la ea ca la Universul Holografic.

Enigma holografic
Astzi hologramele sunt chiar comune, dar n 1970, cnd am vzut prima hologram n San Francisco, ele erau foarte rare. mi aduc aminte c am pit n sala mica i ntunecoas a Galeriei de Art Haight Holo i mintea mea era uimit. Fotografiile preau c plutesc n aer, n afara ramelor. Mergnd n jurul acestor apariii stranii, puteam s privesc n seciunile imaginilor i s vd lucruri pe care nu le-ai fi vzut niciodat ntr-o fotografie obinuit. Intrigat, am nceput s studiez fizica hologramelor. O lume ilogic i fascinant a ieit la iveal. Pe ct de bizar ar prea, se poate tia orice parte din hologram, iar n acest fragment se poate vedea ntreaga imagine! Cum se poate asta? tii, hologramele sunt fcute expunnd un film la fascicole laser, care sunt alctuite din lumin coerent. Fiecare foton este
7

aliniat cu toi ceilali fotoni. Acest lucru este foarte diferit de lumina obinuit, n care fotonii sunt mult mai dispersai, dezordonai. Ca s spunem aa, fiecare foton ascult de propriul ritm. Dar n fascicolele laser exist doar un singur ritm i toi fotonii urmeaz aceeai direcie i frecven. Metodologia folosit n crearea hologramelor nu ne preocup pe noi aici, aa c nu voi intra n amnunte. n plus, multora nu le pas. Le place doar s priveasc la fotografiile stranii. Acum, aa cum am spus, se poate tia orice parte i n micul fragment se poate vedea ntreaga hologram. Fiecare fragment de hologram poart ntreaga imagine. O alt modalitate de a spune asta este c macrocosmosul pozei este meninut n microcosmosul fiecrei pri. Aceasta ncepe s semene din ce n ce mai mult cu descrierea misticilor. Cnd o persoan intr profund n stri modificate de contien, adesea apare o experien universal de interconexiune. i asta pare c se petrece independent de contextul (sau dogma) preferat de acea persoan. Sursa: Tom Kenyon 2010 Tom Kenyon. All rights reserved. 5/21/2010 ROBERT TRIF NO COMMENTS

O ntlnire n parc
mi amintesc o ntlnire neateptat cu universul holografic pe cnd aveam douzeci de ani. M plimbam ntr-un parc aproape de casa mea. Era n amurg i eram copleit de o stare profund de calm. Nici pn astzi nu tiu ce a declanat-o. Tocmai terminasem de nvat pentru una din materiile pentru facultate i m hotrsem s fac o plimbare prin parc. Pe cnd urcam un mic deal, am vzut un ir de maini pe strada de jos. Farurile din fa erau aprinse i n lumina crepuscular semna cu un brad de Crciun mictor. Brusc am putut s-i simt pe oferi ntr-un fel care sfida logica. Le-am simit speranele, dorinele, visurile, fricile lor. Muli se ntorceau acas dup slujb. Pe unii i ateptau nite case goale, pe alii familiile lor. Inima mi era plin de imensitatea percepiei i am observat c aerul era umplut de un fel de energie. Acest tip de experien era nou pentru mine, cel de atunci i nu aveam un limbaj pentru a l descriere. Dar am simit ca iubirea. Am simit ca i cum fiecare atom din lume strlucea de iubire i ntr-un fel inexplicabil, acea iubire ncerca s ajung la toi, la toate fiinele. Ajungea la mine, la strinii ce-i conduceau mainile spre cas, la pasrile din copaci, chiar i la oarecii din iarb sau la greierii ce cntau n amurg. A durat cam o or. Apoi sentimentul interconexiunii a nceput s dispar. M-am plimbat ctre cas, cuprins nc de starea de pace de la care pornise tot. Dar mintea mea se ntreba: Cum se putea ca ceva ca iubirea s existe chiar n atomii universului? M gndeam la asta cnd am ajuns la un prag foarte ciudat. Stteam n ntuneric sub o mare ramur a unui stejar. Cealalt parte a copacului era luminat de un felinar. Eu eram n ntuneric iar cealalt parte n lumin. Momentul era ciudat, ca i cum lumea aceasta i cea
8

mitic s-au ntlnit temporar. Pe cnd treceam din ntuneric spre lumin, am auzit n mod distinct o voce care-mi spunea: Nu te mai poi ntoarce niciodat. Am mpietrit. M-am uitat s vd dac era cineva lng mine, deoarece vocea era foarte real. Nu era nimeni. Am mers tcut ctre cas. De-atunci am ajuns s neleg c acea stranie iubire atotcuprinztoare este real. Grecii antici i spuneau agape sau iubire divin. Eman continuu ctre toate fiinele din fiecare col al universului. Pentru cei ce au ochi s vad, poate fi vzut. Pentru cei ce au urechi s aud, poate fi auzit. Dar majoritatea dintre noi nu intr niciodat n strile profunde de contien unde poate fi experimentat direct. S clarific! Ultimul paragraf este prerea mea, bazat pe treizeci i ceva de ani de experien personal cu strile modificate de contiin. Ca un explorator al contiinei, aceasta este experiena i credina mea. Dar este doar o credin. Se ntmpl s fie mprtit i de ali Argonaui ai Minii, dar n mod sigur nu este un fapt tiinific sau nici mcar o premis. Nu exist nici o modalitate de a msura iubirea. Dar msurarea este standardul tiinei, fr cuantificare nu exist cercetare tiinific. Am subliniat acest punct deoare ce sunt pe un teren mictor. Creez o punte ntre lumea tiinific i lumea mistic. Cred c tiina i misticismul se vor uni ntr-o zi, dar metodele lor sunt att de diferite, nct e nevoie de un nou tip de abordare, dect cel obinuit. Dar indiferent de modul n care va arata n final sinteza dintre tiin i misticism, cred c putem privi unele teritorii comune. Experiena mea menionat mai sus, a fost o clasic ntlnire mistic. A fost relatat de practicienii fiecrei tradiii spirituale de pe planet. Chiar dac descrierile sunt adesea destul de diferite, introspeciile eseniale ale acestor tradiii diverse sunt aceleai exist o interconexiune esenial ntre via i cosmos. Felul n care ea este interpretat variaz n funcie de tradiia spiritual, dar interconexiunea apare n toate tipurile de experiene mistice. n cartea sa Universul Holografic, Michael Talbot discut bazele tiinifice ale acestui tip de experien mistic. Este o carte important i o recomand clduros tuturor celor interesai de aceste lucruri. Dac teoria este adevrat, noi toi facem parte din holograma universal, o parte indispensabil din puzzleul cosmic. ntregul cosmos se afl n interiorul nostru, nu numai pentru ca suntem parte din holograma universal, ci i pentru c suntem holografici, prin natura noastr. Aceasta este ntr-adevr una dintre nvturile fundamentale ale majoritii Filozofiilor Perene i tradiiilor mistice. ntr-un mod inexplicabil, purtm cosmosul nuntrul nostru. Explorarea propriei contiine, n cele din urm, ne conduce n trmurile cosmice ale existenei. Suntem ca banda lui Mobius. Pe o parte a benzii suntem fiine umane individualizate, izolate. Totui existm i pe cealalt parte a benzii. Acolo suntem parte din ntreg. Suntem Unu cu toat viaa i ntregul cosmos este n interiorul nostru. Astfel de lucruri par ilogice pentru modul nostru obinuit de gndire. Dar n strile modificate de contiin, ne adncim ntr-o altfel de lume, o lume de un paradox extraordinar. Am lucrat mult n aceast zon a cercetrii creierului i cred c multe din revelaiile mistice, cum ar fi interconexiunea, sunt declanate de modificrile n starea creierului. mi amintesc de momentul cnd am nceput interpretarea EEG-urilor subiecilor care ascultau Wave Form (o nregistrare pe care am realizat-o n cadrul Cercetrii Acustice a Creierului). Multe dintre
9

aceste persoane aveau experiene profunde neobinuite, inclusiv senzaii de plutire, micare prin spaiu i sentimente de interconexiune. Aceast parte nu m-a surprins, dar zona unde creierul arat rspunsul era neateptat. Era un punct situat n partea de sus a capului. Acesta, mai mult dect oricare alt parte din creier, arta creteri mari n frecvena theta. i acest punct corespundea chakri coroanei din yoga, care uneori era numit lotusul cu o mie de petale. Aceast chakr este asociat cu strile de contiin transpersonale, sau universale. Acest lucru m-a intrigat. i mi-am petrecut o bun parte din timp n urmtorii ani, urmrind cum poate fi reprodus n mod consecvent un astfel de rspuns. n cele din urm am ajuns la concluzia c astfel de rspunsuri fac parte dintr-un tipar mai mare al creierului i c au legtur cu psihologia i valorile persoanei. Cu alte cuvinte, n timp ce unele persoane ascultau Wave Form i traversau universul, altele doar se relaxau. Iar unele adormeau! mi aduc aminte de un incident cu un specialist cardiolog, cnd a ascultat pentru prima oar Wave Form. Grupul su de prieteni l-au ndemnat s asculte CD-ul, deoarece se gndeau s-l foloseasc n programul lor de controlare a stresului pacienilor. Doctorul cel sceptic i-a pus o pereche de cti pe urechi i s-a aezat mai comod n scaun. El a relatat c iniial s-a plictisit i apoi a nceput s moie, dar fr s adoarm. Apoi a auzit sunetul distinct al unei locomotive. Mirndu-se cum se poate ca o locomotiv s fie la el n birou, s-a strduit s deschid ochii. Spre uimirea sa, sunetul locomotivei era de fapt sunetul sforitului su! De fapt, toi cei care au ascultat Wave Form au demonstrat c CD-ul este foarte eficient n generarea strilor profund modificate ale minii, dar coninutul acestora varia mult de la individ la individ. O alt parte a misterului, n ceea ce privete funcionarea creierului, mi-a fost dezvluit cnd am ntlnit lucrarea recent publicat a lui Andrew Newberg, M.D., autorul crii De ce Dumnezeu nu pleac. Folosind instrumente avansate de cercetare neurologic, Dr. Newberg a reuit s identifice o zon a creierului care prea s fie crucial n experiena mistic. El i asociaii si au urmrit activitatea creierului la diferite persoane care mediteaz. Unii erau mistici cretini, alii yogini, alii buditi, etc. Dr. Newberg aduna persoane care meditau, aa cum alii colecioneaz cartoane cu juctori de baseball. El a dat fiecrui subiect un buton. Cnd acetia atingeau cea mai profund stare de meditaie cu care erau obinuii, apsau pe buton. Acest moment era marcat pe nregistrrile n timp real ale activitii creierului lor, pentru a vedea dac existau lucruri comune n strile lor mentale. i existau. Indiferent de tradiie, de coala spiritual sau metoda de meditaie folosit, rspundea aceeai zona din creier. Acest punct comun din creier a fost identificat ca zona de orientare. Acest centru neurologic este responsabil de orientarea noastr n spaiu. Spre exemplu, cnd mergem ntr-o camer, zona de orientare coordoneaz informaia senzorial, ajutndu-ne s nu ne lovim de lucrurile din camer. n acest timp, zona de orientare este foarte ocupat cu direcionarea semnalelor senzoriale. Celulele sale sunt foarte active. Dar n timpul strilor de meditaie, zona de orientare s-a dus la culcare! Celulele sale nu mai proceseaz informaiile senzoriale. Cu alte cuvinte, nu mai urmrete percepia spaiului exterior.
10

Cred c aceast schimbare radical din zona de orientare se datoreaz probabil unei modificri a ateniei. Prin natura sa, meditaia este un proces de urmrire a spaiului interior. Percepia spaiului exterior este abandonat. Iar ceea ce rmne sunt experienele din nsi sursa spaiului interior mintea. Am menionat mai devreme faptul c diferite tradiii mistice, n mod universal descriu experiene de interconexiune. i astfel de sentimente sunt adesea nsoite de schimbri n spaiul perceput. Fenomenul de percepie a universului holografic (sau interconexiunea mistic) pare s fie intim conectat cu schimbri n spaiul i timpul perceput. De asemenea, n mod uzual, cei care mediteaz descriu simmntul c timpul se transform profund n timpul cltoriilor lor interioare. De exemplu, cineva a trit experiena naterii, evoluiei i morii ntregului univers, mpreun cu senzaia de timp etern. Cnd a deschis ochii i s-a uitat la ceas, trecuser doar 15 minute. Exist ntr-adevr percepii fascinante neobinuite, care adesea au loc n perioadele de meditaie profund. i una dintre ele se refer la inteligene ne-ntrupate, uneori numite fiine de energie. n cultura occidental, astfel de lucruri sunt considerate fr sens i ntr-un fel sunt non-senzoriale. Nu pot fi percepute cu cele cinci simuri. Mi degrab sunt percepute direct prin simurile interne ale minii. Multe culturi i tradiii spirituale vorbesc despre aceste fiine neobinuite. De exemplu, culturile indigene spun foarte clar c aceste fiine sunt reale i c se poate interaciona cu ele. Muli cretini cred n ngeri, care sunt i ei fiine de energie. De fapt, de-a lungul anilor, am avut experiene cu att de muli ngeri, nct i consider o realitate. Poate prea c un salt mare de la universul holografic sau de la interconexiune la fiinele ne-ntrupate. i, de fapt, se poate experimenta interconexiunea fr s le ntlnii. Sursa: Tom Kenyon 2010 Tom Kenyon. All rights reserved

DAIMON Tom Kenyon-Trecerea In Universul Holografic-Partea III-a 5/24/2010 ROBERT TRIF NO COMMENTS

CD-ul Infinite Pool (Piscina infinit)


Dar o fiin de energie mi-a aprut ntr-o zi n meditaie i mi-a spus c prin sunet se putea accelera evoluia creierului holografic. Aceast fiin de energie s-a dovedit a fi fost un akul, o fiin cunoscut ca cel antic de ctre alchimitii egipteni. Aceste fiine sunt extrem de evoluate, iar acest akul m-a nvat cum s folosesc n noi moduri structurile de sunete. Am interacionat cu fiine de energie din numeroase coli i culturi, iar prerea mea este c unele
11

dintre ele au informaii nepreuite de mprtit celor care sunt dispui s asculte. Testul meu de validitate este dac sugestiile lor au valoare practic sau nu. n cazul acestui akul am recunoscut imediat nivelul desvrit de cunoatere demonstrat. Dup ce am nregistrat programul n toat complexitatea sa, eram i mai convins c acesta era un lucru extrem de valoros. Celelalte treisprezece voci sunt ale altui grup de fiine cu care lucrez de civa ani. Cunoscui ca Hathori, ei sunt maetri ai sunetului i iubirii. Cnd i-am ntlnit pentru prima oar, n meditaie, lucram deja de o decad n domeniul sunetului. Dar cunoaterea lor a depit-o cu mult pe a mea i au deschis noi perspective pe care nici mcar nu mi le imaginasem. n ultimii ani grupul meu de mentori a crescut la treisprezece i celelalte voci pe care le auzii n nregistrare sunt ei cntnd prin mine. Aceste voci creeaz n interiorul creierului tipare complexe i stabile de unde. Ca rezultat se creeaz geometrii extraordinar de complexe, n interiorul acestor tipare stabile de unde. Aceasta este, pentru toate inteniile i scopurile, geometrie sacr n aciune,. Efectele acestor geometrii sunt multidimensionale prin natura lor (asta nsemnnd c sunt accesate simultan mai multe dimensiuni ale contiinei, n funcie de dezvoltarea i contiena asculttorului). Este greu de descris, dac nu l ascultai, dar voi ncerca. Imaginai-v c simii n interiorul capului un cmp de geometrie sacr ce oscileaz permanent. Cteodat simii un cerc de lumin, cteodat alt form geometric. Fiecare punct de pe forma geometric emite un ton. Pe msur ce tonurile se activeaz, zonele corespunztoare de pe creier, asociate cu acele puncte, sunt activate n moduri foarte neobinuite. n plus apare un complex de imagini, ce pare c plutete n interiorul capului. Aceste imagini curg din lumea proprie interioar i sunt expresii fireti ale contiinei multidimensionale. Cred c dezvoltarea contiinei multidimensionale este unul din urmtorii pai naturali n evoluia noastr i ea poate fi auto-generat. Cu alte cuvinte, nu trebuie s ateptm ca alii s dezvolte aceast capacitate, putem s-o dobndim singuri. Exist un motiv bun pentru a face aceasta dezvoltarea contiinei multidimensionale mrete att inteligena ct i creativitatea. ntr-o zon ezoteric, cultivarea multidimensionalitii v permite s urmrii simultan mai multe stri de contiin. Cunoaterea ezoteric este dobndit i folosit mult mai eficient, de o minte ce este capabil s fie contient simultan de mai multe lucruri. Uneori contiina multidimensional este numit universul holografic, iar portalul ctre acest univers este prin propriul creier. Prin aceast poart putei vizita alte lumi i putei dobndi revelaii interioare pe care nu vi le-ai imaginat niciodat ca fiind posibile. ntr-adevr, dup ce am experimentat acest program n ultimele ase luni, sunt convins c el se va dovedi a fi o unealt nepreuit pentru cei care doresc s acceseze extraordinarele poteniale al creierului. Sursa: Tom Kenyon 2010 Tom Kenyon. All rights reserved.

12