You are on page 1of 61

ISTORIA PALATELOR DIN CARTIERUL FABRIC TIMISOARA

Audio: Franz Schubert – Interpret la vioară, Isaac Stern.

1

Podul Decebal construit între anii 1909 – 1910, ing.
Gyözö Mihailich, arh. Albert Körössy, situat intre Bd. Revoluţiei din 1989 si Bd. 3 August 1919,. Venind din cartierul Cetate vizitatorul traversează podul, care costituie o poartă de intrare simbolică în cartierul Fabric. Executat din beton armat, podul se remarcă prin formele sale unduite, tipice stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Soluţia adoptată pentru arcul din beton armat al podului a reprezentat o premieră tehnică la vremea respectivă. Podul se află pe terenul fostei „Esplanade”, câmpia pe care până în anul 1892, când s-a renunţat la caracterul de fotăreaţă militară al cetăţii Timişoara, era interzis a se construi. Între anii 1734 şi 1868 această câmpie avea o lăţime de 948 m, întinzându-se de pe latura de vest a podului până în apropiere de actuala Piaţa Traian. La est de pod începe actualul Bd. 3 August 1919, care pe tronsonul până la Piaţa Micloşi constituie o adevărată „rezervaţie de arhitectură a anilor 1900”.

Podul Decebal

Podul Decebal .

dar ea a şi aparţinut arhitectului. încadrat de o decoraţie în formă de ghirlandă geometrizată corespunzând ultimei faze a arhitecturii anilor 1900. Depăşind podul peste Bega. se văd iniţialele arhitectului L S. Dintre arhitecţii timişoreni ai acestei perioade. care avea şi un bazin de înnot (Baia Neptun. curentul szeceszió. Clădirea nu numai că a fost proiectată. orientată spre pod. Iniţial clădirea trebuia să adăpostească o mare cefenea. Székely este cel care a proiectat cele mai multe construcţii. ca şi la alte opere ale arhitectului Székely. iar arhitect a fost László Székely. Numele de "Neptun" provine de la faptul că aceasta cladire a adăpostit multă vreme o baie publică de mari dimensiuni. ale acoperişurilor. compoziţia clădirii este dominată de volumele mari. . venind din Cartierul Cetate spre Piaţa Traian. Pe fronton.Palatul Neptun este amplasat pe Splaiul Nistrului 1. jucate. Clădirea a avut autorizaţia de construire din 3. este dominată de un amplu fronton cu forme unduite. La Palatul Neptun.03. Hungária Fürdö). ne atrage privirea clădirea impunătorare a Palatului Neptun.1912 şi era finalizată în 1914. La Palatul Neptun faţada principală. Székely a fost arhitetul şef al oraşului începând din 1903. la care însă s-a renunţat.

Palatul Neptun 6 .

dintre cele patru lanţuri care susţineau lampadarul. au fost prezenţi în acest parc între 1865 – 1867. arh.POARTA PARCULUI REGINA MARIA (Bd. împreună cu Podul Decebal şi Palatul Neptun. László Székely). curentul szeceszió. Două plăci. . Sub arcul porţii atârnă încă trei. care se afla deasupra intrării. ca şi lampadarul monumental. 3 August 1919 – Splaiul Nistrului. cel mai mare poet al românilor. Poarta parcului a fost proiectată în stilul anilor 1900. Din păcate poarta ar trebui urgent restaurată: fleşa unuia dintre cele două turnuri care flanchează intrarea lipseşte. şi Mihai Eminescu. şi formează un ansamblu reuşit. vizavi de Palatul Neptun. cel mai vechi parc al Timişoarei. De partea cealaltă a străzii. denumit iniţial Parcul Coronini (1862. Cea de a doua placă aminteşte că Ioan Slavici. câte una pe fiecare turn. amintesc de faptul că la 17 decemrie 1989 aici a căzut primul martir al Revoluţiei Anticomuniste Române şi că aici au murit şi alţi martiri pentru libertate. dintre cei mai importanţi scriitori români. se remarcă. respectiv în iulie 1868. poarta de intrare în Parcul Regina Maria. după numele guvernatorului militar şi civil al Voivodinei Sârbeşti şi al Banatului Timişian din perioada 1851 – 1860).

Poarta Parcului Regina Maria 8 .

Parcul Regina Maria .

3 August şi Str. 3 August 1919 nr. arhitect fiind László Székely.Palatul Szekely Aflat pe Bd. deseori pătrate.1911. curentului „Secesiunii Vieneze”. simple.1. abstracte. Din păcate la parterul acestei elegante clădiri în rafinatul stil al Secesiunii Vieneze. Alipită Palatului Neptun este clădirea pe care arhitectul a construit-o pentru mama sa. Se utilizează decoruri „geometrizate”.1911 şi autorizaţie de locuire din 24. Acest curent corespunde ultimei faze a arhitecturii anilor 1900. ea este una dintre foarte puţinele construcţii din Timişoara care aparţine curentului Wiener Sezession. Linţia s-a construit recent o copertină care nu se potriveşte cu restul clădirii . că deşi ea s-a construit înaintea Palatului Neptun. având autorizaţia de construire din 8.10. Valoarea deosebită a acestei clădiri constă în faptul. care prevestesc căile pe care arhitectura le va străbate după Primul Război Mondial.03. edificiul s-a ridicat în numai 7 luni şi jumătate. deasupra intrării de la colţul dintre Bd.

Palatul Szekely 11 .

2.11. locuire 29. 12 . Expresia plastică este apropiată de cea a curentului Art Nouveau. aut. ca şi decoraţiile florale. Din păcate şi în acest caz. numeroase ornamente s-au pierdut: sculptura reprezentând un leu care încorona colţul clădirii. sugerând faptul că aici şi-a pus amprenta un maestru.1903 Edificiul se remarcă prin dinamismul ornamentelor sale ondulate. au dispărut.10.1902. sculpturile care reprezentau personaje feminine dintre ferestrele de la etajul II. construire 6. 3 August 1919 nr. aut. care împodobeau balustrada balconului de la etajul I.Palatul Karl Kunz Bd. care stăterau susţinute de cele patru coloane pe două niveluri care marchează colţul dintre cele două străzi.

Palatul Karl Kunz 13 .

Palatul Karl Kunz 14 .

precum şi ornamentele apropite de maniera curentului Wiener Sezession.06. la 4. şi au fost terminate în acelaşi an. au obţinut autorizaţia de construire în acelaşi an. Deşi cele două clădiri.04.1901. Se remarcă personajele feminine şi lirele aurite care decorează etajul II. 5 a bulevardului 3 August 1919 se află Palatul Haymann. semnificative sunt decoraţiile neobaroce. cea cu decraţiile neobaroce. respectiv 1. ele au expresii plastice complet diferite: una este foarte „modernă” pentru timpul respectiv. La Palatul Anheuer.05.Palatele Haymann si Anheuer La clădirea de la nr. 7 al străzii. „anacronică”. respectiv 21. situat la nr.1900. cealaltă. la 18. 15 .04.

Palatul Haymann 16 .

Palatul Haymann .

Palatul Anheuer 18 .

9.04. 3 August 1919 nr. Palatul Miksa Steiner se remarcă prin ornamentaţia bogată în stilul anilor 1900.06. Unice în Timişoara sunt decoraţiile care marchează traveea cu intrarea principală. 19 .1902. având autorizaţia de construire din 4. decoraţiile reprezintă o provă şi o pupă de corabie! Semnificativ este şi turnul marcând colţul clădirii spre Piaţa Micloşi.Palatul Miksa Steiner Situat pe Bd.1901 şi autorizaţie de locuire din 17. curentul szeceszió. Între etajele I şi II şi deasupra etajului II.

Palatul Miksa Steiner 20 .

Palatul Miksa Steiner 21 .

Palatul Miksa Steiner 22 .

Palatul Miksa Steiner 23 .

Palatul Miksa Steiner 24 .

3 August 1919. clădirea a fost cumpărătă în anul 1873 de către arhiducele Johann Salvator de Austria-Toscana. Din cauza spiritului său neconformist. .Casa Arhiducelui pe cealaltă latură a Pieţei Micloşi. Abia atunci s-a putut construi pe terenurile de pe latura de est a pieţei şi până în Piaţa Traian de astăzi. şi-a luat numele burghez Johann Orth. similar curentului Second Empire. De la proprietarul ei iniţial. supranumit „Gianni”. 11 A. colţ cu bulevardul. Karl Kunz. Amplasarea de construcţii în această zonă a fost permisă numai după ce în anul 1868 lăţimea „Esplanadei”. nr. 11B. din familia domnitoare de Habsburg-Lorena. a fost mutat disciplinar de la Viena la Timişoara. şi-a luat licenţa de căpitan de vapor şi a dispărut fără urmă într-o călătorie în jurul lumii în 1890. După câţiva ani. caracteristic mijlocului celei de a doua jumătăţi a sec. A fost prima casă cu două etaje din Fabric. terenul din jurul cetăţii pe care nu era permis a se construi. a renunţat la toate titlurile sale. arhiducele nonconformist. arhiducele. se află „Casa Arhiducelui”. a fost redusă de la 948 la 569 m de la limita fortificaţiilor Cartierului Cetate către cartierele exterioare. Clădirea este clădită în stil eclectic. pe Bd. al XIX-lea. colonel de artilerie. s-a căsătorit cu o dansatoare.

Casa Arhiducelui .

Se remarcă portalul de intrare în stil neobaroc şi pilaştri dorici care încadrează ferestrele de la etajul I şi cei corintici.10. care încadrează ferestrele de la etajul II.1892 şi autorizaţie de locuire din 28.03. pe str.1892 (şi acest edificiu a fost construit în mai puţin de opt luni). Din păcate şi la această cladire nu mai există cele 4 statui care încoronau aticul de deasupra cornişei. Este construit în stil eclectic clasicist. se află Palatul Josef Kunz. Lonovici nr.Palatul Josef Kunz Aşezat aproape de sinagoga din Fabric. 27 .1. a avut autorizaţie de construire din 5. numit şi „Casa Louis”.

Palatul Josef Kunz 28 .

curentul szeceszió eclectic. Edificiul este clădit în stilul anilor 1900.Sinagoga Noua din Fabric Str.1899 arhitect fiind Lipot Baumhorn şi constructor Josef Kremer.09. 29 . cu elemente de arhitectură romanice. gotice şi maure. Este data in folosinţă Teatrului National Timişoara. L. I. Caragiale 2 Sinagoga a fost construită între 1897 şi 1897 şi inaugurată la 03.

Sinagoga Noua din Fabric 30 .

31 . proiectat şi executat de la început pentru un întreg oraş. curentul szeceszió. Edificiul Societăţii COLTERM este clădit în stilul anilor 1900.Edificiul Societăţii Colterm Situat în Piaţa Romanilor 11. Felinarul de la intrare ne aminteşte de faptul că Timişoara a fost primul oraş din Europa în care s-a introdus iluminatul public stradal.

Edificiul Societăţii Colterm 32 .

alături de turla Catedralei Ortodoxe Române din Cartierul Cetate. a fost sfinţită la 13.Biserica Catolica Millennium Biserica catolică din Fabric sau biserica Millennium este situată în Piaţa Romanilor 16. Biserica a fost începută în anul comemorării unui mileniu de la venirea ungurilor în Câmpia Panonică. silueta oraşului.06. Arhitectul bisericii a fost Ludwig von Ybl. pictura altarului fiind realizată de György Vastagh. Biserica e construită în stil eclectic istoricist. domină ţesutul urban din cartierul Fabric. Începutul lucrărilor datează din 16. cu elemente de expresie arhitecturală neogotice şi neoromanice. iar orga fiind opera faimosului constructor timişorean de orgi Leopold Wegenstein. când silueta este percepută din zona înconjurătoare periurbană.10. Turnurile sale înalte de 65 m marchează. . de aici şi numele bisericii.1896. constructor Josef Kremer.1901.

Biserica Catolica Millennium .

mai ales de turnurile din perioada gotică. 35 . în onoarea soţiei sale. cele mai evoluate. ale acoperişurilor.Palatul Stefania (Cladirea se afla in Piaţa Romanilor 1 – Str. arh. ale stilului respectiv. construcţia.”. a fost vândută în 1918 lui Rudolf Totis. sunt montate console care sprijină colonete pe care sunt amplasate alternativ statui reprezentând urşi şi gorile. jucate. László Székely). Acestea sunt inspirate de siluetele elansate ale turnurilor medievale. Edificiul mai este denumit şi „Casa cu Maimuţe”. construită 1909 – 1910.A. Unele dintre ele au forme geometrice. Compoziţia clădirii este dominată de volumele mari. Clădită pentru ca veniturile aduse de chirii să servească „Azilului Orăşenesc”. Ştefan cel Mare 2. pătrate. directorul general de la „Industria Lânii S. Ornamentele corespund curentelor stilului anilor 1900. datorită faptului că la partea superioară a etajulul al doilea sub cornişă. care adăpostea şi „Clubul Cetăţenilor” (desigur bogătaşii) din cartierul Fabric. Acesta a denumit edificiul „Palatul Ştefania”. inspirate de ultimele curente.

Palatul Stefania 36 .

Palatul Stefania 37 .

Palatul Stefania 38 .

Palatul Contesei Mirbach
(Bd. 3 August 1919 nr. 33, aut. construire 29.02.1904, aut. locuire 13.05.1904). Edificiul, care înlocuieşte o clădire parter existentă anterior pe aceeaşi parcelă, corespunde stilului anilor 1900, curentul szeceszió. Se remarcă pilaştri pe două niveluri, care ritmează traveele faţadei. Desigur că „palatul” nu a fost reşedinţa specială a contesei, ci în buna tradiţie timişoreană şi acest „palat” nu a fost decât o „casă de raport”.
39

Palatul Contesei Mirbach

40

Palatul Contesei Mirbach

41

Iniţial piaţa era dominată de clădirea şi. Piaţa a fost centrul cartierului „Fabricul Rascian”. era ocupată de case parter. Laturile de nord şi de sud erau formate din grădini. Apoi au apărut şi case cu etaj. În sec. construindu-se în grădinile dintre case. iar către sfârşitul secolului au apărut şi case cu două etaje. ca în satele bănăţene de câmpie. de turnul bisericii.al XIX-lea au început să se construiască fronturi continue la stradă. spre Cetate. Latura de vest. trasată şi aprobată ca atare în anul 1744. dispuse cu frontonul către stradă. adică a Fabricului ortodox.Piața Traian A fost denumită iniţial PIAŢA PRINCIPALĂ DIN FABRIC. 42 . mai ales.

Piata Traian 43 .

Piata Traian 44 .

construită între anii 1745 – 1755. care marchează partea superioară a faţadei principale spre piaţă. lateral faţă de turnul central. Interesantă este poarta decorată în stil clasicist de pe latura de nord a clădirii. pentru că între timp apăruseră construcţii cu etaj în piaţă şi vechiul turn.v. Clădirea actuală este marcată de stilul clasicist. turnul supraînălţat cu aut. plastic piaţa.Biserica Ortodoxa Sf. dezvoltat la Timişoara după anul 1800. . Gheorghe Piaţa Traian 5. Frontoanele triunghiulare. de construire din 16.1890 Biserica iniţială a avut probabil formele sobre ale barocului provincial austriac. având forme cracteristice stilului eclectic clasicist a fost supraînălţat. nu mai domina d. precum şi crucile din curtea din spatele bisericii.10. prezintă formele triunghiulare caracteristice arhitecturii clasiciste. mai scund.d.p. Turnul. întrerupere caracteristică alcătuirilor baroce. dar laturile lor sunt întrerupte în dreapta şi stânga coamei.

Gheorghe .Biserica Ortodoxa Sf.

cu flori ale căror petale se înscriu într-un pătrat.04. curentul szeceszió. aut. tipice pentru ultima fază. Pastica edificiului corespunde stilului anilor 1900. cea mai evoluată a stilului anilor 1900. faza „geometrică”. Remarcasbilă este decoraţia frontoanelor. locuire 1.06.1909 Clădirea. al cărei proprietar a fost Béla Fiatska. aut construire 13.Palatul Mercur Piaţa Traian 2.1908. . este cunoscută şi sub numele „Casa cu Mercur”. din cauza statuetei care marchează colţul clădirii şi al pieţei.

Palatul Mercur .

Palatul Mercur .

rezolvat sub forma unui turn.Palatul Nagele Situat pe str. Şi la această clădire apar decoraţiuni tipice pentru ultima fază. . cea mai evoluată a stilului anilor 1900.08. Acest turn constituie un reuşit cap de perspectivă al străzii Dacilor privind dinspre Piaţa Traian. reprezentând simbolul farmaciei.1911. fiindcă farmacistul Nägele a vândut în anul 1917 clădirea farmacistului Kovacs. Edificiul este dominat de zona de colţ. Dacilor 10. care este încununat cu un element vertical.1910 şi autorizaţie de locuire din 18. Palatul Nägele a avut autorizatia de construire din 23. flancat de trei frontoane înalte şi acoperit cu un acoperiş conic. faza „geometrică”. Clădirea este cunoscută timişorenilor şi sub numele „Farmacia Kovacs”.07. pe care este încolăcit un şarpe.

Palatul Nägele .

Palatul Nägele .

. Maria (Piaţa Mitropolit Sterca Suluţiu 1. Maria a fost iniţial catolică. construită în 1765). apoi din 1902 greco-catolică. tipică alcătuirilor baroce. Triplarea muchiilor pilaştrilor de pe faşada principală conferă compoziţiei mişcarea ritmată. Copertina care protejează intrarea este o adăugire contemporană.Biserica Greco-Catolica Sf. Edificiul prezintă formele sobre ale barocului provincial austriac. din 1948 ortodoxă. astăzi ea este din nou greco-catolică. Biserica Sf.

Biserica GrecoCatolica Sf. Maria .

.Într-o descriere din anul 1551 se vorbeşte despre o fântână adâncă amplasată în incinta castelului.Turnul de apă din Fabric este situat pe str. Richard Sabatich şi contrasemnat de Stan Vidrighin. fără să existe încă date sigure dacă este vorba despre fântâna menţionată în 1551. Aprovizionarea cu apă potabilă a constituit întotdeauna o problemă majoră a Timişoarei. A fost construit între anii 1912 – 1914. Săpăturile arheologice din curtea castelului din anul 2009 au descoperit un puţ. Samuil Micu 16. proiectul este semnat de proiectanţii: János Lenarduzzi.

apa de băut a început a fi filtrată abia după epidemia de holeră din anul 1892. dacă avem în vedere că într-un oraş nord-european. Filtrarea apei era un fapt pozitiv. care a „costat” 9. din care timişorenii îşi luau apa necesară. Tot în „Timiş” se aruncau însă şi gunoaiele. ale cărei braţe de apă se amestecau în acea vreme cu cele ale Timişului.000 de morţi în acest oraş! . cum este Hamburg.Călătorul turc Evlia Celebi afirma că în anii 1660 „Timişul” (de fapt Bega. şi era denumită deseori şi „Timişul Mic”) curgea în două locuri din cetate prin filtre.

trecută printr-un filtru pe bază de rumeguş din lemn. În 1774 se construieşte pe amplasamentul „maşinii hidraulice” un turn de apă. . Acest sistem aproviziona ceatea cu apă. într-un sistem de aprovozionare cu apă format din câte două conducte din lemn (două pentru ca una să funcţioneze în timp ce cealaltă este curăţită sau reparată). se realizează în 1732 „o maşină hidraulică” pe o insulă a Begăi existentă aproximativ în actuala Piaţă Mitropolit StercaSuluţiu din Fabric. abandonându-se ideea realizării unui apeduct care să aducă apa de la Giarmata şi care începuse a fi construit în anul 1729.La Timişoara. care este reprezentat şi pe stema actuală a oraşului. Aici se pompa apă din Bega.

Stăvilarele morilor menţineau foarte ridicat nivelul apei subterane. MICROHIDROCENTRALA BEGA Str. Canalul prin care se aducea lemnul de construcţii şi pentru foc şi depozitul de lemne amplasat între Fabric şi Cetate împiedicau dezvoltarea celor două cartiere şi unirea lor după demolarea fortificaţiilor. . arh. alimentate fie din canalul principal Bega.„TURBINELE”. Toate pivniţele aveau probleme cu igrasia. László Székely Până în anul 1907 prin cartierul Fabric curgeau numeroase braţe de apă. Uzinei. Str. fie din pârâele laterale Behela şi Suboleasa. F.Chopin. În trecut ele acţionau roţile morilor de apă şi ale manufacturilor din Fabric. construită 1909.

a furnizat energie electrică nu numai pentru funcţionarea vechilor mori. şi deci nu costa nimic. . Canalul a fost executat împreună cu cele trei poduri din beton noi din Fabric între 1907 şi 1910. ci şi pentru întregul oraş în locul centralei anterioare. Acest carburant costa oricum mai mult decât apa! A fost prima hidrocentrală realizată pe teritoriul actual al României. între Piaţa Petru Maior actuală şi Pasarela dintre Parcuri. Apa. Apa urma să fie concentrată la intrarea în cartierul Fabric ca să acţioneze turbinele unei hidrocentrale.În 1902 pentru remedierea acestor neajunsuri. tipice limbajului curentului Wiener Sezession. care curgea de la sine pe Bega. Proiectul noii hidrocentrale a fost realizat de către „arhitectul oraşului” (echivelentul titlului „arhitect-şef” de astăzi) Székely. cel actual. Unii cercetători consideră că ansamblul „Turbinelor” reprezintă cea mai valoroasă operă de arhitectură industrială în stilul anilor 1900 realizată la Timişoara. care funcţionase cu cărbune. ce a fost construită în 1909. Arhitectul a utilzat elemente de decor stilizate şi abstracte. inginerul şef al oraşului Emil Szilárd întocmeşte proiectul de a se săpa un singur canal navigabil.

.TURBINELE”.. MICROHIDROCENTRALA BEGA .

TURBINELE”. MICROHIDROCENTRALA BEGA Foto si realizare: liciu1@yahoo.com 21...2014 .03.