You are on page 1of 2

Impreuna

de Anna Gavalda

Nu mai citisem niciuna dintre cărţile scriitoarei franceze Anna Gavalda. Încă de la început, mi-a plăcut foarte mult una dintre mărturisirile ei, aflate la pagina biografică: î i petrece fiecare dimineaţă c!te trei ore scriind „pentru adulţii care trebui să fie treziţi din somn”. " carte de aproape #$$ de pagini, care părea a fi doar un c%ic&-lit, nu era c%iar o carte pe gustul meu, de aceea m-am apucat de ea cu circumspecţie i cu temerea că o voi abandona cur!nd sau o voi lectura doar pentru a vedea unde vor a'unge persona'ele. Nu a fost a a: am descoperit una dintre cele mai calde cărţi pe care le-am citit în ultimii ani, o felie sinceră, dulce-amăruie din viaţa celor patru persona'e principale, aflate în momente %otăr!toare a cursului lor prin viaţă. (iecare dintre ele ne oferă momente de neuitat, triste i fericite, clipe din parcursul lor profesional, dar i fragmente din personalităţilor complet diferite, dar care se intersectează din înt!mplare i, din cauza circumstanţelor, încearcă să î i menţină starea de fericire. )are sunt însă eroii no tri* -t!nărul (ranc& este nefericirea însă i. +ste bucătar într-un restaurant parizian, unde munce te aproape fără pauză, doarme dimineţile i după-amiezile tocmai pentru a recupera un pic din oboseala acumulată, iar singura zi din săptăm!nă c!nd este liber, lunea, o petrece la azilul de bătr!ni unde este internată bunica sa. Gone te pe străzi cu motocicleta sa ultimul răcnet, în speranţa că aceasta este modalitatea de eliberare din viaţa sa nefericită: „Goni cu toată viteza, apoi îşi afundă faţa în pernă, până la sufocare, ca să nu cedeze nervos. Nu acum. Rezistase atâta timp !ncă mai putea lupta ”, -)amille este, se pare, prea t!nără pentru a- i lua viaţa în propriile m!ini i, de aceea, acceptă să fie purtată de val: se anga'ează ca femeie de serviciu la -ouclean, locuie te întro garsonieră insalubră i îng%eţată i desenează .marele său talent/0 din ce în ce mai puţin sau, cel puţin, departe de g!ndul de a mai organiza o e1poziţie alături de prietenii săi. )onsideră totu i că este fericită cu viaţa sa lipsită de gri'i, iar înt!lnirile ei cu mama sa sunt din ce în ce mai pline de venin: „"sta e noul cuvânt la modă acum #ericită$ #ericită$ %şti copil dacă&ţi înc'ipui că am fost lăsaţi pe pământul ăsta ca să zburdăm şi să cule(em floricele &Nu, nu, stai liniştită, că nu&mi înc'ipui aşa ceva. )m avut profesori buni şi ştiu că ne&am născut ca să ne c'inuim. *i&ai repetat&o destul ”+ -2aulette 3estafier este bunica lui (ranc&. )artea începe cu imaginea deznădă'duită a bolii ei: nu se mai poate concentra, cade des i pierderile de memorie sunt tot mai dese. )auzele sunt desigur bătr!neţea, dar i faptul că nu mai are niciun spri'in aproape de ea. (ranc& vine tot mai rar din cauza serviciului i, de i nu dore te, trebuie să o interneze într-un azil de bătr!ni, unde nu poate a'unge dec!t o dată pe săptăm!nă, c!teodată i mai rar. -în sf!r it, 2%ilibert este c%iar un individ ciudat. 3a peste 4$ de ani, provenind dintr-o familie aristocratică, el este timiditatea înc%ipuită. 5e i locuie te în centrul 2arisului, într-un apartament impresionant .unde se petrece, de altfel, aproape întreaga acţiune a romanului0,

2%ilibert povestindu-ne aproape întreaga istorie a (ranţei i a omenirii. )amille ne învaţă să desenăm în orice împre'urare. pentru a a'unge să locuiască împreună în vastul apartament al lui 2%ilibert. Chiar mai ceva ca o familie – familia pe care şi-o aleseseră. sună un pic aiurea. incredibil de politicos. care devine o adevărată saga de familie ..ac&ai tăiat o bucată. 9ar asta era de7a mai mult decât speraseră.” . restul împac'etează&l sau pune&l pe&o farfurie cu faţa&n 7os. despărţiri i senzaţii de iubire reciprocă. se pot îndrăgosti. timid. 4'ilibert$ .2alată. singurele sale contacte fiind cu (ranc&. de la ura i antipatia iniţială între (ranc& i )amille a'ung!ndu-se la îmbrăţisări.una 6construită8 prin iubire i nu legată prin s!nge0:„2pus în felul ăsta. nu aveau asemenea pretenţie.e câte ori să vă mai spun.6ămâie 0e dracu1 caută la ouă.ntul trebuie să stea pe uşă. la sărbători. era adevărat şi trecuse o bună bucată de vreme de când ridicolul nu&i mai omora8 pentru prima dată şi aşa cum erau ei. şi-o doriseră. capito-” )ur!nd. Nu sunt uitate nici pasiunile fiecăruia dintre ei. devin o adevărată familie. fir&ar al dracu1$ /i asta ce mai e.el este introvertit.e ce&o lăsaţi în pun(ă. familia pentru care se luptaseră şi care nu le cerea în schimb decât să fie fericiţi împreună .. 2ersona'ele sunt memorabile i foarte amuzante. fac savoarea romanului. p!nă la urmă. se pot certa sau î i pot arunca lucrurile. fiecare replică a lor construie te o poveste frumoasă. dar. 7n loc în care se pot forma prietenii. cele patru persona'e se înt!lnesc. să se strice-$ 3i&am zis de&atâtea ori. se simpatizează sau antipatizează. evident. mă ro(. i cu familia sa.5un.. şi asta ce&i. iar (ranc& ne înc!ntă cu m!ncăruri rafinate i idei culinare: 6. /i nici măcar să fie fericiţi. -oate legăturile acestea de iubire. atâta tot. ca să nu capete miros$ /i brânza la fel$ 0elofanul e pentru câini. aveau impresia că sunt într&adevărat o familie. se împacă sau î i fac de m!ncare. pe care îl găzduie te într-o cameră. pe care o vizitează de două ori pe an. 0i să fie împreună.nde sunt casoletele pe care vi le&am adus alaltăieri.