You are on page 1of 30

Drept comunitar

Conf. univ. dr. Radu STANCU

I. Istoricul Uniunii Europene
Obiective: Cunoaşterea şi însuşirea tratatelor institutive, a instituţiilor Uniunii Europene şi a principalelor reglementări comunitare I.1. Ideea de uniune europeană Ideea este foarte veche. Dante Alighieri în „Divina comedie î!i imagina o Europă unificată" aflat# su$ conducerea unui suveran aflat deasu%ra celorlal&i suverani. 'im$a comun# urma s# fie latina" iar moneda comun# florinul care avea o circula&ie larg# în (uro%a ca urmare a activit#&ii negustorilor din )loren&a. *n secolul al +,II-lea" Ducele de Sull. în „/rand Dessin a lansat ideea unui „corp politic al tuturor statelor Europei care s# %oat# %roduce între mem$rii s#i o %ace inaltera$il# !i un comer& %er%etuu. Immanuel 0ant" în 1234 a ela$orat un „5roiect de %ace etern# $a6at %e o federaţie de state libere" av7nd o constitu&ie de ti% re%u$lican. ,ictor 8ugo" în discursul rostit la al treilea Congres Interna&ional de 5ace de la 5aris din 19:3 s%unea c# „va veni o 6i c7nd vom vedea aceste dou# gru%uri imense" Statele Unite ale Americii !i Statele Unite ale (uro%ei" unul în fa&a celuilalt" întin67ndu-!i m7inile unul celuilalt %este m#ri" schim$7nd %roduse" comer&" industrie" arte" genii; . Na%oleon a încercat unificarea (uro%ei su$ autoritatea )ran&ei" dar îm%otriva voin&ei %o%oarelor" ceea ce a %rovocat e<%lo6ia na&ionalismelor euro%ene. Saint Simon =191:> %revedea construc&ia (uro%ei în ?urul unei alian&e )ran&a-Anglia" condus# de un monarh „lider !tiin&ific !i %olitic . =v. Adrian N#stase" Europa quo vadis?" (d. @onitorul Aficial" Bucure!ti" CDDE" %.C1C3>. Acestei alian&e i se %uteau al#tura !i alte state care se eli$erau !i î!i creau institu&ii re%re6entative.

Fi al&i vi6ionari au formulat %roiecte de unificare a (uro%ei. Du%# %rimul r#6$oi mondial" Aristide Briand în 13C3" în Adunarea /eneral# a Societ#&ilor Na&iunilor a %ro%us s# se constituie „un fel de legătură federală între na&iunile euro%ene. *n 13::" re%re6entan&ii mi!c#rilor euro%ene de re6isten&# euro%ene" reuni&i în (lve&ia" au ela$orat un %rogram euro%ean care statua c# reali6area unei (uro%e %ros%ere" democratice !i %acifice su$ forma unei reuniuni de state suverane" se%arate %rin frontiere %olitice !i vamale este im%osi$il#" afirm7nd c# doar o federaţie europeană ar %utea înl#tura cau6ele celor dou# r#6$oaie mondiale. *n 13:G" Hinston Churchill" la Universitatea din IJrich" a sus&inut ideea unor „State Unite ale (uro%ei " construite în ?urul )ran&ei !i /ermaniei" su$ aus%iciile @arii Britanii !i ale SUA. *n 13:2" mai multe mi!c#ri care militau %entru unitate euro%ean# au format „Comitetul Internaţional de coordonare a mişcărilor pentru unificarea Europei . 5rimul Congres (uro%ean &inut la 8aga în 13:9" care a reunit %este 9DD delega&i din 13 &#ri" a formulat ideea unei zone europene de comerţ liber !i a necesit#&ii de creare a unor instituţii europene K un 5arlament (uro%ean !i o Curte de Lusti&ie. Richard Caudenhove-0alergi a creat mi!carea „5an (uro%a 1. I.2. ETAPELE REALIZĂRII UNIUNII EUR PENE (ste unanim recunoscut c# la $a6a înf#%tuirii Uniunii (uro%ene se afl# 5lanul Marshall care a creat condi&iile unui sistem de coo%erare economic# care a %ermis %rimele %roiecte de integrare euro%ean#. Du%# cel de-al doilea r#6$oi mondial" cele dou# su%er%uteri" Uniunea Sovietic# !i SUA" !i-au dis%utat %uternic 6onele de influen&#" în s%ecial în (uro%a. @area Britanie" asociat al Statelor Unite" se anga?ase s# sus&in# linia de re6isten&# format# de /recia !i Turcia. 'a C1 fe$ruarie 13:2" Am$asada @arii Britanii din SUA a anun&at Secretariatul de stat din Hashington c#" datorit# gravelor dificult#&i cu care se confrunta economia $ritanic#" nu mai avea for&a economic# !i militar# %entru a su%orta imensele cheltuieli cu $a6ele militare din @area @editeran#. *n acela!i tim%" în (uro%a %rindeau !i c7!tigau teren mi!c#rile socialiste !i comuniste %ro-sovietice" a?ung7nd chiar la desemnarea unor mini!tri comuni!ti în guvernele Italiei !i )ran&ei. *n acest conte<t" Truman" %re!edintele american care i-a succedat lui Roosevelt" la 1C martie 13:2 s-a
Ion Ignat" Uniunea Europeană – de la Piaţa Comună la moneda unică, (d. (conomic#" Bucure!ti" CDDC" %. 1E-1:.
1

adresat sesiunii comune a Congresului SUA !i a solicitat autori6a&ia %entru alocarea a :DD milioane dolari în a?utorul /reciei !i Turciei. Congresul SUA l-a a%ro$at !i a sta$ilit o$iectivul de a manifesta o atitudine fermă a !as"ingtonului faţă de #oscova . 'a 4 iulie 13:2" la Universitatea 8arvard" secretarul de stat al SUA" /eorge @arshall" cu oca6ia discursului &inut la acordarea titlului de doctor "onoris causa" a atacat dur %reten&iile de su%er%utere ale URSS care urm#rea fie numai o ade6iune sau chiar o încor%orare for&at# a /ermaniei la cau6a socialismului %entru a reali6a revolu&ia mondial#. Interesul SUA de a s%ri?ini economic (uro%a occidental# vi6a !i relansarea %ro%riei economii aflat# în recesiune" relansare %osi$il# %rin cererea mare de m#rfuri dar !i sto%area avansurilor socialiste !i comuniste din Italia !i )ran&a care" îm%reun# cu na&ionali6area la$urist# din @area Britanie" ar fi %ericlitat men&inerea economiei de %ia&# în aceast# %arte a lumii. 'a 1C iunie 13:2" la ini&iativa @arii Britanii !i )ran&ei a avut loc la 5aris o conferin&# care s-a finali6at cu constituirea unui Comitet (uro%ean de Coo%erare (conomic# =C(C(> care a avut menirea de a reali6a un studiu %rivind necesit#&ile euro%ene de im%ort din 6ona dolarului. Studiul a fost a%ro$at în Conferin&a din CC se%tem$rie 13:2 !i a fost transmis în SUA. 'a E a%rilie 13:9" %re!edintele SUA a semnat Legea asistenţei externe = oreign !ssistance !ct> %rin care este sus&inut 5rogramul de Recu%erare (uro%ean#. *n acest fel a demarat oficial "lanul Marshall. A fost creat# Administra&ia de Coo%erare (conomic# =C(CA>" ca agen&ie federal# %entru organi6area a?utorului" aceasta func&ion7nd %7n# la ED se%tem$rie 1341. 'a 1G a%rilie 13:9 s-a semnat la 5aris conven&ia constitutiv# a Organizaţiei Europene de Cooperare Economică =A(C(>" ca agen&ie euro%ean# a 5lanului @arshall" av7nd ca mem$ri fondatori 1G state euro%ene: Austria" Belgia" Danemarca" )ran&a" /recia" Irlanda" Italia" 'u<em$urg" Norvegia" Alanda" 5ortugalia" @area Britanie" Suedia !i Turcia" R.). /ermania !i S%ania. SUA !i Canada au fost admise ca mem$ri asocia&i" iar Iugoslavia a %rimit statut de o$servatorC. A?utorul dat de SUA (uro%ei" între 13:3-13G1 a fost de %este ED miliarde dolari. A(C( nu s-a concentrat numai %e distri$uirea a?utorului american" SUA ac&ion7nd !i în direc&ia unei coo%er#ri intraeuro%ene. Startul construc&iei euro%ene a fost dat de ministrul de e<terne france6 #obert $chuman care" la 3 mai 139D" într-un discurs a %ro%us crearea unei „%nalte autorităţi su%rana&ionale" care s# diri?e6e %roduc&ia !i desfacerea
C

Ion Ignat" op. cit., %. 1:-13.

EC. Convenţia de la #oma a dotat cele E comunit#&i =C(CA" C(( !i C((A> cu o !dunare "arlamentară comună" devenit# "arlamentul European de ast#6i" !i o Curte de (ustiţie. cit. 'a CG mai 134C" acelea!i G state fondatoare C(CA au semnat 'ratatul instituind Comunitatea Europeană de !părare " su$ forma unei organi6a&ii su%rana&ionale cu%rin67nd un Comisariat" un Consiliu de Miniştri" o Curte de (ustiţie !i o !dunare "arlamentară. 'a 19 a%rilie 1341" la 5aris" )ran&a" /ermania" Italia" Belgia" Alanda !i 'u<em$urg au semnat 'ratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului =CECO>" intrat în vigoare la CE iulie 134E. Tratatul vi6a „%lasarea %roduc&iei franco-germane de c#r$une !i o&el su$ o *nalt# autoritate comun#" într-un organism deschis %artici%#rii celorlalte &#ri ale (uro%ei =Ro$ert Schuman" Declara&ia de la 3 mai 134D>. Adrian N#stase" op. *n 1342 au fost semnate 'ratatul instituind Comunitatea Europeană )CEE* !i 'ratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei !tomice )CEE!* sau E+#!'OM. 4 Idem" op. cit. 'a $a6a %ro%unerii lui Schuman se afla planul elaborat de Jean Monnet. cit. Acesta" în 13:3 a %ro%us o „asociere de dre%t interna&ional %e $a6# de coo%erare în care „/ermania ar %artici%a cu regiunea Ruhr" )ran&a cu minereul din 'orena" )ran&a" /ermania" Saarland" 'u<em$urg" Belgia cu industriile lor grele E. Tratatul C(CA a creat %atru institu&ii: o *nalt# Autoritate" o Adunare res%onsa$il# cu controlul %olitic" un Consiliu al @ini!trilor" constitui&i din re%re6entan&i ai statelor mem$re" !i o Curte de Lusti&ie.. A autoritate militar# comun# la nivel euro%ean avea în su$ordine tru%ele euro%ene :.. Fi Tratatul de la Roma %rev#ede constituirea unor institu&ii K o Comisie =*nalta Autoritate> !i Consiliul de @ini!tri" ca organ interguvernamental. Comunitatea (uro%ean# astfel înfiin&at# avea com%eten&# general# în domeniile %oliticii economice" al securit#&ii !i %oliticii e<terne" urm7nd ca în doi ani s# a$soar$# C(CA !i Comunitatea (uro%ean# de A%#rare4. Acestea aveau com%eten&e în domeniul %entru care s-a convenit Tratatul. C9. %. *n 134E Adunarea 5arlamentar# a C(CA a ela$orat un %roiect de tratat %rivind o comunitate politică. E : .. %. Ideea era mai veche !i fusese lansat# de &onrad !denauer" cancelarul demo-cre!tin care a reconstruit /ermania.o&elului !i c#r$unelui în (uro%a. Adrian N#stase" op. E4. %.

serviciilor şi capitalului !i intrat# în vigoare la 1 ianuarie 133E. trecerea de la %ia&a unic# la o uniune economică şi monetară" com%ort7nd !i trecerea la o moned# unic#M C. @arin .. 5rimele alegeri au avut loc în iunie 1323. înt#rirea %rotec&iei dre%turilor !i intereselor resortisan&ilor statelor mem$re %rin instituirea unei cetăţenii a +niuniiM :.5rin 'ratatul de la . G 2 . 'a 2 fe$ruarie 133C s-a semnat 'ratatul de la Maastricht" cunoscut ca 'ratatul asupra +niunii Europene )'+E*. E4. *nce%7nd cu anul 1324" !efii de state sau de guverne se reunesc în cadrul Consiliului European =acesta este alt organism dec7t Consiliul Europei>" %entru definirea liniilor %olitice generale ale Comunit#&ii. AU( a avut ca o$iectiv finali6area a!anumitei %ie&e interne" definit# ca „o $onă fără frontiere interne în care este asigurată li%era circulaţie a mărfurilor.ruxelles din 9 a%rilie 13G4" cunoscut su$ numele de Tratatul de fu6iune" s-a reali6at unificarea e<ecutivelor celor E comunit#&i =cele E Consilii de @ini!tri ale C(( !i C((A> !i *nalta Autoritate =C(CA> înlocuindu-le cu un Consiliu de @ini!tri !i o ComisieG. persoanelor.oicu" &rept comunitar – teorie şi 'urisprudenţă" (d. )ormele de coo%erare instituite %rin TU( sunt structurate %e E %iloni: K primul pilon" are caracter su%rana&ional !i este constituit din ansam$lul dis%o6i&iilor %rivind Comunitatea (uro%ean#" care nu se mai limitea6# la com%eten&ele strict economice ale Comunit#&ii (conomice (uro%ene " ci a devenit una generali6at#" inclu67nd educa&ia" %reg#tirea %rofesional#" tineret" cultur#" s#n#tate %u$lic#" %rotec&ia consumatorilor" Idem" op. inclusiv o %olitic# de a%#rare comun#M E. 3-1D. afirmarea identit#&ii %e scena interna&ional# %rintr-o politică externă şi de securitate comună. de6voltarea unei coo%er#ri mai str7nse în domeniul /ustiţiei şi afacerilor interne )(!I*" garant7ndu-se siguran&a !i securitatea %o%oarelor în condi&iile unei libere circulaţii a persoanelor2. (< 5onto" Constan&a" CDDC" %. cit. %. *n 132G a avut loc %rima e<tindere %rin aderarea Regatului Unit al @arii Britanii" Irlandei !i Danemarcei" iar" mai a%oi" în 1391" a /reciei !i" în 139G" a 5ortugaliei. 'a CD se%tem$rie 132G" Consiliul a a%ro$at condi&iile %entru alegeri directe" în 5arlamentul (uro%ean" !i s-a semnat Actul %rivind alegerea re%re6entan&ilor Adun#rii %rin sufragiu universal direct.Acesta !i-a definit ca o$iective: 1. *n anul 139G" %rin !ctul +nic European )!+E*" s-a f#cut %rima mare reform# a Tratatelor Comunit#&ilor.

Consiliul (uro%ean define!te „orient#rile generale ale 5(SC %e $a6a c#rora Consiliul de Afaceri (<terne hot#r#!te" în unanimitate" domeniile ce %ot face o$iectul unei ac&iuni comune. Dre%tul de ini&iativ# a%ar&ine statelor mem$re !i Comisiei. Tratatul de la Amsterdam avea trei %#r&i: 1. Consiliul @ini!trilor %oate s# ado%te" în unanimitate" %o6i&ii comune" deci6ii cadru în sco%ul armoni6#rii legilor !i regulamentelor în statele mem$re" deci6ii o$ligatorii în orice alt domeniu a%ar&in7nd de acest %ilon" %recum !i conven&ii %e care le recomand# statelor mem$re s%re ado%tare. Aceast# e<tindere s-a desf#!urat conform %racticilor anterioare" %rin schim$area aritmetic# a aran?amentelor institu&ionale. Cu %rivire la aceste cereri Comisia a ado%tat" la 1G iulie 1332" !genda 1222. *n afara reformul#rii o$iectivelor a fost introdus conceptul flexibilităţii" în sensul acce%t#rii unei „cooperări mai str(nse a unui gru% de state hot#r7te s# ating# un nivel mai ridicat de integrare f#r# ca %rogresul în aceast# direc&ie s# mai fie condi&ionat de a!te%tarea celorlalte state mem$re. ::-:4. %. Uniunea este re%re6entat# de 5re!edin&ieM K al treilea pilon îl constituie (ustiţia şi !facerile Interne =(!I>. Au fost reformulate o$iectivele Uniunii. 9 3 Adrian N#stase" op. :D-:1. @odific#ri aduse tratatelorM C. *n ce %rive!te reforma institu&iilor a fost e<tins# %artici%area direct# a 5arlamentului (uro%ean în domeniul legislativ %rin procedura codeciziei într-un num#r tot mai mare de noi domenii3 Du%# ado%tarea acestui tratat au formulat cereri de aderare !i alte state %rintre care !i Rom7nia =Cehia" Slovacia" Ungaria" 5olonia" Bulgaria" Slovenia" (stonia" 'etonia" 'ituania>. Sim%lificareM E. )dem" %. 5reg#tirea e<tinderii %rin includerea &#rilor din centrul !i estul (uro%ei a fost încredin&at# unei noi Conferinţe Interguvernamentale =CI0>" %rin TU(" care a fost inaugurat formal la Torino în martie 133G" su$ %re!edin&ia italian#. CI/ a avut ca o$iectiv revi6uirea Tratatului de la @aastricht.infrastructur# %entru trans%ort" telecomunica&ii !i energie" %recum !i %olitici industrialeM K al doilea pilon îl constituie politica externă şi de securitate comună ="E$C>. 5revederi generale !i finale. . cit. )inali6area a avut loc %rin 'ratatul de la !msterdam" semnat în octom$rie 1332" !i a intrat în vigoare la 1 mai 1333. *n 1334 a avut loc o nou# e<tindere K Austria" )inlanda !i Suedia.. (<ist# un Comitet de Coordonare" com%us din înal&i func&ionari care formulea6# avi6e destinate Consiliului !i care %reg#te!te lucr#rile acestuia9.

C7nd a fost formulat# %entru %rima dat# ideea de (uro%# unificat#N C. Cuvinte cheie: 5lanul @arshall" C(CA" C((" C((A" 5(SC" AU(" TU(" LAI" %rimul %ilon" al doilea %ilon" al treilea %ilon" tratatele institutive. Care sunt statele care au fondat C(CAN . Constitu&ia Uniunii (uro%ene" astfel ela$orat#" a fost a%ro$at# la Roma în CDD: !i este su%us# a%ro$#rii de c#tre statele mem$re" %roces care %are întreru%t %rin nea%ro$area" %entru înce%ut de c#tre france6i" dar ulterior !i de alte state. Care sunt o$iectivele TU(N :. 6ntrebări: 1.A nou# modificare a Tratatului %rivind Uniunea (uro%ean#" a Tratatelor care instituie Comunit#&ile euro%ene !i unele acte asociate a avut loc %rin 'ratatul de la 3isa" intrat în vigoare în ianuarie CDDE !i care a avut ca sco% crearea unui sistem func&ional %entru un num#r mai mare de mem$ri !i gestionarea unei e<tinderi f#r# %recedent. Care sunt tratatele %rin care a fost instituit# Uniunea (uro%ean#N E. Deoarece nici Tratatul de la Nisa nu a %utut re6olva %ro$lemele cu care se confrunt# construc&ia comunitar#" %rin 4eclaraţia de la Laec5en din CDD1 a fost instituit# Convenţia europeană care a avut ca sco% redactarea unui te<t constitu&ional care s# r#s%und# în mod real nevoilor comunit#&ii euro%ene.

ustiţie K organism menit s# solu&ione6e litigiile dintre state. *nce%7nd cu anul 1323 mem$rii Adun#rii Comune au fost ale!i %rin vot universalM d> Curtea de . Deci Comunit#&ile aveau în final urm#toarele institu&ii: a> Comisia Comunit#&ilor (uro%eneM $> Consiliul de @ini!triM c> Adunarea Comun#" devenit# 5arlamentul (uro%eiM d> Curtea de Lusti&ie a Comunit#&ilor (uro%ene. 5rin Conven&ia de la Roma =Tratatele de la Roma>" semnat# în 1342" intrat# în vigoare în 1349" cele E comunit#&i au fost %rev#6ute cu o Adunare 5arlamentar# comun#" devenit# 5arlamentul (uro%ean de ast#6i !i o Curte de Lusti&ie.1. 'a înfiin&are" Comunitatea (conomic# a C#r$unelui !i A&elului a fost %rev#6ut# cu urm#toarea structur# institu&ional# %ro%rie: a> *nalta +utoritate K organism su%rana&ionalM $> Consiliul de #iniştri K organism interguvernamentalM c> +dunarea Comună K constituit# ca un 5arlament al statelor mem$re. ca instituţie. Fi Comunitatea (conomic# (uro%ean# =C((> !i Comunitatea (uro%ean# a (nergiei Atomice =C((A sau (URATA@> au fost %rev#6ute la înfiin&are cu o Comisie =*nalt# Autoritate> !i Consiliul de @ini!tri ca organ interguvernamental. IN!TITU"IILE UNIUNII EUR PENE II. acelaşi cu Consiliul Europei. II.II. 5rin Tratatele de la @aastricht =2 fe$ruarie 133C>" cunoscut ca Tratatul asu%ra Uniunii (uro%ene =TU(> a fost înfiin&at# !i Curtea de Conturi a Uniunii (uro%ene. Preci%ări terminolo&ice 'i institu(ionale Consiliul European nu este.Consiliul Europei este organi6a&ie interna&ional# de sine st#t#toare !i a fost înfiin&at la 4 mai 13:3" %rin semnarea" la 'ondra" a . E# LU"IA IN!TITU"I NALĂ Cele E comunit#&i =C(CA" C((" (URATA@>" a!a cum s-a ar#tat" aveau" la înce%ut" institu&ii %ro%rii.2. $onsiliul European. 5rin Tratatul de la Bru<elles din 13G4" 6is !i Tratatul de fu6iune" au fost unificate e<ecutivele celor E comunit#&i" res%ectiv Consiliile de @ini!tri !i *nalta Autoritate C(CA" fiind înlocuite cu un Consiliu de @ini!tri !i o Comisie.

5re!edin&ia consult# 5arlamentul (uro%ean asu%ra as%ectelor %rinci%ale !i în leg#tur# cu o%&iunile fundamentale de %olitic# e<tern# !i de securitate comun# !i se îngri?e!te ca %unctele de vedere ale 5arlamentului s# fie luate în considerare. Acesta are urm#toarele organe %ro%rii: a> Comitetul de @ini!triM $>Adunarea Consultativ#M c> Secretariatul. Nu are atri$u&ii legislative.CD !i C1" institu&ia Consiliului (uro%ean. Asigur# unitatea" coeren&a !i eficacitatea ac&iunii Uniunii. . G:O133E. 5rin Tratatele de la Amsterdam din C octom$rie 1332 care modific# Tratatul %rivind Uniunea (uro%ean#" tratatele instituind Comunit#&ile (uro%ene !i anumite acte cone<e" s-a statuat c# este de com%eten&a Consiliului (uro%ean s# defineasc# %rinci%iile !i orient#rile generale ale %oliticii e<terne !i de securitate comune" inclusiv %entru %ro$lemele care au im%lica&ii în domeniul a%#r#rii. Acesta tre$uie s# dea Uniunii im%ulsionarea necesar# %entru de6voltarea sa !i s# defineasc# orient#rile !i %riorit#&ile %olitice generale. • Constituţia adoptată la #oma %n anul 1227 " aflat# în %roces de ratificare de c#tre statele mem$re" reglementea6#" la art. Rom7nia s-a al#turat Consiliului (uro%ei" ader7nd la Statutul acestuia %rin 'egea nr.statutului acestuia. *n ce %rive!te com%unerea" aceasta urmea6# a se modifica în sensul c#" în afar# de !efii de stat !i de guvern ai Statelor @em$re mai fac %arte %re!edintele s#u !i 5re!edintele Comisiei =deci Comisia nu mai este re%re6entat# de un vice%re!edinte ci chiar de %re!edinte>. Tot Consiliul (uro%ean ia deci6iile necesare %entru definirea !i im%lementarea %oliticii e<terne !i de securitate comune" %e $a6a orient#rilor generale %e care le-a sta$ilit. Preşedinţia este asigurat# %rin rota&ie !i este res%onsa$il# %entru %unerea în a%licare a deci6iilor ado%tate de Consiliu. Consiliul European a fost înfiin&at în 132: c7nd !efii de stat !i de guvern au hot#r7t s# se înt7lneasc# cu regularitate" îm%reun# cu mini!trii lor de e<terne !i cu %re!edintele !i un vice%re!edinte al Comisiei (uro%ene. 'a lucr#rile Consiliului (uro%ean urmea6# s# %artici%e !i ministrul afacerilor e<terne" f#r# îns# ca acesta s# fie mem$ru. 5re!edin&ia Consiliului (uro%ean este asigurat# %rin rota&ie de Statele @em$re %e %erioade de c7te G luni" în ordinea ade6iunii" schim$7ndu-se odat# cu conducerea Consiliului @ini!trilor" regula fiind ca acela!i stat s# de&in# în acela!i tim% conducerea celor dou# foruri.epre$entant pentru politică e/ternă şi de securitate comună. 5re!edin&ia este asistat# de -ecretarul general al Consiliului care e<ercit# func&ia de *nalt . Are com%eten&e în domeniul coo%er#rii %olitice la nivel comunitar !i e<tracomunitar" %recum !i în domeniul construc&iei comunitare.

De regul#" statele sunt re%re6entate de ministrul de e<terne" dar %ractica a consacrat %artici%area la reuniuni !i a altor mini!tri în func&ie de %ro$lemele aflate la ordinea de 6i. $onsiliul de *ini'tri al Uniunii Europene Consiliul de @ini!tri are o com%o6i&ie interguvernamental# !i este %rinci%alul organ cu atri$u&ii în materie deci6ional#.Consiliul (uro%ean" %otrivit Constitu&iei" urmea6# s# se reuneasc# trimestrial la convocarea %re!edintelui s#u. 5re!edintele Consiliului (uro%ean va fi ales de Consiliul (uro%ean cu ma?oritate calificat# %entru un mandat de C ani !i ?um#tate" %ut7nd fi reales înc# o dat# !i va avea urm#toarele atri$u&ii: K de a %re6enta !i conduce lucr#rile Consiliului (uro%eanM K de a asigura" în coo%erare cu %re!edintele Comisiei !i %e $a6a lucr#rilor Consiliului de Afaceri /enerale" $una desf#!urare !i continuitatea Consiliului (uro%eanM K de a de%une eforturi %entru asigurarea coe6iunii !i consensului în cadrul Consiliului (uro%eanM K de a %re6enta 5arlamentului (uro%ean un ra%ort la finalul fiec#rei reuniuniM K de a asigura" în aceast# calitate !i la nivelul s#u" re%re6entarea e<tern# a Uniunii %e %ro$leme de %olitic# e<tern# !i securitate comun#" f#r# s# aduc# atingere com%eten&elor ministrului afacerilor e<terne al Uniunii. 5otrivit art. "reşedinţia se asigur# %rin rota&ie" mandatul fiec#rui stat mem$ru fiind de G luni. 1 din Tratatul de la Bru<elles" „fiecare /uvern deleag# %e unul dintre mem$rii s#i . 5re!edintele Consiliului (uro%ean nu %oate s# înde%lineasc# !i un mandat na&ional" deci nu va fi e<ercitat# de nici unul dintre !efii de stat sau de /uvern. *n mod e<ce%&ional" unele guverne %ot fi re%re6entate %rintr-un înalt func&ionar. Atri$u&iile Consiliului de @ini!tri" %otrivit art. 1:4 din Tratatul de la Roma" sunt: K de a ado%ta legisla&ia comunitar# =deci6ii>M K de a coordona %oliticile comunitareM K de a finali6a acordurile încheiate de Comunitate cu state ter&e în domeniile de com%eten&# comunitar#M K de aducere la înde%linire a o$iectivelor tratatelor comunitare. *n func&ie de %ro$lemele aflate %e ordinea de 6i" Consiliul de @ini!tri %oate s# func&ione6e ca un consiliu general.). . II.

c> unanimitatea. Actele oficiale !i deci6iile Consiliilor @ini!trilor sunt %u$licate în Lurnalul Aficial al Uniunii (uro%ene. • #eglementarea Consiliului de Miniştri prin Constituţia de la #oma din anul 1227. (ste o %rocedur# de e<ce%&ie" statul care-l invoc# tre$uind s# conving# c# %rin acest dre%t %rote?ea6# interesele sale fundamentale.art. 5otrivit art.a. *n activitatea sa este a?utat de o serie de organe au<iliare: a> Comitetul #eprezentanţilor "ermanenţi =CO#E"E#>" instituit tot %rin tratatul de fu6iune din 13G2" este alc#tuit din re%re6entan&ii Statelor @em$re" !i are menirea de a %reg#ti lucr#rile Consiliului de @ini!tri. *nce%7nd cu anul 133D ma?oritatea calificat# a fost folosit# tot mai des. "roceduri de adoptare a deciziilor de c#tre Consiliul de @ini!tri al Uniunii (uro%ene. 5rin Actul Unic (uro%ean din 139G =TU(> Statele @em$re au hot#r7t ado%tarea sistemului ma?orit#&ii calificate într-o serie de deci6ii" %entru care %7n# atunci %rev#6user# regula unanimit#&ii" în %ro$lemele care considerau c# &in de suveranitatea lor. Sunt %roceduri diferite: a> ma/oritatea simplă. Se %ractic# în ca6ul legilor comunitare" armoni6#rii legilor na&ionale" armoni6#rii im%o6itelor indirecte" asisten&a financiar#" fonduri comunitare !.CC .Din aceste atri$u&ii reiese c# rolul Consiliului de @ini!tri este du$lu: este for al reprezentanţilor $tatelor Membre" dar !i organ legislativ.M d> dreptul de veto. Acesta „e<ercit# îm%reun# cu 5arlamentul (uro%ean func&ia legislativ# !i $ugetar#" %recum !i func&ia de definire a %oliticilor !i de coordonare" în conformitate cu condi&iile sta$ilite de Constitu&ie . Ca organism de control politic" CAR(5(R orientea6# !i su%ervi6ea6# lucr#rile multi%lelor gru%uri de e<%er&i de care dis%une Consiliul. Are dou# su$comitete numite CO#E"E# 8 !i CO#E"E# 1.CAR(5(R 1 este alc#tuit din ad?unc&ii re%re6entan&ilor %ermanen&i" iar CAR(5(R C din re%re6entan&ii %ermanen&i care sunt am$asadorii Statelor @em$re. $> $ecretariatul 0eneral al Consiliului de Miniştri este alc#tuit din mai mul&i func&ionari care asigur# %ermanen&a !i garantea6# sta$ilitatea. : din Tratatul de la Roma" hot#r7rile se iau cu ma?oritatea sim%l#" cu e<ce%&ia ca6urilor c7nd Tratatul %rovede altfelM $> ma/oritatea calificată. Num#rul de voturi de care fiecare stat mem$ru dis%une în Consiliul de @ini!tri este diferit în func&ie de m#rimea sa. Conducerea lor este asigurat# de re%re6entantul statului care de&ine %re!edin&ia Consiliului.

Dis%une de urm#toarele forma&iuni: 1> Consiliul 0egislativ şi al +facerilor 1enerale care %reg#te!te reuniunile Consiliului (uro%ean !i urm#re!te continuitatea lucr#rilor în str7ns# leg#tur# cu Comisia (uro%ean#. $omisia Europeană 5rin Tratatul de fu6iune din anul 13G2 au fost unificate institu&iile celor trei comunit#&i =C(CA" C(( !i C((A>. Comisia (uro%ean# este organul e<ecutiv al Uniunii (uro%ene !i este alc#tuit# din re%re6entan&i ai statelor mem$re. C> Consiliul +facerilor E/terne este %re6idat de ministrul afacerilor e<terne al Uniunii !i ela$orea6# %oliticile e<terne ale Uniunii în conformitate cu liniile directoare definite de Consiliul (uro%ean. 5entru ca ei s# %oat# fi efectiv inde%enden&i $eneficia6# de o serie de imunit#&i !i %rivilegii" du%# cum urmea6#: K imunitate de ?urisdic&ie %entru actele s#v7r!ite în înde%linirea atri$u&iilor comunitareM K scutirea de im%o6ite !i ta<e %entru dre%turile $#ne!ti reali6ate din e<ercitarea func&iilor lorM @andatul comisarilor %oate s# încete6e numai: K %rin decesM K %rin mo&iune de cen6ur# a 5arlamentuluiM K %rin demisie voluntar#M K %rin demitere din oficiu. II. Aceasta nu %oate fi cerut# de statele mem$re ci numai de Comisie" în ansam$lul ei" sau de c#tre Consiliu !i se hot#r#!te de 5arlament. (ste condus# de 5re!edinte !i vice%re!edin&ii acesteia desemna&i %entru un mandat de C ani cu %osi$ilitatea reînnoirii mandatului.+. (ste alc#tuit din c7te un re%re6entant al fiec#rui Stat @em$ru. Ace!ti delega&i =comisari K numele lor venind de la institu&ie-Comisia> tre$uie s# fie cet#&eni ai statelor care îi desemnea6#.1. Comisia are activitate colegial# !i %ermanent#. (i sunt numi&i %entru 4 ani !i sunt inde%enden&i în e<ercitarea func&iilor lor în ra%orturile lor cu statele mem$re" inclusiv cu statul care i-a desemnat.%ct.rela&ii e<terne" afaceri . Dis%une de un Secretariat /eneral !i este structurat# %e CG de Directorate /enerale %e domenii =asem#n#tor ministerelor din su$ordinea guvernelor na&ionale . Comisia (uro%ean# a luat na!tere %rin unificarea *naltei Autorit#&i a Comunit#&ii (conomice a C#r$unelui !i A&elului =C(CA> !i Comunit#&ii (uro%ene a (nergiei Atomice =C((A sau (URATA@>.

economice !i financiare" industrie" agricultur#" concuren&#" trans%orturi" de6voltare" %ersonal !i administra&ie !. @ai dis%une de $iroul statistic" $iroul ?uridic" $iroul de traduceri" $iroul %entru a?utorul umanitar al Comunit#&ilor" servicii !. II.a. *n %rinci%al" atri$u&iile Comisiei Europene sunt: K de a asigura a%licarea %revederilor tratatelor comunitare !i m#surilor ado%tate de celelalte institu&iiM K de a formula recomand#ri !i avi6e asu%ra materiilor %rev#6ute de Tratat" dac# acesta %revede în acest sens sau în ca6ul în care Comisia consider# necesar: K are %utere %ro%rie de deci6ie !i %artici%# la conturarea m#surilor ado%tate de Consiliu !i 5arlament în modul %rev#6ut de TratatM K e<ercit# %uterile conferite de Consiliu %entru im%lementarea regulilor sta$ilite de acesta.a. Comisia (uro%ean# se reune!te de regul# o dat# %e s#%t#m7n# !i ori de c7te ori este necesar.. Are ca atribuţii: K asigurarea a%lic#rii %revederilor Constitu&iei !i m#surilor luate de institu&iile euro%ene %e $a6a Constitu&ieiM K su%ravegherea a%lic#rii dre%tului comunitar su$ controlul Cur&ii de Lusti&ieM K e<ecutarea $ugetului !i administrarea %rogramelorM K e<ercitarea de func&ii de coordonare" de e<ecu&ie !i de gestiune în conformitate cu condi&iile fi<ate %rin Constitu&ieM K asigur# re%re6entarea e<tern# a Uniunii" cu e<ce%&ia %oliticii e<terne comune !i de securitate comun# !i a altor situa&ii %rev#6ute de Constitu&ieM K cu e<ce%&ia ca6ului în care Constitu&ia %revede altfel" un act legislativ al Uniunii nu %oate fi ado%tat dec7t %e $a6a %ro%unerii Comisiei. 5otrivit Constituţiei de la #oma din anul 1227" Comisia (uro%ean# %romovea6# interesul general euro%ean !i ia ini&iativele adecvate %entru înde%linirea acestui o$iectiv. Parlamentul European .>. Comisia va fi condus# de un 5re!edinte desemnat de 5arlamentul (uro%ean !i constituie un Colegiu format din %re!edintele ComisieiOvice%re!edintele !i 1E comisari euro%eni selec&iona&i %e $a6a unui sistem de rota&ie egal# între statele mem$re.

cu sufragiu universal direct . 'a CD se%tem$rie 132G Consiliul a ado%tat „+ctul pentru alegerea repre$entanţilor în +dunare. !tribuţiile "arlamentului European sunt de %atru feluri: K atri$u&ii deci6ionale legislativeM K atri$u&ii de anchet# !i de avocat al %o%oruluiM K atri$u&ii de su%raveghere !i controlM K atri$u&ii consultative. Tratatul C(CA !i Tratatul C(( %revedeau alegerea mem$rilor Adun#rii" %rin sufragiu universal direct" du%# o %rocedur# uniform# în toate Statele @em$re. Biroul 5arlamentului (uro%ean este format din %re!edinte !i un num#r varia$il de vice%re!edin&i. . Are ca organe de conducere: BiroulM Conferin&a %re!edin&ilor $irourilor %ermanente !i tem%orareM Conferin&a !efilor tuturor delega&iilor inter%arlamentare. @ai fac %arte !i 4 mem$ri numi&i de 5arlament" numi&i chestori" care nu au îns# dre%t de vot. 5arlamentul se reune!te anual" în sesiune ordinar#" înce%7nd cu a doua 6i de mar&i a lunii martie" dar se %oate întruni !i în sesiune e<traordinar# la cererea ma?orit#&ii mem$rilor s#i ori la cererea Consiliului sau a Comisiei. 5rimele alegeri directe au avut loc la 2 iunie 1323. Are ca atri$u&ii mai im%ortante: conducerea !edin&elor %lenare ale 5arlamentuluiM e<ercitarea func&iilor administrativeM re%re6entarea 5arlamentului în ra%ort cu celelalte institu&ii comunitare !i la diferite ceremonii oficiale. Atri$u&iile $iroului: sta$ilirea com%o6i&iei !i organi6#rii $ecretariatului generalM desemnarea mem$rilor Comisiilor 5arlamentareM organi6area !i conducerea sesiunilor 5arlamentului. *!i alege 5re!edintele !i Biroul dintre mem$rii s#i. Biroul 5arlamentului %oate func&iona !i în formă lărgită %rin %artici%area !efilor gru%urilor %olitice %arlamentare.*nc# din Tratatele C(CA !i C(( s-a %rev#6ut reali6area unei re%re6ent#ri la nivelul Comunit#&ilor care s-a !i reali6at la înce%ut în cadrul Adun#rii Comunit#&ilor" iar" în %re6ent" în cadrul 5arlamentului (uro%ean. . @em$rii 5arlamentului (uro%ean" fiind ale!i direct" re%re6int# %o%oarele comunit#&ii !i nu %ot fi mandata&i de %uterile statelor lor s%re a înde%lini anumite misiuni !i nici nu sunt &inu&i de o$liga&ia de consultare.iroul lărgit al "arlamentului are ca atribuţii: organi6area intern# a 5arlamentuluiM rela&iile cu institu&iile necomunitareM sta$ilirea agendei sesiunilor %arlamentareM atri$u&ii consultative în alegerea Comisiei (uro%ene. 5re!edintele 5arlamentului este ales %rin vot secret cu ma?oritatea a$solut#" %entru un mandat de C ani !i ?um#tate.

• Constituţia de la #oma din anul 1227 reglementea6# foarte succint institu&ia 5arlamentului (uro%ean. Num#rul de mem$ri nu %oate de%#!i 2EG" cu fi<area unui %rag minim de : mem$ri %entru fiecare Stat @em$ru. 5arlamentul (uro%ean este ales %rin sufragiu universal direct de c#tre cet#&enii euro%eni %entru un mandat de 4 ani. Sunt mai multe categorii de comisii: K comisii %ermanenteM K comisii tem%orareM K comisii mi<te cu 5arlamentele statelor asociate.. 5rin Conven&ia din anul 1342" relativ# la unele institu&ii comune Comunit#&ilor (uro%ene" au fost înlocuite cu o institu&ie unic#" iar Tratatul de fu6iune din anul 13G4" intrat în vigoare în anul 13G2" doar a %us de acord" a e<%licitat !i detaliat unele dis%o6i&ii din Statutul Cur&ii de Lusti&ie. 0rupurile parlamentare se constituie du%# criteriul na&ional sau al a%artenen&ei %olitice. II.Comisiile parlamentare sunt formate din mem$ri ai 5arlamentului numite de Biroul 5arlamentului. Competenţa. *!i alege 5re!edintele !i Biroul dintre mem$rii s#i. !doptarea bugetului comunitar.usti(ie Cele E comunit#&i =C(CA" C((" C((A> au luat fiin&# av7nd fiecare %ro%ria Curte de Lusti&ie" menite fiecare s# asigure inter%retarea corect# a tratatelor %rin care au fost înfiin&ate. . Se %revede c# acesta e<ercit#" al#turi de Consiliu" func&ia legislativ# !i $ugetar#" %recum !i func&ia de control %olitic !i de consultare" %otrivit condi&iilor sta$ilite %rin Constitu&ie !i alege %re!edintele Comisiei (uro%ene.$urtea Europeană de . A fost sta$ilit# %rin articolul 1G: al Tratatului de la Roma care i-a conferit %uterea de a asigura inter%retarea corect# !i a%licarea %revederilor sale !i a actelor emise de institu&iile comunitare. 5arlamentul îm%arte atri$u&iile în acest domeniu cu Consiliul de @ini!tri. Au ca atri$u&ii %rimirea %roiectelor de legi %reg#tite de Comisia (uro%ean#" studierea !i amendarea acestora. Sunt su%use ?urisdic&iei Cur&ii (uro%ene de Lusti&ie: institu&iile %olitice comunitare" statele mem$re ale comunit#&ii" %ersoanele fi6ice cet#&eni ai Uniunii" %ersoanele ?uridice care î!i au sediul !i sunt constituite" %otrivit legilor în vigoare" într-unul din statele mem$re. 5arlamentul (uro%ean are atri$u&ii %rivind cheltuielile neo$ligatorii" iar Consiliul de @ini!tri %rivind cheltuielile o$ligatorii.

Sunt desemna&i dintre %ersoanele care au e<ercitat înalte func&ii ?urisdic&ionale sau dintre consilierii ?uridici cu com%eten&e notorii în &#rile de origine. Controlul legalit#&ii actelor comunitare se face îndeose$i %e calea recursului în anulare" a e<ce%&iei de ilegalitate !i a recursului în caren&#. CC9 din Tratatul de la Roma" în ca6ul încheierii de acorduri cu ter&e state !i organi6a&iiM K atribuţii /urisdicţionale. Curtea este format# din 14 ?udec#tori !i 3 avoca&i generali numi&i %rin acordul /uvernelor Statelor @em$re %entru o %erioad# de G ani. )unc&iilor lor sunt incom%ati$ile cu orice alt# func&ie %u$lic# sau %rivat# =%olitic#" administrativ# sau de natur# %rofesional#>. @andatele ?udec#torilor !i avoca&ilor generali sunt date astfel înc7t la fiecare E ani o %arte a acestora se schim$# %rin e%ui6area mandatului. Asigur# res%ectarea dre%tului în inter%retarea !i a%licarea Constitu&iei. Curtea (uro%ean# de Lusti&ie va avea c7te un ?udec#tor din fiecare Stat @em$ru !i va fi asistat# de avoca&i generali. Competenţa 'ribunalului de "rimă Instanţă . 34 din Tratatul de la 5aris" a!a numita i%ote6# a „micii revi6uiri !i" conform art.Natura ?urisdic&iei Cur&ii (uro%ene de Lusti&ie îm$rac# urm#toarele forme: K atribuţii consultative const7nd în emiterea de avi6e" conform art. 8ot#r7rile sale %ot fi atacate la Curtea (uro%ean# de Lusti&ie. Constituţia de la #oma din anul 1227 %revede" %rivind Curtea de Lusti&ie" c# include Curtea Europeană de (ustiţie" 'ribunalul de Mare Instanţă !i tribunale specializate.2. $urtea de $onturi . Tri$unalul de @are Instan&# va avea cel %u&in un ?udec#tor din fiecare stat mem$ru. II.M recursurile formulate de între%rinderi îm%otriva Comisiei cu %rivire la încas#ri" %roduc&ie" %re&uri" negocieri !. Se %ronun&# cu %rivire la: o serie de ac&iuni &in7nd de litigiile dintre institu&iile comunitare !i %ersonalul lorM recursurile formulate de %ersoane fi6ice îm%otriva unor institu&ii a Comunit#&ilor referitoare la regulile de com%eten&# a%lica$ile între%rinderilor. !lcătuirea Curţii.a. 5e l7ng# Curtea (uro%ean# de Lusti&ie func&ionea6# !i 'ribunalul de "rimă Instanţă. (ste format din 14 ?udec#tori numi&i de /uvernele Statelor @em$re !i î!i desemnea6#" ca !i Curtea" un 5re!edinte %entru o %erioad# de trei ani. De!i era %rev#6ut înc# din tratatele institutive" el a luat fiin&# a$ia în anul 1399.

(ste alc#tuit# din 14 mem$ri numi&i %e G ani de c#tre Consiliu cu consultarea 5arlamentului.9. II.5entru reali6area controlului financiar al fondurilor de care dis%uneau" cele trei Comunit#&i au fost %rev#6ute la înfiin&area lor cu urm#toarele organe: K Comunitatea Economică a Căr%unelui şi 2ţelului =CEC2> a fost %rev#6ut# cu comisarii delega&i %entru conturiM K Comunitatea Economică Europeană =CEE> !i Comunitatea Europeană pentru Energie +tomică cu Comisia de control. 5rin Tratatul de revi6uire a dis%o6i&iilor $ugetare de la Bru<elles din 1324 s-a decis înfiin&area Cur&ii de Conturi" dar ea !i-a înce%ut activitatea în 1322. @andatul mem$rilor dar !i al %re!edintelui %ot fi reînnoite. Alege un 5re!edinte %entru un mandat de E ani. !tribuţiile de control ale Cur&ii de Conturi sunt de e<aminare a as%ectelor de legalitate !i regularitate a totalit#&ii veniturilor !i cheltuielilor celor E Comunit#&i " fie c# sunt $ugetare sau nu" dar !i a institu&iilor statelor mem$re dac# au $eneficiat de sau au folosit fonduri comunitare. Alte or&anisme comunitare *n afara %rinci%alelor institu&ii ar#tate mai sus" mai e<ist# !i alte organisme comunitare" dintre care !i: a> Comitetul Economic şi $ocial =CE$> K organ al C(( !i C((A com%us din re%re6entan&i ai diferitelor categorii economice !i sociale: agricultori" trans%ortatori" muncitori" comercian&i etc.anca Europeană de Investiţii ).M $> Comitetul #egiunilor K are caracter consultativ !i este format din re%re6entan&i ai colectivit#&ilor regionale !i localeM c> $istemul European al .EI* K aceasta tre$uie s# finan&e6e %roiectele vi67nd de6voltarea regional# !i %roiectele de interes %entru dou# sau mai multe State @em$reM e> Comitetul Consultativ CECO K re%re6int# %roduc#torii" lucr#torii" consumatorii !i comercian&ii.C>M d> . Compunere. Cuvinte cheie: Consiliul (uro%eanM 5re!edin&ia Consiliului (uro%eanM *naltul Re%re6entant %entru %olitica e<tern# !i de securitate comun#M Consiliul de @ini!tri al Uniunii (uro%eneM organe au<iliare ale Consiliului de @ini!triM Comisia (uro%ean#M ma?oritate sim%l#M ma?oritate calificat#M unanimitateM dre%t de vetoM organism de control %oliticM Consiliul 'egislativ !i al Afacerilor /eneraleM comisari euro%eniM 5arlamentul (uro%eanM .ăncilor Centrale =$E.

Ce este Comisia (uro%ean# !i din cine este constituit#N 4. Care este com%eten&a Cur&ii (uro%ene de Lusti&ie !i ce fel de atri$u&ii areN III. 6ntrebări 1. c> izvoare secundare =derivate> sunt acte ado%tate de institu&iile comunitare %entru a%licarea %revederilor tratatelor: . Care sunt atri$u&iile Comisiei (uro%eneN 3. IZ# ARELE DREPTULUI $ *UNITAR III. Cum se ado%t# $ugetul comunitarN 1C. Enumerare I6voarele dre%tului comunitar %ot fi gru%ate astfel: a> 'ratatele originare: K Tratatul de la 5aris din 1341 =C(CA>M K Tratatele de la Roma din 1342 =C(( !i C((A>M $> 'ratatele şi actele modificatoare: K cele dou# tratate $ugetareM K Actul Unic (uro%ean !i Tratatul de fu6iune din 13G2M K deci6ia !i actul %rivind alegerile directe în 5arlamentul (uro%ean din 132GM K deci6iile !i tratatele de aderareM K Tratatul de la @aastrichtM K Tratatul de la Nisa. Consiliul (uro%ean !i Consiliul (uro%ei desemnea6# acela!i organismN C.1. Care sunt %rocedurile de ado%tare a deci6iilor de c#tre Consiliul de @ini!triN 2. Cine sunt re%re6entan&ii Statelor @em$re la CAR(5(R 1 !i CAR(5(R CN G. Care sunt imunit#&ile !i %rivilegiile comisarilor euro%eniN 9.chestoriM comisiile %arlamentareM gru%urile %arlamentareM Curtea (uro%ean# de Lusti&ieM Tri$unalul de 5rim# Instan&#M Curtea de ConturiM C(SM Comitetul RegiunilorM S(BCM B(IM Comitetul Consultativ C(CA. Care sunt com%eten&ele Consiliului (uro%eanN E. Cum se constituie 5arlamentul (uro%ean !i care sunt atri$u&iile acestuiaN 1D. Care sunt atri$u&iile Consiliului de @ini!triN :. Care sunt atri$u&iile Biroului l#rgit al 5arlamentului (uro%eanN 11.

Directi/ele Directivele sunt acte normative de dre%t comunitar care sta$ilesc o$iective sau un re6ultat de atins" l#s7nd la îndem7na Statelor @em$re alegerea mi?loacelor !i formelor %e care le vor utili6a. Se caracteri6ea6# %rin forţa lor o%ligatorie =sunt o$ligatorii" deose$indu-se de recomand#ri !i avi6e care nu o$lig#> !i %rin aplica%ilitatea directă" nefiind necesar# ratificarea în vederea a%lic#rii lor în dre%tul na&ional. #egulamentele de executare sunt emise de c#tre Comisie în $a6a a$ilit#rii legislative conferite de Consiliul @ini!trilor sau sunt emise chiar de c#tre Consiliul @ini!trilor dac# se refer# la a%licarea tratatelor de $a6#. e> /urisprudenţa instanţelor comunitareM f> cutuma. d> principiile generale ale dreptului comunitar: K %rinci%iul %ro%or&ionalit#&iiM K %rinci%iul egalit#&iiM K %rinci%iul securit#&ii ?uridiceM K %rinci%iul dre%tului la a%#rare. III. Regulamentele sunt în fa%t legile comunitare. #egulamentele de bază sunt emise %e $a6a %rocedurilor legislative %rev#6ute de tratat. Re&ulamentele Sunt acte normative emise de Consiliul @ini!trilor Uniunii (uro%ene" acestea fiind considerate regulamente de bază sau de Comisia Europeană" acestea fiind numite regulamente de executare.C. Regulamentele con&in %revederi care se adresea6# at7t statelor" în ra%orturile lor cu comunitatea" c7t !i institu&iilor !i %ersoanelor ?uridice de dre%t %u$lic sau %rivat. Se %oate s%une c# în a%licarea ei sunt dou# momente. III. Directiva o$lig# statele s# se conforme6e într-un tim% determinat. (le se a%lic# direct su$iectelor de dre%t intern din statele mem$re !i con&in nu numai o$liga&ii %entru acestea ci !i dre%turi.E.K regulamenteleM K directiveleM K deci6iileM K declara&iile !i re6olu&iileM K recomand#rile !i avi6ele. Un prim moment este cel %7n# la care statele tre$uie s# se conforme6e !i %7n# la care cet#&enii nu se %ot %revala de .

4upă acest moment cet#&enii" firmele etc. (le nu e<%rim#" de fa%t" dec7t o o%inie. Curtea (uro%ean# de Lusti&ie" în ca6ul . III.n nr. Destinatarii deci6iilor %ot fi at7t statele" c7t !i %ersoanele fi6ice sau ?uridice de dre%t %u$lic sau %rivat =institu&ii" comercian&i etc. Au" a%arent" o forţă 'uridică redusă" dar %ot s# stea la $a6a unor acte normative . Deci6ia nu %revede numai o$iectivul de atins" ci %oate s# %revad# !i mi?loacele" forma ?uridic# de %unere în a%licare în cadrul ordinii de dre%t na&ionale.:. :1O2:" a decis în favoarea dre%tului cet#&enilor Uniunii de a face u6" în mod direct" de dis%o6i&iile directivelor" statul fiind considerat vinovat de nea%licarea în termenul sta$ilit. 5entru a se conforma directivelor statele tre$uie s# ado%te actele normative necesare sau s#-!i modifice cores%un6#tor legisla&ia. *n domeniile în care nu %ot interveni direct Consiliul @ini!trilor U( !i Comisia au ales s# foloseasc# recomandările. !vizele sunt folosite de c#tre Comisie !i %ot fi adresate statelor mem$re. Art.>. Recomandările 'i a/i%ele Institu&iile comunitare nu dis%un de %uteri %ro%rii în toate domeniile" ci numai în acelea în care statele au acce%tat s#-!i diminue6e suveranitatea. Declara(iile 'i re%olu(iile Nu sunt %rev#6ute de Tratat" dar sunt folosite de Consiliul @ini!trilor U( %entru a-!i e<%rima %o6i&ia cu %rivire la o anumit# %ro$lem#.G. III. III. se %ot %revala în mod direct de dis%o6i&iile directivei" statul fiind r#s%un6#tor %entru neaducerea la înde%linire. Deci%iile Deci6iile se %ot emite de Comisie sau Consiliul @ini!trilor U. Deci" în ca6ul directivelor" dre%tul comunitar nu mai este direct a%lica$il în dre%tul na&ional. 193 din Tratatul C(( %revede c# deci6ia este „act o%ligatoriu în toate elementele sale pentru destinatarii desemnaţi .(. Sunt considerate a fi acte administrative.%revederile ei.an Du. 5rin acestea Statele @em$re sunt îndrumate în vederea armoni6#rii legisla&iilor lor în anumite domenii" dar recomand#rile nu au forţă o%ligatorie. Sunt direct aplica%ile !i o%ligatorii dar numai %entru anumi&i destinatari" deci au un caracter individual.4.

a> Principiul proporţionalităţii a fost formulat în sensul c# măsurile care se iau nu tre%uie să depăşească o%iectivul propus. Aplicarea tratatelor comunitare De!i Tratatul de la Bru<elles din 13G4" intrat în vigoare în 13G2" cunoscut ca Tratatul de fu6iune" a unificat institu&iile celor E comunit#&i =C(CA" C((" C((A>" acestea %ot s#-!i e<ercite fiecare %uterea în cadrul Comunit#&ii în care func&ionea6#" fiind a%lica$il principiul autonomiei tratatelor comunitare. S-a decis îns# c# legalitatea unei m#suri este afectat# numai dac# este evident necores%un6#toare. III. CEC al Tratatului C(( %revede c# dis%o6i&iile sale" în calitate de tratat general nu le modific# %e cele din C(CA !i C((A care sunt tratate speciale. Ca !i directivele %ot servi la orientare !i inter%retare. legea să fie uşor de sta%ilit.2. d> Principiul dreptului la apărare const# în %osi$ilitatea su$iec&ilor de a lua %arte la orice %rocedur# ?udiciar# sau administrativ# %entru sus&inerea intereselor legitime. (ste a%lica$il tuturor rela&iilor ?uridice sta$ilite %e teritoriul comunitar. $> Principiul egalităţiiM i se mai s%une !i al nediscriminării !i const# în aplicarea unui tratament egal al părţilor în situaţii identice şi compara%ile. Const# în certitudinea că aplicarea legii într3 o anumită situaţie să fie previ$i%ilă. Nediscriminarea %rive!te na&ionalitatea" se<ul" li$era circula&ie a m#rfurilor" serviciilor" ca%italurilor" %ersoanelor. @#sura nu tre$uie s# mearg# mai de%arte dec7t este necesar %entru atingerea o$iectivului" iar atunci c7nd e<ist# %osi$ilitatea de a alege între dou# sau mai multe m#suri s# fie aleas# cea care aduce atingerile cele mai mici. . 5ractica Cur&ii de Lusti&ie tinde îns# s# unifice" în inter%ret#rile sale" %revederile celor E tratate.care s# fie emise ulterior. c> Principiul securităţii 'uridice mai este cunoscut !i su$ numele de principiul certitudinii 'uridice.9. Principiile &enerale ale dreptului comunitar Sunt formulate de Curtea (uro%ean# de Lusti&ie. Art. III. A lege care nu a a?uns la cuno!tin&a destinatarilor nu %oate fi a%licat# !i nici nu %oate retroactiva. destinatarii ei să ai%ă siguranţa că se aplică o anumită prevedere legală şi nu alta şi că va fi interpretată în mod unitar.

#egulamentele europene sunt acte executive" cu a%lica$ilitate general#" în sco%ul im%lement#rii actelor ?uridice !i a unor dis%o6i&ii . @ai %ot fi ado%tate la ini&iativa unui gru% de State @em$re. *n dreptul intern" normele comunitare au locul lor distinct" nu se confund#" nu se su%ra%un !i nu se identific# cu cele na&ionale" iar ?udec#torii na&ionali sunt o$liga&i s# le a%lice cu %revalen&# fa&# de cele din dre%tul intern. Actele 2uridice comunitare 1n re&lementarea $onstitu(iei de la Roma din 233+ Constituţia de la #oma din 1227 %revede urm#toarele categorii de instrumente ?uridice: K legi euro%eneM K legi cadru euro%eneM K regulamente euro%eneM K deci6ii euro%eneM K recomand#ri !i avi6e. Fi legile euro%ene !i legile-cadru euro%ene sunt ado%tate %e $a6a %ro%unerilor Comisiei" în comun" de c#tre 5arlamentul (uro%ean !i Consiliul de @ini!tri" în %rocedur# legislativ# ordinar#. Aplica0ilitatea dreptului comunitar 1n dreptul intern al !tatelor *em0re Normele din dre%tul comunitar au o aplica%ilitate imediată şi directă în dreptul intern" f#r# a mai fi nevoie s# fie ratificate %rintr-un act normativ na&ional. 5rioritatea normei comunitare nu este re6ultatul unei ierarhii între autorit#&ile na&ionale !i cele comunitare" statele %#str7ndu-!i suveranitatea" ci este urmarea conven&iei dintre Statele @em$re.1D. Legile europene sunt definite ca acte legislative cu a%lica$ilitate general#" o$ligatorie !i cu a%lica$ilitate direct# %entru toate Statele @em$re. *n ca6 contrar" norma încetea6# s# mai fie comun#" fiind golit# de con&inut !i finalitate.III. *n ca6urile s%eciale %rev#6ute de Constitu&ie %ot fi ado%tate de 5arlamentul (uro%ean cu %artici%area Consiliului de @ini!tri sau de c#tre Consiliul de @ini!tri cu %artici%area 5arlamentului (uro%ean" în conformitate cu %rocedurile legislative s%eciale. Legile9cadru europene sunt acte legislative care o$lig# statele mem$re în sensul o$&inerii unui re6ultat" dar las# acestora com%eten&a în ceea ce %rive!te formele !i mi?loacele de atingere a acestora.3. Dac# 5arlamentul !i Consiliul nu a?ung la un acord cu %rivire la un act" acesta nu se ado%t#. III.

0egile şi legile3cadru europene" %entru a intra în vigoare" tre$uie s# fie %u$licate în Lurnalul Aficial al Uniunii (uro%ene.egulamentele şi deci$iile care nu sunt adresate nominali$at intr# în vigoare tot %rin %u$licare în Lurnalul Aficial al Uniunii (uro%ene la data %rev#6ut# în te<tul acestora" sau" în li%sa acestei %revederi" în termen de CD 6ile de la %u$licare.s%ecifice Constitu&iei. Acestea sunt re6ervate legilor !i legilor-cadru. Delegarea nu %oate fi dat# %entru elementele esen&iale ale unui domeniu. Cuvinte cheie: i6voarele dre%tului comunitarM regulamenteleM directivele" deci6iileM declara&iile !i re6olu&iileM recomand#rile !i avi6eleM %rinci%iile dre%tului comunitar. Atunci c7nd s%ecific# asu%ra cui sunt o$ligatorii" nu se a%lic# dec7t destinatarilor vi6a&i. 5arlamentul (uro%ean hot#r#!te în aceast# %rivin&# %rin votul ma?orit#&ii" iar Consiliul de @ini!tri %rin vot cu ma?oritate calificat#. 5arlamentul (uro%ean sau Consiliul de @ini!tri %ot decide revocarea deleg#rii. 6ntrebări: 1. Intrarea în vigoare are loc la data %rev#6ut# în te<t sau" dac# nu se %revede în te<tul ei" în a dou#6ecea 6i de la %u$licare. Consiliul de @ini!tri !i Comisia au com%eten&a de a ado%ta regulamente euro%ene !i deci6ii euro%ene în urm#toarele situa&ii: K %rin legile euro%ene sau legile-cadru Comisia %oate %rimi com%eten&a" %rin delegare" de a %romulga regulamente în sco%ul com%let#rii sau amend#rii anumitor elemente secundare ale res%ectivelor legi sau legicadru. 4eciziile europene sunt acte executive" o$ligatorii în toate elementele lor. #ecomandările şi avizele se ado%t# de institu&iile comunitare !i nu au for&# de constr7ngere. Regulamentul ado%tat %rin delegare %oate intra în vigoare doar dac# nu a înt7m%inat o$iec&ii din %artea 5arlamentului (uro%ean sau Consiliului de @ini!tri" în termenul %rev#6ut în acest sco% %rin legea sau legea-cadru de delegare. Cum %ot fi gru%ate i6voarele dre%tului comunitarN . A$iectivele" con&inutul" domeniul de a%licare sunt e<%licit definite în legi !i legi-cadru. 5ot fi o$ligatorii" situa&ie în care dis%o6i&iile acestora se a%lic# direct Statelor @em$re =asem#n#tor legilor euro%ene> sau %ot s# fie o$ligatorii doar în ceea ce %rive!te re6ultatul care tre$uie atins de Statele @em$re c#rora li se adresea6#" dar l#s7nd acestora com%eten&a în ceea ce %rive!te formele !i mi?loacele de atingere a acestui sco% =ca !i legile-cadru euro%ene>. .

C.1. *ntre anii 134D1349 a func&ionat +niunea Europeană a "lăţii care" în 1349" a fost înlocuit# cu !cordul Monetar European. Necesitatea unei uniuni economice 'i monetare europene Nea?unsurile manifestate în func&ionarea $istemului Monetar Internaţional =$MI> creat %rin Acordurile Conferin&ei de la Bretton Hoods din 13:: au determinat statele euro%ene s# caute o alternativ#. DST se utili6ea6# ca: etalon monetar" instrument de re6erv#" mi?loc de %lat# între )@I !i mem$rii s#i" mi?loc de %rocurare de monede na&ionale converti$ile. Crearea monedei unice europene a fost %recedat# de alte încerc#ri de a %une ca%#t insta$ilit#&ii monetare %e %ie&ele de schim$. Care sunt i6voarele de dre%t %rev#6ute de viitoarea Constitu&ie a U( =Constitu&ia de la Roma din CDD:>N I. Care sunt momentele a%lic#rii directivelorN :. Ce sunt regulamentele de $a6#N Dar cele de e<ecutareN E. *n 132D a fost %u$licat "lanul "ierre :erner care con&inea %rinci%alele elemente ale +niunii Monetare Europene !i avea ca o$iectiv %e termen lung o total# converti$ilitate a monedelor !i o com%let# li$ertate de circula&ie a ca%italurilor" %lan ce urma a fi reali6at în E eta%e în decurs de 1D ani. DST este o lichiditate interna&ional# creat# de )@I care se aloc# &#rilor mem$re %ro%or&ional cu cotele de&inute. Cum se a%lic# tratatele comunitareN 4. Resursele )@I se constituie din a%ortul &#rilor mem$re constituite în %ro%or&ie de C4P în devi6e !i 24P în moneda na&ional#" sta$ile în cote-%#r&i %rocentuale în func&ie de %oten&ialul fiec#rei &#ri.retton :oods din 8. . 'a 1E martie 1323 a luat fiin&# $istemul Monetar European =$ME> $a6at %e %rinci%iul %arit#&ilor fi<e dar a?usta$ile între monedele na&ionale. S@( !i-a creat" %e l7ng# %ro%riul mecanism" !i %ro%ria moned#: EC+. DST este %urt#tor de do$7n6i. 5rin Acordul de la .77 a fost constituit ondul Monetar Internaţional = MI> care are ca %rinci%al# menire creditarea temporară a deficienţelor balanţelor de plăţi . +rmărea convergen&a politicilor economice" converti$ilitatea total# !i ireversi$il# a monedelor" sta$ilirea unei %arit#&i fi<e între acestea" eliminarea mar?elor de fluctuaţie ale acestora" com%leta liberalizare a circulaţiei de capital" instituirea unei linii directoare pentru adoptarea bugetelor naţionale... UNIUNEA E$ N *I$Ă 4I * NETARĂ 5UE*6 I. 'a acestea au %artici%at toate statele mem$re ale Comunit#&ii cu e<ce%&ia @arii Britanii.

care a înce%ut la 1 iulie 133D !i s-a încheiat în decem$rie 133E" a avut ca obiective eliminarea ultimelor $ariere în calea tran6ac&iilor monetare" înt#rirea coordon#rii %oliticilor economice !i $ugetare" coo%erarea între $#ncile centrale ale statelor mem$re !i renun&area în totalitate de c#tre &#rile Sistemului @onetar (uro%ean la controlul asu%ra ca%italurilor. #aportul 4elors a %ro%us un proces în trei etape de reali6are a U(@ vi67nd coordonarea str7ns# a %oliticilor economice na&ionale" reguli stricte %rivind m#rimea !i finan&area deficitelor $ugetare !i constituirea unei institu&ii comunitare inde%endente care s# defineasc# !i s# a%lice %olitica monetar# comunitar#. Etapa a III9a. $E. 1D2 din Tratatul instituind Comunitatea (uro%ean#>.C este com%us din . A avut loc transferul %rogresiv al %uterii de deci6ie de la autorit#&ile na&ionale c#tre $istemul European al .ăncilor Centrale =$E.C a fost men&inerea sta$ilit#&ii %re&urilor !i s%ri?inirea %oliticilor economice generale din comunitate" %rin ac&iuni conforme %rinci%iilor economiei de %ia&#.*n iunie 1393" Consiliul (uro%ean" desf#!urat la @adrid" a a%ro$at raportul lui (ac<ues 4elors %rivitor la modalit#&ile de reali6are a +niunii Economice şi Monetare. A înce%ut cu 11 state =Austria" Belgia" )inlanda" )ran&a" . I.anca Centrală Europeană !i băncile centrale naţionale !i este condus de Consiliul 0uvernatorilor !i Comitetul Executiv alc#tuit din G mem$ri care sunt numi&i de Consiliul (uro%ean =art. Institutul Monetar European )IME* a avut ca misiuni: înt#rirea coo%er#rii între $#ncile centrale na&ionaleM coordonarea %oliticilor monetare ale statelor mem$reM su%ervi6area func&ion#rii S@(M reali6area consult#rilor asu%ra %ro$lemelor care &in de com%eten&a $#ncilor centrale na&ionale !i care %ot afecta sta$ilitatea institu&iilor !i %ie&elor financiare" facilitarea utili6#rii EC+ !i su%ravegherea evolu&iei acestuia. înce%ut# la 1 ianuarie 1333" a de$utat cu trecerea la %arit#&i fi<e !i atri$uirea de com%eten&e economice !i monetare institu&iilor comunitare. Misiunile fundamentale au fost: definirea !i %unerea în %ractic# a %oliticii monetare" conducerea o%era&iunilor de schim$" %reluarea !i gestionarea re6ervelor oficiale de valute str#ine de&inute de statele mem$re" %romovarea $unei func&ion#ri a sistemelor de %l#&i.C> !i a fost creat Institutul Monetar European ca %recursor al B#ncii Centrale (uro%ene. Obiectivul principal al $E. Etapa a II9a a înce%ut la 1 ianuarie 133: !i a durat %7n# la E1 decem$rie 1339.. Reali%area Uniuni Economice 'i *onetare Etapa I.C.

. Au f#cut e<ce%&ie" în aceast# eta%#" Danemarca" @area Britanie !i Suedia" care au dorit s#-!i %#stre6e „suveranitatea monetar# . *nce%7nd cu aceast# dat# %olitica monetar# este hot#r7t# de Banca Central# (uro%ean# care a înlocuit Institutul @onetar (uro%ean./ermania" Irlanda" Italia" 'u<em$urg" Alanda" 5ortugalia" S%ania> care înde%lineau criteriile de convergen&#" iar" la 1 ianuarie CDD1" du%# înde%linirea acelora!i criterii de convergen&#" li s-a ad#ugat /recia.E.. Trecerea la euro %re6int# o serie de avanta/e" dar !i costuri. $riterii de con/er&en(ă 5entru a introduce moneda unic# euro" fiecare stat mem$ru tre$uie s# înde%lineasc# anumite criterii de convergenţă: → un criteriu constituţional" const7nd în inde%enden&a fa&# de orice alt# %utere din stat a $#ncii centrale a fiec#rui stat mem$ru" acesta ne%ut7nd fi influen&at# în deci6iile %e care le iaM → un set de criterii economice" du%# cum urmea6#: K rata infla&iei monedei na&ionale s# nu de%#!easc# cu mai mult de 1"4 %uncte %rocentuale =1"4P> %erforman&ele celor mai $une trei state mem$re din anul trecutM K deficitul %u$lic anual s# nu de%#!easc# EP din 5IB =cu anumite e<ce%&ii tem%orare>M K datoria %u$lic# $rut# anual# s# se încadre6e în %lafonul de ma<imum GDP din 5IB =cu anumite e<ce%&ii tem%orare>M K %artici%area la S@( f#r# o devalori6are voluntar# a monedei na&ionale tim% de cel %u&in C ani consecutivi !i o limitare a ratei nominale %e termen lung a do$7n6ilor la ma<imum CP mai mult dec7t cea %racticat# în anul anterior de cele mai $une E state. Aceste moment a marcat !i trecerea la moneda unic#" monedele na&ionale fiind înlocuite %rogresiv" iar de la 1 ianuarie CDDC orice o%era&iune %e teritoriul celor 1C state se desf#!oar# în euro. Sunt %re6entate dre%t avanta/e: K stabilitatea schimburilor determinat# de moneda unic# comun#" const7nd în dis%ari&ia fluctua&iilor de schim$ care %uteau $loca comer&ul intereuro%ean.a duce !i la o cre!tere a schim$urilor economice ca urmare a sc#derii cheltuielilor %rin necesitatea de cum%#rare a monedei str#ine !i eliminarea flu<urilor s%eculative de ca%ital dintre &#rile %artenereM K eliminarea riscului valutar" %rin utili6area monedei unice statele nemafiind silite s# ridice do$7n6ile %entru a-!i %#stra moneda na&ional#M . I.

Sunt %re6entate dre%t costuri: K pierderea autonomiei politicilor monetare şi valutare ale statelor membre" care duc !i la a$sor$irea $#ncilor centrale na&ionale de c#tre o $anc# su%rana&ional#. Acest cost este îns# contra$alansat de reducerea costului de schim$. !rmonizarea legislaţiei rom=ne cu cea a +niunii Europene %n domeniul monetar va urmări> asigurarea inde%enden&ei institu&ionale a BNR" în ela$orarea !i conducerea %oliticii monetare !i a cursului de schim$" care s# ai$# ca o$iectiv fundamental asigurarea sta$ilit#&ii %re&urilorM asigurarea inde%enden&ei %ersonalului BNR %rin armoni6area cu legisla&ia comunitar# %rivind durata mandatului mem$rilor consiliului de administra&ie" motivele de revocare din func&ie" dre%tul de contestare în ?usti&ie a deci6iei de revocare din func&ie !i conflictul de intereseM inter6icerea finan&#rii directe a institu&iilor %u$lice de c#tre $anca central#. Urmare schim$#rilor intervenite în economia na&ional#" în %erioada de du%# atentatul terorist de la 11 se%tem$rie CDD1 din SUA !i în s%ecial în cursul anului CDDC" %e fondul demersurilor !i %reg#tirilor SUA %entru atacarea IraQului" moneda unică europeană a %nceput să c=ştige teren %n faţa dolarului" a?ung7nd ca ra%ortul de schim$ s# devin# din su$unitar" . 6n perspectiva aderării la +niunea Europeană !i condiţiile trecerii la euro" Rom7nia !i-a %ro%us !i s-a anga?at ca %7n# la 1 ianuarie CDD2" s# adopte ac<uis9ul comunitar.K economii privind moneda de rezervă" statele mem$re nemaifiind nevoite s# &in# re6ervele interna&ionale în acel s%a&iuM K stimularea integrării politicilor economice ca urmare a unei %olitici valutare comune. Aceasta constituie îns# !i un avanta? deoarece guvernele statelor mem$re nu %ot s%ori masa monetar# în circula&ie" s%orire care ar determina infla&ie !i „to%irea economiilor !i re6ervelor na&ionalilor acelui statM K posibila creştere a şoma/ului în statele cu o economie ce nu %oate &ine %asul cu economiile mai %erformante din comunitate !i de aici o migrare necontractual# cu consecin&e im%revi6i$ile" în %lan social !i economic" a for&ei de munc#M K reducerea veniturilor instituţiilor financiar9bancare %rovenind din schim$ul de moned#. *n domeniul monetar" conform calendarului convenit cu U(" %7n# la sf7r!itul anului CDD: au fost armoni6ate %revederile referitoare la inde%enden&a $#ncii centrale" eliminarea finan&#rii directe a deficitelor tem%orare ale Tre6oreriei de c#tre Banca Na&ional# !i a accesului %rivilegiat al institu&iilor %u$lice la resursele institu&iilor financiare.

. Care sunt eta%ele reali6#rii U(@N C. Care sunt criteriile de convergen&# %entru introducerea monedei uniceN E. (<em%le de 6one de li$er schim$: S%a&iul (conomic (uro%ean =S((>M Asocia&ia (conomic# a 'i$erului Schim$ =A('S>M Acordul Nord-American de 'i$er Schim$ =ANA'S> dintre SUA" Canada !i @e<ic.. a> ?onele de liber schimb const# în eliminarea total# a dre%turilor de vam# !i a restric&iilor asu%ra schim$urilor între statele %artici%ante. Care sunt avanta?ele !i de6avanta?ele monedei uniceN :. Care sunt m#surile luate de Rom7nia %entru armoni6area în domeniul monetarN .1. 5rin regulile de origine se sta$ile!te care dintre m#rfuri %ot circula li$er de la o &ar# la alta în interiorul 6onei. 7ormele de inte&rare /amală 'i cooperare economică Integrarea vamal# !i coo%erarea economic# %ot îm$r#ca mai multe forme din care cel mai des înt7lnite sunt uniunile vamale !i $onele de li%er sc"im%. $> +niunile vamale vi6ea6# o integrare economic# f#r# restric&ii în interiorul grani&elor ei" f#r# frontiere vamale !i cu un tarif vamal comun a%lica$il frontierelor e<terne.. .C. UNIUNEA #A*ALĂ . 5e acest fond" av7nd în fa&# %ers%ectiva ader#rii în CDD2 a Rom7niei la U(" euro a devenit moneda de referinţă" înlocuind astfel dolarul american" ceea ce s-a reali6at la 1 martie CDDE. Cuvinte cheie: Uniunea (conomic# !i @onetar#M Sistemul (uro%ean al B#ncilor CentraleM Institutul @onetar (uro%eanM criterii de convergen&# 6ntrebări: 1. Se utili6ea6# c7nd statele în cau6# doresc s#-!i a%ro%rie economiile dar nu !i s# le integre6e sau s# le transforme într-o singur# economie..su%raunitar. Reali%area Uniunii /amale a UE 5rin Tratatul de la Roma din 1349 s-a creat o uniune tarifar# care elimina diferen&ele dintre dre%turile vamale ale Statelor @em$re. Statele mem$re î!i %#strea6# %ro%riul sistem de ta<e vamale !i %ro%ria %olitic# comercial# în rela&iile e<terne.

. *nainte de 133E" toate trans%orturile erau o%rite la v#mile Statelor @em$re %entru control !i înde%linirea formalit#&ilor vamale !i fiscale. *n 1399 a fost ado%tat# Deci6ia de creare a unui Document Administrativ Unic care a înlocuit cele %este 14D documente vamale diferite utili6ate de administra&iile vamale ale statelor mem$re. „ @ama 1221 %revedea o serie de m#suri: K vi6ite ale echi%elor Comisiei !i ale Statelor @em$re %entru evaluarea func&ion#rii" identificarea celor mai $une %ractici" dar !i a insuficien&elor în %rocedurile de controlM K lu%ta contra fraudelorM K s%ri?inirea m#surilor de ameliorare a metodelor de lucru ale administra&iilor vamaleM K schim$ul de func&ionari vamali %entru %erfec&ionarea e<%erien&eiM K organi6area de seminariiM K informati6area %rocedurilor vamale la nivelul U(. Rolul $omisiei Europene 1n politica /amală Reali6area %ie&ei unice a U( a avut dre%t consecin&# desfiin&area frontierelor economice interne între statele mem$re.Tratatul C(( a %rev#6ut eliminarea ta<elor vamale asu%ra im%orturilor !i e<%orturilor !i a tuturor ta<elor" cu efect echivalent în comer&ul dintre statele mem$re. Cre!terea volumului intr#rilor !i ie!irilor de m#rfuri din . Controlul se face la grani&ele e<terioare.E. . 5entru eliminarea diferen&elor de inter%retare !i a%lic#rii omogene a legisla&iei vamale armoni6ate %rin legisla&iile na&ionale" în decem$rie 133G 5arlamentul !i Consiliul U( au ado%tat %ro%unerea Comisiei %rivind un %rogram de ac&iune comunitar# în domeniul vamal. 5rogramul s-a numit @ama 1222 !i constituia o orientare clar# %entru serviciile vamale. CE>. A fost ameliorat !i com%letat %rin %rogramul @ama 1221" care utili6a informati6area !i %rogramul de formare „ Mathaeus !i avea ca o$iectiv eliminarea divergen&elor în materie vamal# la nivel na&ional. 'a 1 ianuarie 133E" acest sistem a fost înlocuit cu un nou sistem care nu necesita nici un control !i nici o întocmire de acte la momentul trecerii grani&elor na&ionale din interiorul Uniunii. 5revedea" de asemenea" !i ado%tarea unui tarif vamal comun cu statele nemem$re =art. *n 13G9 toate dre%turile de vam# !i restric&iile dintre cele G state mem$re =)ran&a" /ermania" Italia" Belgia" Alanda" 'u<em$urg> au fost eliminate !i s-a introdus tariful vamal comun" a%lica$il m#rfurilor %rovenind din statele nemem$re.

Uniune face im%osi$il controlul fi6ic la frontiere.#milor %entru legisla&ia vamal# sau în cadrul altui comitet atunci c7nd este vor$a de o alt# legisla&ie.A !i acci6elor. Care este rolul Comisiei (uro%ene în %olitica vamal#N . !dministraţiile vamale ale Statelor @em$re a%lic# legisla&ia vamal# în sensul %erce%erii dre%turilor de vam#" T. Din aceste considerente s-a trecut la metodele de verificare du%# im%ortare ceea ce facilitea6# traficul !i reduce imo$ili6area m#rfurilor în %orturi !i aero%orturi.ama CDDCN E. Instrumentele politicii vamale comune sunt tariful vamal comun !i nomenclatura comunitară. Cuvinte cheie: 6one de li$er schim$M uniune vamal#M tarif vamal comunM Document Administrativ Unic. Aceasta ar duce la costuri foarte mari !i nu în ultimul r7nd la sufocare !i $locarea v#milor de la %unctele de frontier#. Care sunt formele de integrare vamal# !i coo%erare economic#N C. 6ntrebări: 1. Comisia Europeană" %rin &irecţia privind fiscalitatea şi uniunea vamală" este com%etent# în ce %rive!te ini&iativele de de6voltare !i %erfec&ionare a %oliticii vamale" face %ro%unerile în domeniul legisla&iei vamale !i asigur# coo%erarea dintre administra&iile Statelor @em$re. Care sunt m#surile %rev#6ute de . Ado%t# legislaţia secundară numit# !i „dis%oziţii de aplicare " du%# a%ro$area de c#tre Statele @em$re în cadrul Comitetului Codului .