You are on page 1of 7

UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN ROMANIA

Unitati montane carpatice.  Carpatii Orientali- reprezinta 52% din intrega arie carpatica din intreaga are carpatica romaneasca. Petrografic, sunt constituiti din sisturi cristaline, roci vulcanice si flis dispuse in trei siruri paralele orientate pe directia nord-vest sud-est. Altitudinea maxima este de 2303m in vf Pietrosu Rodnei. Sunt fragmentati de vai si de depresiuni mari ( Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Giurgeu, Depr. Ciuc, Depr. Brasov). Prezinta relief glaciar doar in Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului; au relieful vulcanic cel mai zevoltat in (Oas-GutaiTibles-Caliman-Gurghiu-Harghita). Principalele subbdiviziuni ale Carpatilor Orientali sunt: Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei, Carpatii Moldo-Transilvaneni si Carpatii de Curbura. Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei- situati in nordul Carpatilor Orientali, intre frontiera Romaniei cu Ucraina, in nord si aliniamentul depresionar( Depr.Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc si Depr. Gura Humorului) in sud. Relieful cuprinde doua sectoare: sectorul de vest( Depr. Maramuresului si muntii care il inconjoara) si sectorul estic( Obcinele Bucovinei). Depresiunea Maramuresului are un relief colinar, cu dealuri ce depasesc 800m si este drenata de raurile Viseu, Iza si Mara. Pe latura de vest-sud vest depresiunea este inchisa de muntii vulcanici Oas, Gutai, Tibles(1835m), cu relieful dominant de conurile vulcanice. La sud-est de valea Somesului Mare se afla Muntii Bargaului alcatuiti din flis strapuns de maguri vulcanice si Muntii Suhard alcatuti din sisturi cristaline. Pe latura est-nord estica depresiunea este inchisa de Muntii Maramuresului care culmineaza in varfurile Farcau(1957m) si Toroioaga(1930m), alcatuiti din sisturi cristaline. Muntii Rodnei se afla in sud-estul depresiunii, sunt formati din sisturi cristaline, au cea mai mare altitudine si masivitate din Carpatii Orientali( vf Pietrosu 2303m, Ineul 2279m) si constituie principalul nod orografic al acestor munti. Prezinta relief glaciar alcatuit din vai glaciare, circuri glaciare, creste alpine si morene. Sectorul de est, reprezentat de Obcinele Bucovinei, cuprinde trei culmi montane paralele cu altitudini ce descresc de la vest spre est: Obc. Mestecanis cea mai inalta, alcatuita din sisturi cristaline, Obc. Ferdeului si Obc. Mare. La sud de obcine se afla Depr. Dornelor si depresiunile Campulung Moldovenesc si Gura Humorului ultimele fiind situate pe valea Moldovei.

cu o cuvertura de conglomerate care dau un reloef spectaculos si Tracau. Sectorul de Est. axata pe cursul superior al Oltului. Alcatuirea geologica din flis a permis o fragmentare mai mare a reliefului. relief dezvoltat pe gresii( Mt Buzaului). Sirul flisului se desfasoara pe latura de est si cuprinde Muntii Stanisoara. Al doilea sir cristalin este format din muntii Giumalau (peste 1800m. ultimul inchizand depresiunea Comanesti. denumit si cel al Muntilor Moldovei.situati intre aliniamentul depresionar al Dornelor si vaii Moldovei. Pe latura interna vin in contact cu Depr. hasmasul Mare( cu o cuvertura de calcare inc are s-au dezvoltat Chelile Bicazului si relieful rezidual al” Pietrei Singuratice”). relief carstic(Mt Barsei). axata pe cursul superior al Muresului si depresiunea Ciucului. Giurgeu. iar in est cu Subcarpatii Moldovei. relief dezvoltat pe nisipuri ( dunele de nisip de la Reci in Depr. dintre care cel din vest si centru apartin fasiei cristaline. Colinara a Transilvaniei. Primul sir cristalin este format din muntii: Giurgeu. Brsovului. Pe latura vestica vine in contact cu Depr. Gosmanu si Berzunt. cuprinde trei siruri paralele de munti. alcatuit din cristalin) Rarau(cu stanci calcaroase”Pietrele Doamnei”) Bistritei (1859m) Ceahlau ( vf Ocolasul Mare 1907m). Carpatii Moldo-Transilvaneni.in Muntii Ciucas). La contactul grupei vulcanice cu fasia cristalina sunt inchise mai multe depresiuni dintre care cele mai intinse sunt Depr. Sectorul de Vest cuprinde grupa de sud a muntilor vulcanici si depresiunile pe care acestia le inchid la contactul cu fasia cristalina( tectonice si de baraj vulcanic. Colinara a Transilvaniei. Ciucului si Nemira.in sud. in nord si valea Oituzului si depr. iar cel estic unitatii flisului.): Muntii Calimani(vf Pietrosul 2100m) Munti Gurghiu si Muntii Harghita.Brasovului. Carpatii de Curbura. iar pe latura externa vin in contact cu Subcarpatii Curburii. ciuperci. Varietatea rocilor sedimentare a impus un relief petrografic cu forme specifce: relief ruiniform pe conglomerate(turnuri. Relieful cuprinde un domeniu montan alcatuit din culmi si vai dar in care muntii realizeaza o mare curbura in care este inchisa Depr.) Grupa de sud a muntilor vulcanici este mai inalta si mai masiva si prezinta un relief vulcanic mai bine pastrat(altaturi de conuri vulcanice se pastreaza si cratere sau fragmente de cratere.Brasovului).situati in sudul Carpatilor Orientali. Curbura . realizata de un piemont vulcanic de o remarcabila netezime. intre valea Oituzului si valea Prahovei. sfinxul Bratocei. Relieful cuprinde doua sectoare: vestic si estic.

situati la vest de Culoarul Rucar-Bran se prezinta in relief ca cea mai frumoasa creasta calcaroasa din Romania. Brasovului cuprinde Muntii Intorsurii care inchid depr.Buzaului. la vest. Relieful glaciar este prezent in jurul vf Omu prin circuri glaciare dar si prin vai glaciare( valea superioara a Ialomitei).Situate in estul Carp.carpatica externa cuprinde Mt Vrancei. intre valea Prahovei.Ciucas si muntii Baiului. Culoarul Rucar-Bran reprezinta o depresiune tectonica( o vale de sinclinal) orientata NV-SE cu importanta in circulatia transcarpatica inca din perioada feudala intre Brasov si Campulung Muscel. iar in vest de valea Oltului. Dpresiunea Brasovului.culmineaza cu vf Omu(2505m) si se prezinta abrupt atat spre valea Prahovei(abruptul prahovean al Bucegilor) cat si spre Depr. cu multe asezari si cu intersectia unor importante drumuri si cai ferate transcarpatice. situati la vest de Bucegi. cu altitudini de 500-600m cu terenuri agricloe fertile. Muntii Piatra Mare si Munti Tampa). la est si Culoarele Timis-Cerna si Bistra-Strei. Muntii Leaota. Muntii Piatra Craiului. sunt alcatuiti din sisturi cristaline si au un relief masiv si greoi. In nord vestul grupei se afla munti mai scunzi: Muntii Persani(1104m) cu defileul bazaltic de la Racos si Magura Codlei. prezentand un platou structural cu forme interesante de relief eolian si de eroziune diferentiala: “Babele” si “Sfinxul” si alte “ ciuperci eoliene”. situata la contactul Carpatilor Orientali cu Carpatii Meridionali estte drenata de raul Olt si afluentii sai Raul Negru si Barsa. cu vestita statiune Poiana Brasov. grupele Bucegi si Fagaras sunt delimitate in est de Valea Prahovei.situati in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Grupele Bucegi si Fagaras. Curbura interna. spre Subcarpatii Curburii si Subcarpatii Getici.Brasovului si spre Culoarul Rucar-Bran. spre depr. Carpatii Meridionali. Sunt alcatuiti din conglomerate si calcare. . Pe latura de nord domina prin abrupturi depresiunile Brasovului si Fagarasului. Muntii Baraolt si Muntii Bodoc. iar in sud. Muntii Bucegi reprezinta din punct de vedere genetic un siclinal suspendat. prezinta pante mai domoale.Meridionali. Intorsura Buzaului si Muntii Barsei(formati din muntii Postavaru. Are aspectul unui ses intins.

Grupele Parang si Retezat. este de origine tectonica si corespunde celui mai mare bazin huilifer al tarii. Muntii Iezer si Muntii Papusa(2462m) cu relief glaciar si alcatuire cristalina. vai glaciare. Spre nord-est Muntii Candrel(vf Candrel 2244m) cu alcatuire cristalina si relief glaciar. Ana. la Ulpia Traiana Sarmisegetusa. sunt alcatuiti in intregime din sisturi cristaline si cuprind cele mai extinse forme de relief glaciar din tara( circuri glaciare. Taul Portii). creste alpine. Galcescu) din care se desprind spre nord-vest Muntii Sureanu( vf Patru2130m) cu relief glaciar dar si cu pesterile Sura Mare si Tecuri. Podragu Mare. fragmentata. Muntii Ghitu. Avrig.Zanoaga.Muntii Fagarasului corespund culmii inalte situata intre valea Dambovitei si Defileul Oltului dintre Turnu Rosu si Cozia. situata pe cursul superior al Jiului. formata din masive alcatuite din sisturi cristaline intens metamorfozate (gnaisul ocular de Cozia): Muntii Cozia. Urlea).(1668m) Muntii Frunti. Hateg si Petrosani. morene).avand si multe lacuri glaciare( Balea. Relieful include cele doua grupe de munti precum si depresiunile Lovistei. Muntii Retezat (vf Peleaga 2509m) prezinta cel mai ridicat nivel altitudinal al grupei si au cel mai complex relief glaciar. Spre est se desfasoara Muntii Lotrului( vf Steflesti 2242m) si Muntii Capatanii( vf Ursu2124m) alcatuiti din calcare cu vai in chei si pesteri.Florica. praguri.Godeanu. Intre grupele Parang si retezat-Godeanu se desfasoara spatiile depresionare ale Hatelgului si Petrosanilor. Pitorescul peisajului natural si elementele . Lia. care este abrupta spre nord si cu pante domoale spre sud. Are in componenta cele doua masive centrale Muntii Retezat si Muntii Godeanu care dau numele grupei.ocupa latura vestica a Carpatilor Meridionali. Culmineaza cu vf Moldoveanu 2544m si Negoiu 2535m. fiind situate intre Defileul Oltului dintre Turnu Rosu si Cozia in est si culoarele tectonice Timis-Cerna in vest. Fagarasul sudic are in componenta o culme mai joasa. Grupa Muntilor Parang include cel mai mare nod orografic din Romania din care pornesc 5 unitati montane cu dispozitie radiara: in sud-vest Muntii Parang( vf Parangul Mare 2519m) alcatuiti din sisturi cristaline si intruziuni granitice. Grupa Retezat-Godeanu este situata intre Depresiunea Petrosani si Defileul Jiului la est. Depresiunea Petrosani. Depresiunea Hatelgului este o depresiune tectonica si o veche zona de populare in care romanii stabilesc noua capitala a Daciei. Adapostesc cele mai multe lacuri glaciare( Bucura. Viorica. Caltun. Capra. cu relief glaciar si lacuri glaciare (l. depresiunea Hategului si Culoarul Bistrei la nord si Culoarul Timis-Cerna la vest.

Muntii Godeanu( vf Gugu 2291m) alcatuiti ca si Retezat din sisturi cristaline. au un relief glaciar mai putin spectaculos.sunt situati in sud-vestul tarii. Carpatii Occidentali. despartiti de valea adanca a Cernei. continuati de Muntele Mic. Muntii Banatului. altitudinile maxime fiind cuprinse intre 1200-1400m in sud si abia depasind 1800m in nord. se intind intre Defileul Dunarii. alcatuiti din sisturi cristaline si cu aspectul . Culoarul tectonic Timis-Cerna are aspectul unu Graben care separa grupele Retezat-Godeanu de Muntii Banatului. dealurile si Campia de Cest in nord si nord-vest. in sud si pana la vaile Somesului si Barcaului in nord. Latura de est a Muntilor Banatului este mai inalta (1200-1400m) si include in nord Muntii Semenic (1446m). Spre sud-est sunt Muntii Valcanului (vf Straja 1868m) cu alcatuire calcaroasa si vai in chei( Cheile Runcu). intre Sefileul Dunarii dintre Bazias si Orsova in sud.rare de flora si fauna au dus la construirea Parcului National Retezat inca din 1935. Culoarul Bistra desparte Masivul Retezat-Godeanu de Muntii Poiana Rusca si asigura legatura rutiera intre Caransebes si Depresiunea Hateegului prin pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700m).denumiti astfel dupa localizarea lor. dar prezinta cele mai intinse platforme de eroziune de tip Borascu si Rau-Ses. Culoarul Timis-Cerna in est. Spre nord-vest se desfasoara Muntii Tarcului. iar pe latura de sud-vest se desfasoara Muntii Cernei si Muntii Mehedinti. Constituie cel mai jos sector al Carpatilor Romanesti. ptrintr-o denivelare tectonica de aproape 1000m. la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei.

care faciliteaza patrunderea asezarilor pe cele mai mari inaltimi. Intre cele doua unitati montane este inchisa Depresiunea Almajului ( sau Bozovici) care este drenata de raul Nera. marmure si chiar roci vulcanice). Carasului . Din acest masiv se desprinde spre nord Muntii Vladeasa(1836m). lungul Cazanelor se desfasoara Muntii Almajului( vf Svinecea Mare 1224m) alcatuiti dintr-o alternanta de sisturi cristaline strapunse de granite sau acoperite de roci sedimentare(calcare). Latura sud-est a Muntilor Apuseni este alcatuita din Muntii Muresului. cu aspect de orga uriasa. dar cu o masivitate remarcabila data de alcatuirea geologica ( sisturi cristaline cu intercalatii de calcare cristaline. Muntii Poiana Rusca. In sud. Se poate mentiona si o froma spectaculoasa a reliefului vulcanic-“Detunatele” cu coloanele de bazalt arcuite. infatisandu-se sub forma de cupola si de nod orohidrografic unitar. complexul carstic Padis.sunt cuprinsi intre Culoarul Bistrei la sud si de Defileu Muresului la nord. care cuprind muntii Trascaului si Muntii Metaliferi formati din andezite si bazalte. cu alcatuire predominant cristalina si care culmineaza in varful Bihor de 1849m. este gruparea montana centrala. Muntii Apuseni.Cetatile Ponorului. Pestera Scarisoara si Focul Viu( ambele cu ghetari). . in sud si vaile Barcaului si Somesului. pe care s-a dezvoltat relieful carstic ( Cheile Nerei. Relieful Muntilor Poiana Rusca se caracterizeaza prin altitudini scazute( vf Padesu 1374m). Minisului.Muntii Apuseni includ urmatoarele subunitati: Masivul Bihorului. dar cu aceeasi alcatuire geologica: Muntii Locvei. Partea de vest cuprinde munti mai scunzi(muncei) cu altitudini de 600-1100m. Fiind inconjurata de zone joase Muntii Poiana Rusca au aspect de horst. de-a lungul Dunarii.unui platou la nivelul de 1400m. Pe latura estica intra in contact cu Depresiunea Hategului. la nord. Prezinta vai adanci si culmi largi. Pestera Comarnic). cu altitudini de 1000-1200m. iar in est Muntele Mare(1826m). valorificat pastoral si turistic. In nord-vest sunt Muntii Dognecea(617m) care inchid depresiunea Caras-Ezeris.sunt situati la vest de Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Peste fundamenul cristalin au fost depuse cuverturi de calcare in care s-au devoltat fenomene carstice si calcaroase: Cheile Somesului Cald si ale Buzaului. in primul sector al Defileului Muntii Aninei(1160m) care au o cuvertura de calcare. iar pe latura vestica cu Dealurile Lipovei. intre defileul Muresului dintre Deva si Lipova.

Muntii Codru-Moma(1112m) Muntii Padurea Craiului cu pesterile Meziad. separati de depresiunile golfuri: Muntii Zarandului (836m). Vadul Crisului. Intre muntii Crisurilor se intrepun despreiuni “golfuri”:Zarandului( pe Crisul Alb). Beiusului( pe Crisul Negru) si Vad-Borod( pe Crisul Repede). precum si Pestera Vantului . .In vest se desfasoara muntii scunzi ai Crisurilor. Muntii Plopis sau Ses (918m) se afla situati in nord-vestul acestui spatiu mmontan.