You are on page 1of 54

ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ Masterat “ Capacitate administrativă şi acquis comunitar”

LUCRARE DE DISERTAŢIE

PARTENERIATUL PUBLIC - PRIVAT

Coordonator ştiinţific Prof. ni!.dr. EMIL "ĂLAN

A#$o%!&nt'

" c r&şti ())*

1

CUPRINS

CAPITOLUL I ADMINISTRAŢIA PU"LICĂ ŞI SERVICIUL PU"LIC 1. Consideratii generale asupra fenomenului administrative………………………3 2. Structura organi atorică administra!iei pu"lice………………………………….# 3. Serviciile pu"lice…………………………………………..……………………11 CAPITOLUL II PARTENERIATUL PU"LIC PRIVAT + INSTRUMENT DE ASI,URARE A SERVICILUI PU"IC 1. $omenii de interes……………………………………………………………..1% 2. &ipologia parteneriatelor pu"lic ' private..........................................................1# 3. (inan!area privată şi valoarea reală a capitalului................................................1) *. +eparti area responsa"ilită!ilor ,ntre parteneri………….……………………..21 %. +eparti area riscurilor………………………………………………………….22

CAPITOLUL III STUDIU DE CA- ' REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OV............................................................(1 ANE2E....................................................................................................................3( CONCLU-II44444444444444444444444.444..35 "I"LIO,RA0IE4444444444444444444...44444..61

2

CAPITOLUL I 7. Con$id&ratii 8&n&ra%& a$ 9ra f&no:&n % i ad:ini$trati! -dministra!ia pu"lică repre intă un instrument statului folosit ,n “scopul satisfacerii interesului general. prin ac!iunea puterii pu"lice” definite de puterea politică. $in punct de vedere sociologic. administra!ia este definită ca un sistem de organi are vastă şi comple/ă. av0nd legile şi procedurile sale. mi1loacele sale de constr0ngere. o"iceiurile şi sim"olurile sale. ca şi lim"a1ul şi mi1loacele sale de comunicare. -dministra!ia pu"lică este un ansam"lu de structuri sociale. o astfel de a"ordare a administra!iei pu"lice din vi iunea structuralistă. conduce la reali area efectivă a percep!iei sistemice glo"ale a acesteia. cu at0t mai mult cu c0t “administra!ia pu"lică. nu mai poate fi concepută ,ntr2o du"lă accep!iune. organică şi materială. deoarece elementele de structură sunt concepute ca o integrare a unei activită!i ,ntr2un cadru organi atoric determinat”2. $in punct de vedere al dreptului administrativ. prin “structura administra!iei 3 pu"lice” ,n!elegem ansam"lul organelor administrative ordonate şi dispuse pe ori ontală şi verticală. după anumite criterii 4teritoriale şi func!ionale5. pe "a a unor reguli "ine determinate şi ,ntre care se sta"ilesc o varietate de raporturi administrative. -dministra!ia pu"lică. prin multitudinea autorită!ilor administrative ale statului şi ale colectivită!ilor locale. determină ordonarea. pentru reali area func!iilor care le au. ,n "a a a două criterii 15 crit&ri % t&ritoritoria% ' căruia ,i corespunde o structură ierar6ică7 8otrivit acestui criteriu autorită!ile administra!iei pu"lice se vor ,mpăr!i ,n autorită!i centrale şi locale. după ra a teritorială ,n care activea ă. colectivitatea de cetă!eni fiind aceea care motivea ă e/isten!a acestei structuri. -stfel. autorită!ile centrale ac!ionea ă ,n
1 2

1

. fiind constituită din

ansam"lul serviciilor pu"lice a căror "ună desfăşurare permite reali area o"iectivelor

9ean +ivero ' $roit administratif ' :d.#em 8aris $allo . 1);3. pg.1< şi urm =oan >ida 2 8uterea e/ecutivă şi -dministra!ia 8u"lică. ?ucureşti. 1))*. p.2#1 şi urm

3

interesul colectivită!ii umane e/istente la nivelul statului. iar autorită!ile locale pentru re olvarea intereselor colectivită!ilor locale. 25 crit&ri % co:9&t&nţ&i :at&ria%& ' căruia ,i corespunde structura func!ională şi divide autorită!ile administra!iei pu"lice competen!ă de specialitate. Sistemul autorită!ilor administra!iei pu"lice. conform celor două criterii. este constituit din3 autorită!i centrale cu competen!ă generală 4@uvernul5 şi autorită!i centrale ale administra!iei pu"lice de specialitate 4ministerele şi celelalte organe centrale ale administra!iei pu"lice57 autorită!i teritoriale ' autorită!i ale administra!iei pu"lice de specialitate 4servicii pu"lice descentrali ate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale57 autorită!i locale cu competen!ă generală 4consiliile şi primarii5. -ndre de Aau"adere. ,n conte/tul Constitu!iei france e din 1)%B. dă no!iunii de administra!ie pu"lică un du"lu sens. o dată acela de “organi are” şi cel de al doilea de “activitate” Cn primul sens. administra!ia este “ansam"lul de autorită!i. agen!i şi organisme. ,nsărcinate. su" impulsul puterilor politice. de a asigura multiplele interven!ii ale statului modern ,n via!a particularilor prin puterea centrală sau autorită!ile locale. cum sunt prefec!ii. primarii. consiliile generale şi municipale. func!ionarii. organismele pu"lice” Cn al doilea sens. administra!ia este “o activitate care. de asemenea. este asigurată de toate organele men!ionate şi care le pun ,n raporturi multiple şi diverse cu administra!ii” 3. -ceste sensuri indică cele două laturi interdependente ale administra!iei3 %at ra :at&ria%; sau activitatea propriu 2 isă şi %at ra for:a%;. organi atorică sau structura administrativă. care reali ea ă activitatea. =nterdependen!a este dată de faptul că. nu se poate vor"i de o activitate administrativă fără a identifica şi organul care o desfăşoară. de asemenea nu poate e/ista o structură administrativă fără ca aceasta să nu primească o atri"u!ie sau o misiune.
33

,n autorită!i cu competen!ă generală şi cu

=oan >ida 2 8uterea e/ecutivă şi -dministra!ia 8u"lică. ?ucureşti. 1))). p.12B

*

Cn primul sens. cel :at&ria% semnifică activitatea administra!iei pu"lice care are drept o"iect activitatea de organi are a e/ecutării şi e/ecutarea ,n concret a legilor. cu o finalitate ce presupune satisfacerea unor nevoi şi interese generale 4dar şi locale5 ale colectivită!ilor umane. prin asigurarea "unei func!ionări a serviciilor pu"lice şi prin e/ecutarea unor presta!ii către mem"rii colectivită!ilor. e/ecutare ce apar!ine fie ,n e/clusivitate unor organisme statale. fie alături de acestea şi autorită!ilor administra!iei pu"lice locale autonome. Cn cel de al doilea sens. cel or8anic. administra!ia pu"lică este ,n!eleasă ca ansam"lul organelor 4autorită!i. servicii. institu!ii5 care pe "a a şi ,n e/ecutarea legii reali ea ă o activitate specifică. Cn accep!iunea organică autorită!ile pu"lice sunt3 8reşedintele +om0niei7 @uvernul7 Ministerele şi alte organe su"ordonate direct @uvernului7 Drgane centrale de specialitate autonome7 =nstitu!ii su"ordonate ministerelor7 8refectul7 Drgane locale de specialitate su"ordonate ministerelor şi conduse de prefect7 Drgane autonome locale 4consiliul 1ude!ean. consiliul local. primarul5 şi institu!iile su"ordonate acestora. -dministra!ia . după cum reiese şi din prevederile constitu!ionale. este sarcina e/clusivă a e/ecutivului. ea neput0nd fi e/ercitată de puterea 1udecătorească şi nici de puterea legislativă. conform principiilor separa!iei puterilor ,n stat. Cn opo i!ie cu ma1oritatea constitu!ionaliştilor. unii autori de drept administrativ e/clud no!iunea de putere “e/ecutivă”. ,nlocuind2o cu aceea de func!ie administrativă. Cn ,n!elesul acestor. se consideră ca administra!ia. ,n mod tradi!ional. este una din func!iile statului. alături de func!ia legislativă şi de func!ia 1urisdic!ională.* Dpiniile men!ionate pun ,n eviden!ă unele divergen!e ce apar ,ntre autorii de drept constitu!ional şi cei de drept administrativ. cu privire la func!ia e/ecutivă. care. ,n opinia constitu!ionaliştilor nu se confundă cu autorită!ile care o e/ercită. Cn sc6im". ,n opinia
*

-ndre de Aau"adere ' &raite de droit administratif. A@$9. 8aris. 1)B<. p.22)

%

statul .ndeplini acest rol. fie organi ea ă sau. 8entru a2şi . de forma de guvernăm0nt şi de regimul politic. prin autorită!ile men!ionate. ad:ini$traţi&i 9 #%ic& 8ro"lema centrali ării şi descentrali ării . Drice stat. -ceste one mai mici sau mai mari. Ein0nd seama de cele pre entate reiese că administra!ia pu"lică reali ea ă.n orice !ară sunt două categorii de interese3 unele care au un carecter cu totul general privind totalitatea cetă!enilor. (. religioase. Cn acelaşi scop.n ale cărei sarcini intră . etc. culturale. prestea ă direct servicii pu"lice. statul a creat autorită!i şi la nivel central.n anumite one de interese.n drept administrativ. 8entru armoni area acestor categorii de interese statul a creat regimuri 1uridice sau institu!ii speciale. care să2l repre inte şi să ac!ione e . regiune.n acestea pentru reali area intereselor sale. etc. dar şi ale locuitorilor respectivi.şi . sunt unită!ile administrativ2teritoriale care de2a lungul istoriei au purtat diverse denumiri3 1ude!.n orice stat. fiind o putere pu"lică. administra!ia şi e/ecutivul repre intă o unitate structurală unică . acte 1uridice şi opera!iuni materiale. 8rofesorul 8aul Fegulescu afirma că . care să2l repre inte şi să asigure reali area intereselor care se pun la acest nivel şi care apar ca ceea ce este comun şi general tuturor onelor de interese. fiecare dintre ele asigur0nd o re olvare mai mult sau mai pu!in corespun ătoare situa!iilor # .ntreaga colectivitate şi altele care sunt speciale unei anumite localită!i. după ca . pe "a a diferitelor criterii3 geografice.n administra!ia pu"lică s2a pus şi se pune . oraş. indiferent de structura sa. are rolul nu numai de a repre enta poporul de pe acest teritoriu.mparte teritoriul şi popula!ia aflată pe acesta . Str ct ra or8ani<atoric. Cn toate aceste unită!i administrativ2teritoriale statul a creat autorită!i pu"lice. ci şi de a2i re olva interesele at0t de diferite de la o persoană la alta sau de la un grup de indivi i la altul.ntregul con!inut al func!iei e/ecutive. organi ată pe un teritoriu delimitat şi recunoscut de celelalte state. !inut. . prin care se organi ea ă e/ecutarea legii şi se e/ecută legea. comună.unor specialişti .

care apăr0ndu2şi unitatea de ac!iune. desconcentrare. p 1.. p 2*<.n cadrul unui stat. centrali area .n plan organi atoric.# Drgani area centrali ată a administra!iei pu"lice repre intă un sistem administrativ . caracteristica acestui sistem fiind faptul că puterea administrativă imprimă . Cntr2un sistem centrali at nu e/istă via!ă administrativă . descentrali are.n mod direct sau prin interpuşi autorită!ii e/ecutive şi puterii ierar6ice a acesteia. Cn consecin!ă.1. .n general. =oan >ida ' 8uterea e/ecutivă şi administra!ia pu"lică. $allo . prin numirea de către acestea a autorită!ilor administra!iei pu"lice locale.nseamnă . Centrali area . ?ucureşti. acestea fiind singurele a"ilitate să ia deci ii administrative pentru .n cadrul căruia e/ercitarea competen!elor de către autorită!ile locale este supusă.n administra!ia pu"lică .7. de către organe instituite.n afara autorită!ilor centrale. (. implică o st0nsă dependen!ă a autorită!ilor localefa!ă de autoritatea centrală 4 e/ecutivă5.nseamnă. -dministration pu"lique. :/isten!a unui asemenea sistem se "a ea ă pe faptul că nu se recunosc şi alte diversită!i de interese ori aspira!ii . . . de către func!ionari numi!i direct de centru şi mi1loace financiare procurate de centru. tutelă administrativă. emiterea actului de deci ie de către autorită!ile centrale şi e/ecutarea lui de către cele locale. . -ni"al &eodorescu ' &ratat de drept administrativ ' vol =. 1). Cn aceste condi!ii vor"im de centrali are.n administra!ia pu"lică . uită că aceasta se află .concrete. 1))*. su"ordonarea ier6ică a autorită!ilor locale fa!ă de cele centrale şi numirea func!ionarilor pu"lici din conducerea autorită!ilor locale de către cele centrale. . iar . .n plan func!ional. p1.n plan organi atoric. C&ntra%i<ar&a ad:ini$trati!.n contradic!ie cu diversitatea intereselor componentelor sale. nelăs0nd nici o parte din deci ie cetă!enilor.n toate păr!ile !ării o direc!ie uniformă. su"ordonarea ierar6ică a autorită!ilor locale fa!ă de cele centrale şi numirea % # C6arles $e""asc6 ' Science administrative.ntreg teritoriul !ării7%autorită!ile locale fiind conduse după normele de reglementare venite de la centru. Centrali area sau concentrarea este sistemul administrativ care. sistem care este determinat de ideea de autoritate.

"a at pe numirea func!ionarilor pu"lici de către centru.n principiul su"ordonării ierar6ice asigură pe planul e/ercitării dreptului de control. cetă!enii nu mai participă la administrarea tre"urilor lor. iar . -ceste autorită!i locale nu ac!ionea ă. centrali area .n numele statului. la nivel central.nlăturarea suprapunerilor de acelaşi nivel.n administra!ia pu"lică are şi unele de avanta1e. Concentrarea. . 8e l0ngă avanta1ele pre entate mai sus.(.nt0r iere şi superficialitate a pro"lemelor care s2ar re olva mai operativ şi mai "ine de către autorită!ile locale. D&conc&ntrar&a ad:ini$trati!. promptă şi eficientă a serviciilor pu"lice. . deci.n specificitatea lor aceste interese care diferă de la o localitate la alta.n nume propriu.n plan func!iona. Cn regimul organi ării şi func!ionării centrali ate a administra!iei pu"lice interesele locale nu2şi pot găsi o re olvare optimă. cărora li se su"ordonea ă şi le raportea ă modul cum e/ercită conducerea. Conducerea centrali ată. Cntr2un regim administrativ centrali at.func!ionarilor pu"lici din conducerea autorită!ilor locale de către cele centrale. deoarece autorită!ile centrale nu pot cunoaşte . B .n garan!ii suplimentare pentru apărarea intereselor celor administra!i. a modului de conducere a unor servicii pu"lice de interes local are ca urmare supraaglomerarea autorită!ilor centrale ceea ce duce la re olvarea cu . şi iau . mai multe trepte de efectuare a controlului şi de luare a măsurilor legale corespun ătoare. (unc!ionarea pe principiul su"ordonării ierar6ice a serviciilor pu"lice are drept consecin!ă . sunt lipsi!i de ini!iativă. (. nu repre intă persoana 1uridică. Centrali area asigură o func!ionare coordonată. fapt ce se constituie .n toate măsurile numai . emiterea actului de deci ie de către autorită!ile centrale şi e/ecutarea lui de către cele locale. precum şi a paralelismelor.

$econcentrarea administrativă constă .2. Hves @audement ' &raite de droit administratif ' p 111. B ) +.B $econcentrarea constituie. D&$c&ntra%i<ar&a ad:ini$trati!. calea descentrali ării. 1< 8ierre 8actet ' =nstitition politique. >ene ia. le permite constituirea unor autorită!i prorpii şi le dotea ă cu resursele necesare. men!in0ndu2se totodată. sfera tri"u!iilor prefectului. o etapă intermediară menită să pregătească. 9. cu care . motive pentru care se consideră că acest sGstem răspunde ideii de li"ertate.1. o etapă pe calea recunoaşterii diversită!ii şi specificului local. este ceea ce . $roit constitutionnel. $econcentrarea semnifică.n literature france ă de specialitate. conform normelor constitu!ionale. adică transferarea puterii de deci ie a puterii centrale către repre entan!ii săi locali.1< (. care au la dispo i!ie. ca şi dreptul de tutelă administrativă de la organelle centrale de stat la repre entan!ii locali ai acestora. ci o diferen!ă de natură.n lărgirea sferei de atri"i!ii a serviciilor şi agen!ilor autorită!ii centrale de al nivel local. 1). -ndre de Aau"adere. totuşi. $escentrali area semnifică acea organi are administrativă care admite colectivită!ilor umane sau serviciilor pu"lice să se administre e ele . -şa cum se preci ea ă . 8aris.nsele.ntre deconcentrare şi descentrali are nu e/istă o diferen!ă de nivel.) . mi1loace financiare proprii şi putere autonomă de deci ie . deci. descentrali area este acel sGstem potrivit căruia administrarea intereselor locale se reali ea ă de către autorită!i alese de către şi dintre cetă!enii colectivită!ilor respective.mări. p *B 11 C6arles $e""asc6 ' =nstitutions administratives ' 8aris.nseamnă descentrali are. iar a2l face pe prefect alesul administra!ilor locali este ceea ce . care le atri"uie personalitate 1uridică. de cele mai multe ori. str0nsa dependen!ă şi su"ordonare a acesteia din urmă.nsă nu tre"uie confundată.11 8rivită su" acest aspect. deconcentrarea repre intă transferal atri"i!iilor centrale către repre entantul local al acestora4 prefectul 5 ori la repre entan!ii locali ai statului. . su" controlul statului.ntruc0t . precum şi a adoptării deci iilor luate de autorită!ile locale ale statului.C. de e/emplu. aşadar. p 1#< ) . ?onard ' 8recis de droit administratif ' :d. 1)B).nseamnă simplu deconcentrare administrativă.

$escentrali area administrativă repre intă. ci de către cele alese de corpul electoral. :a apare ca un proces politic. recunoaşterea personalită!ii 1uridice unită!ilor administrative ' teritoriale şi a colectivită!ilor locale respective. descentrali area se asigură de către cetă!eni prin participarea lor la re olvarea pro"lemelor locale.nsă!i a statului democrat. -cest regim administrative se fundamenteaGă pe un patrimoniu propriu al inită!ilor administrative ' treritoriale. autorită!ile locale nu mai sunt su"ordinate ierar6ic celor centrale. asrfel.n cadrul unui sistem 1urisdic!ional special construit. ea corespunde. Cn acest regim 1uridic. distinct de cel al statului. . ca un regim administrative opus centrali ării. :a este mai amplă şi mai profundă.n cadrul sistemului administrative. drept consecin!ă logică a regimului parlamentar care sta la temelia .. op. care le repre intă şi care nu fac parte din sistemul autorită!ilor statale dar supuse unei forme de control sta"ilite de lege. caracteristic societă!ilor democratice. p 1B şi urm. . . ci au o anumită autonomie. Cn această formă de organi are administrativă. sau . unor autorită!i pu"lice locale şi dreptul de a e/ercita competen!e ăn unele pro"leme legate de ordinea pu"lică sau de sta"ilirea impo itelor ori a celor de .n opinia unui autor. sănătate şi altele. pentru organi area administrativă.. vol == .nvă!ăm0nt.n care re olvarea pro"lemelor locale nu se fac de către autorită!i numite de la centru.12 $eci. Cu alte cuvente. aşa cum este organi at . acre asigură mi1loace materiale şi financiare necesare satisfacerii intereselor şi nevoilor locale. iar actele lor nu vor mai putea fi anulate de autorită!ile centrale.n (ran!a.n care autorită!ile 12 13 =oan >ida. =on $eleanu. la ceea ce este democra!ia repre entativă pentru organi area constitu!ională. p %) 1< .$escentrali area apare.13 $escentrali area constituie culoarul indispensa"il al democra!iei. op. ci de către alte autorită!i din sfera altei puteri ' autorită!ii 1udecătoreşti de pildă. . alese. cit. statul poate conferi. $escentrali area administrativă apare. astfel. alegerile constituie criteriul descentrali ării care se fundamentea ă pe li"erul e/erci!iu al drepturilor şi li"ertă!ilor cetă!enilor la nivel local. prin alegerea repre entan!ilor lor care vor constitui autorită!ile administra!iei pu"lice locale. e/prim0nd o filosofie democratică şi li"erală. ceea ce sus!ine afirma!ia că descentrali area este Idemocre!ia aplicată la administra!ie”. precum şi a e/isten!ei autorită!ilor locale. cit.

Cn consecin!ă. crearea unui serviciu public presupune. în mod necesar. se "a ea ă pe e/isten!a a trei criterii de identificare3 ' criteriul organic care preci ea ă că ne aflăm în prezenţa unui serviciu public atunci când activitatea este gestionată de către o persoană publică: stat. serviciul pu"lic poate func!iona c6iar dacă nu este renta"il. c6iar dacă aceasta nu este solva"ilă. 8entru a acoperi finan!area serviciului pu"lic. 1.ntreprinderii private. ci interesele utilizatorilor. nu numai de către utili atorii serviciilor. . Ca urmare. Jnul din rolurile e/isten!ei serviciului pu"lic este satisfacerea unei cerin!e a cărei nerenta"ilitate este incompati"ilă cu scopul . aceea de a răspunde unui interes general.centrale şi cele locale tre"uie să se constituie rela!ii de parteneriat. Ca urmare nu se vor avea în vedere interesele autorităţii de intervenţie. S&r!icii%& 9 #%ic& Fo!iunea de serviciu pu"lic. ' criteriul material al sferei de interes care condiţionează existenţa serviciului public de finalitatea sa. poartă numele de descentrali are te6nică. 11 . evităndu2se contrapunerea şi conflictul. . ' criteriul regimului 1uridic aplica"il serviciilor pu"lice ce prevede că serviciilor publice le sunt aplicabile regulile de drept administrativ care tre"uie să asigure instituirea unor reglementări riguroase menite să apere şi să satisfacă interesele generale ale societă!ii. persoana pu"lică recurge la ta/e şi impo ite.n varianta clasică. pe c0nd cea care priveşte serviciile pu"lice administrative ale statului. $escentrali area care are ca o"iect colectivită!ile locale este denumită şi descentrali area teritorială. -cest fapt a făcut posi"ilă gratuitatea a numeroase servicii pu"lice. colectivitate teritorială sau institu!ie pu"lică.nsă. Serviciile pu"lice tre"uie să răspundă unei cereri sociale. plătite de către to!i cetă!enii. persoana publică. o decizie a autorităţilor publice. $escentrali area se e/primă prin două forme 3 descentrali area teritorială şi descentrali area te6nică.

statul şi institu!iile sale. =mportan!a serviciilor pu"lice este cu at0t mai mare pentru societate. relevante fiind următoarele defini!ii3 ' 8aul Fegulescu considera serviciul pu"lic drept „un organism creat de către stat.n special cea din perioada inter"elică.şi propune. -şadar.l animă şi. serviciul pu"lic este legat indisolu"il de ideea de interes general care . cu o competenţă şi putere determinate. să satisfacă o nevoie a societă!ii.n vederea satisfacerii unui interes general. -stfel.ntruc0t societatea avea nevoie din ce . cererea crescută a utili atorilor. 1urispruden!a administrativă au condus la e/tinderea c0mpului de aplicare a no!iunii. $octrina rom0nească.n ce de mai multe servicii pu"lice diverse. menite să asigure cetă!enilor săi acel nivel de "unăstare pe care aceştia nu2l pot găsi . . serviciul pu"lic s2a impus drept fundament al activită!ii sistemului administra!iei pu"lice şi al autorită!ilor administrative. de voin!a autorită!ilor care decid . cu c0t statul.n ce moment şi ce modalitate de satisfacere a acestuia se alege. neput0nd face fa!ă 12 . . el sta"ileşte organismul care să asigure satisfacerea acestei nevoi. . precum şi componentele sale administrativ2teritoriale apar ca instrumente indispensa"ile. .ntr2un alt mod.i determină competen!a şi . atunci c0nd statul .n sens general. . judeţ sau comună. 8e măsura de voltării economice.Creşterea interven!iilor statului şi ale colectivită!ilor locale. serviciul pu"lic putea fi definit ca o activitate desfăşurată de o autoritate administrativă sau de un agent pu"lic .i pune la dispo i!ie mi1loacele materiale. căreia iniţiativa privată nu ar putea să-i dea decât o satisfacţie incompletă şi intermitentă . prin autorită!ile sale. -ting0nd o de voltare ma/imă la mi1locul secolului KK. +e ultă că. c0t şi de voltarea ulterioară a dreptului administrativ a"ordea ă no!iunea de serviciu pu"lic prin prisma aceloraşi criterii. pus la dispoziţia publicului pentru a satisface în mod regulat şi continuu o nevoie cu caracter general. fle/i"ile. operative. financiare şi umane necesare atingerii scopului sta"ilit.n final. cu mijloacele financiare procurate din patrimoniul general al administraţiei creatoare. multiplicarea structurilor pu"lice.

Ca urmare.cerin!elor sociale. a apărut ideea prestării unui serviciu de interes general prin intermediul unei firme private. cel al interesului general. s2au vă ut nevoite să . fapt ce a avut drept consecin!ă dispariţia a două dintre criteriile (criteriul organic şi cel al regimului juridic care defineau no!iunea de serviciu pu"lic. care.ncredin!e e unele servicii pu"lice către persoane private. la r0ndul său. termenul de serviciu pu"lic a devenit o no!iune nedefini"ilă deoarece se "a ea ă pe un singur criteriu. 13 . -stfel. nu poate fi definit.

>ia"ilitatea economică a unui proiect este apreciată de partenerul privat prin capacitatea sa de a genera resurse capa"ile să 1* .CAPITOLUL II PARTENERIATUL PU"LIC PRIVAT Cn . 21)L1))B.n general. Jnor astfel de provocări li se adresea ă inova!ii organi a!ionale precum parteneriatul pu"lic privat. conceptul de parteneriat pu"lic2privat a primit o reglementare specifică prin Drdonan!a @uvernului nr. $eşi din aceste acorduri de asociere re idă institu!ia parteneriatului pu"lic2privat.n cadrul contractului a unor prevederi referitoare la e/isten!a unei monitori ări permanente asupra modului de derulare a proiectului. parteneriatul pu"lic 2 privat este considerat un aran1ament 1uridic prin care resursele.n arii din ce . Cn acest mod toate păr!ile implicate sunt recompensate3 entitatea pu"lică.n ce mai e/tinse pe seama unor "ugete limitate.n "a a Aegii 31L1))< 4repu"licată57 2 concesiunea.ntreaga lume. riscurile şi recompensele aferente at0t agen!iei pu"lice c0t şi companiei private se com"ină pentru a asigura o eficien!ă mai ridicată. compania privată şi pu"licul . Part&n&riat % 9 #%ic = 9ri!at reprezintă asocierea sub diverse forme între sectorul public şi cel privat în vederea şi cu scopul finanţării. un mai "un acces la capital şi o conformare mai riguroasă la reglementările legale privitor la mediu şi locurile de muncă. guvernele statelor de voltate sau mai pu!in de voltate se confruntă cu pro"lema asigurării unor servicii mai "une şi . =nteresul pu"lic este asigurat prin introducerea . reglementată de Aegea nr. Cn legisla!ia rom0nă se pot identifica mai multe tipuri de asociere pu"lic 2 privată3 2asocierea . operării şi!sau administrării unor bunuri sau servicii comune. modernizării.n participa!iune reglementată de Codul comercial7 2 constituirea de societă!i comerciale mi/te . construirii. întreţinerii. 8e plan interna!ional.1#L2<<2.

. 1.n toate aspectele vie!ii cotidiene. Domenii de interes Jtili area parteneriatelor pu"lic ' private acoperă arii de interes foarte larg şi creea ă posi"ilitatea re olvării unor pro"leme pe care comunită!ile ur"ane sau rurale le resimt . tunele.asigure finan!area şi remunerarea convena"ilă a capitalului investit şi a riscurilor la care se e/pun.7 2 siguran!ă pu"lică3 .n mod acut . parcuri industriale etc. spitale etc.nc6isori. şcoli.n str0nsă legatură cu e/pansiunea demografică şi economică7 2 management financiar3 proiectarea din punct de vedere financiar a necesită!ilor comunită!ilor şi identificarea surselor care să permită acoperirea nevoilor ceta!enilor7 2 protec!ia mediului3 identificarea şi remedierea pro"lemelor legate de poluare şi suprasolicitare a mediului .n estrarea armatei. institu!ii de ocrotire a copiilor şi "ătr0nilor etc. re!ele de transport.n domeniul administrării infrastructurii3 de voltarea sistemelor de comunica!ii electronice etc. 1% .7 2 domeniul imo"iliar şi de de voltare economică3 construc!ia de ansam"luri re iden!iale.nsă partenerul pu"lic este o"ligat să introducă .n ecua!ie şi no!iunea de utilitate socială ceea ce dă specificitate parteneriatului pu"lic ' privat.7 2 de voltare ur"ană3 redefinirea spa!iilor ur"ane .n numeroase sectoare3 2 infrastructură3 construc!ia de autostră i. porturi.ncon1urător. aeroporturi etc. re!ele feroviare. sta!ii de tratare a apei. poduri. Aiteratura de specialitate interna!ională pre intă e/emple ale unor astfel de cola"orări . etc.7 2 utilită!i pu"lice3 operarea şiLsau administrarea unor re!ele de apă şi canali are.7 2 noi te6nologii . pa ă şi protec!ie o"iective pu"lice. "irouri. administrarea unor sisteme de monitori are a traficului.7 2 programe sociale şi de educa!ie3 administrarea de . -cestea privesc impactul economic.

d5 CumpărareLConstruireLDperare3 -utoritatea pu"lică vinde activele către partenerul privat . .n domeniul privat. 8rin prisma unor astfel de condi!ionări.nc6eie un contract cu un partener privat . $reptul de proprietate răm0ne . parteneriatele pu"lic 2 private pot .n vederea prestării unor servicii specifice şiLsau . autoritatea pu"lică neav0nd o"liga!ia de a ac6i i!iona respectiva investi!ie.2. de utilitate sau de operare. "5 ConstruireL&ransferLDperare3 8artenerul privat reali ea ă o investi!ie pe care o transferă partenerului pu"lic.n vederea rea"ilitării sau e/tinderii pentru le utili a .ntr2un mod profita"il. Tipologia parteneriatelor public – private Cn acest domeniu scopurile pu"lice se alătură celor ale partenerilor priva!i. transfer0nd ulterior investi!ia partenerului pu"lic. M "tilizare. partenerul pu"lic de!ine dreptul de proprietate al activelor pu"lice.ntre!inerii unor active. e5 Servicii contractuale3 M "tilizare şi operare: entitatea pu"lică .nc6eie un contract cu un partener privat .ntre!inerii şi administrării unor investi!ii sau sisteme av0nd ca scop prestarea unor servicii specifice. ulterior utili 0nd această investi!ie pe o perioadă sta"ilită . Cn "a a unui astfel de contract.m"raca forme de următoarea natură3 a5 ConstruireLDperareL&ransfer3 8artenerul privat reali ea ă o investi!ie conform specifica!iilor solicitate de partenerul pu"lic.ntre!in0nd respectivele investi!ii.n "a a unui contract sau a unei franci e.n vederea utili ării. dar 1# . c5 ConstruireL$e!inere . 8artenerul pu"lic de!ine dreptul de proprietate şi de administrare generală a activelor pu"lice.n "a a unui contract sau a unei franci e. de management. întreţinere şi administrare: partenerul pu"lic . utili ea ă această investi!ie pe o perioadă sta"ilită . operatorul privat utili 0nd sau .n proprietateLDperare3 8artenerul privat reali ea ă o investi!ie şi o utili ea ă fără a o transfera partenerului pu"lic. d0nd naştere unei varia!ii de tipuri de parteneriate ce com"ină aspecte financiare.

n rate contravaloarea acesteia conform unui 1.nc6eie un contract unic cu partenerul privat .n acelaşi perimetru.n vederea renovării.n trei etape3 partenerul privat .n care proiectul este de tipul proiectareLconstruc!ieLutili areLtransfer sau proiectareLde!inere .nc6iriată partenerului pu"lic ce urmea ă să platească . i5 (inan!are pentru de voltare3 8artenerul privat finan!ea ă construc!ia sau e/tinderea unei investi!ii pu"lice .n sc6im"ul o"!inerii dreptului de a construe spa!ii re iden!iale.ncasa . comerciale şiLsau industriale . f5 8roiectareLConstruire3 Cn cadrul acestui parteneriat. 15 Cnc6iriereL$e voltareLJtili are sau ConstruireL$e voltareLJtili are3 Cn cadrul unor astfel de parteneriate.ntre!inere este preluată tot de partenerul privat. (inan!atorul privat c0ştigă dreptul de a utili a investi!iile su" supraveg6erea autorită!ii pu"lice. -stfel se economisesc timp şi "ani iar riscurile unei asemenea .n vederea proiectării. Conform acestuia. . $e!inătorul titlului de proprietate este partea pu"lică. rela!ia pu"lic ' privat se desfăşoară . cu e/cep!ia ca ului . 65 8roiectareLConstruireLJtili are3 -utoritatea pu"lică .n calcul gradul de renta"ilitate al acesteia.ntre!inerii sale. partea privată asigură proiectarea şi reali area unui proiect pentru o entitate pu"lică. g5 8roiectareLConstruireLCntre!inere3 -cest tip de contract este similar celui anterior cu unica diferen!ă că activitatea de . 8artenerul pu"lic utili ea ă activele.n proprietateLutili are.n viitor ta/e de la utili atori. N5 Cnc6iriereLCumpărare3 -cest tip de rela!ie se "a ea ă pe un contract de v0n are . Sectorul pu"lic de!ine dreptul de proprietate şi are responsa"ilitatea utili ării şi .ntreprinderi sunt preluate de partenerul privat. av0nd calitatea de proprietar.n de voltarea investi!iei lu0nd .n rate. put0nd . sectorul privat finan!ea ă şi construieşte o investi!ie nouă ce este ulterior .n "a a unui contract .partenerul privat poate investi . moderni ării şiLsau e/tinderii activului7 utili ea ă investi!ia . construc!iei şi utili ării unei investi!ii.nc6eiat cu partenerul pu"lic.nc6iriea ă sau cumpără o investi!ie e/istentă de la o agen!ie pu"lică7 investeşte capital .

a riscurilor şi a contr0ngerilor pe care este pregătit să le accepte.(inan!area unui proiect totalmente privat presupune3 2 o li"ertate privată completă7 2 nesc6im"area cadrului economic al concesiunii7 2 o reali are .şi finan!ea ă ac6i i!iile de active sau investi!iile prin reali area unor . Cn ca ul unei finan!ări reali ate de către o societate concesionară ce a primit diverse forme de a1utor din partea puterilor pu"lice 4de e/emplu su"ven!ii.grafic sta"ilit. investi!ia poate fi utili ată atat de partenerul pu"lic c0t şi de cel privat.ncasate . pre!uri controlate. 8e parcursul contractului de . garan!ii par!iale pentru acoperirea anumitor 1B . m5 :/ceptarea de la plata unor ta/e pe veniturile din . $upă plata ratelor. partenerul privat este scutit de la plata unor ta/e sau impo ite aferente do"0n ii . Cntr2un asemenea contract.n . durata şi intensitatea constr0ngerilor "ugetare7 2 mediul politic7 2 o"iectivele administra!iei centrale sau locale privitor la asumarea responsa"ilită!ilor.n timp util a investi!iilor pu"lice complementare.ntregime privat. e/istă numeroase formule alternative de finan!are ce con!in fiecare constr0ngeri pentru partenerul pu"lic. l5 >0n areLCnc6iriere3 -cesta repre intă o . agen!ia pu"lică o"!ine dreptul total de proprietate asupra investi!iei.mprumuturi de la investitori priva!i sau institu!ii financiare.l vinde unei alte entită!i. $atorită multitudinii de forme e/istente. alegerea unui anumit tip de parteneriat tre"uie să !ină cont de c0teva aspecte considerate e/trem de importante3 2 natura şi locali area proiectului7 2 constr0ngerile de pia!ă e/istente .nc6irieri3 Jn partener pu"lic .nc6iriere. Cntre un proiect .n!elegere financiară prin care proprietarul unui activ .n .nc6irie e activul de la noul proprietar. .n contul .mprumutului acordat . urm0nd ca ulterior să . -t0t entită!ile pu"lice c0t şi cele private pot fi păr!i ale unor astfel de contracte.n avans fa!ă de grafic.ntregime pu"lic şi unul . ce se poate reali a şi .n am"ele posturi.n sectorul privat7 2 mărimea.

deoarece aceasta poate crea "loca1e şi descura1ea ă investitorii dornici să participe la proiecte similare. puterea pu"lică tre"uie să fie .n măsură să fi/e e de la .n caietul de sarcini al proiectului ansam"lul tuturor drepturilor şi o"liga!iilor partenerului privat şi să renun!e la interven!ii neoportune pe parcursul derulării proiectului prin deci ii ar"itrare.şi finan!ea ă proiectele pu"lice din veniturile reali ate din ta/e şi impo ite sau prin contractarea unor .ntre o politică pu"lică de contractare de .n vederea reali ării unor investi!ii şi plata ulterioară a ratelor aferente şi o politică . -ceştia consideră utili area parteneriatului pu"lic 2 privat drept un mod de păcălire a contri"ua"ililor ce sunt conduşi spre idea că . &eoretic. institu!ia pu"lică să2= plăteasca investitorului 1) .mprumuturi .n vedere e/tinderea volumului de finan!are asigurat de partenerii din sectorul privat. .ndatorare al institu!iilor pu"lice deşi se continuă oferirea de noi servicii şi "unuri. se impune e/isten!a unei li"ertă!i tarifare controlate 4e/isten!a unei formule de calcul a tarifului spre e/emplu5 . 3. Cn ultimele decenii.n cadrul unor parteneriate pu"lic ' private. Criticii acestui tip de parteneriat se .riscuri etc.mprumuturi contractate stau la "a a op!iunii entită!ilor pu"lice pentru un parteneriat cu sectorul privat la momentul demarării unui proiect. autorită!ile pu"lice .n acest mod nu se măreşte gradul de .nsă tre"uie supusă unei minime anali e.ntrea"ă dacă este "ine să permi!i finan!area de către sectorul privat a unor proiecte pu"lice .n care institu!iile pu"lice pot o"!ine credite cu do"0n i mai mici dec0t .n contrapartidă cu a1utorul acordat. reali area de proiecte de interes pu"lic are .5.n "a a căreia un partener privat construieşte şi ac6ită costurile proiectului. :ste evident că e/istă o ec6ivalen!ă din punct de vedere financiar . urm0nd ca la finali area investi!iei.mprumuturi de pe pia!a financiară.nceput . cadrul economic prevă ut ini!ial nu tre"uie să facă o"iectul unei modificări ulterioare. Finanţarea privată şi valoarea reală a capitalului &radi!ional. D astfel de o"serva!ie .n ca ul agen!ilor economici priva!i. Cn aceste două ca uri.n condi!iile . -ceastă infu ie de capital corelată cu constr0ngerile "ugetare şi de1a e/istentele .

mprumutător sau investitor privat5 pentru a reali a un proiect. construc!iei şi e/ploatării investi!iei.ncredin!ată sarcina finan!ării. Ca ul cel mai elocvent . un parteneriat pu"lic 2 privat nu apare ca o datorie . . :ficacitatea unui astfel de parteneriat se e/primă pe două paliere3 a5 . construirea şi utili area sau . .n . suprimarea finan!ării de la "uget permite eliminarea transferurilor de o"liga!ii induse dintre contri"ua"ili şi utili atorii de servicii.5. Cncredin!area reali ării unor proiecte unui partener privat.l repre intă proiectul :urotunelului. determinat. de pia!ă.n acest scop. $in această perspectivă. &re"uie men!ionat că noua tendin!ă . finan!area costurilor proiectului. fară acordarea vreunui a1utor de stat.n plan macroeconomic3 serviciile furni ate prin intermediul infrastructurii finan!ate sau girate de către sectorul privat sunt . după ca .n vedere utili area de către partenerul privat a fondurile proprii pentru reali area proiectului ini!iat de entitatea pu"lică şi recuperarea c6eltuielilor prin preluarea dreptului de operare a investi!iei pe o perioadă determinată. creat e/clusiv .contravaloarea acesteia. Conform teoriei economice.n general servicii generate de pia!ă.n condi!iile unei finan!ări sta"ilită ini!ial la mai mult de 13 miliarde de euro şi fără posi"ilitatea de a măsura e/trem de precis toate riscurile cone/e unei asemene .ntreprinderi. optimul economic este atins atunci c0nd aceste servicii sunt v0ndute la un pre! 1ust. de costul marginal pe termen lung sau de . ram"urs0nd ulterior respectivele sume. Cn am"ele situa!ii partenerul pu"lic o"!ine dreptul de a utili a "anii altcuiva 4.n cadrul unei concesiuni acordate de guvernele Marii ?ritanii şi (ran!ei p0nă . apă. cu alte cuvinte de!in o valoare economică 4transport.nclina!ia utili atorilor catre consum.n ceea ce priveşte de voltarea unor parteneriate pu"lic 2 private are . 8e de altă parte. .n care unei societă!i integral privată. poate conduce şi la alte avante1e ce implică finalmente resurse financiare. respective proiectarea investi!iei. put0nd crea astfel idea că statul sau autoritatea pu"lică locală nu reali ea ă c6eltuieli e/agerate pe seama unui "uget restrictiv pre ent şi viitor.ntre!inerea activelor. . Concuren!a pe pia!a de capital şi necesitatea profita"ilită!ii investi!iilor favori ea ă o alocare optimă a resurselor. 2< . i2a fost .n anul 2<B#.n unul sau mai multe din cele patru fa e principale ale sale.nregistrările financiare pu"lice. energie etc.

fără a fi . aceasta put0nd re ulta din cadrul legal. ele sunt . aceasta din urmă fiind cea mai des . Ainia de departa1are a responsa"ilită!ilor partenerilor depinde de o"iectivul proiectului comun şi drept consecin!ă de tipul de parteneriat ales. -cest ultim motiv este cel mai evident şi cel mai des invocat pentru 1ustificarea transferului către sectorul privat a anumitor activită!i de servicii pu"lice.ntreprinderilor7 2 privesc o mare parte dacă nu c6iar . -ceste responsa"ilită!i şi riscuri s.n principal.mpăr!irea responsa"ilită!ilor şi a riscurilor. Cn numeroase !ări. e/plo ia deficitelor pu"lice conduce statul şi colectivită!ile locale la de anga1area progresivă din activită!i pentru care interven!ia pu"lică nu este strict necesară."5 .n special .rii ac&$tora. 1urispruden!ă sau dintr2un contract.nsă o regulă generală. sanitare sau de altă natură5. Cn conclu ie. -ceastă func!ie esen!ială a puterii pu"lice se e/ercită . &ntitat&a 9 #%ic.nt0lnită situa!ie.rii r&8 %i%or şi 8arant.ntreprinderilor private.n prestarea unui servicu sau furni area unui "un.n general mai fle/i"ilă. . +eparti area . lăs0nd mai mult loc responsa"ilită!ii şi ini!iativei individuale. permite.ntre parteneri priveşte. norme aplica"ile 4te6nice. 4. optimi area utili ării resurselor umane şi a altor resurse implicate . Reparti area responsabilităţilor !ntre parteneri 8arteneriatul implică e/isten!a unui !el comun şi.nt de cele mai multe ori cunoscute şi "ine definite.nainte de toate servicii pu"lice ce .n trei domenii3 2 definirea precisă a serviciului ce urmea ă a fi furni at ' nivel de calitate. . . mai motivantă şi uneori mai pu!in costuriLavanta1e.rii r&$9&ct. pentru atingerea acestuia.ntrega popula!ie la nivel local sau na!ional7 2 implică adesea monopoluri.n plan microconomic3 organi area . !a d&ţin& >ntotd&a na r&$9on$a#i%itat&a fi?.ndeplinesc următoarele criterii3 2 sunt esen!iale pentru via!a cotidiană a cetă!enilor şi pentru activitatea. reguli de continuitate a furni ării 21 . deşi nu totdeauna pot fi şi cuantificate valoric. fiecărei păr!i i se atri"uie un rol şi o sarcină "ine definite. c6iar dacă ar fi vor"a de furni area de servicii generate de pia!ă. Indif&r&nt d& for:a 9art&n&riat % i.

serviciului. reguli de o"liga!ie a prestării serviciului şi de egalitate de acces a utili atorilor la acest serviciu7 2 o"liga!ia fie de a delega. pentru care nu e/istă reguli a"solute. riscuri legate de finan!are şi riscuri diverse.nt0mplă .ncrederea.n ca ul multor servicii pu"lice. "una2credin!ă şi conştiin!a unui interes comun sunt esen!iale şi dau sens parteneriatului. fie de a e/ercita . riscurile pot fi clasificate . $e aceea este necesară evaluarea corectă a riscurilor ce . 22 . sistematică şi metodică a modului de desfăşurare a proiectului. Contractele sau alte documente 1uridice ce stau la "a a unui parteneriat tre"uie să prevadă clau e privind renegocierea unor aspecte sau reali area de . de ocupare a domeniului pu"lic.n "eneficiul partenerului privat un anumit număr de prerogative ale puterii pu"lice .5.nt0lniri periodice pentru anali area cronologică. construc!ie. asigur0nd astfel calitatea şi via"ilitatea unui asemenea demers. . găsirea unui ec6ili"ru . societă!i de investi!ii. de procedură de e/propriere.n materie. Reparti area riscurilor -ceastă reparti are. sau dacă tarifarea poate fi utili ată de puterea pu"lică drept un instrument de politică economică şi socială 4suporta"ilitatea de catre ma1oritatea cetă!enilor5. şi . Cn toate opera!iunile de reali are a unor investi!ii. riscuri de e/ploatare.n ca ul parteneriatelor pu"lic ' private.n mod direct de către pia!ă. nu se reali ea ă pur şi simplu .nso!esc demararea unui proiect.n patru mari categorii3 riscuri de construc!ii.ntre partea pu"lică şi cea privată. şi deci. "ănci. spre e/emplu. :/istă o comple/itate ma1oră a acestui demers datorat multitudinii de actori ce fac parte dintr2un astfel de scenariu3 institu!ii pu"lice.ntre!inere etc. &re"uie adăugat că . aşa cum se . firme private cu activită!i diverse 4proiectare.7 2 tarifarea serviciului prestat sau a "unului furni at7 dacă pre!ul nu poate fi controlat .n ceea ce priveşte reparti area acestora precum şi e/isten!a capacită!ii acelora ce şi le asumă să le facă fa!ă. de aplicare de sanc!iuni etc. firme de asigurări etc. ".

8rin reali area acestui proiect. Modelul de parteneriat este Constructie ' Dperare 2 &ransfer 4?D&5.1#L2<<2 . #21L2<<2 pentru apro"area normelor metodologice de aplicare a Drdonantei @uvernului nr. prin reali area proiectului de 8arteneriat 8u"lic28rivat @REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. intentionea a sa implice sectorul privat in furni area serviciilor de alimentare cu apa si canali are.<L2<<2 cu modificarile si completarile ulterioare si a Ootararii @uvernului nr. INTRODUCERE Consiliul 9udetean =lfov.STUDIU DE CA@REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. in conformitate cu prevederile Drdonantei @uvernului nr. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OVA 7.1#L2<<2 privind contractele de parteneriat pu"lic2privat. apro"ata de Aegea *. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OVA . Consiliul 9udetean =lfov urmareste3 2 2 2 2 2 2 2 asigurarea si mentinerea serviciilor de apa si canali are ale 9udetului la un nivel satisfacator7 continuitatea din punct de vedere cantitativ si calitativ a serviciilor7 adapta"ilitatea la cerintele utili atorilor7 accesul fara discriminare la servicii7 urmarirea eficientei serviciilor7 generarea unor noi surse de fonduri de capital si reducerea controlata a finantarilor din "ugetul local7 respectarea reglementarilor specifice din domeniul gospodaririi apelor si protectiei mediului7 23 .

canali are.ENERALA Fecesitatea si oportunitatea acestei investitii deriva din faptul ca localitatile componente ale 1udetului =lfov sunt amplasate in imediata vecinatate a municipiului ?ucuresti. colectarii si epurarii apelor u ate in localitatile 1udetului =lfov pentru o populatia deservita in pre ent de 2B3. drumuri de acces si legatura5. e/tinderea facturarii si incasarii apei. Solutiile de reali are a sistemelor onale de alimentare cu apa pota"ila si de canali are a apelor u ate s2au sta"ilit plec0nd de la urmatoarele principii te6nico ' economice3 2 localitatile componente sistemelor onale tre"uie sa fie invecinate sau la distante relativ reduse7 2* . Se poate remarca de asemenea cresterea numarului de unitati industriale cu capacitate mica si medie precum si tendinta continua de ac6i itionare a terenurilor cu scopul construirii de noi o"iective. 2 sa aplice im"unatatirile necesare. inclusiv reducerea cantitatii de apa livrata in sistem pausal si a pierderilor de apa. furni area de apa calitativ corespun atoare standardelor in vigoare si asigurarea eficientei epurarii si respectarea normelor de deversare7 2 sa atraga. Se va folosi in cele ce urmea a terminologia de3 Isistem onal”. 8entru sustinerea tendintei de de voltare este necesar a se constitui infrastructura acestor localitati 4sisteme de alimentare cu apa.*<) locuitori. -cest fapt e/plica gradul de e/tindere ur"anistica si de voltare socio 2 economica a acestora. -tragerea investitiilor in ona precum si conditiile oferite de cadrul natural a generat cresterea accelerata a fondului imo"iliar si institutional. sa diri1e e si sa optimi e e investitia de capital7 2 sa genere e fonduri de capital si sa im"unatateasca contri"utia la "ugetul local. operarea si intretinerea alimentarii cu apa pota"ila.(. reducerea costurilor de operare. Proi&ct % d& Part&n&riat=P #%ic=Pri!at i$i 9ro9 n& in 9rinci9a%' 2 conducerea. Isistem local” si Isistem individual”. DESCRIERE .

o parte a comunei Magurele. Si$t&: % <ona% 7" va fi alcatuit din localitatile $omnesti. cele mai des int0lnite fiind puturile sapate alimentate din freatic. gravitational sau cu pompari c0t mai putine. punct de in1ectie in retea c0t mai apropiat de statia de tratare sau de re ervorul de inmaga inare si la o cota c0t mai ridicata astfel inc0t distri"utia apei la consumatori sa se reali e e pe c0t posi"il gravitational7 2 posi"ilitatea de amplasare a statiilor de epurare c0t mai aproape de emisar. =n localitatile $omnesti si Clinceni nu sunt e/istente sisteme de canali are mena1era. Clinceni. -ceste localitati vor alcatui un sistem onal de canali are a apelor u ate. =n pre ent at0t comuna $omnesti si satul component &eg6es c0t si comuna Clinceni cu satele componente Dlteni si Drdoreanu nu dispun de sisteme centrali ate de alimentare cu apa. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de alimentare cu apa pota"ila. SISTEMUL -ONAL 7 Si$t&: % <ona% 7A va fi alcatuit din comunele $omnesti si Clinceni. >0rte1u si -lunis dispune de un sistem centrali at de alimentare cu apa. economic 4aductiuni cu traseu c0t mai scurt5. astfel inc0t apele u ate sa poata fi colectate pe c0t posi"il gravitational sau cu un numar de pompari c0t mai redus si pe traseul cel mai scurt. optima alimentare e/istent si cu potential de e/tindere7 din punct de vedere cantitativ 4de"it necesar5. calitativ 4evit0ndu2se pe c0t posi"il tratarea apelor5. -limentarea cu apa a populatiei este asigurata din surse proprii. Cornetu si ?ragadiru. SISTEMUL -ONAL ( Comunele Magurele si 9ilava vor alcatui $i$t&: % <ona% (A de alimentare cu apa pota"ila. ce cuprinde satele Magurele. cu respectarea distantelor minime fata de localitati preva ute de normativele in vigoare si la o cota c0t mai 1oasa. =n pre ent.2 2 posi"ilitatea de racordare a localitatilor invecinate la un sistem de canali are siLsau posi"ilitatea gasirii unei surse comune de alimentare cu apa pentru un sistem. =n localitatile ?ragadiru si Cornetu sunt e/istente sisteme de canali are ce necesita e/tinderi si rea"ilitari. Sistemul actual de 2% .

:vacuarea apelor u ate se reali ea a printr2o retea de canali are in statia de epurare mecano ' "iologica cu deversare in r0ul Ciorog0rla. >0rte1u si -lunis dispun de un sistem de canali are. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. si are o lungime de apro/imativ 3 Nm. :ste necesara e/tinderea retelei si rea"ilitarea statiei de epurare. -@+DM:C si o parte din gospodariile taranesti. -cesta deserveste populatia care locuieste in "locuri. centrul universitar. =FC+:S&. conducte de aductiune. restaurant. =FC+:S&. Comunele Magurele si 9ilava alcatuiesc $i$t&: % <ona% (" pentru canali area apelor u ate. 6otel.alimentare cu apa se compune din3 front de captare. -ceasta retea de canali are este necesar a fi inlocuita in totalitate. gospodarie de apa. centrul universitar. centralele termice 4+-$:&5. apele u ate mena1ere si pluviale fiind colectate si transportate prin intermediul unei retele de canali are din tu"uri de "eton cu $n 3<< ' #<< mm la statia de epurare mecano ' "iologica. sistem alcatuit dintr2o retea de colectare care deserveste "locurile de locuinte. -@+DM:C si o parte din gospodariile taranesti. Comuna $arasti nu dispune de un sistem de colectare a apelor u ate mena1ere si pluviale 2# . scoala. =n 9ilava nu e/ista sistem de alimentare cu apa. 6otel. +eteaua de canali are este reali ata in sistem separativ. =n restul comunelor 1 $ecem"rie si Copaceni locuintele individuale sunt preva ute unele cu 6a nale sapate in pam0nt altele cu "a ine "etonate care se vidan1ea a periodic. =n pre ent. Sistemul de canali are e/istent deserveste populatia care locuieste in "locuri. restaurant. SISTEMUL -ONAL 1 Sistemul 3 este alcatuit din trei comune 3 1 $ecem"rie. Comuna 1 $ecem"rie dispune de un sistem centrali at de evacuare a apelor u ate doar in ona centrala a localitatii. o parte a comunei Magurele ce cuprinde satele Magurele. scoala. =n fiecare din aceste localitati s2a e/ecutat un sistem individual de alimentare cu apa pota"ila. -cest sistem e/istent de alimentare cu apa din Magurele necesita e/tinderi 4retele5 si rea"ilitari. centralele termice 4+-$:&5. retea de distri"utie. =n 9ilava nu e/ista sistem de canali are. Copaceni si $arasti.

-ceste comune vor alcatui un sistem onal de alimentarea cu apa. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. -limentarea cu apa a populatiei este asigurata din surse proprii. SISTEMUL -ONAL * -cest sistem contine comuna Snagov. care preia astfel si apele u ate mena1ere epurate. apele u ate din satul Snagov sunt descarcate in statia de pompare S82. $eoarece din punct de vedere al alimentarii cu apa acest sistem onal are o re olvare proprie. @6ermanesti. SISTEMUL -ONAL 6 Sistemul % este alcatuit din trei comune3 Stefanestii de 9os. $ragomiresti $eal si Pur"aua nu dispun de un sistem centrali at de alimentare cu apa. -ceste comune vor alcatui un sistem onal de canali are. Ciofliceni.SISTEMUL -ONAL 3 Sistemul * este alcatuit din doua comune 3 $ragomiresti >ale si C6ia1na. . sistemul onal % va acoperi doar canali area apelor mena1ere. &0nca"esti. =n pre ent. &unari si -fumati. >ladiceasca si comuna @ruiu cu satele componente @ruiu. +osu si $udu si $ragomiresti >ale cu satele componente $ragomiresti >ale. -colo unde este amplasata statia de epurare incepe canalul de descarcare a lacului Snagov in =alomita. Aipia. $e aici impreuna cu cele din satul @6ermanesti sunt pompate printr2o conducta de refulare $n 2<< mm ce trece prin padurea Snagov. apoi pe l0nga calea ferata si a1ung la statia de epurare din localitatea Santu (loresti. -pele u ate mena1ere din satul @6ermanesti sunt preluate de o statie de pompare S81 si conduse printr2o conducta de refulare $n 1%< mm in ona localitatii Snagov intr2 un punct de unde colectorul functionea a gravitational spre S82 2 e/istenta in Snagov. 2. cele mai des int0lnite fiind puturile sapate alimentate din freatic. =n pre ent localitatile C6ia1na cu satele componente C6ia1na. cu satele componente Snagov. Santu (loresti si Silistea Snagovului.

$e asemenea e/ista proiecte in derulare pentru urmatoarele lucrari 3 2 2 2 2 2 e/tinderea retelei de canali are in satul Snagov cu 1< Nm 7 rea"ilitarea conductei de refulare a statiei de pompare Snagov p0na in @ruiu 7 rea"ilitarea statiei de pompare ape u ate Snaogv 7 rea"ilitarea statiei de epurare Santu (loresti 7 e/tinderea retelei de canali are in satul @6ermanesti cu 3 Nm.%2< mcL i 1 / Statie de pompare ape u ate 4rea"ilitare5 ' Q R *B l L s * / Statie de pompare 4Q R 3lLs. cu satele componente Cernica.<<< mc B (ora1e noi +etea canali are mena1era ' #.# Nm 1 / Statie de epurare ' Q R #. 8osta. C%inc&ni 2 2 2 2 2 2 2 +etea de distri"utie propusa ' *#. . Nm iar statia de pompare a fost rea"ilitata.3lLs5 Si$t&: <ona% 7 " + Si$t&: d& cana%i<ar& + Do:n&$ti. -ceste comune vor alcatui atat un sistem onal de alimentarea cu apa cat si unul de canali are. 1<lLs. =n pre ent comunele Cernica si @lina nu dispun de sisteme de alimentare cu apa.%< Nm @ospodaria de apa3 2 re ervoare / 1.. Caldararu. Comuna @ruiu nu are sistem de canali are mena1era. &0nganu si comuna @lina cu satele componente @lina. Fici din punct de vedere al canali arii localitatile mai sus amintite nu dispun de sisteme centrali ate. SISTEMUL -ONAL B -cest sistem contine comuna Cernica. C%inc&ni. Manolac6e si Catelu. "ra8adir .=n perioada 2<<* ' 2<<# in comuna Snagov s2a rea"ilitat si s2a e/tins reteaua de canali are in satul @6ermanesti cu . ?alaceanca. CARACTERISTICI . 1. )lLs.ENERALE AL PROIECTULUI Si$t&: <ona% 7 A + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + Do:n&$ti. Corn&t 2B .

1 lLs. 12.%< Nm S * Nm +etea de distri"utie propusa ' ** Nm @ospodarie de apa rea"ilitata ' re ervoare e/istente 1/ 3.1 lLs.%< Nm 1 / Statie de epurare propusa ' Q R 2. Sna8o! 2 +etea de canali are mena1era 2 :/istenta ' 2< Nm 2 8ropusa ' . B.22% mcL i # / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R .2 lLs. Af :ati 2) . 13.. 3%. 2*. 12 lLs.%< Nm @ospodaria de apa 2 1 re ervor propus 1 / 2. Ma8 r&%& Si$t&: <ona% 1 + Si$t&: d& cana%i<ar& + Dara$ti. ).Si$t&: <ona% (A + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + /i%a!a.*1< mcL i +ea"ilitare statie de pompare ape u ate ' Q R 1< lLs 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 3% lLs.2 lLs. Ma8 r&%& 2 2 2 2 2 +etea de distri"utie e/istenta ' 1.3 lLs.# lLs.%<<mc +etea de canali are mena1era propusa ' B1. 7 D&c&:#ri&. 21. 2 lLs5 Si$t&: <ona% * + Si$t&: d& cana%i<ar& + . #% lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 2#.2< mcL i 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 1< lLs5 +etea de distri"utie propusa ' %3. St&fan&$tii d& /o$...)% lLs. lLs5 Si$t&: <ona% (" + Si$t&: d& cana%i<ar& + /i%a!a.B Nm 2 2 Statie de epurare e/istenta rea"ilitata prin programul 8O-+: ' Q R *.r i . 1*.3 lLs. Co9ac&ni Si$t&: <ona% 3 + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + Dra8o:ir&$ti Va%&. CCiaDna Si$t&: <ona% 6 + Si$t&: d& cana%i<ar& + T nari.%<< mc % (ora1e noi +etea canali are mena1era 2 :/itenta ' 1. %< Nm #/Statie de pompare ape u ate propusa 4QR3%.#.% Nm 2 +ea"ilitata ' B%< m S 2<< m 2 8ropusa ' 22 Nm S % Nm 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 +ea"ilitare statie de epurare ' Q R *. lLs.

2B.2 lLs5 +etea distri"utie propusa ' %3.#% lLs. 3<. 11.%ina Si$t&: <ona% B" + Si$t&: d& cana%i<ar& + C&rnica.%<< mc Statie de pompare sursa propusa ' Q R 12< mcL6 +etea de canali are mena1era propusa ' %2.3< Nm @ospodaria de apa e/istenta se desfiintea a @ospodaria de apa rea"ilitata 2 +e ervoare e/istente 2 / 1. 1<.* lLs.%< Nm B / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 2. 3< lLs.B lLs. 11.% lLs.# lLs5 Si$t&: <ona% BA + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a + C&rnica.. 3*.<<< mc 2 2 2 2 (ora1e noi +etea de distri"utie3 :/istenta ' 3.%* lLs. 23. .%< Nm @ospodaria de apa rea"ilitata3 2 +e ervoare e/istente 1 / %<< mc 2 +e ervoare propuse 1 / %<< mc 2 2 (ora1e noi Si$t&: %oca% " ft&a + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& A9a 2 2 2 +etea de distri"utie3+ea"ilitata ' 11 Nm L 8ropusa ' 13. .<<<mc 2 +e ervoare propuse 2 / 1<<<mc 2 2 (ora1e noi Si$t&: %oca% Corn&t + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a 3< .2 lLs.2 2 2 2 2 2 2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta 4Q R 2%.3 lLs.%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / 1.%ina Si$t&: %oca% "ra8adir + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a 2 2 2 +etea de distri"utie 2 8ropusa ' 2% Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / 2%< mc @ospodaria de apa rea"ilitata 2 +e ervoare e/istente 1 / %<<mc 2 +e ervoare propuse 1 / 1.*< Nm L 8ropusa ' 23.

*. lLs.Cana% 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 A9a 2 +etea de distri"utie propusa ' 32.B Nm 2 / Statie de epurare propusa 4QR1%< mcL i.1<< mcL i Statie de pompare ape u ate propusa Q R 23 lLs +etea de distri"utie propusa ' 2%.<< Nm 1 / Statie de epurare propusa 4QR 11<< mcL i5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1. 22..3 lLs5 +etea de canali are mena1era3 :/istenta ' #.%< Nm 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 1<.%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc * (ora1e noi +etea de canali are mena1era3 +ea"ilitata ' 3.B< Nm 2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta 4Q R #< lLs.% Nm 2 / Statie de pompare ape u ate propusa 4Q R 3< lLs. 2# lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1#.2< Nm L 8ropusa ' 3<.. ) lLs..%< Nm +etea de canali are mena1era propusa ' 2# Nm Statie de epurare propusa Q R 1.% lLs. .3 lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 2B Nm Statie de pompare ape u ate propusa Q R # lLs Si$t&: %oca% CCiaDna + Si$t&: d& cana%i<ar& Si$t&: %oca% Cioro8ar%a + Si$t&: d& cana%i<ar& Si$t&: %oca% Cor#&anca + Si$t&: d& cana%i<ar& Si$t&: %oca% Dra8o:ir&$ti Va%& + Si$t&: d& cana%i<ar& Si$t&: %oca% Mo8o$oaia + Si$t&: d& cana%i<ar& Si$t&: %oca% "&rc&ni + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& Si$t&: %oca% "ran&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& 31 .1 lLs. Nm L 8ropusa ' 1*. 1) lLs5 +etea de canali are mena1era propusa ' 1*. )%< mcL i5 * / Statie de pompare ape u ate propusa )QR2..

% lLs Si$t&: %oca% Do#roi&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& A9a 2 2 Cana% 2 2 A9a 2 +etea de distri"utie 2 :/istenta ' 12. lLs +etea de distri"utie propusa ' 23 Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / . 2<..2 Cana% 2 2 2 @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / . B mcL i Statie de pompare ape u ate 2 +ea"ilitata Q R 2% lLs 2 2 / propusa Q R * lLs.* Nm 2 @ospodaria de apa 2 :/istenta ' re ervoare 1 / 2<< mc 2 8ropusa ' re ervoare propuse 2 / . %. .< mcL i +etea de distri"utie propusa ' *% Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / %<< mc. 1 / 2%< mc # (ora1e noi * (ora1e noi + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& Si$t&: %oca% Da$ca% +etea de canali are mena1era propusa ' 23 Nm * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R B lLs.%< Nm 2 8ropusa ' 2*.%< mc Si$t&: %oca% Af :ati + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a 32 . 12 lLs.%< mc 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 +etea de canali are mena1era propusa ' *2 Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R %)< mcL i. #.) lLs.<<< mcL i.%< mc +etea de canali are mena1era propusa ' *< Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R 2.

lLs.radi$t&a + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& 33 .. 1. 1<.<<< mc B (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 23.B lLs.%< Nm Statie de epurare rea"ilitata Q R 1. 1<.* lLs.%< mc # (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 2# Nm 2 / Statie de epurare propusa Q R )1% mcL i. .3 lLs Si$t&: %oca% . 2.an&a$a + Si$t&: d& cana%i<ar& 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 A9a +etea de canali are mena1era3:/istenta ' 2.*3 lLs. #.B lLs +etea de distri"utie propusa ' 3< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc # (ora1e noi +etea de distri"utie propusa ' 23.% lLs. 3<< mcL i * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 3.3 lLs +etea de distri"utie propusa ' *1 Nm @ospodaria de apa3 :/istenta 1 / %<< mc L 8ropusa ' re ervor 1 / 1.2 2 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R % lLs.%< Nm Statie de epurare propusa Q R .%< Nm @ospodaria de apa propusa ' re ervoare propuse 1 / .B Nm L 8ropusa ' 2#.. lLs Si$t&: %oca% P&tracCioaia + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& Si$t&: %oca% T nari + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a Si$t&: %oca% "a%ot&$ti + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& Si$t&: %oca% . 1.) lLs. 1.B<< mcL i Statie de pompare ape u ate rea"ilitata Q R 1B lLs 3 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R %.#< mcL i 3 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1.% lLs.

.r i Si$t&: %oca% Moara V%a$i&i + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& +etea de distri"utie propusa ' 2) Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / .B lLs.# lLs..* lLs 3* .< mcL i Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1< lLs 2 / Statie de pompare ape u ate e/istenta Q R % lLs. % lL#.< mcL i 2 / Statie de pompare ape u ate propusa Q R 1<. (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 2) Nm Statie de epurare propusa Q R )<< mcL i % / Statie de pompare ape u ate propusa Q R .# lLs.%< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / %<< mc .%< mc 1* (ora1e noi +etea de canali are mena1era3 :/istenta ' *. 1< lLs Si$t&: %oca% N ci + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a $i cana%i<ar& +etea de distri"utie propusa ' 33.%< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 1 / .2 2 2 Cana% 2 2 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 2 A9a 2 2 2 Cana% 2 2 2 +etea de distri"utie propusa ' 1#.%< mc 1< (ora1e noi +etea de canali are mena1era propusa ' 1% Nm Statie de epurare propusa Q R . 12.B lLs.. 1.B Nm L 8ropusa ' 1#. B. %.)* lLs + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a +etea de distri"utie propusa ' *# Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / .%< mc 13 (ora1e noi Si$t&: %oca% .# Nm Statie de epurare3 :/istenta Q R 332 mcL i si Suplimentara Q R .

<<< mcL i * / Statie de pompare ape u ate propusa Q R .<%< :uro pentru canali are. Dferta investitorului va cuprinde 3 2 oferta te6nica principiala si detaliata 7 2 oferta financiara.3B.7.A( ' re ervoare e/istente 1/ 3<< mc7 re ervoare propuse 1 / .Si$t&: %oca% P&ri$ + Si$t&: d& cana%i<ar& 2 2 2 2 2 2 +etea de canali are mena1era propusa ' *B.1%<..B%%. :uro. ALOCAREA RISCURILOR Matricea de repartitie a riscurilor de proiect se pre inta in ane/a la $ocumentul atasat.%< mc  . 3. din care 11*. 2B.<%. 2#. astfel3 2 2 2 .A1 Si$t&: %oca% Sna8o! + Si$t&: d& a%i:&ntar& c a9a 1.) lLs. >aloarea proiectului este estimata la 2B%. . 6... Standardele te6nice ale proiectului Aa reali area proiectului se vor respecta standardele romanesti si $irectivele J:.%< Nm Statie de epurare propusa Q R 2.12 lLs +etea de distri"utie propusa ' #< Nm @ospodaria de apa ' re ervoare propuse 2 / 2%< mc @ospodaria de apa rea"ilitata. Sursele de venit sunt constituite in primul r0nd din incasarea tarifelor pentru furni area apei pota"ile si preluarea apelor u ate in sistemul de canali are.3 lLs.1.% lLs.A7 ' re ervoare e/istente 1/ 3<< mc7 re ervoare propuse 1 / 2%< mc  2 (ora1e noi # (ora1e noi # (ora1e noi . 3% . EVALUARE =nvestitorul va asigura sursele financiare pentru reali area proiectului.*3. inclusiv sursele de reali are a proiectului7 2 grafic de esalonare in timp a proiectului. :uro pentru alimentare cu apa si 1.

se va asigura masurarea cantitatii de apa tratata. distri"uita si livrata la consumatorii individuali. pentru crearea surselor de de voltare si moderni are a sistemelor te6nico2edilitare. sa incura1e e investitiile de capital si sa fie corelate cu gradul de suporta"ilitate de catre utili atori 7 "5 sa fie asigurata si respectata autonomia financiara a operatorului 7 c5 operatorul sa ai"a dreptul de a propune tarife "inome care au 3 o componenta fi/a.Contractul de parteneriat pu"lic2privat se va inc6eia pe o perioada de ma/im *) de ani. 32. precum si profitul operatorului. cu respectarea urmatoarelor conditii3 a5 structura si nivelul tarifelor sa fie sta"ilite astfel incit sa reflecte costul efectiv al furni ariiLprestarii serviciilor de apa si de canali are. Dperatorul va incasa tarifele convenite cu autoritatile locale. *. a o"ligatiilor ce deriva din contractul de delegare si includ cote pentru plata do"0n ilor si restituirea creditelor. proportionala cu c6eltuielile necesare pentru mentinerea in e/ploatare si functionarea in conditii de siguranta si eficienta a sistemului de alimentare cu 3# . in conditiile legii. 13 T &arifele pentru plata serviciilor de apa si de canali are se fundamentea a pe "a a costurilor de productie si e/ploatare. 32L2<<2 privind organi area si functionarea serviciilor pu"lice de alimentare cu apa si de canali are. PRINCIPII COMERCIALE APLICA"ILE 8roiectul de parteneriat va asigura furni area de apa pota"ila in conditii de cantitate si de calitate in conformitate cu cerinta diferitelor categorii de consumatori si cu standardele si normele in vigoare. a costurilor de intretinere si reparatii. Se vor asigura serviciile de distri"utie a apei si de colectare a apelor u ate si tratare a acestora conform prevederilor legale. alin. $e asemenea. sa descura1e e consumul e/cesiv. sa incura1e e functionarea eficienta a acestora si protectia mediului. a amortismentelor aferente capitalului imo"ili at in active corporale si necorporale. Sta"ilirea tarifelor se va face in conformitate cu Drdonanta @uvernului nr. art. Serviciile vor fi asigurate prin reali area unei infrastructuri eficiente de intretinere si de reparatii.

responsa"ilitati.. respectiv de cantitatea de ape u ate. sau alte dove i concludente pentru celelalte proiecte. resursele sale financiare. in "a a avi ului autoritatii de reglementare… U 8entru situatiile pre ent. si una varia"ila. inregistrate la utili atori 7 d5 operatorul sa ai"a deptul de a inde/a periodic tarifele in functie de rata inflatiei. 2 Fivelurile anga1amentelor financiare pe care a investitorul L asociatia de investitori doresc sa le mo"ili e e si sursa dovedita a acestora. B. o"ligatii7 2 protectia mediului.. A$9&ct& co:&rcia%&' 3. Criteriile de evaluare includ urmatoarele 3 B.(..apa. intretinere si reparatii7 2 cerintele de operare7 2 furni area de ec6ipamente7 2 planificarea implementarii7 2 forta de munca. credi"ilitatea acesteia pe pietele financiare.. conducere7 2 protectia muncii7 2 drepturi. . scrisoarea de intentie va mai cuprinde 3 2 modul de operare. organi are. CRITERII DE EVALUARE =n "a a criteriilor de evaluare. respectiv de canali are. B. -utoritatea pu"lica va selecta si ierar6i a scrisorile de intentie din partea investitorilor.7. 0inantar&' 2 Capacitatea financiara a investitorului L asociatiei de investitori. in conformitate cu dispo itiile legale. in "a a unor formule de inde/are avi ate de autoritatea de reglementare si apro"ate de autoritatile administratiei pu"lice locale responsa"ile 7 e5 apro"area tarifelor sa se faca de catre consiliile locale. viitor si de voltari ulterioare. in functie de consumul de apa. precum si acordurile de proiect inc6eiate cu acestia.

2 $emonstrarea faptului ca investitorul L fiecare mem"ru al asociatiei de investitori se anga1ea a sa participe la proiect. B. 2 -nga1amentele curente ale investitorului si ale fiecaruia dintre mem"rii asocierii.2$emonstrarea faptului ca investitorulLasociatia de investitori a inteles alocarea riscurilor de proiect. 2 8rogramul de asigurare a calitatii pentru proiect. 2 :/perienta te6nica. B. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiecte similare. 0 rni<ar&a 9roi&ct % i' 2 $emonstrarea capacitatii de indeplinire a cerintelor de reali are a proiectului asa cum a fost el solicitat prin anuntul de intentie.3. 3B . 2 Modul in care investitorul L asociatia de investitori accepta matricea riscurilor de proiect. daca este ca ul. 2 Drice detalii privind disputele comerciale anterioare. 2&arifele propuse investitorul L asociatia de investitori si limitele de suporta"ilitate ale a"onatilor. 2 :/perienta dovedita in proiecte de alimentare cu apa si canali are2epurare in sistem ?D& sau similar. 2 :/perienta in formare de personal si training pentru planificarea.Ca9acitat& $i &?9&ri&nta $i:i%ara' 2 $emonstrarea capacitatii investitorului si mem"rilor asociatiei in vederea reali arii proiectului. operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare. financiara si manageriala in domenii relevante. implementarea. 2 Capacitatea de a reali a proiectul in conditiile de calitate solicitate. 2 Modalitatea glo"ala de a"ordare a proiectului. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiectul si nivelul de servicii cerut la un cost competitiv. 8rin aceasta se va intelege ca in sarcina investitorului va intra si serviciile de ela"orare a proiectului te6nic dupa im"unatatirea solutiilor te6nice din cadrul studiului de fe a"ilitate te6nic.1.

adresa. TERMENI SI CONDITII . la sediul Consiliului 9udetean =lfov. ora 13. Fr. 8e plicul e/terior se vor inscrie Consiliul 9udetean =lfov.2 :/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa. precum si scrisorile nesigilate. Consiliul 9udetean =lfov are dreptul de a solicita ofertantilor clarificari cu privire la ofertele facute. precum si e/presia T. vor fi returnate fara a fi desc6ise. E. ora 12. Scrisorile de intentie primite de la ofertanti vor fi desc6ise in iua de 2% mai 2<<#. ora 7(. situat in ?ucuresti. in format -*.<<.*. ora 13. U Scrisorile de intentie intar iate sau nesigilate. 1B. Scrisorile de intentie vor fi redactate in lim"a romana intr2un e/emplar original si o copie.1. din Forma metodologica privind organi area si desfasurarea procedurii de selectionare a investitorilor eligi"ili si sta"ilirea principalelor tipuri de proiecte de parteneriat pu"lic2privat. 8e parcursul intregului proces de selectie si negociere. apro"ata de Ootararea @uvernului nr. Scrisorile de intentie primite dupa data de 2% mai 2<<#.<<. Scrisoarea de intentie va fi semnata de managerul general al investitorului si de fiecare din managerii generali ai mem"rilor asocierii cu ane/area documentelor de autori are a semnaturilor. 3) .ENERALE Scrisorile de intentie si documentele insotitoare ale ofertantilor se vor transmite la sediul Consiliului 9udetean =lfov. investitorul va indeplini toate cerintele normative si legale din +omania.#21L2<<2.FJ S: $:SCO=$: inainte de data 2% mai 2<<#. 9ana %a data d& (6 :ai ())*. Scrisoarea de intentie va fi intocmita in conformitate cu formatul standard pentru Scrisorile de intentie 2 ane/a nr. Scrisorile de intentie si documentele aferente vor fi sigilate in plicuri interioare pe care se va scrie denumirea investitorului. Strada @6eorg6e Manu.<<. nu vor fi luate in considerare.)).

tuturor investitorilor participanti la selectie. =nvestitorii L asociatia de investitori vor declara e/plicit ca accepta ca scrisorile de intentie si toate documentele depuse devin proprietatea Consiliului 9udetean =lfov. Consiliul 9udetean =lfov este o"ligata sa anali e e toate contestatiile depuse in termen si sa transmita fiecarui contestatar un raspuns scris in termen de 1< ile de la data e/pirarii termenului de depunere a contestatiilor. =nvestitorii L asociatia de investitori au o"ligatia sa pastre e confidentialitatea a"soluta asupra datelor furni ate de autoritate.simultan. Consiliului 9udetean =lfov nu i se poate cere si acesta nu are intentia de a da nici un fel de relatii privind documente sau informatii e/trase din dosarele celorlalti ofertanti. $eci ia se comunica in scris.Consiliul 9udetean =lfov are dreptul e/clusiv de a solicita informatii suplimentare si referinte de la terti.ro o contestatie scrisa. :2mail 1uridiNVN. =n urma evaluarii ofertelor depuse. in termen de 1< ile calendaristice de la data comunicarii deci iei. orice investitor poate depune la Consiliul 9udetean =lfov ' $irectia 9uridica si -dministratie 8u"lica 2 fa/ nr. Dfertantii vor suporta toate costurile asociate pre entarii scrisorii de intentie si documentatiilor ane/ate. *< . ci numai date referitoare la propria oferta.<21 212 %# )) . =mpotriva deci iei mai sus mentionate. Consiliul 9udetean =lfov emite o deci ie cuprin and lista investitorilor ierar6i ati pe criteriul celei mai "une oferte in termeni te6nico2economici si financiari. in legatura cu oricare document sau informatie furni ate de investitor.

5. 2 Consiliul 9udetean =lfov nu are nici o o"ligatie contractuala sau de alta natura ca re ultat al acestui proces de selectie.are urmatoarele drepturi e/clusive3 2 Feacceptarea responsa"ilitatii autoritatii pu"lice pentru pierderi generate din interpretarea eronata sau omisiva de catre investitori a documentelor pre entate acestora. DREPTURI E2CLUSIVE Consiliul 9udetean =lfov. 2 $reptul de a solicita o declaratie e/plicita a faptului ca investitorii L mem"rii asociatiei de investitori nu vor avea nici un fel de legatura directa cu oricare din mem"rii comisiei de evaluare sau cu functionarii sau apropiatii care i2ar putea influenta in procesul evaluarii si ca orice astfel de tentativa conduce automat la eliminarea din procesul de evaluare a investitorului in cau a. 2 $reptul e/clusiv si irevoca"il de a accepta sau de a nu accepta oricare sau toate scrisorile de intentie si de a nu continua sau opri procesul de selectie dupa ce au fost depuse scrisorile de intentie. 2 $reptul de a solicita o declaratie prin care investitorul accepta irevoca"il ca nu va pretinde Consiliului 9udetean =lfov nici un fel despagu"iri in legatura directa sau indirecta cu deci iile acestuia. *1 .

c%il&ov.7311/ 02.200 (onsiliul )udetean I*+OV a inc.07.r A*$l$/.7371/ 02.07.eiat acorduri de proiect cu toti investitorii preselectati! astfel: • Nr.ANE2A 7 #t.&-(r& • Nr.200 s-au selectat potentiali investitori si asociatii de investitori din $recia! Israel! Austria si $er%ania.200 ! iar in data de "#.0 .c.0#/.0 .7261/ 30.2006 cu '. $$$.06.*3$&&.03.*#c9 '!56 *2 .0'.$l C(*&ul-#*/ E*/#*.07. de canalizare si epurare a apelor uzate in judetul Ilfov” Anuntul de intentie pentru acest proiect a fost publicat in Monotorul Oficial – partea VI-a in data de 22.R(.*5$u '!56 • Nr.2006 cu Ol !"#$%& 'r(u" () I*+. In perioada 30.2006 cu 8TE 8$&&.r-.200 . • Nr.ro Ref : Procedura proiect de parteneriat public privat : „Realizarea si operarea unor sisteme de alimentare cu apa potabila.7316/ 03.0&.r A' 4# P$&&$+$*.l&..r& L-0.2006 cu T$.

coordonarea. canali are si de epurare intră .% 3* . telefon <21L 212 .In perioada i%ediat ur%atoare se ne-ocia. cod fiscal *1)2%*%. conform competen!elor şi atri"u!iilor sta"ilite de legisla!ia . Sector 1. 8otrivit acestor acte legislative organi area.n atri"u!iile autorită!ilor administra!iei pu"lice locale.n vigoare. fa/ <21 L 212 . D&$cri&r&a 9roi&ct % i. *3 . aF Cadr % 8&n&ra% de desfăşurare a activită!ilor serviciilor de apă şi canali are este reglementat de Drdonanta @uvernului nr.are a proiectului! etapa ce se va inc. 32L2<<2 privind organi area şi func!ionarea serviciilor pu"lice de alimentare cu apă şi de canali are apro"ata de Aegea nr #3*L2<<2 cu modificarile si completarile ulterioare. ANE2A ( ANUNT DE INTENTIE Consiliul 9ude!ean =lfov.a conditiile de reali. conducerea. $e asemenea. DE CANALI-ARE SI EPURARE A APELOR U-ATE IN /UDETUL IL0OV 7. aceste servicii sunt organi ate şi func!ionea ă conform +egulamentului Cadru din 1B.% 3*. reglementarea.12.eia cu lansarea de catre (onsilul )udetean I*+OV a cererilor de oferta finala.2<<3. gestionarea. inten!ionea ă să promove e implementarea unui proiect de parteneriat pu"lic2privat pentru3 REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA. monitori area şi controlul func!ionării serviciilor de apă. cu sediul in Strada @6eorg6e Manu nr 1B ' ?ucureşti.

n practică sunt3 2 asigurarea alimentării continue cu apă a folosin!elor şi.n special.n ceea ce priveşte aceste servicii pu"lice. ** . Consiliul 9ude!ean =lfov are ca o"iective fundamentale3 • • • :/tinderea sistemelor centrali ate pentru serviciile pu"lice şi creşterea gradului de acces al popula!iei la aceste servicii7 -tragerea de capital pentru finan!area investi!iilor din domeniul infrastructurii locale7 +espectarea cerintelor de mediu si impulsionarea activitatilor economice7 -ctivită!ile opera!ionale ce se doresc a fi puse . *%BL2<<2 privind calitatea apei pota"ile cu modificările si completările ulterioare 4care .Cn ceea ce priveşte calitatea apei pota"ile se urmăresc reglementările na!ionale şi europene ' Aegea nr.n folosirea resurselor e/istente şi a identificării altor surse capa"ile să producă o de voltare dura"ilă şi ec6ili"rată a localită!ilor 1ude!ului.m"unătă!irea calită!ii resurselor de apă 4reali area de sta!ii de tratare şi moderni area celor e/istente57 2 deversarea apelor u ate numai in retele de canali are7 2 atragerea de surse financiare pentru proiectarea. . e/ecutia si operarea sistemelor de alimentare cu apa pota"ila. 8roiectul va fi de tip Iconstruc!ie2operare2transfer” 4?D&5. at0t pentru etapa actuală 2<1< c0t şi pentru etapa de perspectivă 2<2%. canali are si epurare va !ine cont de prevederile Comunitatii :uropene. #F O#i&cti!&%& 9roi&ct % i3 D"iectivul general al strategiei este punerea . iar dimensionarea tuturor sistemelor de alimentare cu apă. a popula!iei7 2 .nlocuieşte S&-S 13*2L)15 şi $irectiva C: )BLB3 ' :C privind calitatea apei destinată consumului uman.n valoare a poten!ialului material şi uman . -plic0nd conceptul european .a retelelor de canali are si a statiilor de epurare.

2reali area.n ca ul alimentării din apeductele sau arterele Municipiului ?ucureşti. e/tinderea şi optimi area re!elei de distri"u!ie a apei prin reali area a #B%.7 P&ntr $i$t&:&%& d& a%i:&ntar& c a9.n domeniul . moderni area şi reec6iparea la"oratoarelor de anali e fi ico2c6imice7 2automati area şi monitori area sistemelor de alimentare cu apă şi canali are. canali are si epurare e/istente care deservesc o popula!ie actuală de 2B3. de diferite capacită!i. Princi9a%&%& caract&ri$tici t&Cnic& 8roiectul are ca scop rea"ilitarea.12 Nm de re!ea de canali are7 2e/tinderea re!elei de canali are cu .( P&ntr $i$t&:&%& d& cana%i<ar& 2rea"ilitarea a *. moderni area şi e/tinderea sistemelor de alimentare cu apă. =rea"ilitarea. (.1 P&ntr $taţii%& d& &9 rar& *% . 2rea"ilitarea surselor de apă e/istente.n care este inclus proiectul pu"lic2 privat este de a furni a servicii pu"lice de alimentare cu apă şi canali are . rea"ilitarea a *# de fora1e e/istente şi a unor aduc!iuni şi sta!ii de pompare a apei . deoarece se numără printre drepturile cetă!enilor europeni şi oferă o posi"ilitate de dialog cu autorită!ile pu"lice. cu sta!ii de pompare a apei şi cu sta!ii de clorinare.3 Nm re!ea de distri"u!ie e/istentă7 2rea"ilitarea şi reali area de gospodării de apă prin ec6iparea cu 3* de re ervoare noi. reali area a 111 fora1e noi. .ţii 9 #%ic& .#< Nm re!ea de distri"u!ie nouă şi rea"ilitarea a 1*.3 Nm7 2rea"ilitarea a * sta!ii de pompare ape u ate mena1ere7 (. -ceste servicii fac parte din "a a cetă!eniei europene. (.*<) locuitori si cuprinde3 (.<#.ntr2o manieră performantă şi nediscriminatorie ce constituie o condi!ie pentru o mai "ună integrare economică .n cadrul unei "une administrări.cF Po%itica a torit.n Jniunea :uropeană.

investitorii vor accepta asumarea unei păr!i din riscurile proiectului pe "a a unei Matrici d& di$tri# ţi& a ri$c ri%or. *# . implementarea operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare7 2 e/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa.n . propusă de autoritatea pu"lică. matrice ce se află inclusă .2rea"ilitarea a 2 sta!ii de epurare7 2reali area de 1.ţi d& r&a%i<ar& 8roiectul pu"lic2privat va fi reali at de un investitor selec!ionat . canali are si statii de epurare in sistem construc!ie2operare2transfer 4?D&5 sau similar7 2 e/perienta in formarea de personal si training pentru planificarea.n domeniu7 2 capacitatea financiară de a atrage şi a gestiona . Moda%it.ntregime şi pe cont propriu resursele financiare pentru un astfel de proiect7 2 activitate performanta dovedita in proiecte de alimentare cu apa .n conformitate cu prevederile Drdonan!ei @uvernului nr. 3. Ca9acitat&a in!&$titori%or int&r&$aţi 8entru a putea fi precalifica!i investitorii sau asocierile de investitori interesa!i vor tre"ui să demonstre e3 2 capacitatea te6nică de a reali a proiectul pu"lic2privat propus7 2 e/perien!ă. 1# L 2<<2 privind contractele de parteneriat pu"lic2 privat. noi sta!ii de epurare7 1.n Doc :&nt % Ataşat . resurse şi e/perti a . apro"ată de Aegea *.n proiecte similare ca anvergură7 2 e/perien!a managerială .<L2<<2 cu modificările şi completările ulterioare. $easemenea.ri%&%& d& 9 nctaD.mpreună cu Crit&rii%& d& &!a% ar& şi .

sau !nt-r iate. :2mail3 c1ilfovVc1ilfov. 1B. telefon <21L 212. situat .n ?ucureşti.3*. @6eorg6e Cotea 2 sef serviciu cu adresa mail3 georgecoteaVc1ilfov. fa/ <21L 212.%#. 2 Fivelurile anga1amentelor financiare pe care a investitorul L asociatia de investitori doresc sa le mo"ili e e si sursa 2< 1< PUNCTA/ ACORDAT *. . strada @6eorg6e Manu nr 1B.$: 8JFC&-9 -A D(:+&:AD+ 8+=>=F$ 8+D=:C&JA 888 @REALI-AREA SI OPERAREA UNOR SISTEME -ONALE SI LOCALE DE ALIMENTARE CU APA POTA"ILA SI DE CANALI-ARE A APELOR U-ATEA CRITERIUL DE EVALUARE PUNCTA/ MA2IM 0inantar& ' 2 Capacitatea financiara a investitorului L asociatiei de investitori. +ela!ii suplimentare se pot o"!ine de la Consiliul 9ude!ean =lfov. resursele sale financiare. sector 1.%..%#.%.3*.)3. tel <21L 212. fa/ <21L 212. strada @6eorg6e Manu nr.ro Data limită de depunere a scrisorilor de intenţie este' 2" (ai 2))* – ora 12 )). Doc :&nt % ataşat la anun!ul de inten!ie poate fi procurat fără plată de la sediul Consiliului 9ude!ean =lfov.. +u se acceptă scrisori de intenţie nesigilate şi . sau alte dove i concludente pentru celelalte proiecte.)3. credi"ilitatea acesteia pe pietele financiare. persoană de contact 2 =ng.6.ro An&?a 1 Con$i%i % / d&t&an I%fo! (=S.

2 8rogramul de asigurare a calitatii pentru proiect. 2 -nga1amentele curente ale investitorului si ale fiecaruia dintre mem"rii asocierii. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiecte similare. 2 &arifele propuse investitorul L asociatia de investitori si limitele de suporta"ilitate ale a"onatilor.dovedita a acestora. TOTAL * 1< # 2 2 3 2 2 2 2 3 3 2 . 2 Modalitatea glo"ala de a"ordare a proiectului. 0 rni<ar&a 9roi&ct % i' 2 $emonstrarea capacitatii de indeplinire a cerintelor de reali are a proiectului asa cum a fost el solicitat prin anuntul de intentie. 2 Drice detalii privind disputele comerciale anterioare. 2 :/perienta in formare de personal si training pentru planificarea. financiara si manageriala in domenii relevante. 2 Capacitatea de a reali a proiectul in conditiile de calitate solicitate. 2 :/perienta te6nica. Ca9acitat& $i &?9&ri&nta $i:i%ara' 2 $emonstrarea capacitatii investitorului si mem"rilor asociatiei in vederea reali arii proiectului. 2 :/perienta dovedita in proiecte de alimentare cu apa si canali are2epurare in sistem ?D& sau similar. 2 $emonstrarea faptului ca investitorul L fiecare mem"ru al asociatiei de investitori se anga1ea a sa participe la proiect. 2 Modul in care investitorul L asociatia de investitori accepta matricea riscurilor de proiect. A$9&ct& co:&rcia%& ' 2 $emonstrarea faptului ca investitorul L asociatia de investitori a inteles alocarea riscurilor de proiect. 1< * # 1<< *B . daca este ca ul. 2 :/perienta in gospodarirea 1udicioasa a resurselor de apa. 2 Capacitatea demonstrata de a reali a proiectul si nivelul de servicii cerut la un cost competitiv. operarea si intretinerea sistemelor de alimentare cu apa si canali are2epurare. implementarea.

@aran!iile vor asigura toate riscurile. Concuren!a asigurată . . Succesul unui contract pentru autorită!ile pu"lice.mpovăra finan!ele pu"lice şi să eli"ere e puterea pu"lică de sarcini de simplă gestiune. cu at0t impactul po itiv prelungit asupra "ugetului este mai mare. deşi e/istă . desc6ide permanent un c0mp vast de ac!iune. Cn evaluarea impactului asupra "ugetului pu"lic se impune a se fi luate .n calcul şi garan!iile de stat pe care partenerul privat le solicită. contractele tre"uind să fie foarte "ine negociate şi structurate legal. Cu c0t mai multe riscuri sunt . dar şi viitoare ale "ugetului pu"lic. -colo unde e/ista cofinan!are pu"lică. din partea sectorului de stat.n statele . este necesar să se apele e la licita!ii pentru a allege partenerul privat cel mai convena"il din punct de vedere al calită!ii costului. 8entru parteneriatul pu"lic privat se impune definirea c0t mai clară a riscurilor şi distri"u!ia lor. -cest parteneriat a permis şi permite să se răspundă la nevoi esen!iale fără a .n continuare o"stacole ce tre"uiesc a fi depăşite.n economiile tuturor statelor ce lau utili at.nainte de demararea proiectului o"ligă ofertan!ii priva!i să micşore e costurile. să crească calitatea şi să fie inovativi. CDFCAJP== Fo!iunea de parteneriat pu"lic ' privat pentru reali area şi administrarea de infrastructuri şi servicii pu"lice şi2a dovedit utilitatea .nsemn0nd c6eltuieli curente. este asigurat de concuren!ă. comerciale şi de altă natură. spre sectorul privat. D parte din riscuri pot fi reduse ca urmare a unui monta1 adecvat al proiectului şi a luării unor *) . Fecesitatea de voltării infrastructurii şi a serviciilor pu"lice . Jn accent deose"it se pune pe delegarea de gestiune.ntre sectorul pu"lic şi cel privat depinde de preluarea riscurilor financiare. $istri"uirea costurilor unui parteneriat pu"lic ' privat . care să aducă o c0t mai mare eficien!ă.n !ările industriali ate precum şi . Aa gestionarea unor utilită!i pu"lice se poate folosi managementul privat. .n sarcina partenerului privat.MEM"RU IN COMISIA DE EVALUARE.n curs de de voltare.n ceea ce priveste costurile sale.

$e voltarea localăL1ude!eanăLregională %< . adesea decenii.n proiecte 888. 8arteneriatul pu"lic 2 privat poate asigura o alternativă optimă prin care sectorul privat cooperea ă cu autorită!ile pu"lice.ntre de voltare locală 4comunăLoraş5 1ude! şi regiune. av0nd . Spiritul de ini!iativă com"inat cu o "ună organi are au făcut ca o parte din consiliile 1ude!ene să apele e la parteneriatul pu"lic2privat c6iar . =nstruirea. ori concesiune.n!elege să se organi e e din punctul de vedere al managementului de 8ro1ect depinde eficien!a şi .n sc6im"ul "anilor.ntinde pe o perioadă lungă de timp.@.măsuri de protec!ie a mediului. nr. identificarea oportunită!ilor. prin implicarea sectorului privat care este controlat .n cele din urmă succesul unui parteneriat pu"lic2privat.n acest domeniu. administra!iilor pu"lice revenindu2le sarcina principală de a sta"ili foarte clar ac!iunile ce urmea ă a se . furni 0nd capitalul şi e/perien!a necesare pentru asigurarea unor servicii pu"lice de calitate. -doptarea D.n privin!a limitării sferei de reali are a 888.n asigurarea transparen!ei procesului de selec!ie. Cn timp ce noua legisla!ie pre intă avanta1ul unei reglementări mai detaliate ale procedurilor pentru selec!ia partenerilor priva!i eligi"ili şi a tipurilor de contracte prin care se reali ea ă un 888.n care administra!ia . evaluarea şi mai apon asumarea riscului unei afaceri sunt primele condi!ii pentru ca administra!ia să se implice .n toate fa ele reali ării investi!iei şi . 8roiectul de parteneriat pu"lic2privat se dovedeşte astfel a fi unul dintre principalele mecanisme prin care sectorul pu"lic reuşeşte să o"!ină valoare . acest act pu"lic este critica"il . 8entru ca administra!ia să poată promova sistemul de parteneriat este esen!ială o a"ordare strategică a de voltării la nivel 1ude!ean şi a sta"ilirii unei legături . mult mai complicate comparativ cu cele reglementate pentru ac6i i!ii pu"lice.n vedere că un parteneriat se poate .ntreprinde . repre entan!ilor sectorului privat şi mediului academic.nainte de apari!ia cadrului legal specific domeniului. av0nd ca "a ă 1uridică Aegea administra!iei pu"lice locale şi Codul comercial. precum şi su" aspectul procedurilor.1#L2<<2 a generat opinii diverse din partea administraWiei pu"lice locale. caren!elor .n e/ploatare. Fu este mai pu!in adevărat faptul că de modul .

n conte/tul integrării planurilor de de voltare locală . Jtili area sistemului de parteneriat pu"lic2privat .ţii or8ani<aţiona%& a ad:ini$traţi&i 9 #ic&.n cele 1ude!ene şi regionale7 M Corelarea managementului financiar cu managementul de proiect . nr.1 din D. fiind vor"a despre un domeniu . astfel .@. 21%L2<<1. 1#L2<<2.t. 1#L2<<25 şi de lărgirea sferei o"iectului de reglementare a 888 prevă ută . M +eglementarea unitară a sistemului 888. ar fi nevoie de armoni area unor dispo i!ii legale 4D. nr. pentru a asigura o competi!ie egală şi transparentă.ţir& a ca9acit.nu poate fi spri1inită doar de o structură a administra!iei pu"lice. te6nici de negociere.n art.@.@.n curs de finali are c0t şi oportunită!i de parteneriere7 M $efinirea de către fiecare institu!ie a administra!iei pu"lice a unui mecanism de management de proiect7 M Drgani area unor seminarii de instruire pentru func!ionari şi aleşi din administra!ia pu"lică locală pe tema parteneriatului pu"lic2privat 4printre temele de instruire s2ar putea număra3 managementul proiectelor.n ca ul reali ării unui parteneriat7 M Crearea unei "a e de date la toate nivelele administra!iei pu"lice care să con!ină at0t parteneriatele pu"lice2private finali ate sau .n raport cu e/istente unei planificări strategice a 1ude!ului.ri d& >:# n. . nr. 8rocedura de selec!ie prevă ută de lege la ac6i i!ii pu"lice şi concesiuni ar fi un "un e/emplu7 %1 . R&co:and. planificarea strategică.n cadrul căreia un instrument de implementare este parteneriatul pu"lic2privat.nc0t să fie cuprinse at0t activită!i cu scop comercial c0t şi cele care nu urmăresc o"!inerea unui profit7 M Simplificarea procedurilor de selec!ie a investitorilor prevă ută de 888. D. 2#L2<<<. Cn acest sens. Aegea nr. implementarea şi monitori area contractelor57 M 8romovarea unor e/emple de succes la nivelul tuturor comunită!ilor locale.n care puterea e/emplului este importantă. :ste nevoie de o administra!ie modernă şi fle/i"ilă care să ai"ă capacitatea de a gestiona planificarea de voltării şi implicit a investi!iilor .

@. #21L2<<27 M Modificarea completă a procedurii reglementate la art. -vem .n care s2a semnat “acordul de proiect”5 este concomitentă cu ela"orarea studiului de fe a"ilitate7 M -"rogarea dispo i!iilor art. din ane/a 1 la normele metodologice apro"ate prin O@ nr.n proprietatea unor persoane fi ice sau 1uridice pentru a reali a un parteneriat pu"lic2privat7 M Scurtarea termenelor minime prevă ute de actuala legisla!ie . #21L2<<2 prin care se lasă autorită!ii pu"lice dreptul să 6otărască procedura de tratare a scrisorilor de inten!ie .ntre etapele procedurilor pentru a .1 din ane/a 1 la normele metodologice apro"ate prin O.11. :ste vor"a de art.n care nu se a1unge la “lista scurtă”.n vedere. #211 pentru finali area unui contract 888.@.@. nr.M :liminarea pct. condi!ia impusă la procedura de selec!ie a unui grup de poten!iali investitori pentru a semna “acorduri de proiect”. nr.nt0r iate sau nesigilate7 M $efinirea clară a “acordul de proiect” ' ca precontract. B. :liminarea din D. dacă mai este ca ul să fie păstrată .*. nr. 1#L2<<2 şi pct.@.425 din D. nr.nc6eierea de către administra!ia pu"lică a parteneriatului.# din D.nlesni . !in0nd cont de dificultatea reali ării acesteia7 M Clarificarea situa!iei .12 alin.n care negocierea cu investitorii selecta!i . 1#L2<<2 privind e/proprierea terenurilor aflate . 1#L2<<2 şi normele sale metodologice a situa!iei . după un sistem competi!ional.n prima fa ă 4. aşa cum s2a propus anterior.mpăr!irea pe etape a procedurii de selec!ie din legisla!ia actuală. %2 .

?onard ' 8recis de droit administratif ' :d.#em 8aris $allo . 1). 1)B)  C6arles $e""asc6 ' =nstitutions administratives ' 8aris. ?ucureşti."i#%io8rafi&  :mil ?ălan ' =nstitu!ii de drept pu"lic.1  -ni"al &eodorescu ' &ratat de drept administrativ ' vol =  +. :d. A@$9. 9.2 %3 . 8aris  -ndre de Aau"adere. 1))*  =oan >ida 2 8uterea e/ecutivă şi -dministra!ia 8u"lică. $roit constitutionnel. $allo . ?ucureşti. 1). 2<<%  9ean +ivero ' $roit administratif ' :d. -ll ?ecN. >ene ia. 8aris  C6arles $e""asc6 ' Science administrative. 1)))  -ndre de Aau"adere ' &raite de droit administratif. Hves @audement ' &raite de droit administratif  8ierre 8actet ' =nstitition politique. 1).C. -dministration pu"lique.3  =oan >ida 2 8uterea e/ecutivă şi -dministra!ia 8u"lică.

vol. +oss ' I '(e )conomics of *ublic%*rivate *artners(ips” 2 Canadian 8u"lic 8olicG ' analGse de politiques.s ” ' &6e development economics discussion paper series ' Aondon Sc6ool of :conomics. 8aris. 9ean2Hves 8errot şi @autier C6atelus I#inancement des infrastructures et des services collectifs. $e recours au partenariat public%priv&”2 8resses des 8onts et C6aussXes. 2. 2<<<.  9ean2:tienne ee ?ettignies şi &6omas Y. 1))) %* . nr. KKK. 2<<*  &imot6G ?esleG şi Maitreees6 @6ataN I*ublic%*rivate *artners(ips for t(e provision of public goods: '(eor+ and an aplication to .-.