You are on page 1of 5

Agatha Christie

Jaful obligaţiunilor de un milion de dolari
— Câte furturi de obligaţiuni au mai fost în ultimul timp! – am remarcat într-o dimineaţă, punând la o parte ziarul. Poirot, ai să renunţăm la !tiinţa deducţiei !i să ne ocupăm în sc imb de infracţiuni comune. — "i prins gustul banului, parc-a!a se zice, nu, mon ami# — Păi, uită-te la ultima lo$itură, obligaţiuni %ibert& în $aloare de un milion de dolari, pe care 'anca londonezo-scoţiană le trimitea la (e) *or+ !i care au dispărut într-o manieră cu totul remarcabilă de la bordul $asului ,l&mpia. — -acă n-a! a$ea "mal de mer", !i dacă n-ar fi a!a de greu să practici metoda e.celentă a lui %a$erguier pentru mai mult de câte$a ore cât durează tra$ersarea Canalului /ânecii, eu însumi a! fi încântat să călătoresc pe unul din aceste mari transatlantice, murmură Poirot $isător. — 0ntr-ade$ăr, am răspuns entuziasmat. 1nele din ele sunt ca ni!te palate2 piscine, saloane, restaurante, sere cu palmieri – de aproape nu-ţi $ine să crezi că te afli pe mare. — 0n ce mă pri$e!te, întotdeauna îmi dau seama când sunt pe mare, zise Poirot trist. 3i toate
fleacurile pe are mi le enumeri nu-mi spun nimic4 dar, prietene, gânde!te-te o clipă la sufletele care călătoresc incognito! %a bordul acestor palate plutitoare, cum pe bună dreptate le-ai numit, poţi să întâlne!ti elita, 5 haute noblesse5 a lumii interlope.

"m râs. — "!adar, asta te entuziasmează pe tine! "i fi dorit să-ti încruci!ezi sabia cu cel care a furat
obligaţiunile %ibert&#

Proprietăreasa ne întrerupse2 — , tânără $rea să $ă $adă, domnule Poirot. Poftim cartea ei de $izită. Pe cartea de $izită se putea citi2 domni!oara 6sm7e 8ar9u ar. -upă ce plon:ă sub masă pentru a recupera o firimitură rătăcită pe care o aruncă cu gri:ă în co!ul de gunoi, Poirot îi făcu semn din cap proprietăresei să o poftească. 0n clipa următoare fu condusă înăuntru una din cele mai încântătoare tinere ce mi-a fost dat să $ăd. "$ea $reo ;< de ani, oc i mari negri !i o siluetă perfectă. 6ra bine îmbrăcată !i complet stăpână pe sine. — =ă rog să luaţi loc, mademoiselle. =i-l prezint pe prietenul meu, căpitanul >astings, care mă a:ută în rezol$area micilor mele probleme. — /i-e teamă că astăzi $-am adus o problemă mare, monsieur Poirot, spuse fata, înclinând graţios din cap către mine, pe când se a!eza. Presupun că aţi citit în ziare, mă refer la furtul obligaţiunilor %ibert& de pe ,l&mpia. Pesemne că pe faţa lui Poirot se putea citi o oarecare uimire, deoarece ea continuă grăbită2 8ără îndoială că $ă întrebaţi ce legătură am eu cu o instituţie a!a de oficială cum e 'anca londonezo-scoţiană. Pe de o parte nici una, pe de alta toate. =edeţi, monsieur Poirot, sunt logodită cu domnul P ilip ?idge)a&. — " a! 3i domnul P ilip ?idge)a&... — 6ste cel căruia-i fuseseră încredinţate !i de la care au fost furate. -esigur că nu i se poate repro!a nimic, pentru că n-a fost deloc $ina lui. @otu!i este disperat, iar unc iul său, !tiu asta, insistă că el a menţionat probabil cui$a că se află în posesia obligaţiunilor. Ce g inion îngrozitor pentru cariera lui! — Cine este unc iul său# — -omnul =a$asour, director general asociat al 'ăncii londonezo-scoţiene. — Ce-ar fi, domni!oară 8ar9u ar, să-mi relataţi întreaga istorie# — Cu plăcere. -upă cum !tiţi, 'anca dorea să-!i e.tindă creditele în "merica !i, în acest scop, a otărât să trimită obligaţiuni %ibert& în $aloare de un milion de dolari. -omnul =a$asour l-a ales pe nepotul său, care ocupa de mulţi ani o funcţie de mare încredere la 'ancă !i care cuno!tea toate detaliile afacerilor 'ăncii la (e) *or+, să întreprindă această călătorie! ,l&mpia a plecat din %i$erpool pe data de ;A, iar obligaţiunile i-au fost înmânate lui P ilip în aceea!i dimineaţă de către domnul =a$asour !i domnul B a), cei doi directori generali asociaţi ai 'ăncii londonezo-scoţiene. "u fost numărate,

legate într-un pac et !i sigilate în prezenţa sa, după care el însu!i a încuiat pac etul imediat în cufăr. — 1n cufăr cu o broască obi!nuită# — (u, domnul B a) a insistat să fie pre$ăzut cu o încuietoare specială de Ca magazinul 5>ubbs5.
-upă cum am spus, P ilip a pus pac etul la fundul cufărului. " fost furat cu câte$a ore înainte de sosirea la (e) *or+. B-a făcut o perc eziţie riguroasă a întregului $as, dar fără rezultat. ,bligaţiunile păreau să se li făcut literalmente ne$ăzute.

Poirot făcu o grimasă. — @otu!i n-au dispărut cu totul din moment ce înţeleg că au fost $ândute cu bucata la o :umătate de oră după acostarea ,l&mpiei! 8ără îndoială că primul lucru pe care trebuie să-l fac este să mă întâlnesc cu domnul ?idge)a&. — @ocmai $oiam să $ă propun să luaţi masa cu mine la restaurantul 5C es ire C eese5. "colo i-am
dat întâlnire lui P ilip, dar nu !tie că $-am consultat în numele lui.

"mândoi ne-am dat imediat acordul !i am plecat cu un ta.i. -omnul P ilip ?idge)a& a:unsese înaintea noastră !i fu oarecum surprins să-!i $adă logodnica sosind cu doi străini. 6ra un tânăr c ipe!, înalt !i dic isit, cu câte$a fire albe la tâmple, de!i nu putea să aibă mult peste AD de ani. -omni!oara 8ar9u ar se îndrepta spre el !i-i puse mâna pe braţ. — Cartă-mă că am acţionat fără să te întreb, P ilip, spuse ea. Bă te prezint domnului >ercule Poirot,
de care trebuie să fi auzit !i prietenului său, căpitanul >astings.

?idge)a& părea foarte uluit. — 'ineînţeles că am auzit de dumnea$oastră, monsieur Poirot, spuse el strângându-i mâna. -ar nu !tiam că 6sm7e a$ea de gând să $ă consulte în problema mea... a noastră. — /i-era teamă că n-o să mă la!i, P ilip, zise domni!oara 8ar9u ar, supusă. — -eci, ai luat toate măsurile de asigurare, remarcă el zâmbind. Bper că monsieur Poirot $a reu!i să facă lumină în această situaţie neobi!nuită, pentru că eu, mărturisesc cinstit, aproape că mi-am ie!it din minţi de gri:ă !i nelini!te. 0ntr-ade$ăr, era tras la faţă !i cu pri$irile rătăcite, arătând limpede tensiunea ner$oasă în care se afla. — 6i, ei, făcu Poirot. >ai să mâncăm !i în timpul mesei o să ne străduim împreună să $edem ce e de făcut. =reau să ascult po$estea domnului ?idge)a& din propria-i gură. 0n timp ce ne înfruptam din friptura e.celentă !i delicioasa ciulama de rinic i, specialitatea casei, P ilip ?idge)a& istorisi întreaga situaţie care a dus la dispariţia obligaţiunilor %ibert&. Po$estea lui se potri$ea cu cea a domni!oarei 8ar9u ar în cele mai mici detalii. Când termină, Poirot luă conducerea con$ersaţiei cu o întrebare2 — Cum anume aţi descoperit că obligaţiunile fuseseră furate, domnule ?idge)a&# ?âse cu amărăciune. — 6ra izbitor, monsieur Poirot. (u putea să-mi scape. Cufărul fusese tras pe :umătate din cabină,
:ulit !i tăiat unde încercaseră să forţeze încuietoarea.

— -ar eu am înţeles că a fost desc is cu c eia#! — "!a e. "u încercat să-l forţeze, dar n-au putut. 0n cele din urmă, probabil că l-au descuiat într-un fel sau altul. — Curios lucru, zise Poirot !i oc ii începură să-i scânteieze cu acea luminiţă $erzuie pe care o cuno!team a!a de bine. -escoperă că a$eau c eia de fapt, de!i fiecare din încuietorile magazinului 5>ubbs5 este unică. — @ocmai de aceea nu putea să aibă c eia. Cată ce mă obsedează zi !i noapte. — Bunteţi sigur de asta# — Pot să :ur !i, în plus, dacă a$ea c eia sau o dublură, de ce-ar fi pierdut atâta timp pentru a forţa o încuietoare e$ident ine.pugnabilă# — " ! Cată e.act întrebarea pe care ne-o punem !i noi! 0ndrăznesc să prezic că soluţia, dacă o $om
descoperi $reodată, se $a baza pe acest fapt neobi!nuit. =ă rog să nu $ă supăraţi dacă $ă mai pun o întrebare2 Bunteţi absolut sigur că nu aţi lăsat cufărul descuiat#

P ilip ?idge)a& rămase pri$indu-l lung, drept care Poirot gesticulă în semn de iertare2 — Be mai întâmplă! 'ine. -eci obligaţiunile au fost furate din cufăr. Ce a făcut oţul cu ele# Cum a reu!it să a:ungă cu ele la ţărm# — " ! e.clamă ?idge)a&. "sta este. Cum# B-a trimis $orbă la $amă !i toate persoanele de pe $apor au fost trecute prin ciur !i prin sită. — 0nţeleg că obligaţiunile formau un pac et $oluminos.

— -esigur. (u puteau fi ascunse pe punte !i, oricum, !tim că n-au fost ascunse din moment ce au fost oferite spre $ânzare la :umătate de oră după sosirea ,l&mpiei, cu mult timp înainte să dau telegrama !i să anunţ seriile. 1n acţionar :ură că a cumpărat câte$a c iar înainte ca ,l&mpia să acosteze. -ar obligaţiunile nu pot fi transmise telegrafic. — @elegrafic nu, dar nu cum$a s-a apropiat $reun remorc er# — (umai cele oficiale !i asta s-a întâmplat după ce s-a dat alarma !i toată lumea era în stare de alertă. 6u însumi am $eg eat să nu fie cum$a transmise în felul acesta. -oamne, Poirot, o să-nnebunesc! %umea începe să spună că eu însumi le-am furat. — -ar !i dumnea$oastră aţi fost perc eziţionat la coborâre, nu-i a!a# îl întrebă Poirot blând. — -a. @ânărul îl pri$i nedumerit. — =ăd că nu-nţelegeţi ce $reau să spun, zise Poirot zâmbind enigmatic. "cum a! dori să fac o mică
anc etă la 'ancă.

?idge)a& scoase o carte de $izită !i notă pe ea câte$a cu$inte. — @rimiteţi-o unc iului meu !i $ă $a primi imediat. Poirot îi mulţumi, î!i luă la re$edere de la domni!oara 8ar9u ar !i pornirăm împreună spre @ readneedie Btreet, unde se afla sediul central al 'ăncii londonezo-scoţiene. "rătând cartea de $izită a lui ?idge)a&, am fost condu!i printr-un labirint de birouri !i g i!ee, făcând slalom printre funcţionari care încasau !i alţii care restituiau bani, până într-un mic birou de la eta:ul întâi, unde furăm primiţi de directorii generali. 6rau doi gentlemeni gra$i, care albiseră în slu:ba băncii. -omnul =a$asour a$ea o bărbuţă scurtă !i albă, în timp ce domnul B a) era proaspăt ras. — 0nţeleg că sunteţi detecti$ particular# zise domnul =a$asour. 8oarte bine. -esigur că noi ne-am încredinţat afacerea Bcotland *ard-ului. Cnspectorul /c(eil se ocupă de acest caz !i mi se pare un ofiţer foarte competent. — Bunt con$ins, zise Poirot politicos. , să-mi îngăduiţi, sper, să pun câte$a întrebări în numele nepotului dumnea$oastră# /-ar interesa cine a comandat încuietoarea de la magazinul 5>ubbs5# — 6u însumi am comandat-o, răspunse domnul B a). (-am $rut să încredinţez nici unui funcţionar această treabă, în ce pri$e!te c eile, una o deţinea domnul ?idge)a&, iar colegul meu !i cu mine a$eam câte una. — -eci, nici un funcţionar n-a a$ut acces la ele# -omnul B a) se întoarse întrebător către domnul =a$asour. — Cred că nu gre!esc când afirm că au rămas în seiful în care au fost a!ezate încă din ziua de ;A, spuse domnul =a$asour. -in păcate, colegul meu s-a îmbolnă$it acum două săptămâni – de fapt, c iar în ziua în care a plecat P ilip – !i abia acum s-a însănăto!it. — 'ron!ita acută nu mai este o glumă pentru un om de $ârsta mea, zise domnul B a) :alnic. /i-e
teamă că domnul =a$asour a a$ut mult de lucru din pricina absenţei mele, ca să nu mai pun la socoteală suferinţa de pe urma acestei gri:i nea!teptate.

Poirot mai puse câte$a întrebări. /i-am dat seama că se străduia să determine gradul e.act de intimitate dintre unc i !i nepot. ?ăspunsurile domnului =a$asour fură scurte !i la obiect. (epotul său era o persoană oficială de mare încredere la 'ancă !i nu !tia să aibă nici datorii, nici dificultăţi materiale. 0i mai fuseseră încredinţate misiuni similare în trecut. 0n cele din urmă am fost alungaţi în mod politicos. — Bunt dezamăgit, spuse Poirot când a:unserăm în stradă. — Bperai să descoperi mai mult# Bunt ni!te bătrâni cam confuzi. — (u asta mă dezamăge!te, mon ami. (ici nu mă a!teptam să găsesc un director de bancă pe care să-l pot considera 5un destoinic om de finanţe cu o pri$ire $ulturească5, a!a cum sunt descri!i ace!tia în romanele tale preferate. (u, sunt dezamăgit de caz – e mult prea simplu! — Bimplu! — -a, tu nu găse!ti că e aproape copilăresc de simplu# — 3tii cine a furat obligaţiunile# — -a. — -ar atunci... trebuie... de ce... — (u te zăpăci !i nu te înro!i, >astings. (u $om face nimic în clipa de faţă.

— -ar de ce# Ce a!tepţi# — Pe ,l&mpia. @rebuie să se întoarcă marţi din călătoria de la (e) *or+. — -ar dacă !tii cine a furat obligaţiunile, de ce să mai a!tepţi# B-ar putea să ne scape. — Bă fugă pe o insulă din ,ceanul Pacific unde nu e.istă e.trădare#! (u, mon ami, nu i-ar prii $iaţa de acolo. 3i ca să-ţi răspund la întrebarea de ce să a!teptăm – eh bien, pentru inteligenţa lui >ercule Poirot cazul este absolut limpede, dar de dragul celorlalţi care nu sunt la fel de înzestraţi de bunul -umnezeu – cum ar fi inspectorul /c(eil, de e.emplu – ar fi de preferat să facem o mică cercetare pentru a stabili faptele. @rebuie să-i respectăm pe cei mai puţin dotaţi decât noi. — , , -oamne, Poirot! 3tii, a! da o groază de bani ca să te $ăd făcându-te de râs – măcar o dată. 6!ti a!a de nesuferit de încrezut! — (u te ener$a, >astings. Eău, sunt momente când obser$ că aproape mă dete!ti. =ai, din păcate
sufăr de pedeapsa genialităţii!

Bpunând acestea î!i umflă pieptul !i oftă atât de nostim încât am izbucnit în râs fără $oia mea. /arţi goneam spre %i$erpool într-un compartiment de clasa întâi. Poirot refuzase cu încăpăţânare
să-mi di$ulge ce$a din supoziţiile sau con$ingerile sale. Be mulţumea să-!i e.prime surprinderea că eu nu sunt la fel de 5au fait" cu situaţia. Cum dispreţuiesc cearta, mi-am ascuns curiozitatea sub o plato!ă de indiferenţă.

,dată a:un!i la c eiul unde era ancorat marele transatlantic, Poirot de$eni ager !i $ioi. Procedura a constat din c estionarea a patru însoţitori de bord, care au fost întrebaţi despre un prieten de-al lui Poirot ce tra$ersase oceanul în drum spre (e) *or+ la data de ;A. — 1n bătrânel cu oc elari, care nu prea ie!ea din cabină. -escrierea părea să i se potri$ească unui anume domn =entner, care ocupase cabina C ;F de lângă cea a lui P ilip ?idge)a&. -e!i nu eram în stare să înţeleg cum dedusese Poirot e.istenţa !i înfăţi!area domnului =entner, eram e.trem de emoţionat. — Bpuneţi-mi, am strigat, nu cum$a acest domn a părăsit printre primii $asul când aţi a:uns la (e) *or+# 0nsoţitorul de bord clătină din cap. — (u, domnule, a fost c iar unul dintre ultimii. /-am retras perple. !i am obser$at că Poirot îmi zâmbea pe sub mustaţă. 6l îi mulţumi însoţitorului cu o bancnotă !i ne luarăm adio. — @oate ca toate, am remarcat cu satisfacţie, dar ultimul răspuns cred că ţi-a distrus preţioasa teorie, oricât ai rân:i. — Ca de obicei, nu înţelegi nimic, >astings. -impotri$ă, acest răspuns e piatra de temelie a teoriei
mele.

/i-am aruncat braţele în sus, disperat. — ?enunţ. -in nou în tren, în timp ce goneam spre %ondra, Poirot scrise cu sârg câte$a minute, după care sigilă rezultatul într-un plic. — Gsta-i pentru bunul inspector /c(eil. "m să-l las în drum la Bcotland *ard !i apoi ne $om îndrepta spre restaurantul 5?endez-$ous5, unde am in$itat-o pe domni!oara 6sm7e 8ar9u ar să ne facă cinstea de a lua masa cu noi. — 3i ?idge)a&# — Ce-i cu el# întrebă Poirot clipind din oc i. — Păi, doar nu cum$a te gânde!ti... nu se poate... — 6!ti din ce în ce mai incoerent, >astings. -e fapt, eu c iar gândesc. -acă ?idge)a& ar fi oţul, ceea ce n-ar fi e.clus, cazul ar fi fost încântător4 o $eritabilă lecţie metodică. — -ar nu la fel de încântătoare pentru domni!oara 8ar9u ar. — Poate că ai dreptate. -e aceea a ie!it cum nu se poate mai bine. >astings, ai să re$edem împreună cazul. =ăd că abia a!tepţi. Pac etul sigilat este scos din cufăr !i se face ne$ăzut, după cum se e.prima domni!oara 8ar9u ar. (e$ăzut nu putem să credem că a fost, a$ând în $edere do$ezile pe care ni le dă dez$oltarea actuală a !tiinţei !i atunci să ne gândim ce-ar fi putut să se întâmple. @oată lumea afirmă că e incredibil ca el să fi fost dus pe ascuns la ţărm. — -a, dar !tim că...

— B-ar putea ca tu să !tii, >astings, eu nu. Bunt de părere că, din moment ce părea incredibil, este într-ade$ăr incredibil. ?ămân două posibilităţi2 să fi fost ascuns la bord – lucru de asemenea cam greu – sau să fi fost aruncat peste bord. — Cu un colac de sal$are, $rei să spui# — 8ără colac. %-am pri$it neîncrezător. — "tunci, dacă obligaţiunile au fost aruncate în mare, nu puteau fi $ândute la (e) *or+. — 0ţi admir mintea logică, >astings. ,bligaţiunile s-au $ândut la (e) *or+, a!adar nu au fost aruncate în mare. 0nţeleg unde a:ungem# — 1nde eram la început. — 5Jamais de la vie5! -acă pac etul a fost aruncat peste bord, iar obligaţiunile s-au $ândut la (e) *or+, atunci pac etul nu le putea conţine. 6.istă oare $reo do$adă că pac etul conţinea într-ade$ăr obligaţiunile# "du-ţi aminte că domnul ?idge)a& nu l-a desc is niciodată de când i-a fost înmânat la %ondra. — -ar atunci... Poirot îl opri impacientat. — %asă-mă să continui. 1ltima oară, obligaţiunile au fost $ăzute în biroul 'ăncii londonezo-scoţiene în dimineaţa zilei de ;A. 6le apar la (e) *or+ la o :umătate de oră după sosirea ,l&mpiei !i, cum spune o singură persoană căreia nimeni nu-i dă ascultare, c iar înainte de a a:unge. Bă presupunem, deci, că ele n-au fost niciodată la bordul ,l&mpiei. "r fi putut a:unge altfel la (e) *or+# -a, $asul Higantic părăse!te Bout ampton în aceea!i zi cu ,l&mpia, iar el deţine recordul de tra$ersare a "tlanticului. @rimise cu Higantic, obligaţiunile ar fi a:uns în (e) *or+ cu o zi înainte de sosirea ,li&mpiei. @otul este limpede, cazul începe să se e.plice. Pac etul sigilat e fals !i probabil că a fost substituit în biroul 'ăncii. "r fi fost u!or pentru oricare dintre cei trei bărbaţi prezenţi acolo să pregătească o dublură care să înlocuiască coletul $eritabil. Très bien, obligaţiunile sunt e.pediate unui complice din (e) *or+ cu instrucţiuni să le $ândă în momentul când sose!te ,l&mpia, dar pentru aceasta cine$a trebuie să călătorească pe ,l&mpia pentru a manipula presupusul :af. — -ar de ce# — Pentru că dacă ?idge)a& desc ide pac etul !i descoperă că e fals, bănuiala zboară imediat înapoi la %ondra. (u, bărbatul din cabina alăturată î!i face treaba, se preface că forţează broasca cât se poate mai e$ident, astfel încât să atragă neîntârziat atenţia asupra furtului, descuie de fapt cufărul cu o dublură, aruncă pac etul peste bord !i a!teaptă până coboară ultimul călător. 'ineînţeles că poartă oc elari ca să-!i ascundă oc ii !i este in$alid pentru că nu $rea să ri!te să se întâlnească cu ?idge)a&. Coboară la (e) *or+ !i se întoarce cu primul $apor. — -ar cine... care din ei era# — Cel care a$ea un duplicat la c eie, cel care a comandat încuietoarea, cel care nu a fost gra$
bolna$ de bron!ită !i nu a stat în casa lui de la ţar ă... en fin, bătrânelul cel 5confuz5, domnul B a)! 6.istă infractori !i în cercurile sus-puse câteodată, prietene. 6i, am a:uns. Mademoiselle, am izbândit! îmi permiteţi#

3i, radiind de mulţumire, Poirot o sărută u!or pe ambii obra:i.