You are on page 1of 84

CUPRINS I. Misterul din Cornwall II. Aventura regelui de treflă III. Răpire eşuată IV. Crimă maternă V. Aventura u!ătăresei VI.

"ispari#ie misterioasă VII. Misterul sinu!iderii VIII. $ănuieli adeverite I%. Misterul !rimei de pe vas %. Pă!at du lu %I. &eroarea testamentului

I. Misterul din Cornwall ' "oamna Pengell() anun#ă proprietăreasa noastră şi se retrase dis!ret. Mul#i oameni neo işnui#i veneau să*l !onsulte pe Poirot dar) după mine) femeia !are stătea nervoasă !+iar ,n !adrul uşii) trăg-nd !u degetul de şalul din pene de la g-t) era !ea mai neo işnuită dintre to#i. .ra e/traordinar de !omună ' o femeie su #ire) tre!ută) de aproape 01 ani) ,m ră!ată ,ntr*o +aină şi fustă tri!otate) !u o i2uterie din aur la g-t şi !u o pălărie !u totul nepotrivită deasupra părului ei !enuşiu. 3ntr*un oraş de provin!ie dai peste o sută de doamne Pengelle( pe stradă ,n fie!are 4i. Poirot ,naintă şi o ,nt-mpină !u plă!ere) o serv-nd !ă părea evident ,n!ur!ată. ' "oamnă) vă rog) lua#i lo!. Colegul meu) !ăpitanul 5astings. "oamna se aşe4ă) murmur-nd nesigur6 ' Sunte#i domnul Poirot) dete!tivul7 ' 8a dispo4i#ia dumneavoastră) doamnă. "ar vi4itatoarea noastră ,n!ă tă!ea. 9fta) ,şi ,nv-rtea degetele şi se ,nroşea tot mai mult la fa#ă. ' Pot să fa! !eva pentru dumneavoastră) doamnă7 ' .i ine) !redeam... adi!ă... vede#i... ' Continua#i) doamnă) vă rog) !ontinua#i. Astfel ,n!ura2ată) doamna Pengelle( ,şi adună g-ndurile. ' 8u!rurile stau aşa) domnule Poirot) nu vreau să am de*a fa!e delo! !u poli#ia. Nu) nu m*aş du!e la poli#ie ni!i ,n ruptul !apului: Cu toate a!estea) sunt teri il de supărată ,n legătură !u !eva. ;i totuşi) nu ştiu da!ă se !uvine... Se opri rus!. ' .u) eu n*am nimi! de*a fa!e !u poli#ia. Investiga#iile mele sunt stri!t parti!ulare. "oamna Pengelle( se agă#ă de !uv-nt. ' Parti!ulare) asta şi vreau. Nu dores! ni!i o dis!u#ie sau tăm ălău) sau lu!ruri prin 4iare. <elul ,n !are se relatea4ă faptele este răută!ios ,n!-t familia nu*şi mai poate ni!iodată ridi!a din nou !apul. ;i ni!i mă!ar nu sunt sigură ' e doar o idee teri ilă ' !e mi*a venit şi pe !are nu pot să mi*o s!ot din !ap. Se opri să*şi tragă respira#ia. ;i s*ar putea !a tot timpul să*l nedreptă#es! din răutate pe ietul .dward. . un g-nd teri il pe !are ,l poate avea o so#ie. "ar ,n 4ilele noastre !iti#i despre astfel de lu!ruri teri ile. ' "a!ă ,mi permite#i) vor i#i despre so#ul dumneavoastră7 ' "a. ' ;i*l suspe!ta#i de... !e anume7

' Ni!i nu*mi vine să vă spun) domnule Poirot. "ar !iti#i despre at-tea lu!ruri !are se ,nt-mplă şi ie#ii oameni nu ănuies! nimi!. 3n!epusem să disper !ă femeia nu a2ungea la pun!tul esen#ial) dar ră darea lui Poirot era pe măsura !erin#elor momentului. ' Vor i#i fără teamă) doamnă. =-ndi#i*vă !-t vă ve#i u!ura da!ă vom putea să dovedim !ă suspi!iunile dumneavoastră sunt nefondate. ' . adevărat) ori!e este mai ine de!-t să trăies! ,n a!eastă nesiguran#ă. 9) domnule Poirot) mi*e groa4ni! de teamă !ă sunt ,n!etul !u ,n!etul otrăvită. ' Ce vă fa!e să !rede#i asta7 "oamna Pengelle() renun#-nd la reti!en#a sa) se av-ntă ,ntr*o povestire foarte amănun#ită) mai potrivită au4ului >medi!ului> ei de o!a4ie. ' "ureri şi gre#uri după mese) da7 fă!u Poirot g-nditor. Ave#i un do!tor de familie) doamnă7 .l !e părere are7 ' Spune !ă*i gastrită a!ută) domnule Poirot. "ar ,mi dau seama !ă este uluit şi nu prea e ,n largul lui) s!+im ă mereu medi!amentele dar nu a2ută la nimi!. ' Ia*#i vor it de... temerile dumneavoastră7 ' $ine,n#eles !ă nu) domnule Poirot. S*ar fi aflat ,n oraş. ;i poate !ă este totuşi gastrită. &otuşi) e foarte !iudat !ă ori de !-te ori .dward plea!ă ,n wee?end) mă simt din nou ine. C+iar şi nepoata mea) <reda) a o servat a!est lu!ru) domnule Poirot. ;i*apoi mai este şi sti!la a!eea !u pesti!ide) !are n*a fost folosită ni!iodată) după !um sus#ine grădinarul) dar !are este pe 2umătate goală. Se uită rugătoare la Poirot. .l ,i 4-m i ,n!ura2ator şi luă un !reion şi un !arnet de noti#e. ' 5ai să fim metodi!i) madame. "e!i) dumneavoastră şi so#ul lo!ui#i... unde7 ' Polgarwit+) un t-rguşor ,n Cornwall. ' 8o!ui#i de mult a!olo7 ' "e @A ani. ' ;i familia este !ompusă din dumneavoastră şi so#ul. Ave#i !opii7 ' Nu. ' "oar o nepoată) mi se pare !ă a#i spus. ' "a) <reda Stanton) !opilul singurei surori a so#ului meu. 8o!uieşte !u noi de opt ani... Adi!ă p-nă săptăm-na tre!ută. ' A+) şi !e s*a ,nt-mplat a!um o săptăm-nă7 ' "e !-tva timp) lu!rurile erau foarte neplă!uteB nu ştiu !e se ,nt-mplase !u <reda. .ra aşa de grosolană şi o ra4ni!ă) avea un !omportament aşa şo!ant şi ,n !ele din urmă) ,ntr*o ună 4i) ,ntr*un a!!es de furie a ple!at şi a ,n!+iriat un apartament ,n oraş. "e atun!i nu am mai vă4ut*o. Mai lăsa#i*o să*şi vină ,n fire) aşa spune domnul Radnor. ' Cine este domnul Radnor7 Reapăru aerul a!ela ,n!ur!at de la ,n!eput al doamnei Pengelle(. ' 9 el... el e doar un prieten. Un t-năr foarte plă!ut. ' . !eva ,ntre el şi nepoata dumneavoastră7 ' A solut nimi!) spuse doamna Pengelle( pe un ton sigur. Poirot s!+im ă su ie!tul. ' "umneavoastră şi so#ul sunte#i) ,mi ,n!+ipui) ,ntr*o situa#ie materială ună. ' "a) suntem de o !ondi#ie foarte ună. ' $anii sunt ai dumneavoastră sau ai so#ului7 ' 9) totul e a lui .dward. .u n*am nimi! personal. ' Vede#i madame, !a să tre!em la afa!ere tre uie să fim rutali. &re uie să !ăutăm un motiv. So#ul dumneavoastră nu v*ar otrăvi numai pentru a*şi fa!e de trea ă: Ave#i idee de vreun motiv pentru !are ar dori să vă ,nlăture7 ' . londa aia !are lu!rea4ă pentru el) răspunse doamna Pengelle() ră ufnind. So#ul meu este dentist) domnule Poirot) şi sus#ine !ă nimi! n*ar merge da!ă n*ar avea o fată frumoasă) !u părul ,n !oadă de !al şi +alat al !are să*i note4e programările şi să*i ameste!e !ompo4i#iile. Mi*a a2uns la ure!+i !ă pe a!olo se fa! aran2amente frumuşele) deşi) ine,n#eles)

el 2ură !ă nu*i adevărat. ' Cine a !omandat sti!la !u pesti!ide) madame? ' So#ul meu... a!um vreun an. ' Nepoata dumneavoastră are vreun venit propriu7 ' Cam 01 de lire pe an) mi se pare. Ar fi foarte u!uroasă să se ,ntoar!ă şi să ai ă gri2ă de gospodăria lui .dward) da!ă eu l*aş părăsi. ' V*a#i g-ndit să*l părăsi#i) de!i7 ' N*am de g-nd să*l las să fa!ă !um ,l taie !apul. <emeile nu mai sunt s!lave) !ăl!ate ,n pi!ioare !a ,n tre!ut) domnule Poirot. ' Vă feli!it pentru spiritul dumneavoastră independent) madame, dar +ai să fim pra!ti!i. Vă ,ntoar!e#i astă4i la Polgarwit+7 ' "a) am venit !u o e/!ursie. &renul a ple!at diminea#ă la ora C şi se ,ntoar!e după amia4ă la 0. ' Bien! N*am nimi! deose it deo!amdată. Mă pot dedi!a mi!ului dumneavoastră !a4. M-ine voi fi ,n Polgarwit+. Să spunem !ă 5astings de ai!i este o rudă ,ndepărtată de*a dumneavoastră) ăiatul unui văr de*al doilea. .u sunt e/!entri!ul lui prieten străin. 3ntre timp) m-n!a#i numai !eva preparat personal sau su supraveg+erea dumneavoastră. Ave#i vreo servitoare de ,n!redere7 ' Dessie) sunt sigură) e o fată foarte ună. ' Atun!i pe m-ine) madame, şi #ine#i*vă tare. Poirot o !onduse pe doamna p-nă la ieşire şi se ,ntoarse g-nditor ,n s!aunul lui. Nu era totuşi a sor it ,n aşa măsură ,n!-t să nu o serve două fire din eşarfa de pene smulse de degetele agitate ale doamnei. 8e luă !u gri2ă şi le ,n!redin#ă !oşului de +-rtii. ' Ce părere ai de !a4) 5astings7 ' Mi se pare o afa!ere murdară. ' "a) da!ă e adevărat !eea !e ănuieşte doamna. "ar aşa să fie7 Vai de ori!e ăr at !are !umpără o sti!lă de pesti!ide ,n 4ilele noastre. "a!ă so#ia lui suferă de gastrită şi are un temperament oare!um isteri!) totul e pus pe 2ărati!. ' Cre4i !ă la asta se re4umă totul7 ' A+) voilà, nu ştiu) 5astings. "ar !a4ul mă interesea4ă enorm. Pentru !ă) ve4i) nu are !-tuşi de pu#in trăsături noi. "e ai!i teoria !u isteri!alele şi !u toate a!estea doamna Pengelle( nu mi*a lăsat delo! impresia a fi o femeie isteri!ă. "a) da!ă nu mă ,nşel) avem ai!i de*a fa!e !u o dramă umană foarte repre4entativă. Spune*mi) 5astings) !e sentimente !re4i !ă*i poartă doamna Pengelle( so#ului ei7 ' Credin#a !are se luptă !u fri!a) i*am sugerat eu. ' "a) ,nsă) de o i!ei) o femeie ar a!u4a pe ori!ine din lume) dar nu pe so#ul ei. .a şi*ar păstra ,n!rederea ,n el şi la ine şi la rău. ' >Cealaltă femeie> !ompli!ă tre urile. ' "a) iu irea se poate transforma ,n ură din !au4a gelo4iei. "ar ura ar fa!e*o să se du!ă la poli#ie... nu să vină la mine. .a ar dori să re!lame un s!andal. Nu) nu) să punem la trea ă mi!ile noastre !elule !enuşii. "e !e a venit la mine7 Ca suspi!iunile ei să se dovedeas!ă a fi greşite7 Sau... să se dovedeas!ă a fi adevărate7 A+) e !eva ai!i !e nu ,n#eleg ' un fa!tor ne!unos!ut. .ste) oare) doamna Pengelle( o a!tri#ă de mare !lasă7 Nu) ea a fost sin!eră) 2ur !ă a fost sin!eră şi de a!eea mă interesea4ă. &e rog) !aută trenurile spre Polgarwit+. Cel mai un tren de peste 4i era !el de @601 din Paddington) !are a2ungea la Polgarwit+ imediat după ora E. Călătoria s*a desfăşurat fără peripe#ii şi a tre uit să pun !apăt unui plă!ut pui de somn !a să mă tre4es! pe peronul unei mi!i gări pustii. Ne*am dus gen#ile la +otelul "u!+( şi după o masă frugală) Poirot mi*a propus o plim are pentru a fa!e o vi4ită) după masa de seară) aşa 4isei mele verişoare.

Casa familiei Pengelle( se afla pu#in retrasă de la stradă av-nd ,n fa#ă o grădină !a la vilele demodate. Parfumul florilor se răsp-ndea dul!eag ,n ri4a serii. Părea imposi il să aso!ie4i g-nduri violente !u a!eastă privelişte ,n!-ntătoare a 8umii Ve!+i. Poirot sună şi ătu la uşă. Cum nu primi ni!i un răspuns) sună din nou. "e data a!easta) după o mi!ă pau4ă) uşa fu des!+isă de o servitoare !iufulită. Avea o!+ii roşii şi a ia ,şi trăgea sufletul. ' Am dori s*o vedem pe doamna Pengelle() o lămuri Poirot. Putem să intrăm7 Servitoarea se +ol ă la el. Apoi) !u un aer neo işnuit de fran!) 4ise6 ' Cum) n*a#i au4it7 A murit. A murit ,n seara asta... Cam a!um o 2umătate de oră. Am rămas ,n!remeni#i) uit-ndu*ne la ea. ' "e !e a murit7 am ,ntre at ,n !ele din urmă. ' Cam !e*aş putea să vă spun. Arun!ă o privire iute peste umăr. "a!ă n*ar fi !ine*ar tre ui ,n !asă !u domnişoara) mi*aş fa!e vali4a şi aş ple!a ,n seara asta. "ar nu pot s*o las moartă fără !a nimeni să n*o priveg+e4e. Nu*i de nasul meu să spun şi ni!i n*am să spun !eva. "ar toată lumea ştie. ;tie tot oraşul. ;i da!ă domnul Radnor nu*i s!rie ministrului de interne) atun!i o s*o fa!ă alt!ineva. "o!torul poate să spună !e*i pla!e. Nu l*am vă4ut !+iar eu !u proprii mei o!+i pe stăp-nul lu-nd pesti!idul de pe raft !+iar ,n seara a!easta7 ;i n*a tresărit el !-nd s*a ,ntors şi m*a vă4ut privindu*l7 ;i 4eama de !rupe a domnişoarei nu era a!olo pe masă pregătită să i*o du!7 Ni!i un pi! de m-n!are nu s!apă negustată !-t timp sunt eu ,n !asa asta: Ni!i da!ă mor de ea. ' Unde lo!uieşte do!torul !are a ,ngri2it*o pe stăp-na dumitale7 ' "o!torul Adams. "upă !ol#) pe strada prin!ipală. A doua !asă. Poirot ple!ă rus!. .ra foarte palid. ' Pentru o fată !are nu avea de g-nd să 4i!ă nimi!) a spus destule) remar!ă el se!. Poirot lovi !u pumnul ,n palmă. ' Un im e!il) un im e!il !riminal) asta sunt) 5astings. M*am lăudat !u mi!ile mele !elule !enuşii şi am pierdut o via#ă omeneas!ă) o via#ă !are a venit la mine !a s*o salve4. Nu m* am g-ndit delo! !ă s*ar putea ,nt-mpla !eva at-t de !ur-nd. Să mă ierte unul "umne4eu) dar n*am !re4ut !-tuşi de pu#in !ă !eva s*ar putea ,nt-mpla. Povestea ei mi s*a părut artifi!ială. Am a2uns la !asa do!torului. 5ai să vedem !e poate să ne spună. "o!torul Adams era tipi! pentru medi!ul de #ară roşu la fa#ă des!ris ,n romane. Ne*a primit destul de politi!os) dar la men#ionarea misiunii noastre) fa#a lui se fă!u şi mai roşie. ' Prostia dra!ului: Prostia dra!ului e toată povestea asta: Nu m*am o!upat eu de !a47 =astrită... gastrită pur şi simplu. 9raşul ăsta e o !loa!ă de -rfeli... 9 mul#ime de a e ma+alagioai!e se adună şi inventea4ă "umne4eu ştie !e. Cites! a!este nenoro!ite de 4iare de s!andal şi nimi! nu le !ade mai ine de!-t !a !ineva din propriul lor oraş să se otrăveas!ă. .le văd o sti!lă !u pesti!ide pe un raft şi) urgent) le 4 oară imagina#ia !u ştirea ,n v-rful lim ii. 3l !unos! pe .dward Pengelle( ' el nu l*ar otrăvi ni!i pe !-inele uni!ii sale. "e !e şi*ar otrăvi so#ia7 Spune#i*mi) de !e7 ' . un lu!ru) domnule do!tor) pe !are pro a il nu*l !unoaşte#i. ;i) foarte pe s!urt) Poirot ,i e/puse prin!ipalele elemente ale vi4itei pe !are i*o fă!use doamna Pengelle(. Nimeni n*ar fi putut fi mai uimit de!-t dr. Adams. 9!+ii aproape*i ieşiră din or ite. ' Să mă ierte "umne4eu: e/!lamă el. $iata femeie tre uie să fi fost ne ună. "e !e n*a vor it !u mine7 Asta tre uia să fa!ă. ' ;i să*i r-de#i ,n nas de temerile ei7 ' Nu) nu) delo!) !red !ă sunt un om des!uiat la minte. Poirot ,l privi şi 4-m i. Medi!ul era evident mai tul urat de!-t vroia să re!unoas!ă. "upă !e*am părăsit !asa) Poirot i4 u!ni ,n r-s. ' &ipul e ,n!ăpă#-nat !a un măgar. A spus !ă e gastrită) de!i e gastrită: Cu toate astea) nu e liniştit sufleteşte. ' Ce fa!em mai departe7

' Ne ,ntoar!em la +an pentru o noapte de groa4ă ,ntr*unul din paturile de provin!ie engle4eas!ă) mon ami. Un lu!ru !are*#i inspiră milă este un pat ieftin engle4es!: ' ;i m-ine7 ' Rien à faire. &re uie să ne ,ntoar!em la 8ondra şi să aşteptăm !e se ,nt-mplă. ' Asta*i foarte simplu) i*am spus de4amăgit. Să presupunem !ă nu se ,nt-mplă nimi!: ' $a da: 3#i promit. $ătr-nul nostru do!tor poate să dea !-te !ertifi!ate doreşte. "ar el nu poate să opreas!ă mai multe sute de vo!i să pălăvrăgeas!ă. ;i ele o vor fa!e ,ntr*un anumit s!op) te asigur de asta. &renul nostru de 8ondra ple!a la ora @@ ,n diminea#a următoare. 3nainte de a ne ,ndrepta spre gară) Poirot şi*a e/primat dorin#a de a o vedea pe domnişoara <reda Stanton) nepoata de !are ne vor ise femeia !ea moartă. Am găsit destul de uşor !asa ,n !are stătea !u !+irie. 8a ea se afla un t-năr runet) ,nalt pe !are l*a pre4entat) !am ,n!ur!ată) drept domnul Da!o Radnor. "omnişoara <reda Stanton era o fată e/trem de drăgu#ă) de tipul ve!+ii popula#ii din Cornwall ' o!+ii şi părul negri şi o ra2ii ,m u2ora#i. .ra o strălu!ire ,n a!eşti o!+i negri !are vor ea despre un temperament pe !are n*ar fi fost ,n#elept să*l provo!i. ' $iata mătuşi!ă) spuse ea după !e Poirot se pre4entă şi ,i e/pli!ă pentru !e venise. . gro4av de trist. &oată diminea#a m*am g-ndit !*ar fi tre uit să fiu mai l-ndă şi mai ră dătoare. ' Ai ,ng+i#it o mul#ime) <reda) o ,ntrerupse Radnor. ' "a) Da!o ) dar ştiu !ă am un temperament aprins. "e fapt) era numai o prostie din partea mătuşi!ii. &re uia doar să fi r-s şi să nu*i dau importan#ă. Sigur) era o prostie !ă se g-ndea !ă un!+iul o otrăveşte. .a se sim#ea mai rău după ori!are m-n!are pe !are el i*o dădea... dar) sunt sigură) !ă asta numai din !au4a o sesiei. 3şi ăgase ,n !ap !ă va fi otrăvită şi uite !ă a fost. ' "e fapt) !are a fost adevărata !au4ă a ne,n#elegerii dumneavoastră) mademoiselle? "omnişoara Stanton e4ita) uit-ndu*se la Radnor. &-nărului domn ,i pi!ă repede fisa. ' &re uie să ple!) <reda. Pe diseară. 8a revedere) domnilor) !red !ă vă ,ndrepta#i spre gară. Poirot răspunse !ă*i adevărat şi Radnor ple!ă. ' Sunte#i logodi#i) nu*i aşa7 ,ntre ă Poirot !u un 4-m et şiret. <reda Stanton se ,nroşi şi re!unos!u !ă era adevărat. ' ;i) de fapt) ăsta a fost ,ntregul ne!a4 !u mătuşi!a) adăugă ea. ' .a n*a fost de a!ord !u partida asta pentru dumneavoastră7 ' 9) n*a fost !+iar aşa. "ar şti#i) ea... <ata se opri rus!. ' ;i7 o ,n!ura2ă Poirot !u l-nde#e. ' Mi se pare un lu!ru groa4ni! să spun despre ea) a!um după !e a murit. "ar n*o să ,n#elege#i ni!iodată da!ă nu vi*l spun. Mătuşi!a era ,ndrăgostită lulea de Da!o . ' Fău7 ' "a) nu*i aşa !ă*i a surd7 .a avea peste 01 de ani şi el nu are ni!i G1: "ar asta a fost. .ra ne ună după el: A tre uit să*i spun p-nă la urmă !ă el ,mi fă!ea mie !urte... ;i ea n*a suportat asta delo!. Nu vroia să !readă !-tuşi de pu#in) era at-t de rutală şi 2ignitoare !ă nu*i de mirare !ă mi*am pierdut firea. Am dis!utat !u Da!o şi el a fost de a!ord !ă !el mai un lu!ru de fă!ut era să ple! pentru o vreme p-nă !-nd ,i tre!ea. $iata mătuşi!ă... !red !ă era ,ntr*o stare !u totul !iudată. ' Se pare !ă ,ntr*adevăr aşa era. Vă mul#umes!) mademoiselle !ă mi*a#i !larifi!at at-t de ine lu!rurile. 9are!um spre surpri4a mea) Radnor ne aştepta 2os pe stradă. ' Pot să g+i!es! foarte ine !am !eea !e <reda v*a spus) ,n!epu el. A fost lu!rul !el mai neferi!it !are mi s*a ,nt-mplat şi foarte st-n2enitor pentru mine) după !um vă pute#i da seama. Nu mai e nevoie să spun !ă n*a fost vina mea. 3nt-i) mi*a plă!ut pentru !ă ,mi ,n!+ipuiam !ă doamna mă a2uta să mă apropii de <reda. &oată trea a a fost a surdă... şi e/trem de neplă!ută. ' C-nd urmea4ă să vă !ăsători#i !u domnişoara Stanton7

' C-t de !ur-nd) sper. "omnule Poirot) a!um am să fiu !-t se poate de sin!er !u dumneata. ;tiu pu#in mai multe de!-t <reda. .a !rede !ă un!+iul său e nevinovat. Nu sunt !+iar aşa de sigur. "ar pot să vă 4i! un lu!ru6 am de g-nd să*mi #in gura şi să nu spun !e ştiu. Mor#ii !u mor#ii. Nu vreau !a un!+iul so#iei mele să fie 2ude!at şi sp-n4urat pentru !rimă. ' "e !e*mi spui toate astea7 ' Pentru !ă am au4it de dumneavoastră şi mai ştiu !ă sunte#i un om inteligent. S*ar putea să*l di ui#i şi să*i intenta#i pro!es. "ar vă ,ntre ) !e rost are7 $iata femeie nu mai poate fi a2utată şi ea n*ar fi dorit ,n ruptul !apului vreun s!andal... S*ar răsu!i ,n morm-nt doar la simplul g-nd al unui asemenea lu!ru. ' Pro a il !ă ai dreptate ,n privin#a asta. "e!i) vrei !a eu să... muşamali4e4 totul7 ' 8a asta mă g-ndeam. Re!unos! sin!er !ă sunt egoist. Mi*am !roit drum... să*mi ,n!ropes! o situa#ie uni!i!ă de !roitor şi negustor. ' Ma2oritatea suntem egoişti) domnule Radnor. "ar nu to#i o admitem !u at-ta uşurin#ă. Am să fa! !eea !e*mi !eri) dar ,#i spun sin!er !ă nu o să reuşes! să muşamali4e4 tre urile. ' "e !e nu7 Poirot ridi!ă un deget. .ra 4i de t-rg) noi to!mai tre!eam pe l-ngă el şi un 4um4ăit fe ril ieşea de a!olo. ' Vo!ea oamenilor ' asta e) domnule Radnor. A+) tre uie să alergăm !ă astfel pierdem terenul. ' <oarte interesant) nu*i aşa) 5astings7 remar!ă Poirot) !-nd trenul părăsi gara. 3şi s!oase un pieptene mi! din u4unar şi o oglin2oară şi ,şi aran2ă !u gri2ă musta#a) a !ărei simetrie fusese uşor stri!ată !-nd ne*am repe4it spre tren. ' Aşa #i se pare #ie) i*am răspuns. Pentru mine totul e foarte sordid şi neplă!ut. Nu e ni!i un mister ,n legătură !u asta. ' Sunt de a!ord !u tine !ă nu*i ni!i un fel de mister. ' Cred !ă putem a!!epta povestea destul de e/traordinară a fetei despre iu irea mătuşii ei. Asta mi se pare !el mai ur-t aspe!t. .ra o femeie at-t de drăgu#ă şi respe!ta ilă. ' Nu*i nimi! e/traordinar ,n asta... este !omplet normal. "a!ă !iteşti 4iarele !u gri2ă) vei des!operi !ă o femeie drăgu#ă şi respe!ta ilă la v-rsta asta ,şi părăseşte so#ul !u !are a trăit două4e!i de ani şi) !-teodată) ,ntreaga familie !u !opii !u tot) pentru a*şi lega via#a de !ea a unui t-năr !u mult mai mi! de!-t ea. Admiri les femmes, 5astingsB te ,n!lini ,n fa#a tuturor a!elora !are sunt frumoase şi au unul sim# să*#i 4-m eas!ă) dar nu ştii !-tuşi de pu#in despre psi+ologia lor. 3n toamna unei vie#i de femeie apare ,ntotdeauna un moment !-nd ea t-n2eşte după dragoste) după aventură...,nainte de a fi prea t-r4iu. Asta i se poate ,nt-mpla !u siguran#ă şi unei femei !are este so#ia unui respe!ta il dentist dintr*un oraş de provin!ie: ' ;i tu !re4i... ' Că un ăr at inteligent ar putea profita de un asemenea moment. ' N*aş 4i!e !ă Pengelle( e at-t de inteligent) am mormăit eu. S*a uitat ,n gura ,ntregului oraş. ;i totuşi !red !ă ai dreptate. "oar doi oameni ştiu totul ' Radnor şi do!torul ' şi am-ndoi vor să muşamali4e4e afa!erea. .l a reuşit !umva. Aş fi vrut să*l văd pe individ. ' Po#i să*#i ,ndeplineşti dorin#a. Să ne ,ntoar!em !u următorul tren şi să inventăm !ă ne doare o măsea. M*am uitat la el !u aten#ie. ' Aş vrea să ştiu !e #i se pare at-t de interesant la !a4ul ăsta7 ' Ceea !e mi s*a părut interesant a fost re4umat foarte ine de o remar!ă de*a ta) 5astings. "upă !e*am stat de vor ă !u servitoarea tu ai !omentat !ă pentru !ineva !are nu avea de g-nd să spună un !uv-nt) ea ne spusese o groa4ă de lu!ruri. ' 9: Am spus !u ,ndoială ,n glasB apoi m*am agă#at de prima mea remar!ă !riti!ă6 mă ,ntre de !e n*ai ,n!er!at să*l ve4i pe Pengelle(. ' Mon ami, ,i a!ord trei luni. "upă asta am să*l văd ori de !-te ori am !+ef... ,n o/a a!u4a#ilor.

"e data asta m*am g-ndit !ă pronosti!urile lui Poirot aveau să se dovedeas!ă false. &impul tre!ea şi nimi! nu transpira ,n legătură !u !a4ul nostru din Cornwall. Ne o!upam de alte tre uri şi aproape uitasem tragedia Pengelle( !-nd) deodată) mi*a reamintit*o un s!urt paragraf din 4iar ,n !are se fă!ea !unos!ut !ă se o #inuse de la ministrul de interne autori4a#ia de a e/+uma !adavrul doamnei Pengelle(. C-teva 4ile mai t-r4iu) >Misterul din Cornwall> era pe pagina ,nt-ia a fie!ărui 4iar. Se părea !ă 4vonul nu se stinsese !u totul şi !ă atun!i !-nd s*a anun#at logodna văduvului !u domnişoara Mar?s) se!retara sa) vo!ile au !res!ut ,n intensitate mai mult !a ori!-nd. 3n !ele din urmă) o peti#ie a fost trimisă ministerului de interneB !adavrul a fost e/+umatB mari !antită#i de arseni! au fost des!operiteB domnul Pengelle( a fost arestat şi in!riminat de u!iderea so#iei sale. Poirot şi !u mine am asistat la primele ,nfă#işări. "ove4ile erau mai numeroase de!-t s*ar fi putut aştepta. "r. Adams a re!unos!ut !ă simptomele de otrăvire !u arseni! ar putea fi uşor !onfundate !u !ele de gastrită. ./pertul ministrului de interne şi*a depus mărturiaB servitoarea Dessie s*a lansat ,ntr*un torent de informa#ii) dintre !are ma2oritatea au fost respinse) dar !are) desigur) au ,ntărit a!u4a#ia ,mpotriva in!ulpatului. <reda Stanton a de!larat !ă mătuşa ei se sim#ea mai rău de !-te ori m-n!a !eva pregătit de so#ul său. Da!o Radnor a povestit !um a pi!at pe neaşteptate ,n 4iua de!esului doamnei Pengelle( şi l*a găsit pe domnul Pengelle( pun-nd la lo! sti!la !u pesti!ide pe raft) supa de !rupe a doamnei Pengelle( afl-ndu*se alături pe masă. Apoi domnişoara Mar?s) se!retara !ea londă) a fost audiată şi ea a pl-ns) a fă!ut o !ri4ă de isterie) a re!unos!ut !ă ,ntre#inuse rela#ii !u şeful ei şi !ă a!esta ,i promisese s*o ia ,n !ăsătorie da!ă !eva i se ,nt-mpla so#iei lui. Pengelle( a respins a!u4a#iile) ,nsă a fost trimis ,n 2ude!ată. Da!o Radnor ne ,nso#i p-nă la lo!uin#a noastră. ' Ve4i) domnule Radnor) spuse Poirot) am avut dreptate. Vo!ea oamenilor s*a fă!ut au4ită... şi fără am iguită#i. Aşa !ă nu avea !um să fie muşamali4at a!est !a4. ' A#i avut dreptate) suspină Radnor. Vede#i vreo şansă de a*l s!ăpa7 ' Mă rog) el a negat totul. Poate are !eva ' un as ,n m-ne!ă) !um spune#i voi engle4ii. Vre#i să intra#i la noi7 Radnor a!!eptă invita#ia. Am !erut două w+is?i*uri !u sifon şi o !eaş!ă !u !io!olată. Ultima !erere a !reat un moment de !onsternare şi tare m*am ,ndoit !ă asta ar fi putut folosi vreodată la vreo ,ns!enare. ' "esigur) !ontinuă Poirot) am foarte multă e/perien#ă ,n tre uri de felul a!esta. ;i nu văd de!-t o singură gaură de ieşire pentru prietenul nostru. ' Care anume7 ' Ca să semne4i +-rtia asta. Cu gra a unui !onspirator) Poirot s!oase o foaie de +-rtie !ompletată. ' Ce*i asta7 ' Mărturisirea !ă dumneata ai u!is*o pe doamna Pengelle(. Urmă o !lipă de tă!ere) apoi Radnor r-se. ' A#i ,nne unit: ' Nu) nu) prietene) nu*s ne un. Ai venit ai!iB te*ai apu!at de o mi!ă afa!ereB aveai nevoie de ani. "omnul Pengelle( era un om foarte ogat. I*ai !unos!ut nepoataB ea te*a plă!ut. "ar) mi!a rentă pe !are Pengelle( i*ar fi putut*o da la !ăsătorie nu era sufi!ientă. &e*ai g-ndit să s!api at-t de un!+i) !-t şi de mătuşăB atun!i anii i*ar fi revenit lui <reda) din moment !e era singura rudă. Ce inteligent ai pus totul la !ale: I*ai fă!ut !urte a!elei femei !redule a* 2unsă la v-rsta !riti!ă p-nă !-nd #i*a devenit s!lavă. I*ai inspirat du ii ,n legătură !u so#ul ei. 3nt-i) ea a des!operit !ă o ,nşela) apoi) su ,ndrumarea dumitale) !ă el ,n!er!a să o otrăveas!ă. &e aflai des ,n !asăB #i se iveau prile2uri pentru a pune arseni! ,n m-n!area ei. "ar ai fost gri2uliu să nu pui ni!iodată !-nd so#ul era ple!at.

Ca femeie) şi*a trădat ănuielile. I*a vor it nepoatei eiB fără ,ndoială le*a spus şi altor prietene. Singura dumitale difi!ultate era să ,ntre#ii rela#ii separate !u !ele două femei şi !+iar asta nu era aşa de difi!il) după !-t părea. I*ai e/pli!at mătuşii !ă) pentru a ,nlătura suspi!iunile so#ului ei) tre uia să te prefa!i !ă*i fa!i !urte nepoatei. &-năra a fost şi mai uşor de !onvins ' ei nu i*a venit ni!iodată să !readă ,n mod serios !ă mătuşa ,i este rivală. "ar) atun!i) doamna Pengelle( s*a +otăr-t) fără să*#i spună nimi!) să mă !onsulte pe mine. "a!ă ea ar fi fost !u adevărat sigură) n*ar fi avut ni!i o um ră de ,ndoială !ă so#ul ,n!er!a s*o otrăveas!ă) ea s*ar fi sim#it pe deplin 2ustifi!ată ,n a*l părăsi şi a*şi lega via#a de a dumitale ' !eea !e ea ,şi imagina !ă dumneata doreai să fa!ă. "ar asta nu se potrivea delo! !u planurile dumitale. Nu doreai !a un dete!tiv să dea t-r!oale. 9 o!a4ie favora ilă se iveşte. &e afli ,n !asă !-nd domnul Pengelle( se pregăteşte să*i du!ă nişte supă de !rupe so#iei şi agi do4a fatală. Restul e uşor. 3n aparen#ă doreşti să muşamali4e4i lu!rurile) dar ,n se!ret le alimente4i. "ar ,l su apre!ie4i pe 5er!ule Poirot) t-nărul meu prieten inteligent. Radnor era palid de moarte) dar ,n!ă mai ,n!er!a să trate4e lu!rurile !u un aer superior. ' <oarte interesant şi ingenios) dar de !e ,mi spune#i mie toate astea7 ' "eoare!e) domnule) eu repre4int nu legea) !i pe doamna Pengelle(. "e dragul ei ,#i dau o şansă de s!ăpare. Semnea4ă a!eastă +-rtie şi vei avea un avans de HA de ore) 4i! HA de ore) ,nainte de a o ,nm-na poli#iei. Radnor e4ită. ' Nu po#i dovedi nimi!. ' .u să nu pot7 .u sunt 5er!ule Poirot. Priveşte pe fereastră) monsieur. Sunt doi ăr a#i ,n stradă. .i au ordine să fie !u o!+ii pe tine. Radnor stră ătu !amera p-nă la fereastră) dădu la o parte storurile) apoi se retrase ,n2ur-nd. ' Ve4i) monsieur? Semnea4ă) este şansa dumitale !ea mai ună. ' Ce garan#ie am !ă... ' Că am să mă #in de !uv-nt7 Promisiunea lui 5er!ule Poirot. Semne4i7 $ine. 5astings) fii at-t de un şi ridi!ă p-nă la 2umătate storurile din partea st-ngă. A!esta este semnalul !ă domnul Radnor poate ple!a nemolestat. Palid) ,n2ur-nd tot timpul) Radnor o şterse rapid din !ameră. Poirot dădu apro ator din !ap !u l-nde#e. ' Un laş: ;tiam eu. ' Poirot) mi se pare !ă ai a!#ionat de o manieră !riminală) am strigat furios. Predi!i ,ntotdeauna ,mpotriva sentimentelor. ;i*a!um laşi să ne s!ape un !riminal peri!ulos din pur sentimentalism. ' Asta nu*i sentiment) asta*i afa!ere) răspunse Poirot. Nu*#i dai seama) prietene) !ă n* avem ni!i o urmă de dovadă ,mpotriva lui7 Ce să fa!) să mă ridi! şi să spun !elor @H 2ura#i ,n!ăpă#-na#i din Cornwall) !ă eu) 5er!ule Poirot) ştiu adevărul7 9 să*mi r-dă ,n nas. Singura şansă era să*l ag ,n sperie#i şi să*i smulg o mărturisire ,n felul ăsta. Cei doi pierde*vară pe !are i*am o servat afară s*au nimerit a fi foarte utili. Vrei 5astings să laşi storurile a!um. Nu !ă ar fi e/istat vreo ,n#elegere pentru a le ridi!a. Ci a fost aşa) o parte din mise en scène, ,ns!enarea noastră. $ine) ine) tre uie să ne #inem promisiunea. "ouă4e!i şi patru de ore) am spus7 &ot at-ta timp şi pentru ietul domn Pengelle( ' şi nu merită mai multB pentru !ă... şi*a ,nşelat nevasta. "upă !um ştii) #in foarte mult la via#a de familie. .i ine) HA de ore şi apoi7 Am mare ,n!redere ,n S!otland Iard. Vor pune m-na pe el) mon ami; vor pune ei m-na pe el:

II. Aventura regelui de treflă ' Pe !instea mea) am e/!lamat eu) pun-nd deoparte >&+e "ail( Newsmonger>) e mai !iudat de!-t ,n romane:

Poate !ă remar!a nu era originală. A părut să*l irite pe prietenul meu. 3n!lin-ndu*şi !apul ,n formă de ou) mi!u#ul domn s!utură !u gri2ă o d-ră de praf imaginară de pe pantalonii săi ine !ăl!a#i şi !onstată6 ' Ce profund: Ce mare g-nditor este prietenul meu 5astings: <ără să manifest vreo supărare la a!eastă neavenită glumă răută!ioasă) am ătut de !-teva ori pe pagina !e o pusesem alături. ' Ai !itit 4iarul de diminea#ă7 ' "a. ;i după !e l*am !itit) l*am ,mpăturit din nou !u gri2ă. Nu l*am arun!at pe duşumea !um ai fă!ut tu) !u lamenta ila ta lipsă de ordine şi metodă. JAsta*i tot !e poate spune mai ur-t Poirot. 9rdinea şi Metoda sunt 4eii săi. Merge aşa departe ,n!-t le atri uie lor toate su!!esele saleK. ' "e!i) ai vă4ut relatarea privitoare la u!iderea lui 5enr( Reed urn) impresarul7 Asta m*a determinat să fa! remar!a a!eea. Nu numai !ă*i !u adevărat mai !iudat de!-t ,ntr*un roman) dar este mai dramati!. =-ndeşte*te la familia aia urg+e4ă ,nstărită din Anglia) 9glander. &ată) mamă) fiu şi fii!ă) tipi!ă pentru mii de familii din #ara asta. $ăr a#ii plea!ă ,n oraş ,n fie!are 4iB femeile au gri2ă de !asă. Vie#ile lor sunt perfe!t liniştite şi e/trem de mono* tone. Seara tre!ută stăteau ,n sufrageria lor plă!ută din su ur ia "ais(mead) Streat+am) 2u!-nd ridge. "eodată) prin surprindere) fereastra fran#u4eas!ă se des!+ide rus! şi o femeie intră ,n !ameră) ,mpleti!indu*se. Pe ro!+ia ei de saten !enuşie e o pată roşie. Murmură un !uv-nt >Crimă:> ,nainte de a !ădea in!onştientă pe duşumea. . posi il !a ei s*o fi re!unos!ut după fotografii !a fiind Valerie Saint!lair) faimoasa dansatoare !are a fă!ut v-lvă re!ent. ' Asta*i relatarea ta sau !ea din >&+e "ail( Newsmonger>7 ,ntre ă Poirot. ' >&+e "ail( Newsmoger> s*a gră it să intre la tipar şi s*a mul#umit !u ,nşiruirea faptelor. "ar impli!a#iile dramati!e ale ,nt-mplării m*au i4 it de ,ndată. Poirot mă apro ă d-nd din !ap g-nditor. ' 9riunde este un om) este şi o dramă. "ar) nu e ,ntotdeauna a!olo unde !re4i. Line minte asta. ;i*apoi) şi pe mine mă interesea4ă !a4ul din moment !e s*ar putea să am o legătură !u el. ' C+iar7 ' "a. Un domn m*a sunat a4i diminea#ă şi a fi/at !u mine o ,nt-lnire din partea prin#ului Paul de Maurania. ' "ar !e legătură este ,ntre una şi alta7 ' Nu prea !iteşti simpati!ele ta loide engle4eşti de s!andal. A!elea !u poveşti nostime şi !ele !are ,n!ep !u >un şori!el a au4it...> sau >o vulpi#ă ar vrea să ştie...>. Ia uită*te ai!i. I*am urmărit !u privirea degetul s!urt şi ont de*a lungul unui paragraf6 ' da!ă prin#ul străin şi !ele ra dansatoare ar fi !u adevărat ,n rela#ii: ;i da!ă doamnei ,i pla!e noul ei inel !u diamant: ' ;i a!um) !a să re4um povestea ta dramati!ă) spuse Poirot) mademoiselle Saint!lair) ,#i aminteşti) a leşinat pe !ovorul sufrageriei din "ais(mead. M*am !utremurat. ' Ca urmare a primelor !uvinte murmurate de mademoiselle, !ei doi ăr a#i 9glander au ple!at) unul să adu!ă un do!tor !are s*o ,ngri2eas!ă pe femeia !are) ,n mod evident) suferea de pe urma unui şo! şi !elălalt la poli#ie) unde) după !e le*a spus !eea !e s*a ,nt-mplat) i*a ,nso#it pe poli#işti la Mon "Msir ' super a vilă a domnului Reed urn) !e nu se află prea departe de "ais(mead. A!olo l*au găsit pe ine!unos!utul om !are) ,ntre noi fie 4is) are o reputa#ie nu prea plă!utăB 4ă!ea ,n i liote!ă !u !apul !răpat la spate !a o !oa2ă de ou. Li*am imitat stilul) spuse Poirot !u l-nde#e. S!u4ă*mă) te rog... a+) a sosit prin#ul: "istinsul nostru musafir a fost anun#at su titlul de !ontele <eodor. .ra un t-năr !u o ,nfă#işare !iudată) ,nalt) ,nfo!at) !u ăr ia ,ngustă) faimoasa gură de Mauran erg şi o!+ii negri) ar4ători ai unui fanati!. ' "omnul Poirot7 Prietenul meu dădu din !ap afirmativ. ' "omnule) sunt ,ntr*o situa#ie gravă) mai serioasă de!-t o pot spune ,n !uvinte...

Poirot ,l opri !u un gest. ' Vă ,n#eleg neliniştea. Mademoiselle Saint!lair vă este o prietenă foarte dragă) nu*i aşa7 Prin#ul răspunse simplu6 ' Sper s*o iau de so#ie. Poirot se ,ndreptă ,n s!aun şi fă!u o!+ii mari. Prin#ul !ontinuă6 ' N*aş fi primul din familia mea !are ar ,n!+eia o !ăsătorie morganati!ă@. ;i fratele meu Ale/andru l*a sfidat pe ,mpărat. 3n pre4ent trăim 4ile mai iluminate) eli era#i de ve!+ile pre2ude!ă#i de !astă. ;i apoi) mademoiselle Saint!lair) de fapt) ,mi este aproape egală !a rang. A#i au4it !-te !eva despre povestea ei7 ' Sunt multe povestiri romanti!e referitoare la originea ei ' !eea !e este un lu!ru o işnuit !u dansatoarele !ele re. Am au4it !ă este fata unei 4iliere irlande4e) dar şi povestea ,n !are mama ei este o mare du!esă rusoai!ă. ' Prima variantă este) ine,n#eles) o prostie) spuse t-nărul. "ar a doua este adevărată. Valerie) deşi tre uie s*o #ină as!unsă) m*a fă!ut s*o !red prea ine. ;i apoi) ea o dovedeşte in!onştient ,ntr*o mie de feluri. Cred ,n ereditate) domnule Poirot. ' ;i eu !red ,n ereditate) spuse Poirot pe g-nduri. Am vă4ut !-teva lu!ruri !iudate ,n legătură !u asta ' moi qui vous parle... "ar să ne apu!ăm de trea ă) prin#e. Ce dori#i de la mine7 "e !e vă teme#i7 Pot să vă vor es! des!+is) da7 .ste vreo legătură ,ntre domnişoara Saint!lair şi !rimă7 3l !unoştea pe Reed urn) nu*i aşa7 ' "a. .l sus#inea !ă e ,ndrăgostit de ea. ' ;i ea7 ' Nu avea !e să dis!ute !u el. Poirot ,l privi is!oditor. ' Avea vreun motiv să se teamă de el7 &-nărul e4ită. ' A fost un in!ident. 9 !unoaşte#i pe Fara) pre4i!ătoarea7 ' Nu. ' . minunată. Ar tre ui s*o !onsulta#i o dată. Valerie şi !u mine am fost la ea săptăm-na tre!ută. Ne*a dat ,n !ăr#i. I*a spus Valeriei !ă va avea ne!a4 ' de nori !are se adunăB apoi a ,ntors ultima !arte ' !artea de deasupra) !um i se spune. .ra regele de treflă. .a i*a spus Valeriei6 >Ai gri2ă. ./istă un ăr at !are are putere asupra ta. Li*e fri!ă de el. .şti ,n mare peri!ol din !au4a lui. ;tii la !ine mă refer7> Valerie se al ise de tot. .a apro ă din !ap şi spuse6 >"a) da) ştiu>. Imediat după a!eea am ple!at. Ultimele !uvinte ale Farei !ătre Valerie au fost6 ><ereşte*te de regele de treflă. Un peri!ol te amenin#ă:> Am ,ntre at*o pe Valerie. N*a vrut să* mi spună nimi! ' m*a asigurat !ă totul era ,n ordine. "ar a!um) după !e s*a ,nt-mplat aseară) sunt mai sigur de!-t ori!-nd !ă ,n regele de treflă Valerie l*a vă4ut pe Reed urn şi !ă el era ăr atul de !are se temea. Prin#ul se opri rus!. ' A!um ,n#elege#i agita#ia mea !-nd m*am uitat ,n 4iarele de diminea#ă. "a!ă Valerie) ,ntr*o !ri4ă de ne unie... o) este imposi il: Poirot se ridi!ă şi*l ătu pe t-năr pe umăr !u l-nde#e. ' Vă rog să nu fi#i ,ngri2orat. 8ăsa#i totul ,n seama mea. ' Vă du!e#i la Streat+am7 Cred !ă e ,n!ă a!olo) la "ais(mead ' şo!ată. ' Mă du! imediat. ' Am aran2at totul prin am asadă. Ve#i avea a!!es peste tot. ' Atun!i ne vom despăr#i) 5astings vii !u mine7 Au revoir, prin#e. Mon "Msir era o vilă e/!ep#ional de frumoasă) !u totul modernă şi !onforta ilă. 9 alee s!urtă) asfaltată) du!ea la ea din drumul prin!ipal şi grădini frumoase se ,ntindeau ,n spatele
@

3ntre un ăr at de rang ,nalt şi o femeie de r-nd prin !are so#ia şi !opiii ei nu o #in rangul şi ni!i nu ,i moştenes! averea.

!asei pe !-#iva a!ri. Men#ion-nd numele prin#ului Paul) ma2ordomul) !are des!+isese uşa) ne*a dus imediat la s!ena tragediei. $i liote!a era o ,n!ăpere impunătoare) !are se ,ntindea din fa#ă p-nă ,n !apătul !lădirii) !u !-te o fereastră şi ,ntr*o parte şi*n alta) una d-nd spre aleea !ir!ulară din fa#ă şi !ealaltă spre grădină. 8-ngă !ea din urmă a fost găsit ,ntins !adavrul. A!esta fusese ridi!at !u pu#in timp ,nainte) după !e poli#ia ,şi terminase investiga#iile. ' Neplă!ut lu!ru) i*am şoptit lui Poirot. Cine ştie !e !luuri or mai fi distrus7 Mi!ul meu prieten 4-m i. ' .+e: "e !-te ori tre uie să*#i spun !ă lu!rurile vin dinăuntru7 Solu#ia fie!ărui mister se află ,n mi!ile !elule !enuşii ale !reierului. Se ,ntoarse spre ma2ordom. ' Presupun !ă ,n afară de transportarea !orpului) !amera n*a fost atinsă: ' Nu) domnule. .ste e/a!t aşa !a a4i noapte !-nd a venit poli#ia. ' A!um) draperiile astea. Văd !ă ele se trag la o anumită distan#ă de fereastră. Sunt la fel !u !ele de la fereastra din fa#ă. .rau trase aseară7 ' "a) domnule) le trag ,n fie!are seară. ' 3nseamnă !ă Reed urn tre uie să le fi tras ,napoi. ' Aşa !red) domnule. ' ;tiai !ă stăp-nul dumitale aştepta un vi4itator7 ' N*a spus aşa) domnule. "ar a dat ordine să nu fie deran2at după !ină. ;ti#i) domnule) e/istă o uşă !are se des!+ide spre terasa din partea asta a !asei. Ar fi putut primi pe !ineva pe a!olo. ' 9 işnuia să fa!ă asta7 Ma2ordomul tuşi dis!ret. ' Aşa !red. Poirot păşi spre uşa ,n dis!u#ie. Nu era ,n!+isă. Ieşi prin ea pe terasa !are dădea ,n dreapta spre aleeB ,n st-nga dădea spre un 4id de !ărămidă roşie. ' =rădina pentru fru!te) domnule. Mai este o uşă !are !ondu!e mai departe) dar se ,n!+ide ,ntotdeauna la ora şase. Poirot dădu afirmativ din !ap şi se re,ntoarse ,n i liote!ă !u ma2ordomul după el. ' N*a#i au4it nimi! din !e s*a petre!ut aseară7 ' .i ine) domnule) am au4it vo!i ,n i liote!ă !u pu#in ,nainte de ora nouă. "ar asta nu era neo işnuit) mai ales da!ă era vo!ea unei femei. "ar) ine,n#eles) de vreme !e eram !u to#ii ,n !amera servitorilor) e/a!t ,n partea opusă) n*am au4it a solut nimi!. ;*apoi pe la ora unspre4e!e) a venit poli#ia. ' C-te vo!i a#i au4it7 ' N*aş putea spune) domnule. .u am au4it*o numai pe !ea a doamnei. ' A+a: ' "a!ă nu vă supăra#i) domnule) do!torul R(an este ,n!ă ,n !asă) da!ă dori#i să*l vede#i. Am a!!eptat de ,ndată sugestia şi peste !-teva minute) do!torul) un om vesel ,ntre două v-rste) veni şi*i dădu lui Poirot toate informa#iile pe !are i le !eru. Reed urn 4ă!ea aproape de fereastră !u !apul l-ngă s!aunul de marmură de la geam. Pre4enta două răni) una ,ntre o!+i) alta) !ea fatală) la spatele !apului. ' Fă!ea pe spate7 ' "a. Iată urma. .l arătă o mi!ă pată ,n!+isă la !uloare de pe duşumea. ' N*ar fi putut !a lovitura de la spatele !apului să fi fost !au4ată de !ăderea pe duşumea7 ' Imposi il. 9ri!are ar fi fost arma) ea a intrat destul de mult ,n !raniu. Poirot privi g-nditor ,n fa#a lui. 3n intr-ndul fie!ărei ferestre se afla !-te un s!aun de marmură s!ulptată) ra#ele fiind fasonate su forma unor !apete de lei. 9 lumini#ă se aprinse ,n o!+ii lui Poirot. ' "a!ă presupunem !ă a !ă4ut pe spate pe !apul a!estui leu ieşit ,nafară şi de a!olo a alune!at 2os) n*ar putea a!easta !au4a o rană !um a#i des!ris*o7

' "a) ar putea. "ar ung+iul ,n !are 4ă!ea fa!e imposi ilă teoria. ;*apoi ar fi tre uit să răm-nă urme de s-nge pe marmora s!aunului. ' "oar da!ă n*au fost şterse. "o!torul ridi!ă din umeri. ' Asta*i foarte pu#in pro a il. N*ar fi ,n avanta2ul nimănui să dea unui a!!ident aparen#a unei !rime. ' Normal) ,l apro ă Poirot. Crede#i !ă vreuna dintre lovituri ar fi putut fi administrată de vreo femeie7 ' 9) aş 4i!e !ă asta nu intră ,n dis!u#ie. Presupun !ă vă g-ndi#i la mademoiselle Saint!lair7 ' Nu mă g-ndes! la nimeni anume p-nă !-nd nu sunt sigur) răspunse Poirot !u l-nde#e. 3şi ,ndreptă aten#ia spre fereastra fran!e4ă des!+isă şi do!torul !ontinuă6 ' Pe ai!i a fugit domnişoara Saint!lair. Pute#i 4ări printre !opa!i "ais(mead. $ine,n#eles) sunt multe !ase mai aproape de fa#ada vilei) la drum) dar aşa se fa!e !ă "ais(mead) deşi este la o oare!are distan#ă) este singura !asă vi4i ilă din partea a!easta. ' Mul#umes! pentru ama ilitatea dumitale) do!tore) spuse Poirot. 5aide 5astings) să mergem pe urmele domnişoarei. Poirot mă !onduse prin grădină) ieşirăm printr*o poartă de fier) stră ăturăm o por#iune ,ngustă de iar ă şi intrarăm pe porti#a grădinii de la "ais(mead) !are era o !ăsu#ă modestă) ,n!on2urată de vreo 2umătate de a!ru de păm-nt. .rau !-teva trepte !are du!eau la o fereastră fran#u4eas!ă. Poirot fă!u semn !u !apul spre ele. ' Pe a!olo s*a dus domnişoara Saint!lair. Pentru noi) !are nu avem de !e să ne gră im) ar fi mai ine să o!olim !asa p-nă la uşa din fa#ă. 9 servitoare ne*a des!+is şi ne*a !ondus ,n sufragerie) apoi s*a dus s*o !aute pe doamna 9glander. .ra evident !ă ,n ,n!ăpere nu se um lase din noaptea pre!edentă. Cenuşa era ,n!ă ,n !ămin şi masa de ridge se afla tot ,n mi2lo!ul !amerei !u o !arte pe fa#ă şi !u !elelalte !ăr#i din m-nă arun!ate 2os. Camera era oare!um ,n!ăr!ată !u ornamente arătoase dar fără valoare şi o mul#ime de ta louri de familie ,mpodo eau pere#ii. Poirot se uită la ele !u mai multă indulgen#ă de!-t mine şi ,ndreptă unul sau două !are at-rnau ,ntr*o parte. ' La familie e str-ns unită) nu7 Sentimentul ,nlo!uieşte frumuse#ea. 8*am apro at !u o!+ii fi/a#i pe un ta lou de familie reunind un domn !u musta#ă) o doamnă !u un rulou ,nalt de păr ,n frunte) un ăiat solid şi ,ndesat şi două feti#e garnisite !u o mul#ime de pangli!i inutile. Mi*am 4is !ă a!easta tre uia să fi fost familia 9glander ,n primii ani şi am studiat*o !u interes. Uşa se des!+ise şi o t-nără intră. Părul ei negru era aran2at !u gri2ă) purta o s!urtă e2 şi o fustă de stofă. Ne privi ,ntre ătoare. Poirot ,naintă. ' "omnişoara 9glander7 Regret !ă vă deran2e4) mai ales după !ele !e vi s*au ,nt-mplat. 3ntreaga afa!ere tre uie să vă fi tul urat foarte mult. ' Mai mult ne*a speriat) re!unos!u t-năra !u gri2ă. 3n!epusem să mă g-ndes! !ă elementele dramei se risipiseră la domnişoara 9glander) !ă lipsa ei de imagina#ie se ridi!a deasupra ori!ărei tragedii. Mi s*a !onfirmat a!eastă părere !-nd ea a spus ,n !ontinuare6 &re uie să vă !er s!u4e pentru starea ,n !are se află !ameraB servitorii s*au alarmat prosteşte. ' Ai!i stătea#i seara tre!ută) n'est ce pas? ' "a) 2u!am ridge după !ină !-nd... ' S!u4a#i*mă) de !-t timp 2u!a#i7 ' Păi... "omnişoara 9glander se g-ndi. Nu pot să vă spun e/a!t. Cred !ă tre uie să fi fost ,n 2ur de ora 4e!e. <ă!usem mai multe 2o!uri. ' ;i dumneavoastră unde stătea#i7 ' Cu fa#a la fereastră. Du!am !u mama şi nu aveam atuul. "eodată) rus!) fereastra se des!+ise şi domnişoara Saint!lair intră ,n !ameră ,mpleti!indu*se. ' A#i re!unos!ut*o7

' Aveam vaga idee !ă fa#a ei ,mi este familiară. ' . ,n!ă ai!i) nu*i aşa7 ' "a) dar refu4ă să vadă pe !ineva. .ste ,n!ă su stare de şo!. ' Cred !ă o să mă primeas!ă. Vre#i să*i spune#i !ă mă aflu ai!i la !ererea e/presă a prin#ului Paul7 3mi ,n!+ipuiam !ă rostirea numelui unui prin# o va s!oate pe domnişoara 9glander din !almul ei impertur a il. "ar ea ieşi din !ameră !u mesa2ul nostru) fără vreo altă remar!ă şi se re,ntoarse aproape imediat spun-nd !ă domnişoara Saint!lair vrea să ne vadă ,n !amera ei. Am urmat*o la eta2 şi apoi ,ntr*un dormitor destul de mare şi luminos. Pe o sofa de l-ngă fereastră stătea lungită o femeie !are ,ntoarse !apul !-nd intrarăm. Contrastul dintre !ele două femei mă i4 i pe dată) deşi trăsăturile fe#ei şi tenul erau asemănătoare... totuşi !-tă deose ire: <ie!are privire) fie!are gest la Valerie Saint!lair e/prima drama. Părea să emane un flu/ romanti!. Un !apot de l-nă purpurie ,i a!operea pi!ioarele ' un lu!ru de !asă ,n toată puterea !uv-ntuluiB dar farme!ul personalită#ii ei ,i imprima un parfum e/oti!) de +aină orientală. 9!+ii ei mari) negri se opriră asupra lui Poirot. ' Veni#i din partea lui Paul7 Vo!ea ei i se potrivea ,nfă#işării) era !aldă şi languroasă. ' "a) mademoiselle. Mă aflu ai!i să*l serves! pe el şi pe dumneavoastră. ' Ce dori#i să şti#i7 ' &ot !e s*a ,nt-mplat aseară) dar totul: F-m i !am pli!tisită. ' Crede#i !*aş min#i7 Nu sunt proastă. Văd destul de ine !ă nu se poate as!unde nimi!. ;tia un se!ret despre mine ăr atul !are a murit. M*a amenin#at !u el. "e dragul lui Paul am ,n!er!at să !ad la ,nvoială !u el. Nu puteam să ris! să*l pierd pe Paul... A!um !ă a murit) sunt ,n siguran#ă. "ar !u toate astea) nu l*am omor-t eu. Poirot dădu din !ap 4-m ind. ' Nu e nevoie să*mi spune#i asta) mademoiselle. Povesti#i*mi a!um !e s*a ,nt-mplat aseară. ' I*am oferit ani. Părea !ă vrea să trate4e !u mine. Mi*a fi/at o ,nt-lnire pentru aseară la ora nouă. Urma să mă du! la Mon "Msir. Cunoşteam lo!ulB mai fusesem ,nainte. &re uia să ,n!on2or !asa) să intru prin uşa laterală ,n i liote!ă) astfel !a servitorii să nu mă vadă. ' S!u4a#i*mă) mademoiselle, dar nu v*a fost teamă să vă aventura#i singură a!olo noaptea7 Mi s*a părut mie sau a urmat o oare!are pau4ă ,nainte de a răspunde. ' Poate !ă mi*a fost. "ar) şti#i) nu era nimeni !ăruia i*aş fi putut !ere să vină !u mine. ;i eram disperată. Reed urn mă primi ,n i liote!ă. 9) omul ăla: 3mi pare ine !ă a murit. S*a 2u!at !u mine !a pisi!a !u şoare!ele. M*a ta!+inat. 8*am rugat şi l*am implorat ,n genun!+i. I* am oferit toate i2uteriile pe !are le am. "egea a: Apoi) şi*a spus propriile lui !ondi#ii. Poate vă da#i seama !are erau ele. Am refu4at. I*am spus !e g-ndeam despre el. I*am arun!at vor e ur-te ,n fa#ă. A rămas 4-m ind !alm. ;i*atun!i) !-nd am tă!ut ,n !ele din urmă) s*a au4it un 4gomot... din spatele draperiei de la fereastră... şi el l*a au4it. S*a ,ndreptat spre draperii şi le*a tras larg deoparte. A!olo era un ăr at !are se as!undea ' un om !are arăta ,ngro4itor) un tip de vaga ond. 8*a lovit pe domnul Reed urn... apoi l*a lovit din nou şi el a !ă4ut. Vaga ondul m*a apu!at !u m-na lui plină de s-nge. M*am smuls din ,n!leştarea lui) m*am stre!urat prin fereastră şi am alergat să*mi salve4 via#a. Atun!i am 4ărit lumini ,n !asa asta şi m*am ,ndreptat spre ele. Dalu4elele erau ridi!ate şi am vă4ut nişte oameni 2u!-nd ridge. Aproape am !ă4ut ,n !ameră. Am reuşit să murmur >!rimă>: şi totul mi s*a ,ntune!at ,n fa#a o!+ilor... ' Mul#umes!) mademoiselle. &re uie să fi fost un mare şo! pentru sistemul dumneavoastră nervos. 3n !e priveşte vaga ondul) l*a#i putea des!rie7 Vă aminti#i !um era ,m ră!at7 ' Nu) totul s*a ,nt-mplat at-t de repede. "ar l*aş re!unoaşte oriunde. <a#a lui mi s*a ,ntipărit ,n minte. ' 9 ultimă ,ntre are) mademoiselle. "raperiile de la !ealaltă fereastră) !ea !are dădea

spre alee) erau trase7 Pentru prima dată o e/presie de uimire apăru pe fa#a dansatoarei. Părea !ă ,n!ear!ă să*şi aminteas!ă. ' !" #ien, mademoiselle? ' Mă g-ndes!... sunt aproape sigură... da) foarte sigură: .le nu erau trase. ' Asta*i !urios) din moment !e erau !elelalte. Nu !ontea4ă. Aş 4i!e !ă n*are mare importan#ă. Mai răm-ne#i mult ai!i7 ' "o!torul !rede !ă pot să mă ,ntor! m-ine la 8ondra. Se uită prin !ameră. "omnişoara 9glander ieşise. 9amenii ăştia sunt foarte uni) dar nu sunt din lumea mea. 3i şo!+e4: Iar mie) ei ine) nu*mi pla!e la #our$eoisie! 9 undă sla ă de amără!iune ,i su linia !uvintele. Poirot ,n!uviin#ă. ' 3n#eleg. Sper !ă nu v*am o osit peste măsură !u ,ntre ările mele. ' C-tuşi de pu#in) monsieur. Sunt foarte neră dătoare !a Paul să afle !-t se poate de repede. ' Atun!i vă dores! toate !ele une) mademoiselle. "upă !e părăsi !amera) Poirot se opri şi se repe4i la o pere!+e de pantofi uşori din piele. ' Sunt ai dumneavoastră) mademoiselle? ' "a) monsieur. &o!mai au fost !ură#a#i şi aduşi sus. ' A+a: fă!u Poirot ,n timp !e !o oram s!ările. Se pare !ă servitorii nu sunt !+iar at-t de agita#i) ,n!-t mai !ură#ă pantofii) deşi uită !ăminul. $ine) mon ami, la ,n!eput păreau să fie unul sau două pun!te interesante) dar mă tem tare mult !ă tre uie să !onsiderăm !a4ul ,n!+eiat. &otul pare destul de simplu. ' ;i u!igaşul7 ' 5er!ule Poirot nu v-nea4ă vaga on4i) răspunse prietenul meu plin de el. "omnişoara 9glander veni după noi ,n +ol. ' "a!ă vre#i să aştepta#i un minut ,n sufragerieB mama ar vrea să vă vor eas!ă. 3n !ameră ,n!ă nu se um lase şi Poirot str-nse ,ntr*o doară !ăr#ile) ameste!-ndu*le !u m-inile lui mi!i e/trem de ,ngri2ite. ' Prietene) ştii la !e mă g-ndes!7 ' Nu) am spus neră dător. ' Cred !ă domnişoara 9glander a greşit des!+iderea. &re uia să meargă !u trefla. ' Poirot: .şti !ulmea. ' Mon %ieu, nu pot să dis!ut tot timpul despre !rime: "eodată rămase nemiş!at. ' 5astings... 5astings. Uită*te: Regele de treflă lipseşte dintre !ăr#i: ' Fara: Am strigat eu. ' ;i7 Părea !ă nu ,n#elege alu4ia mea. Str-nse me!ani! !ăr#ile şi le puse ,n !asetele lor. <a#a lui devenise gravă. ' 5astings) spuse el ,n !ele din urmă. .u) 5er!ule Poirot) eram !-t pe*a!i să fa! o mare greşeală) o foarte mare greşeală. 3l privi impresionat) dar fără să ,n#eleg a solut nimi!. ' &re uie s*o luăm de la !apăt) 5astings. "a) tre uie s*o luăm de la !apăt. "ar de data asta nu vom mai da greş. <u ,ntrerupt de o doamnă frumoasă ,ntre două v-rste. Linea nişte !ăr#i de u!ătărie. Poirot se ,n!lină. ' 3n#eleg) domnule) !ă sunte#i un prieten al lui... al... domnişoarei Saint!lair7 ' Am venit din partea unui prieten de*al ei) madame. ' 9) ,n#eleg. Mă g-ndeam !ă poate... Poirot fă!u un semn rus! spre fereastră. ' Dalu4elele erau !o or-te) aseară7 ' Nu: Cred !ă de a!eea domnişoara Saint!lair a vă4ut lumina aşa de !lar.

' A fost lună aseară. Mă mir !ă n*a#i vă4ut*o pe mademoiselle Saint!lair din s!aunul dumneavoastră !u fa#a la fereastră7 ' Cred !ă eram !ufunda#i ,n 2o!. Ni!iodată nu mi s*a mai ,nt-mplat aşa !eva ,nainte. ' Asta vă !red) madame. ;i vă rog să vă linişti#i) mademoiselle plea!ă m-ine. ' 9+: <a#a unei doamne se lumină. ' ;i vă dores! o diminea#ă plă!ută) madame! 9 servitoare spăla treptele !-nd am ieşit pe uşa din fa#ă. Poirot o ,ntre ă6 ' "umneata ai !ură#at pantofii tinerei de la eta27 <ata dădu negativ din !ap. ' Nu) domnule. Nu !red !ă au fost !ură#a#i. ' Atun!i !ine i*a !ură#at7 l*am ,ntre at pe Poirot !-nd mergeam pe drum. ' Nimeni. N*aveau nevoie să fie !ură#a#i. ' $ănuies! !ă atun!i !-nd mergi pe un drum sau pe o !ărare ,ntr*o noapte frumoasă nu*i murdăreşti. "ar) !u siguran#ă) după !e tre!i prin iar a grădinii ei se murdăres!. ' "a) mă apro ă Poirot !u un 4-m et !urios. ' 3n !a4ul ăla) !red şi eu !ă s*ar fi pătat. ' "ar... ' Ai ră dare doar o 2umătate de oră prietene. Să ne ,ntoar!em la Mon "Msir. Ma2ordomul păru surprins de reapari#ia noastră) dar nu fă!u ni!i o o ie!#ie la revenirea noastră ,n i liote!ă. ' 5ei) nu*i aia fereastra) Poirot) ,i strigai !-nd se ,ndrepta spre !ea !are dădea !ătre alee. ' Aşa e) prietene. Priveşte ai!i. <ă!ea semn spre !apul de marmoră al leului. Pe el era o urmă de!olorată. 3şi ,ndreptă apoi degetul spre o pată asemănătoare de pe duşumeaua lustruită. ' Cineva l*a lovit pe Reed urn !u pumnul ,ntre o!+i. .l a !ă4ut pe spate pe a!eastă u!ată de marmoră ieşită ,n afară şi apoi a lune!at 2os. "upă a!eea) a fost t-r-t pe duşumea p-nă la !ealaltă fereastră şi lăsat a!olo) dar nu ,n a!elaşi ung+i) aşa !um ne*a atras aten#ia şi do!torul. ' "ar) de !e7 Pare a solut inutil. ' "impotrivă) era esen#ial. "e asemenea asta este !+eia identită#ii u!igaşului ' deşi) de fapt n*a avut inten#ia să*l omoare pe Reed urn şi de a!eea nu prea ar fi !a4ul să*l numim u!igaş. &re uie să fie un om foarte puterni!: ' Pentru !ă a t-r-t trupul pe duşumea7 ' C-tuşi de pu#in. . un !a4 interesant. ;i totuşi era !-t pe*ai!i să a2ung de r-sul lumii. ' Vrei să spui !ă e gata) !ă ştii totul7 ' "a. Un amănunt ,mi reveni ,n memorie. ' Nu) am e/!lamat. . un lu!ru pe !are nu*l ştii: ' Care anume7 ' Nu ştii unde este regele de treflă !are lipseşte: ' Fău7 9) asta*i nostim: Prietene) foarte nostim. ' "e !e7 ' <iind!ă e ,n u4unarul meu: 3l s!oase ,n!-ntat. ' 9: am spus !am a ătut. Unde l*ai găsit7 Ai!i7 ' Nu*i nimi! sen4a#ional ,n legătură !u el. Pur şi simplu nu fusese s!os ,mpreună !u !elelalte !ăr#i. .ra ,n !asetă. ' 5m: "ar totuşi #i*a dat o idee) nu*i aşa7 ' "a) prietene. 3i pre4int respe!tele mele ma2estă#ii sale regale. ' ;i doamnei Fara: ' A) da) şi doamnei. ' ;i !e*o să fa!em a!um7 ' 9 să ne ,ntoar!em la 8ondra. "ar) mai ,nt-i) tre uie să s!+im !-teva vor e !u o

anumită doamnă de la "ais(mead. A!eeaşi servitoare mărun#i!ă ne des!+ise uşa. ' A!um to#i iau pr-n4ul) domnule... "oar da!ă vre#i s*o vede#i pe domnişoara Saint!lair) ea se odi+neşte. ' Ar fi sufi!ient s*o pot vedea pe doamna 9glander !-teva minute. Vrei să*i spui7 Am fost !onduşi ,n salon să aşteptăm. Am 4ărit familia ,n sufragerie ,n timp !e tre!eam şi !are a!um era re,ntregită !u doi ăr a#i voini!i) soli4i) unul !u musta#ă) !elălalt şi !u ar ă. "upă !-teva minute) doamna 9glander intră ,n !ameră) uit-ndu*se la Poirot !are se ,n!lină. ' Madame, noi) ,n #ara mea) aveam o mare dragoste) un respe!t deose it pentru mamă. La mère de famille repre4intă totul: "oamna 9glander păru !am uimită de a!eastă introdu!ere. ' Pentru a!est motiv am venit ' să potoles! neliniştea unei mame. U!igaşul domnului Reed urn nu va fi des!operit. Nu vă teme#i. .u) 5er!ule Poirot) v*o garante4. Am dreptate) nu*i aşa7 Sau pe so#ie tre uie s*o liniştes!7 Urmă o pau4ă de*o !lipă. "oamna 9glander părea să*l !er!ete4e pe Poirot !u o!+ii ei. 3n sf-rşit) spuse liniştită6 ' Nu*mi dau seama !um de şti#i... dar) da ave#i dreptate. Poirot dădu din !ap !u gravitate. ' Asta*i tot) madame. "ar nu fi#i neliniştită. Poli#iştii dumneavoastră engle4i nu au o!+ii lui 5er!ule Poirot. $ătu !u degetul ,n portretul de familie de pe perete. ' A#i mai avut odată o fată. A murit) madame? "in nou) după o pau4ă ,n !are*l !er!etă !u o!+ii ei) răspunse6 ' "a) a murit. ' A+: spuse Poirot rus!. $ine) tre uie să ne ,ntoar!em la 8ondra. 3mi permite#i să pun regele de treflă ,napoi ,n pa!+et7 A fost singura dumneavoastră eroare. 3n#elege#i) să fi 2u!at ridge aproape o oră numai !u 0@ de !ăr#i... vede#i) nimeni !are ştie !-te !eva despre 2o! nu v* ar !rede o !lipă: Bon&our! ' ;i*a!um) prietene) spuse Poirot ,n timp !e ne ,ndreptam spre gară) ,n#elegi totul: ' Nu*n#eleg nimi!: Cine l*a omor-t pe Reed urn7 ' Do+n 9glander 2unior. Nu eram prea sigur da!ă a fost tatăl sau fiul) dar m*am oprit asupra fiului pentru !ă este !el mai puterni! şi mai t-năr dintre !ei doi. &re uia să fie unul dintre !ei doi din !au4a ferestrei. ' "e !e7 ' .rau patru ieşiri din i liote!ă ' două uşi) două ferestreB dar) evident) numai una se preta. &rei ieşiri dădeau ,n fa#ă) dire!t sau indire!t. &ragedia tre uia să ai ă lo! la fereastra din spate !a să poată părea !ă Valerie Saint!lair a nimerit la "ais(mead din ,nt-mplare. $ine,n#eles !ă ea a leşinat !u adevărat şi Do+n 9glander a !ărat*o pe umeri. "e a!eea) mi*am 4is !ă tre uia să fie un om puterni!. ' Atun!i) s*au dus a!olo ,mpreună7 ' "a. Lii minte e4itarea Valeriei !-nd am ,ntre at*o da!ă nu i*a fost fri!ă să se du!ă singură7 Do+n 9glander a mers !u ea ' !eea !e ,mi ,n!+ipui !ă nu a s!+im at dispo4i#ia lui Reed urn. S*au !ertat şi) pro a il) vreo insultă adusă Valeriei l*a fă!ut pe 9glander să*l po!neas!ă. Restul ,l ştii. ' "ar !e*i ridge*ul7 ' $ridge*ul presupune patru 2u!ători. Un lu!ru simplu !a ăsta este foarte !onvingător. Cine ar fi putut ănui !*au fost numai trei persoane ,n !ameră7 .ram ,n!ă uimit. ' Un lu!ru nu*l ,n#eleg. Care*i legătura ,ntre familia 9glander şi dansatoarea Valerie Saint!lair7

' Mă mir !ă n*o ve4i. ;i totuşi te*ai uitat destul de mult la ta loul de pe perete ' mai mult de!-t mine. Cealaltă fată a doamnei 9glander o fi moartă pentru familia ei) dar lumea o !unoaşte !a Valerie Saint!lair: ' Ce7 ' N*ai vă4ut asemănarea ,n momentul !-nd !ele două surori erau ,mpreună7 ' Nu) am mărturisit eu. M*am g-ndit numai la !-t de e/traordinar de diferite erau. ' Asta pentru !ă mintea ta e re!eptivă numai la impresii e/terioare romanti!e) dragul meu 5astings. &răsăturile le erau aproape identi!e. 8a fel şi tenul. Interesant e faptul !ă Valeriei ,i e ruşine !u familia ei şi familiei ,i e ruşine !u ea. Cu toate a!estea) ,ntr*un moment de peri!ol) ea s*a adresat fratelui ei s*o a2ute şi !-nd lu!rurile au luat o ,ntorsătură proastă) to#i s*au unit ,ntr*un mod remar!a il. <or#a familiei este !eva minunat. &o#i din familie ,şi pot 2u!a rolul. "e ai!i provine talentul de artistă al Valeriei. .u) !a şi prin#ul Paul) !red ,n ereditate: .i m*au ,nşelat: "a!ă n*ar fi fost un a!!ident feri!it şi ,ntre area*test pusă doamnei 9glander prin !are ea a !ontra4is relatarea fetei sale ,n privin#a lo!ului pe !are*l o!upase) familia 9glander l* ar fi ,nvins pe 5er!ule Poirot. ' Ce*i spui prin#ului7 ' Că Valerie n*ar fi putut !omite !rima şi !ă mă ,ndoies! !ă vaga ondul va fi găsit vreodată. "e asemenea) să*i transmită !omplimentele mele g+i!itoarei Fara. Ce !oin!iden#ă !urioasă: Mă g-ndes! să numes! a!eastă afa!ere >Aventura regelui de treflă>. Ce 4i!i) prietene7

III. Răpire eşuată ' Pute#i ,n#elege sentimentele unei mame) spuse doamna Naverl( poate a şasea oară. Se uită rugător la Poirot. Mi!ul meu prieten) ,ntotdeauna sensi il fa#ă de o mamă disperată) gesti!ulă !a s*o linişteas!ă. ' Sigur !ă da) sigur !ă da) ,n#eleg perfe!t. Ave#i ,n!redere ,n Papa Poirot. ' Poli#ia...) ,n!epu domnul Naverl(. So#ia ,l ,ntrerupse rus!6 ' .u nu mai am nimi! de*a fa!e !u poli#ia. Am avut at-ta ,n!redere ,n ei şi uite !e s*a ,nt-mplat: 3n s!+im ) am au4it at-t de multe despre domnul Poirot şi despre lu!rurile minunate pe !are le*a fă!ut) ,n!-t simt !ă el ar putea fi ,n stare să ne a2ute. Aşa simt eu !a mamă... Poirot se gră i să pună !apăt repeti#iei !u sentimentele printr*un gest elo!vent. .mo#ia doamnei Naverl( era evident adevărată) dar nu se potrivea mai delo! !u !+ipul ei de om a il) mai ine 4is dur. C-nd am au4it mai t-r4iu !ă era fata unui mare fa ri!ant de o#el) !are*şi !roise drum ,n lume dintr*un iet fun!#ionăraş p-nă la po4i#ia a!tuală ,naltă) mi*am dat seama !ă ea moştenise multe dintre !alită#ile paterne. "omnul Naverl( era un om ,nalt) voini!) 2ovial. Stătea !u pi!ioarele priponite departe unul de altul şi semăna !u tipul no ilului de #ară. ' Cred !ă şti#i totul despre trea a asta) domnule Poirot7 Povestea era !am superfluă. Cu !-teva 4ile ,n urmă 4iarele fuseseră pline de sen4a#ionala răpire a mi!ului Do+nnie Naverl() fiul de trei ani şi moştenitorul lui Mar!us Naverl() .sO. de Naverl( Court) Surre() una dintre !ele mai ve!+i familii din Anglia. ' Cunos! faptele ,n mare) ine,n#eles) dar vă rog) domnule) vă rog să*mi relata#i toată povestea. ;i ,n amănunt da!ă nu vă supăra#i. ' .i ine) !red !ă ,n!eputul ,ntregii afa!eri se situea4ă !am a!um 4e!e 4ile !-nd am primit o s!risoare anonimă ' un lu!ru din alea idioate ' din !are n*am ,n#eles o iotă. Cel !e o s!risese avea neo ră4area să*mi !eară să*i plătes! H0.111 de lire... H0.111 de lire) domnule Poirot: 3ntru!-t nu mi*am dat asentimentul) a amenin#at !ă*l răpeşte pe Do+nnie. $ine,n#eles !ă am arun!at +-rtia la !oş fără să*i mai a!ord importan#ă. Am !re4ut !ă*i o glumă proastă. Cin!i 4ile mai t-r4iu am primit o altă s!risoare6 >"a!ă nu plăti#i) fiul dumneavoastră va fi răpit pe HP>. Asta se ,nt-mpla pe HE. Ada era ,ngri2orată) dar eu nu puteam să !on!ep să trate4 trea a

asta ,n mod serios. <ir*ar al nai ii) suntem doar ,n Anglia. Nimeni nu se pretea4ă să răpeas!ă !opii şi să*i #ină ostati!i pentru despăgu ire. ' Sigur !ă nu*i o pra!ti!ă prea o işnuită. Continua#i domnule) spuse Poirot. ' "a) Ada nu*mi dădea pa!e) aşa !ă) sim#indu*mă pu#in !am !arag+ios) am adus totul la !unoştin#a S!otland Iard*ului. .i n*au părut să ia lu!rul foarte ,n serios) fiind ,n!lina#i spre pun!tul meu de vedere !ă era o glumă proastă. Pe HQ am primit a doua s!risoare6 >N*a#i plătit. <iul dumneavoastră va fi luat m-ine la pr-n4) la ora @H) pe HP. Vă va !osta 01.111 lire !a să*l re!upera#i>. M*am dus din nou la S!otland Iard. "e data asta au fost mai impresiona#i. Au fost de părere !ă s!risorile erau ale unui ne un şi !ă vor ,n!er!a să fa!ă !eva la ora men#ionată. M* au asigurat !ă vor lua toate măsurile ne!esare. Inspe!torul M!RNeil şi sufi!iente for#e vor veni la Naverl( diminea#ă şi vor pă4i !asa. M*am ,ntors a!asă mai liniştit. &otuşi aveam de2a sentimentul !ă ne aflam ,ntr*o stare de asediu. Am dat ordine !a ni!i un străin să nu fie primit şi !a nimeni să nu părăseas!ă domeniul. Seara s*a s!urs fără vreun in!ident) dar ,n diminea#a următoare so#ia mea se sim#ea foarte rău. 3ngri2orat de starea ei) am trimis după do!torul "a?ers. Simptomele ei păreau să*l uluias!ă. "eşi e4ita să ne spună !ă fusese otrăvită) mi*am dat seama !ă asta g-ndea. Nu era ni!i un peri!ol) m*a asigurat el) dar a ia după H*G 4ile avea să*şi revină. 3ntor!-ndu*mă ,n !amera mea) am fost surprins şi uimit !-nd am găsit o notă prinsă !u a!ul de perna mea. .ra a!elaşi s!ris de m-nă !a şi !elelalte note şi !on#inea doar trei !uvinte6 >8a ora @H>. Re!unos!) domnule Poirot) !ă atun!i am vă4ut roşu ,n fa#a o!+ilor: Cineva din !asă era impli!at ' unul dintre servitori. I*am adunat pe to#i şi am pus să fie aprig pă4i#i. Nu s*a de4lipit nimeni din grupB domnişoara Collins) !amerista so#iei mele) m*a informat !ă o vă4use pe guvernanta lui Do+nnie stre!ur-ndu*se pe alee ,n 4orii 4ilei. Am a!u4at*o de asta şi ea mi*a mărturisit. 8ăsase !opilul !u doi!a şi se furişase să se ,nt-lneas!ă !u un prieten de*al ei ' un ăr at: <rumoase tre uşoare: .a a negat !ă mi*ar fi prins nota de pernă... Poate !ă spunea adevărul) nu ştiu. Nu puteam să*mi asum ris!ul !a propria guvernantă a !opilului să fie ameste!ată ,n afa!ere. Unul dintre servitori era ameste!at ' de data asta eram sigur. 3n !ele din urmă m*am pierdut !u firea şi i*am !on!ediat pe to#i grămadă) in!lusiv pe guvernantă. 8e* am a!ordat o oră să*şi fa!ă geamantanele şi să părăseas!ă domeniul. <a#a domnului Naverl( se fă!use şi mai roşie !-nd ,şi reaminti de m-nia lui ,ndreptă#ită. ' Nu v*a#i pripit pu#in) domnule7 ,l ,ntre ă Poirot. "upă toate !-te ştia#i) a#i putut fa!e 2o!ul duşmanului. "omnul Naverl( se uită fi/ la el6 ' Nu ,n#eleg. Ideea mea a fost !a să*i trimit pe to#i !a să*şi ,mpa!+ete4e lu!rurile. Am telefonat la 8ondra să*mi fie trimis un nou lot de personal ,n seara a!eea. 3ntre timp) aveau să răm-nă ,n !asă numai oameni ,n !are aveam ,n!redere6 se!retara so#iei) domnişoara Collins şi &redwell) ma2ordomul) !are fusese la mine de !-nd eram !opil. ' ;i a!eastă domnişoară Collins) de !-nd e la dumneavoastră7 ' Cam de un an) răspunse doamna Naverl(. .ste foarte pre#ioasă !a se!retară şi ,nso#itoare şi o gospodină foarte efi!ientă. ' "oi!a7 ' . la mine de şase luni. A venit !u referin#e e/!elente. Cu toate a!estea) ni!iodată nu mi*a plă!ut !u adevărat) deşi Do+nnie era foarte ataşat de ea. ' Văd ,nsă !ă a ple!at !-nd !atastrofa a avut lo!. "omnule Naverl( poate sunte#i aşa de un !a să !ontinua#i. "omnul Naverl( ,şi !ontinuă povestirea. ' Inspe!torul M!RNeil a sosit pe la 4e!e şi 2umătate. Servitorii ple!aseră !u to#ii. S*a de!larat foarte satisfă!ut de măsurile luate. Avea mai mul#i oameni posta#i ,n par! !are pă4eau toate intrările spre !asă şi m*am asigurat !ă) da!ă ,ntreaga afa!ere nu era de!-t o alarmă falsă) ,l vom prinde fără ,ndoială pe autorul misterioaselor s!risori. Do+nnie era !u mine şi noi doi) ,mpreună !u inspe!torul) ne*am dus ,n !amera pe !are o numim >a !onsiliului>. Inspe!torul a ,n!uiat uşa. A!olo se afla o pendulă mare de la uni!ul şi !-nd lim ile s*au apropiat de ora @H tre uie să mărturises! !ă eram nervos !a un tigru ,n !uş!ă.

"upă un uşor +-r-it) pendula ,n!epu să ată. 8*am apu!at pe Do+nnie. Aveam sentimentul !ă un om va !ădea din !er. C-nd se au4i ultima ătaie) se is!ă o mare tevatură afară ' strigăte şi alergături. Inspe!torul des!+ise geamul şi un poli#ist veni ,n fugă6 >8*am prins domnule) spuse el pe nerăsuflate. Se furişa prin tufişuri. Are o ,m ră!ăminte !u totul !iudată pe el>. Am ieşit ,n gra ă pe terasă unde doi poli#işti #ineau un tip !u ,nfă#işare grosolană) ,n +aine sără!ă!ioase şi !are se 4 ătea ,n van ,n!er!-nd să s!ape. Unul dintre poli#işti ,ntinse un pa!+et desfă!ut pe !are ,l smulseseră de la !el prins. Con#inea o u!ată de um a! şi o sti!lă !u !loroform. Mi s*a ur!at s-ngele la !ap. Mai era şi o notă pentru mine. Am desfă!ut*o. Con#inea următoarele !uvinte6 >&re uia să fi plătit. Ca să vă re!upera#i fiul vă va !osta a!um 01.111. 3n !iuda tuturor pre!au#iilor el a fost ridi!at pe HP) aşa !um am spus>. Am i4 u!nit ,n r-s) de uşurare) dar ,n momentul a!ela am au4it 4gomotul unui motor şi un strigăt. Am ,ntors !apul. Stră ăt-nd aleea ,nspre sud !u o vite4ă mare am vă4ut o maşină 2oasă) lungă) gri. 9mul !are !ondu!ea era !el !are strigase) dar nu lu!rul ăsta mă şo!ă de moarte. Ci imaginea u!lelor londe. Copilul era ,n maşină. Inspe!torul s!ăpă o ,n2urătură6 >Copilul a fost ai!i) a!um un minut>) strigă el. Ne măsură pe to#i !u privirea. .ram !u to#ii a!olo6 eu) &redwell) domnişoara Collins. >C-nd l*a#i vă4ut ultima dată) domnule Naverl(7> M*am dus !u g-ndul ,napoi) ,n!er!-nd să*mi amintes!. C-nd poli#istul ne !+emase) alergasem afară !u inspe!torul) uit-nd de Do+nnie. ;i*atun!i) un sunet ne fă!u să tresărim ' ătaia orologiului iseri!ii din sat. Cu o e/!lama#ie) inspe!torul ,şi s!oase !easul din u4unar. .ra e/a!t ora @H. Ca din puş!ă am alergat ,n !amera de !onsiliuB pendula de a!olo mergea !u 4e!e minute mai ,nainte. Cineva tre uie s*o fi dat ,n mod deli erat ,nainte) pentru !ă n*am pomenit să fi rămas ,n urmă sau s*o fi luat ,n avans altădată. Arată e/a!t ora. "omnul Naverl( se opri. Poirot 4-m i ,n sinea sa şi ,ndreptă un mi! preş pe !are ,ngri2oratul tată ,l ,mpinsese. ' 9 pro lemă mi!ă şi plă!ută) ,ntune!ată şi ,n!-ntătoare) murmură Poirot. Am s*o investig+e4 pentru dumneavoastră !u plă!ere. Pe !instea mea a fost plănuită à merveille. "oamna Naverl( se uită la el !u reproş. ' "ar ăiatul meu7 se pl-nse ea. Poirot ,şi s!+im ă ,n gra ă e/presia şi*şi luă din nou aerul de !ompasiune serioasă. ' . ,n siguran#ă) madame, este nevătămat. <i#i siguri !ă ti!ăloşii ,i vor purta !ea mai mare gri2ă. Nu repre4intă pentru ei !ur!anul ' nu) găina ' !are fa!e oul de aur: ' "omnule Poirot) !red !ă*i singurul lu!ru de fă!ut ' să plătim. 8a ,n!eput am fost !u totul ,mpotrivă) dar a!um: Sentimentele de mamă... ' "ar l*am ,ntrerupt pe domnul din povestirea sa) strigă Poirot ,n gra ă. ' Cred !ă şti#i restul ine din 4iare) spuse domnul Naverl(. $ine,n#eles) inspe!torul M!RNeil s*a dus imediat la telefon. 9 des!riere a maşinii şi a omului a fost pusă ,n !ir!ula#ie şi la ,n!eput părea !ă totul se va termina !u ine. 9 maşină de a!el tip) !u ăr at şi un ăie#aş tre!use prin mai multe sate) ,ndrept-ndu*se aparent spre 8ondra. 3ntr*un lo! se opriseră şi s*a o servat !ă ăie#elul pl-ngea şi !ă ,i era evident teamă de ,nso#itorul lui. C-nd inspe!torul M!RNeil m*a anun#at !ă maşina fusese găsită) ăr atul şi !opilul re#inu#i) m*am sim#it ame#it de at-ta u!urie. Cunoaşte#i !e*a urmat. $ăiatul nu era Do+nnie şi ăr atul era un automo ilist ,nfo!at) !ăruia ,i plă!eau !opiii şi !are luase un !opilaş !e se 2u!a pe stră4ile din .denswell) un sat la vreo @0 mile de noi !a să*l plim e pur şi simplu. Mul#umită gafei uriaşe a poli#iei toate urmele au dispărut. "a!ă nu ar fi urmărit !u insisten#ă maşina) !are nu tre uia) ei ar fi putut găsi p-nă a!um ăiatul. ' 8inişti#i*vă) monsieur. Poli#ia repre4intă for#a unor oameni !ura2oşi şi inteligen#i. =reşeala lor a fost !-t se poate de naturală. ;i) de altfel) avem de*a fa!e !u un plan ingenios. 3n !e priveşte omul pe !are l*au prins pe domeniu) !red !ă apărarea lui a !onstat tot timpul ,ntr*o !ontinuă negare. .l a de!larat !ă nota şi par!+etul i*au fost date să le du!ă la Naverl( Court. $ăr atul !are i le*a dat l*a plătit !u o an!notă de 4e!e şilingi şi i*a mai promis ,n!ă una da!ă el avea să le ,nm-ne4e e/a!t la ora douăspre4e!e fără 4e!e minute. .l tre uia să se apropie de !asă prin spate şi să ată la uşa de servi!iu. ' Nu !red o iotă din asta) de!lară doamna Naverl( ,nfier -ntată. . o grămadă de

min!iuni. ' !n v'rit', e o poveste simplă) spuse Poirot pe g-nduri. "ar p-nă a!um nu i*am dat de !apăt. Mai ,n#eleg !ă omul a adus o anumită a!u4a#ie. Se uită ,ntre ător spre domnul Naverl(. A!esta se ,nroşi din nou. ' &ipul a avut impertinen#a să pretindă !ă l*a re!unos!ut pe omul !are i*a dat pa!+etul ,n persoana lui &redwell. SNumai !ă tipul şi*a ras musta#a>. &redwell !are s*a năs!ut pe moşie: Poirot 4-m i pu#in la indignarea no ilului de #ară. ' &otuşi) !+iar dumneavoastră suspe!ta#i !ă un om al !asei ar fi a2utat la răpirea. ' "a) dar nu &redwell. ' ;i dumneavoastră) doamnă7 ,ntre ă Poirot ,ntor!-ndu*se deodată spre ea. ' Nu putea să fi fost &redwell !el !are i*a dat a!estui vaga ond s!risoarea şi pa!+etul ' da!ă i l*o fi dat !ineva) !eea !e nu !red. I*au fost date la ora @1) spune. 8a ora @1 &redwell se afla ,mpreună !u so#ul meu ,n fumoar. ' A#i putut vedea fa#ă omului din maşină) monsieur? Semăna !u a lui &redwell ,n vreun fel7 ' .ra prea departe de mine !a să*l văd la fa#ă. ' ;ti#i da!ă &redwell are vreun frate7 ' A avut mai mul#i) dar au murit !u to#ii. Ultimul a fost u!is ,n ră4 oi. ' Nu prea mi*e !lar domeniul de la Naverl( Court. Maşina se ,ndrepta spre !a ana din sud. A!olo e o altă intrare7 ' "a) e !eea !e noi numim Ca ana de .st. Poate fi vă4ută din partea !ealaltă a !asei. ' Mi se pare !iudat !ă nimeni n*a vă4ut maşina intr-nd pe domeniu. ' &o#i au dreptul de a traversa pentru a a2unge la o mi!ă !apelă. 9 mul#ime de maşini tre! pe a!olo. 9mul tre uie să fi oprit maşina ,ntr*un lo! !onvena il) să fi alergat spre !asă e/a!t !-nd s*a dat alarma şi aten#ia ne*a fost ,ndreptată ,n altă parte. ' "a!ă nu !umva se afla de2a ,n !asă) spuse Poirot dus pe g-nduri. . vreun lo! unde s*ar putea as!unde7 ' ;ti#i) ,n mod sigur noi n*am !er!etat temeini! !asa ,n preala il. Nu părea ne!esar. 3mi ,n!+ipui !ă s*ar fi putut as!unde undeva) dar !ine să*i fi dat drumul ,năuntru7 ' 9 să a2ungem la asta mai t-r4iu. Pe r-nd) +aide#i să fim metodi!i. Nu e/istă ni!i o as!un4ătoare spe!ială ,n !asă7 Naverl( Court este o lo!uin#ă ve!+e şi e/istă !-teodată >ung+ere ale preo#ilor>) aşa !um se numes! ele. ' "oamne Sfinte) e/istă un astfel de ung+er. Se des!+ide dintr*un 4id din +ol. ' "e l-ngă !amera de !onsiliu7 ' C+iar de l-ngă uşă: ' (oilà! ' "ar nimeni nu ştie de e/isten#a lui ,n afară de so#ia mea şi de mine. ' &redwell7 ' .i) el ar fi putut să audă de ea. ' "omnişoara Collins7 ' Nu i*am vor it ni!iodată de ea. Poirot refle!tă timp de un minut. ' $ine domnule) următorul lu!ru pe !are tre uie să*l fa! este să vin la Naverl( Court. "a!ă soses! ,n după*amia4a a!easta) vă !onvine7 ' 9) !-t mai !ur-nd posi il) domnule Poirot: strigă doamna Naverl(. Citi#i asta ,n!ă odată. 3i dădu ,n m-nă ultima misivă !are a2unsese din partea duşmanului la familia Naverl( ,n diminea#a a!eea şi !are o determină să*l !aute ,n gra ă mare pe Poirot. .rau date indi!a#ii inteligente şi e/pli!ite ,n legătură !u plata anilor şi se termina !u amenin#area !ă ăiatul va plăti !u via#a) pentru ori!e a atere de la ele. .ra !lar !ă ,n doamna Naverl( se dădea o luptă ,ntre pre#uirea anilor şi dragostea maternă) şi !ă a!easta din urmă !-ştiga teren. Poirot o re#inu pe doamna Naverl() pentru un minut) după ple!area so#ului. ' Madame, adevărul) vă rog. 3mpărtăşi#i ,n!rederea so#ului dumneavoastră ,n

ma2ordomul &redwell7 ' N*am nimi! ,mpotriva lui) domnule Poirot) nu prea văd !um s*ar fi putut ameste!a ,n asta) dar... da) nu mi*a plă!ut ni!iodată de el... ni!iodată: ' 3n!ă un lu!ru) madame, ,mi pute#i da adresa guvernantei7 ' Net+erall Road) @AP) 5ammersmit+. "oar nu !rede#i... ' Nu !red ni!iodată. .u ,mi foloses! mi!ile !elule !enuşii. ;i !-teodată) aşa !-teodată) ,mi tre!e !-te o idee. Poirot se ,ntoarse spre mine !-nd uşa se ,n!+ise. ' "e!i) doamnei nu i*a plă!ut ni!iodată ma2ordomul. Nu*i interesantă !+estia asta) !e 4i!i 5astings7 Am refu4at să mă impli!. Poirot m*a pă!ălit at-t de des ,n!-t a!um sunt pre!aut. . ,ntotdeauna !-te un !len!i pe undeva. "upă !e s*a ,m ră!at !u minu#io4itate pentru !ălătorie) am pornit*o spre Net+erall Road. Am fost noro!oşi s*o găsim a!asă pe domnişoara Dessie Nit+ers. .ra o femeie plă!ută la fa#ă) de vreo G0 de ani) !apa ilă şi !u aere. Nu*mi venea a !rede !ă ea ar fi putut fi impli!ată ,n afa!ere. .ra plină de resentimente şi amără!iune pentru modul ,n !are fusese !on!ediată) dar re!unos!u !ă greşise. .ra logodită !u un pi!tor !are era şi de!orator !e se nimerise a fi ,n apropiere şi dăduse o fugă să*l ,nt-lneas!ă. 8u!rul părea !-t se poate de natural. Nu prea ,l puteam ,n#elege pe Poirot. &oate ,ntre ările lui mi se păreau !am fără importan#ă. Priveau) mai ales) o i!eiurile ei 4ilni!e de la Naverl( Court. Sin!er mă pli!tiseam şi m*am u!urat !-nd Poirot ,şi luă la revedere. ' Răpirea e o trea ă simplă) mon ami, !onstată el) ,n timp !e oprea un ta/i pe 5ammersmit+ Road şi apoi ,i ordonă să meargă spre Naterloo. Copilul a!ela ar fi putut fi răpit !u !ea mai mare uşurin#ă ,n ori!are din 4ile ,n ultimii trei ani. ' Nu văd !um asta ne*ar a2uta !-t de !-t) am remar!at eu !u ră!eală. ' Au contraire, asta ne*a2uta enorm) !+iar enorm: "a!ă tre uie să por#i un a! de !ravată) 5astings) !el pu#in pune*l e/a!t la mi2lo!ul !ravatei tale. 8a ora a!tuală el este !u o şaispre4e!ime de in!i prea mult spre dreapta. Naverl( Court era un lo! ve!+i) frumos şi fusese re!ent restaurat !u gust şi gri2ă. "omnul Naverl( ne arătă !amera de !onsiliu) terasa şi toate !elelalte lo!uri !are aveau legătură !u !a4ul. 3n !ele din urmă) la !ererea lui Poirot) el apăsă ,ntr*un lo! din perete) un panou din lam riu lune!ă ,ntr*o parte şi o tre!ere ,ngustă ne !onduse ,n >ung+erul preotului>. ' Vede#i) spuse Naverl(. Nu*i nimi! ai!i. Cămăru#a era goală) nu se vedeau ni!i mă!ar urmele unor paşi pe duşumea. M*am apropiat de Poirot) !are se aple!ase !u aten#ie asupra unor semne ,ntr*un !ol#. ' Ce !re4i despre asta) prietene7 .rau patru urme foarte apropiate. ' Un !-ine) am e/!lamat. ' Un !-ine foarte mi!) 5astings. ' Un !-ine pomeranian. ' Mai mi! de!-t un pomeranian. ' Un grifon7 am sugerat eu ,ntr*o doară. ' Mai mi! !+iar de!-t un grifon. 9 spe!ie ne!unos!ută >Clu ului Tennel>. M*am uitat la el. <a#a ,i era luminată de emo#ie şi satisfa!#ie. ' Am avut dreptate) murmură el. ;tiam !ă am dreptate. Vino) 5astings. 3n timp !e ieşeam ,n +ol şi panoul se ,n!+idea ,n spatele nostru) o t-nără ieşi pe o uşă de la !apătul !uloarului. "omnul Naverl( ne*o pre4entă6 ' "omnişoara Collins. "omnişoara Collins era de vreo G1 de ani) iute şi repe4ită din fire. Avea părul lond) !+iar foarte des!+is şi purta lornion. 8a !ererea lui Poirot) am tre!ut ,ntr*o !ameră pentru mi!ul de2un şi o !+estionă ,ndeaproape ,n privin#a servitorilor şi mai ales ,n legătură !u &redwell. .a

re!unos!u !ă nu*i plă!ea de ma2ordom. ' 3şi dă aere) e/pli!ă ea. Apoi tre!ură la pro lema meniului pe !are ,l avusese doamna Naverl( ,n seara de HQ. "omnişoara Collins de!lară !ă se servise din a!eleaşi platouri sus ,n !amera ei şi nu sim#ise nimi! rău. C-nd se depărtă) i*am reamintit lui Poirot6 ' C-inele) am şoptit. ' A) da) !-inele: F-m i satisfă!ut. Line#i !umva pe ai!i vreun !-ine) mademoiselle? ' Sunt doi !-ini găsi#i ,n !uştile de afară. ' Nu mă refer la un !-ine mi!) la un !-ine de rasă. ' Nu) n*avem aşa !eva. Poirot o lăsă să ple!e. Apoi) apăs-nd pe uton) ,mi spuse6 ' Minte a!eastă mademoiselle Collins. Pro a il !ă şi eu aş fa!e*o ,n lo!ul ei. A!um să*l vedem pe ma2ordom. &redwell era un persona2 impunător. 3şi spuse povestea !u un aplom perfe!t şi a!easta era ,n esen#ă asemănătoare !u !ea a domnului Naverl(. Re!unos!u !ă ştia de se!retul ung+erului. C-nd se retrase ,n !ele din urmă) !u #inuta*i #eapănă) am ,nt-lnit o!+ii 4eflemitori ai lui Poirot. ' Ce !re4i despre asta) 5astings7 ' "ar tu7 am parat eu. ' Ce prudent ai devenit. Celulele !enuşii nu vor fun!#iona ni!iodată) ni!iodată. "a!ă nu le stimule4i. A+) dar nu vreau să te ne!ă2es!: 5ai să fa!em dedu!#iile ,mpreună. Ce lu!ruri ne i4 es! ,n spe!ial !a fiind difi!ile7 ' .ste un lu!ru !are mă intrigă) am spus. "e !e omul !are a răpit !opilul a ieşit pe la Ca ana din Sud) ,n lo! s*o ia pe la !ea de est unde nimeni nu l*ar fi vă4ut7 ' Usta*i un pun!t foarte un) 5astings) unul e/!elent. 8*aş !upla !u un altul. "e !e să averti4e4i familia Naverl(7 "e !e să nu răpeşti pur şi simplu !opilul şi să*i trimi#i nota de răs!umpărare7 ' Pentru !ă sperau să o #ină anii fără să fie for#a#i să a!#ione4e. ' Sigur !ă era foarte impro a il !a să li se dea anii doar după o simplă amenin#are. ' &otodată) doreau să !on!entre4e aten#ia asupra orei @H) pentru !a atun!i !-nd vaga ondul a fost prins) !elălalt să iasă din as!un4ătoare şi să ple!e neo servat !u !opilul. ' Asta nu s!+im ă !u nimi! faptul !ă fă!eau un lu!ru difi!il !are era foarte uşor. "a!ă nu spe!ifi!a ora sau data) nimi! nu era mai uşor de!-t să aştepte o o!a4ie şi să ia !opilul !u o maşină ,ntr*o 4i !-nd el se afla la plim are !u guvernanta. ' "a) da) mi*am dat a!ordul !u oare!are ,ndoială. ' "e fapt) este vor a despre punerea ,n s!enă) ,n mod deli erat) a unei farse: Să a ordăm pro lema şi dintr*un alt pun!t de vedere. &otul !ondu!e la !on!lu4ia !ă a e/istat un !ompli!e ,n !asă. Pun!tul numărul @6 misterioasa otrăvire a doamnei Naverl(. Pun!tul numărul H6 s!risoarea ,nfiptă ,n pernă. Pun!tul numărul G6 punerea !easului !u 4e!e minute ,nainte ' toate tre uri fă!ute ,n interiorul !asei. ;i un lu!ru adi#ional pe !are nu !red !ă l*ai o servat. Nu era praf ,n ung+er. <usese măturat. "e!i) avem patru oameni ,n !asă. 9 putem elimina pe guvernantă din moment !e ea n*ar fi putut să măture ,n ung+er) deşi ar fi putut !ontri ui la !elelalte trei pun!te. Patru oameni6 domnul şi doamna Naverl() &redwell) ma2ordomul şi domnişoara Collins. N*avem prea multe ,mpotriva ei) ,n afara faptului !ă ştim foarte pu#ine despre ea) !ă este evident o t-nără inteligentă şi !ă se află ai!i doar de un an. ' Ai 4is !ă a min#it ,n legătură !u !-inele) i*am reamintit eu. ' A) da) !-inele. Poirot 4-m i ,ntr*un fel aparte. A!um să tre!em la &redwell. ./istă mai multe lu!ruri suspe!te ,mpotriva lui. Unul dintre a!estea este de!lara#ia vaga ondului !ă &redwell i*a dat pa!+etul ,n sat. ' "ar &redwell poate dovedi !ontrariul !u un ali i. ' C+iar şi ,n a!est !a4) el ar fi putut s*o otrăveas!ă pe doamna Naverl() să prindă nota

!u un a! de pernă) să aran2e4e pendula şi să !ure#e ung+erul. Pe de altă parte) el s*a năs!ut şi a !res!ut ,n servi!iul familiei Naverl(. Pare !-tuşi de pu#in pro a il !a el să fi plănuit răpirea fiului familiei. Nu i*ar sta ,n !ara!ter: ' Atun!i) !ine7 ' &re uie să pro!edăm logi!) ori!-t de a surd ar putea părea. Să ne g-ndim pu#in la doamna Naverl(. "ar ea este ogată) anii sunt ai ei. Cu anii ei a fost restaurat a!est domeniu de!ă4ut. .a n*ar avea ni!i un motiv să*şi răpeas!ă fiul şi să*şi plăteas!ă ei ,nsăşi ani. So#ul este ,nsă ,ntr*o situa#ie diferită. .l are o so#ie ogată. Nu este a!elaşi lu!ru !u a fi ogat tu ,nsu#i. "e fapt) am impresia !ă doamnei nu*i pla!e delo! să fa!ă risipă !u anii ei) !u e/!ep#ia unui prete/t foarte un. "ar domnul Naverl() după !um po#i vedea de ,ndată) este un #on viveur. ' Imposi il) m*am stropşit eu. ' C-tuşi de pu#in. Cine e/pedia4ă servitorii7 "omnul Naverl(. .l poate s!rie notele) droga nevasta) poate um la la lim ile orologiului şi sta ili un e/!elent ali i pentru !redin!iosul său &redwell. 8ui &redwell nu i*a plă!ut ni!iodată doamna Naverl(. .l ,i este devotat stăp-nului său şi impli!it dorni! să*i as!ulte ordinele. Au fost trei inşi impli!a#i. Naverl() &redwell şi un oare!are prieten al lui Naverl(. Asta este greşeala pe !are a fă!ut*o poli#ia6 n*au fă!ut !er!etări mai amănun#ite ,n legătură !u omul !are !ondusese maşina gri !u un alt !opil ,n ea. .l a fost al treilea. A!esta ia un !opil dintr*un sat din apropiere) un ăie#el !u u!le londe. Intră !u maşina pe la Ca ana din .st şi tre!e pe la !ea din sud !+iar la momentul potrivit) fă!-nd din m-nă şi strig-nd. .i nu*i pot vedea fa#a sau numărul maşinii aşa ,n!-t) evident) nu pot vedea ni!i !opilul. Apoi) lasă o urmă falsă spre 8ondra. 3ntre timp) &redwell ,şi 2u!ase rolul) aran2-nd !a pa!+etul şi iletul să fie aduse de un om !are arăta 2alni!. Stăp-nul său poate oferi un ali i ,n !a4ul e/trem ,n !are omul ,l re!unoaşte !u toate !ă purtase o musta#ă falsă. 3n !eea !e*l priveşte pe domnul Naverl() de ,ndată !e se produ!e +ara a ura afară şi inspe!torul se repede a!olo) el as!unde repede !opilul ,n ung+er şi apoi ,l urmea4ă. Mai t-r4iu) ,i va fi destul de uşor să*l du!ă !u propria lui maşină ,ntr*un lo! sigur. ' "ar !e*i !u !-inele7 am ,ntre at. ;i despre min!iunile domnişoarei Collins7 ' Asta a fost o glumă din partea mea. Am ,ntre at*o da!ă sunt !-ini*2u!ării ,n !asă şi ea a spus !ă nu) dar fără ,ndoială !ă sunt !-#iva ,n !amera !opilului: ,n#elegi) domnul Naverl( a pus !-teva 2u!ării ,n ung+er pentru !a Do+nnie să se 2oa!e şi să stea liniştit. ' "omnule Poirot) ' domnul Naverl( intră ,n !ameră ' a#i des!operit !eva7 Ave#i vreun !lu ,n legătură !u lo!ul unde a fost dus ăiatul7 Poirot ,i ,ntinse o foaie de +-rtie6 ' Iată adresa. ' "ar e o +-rtie al ă. ' Pentru !ă aştept !a dumneavoastră să ne*o s!rie#i. ' Ce dra!u... <a#a domnului Naverl( se fă!u sta!o2ie. ' ;tiu totul) domnule. Vă a!ord HA de ore să adu!e#i ăiatul ,napoi. Ingenio4itatea dumneavoastră va tre ui să găseas!ă o e/pli!a#ie pe măsură pentru reapari#ia lui. Altfel) doamna Naverl( va fi informată. "omnul Naverl( !ă4u pe un s!aun şi*şi ,ngropă fa#a ,n m-ini. ' .l se află la ătr-na mea guvernantă) 4e!e mile de ai!i. . feri!it şi ine ,ngri2it. ' Ni!i nu mă ,ndoies!. "a!ă nu vă !redeam un tată un la suflet) n*aş mai fi vrut să vă dau o altă şansă. ' S!andalul... ' ./a!t. Purta#i un nume ve!+i şi onora il. Nu*l mai pune#i ,n peri!ol din nou. $ună seara) domnule Naverl(. A+) apropo) doar un sfat. Mătura#i ,ntotdeauna ,n !ol#uri:

IV. Crimă maternă

.ra o noapte ur-tă. Afară) v-ntul urla năpra4ni! şi ploaia ătea ,n geamuri !u rafale mari. Poirot şi !u mine stăteam !u fa#a la !ămin) !u pi!ioarele ,ntinse spre fo!ul !u flă!ările vioaie. 3ntre noi era o măsu#ă. "e partea mea se afla un >todd(>H fier inte pregătit !u gri2ăB de partea lui Poirot era o !eaş!ă plină !u !io!olată groasă din !are n*aş fi ăut ni!i pentru o sută de lire. Poirot sor ea !ompo4i#ia a!eea !afenie din !eaş!a de por#elan roşie şi ofta a mul#umire. ' )uelle #elle vie! murmură el. ' "a) este ună lumea de altă dată) am !ompletat eu. Uite) eu am o slu2 ă pe !inste: ;i uită*te şi pe tine) !ele ru... ' 9) mon ami! protestă Poirot. ' $a eşti. C+iar aşa: C-nd mă g-ndes! la numărul tău mare de su!!ese sunt pur şi simplu uimit. Nu !red să !unoşti !e ,nseamnă eşe!ul: ' Numai un tip al nai ii de simpati! ar putea spune asta: ' Nu) serios) ai dat vreodată greş7 ' "e nenumărate ori) prietene. Ce vrei7 La #onne c"ance nu poate fi ,ntotdeauna de partea ta. Am fost !+emat adesea prea t-r4iu. "e foarte multe ori) un altul) urmărind a!elaşi #el) a a2uns a!olo primul. "e două ori am !ă4ut olnav !-nd eram pe pun!tul de a reuşi. &re uie luate ,n !onsiderare su!!esele şi insu!!esele) prietene. ' "e fapt) nu m*am referit la asta) am 4is. Am vrut să spun) s*a ,nt-mplat vreodată să greşeşti !u totul ,ntr*un !a4 numai şi numai din !au4a ta7 ' A+a) ,n#eleg: Mă ,ntre i da!ă am rămas vreodată >PopaRprostu>) !um se spune7 9 dată) prietene... un 4-m et l-nd) meditativ ,i flutură pe fa#ă. "a) o dată m*am fă!ut de r-s. Se ,ndreptă rus! ,n s!aun. ' Uite !e e) prietene) ştiu !ă #ii un 2urnal al mi!ilor mele su!!ese. Să adaugi ,n!ă o poveste la !ole!#ie) povestea unui eşe!: Se ,ntinse şi puse un uştean pe fo!. Apoi) după !e*şi şterse !u gri2ă m-inile !u o mi!ă !-rpă de praf !are at-rna de un !ui l-ngă !ămin) se aşe4ă la lo! şi*şi ,n!epu povestea. ' Ceea !e am să*#i povestes! Jspuse domnul PoirotK s*a ,nt-mplat ,n $elgia !u mul#i ani ,n urmă. .ra pe vremea teri ilei lupte din <ran#a dintre iseri!ă şi stat. "omnul Paul "Mroulard era un ministru ad2un!t fran!e4 !unos!ut. Un se!ret ştiut era !ă*l aştepta portofoliul de ministru. .ra dintre !ei mai ,nverşuna#i din partida anti!atoli!ă şi mai mult !a sigur !ă odată a2uns la putere avea să ,nfrunte o adversitate profundă. 3n multe privin#e) era un om deose it. "eşi ni!i nu ea) ni!i nu fuma) nu era totuşi prea s!rupulos ,n alte privin#e. 3n#elegi) 5astings) c''tait des femmes * tou&ours des femmes! Se !ăsătorise !u !-#iva ani mai ,nainte !u o t-nără din $ru/elles !are*i adusese o dotă su stan#ială. <ără ,ndoială) !ă anii i*au folosit ,n !arieră) ,ntru!-t familia sa nu era ogată) deşi) pe de altă parte) ar fi fost ,ndreptă#it să*şi spună monsieur le #aron da!ă vroia. N*a avut !opii din a!eastă !ăsătorie şi so#ia i*a murit după doi ani !a urmare a unei !ă4ături pe s!ară. Printre proprietă#ile pe !are le*a moştenit de la ea era o !asă pe Avenue 8ouise ,n $ru/elles. 3n a!eastă !asă s*a produs de!esul său rus!) evenimentul !oin!i4-nd !u demisia ministerului al !ărui portofoliu urma să*l preia. &oate 4iarele au tipărit lungi arti!ole despre !ariera sa. Cau4a mor#ii) !are a survenit !+iar imediat după !ină) a fost atri uită unei !ri4e !ardia!e. Pe a!ea vreme) mon ami, eram) după !-te ştii) mem ru al <or#ei de dete!tivi elgiene. Moartea domnului Paul "Mroulard nu mă interesa ,n mod deose it. Aşa !um ştii) sunt un #on cat"olique şi dispari#ia lui mi s*a părut ine venită. "upă vreo trei 4ile) !-nd to!mai ,mi ,n!epusem !on!ediul) am primit a!asă o vi4itatoare ' o doamnă plină de voaluri) dar evident t-nără şi mi*am dat seama imediat !ă era o fată a solut !instită. ' Sunte#i domnul 5er!ule Poirot7 mă ,ntre ă !u o vo!e sla ă şi l-ndă.
H

$ăutură ,ndul!ită din al!ool şi apă fiartă.

Am dat din !ap !ă da. ' "e la Servi!iul de dete!tivi7 Am !onfirmat din nou. ' Vă rog să lua#i lo! domnişoară) am spus. A a!!eptat s!aunul şi şi*a dat la o parte vălul. Avea o fa#ă ,n!-ntătoare) deşi se vedea !ă pl-nsese şi purta semnele unei nelinişti profunde. ' Monsieur, spuse ea) ştiu !ă sunte#i a!um ,n va!an#ă. "e a!eea) sunte#i li er să prelua#i un !a4 parti!ular. 3n#elege#i !ă nu vreau să mă adrese4 poli#iei. "ădui din !ap a refu4. ' Mă tem !ă !eea !e*mi !ere#i este imposi il) mademoiselle. C+iar da!ă sunt ,n va!an#ă) lu!re4 totuşi la poli#ie. Se aple!ă spre mine. ' !coute+, monsieur. &ot !eea !e vă !er este să investiga#i. Ave#i perfe!tă li ertate să raporta#i poli#iei re4ultatul !er!etărilor dumneavoastră. "a!ă se adevereşte !eea !e !red eu) vom avea nevoie de tot me!anismul 2udi!iar. Asta arun!a o !u totul altă lumină asupra pro lemei) aşa !ă m*am pus la dispo4i#ia ei fără prea multă dis!u#ie. 9 uşoară roşea#ă ,i apăru ,n o ra2i. ' Vă mul#umes!) monsieur. Vă !er să investiga#i moartea domnului "Mroulard. ' ,omment? am e/!lamat surprins. ' Monsieur, n*am ni!i o dovadă) nimi! de!-t instin!tul meu de femeie) dar sunt !onvinsă ' !onvinsă) !-nd vă spun !ă domnul "Mroulard n*a murit de moarte ună: ' "ar !um) do!torii... ' "o!torii pot greşi. .ra at-t de ro ust) at-t de puterni!. A+) domnule Poirot vă implor să mă a2uta#i... $iata fată se pierduse !u firea. .ra să ,ngenun!+e4e ,n fa#a mea. Am !almat*o !-t m*am pri!eput mai ine. ' Am să vă a2ut) mademoiselle. Sunt aproape sigur !ă temerile dumitale sunt nefondate) dar vom vedea. 3nt-i) vă rog să*mi des!rie#i pe !ei din !asă. ' $ine,n#eles servitorii ' Dannette) <Mli!e şi "enise) u!ătăreasa) !are e a!olo de mul#i aniB !elelalte sunt simple fete de la #ară. Mai e şi <ranVois) dar şi el este un servitor ve!+i. Apoi e mama domnului "Mroulard şi !u mine. Mă numes! Virginie Mesnard. Sunt o verişoară săra!ă a fostei doamne "Mroulard) so#ia domnului Paul şi stau !u ei ,n !asă de peste trei ani. V*am vor it despre !ei din !asă. Mai erau doi musafiri. ' ;i a!eştia erau...7 ' "omnul de Saint Alard) un ve!in de*al domnului "Mroulard) din <ran#a. ;i*un prieten engle4) domnul Nilson. ' Mai lo!uies! la dumneavoastră7 ' "oar domnul Nilson) domnul de Saint Alard a ple!at ieri. ' ;i la !e plan v*a#i g-ndit mademoiselle Mesnard7 ' "a!ă veni#i a!asă peste 2umătate de oră o să invente4 o poveste ,n legătură !u pre4en#a dumneavoastră. Mai ine v*aş pre4enta !ă a#i avea ,ntr*un fel legătură !u presa. Am să spun !ă veni#i de la Paris şi !ă a#i adus o !arte de vi4ită din partea domnului Saint Alard. Madame "Mroulard are o sănătate foarte şu redă şi nu va a!orda aten#ie amănuntelor. Su prete/tului ingenios al domnişoarei am fost primit ,n !asă şi) după o s!urtă ,ntrevedere !u mama ad2un!tului de ministru de!edat) o doamnă !u o minunată #inută impo4antă şi aristo!rati!ă) deşi evident suferindă) m*am instalat ,n !lădire. Mă ,ntre ) prietene) J!ontinuă PoirotK da!ă ,#i po#i imagina !umva difi!ultă#ile sar!inilor mele7 "e!i era vor a de un om !are murise !u trei 4ile mai ,nainte. "a!ă fusese vreun !omplot) se ,ntrevedea o singură posi ilitate ' otrava: ;i eu n*am avut o!a4ia să văd !orpul) nu puteam e/amina sau anali4a ni!i un mi2lo! prin !are otrava i*ar fi putut fi administrată. Nu era ni!i un indi!iu fals sau de alt fel pe !are să*l iau ,n !onsiderare. <usese omul otrăvit7 "ispăruse ,n urma unei mor#i naturale7 .u) 5er!ule Poirot) tre uia să +otărăs!) fără !a să am !eva !are să

mă a2ute. 3nt-i i*am des!usut pe servitori şi !u a2utorul lor am re!apitulat !e se ,nt-mplase ,n seara a!eea. Am a!ordat o aten#ie spe!ială m-n!ării de la !ină şi modului ,n !are a fost pre4entată. Supa fusese servită de domnul "Mroulard ,nsuşi dintr*o supieră. Au urmat !otletele şi apoi pui. 3n !ele din urmă un !ompot de fru!te. ;i toate puse pe masă şi servite de domnul ,nsuşi. Ca* feaua a fost adusă ,ntr*o !afetieră mare şi aşe4ată pe masă. Nu era nimi! ,n toate astea mon ami * imposi il să otrăveşti o singură persoană) fără a le otrăvi pe toate: "upă !ină) madame "Mroulard se retrăsese ,n !amerele ei şi mademoiselle Virginie o ,nso#ise. Cei trei ăr a#i se mutaseră ,n iroul domnului "Mroulard. Ai!i dis!utaseră ami!al !-tăva vreme) !-nd deodată) pe neaşteptate) ministrul se prăvălise pe podea. "omnul de Saint Alard se repe4ise afară să*i spună lui <ranVois să adu!ă do!torul imediat. A spus !ă era fără ,ndoială) o apople/ie) e/pli!ă ma2ordomul. "ar) !-nd do!torul sosi) nu*i mai putu fi de ni!i un a2utor pa!ientului. "omnul Do+n Nilson) !ăruia i*am fost pre4entat de mademoiselle Virginie) arăta a !eea !e se numea pe atun!i) Do+n $ull) un engle4 o işnuit ,ntre două v-rste şi voini!. Relatarea sa) pe !are ne*o fă!u ,ntr*o fran!e4ă ritani!ă) era ,n linii mari a!eeaşi. "Mroulard s*a fă!ut roşu la fa#ă şi a !ă4ut 2os. Nu mai era nimi! alt!eva de găsit a!olo. Apoi) m*am dus la s!ena tragediei) iroul şi) la !ererea mea) am fost lăsat singur. P-nă a!um nimi! nu venea ,n spri2inul teoriei domnişoarei Mesnard. Nu puteam !rede de!-t !ă era vor a de o părere din partea ei. .vident) sim#ise o pasiune romanti!ă pentru !el mort) !eea !e nu*i permitea să ai ă o vi4iune normală asupra !a4ului. Cu toate a!estea) am !er!etat iroul !u o gri2ă meti!uloasă. .ra prea posi il !a un a! +ipodermi! să fi fost introdus ,n s!aunul !elui de!edat ,n aşa fel ,n!-t să*i produ!ă o in2e!#ie fatală. 3n#epătura minus!ulă pe !are o !au4a ar fi putut răm-ne neo servată. "ar n*am des!operit ni!i o urmă pe !are să*mi spri2in a!eastă teorie. M*am arun!at eu ,nsumi ,n s!aun ,ntr*un e/!es de disperare. ' !nfin, renun#: am spus !u glas tare. Nu e/istă ni!i un indi!iu ni!ăieri: &otul este perfe!t normal. Cum rosteam !uvintele astea) o!+ii ,mi !ă4ură pe o mare !utie de !io!olată !e se afla pe o masă de alături şi inima ,mi tresări. Putea să nu fie un indi!iu ,n privin#a mor#ii domnului "Mroulard) dar iată !el pu#in !eva !e nu era normal. Am ridi!at !apa!ul. Cutia era plină) neatinsăB nu lipsea ni!i o !io!olată) dar ea avea o parti!ularitate !are ,mi sări ,n o!+i !a stridentă. Pentru !ă) ve4i tu 5astings) ,n timp !e !utia era roşie) !apa!ul era al astru. "esigur) po#i vedea adesea o fundă al astră pe o !utie roşie şi invers. "ar o !utie de o !uloare şi un !apa! de alta ' nu) ,n mod +otăr-t ' -a ne se voit &amais! "eşi nu vedeam !um a!est mi! in!ident ,mi putea fi de vreun folos) totuşi m*am +otăr-t să*l !er!ete4 !a fiind neo işnuit. Am sunat !lopo#elul după <ranVois şi l*am ,ntre at da!ă fostului său stăp-n ,i plă!eau dul!iurile. Un 4-m et sla ) melan!oli! ,i ,nflori pe u4e. ' 3i plă!eau enorm) monsieur. Avea ,ntotdeauna o !utie !u !io!olată ,n !asă. ;ti#i) nu ea vin de ni!i un fel. ' &otuşi !utia asta este neatinsă7 Am ridi!at !apa!ul !a să*i arăt. ' .ardon, monsieur, dar o !utie nouă a fost !umpărată ,n 4iua mor#ii sale) !ealaltă fiind aproape pe sf-rşite. ' Atun!i !ealaltă !utie s*a terminat ,n 4iua mor#ii sale) am spus ,n!et. ' "a) monsieur, am găsit*o goală diminea#a şi am arun!at*o. ' "omnul "Mroulard m-n!a dul!iuri la ori!e oră din 4i7 ' "e o i!ei după !ină. Am ,n!eput să văd mai !lar. ' <ranVois) i*am 4is) po#i să fii dis!ret7 ' "a!ă tre uie) monsieur. ' Bon! Să ştii atun!i !ă sunt de la poli#ie. Po#i să*mi găseşti !ealaltă !utie7 ' $ine,n#eles) monsieur. &re uie să fie ,n lada de gunoi: Ple!ă şi se ,ntoarse după !-teva minute !u un o ie!t prăfuit. .ra dupli!atul !utiei pe !are

o #ineam) !u deose irea !ă de data a!easta !utia era al astră şi !apa!ul roşu. I*am mul#umit lui <ranVois) i*am !erut ,n!ă o dată să fie dis!ret şi am părăsit !asa din Avenue 8ouise fără altă dis!u#ie. Apoi l*am vi4itat pe do!torul !are ,l vă4use pe domnul "Mroulard. Cu el m*am des!ur!at greu. S*a stre!urat frumuşel ,n spatele unui 4id de fra4eologie de spe!ialitate) dar mi*a tre!ut prin !ap !ă nu era !+iar at-t de sigur ,n legătură !u !a4ul după !um pretindea. ' Au fost multe ,nt-mplări !urioase de tipul ăsta) re!unos!u el) după !e am reuşit să*l de4arme4 !-t de !-t. 9 !ri4ă rus!ă de furie) o emo#ie violentă după o !ină !onsistentă) c'est entendu, de!i) după un a!!es de furie) s-ngele se ridi!ă la !ap şi pa!: =ata !u tine: ' "ar domnul "Mroulard nu a avut ni!i o emo#ie violentă. ' Nu7 Am aflat !ă avea o alter!a#ie furtunoasă !u domnul de Saint Alard. ' "e !e să ai ă7 ' ,'est 'vident! "o!torul ridi!ă din umeri. Nu era domnul de Saint Alard un !atoli! dintre !ei mai fanati!i7 Prietenia lor era pe pun!tul de a se stri!a din !au4a a!estei pro leme a iseri!ii şi statului. Nu tre!ea ni!i o 4i fără dis!u#ii. Pentru domnul de Saint Alard) "Mroulard părea aproape un Anti!rist. Nu mă aşteptam la asta) fapt !are mi*a dat de g-ndit. ' 3n!ă o ,ntre are) do!tore6 ar fi posi il să se introdu!ă o do4ă fatală de otravă ,ntr*o !io!olată7 ' Cred !ă s*ar putea) spuse do!torul ,n!et. A!idul prusi! ar putea avea o astfel de !onse!in#ă da!ă nu are pe unde să se evapore4e şi o glo ulă mi!u#ă de ori!e ar putea fi ,ng+i#ită fără să fie o servată ' dar nu pare delo! să fie !a4ul de aşa !eva. 9 !io!olată plină !u morfină sau stri!nină... fă!u o grimasă. 3n#elege#i) domnule Poirot) o ,m u!ătură ar fi sufi!ientă: Vi!tima n*ar avea ni!i o şansă de s!ăpare. ' Vă mul#umes!) do!tore. Am ple!at. Apoi am ,ntre at pe la farma!işti) ,n spe!ial pe la !ei din apropiere de Avenue 8ouise. . ine să fii de la poli#ie. Am primit informa#iile pe !are le doream fără prea multe dis!u#ii. Numai ,ntr*un !a4 am au4it de o otravă !are a fost furni4ată !asei respe!tive. .rau nişte pi!ături de sulfat de atropină pentru madame "Mroulard. Atropina este o otravă puterni!ă şi pentru moment m*am entu4iasmat) dar simptomele de otrăvire !u atropină seamănă foarte mult !u !ele ale ptomainei) nu !u !ele pe !are le studiam. Apoi) re#eta era ve!+e. Madame "Mroulard suferea de !atara!tă la am-ndoi o!+ii de foarte mul#i ani. .ram pe pun!tul de a ple!a des!ura2at !-nd farma!istul mă !+eamă ,napoi. ' /n moment, monsieur .oirot. 3mi amintes! !ă fata !are a adus re#eta a spus !eva ,n legătură !u faptul !ă tre uie să se du!ă la farma!istul engle4. A#i putea ,n!er!a a!olo. Aşa am pro!edat. <ă!-nd ,n!ă odată u4 de statutul meu ofi!ial am primit informa#iile de !are aveam nevoie. Cu o 4i ,nainte de moartea domnului "Mroulard) pregătiseră o re#etă pentru domnul Do+n Nilson. Nu era vor a de preparat. .rau simple ta lete mi!i de trinitrină. 8*am ,ntre at da!ă aş putea vedea !-teva. Mi le*a arătat şi inima a ,n!eput să*mi ată mai tare deoare!e mi!u#ele ta lete erau de !io!olată. ' .ste o otravă7 l*am ,ntre at. ' Nu) monsieur. ' Pute#i să*mi des!rie#i efe!tele lor7 ' Mi!şorea4ă tensiunea. Se re!omandă ,n anumite forme de tul urări !ardia!e ' angină pe!torală) de e/emplu. Redu!e tensiunea arterială. 3n arterios!lero4ă... 8*am ,ntrerupt. ' Pe !instea mea: A!eastă ,nsuşire nu*mi spune nimi!. &e fa!e să te ,nroşeşti la fa#ă7 ' Sigur !ă da. ' ;i da!ă aş lua @1*H1 din ta letele astea mi!i) !e mi s*ar ,nt-mpla7 ' Nu v*aş sfătui să ,n!er!a#i) mi*a răspuns se!. ' ;i totuşi) spune#i !ă nu*i otravă. ' Multe lu!ruri !are nu sunt numite otravă pot omor, un om) răspunse el pe a!elaşi ton. Am ple!at din farma!ie ,n!-ntat. 3n sf-rşit) lu!rurile ,n!epeau să meargă:

A!um ştiam !ă Do+n Nilson a avut mi2loa!ele de a !omite !rima) dar !are să fi fost motivul7 Venise ,n $elgia !u tre uri şi*l rugase pe domnul "Mroulard) pe !are a ia ,l !unos!use) să*l spi2ine. Aparent) moartea lui "Mroulard n*ar fi putut să*i adu!ă ,n ni!i un fel vreun enefi!iu. Mai mult) am des!operit) după !er!etări ,n Anglia) !ă suferea de !-#iva ani de forma a!eea dureroasă a olii de inimă !unos!ută !a angină. Aşadar) avea un drept legitim să #ină la el ta letele a!elea. ;i totuşi) eram !onvins !ă !ineva se dusese la !utia de !io!olată) des!+i4-nd*o ,nt-i) din greşeală) pe !ea plină şi !ă s!osese !on#inutul din ultima !io!olată) ,ng+esuind ,n lo!ul a!estuia at-t de multe ta lete mi!i de trinitrină !-te puteau intra. Cio!olatele erau mari. .ram sigur !ă ,ntre H1 şi G1 de ta lete ar fi putut fi ăgate ,năuntru. "ar !ine fă!use asta7 .rau doi musafiri ,n !asă. Do+n Nilson a avut mi2loa!ele. Saint Alard a avut motivul. Aminteşte*#i !ă era un fanati! şi nu e/istă vreunul !are să se !ompare !u un fanati! religios. Ar fi putut el) ,ntr*un fel) să pună m-na pe trinitrina lui Do+n Nilson7 9 altă mi!ă idee ,mi veni. A+) ştiu !ă 4-m eşti de mi!ile mele idei: "e !e rămăsese Nilson fără trinitrină7 Sigur) şi*ar fi adus re4erve sufi!iente din Anglia. M*am dus ,n!ă o dată la !asa din Avenue 8ouise. Nilson era ple!at) dar am vă4ut*o pe fata !are*i dereti!a prin !ameră) <Mli!ie. Am ,ntre at*o imediat da!ă nu*i adevărat !ă domnul Nilson pierduse o sti!lă de pe eta2era lui !u pu#in timp ,n urmă. <ata răspunse de*ndată. C+iar aşa era. <usese ,nvinuită pentru asta !+iar ea) <Mli!e. .vident) domnul engle4 !re4use !ă ea o spărsese şi nu vroia să spună. Pe !-nd ea n*o atinsese ni!iodată. <ără ,ndoială !ă de vină era Dannette) !are ,ntotdeauna ,şi agă nasul unde nu*i fier e oala... I*am ,ntrerupt şirul de !uvinte şi am ple!at. A!um ştiam tot !e vroiam. 3mi răm-nea s*o dovedes!. 8u!ru !are sim#eam nu avea să fie uşor. &re uia să mă asigur !ă Saint Alard luase fla!onul !u trinitrină de pe eta2era lui Do+n Nilson) dar !a să*i !onving pe al#ii) tre uia să adu! pro e. ;i n*aveam ni!iuna la ,ndem-nă: Nu*i nimi!. .u ştiam ' asta !onta !el mai mult. Lii minte difi!ultatea noastră ,n !a4ul St(lesG) 5astings7 ;i*a!olo ştiam ' dar mi*a luat mult timp p-nă să găses! ultima legătură !are să*mi !omplete4e lan#ul de dove4i ,mpotriva u!igaşului. Am !erut s*o văd pe mademoiselle Mesnard. Veni imediat. I*am !erut adresa domnului de Saint Alard. 9 um ră de ,ngri2orare i se stre!ură pe !+ip. ' "e !e*ave#i nevoie de ea) monsieur. ' . ne!esar) mademoiselle. .a părea !ă se ,ndoieşte... !ă e tul urată. ' Nu vă poate spune nimi!. . un om !u g-ndurile duse aiurea. A ia ,şi dă seama de !e se ,nt-mplă ,n 2urul lui. ' Se poate) mademoiselle. &otuşi) a fost un prieten ve!+i al domnului "Mroulard. S*ar putea să*mi spună anumite lu!ruri ' lu!ruri din tre!ut ' ve!+i invidii ' ve!+i aventuri de dragoste. <ata se ,nroşi şi*şi muş!ă u4a. ' Cum dori#i... dar... dar sunt sigură a!um !ă am greşit. A fost drăgu# din partea dumneavoastră !ă a#i răspuns la !ererea mea) dar atun!i eram ne!ă2ită) aproape ne ună. A!um ,mi dau seama !ă nu*i ni!i un mister de re4olvat. 8ăsa#i*l) domnule) vă rog foarte mult. Am privit*o !u aten#ie. ' Mademoiselle, am spus) !-teodată e difi!il pentru un !-ine să găseas!ă mirosul) dar din moment !e i*a dat de urmă) nimi! pe lumea asta nu*l mai opreşte. Asta da!ă*i un !-ine un: ;i eu) mademoiselle, eu) 5er!ule Poirot) sunt un !-ine un. Ple!ă fără un !uv-nt. C-teva minute mai t-r4iu se ,ntoarse !u adresa s!risă pe o u!ată de +-rtie. Am părăsit !asa. <ranVois mă aştepta afară. Se uită la mine neră dător. ' Nu e ni!i o veste) monsieur? ' Ni!i una deo!amdată) prietene. ' A+: .auvre monsieur "Mroulard: oftă el. ;i eu eram de părerea lui. Nu*mi pasă de
G

.ste vor a de a!#iunea din romanul Misterioasa afacere de la 0t1les.

preo#i. Asta n*o spuneam ,n !asă. &oate femeile sunt !redin!ioase) !eea !e) poate) e ine. Madame est très pieuse... et mademoiselle (ir$inie aussi. Mademoiselle Virginie7 .ra ea très pieuse? M*am mirat) g-ndindu*mă la fata pasionată) pl-nsă) pe !are o vă4usem ,n prima 4i. "upă !e am o #inut adresa domnului de Saint Alard m*am pus pe lu!ru. Am sosit ,n apropierea palatului său din Ardeni) dar a ia după !-teva 4ile am putut găsi un prete/t pentru a intra ,n !asă. 3n !ele din urmă am reuşit ' !um !re4i7 ' !a instalator) mon ami! .ra o trea ă de*o !lipă să aran2e4i o mi!ă s!urgere de ga4 ,n dormitorul lui. Am ple!at după unelte şi am avut gri2ă să mă ,ntor! !u ele la o oră !-nd ştiam !ă am să fiu a solut singur. Nu prea ştiam !e !ăutam. Singurul lu!ru de !are aveam nevoie) eram sigur !ă n*o să*l găses!. Nu şi*ar fi asumat ris!ul să*l păstre4e. &otuşi) !-nd am găsit dulăpiorul ,n!+is de deasupra eta2erei) n*am putut re4ista tenta#iei de a vedea !e*i ,năuntru. 3n!uietoarea era simplu de desfă!ut. Uşa se des!+ise. .ra plin de sti!le ve!+i. Am s!os una !-te una !u m-na tremur-ndă. "eodată ,mi s!ăpă o e/!lama#ie. 3n!+ipuieşte*#i prietene) #ineam ,n m-nă un mi! fla!on !u eti!+eta unui farma!ist engle4) pe !are erau !uvintele6 >&a lete de trinitrină. Se ia !-te una !-nd este nevoie. "l. Do+n Nilson>. Mi*am stăp-nit emo#ia) am ,n!+is dulăpiorul) am pus sti!lu#a ,n u4unar şi am !ontinuat să repar !ondu!ta: &re uie să fii metodi!. Apoi) am părăsit palatul şi am luat trenul spre #ara mea imediat. Am sosit la $ru/elles mai t-r4iu ,n seara a!eea. Reda!tam un raport !ătre prefe!t a doua 4i diminea#ă) !-nd mi*a fost adus un ile#el. .ra din partea ătr-nei doamne "Mroulard şi mă invita la !asa din Avenue 8ouise fără ,nt-r4iere. <ranVois mi*a des!+is uşa. ' Madame la #aronne vă aşteaptă. M*a !ondus spre !amerele ei. Stătea ,ntr*un fotoliu mare. Mademoiselle Virginie nu era prin prea2mă. ' "omnule Poirot) spuse ătr-na doamnă) to!mai am aflat !ă nu sunte#i !eea !e pretinde#i. Sunte#i ofi#er de poli#ie. ' Aşa e) doamnă. ' A#i venit ai!i să !er!eta#i !ir!umstan#ele mor#ii fiului meu7 Am răspuns din nou6 ' Aşa e) doamnă. ' M*aş u!ura da!ă mi*a#i spune !e des!operire a#i fă!ut. Am e4itat. ' Mai ,nt-i aş vrea să ştiu !um de*a#i aflat despre toate astea de la !ineva !are nu mai este ,n lumea noastră. Cuvintele ei şi felul g-nditor ,n !are le pronun#ase ,mi ,ng+e#ară inima. .ram in!apa il să vor es!. ' "e a!eea) monsieur, vă rog foarte mult să*mi spune#i e/a!t !e*a#i des!operit ,n timpul investiga#iei dumneavoastră. ' Investiga#ia mea s*a terminat. ' <iul meu7 ' A fost omor-t ,n mod deli erat. ' ;ti#i de !ătre !ine7 ' "a) doamnă. ' "e !ine7 ' "omnul de Saint Alard. ' =reşi#i. "omnul de Saint Alard este in!apa il să !omită o asemenea !rimă. ' "ove4ile sunt la mine. ' Vă rog ,n!ă odată să*mi povesti#i totul. "e data a!easta m*am !onformat) par!urg-nd fie!are etapă !are mă !ondusese la des!operirea adevărului. A as!ultat !u aten#ie. 8a sf-rşit dădu din !ap apro ator. ' "a) da) totul este aşa !um spune#i) ,n afară de un lu!ru. Nu domnul Saint Alard mi*a omor-t fiul. Ci eu) mama lui.

M*am +ol at la ea. Continua să dea ,n!et din !ap !ă aşa era. ' . ine !*am trimis după dumneavoastră. Providen#a unului "umne4eu a fă!ut*o pe Virginie să*mi spună !e fă!use ,nainte de a ple!a la m-năstire. As!ulta#i) domnule Poirot: <iul meu era un om rău. Perse!uta iseri!a. A dus o via#ă de pă!ate şi !rime. &-ra !elelalte suflete după el. "ar s*a ,nt-mplat !eva şi mai rău. 3ntr*o diminea#ă) !-nd ieşeam din !amera mea) mi* am vă4ut nora st-nd ,n !apul s!ărilor. Citea o s!risoare. 8*am 4ărit pe fiul meu furiş-ndu*se ,n spatele ei. 9 ,m r-n!itură rus!ă şi ea a !ă4ut spărg-ndu*şi !apul pe treptele de marmoră. C-nd au ridi!at*o) era moartă. <iul meu era un u!igaş şi numai eu) mama lui) ştiam asta. 3şi ,n!+ise o!+ii pentru o !lipă. ' Nu pute#i să vă imagina#i) monsieur disperarea) agonia mea: Ce tre uia să fa!7 Să*l denun# la poli#ie7 Nu puteam să mă prete4 la aşa !eva. .ra de datoria mea) dar eram o fire sla ă. ;*apoi) m*ar fi !re4ut7 "e !-tva timp vederea ,mi slă ise... Ar fi putut spune !ă mă ,nşelasem. Am păstrat tă!erea. "ar !onştiin#a nu*mi dădea pa!e. &ă!-nd) eram şi eu o u!igaşă. <iul meu a moştenit averea so#iei sale. A prosperat !a un laur. ;*a!um urma să ia portofoliul de ministru. Ar fi perse!utat ,ndoit iseri!a. ;i mai era şi Virginie. $iata fată) frumoasă) !redin!ioasă din fire) era fas!inată de el. Avea o putere !iudată şi e/traordinară asupra femeilor. 3mi dădeam seama !e*o să se*nt-mple. .ram in!apa il s*o ,mpiedi!. .l n*avea ni!i o inten#ie să se !ăsătoreas!ă !u ea. Sosi momentul !-nd ea era gata să*i !ede4e totul. Atun!i am vă4ut totul !lar. .ra fiul meu. .u ,i dădusem via#ă. .ram responsa ilă pentru el. U!isese trupul unei femei) a!um avea să omoare sufletul alteia: M*am dus ,n !amera domnului Nilson şi*am luat sti!la !u ta lete. Spusese odată r-4-nd !ă erau sufi!iente ,năuntru să omoare un om: M*am dus ,n irou şi*am des!+is !utia mare de !io!olată !are stătea ,ntotdeauna pe măsu#ă. "in greşeală am des!+is o !utie nouă. ;i !ealaltă era pe masă. Ră* măsese doar o !io!olată ,n ea. Asta simplifi!a lu!rurile. Nimeni nu m-n!a !io!olate ,n afară de fiul meu şi Virginie. Am #inut*o la mine ,n seara a!eea. &otul a de!urs pre!um plănuisem... Se opri) ,n!+i4-ndu*şi o!+ii pentru o !lipă) apoi ,i des!+ise din nou. ' "omnule Poirot) sunt la dispo4i#ia dumitale. Mi s*a spus !ă nu mai am multe 4ile de trăit. Vreau să răspund pentru fapta mea ,n fa#a unului "umne4eu. &re uie să răspund pentru ea şi pe Păm-nt7 Am e4itat. ' "ar sti!lu#a goală) madame, am ,ntre at eu !a să !-ştig timp. Cum a a2uns ,n posesia domnului de Saint Alard7 ' C-nd a venit să*şi ia la revedere de la mine) i*am stre!urat*o ,n u4unar. Nu ştiam !um să s!ap de ea. Sunt at-t de nea2utorată) ,n!-t nu mă prea pot miş!a fără a2utor şi da!ă ar fi fost găsită goală ,n !amerele mele) ar fi !reat suspi!iune. Mă ,n#elege#i) monsieur, * se ,ndreptă ,n fotoliu ' n*am avut ni!i o inten#ie să arun! vreo ănuială asupra domnului de Saint Alard: Ni!i nu mi*am ,n!+ipuit vreodată aşa !eva. M*am g-ndit !ă valetul său va găsi sti!la goală şi*o va arun!a fără să ,ntre e. Am apro at*o6 ' Vă ,n#eleg) doamnă) am spus. ' Ce*a#i +otăr-t) monsieur? Vo!ea ,i era fermă şi sigură şi*şi #inea !apul seme#. M*am ridi!at ,n pi!ioare. ' Madame, i*am 4is) am onoarea de a vă dori toate !ele une. Mi*am fă!ut investiga#iile şi am eşuat: Afa!erea este ,n!+isă. &ă!u pentru o !lipă) apoi spuse liniştit6 ' "upă o săptăm-nă ea a murit. Mademoiselle Virginie şi*a tre!ut novi!iatul şi) fires!) a rămas la m-năstire. Prietene) asta este povestea. &re uie să re!unos! !ă nu prea am fost la ,năl#ime. ' "ar ăsta nu se poate numi eşe!) mi*am pus eu verdi!tul. 3n a!ele ,mpre2urări !e alt!eva ai fi putut !rede7 ' A+) sacr', mon ami, strigă Poirot) ,nflă!ăr-ndu*se deodată. 9are nu ve4i7 Pot să spun !ă am fost de GC de ori un idiot: Celulele mele !enuşii n*au fun!#ionat delo!. &ot timpul am avut indi!iul ,n m-inile mele.

' Ce indi!iu7 ' Cutia de !io!olată: Nu*#i dai seama7 9ri!are ar fi vă4ut*o ar fi fă!ut o asemenea greşeală7 ;tiam !ă doamna "Mroulard avea !atara!tă ' aflasem după pi!ăturile de atropină. .ra o singură persoană ,n toată !asa a !ărei vedere era at-t de sla ă ,n!-t ar fi putut s*o ,mpiedi!e să pună !ore!t !apa!ul la lo!. Cutia de !io!olată m*a pus pe urme şi) totuşi) p-nă la sf-rşit nu am reuşit delo! să*i o serv adevărata ei importan#ă: ;i psi+ologia mea a dat greş. "a!ă domnul de Saint Alard ar fi fost !riminalul) n*ar fi păstrat ni!iodată o sti!lu#ă !are ,l ,n!rimina. <aptul !ă am găsit*o) dovedea nevinovă#ia sa. ;i aflasem de la domnişoara Virginie !ă era un tip distrat. Ce să mai 4i!) a fost o afa!ere mi4era ilă pe !are #i*am povestit*o: "ar numai #ie #i*am spus*o. Mă ,n#elegi) sunt ,ntr*o postură proastă: 9 ătr-nă !omite o !rimă ,ntr*un !+ip at-t de simplu şi inteligent şi mă pă!ăleşte !omplet pe mine) 5er!ule Poirot. Sapristi: Nu suport să mă g-ndes! la ea: 5ai s*o uităm: $a nu) #ine*o minte) şi da!ă !re4i vreodată !ă sunt prea ,ng-mfat ' !eea !e e pu#in pro a il) dar s* ar putea ,nt-mpla... Mi*am as!uns un 4-m et. ' !" #ien, prietene) să*mi spui >Cutia de !io!olată>. Ne*am ,n#eles7 ' Ne*am ,n#eles: ' 3n fond) spuse Poirot pe g-nduri) a fost o e/perien#ă: .u) !are) fără ,ndoială) am !el mai un !reier din .uropa ,n pre4ent) pot să*mi permit să fiu mărinimos: ' Cutia de !io!olată) am murmurat eu ,n!et. ' .ardon, mon ami. M*am uitat la fa#a liniştită a lui Poirot !-nd se aple!ă spre mine ,ntre ător şi nu mă lăsă inima. ;i eu suferisem adesea din !au4a lui) dar) deşi nu posedam !el mai gro4av !reier din .uropa) ,mi puteam permite să fiu mărinimos: ' Nimi!) am min#it) şi mi*am aprins o altă pipă) 4-m ind ,n sinea mea.

V. Aventura u!ătăresei Pe vremea !-nd ,mpăr#eam apartamentul !u prietenul meu 5er!ule Poirot) aveam o i!eiul să*i !ites! tare titlurile din 4iarul de diminea#ă) >&+e "ail( $lare>. >&+e "ail( $lare> era un 4iar !are s!oate ,n relief sen4a#ionalul !u ori!e prile2. Dafurile şi !rimele se aflau pe primele pagini. .le i4 eau !u litere de*o ş!+ioapă. /n func2ionar de #anc3 ce se ascunde a disp3rut cu ac2iuni ne$ocia#ile 4n valoare de 56.666 de lire. 0o2ul 47i #a$3 capul 4n so#a cu $a+. 8efericita casnic3. %ispari2ia unei dactilo$rafe. 9 fat3 frumoas3 de :; de ani. /nde este !dna <ield? ' Iată*le) Poirot) destule din !are să alegi. Un fun!#ionar de an!ă !e fuge) o sinu!idere misterioasă) o da!tilografă dispărută ' pe !are o vrei7 Prietenul meu era !am moleşit. Refu4ă din !ap ,n!et. ' Nu sunt prea mult atras de ni!iuna din ele) =mon ami=. A4i mă simt ,n!linat spre o via#ă liniştită. Ar fi tre uit să fie o pro lemă foarte interesantă !are să mă tente4e să*mi părăses! fotoliul. ;tii) am tre uri proprii importante de !are să mă o!up. ' Ca de e/emplu7 ' =ardero a mea) 5astings. "a!ă nu greşes!) pe noul meu !ostum gri e o pată de grăsime) una singură) dar sufi!ientă !a să mă ne!ă2eas!ă. Apoi mai este şi paltonul de iarnăB tre uie să*l ,ntind la păstrare ,n pudră >Teatings>. ;i !red) da) !red) !ă a sosit momentul să*mi a2uste4 mustă#ile) după !are tre uie să le apli! pomadă. ' .i ine) i*am 4is eu ,ndrept-ndu*mă spre fereastră) mă ,ndoies! !ă*#i vei putea du!e la ,ndeplinire a!est program delirant. Cineva sună la intrare. Ai un !lient. ' "a!ă trea a nu e de importan#ă na#ională) ni!i nu mă ating de ea) de!lară Poirot !u demnitate. 9 !lipă mai t-r4iu) intimitatea noastră fu tul urată de o doamnă ,naltă) roşie la fa#ă) !are

se fă!use au4ită !a urmare a ur!ării rapide a treptelor. ' Sunte#i domnul Poirot7 ,ntre ă ea. ' .u sunt 5er!ule Poirot) da) doamnă: ' Nu eşti !-tuşi de pu#in !um mi*am ,n!+ipuit !*ar tre ui să fii) spuse) privindu*l !u o oare!are de4amăgire. Plăteşti să se s!rie ,n 4iare !e dete!tiv inteligent eşti sau asta este părerea 2urnaliştilor7 ' Madame! spuse Poirot ridi!-ndu*se ,n pi!ioare. ' Regret) desigur) dar şti#i !um sunt astă4i 4iarele astea. 3n!epi să !iteşti un arti!ol drăgu#6 >Ce i*a spus o mireasă prietenului ei ne!ăsătorit> şi !ontinuarea e despre un lu!ru simplu pe !are să*l !umperi de la farma!ie şi !u !are să*#i şampone4i părul. Nimi!) numai prostii. "ar) sper !ă nu v*a#i supărat: Am să vă spun !e vreau să fa!e#i pentru mine. Vreau să* mi găsi#i u!ătăreasa. Poirot o fi/ă !u privireaB era prima dată !-nd nu*şi găsea !uvintele. M*am ,ntors !a să*mi as!und 4-m etul uriaş pe !are nu puteam să mi*l !ontrole4. ' &otul e din !au4a a!estei aşa 4ise inefa!eri) !ontinuă doamna. Să agi idei ,n !apul servitoarelor !are ar dori să fie da!tilografe) dar nu sunt. 9preşte > inefa!erea>) asta 4i!. Mi*ar plă!ea să ştiu de !e se pl-ng servitorii mei ' au o după*amia4ă şi o s-m ătă li eră pe săptăm-nă) !-te o dumini!ă li eră din două) rufele sunt duse la spălătorie) au a!eeaşi m-n!are !a şi noi ' şi nu e/istă ni!i un fel de margarină ,n !asă) numai untul !el mai un. Se opri să*şi tragă respira#ia şi Poirot se folosi de o!a4ie. Ridi!-ndu*se ,n pi!ioare) vor i ,ng-mfat6 ' Mă tem !ă fa!e#i o greşeală) doamnă. .u nu fa! an!+ete ,n situa#iile servitorilor. Sunt un dete!tiv parti!ular. ' ;tiu) spuse vi4itatoarea noastră. Nu v*am spus !ă vreau să*mi găsi#i u!ătăreasa7 A ple!at de a!asă mier!uri) fără să*mi spună un !uv-nt şi nu s*a mai ,ntors. ' 3mi pare rău) doamnă) dar eu nu mă o!up de tre uri de astea. Vă spun >la revedere>: Vi4itatoarea noastră m-r-i a indignare. ' Aşa !are va să 4i!ă) dragă domnule7 M-ndru din !ale*afară) da7 Vre#i să ave#i de*a fa!e numai !u se!retele guvernelor şi !u i2uteriile !onteselor7 .i) atun!i să vă spun !ă un servitor este la fel de important pentru mine !a o tiară pentru o femeie. Nu putem fi !u toate !u!oane fine !are să ne plim ăm pline de diamante şi perle ,n maşinile noastre lu/oase. 9 u!ătăreasă ună este o u!ătăreasă ună şi !-nd o pier4i ,nseamnă la fel de mult !a perlele pentru o doamnă din ,nalta so!ietate. Pentru o !lipă sau două se ivi o prăpastie ,ntre demnitate şi sim#ul umorului la Poirot. 3n !ele din urmă r-se. ' "oamnă) dumneavoastră ave#i dreptate şi eu greşes!. Remar!ile sunt 2uste şi inteligente. A!est !a4 va fi o noutate. Ni!iodată n*am v-nat un servitor !are a dispărut. Iată pro lema de importan#ă na#ională pe !are to!mai o !eream să mi*o ,n!redin#e4e soarta) !+iar ,naintea sosirii dumneavoastră. !n avant! Spune#i !ă a!eastă i2uterie de u!ătăreasă a ple!at mier!uri şi nu s*a mai ,ntors. Asta a fost alaltăieri. ' "a) a fost 4iua ei li eră. ' "ar pro a il) doamnă) a pă#it vreun a!!ident. A#i ,ntre at la vreun spital7 ' ./a!t asta am !re4ut şi eu ieri) dar a4i diminea#ă) poftim) a trimis după lada ei. ;i ni!i mă!ar un r-nd pentru mine: "a!ă aş fi fost a!asă) nu i*aş fi dat*o... Să mă trate4e aşa: "ar to!mai mă dusesem la mă!elar. ' Vre#i să mi*o des!rie#i7 ' .ra ,ntre două v-rste) ine fă!ută) !u părul negru !are ,n!epea să ,n!ărun#eas!ă) foarte respe!ta ilă. 3n ultimul lo! stătuse 4e!e ani. 9 !+ema .li4a "unn. ' ;i n*a#i avut vreo dis!u#ie !u ea mier!uri7 ' Ni!i vor ă. "e a!eea mi se pare at-t de !iudat. ' C-#i servitori ave#i) doamnă7 ' "oi. <ata ,n !asă) Annie) foarte drăgu#ă. Pu#in !am uitu!ă şi !u !apul numai la tineri) dar servitoare ună da!ă o pui la trea ă.

' .a şi !u u!ătăreasa se ,mpă!au ine7 ' "esigur) se mai ,nfruntau) se mai ,mpă!au) dar) ,n general) se aveau foarte ine. ' ;i fata nu poate delo! să fa!ă lumină ,n a!est mister7 ' .a spune !ă nu) dar şti#i !um sunt servitorii) solidari ,ntre ei. ' $ine) ine) tre uie să vedem despre !e e vor a. Unde spunea#i !ă lo!ui#i) doamnă7 ' 8a Clap+am) Prin!e Al ert Road) QQ. ' $ine) madame, vă spun la revedere şi pute#i !onta pe vi4ita mea la lo!uin#a dumneavoastră ,n timpul 4ilei. Atun!i) doamna &odd) pentru !ă aşa o !+ema pe noua noastră prietenă) ple!ă. Poirot se uită la mine ,n !+ip 2alni!. ' 5ei) +ei 5astings) avem ai!i o afa!ere !u totul nouă. >"ispari#ia u!ătăresei de la Clap+am:> Ni!iodată) ni!iodată) prietenul nostru) inspe!torul Dapp nu tre uie să audă de asta: "upă a!eea) s*a dus şi a ,n!ăl4it fierul de !ăl!at şi a ,ndepărtat !u gri2ă pata de grăsime de pe !ostumul său gri !u a2utorul unei u!ă#i de sugativă. Cu regret) şi*a am-nat ,ngri2irea mustă#ilor pentru o altă 4i şi am pornit spre Clap+am. Prin!e Al ert Road se dovedi a fi o stradă !u !ăsu#e elegante) toate aproape la fel) !u perdele frumoase de mătase la geamuri şi !io!ănele de alamă strălu!itoare la uşi. Am sunat la numărul QQ şi uşa ne*a fost des!+isă de o fată ,ngri2ită !u o fa#ă drăgu#ă. "oamna &odd veni ,n +ol să ne ,nt-mpine. ' Nu ple!a Annie) o strigă ea. A!est gentleman este dete!tiv şi vrea să*#i pună !-teva ,ntre ări. Pe fa#a fetei se !itea lupta ,ntre ,ngri2orare şi !urio4itate plă!ută. ' Vă mul#umes!) doamnă) spuse Poirot ,n!lin-ndu*se. Aş dori s*o !+estione4 pe servitoarea dumneavoastră a!um şi să răm-nă singură) da!ă se poate. Am fost !onduşi ,ntr*o mi!ă sufragerie şi !-nd doamna &odd) după !e se !odi evident) părăsi !amera) Poirot ,n!epu an!+eta sa. ' (o1ons mademoiselle Annie, tot !eea !e ne ve#i spune va fi de !ea mai mare importan#ă. Numai dumneata po#i fa!e lumină ,n a!est !a4. <ără a2utorul dumitale nu putem fa!e nimi!. 3ngri2orarea dispăru de pe fa#a fetei şi plă!uta !urio4itate deveni şi mai evidentă. ' Sunt sigură) domnule) spuse ea) vă spun tot !e pot. ' Asta e ine. Poirot o apro ă ,n!-ntat. A!um) ,n primul r-nd) !e părere ave#i personal despre asta7 Sunte#i o fată de o inteligen#ă remar!a ilă. Asta se poate vedea imediat: Cum vă e/pli!a#i dispari#ia .li4ei7 Astfel ,n!ura2ată) Annie ,n!epu să toarne in!itată. ' Negustori de s!lavi al i) domnule) tot timpul am spus asta: $u!ătăreasa ,ntotdeauna m*a averti4at ,mpotriva lor6 >Să nu miroşi ni!i un parfum sau să măn-n!i dul!iuri) indiferent !-t de domn pare individul:> Astea erau !uvintele !are mi le repeta. ;i a!um au pus m-na pe ea: Sunt sigură de asta. Adevărat sau nu) a fost dusă ,n &ur!ia sau ,n vreunul din lo!urile alea din 9rient unde) am au4it) !ă le pla!e !a ele să fie grase. Poirot ,şi păstră un aer grav admira il. ' "ar) ,n a!est !a4 ' şi asta este ,ntr*adevăr o idee: ' ar fi trimis ea după geamantan7 ' .i ine) nu ştiu) domnule. S*ar putea să ai ă nevoie de lu!rurile ei... C+iar şi ,n lo!urile alea străine. ' Cine a venit după aga2) un ăr at7 ' Carter Paterson) domnule. ' "umneata l*ai ,mpa!+etat7 ' Nu) domnule) era de2a ,mpa!+etat şi legat !u sfoară. ' A+: Asta*i interesant. Asta dovedeşte !ă atun!i !-nd a ple!at din !asă mier!uri) era de2a +otăr-tă să nu se ,ntoar!ă. 3n#elege#i) nu*i aşa7 ' "a) domnule. Annie arăta uşor surprinsă. Nu m*am g-ndit la asta. "ar totuşi ar putea

fi negustorii de s!lavi al i) nu*i aşa) domnule7 adăugă ea pe g-nduri. ' <ără ,ndoială: spuse Poirot pe un ton grav şi !ontinuă6 Avea#i a!elaşi dormitor7 ' Nu) domnule) aveam !amere separate. ' ;i .li4a şi*a e/primat nemul#umirea vreodată fa#ă de a!tuala ei slu2 ă7 .ra#i mul#umite am-ndouă ai!i7 ' N*a spus ni!iodată !ă o să ple!e. Slu2 a e ună... <ata e4ită. ' Vor eşte sin!er) spuse Poirot !u l-nde#e. N*am să*i spun stăp-nei tale. ' "a) desigur) domnule) !oni#a e gri2ulie. "ar m-n!area e ună. "estulă şi fără restri!#ie. Ceva !ald pentru seară) slănină pră2ită !-t doreşti) plim ări frumoase. ;i ori!um) da!ă .li4a dorea să*şi s!+im e slu2 a) sunt sigură !ă n*ar fi ple!at ni!iodată ,n felul a!esta. Ar fi stat p-nă la sf-rşitul lunii) pentru !ă doamna i*ar fi tăiat salariul pe o lună da!ă ar fi fă!ut aşa: ' Mun!a nu e prea grea7 ' .i) ea este preten#ioasă) ,ntotdeauna se uită prin !ol#uri să vadă da!ă e praf. ;i apoi mai e !+iriaşul) sau >musafirul !are plăteşte>) !um i se spune ,ntotdeauna. "ar le tre uie numai mi!ul de2un şi !ina) la fel !a şi stăp-nului. Am-ndoi stau toată 4iua ,n Cit(. ' 3#i pla!e de stăp-nul tău7 ' "a) e foarte liniştit şi pu#in 4g-r!it. ' Cred !ă nu po#i să*#i reaminteşti ultimul lu!ru pe !are .li4a l*a spus ,nainte de a ple!a7 ' $a da) pot6 >"a!ă răm-ne nişte dul!ea#ă de piersi!i de la !ină o m-n!ăm noi şi mai avem pu#ină slănină !u !artofi pră2i#i>. Se dădea ,n v-nt după dul!ea#ă de piersi!i. Mă ,ntre da!ă n*au pus m-na pe ea ,n felul ăsta. ' Mier!uri era de o i!ei 4iua ei li eră7 ' "a) ea era mier!urea şi 2oia. Poirot ,i mai puse !-teva ,ntre ări) apoi se de!lară satisfă!ut. Annie ple!ă şi doamna &odd intră gră ită !u fa#a plină de !urio4itate. .ram sigur !ă se sim#ise 2ignită pentru !ă o e/!lusesem din !ameră ,n timpul !onversa#iei noastre !u Annie. "e a!eea) Poirot avu gri2ă !u ta!t s*o ,m l-n4eas!ă. ' . difi!il) ,i e/pli!ă el) pentru o femeie de o inteligen#ă e/!ep#ională) !a a dumneavoastră) doamnă) să suporta#i !u ră dare metodele ,ntorto!+eate pe !are noi) ie#ii dete!tivi) suntem o liga#i să le folosim. Să ai ră dare !u proştii) e greu pentru !ei iu#i la minte. 3nlătur-nd astfel ori!e resentiment din partea doamnei &odd) el a !ondus !onversa#ia spre so#ul ei şi a o #inut informa#ia !ă el lu!ra pentru o firmă ,n Cit( şi nu va fi a!asă p-nă după ora şase. ' <ără ,ndoială) !ă el este foarte tul urat şi ,ngri2orat de a!eastă afa!ere neaşteptată) nu*i aşa7 ' Nu e ni!iodată ,ngri2orat) de!lară doamna &odd. >$ine) ine) ia pe alta dragă>. Asta*i tot !e spune el: . aşa de !alm !ă m*apu!ă disperarea !-teodată. >9 femeie nere!unos!ătoare>) a spus el. >Am s!ăpat !u to#ii de ea>. ' "ar !eilal#i mem ri ai !asei) doamnă7 ' Vă referi#i la domnul Simpson) >musafirul nostru !are plăteşte>7 .i ine) at-t timp !-t ,şi primeşte mi!ul de2un şi !ina ,n mod regulat) el nu se ,ngri2orea4ă. ' Ce profesiune are) doamnă7 ' 8u!rea4ă ,ntr*o an!ă. A men#ionat numele ăn!ii şi eu am tresărit uşor) reamintindu*mi le!tura din >&+e "ail( $lare>. ' . t-năr7 ' Cred !ă are HQ de ani. Un t-năr drăgu#) liniştit. ' Aş vrea să s!+im !-teva !uvinte !u el) !a şi !u so#ul dumneavoastră) da!ă se poate. 9 să mă re,ntor! ,n a!est s!op diseară. 3mi permit să vă sugere4 !ă ar tre ui să vă odi+ni#i pu#in) arăta#i o osită. ' Cred şi eu !ă sunt: 3nt-i) gri2a pentru .li4a şi apoi am fost după !umpărături ieri)

aproape toată 4iua şi şti#i !e ,nseamnă asta) domnule Poirot) a un lu!ru) a un altul şi*am avut o mul#ime de trea ă ,n !asă pentru !ă Annie nu le poate fa!e pe toate şi) e foarte pro a il) !ă*şi va da demisia fiind nemul#umită aşa) ei ine) astea m*au e/tenuat: Poirot spuse !eva ,n semn de ,n#elegere şi ple!arăm. ' . o !oin!iden#ă !urioasă) am 4is) !ă a!el fun!#ionar !are a dispărut) "avis) e de la a!eeaşi an!ă !u Simpson. Cre4i !ă poate să fie vreo legătură7 Poirot 4-m i. ' Pe de o parte) un fun!#ionar !are o şterge) pe de alta o u!ătăreasă !are dispare. . greu să ve4i vreo legătură ,ntre !ei doi) da!ă) nu !umva) "avis l*a vi4itat pe Simpson) s*a ,ndrăgostit de ea şi a !onvins*o să fugă !u el. Am r-s. "ar Poirot rămase grav. ' Ar fi putut s*o fa!ă mai rău) spuse el pe un ton mustrător. Aminteşte*#i) 5astings) da!ă ple!i ,ntr*un e/il) un u!ătar un ar putea fi de mai folos de!-t o fată drăgu#ă: Se opri pentru o !lipă şi apoi !ontinuă6 este un !a4 !urios) plin de trăsături !ontradi!torii. Mă interesea4ă... "a) mă interesea4ă ,n mod deose it. 3n seara a!eea ne*am re,ntors la Prin!e Al ert Road) QQ şi am vor it !u domnii &odd şi Simpson. Primul era un om de vreo A1 de ani) mol-u) !u !ap lunguie#. ' 9) da) da) spuse el vag) .li4a. "a. 9 u!ătăreasă ună) !red. ;i e!onoamă. .u #in foarte mult la a fa!e e!onomii. ' Pute#i să vă imagina#i vreun motiv pentru !are v*a părăsit aşa de su it7 ' 9) ine) 4ise domnul &odd vag. ;ti#i) servitorii. So#ia se ,ngri2orea4ă prea mult. Se !onsumă pentru !ă ,ntotdeauna se ,ngri2orea4ă. "e fapt) toată pro lema e foarte simplă. >Ia alta) dragă) ia alta>) ,i spun. Asta este solu#ia. <ă +a4 de ne!a4: 8a fel de inutil ne*a fost şi domnul Simpson. .ra un t-năr spălă!it) !u o!+elari. ' Cred !ă tre uie s*o fi vă4ut) 4ise el. 9 femeie mai ,n v-rstă) nu7 "esigur) e !ealaltă pe !are*o văd ,ntotdeauna) Annie. "răgu#ă fată. <oarte politi!oasă. ' Cele două se ,mpă!au una !u alta7 "omnul Simpson de!lară !ă era sigur !ă nu putea spune. Credea !ă da. ' .i ine) nu dăm de nimi! interesant a!olo mon ami, spuse Poirot !-nd părăsirăm !asa. Ple!area noastră a fost ,nt-r4iată de o i4 u!nire violentă din partea doamnei &odd) !are ne repetă tot !e spusese ,n a!ea diminea#ă) dar !u mai mult lu/ de amănunte. ' .şti de4amăgit7 l*am ,ntre at. &e aşteptai să au4i !eva7 Poirot negă din !ap. ' "esigur) e/ista o posi ilitate) spuse el. "ar nu mi s*a părut prea pro a ilă. Următorul eveniment fu o s!risoare pe !are Poirot o primi ,n diminea#a următoare. 9 !iti) se ,nroşi de indignare şi mi*o ,ntinse. %oamna >odd re$ret3 c3 renun23 p?n3 la urm3 la serviciile domnului .oirot. %e+#3t?nd pro#lema cu so2ul ei 47i d3 seama c3 e o prostie s3 c"eme un detectiv pentru o afacere pur casnic3. %oamna >odd al3tur3 o $uinee ca onorariu pentru consulta2ie. ' A+a: strigă Poirot supărat. ;i ei !red !ă o să s!ape de 5er!ule Poirot ,n felul ăsta: 9 favoare) o mare favoare le*am fă!ut !a să !onsimt să le investig+e4 mi4era ila lor afa!ere de doi ani şi ei mă e/pedia4ă comme -a! Uite !e e. Nu mă ,nşel) ai!i e m-na domnului &odd. "ar eu ,i spun) nu. "e GC de ori) nu: Am să*mi !+eltui guineele mele proprii) GC11 guinee) da!ă va fi nevoie) dar am să dau de firul a!estui mister: ' "a) dar !um7 am ,ntre at eu. Poirot se linişti pu#in. ' %'a#ord, spuse el) vom da anun#uri ,n 4iar. Ia să văd... "a... Cam aşa !eva6 >"a!ă .li4a "unn va răspunde la a!eastă adresă va afla !eva ,n interesul ei>. Pu li!ă*l ,n toate 4iarele ,n !are vrei) 5astings. 3ntre timp) am să fa! !-teva investiga#ii proprii. "u*te) tre uie a!#ionat iute: Nu l*am mai vă4ut p-nă seara) !-nd a inevoit să*mi spună !eea !e fă!use.

' Am fă!ut !er!etări la firma domnului &odd. Nu a lipsit mier!uri şi are un !ara!ter un ' asta ,n privin#a lui. Apoi Simpson) 2oi a fost olnav şi nu s*a dus la an!ă. "ar mier!uri a fost. .ra ,n termeni oare!um ami!ali !u "avis. Nimi! ieşit din !omun. A!olo pare să nu fie nimi!. Nu. &re uie să ne a4ăm pe anun#. A!esta apăru ,n toate 4iarele prin!ipale. 8a ordinele lui Poirot a fost tipărit ,n fie!are 4i timp de o săptăm-nă. Interesul său era e/traordinar fa#ă de a!eastă afa!ere o işnuită privind fuga unei u!ătărese) dar mi*am dat seama !ă el o !onsidera o !+estiune de onoare să persevere4e p-nă !-nd va reuşi ,n final. Mai multe !a4uri e/trem de atrăgătoare i*au fost aduse ,n a!est răstimp) dar le*a refu4at pe toate. 3n fie!are diminea#ă se repe4ea la s!risori) le privea !u serio4itate şi apoi le a andona !u un oftat. "ar ră darea noastră a fost răsplătită p-nă la urmă. 3n mier!urea următoare) proprietăreasa ne anun#ă !ă o persoană !u numele de .li4a "unn venise ,n vi4ită. ' !nfin!, e/!lamă Poirot. "ă*i drumul să ur!e: Iute) imediat. Astfel ,m oldită) proprietăreasa ieşi ,n gra ă şi se ,ntoarse după !-teva !lipe !a s*o pre4inte pe domnişoara "unn. Prada noastră era !um ne fusese des!risă6 ,naltă) solidă şi deose it de respe!ta ilă. ' Am venit !a răspuns la anun#) e/pli!a ea. M*am g-ndit !ă tre uie să fie vreo ,n!ur!ătură sau alt!eva şi !ă) pro a il) nu ştia#i !*am intrat de2a ,n posesia moştenirii mele. Poirot o studia !u aten#ie. &rase mai ,n fa#ă un s!aun !u o miş!are largă a ra#ului. ' Adevărul este) ,i e/pli!ă el) !ă fosta dumitale stăp-nă) doamna &odd) e foarte ,ngri2orată ,n privin#a dumitale. .a s*a temut !ă vi s*ar fi putut ,nt-mpla un a!!ident. .li4a "unn păru foarte surprinsă. ' Atun!i) n*a primit s!risoarea mea7 ' N*a primit ni!i un !uv-nt de ni!i un fel. Poirot se opri şi apoi spuse !onvingător6 vre#i să*mi relata#i toată povestea7 .li4a "unn n*avea nevoie de ,n!ura2are. Se lansă deodată ,ntr*o povestire lungă. ' &o!mai mă ,ntor!eam a!asă) mier!uri seara şi eram aproape de lo!uin#ă) !-nd un gentleman m*a oprit. .ra ,nalt) !u ar ă şi 2o en. >"omnişoara .li4a "unn7>) a ,ntre at el. >"a>) am spus eu. >Am ,ntre at de dumneavoastră la numărul QQ) a 4is elB mi s*a spus !ă v*aş putea ,nt-lni ,n timp !e veni#i ai!iB domnişoară "unn) am sosit din Australia ,n mod spe!ial !a să vă găses!B şti#i !umva numele de fată al uni!ii dumneavoastră din partea mamei7> >Dane .mmot>) am spus eu. >./a!t) a spus elB a!um domnişoară "unn) deşi poate nu a#i au4it ni!iodată despre asta) uni!a dumneavoastră a avut o mare prietenă) .li4a 8ee!+B prietena ei a ple!at ,n Australia unde s*a !ăsătorit !u un om foarte ogatB !ei doi !opii ai ei au murit mi!i şi ea a moştenit toată averea so#uluiB ea a murit a!um !-teva luni şi) prin testament) moşteni#i o !asă ,n a!eastă #ară şi o sumă !onsidera ilă de ani>. Putea#i să mă fi do or-t şi !u o pană) !ontinuă domnişoara "unn. Pentru o !lipă am fost ănuitoare şi el tre uie să fi o servat pentru !ă a 4-m it. ><oarte ine !ă sunte#i prevă4ătoare domnişoară "unn) spuse elB iată a!tele mele>. 3mi ,ntinse o s!risoare de la nişte avo!a#i din Mel ourne) 5urst and Crot!+et şi o !arte de vi4ită. .l era domnul Crot!+et. >Sunt vreo două !ondi#ii) spuse el. Clienta noastră era pu#in e/!entri!ă) şti#i. Moştenirea pune drept !ondi#ie să intra#i ,n posesia !asei Jea este ,n Cum erlandK p-nă m-ine la ora @HB !ealaltă !ondi#ie nu este prea importantă ' e doar o stipulare !ă nu tre uie să fi#i servitoare>. 3mi !ă4u fa#a. >9) domnule Crot!+et) am spus eu) sunt u!ătăreasă) nu v*au spus a!asă7> >"ragă) dragă) spuse el) n*am ştiut de aşa !eva) am !re4ut !*a#i putea fi o guvernantă sau o doamnă de !ompanieB e foarte neplă!ut) !+iar foarte neplă!ut>. >;i*o să pierd to#i anii7> am ,ntre at eu !am ,ngri2orată. .l se g-ndi vreun minut) două. >./istă ,ntotdeauna mi2loa!e de a eluda legea) domnişoară "unn>) spuse el ,n sf-rşit. >Noi !a avo!a#i le !unoaştem. Solu#ia este !a dumneavoastră să vă părăsi#i slu2 a ,n după*amia4a a!easta>. >"ar leafa mea pe o lună7>) am ,ntre at eu. >"ragă domnişoară "unn) spuse el 4-m ind) vă pute#i părăsi slu2 a ,n ori!e !lipă pier4-nd salariul pe o lunăB stăp-na dumitale va ,n#elege) av-nd ,n vedere ,mpre2urărileB imperativul este timpulB tre uie neapărat să prinde#i trenul de ora HG şi 0 minute din TingRs Cross spre nordB vă pot ,mprumuta vreo 4e!e lire pentru ilet şi pute#i s!rie !-teva r-nduri la

gară !ătre stăp-na dumitaleB am să i*o du! personal şi am să*i e/pli! totul>. Am fost de a!ord) ine,n#eles) şi o oră mai t-r4iu mă aflam ,n tren at-t de emo#ionată ,n!-t nu ştiam pe !e lume mă aflu. Sigur !ă p-nă !-nd am a2uns la Carlisle) eram pe 2umătate ,n!linată să !red !ă ,ntreaga pro lemă era un tru!) o pă!ăleală despre !are !iteşti de o i!ei. "ar m*am dus la adresa pe !are mi*o dăduse) !ea a unor avo!a#i şi totul era ,n ordine. 9 !ăsu#ă drăgu#ă şi un venit de G11 de lire pe an. Avo!a#ii ştiau foarte pu#ine lu!ruri) ei to!mai primiseră o s!risoare de la un domn din 8ondra !u instru!#iuni să*mi predea !asa şi @01 de lire pentru primele şase luni. "omnul Crot!+et mi*a trimis lu!rurile) dar nu era ni!i un !uv-nt de la !oni#ă. Am !re4ut !ă era supărată şi*mi purta pi!ă pentru noro!ul meu. Nu mi*a trimis lada) !i pa!+ete de +-rtie !u +ainele mele. "ar) sigur) da!ă n*a primit ni!iodată s!risoarea mea) tre uie să fi g-ndit ur-t despre mine. Poirot as!ultase !u aten#ie a!eastă lungă poveste. A!um dădu apro ator din !ap !a şi !um era !omplet satisfă!ut. ' Mul#umes!) domnişoară. <usese) aşa !um 4i!i) pu#ină ,n!ur!ătură. Permite#i*mi să vă re!ompense4 pentru deran2ul dumneavoastră. 3i ,ntinse un pli!. Vă re,ntoar!e#i imediat ,n Cum erland7 Vreau să vă şoptes! !eva6 nu uita#i !um se găteşte. . ,ntotdeauna util să ai !eva pe !are să te a4e4i ,n !a4ul ,n !are lu!rurile merg prost. ' Credulă) murmură el) după !e vi4itatoarea noastră ple!ă) dar pro a il nu mai mult de!-t ma2oritatea !elor apar#in-nd !lasei sale. <a#a lui deveni gravă. 5aide 5astings) nu e timp de pierdut. Ia un ta/i p-nă*i s!riu o notă lui Dapp. Poirot aştepta pe s!ări !-nd am venit !u ta/iul. ' Unde mergem7 am ,ntre at neră dător. ' 3nt-i să lăsăm a!eastă notă unui mesager spe!ial. 9dată trea a terminată şi revenind la ta/i) Poirot dădu şoferului adresa6 Prin!e Al ert Road) QQ) Clap+am. ' "e!i) mergem a!olo7 ' Mais oui. "eşi) sin!er să fiu) mă tem !ă vom a2unge prea t-r4iu. Pasărea noastră tre uie să fi 4 urat. ' Cine este pasărea noastră7 Poirot 4-m i. ' "omnul a!ela şters) Simpson. ' Ce7 am e/!lamat eu. ' 5aide) 5astings. Să nu*mi spui !ă nu #i*e !lar totul a!um: ' $u!ătăreasa a fost dată la o parte din drum) asta ,mi dau seama) am 4is uşor 2ignit. "ar) de !e7 "e !e să fi vrut Simpson s*o s!oată din !asă7 ;tia ea !eva despre el7 ' A solut nimi!. ' ;i atun!i... ' "ar el vroia !eva !e avea ea. ' $ani7 Moştenirea australiană7 ' Nu prietene) !eva !u totul diferit. Se opri o !lipă şi apoi spuse grav6 un geamantan ponosit din metal... M*am uitat !ru!iş la el. Afirma#ia părea aşa de fantasti!ă ,n!-t l*am suspe!tat !ă vrea să* şi ată 2o! de mine) dar el era foarte grav şi serios. ' "ar putea să*şi !umpere un geamantan) da!ă vroia unul) am strigat eu. ' .l nu dorea un geamantan nou. .l vroia un geamantan !u pedigree. Un geamantan de o respe!ta ilitate sigură. ' Uite !e e) Poirot. Asta*i !+iar prea de tot. 3#i a#i 2o! de mine. Se uită la mine. ' 3#i lipses! mintea şi imagina#ia domnului Simpson) 5astings. <ii atent ai!i6 mier!uri seară) Simpson e/pedia4ă u!ătăreasa. 9 !arte de vi4ită imprimată şi un do!ument sunt lu!ruri simple de o #inut şi e gata să plăteas!ă @01 de lire şi !+iria pe un an a unei !ase pentru a asigura su!!esul planului său. "omnişoara "unn nu*l re!unoaşte ' ar a) 2o enul şi uşorul a!!ent !olonial o ,nşelă !omplet. Aşa s*a sf-rşit mier!urea) !u e/!ep#ia flea!ului !ă Simpson s* a servit !u a!#iuni nego!ia ile ,n valoare de 01.111 lire.

' Simpson) dar era "avis... ' "a!ă eşti un să*mi permi#i să !ontinui) 5astings: Simpson ştie !ă furtul va fi des!operit 2oi după*amia4ă. .l nu se du!e 2oi la an!ă) dar ,l aşteaptă pe "avis !-nd iese să*şi ia pr-n4ul. Poate re!unoaşte furtul şi*i spune lui "avis !ă*i va returna a!#iunile) ori!um reuşeşte să*l fa!ă pe "avis să vină la Clap+am !u el. .ste 4iua li eră a fetei şi doamna &odd se afla la !umpărături) aşa !ă nu era nimeni a!asă. C-nd furtul este des!operit şi "avis lipseşte impli!a#ia va fi !ov-rşitoare. "avis este +o#ul: "omnul Simpson va fi ,n perfe!tă siguran#ă şi se poate re,ntoar!e la lu!ru diminea#a !a un fun!#ionar onest) !um ,l !red. ' ;i "avis7 Poirot fă!u un gest e/presiv şi dădu uşor din !ap. ' Pare prea stăp-n pe sine să fie !re4ut şi apoi !e altă e/pli!a#ie poate fi) mon ami. Singura pro lemă a unui u!igaş este să s!ape de !adavru şi Simpson ,şi fă!u planul dinainte. Am fost i4 it imediat de faptul !ă deşi .li4a "unn evident avea de g-nd să se re,ntoar!ă ,n seara 4ilei !-nd a ple!at Jaminteşte*#i remar!a despre dul!ea#a de piersi!iK) totuşi) geamantanul ei era gata ,mpa!+etat !-nd au venit după el. Simpson a fost !el !are l*a trimis pe Carter Paterson vineri) să*l ia) şi tot Simpson a fost !el !are l*a legat !u sfoară 2oi după*amia4ă. Ce ănuială ar putea tre4i7 9 servitoare plea!ă şi trimite după aga2ul ei) a!esta este eti!+etat şi pus pe adresa şi numele ei) pro a il o gară foarte apropiată de 8ondra. S-m ătă după*amia4ă) Simpson) deg+i4at !a australian) ,l !ere) ,i pune o nouă adresă şi*l e/pedia4ă ,n altă parte !u men#iunea6 >să fie lăsat p-nă !e este re!lamat>. C-nd autorită#ile devin ănuitoare) din motive lesne de ,n#eles şi*l des!+id) tot !e se poate afla este !ă un ăr os din !olonii l*a e/pediat dintr* o gară apropiată de 8ondra. Nu se poate fa!e ni!i o legătură !u Prin!e Al ert Road) QQ. A+: Am a2uns. Pronosti!urile lui Poirot au fost !ore!te. Simpson ple!ase !u !-teva 4ile mai ,nainte. "ar el nu avea să s!ape de !onse!in#ele !rimei sale. Cu a2utorul telegrafiştilor a fost des!operit la ordul vasului >9l(mpia>) ,n drum spre Ameri!a. Un geamantan din !ositor) trimis domnului 5anr( Nintergreen a atras aten#ia impiega#ilor din =lasgow. A fost des!+is şi s*a găsit !adavrul neferi!itului "avis. Ce!ul de o guinee al doamnei &odd nu a fost ni!iodată ,n!asat. 3n s!+im ) Poirot l*a dat la ,nrămat şi l*a at-rnat pe peretele din sufrageria noastră. ' Pentru mine este o mi!ă le!#ie) 5astings) !are să*mi aminteas!ă să nu dispre#uies! ni!iodată lu!rul !omun) oamenii o işnui#i. 9 servitoare !are dispare la un !apăt ' un u!igaş !u s-nge re!e la !elălalt. Pentru mine este unul dintre !ele mai interesante !a4uri pe !are le*am avut.

VI. "ispari#ie misterioasă Un mesager spe!ial adusese o notă. Poirot o !iti şi o ra4ă de u!urie şi interes ,i apăru ,n privire. 3i dădu drumul omului să ple!e) spun-ndu*i !-teva !uvinte şi apoi se ,ntoarse spre mine. ' 3mpa!+etea4ă !eva repede) prietene) mergem la S+arples. Am tresărit la men#ionarea faimoasei reşedin#e de #ară a lordului Allowa(. ;ef al noului minister al apărării) re!ent ,nfiin#at) lordul Allowa( era un mem ru de a4ă al !a inetului. Ca şi sir Ralp+ Curtis) !ondu!ătorul unei mari firme de !onstru!#ii) el se fă!use remar!at ,n Camera Comunelor şi a!um se vor ea des!+is despre el !a un om de viitor şi !a despre !andidatul !el mai posi il la fun!#ia de prim ministru) da!ă 4vonurile despre starea sănătă#ii domnului "avid Ma!Adam s*ar fi dovedit fondate. Un mare Rolls*Ro(!e ne aştepta 2os şi !-nd am ,n!eput să rulăm ,n ,ntuneri! l*am !opleşit pe Poirot !u ,ntre ări. ' Ce nai a ar putea vrea de la noi la ora asta aşa t-r4ie7 l*am ,ntre at. .ra tre!ut de @@. Poirot dădu din !ap.

' Ceva e/trem de urgent) fără ,ndoială. ' 3mi amintes!) am spus eu) !ă a!um !-#iva ani a fost un s!andal destul de ur-t ,n legătură !u Ralp+ Curtis) !are pe atun!i) !red) fă!use nişte spe!ula#ii !u a!#iuni. 3n !ele din urmă a fost a!+itat) ,nsă) pro a il) !eva de felul ăsta s*a ,nt-mplat din nou. ' "ar n*ar fi fost delo! ne!esar să trimită după mine ,n mi2lo!ul nop#ii) prietene. I*am ,mpărtăşit opinia şi restul !ălătoriei s*a desfăşurat ,n linişte. "upă !e a părăsit 8ondra) puterni!a maşină a!!eleră şi sosirăm la S+arples ,n mai pu#in de o oră. Un ma2ordom impunător ne !onduse de ,ndată ,ntr*un mi! irou unde lordul Allowa( ne aştepta. Se ridi!ă să ne ,nt-mpine un om ,nalt) us!ă#iv !are părea totuşi să radie4e putere şi vitalitate. ' "omnule Poirot) sunt ,n!-ntat să vă văd. .ste pentru a doua oară !-nd guvernul apelea4ă la servi!iile dumneavoastră. 3mi amintes! foarte ine !e*a#i fă!ut pentru noi ,n timpul ră4 oiului) !-nd primul ministru a fost răpit ,n modul a!ela uimitor. "edu!#iile dumneavoastră e/!elente şi) aş adăuga) dis!re#ia dumneavoastră ' au salvat situa#ia. 9!+ii lui Poirot strălu!iră o !lipă. ' Să ,n#eleg atun!i) milord) !ă este ,n!ă un !a4 dis!ret7 ' 3n !el mai ,nalt grad. Sir 5arr( şi !u mine... o+) să fa! pre4entările ' amiral sir 5arr( Neardale) şeful marinei ' domnul Poirot şi... să*mi amintes!) !ăpitanul... ' 5astings) l*am a2utat eu. ' Am au4it de multe ori de dumneavoastră domnule Poirot) spuse sir 5arr() d-ndu*i m-na. .ste o afa!ere e/!ep#ională şi da!ă a#i putea*o solu#iona) v*am fi e/trem de re!unos!ători. Mi*a plă!ut pe dată de şeful marinei) un marinar solid) dire!t) un tip sigur) de modă ve!+e. Poirot se uită ,ntre ător la am-ndoi şi Allowa( ,n!epu povestirea. ' "esigur) ,n#elege#i !ă totul e se!ret) domnule Poirot. Am pierdut !eva e/trem de important. Planurile noului tip de su marin >F> ne*au fost furate. ' C-nd s*a ,nt-mplat asta7 ' 3n seara a!easta) a!um mai pu#in de trei ore. Vă pute#i da seama) domnule Poirot de dimensiunile !atastrofei. .ste esen#ial !a pierderea să nu devină pu li!ă. Am să vă spun faptele !-t mai !on!is posi il. Musafirii mei ,n a!est wee?end au fost amiralul) ai!i pre4ent) so#ia şi fiul său) doamna Conrad) o doamnă ine!unos!ută ,n so!ietatea londone4ă. "oamnele s*au retras să se !ul!e devreme ' pe la ora @1B la fel şi domnul 8eonard Neardale. Sir 5arr( se află ai!i par#ial ,n s!opul de a dis!uta !u mine !onstru!#ia a!estui nou tip de su marin. Ca urmare) i* am !erut domnului <it4ro() se!retarul meu) să s!oată planurile din seiful !are se află ,n !ol#ul a!ela şi să mi le pregăteas!ă şi) de asemenea) să adu!ă şi alte do!umente !e aveau legătură !u su ie!tul ,n dis!u#ie. 3n timp !e el se ,ndeletni!ea !u asta) amiralul şi !u mine ne plim am pe terasă) fum-nd tra u!uri ,n plă!uta atmosferă !aldă de iunie. Am terminat de fumat şi de dis!utat şi ne*am +otăr-t să ne apu!ăm de trea ă. 3n momentul ,n !are ne*am ,ntors de la !apătul terasei) mi s*a părut !ă văd o um ră stre!ur-ndu*se pe fereastra fran!e4ă de a!olo) travers-nd terasa şi apoi dispăr-nd. &otuşi) nu i*am dat delo! aten#ie. ;tiam !ă <it4ro( era ,n !amera asta şi ni!iodată nu mi*a tre!ut prin !ap !ă s*ar putea ,nt-mpla !eva rău. "esigur) asta e vina mea. "e!i) ne*am ,ntors de pe terasă şi*am intrat ,n ,n!ăpere prin fereastră ,n a!elaşi moment ,n !are <it4ro( a pătruns din +ol. ' Ai pregătit tot !e aveam nevoie) <it4ro(7 l*am ,ntre at. ' Cred !ă da) lord Allowa(. &oate do!umentele sunt pe iroul dumneavoastră) răspunse el. ;i*apoi ne ură noapte ună. ' Aşteaptă doar o !lipă) am 4is) ,ndrept-ndu*mă spre irou. S*ar putea să am nevoie de !eva despre !are nu #i*am spus. M*am uitat repede prin +-rtiile !are erau aşe4ate a!olo. ' Ai uitat !eea !e era mai important dintre toate) <it4ro() am 4is. Planurile propriu 4ise ale su marinului: ' Planurile sunt !+iar deasupra) lord Allowa(.

' "ar nu) nu sunt) i*am răspuns) răsfoind do!umentele. ' "ar le*am pus a!olo a!um mai pu#in de un minut: ' $ine) dar nu mai sunt ai!i) i*am 4is. <it4ro( se apropie !u o e/presie uimită. 8u!rurile păreau in!redi ile. Ne*am uitat prin toate do!umentele de pe irouB am răs!olit seiful) dar ,n !ele din urmă a tre uit să ne !onsolăm !ă do!umentele dispăruseră... şi dispăruseră ,n s!urtul interval de !ir!a trei minute ,n !are <it4ro( lipsise din ,n!ăpere. ' "ar de !e ple!ase din ,n!ăpere7 interveni Poirot rus!. ' Asta l*am ,ntre at şi eu) e/!lamă sir 5arr(. ' Se pare) spuse lordul Allowa() !ă) e/a!t ,n momentul !-nd terminase !u aran2atul do!umentelor pe iroul meu) a fost surprins de #ipătul unei femei. Se repe4i ,n +ol. Pe s!ară o vă4u pe !amerista fran#u4oai!ă a doamnei Conrad. <ata arăta supărată şi al ă la fa#ă şi spuse !ă vă4use o stafie ' o siluetă ,m ră!ată ,n al ) !are se miş!a fără 4gomot. <it4ro( r-se de spaima a!esteia şi*i spuse) mai mult sau mai pu#in politi!os) să nu fa!ă pe proasta. Apoi se ,ntoarse ,n !amera asta ,n !are intram şi noi. ' &otul pare foarte !lar) apre!ie Poirot !ă4ut pe g-nduri. Singura pro lemă e da!ă servitoarea a a2utat ,n !alitate de !ompli!e7 A #ipat ,n !omplot !u tovarăşul ei !are lu!ra afară sau el aştepta a!olo doar ,n speran#a !ă i s*ar ivi o!a4ia7 Cred !ă era un ăr at) nu o femeie !eea !e a#i vă4ut. ' Nu pot să vă spun) domnule Poirot. A fost doar o um ră. Amiralul ufni ,ntr*un fel at-t de deose it ,n!-t nu putea să nu atragă aten#ia. ' Cred !ă domnul amiral are !eva de 4is) spuse Poirot liniştit !u un uşor 4-m et. A#i vă4ut um ra asta) sir 5arr(7 ' Nu) n*am vă4ut*o răspunse !elălalt. ;i ni!i Allowa(. Ramura unui !opa! s*a miş!at) sau !am aşa !eva şi a ia după a!eea) !-nd am des!operit furtul) el a tras !on!lu4ia !ă !ineva traversase terasa. Imagina#ia i*a 2u!at o festă) asta*i tot. ' "e o i!ei nu prea mi se spune !*aş avea multă imagina#ie) 4ise lordul Allowa( 4-m ind. ' Prostii) to#i avem imagina#ie. Cu to#ii putem !rede !*am vă4ut mai mult de!-t e adevărat. Am petre!ut o via#ă pe mare şi am o!+ii mai uni de!-t ai unuia de pe us!at. Mă uitam dire!t pe terasă şi aş fi vă4ut şi eu a!elaşi lu!ru da!ă ar fi fost !eva. .ra foarte +otăr-t ,n privin#a asta. Poirot se ridi!ă şi se ,ndreptă repede spre fereastră. ' 3mi permite#i7 ,ntre ă el. &re uie să re4olvăm pro lema asta da!ă se poate. Ieşi pe terasă şi noi ,l urmarăm. 3şi s!oase o lanternă din u4unar şi lumină stratul de iar ă de la marginea terasei. ' Unde a traversat terasa) milord7 ,ntre ă el. ' Aş 4i!e de partea !ealaltă a ferestrei. Poirot !ontinuă să mai lumine4e lo!urile !u lanterna !-teva minute) stră ăt-nd terasa p-nă*n !apăt şi*napoi. Apoi o stinse şi se ,ndreptă din umeri. ' Sir 5arr( are dreptate şi dumneavoastră greşi#i) milord) spuse el liniştit. A plouat serios mai devreme ,n seara asta. 9ri!ine ar fi tre!ut prin iar ă ar fi tre uit să lase urme de paşi. "ar nu sunt... ni!i una. Privirea sa tre!u de la un ăr at la !elălalt. 8ordul Allowa( arăta uimit şi nu prea !onvinsB amiralul ,şi e/primă ,n mod gălăgios satisfa!#ia. ' ;tiam !ă nu puteam să dau greş) de!lară el. Am ,n!redere ,n o!+ii mei ,n ori!e situa#ie. .ra ,nsăşi imaginea unui ătr-n şi !instit lup de mare) ,n!-t nu mi*am putut re#ine un 4-m et. ' Asta ne fa!e să ne re4umăm la oamenii din !asă) spuse !alm Poirot. Să intrăm. A!um) milord) ,n timp !e domnul <it4ro( vor ea !u !amerista pe s!ară) ar fi putut !ineva să se foloseas!ă de o!a4ie şi să ne intre ,n i liote!ă dinspre +ol7 8ordul Allowa( negă) d-nd din !ap. ' A solut imposi il) ar fi tre uit să trea!ă pe l-ngă el !a s*o fa!ă. ' "ar domnul <it4ro( ' sunte#i sigur de el) da7

8ordul Allowa( se ,nroşi. ' A solut) domnule Poirot. Răspund de loialitatea se!retarului meu. .ste imposi il !a el să fie impli!at ,n afa!ere ,n vreun fel. ' &otul pare imposi il) remar!ă Poirot !am se!. Poate !ă planurile şi*au pus o pere!+e de aripi şi*au 4 urat ' comme -a! $ătu din u4e !a un !omi! +eruvim. ' &oată afa!erea este imposi ilă) de!lară neră dător lordul Allowa(. "ar vă rog) domnule Poirot) ni!i să nu vă g-ndi#i să*l suspe!ta#i pe <it4ro(. =-ndi#i*vă doar) da!ă ar fi dorit să ia planurile) nimi! n*ar fi fost mai uşor pentru el de!-t să le !opie4e fără să*şi dea osteneala de a le fura7 ' Ai!i) milord) spuse Poirot apro ator) a#i fă!ut o remar!ă #ien &uste * văd !ă ave#i o minte ordonată şi metodi!ă. L'An$leterre poate să fie feri!ită !ă vă are. 8ordul Allowa( păru !am st-n2enit de a!eastă neaşteptată e/plo4ie de laude. Poirot se re,ntoarse la !+estiune. ' Camera ,n !are a#i stat toată seara... ' "a) sufrageria7 ' ;i ea are o fereastră !are dă pe terasă) !ă!i) ,mi amintes!) a#i spus !ă a#i ieşit pe a!olo. N*ar fi fost posi il !a !ineva să iasă prin fereastra de la sufragerie şi să intre prin asta de la irou) ,n timp !e domnul <it4ro( ieşise din !ameră şi să se re,ntoar!ă ,n sufragerie ,n a!elaşi fel7 ' "ar l*am vă4ut atun!i) o ie!tă amiralul. ' Nu) da!ă era#i !u spatele) merg-nd ,n dire!#ia opusă. ' <it4ro( a lipsit din !ameră numai !-teva minute) at-t timp !-t ne*a luat să mergem p-nă la !apătul terasei şi ,napoi. ' Nu !ontea4ă ' este o posi ilitate ' de fapt) singura) după !um stau lu!rurile. ' "ar nu era nimeni ,n sufragerie !-nd am ieşit) spuse amiralul. ' Poate au venit după a!eea. ' Vre#i să spune#i) 4ise lordul Allowa( rar) !ă atun!i !-nd <it4ro( a au4it*o pe fată #ip-nd şi a ieşit) !ineva era de2a as!uns ,n sufragerie şi !ă ei au intrat şi au ieşit prin ferestre şi apoi au ple!at din sufragerie după !e <it4ro( s*a ,ntors ,n !amera asta7 ' Mintea dumneavoastră metodi!ă din nou) spuse Poirot ,n!lin-ndu*se. ' "umneavoastră e/pli!a#i lu!rurile perfe!t. ' Să fi fost vreunul dintre servitori7 ' Sau vreun musafir. Camerista doamnei Conrad a #ipat. ' ./a!t) !e*mi pute#i spune despre doamna Conrad7 8ordul Allowa( se g-ndi pentru o !lipă. ' Vă spuneam !ă este o doamnă ine !unos!ută ,n so!ietate. . adevărat !ă dă petre!eri mari şi se du!e peste tot. "ar se ştie foarte pu#in despre adevărata ei origine şi despre !um şi*a petre!ut via#a ,n tre!ut. .ste o doamnă !are fre!ventea4ă foarte mult !er!urile diplomati!e şi ale <oreign 9ffi!e*ului. Servi!iul se!ret ar vrea să ştie de !e. ' 3n#eleg) spuse Poirot. ;i ea a fost invitată ai!i ,n wee?endul ăsta... ' Ca s*o putem o serva mai ,ndeaproape) să 4i!em. ' .arfaitment! S*ar fi putut !a ea să vă fi fă!ut foarte frumuşel figura. 8ordul Allowa( arăta !am ,n!ur!at şi Poirot !ontinuă. ' Spune#i*mi) milord) s*a fă!ut vreo referin#ă ,n pre4en#a ei ,n legătură !u su ie!tele pe !are dumneavoastră şi amiralul urma#i să le dis!uta#i ,mpreună7 ' "a) re!unos!u !elălalt. Sir 5arr( a spus6 >;i a!um +ai la su marinul nostru: 8a trea ă:> sau !eva de felul ăsta. ' 3n#eleg) fă!u Poirot pe g-nduri. Milord este foarte t-r4iu) dar afa!erea e urgentă. Aş vrea să !+estione4 pe mem rii a!estei petre!eri familiare) imediat da!ă este posi il. ' $ine,n#eles !ă se poate aran2a) răspunse lordul Allowa(. 8u!rul difi!il este !ă n*am vrea să se afle mai mult de!-t tre uie. Sigur) nu*i ni!i o pro* lemă !u lad( Duliet Neardale şi !u t-nărul 8eonard) dar doamna Conrad) da!ă nu e vinovată) se află ,ntr*o situa#ie diferită. Poate !ă ar tre ui să men#iona#i numai !ă lipseşte un do!ument important) fără să spe!ifi!a#i de

!e fel sau să intra#i ,n !ir!umstan#ele dispari#iei sale. ' ./a!t asta ,mi propuneam şi eu) su linie Poirot) plin de satisfa!#ie. "e fapt) ,n toate trei !a4urile. "omnul amiral să mă ierte) dar !+iar şi !ele mai une so#ii... ' Nu mă interesea4ă) fă!u sir 5arr(. &oate femeile pălăvrăges!) s!umpele de ele: Aş vrea !a Duliet să vor eas!ă mai mult şi să 2oa!e ridge !eva mai pu#in. "ar aşa sunt femeile ,n 4ilele noastre) ni!iodată nu sunt feri!ite da!ă nu dansea4ă sau nu 2oa!ă !ăr#i. Să*i tre4es! pe Duliet şi pe 8eonard) nu*i aşa Allowa(7 ' Mul#umes!. Am s*o !+em pe !amerista fran#u4oai!ă. "omnul Poirot doreşte s*o vadă şi ea poate să*şi tre4eas!ă stăp-na. Mă du! să aran2e4 asta a!um. 3ntre timp) ,l trimit ai!i pe <it4ro(. "omnul <it4ro( era un t-năr palid) su #ire) !u pin!e*ne4 şi o e/presie efeminată. "e!lara#ia sa a !oin!is pra!ti! !uv-nt !u !uv-nt !u !eea !e lordul Allowa( ne spusese de2a. ' "umneavoastră personal !e !rede#i) domnule <it4ro(7 "omnul <it4ro( ridi!ă din umeri. ' <ără ,ndoială) !ineva !are ştia !e avea să urme4e aştepta afară !a să i se iveas!ă o!a4ia. Putea să vadă prin fereastră !eea !e se ,nt-mpla ,n !ameră şi să se stre!oare ,năuntru !-nd eu am ple!at. Pă!at !ă lordul Allowa( n*a pus să fie urmărit tipul atun!i !-nd l*a vă4ut. Poirot nu l*a !ontra4is) ,n s!+im l*a ,ntre at6 ' Cre4i povestea !ameristei ' !*a vă4ut o fantomă7 ' .i) nu prea) domnule Poirot: ' Vreau să spun) !ă ea !+iar a !re4ut asta7 ' 9) ,n a!eastă privin#ă nu pot să mă e/prim. Părea) ,n mod sigur) !am supărată. Se #inea !u m-inile de !ap. ' A+a: strigă Poirot !u aerul unuia !are a fă!ut o des!operire. C+iar aşa ' şi ea este) fără ,ndoială) o fată drăgu#ă7 ' Nu i*am luat seama ,n mod deose it) spuse domnul <it4ro( pe un ton re#inut. ' Ai vă4ut*o şi pe stăp-na ei) da7 ' "e fapt) am vă4ut*o. .ra sus) ,n !apul s!ărilor şi o striga >8Monie:> Apoi m*a vă4ut şi) ine,n#eles) s*a retras. ' Sus) spuse Poirot) ,n!runt-ndu*se. ' $ine,n#eles) ,mi dau seama !ă totul este foarte neplă!ut pentru mine) sau mai degra ă ar fi fost) da!ă lordul Allowa( nu l*ar fi vă4ut din ,nt-mplare pe omul a!ela ple!-nd ,ntr* adevăr. 3n ori!e !a4) m*aş u!ura da!ă a#i dori să*mi !er!eta#i !amera şi să mă per!+e4i#iona#i. ' C+iar doreşti asta7 ' Sigur !ă da. Nu ştiu !e i*ar fi răspuns Poirot) dar ,n a!el moment reapăru lordul Allowa( şi ne informă !ă !ele două doamne) pre!um şi 8eonard Neardale se aflau ,n sufragerie. <emeile erau ,n negli2euri !are le veneau ine. "oamna Conrad era o femeie frumoasă de G0 de ani) !u păr auriu şi o uşoară tendin#ă de em#onpoint. 8ad( Duliet Neardale tre uie să fi avut A1 de ani) era ,naltă şi runetă) foarte su #ire) ,n!ă frumoasă) !u m-ini şi pi!ioare super e şi o purtare neliniştită) uimă!ită. <iul ei era un t-năr su #irel) muierati!) ,n !ontrast mare !u tatăl său inimos şi dire!t) după !-te am putut să*mi dau seama. Poirot i*a dat drumul !u povestioara asupra !ăreia ne ,n#elesesem şi apoi le*a e/pli!at !ă dorea să ştie da!ă vreunul au4ise sau vă4use !eva ,n seara a!eea) !are ar putea să ne a2ute. Adres-ndu*se ,nt-i doamnei Conrad) a ,ntre at*o da!ă ar putea să fie at-t de ună şi să*i spună !e fă!use e/a!t. ' Sta#i să văd... M*am dus sus. Mi*am sunat !amerista. Apoi) pentru !ă nu*şi fă!ea apari#ia) am ieşit şi am strigat*o. Am au4it*o vor ind pe s!ări. "upă !e mi*a periat părul i*am dat drumul ' era ,ntr*o foarte !urioasă stare nervoasă. Am !itit o vreme şi*apoi m*am !ul!at. ' ;i dumneavoastră) lad( Duliet7 ' M*am dus dire!t sus şi m*am !ul!at. .ram foarte o osită.

' "ar !artea ta) dragă7 ,ntre ă doamna Conrad) 4-m ind dul!e. ' Cartea mea7 8ad( Duliet se ,nroşi. ' "a) ştii) !-nd i*am dat drumul 8Moniei) ur!ai s!ările. Ai spus !ă ai !o or-t ,n sufragerie după o !arte. ' 9) da) am !o or-t. Am... am uitat. 8ad( Duliet ,şi ,n!leştă nervoasă m-inile. ' A#i au4it*o pe !amerista doamnei Conrad #ip-nd) milad(7 ' Nu) nu) n*am au4it*o. ' Ce !urios) pentru !ă tre uie să fi fost atun!i ,n sufragerie. ' N*am au4it nimi!) spuse lad( Duliet pe un ton mai ferm. Poirot se ,ntoarse spre t-nărul 8eonard. ' Monsieur? ' N*am fă!ut nimi!. M*am dus dire!t sus şi m*am ,n!+is ,năuntru. Poirot ,şi m-ng-ia ăr ia. ' Aşadar) mă tem !ă n*am nimi! ai!i !are să mă a2ute. Mesdames et monsieur, regret) regret teri il !ă v*am deran2at din somn pentru aşa un flea!. Primi#i s!u4ele mele) vă rog. =esti!ul-nd şi !er-ndu*şi s!u4e) ,i !onduse pe to#i afară. S*a ,ntors !u fran#u4oai!a) o fată drăgu#ă) !u o privire ,ndră4nea#ă. Allowa( şi Neardale ieşiseră !u doamnele. ' A!um mademoiselle, spuse Poirot pe un ton ră#oit) +ai spune*mi adevărul. Nu*mi spune mie asme. "e !e*ai #ipat pe s!ară7 ' A+) monsieur, am vă4ut o siluetă ,naltă) toată ,n al ... Poirot o opri) fă!-nd !u arătătorul un gest energi!. ' Nu #i*am spus) fără asme7 Stai să g+i!es!. &e*a sărutat) nu*i aşa7 "omnul 8eonard Neardale) vreau să 4i!7 ' .+ ine) monsieur, şi de fapt !e*i un sărut7 ' 3n a!este ,mpre2urări) e !-t se poate de natural) răspunse Poirot galant. Că sunt eu sau 5astings ai!i... "ar spune*mi !e s*a ,nt-mplat. ' A ur!at după mine şi m*a prins. M*am speriat şi am #ipat. "a!ă aş fi ştiut) n*aş fi #ipat) dar s*a apropiat de mine !a o pisi!ă. Apoi a apărut monsieur le secr'taire. "omnul 8eonard a fugit sus pe s!ări. ;i !e puteam să*i spun7 Mai ales unui &eune "omme comme -a * tellement comme il faut? Ma foi, am inventat o fantomă. ' Aşa totul se e/pli!ă) e/!lamă Poirot ine dispus. Apoi te*ai dus ,n !amera stăp-nei tale. Care*i !amera) apropo7 ' .ste la !apăt) monsieur. Pe a!olo. ' "ire!t deasupra iroului de!i. Bien, mademoiselle, nu te mai re#in şi la proc"aine fois, să nu mai #ipi. "upă !e*o !onduse afară se ,ntoarse spre mine 4-m ind. ' Un !a4 interesant) nu 5astings7 3n!ep să*mi vină !-teva mi!i idei. !t vous? ' Ce fă!ea 8eonard Neardale pe s!ară7 Nu*mi pla!e t-nărul a!ela) Poirot. . o puşlama ,n adevăratul sens al !uv-ntului. ' Sunt de a!ord !u tine) mon ami. ' <it4ro( pare un tip !instit. ' 8ordul Allowa( insistă mult asupra a!estui aspe!t. ' ;i totuşi e !eva ,n !omportamentul lui... ' . aproape prea un !a să fie adevărat7 ;i eu am sim#it asta. Pe de altă parte) prietena noastră) doamna Conrad) !u siguran#ă nu e ună delo!. ' ;i !amera ei se află deasupra iroului) am spus eu meditativ) uit-ndu*mă fi/ la Poirot. "ădu din !ap !u un uşor 4-m et. ' Nu) mon ami, nu pot să !red ,n mod serios !ă a!ea doamnă super ă s*a stre!urat 2os pe +ornul şemineului) sau a !o or-t !u o fr-ng+ie din al!on. 3n timp !e vor eam) uşa se des!+ise şi spre marea mea surpri4ă) lad( Duliet Neardale intră rapid şi fără 4gomot. ' "omnule Poirot) spuse ea aproape pe nerăsuflate) putem vor i ,ntre patru o!+i7

' Milad() !ăpitanul 5astings este !a alter ego al meu. Pute#i vor i ,n pre4en#a lui !a şi !um n*ar !onta) n*ar fi de fa#ă. Vă rog să lua#i lo!. Se aşe4ă !u o!+ii ,n!ă fi/a#i asupra lui Poirot. ' Ceea !e am de spus e !am difi!il. Vă o!upa#i de !a4. "a!ă do!umentele vor fi returnate) afa!erea va fi ,n!+eiată7 Vreau să spun) s*ar putea fa!e fără să se mai pună ,ntre ări7 Poirot o privi !u gravitate. ' Sta#i să ,n#eleg) madame. .le ,mi vor fi date mie) aşa*i7 ;i eu urmea4ă să le restitui lordului Allowa( !u !ondi#ia !a el să nu ,ntre e de unde le am7 .a dădu afirmativ din !ap. ' Asta am vrut să spun. "ar tre uie să fiu sigură !ă nu se fa!e... pu li!itate. ' Nu !red !ă lordul Allowa( este prea dorni! de pu li!itate) spuse Poirot serios. ' Atun!i) a!!epta#i7 strigă ea neră dătoare după un răspuns. ' 9 !lipă) milad(. "epinde !-t de repede ,mi ve#i ,nm-na do!umentele. ' Aproape imediat. Poirot se uită la pendulă. ' ./a!t) !-t de repede7 ' Să spunem... 4e!e minute) şopti ea. ' A!!ept) milad(. Ieşi gră ită din !ameră. Am str-ns din u4e) !a şi !um aş fi fluierat. ' Po#i să*mi re4umi situa#ia) 5astings7 ' $ridge) am răspuns su!!int. ' A+) ,#i aminteşti !uvintele rostite de domnul amiral: Ce nenoro!ire: &e feli!it) 5astings: N*am mai spus nimi! deoare!e lordul Allowa( intră şi se uită ,ntre ător spre Poirot. ' Mai ai şi alte idei) domnule Poirot7 Mă tem !ă răspunsurile la ,ntre ările dumitale au fost !am de4amăgitoare. ' C-tuşi de pu#in) milord. Au fost !+iar sufi!ient de !lare. Nu mai este ne!esar să răm-n ai!i) !u permisiunea dumneavoastră) am să mă ,ntor! imediat la 8ondra. 8ordul Allowa( rămase perple/. ' "ar... !e*a#i des!operit7 ;ti#i !ine*a luat planurile7 ' "a milord) ştiu. Spune#i*mi) ,n !a4ul ,n !are do!umentele sunt returnate anonim) nu ve#i mai pretinde alte !er!etări7 8ordul Allowa( se uită fi/ la el. ' Vre#i să spune#i !u !ondi#ia a!ordării unei sume de ani7 ' Nu) milord) returnate fără ni!i o !ondi#ie. ' $ine,n#eles) re!uperarea planurilor este lu!rul !el mai important) spuse lordul Allowa( ,n!et. Se uită uimit şi fără să ,n#eleagă. ' Atun!i v*aş re!omanda ,n mod serios să adopta#i a!eastă atitudine. Numai dumneavoastră) amiralul şi se!retarul şti#i despre dispari#ia lor. Numai dumneavoastră trei tre uie să afla#i despre restituirea lor. ;i pute#i !onta pe mine !a să vă spri2in din toate pun!tele de vedere ' lăsa#i misterul pe umerii mei. Mi*a#i !erut să vă redau do!umentele ' am fă!ut asta. Nu şti#i mai multe. Se ridi!ă şi*i ,ntinse m-na. Milord) mi*a părut ine !ă v*am ,nt-lnit. Am ,n!redere ,n dumneavoastră şi ,n devotamentul dumneavoastră fa#ă de Anglia. 3i ve#i !ondu!e destinele !u m-nă forte) sigură. ' "omnule Poirot) vă 2ur !*am să fa! tot !e*mi stă ,n putin#ă. Ar putea fi un defe!t sau o !alitate) dar eu !red ,n mine. ' Aşa fa!e ori!e om mare. ;i eu sunt la fel) spuse Poirot grandilo!vent. Maşina veni ,n !-teva minute ,n fa#a uşii şi lordul Allowa( ,şi luă la revedere de la noi pe trepte !u sin!eră !ordialitate. ' . un om mare) 5astings) spuse Poirot) !-nd am pornit. Are minte) influen#ă) putere. .l este omul puterni! de !are Anglia are nevoie pentru a o !ondu!e ,n a!este 4ile difi!ile ale

re!onstru!#iei de după ră4 oi. ' Sunt gata să fiu de a!ord !u tot !e spui Poirot) dar !e e !u lad( Duliet7 Va returna ea do!umentele dire!t lui Allowa(7 Ce va !rede !-nd le va des!operi fără ni!i un !uv-nt7 ' 5astings) am să*#i pun o mi!ă ,ntre are. "e !e) !-nd a vor it !u mine) nu mi*a dat planurile atun!i şi a!olo7 ' Nu le avea la ea. ' Perfe!t. C-t timp i*ar fi luat să le adu!ă din !amera ei7 Sau dintr*o as!un4ătoare din !asă7 Nu tre uie să*mi răspun4i. 3#i spun eu. Pro a il vreo două minute şi 2umătate: "ar ea !ere 4e!e minute. "e !e7 Pentru !ă ,n mod !lar ea tre uie să le o #ină de la o altă persoană) să argumente4e sau să se !erte !u a!ea persoană ,nainte de a le preda. A!um) !are ar putea fi persoana a!eea7 Ni!i vor ă de doamna Conrad) !i un mem ru al propriei ei familii) so#ul sau fiul său. Care dintre ei este mai pro a il7 8eonard Neardale a spus !ă s*a dus dire!t să se !ul!e. ;tim !ă asta nu*i adevărat. Să presupunem !ă mama s*a dus ,n !amera lui şi nu l*a găsitB să presupunem !ă a !o or-t plină de o teamă nedefinită ' nu prea e o !omoară fiul ăla al ei: Nu*l găseşte) dar mai t-r4iu ,l aude neg-nd !*ar fi părăsit !amera sa. .a trage !on!lu4ia !ă el este +o#ul. "e ai!i) dis!u#ia ei !u mine. "ar) mon ami, noi ştim !eva !e lad( Duliet nu ştie6 !ă fiul ei n*ar fi putut fi ,n irou) pentru !ă el era pe s!ară) sărut-nd*o pe frumuşi!a fran#u4oai!ă. "eşi ea nu !unoaşte a!est lu!ru) 8eonard Neardale are un ali i. ' $ine) dar atun!i !ine a furat do!umentele7 Se pare !ă i*am eliminat pe to#i6 lad( Duliet) fiul ei) doamna Conrad) fran#u4oai!a... ' ./a!t. <oloseşte*#i mi!ile tale !elule !enuşii) prietene. Solu#ia ,#i sare ,n o!+i. Am dat din !ap neputin!ios. ' "ar) !um nu: "a!ă te*ai !on!entra mai mult: Uite) de!i) <it4ro( iese din !ameră) lăsă +-rtiile pe irou. C-teva minute mai t-r4iu) lordul Allowa( intră) se du!e la ele şi do!umentele au dispărut. Numai două lu!ruri sunt posi ile6 ori <it4ro( nu le*a lăsat) !i le*a pus ,n u4unarul lui ' şi asta nu*i ra#ional fiind!ă) aşa !um a su liniat Allowa() le*ar fi putut !opia ori!-nd ar fi vrut ' ori do!umentele erau a!olo !-nd lordul Allowa( a intrat şi ,n a!est !a4 ele au fost introduse ,n u4unarul său. ' 8ordul Allowa( +o#) am spus) stupefiat. "ar de !e7 "e !e7 ' Nu mi*ai povestit tu de un s!andal ,n tre!ut7 Mi*ai spus !ă a fost a!+itat. "ar să presupunem !ă fusese adevărat7 3n via#a pu li!ă engle4ă nu tre uie să fie ni!i un s!andal. "a!ă afa!erea ar fi fost s!ormonită şi s*ar fi găsit pro e ,mpotriva lui a!um) atun!i adio pentru !ariera sa politi!ă. Să presupunem !ă era şanta2at) pre#ul !erut fiind planurile su marinului. ' "ar omul e un trădător m-rşav: am strigat eu. ' 9) nu) nu este. . inteligent şi plin de idei. Să presupunem) prietene) !ă a !opiat planurile alea) fă!-nd ' pentru !ă este un inginer deştept ' o mi!ă s!+im are ,n fie!are parte) aşa ,n!-t ele ar deveni aproape inapli!a ile. .l ,nm-nea4ă planurile false agentului duşman ' doamna Conrad) !redB dar pentru !a să nu se ridi!e ni!i o suspi!iune ,n privin#a veridi!ită#ii lor) planurile tre uie să fie furate. <a!e tot !e poate !a să nu plane4e ni!i o suspi!iune asupra vreunuia din !asă) pretin4-nd !ă a vă4ut un om fugind pe fereastră. "ar ai!i se poti!neşte de ,n!ăpă#-narea amiralului. Aşa !ă următoarea sa gri2ă este !a ni!i o ănuială să nu !adă asupra lui <it4ro(. ' Asta*i găselni#a ta) Poirot) am o ie!tat eu. ' Asta*i psi+ologie) mon ami. Un om !are ar fi ,nm-nat planurile reale n*ar fi fost ultras!rupulos ,n privin#a !ui avea să !adă pradă suspi!iunilor. ;i de !e a fost el at-t de preo!upat !a ni!i un detaliu privind furtul să nu a2ungă la doamna Conrad7 Pentru !ă el ,i ,nm-nase planurile !ontrafă!ute) mai devreme ,n seara a!easta şi nu vroia !a ea să afle !ă furtul a avut lo! mai t-r4iu. ' Mă ,ntre da!ă ai dreptate. ' $ine,n#eles !ă am dreptate. Am vor it !u Allowa( !a ,ntre oameni mari şi el a ,n#eles perfe!t. 9 să ve4i.

Un lu!ru e sigur. 3n 4iua !-nd Allowa( a devenit prim ministru un !e! şi o fotografie semnată au sositB pe fotografie erau !uvintele6 =%iscretului meu prieten, @ercule .oirot, de la AlloAa1=. Cred !ă tipul >F> al su marinului determină mare e/altare ,n !er!urile navale. Se spune !ă el va revolu#iona marina navală modernă. Am au4it !ă o anumită putere străină a ,n!er!at să !onstruias!ă !eva de a!elaşi tip şi re4ultatul a fost un trist eşe!. "ar ,n!ă mai !red !ă Poirot g+i!ise. .l o fa!e prea des şi o s*o ,n!ur!e ,ntr*o 4i.

VII. Misterul sinu!iderii ' 3n fond) nimi! nu seamănă !u via#a la #ară) nu*i aşa7 spuse inspe!torul Dapp) inspir-nd ad-n! pe nas şi e/pir-nd pe gură) aşa !um s!rie la !arte. Poirot şi !u mine am salutat ideea din toată inima. <usese sugestia inspe!torului de la S!otland Iard !a să mergem ,n wee?end ,n orăşelul de provin!ie $asing Mar?et. C-nd era li er) Dapp era un otanist pasionat şi vor ea despre flori mărunte) !u nume latineşti in!redi il de lungi Jpronun#ate oare!um !iudatK) !u un entu4iasm !+iar mai mare de!-t !el !u !are*şi trata !a4urile. ' Nimeni nu ne !unoaşte şi noi nu ştim pe nimeni) su linie Dapp. Asta*i esen#ial: &otuşi) nu aşa stătea !a4ul) deoare!e poli#istul lo!al fusese transferat dintr*un sat aflat la !in!ispre4e!e mile depărtare) unde avusese lo! o otrăvire !u arseni!) !eea !e ,l pusese ,n !onta!t !u inspe!torul de la S!otland Iard. Re!unos!-ndu*l ,n!-ntat ' asta i*a sporit una dispo4i#ie lui Dapp şi) !um stăteam la mi!ul de2un) dumini!ă diminea#ă) ,n separeul +anului din sat) !u soarele strălu!ind şi !-r!eii de !aprifoi stre!ura#i prin fereastră) ne sim#eam e/traordinar de ine. ;un!a !u ouă era e/!elentă) !afeaua nu prea ună dar ău ilă şi fier inte. ' Aşa via#ă 4i! şi eu) spuse Dapp. C-nd o să ies la pensie) ,mi iau un lo!uşor la #ară. Ca ăsta) departe de !rime: ' Le crime, il est partout, remar!ă Poirot) ,n timp !e ,nfule!ă o u!ată mare de p-ine şi se ,n!runtă la o vra ie !are se legănă o ra4ni!ă pe perva4ul ferestrei. Am re!itat ,n glumă6 =Bepurele 3la are o mutr3 frumoas3, %ar duce o via23 personal3 odioas3 8 a7 putea cu adev3rat s3 v3 spun ,e lucruri $roa+nice iepurii la cale pun=. ' "oamne) spuse Dapp) re4em-ndu*se de spătar) aş mai vrea un ou şi o felie) două de şun!ă. Ce 4i!i) !ăpitane7 ' "e a!ord) am răspuns ,nsufle#it. "ar tu) Poirot7 Poirot refu4ă. ' Nu tre uie să*#i ,n!ar!i aşa stoma!ul ,n!-t !reierul să nu mai fun!#ione4e) remar!ă el. ' Am să ris! să*mi umplu stoma!ul ,n!ă pu#in) r-se Dapp. Iau propor#iiB apropo) şi tu eşti solid) domnule Poirot. 5ei) domnişoară) două por#ii de ouă !u şun!ă. 3n !lipa a!eea) ,nsă) o siluetă impunătoare apăru ,n !adrul uşii. .ra poli#istul Pollard. ' Vă rog să mă s!u4a#i) domnilor) dar am să*l deran2e4 pe inspe!tor pentru !ă am nevoie de sfatul său. ' Sunt ,n va!an#ă) se apără Dapp de ,ndată. Nu vreau să am de lu!ru. Ce s*a ,nt-mplat7 ' "omnul de la 8eig+ 5ouse... s*a ,mpuş!at... ,n !ap. ' $ine) se des!ur!ă ei) spuse Dapp me!ani!. "atorii sau vreo femeie) !red. 3mi pare rău) nu pot să te a2ut) Pollard. ' Pro lema este !ă nu s*ar fi putut ,mpuş!a) 4ise poli#istul. Cel pu#in) asta*i părerea do!torului =iles.

Dapp lăsă !eaş!a 2os. ' Nu s*ar fi putut ,mpuş!a. Ce vrei să spui7 ' Asta sus#ine do!torul =iles) repetă Pollard. Că e a solut imposi il. . !umplit de uluit) uşa ,n!+isă pe dinăuntru şi ferestrele la felB dar el insistă !ă omul nu s*ar fi putut sinu!ide. 8u!rurile s*au s!+im at. Am renun#at la por#iile suplimentare de ouă !u şun!ă şi !-teva minute mai t-r4iu mergeam !u to#ii !-t puteam de repede spre 8eig+ 5ouse) Dapp !+estion-ndu*l ,ndeaproape pe poli#ist. Numele mortului era Nalter Prot+eroeB un om de v-rstă mi2lo!ie şi foarte retras. Venise !u opt ani ,n urmă ,n Mar?et $asing şi ,n!+iriase 8eig+ 5ouse) un ve!+i !ona! ,n ruine. 8o!uia ,ntr*un !ol# al său) av-nd ,n slu2 a lui o ,ngri2itoare pe !are o adusese !u el. 9 !+ema domnişoara Clegg) era o femeie foarte demnă şi foarte respe!tată ,n sat. "oar re!ent) domnul Prot+eroe primise vi4itatori !are au rămas să stea la el) o doamnă şi un domn Par?er din 8ondra. 3n diminea#a a!easta) neprimind ni!i un răspuns !-nd s*a dus să*şi strige stăp-nul şi găsind uşa ,n!+isă) domnişoara Clegg s*a alarmat) a telefonat la poli#ie şi la do!tor. Poli#istul Pollard şi do!torul =iles sosiseră ,n a!elaşi moment. Prin eforturi unite reuşiseră să spargă uşa de ste2ar de la dormitorul său. "omnul Prot+eroe 4ă!ea pe duşumea) ,mpuş!at ,n !ap) !u pistolul ,n m-na dreaptă. Arăta !a un !a4 !lar de sinu!idere. &otuşi) după !e*a e/aminat !adavrul) do!torul =iles a fost uimit şi) ,n !ele din urmă) l*a tras pe poli#ist deoparte şi i*a !omuni!at nelămuririle sale) la !are Pollard s*a g-ndit de ,ndată la Dapp. 8ăs-nd totul ,n gri2a do!torului s*a repe4it la +an. ./a!t !-nd povestea poli#istului s*a terminat) am sosit la 8eig+ 5ouse) o !lădire mare !u un aer de4olant) ,n!on2urată de o grădină ne,ngri2ită) plină de uruieni. Uşa de la intrare era des!+isă şi am pătruns imediat ,n +ol şi de a!olo ,ntr*o !ameră pentru mi!ul de2un de unde se au4eau nişte vo!i. .rau patru oameni ,n !ameră6 un ăr at ,m ră!at ,n nişte +aine oare!um #ipătoare) !u o fa#ă perfidă) respingătoare) !are nu mi*a plă!ut din prima !lipăB o femeie !am de a!elaşi tip) deşi frumoasă) dar de o manieră vulgarăB o altă femeie ,m ră!ată so ru) ,n negru) !are stătea mai la o parte) pro a il ,ngri2itoarea şi un ăr at ,nalt ,m ră!at ,ntr*un !ostum de v-nător din stofă) !u o fa#ă inteligentă) de om !apa il şi !are era !lar stăp-n pe situa#ie. ' "o!tore =iles) i se adresă poli#istului) a!esta este inspe!torul dete!tiv Dapp de la S!otland Iard şi !ei doi prieteni ai săi. "o!torul ne salută şi ne re!omandă domnului şi doamnei Par?er. Apoi i*am ,nso#it la eta2. 8a un semn al lui Dapp) Pollard rămase 2os !a să supraveg+e4e !asa. "o!torul ne*a !ondus sus) de*a lungul unui !oridor. 3n !apăt) o uşă era des!+isăB aş!+ii din ea at-rnau ,n alamale şi uşa se pră uşise pe duşumea ,năuntru. Am intrat. Cadavrul 4ă!ea ,n!ă pe pardoseală. "omnul Prot+eroe fusese un om ,ntre două v-rste) !u ar ă şi păr !ărunt la t-mple. Dapp se duse şi ,ngenun!+e l-ngă el. ' "e !e nu l*a#i lăsat aşa !um l*a#i găsit7 mormăi el. "o!torul dădu din umeri. ' Am !re4ut !ă*i un !a4 de sinu!idere. ' 5m: fă!u Dapp. =lontele a intrat ,n !ap prin spatele ure!+ii st-ngi. ' ./a!t) !onfirmă do!torul. .ste !lar imposi il !a el să se fi ,mpuş!at. Ar fi tre uit să*şi răsu!eas!ă m-na dreaptă pe după !ap. N*o putea fa!e. ' &otuşi) a#i găsit pistolul ,n m-na lui7 Apropo) unde e7 "o!torul arătă !u !apul spre masă. "ar nu*l #inea str-ns ,n m-nă) adăugă el. .ra ,n palmă) ,nsă degetele nu erau ,n!leştate pe el. ' A fost pus a!olo mai t-r4iu) o servă DappB asta*i destul de !lar. ./amină arma. A tras un !artuş. Vom lua amprentele) dar mă ,ndoies! !ă vom găsi altele ,n afară de ale dumneavoastră) do!tore =iles. "e !-t timp e mort7 ' "e aseară. Nu pot să mă pronun# asupra orei) aşa !um fa! do!torii a!eia minuna#i din povestirile !u dete!tivi. 3n mare) ,nsă) e mort de vreo @H ore. P-nă atun!i) Poirot nu fă!use ni!i o miş!are. Rămăsese l-ngă mine) privindu*l pe Dapp şi

as!ult-ndu*i ,ntre ările. Numai din !-nd ,n !-nd mirosea aerul !u deli!ate#e) !a şi !um asta ,l uimea. 8*am mirosit şi eu) dar n*am putut des!operi nimi! !are să*mi tre4eas!ă interes. Aerul din !ameră părea foarte !urat şi lipsit de ori!e miros şi totuşi) din !-nd ,n !-nd) Poirot !ontinuă să*l miroasă ,n mod !iudat) !a şi !um nasul său mai fin des!operise !eva !e eu nu depistasem. "upă !e Dapp se ,ndepărtă de !adavru) Poirot ,ngenun!+e l-ngă el. Nu se uită la rană. 8a ,n!eput m*am g-ndit !ă e/amina degetele de la m-na ,n !are se aflase pistolul) dar după o !lipă am o servat !ă pe el ,l interesa o atistă din m-ne!a +ainei. "omnul Prot+eroe purta un !ostum gri ,n!+is. 3n !ele din urmă) Poirot se ridi!ă) dar o!+ii ,i rămaseră a#inti#i asupra atistei) uimi#i. Dapp ,l !+emă să*l a2ute să ridi!e uşa. <olosindu*mă de o!a4ie) am ,ngenun!+eat şi eu şi) s!o#-nd atista din m-ne!ă) am !er!etat*o !u aten#ie. .ra o atistă foarte simplă din material al B nu era ni!i o ini#ială) ni!i o pată de vreun fel. Am pus*o la lo!) d-nd din !ap şi re!unos!-ndu*mă depăşit de evenimente. Ceilal#i ridi!aseră uşa. Mi*am dat seamă !ă ,n!er!au să găseas!ă !+eia. "ar ,n van. ' Asta pune !apăt poveştii) spuse Dapp. <ereastra e ,n!+isă. U!igaşul a ,n!uiat uşa şi a luat !+eia !u el. S*a g-ndit !ă se va !onsidera !ă Prot+eroe se ,n!+isese singur şi s*a ,mpuş!at şi !ă a sen#a !+eii nu va fi o servată. "e a!ord) domnule Poirot7 ' "e a!ord) da) dar ar fi fost mai simplu şi mai ine să stre!oare !+eia ,napoi pe su uşă. Atun!i ar fi părut !a şi !um !ă4use din roas!ă. ' A+) ine) dar nu po#i să te aştep#i !a toată lumea să ai ă idei strălu!ite !a ale tale. Ai fi fost o teroare adevărată da!ă te*ai fi apu!at de !rime. Ai fi fă!ut vreo remar!ă) domnule Poirot7 Mi s*a părut !ă Poirot era ,ntr*un fel ,n!ur!at. A arun!at o privire prin !ameră şi a remar!at pe un ton l-nd de par!ă şi*ar fi !erut s!u4e6 a fumat o mul#ime) domnul ăsta. C+iar aşa eraB !ăminul era plin de mu!uri de #igări !a şi s!rumiera !are se afla pe o măsu#ă) l-ngă un fotoliu mare. ' &re uie să fi fumat vreo două4e!i de #igări aseară) remar!ă Dapp. Aple!-ndu*se) e/amină !u gri2ă !eea !e se afla ,n !ămin şi) apoi) ,şi ,ndreptă aten#ia spre s!rumieră. &oate sunt de a!elaşi fel) remar!ă el şi fumate de a!elaşi om. Nu*i nimi! ai!i) Poirot. ' N*am spus !ă era) murmură prietenul meu. ' 5ei) !e*i asta7 e/!lamă Dapp. Se repe4i la !eva lu!ios şi strălu!itor !are se afla pe duşumea l-ngă mort. Un uton rupt. Mă ,ntre al !ui e. "o!tore =iles) vă rog !o or-#i şi trimite#i*o sus pe ,ngri2itoare. ' ;i !u familia Par?er7 .l e foarte neră dător să ple!e... spune !ă are nişte tre uri urgente la 8ondra. ' "a) ine. 9 să tre uias!ă să se des!ur!e fără el. "upă !um evoluea4ă lu!rurile) s*ar putea să*l aştepte nişte afa!eri urgente ai!i: &rimite*o sus pe ,ngri2itoare şi nu*i lăsa pe ni!i unul dintre Par?eri să te pă!ăleas!ă pe dumneata sau pe Pollard. A intrat !ineva ai!i ,n diminea#a asta7 "o!torul se g-ndi. ' Nu) au stat afară pe !oridor) ,n vreme !e Pollard şi !u mine am intrat. ' Sunte#i sigur de asta7 ' A solut sigur. "o!torul ple!ă să fa!ă !e fusese rugat. ' $un omul ăsta) spuse Dapp admirativ. Unii dintre do!torii ăştia de #ară sunt tipi de !lasa ,nt-i. Mă ,ntre !ine l*a ,mpuş!at pe individul a!esta. Se pare !ă unul din !ei trei din !asă. Nu*mi prea vine s*o suspe!te4 pe ,ngri2itoare. A avut opt ani la dispo4i#ie să*l ,mpuşte) da!ă ar fi vrut s*o fa!ă. "ar !ine sunt Par?erii ăştia7 Nu arată a fi un !uplu ama il. 3n a!est moment apăru domnişoara Clegg. .ra o femeie ,naltă) us!ă#ivă) !u păr !ărunt) ,ngri2it de o !ărare la mi2lo!) foarte !almă şi serioasă din fire. Mai trăda un aer de om !apa il) !are*#i impunea respe!t. Răspun4-nd la ,ntre ările lui Dapp) ea povesti !ă era de paispre4e!e ani ,n slu2 a !elui mort. <usese un stăp-n generos şi respe!tuos. Nu*i vă4use ni!iodată pe domnul şi doamna Par?er p-nă a!um trei 4ile) !-nd sosiseră pe neaşteptate să lo!uias!ă a!olo. .ra de părere !ă se invitaseră singuriB ,n mod sigur stăp-nul nu fusese ,n!-ntat să*i vadă. $utonii pe !are*i arătă Dapp nu*i apar#ineau domnului Prot+eroe ' era !onvinsă de asta. 3ntre ată despre

pistol) 4ise !ă ştia !ă stăp-nul ei avea o armă de a!est fel. 9 #inea su !+eie. 9 vă4use odată) !u !-#iva ani ,n urmă) dar nu putea să spună da!ă era a!eeaşi. N*au4ise ni!i o ,mpuş!ătură seara tre!ută) lu!ru !are nu părea surprin4ător) deoare!e era o !asă mare) !u multe !oridoare şi !amerele ei) !a şi !ele pregătite pentru familia Par?er) se aflau la !apătul !elălalt al !lădirii. Nu ştia la !e oră se !ul!ase domnul Prot+eroe... era ,n!ă trea4 pe la nouă şi 2umătate !-nd ea s*a retras. "e o i!ei) nu se !ul!a de,ndată !e se du!eau ,n !amera lui. 9 işnuia să*şi petrea!ă 2umătate din noapte !itind şi fum-nd. <uma e/trem de mult. Atun!i Poirot stre!ură o ,ntre are. ' "e o i!ei stăp-nul dormea !u fereastra ,n!+isă sau des!+isă7 "omnişoara Clegg stătu pe g-nduri. ' "e o i!ei ' des!+isă) ,n ori!e !a4 sus. ' &otuşi) a!um e ,n!+isă. Pute#i să e/pli!a#i lu!rul ăsta7 ' Nu) numai da!ă nu a sim#it un !urent şi a ,n!+is*o. Dapp i*a mai pus !-teva ,ntre ări) după !are i*a dat drumul. Apoi i*a an!+etat separat pe !ei doi Par?er. "oamna Par?er era ,ng-mfată şi fanfaroană. Negă !ă utonul ,i apar#inea) dar) !um so#ia sa ,l re!unos!use mai ,nainte) a!easta nu prea i*a ,m unătă#it situa#iaB !-nd a mai negat şi !ă ar mai fi fost vreodată ,n !amera lui Prot+eroe) Dapp a !onsiderat !ă avea sufi!iente dove4i să !eară un mandat de arestare. 8ăs-ndu*l pe Pollard stăp-n pe situa#ie) Dapp se re,ntoarse degra ă ,n sat şi luă legătura telefoni! !u sediul !entral. Poirot şi !u mine ne*am ,ntors la +an. ' .şti neo işnuit de liniştit) am 4is. Nu te interesea4ă !a4ul. ' Au contraire, mă interesea4ă enorm) dar şi mă uimeşte. ' Motivul este ne!unos!ut) am spus g-nditor) dar sunt sigur !ă familia Par?er e de proastă !alitate. &oate dove4ile sunt destul de !lar ,mpotriva lui) !u toată lipsa de motiva#ie) dar a!easta ar putea apare mai t-r4iu. ' Nu te*a i4 it nimi! !a fiind deose it de semnifi!ativ) deşi a fost tre!ut !u vederea de Dapp7 M*am uitat la el !urios. ' Ce mi*as!un4i) Poirot7 ' Ce*as!undea mortul7 ' 9) atista aia: ' ./a!t) atista aia: ' Un marinar şi*a pus atista ,n m-ne!ă) am 4is pe g-nduri. ' ./!elent) 5astings) dar nu la asta mă refer. ' 8a !e alt!eva7 ' Mereu şi mereu ,mi vine mirosul fumului de #igară. ' Nu mirosea delo!) am e/!lamat uimit. ' Ni!i mie nu mi s*a părut) c"er ami. M*am uitat serios la el. . at-t de difi!il să*#i dai seama !-nd Poirot te du!e !u preşul) dar el părea foarte serios şi ,n!runtat. An!+eta a ,n!eput două 4ile mai t-r4iu. 3ntre timp) au apărut alte mărturii. Un vaga ond a re!unos!ut !ă sărise 4idul grădinii de la 8eig+ 5ouse) unde adesea dormea ,ntr*un şopron !are era lăsat des!+is. A mai de!larat !ă la ora @H noaptea au4ise doi ăr a#i !ert-ndu*se tare ,ntr*o !ameră de la primul eta2. 9mul !erea o sumă de aniB !elălalt refu4a supărat. As!uns după un tufiş el ,i vă4use pe !ei doi oameni) tre!-nd ,n!olo şi ,n!oa!e prin fa#a ferestrei luminate. Pe unul ,l !unoştea ine !a fiind domnul Prot+eroe) proprietarul !aseiB pe !elălalt l*a identifi!at) fără ni!i un du iu) !a fiind domnul Par?er. .ra !lar a!um !ă familia Par?er venise la 8eig+ 5ouse !a să*l şanta2e4e pe Prot+eroe şi) !-nd) mai t-r4iu) s*a des!operit !ă adevăratul nume al de!edatului era Nendover şi !ă fusese lo!otenent de marină) impli!at ,n e/plo4ia din @P@1) de pe nava de lu/ >Merr(t+oug+t>) !a4ul

păru să se limpe4eas!ă rapid. S*a presupus !ă Par?er) !unos!-nd rolul pe !are*l 2u!ase Nendover) dăduse de urmele lui şi pretindea ani !a să păstre4e se!retul) lu!ru pe !are !elălalt ,l refu4a. 3n timpul răfuielii) Nendover ,şi s!oase revolverul) Par?er i*l smulse şi ,l ,mpuş!ă) ,n!er!-nd după a!eea să ,ns!ene4e o sinu!idere. Par?er a fost trimis ,n 2ude!ată) re4erv-ndu*şi dreptul la apărare. Noi am asistat la pro!edurile de la poli#ie. C-nd am ple!at) Poirot dădea din !ap. ' Aşa tre uie să fie) murmura !a pentru sine. "a) aşa tre uie să fie. Nu mai aştept. Intră la poştă şi s!rise un ilet pe !are ,l e/pedie printr*un mesager spe!ial. N*am vă4ut !ui ,i era adresat. Apoi ne*am ,ntors la +anul unde stătusem ,n memora ilul wee?end. Poirot era neliniştit) patrul-nd spre fereastră şi ,napoi. ' Aştept un musafir) ,mi e/pli!ă el. Nu se poate... sigur) nu pot să mă ,nşel. Nu) iat*o. Spre marea mea uimire) peste o !lipă) domnişoara Clegg intră ,n !ameră. .ra mai pu#in !almă !a de o i!ei şi respira greu !a şi !um ar fi alergat. Am vă4ut teama din o!+ii ei ,n timp !e*l privea pe Poirot. ' 8ua#i lo!) mademoiselle, spuse el !u unătate. Am g+i!it !ore!t) nu*i aşa7 3n lo! de răspuns) i4 u!ni ,n la!rimi. ' "e !e a#i fă!ut*o7 o ,ntre ă Poirot !u l-nde#e. "e !e7 ' 8*am iu it at-t de mult) răspunse ea. Am fost doi!a lui !-nd era numai un ăie#el. 9) ave#i milă de mine: ' Am să fa! tot !e depinde de mine. "ar ,n#elege#i !ă nu pot să las un om nevinovat să at-rne ,n ştreang) !+iar da!ă el este un es!ro! neruşinat: .a se ridi!ă şi spuse ,n!et6 ' Poate totuşi) n*ar fi tre uit. <a!e#i aşa !um şti#i mai ine. Apoi) ieşi iute din !ameră. ' .a l*a ,mpuş!at7 am ,ntre at !u totul uluit. Poirot 4-m i şi !lătină din !ap. ' .l s*a ,mpuş!at. 3#i aminteşti !ă purta o atistă ,n m-ne!a dreaptă7 Asta mi*a dovedit !ă era st-nga!i. &em-ndu*se !ă va fi des!operit) după ,ntrevederea furtunoasă !u domnul Par?er) s*a ,mpuş!at. 3n diminea#a următoare) domnişoara Clegg ur!ă să*l !+eme !a de o i!ei şi*l găsi 4ă!-nd mort. "upă !um to!mai ne*a spus) ,l !unoştea de !-nd era un ăie#el şi s*a ,nfuriat pe familia Par?er !are*l ,mpinsese spre a!eastă moarte de4onorantă. .a ,i !onsidera u!igaşi şi*atun!i) deodată) a vă4ut un prile2 de a*i fa!e să sufere pentru fapta pe !are o inspiraseră. Numai ea singură ştia !ă el era st-nga!i. A luat pistolul din m-na st-ngă şi l*a pus ,n !ea dreaptă) a ,n!+is ine fereastra) a lăsat să !adă utonul pe !are*l luase din una din !amerele de 2os) a ple!at ,n!+i4-nd uşa şi lu-nd !+eia. ' Poirot) am i4 u!nit eu) plin de entu4iasm) tu eşti magnifi!. &oate astea numai de la mi!ul clu !u atista. ' ;i fumul de #igară. "a!ă fereastra ar fi fost ,n!+isă) !u toate #igările alea fumate) !amera ar fi tre uit să miroasă din plin a fum. "ar nu) era aerisită) aşa !um am dedus imediat !ă fereastra tre uie să fi fost des!+isă toată noaptea şi ,n!+isă a ia diminea#a) !eea !e m*a pus pe o linie foarte interesantă de spe!ula#ii. Nu*mi puteam imagina ni!i un motiv pentru !are un u!igaş să fi vrut să ,n!+idă fereastra. Ar fi fost ,n avanta2ul său s*o lase des!+isă şi să pretindă !ă !riminalul fugise pe a!olo) da!ă teoria !u sinu!iderea nu mergea. $ine,n#eles) mărturiile vaga ondului) !-nd le*am au4it) mi*au !onfirmat ănuielile. N*ar fi putut ni!iodată au4i !onversa#ia a!eea da!ă fereastra n*ar fi fost des!+isă. ' Splendid: am spus din toată inima. A!um) !e 4i!i de*un !eai7 ' Ai vor it !a un engle4 adevărat) spuse Poirot !u un oftat. Cre4i !ă aş avea şansa să găses! ai!i un pa+ar !u sirop7

VIII. $ănuieli adeverite

5er!ule Poirot ,şi aşe4ă s!risorile !u gri2ă) grămadă) ,n fa#a sa. 9 luă pe !ea de deasupra) ,i studie adresa pentru o !lipă) apoi tăie pli!ul !u un mi! !oupe*papier pe !are*l #inea pe masa unde ,şi lua mi!ul de2unB se afla a!olo e/a!t ,n a!est s!op. 3i s!oase !on#inutul. 3năuntru era un alt pli!) sigilat !u gri2ă !u !eară roşie şi ,nsemnat >Personal şi !onfiden#ial>. Spr-n!enele lui 5er!ule Poirot se ridi!aseră pe !apul său ,n formă de ou. Murmură6 .atience! 8ous allons arriver! şi ,n!ă o dată puse ,n fun!#ie mi!ul !oupe*papier. "e data a!easta din pli! se ivi o s!risoare ' s!risă de o m-nă !am tremur-ndă şi nesigură. Mai multe !uvinte erau ine su liniate. 5er!ule Poirot o desfă!u şi !iti. "easupra era s!ris din nou >Personal şi !onfiden#ial>. 3n dreapta era adresa ' Rose an?) C+armanRs =reen) $u!?s) şi data ' H@ martie. %ra$3 domnule .oirot, Am fost 4ndrumat3 spre dumneavoastr3 de o prieten3 vec"e 7i dra$3 de a mea care mi cunoa7te preocuparea 7i am3r3ciunea din ultimul timp. Aceast3 prieten3 nu 7tie 4mpre&ur3rile adev3rate * pe acestea le am 2inut 4n 4ntre$ime pentru mine * pro#lema fiind strict personal3. .rietena m3 asi$ur3 c3 sunte2i 4ntruc"iparea discre2iei 7i c3 nu am de ce a m3 teme ca s3 implic 7i poli2ia, lucru care nu mi ar place deloc, dac3 #3nuielile mele se vor dovedi corecte. %ar s ar putea 7i s3 $re7esc cu totul. 8u prea m3 simt limpede la cap +ilele acestea * suferind de insomnie 7i de pe urma unei #oli $rele din iarna trecut3 * pentru a cerceta lucrurile de una sin$ur3. 8 am nici mi&loacele, nici a#ilitatea. .e de alt3 parte, a7 vrea s3 repet c3 este o c"estiune de familie foarte delicat3 7i c3, pentru multe motive a7 dori s3 mu7amali+e+ toat3 afacerea. %ac3 sunt 4ncredin2at3 cum stau lucrurile, a7 putea aran&a sin$ur3 pro#lema 7i a7 prefera s o fac. 0per c3 am fost suficient de eCplicit3 4n aceast3 privin23. %ac3 ve2i prelua aceast3 investi$a2ie, m3 anun2a2i la adresa de mai sus. A dumneavoastr3, Amelia BarroA#1 Poirot a !itit s!risoarea de la un !apăt la altul de două ori. Spr-n!enele i se ridi!ară uşor. Apoi) puse s!risoarea deoparte şi luă o alta din grămadă. 8a ora 4e!e fi/ intră ,n !amera ,n !are domnişoara 8emon) se!retara sa de ,n!redere) stătea aştept-ndu*şi instru!#iunile din 4iua respe!tivă. "omnişoara 8emon avea AQ de ani şi o ,nfă#işare neatrăgătoare. Impresia generală pe !are o lăsa era !ea a unei grăme4i de oase adunate la ,nt-mplare. Avea o pasiune pentru ordine) aproape egală !u !ea a lui Poirot şi) deşi !apa ilă să g-ndeas!ă) nu g-ndea ni!iodată) da!ă nu i se spunea s*o fa!ă. Poirot ,i ,ntinse !oresponden#a de diminea#ă6 ' Ave#i unătatea) domnişoară) să formula#i refu4uri ,n termeni !ore!#i la toate astea. "omnişoara 8emon ,şi arun!ă o!+ii pe s!risori) m-4gălind) pe r-nd) !-te o +ieroglifă pe fie!are. .ra singura !are putea ,n#elege semnele !e fă!eau parte din !odul ei propriu6 >săpuneală uşoară>B >plesnit ,n fa#ă>B >!alea*valea>B şi aşa mai departe. "upă !e termină) ,n!uviin#ă din !ap şi*şi ridi!ă privirea pentru a primi alte instru!#iuni. Poirot ,i ,ntinse s!risoarea Ameliei $arrow (. .a o s!oase din !ele două pli!uri) o par!urse şi ridi!ă privirea ,ntre ătoare. ' "a) domnule Poirot7 ,ntre ă !u !reionul pregătit să stenografie4e ,n !arnet. ' Ce !rede#i despre s!risoare) domnişoară 8emon7 3n!runt-ndu*se uşor) domnişoara 8emon puse 2os !reionul şi !iti de la !apăt s!risoarea. Con#inutul unei s!risori nu ,nsemna nimi! pentru domnişoara 8emon) e/!ept-nd doar pun!tul de vedere de a !ompune un răspuns ade!vat. <oarte rar) patronul apela la părerile ei) ,n !ontradi!#ie !u ,ndeletni!irile sale ofi!iale. "omnişoara 8emon era uşor ,n!ur!ată !-nd el pro!eda astfel ' ea era aproape o maşină perfe!tă) pe !are nu o interesau ni!i !-t negru su ung+ie tre urile !elorlal#i oameni. Adevărata ei pasiune ,n via#ă era perfe!tarea unui sistem de ,ndosariere pe l-ngă !are toate !elelalte sisteme ar fi date uitării. 3l visa şi noaptea. &otuşi) domnişoara 8emon era perfe!t !apa ilă de a pătrunde) !u inteligen#ă) aspe!te pur omeneşti) aşa !um ine ştia 5er!ule Poirot.

' .i ine7 ,ntre ă el. ' $ătr-na a ,n!ur!at*o rău de tot) spuse domnişoara 8emon. ' A+: Cre4i să e ,n!ur!ătură7 "omnişoara 8emon) !are !onsidera !ă Poirot era de sufi!ient timp ,n Marea $ritanie !a să ,n#eleagă toate e/presiile) nu răspunse. Arun!ă o privire la !ele două pli!uri. ' <oarte se!retoasă) spuse. ;i nu vă spune a solut nimi!. ' "a) fă!u Poirot. Am o servat asta. "omnişoara 8emon ,şi luă) din nou) plină de speran#ă) !arnetul de stenografiat. "e data a!easta) 5er!ule Poirot se +otăr,6 ' Spune#i*i !ă va fi o onoare pentru mine să*i fa! o vi4ită ori!-nd doreşte) da!ă nu preferă să mă !onsulte ai!i. Nu ate la maşină s!risoarea) s!rii*o de m-nă. ' "a) domnule Poirot. Poirot ,i mai dădu s!risori6 ' Astea*s note de plată. "omnişoara 8emon le sortă rapid. ' 8e a!+it pe toate) ,n afară de a!estea două. ' "e !e alea două7 . vreo greşeală ,n ele7 ' Sunt firme !u !are a#i ,n!eput să trata#i. Nu se !ade să plăti#i prea prompt !-nd a ia a#i des!+is un !ont) pare !a şi !um vă strădui#i să o #ine#i mai t-r4iu un !redit. ' A+a: murmură Poirot. Mă ,n!lin ,n fa#a prea unei dumneavoastră !unoaşteri a negustorului ritani!. ' Nu sunt prea multe lu!ruri pe !are nu le ştiu despre ei) spuse domnişoara 8emon posomor-tă. S!risoarea !ătre domnişoara Amelia $arrow ( a fost formulată !um se !uvine şi e/pediată) dar nu sosi ni!i un răspuns. Poate) se g-ndi 5er!ule Poirot) ătr-na doamnă ,şi de4legase misterul de una singură. &otuşi sim#i o undă de surpri4ă !ă) ,n a!el !a4) nu*i s!risese un r-nd ,n semn de polite#e) prin !are să*i adu!ă la !unoştin#ă !ă nu mai avea nevoie de servi!iile sale. Cin!i 4ile mai t-r4iu) domnişoara 8emon) după !e primi instru!#iunile de diminea#ă) 4ise6 ' A!ea domnişoară $arrow ( !ăreia i*am s!ris ' nu*i de mirare !ă nu ne*a răspuns. A murit. 5er!ule Poirot spuse foarte ,n!et6 >A+) a murit:> Suna mai mult a ,ntre are) de!-t a răspuns. "es!+i4-ndu*şi geanta) domnişoara 8emon s!oase o u!ă#i!ă de +-rtie ruptă dintr*un 4iar6 ' 8*am vă4ut ,n metrou şi l*am rupt. 3nregistr-nd doar ,n minte) !u apre!iere) faptul !ă) deşi domnişoara 8emon folosise !uv-ntul >rupt>) ea ,l tăiase) de fapt) gri2uliu !u foarfe!a) Poirot !iti anun#ul apărut la >Naşteri) "e!ese şi Căsătorii> din >&+e Morning Post>. >8a HC martie) la Rose an?) C+armanRs =reen) a de!edat) su it) Amelia Dane $arrow () ,n v-rstă de EG de ani. Rugăm fără flori>. Poirot ,l par!urse. Murmură ,n sinea lui >su it>. Apoi spuse rus!6 ' Sunte#i at-t de ună să s!rie#i o s!risoare7 Creionul 4 ura pe +-rtie) domnişoara 8emon) !u g-ndul la !ompli!atul ei sistem de ,ndosariere) stenografie rapid şi !ore!t6 %ra$3 %omni7oar3 BarroA#1, 8 am primit nici un r3spuns de la dumneavoastr3, dar cum voi fi 4n 4mpre&urimi la ,"arman's Dreen vineri, v3 voi face o vi+it3 4n acea +i 7i vom discuta, mai pe 4ndelete, pro#lema men2ionat3 4n scrisoarea pe care mi a2i trimis o. Al dumneavoastr3...

' $ate la maşină s!risoarea asta) te rog) şi) da!ă e pusă la poştă imediat) ar tre ui să a2ungă la C+armanRs =reen diseară. 3n diminea#a următoare) o s!risoare ,ntr*un pli! !u !+enar negru sosi !u poşta a doua6 %ra$3 %omnule, ,a r3spuns la scrisoarea dumneavoastr3, m3tu7a mea, domni7oara BarroA#1, a decedat 4n +iua de :E, a7a c3 pro#lema de care vor#i2i nu mai are importan23. A dumneavoastr3, Mar1 %elafontaine Poirot 4-m i6 >Nu mai are importan#ă... A) asta o să vedem noi. !n avant * spre C+armanRs =reen. Rose an? era o !asă !are părea pe măsura numelui) !eea !e e mai mult de!-t se poate spune despre ma2oritatea !lădirilor de rangul şi felul lor. 3n timp !e mergea pe pote!a !e du!ea spre uşa prin!ipală) 5er!ule Poirot se opri şi privi admirativ straturile frumos or-nduite şi ,ngri2ite de am ele păr#i. &randafiri !are promiteau să fie ,n!ăr!a#i din elşug !eva mai t-r4iu) deo!amdată nar!ise) lalele timpurii) 4am ile al astre ' ultimul strat era par#ial >pardosit> !u s!oi!i. Poirot murmură !a pentru el6 Cum sună !atrenul ăla engle4es! pe !are*l !-ntă !opiii7 %oamn3 Mar1, oare cum se poate, Dr3dina ce 2i mai face? Fntre coc"ilii 7i capace <ete dr3$u2e, toate 4n7irate. Nu*i un şir) se g-ndi el) dar ai!i e o fată drăgu#ă !are fa!e !a versurile să se potriveas!ă. Uşa din fa#ă se des!+ise şi o fetiş!ană !ură#i!ă) !u onetă şi şor# ,l privea oare!um nedumerită pe domnul străin !u musta#ă mare !are vor ea tare de unul singur ,n grădină. .ra) după !um ,şi dădu seama Poirot) o servitoare mi!ă) foarte drăgu#ă) !u o!+i al aştri) rotun4i şi o ra2i ,m u2ora#i. Poirot ,şi ridi!ă pălăria !urtenitor şi*i spuse6 ' Pardon) ai!i lo!uieşte domnişoara Amelia $arrow (7 <ata rămase !u gura !ăs!ată şi o!+ii i se fă!useră şi mai rotun4i. ' 9) domnule) n*a#i aflat7 A murit. S*a produs aşa rus!. Mar#i seara. Apoi e4ită) pradă a două instin!te puterni!e6 unul ' să nu ai ă ,n!redere ,n străini) al doilea ' atra!#ia şi !urio4itatea !ategoriei din !are provenea pentru a povesti despre oli şi mor#i. ' Mă uimeşte) spuse 5er!ule Poirot) prefă!-ndu*se. Am avut o ,nt-lnire !u doamna pentru astă4i. &otuşi) poate o văd pe !ealaltă doamnă !are lo!uieşte ai!i. Mi!u#a servitoare părea uşor ,n!re4ătoare. ' "oamna7 "a) poate pe ea a#i putea*o vedea) dar nu ştiu da!ă e dispusă să primeas!ă pe !ineva. ' 9 să mă primeas!ă) spuse Poirot şi*i ,ntinse !artea sa de vi4ită. Autoritatea din tonul său avu efe!tul s!ontat. <ata !ea ,m u2orată se dădu ,napoi şi*l pofti pe Poirot ,ntr*o sufragerie din partea dreaptă a +olului. Apoi) !u !artea de vi4ită ,n m-nă) se duse să*şi anun#e stăp-na. 5er!ule Poirot se uită ,n 2urul său. Camera era o sufragerie perfe!t o işnuită ' !u tapet de !uloare e2) !u o linie ,n 2urul tavanului) !retoane nedefinite) perne şi perdele ro4) o mul#ime de i elouri din por#elan. Nu era nimi! !are să se remar!e) să repre4inte o personalitate ine definită. "eodată) Poirot) !are era foarte sensi il) sim#i !ă este privit. Se ,ntoarse. 9 fată stătea ,n dreptul ferestrei fran#u4eşti ' o fată de statură mi!ă) !u părul foarte negru şi o!+i ănuitori. Intră şi) !-nd Poirot o salută) i4 u!ni pe neaşteptate6

' "e !e ai venit7 Poirot nu răspunse. "oar ridi!ă din spr-n!ene. ' Nu sunte#i avo!at) nu*i aşa7 Vor ea ine engle4eşte) dar foarte repede) ,#i dădeai seama !ă nu era engle4oai!ă. ' "e !e aş fi avo!at) domnişoară7 <ata ,l privi moro!ănoasă. ' Am !re4ut !ă ai fi. Am !re4ut !ă poate ai venit să spui !ă ea nu ştia !e fa!e. Am au4it de astfel de lu!ruri ' de influen#a nefastă ' aşa*i 4i!e) nu*i aşa7 "ar nu e adevărat. .a vroia !a mie să*mi revină anii şi am să*i am. "a!ă va tre ui) o să*mi iau un avo!at al meu. $anii sunt ai mei. Aşa a lăsat ea s!ris şi aşa se va ,nt-mpla. Arăta ur-t) !u ăr ia ,mpinsă ,n fa#ă) !u o!+ii s!-nteind. Uşa se des!+ise şi o femeie ,naltă intră şi spuse6 >Tatrina:> <ata tresări) se ,nroşi) murmură !eva şi ieşi pe fereastra ,n stil fran!e4. Poirot se ,ntoarse pentru a trata !u noua venită) !are solu#ionase at-t de efi!ient situa#ia) pronun#-nd un singur !uv-nt. Se sim#ise autoritate ,n vo!ea ei) dispre# şi o undă de ironie pe !are o găseşti la oamenii edu!a#i. 3şi dădu seama imediat !ă a!easta era proprietara !asei) Mar( "elafontaine. ' "omnul Poirot7 V*am s!ris. Nu se poate să nu fi primit s!risoarea mea. ' Vai) am fost ple!at din 8ondra. ' A) da) ,n#eleg. Să mă pre4int: Mă numes! "elafontaine. A!esta*i so#ul meu. "omnişoara $arrow ( era mătuşa mea. "omnul "elafontaine intrase at-t de ,n!et ,n!-t sosirea sa tre!use neo servată. .ra un ăr at ,nalt) !u păr gri4onat şi o purtare ne+otăr-tă. Avea un ti! nervos de*şi !iupea ăr ia. Se uita mereu la so#ia sa şi era !lar !ă aştepta !a ea să !ondu!ă !onversa#ia. ' Regret foarte mult !ă vă tul ur doliul) spuse 5er!ule Poirot. ' 3mi dau seama prea ine !ă nu e vina dumneavoastră) spuse doamna "elafontaine. Mătuşa mea a murit mar#i seara. S*a ,nt-mplat pe neaşteptate. ' <oarte neaşteptat) fă!u domnul "elafontaine. 9 mare lovitură: Se uita spre fereastra pe unde dispăruse fata !ea străină. ' 3mi !er s!u4e) spuse 5er!ule Poirot) şi mă retrag. <ă!u un pas spre uşă. ' "oar o !lipă) ,l opri domnul "elafontaine. "umneavoastră avea#i... avea#i o ,nt-lnire !u tanti Amelia) spune#i7 ' .arfaitement! ' Poate ne spune#i despre !e era vor a) interveni so#ia. "a!ă putem fa!e !eva... ' .ra de natură personală) spuse Poirot. Sunt dete!tiv) adăugă simplu. "omnul "elafontaine răsturnă o mi!ă statuetă de por#elan pe !are o m-ng-ia. So#ia sa rămase perple/ă. ' Un dete!tiv7 ;i avea#i ,nt-lnire !u mătuşi!a7 "ar e aproape de ne!re4ut: Se uită fi/ la el. Nu pute#i să ne da#i detalii) domnule Poirot7 Pare pur şi simplu fantasti!. Poirot medită o !lipă. 3şi alese !uvintele !u gri2ă. ' . difi!il pentru mine) doamnă) nu ştiu !e să fa!. ' As!ulta#i) spuse domnul "elafontaine. N*a men#ionat de ruşi) nu*i aşa7 ' Ruşi7 ' ;ti#i) olşevi!i) roşii) !+estii de*astea. ' Nu fi a surd) 5enr() ,l apostrofă nevastă*sa. "omnul "elafontaine se ,nmuie. ' Pardon) pardon) mă ,ntre am doar. Mar( "elafontaine se uită #intă la fa#a lui Poirot. 9!+ii ,i erau foarte al aştri ' !uloarea florilor de nu*mă*uita. ' "a!ă ne pute#i spune !eva) domnule Poirot) m*aş u!ura s*o fa!e#i. Vă pot asigura !ă am... un motiv pentru !are vă ,ntre . "omnul "elafontaine privi speriat.

' Ai gri2ă) s!umpo... ştii !ă s*ar putea să nu fie nimi!. "in nou) so#ia ,l potoli !u o privire. ' .i ine) domnule Poirot7 3n!et) grav) 5er!ule Poirot !lătină din !ap a de4apro are. "ădu din !ap !u vi4i il regret. ' "eo!amdată) doamnă) mă tem !ă nu tre uie să spun nimi!. Se ,n!lină) ,şi luă pălăria şi se ,ndreptă spre uşă. Mar( "elafontaine veni !u el p-nă ,n +ol. Pe prag) se opri şi se uită la ea6 ' Cred !ă #ine#i la grădină) doamnă) nu7 ' .u7 "a) ,mi ia o mul#ime de timp grădinăritul. ' Ge voit fait mes compliments! 9 salută ,n!ă o dată şi se ,ndreptă spre poartă. "upă !e ieşi şi o luă spre dreapta se uită ,napoi şi ,nregistră două impresii ' o fa#ă palidă privindu*l de la fereastra primului eta2 şi un ăr at !u #inută #eapănă) soldă#eas!ă) patrul-nd ,n sus şi*n 2os pe trotuarul de vi4avi. 5er!ule Poirot dădu din !ap !a pentru el. =%'finitivement, 4ise) e un şoare!e ,n gaurăB !e miş!are va fa!e a!um pisi!a7> Se +otăr, să se du!ă la primul ofi!iu poştal. Ai!i dădu nişte telefoane. Re4ultatul păru satisfă!ător. 3şi ,ndreptă apoi paşii spre postul de poli#ie din C+armanRs =reen) unde ,ntre ă de inspe!torul Sims. Inspe!torul Sims era un om ,nalt) !orpolent) inimos. ' "omnul Poirot7 ,ntre ă el. Mi*am ,n!+ipuit. C+iar ,n !lipa asta am primit un telefon despre dumneavoastră de la inspe!torul şef. Fi!ea !*o să tre!e#i pe*ai!i. Pofti#i ,n iroul meu. Uşa se ,n!+ise) inspe!torul ,i arătă un s!aun lui Poirot) se aşe4ă şi el ,n !elălalt şi*i arun!ă o privire plină de !urio4itate vi4itatorului său. ' Merge#i foarte iute la #intă) domnule Poirot. Veni#i să ne ,ntre a#i de !a4ul ăsta Rose an?) aproape ,nainte !a noi să ştim !ă e un !a4. Ce v*a fă!ut să vă g-ndi#i la el7 Poirot s!oase s!risoarea pe !are o primise şi o ,nm-nă inspe!torului. A!esta o !iti !u un anume interes. ' Curios) spuse el. Pro lema e !ă ar putea ,nsemna o mul#ime de lu!ruri. Pă!at !ă nu a fost pu#in mai e/pli!ită. Ne*ar fi fost de folos a!um. ' Sau n*ar fi fost nevoie de ni!i un a2utor. ' Ce vre#i să spune#i7 ' Ar mai trăi. ' Vă g-ndi#i aşa departe7 5m... nu sunt sigur da!ă greşi#i. ' V*aş ruga) inspe!tore) să*mi relata#i faptele. Nu ştiu a solut nimi!. ' Asta*i simplu. $ătr-nei doamne i s*a fă!ut rău mar#i seara după !ină. .ra ,n stare foarte gravă6 !onvulsii) spasme) de toate. Au trimis după do!tor. P-nă a sosit) ea murise. S*a !re4ut !*a murit de*o !ri4ă. &otuşi) medi!ului nu prea i*a plă!ut !um stăteau lu!rurile. .l s*a foit) s*a tot ,nv-rtit) s*a es!+ivat şi a de!larat !ă nu putea da un !ertifi!at de ,nmorm-ntare. 3n !e priveşte familia) !am aşa ştie !ă stau lu!rurile. Aşteaptă re4ultatul autopsiei. Noi ştim mai multe. "o!torul ne*a furni4at de ,ndată un indi!iu6 el şi !u !+irurgul poli#iei au fă!ut ,mpreună autopsia ' şi re4ultatul este) fără ,ndoială) edifi!ator. $ătr-na doamnă a murit de o mare do4ă de stri!nină. ' A+a: ' "a) o trea ă foarte ur-tă. Pro lema este !ine i*a dat*o7 &re uie să*i fi fost administrată !u foarte pu#in timp ,nainte de a muri. Prima dată am !re4ut !ă i s*a ăgat ,n m-n!area de seară) dar) pe !instite) pare mai degra ă diureti!ă. A m-n!at supă de ang+inare servită dintr*o supieră) plă!intă !u peşte şi tartă !u mere. ;i din a!eeaşi m-n!are au fost servi#i şi domnişoara $arrow () domnul "elafontaine şi doamna "elafontaine. "omnişoara $arrow ( avea un fel de !ameristă ' infirmieră pe 2umătate rusoai!ă) dar ea nu lua masa !u familia. .a m-n!a din !e răm-nea de la !ină. Mai e servitoarea) dar era li eră. A!easta a lăsat supa pe plită şi plă!inta !u peşte ,n so ă) iar tarta !u mere era re!e. &o#i trei au m-n!at a!elaşi lu!ru) şi) pe l-ngă astea) nu !red !ă*i po#i v-r, !uiva stri!nină pe g-t ,n felul a!esta. . amară !a fierea. "o!torul mi*a spus !ă o po#i sim#i ,ntr*o solu#ie dintr*o mie) sau !am aşa !eva.

' "ar !u !afea7 ' Cafeaua are !am a!elaşi gust) dar ătr-na doamnă nu ea ni!iodată !afea. ' 3n#eleg. "a) pare o situa#ie de nesurmontat. Ce*a ăut la masă7 ' Apă. ' "in !e ,n !e mai rău. ' Pu#in !am ,n!-l!it) nu*i aşa7 ' $ătr-na doamnă avea ani7 ' Cred !ă era ,nstărită. "esigur) ,n!ă nu avem detalii e/a!te. So#ii "elafontaine stau prost !u anii) din !-te am aflat. $ătr-na doamnă !ontri uia la ,ntre#inerea !asei. Poirot 4-m i. Apoi spuse6 ' "e!i ,i suspe!te4i pe so#ii "elafontaine. Pe !are dintre ei7 ' Nu pot să spun e/a!t !ă*l suspe!te4 pe vreunul dintre ei ,n mod deose it. "ar asta e) ei sunt singurele rude şi moartea ătr-nei le*ar adu!e o sumă de ani frumuşi!ă) fără ,ndoială. Cu to#ii ştim !um e natura umană: ' C-teodată inumană) da) ăsta*i adevărul. "ar ătr-na doamnă n*a mai m-n!at sau ăut alt!eva7 ' "e fapt... ' Aşa) voilà! Sim#eam !ă mai #ine#i !eva as!uns ' !um s*ar spune ' ,n !ăptuşeala pălăriei6 supa) plă!inta !u peşte) tarta !u mere ' prostii: A!um a2ungem la mie4ul afa!erii. ' Nu prea ştiu. "ar) de fapt) ătr-ni!a lua de o i!ei o !aşetă ,naintea meselor. ;ti#i) nu o pastilă sau vreo ta letăB o !+estie de*aia din ore4 !u prafuri ,năuntru. Un lu!ru perfe!t inofensiv pentru digestie. ' Admira il. Nimi! mai uşor de!-t să umpli o !aşetă !u stri!nină şi s*o pui printre !elelalte. Se du!e pe g-t odată !u apa şi nu i se simte gustul. ' Aşa*i. Pro lema e !ă fata i*a dat*o. ' Rusoai!a7 ' "a. Tatrina Rieger. .ra un fel de domnişoară de !ompanie) !ameristă ' infirmieră pe l-ngă Amelia $arrow (. 8a ordinele ei tot timpul) !red. Adu*mi asta) adu*mi aia) adu*mi !ealaltă) frea!ă*mă pe spate) toarnă*mi pi!ăturile) du*te la farma!ist ' tot felul de !+estii de* astea. ;tii !um se ,nt-mplă !u ătr-nele ' vor să fie l-nde) dar fa! din tine un s!lav negru: Poirot 4-m i. ' ;i pofti#i) !ontinuă inspe!torul Sims. 8u!rurile se potrives! !a nu!a*n perete. "e !e ar fi otrăvit*o fata7 Miss $arrow ( moare şi a!um fata o să fie dată afară şi nu e uşor de găsit o slu2 ă) iar ea nu are ni!i o pregătire) nimi!. ' &otuşi) sugeră Poirot) da!ă ar fi fost lăsată pe undeva !utia !u !aşete) ori!ine din !asă ar fi putut*o fa!e. ' Normal !ă ne*am g-ndit şi la asta) domnule Poirot. Vreau să vă spun !ă fa!em !er!etările noastre) ,n mod dis!ret) da!ă mă ,n#elege#i. C-nd a fost pregătită ultima dată re#eta) unde era de o i!ei #inută !utiaB !u ră dare şi*o mul#ime de mun!ă is!usită o să dăm de !apăt poveştii. ;i*apoi mai este avo!atul domnişoarei $arrow (. 9 să dis!ut !u el m-ine. Mai este şi dire!torul ăn!ii. Mai sunt o mul#ime de fă!ut. Poirot se ridi!ă. ' 9 mi!ă favoare) inspe!tore Sims) o să*mi trimite#i !-te o informare despre !um merg tre urile7 Aş !onsidera asta o mare favoare. Iată numărul meu de telefon. ' "a) ine,n#eles) domnule Poirot. "ouă !apete fa! mai mult de!-t unulB şi apoi tre uie să fi#i la !urent !u asta) din moment !e ave#i s!risoarea şi şti#i at-tea. ' Sunte#i foarte ama il) inspe!tore. Politi!os) Poirot ,i str-nse m-na şi ple!ă. 3n după*amia4a următoare a fost !+emat la telefon. ' "omnul Poirot7 Sunt inspe!torul Sims. 8u!rurile ,n!ep să se !larifi!e şi să arate drăgu# ,n afa!erea pe !are o ştim.

' Adevărat7 Spune*mi) te rog. ' .i ine) iată elementul numărul @ ' unul mare de tot. "omnişoara $. a lăsat o mi!ă moştenire nepoatei sale şi tot restul lui T.) lu-nd ,n !onsiderare marea unătate şi gri2ă a a!esteia. Aşa este formulat. A!easta s!+im ă !omple/itatea lu!rurilor. 9 imagine ,i apăru rapid ,n minte lui Poirot. 9 fa#ă posomor-tă şi*o vo!e plină de pasiune spun-nd6 >$anii sunt ai mei. .a aşa a s!ris şi aşa va răm-ne>. Moştenirea n*ar fi fost o surpri4ă pentru Tatrina ' ea ştia despre asta dinainte. ' .lementul numărul H) !ontinuă vo!ea inspe!torului Sims. Nimeni alt!ineva de!-t Tatrina i*a dat !aşeta. ' Pute#i fi sigur de asta7 ' <ata ,nsăşi re!unoaşte. Ce vă pune pe g-nduri7 ' ./trem de interesant. ' Mai dorim numai un singur lu!ru ' dovada felului ,n !are a intrat ,n posesia stri!ninei. N*o să fie prea greu. ' "ar p-nă a!um n*a#i reuşit7 ' A ia am ,n!eput. Cer!etarea a demarat ,n diminea#a a!easta. ' Ce s*a ,nt-mplat7 ' A fost am-nată !u o săptăm-nă. ' ;i t-năra T.7 ' 9 re#in !a suspe!tă. Nu vreau să*mi asum ris!uri. Ar putea avea !eva prieteni nostimi prin #ară !are să ,n!er!e să o s!oată peste grani#ă. ' Nu) spuse Poirot. Nu !red !ă are prieteni. ' Fău7 Ce vă fa!e să !rede#i asta) domnule Poirot7 ' . doar o idee de*a mea. Nu mai sunt şi alte >elemente>) !um le numeşti7 ' Nimi! prea relevant. "omnişoara $. pare să se fi maimu#ărit pu#in !u a!#iunile ei ,n ultima vreme ' tre uie să fi pierdut o sumă frumuşi!ă. . şi asta o povestioară) după !um vrei s*o iei) dar nu văd !um afe!tea4ă pro lema prin!ipală ' !el pu#in pentru pre4ent. ' Poate ave#i dreptate. $ine) mii de mul#umiri. A#i fost foarte ama il !ă m*a#i sunat. ' N*ave#i pentru !e: Mă #in de !uv-nt. Mi*am dat seama !ă vă interesa. Cine ştie) poate ve#i putea să*mi da#i o m-nă de a2utor p-nă la urmă. ' Asta mi*ar fa!e mare plă!ere. V*ar a2uta) de e/emplu) da!ă aş pune m-na pe un prieten al Tatrinei7 ' Par!ă spunea#i !ă nu are prieteni7 4ise surprins inspe!torul Sims. ' Am greşit. Are unul) spuse 5er!ule Poirot. 3nainte !a inspe!torul să mai poată pune vreo ,ntre are) Poirot a ,n!+is telefonul. 3n!epu să se plim e !u o mină serioasă prin !amera ,n !are domnişoara 8emon stătea la maşina ei de s!ris. Ridi!ă m-na de pe taste la apropierea patronului şi se uită la el ,ntre ătoare. ' Aş vrea să*#i imagine4i o mi!ă poveste) ,i 4ise Poirot. "omnişoara 8emon ,şi lăsă m-inile ,n poală) resemnată. 3i plă!ea să ată la maşină) să a!+ite note de plată) să ,ndosarie4e +-rtii şi să aran2e4e ,ntrevederi. <aptul de a i se !ere să*şi imagine4e situa#ii ipoteti!e o pli!tisea foarte mult) dar ,l a!!eptă !a o parte de4agrea ilă a datoriei sale. ' .şti o t-nără rusoai!ă) ,n!epu Poirot. ' "a) 4ise domnişoara 8emon) lu-ndu*şi un aer !-t se poate de ritani!. ' .şti singură şi fără prieteni ,n #ara asta. Ai motive pentru !are nu doreşti să te ,ntor!i ,n Rusia. .şti anga2ată !a un fel de a!!esoriu) infirmieră şi domnişoară de !ompanie la o doamnă ,n v-rstă. .şti l-ndă) supusă şi nu te pl-ngi ni!iodată. ' "a) 4ise domnişoara 8emon as!ultătoare) fără să reuşeas!ă delo! să se vadă pe ea ,nsăşi supusă vreunei doamne ătr-ne de pe păm-nt. ' 3i !a4i !u tron! ătr-nei. Se +otărăşte să*#i lase to#i anii #ie. Li*o spune. Poirot fă!u o pau4ă. "omnişoara 8emon spuse >da> din nou. ' ;i atun!i ătr-na des!operă !evaB poate e o !+estiune de ani ' poate des!operă !ă n* ai fost !instită !u ea. Sau ar putea fi !eva şi mai grav ' un medi!ament !are avea alt gust) un

fel de m-n!are !e nu*i pria. 9ri!um) ea ,n!epe să te suspe!te4e de !eva şi ,i s!rie unui foarte faimos dete!tiv ' enfin, !elui mai faimos dete!tiv ' mie: Urmea4ă s*o vi4ite4 !ur-nd. ;i* atun!i) !um spui) asta pune paie pe fo!. 8u!rul !el mai important este să se a!#ione4e rapid: ;i aşa) ,naintea sosirii marelui dete!tiv) ătr-na moare. ;i anii ,#i revin #ie... Spune*mi) #i se pare re4ona il7 ' "estul de re4ona il) apro ă domnişoara 8emon. Adi!ă) destul de re4ona il pentru o rusoai!ă. Personal) nu mi*aş lua ni!iodată o slu2 ă de ,nso#itoare. 3mi pla!e !a datoriile mele să fie !lar definite. ;i) desigur) n*aş visa să omor pe nimeni. Poirot oftă6 ' C-t de mult ,mi lipseşte prietenul meu 5astings. .l are aşa o imagina#ie. 9 minte at-t de romanti!ă: .ste adevărat !ă*şi imaginea4ă ,ntotdeauna greşit) dar şi asta e ,n sine un g+id. "omnişoara 8emon tă!ea. Mai au4ise de !ăpitanul 5astings şi nu o interesa. Se uita !u o!+ii pierdu#i la foaia de +-rtie ătută la maşină din fa#a ei. ' "e!i) #i se pare re4ona il) ol orosi Poirot. ' "umneavoastră nu7 ' Mă tem !ă da) oftă Poirot. &elefonul sună şi domnişoara 8emon ieşi din !ameră să răspundă. Se ,ntoarse şi*l anun#ă !ă*i tot inspe!torul Sims. Poirot se gră i spre aparat6 ' Alo) alo. Ce spui7 ' Am găsit un pa!+et de stri!nină ,n dormitorul fetei) as!uns su saltea) repeta Sims) adăug-nd6 Sergentul to!mai a venit !u ştirea. Se !am leagă) !red. ' "a) remar!ă Poirot) !red !ă se leagă. Vo!ea sa se s!+im ase. "eodată suna plină de ,n!redere. "upă !e ,n!+ise telefonul) se aşe4ă la iroul său şi*şi aran2ă o ie!tele de pe el ,ntr*un mod me!ani!. Murmură !a pentru el6 >.ra !eva ,n neregulă. Am sim#it... nu) nu am sim#it. &re uie să fi fost !eva !e am vă4ut. !n avant, mi!i !elule !enuşii) anali4a#i) refle!ta#i: .ra totul logi! şi ,n ordine7 <ata ' neliniştea ei ,n legătură !u aniiB doamna "elafontaine) so#ul ei ' sugestia lui ,n legătură !u ruşii ' im e!ilă) dar el este un im e!ilB !ameraB grădina ' a+: "a) grădina>. Se ridi!ă foarte #eapăn. 9 lumină ver4uie ,i strălu!ea ,n o!+i. Sări de la lo!ul lui şi intră ,n !amera alăturată. ' "omnişoară 8emon) ave#i unătatea să lăsa#i !e fa!e#i şi să !er!eta#i !eva pentru mine7 ' 9 investiga#ie) domnule Poirot7 Mă tem !ă nu prea mă pri!ep... ' 3ntr*o 4i ai spus !ă ştii totul despre negustori) o ,ntrerupse a!esta. ' Sigur !ă da) re!unos!u domnişoara 8emon) plină de ,n!redere. ' Atun!i trea a e simplă. &e du!i la C+armanRs =reen şi !au#i un negustor de peşte. ' Un negustor de peşte7 ,ntre ă surprinsă domnişoara 8emon. ' ./a!t. Negustorul !are a furni4at peşte la Rose an?. "upă !e*l găseşti ,i pui o anume ,ntre are. 3i ,ntinse o u!ată de +-rtie. "omnişoara 8emon o luă) ,i notă !on#inutul de4interesată) apoi ,n!uviin#ă şi puse !apa!ul la maşina de s!ris. ' Vom merge ,mpreună la C+armanRs =reen) adăugă Poirot. "umneata te du!i la negustorul de peşte) iar eu la poli#ie. Ne ia doar 2umătate de oră de la $a?er Street. C-nd a sosit la destina#ie) fu ,nt-mpinat !u surprindere de inspe!torul Sims. ' 9) dar !e repede lu!ra#i. Am vor it la telefon doar !u o oră ,n urmă. ' Aş vrea să vă rog !eva) să*mi permite#i s*o văd pe Tatrina...) !um ,i mai 4i!e7 ' Tatrina Rieger. "a) nu !red !ă e/istă vreo o ie!#ie la asta. Tatrina arăta şi mai palidă şi mai posomor-tă de!-t ,nainte. Poirot ,i vor i !u multă l-nde#e6 ' "omnişoară) vreau să mă !rede#i !ă nu vă sunt duşman. Vreau să*mi spune#i adevărul. ' Am spus adevărul ' o!+ii ,i strălu!eau sfidător. &uturor le*am spus adevărul: "a!ă ătr-na doamnă a fost otrăvită) nu eu am fost a!eea !are am otrăvit*o. &otul e o greşeală. Vre#i

să mă ,mpiedi!a#i să iau anii. Vo!ea ei era aspră. Arăta) se g-ndi el) !a un amăr-t de şori!el ,n!ol#it. ' Vor i#i*mi despre !aşetă) domnişoară) !ontinuă Poirot. Nimeni n*a mai pus m-na pe ea7 ' Am mai spus*o) nu7 .le au fost fă!ute la farma!ie ,n după*amia4a a!eea. 8e*am adus !u mine ,n geanta mea) !+iar ,nainte de !ină. Am des!+is !utia şi i*am dat domnişoarei $arrow ( una !u un pa+ar !u apă. ' Nimeni nu le*a atins ,n afară de tine7 ' Nu. Un şori!el ,n!ol#it) !ura2os) g-ndi Poirot. ' ;i domnişoara $arrow ( a servit la !ină numai !eea !e ni s*a spus7 Supă) plă!intă !u peşte) tartă7 ' "a. Un >da> lipsit de speran#ă) ,ntune!at) o!+i pierdu#i !are nu vedeau lumina ni!ăieri. Poirot o ătu pe umăr. ' <ii !ura2oasă) domnişoară. Mai poate e/ista li ertate... da) şi ani... o via#ă !onforta ilă. Se uită la el ănuitoare. C-nd ieşi) Sims ,i spuse6 ' Nu prea am ,n#eles !e*ai spus la telefon) !eva ,n legătură !u faptul !ă fata ar avea un prieten. ' Are unul. Pe mine: Spuse 5er!ule Poirot şi ieşi din sediul poli#iei) ,nainte !a inspe!torul să*şi poată reveni. 8a !eainăria >=reen Cat>) domnişoara 8emon nu şi*a lăsat patronul s*o aştepte. &re!u dire!t la su ie!t. ' Numele omului este Rudge) de pe strada prin!ipală şi a#i avut perfe!tă dreptate. ./a!t o du4ină şi 2umătate. Am notat !e mi*a spus. ;i*i ,ntinse nota. ' Arr... era un sunet ad-n!) prelungit !a m-r-itul unei pisi!i. 5er!ule Poirot o luă la sănătoasa spre Rose an?. Cum stătea ,n grădină şi soarele apunea ,n spatele său) Mar( "elafontaine veni spre el. ' "omnul Poirot7 V*a#i ,ntors7 Vo!ea ei părea surprinsă. ' "a) m*am ,ntors. Se opri şi apoi adăugă6 C-nd am venit prima dată ai!i) madame, nişte rime pentru !opii mi*au tre!ut prin !ap6 %oamn3 Mar1, oare cum se poate, Dr3dina ce 2i mai face? Fntre coc"ilii 7i capace <ete dr3$u2e, toate 4n7irate. Numai !ă nu sunt !o!+ilii oare!are) nu*i aşa) madame? Sunt !o!+ilii de stridii. M-na lui arăta spre !eva. ' Mais oui, ştiu: Servitoarea a lăsat !ina pregătită. .a ar 2ura şi Tatrina ar 2ura !ă alea au fost tot !e a#i m-n!at la masă. Numai dumneata şi so#ul dumitale şti#i !ă a#i mai adus o du4ină şi 2umătate de stridii ' o mi!ă trata#ie pour la #onne tante. Ce uşor să pui stri!nină ,ntr*o stridie. Se ,ng+ite ' comme -a! "ar răm-n !o!+iliile ' ele nu tre uie să a2ungă ,n găleată. <ata le*ar putea vedea. Aşa !ă v*a#i g-ndit să fa!e#i o margine din ele la un strat de flori. "ar nu erau sufi!iente) marginea nu*i !ompletă. .fe!tul e prost) stri!ă simetria unei grădini altfel ,n!-ntătoare. A!ele !-teva !o!+ilii de stridii fa! o notă dis!ordantă) mi*au displă!ut de la prima mea vi4ită.

Mar( "elafontaine spuse6 ' Cred !ă a#i g+i!it din s!risoare. ;tiam !ă vă s!risese) dar nu eram sigură !-t de multe vă spusese. Poirot răspunse eva4iv6 ' ;tiam !el pu#in !ă era o !+estiune de familie. "a!ă ar fi fost vor a despre Tatrina) n* ar fi avut rost să muşamali4e4e lu!rurile. Cred !ă dumneata sau so#ul dumitale v*a#i folosit de fondurile domnişoarei $arrow ( ,n avanta2ul propriu şi ea a des!operit... Mar( "elafontaine re!unos!u6 ' 9 fă!eam de ani de 4ile) pu#in de ai!i) pu#in de din!olo. Ni!iodată n*am !re4ut !ă e destul de deşteaptă să*şi dea seama. ;i*apoi am aflat !ă trimisese după un dete!tivB şi am mai des!operit !ă*i lăsa anii Tatrinei ' mi!a aia !reatură mi4era ilă: ' ;i aşa stri!nina a fost pusă ,n dormitorul Tatrinei7 3n#eleg. Vă salva#i pe dumneavoastră şi pe so#ul dumneavoastră de la !eea !e aş putea des!operi şi ,nvinui#i o !opilă ino!entă de !rimă. N*ave#i milă) madame? Mar( "elafontaine ridi!ă din umeri) o!+ii ei al aştri) de nu*mă*uita se uitau ,n !ei ai lui Poirot. .l ,şi reaminti perfe!#iunea !u !are ,şi 2u!ase rolul ,n prima 4i ,n !are venise şi st-ngă!iile so#ului ei. 9 femeie deasupra mediei) dar inumană. ' Milă) ,ntre ă ea) pentru mi4era ila aia de şori!ioai!ă intrigantă7 "ispre#ul ei răsuna răspi!at. 5er!ule Poirot spuse ,n!et6 ' Cred !ă nu v*au interesat ,n via#ă de!-t numai două lu!ruri. Unul este so#ul dumneavoastră. 3i vă4u u4ele tremur-nd. ' Celălalt ' grădina. Se uită roată ,n 2ur. Privirea părea să !eară iertare florilor pentru !eea !e fă!use.

I%. Misterul !rimei de pe vas ' Colonelul Clapperton: spuse generalul <or es. <ă!u pre4entarea) pufnind pe nas. "omnişoara .llie 5enderson se aple!ă ,n fa#ă) o şuvi#ă din părul ei moale) !ărunt !ă4-ndu*i pe figură. 9!+ii ei negrii şi pătrun4ători s!lipiră !u o plă!ere răută!ioasă. ' Ce ăr at !u o ,nfă#işare soldă#eas!ă) remar!ă ea !u o tentă mali#ioasă şi*şi aran2ă la lo! şuvi#a) aştept-nd efe!tul. ' Soldă#eas!ă: e/plodă generalul <or es. 3şi răsu!i musta#a şi se fă!u roşu la fa#ă. ' . ,n găr4i) nu*i aşa7 murmură domnişoara 5enderson) ,n!oron-ndu*şi opera. ' =ăr4i7 =ăr4i7 C-te prostii. &ipul a fost pe s!ena teatrului de revistă: Asta*i: A intrat ,n armată şi s*a dus ,n <ran#a să numere !utiile !u magiun de prune şi mere. 5uniiA au lăsat să le !adă ,n mod a!!idental o om ă şi el s*a ,ntors a!asă !u o uşoară rană la ra#. 3ntr*un fel sau altul a intrat la spital !ondus de lad( Carrington. ' "e!i) aşa s*au ,nt-lnit. ' Asta*i: &ipul a fă!ut pe eroul rănit. 8ad( Carrington n*avea un sim#) ,n s!+im dispunea de grăme4i de ani. $ătr-nul Carrington se o!upase de muni#ii. Rămăsese văduvă numai !u şase luni ,n urmă. Individul ăsta o ,nşfă!ă imediat. .a ,i fa!e rost de*o slu2 ă la Ministerul de Ră4 oi. Colonelul Clapperton: Pfui: pufni el. ' ;i ,nainte de ră4 oi a fost pe s!ena teatrului de revistă) repetă domnişoara 5enderson) ,n!er!-nd să ,mpa!e pe distinsul !olonel !ărunt Clapperton !u !omedianul !u nasul roşu !are !-ntă melodii vesele.
A

Jdispre#uitorK soldat german) Jfolosit pentru prima dată ,ntr*un dis!urs al ,mpăratului Nil+elm al II*lea despre e/pedi#ia germană din @P11 ,n C+ina şi adoptat ,n der-dere de so!ial*demo!ra#ii germani şi apoi de ritani!i ,n timpul primului ră4 oi mondialK.

' .*adevărat: spuse generalul <or es. Am au4it asta de la ătr-nelul $assington. ;i el a au4it*o de la ătr-nul $adger Cotterill !are o ştie de la Snoo?s Par?er. "omnişoara 5enderson dădu din !ap ,n!-ntată. ' Asta pare să re4olve tre urile: spuse ea. Un uşor 4-m et se ivi pentru o !lipă pe fa#a unui omule# aşe4at l-ngă ei. "omnişoara 5enderson o servă 4-m etul. .a era perspi!a!e. Asta dovedea apre!iere pentru ironia !on#inută ,n ultima ei remar!ă ' ironie pe !are generalul n*ar fi ănuit*o ni!iodată. =eneralul n*a o servat 4-m etul. .l ,şi privi !easul) se ridi!ă şi 4ise6 ' ./er!i#ii. &re uie să*#i păstre4i forma pe vas) şi ieşi prin uşa des!+isă pe punte. "omnişoara 5enderson se uită la omul !are 4-m ise) !u o privire ,n!ura2atoare !are arăta !ă era gata să intre ,n dialog !u un tovarăş de drum. ' . energi!) nu7 spuse domnul !el mărunt. ' <a!e ,n!on2urul pun#ii e/a!t de AQ de ori) ,i e/pli!ă domnişoara 5enderson. Ce ătr-n -rfitor: ;i se spune !ă se/ului nostru ,i pla!e s!andalul. ' Ce lipsă de polite#e: ' <ran!e4ii sunt ,ntotdeauna politi!oşi) !omentă domnişoara 5enderson pe un ton oare!um interogativ. Mi!ul domn răspunse prompt6 ' $elgian) mademoiselle. ' 9) elgian: ' 5er!ule Poirot. 8a dispo4i#ia dumneavoastră. Numele ,i răs!olea !eva ,n memorie. Sigur ,l mai au4ise ,nainte... ' Vă pla!e !ălătoria asta) domnule Poirot7 ' Să fiu sin!er) nu. A fost o t-mpenie să mă las !onvins să vin. "etest la mer. Ni!iodată nu e liniştită... Nu) ni!i mă!ar un minu#el. ' $ine) dar tre uie să re!unoaşte#i !ă e destul de !almă a!um. Poirot re!unos!u asta mormăind. ' H ce moment, da. "e a!eea simt !ă re,nviu. 3n!epe să mă interese4e din nou !e se ,nt-mplă ,n 2urul meu) de e/emplu felul di a!i ,n !are a#i dis!utat !u generalul <or es. ' Vre#i să spune#i... "omnişoara 5enderson se opri. 5er!ule Poirot se ,n!lină. ' Metodele dumneavoastră de*a s!oate de la el !+estia aia de s!andal. Admira ile: "omnişoara 5enderson r-se fără 2enă. ' Apropoul a!ela despre găr4i7 ;tiam !ă asta o să*l fa!ă pe ătr-n să spumege şi să !aşte gura. Se aple!ă spre Poirot !a să*i fa!ă o !onfiden#ă. ' Re!unos! !ă*mi pla!e s!andalul ' !u !-t este mai mare) !u at-t mai ine. Poirot se uită g-nditor la eaB avea o siluetă su #ire) ine păstrată) o!+ii ,i erau negri şi pătrun4ători) părul ,l avea !ărunt ' o femeie de A0 de ani era mul#umită să arate de v-rsta ei. .llie spuse rus!6 ' ;tiu: Nu sunte#i marele dete!tiv7 Poirot !onfirmă. ' Sunte#i prea ama ilă) mademoiselle. "ar nu o !ontra4ise. ' Ce palpitant) fă!u domnişoara 5enderson. Sunte#i >pe urmele>) !um se spune ,n !ăr#i7 Avem un !riminal) ,n mod se!ret) ,n mi2lo!ul nostru7 Sau sunt indis!retă. ' Ni!i vor ă. Ni!i vor ă. 3mi pare rău !ă vă ,nşel aşteptările) dar mă aflu ai!i pur şi simplu !a toată lumea pentru a mă distra. Spuse asta pe un ton at-t de pli!tisit ,n!-t domnişoara 5enderson r-se. ' 9: $ine) ve#i putea a2unge la #ărm m-ine) la Ale/andria. A#i mai fost ,n .gipt7 ' Ni!iodată) mademoiselle. "omnişoara 5enderson se ridi!ă oare!um rus!. ' Cred !ă o să mă du! să fa! e/er!i#ii !a generalul) ,l anun#ă ea.

Poirot se ridi!ă politi!os ,n pi!ioare. .a ,l salută din !ap şi ieşi pe punte. 9 uşoară uimire se ivi pentru o !lipă pe figura lui Poirot) apoi) un 4-m et ,i tre!u pe u4e) se ridi!ă) ,şi s!oase !apul pe uşă şi privi de*a lungul pun#ii. "omnişoara 5enderson se spri2inea de alustradă) vor ind !u un ăr at ,nalt) !u o ,nfă#işare soldă#eas!ă. Poirot 4-m i şi mai mult. .l se retrase ,n fumoar !u a!eeaşi gri2ă e/agerată !u !are o roas!ă #estoasă se agă ,n !arapa!ea ei. "eo!amdată era singur a!olo) deşi) pe ună dreptate) ,şi ,n!+ipuia !ă asta nu va dura mult timp. ;i n*a durat. "oamna Clapperton) !u părul ei ,ngri2it ondulat) prote2at de plasă) şi silueta ei men#inută prin masa2e şi dietă) ,m ră!ată ,ntr*un !ostum sport elegant) apăru prin uşa arului !u aerul sigur al unei femei !are ,ntotdeauna fusese !apa ilă să plăteas!ă pre#ul !el mai mare pentru ori!e ar fi avut nevoie. .a spuse6 ' Do+n7 9: $ună diminea#a) domnule Poirot) l*a#i vă4ut pe Do+n7 ' .ste pe punte) madame. Să*l... 3l opri !u un gest. ' Am să stau ai!i un minut. Se aşe4ă ,ntr*o manieră de regină pe s!aunul din fa#a lui. "e la distan#ă putea să arate de HQ de ani. A!um) ,n pofida ma!+ia2ului ei e/!elent) a spr-n!enelor pensate !u deli!ate#e) nu arăta a AP de ani !-t avea) !i a 00. 9!+ii ei erau de un ala astru des!+is !u pupile mi!i. ' 3mi pare rău !ă nu v*am vă4ut la !ină aseară) spuse ea. A fost) ine,n#eles) !eva !e adu!ea a friptură... ' .r'cis'ment, spuse Poirot !u !onvingere. ' "in feri!ire) sunt un marinar e/!elent) 4ise doamna Clapperton. Spun din feri!ire) fiind!ă) !u inima mea slă ită) răul de mare ar ,nsemna) pro a il) moartea pentru mine. ' Ave#i inima sla ă) madame? ' "a) tre uie să fiu e/trem de gri2ulie. Nu tre uie să mă o oses! prea mult: &o#i spe!ialiştii spun asta: "oamna Clapperton se am alase să vor eas!ă pe tema ' pentru ea ' fas!inantă a sănătă#ii sale. Do+n) s!umpul de el) se străduieşte din răsputeri să mă ,mpiedi!e să fa! prea multe. &răies! at-t de intens) şti#i !e vreau să spun domnule Poirot7 ' "a) da. ' 3mi spune ,ntotdeauna6 ,n!ear!ă să fii !a o plantă) Adeline. "ar eu nu pot. Via#a tre uie trăită) aşa !red. "e fapt) m*am e/tenuat de t-nără) ,n timpul ră4 oiului. Spitalul meu ' a#i au4it de spitalul meu7 Sigur !ă aveam infirmiere şi asistente şi tot !e tre uia) dar de fapt eu ,l !ondu!eam. A oftat. ' Vitalitatea dumneavoastră este minunată) dragă doamnă) spuse Poirot) !u aerul uşor me!ani! al unuia !are dă o repli!ă. "oamna Clapperton r-se ştrengăreşte. ' &o#i ,mi spun !e t-nără sunt: . a surd. Ni!iodată nu ,n!er! să pretind !ă am o 4i mai pu#in de AG) !ontinuă ea !u o !andoare uşor falsă) dar la foarte mul#i le vine greu să !readă. .şti at-t de vioaie) Adeline) ,mi spun. "ar) de fapt) domnule Poirot) !um ai putea fi da!ă n*ai fi viu7 ' Mort) răspunse Poirot. "oamna Clapperton se ,n!runtă. Răspunsul nu era pe pla!ul ei. 3şi 4ise !ă omul ,n!er!a să fie nostim. Se ridi!ă şi spuse !u ră!eală6 ' &re uie să*l găses! pe Do+n. C-nd păşi prin uşă ,şi s!ăpă geanta. A!easta se des!+ise şi tot !e era ,năuntru se ,mprăştie ,mpre2ur. Poirot se repe4i galant s*o a2ute. 8e*au tre uit !-teva minute să adune ru2uri) !utii de pudră) ta a!+era) ri!+eta şi alte flea!uri. "oamna Clapperton ,i mul#umi politi!oasă) după !are se duse pe punte şi 4ise >Do+n...> Colonelul Clapperton era ,n!ă ad-n!it ,n !onvor ire !u domnişoara 5enderson. Se răsu!i şi se ,ndreptă repede spre so#ia sa. Se aple!ă peste ea !u un aer prote!tor. S!aunul ei de pe punte ' era unde tre uia7 N*ar fi mai ine...7 Purtarea lui gri2ulie) plină de aten#ii gentile. .vident) o so#ie adorată) alintată de un so# iu itor. "omnişoara .llie 5enderson privi spre ori4ont) !a şi !um !eva la el o !am de4gusta.

Aflat ,n uşa fumoarului) Poirot ,l privea. 9 vo!e răguşită) tremurată) ,n spatele lui spuse6 ' I*aş de!lara ră4 oi femeii ăleia) da!ă aş fi so#ul ei. $ătr-nul domn) !unos!ut printre !ei tineri de pe vas su numele lipsit de respe!t de > uni!ul tuturor planta#iilor de !eai>) to!mai intrase6 ' $ăiete: strigă el. Adu*mi un w+is?( mare. Poirot se aple!ă să ia o u!ată ruptă dintr*un ilet) un lu!ru uitat din interiorul gen#ii doamnei Clapperton. 9 u!ă#i!ă dintr*o re#etă) o servă el) !are !on#inea digitalină. 9 puse ,n u4unar) !u g-ndul de*a i*o restitui mai t-r4iu. ' "a) !ontinua pasagerul !el ,n v-rstă. 9 otravă de femeie. 3mi amintes! de una !a asta ,n Poona. .ra ,n RQE. ' I*a de!larat !ineva ră4 oi7 ,ntre ă Poirot. $ătr-nul domn dădu din !ap trist. ' 8*a ăgat pe ăr at*su ,n morm-nt ,ntr*un an. Clapperton ar tre ui să*şi vină ,n fire. Prea*i dă nas nevesti*si. ' .a #ine aierile pungii) spuse Poirot pe un ton grav. ' 5a) +a: !+i!oti ătr-nul. Ai pus pun!tul pe i. Line aierile pungii. 5a) +a: "ouă fete dădură u4na ,n fumoar. Una avea o fa#ă rotundă !u pistrui şi părul negru răsfirat) ,n de4ordine) !ealaltă avea pistrui şi păr !astaniu !-rlion#at. ' A2utor) a2utor: strigă Titt( Moone(. Pam şi !u mine o să*l salvăm pe !olonelul Clapperton. ' "e so#ia lui) !ompletă Pamela Cregan. ' Noi !redem !ă el este adora il... ' ;i ea este groa4ni!ă) nu*l lasă să fa!ă nimi!) e/!lamă !ele două fete. ' ;i da!ă nu e !u ea) ,l a!aparea4ă de o i!ei femeia a!eea 5enderson... ' Care*i destul de drăgu#ă) dar teri il de ătr-nă... Ieşiră ,n fugă) strig-nd printre !+i!ote6 ' A2utor) o să*l salvăm... Că salvarea !olonelului Clapperton nu era o vor ă de spirit) !i un s!op pre!is a devenit !lar ,n a!eeaşi seară) !-nd Pam Cregan) de @Q ani) se pre4entă la 5er!ule Poirot şi*i spuse6 ' Urmări#i*ne) domnule Poirot. .l urmea4ă să fie luat de su aripa ei şi dus la plim are la lumina lunii pe punte. C+iar ,n a!el moment) !olonelul Clapperton spunea6 ' 3#i ofer pre#ul unui Rolls Ro(!e. "oar e un un pentru o via#ă de om. A!um maşina mea... ' A mea) !red) Do+n. Vo!ea doamnei Clapperton era stridentă şi as!u#ită. .l nu păru supărat de lipsa ei de deli!ate#e. 9ri se o işnuise de2a !u ea) ori... 9ri7 se g-ndi Poirot şi ,n!epu să fa!ă tot felul de spe!ula#ii. ' "esigur) draga mea) maşina ta) Clapperton se ,n!lină ,n fa#a so#iei sale şi termină !eea !e vroia să spună) perfe!t netul urat. (oilà ce qu'on appèle le puIIa sa"i#, se g-ndi Poirot. "ar generalul <or es sus#ine !ă Clapperton nu e delo! un gentleman. A!um mă ,ntre . Cineva sugeră un ridge. "oamna Clapperton) generalul <or es şi un !uplu !u o!+i de uliu se aşe4ară să 2oa!e. "omnişoara 5enderson se s!u4ă şi ieşi pe punte. ' Unde #i*e so#ul7 ,ntre ă generalul <or es e4it-nd. ' Do+n nu 2oa!ă) 4ise doamna Clapperton. 3l pli!tiseşte foarte mult. Cei patru 2u!ători de ridge ,n!epură să ameste!e !ăr#ile. Pam şi Titt( se ,ndreptară spre !olonelul Clapperton. <ie!are ,l luă de !-te un ra#. ' Veni#i !u noi: spuse Pam. Pe punte. . lună. ' Nu te prosti) Do+n) spuse doamna Clapperton. 9 să ră!eşti. ' Cu noi n*o să ră!eas!ă) spuse Titt(. Suntem fier in#i: Ple!ă !u ele) r-4-nd.

Poirot o servă !ă doamna Clapperton rămase mută !u primele ei două trefle. .l ple!ă să se plim e pe punte. "omnişoara 5enderson stătea re4emată de alustradă. .a se uită ,n 2ur ,ntre ătoare) ,n vreme !e el se apropie de ea şi*i e/amină e/presia de pe fa#ă. S!+im ară !-teva vor e. Apoi) de ,ndată !e el tă!u) ea ,ntre ă6 ' 8a !e vă g-ndi#i7 Poirot repli!ă6 ' Meditam la !unoştin#ele mele de engle4ă. "oamna Clapperton a spus6 >Do+n nu 2oa!ă ridge>. "e o i!ei nu se spune >nu ştie să 2oa!e>7 ' .a o !onsideră o insultă personală !ă nu 2oa!ă) presupun) spuse .llie se!. $ăr atul ăla a fost un prost !ă s*a !ăsătorit !u ea. 3n ,ntuneri! Poirot 4-m i. ' Nu !rede#i !ă e posi il !a maria2ul să fie o reuşită7 ,ntre ă el ne,n!re4ător. ' Cu o femeie !a aia7 Poirot dădu din umeri. ' Multe femei odioase au so#i devota#i. 9 enigmă a naturii. Re!unoaşte#i !ă nimi! din !e spune sau fa!e nu pare să*l supere. "omnişoara 5enderson se g-ndea !e să răspundă !-nd vo!ea doamnei Clapperton 4 ură prin fereastra fumoarului. ' Nu) nu !red !ă mai 2o!. . aerul aşa de ,m -!sit ai!i. Mă du! să respir ,n voie pe punte. ' Noapte ună) spuse domnişoara 5enderson. Mă du! să mă !ul!. "ispăru deodată. Poirot se ,ndreptă spre salon ,n !are nu erau de!-t !olonelul Clapperton şi !ele două fete. .l fă!ea tru!uri !u !ăr#i pentru ele şi) o serv-nd de/teritatea !u !are ameste!a şi ,mpăr#ea !ăr#ile) Poirot ,şi aminti de !eea !e povesti generalul referitor la !ariera sa de pe s!ena unui teatru de revistă. ' Văd !ă vă pla! !ăr#ile) deşi nu 2u!a#i ridge) remar!ă el. ' Am motivele mele pentru !are nu 2o! ridge) spuse Clapperton şi 4-m etul ,n!-ntător ,i dispăru. Am să vă arăt. Să fa!em un 2o!. <ă!u !ăr#ile rapid. ' 8ua#i*vă !ăr#ile. .i ine) !e ave#i7 r-se de e/presia uluită a lui Titt(. 3şi etală !ăr#ile şi !eilal#i ,l urmară. Titt( avea numai trefle) Poirot !upe) Pam !arouri şi !olonelul Clapperton pi!i. ' Vede#i7 spuse el. Un om !are poate să*i ,mpartă partenerului său şi adversarilor săi ori!e !ăr#i doreşte e mai ine să stea departe de un 2o! ,ntre prieteni: "a!ă noro!ul e mereu de partea lui s*ar putea spune lu!ruri neplă!ute. ' 9+: e/!lamă Titt(. Cum a#i putut fa!e asta7 &otul părea a solut o işnuit. ' Iu#eala m-inii ,nşeală o!+iul) spuse Poirot senten#ios şi surprinse s!+im area rus!ă a e/presiei !olonelului. .ra !a şi !um ,şi dădea seama !ă fusese de4armat !-teva !lipe. Poirot 4-m i. S!amatorul se ,nfă#işase prin mas!a unui pu??a sa+i . Nava a2unse la Ale/andria ,n 4orii dimine#ii următoare. C-nd Poirot termină mi!ul de2un) le găsi pe !ele două fete pregătite să !o oare pe #ărm. Vor eau !u !olonelul Clapperton. ' &re uie să ple!ăm a!um) ,l ,ndemnă Titt(. 9amenii !u paşaport vor părăsi vasul imediat. Veni#i !u noi) nu*i aşa7 N*o să ne lăsa#i pe #ărm singure7 Ni s*ar putea ,nt-mpla lu!ruri ,ngro4itoare. ' Sigur) nu !red !ă e ine să vă du!e#i singure) spuse Clapperton 4-m ind. "ar nu !red !ă so#iei mele o să*i !onvină. ' Asta*i foarte prost) spuse Pam. "ar ea poate să se odi+neas!ă !-t de mult ,i pla!e. Colonelul Clapperton arăta pu#in ne+otăr-t. .vident) dorin#a de a +oinări era puterni!ă. 3l o servă pe Poirot. ' 5ei) domnule Poirot) merge#i pe #ărm7

' Nu) nu !red) răspunse Poirot. ' Să... să s!+im două vor e !u Adeline) se +otăr, !olonelul Clapperton. ' Venim !u dumneavoastră) spuse Pam. 3i fă!u !u o!+iul lui Poirot. ' Poate reuşim s*o !onvingem să vină şi ea) adăugă pe un ton grav. Colonelului Clapperton păru să*i pla!ă ideea. Arăta !lar ,n!-ntat. ' 5aide#i atun!i) am-ndouă) spuse el ,ntr*o doară. &o#i trei ple!ară ,mpreună de*a lungul pun#ii $. Poirot) a !ărui !a ină era !+iar l-ngă !ea a familiei Clapperton) ,i urmă) m-nat de !urio4itate. Colonelul Clapperton ătu pu#in nervos ,n uşa !a inei. ' Adeline) draga mea) te*ai tre4it7 Vo!ea somnoroasă a doamnei Clapperton se au4i dinăuntru6 ' 9) pe nai a) !e e7 ' .u sunt) Do+n. Ce*ar fi să mergem pe #ărm. ' Ni!i nu mă g-ndes!. Vo!ea era stridentă şi +otăr-tă. Am avut o noapte foarte proastă. Am să stau ,n pat aproape toată 4iua. Pam se ăgă repede. ' 9) doamnă Clapperton) ,mi pare at-t de rău. Vroiam at-t de mult să veni#i !u noi. Pre!is n*ave#i !+ef7 ' A solut. Vo!ea doamnei Clapperton răsună şi mai strident. Colonelul ,ntor!ea m-nerul uşii fără ni!i un re4ultat. ' Ce e) Do+n7 Uşa*i ,n!+isă. Nu vreau să fiu deran2ată de stewar4i. ' 3mi pare rău) draga mea) ,mi pare rău. Vroiam numai !eva de pus pe mine. ' .i ine) nu #i*l dau) ,l repe4i doamna Clapperton. Nu mă dau 2os din pat. Plea!ă Do+n şi lasă*mă pu#in ,n pa!e. ' Sigur) sigur draga mea. Colonelul se ,ndepărtă de uşă. Pam şi Titt( l-ngă el. ' Să ple!ăm de ,ndată. Slavă domnului !ă ave#i pălăria pe !ap. 9) doamne) paşaportul dumneavoastră e ,n !a ină7 ' "e fapt e ,n u4unarul meu... ,n!epu !olonelul. Titt( ,l apu!ă de ra#. ' Ura: e/!lamă ea. 5aide) a!um. Aple!-ndu*se peste alustradă) Poirot ,i urmări !u privirea pe !ei trei !are părăseau vasul. Au4i pe !ineva răsufl-nd ,n!et l-ngă el şi) ,ntor!-ndu*se) o vă4u pe domnişoara 5enderson. 9!+ii ei erau a#inti#i asupra !elor trei siluete !are se ,ndepărtau. ' "e!i) au ple!at pe #ărm) 4ise ea) !onstatativ. ' "a. Merge#i şi dumneavoastră7 9 servă !ă avea o pălărie de soare) o geantă şi pantofi elegan#i. Părea ,m ră!ată să !o oare pe #ărm. &otuşi) după o pau4ă e/trem de mi!ă) !lătină din !ap. ' Nu) 4ise ea. Cred !*am să răm-n la ord. Am o mul#ime de s!risori de trimis. Se ,ntoarse şi*l lăsă singur. Răsufl-nd din greu după turul său de diminea#ă de AQ de ronduri ale pun#ii) generalul <or es ,i luă lo!ul. ' A+a: e/!lamă el !-nd remar!ă siluetele !e se ,ndepărtau ale !olonelului şi ale !elor două fete. "e!i) ăsta*i 2o!ul: "ar unde e madam7 Poirot ,i e/pli!ă ,n!et !ă doamna Clapperton va petre!e o 4i liniştită ,n pat. ' "oar nu !re4i asta: $ătr-nul luptător ,şi ,n!+ise un o!+i atot!unos!ător. .a o să se s!oale !-nd nu te*aştep#i şi da!ă va des!operi !ă amăr-tul a ple!at fără permisie) vor urma represalii. "ar pronosti!urile generalului nu s*au adeverit. "oamna Clapperton nu a apărut la masa de pr-n4 şi p-nă !-nd !olonelul şi domnişoarele sale au revenit pe navă la ora patru) ea nu apăruse.

Poirot se afla ,n !a ina sa şi l*a au4it pe so# ăt-nd uşor vinovat ,n uşa !a inei. A au4it ătaia repet-ndu*se) ,n!er!area !lan#ei şi) ,n !ele din urmă) pe !olonel !er-ndu*i unui steward6 ' As!ultă) nu primes! ni!i un răspuns. Ai vreo !+eie7 Poirot se ridi!ă repede şi ieşi pe !oridor. Vestea se răsp-ndi !a fulgerul pe tot vasul. 3ngro4i#i) fără să !readă !ă*i adevărat) oamenii aflară !ă doamna Clapperton fusese găsită moartă ,n !uşeta ei ' un stilet din partea lo!ului ,i străpunsese inima. Un şirag de mărgele de !+i+lim ar a fost des!operit pe duşumeaua !a inei. Fvonuri după 4vonuri se su!!edară. &o#i v-n4ătorii de mărgele !are fuseseră lăsa#i să ur!e la ord ,n 4iua a!eea) au fost aduna#i şi !+estiona#i: 9 mare sumă de ani dispăruse dintr* un sertar din !a ină: $an!notele fuseseră găsite: $i2uterii) valor-nd o avere) dispăruseră: Nu fusese luată ni!i un fel de i2uterie: Un steward fusese arestat şi mărturisise !*ar fi !omis !rima: ' Ce*i adevărat din toate astea7 ,ntre ă domnişoara .llie 5enderson) p-ndindu*l pe Poirot. <a#a ei era palidă şi tul urată. ' "raga mea doamnă) de unde să ştiu eu7 ' Cu siguran#ă) şti#i) spuse domnişoara 5enderson. .ra seara t-r4iu. Ma2oritatea oamenilor se retrăseseră ,n !a inele lor. "omnişoara 5enderson ,l !ondusese pe Poirot spre două s!aune de pe punte ,n partea a!operită a vasului. ' A!um spune#i*mi) ,i !eru ea. Poirot o studie g-nditor. ' .ste un !a4 interesant) !on!+ise el. ' . adevărat !ă i s*au furat nişte i2uterii foarte valoroase7 Poirot de4apro ă din !ap. ' Nu. Ni!i o i2uterie nu a fost luată. &otuşi o mi!ă sumă de ani a dispărut dintr*un sertar. ' Ni!iodată n*am să mă mai simt ,n siguran#ă pe un vas) spuse domnişoara 5enderson ,nfrigurată. Ave#i vreun clu ,n legătură !u a!ele rute de !uloarea !afelei !are au fă!ut*o7 ' Nu) spuse 5er!ule Poirot. 3ntreaga afa!ere e !am... stranie. ' Ce vre#i să spune#i7 ,ntre ă .llie aspru. Poirot ,şi ridi!ă ra#ele. ' !" #ien, să luăm faptele. "oamna Clapperton era moartă de !el pu#in !in!i ore !-nd a fost găsită. Nişte ani au dispărut. Un şirag de mărgele era pe duşumea l-ngă patul ei. Uşa era ,n!+isă şi !+eia lipsea. <ereastra ' nu fereastra) +u loul ' dă spre punte şi era des!+is. ' ;i7 ,ntre ă femeia neră dătoare. ' Nu vi se pare !urios !a o !rimă să fie !omisă ,n astfel de !ir!umstan#e deose ite7 Aminti#i*vă !ă v-n4ătorii de ilustrate) !ei !are s!+im ă anii şi arti4anii de mărgele) !are au primit permisiunea să ur!e la ord) sunt !u to#ii ine!unos!u#i de poli#ie. ' "e o i!ei stewar4ii ,#i ,n!+id şi !a ina) su linie .llie. ' "a) pentru a preveni ori!e posi ilitate de furtişag. "ar asta a fost !rimă. ' 8a !e vă g-ndi#i) mai e/a!t) domnule Poirot. Vo!ea ei era pu#in ,ntretăiată. ' Mă g-ndes! la uşa ,n!+isă. "omnişoara 5enderson medită pu#in. ' Nu văd nimi! ,n asta. 9mul a ple!at pe uşă) a ,n!+is*o şi a luat !+eia !u el pentru a evita !a omorul să fie des!operit prea !ur-nd. "estul de inteligent din partea lui) pentru !ă n*a fost des!operit p-nă la ora patru după*amia4ă ' Nu) nu) mademoiselle, nu ,n#elege#i nuan#a. Nu mă miră !um a ieşit) !i !um a intrat. ' "esigur) pe fereastră. ' ,'est possi#le. "ar e foarte ,ngustă şi vă aminti#i) erau oameni !are tre!eau pe punte tot timpul.

' Atun!i pe uşă) spuse domnişoara 5enderson neră dătoare. ' "ar nu v*adu!e#i aminte) mademoiselle, !ă doamna Clapperton ,n!+isese uşa pe dinăuntru. 9 fă!use ,nainte !a domnul !olonel Clapperton să fi părăsit nava ,n diminea#a a!easta. .l a ,n!er!at*o ,ntr*adevăr) de!i noi ştim !ă aşa este. ' Prostii. S*o fi ,n#epenit... sau n*a ,n!+is*o !a lumea. ' "ar asta nu !orespunde !u !e*au vor it. Noi am au4it*o efe!tiv pe doamna Clapperton ,nsăşi vor ind aşa. ' Noi7 ' "omnişoara Moone() domnişoara Cregan) !olonelul Clapperton şi !u mine. .llie ătu uşor din pi!ior. Nu spuse nimi! pentru o !lipă sau două. Apoi) pe un ton uşor iritat) ,ntre ă6 ' .i ine şi !e dedu!e#i e/a!t din asta7 "a!ă doamna Clapperton a ,n!+is uşa) putea s*o şi des!+idă) aşa !red. ' ./a!t) e/a!t. Poirot o privi lumin-ndu*se la fa#ă. ;i şti#i la !e ne !ondu!e asta7 "oamna Clapperton a des!+is uşa şi l*a lăsat pe u!igaş să intre. A!uma) ar fi fă!ut*o ea pentru un v-n4ător de mărgele7 .llie a o ie!tat6 ' Poate nu ştia !ine e. Poate !*a ătut) ea s*a ridi!at şi*a des!+is uşa) iar el a intrat !u for#a şi a omor-t*o. Poirot o de4apro ă din !ap. ' Au contraire. .a stătea liniştită) lungită ,n pat !-nd i s*a ,nfipt pumnalul ,n piept. "omnişoara 5enderson ,l privi mirată. ' Care*i părerea dumitale7 ,l ,ntre ă pe neaşteptate. Poirot 4-m i. ' Vede#i) se pare) nu*i aşa) !ă ea !unoştea persoana pe !are a lăsat*o să intre. ' Vre#i să spune#i) 4ise domnişoara 5enderson pe un ton pu#in aspru) !ă u!igaşul este un pasager de pe a!est vas7 Poirot ,n!uviin#ă. ' Aşa par să indi!e faptele. ' ;iragul de mărgele lăsat pe duşumea era o pistă falsă7 ' ./a!t. ' ;i furtul anilor7 ' ./a!t. Urmă o pau4ă) după !are domnişoara 5enderson spuse ,n!et. ' "oamna Clapperton mi s*a părut o persoană foarte neplă!ută şi !red !ă nimănui de la ord nu i*a plă!ut !u adevărat de ea) dar nu era nimeni !are să ai ă vreun motiv să o omoare. ' Poate) !u e/!ep#ia so#ului ei) spuse Poirot. ' "oar nu !rede#i... Se opri. ' &oată lumea de pe vasul ăsta e de părere !ă domnul !olonel Clapperton avea toate motivele >să*i dea !u arda>. Mi se pare !ă asta*i e/presia pe !are o foloseau. .llie 5enderson se uită la el) aştept-nd. ' "ar tre uie să re!unos!) !ontinuă Poirot) !ă eu nu am o servat ni!i un semn de e/asperare din partea unului !olonel. Ceea !e*i şi mai important) este faptul !ă are un ali i. A fost !u fetele toată 4iua şi s*a ,ntors pe vas a ia la ora patru. "oamna Clapperton murise de2a !u multe ore ,nainte. Urmă ,n!ă un minut de tă!ere. .llie 5enderson murmură6 ' Crede#i) de!i) !ă un pasager de pe navă7 Poirot dădu afirmativ din !ap. .llie 5enderson i4 u!ni deodată ,n r-s ' un r-s sfidător) provo!ator. ' &eoria dumneavoastră e greu de dovedit) domnule Poirot. Sunt o mul#ime de pasageri pe vasul ăsta. Poirot ,n!lină din !ap. ' Am să foloses! o e/presie dintr*o poveste dete!tivă de*a dumneavoastră6 >Am

metodele mele) Natson>. 3n seara următoare) la !ină) to#i pasagerii au găsit !-te o noti#ă ătută la maşină l-ngă farfuria lor prin !are erau invita#i să vină ,n salonul prin!ipal la Q6G1. C-nd to#i s*au adunat) !ăpitanul a ur!at pe platforma unde de o i!ei !-nta or!+estra şi ,n!epu să le vor eas!ă6 ' "oamnelor şi domnilor) şti#i !u to#ii de tragedia !are a avut lo! ieri. Sunt sigur !ă dori#i !u to#ii să !oopera#i pentru a*l adu!e pe făptuitorul a!elei !rime murdare ,n fa#a 2usti#iei. Se opri şi tuşi. 3l avem !u noi la ord pe domnul 5er!ule Poirot) !are vă este) pro a il) !unos!ut tuturora !a un om !e are multă e/perien#ă ,n... asemenea tre uri. Sper să as!ulta#i !u aten#ie la !eea !e o să vă spună. 3n a!est moment) !olonelul Clapperton) !are nu fusese la !ină) intră şi se aşe4ă l-ngă generalul <or es. Arăta !a un om !opleşit de triste#e) !-tuşi de pu#in !a unul !are sim#ea o mare uşurare. 9ri era un foarte un a!tor) ori fusese ataşat ,ntr*adevăr de so#ia sa de4agrea ilă. ' "omnul 5er!ule Poirot) spuse !ăpitanul şi !o or,. Poirot ,i luă lo!ul. Arăta !arag+ios aşa plin de importan#ă !um se ,nfă#işa auditoriului. ' Messieurs, mesdames, ,n!epu el. .ste foarte ama il din partea dumneavoastră !ă ave#i unătatea să mă as!ulta#i. Monsieur le capitaine v*a spus !ă am o oare!are e/perien#ă ,n a!este tre uri. Am) este adevărat) o mi!ă idee personală ,n legătură !u modalitatea de a da de !apăt a!estui !a4 deose it. <ă!u un semn şi un steward ,nainte şi*i dădu un o ie!t voluminos) inform) ,nvelit. ' Ceea !e am de g-nd să fa! s*ar putea să vă surprindă pu#in) ,i averti4ă Poirot. 9 să mă !onsidera#i e/!entri!) poate ne un. Cu toate a!estea) vă asigur !ă ,n spatele ne uniei mele e/istă) !eea !e voi engle4ii numi#i) o metodă. 9!+ii săi ,i ,nt-lniră doar o !lipă pe !ei ai domnişoarei 5enderson. 3n!epu să de4veleas!ă o ie!tul a!ela mare. ' Am ai!i) messieurs et mesdames un important martor !are ştie !ine a omor-t*o pe doamna Clapperton. Cu o m-nă di a!e dădu la o parte şi ultima u!ată de p-n4ă) lăs-nd să se vadă o ie!tul !e fusese a!operit ' o păpuşă de lemn aproape de mărime naturală) ,m ră!ată ,ntr*un taior de !atifea !u un guler de dantelă. ' A!um) Art+ur) spuse Poirot şi vo!ea sa i se s!+im ă su til ' nu mai părea străină ' era ,n s!+im o engle4ă !urată) !u o uşoară infle/iune tipi! londone4ă. Po#i să*mi spui) repet) po#i să*mi spui !eva despre moartea doamnei Clapperton7 =-tul păpuşii se miş!ă pu#in) ma/ilarul de lemn de 2os !ă4u şi se au4i vo!ea stridentă) ,naltă a unei femei !are spunea6 >Ce e) Do+n7 Uşa*i ,n!+isă. Nu vreau să fiu deran2ată de stewar4i...> Se au4i un #ipăt) un s!aun răsturnat) un ăr at se ridi!ase !lătin-ndu*se !u m-na la g-t. 3n!er!ă să vor eas!ă) ,n!er!ă... apoi) deodată) trupul său păru să se ,n!ovoaie. Că4u !-t era de lat. .ra !olonelul Clapperton. Poirot şi do!torul navei se ridi!ară ,n pi!ioare de l-ngă trupul nemiş!at. ' Mă tem !ă a murit. Inima) spuse do!torul !on!is. Poirot dădu din !ap. ' ;o!ul de a*şi fi vă4ut tru!ul des!operit) spuse el. Se ,ntoarse spre generalul <or es. ' "umneavoastră) generale) mi*a#i dat un indi!iu pre#ios) men#ion-nd teatrul de revistă. M*am mirat) m*am g-ndit) şi*apoi mi*a venit ideea) presupun-nd !ă ,nainte de ră4 oi Clapperton a fost un !ventrilo!vist0. 3n a!est !a4) ar fi fost perfe!t posi il !a trei oameni s*o
0

"e la !ventrilo!vismB pra!ti!ă de a vor i et!. fără miş!area vi4i ilă a u4elor şi ,ntr*o asemenea manieră ,n!-t vo!ea pare să iasă dintr*o altă persoană sau dintr*un o ie!t.

audă pe doamna Clapperton vor ind dinăuntrul !a inei !-nd) de fapt) ea era de2a moartă... .llie 5enderson se afla l-ngă el. 9!+ii ei erau negri şi ,ndurera#i. ' ;tia#i !ă avea inima sla ă7 ,ntre ă ea. ' Am ănuit... "oamna Clapperton spunea !ă suferă de inimă) dar m*a frapat faptul !ă părea tipul de femeie !ăreia ,i plă!ea să fie !re4ută olnavă. Apoi am găsit o u!ată dintr*o re#etă !u o foarte puterni!ă do4ă de digitalină pe ea. "igitalina este o do!torie pentru inimă şi nu putea fi a doamnei Clapperton deoare!e digitalina dilată pupilele o!+ilor. N*am o servat ni!iodată aşa !eva la ea) dar !-nd m*am uitat la o!+ii lui am vă4ut imediat semnele. .llie murmură6 ' "e!i v*a#i g-ndit !ă s*ar putea termina ,n felul a!esta7 ' Cea mai ună solu#ie) nu !rede#i) mademoiselle? spuse el !u l-nde#e. 9!+ii i se umplură de la!rimi. .a spuse6 ' A#i ştiut. A#i ştiut tot timpul... !ă ,l iu eam... dar n*a fă!ut*o pentru mine... "in !au4a fetelor a!elora ' tinere#ea l*a fă!ut să*şi simtă s!lavia. A vrut să se eli ere4e ,nainte de a fi prea t-r4iu... "a) sunt sigură !ă aşa a fost... C-nd a#i g+i!it !ă era el7 ' Avea o stăp-nire de sine aşa de perfe!tă) spuse simplu Poirot. 9ri!-t de e/asperantă era purtarea so#iei sale) nu părea ni!iodată să*l afe!te4e. Asta ,nseamnă !ă se o işnuise ,ntr*o aşa măsură ,n!-t ,l lăsa indiferent) sau e" #ien, am +otăr-t !ă*i !ealaltă alternativă... şi am avut dreptate... ;i*apoi a mai fost şi insisten#a asupra talentului său de s!amator din seara anterioară !rimei) de !are pretindea !ă nu se foloseşte. "ar un om !um era Clapperton nu renun#ă la talentul său. &re uie să fie un motiv. At-t timp !-t oamenii !redeau !ă fusese un s!amator) era pu#in pro a il să*l !onsidere un !ventrilo!vist. ' ;i vo!ea pe !are am au4it*o) vo!ea doamnei Clapperton7 ' Una dintre stewardese avea o vo!e asemănătoare !u a ei. Am fă!ut*o să se as!undă ,n spatele s!enei şi am ,nvă#at*o !uvintele. ' A fost un tru! ' un tru! !rud) strigă .llie. ' "e4apro !rima) spuse 5er!ule Poirot.

%. Pă!at du lu Am dat o raită pe la prietenul meu Poirot şi l*am găsit ,ntr*o stare de 2alni!ă e/tenuare. "evenise ,ntr*at-t de faimos) ,n!-t ori!e femeie ogată !are ,şi rătă!ea vreo ră#ară sau !ă#eluş preferat se gră ea să*i !eară a2utor marelui 5er!ule Poirot. Mi!ul şi ,ndesatul meu ami! era un ameste! !iudat de !umpătare flamandă şi fervoare artisti!ă. A!!epta multe !a4uri !are nu ,l interesau pur şi simplu pentru !ă primul lui instin!t prevala ,ntotdeauna. "e asemenea) prelua !a4uri) !are nu ,i ofereau ni!i un profit) numai pentru !ă ,l interesau ,n mod spe!ial. Re4ultatul la !are a2unsese era) după !um spuneam) o stare de 2alni!ă e/tenuare. A!elaşi lu!ru mi l*a mărturisit şi el) aşa !ă nu mi*a fost delo! greu să*l !onving să petre!em o va!an#ă de o săptăm-nă la !unos!uta sta#iune .l ermout+) de pe !oasta de sud. "e2a tre!useră patru 4ile e/trem de agrea ile !-nd Poirot a venit la mine #in-nd ,n m-nă o s!risoare des!+isă. ' Mon ami, ,#i aminteşti de prietenul meu Dosep+ Aarons) impresarul7 "upă o !lipă de g-ndire am ,n!uviin#at. Poirot are o grămadă de prieteni a !ăror provenien#ă so!ială diferă !a de la !er la păm-nt. Ami!ii lui sunt fie măturători de stradă) fie lor4i din ,nalta so!ietate. ' !" #ien, 5astings) Dosep+ Aarons se află la C+arlo!? $a(. Nu se simte delo! ine şi) ,n plus) ,l mai supără şi o afa!ere destul de ne,nsemnată. Mă roagă să*i fa! o vi4ită. Mon ami, !red !ă e !a4ul să răspund ini#iativei. "ragul de Dosep+) e un prieten at-t de devotat şi a fă!ut at-tea !a să mă a2ute ,n tre!ut. ' $ine,n#eles) da!ă 4i!i tu) am răspuns. $ănuies! !ă C+arlo!? $a( e un lo! drăgu# şi ,nt-mplarea fa!e !ă nu am mai fost a!olo ni!iodată.

' Atun!i vom ,m ina utilul !u plă!utul) spuse Poirot. .şti at-t de ama il să te interese4i de mersul trenurilor7 ' Pro a il !ă va tre ui să s!+im ăm trenul de vreo două*trei ori) i*am spus !u o str-m ătură. ;tii !um sunt liniile astea !are traversea4ă #ara. Uneori a ia da!ă ,#i a2unge o 4i !a să par!urgi distan#a dintre "evonul de Sud şi "evonul de Nord. Cu toate a!estea) fă!-nd investiga#iile de rigoare) am aflat Jnu fără surprindereK !ă drumul nu ne!esita mai mult de o s!+im are de tren la ./ter şi !ă) ,n general) trenurile !ir!ulau la orele anun#ate. &o!mai mă gră eam spre Poirot să*i dau vestea !-nd) tre!-nd pe l-ngă ofi!iul de voia2 !u auto!arele) am putut !iti următorul anun#6 >M-ine) e/!ursie de o 4i la C+arlo!? $a(. Ple!area la ora Q6G1 !u un itinerar !are tre!e prin !ele mai pitoreşti lo!uri din "evon>. Am ,ntre at !-teva persoane şi m*am ,ntors la +otel entu4iasmat. "in neferi!ire mi*a fost tare greu să*l fa! pe Poirot să*mi ,mpărtăşeas!ă părerea6 ' Mon ami, de unde at-ta pasiune pentru auto!ar7 Ve4i tu) trenul e !eva sigur. Nu e/plodea4ă !au!iu!urileB nu au lo! a!!idente. ;i) ,n plus) nu te sim#i in!omodat de prea mult aer. <erestrele pot fi ,n!+ise şi nu intră delo! praf ,năuntru. I*am sugerat ,ntr*un mod !-t se poate de deli!at !ă pe mine mă atrăgea to!mai avanta2ul aerului !urat. ' ;i da!ă plouă7 Clima voastră ritani!ă e at-t de insta ilă: ' Ne ,narmăm !u glugi şi aşa mai departe. Iar da!ă plouă !u găleata) e/!ursia nu va mai avea lo!) dat fiind !ă auto!arul are !aroseria des!+isă. ' A+: fă!u Poirot. Atun!i să sperăm !ă totuşi va ploua. ' .i) da!ă ăsta e ultimul tău !uv-nt... ' Vai) nu) mon ami. Văd !ă #i*a intrat ,n !ap să mergi neapărat ,n e/!ursie. "in feri!ire) am la mine paltonul !el gros şi două fulare. 9ftă. "ar) vom avea destul timp la C+arlo!? $a(: ' Se pare !ă va tre ui să petre!em şi noaptea a!olo. &urul e/!ursiei tre!e prin "artmoor. Masa de pr-n4 o luăm la Mon?+ampton. 8a C+arlo!? $a( a2ungem pe la patru şi auto!arul porneşte ,napoi la ora !in!i şi a2unge ai!i la 4e!e seara. ' Aşa de!i: spuse Poirot. ;i !-nd te g-ndeşti !ă mai sunt unii !are fa! trea a asta de plă!ere. $ine,n#eles !ă ne va !osta mai pu#in) pentru !ă nu mai fa!em şi drumul ,napoi) nu7 ' Nu !red !ă e posi il aşa !eva. ' $ine) dar tre uie să insişti. ' .i) +ai) Poirot) nu fi mes!+in: ;tii doar !ă eşti plin de ani. ' Mon ami, nu e vor a de mes!+inărie. .u mă refer la sim#ul afa!erii. Să fi fost !+iar milionar şi tot n*aş fi plătit mai mult de!-t e drept şi 2ust. "upă !um prevă4usem) Poirot nu a avut ni!i o şansă. "omnul !are eli era ti!+ete la iroul de voia2 era !alm şi indiferent) dar ferm pe po4i#ie. Ideea lui era !ă tre uia să ne ,ntoar!em !u a!elaşi auto!ar. Mai mult) insinuă faptul !ă ar fi tre uit să plătim !eva ,n plus pentru privilegiul de a părăsi auto!arul la C+arlo!? $a(. 3nvins) Poirot plăti suma !erută şi părăsi iroul. ' .ngle4ii ăştia nu au sim#ul anului) om ăni el. 5astings) n*ai o servat un t-năr !are a plătit tot iletul) deşi a men#ionat !ă vrea să !o oare la Mon?+ampton7 ' Nu !red. Că veni vor a... ' "a) ştiu) o priveai pe t-năra domnişoară !are a !umpărat lo!ul !in!i) !+iar l-ngă noi. "a) mon ami, te*am vă4ut. A!esta a şi fost motivul pentru !are) !-nd eram pe pun!tul de a lua lo!urile treispre4e!e şi paispre4e!e ' !are sunt ,n !entru şi par!ă !eva mai apărate) mă rog) !-t pot fi ele de apărate ' te*ai ăgat ,n fa#ă !u grosolănie şi ai spus !ă lo!urile trei şi patru sunt mai une. ' .i şi tu) Poirot: am 4is sim#ind !ă*mi iau fo! o ra2ii. ' Păr roş!at) mereu părul ăsta roş!at: ' Cel pu#in ea merita mai multă aten#ie de!-t ori!e t-năr !iudat. ' Asta depinde de pun!tul de vedere al fie!ăruia. Mie mi s*a părut interesant t-nărul. Ceva anume din tonul lui Poirot m*a fă!ut să mă uit imediat şi eu la el.

' "e !e7 Ce vrei să spui7 ' 9+: Stai pu#in: Să spunem !ă m*a interesat pentru !ă dorea să*şi lase musta#ă) ,nsă re4ultatul era deplora il. Poirot ,şi m-ng-ie !u tandre#e propria musta#ă) de*a dreptul magnifi!ă. .ste o adevărată artă) murmură el) să ştii !um să*#i laşi musta#a să*#i !reas!ă. Nu ştii ni!iodată !-nd Poirot vor eşte serios şi !-nd glumeşte pe so!oteala !uiva. Am g-ndit !ă e mai !uminte să ta!. A doua 4i a de utat !u un soare strălu!itor. 9 4i !u adevărat splendidă: Cu toate a!estea) Poirot nu a vrut să*şi asume ni!i un ris!. ;i*a luat o +aină de l-nă) un palton greoi şi două fulare şi toate astea peste !el mai gros !ostum de +aine. 3n plus) a ,ng+i#it ,naintea ple!ării şi două ta lete >Antigrippe> şi a mai v-r-t ,n!ă o do4ă ,n u4unar. Ne*am luat doar două vali2oare !u noi. "omnişoara drăgu#ă pe !are o remar!asem ,n 4iua pre!edentă avea şi ea o vali2oară) la fel şi t-nărul !are) am tras eu !on!lu4ia asta) !onstituia o ie!tul simpatiei lui Poirot. 3n rest) nimeni nu avea aga2e. Cele patru vali4e au fost puse de şofer !u gri2ă ,n port aga2 şi apoi to#i ne*am luat lo!urile ,n primire. "in mali#io4itate) mi*am 4is eu atun!i) Poirot m*a plasat pe mine pe lo!ul din afară) !ă!i >eu aveam mania aerului !urat>) iar el se instală !+iar l-ngă frumoasa noastră ve!ină. "ar ,n !ur-nd ,şi repară greşeala. Cel !are o!upa lo!ul şase era un tip foarte gălăgios şi glume#) astfel ,n!-t Poirot o ,ntre ă pe fată) pe un ton s!ă4ut) da!ă nu dorea să fa!ă s!+im de lo!uri. .a ,n!uviin#ă plină de re!unoştin#ă şi) după !e se produse s!+im area) intră ,n vor ă !u noi şi !ur-nd to#i trei dis!utam plini de 2ovialitate. .vident) foarte t-nără) !red !ă nu avea mai mult de nouăspre4e!e ani) fata era ingenuă !a un !opil. Nu a tre!ut mult şi ne*a destăinuit motivul !ălătoriei. "upă toate aparen#ele fă!ea o !ălătorie de afa!eri pentru mătuşa ei !are era proprietara unui foarte interesant maga4in de anti!+ită#i din . ermout+. C-nd ,i murise tatăl) mătuşa nu se alesese !u prea mult) aşa ,n!-t se +otăr-se să foloseas!ă ruma de !apital şi mul#imea de lu!ruri frumoase lăsate moştenire pentru a se lansa ,n afa!eri. Avusese de2a su!!es şi devenise !+iar !ele ră. <ata) Mar( "urrant) venise să lo!uias!ă ,mpreună !u mătuşa sa şi eventual să ,nve#e >meşteşugul> !omer#ului !u anti!+ită#i. 3n ori!e !a4) era e/trem de entu4iasmată ' slu2 a a!easta era net prefera ilă uneia de gu* vernantă sau de ,nso#itoare de ătr-ni. Poirot dădu din !ap interesat şi apro ator. ' Mademoiselle !u siguran#ă va avea su!!es) spuse el galant. "ar aş dori să*i dau un sfat mi!. Mademoiselle, să nu vă ,n!rede#i ,n ori!ine: Peste tot ,n lume mişună golani şi vaga on4i) poate !+iar ai!i) alături de noi ,n auto!ar. &re uie să fii ,n permanen#ă !u o!+ii ,n patru) suspi!ios: .a rămase !u gura !ăs!ată) iar Poirot dădu din !ap !a un ătr-n ,n#elept. ' Aşa este) !um vă spun. Cine ştie7 Poate !+iar eu) !are vor es!) sunt un răufă!ător de !ea mai 2oasă spe#ă. ;i !lipi mai des !a ori!-nd su privirile ei stupefiate. Ne*am oprit la Mon?+ampton !a să luăm pr-n4ul şi) după !e s!+im arăm !-teva vor e !u ospătarul) Poirot reuşi să ne aran2e4e o măsu#ă de trei persoane l-ngă geam. Afară) ,ntr*o !urte mare) erau par!ate !am vreo două4e!i de auto!are !u !aroserie des!+isă !are veniseră din toată #ara. Restaurantul +otelului era ,n#esat şi gălăgia era apre!ia ilă. ' Uneori par!ă #i se a!reşte de prea multă va!an#ă) am spus eu !u o grimasă. Mar( "urrant a fost de a!eeaşi părere. ' . ermout+ a devenit at-t de răsfă#at ,n se4onul estival: Mătuşa mea spune !ă ,nainte era altfel. A!um a ia da!ă te po#i stre!ura pe trotuar de at-ta lume. ' "ar a!est lu!ru nu ,mpiedi!ă afa!erile să prospere) mademoiselle! ' Nu şi ,n !a4ul nostru. Noi vindem doar lu!ruri rare) valoroase. Nu ne ,n2osim !u ?it!+uri. Mătuşa mea are !lien#i răsp-ndi#i prin toată Anglia. "a!ă ,i !er o anume masă) ori un s!aun >stil>) sau un por#elan deose it) ,i s!riu şi) mai devreme sau mai t-r4iu) ea le fa!e rost de o ie!tul dorit. ./a!t asta s*a ,nt-mplat şi a!um. 3ntru!-t ne*am arătat interesa#i) s*a apu!at să ne e/pli!e. Un anume domn D. $a?er Nood

din Ameri!a era un mare !unos!ător şi !ole!#ionar de miniaturi. Re!ent) un set foarte valoros de miniaturi apăruse pe pia#ă) iar domnişoara .li4a et+ Penn) mătuşa lui Mar() ,l a!+i4i#ionase. Apoi ,i s!risese domnului Nood) des!riindu*i miniaturile şi !er-nd un anume pre#. .l ,i răs* punsese pe lo!) spun-nd !ă este pregătit să !umpere setul da!ă miniaturile erau !ele des!rise) şi o rugă să trimită pe !ineva !u ele !a să le poată vedea la reşedin#a lui) adi!ă la C+arlo!? $a(. 3n !onse!in#ă) domnişoara "urrant fusese e/pediată !a repre4entant dire!t al mătuşii ei. ' Mă rog) sunt nişte lu!ruşoare adora ile) nu 4i! nu) spuse ea. "ar nu ,mi imagine4 !ă !ineva ar putea arun!a at-#ia ani pe ele. Cin!i sute de lire: =-ndi#i*vă: Sunt fă!ute de Coswa(. Par!ă e Coswa() nu7 Mereu mă ,n!ur! ,n !+estiile astea. Poirot 4-m i. ' Nu prea vă pri!epe#i) mademoiselle, e+7 ' Nu am ni!i o pregătire) spuse Mar( ,ndurerată. 3n familia mea nu a avut !ine să ne ,nve#e despre lu!rurile astea ve!+i. ;i sunt at-tea de ,nvă#at: 9ftă. Apoi) deodată) o!+ii i se măriră plini de surpri4ă. .ra aşe4ată !u fa#a la geam) se ridi!ă de la lo!ul ei şi se repe4i pe uşă. Peste !-teva !lipe se ,ntoarse a ia respir-nd şi*şi !eru s!u4e. ' Ierta#i*mă !ă am ieşit aşa ,n fugă: "ar am avut impresia !ă !ineva mi*a luat vali4a din auto u4. Am 4 urat după el) dar s*a dovedit !ă era vali4a lui. . aproape identi!ă !u a mea. M* am sim#it at-t de ridi!olă. . !a şi !-nd l*aş fi a!u4at de furt. 8a a!est g-nd o pufni r-sul. Poirot ,nsă nu r-se. ' Ce fel de om era) mademoiselle? "es!rie#i*mi*l) vă rog. ' Avea un !ostum maro. Un t-năr su #irel !u o musta#ă a ia per!epti ilă. ' A+: fă!u Poirot. Prietenul nostru de ieri) 5astings. 3l !unoaşte#i pe a!est om) mademoiselle? 8*a#i vă4ut mai ,nainte7 ' Nu) ni!iodată. "e !e7 ' Nimi!. Ciudat... Asta e tot. "eveni din nou tă!ut şi nu mai interveni ,n !onversa#ia noastră de!-t atun!i !-nd Mar( "urrant spuse !eva !are ,i atrase aten#ia. ' Ce spunea#i) mademoiselle? ' Spuneam !ă la ,ntoar!ere mă voi pă4i de >răufă!ători>) !um le spune#i dumneavoastră. Presupun !ă domnul Nood plăteşte totdeauna ,n ani g+ea#ă. Cu !in!i sute de lire la mine am toate şansele să intru ,n aten#ia vreunui răufă!ător. R-se) dar Poirot din nou nu răspunse. 3n s!+im ) o ,ntre ă la !e +otel ,şi propusese să stea ,n C+arlo!? $a(. ' 5otelul >An!ora>. . mi! şi ieftin) dar foarte un. ' Aşa de!i: spuse Poirot. 5otelul >An!ora>. ./a!t unde şi*a pus ,n g-nd şi 5astings să stăm. <oarte !iudat: 3mi fă!u !u o!+iul. ' Sta#i mult la C+arlo!? $a(7 ,ntre ă Mar(. ' "oar o noapte. Am nişte afa!eri a!olo. Pro a il !ă nu g+i!i#i) mademoiselle, !are este profesiunea mea) e+7 Am urmărit*o pe Mar( !um tre!ea ,n revistă !-teva posi ilită#i) numai pentru a le respinge ' dintr*un sentiment de pruden#ă) presupun. 3n !ele din urmă se +a4ardă să sugere4e !ă Poirot era s!amator. 8a !are el se arătă nespus de amu4ant. ' A+: Ce mai idee: Crede#i !ă s!ot iepuri din 2o en7 Nu) mademoiselle. .u sunt e/a!t opusul unui s!amator. S!amatorul fa!e o ie!tele să dispară. .u fa! să reapară o ie!tele !are au dispărut. Se ,n!lină ,ntr*o po4i#ie !-t se poate de dramati!ă) spre a imprima !uvintelor un efe!t mai !onvingător. . un se!ret) mademoiselle, dar dumneavoastră vi*l spun6 sunt dete!tiv: Se lăsă pe spetea4a s!aunului) satisfă!ut de efe!tul spuselor lui. Mar( "urrant se +ol ă la el !a vră2ită. "ar ori!e !onversa#ie ulterioară a fost ,mpiedi!ată de !la/oanele de afară) !are anun#au !ă monştrii motori4a#i erau gata de ple!are. 3n vreme !e ieşeam ,mpreună !u Poirot) am fă!ut oare!are !omentarii pe seama

farme!ului !omesenei noastre. Poirot a fost de a!eeaşi părere. ' 3ntr*adevăr) e ferme!ătoare. "ar şi !am prostu#ă) nu7 ' Prostu#ă7 ' .i) +ai) nu fa!e pe ultragiatul: 9 fată poate fi frumoasă şi !u părul roşu şi totuşi să răm-nă o proastă. Ce poate fi mai prostes! de!-t să te destăinui unor străini) aşa !um a fă!ut ea. ' Păi) şi*o fi dat seama !ă suntem de trea ă. ' Ceea !e*mi spui a!um) mon ami, e o im e!ilitate. 9ri!ine ,şi !unoaşte meseria sigur !ă pare >de trea ă>. Mi!u#a spunea !ă va avea multă gri2ă !-nd se va vedea !u !ele !in!i sute de lire ,n poşetă. "ar ea are de2a !u ea !ele !in!i sute. ' 3n miniaturi. ' ./a!t. 3n miniaturi. ;i nu e prea mare diferen#ă ,ntre una şi alte) mon ami. ' "ar nu ştie nimeni de ele ,n afară de noi. ' ;i ospătarul) şi !ei de la masa de alături. ;i) nu ,n!ape ,ndoială) !-teva persoane din . ermout+. Mademoiselle "urrant este ,n!-ntătoare) dar) da!ă aş fi eu ,n lo!ul lui mademoiselle .li4a et+ Penn) ,n primul r-nd i*aş da asistentei mele o le!#ie de un sim#. <ă!u o pau4ă) apoi reluă pe alt ton6 ;tii !eva) mon ami? Ar fi !el mai uşor lu!ru din lume să iei o vali4ă din a!ele auto u4e !u !apota des!+isă ,n timp !e noi stăm la masă. ' .i) +ai) Poirot) !e dra!u: Nu se poate să nu vadă !ineva: ' ;i) mă rog) !e să vadă7 Pe !ineva !are ,şi ia propria vali4ă. &rea a poate fi fă!ută ,n vă4ul lumii) fără !a nimănui să nu*i trea!ă prin !ap să intervină. ' Vrei să spui... adi!ă vrei să insinue4i !ă... "ar t-nărul a!ela ,n !ostum maro... nu era vali4a lui7 Poirot se ,n!runtă. ' Aşa se pare. 9ri!um) mi se pare !urios !ă nu a fă!ut*o mai ,nainte) !-nd s*a oprit auto!arul. Ai o servat !ă ni!i nu a m-n!at ai!i7 ' "a!ă domnişoara "urrant nu ar fi stat !u fa#a la geam nu l*ar fi vă4ut) am rostit eu rar. ' ;i) de vreme !e era propria lui vali4ă) tot nu a !ontat) 4ise Poirot. Aşa !ă să nu ne mai g-ndim la asta) mon ami. Cu toate a!estea) după !e am ,n!eput să gonim !u vite4ă pe şosea) Poirot a găsit un prile2 să*i mai #ină lui Mar( o predi!ă despre peri!olul de a fi indis!ret) iar ea era doar o glumă. Am a2uns la C+arlo!? $a( pe la ora patru şi am fost destul de noro!oşi să găsim !amere la +otelul >An!ora> ' un +an de modă ve!+e) dar ,n!-ntător) !are dădea ,ntr*una din stră4ile laterale. Poirot to!mai ,şi despa!+etase !-teva lu!ruri folositoare şi ,şi pomăda musta#a !u !osmeti!ale ,nainte de a ieşi să*i fa!ă o vi4ită lui Dosep+ Aarons) !-nd deodată am au4it o ătaie freneti!ă ,n uşă şi) spre stupefa!#ia mea) şi*a fă!ut apari#ia domnişoara "urrant) !u fa#a al ă !a varul şi o!+ii ,nlă!rima#i. ' Vă rog din suflet să mă ierta#i... dar... dar s*a ,nt-mplat !eva ,ngro4itor. Spunea#i !ă sunte#i dete!tiv: I se adresă lui Poirot. ' Ce s*a ,nt-mplat) mademoiselle? ' Mi*am des!+is vali4a. Miniaturile se aflau ,ntr*o !asetă din piele de !ro!odil... ,n!uiată) ine,n#eles. Iar a!um) privi#i: ;i ne ,ntinse o !asetă pătrată. Capa!ul at-rna desfă!ut. Poirot o luă ,n m-nă. <usese for#atăB pro a il de !ineva !u o putere deose ită. Urmele erau vi4i ile. Poirot o e/amină şi dădu din !ap. ' ;i miniaturile7 o ,ntre ă) deşi am-ndoi ştiam foarte ine răspunsul. ' Au dispărut. 8e*a furat !ineva. Vai: Ce mă fa!7 ' Nu vă alarma#i) i*am spus. Prietenul meu este 5er!ule Poirot. &re uie să fi au4it de el. "a!ă e !ineva !are să vă adu!ă ,napoi miniaturile) atun!i el este a!ela. ' Monsieur Poirot: Marele monsieur Poirot: Poirot era destul de orgolios !a să nu fie flatat de tonul de venera#ie6 ' "a) !opila mea. Sunt !+iar eu. ;i te po#i ,n!rede ,n mine fără ni!i o re#inere. Voi fa!e tot !e*mi stă ,n putin#ă. "ar... mi*e foarte teamă !ă... e prea t-r4iu. Spune*mi) şi ,n!uietoarea de

la vali4ă a fost for#ată7 .a !lătină din !ap. ' "ă*mi voie) te rog) să o e/amine4: Ne*am dus ,mpreună ,n !amera ei şi Poirot a !er!etat vali4a !u multă aten#ie. .vident) fusese des!+isă !u o !+eie. ' Ceea !e nu este delo! greu. &oate ,n!uietorile vali4elor sunt fă!ute !am după a!elaşi !alapod. !" #ien, va tre ui să !+emăm poli#ia şi să luăm legătura şi !u domnul $a?er Nood !-t mai !ur-nd posi il. Mă voi o!upa eu ,nsumi de toate a!estea. Am ple!at !u el şi l*am ,ntre at !e a vrut să spună !-nd a afirmat !ă era de2a prea t-r4iu. ' Mon c"er, am de!larat a4i !ă eu sunt e/a!t opusul s!amatorului... Că eu fa! să reapară lu!rurile dispărute... "ar numai da!ă !ineva a fost !u mine ,n a!ea perioadă. &ot nu ,n#elegi7 9 să ,n#elegi imediat. Intră ,ntr*o !a ină telefoni!ă. Cin!i minute mai t-r4iu ieşi !u o mină foarte gravă. ' . aşa !um mi*am ,n!+ipuit. 9 doamnă l*a !ăutat pe domnul Nood !u miniaturile a!um vreo 2umătate de oră. S*a pre4entat !a venind din partea domnişoarei .li4a et+ Penn. 9mul a fost ,n!-ntat de miniaturi şi i*a plătit fără ,nt-r4iere. ' A!um o 2umătate de oră... ,nainte de a a2unge noi ai!i. Poirot 4-m i enigmati!. ' Auto!arele Speed( sunt ,ntr*adevăr rapide) dar o maşină rapidă de la) să 4i!em) Mon?+ampton ar a2unge ai!i !u !el pu#in o oră ,naintea noastră. ' ;i a!um !e fa!em7 ' "răgu#ul de 5astings:... Pra!ti! !a ,ntotdeauna. Vom informa poli#ia) vom fa!e tot !e ne stă ,n putin#ă pentru mademoiselle "urrant şi... da) !red !ă ,n final vom avea o dis!u#ie !u domnul Nood) !a să !larifi!ăm lu!rurile. Am pus ,n apli!are de ,ndată a!est plan. Sărmana domnişoară "urrant era foarte a ătută) tem-ndu*se !a nu !umva mătuşa să dea vina pe ea. ' Ceea !e pro a il !ă va şi fa!e) o servă Poirot !-nd ne ,ndreptam spre +otelul >Pla2a mării> unde lo!uia domnul Nood. ;i pe ună dreptate. Ce idee) să laşi lu!rurile ,n valoare de !in!i sute de lire ,ntr*o vali4ă) iar tu să mergi liniştit la masă: 3n ori!e !a4) mon ami, sunt vreo două sau trei lu!ruri !urioase legate de a!est !a4. "e pildă) de !e !aseta a!eea a fost for#ată7 ' Pentru a fi e/trase miniaturile. ' "ar nu !umva asta e o prostie7 Să presupunem !ă +o#ul for#ea4ă aga2ul la ora pr-n4ului su prete/tul !ă ar fi al său. Nu !re4i !ă ar fi fost mult mai uşor să des!+idă vali4a) să transfere !aseta nedes!+isă ,n propria vali4ă şi apoi să dispară) de!-t să se !+inuie să for#e4e ,n!+i4ătoarea7 ' Poate voia să se asigure !ă miniaturile erau ,năuntru. Poirot nu părea prea !onvins de ipote4a mea) dar to!mai eram introduşi ,n apartamentul domnului Nood) aşa !ă nu am mai avut vreme de !omentarii. "e la un ,n!eput mi*a displă!ut a!est domn $a?er Nood. .ra un tip masiv şi vulgar) ,m ră!at !u e/!esivă elegan#ă şi) pe deasupra) ,mpodo it !u un inel !u diamant mare. &e i4 ea imediat fanfaronada lui gălăgioasă. $ine,n#eles !ă nu suspe!tase nimi! !a fiind nelalo!ul lui. Ar fi tre uit7 <emeia i*a spus !ă are miniaturile. Nişte e/emplare deose ite: "a!ă avea seria anilor7 .i) asta*i ună: ;i) mă rog) !ine era a!est domn... !um ,i 4i!e... Poirot) ,n fine) să vină să*i pună lui asemenea ,ntre ări7 ' Nu vă mai pun ni!i o altă ,ntre are) monsieur, de!-t să*mi des!rie#i femeia !are a venit !u miniaturile. Nu era !umva t-nără şi frumoasă7 ' Nu) domnule) ni!i vor ă. 9 femeie ,naltă) ,ntre două v-rste) !u părul argintiu) fa#a pătată şi !+iar o musta#ă !are a ia ,i mi2ea. 9 sirenă7 "oamne fereşte: ' Poirot: am e/!lamat eu ,n timp !e ne ,ndepărtam. Musta#ă: Ai au4it7 ' Mul#umes!) 5astings) aud destul de ine. ' "ar !e om neplă!ut: ' 3ntr*adevăr) nu prea manierat.

' Păi eu 4i! !ă n*ar stri!a să punem m-na pe +o#) am remar!at. A!um putem să*l şi identifi!ăm. ' C-t de naiv po#i fi) 5astings: Nu ai au4it !ă e/istă şi ali iuri7 ' Cre4i !ă +o#ul are un ali i7 Poirot răspunse pe neaşteptate6 ' Pro lema ta) i*am spus) e !ă ,#i pla! lu!rurile !ompli!ate. ' Aşa este) mon ami. Nu*mi pla!e... !um să spun7... pasărea !are stă pe lo!. Profe#ia lui Poirot se adeveri ,ntru totul. &ovarăşul nostru de drum ,n !ostum maro se dovedi a fi un oare!are domn Norton Tane. Se dusese dire!t la +otelul >=eorge> din Mon?+ampton şi ,şi petre!use a!olo după*amia4a. Singura dovadă ,mpotriva lui era a!eea a domnişoarei "urrant !are de!larase !ă l*ar fi vă4ut s!o#-ndu*şi aga2ul din auto!ar ,n timpul pr-n4ului. ' Ceea !e) ,n sine) nu este delo! un a!t ne!urat) spuse Poirot !u aer meditativ. "upă a!eastă remar!ă se !ufundă ,n tă!ere şi refu4ă să mai dis!ute !+estiunea) spun-ndu* mi) la insisten#ele mele) !ă se g-ndea la mustă#i ,n general şi !ă ar fi fost ine să fa! şi eu a!elaşi lu!ru. Am des!operit ,nsă !ă ,l rugase pe Dosep+ Aarons) !u !are ,şi petre!use seara) să*i dea toate detaliile posi ile despre domnul $a?er Nood. "e vreme !e lo!uiau ,n a!elaşi +otel) e/ista posi ilitatea de a !iuguli !eva informa#ii. Ce o fi aflat Poirot) nu ştiu) !ă!i nu a inevoit să*mi spună. "upă !-teva dis!u#ii avute la poli#ie) Mar( "urrant s*a ,ntors la . ermout+ !u trenul de diminea#ă. Noi am pr-n4it !u Dosep+ Aarons şi după masă Poirot m*a anun#at !ă a re4olvat !+estiunea impresarului ,ntr*un mod satisfă!ător) aşa !ă ne puteam ,ntoar!e şi noi la . ermout+ ori!-nd doream. ' "e data asta ,nsă) mon ami, nu mai luăm maşinaB ne ,ntoar!em pe !alea ferată. ' Li*e teamă să nu*#i goleas!ă !ineva u4unarele sau să nu dai iar peste vreo !u!oni#ă neferi!ită7 ' Am ele lu!ruri mi se pot ,nt-mpla şi ,n tren) 5astings. Nu) mă gră es! doar să ne ,ntoar!em la . ermout+ pentru a ne !ontinua investiga#iile asupra !a4ului nostru. ' Ca4ului nostru7 ' "esigur) mon ami. Mademoiselle "urrant a apelat la mine să o a2ut. <aptul !ă a!um pro lema se află ,n aten#ia poli#iei nu ,nseamnă !ă eu mă pot spăla pe m-ini. Am venit ai!i să*i fa! un servi!iu unui prieten ve!+i) dar nu dores! să se spună vreodată !ă 5er!ule Poirot a părăsit un străin aflat la ne!a4: ;i se ridi!ă maiestuos de pe s!aun. ' Mi se pare !ă te*a interesat ,n!ă dinainte) am remar!at eu !u fine#e. 8a ofi!iul de voia2) !-nd l*am 4ărit prima oară pe t-nărul a!ela) deşi nu*mi pot imagina !e #i*o fi atras aten#ia la el. ' Cum nu ştii) 5astings7 Mă mir. Mde) ,n !a4ul a!esta o să răm-nă mi!ul meu se!ret. 3nainte de ple!are am avut o s!urtă !onvor ire !u inspe!torul de poli#ie !are se o!upa de a!est !a4. 3l interogase pe Norton şi i*a spus lui Poirot !ă nu i*a plă!ut defel !omportarea t-nărului. Vo!iferase) negase şi pe deasupra se şi !ontra4isese ,n !e spusese. ' "ar !um i*a reuşit tru!ul +o#ului p-nă la urmă) nu ştiu) mărturisi inspe!torul. S*ar putea să*i fi dat marfa unui !ompli!e !are a dispărut !u vreo maşină rapidă. "ar asta e doar teorie. &re uie să găsim maşina şi !ompli!ele şi ,n felul a!esta să !larifi!ăm lu!rurile. Poirot ,n!uviin#ă g-nditor. ' Cre4i !ă aşa s*a ,nt-mplat7 l*am ,ntre at) ,n timp !e ne o!upam lo!urile ,n tren. ' Nu) mon ami, nu aşa s*au petre!ut lu!rurile. 5o#ul a lu!rat mult mai inteligent de!-t !re4i. ' ;i nu vrei să*mi spui şi mie !um7 ' 3n!ă nu. ;tii... e o slă i!iune de*a mea... ,mi pla!e să păstre4 se!retul p-nă la sf-rşit. ' ;i sf-rşitul va veni !ur-nd7 ' <oarte !ur-nd. Am a2uns la . ermout+ pu#in după ora şase şi Poirot s*a dus #intă la maga4inul

>.li4a et+ Penn>. .ra ,n!+is) dar Poirot a sunat şi Mar( ,nsăşi a venit să des!+idă) fa#a ei trăd-nd ,n a!elaşi timp surpri4a şi plă!erea de a ne revedea. ' Vă rog) pofti#i ,năuntru s*o vede#i pe mătuşa mea) ne spuse. Ne !onduse ,ntr*o !ameră din spate. 9 femeie ,n v-rstă ne ieşi ,n ,nt-mpinareB avea părul al şi semăna ea ,nsăşi !u o miniatură) !u pielea al *ro4alie şi o!+ii al aştri. 3n 2urul umerilor destul de aduşi de ătr-ne#e purta un şal dintr*o dantelă ve!+e de o valoare inestima ilă. ' Să fie !+iar marele Poirot ,n persoană7 ,ntre ă pe un ton s!ă4ut) dar ,n!-ntător. Mar( mi*a povestit totul. Nu mi*a venit să !red. ;i !+iar sunte#i dispus să ne a2uta#i7 Ce ne povă#ui#i să fa!em7 Poirot o privi o !lipă) apoi se ,n!lină. ' Mademoiselle Penn... efe!tul este ,n!-ntător. "ar !red !ă ar tre ui totuşi să vă lăsa#i să !reas!ă musta#a. "omnişoara Penn tresări şi se dădu ,napoi. ' Ieri nu a#i des!+is maga4inul) nu*i aşa7 ' "iminea#ă am fost ai!i. Mai t-r4iu m*a apu!at o migrenă şi m*am dus dire!t a!asă. ' Nu a!asă) mademoiselle. Ca să vă ,nsănătoşi#i) v*a#i g-ndit să s!+im a#i pu#in aerul) nu*i aşa7 Se pare !ă aerul din C+arlo!? $a( e foarte ,ntăritor. Mă luă de ra# şi mă !onduse spre uşă. A!olo se opri şi vor i peste umăr. ' Sper !ă vă da#i seama) ştiu tot. A!eastă mi!ă... farsă... tre uie să ,n!ete4e. 3n tonul lui se sim#ea o amenin#are. Cu o fa#ă al ă !a varul) domnişoara Penn ,n!uviin#ă fără să s!oată o vor ă. Poirot se ,ntoarse spre fată6 ' Mademoiselle, spuse el gra#ios) sunte#i t-nără şi ferme!ătoare. "ar parti!iparea dumneavoastră la o asemenea afa!ere ne,nsemnată vă va fa!e !a tinere#ea şi farme!ul să dispară ,n dosul gratiilor... şi eu) 5er!ule Poirot) vă de!lar !ă ar fi mare pă!at: Apoi ieşi ,n stradă. 8*am urmat !omplet de4orientat. ' "e la un ,n!eput) mon ami, m*a interesat. C-nd t-nărul şi*a !umpărat un ilet doar pentru Mon?+ampton am vă4ut*o pe fată !um şi*a a#intit privirea asupra lui. Adi!ă de !e7 "oar nu era tipul !are să atragă aten#ia unei femei prin simpla lui pre4en#ă fi4i!ă. C-nd am pornit !u auto!arul) am avut sentimentul !ă !eva se va ,nt-mpla. Cine l*a vă4ut pe t-năr um l-nd la a* ga2e7 Mademoiselle, nimeni alt!ineva de!-t mademoiselle, şi aminteşte*#i !ă ea şi*a ales a!est lo!... !u fa#a spre geam... o alegere delo! potrivită !u firea unei femei. Apoi vine la noi !u povestea furtului... !utia for#ată !are nu avea ni!i un rost) după !um #i*am spus !+iar atun!i. ;i !are a fost re4ultatul7 "omnul $a?er a plătit o grămadă de ani pentru nişte lu!ruri furate. Miniaturile ,i vor fi returnate lui mademoiselle Penn !are le va vinde şi va !-ştiga o mie de lire ,n lo! de !in!i sute. Am fă!ut !-teva !er!etări dis!rete şi am aflat !ă afa!erile nu*i merg prea ine... !u fa#a spre geam... destul de ,ndoielni!e. ;i mi*am 4is6 mătuşa şi nepoata sunt am-ndouă impli!ate ,n a!eastă afa!ere. ' Atun!i nu l*ai suspe!tat ni!i o !lipă pe Norton7 ' Mon ami! Cu musta#a a!eea7 Un deli!vent este ori perfe!t ras) ori ,şi lasă o musta#ă !a lumea) !a să poată fi eliminată ori!-nd. "ar !e o!a4ie pentru istea#a mademoiselle Penn... o femeie ,n v-rstă !u pielea al *ro4alie) !um ne*a apărut nouă: "ar da!ă stă dreaptă) da!ă poartă nişte !i4me mari) ,şi s!+im ă !uloarea fe#ei !u !-teva pete foarte pu#in pronun#ate şi... !a ultim efe!t !are să le ,n!orone4e pe toate !elelalte... adăugă !-teva fire de păr deasupra u4ei... .i) atun!i7 >9 femeie ăr ătoasă>) spuse domnul Nood şi >un ăr at ,n travesti> spunem noi doi ,n a!elaşi timp. ' C+iar ea s*a dus ieri la C+arlo!? $a(7 ' Po#i fi sigur de asta. "upă !um ,#i aminteşti !ă mi*ai spus !+iar tu) trenul a ple!at de ai!i la unspre4e!e şi a a2uns la C+arlo!? $a( la ora două. &renul de ,ntoar!ere se deplasea4ă mai rapid ' !el !u !are am venit noi. Părăseşte C+arlo!? $a( la patru şi !in!i şi a2unge ai!i la şase şi !in!ispre4e!e. $ine,n#eles !ă miniaturile nu s*au aflat ni!iodată ,n a!eastă !asetă. A!easta a fost for#ată ,n mod artisti! ,n!ă ,nainte de a fi ,mpa!+etată. Mademoiselle Mar( tre uia doar să găseas!ă nişte fraieri !are să !adă ,n plasa farme!elor ei şi să se eri2e4e ,n

apărători. Numai !ă unul dintre fraieri nu era fraier) !i... 5er!ule Poirot. Nu mi*a plă!ut !e se su ,n#elegea din afirma#ia lui) aşa !ă am adăugat repede6 ' "e!i) !-nd spuneai !ă a2u#i o persoană străină mă amăgeai !u ună ştiin#ă. ' .u nu te amăges! ni!iodată) 5astings. &e las doar să te autoamăgeşti. Mă refeream la domnul $a?er Nood) o persoană străină de tăr-murile a!estea. <a#a i se ,ntune!ă6 ' A+) !-nd mă g-ndes! la suprapre#ul pe !are am fost o ligat să*l plătes! ,n mod samavolni!: A!elaşi pre# p-nă la C+arlo!? $a() !a şi un ilet dus*,ntors. Mi se ur!ă s-ngele la !ap. Nu e un om prea plă!ut domnul $a?er Nood) ni!i prea simpati!) !um s*ar spune. "ar e un turist. Iar noi) turiştii) tre uie să fim solidari. .u personal sunt de partea tuturor turiştilor:

%I. &eroarea testamentului ' 3nainte de toate evita#i gri2ile şi emo#iile) spuse do!torul Me(nell) ,ntr*o manieră ,n!ura2atoare folosită de medi!i. "oamna 5arter) aşa !um se ,nt-mplă adesea !u oamenii !are aud a!este !uvinte de alinare) dar lipsite de sens) fu !uprinsă mai mult de ,ndoială de!-t de uşurare. ' Ave#i o anumită slă i!iune a inimii) !ontinuă do!torul) fără să se ,ntrerupă) dar nu tre uie să vă alarma#i. Pot să vă asigur de asta. Cu toate a!estea) adăugă el) a#i fa!e ine să instala#i un lift. .i) !e 4i!e#i7 "oamna 5arter ,l privi ,ngri2orată. "o!torul Me(nell) din !ontră) părea ,n!-ntat de persoana sa. Motivul pentru !are ,i plă!ea să*i ,ngri2eas!ă mai mult pe pa!ien#ii oga#i de!-t pe !ei săra!i era a!ela !ă*şi e/ersa a!tiva sa imagina#ie ,n pres!rierile !e le fă!ea pentru afe!#iunea lor. ' Aşa) de!i) un lift) fă!u domnul Me(nell) ,n!er!-nd să mai găseas!ă !eva şi mai epatant) dar eşu-nd. Astfel vom elimina ori!e efort inutil. ./er!i#ii 4ilni!e la sol ,n 4ilele frumoase) dar evita#i să vă plim a#i pe dealuri. ;i) ,nainte de toate) o!upa#i*vă mintea !u lu!ruri plă!ute. Nu vă g-ndi#i !um sta#i !u sănătatea. Pentru nepotul ătr-nei doamne) C+arles Ridgewa( do!torul a fost !eva mai e/pli!it. ' Să nu mă ,n#elege#i greşit) ,i spuse. Mătuşa dumneavoastră poate trăi mul#i ani şi) pro a il) aşa va fi. Cu toate astea) un şo! sau o suprasoli!itare i*ar putea fi fatale: ;i po!ni din degete. &re uie să du!ă o via#ă foarte liniştită) fără efort. <ără o oseală. "ar) desigur) nu tre uie lăsată să fie frăm-ntată de g-nduri. &re uie ,nveselită şi mintea să*i fie o!upată !u altele. ' Cu altele) spuse C+arles Ridgewa( g-nditor. C+arles era un t-năr meditativ. .ra) totodată) un t-năr !are !redea ,n !ultivarea ,n!lina#iilor sale ori!-nd era posi il. 3n seara a!eea sugeră să fie instalat un aparat de radio. "oamna 5arter) de2a serios indispusă de ideea unui lift) era tul urată şi refra!tară. C+arles insista6 ' Nu ştiu da!ă*mi pasă de !+estiile astea moderniste) spuse doamna 5arter implor-ndu* l. Undele) ştii ' undele ele!tri!e) s*ar putea să*mi dăune4e. C+arles) ,ntr*o manieră superioară şi inevoitoare) ,i arătă in!onsisten#a părerii. "oamna 5arter) !e avea o vagă idee despre a!est su ie!t) dar !are se am i#iona ,n a*şi sus#ine pun!tul de vedere) rămase de ne!lintit. ' &oată a!eastă ele!tri!itate) murmură ea timorată. Po#i spune !e*#i pla!e C+arles) dar unii oameni sunt afe!ta#i de ele!tri!itate. Pe mine m*a durut ,ntotdeauna groa4ni! !apul ,naintea unei furtuni) asta ştiu. "ădea din !ap +otăr-tă. C+arles era un t-năr ră dător. .ra la fel de perseverent. ' "raga mea mătuşă Mar() spuse el) să*#i e/pli! !um devine !a4ul. .ra un fel de autoritate ,n materie. 3i #inu aproape o prelegere pe a!eastă temăB

,n!ăl4indu*se) vor i despre tu uri emi#ătoare) despre tu uri primitoare) despre ,naltă şi 2oasă fre!ven#ă) despre amplifi!ator şi !ondensatori. "oamna 5arter s!ufundată ,ntr*o mare de termeni) pe !are nu*i ,n#elegea) ,n!uviin#ă. ' $ine) C+arles) murmură ea) da!ă tu !re4i ,ntr*adevăr... ' "ragă mătuşă Mar() 4ise C+arles) entu4iasmat) este e/a!t lu!rul !are*#i tre uie !a să te ,mpiedi!e să mo#ăi şi să*#i #ină de ur-t. 8iftul pres!ris de do!torul Me(nell a fost instalat pu#in timp după a!eea şi doamna 5arter fu !-t pe !e să dea ortul popii de vreme !e) !a mai toate doamnele ătr-ne) nu suferea oameni străini ,n !asă. 3i suspe!ta pe to#i !ă puneau la !ale să*i sustragă argintăria ei ve!+e. "upă lift) sosi aparatul de radio. "oamna 5arter fu lăsată să !ontemple o ie!tul !are*i repugna ' o !utie mare) !u ,nfă#işare neplă!ută şi plină de utoane. 3i tre ui lui C+arles să*şi foloseas!ă tot entu4iasmul s*o ,mpa!e !u g-ndul ăsta) !ă!i C+arles era ,n elementul său) răsu!ind utoanele) lăud-ndu*l !u vor e meşteşugite. "oamna 5arter stătea pe s!aunul său !u spătar ,nalt) liniştită şi politi!oasă) !u !onvingerea fermă) de2a formată) !ă a!este no#iuni moderniste nu erau ni!i mai mult ni!i mai pu#in de!-t o pa!oste totală. ' As!ultă) mătuşă Mar() prindem $erlinul. Nu*i splendid7 3l au4i pe tip7 ' Nu pot au4i de!-t o groa4ă de -4-ieli şi po!nituri) spuse doamna 5arter. C+arles !ontinuă să ,nv-rte utoanele. ' $ru/elles) anun#ă el !u entu4iasm. ' Adevărat7 spuse doamna 5arter !u o oare!are um ră de interes. C+arles) răsu!i din nou) utoanele şi un urlet nepăm-ntean ră4 ătu ,n !ameră. ' .i) a!um se pare !ă suntem la +ing+eri) 4ise doamna 5arter) !are era o doamnă ,n v-rstă !u destul umor. ' 5a) +a: fă!u C+arles) ai spus o glumă ună) mătuşă Mar(: . gro4avă: "oamna 5arter nu se putu re#inu să nu*i 4-m eas!ă. Linea foarte mult la C+arles. &imp de !-#iva ani) o nepoată) Miriam 5arter) lo!uise la ea. Inten#ionase să*i lase moştenirea nepoatei) dar Miriam nu*i dădu satisfa!#ie. .ra neră dătoare şi se pli!tisea) ,n mod evident) ,n !ompania mătuşii sale. Ieşea mereu) >+oinărea> !um spunea doamna 5arter. 3n !ele din urmă se !om inase !u un t-năr pe !are mătuşa nu*l agrease delo!. Miriam fu trimisă ,napoi la mama sa !u o s!urtă notă) !a şi !um ar fi fost un o ie!t ,n garan#ie. Se !ăsătorise !u t-nărul !u pri!ina şi doamna 5arter ,i trimitea) de o i!ei de Cră!iun) un set de atiste sau un şerve#el rodat. "upă !e şi*a dat seama !ă nepoatele te de4amăges!) doamna 5arter ,şi ,ndreptă aten#ia !ătre nepo#i. "e la un ,n!eput) C+arles avu un su!!es neaşteptat. .ra ,ntotdeauna plă!ut şi respe!tuos !u mătuşa sa şi as!ulta) lăs-nd impresia !ă este foarte interesat de amintirile din tinere#ea ei. Prin asta era ,n mare !ontrast !u Miriam) !are se pli!tisea pe fa#ă şi o arăta din plin. C+arles nu se pli!tisea ni!iodatăB era ,ntotdeauna ine dispus) tot timpul vesel. 3i spunea mătuşii) de multe ori pe 4i) !ă era o doamnă admira ilă. <oarte satisfă!ută de noua sa a!+i4i#ie) doamna 5arter ,i s!risese avo!atului său) d-ndu*i instru!#iuni ,n vederea unui nou testament. A!esta ,i fu trimis) apro at şi semnat de ea. A!um) !+iar şi ,n !+estiunea aparatului de radio) !ur-nd se dovedi !ă C+arles a !-ştigat noi lauri. "oamna 5arter) !are fusese ,mpotriva radioului) ,n!epu să*l tolere4e şi termină prin a fi fas!inată de el. 3i plă!ea !el mai mult !-nd C+arles lipsea. Ne!a4ul !u C+arles era !ă el nu*l putea lăsa ,n pa!e. "oamna 5arter o işnuia să stea ,n s!aunul ei as!ult-nd !onforta il un !on!ert simfoni! sau o prelegere despre 8u!re4ia $orgia ori Pond 8ifeB era feri!ită şi ,mpă!ată !u toată lumea. Nu astfel se ,nt-mpla !u C+arles. Armonia era 4drun!inată de s!r-şnituri dis!ordante ,n timp !e ,n!er!a) plin de entu4iasm) să prindă posturi străine. "ar) ,n serile ,n !are C+arles lua masa !u prietenii săi) doamna 5arter se distra foarte ine !u radioul. 3ntor!ea utonul de două ori) se aşe4a ,n s!aunul ei !u spătar ,nalt şi se dele!ta !u programul serii. Cam după trei luni de la instalarea radioului se ,nt-mplă primul lu!ru straniu. C+arles era ple!at la o partidă de ridge. Programul din seara a!eea era un !on!ert de alade. 9 ine!unos!ută soprană !-nta faimosul !-nte! s!o#ian >Annie 8aurie> şi ,n mi2lo!ul a!estuia un

fapt surprin4ător se ,nt-mplă. 9 oprire rus!ă) mu4i!a ,n!etă pentru o !lipă) -4-itul şi #ă!ănitul !ontinuase) după !are şi a!estea dispărură. Se fă!u linişte şi apoi se au4i foarte sla un -4-it pe un ton mai 2os. "oamna 5arter avu impresia) de !e nu ştia) !ă aparatul ,şi s!+im ase lungimea pe o undă foarte ,ndepărtată) !-nd) !lar şi distin!t) o vo!e se au4i) vo!ea unui ăr at sla ) !u un sla a!!ent irlande46 =Mar1... m3 au+i, Mar1? !u sunt, .atricI... (in dup3 tine cur?nd. (ei fi $ata, nu i a7a, Mar1?= Apoi) aproape imediat) melodia din >Annie 8aurie> umplu din nou !amera. "oamna 5arter ,n!remenise ,n s!aun) !u m-inile ,n!leştate pe ra#ele lui. Visase7 Patri!?7 Vo!ea lui Patri!?: Vo!ea lui Patri!? !+iar ,n !amera asta) vor indu*i ei. Nu) tre uie să fi fost un vis) o +alu!ina#ie poate. &re uie să fi adormit vreun minut) două. Curios lu!ru să vise4e !ă vo!ea so#ului ei mort i se adresase prin eter. Asta o sperie pu#in. Ce !uvinte rostise7 =(in dup3 tine cur?nd. (ei fi $ata, nu i a7a, Mar1?= .ra) putea fi o premoni#ie7 Slă i!iunea !ardia!ă. Inima ei. 3n fond ,nainta ,n v-rstă. >. un avertisment... asta*i>) spuse doamna 5arter) ridi!-ndu*se ,n!et şi !u greutate din s!aun) adăug-nd !um ,i stătea ,n fire6 >at-#ia ani !+eltui#i pentru instalarea unui lift:> Nu spuse nimi! nimănui despre !e i se ,nt-mplase) dar a doua 4i şi ,n următoarea a fost g-nditoare şi pu#in preo!upată. ;i apoi se ,nt-mplă a doua oară. "in nou era singură ,n !ameră. Radioul) !are transmitea o piesă or!+estrală) se opri rus! !a ,nainte. Se fă!u din nou linişte) a!eeaşi sen4a#ie de distan#ă şi) ,n final) vo!ea lui Patri!?) nu aşa !um fusese ,n via#ă) !i o vo!e sla ă) ,ndepărtată) !u o !iudată tentă nepăm-nteană6 =Mar1, sunt .atricI. Am s3 vin s3 te iau foarte cur?nd...= Apoi) pă!ănitul) -4-itul şi piesa or!+estrală ,şi luă av-nt. "oamna 5arter se uită la pendulă. Nu) de data a!easta nu adormise. &rea4ă şi ,n deplinele ei fa!ultă#i au4ise vo!ea lui Patri!?. .ra sigură !ă nu fusese ni!i o +alu!ina#ie. 3ntr*un fel !onfu4) ,n!er!ă să se g-ndeas!ă la tot !e*i e/pli!ase C+arles despre teoria undelor din eter. Ar fi putut ,ntr*adevăr Patri!? să*i vor eas!ă7 Să fi fost vo!ea lui adevărată modifi!ată prin spa#iu7 Se pierdeau lungimi de undă sau aşa !eva. ;i*l aminti pe C+arles vor ind de >goluri pe s!ală>. Poate undele !e se pierdeau e/pli!au toate a!este aşa ' numite fenomene psi+ologi!e7 Nu) nimi! nu era ,n fond imposi il ,n a!est !onte/t. Patri!? i se adresase. Se folosise de ştiin#a modernă !a s*o pregăteas!ă pentru !eea !e tre uia !ur-nd să se ,nt-mple. "oamna 5arter sună !lopo#elul după !amerista ei) .li4a et+. .li4a et+ era o femeie ,naltă) slă ănoagă) de vreo şai4e!i de ani. Su o aparen#ă rigidă) ea as!undea multă afe!#iune şi tandre#e pentru stăp-na sa. ' .li4a et+) spuse doamna 5arter) !-nd !redin!ioasa sa servitoare apăru. 3#i aminteşti !e #i*am spus7 Sertarul st-ng de sus al iroului meu. . ,n!+is... !+eia lungă !u !artonaş al . &otul a!olo e gata. ' =ata) doamnă7 ' Pentru ,nmorm-ntarea mea) pufni doamna 5arter. ;tii perfe!t de ine !e vreau să spun) .li4a et+. &u ,nsă#i m*ai a2utat să pun lu!rurile a!olo. <a#a .li4a et+ei ,n!epu să se s!+imonoseas!ă. ' 9+) doamnă) se văi!ări ea) nu vă g-ndi#i la astfel de lu!ruri. &o!mai so!oteam !ă arăta#i mai ine. ' &o#i tre uie să ple!ăm odată şi*odată) spuse doamna 5arter pra!ti!ă. Am tre!ut de şapte4e!i de ani) .li4a et+. 5aide) +aide) nu te prosti. "a!ă vrei să pl-ngi) du*te să pl-ngi ,n altă parte. .li4a et+ se retrase) ,n!ă t-nguindu*se. "oamna 5arter se uită după ea !u multă dragoste. >$ătr-nă proastă) dar !redin!ioasă) 4ise ea) foarte !redin!ioasă. Ia să văd) i*am lăsat @11 sau numai 01 de lire7 Ar tre ui să*i dau @11>. Amănuntul o preo!upă pe ătr-na doamnă şi a doua 4i se aşe4ă şi ,i s!rise avo!atului ei) !er-ndu*i să*i trimită testamentul !a să poată !ontrola. 3n a!eeaşi 4i) C+arles spuse !eva la pr-n4 !are o surprinsese6 ' Apropo) mătuşă Mar() 4ise el) !ine e papi#oiul ăla ătr-n din !amera de oaspe#i7 Mă

refer la ta loul de deasupra şemineului. Moşuli!ă ăla !u ar işon şi mustă#i ,n fur!uli#ă7 "oamna 5arter ,l privi !u asprime6 ' . un!+iul tău Patri!?) !-nd era t-năr) 4ise ea. ' 9+) vai mătuşă Mar() ,mi pare groa4ni! de rău. N*am vrut să fiu nepoliti!os. "oamna 5arter a!!eptă s!u4ele !u o ple!ă!iune demnă a !apului. C+arles !ontinuă !am nesigur6 ' "oar mă ,ntre am. ;tii... Se opri inde!is şi doamna 5arter ,i spuse repe4it6 ' .i ine7 Ce vroiai să spui7 ' Nimi!) 4ise C+arles ,n gra ă. 9 prostie !red. Pentru moment) ătr-na doamnă nu spuse nimi! alt!eva) dar mai t-r4iu) !-nd erau am-ndoi singuri) reluă su ie!tul. ' Aş vrea să*mi spui) C+arles) !e te*a determinat să mă ,ntre i despre ta loul un!+iului tău. C+arles părea ,n!ur!at. ' Li*am spus) mătuşă Mar(. N*a fost nimi!) doar o aiureală de*a mea... !am a surdă. ' C+arles) spuse doamna 5arter pe tonul ei aristo!rati!) insist să*mi spui: ' .i ine) dragă mătuşă) da!ă vrei să ştii) mi s*a părut !ă l*am vă4ut pe omul din ta lou uit-ndu*se pe fereastra din !apăt) !-nd am venit pe alee aseară. .fe!tul luminii) !red. M*am ,ntre at !ine nai a putea fi) fa#a ,i era aşa) !a la ,n!eputul erei vi!toriene) da!ă ,n#elegi !e vreau să spun. "ar .li4a et+ mi*a spus !ă n*a fost nimeni) ni!i un musafir sau străin ,n !asă şi) mai t-r4iu) seara s*a ,nt-mplat să mă ,nv-rt prin !amera de oaspe#i şi a!olo se afla ta loul deasupra şemineului. ./a!t a!elaşi om pe !are ,l vă4usem uit-ndu*se pe fereastră: Se poate e/pli!a destul de uşor) !red. Su !onştientul şi !+estii de*astea. &re uie să fi vă4ut ta loul mai ,nainte fără să*mi dau seama !ă*l o servasem şi apoi mi*am imaginat doar fa#a de la fereastră. ' <ereastra de la !apăt7 ,ntre ă doamna 5arter răstit. ' "a) de !e7 ' Nimi!) spuse doamna 5arter. "ar ori!um ea era tul urată. A!eea fusese !amera so#ului ei. 3n a!eeaşi seară) C+arles ple!ă din nou) aşa !ă doamna 5arter stătea şi as!ulta radioul !u o neră dare ,n!ordată. "a!ă) pentru a treia oară) ea au4ea vo!ea misterioasă) a!easta ,i va dovedi ,n final) fără ni!i o urmă de ,ndoială) !ă ea !omuni!a) !u adevărat) !u o altă lume. "eşi inima ,i ătea mai tare) nu a fost surprinsă !-nd emisiunea s*a ,ntrerupt şi după o işnuitul interval de tă!ere morm-ntală) sla a şi ,ndepărtata vo!e irlande4ă i se adresă din nou6 =Mar1, tu e7ti pre$3tit3 acum... vineri am s3 vin dup3 tine... vineri la nou3 7i &um3tate... s3 nu te temi, n o s3 te doar3... fii $ata...= Apoi) aproape ,ntrerup-nd ultimul !uv-nt) mu4i!a or!+estrei i4 u!ni din nou) 4gomotoasă şi dis!ordantă. "oamna 5arter ,n#epeni pentru un minut sau două. <a#a i se al ise iar u4ele vine#ii i se ,n!re#iră. Pe dată se ridi!ă şi se aşe4ă la irou. Cu o m-nă tremurătoare s!rise următoarele r-nduri6 =Fn seara aceasta la nou3 7i un sfert, am au+it clar vocea r3posatului meu #3r#at. Mi a spus c3 va veni s3 m3 ia vineri seara la nou3 7i &um3tate. %ac3 voi muri 4n +iua aceea 7i la ora aceea a7 dori ca faptele s3 fie f3cute pu#lice pentru a dovedi astfel, f3r3 putin23 de t3$ad3, posi#ilitatea de a comunica cu lumea spiritelor. Mar1 @arter=. "oamna 5arter re!iti !eea !e s!risese) ăgă +-rtia ,ntr*un pli! şi puse o adresă deasupra. Apoi sună !lopo#elul şi .li4a et+ sosi urgent. "oamna 5arter se ridi!ă de la iroul ei şi*i dădu ătr-nei nota pe !are to!mai o s!risese. ' .li4a et+) 4ise ea) da!ă am să mor vineri seara) aş vrea să*i dai nota asta do!torului Me(nell. Nu ' .li4a et+ ,n!er!a să proteste4e ' nu mă !ontra4i!e. Mi*ai spus de multe ori !ă tu !re4i ,n premoni#ii. A!um eu am o presim#ire. Mai e un lu!ru. 3n testamentul meu #i*am lăsat 01 de lire. Aş vrea să*#i dau @11 de lire. "a!ă eu ,nsămi nu pot să mă du! la an!ă ,nainte de a muri) domnul C+arles va avea gri2ă de asta. Ca mai ,nainte) doamna 5arter ,ntrerupse protestele pline de la!rimi ale .li4a et+ei. 3n

+otăr-rea ei nestrămutată) ătr-na doamnă ,i vor i nepotului său ,n diminea#a următoare. ' Line minte) C+arles) !ă da!ă !eva mi se va ,nt-mpla) .li4a et+ tre uie să primeas!ă ,n!ă 01 de lire. ' .şti foarte sum ră 4ilele astea) mătuşă Mar() spuse C+arles vesel. Ce*o să #i se ,nt-mple7 "upă do!torul Me(nell o să*#i săr ătorim !ei o sută de ani !am peste vreo două4e!i de ani: "oamna 5arter ,i 4-m i plină de afe!#iune) dar nu*i răspunse. "upă o !lipă*două) spuse6 ' Ce fa!i vineri seara) C+arles7 C+arles se arătă al nai ii de surprins. ' "e fapt) familia .wing m*a invitat la ea să 2o! ridge) dar da!ă preferi) stau a!asă... ' Nu) spuse doamna 5arter !u +otăr-re. Nu) vor es! serios) C+arles. 3n seara aia) mai mult de!-t ,n ori!are) aş vrea să răm-n singură. C+arles o privi !urios) dar doamna 5arter nu inevoi să*i dea ni!i un alt detaliu. .ra o ătr-nă doamnă !ura2oasă şi +otăr-tă. Sim#ea !ă tre uie să trea!ă prin ,n!er!area asta stranie a solut singură. Vineri seara ,n !asă era perfe!tă linişte. "oamna 5arter şedea) !a de o i!ei) ,n s!aunul ei !u spătar ,nalt !e era tras l-ngă fo!. 3şi fă!use toate pregătirile. "iminea#a fusese la an!ă) s!osese 01 de lire ,n an!note şi i le dăduse .li4a et+ei) ,n pofida la!rimilor a!esteia. 3şi sortase şi*şi aran2ase lu!rurile personale şi pusese pe !-te o i2uterie) două ile#ele !u numele rudelor sau prietenilor. S!risese şi o listă de instru!#iuni pentru C+arles. Servi!iul de !eai din por#elan de Nor!ester urma să fie dăruit verişoarei .mma) va4ele de por#elan de SWvres i se !uveneau t-nărului Nilliam ş.a.m.d. A!um se uita la pli!ul lung pe !are*l #inea ,n m-nă şi s!oase din el un do!ument ,mpăturit. .ra testamentul pe !are i*l trimisese domnul 5op?inson) potrivit instru!#iunilor sale. 3l !itise o dată !u gri2ă) dar a!um ,l par!urgea pentru a*şi ,mprospăta memoria. .ra un do!ument s!urt) !on!is. 9 dona#ie de 01 de lire pentru .li4a et+ Mars+all pentru !redin#a ei ,n servi*!iu) două dona#ii a !-te 011 de lire pentru o soră şi o vară de gradul ,nt-i şi restul ,i răm-nea nepotului ei preferat) C+arles Ridgewa(. "oamna 5arter dădu apro ator din !ap) de !-teva ori. C+arles va deveni un om foarte ogat la moartea ei. Aşa era ine) fusese un ăiat tare drăgu# !u ea. &ot timpul l-nd) tot timpul plin de afe!#iune şi mereu vesel) pe pla!ul ei. Se uită la pendulă. &rei minute p-nă la şi 2umătate. .i ine) era gata. .ra !almă ' foarte !almă. "eşi ,şi repetă a!este ultime !uvinte de mai multe ori) inima ,i ătea !iudat şi*i sălta ,n piept. Nu prea ,şi dădea seama) dar era ,n!ordată) !u nervii ,ntinşi la ma/imum. Nouă şi 2umătate. "es!+ise radioul. Ce*o să audă7 9 vo!e familiară !are o să dea timpul pro a il sau vo!ea aia ,ndepărtată a ăr atului !are murise !u H0 de ani ,n urmă7 "ar n*au4i nimi!. 3n s!+im ) un sunet familiar) un sunet pe !are*l ştia ine) dar !are) ,n seara asta) o fă!ea să simtă !ă o m-nă re!e ,i apasă inima. Cineva -2 -ia la intrare... "in nou. ;i ,i păru !ă un !urent re!e stră ate !amera. "oamna 5arter nu se mai ,ndoia delo! de sen4a#iile sale. 3i era teamă. 3i era mult mai mult de!-t teamă... era ,ngro4ită... ;i apoi) o stră ătu un g-nd6 H0 de ani ,nseamnă mult timp. Patri!? e un străin pentru mine. &eroarea: Asta puse stăp-nire pe ea. Paşi ,n!e#i la uşă... paşi ,n!e#i !are se opreau. Apoi) uşa se des!+ise ,n!et... "oamna 5arter se ridi!ă !u greutate ,n pi!ioare) !lătin-ndu*se uşor dintr*o parte ,n alta) !u o!+ii ,ndrepta#i fi/ spre uşă. Ceva ,i !ă4u din m-nă ,n vatra aprinsă. S!oase un #ipăt ,nă uşit !are i se opri ,n g-t. 3n lumina sla ă din prag stătea silueta !unos!ută !u ar ă !astanie şi mustă#i şi !u o +aină demodată) vi!toriană. Patri!? venise s*o ia: Inima i se 4 ătu ,ngro4ită şi ,n!remeni. Se pră uşi grămadă la păm-nt. A!olo o găsi .li4a et+ o oră mai t-r4iu. "o!torul Me(nell a fost !+emat imediat şi C+arles Ridgewa( anun#at şi adus de gra ă de la partida de ridge. "ar nu se putu fa!e nimi!. "oamna 5arter nu mai putea fi a2utată de

muritori. A ia după două 4ile) .li4a et+ ,şi aminti de nota pe !are i*o dăduse stăp-na. "o!torul Me(nell o !iti !u mare interes şi i*o arătă lui C+arles Ridgewa(. ' 9 !oin!iden#ă foarte !urioasă. .ra !lar !ă mătuşa dumitale avea +alu!ina#ii !-nd au4ea vo!ea so#ului ei. &re uie să se fi frăm-ntat ,ntr*o asemenea măsură !ă emo#iile i*au fost fatale şi) !-nd ora fatidi!ă a sosit) a murit de şo!. ' Autosugestie7 ,ntre ă C+arles. ' Cam aşa !eva. Am să vă arăt re4ultatele autopsiei !-t de !ur-nd posi il) deşi n*am ni!i o ,ndoială. 3n a!este ,mpre2urări) o autopsie este de dorit) deşi) de fapt e o formalitate. C+arles ,n!uviin#ă ,n#elegător. 3n noaptea pre!edentă) !-nd servitorii dormeau) el s!oase un anumit fir !are mergea de la spatele aparatului de radio la dormitorul său de la eta2ul de deasupra. ;i) pentru !ă seara fusese ră!oroasă) ,i !eru .li4a et+ei să fa!ă fo! ,n !amera sa şi ,n fo!ul a!ela arse o ar ă !astanie şi o pere!+e de mustă#i. Nişte +aine de modă vi!toriană) !are ,i apar#inuse răposatului său un!+i) le puse la lo! ,n dulapul din pod mirosind a !amfor. "upă !-te ,şi putea da seama se afla la adăpost sigur. Planul său) a !ărui s!+i#ă i se !onturase prima dată ,n minte !-nd do!torul Me(nell ,i spuse !ă mătuşa sa ar putea) da!ă e ine ,ngri2ită) să mai trăias!ă mul#i ani) reuşise de minune. Un şo! rus!) spusese do!torul Me(nell. C+arles) a!est t-năr) at-t de apre!iat de doamnele ătr-ne) 4-m i ,n sinea lui. C-nd do!torul ple!ă) C+arles tre!u automat la ,ndeplinirea ,ndatoririlor sale. Unele aran2amente de ,nmorm-ntare au mai fost) ,n fine) re4olvate. Rudele !are veneau de la depărtare tre uiau aşteptate la tren. 3ntr*unul sau două !a4uri ele tre uiau să răm-nă peste noapte. C+arles solu#ionă toate lu!rurile efi!ient şi metodi!) ,n a!ompaniamentul unui g-nd perseverent. ><ă!use o trea ă pe !inste:> Asta*l o seda. Nimeni) ,n afară de mătuşa sa moartă) nu ştia ,n !e situa#ii*limită se aflase. Preo!upările sale) as!unse !u gri2ă de restul lumii) ,l aduseseră pe un tăr-m unde um ra gratiilor se profila la ori4ont. "a!ă ,n !-teva luni nu putea intra ,n posesia unei sume !onsidera ile de ani) ar fi fost de!larat falit şi ruinat. .i) a!um totul era ,n regulă. C+arles ,şi 4-m ea !a pentru sine. Mul#umită unei... da) +ai să*i spunem) glume pra!ti!e... nu era nimi! !riminal ,n !+estia asta... era salvat. .ra un om ogat a!um. N*avea ni!i o gri2ă ,n a!eastă privin#ă) pentru !ă doamna 5arter nu*şi #inuse se!rete ni!iodată inten#iile. $-ntuită de g-nduri !u totul opuse) .li4a et+ ăgă !apul pe uşă şi anun#ă !ă domnul 5op?inson venise şi dorea să*l vadă. .ra şi timpul) se g-ndi C+arles. Reprim-ndu*şi o tenta#ie de a se apu!a să fluiere) luă o mină de gravitate potrivită şi se duse ,n i liote!ă. A!olo ,l salută pe ătr-nul !ore!t !are fusese) timp de peste un sfert de vea!) avo!atul răposatei doamne 5arter. Avo!atul se aşe4ă la invita#ia lui C+arles şi) !u o s!urtă tuse sea!ă) intră ,n pro lemele de afa!eri. ' Nu prea am ,n#eles s!risoarea dumneavoastră) domnule Ridgewa() păre#i a avea impresia !ă testamentul fostei doamne 5arter este ,n posesia noastră. C+arles ,l privi fi/. ' "a) ine,n#eles... am au4it*o) de multe ori) pe mătuşa mea spun-nd asta. ' 9+: da) da. A fost ,n păstrarea noastră. ' A fost7 ' ./a!t !um v*am spus. "oamna 5arter ne*a s!ris) !er-ndu*ne să i*l trimitem mar#ea tre!ută. Un fior straniu ,l tre!u pe C+arles. Avu presentimentul vag !ă i se va ,nt-mpla o neplă!ere. ' <ără ,ndoială) va ieşi la lumină dintre +-rtiile ei) !ontinuă avo!atul pe a!elaşi ton. C+arles nu spuse nimi!. Nu*i venea să le spună lu!rurilor pe nume. Cer!etase de2a foarte amănun#it do!umentele doamnei 5arter !a să fie sigur !ă nu e vreun testament printre ele. "upă un minut) două) după !e ,şi re!ăpătă !ontrolul) vor i. Vo!ea ,i suna străină şi avea sen4a#ia !ă un şuvoi de apă re!e i se prelinge pe spate.

' S*a uitat !ineva prin lu!rurile sale personale7 ,ntre ă avo!atul. C+arles răspunse !ă servitoarea) .li4a et+) se uitase. 8a sugestia domnului 5op?inson a fost !+emată .li4a et+. Veni de ,ndată) mo+or-tă şi dreaptă şi răspunse la ,ntre ările !are i se puseră. Cer!etase toate +ainele şi lu!rurile personale !are apar#inuseră stăp-nei. .ra foarte sigură !ă nu se aflase ni!i un do!ument legal) pre!um un testament) printre ele. ;tia !um arată un testament ' iata ei stăp-nă ,l avusese ,n m-nă !+iar ,n diminea#a 4ilei ,n !are murise. ' .şti sigură de asta7 ,ntre ă s!urt avo!atul. ' "a) domnule. Aşa mi*a spus ea. ;i m*a fă!ut să iau 01 de lire ,n an!note. &estamentul era ,ntr*un pli! lung al astru. ' ./a!t) spuse domnul 5op?ins. ' A!um da!ă mă g-ndes!) !ontinuă .li4a et+) a!elaşi pli! al astru se afla pe masa asta a doua 4i diminea#a) dar era gol. 8*am lăsat pe irou. ' 3mi amintes! !ă l*am vă4ut a!olo) spuse C+arles. Se ridi!ă şi se duse la irou. "upă !-teva !lipe se ,ntoarse !u un pli! pe !are ,l ,nm-nă domnului 5op?ins. A!esta ,l e/amină şi !onfirmă6 ' A!esta e pli!ul ,n !are am e/pediat testamentul mar#ea tre!ută. Am-ndoi ăr a#ii se uitau !u do2ană la .li4a et+. ' Mai e !eva) domnule7 ,ntre ă ea respe!tuoasă. ' "eo!amdată nu) mul#umes!. .li4a et+ se ,ndreptă spre uşă. ' 9 !lipă) o opri avo!atul. S*a fă!ut fo!ul ,n !ămin ,n seara a!eea7 ' "a) domnule) ,ntotdeauna se fă!ea fo!ul. ' Mul#umes!) este sufi!ient. .li4a et+ ieşi. C+arles se aple!ă ,n fa#ă) !u m-na tremur-ndă pe masă. ' Ce !rede#i7 8a !e vă du!e g-ndul7 "omnul 5op?ins !lătină din !ap. ' &re uie să mai sperăm !ă testamentul va apare. "a!ă nu... ' "a!ă nu7 ' Mă tem !ă e posi ilă o singură !on!lu4ie. Mătuşa dumneavoastră a trimis după testament !u s!opul de a*l distruge. Vr-nd !a .li4a et+ să nu piardă prin asta) i*a dat suma ei din moştenire ,n ani !as+. ' "ar de !e7 strigă C+arles furios. "e !e7 "omnul 5op?ins tuşi. 9 tuse us!ată. ' N*a#i avut vreo.... vreo ne,n#elegere !u mătuşa dumneavoastră) domnule Ridgewa(7 murmură el. C+arles suspină ad-n!. ' Nu) delo!) strigă !u patimă. Am fost ,n !ele mai une) !ele mai !alde rela#ii p-nă la sf-rşit. ' A+: spuse domnul 5op?ins) fără să*l priveas!ă. Pe C+arles ,l frapă faptul !ă avo!atul putea să nu*l !readă. Cine ştie !e o fi au4it moşneagul ăsta ă#os7 Fvonuri despre afa!erile lui C+arles ar fi putut a2unge p-nă la el. Ce putea fi mai natural de!-t faptul să presupui !ă a!eleaşi 4vonuri a2unseră şi la doamna 5arter şi !ă mătuşa şi nepotul se !ertaseră din a!eastă pri!ină7 "ar nu era aşa: C+arles tre!ea prin una din !ele mai amare !lipe ale vie#ii sale. Min!iunile sale fuseseră !re4ute. A!um) !-nd spunea adevărul) nu era !re4ut. Ironia soartei: Sigur !ă mătuşa sa nu arsese ni!iodată testamentul. Sigur... =-ndurile i se ,ntoarseră ,n tre!ut !er!etător. Ce imagine i se ,nfă#işa o!+ilor7 9 doamnă ătr-nă !u o m-nă ,n!leştată pe inimă... !eva ,i alune!a... o +-rtie... !ădea pe tă!iunii aprinşi... <a#a lui C+arles se fă!u lividă. Au4i o vo!e răguşită ' a lui ' ,ntre -nd6 ' "a!ă testamentul a!ela nu va fi găsit ni!iodată7 ' Mai e/istă un testament mai ve!+i al doamnei 5arter. "atat ' septem rie @PH1. Prin el doamna 5arter ,i lăsa totul nepoatei sale) Miriam 5arter) a!um Miriam Ro inson.

Ce spunea ătr-nul ăsta ne un7 Miriam7 Miriam !u ăr atul ăla de nedes!ris şi !u !ei patru mu!oşi ai ei7 &oată ingenio4itatea lui... pentru Miriam7 &elefonul sună strident l-ngă !otul său. Ridi!ă re!eptorul. .ra vo!ea do!torului) !aldă şi l-ndă. ' "umneata eşti) Ridgewa(7 Mă g-ndeam !ă vrei să ştii. &o!mai s*a ,n!+eiat autopsia. Cau4a de!esului este !um am presupus. "ar) de fapt) oala !ardia!ă era mult mai serioasă de!-t am ănuit !-nd trăia. 9ri!-t de ine ar fi fost ,ngri2ită) n*ar fi putut trăi de!-t vreo două luni) !el mult. Mă g-ndeam !ă vrei să ştii. Ar putea să te !onsole4e mai mult sau mai pu#in. ' S!u4ă*mă) spuse C+arles) te superi da!ă mai repe#i7 ' Nu putea să trăias!ă mai mult de două luni) spuse do!torul) pe un ton pu#in ridi!at. &oate lu!rurile s*au terminat !u ine) ştii dragul meu... "ar C+arles arun!ă re!eptorul ,n fur!ă. .ra !onştient !ă vo!ea avo!atului ,i vor ea de undeva de foarte departe. ' "ragă domnule Ridgewa() vă e rău7 Să*i ia dra!ul pe to#i. Pe avo!atul ăsta plin de el. Pe măgarul ăla ătr-n şi veninos de Me(nell. Nu mai avea ni!i o speran#ă... numai um ra unui 4id de ,n!+isoare. Sim#ea !ă !ineva se 2u!a !u el... se 2u!a !u el !a pisi!a !u şoare!ele. Cineva r-dea de el... Sf-rşit