You are on page 1of 9

Agatha Christie

Oferta misterioasă
Doamna St. Vincent făcea socoteli. Oftă o dată sau de două ori şi-şi duse mâna la capul care o durea. Nu-i plăcuse niciodată aritmetica. Din nefericire, în prezent, viaţa ei părea compusă în între ime dintr-o anumită sumă de !ani, adunarea neîncetată a unui număr mic de c"eltuieli necesare dând un total care o surprindea şi o speria întotdeauna. Si ur că nu putea să se ridice la atâta# Se uită din nou peste cifre. $ăcuse o mică eroare la penn%, altfel cifrele erau corecte. Doamna St. Vincent oftă din nou. &cum o durea capul şi mai tare. 'idică privirea spre uşa care se desc"idea şi fiica ei, (ar!ara, intră în cameră. (ar!ara St. Vincent era o fată foarte dră uţă) avea trăsăturile delicate ale mamei sale, acelaşi fel mândru de a-şi ţine capul, dar oc"ii erau ne ri în loc de al!aştri şi ura o avea altfel, * o ură roşie, îm!ufnată, morocănoasă, dar nu lipsită de atracţie. + O, mamă# stri ă ea. ,ar -on lezi cu socotelile alea roaznice. &runcă-le pe toate în foc# + /re!uie să ştim cum stăm, îi răspunse nesi ur doamna St. Vincent. $ata ridică din umeri. + Suntem întotdeauna în aceeaşi !arcă, zise ea înţepat. &l dracului de strâmtoraţi. 0a de o!icei până la ultimul penn%. Doamna St. Vincent oftă. + &ş vrea... 1ncepu ea şi apoi se opri. + /re!uie să ăsesc să fac ceva, spuse (ar!ara pe un ton "otărât. 2i să ăsesc repede. 1n fond, am urmat cursul acela de steno rafie şi dactilo rafie. După câte îmi pot da seama, aşa au făcut un milion de alte fete# 3&veţi e4perienţă. Nu, dar... O# Vă mulţumim, !ună dimineaţa. O să vă anunţăm.3 Dar ei nu te c"eamă niciodată# /re!uie să ăsesc un alt en de slu-!ă, orice slu-!ă. + Nu încă, dra ă, o imploră mama sa. 5ai aşteaptă puţin. (ar!ara se duse la fereastră şi se uită afară, dar oc"ii ei nu vedeau siluetele posomorâte ale caselor de vizavi. + 0âteodată, zise ea încet, îmi pare rău că verişoara &m% m-a luat cu ea în 6 ipt iarna trecută. O# 2tiu că m-am distrat, aproape sin ura distracţie pe care am avut-o vreodată şi, pro!a!il, sin ura din viaţa mea. 5i-a plăcut foarte mult, mi-a plăcut enorm. Dar a fost foarte deprimant. Vreau să zic... să mă întorc aici. 2i arată cu mâna prin cameră. Doamna St. Vincent o urmări cu privirea şi clipi. 1ncăperea era tipică pentru locuinţele ieftine, mo!ilate. O aspidistra7 prăfuită, mo!ilă aparent ornamentată, un tapet de prost ust, decolorat pe alocuri. 6rau semne că personalitatea c"iriaşilor se luptase cu cea a proprietarului) vreo două piese de porţelan !un, foarte crăpate şi reparate, aşa încât valoarea de vânzare era nulă, o !roderie aruncată pe spătarul sofalei, acuarela unei tinere îm!răcate ca în urmă cu 89 de ani înfăţişând-o, fără îndoială, pe doamna St. Vincent. + N-ar fi contat, continuă (ar!ara, dacă n-am fi cunoscut niciodată o altfel de viaţă. Dar când mă ândesc la &nste%s... Se opri, nemaiputând să vor!ească de casa aceea atât de mult îndră ită care aparţinuse de secole familiei St. Vincent şi care se afla acum în mâinile unor străini. + Numai dacă tata... n-ar fi făcut speculaţii şi nu s-ar fi împrumutat... + Dra a mea, spuse doamna St. Vincent, tatăl tău n-a fost niciodată, în nici un sens al cuvântului, un om de afaceri. 'ostise aceste vor!e ca un oma iu plin de atâta consideraţie încât (ar!ara se apropie şi-o sărută în timp ce murmura: + 5ămică dra ă, mămică dra ă, tu nu te plân i niciodată. Doamna St. Vincent luă stiloul din nou şi se aplecă peste masa ei. (ar!ara se întoarse la fereastră. Deodată fata spuse: + 5amă, am vor!it cu ;im 5asterton în dimineaţa aceasta. Vrea să vină să mă vadă.
7 <lantă din familia crinului, cu frunze late, ascuţite în vârf, frecvent cultivată ca plantă ornamentală de interior şi considerată adesea ca sim!ol al respecta!ilităţii aristocratice şi al înaltei !ur "ezii.

Doamna St. Vincent lăsă -os stiloul şi ridică privirea speriată. + &ici. e4clamă ea. + (ine, dar nu prea putem să-l invităm să luăm masa la 'itz, şuieră (ar!ara. 5ama se arătă nefericită. Se uită din nou împre-ur cu un dispreţ nedisimulat. + &i dreptate, spuse (ar!ara. 6ste un loc dez ustător. Sărăcie de no!ili# Sună !ine * o casă al!ă la ţară, cretoane prăpădite cu desen frumos, vaze cu trandafiri, un serviri de ceai de Der!% pe care-l speli sin ură. 6ste ca în cărţi. 1n viaţa adevărată, cu un fiu care porneşte în carieră de la postul cel mai de -os de funcţionar, asta înseamnă =ondra. <roprietărese încruntate, copii murdari pe scară, "addo>7 pentru micul de-un, care nu este c"iar aşa de?, de?, etc. + Numai dacă... 1ncepu doamna St. Vincent. Dar, vor!esc serios, încep să mă tem că n-o să ne mai permitem multă vreme nici măcar această cameră. + &sta înseamnă o sufra erie * dormitor, roaznic# <entru tine şi pentru mine, spuse (ar!ara. 2i o mansardă pentru 'upert. 2i când ;im o să vină să mă vadă, am să-l primesc în camera aceea în rozitoare de -os, cu !ătrâne cicălitoare stând roată şi tricotând, uitându-se la noi şi tuşind în c"ipul ăla roaznic# @rmă un moment de linişte. + (ar!ara, spuse doamna Vincent în cele din urmă, te-ai... vreau să zic, ai vrea.... Se opri, înroşindu-se puţin. + Nu tre!uie să fii stân-enită, mamă, spuse (ar!ara. &stăzi nimeni nu este. Să mă căsătoresc cu ;im, cred că la asta te ândeşti# &ş face-o imediat dacă mi-ar cere mâna. Dar mi-e atât de roaznic de teamă că nu o s-o facă. + O, (ar!ara dra ă. + Vezi, una e să mă vadă acolo, cu verişoara &m%, mişcându-mă Acum se spune prin povestiriB în înalta societate. S-a îndră ostit de mine. 2i alta e să vină aici şi să mă vadă aşa# 2i tre!uie să ştii că e o fiinţă nostimă, plină de aere şi demodată. 0red că tocmai asta îmi place la el. 1mi reaminteşte de &nste%s şi de sat, de tot ce era acum o sută de ani în urmă, dar aşa, aşa... nu ştiu. 6 atât de delicat. 0a lavanda# $ata râse, pe -umătate ruşinată de neră!darea ei. Doamna St. Vincent vor!i simplu şi serios. + &ş vrea să te căsătoreşti cu ;im 5asterton. 6l este unul de-ai noştri. 6ste şi foarte !o at, dar nu prea îmi pasă de c"estia asta. + (a mie, da, spuse (ar!ara. 5-am săturat de sărăcie# + Dar, (ar!ara, nu doar... + Nu doar pentru asta. Nu. Cin la el cu adevărat. O, mamă, nu-ţi dai seama că ţin. Doamna St. Vincent arăta foarte nefericită. + &ş vrea să te poată vedea în am!ianţa ta naturală, dra ă, spuse ea necă-ită. + (ine, spuse (ar!ara. De ce să ne facem ri-i. &m putea foarte !ine să încercăm să fim vesele în privinţa lucrurilor astea. 1mi pare rău că am fost atât de morocănoasă. 1nveseleşte-te dra ă. Se aplecă spre mama sa, o sărută uşor pe frunte şi plecă. Doamna St. Vincent, renunţând la toate încercările sale financiare, se aşeză pe sofaua neconforta!ilă. Dândurile i se învălmăşeau. <oate oricine să spună ce-i place, aparenţele îl îndepărtează pe un !ăr!at. Nu mai târziu, nu când ar fi cu adevărat lo odiţi. <ână atunci şi-ar da seama ce fată !ună şi dră ălaşă e# Dar aşa de uşor tinerii se adaptează mediului lor. @ite, 'upert s-a cam sc"im!at faţă de cum era înainte. Nu că aş vrea să-mi izolez copiii. 0âtuşi de puţin. Dar n-aş suporta ca 'upert să se lo odească cu fata aia roaznică de la tutun erie. S-ar putea să fie c"iar o fată foarte dră uţă. Dar, nu e dintre ai noştri. /otul e atât de reu. (iata mea micuţă (a!s. Dacă aş putea face ceva... ceva. Dar de unde să iau !anii. &m vândut totul ca 'upert să poată porni în viaţă. 0u adevărat nu ne mai putem permite altceva. 0a să-şi sc"im!e ândurile, doamna St. Vincent apucă 3/"e 5ornin <ost3 şi parcurse reclamele de pe prima pa ină. <e ma-oritatea le ştia pe dinafară. Oameni care căutau capital, oameni care aveau capital şi erau dispuşi să-l împrumute numai cu c"itanţe scrise
7 <eşte ADadus ae lifinusB din familia codului, dar mai mic, întâlnit în apele &tlanticului de Nord şi folosit foarte mult ca "rană.

de mână, alţii care vroiau să cumpere dinţi Ase între!a întotdeauna de ce.B, alţii care vindeau !lănuri, roc"ii de seară şi aveau idei optimiste în privinţa preţului. Deodată îşi concentră atenţia. 0iti de mai multe ori cuvintele tipărite. 3Numai pentru nobili. Căsuţă la Westminster, excelent mobilată, oferită celor care ar avea cu adevărat grijă de ea. Chirie plătită personal. Fără intermediari.3 @n anunţ foarte o!işnuit. 0itise multe la fel, sau aproape la fel. 0"irie plătită personal, în asta constă cursa. Dar pentru că era neliniştită şi dornică să scape de ândurile ei, îşi puse imediat pălăria şi luă auto!uzul corespunzător spre adresa indicată în anunţ. &ceasta se dovedi a fi firma unor a enţi imo!iliari. Nu era o firmă nouă, impunătoare, ci, mai de ra!ă, un loc vec"i, dărăpănat. <uţin timidă, ea arătă anunţul pe care-l rupsese şi ceru amănunte. (ătrânul cu părul al!, care se ocupa de ea, îşi mân âie !ăr!ia ânditor. + <erfect. Da, perfect, doamnă. 0asa aceea, casa menţionată în anunţ este la 0"eviot <lace, numărul E. &ţi dori un contract. + 1ntâi aş dori să ştiu c"iria. între!ă doamna St. Vincent. + &"# 0"iria. 0ifra e4actă nu este sta!ilită, dar pot să vă asi ur că se ac"ită numai personal. + 0eea ce se înţele e prin asta poate diferi, comentă doamna St. Vincent. (ătrânul domn c"icoti puţin. + Da, e un truc vec"i, un truc vec"i. 5ă puteţi crede pe cuvânt că în acest caz nu este aşa. <oate două, trei uinee pe săptămână, nu mai mult. Doamna St. Vincent se "otărî să viziteze casa. (ineînţeles, nu că şi-ar fi permis întradevăr să o înc"irieze, în fond, putea măcar s-o vadă. /re!uie să ai!ă vreo defecţiune ravă ca să fie oferită la asemenea preţ. Dar inima îi tresări când văzu e4teriorul de la 0"eviot, E. O !i-uterie de casă. O splendoare şi în stare perfectă# @n ma-ordom desc"ise uşa. &vea părul cărunt, mustăţi în furculiţă şi calmul meditativ al unui ar"iepiscop. 0a un ar"iepiscop, se ândi doamna St. Vincent. &cceptă "ârtia din partea a enţilor cu un aer !inevoitor. + Desi ur, doamnă, am să vă conduc. 0asa poate fi oricând ocupată. O luă înainte, desc"izând uşi, anunţând camere. + Sufra eria, !iroul al!, !udoarul, pe aici doamnă. 6ra perfectă, un vis. 5o!ilă stil, fiecare piesă cu semne că fusese folosită, dar lustruită cu multă ri-ă. 0ovoarele aveau frumoase culori vec"i şterse. 1n fiecare cameră se aflau vaze cu flori proaspete. 1n spate, casa dădea spre Dreen <ar>. 1ntrea a clădire radia farmecul lumii vec"i. <e doamna St. Vincent o trecură lacrimile şi se strădui cu reu să şi le reţină. &şa arătase &nste%s... &nste%s... Se între!ă dacă ma-ordomul o!servase emoţia ei. Dacă da, atunci el era un servitor perfect format ca să n-o arate. 1i plăceau aceşti servitori !ătrâni, te simţeai în si uranţă cu ei, în linişte. 1ţi erau ca nişte prieteni. + 6 o casă frumoasă, spuse ea încet. $oarte frumoasă. 1mi pare !ine că am văzut-o. + 6 numai pentru dumneavoastră, doamnă. + <entru mine, fiul şi fiica mea. Dar mă tem... Se întrerupse. O dorea atât de mult, atât de mult. ,nstinctiv, simţi că ma-ordomul înţelese. Nu se uită la ea când spuse pe un ton detaşat, impersonal: + Din întâmplare, ştiu, doamnă, că proprietarul pretinde, înainte de toate, c"iriaşi corespunzători. 0"iria n-are nici o importanţă pentru el. Vrea să înc"irieze casa cuiva care va avea ri-ă şi o va aprecia cu adevărat. + 6u aş aprecia-o, spuse doamna St. Vincent încet. Se întoarse să plece. + 5ulţumesc că mi-aţi arătat-o, îi spuse ea cu ama!ilitate. + Nu aveţi pentru ce, doamnă.

6l rămase în cadrul uşii drept şi corect în timp ce ea se îndepărta. Se ândi în sinea ei: F1şi dă seama. 1i pare rău pentru mine. 2i el este unul dintre ai noştri. &r vrea ca s-o am eu, nu vreun la!urist sau vreun fa!ricant de nasturi# Noi dispărem, clasa noastră, dar ţinem unii la alţii.3 1n cele din urmă, se "otărî să nu se întoarcă la a enţii imo!iliari. 0e rost avea. 1şi putea permite c"iria, dar tre!uia să ţină seama că erau servitorii. /re!uie să fi fost servitori într-o casă ca aceea. & doua zi dimineaţă, o scrisoare se afla lân ă farfuria ei. 6ra de la a enţii imo!iliari. , se oferea înc"irierea casei 0"eviot <lace, E, pentru şase luni cu două uinee pe săptămână şi mai scria: 3Presupunem, că aţi luat n considerare faptul că servitorii vor fi remuneraţi de proprietar!
"ste, cu adevărat, o ofertă unică!3

&sta scria. Surprinsă, citi scrisoarea din nou cu las tare. @rmă o furtună de între!ări şi povesti vizita pe care o făcuse ieri. + 0e secretoasă e mămica# 0asa e c"iar atât de frumoasă. 'upert tuşi şi începu să pună între!ări încuietoare. + Se ascunde ceva în spatele afacerii acesteia. 6 du!ios, dacă vreţi să ştiţi, cu totul du!ios. + &şa-i şi oul meu, spuse (ar!ara, strâm!ând din nas. O", de ce să fie ceva în spatele afacerii. &şa eşti tu, 'upert, întotdeauna îţi înc"ipui mistere unde nu-i nimic. &sta din cauza povestirilor detective pe care le citeşti tot timpul. + 0"iria e o lumă, zise 'upert. 1n 0it%, adău ă el cu importanţă, te o!işnuieşti cu tot felul de lucruri stranii. Vă asi ur, e ceva foarte du!ios în le ătură cu trea!a asta. + <rostii, se repezi (ar!ara. 0asa aparţine unui om putred de !o at, e ataşat de ea şi vrea ca acolo să locuiască oameni educaţi cât timp e plecat. 0eva cam de enul acesta. <ro!a!il că !anii nu-l interesează. + 0are-ai zis că e adresa. o între!ă 'upert pe mama sa. + 0"eviot <lace, E. + &oleu# Se dădu cu scaunul înapoi. Gău că e interesant. &ceea e casa de unde a dispărut lordul =isterdale. + 6şti si ur. între!ă doamna St. Vincent cu îndoială în las. + &!solut. 5ai are o mulţime de alte case în toată =ondra, dar în asta a locuit el. & plecat într-o seară spunând că se duce la clu! şi nimeni nu l-a mai văzut vreodată. S-a presupus că a şters-o în &frica de 6st sau pe undeva pe acolo, dar nimeni nu ştie de ce. S-ar fi putut să fi fost ucis în casa aceea. Spui că sunt o mulţime de lam!riuri. + Da, răspunse doamna St. Vincent încet, dar... 'upert nu o lăsă să continue. &dău ă cu imensă euforie. + =am!riuri# &sta e. <recis că e o nişă secretă pe undeva. 0adavrul a fost !ă at acolo şi a rămas încă de atunci, întâi, pro!a!il a fost îm!ălsămat. + Dra ă 'upert, nu mai spune atâtea prostii, îl mustră mama sa. + 6ste complet idiot, spuse şi (ar!ara. O duci pe !londa aia o4i enată prea mult la filme. 'upert se ridică demn, atât de demn cât îi permiteau statura sa su!ţire şi vârsta tânără şi proferă un ultimatum: + Să iei casa, mamă. 6u am să dezle misterul. O să vedeţi dacă nu este aşa. 'upert plecă în ra!ă, de teamă să nu întârzie la serviciu. 0ele două femei se uitară una la alta. + &m putea, mamă. murmură (ar!ara pe un ton tremurat. O, dacă am putea# + Servitorii, spuse doamna St. Vincent înfier!ântată, ştii cât mănâncă. Si ur că am avea nevoie de ei, dar asta-i deficienţa. &m putea atât de uşor să ne descurcăm dacă am fi sin uri. Se uită stân-enită la (ar!ara şi fata îi dădu dreptate. + /re!uie să reflectăm, spuse mama. Dar în realitate ea se "otărâse. Văzuse strălucirea din oc"ii fetei. Se ândi în sinea ei: 3;im 5asterton tre!uie s-o vadă într-un mediu corespunzător. &sta e o şansă, o şansă minunată. Nu tre!uie s-o pierd3. Se aşeză şi le scrise a enţilor că acceptă oferta.

,, + Huentin, de unde primim crinii. Nu prea pot să cumpăr flori scumpe. + &u fost trimise de la Iin Js 0"eviot, doamnă. &şa a fost întotdeauna o!iceiul aici. 5a-ordomul se retrase. Doamna St. Vincent răsuflă uşurată. 0e s-ar face fără Huentin. 6l reuşea ca totul să pară atât de lesne, se ândi în sinea ei: 36 prea frumos ca să dureze. 2tiu că am să mă trezesc curând şi am să descopăr că totul a fost un vis. 5ă simt atât de fericită aici) au trecut de-a două luni şi aşa de repede3. O duceau într-adevăr uimitor de !ine. Huentin, ma-ordomul, îşi oferise toate serviciile la 0"eviot <lace, numărul E: 3Dacă veţi lăsa totul în seama mea, doamnă, spusese el respectuos, vă veţi da seama că este cea mai !ună soluţie3. 1n fiecare săptămână el îi aducea socotelile ospodăreşti, totalul acestora fiind uimitor de scăzut. 5ai erau încă alte două servitoare, o !ucătăreasă şi o femeie de serviciu. &veau un comportament plăcut şi erau foarte "arnice, dar Huentin conducea casa. Vânat şi carne de pasăre apăreau câteodată pe masă, în ri-orând-o pe St. Vincent. Huentin o linişti. 6rau trimise de la reşedinţa de ţară a lordului =isterdale, Iin Js 0"eviot sau de la moşia sa din Kor>s"ire: F1ntotdeauna a fost o!iceiul, doamnă.3 1n sinea ei doamna St. Vincent se îndoia că lordul =isterdale, care lipsea, ar fi fost de acord cu aceste e4plicaţii. 6ra înclinată să-l suspecteze pe Huentin că ar uzurpa autoritatea stăpânului său. 6ra clar că lui îi căzuseră cu tronc şi că, după părerea sa, nimic nu era suficient de !un pentru ei. 0um declaraţia lui 'upert îi stârnise curiozitatea, doamna St. Vincent încercase să facă o referire la lordul =isterdale, când îi întâlnise pe a enţii imo!iliari. Domnul în vârstă cu părul cărunt îi răspunse imediat. + Da, lordul =isterdale era în &frica de 6st de 7L luni. 0lientul nostru este un om cam e4centric, spusese el zâm!ind. 6l a părăsit =ondra într-o manieră cât se poate de neo!işnuită, după cum, pro!a!il vă amintiţi. N-a spus nici un cuvânt nimănui. Giarele s-au referit la asta. & fost între!at şi Scotland Kardul. Din fericire, ne-au parvenit ştiri din &frica de 6st de la însuşi lordul =isterdale. 6l l-a investit pe vărul său, colonelul 0arfa4, cu puteri -uridice. &cesta se ocupă de toate afacerile lordului =isterdale. Da, mă tem că e cam e4centric. 1ntotdeauna fusese un pasionat călător în locuri săl!atice şi s-ar putea, foarte !ine, să nu se întoarcă, mulţi ani, în &n lia, deşi înaintează în vârstă. + Dar nu e c"iar atât de !ătrân, spuse doamna St. Vincent, amintindu-şi deodată de o faţă prelun ă cu !ar!ă, semănând cu cea a unui marinar eliza!et"an, pe care o o!servase odată într-o revistă ilustrată. + 1ntre două vârste, preciză domnul cu părul cărunt. MN de ani după De!rett7. Doamna St. Vincent îi relatase această conversaţie lui 'upert cu intenţia de a-i da peste nas tânărului. 0u toate acestea, 'upert rămase neclintit. + 5i se pare şi mai du!ios, declarase el. 0ine e acest colonel 0arfa4. <ro!a!il moşteneşte titlul dacă ceva i se întâmplă lui =isterdale. Scrisoarea din &frica de 6st a fost, se pare, falsificată. 1n trei ani de zile, sau mai ştiu eu cât, acest 0arfa4 îi va anunţa decesul şi-şi va asuma titlul, între timp, a pus mâna pe toată averea. 5i se pare foarte du!ios. 0onsimţise cu !ună voinţă să se mute. 1n momentele sale li!ere, îşi luase o!iceiul să !ată în lam!riuri şi să facă măsurători complicate pentru posi!ila localizare a unei camere secrete, dar, treptat, interesul său pentru misterul lordului =isterdale îi scăzu. /otodată era mai reţinut în privinţa fetei tutun iului. &tmosfera îşi spunea cuvântul. 0asa îi adusese mare satisfacţie (ar!arei. ;im 5asterton îi vizitase şi venea frecvent. 6l şi cu doamna St. Vincent se împăcau de minune şi într-o zi, îi spuse ceva (ar!arei care o emoţionă. + 0asa asta i se potriveşte de minune mamei tale, să ştii. + 5amei.

7 3<eera e of 6n land, Scotland and ,reland3, volum referitor la no!ilime, pu!licat de ;o"n De!rett, în 7L98, tipărit anual.

+ Da, e făcută pentru ea# $ace parte din mediul ăsta într-un mod e4traordinar. 6 ceva ciudat, în eneral, la casa asta, ceva straniu, parcă ar fi !ântuită. + Nu fă ca 'upert, îl imploră (ar!ara. 6l e convins că răul colonel 0arfa4 l-a ucis pe lordul =isterdale şi i-a ascuns cadavrul su! duşumea. 5asterton râse. + 1i admir zelul detectiv al lui 'upert. Nu, nu m-am ândit la ceva de enul ăsta. Dar, pluteşte în aer, e o anume atmosferă pe care n-o înţele i. Se aflau de trei luni la 0"eviot <lace când (ar!ara veni la mama ei cu o faţă radioasă. + ;im şi cu mine ne-am lo odit. Da, aseară. O, mamă# /otul pare ca într-un !asm care se adevereşte. + O, dra a mea# îmi pare atât de !ine, atât de !ine. 5ama şi fiica se îm!răţişară. + Să ştii că ;im te iu!eşte atât de mult pe tine ca şi pe mine, spuse (ar!ara, în cele din urmă, râzând răutăcios. Doamna St. Vincent se înroşi fără să vrea. + Să ştii că aşa e, insistă fata. /e ândeai că această casă va reprezenta un mediu frumos pentru mine şi tot timpul ea a fost unul adevărat pentru tine. 'upert şi cu mine nu prea îi aparţinem. <e când tu, da. + Nu vor!i prostii, dra ă. + Nu-i nici o prostie. 6 un parfum de castel vră-it la ea, tu fiind prinţesa fermecată şi Huentin ă... ă... o#... un ma ician !inevoitor. Doamna St. Vincent râse şi-i plăcu ultima formulă. 'upert primi foarte calm ştirea despre lo odna surorii sale. + 5i s-a părut că plutea ceva în atmosferă, o!servă el cu înţelepciune. 6l şi cu mama erau sin uri la cină. (ar!ara plecase cu ;im. Huentin îi aşeză în faţă vinul de <orto şi se retrase fără z omot. + 6 o pasăre !ătrână stranie, spuse 'upert, indicând cu capul spre uşa înc"isă. 2tii, e ceva ciudat la el, ceva? + Nu e du!ios. îl întrerupse doamna St. Vincent, cu un uşor zâm!et. + Dar cum de-ai ştiut, mamă, ce aveam de ând să spun, între!ă 'upert foarte serios. + 6 unul dintre cuvintele tale preferate, dra ă. /otul ţi se pare du!ios. 0red că ai impresia că Huentin a fost cel care i-a făcut felul lordului =isterdale şi l-a !ă at su! duşumea. + După lam!riu, o corectă 'upert. 1ntotdeauna interpretezi lucrurile puţin diferit, mamă. Nu, am făcut cercetări. =a vremea aceea, Huentin se afla la Iin Js 0"eviot. Doamna St. Vincent îi zâm!i, se ridică de la masă şi se duse în salon. 1n anumite privinţe, 'upert mai tre!uia să se maturizeze. /otuşi, pentru prima dată, se între!ă deodată ce motive l-au determinat pe lordul =isterdale să părăsească aşa de !rusc &n lia. /re!uie să fie ceva necunoscut care să e4plice o decizie atât de neaşteptată. 1ncă mai medita asupra acestei pro!leme când Huentin aduse tava cu cafea şi atunci ea îl între!ă direct. + /e-ai aflat mult timp în prea-ma lordului =isterdale, nu-i aşa Huentin. + Da, doamnă, de când eram un flăcău de 87 de ani. &sta era pe vremea tatălui lordului. &m început ca al treilea valet. + /re!uie să-l cunoşti pe lordul =isterdale foarte !ine. 0e fel de om e. 5a-ordomul răsuci tava puţin, ca ea să se poată servi mai uşor cu za"ăr şi răspunse pe un ton e al, lipsit de orice um!ră de emoţie: + =ordul =isterdale a fost un domn foarte e oist, doamnă, fără nici o consideraţie pentru alţii. =uă tava şi ieşi din cameră. Doamna St. Vincent rămase cu ceaşca de cafea în mână, cu faţa încruntată de uimire. 0eva o şocă ca neavenit în răspuns, pe lân ă părerile pe care le conţinea. 1n clipa următoare îşi dădu seamă ce era. Huentin folosise cuvântul 3a fost3 şi nu 3este3. &tunci el tre!uie să creadă... considere... 1ncercă să îndepărteze ândurile astea. 6ra la fel de răutăcioasă ca 'upert# Dar o nelinişte foarte !ine definită puse stăpânire pe ea. &poi îşi aminti că primele suspiciuni datau din acel moment. 0u fericirea şi viitorul (ar!arei asi urate, avea timp să se ândească şi la ea

şi, împotriva voinţei sale, începu s-o preocupe misterul lordului =isterdale. 0are era povestea Oadevărată. Oricare ar fi fost, Huentin ştia ceva despre ea, rostise cuvinte ciudate 3un domn foarte e oist..., fără consideraţie pentru alţii3. 0e se ascundea în spatele lor. Vor!ise asemenea unui -udecător cu detaşare şi imparţialitate. 6ra oare Huentin implicat în dispariţia lordului =isterdale. =uase el parte activă la vreo tra edie care s-ar fi putut întâmpla. 1n fond, ridicolă aşa cum păruse, la un moment dat afirmaţia lui 'upert, acea unică scrisoare de împuternicire -uridică ce sosise din &frica de 6st trezea, ei !ine, destule !ănuieli. Dar oricât ar fi încercat, nu-l putea crede capa!il pe Huentin de ceva rău. Huentin îşi tot repeta în sinea sa, era !un * folosea cuvântul aşa simplu, asemenea unui copil. Huentin era !un, dar el ştia ceva# Nu-i mai vor!i niciodată de stăpânul său. &parent, su!iectul fusese dat uitării. 'upert şi (ar!ara se ândeau la alte lucruri şi nu mai reveniră la su!iectul acesta. &!ia spre sfârşitul lui au ust, va ile sale presupuneri se cristalizară în realitate. 'upert plecase pentru o vacanţă de două săptămâni cu un prieten care avea o motocicletă cu ataş. După vreo zece zile de la plecarea sa, doamna St. Vincent fu surprinsă văzându-l cum dă !uzna în camera în care stătea şi scria. + 'upert# e4clamă ea. + &m aflat, mamă. Nu te aşteptai să mă vezi decât peste trei zile. Dar s-a întâmplat ceva. &nderson, prietenul meu pe care îl ştii, nu avea o ţintă precisă încotro s-o ia. &şa că iam su erat să dăm o raită pe la Iin Js 0"eviot. + Iin Js 0"eviot. Dar, de ce. + 2tii foarte !ine, mamă, că eu am simţit întotdeauna că e ceva du!ios pe aici. &şa că am văzut locul acela vec"i... e înc"iriat, ştii... nu-i nimic acolo. Nu că m-aş fi aşteptat c"iar să ăsesc ceva, la drept vor!ind inspectam locul. Da, se ândi ea. 'upert arăta în clipa asta ca un câine care mirosea mer ând în cercuri după ceva va nedefinit, dus de instinct, ocupat şi fericit. + S-a întâmplat când treceam printr-un sat situat la vreo opt-nouă mile depărtare: atunci l-am văzut. + <e cine l-ai văzut. + <e Huentin intrând tocmai într-o căsuţă. 6 ceva du!ios aici, mi-am spus, aşa că am oprit şi m-am întors. &m !ătut la uşă şi el însuşi mi-a desc"is. + Dar nu înţele . Huentin n-a fost plecat. + &-un şi la asta, mamă. Numai dacă ai vrea să asculţi şi să nu mă întrerupi. Pla era Huentin cel adevărat şi ăsta nu e Huentin, înţele i ce vreau să spun. Doamna St. Vincent nu înţele ea prea clar, aşa că el îi elucidă lucrurile mai departe. + 6ra Huentin cel adevărat, dar nu era Huentin al nostru. &cela este omul adevărat. + 'upert# + &scultă, mi-am făcut cura- şi l-am între!at: 3Sunteţi Huentin, nu-i aşa.3 2i !ătrânul a răspuns: 364act, domnule, aşa mă c"eamă. 0u ce pot să vă a-ut.3 2i atunci mi-am dat seama că nu era omul nostru, deşi era la fel de afectat ca el, în voce şi purtare. ,-am pus câteva între!ări şi totul a ieşit 7a iveală. ,ndividul n-avea nici o idee că se întâmpla ceva du!ios. $usese, într-adevăr, ma-ordom la lordul =isterdale, ieşise la pensie şi i se dăduse căsuţa e4act în momentul când lordul =isterdale s-a presupus c-a plecat în &frica. 1nţele i la ce duc toate astea. Omul de aici e un impostor, care -oacă rolul lui Huentin pentru propriile sale scopuri. <otrivit teoriei mele, el a venit la =ondra în seara aceea, pretinzând că este ma-ordomul de la Iin Js 0"eviot, s-a întâlnit cu =isterdale, l-a omorât şi i-a ascuns cadavrul după un lam!riu. 6 o casă vec"e, si ur tre!uie să e4iste o cămăruţă secretă. + O, "ai să nu începem din nou, îl întrerupse doamna St. Vincent supărată. Nu mai pot să suport. De ce s-o fi făcut, asta aş vrea să ştiu, de ce. Dacă a săvârşit un asemenea lucru, ceea ce nu cred deloc, fii atent, care ar fi fost raţiunea. + &i dreptate, interveni 'upert. 5otivul, ăsta-i important. &m făcut cercetări. =ordul =isterdale avea o mulţime de case. 1n aceste zile am descoperit că toate casele sale au fost înc"iriate, în ultimele 7L luni, unor oameni ca noi cu c"irie plătită personal şi cu condiţia ca servitorii să-şi păstreze slu-!ele. 2i, în toate cazurile, Huentin însuşi, adică omul care îşi spune Huentin, a -ucat o vreme rolul de ma-ordom. &sta ca şi cum ar e4ista ceva !i-uterii

sau documente ascunse în vreuna din casele lordului =isterdale şi !anda nu ştie în care. <resupun că e o !andă dar, desi ur, acest tip, Huentin, ar putea lucra şi pe cont propriu. 6ste o ... Doamna St. Vincent îl întrerupse destul de "otărâtă: + 'upert# Opreşte-te o clipă. 5i se învârte capul. Oricum, ceea ce spui e o prostie... despre !ande şi documente ascunse. + 5ai este şi o altă teorie, admise 'upert. Huentin-ul de aici ar putea fi cineva pe care lordul =isterdale l-a -i nit. &devăratul ma-ordom mi-a spus o poveste lun ă despre un om pe nume Samuel =oQe, care era a-utor de rădinar, de aceeaşi înălţime şi înfăţişare precum Huentin. &cela avea o râcă pe =isterdale... Doamna St. Vincent tresări. 3$ără nici o consideraţie pentru alţii3. 0uvintele îi reveniră în minte, pronunţate fără pasiune, în mod liniştit. 0uvinte nepotrivite, dar câte nu se înţele eau prin ele. 0um era a!sor!ită de propriile ei ânduri, a!ia dacă îl mai auzea pe 'upert. &cesta îi e4plicase rapid ceva ce nu reţinuse şi ieşise în fu ă din cameră. &tunci îşi reveni. @nde plecase 'upert. 0e avea de ând să facă. Nu-şi amintea ultimele sale cuvinte. <oate se ducea la poliţie. 1n cazul acesta... Se ridică !rusc şi sună din clopoţel. 0u promptitudinea sa o!işnuită, Huentin apăru. + &ţi sunat, doamnă. + Da. ,ntră, te ro , şi înc"ide uşa. 5a-ordomul ascultă şi doamna St. Vincent rămase tăcută pentru o clipă în timp ce-l studia în mod serios. 6a se ândea: 3& fost !un cu mine, nimeni nu ştie cât de !un. 0opiii nu înţele . <ovestea asta aiurită a lui 'upert ar putea fi o prostie... <e de altă parte, s-ar putea, da, ar putea să fie ceva în ea. De ce să-l -udeci. 0ând nu ştii. 5ă ândesc la aspectele !une şi rele... &ş -ura pe viaţa mea, da, aş -ura că e un om !un3. 'oşie la faţă şi pe un ton nesi ur, ea îi vor!i. + Huentin, domnul 'upert tocmai s-a întors. & fost la Iin Js 0"eviot, într-un sat din apropiere. Se opri, o!servând tresărirea pe care celălalt nu fusese capa!il să şi-o ascundă. & văzut pe cineva, continuă ea, vor!ind rar. Se ândi în sinea ei: 3&sta-i, este avertizat. 1n orice caz, l-am avertizat3. După acea primă tresărire, Huentin îşi reluă purtarea sa ireproşa!ilă, dar oc"ii o fi4au cu intensitate, cu atenţie şi interes, într-un fel pe care nu-l văzuse măi înainte. <entru prima dată erau oc"ii unui stăpân, nu a unui servitor. 6zită o clipă, apoi spuse pe un ton, care şi el se sc"im!ase uşor: + De ce-mi spuneţi asta, doamnă St. Vincent. 1nainte ca ea să poată răspunde, uşa se dădu la perete şi 'upert intră în cameră. 0u el era un !ăr!at de vârstă mi-locie, demn, cu mustăţi în furculiţă şi cu aerul unui ar"iepiscop !inevoitor. Huentin# + ,ată-l, zise 'upert, pe adevăratul Huentin. =-am ţinut afară în ta4i. &cum, Huentin, uită-te la omul acesta şi spune-mi: el este Samuel =oQe. <entru 'upert era un moment de triumf. Dar, de scurtă durată) aproape imediat, simţi că ceva nu era în re ulă. <entru că, în timp ce adevăratul Huentin privea a!ătut şi părea că nu e deloc în apele lui, cel de al doilea Huentin zâm!ea cu o plăcere nedisimulată. 1l !ătu pe spate pe duplicatul său pus în încurcătură. + 6-n re ulă, Huentin. /re!uiau să ne prindă o dată cu mâţa în sac, cred. <oţi să le spui cine sunt. Străinul cel demn îşi luă o atitudine protocolară. + Domnule, anunţă el pe un ton plin de reproş, acesta este stăpânul meu, lordul =isterdale# 1n clipele următoare se petrecură multe lucruri. 1n primul rând, ruinarea completă a împăunării lui 'upert, înainte să-şi dea seama ce se întâmpla, cu ura căscată încă de şocul descoperirii) se trezi încet împins spre uşă de o voce care era şi nu prea familiară auzului său.

+ 6-n re ulă, !ăiete, fără victime. Dar vreau să vor!esc ceva cu mama ta. &i făcut o trea!ă !ună să mă descoperi în felul acesta. Se trezi afară, în "ol, uitându-se la uşa înc"isă. &devăratul Huentin stătea lân ă el, din ură cur ându-i şiroaie de e4plicaţii. 1n cameră, lordul =isterdale îi spunea doamnei St. Vincent. + Să vă e4plic, dacă pot# &m fost un om al dracului de e oist toată viaţa mea, lucru de care mi-am dat seama într-o zi. 5-am ândit să încerc puţin altruism ca să mă sc"im! şi fiind un tip rozav de prost, mi-am început cariera asta în mod fantastic. &m trimis su!scripţii în toate părţile, dar am simţit nevoia de a face ceva, ei !ine, ceva personal, întotdeauna mi-a părut rău pentru clasa care nu poate să cerşească, ce tre!uie să sufere în tăcere * no!ilimea săracă. <osed o mulţime de case. 5i-a venit ideea să le înc"iriez oamenilor care aveau nevoie şi ştiau să le aprecieze. 0upluri tinere ce tre!uiau să-şi croiască un drum, văduve cu fii şi fiice, care tre!uiau să-şi facă un rost în lume. <entru mine, Huentin este mai mult decât un ma-ordom) îmi e prieten. 0u consimţământul şi a-utorul său i-am împrumutat personalitatea. &m avut întotdeauna un talent pentru actorie. ,deea mi-a venit, într-o seară, în drumul meu spre clu! şi m-am dus direct să discut asta cu Huentin. 0ând am descoperit că se făcea mult caz în le ătură cu dispariţia mea, am aran-at ca o scrisoare să sosească din &frica de 6st. 1n ea îi dădeam instrucţiuni complete vărului meu, 5aurice 0arfa4. &sta-i toată povestea. Se întrerupse cam stin "erit cu o privire ru ătoare spre doamna St. Vincent. 6a stătea ţeapănă şi oc"ii ei îi întâlniră pe-ai lui. + & fost un plan !un, zise ea. @nul foarte neo!işnuit, dar care vă onorează. Vă sunt foarte recunoscătoare. Dar, desi ur, înţele eţi că noi nu putem rămâne# + 5-am aşteptat la asta, spuse el. 5ândria dumneavoastră nu vă permite să acceptaţi ceea ce pro!a!il numiţi 3caritate3. + Dar asta şi este, nu-i aşa. între!ă ea direct. + Nu, răspunse el, pentru că vă cer ceva în sc"im!. + 0eva. + /otul. Vocea lui răsuna ca vocea unuia o!işnuit să domine. 0ând aveam 8N de ani, continuă el, m-am căsătorit cu fata pe care o iu!eam. & murit după un an. De atunci am fost foarte sin ur. 5i-am dorit foarte mult să ăsesc o anumită doamnă * doamna visurilor mele... + Sunt eu aceea. între!ă ea foarte încet. Sunt aşa !ătrână, aşa de veşte-ită. 6l râse. + (ătrână. Sunteţi mai tânără decât copiii dumneavoastră. 6u sunt !ătrân, dacă vreţi. Dar, râsul ei răsună plin de amuzament. + Dumneata. 6şti încă un !ăiat. @n !ăiat căruia îi place să se de "izeze# 6a îşi întinse mâinile şi el i le cuprinse în ale sale.