You are on page 1of 23

Capitolul 21

tanaviosoft 2013

21.SUDAREA ÎN BAIE DE ZGURĂ
PROCESUL DE SUDARE IN BAIE DE ZGURA

1 Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA

Capitolul 21

tanaviosoft 2013 21.1.PRINCIPIUL DE UNC!IONARE
SC"E#A DE PRINCIPIU

Fig.1.Schema de principiu.Sudarea in baie de zgura Componentele care se sudează (M ! sunt a"ezate #ertical "i $ntre ele este un rost cu deschidere suficient de mare ca să $ncapă sârma de sudură "i tubul consumabil de ghidare % care men&ine sârma $n centrul rostului. Căldura băii de zgură este suficient de mare pentru a topi s'rma "i astfel se formează baia de sudare% care prin solidificare produce cusătura. (entru ca nici baia de zgură "i nici cea de sudură să nu se scurgă% două patine de cupru alunecă de o parte "i de alta a rostului cu o #iteză egală cu cea de sudare. Aceasta a)unge la dimensiunile necesare% sârma de sudură se cufundă $n baie% arcul se stinge "i se desfă"oară procesul de sudare S *. +ezultă că la acest procedeu nu se utilizează arcul electric ca sursă termică pentru sudare.

2 Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA .

/0 mm! conduce la durata minimă a opera&iei de $mbinare .4n fine% este c$teodată deza#anta)os faptul că procedeul se poate aplica numai la componente a"ezate astfel ca sudarea să se facă #ertical $n sus.  cusătura este lipsită de pori "i incluziuni fiindcă metalul stă suficient $n stare topită pentru a se purifica de gaze "i de compu"i nemetalici. Dezavantajele procedeului S * s$nt: domeniul de aplicare este limitat la componente cu grosimi mari (-1/0 mm! "i la oteluri insensibile la $ncălziri $ndelungate pe regiuni e2tinse (o&eluri cu carbon nealiate% o&eluri slab aliate netratate termic! la unele o&eluri aliate% la aluminiul pur. 3in cauza $ncălzirii $ndelungate% $n cusătură "i *45 grăun&ii cristalini cresc.2. Acest fapt poate pro#oca scăderea caracteristicilor mecanice "i% $n asemenea situa&ii% este necesar un tratament dc normalizareAcest deza#anta) nu este at$t groase *% de important cum apare la prima #edere% fiindcă la sudarea componentelor deformările "i tensiunile reziduale s$nt minimale $n raport cu procedeele (SA6(Sudarea cu arc electric!% ceea ce pledează pentru aplicarea sa ori de c$te ori este posibil.  este mecanizat.  se pot suda componente cu grosime oricât de mare .  nu necesită rosturi complicate "i uniforme de $naltă precizie.  nu necesită manipularea pieselor grele fiindcă echipamentul se aduce la ele.  sudarea se face cu o trecere% ceea ce% la grosimi mari (. .CARAC!ERIS!ICI !E"NICE Avantajele procedeului S * sunt:  producti#itatea cea mai mare fa&ă de toate procedeele de sudare electrică prin topire.Capitolul 21 tanaviosoft 2013 21.. Abaterile admisibile de la #erticalitate s$nt de cel mult 7189.

Sudarea in baie de zgura cu o sarma electrod / Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA .Fig.2.

Se deosebesc însă de ele prin condi&iile suplimentare ce trebuie să le $ndeplinească :  să aibă conductibilitatca "i rezisten&a electrică astfel potri#ite incât să genereze prin efect :oule căldura necesară topirii sârmei de sudare "i metalului de bază .  la 1 -00 .  nu se produc $mpro"cări "i% nefiind arc electric% nu e2istă necazurile legate de luminozitatea sa.MATERIALE DE SUDARE Materialele de adaos la procedeul S * sunt : sârmele de sudură "i flu2urile% ambele asemănătoare cu cele destinate procedeului SF.1.Capitolul 21 tanaviosoft 2013 Performantele procedeului S * s$nt:  sudează orice grosimi dc la 20.  factorul operator "i gradul de folosire a metalului de adaos sunt aproape de unitate. (arametrii la sudarea S *% (51% #ariază $ntre limite mai restrânse dec$t 4a (SA6 fiindcă mărirea grosimii de sudat se compensează cu cre"terea numărului de sârme de sudură.  lungimea cusăturilor ce se pot suda S * se plasează $ntre un minimum de 100 mm "i un ma2imum de 800 mm.. 1 =00 9C să aibă #âscozitatea potri#ită pentru o bună circula&ie "i distribu&ie a căldurii. 3espre sârmele de sudură nu sunt completări de făcut fa&ă dc cele arătate la SF. Flu2urile la S * sunt asemănătoare ca mod de fabrica&ie% compozi&ie chimică "i granula&ie cu cele de la SF. .3..!E"NOLOGIA DE SUDARE 21. /0 mm $n sus% $n o trecere cu rost neprelucrat.3. ... 21.a acestea se adaugă tuburile consumabile de ghidare 5C<.

Acest $n#eli" este apropiat ca structură chimică de flu2ul folosit la sudare. Se obser#ă că% pe 4$ngă flu2urile de sudare% la S * s$nt necesare flu2uri de pornire. Acestea se topesc repede% umectează (udă! bine metalul "i au conductibilitate "i #âscozitate $nalte. densitatea să fie considerabil mai mică declt a metalelor ce se sudează cu ele% pentru a se e#ita amestecarea flu2urilor topite cu baia de sudură (metalică!. 5C< se tope"te $n > Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA . 6le s$nt făcute dintr1un tub metalic a#ând compozi&ia chimică compatibilă cu cea a metalului de bază% M % acoperit cu un $n#eli" izolator electric. 5uburile consumabile de ghidare (5C<! se folosesc la cusăturile a căror lungime este mai mare de 180 mm.  compozi&ia chimică a flu2urilor să fie stabilă pe o gamă largă de temperaturi% a#ind $n #edere că regimurile de sudare S * #ariază $n limite largi.  să fie inerte chimic% pentru a nu modifica compozi&ia chimică a cusăturii.

Capitolul 21 tanaviosoft 2013 timpul sudării "i contribuie la mărirea producti#ită&ii procedeului prin mersul ce $l dă cusăturii.ECHIPAMENTUL DE SUDARE (arametrii tehnologici la sudarea in baie de zgura sunt in limite stranse% deoarece marirea grosimii de sudat se compenseaza cu cresterea numarului de sarme de sudura: 4a@8001A00 A Ba@801-0 C #a@0%>1>%0 cmDmin unde: 4a1intensitatea curentului de sudare. 10? din consumul de sirmă (S *!% fa&ă de 100? c$t este la sudarea sub flu2.3. ..2. Fig. Ba1tensiounea curentului de sudare.Cordon de sudura 21. #a1#iteza de sudare. ./..a sudarea S * consumul de flu2 este mic fa&ă de cel de la SF : 8 .

8 Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA .

cre"te deci por&iunea de flu2 topit parcursă de curentul "i deci se ob&ine mai multă căldură.Capitolul 21 tanaviosoft 2013 Fig.6chipamentul de sudare in baie de zgura 21. Cre"terea tensiunii măre"te distan&a $ntre capătul s$rmei de sudură "i baia metalică ./.Când baia e lini"tită "i sudarea decurge fără scântei sau $mpro"cări este semn că adâncimea respecti#ă are mărimea bună. Ad$ncimea băii de zgură (flu2! topită este importantă pentru procesul de sudare.3.DE ECTE !I EVITAREA L"R Mărirea lui #e nu produce cre"terea lui 4E "i nici pătrunderea cusăturii $n pere&ii laterali (metalul de bază M ! ai rostului. Consecin&a este este că pătrunderea cusăturii cre"te.3. În momentul cind apar scântei% adâncimea băii de .

Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA . Atât timp cât prin această măsură procesul răm$ne stabil% nu este ne#oie ca sudarea să fie oprită. 3acă flu2ul topit se scurge pe lângă patinele de cupru operatorul #a adăuga flu2 pentru a compensa pierderile.zgură a de#enit prea mică "i deci operatorul #a mai adăuga flu2.

Scurgerile de apă din acestea% $n timpul sudurii pot genera $mpro"carea băilor de flu2 "i metal% respecti# o regiune plină de pori $n cusătură. Acestea trebuie umplute prin sudare cu procedeul S6.$.Capitolul 21 tanaviosoft 2013 Fprirea procesului de sudare S * este neplăcută fiindcă sunt necesare: cură&irea de flu2 solidificat% $ndepărtarea metalului degradat "i apoi pornirea cu flu2ul corespunzător "i trecerea de la arc la baie de zgură. se poate suda cu sau fără metal de adaos (MA!. Citeza de sudare #% se stabileste urmărind formarea băii de sudură. 3acă baia este $naltă "i aspră% iar penetra&ia mică% #t e prea mare. În caz contrar% procesul trebuie oprit pentru a monta alt colac de sârmă% ceea ce pro#oacă necazurile arătate. 21. . În cazul c$nd se sudează cu MA% acesta se prezintă sub formă de bara.LUCRAREA DE LABORA!OR .ungimea arcului .a #ariantele H4< "i (. F baie largă cu pătrundere e2cesi#ă este produsă de #% prea mică. 6chipamentul de sudare S * trebuie alimentat cu un colac de sârmă suficient de mare pentru toată sudura. Combina&ia A GH nu este utilizabilă fiindcă gazul sau amestecurile gazoase acti#e uzează rapid electrodul (gaz sau amestec gazos acti# este acela ce reac&ionează chimic sauD"i fizic cu metalele topite% respecti# aliate la temperaturi apropiate de topire!. 3acă .m e prea mare% cusătura #a fi plată% cu pătrundere redusă "i cu urme de o2idare. . Când se folosesc patine de cupru răcite cu apă% trebuie controlată etan"eitatea lor. Fricât de atentă s1ar efectua opera&ia% cusătura #a a#ea goluri în regiunea de oprire "i reluare.a este corelată cu Ba "i% $n mod normal% trebuie să fie cu foarte pu&in mai mare dec$t diametrul electrodului de.

Sudarea in b .

.

.

.

.

.

.

la sudarea cu arc electric% temperatura in coloana arcului depă"e"te uneori chiar temperatura de . Iin$nd seamă de faptul că diferitele procedee de sudare diferă $ntre ele at$t prin utila)% c$t "i prin tehnica de prelucrare% fiecare a#$nd specificul său% la descrierea acestora se #a da aten&ia necesară modului cum ele trebuie pregătite sau deser#ite% pentru ca accidentele să fie e#itate.NOR#E DE !E"NICA SECURI!A!II #UNCII 21.21.% este foarte important ca $nainte de punerea $n func&iune a aparatelor% $n timpul opera&iilor de suda1 re% precum "i după e2ecutarea acestora să fie luate măsuri corespunzătoare de tehnică a securită&ii muncii. .%.MASURI GENERALE DE TEHNICA A SECURITĂŢII MUNCII LA SUDARE 3ega)area intensă de căldură "i temperaturile $nalte pe care le dez#oltă flacăra de gaze "i arcul electric fac ca acestea să formeze sursele de energie adec#ate pentru sudare "i pentru procedeele cone2e sudării. Sudorii trebuie să. Aceste temperaturi $nalte se dez#oltă prin arderea gazelor inflamabile $n o2igen sau prin descărcări electrice produse de sursele respecti#e% ceea ce produc topirea materialelor folosite. Iin$nd seamă de faptul că sursele de energie sau materialele folosite la sudare pot produce e2plozii% incendii "i radia&ii foarte periculoase% arsuri% into2icări etc. cunoască amănun&it modul de manipulare a utila)ului de sudare% unde "i cum trebuie depozitate sculele "i materialele necesare% $n special cele ce pot pro1 #oca accidente% $ntreaga pregătire a echipamentului "i a pieselor $nainte de sudare% ma1 nipularea acestora $n timpul "i după opera&ia de sudare% urmată de depozitarea corectă a ansamblurilor sudate.0009C.5. .a sudarea cu gaze% temperatura flăcării #ariază G $n func&ie de gazul folosit G $ntre 2 800 "i / 0009C. 6ste necesar ca $ntregul personal% $n special muncito1 rii1sudori% care $n orice moment se pot accidenta% să fie periodic "i temeinic instrui&i asu1 pra pericolelor la care s$nt e2pu"i "i modul de e#itare.1.

ii(o& a&)*(*i '(')t&i).a sudarea cu arc electric% periodic% se #or efectua #erificări ale izola&iei conductoa1 relor% ale contactelor "i ale legăturilor electrice. 5oate legăturile electrice la instala&iile pentru sudarea cu arc electric se #or efectua numai de către electricieni. 3eoarece tensiunile peste 2> C cu curen&i de peste 0%01 A s$nt periculoase organismului omenesc% este necesar ca sudorii să nu #ină $n contact cu piese neizolate ale circuitelor electrice. . P&'v'ni&'a '(')t&o)*t+&ii .i &a-ia.Jn cele ce urmează se #or da indica&iile generale pri#ind tehnica securită&ii muncii% $n special cauzele care pot pro#oca diferitele accidente sau răniri% urm$nd ca $n cadrul ca1 pitolelor unde #or fi descrise utila)ele "i tehnologia de lucru a diferitelor construc&ii% să fie date indica&ii detaliate legate de manipularea utila)ului sau de tehnica opera&iilor. Jnainte de $nceperea lucrului% sudorul #a e2amina dacă cablu1 rile de sudare nu s$nt deteriorate sau cu izola&ie defectă "i dacă legăturile A Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA .

. aceste legături se e2ecută de către electricieni. 5oate aparatele% precum "i masa de sudare% trebuie să fie legate la pămint. conductoarele de curent trebuie #erificate cel pu&in o dată la trei zile. 3eoarece contactul direct cu prizele neizolate ale circuitelor electrice s$nt foarte periculoase% sudorul trebuie să poarte permanent mănu"i de piele.Capitolul 21 tanaviosoft 2013 s$nt corecte.

K Autor:profesor Tănase Viorel SUDAREA IN BAIE DE ZGURA .