MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII UNIVERSITATEA „OVIDIUS” din CONSTANŢA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universităţii nr.

1, Campus, Corp B, Constanţa TEL.: 0241-605050, FAX: 0241-605050 interior 1074 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro

CATEDRA NR. I - DISCIPLINE FARMACEUTICE

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA Disciplina BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA DIN SEMESTRUL I SESIUNEA DE IARNA Specializarea Farmacie, Anul I

Sef Catedra I Discipline Farmaceutice Prof.univ. Dr. Rodica Sirbu

Sef Disciplina BIOLOGIE CELULARA SI MOLECULARA Sef Lucrari Dr. Schroder Virginia

2009-2010

1

Tematică I: Biologia celulară si moleculară ca ştiinţă. Celula-noţiuni generale, etape importante în evoluţia sistemului celular, comparaţii între tipurile de celule eucariote si procariote.

Complement simplu 1 Biologia celulară si moleculară studiază: A. Diversitatea si unitatea proceselor moleculare de la nivel celular B. Organisme formate dintr-o singură celulă C. Evoluţia celulei la procariote D. Tipuri de ţesuturi dintr-un organism E. Modul de transmitere al caracterelor morfologice

2

Existenţa organismelor acelulare si celulare este condiţionată de: A. Existenţa organitelor celulare constitutive B. Reacţii biochimice de la nivelul membranei C. Prezenţa unui program genetic alcătuit dintr-un număr variabil de unităţi ereditare numite gene D. Semnalele intercelulare E. Nu se poate lua în calcul condiţionarea existenţială de cea structurală 3 Membrana nucleară este prezentă la: A. Viroizi B. Bacterii anaerobe C. Virusuri D. Archebacterii E. Eucariote În lumea vie există un număr de aminoacizi ce conferă unitatea structurală la nivel molecular A. 20 aminoacizi B. 80 aminoacizi C. 40 aminoacizi D. 12 aminoacizi E. număr variabil de aminoacizi Care este personalitatea, de origine română, care au adus contribuţii remarcabile în dezvoltarea biologie celulare? A. Schleiden B. Schwann C. Camillo Golgi D. G. E. Palade E. Richard Altmann
2

4

5

6

Celula este o structură definită de următoarele particularităţi: A. Are dimensiuni mari ce permit asamblarea tuturor organitelor celulare B. Posedă capacitatea de autoreproducere C. Este formată din organite si mediu apos D. Are activitate funcţională unică E. Are material genetic funcţional doar în momentul diviziunii meiotice Care a fost etapa importantă din evoluţia lumii vii care a permis un salt evolutiv remarcabil: A. Apariţia fungilor B. Apariţia macromoleculelor cu radicali liberi C. Apariţia ARN (acidul ribonucleic) D. Simbioza dintre cianobacterii si eucariote E. Lipsa condiţiilor constante de mediu Care din mecanismele folosite pentru a genera adenozin 5-trifosfat nu caracterizează celula animală: A. Glicoliza B. Metabolismul oxidativ C. Fotosinteza D. Glicogenoliza E. Glicoliza si metabolismul oxidativ Endosimbioza este un proces foarte important din evoluţia celulelor eucariote si reprezintă legătura morfo-funcţională dintre: A. Două celule eucariote B. O celulă procariotă si una eucariotă C. Două celule procariote D. O formă celulară si una anorganică E. O celulă moartă inclusă de o celulă vie

7

8

9

10

Prin endosimbioză s-au format structuri celulare precum: A. Aparatul Golgi B. Lizozomi C. Mitocondria D. Centrioli E. Endozomi Prin endosimbioză s-au format organite celulare noi pentru celula eucariotă, fapt confirmat de: A. Poziţia organitelor în citoplasma eucariotelor B. Prezenţa unui material genetic (ADN) propriu C. Numărul organitelor în celulă D. Geneza organitelor
3

11

E. Liza organitelor 12 Acizii grasi se depozitează în citoplasmă sub formă de: A. glucagon B. insulină C. trigliceride D. glicerol E. ac. lactic Fosfolipidele au cozi hidrofobe formate din: A. două lanţuri hidrocarbonate B. polizaharide C. 2 alcooli D. etanol E. glicerol Caracterul hidrofob al acizilor grasi este dat de: A. Legături C-C B. Legăturile C-S C. Legăturile C-COOHD. Legăturile nepolare C-H E. Grupările amino Acizii grasi sunt : A. dicarboxilici B. policarboxilici C. monocarboxilici D. poliaminati E. monohidroxilici 16 Acizii grasi pot fi saturaţi sau nesaturaţi funcţie de: A. legăturile simple C-H B. legăturile simple C-C C. legăturile duble C-C D. legaturile duble C-O E. nici una din variante Ionii anorganici reprezintă: A. 2% din masa celulară B. 1% din masa celulară C. 10% din masa celulară D. 60-80% din masa celulară E. 0,1% din masa celulară Apa se află în celulă ca si apă legată chimic în celulă în procent de: A. 10% B. 5% C. 18% D. 20%
4

13

14

15

17

18

E. 90% 19. Depozitarea glucozei în celula animală se face sub formă de: A. amidon B. trigliceride C. prostaglandine D. glicerol E. glicogen 20 Acizii grasi formează combinaţii care sunt reunite de o moleculă de: A. glicogen B. glucoză C. glicerol D. glucagon E. proteoglican Structura terţiară a proteinelor este indusă de plierea lanţului polipeptidic ca rezultat al: A. intercţiunilor dintre grupările carboxil-amino B. interacţiunile dintre ionii carbon alfa ai aminoacizilor C. interacţiunile dintre radicalii liberi ai aminoacizilor care se află în diferite regiuni ale secvenţei primare D. nu există structură terţiară la proteine E. nu există interacţii între lanţuri Hemoglobina este o proteină cu rol în transportul gazelor având structură: A. primară B. secundară tip alfa helix C. secundară tip beta D. cuaternară E. dublu helix

21

22

23. Urmatoarele afirmaţii cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepţia: A. intervin în menţinerea presiunii osmotice B. menţin echilibrul acido-bazic C. influenţeaza diviziunea celulară D. constituie 90% din masa celulară E. influenţează permeabilitatea periferiei celulare 24. Care dintre următoarele afirmaţii este falsă? A. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alţi atomi B. carbonul si hidrogenul formează compusi instabili (hidrocarburi) C. carbonul si azotul formează prin legare amine si amide D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului între atomii de carbon E. hidrocarburile sunt substanţe nepolare insolubile în apă 25. Compusii organici sunt reprezentaţi de următoarele substanţe cu excepţia:
5

A. acizi nucleici B. lipide C. anionul bicarbonic D. glucide E. proteine 26. Lipidele au următoarele roluri cu excepţia: A. rol de depozitare a energiei B. rol de semnalizare celulară C. sunt componentele cele mai importante ale membranelor celulare D. reprezinta suportul molecular al transportului activ E. acizii grasi au rol în sintetizarea prostaglandinelor 27. Acidul dezoxiribonucleic este caracterizat de: A. Conţine adenina, guanina, citozina, uracil B. Bazele azotate se leagă la riboza pentru a forma nucleozidele C. Este o moleculă dublu elicoidală fiind alcatuită din două lanţuri polinucleotidice antiparalele D. Polimerizarea nucleotideor se face în direcţia 3-5 E. AND-ul mesager are rol de transport al informaţiilor 28. Aspargina este un aminoacid: A. hidrofil B. special C. cu grupare R ionizata D. polar neutru cu radicali –OH E. cu grupare R cu inel benzenic 29. Structura secundară a proteinelor A.este indusă de plierea lanţului polipeptidic B. este dată de secvenţa de aminoacizi din lanţul polipeptidic C. este determinată de dispoziţia aminoacizilor in anumite regiuni ale polipeptidului D. se refera la modul cum se unesc subunitatile proteice E. este determinate de interactiunea dintre diferitele lanturi polipeptidice

Complement multiplu 1 Biologia celulară ca disciplină A. Oferă posibilitatea de a înţelege diversitatea si unitatea procelor moleculare ce se desfăşoară în celula vie, cât si modul în care sunt condiţionate aceste procese de structura si infrastructura organitelor B. Constituie disciplina fundamentală biomedicală pe plan internaţional, din ultimele 3- 4 decenii C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viaţa. D. Este o stiintă care are numeroase aplicaţii practice medicale, biologice, etc.
6

E. Nu e o stiinţă de bază 2 Formele cele mai simple de tip acelular sunt: A. virusurile B. organite celulare C. procariote D. viroizi E. eucariote Procariotele sunt forme de tipul: A. Archebacteria si virusurile B. Eubacteria si viroizii C. Archebacteria si eubacteria D. Archebacteria si viroizii E. Bacterii si cianobacterii Celulele sunt alcătuite dintr-un număr limitat de elemente chimice din care: A. C,N,H,O,P,S în procent de 99% B. C,N,H,O,P,S în procent de 80% C. Apa reprezintă 70% D. Apa reprezintă 20% E. C,H,O reprezintă 50% Glucidele din celule sunt reprezentate de: A. Monozaharide B. Oligozaharide C. Apa D. Polizaharide E. Trigliceride Care sunt rolurile proteinelor celulare: A. Participă la organizarea si desfăşurarea proceselor complexe din celulă B. Participă la transportul gazelor C. Participă la diviziunile celulare, diferenţiere si specializare D. Asigură transmiterea informaţiei genetice E. Au rol în sinteza fosfolipidelor Celula procariotă se caracterizează prin: A. Prezenţa organitelor celulare specializate B. Perete celular în general prezent C. Diviziune amitotică D. Nucleul tipic E. Un singur cromozom

3

4

5

6

7

7

8

Celula procariotă se deosebeşte de cea eucariotă prin: A. Capacitatea de diferenţiere celulară B. Organizarea organitelor celulare C. Caracteristicile nucleului si ale materialului genetic conţinut D. Numărul mitocondriilor E. Tipul înmulţirii Marcaţi care sunt etapele importante din evoluţia lumii animale: A. Apariţia polizaharidelor B. Apariţia acizilor nucleici C. Diferenţierea membranei D. Folosirea radiaţiei solare E. Generarea si utilizarea controlată a energie metabolice. Celula eucariotă este definită de următoarele aspecte morfologice: A. Prezenţa membranei celulare B. Materialul nuclear tipic, delimitat de o membrană nucleară C. Materialul nuclear dispus (ADN) circular D. Prezenţa endocitozei si a vacuolelor digestive E. Diviziunea directă (amitoza)

9

10

11. Urmatoarele afirmaţii sunt adevarate cu exceptia A. viroizii sunt forme acelulare B. viroizii sunt structuri subvirale cu actiune patogena C. viroizii au un program genetic alcatuit din zeci de mii de gene D. viroizii sunt implicati in producerea maladiilor Kuru si Kreutzfeld – Jacob E. informatia genetica a viroizilor este stocata intr-o molecula de AND 12. Plasmidele A. sunt forme celulare de viata B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda D. au fost descoperite in 1952 la virusuri E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational 13. Alegeti afirmaţiile corecte A. procariotele sunt forme de tipul archebacteria si eubacteria B. celula procariota are nucleu tipic cu nucleol si membrana nucleara C. celula procariota nu poseda organite celulare D. celula procariota are in jur de 3000 de ribozomi E. cromozomii celulei procariote sunt reprezentati de o molecula de ARN circular 14. Celula eucariota are următoarele caracteristici A. nu posedă membrana nucleară B. are un număr de cromozomi constant pentru o specie dată
8

C. posedă organite celulare D. zigotul se formează prin recombinare genetică E. nu are capacitatea de diferentiere celulară 15 Moleculele de apă din celule sunt importante pentru că: A. La acest nivel au loc interacţiunile chimice B. Moleculele polare sunt uşor solubile în acest mediu C. Apără structurile celulare de efectul reacţiilor exotermice D. Nu formează învelişurile de hidratare a ionilor E. Nu interacţionează cu ionii pozitivi si negativi Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. activitatea enzimatică B. excitabilitatea celulei C. diviziunea celulară D impiedică crearea presiunii osmotice E. producerea de energie la nivel celular Compusii organici care intră în structura celulei sunt de tipul: A. glucide B. lipide C. proteine D. acizi nucleici E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg 18 Zaharidele la nivel celular au rol important în: A. semnalizarea celulară B. sursa de energie C. markeri pentru proteinele transportate D. suportul pentru proteine si lipide E. nu au rol important si bine stabilit Acizi grasi din biomembrane formează combinaţii de tipul: A. fosfolipide B. fosfogliceride C. amide D. trigliceride E. polinucleotide Acizii nucleici sunt polimeri formaţi din: A. baze azotate + monozaharide forforilate B. nucleotide C. baze purinice si pirimidinice + dezoxiriboză D. nucleozide +riboză+fosfat E. lipide + baze azotate Acizii nucleici au câteva particularităţi care le conferă capacitatea de a forma matriţă:
9

16

17

19

20

21

A. lanţurile polinucleotidice sunt antiparalele B. bazele complementare sunt unite prin legăturile de hidrogen C. polimerizarea are loc în direcţia 5 (fosfat)-3(hidroxil) D. numărul grupărilor fosfat E. numărul proteinelor legate de lanturile nucleotidice 22 Bazele azotate complementare pot forma următoarele combinaţii: A. A-C B. C-C C. A-T D. G-C E. T- T Proteinele intervin în o serie de procese esenţiale pentru funcţionarea unei celule: A. participă la diviziunea, diferenţierea si specializarea celulară B. asigură transmiterea informaţiei genetice ARN-ARNm-ARNr-ARNt C. nu participă la transportul gazelor în celule D. îndeplinesc funcţii de rezistenţă si susţinere E. nu au rol de semnalizare Proteinele au următoarele nivele de organizare: A. aleatorie B. primară C. secundară D. terţiară E. cuaternară Nivelele de organizare ale proteinelor sunt: A. structura primară si secundară B. aleatorii funcţie de pH intracelular C. dublu helix D. structură terţiară si cuaternară E. nu prezintă diferite nivele de organizare Informaţiile adevărate despre structura primară a proteinelor sunt: A. structura e dată de succesiunea aminoacizilor în lanţurile polipeptidice B. legăturile S-S C. legăturile dintre R-R D. legăturile COOH- - NH3+ E. stă la baza celorlalte nivele de organizare a lanţurile polipeptidice Legăturile de tip alfa- helix sunt caracteristice: A. acizilor nucleici B. proteinelor comune C. proteinelor cu structură secundară D. acizilor nucleici denaturaţi E. hemoglobinei

23

24

25

26

27

10

28. Apa are următoarele proprietaţi cu excepţia A. apa are un echilibru între protoni si electroni B. apa este o moleculă polară C. moleculele nepolare sunt solubile în mediul apos D. moleculele de apa formeaza invelisurile de hidratare a ionilor E. apa se afla in proportie de 70% ca si apă legată chimic de alte molecule 29. Urmatoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia A. ionii anorganici intervin în menţinerea presiunii osmotice si echilibrului acido-bazic B. carbonul are capacitatea de a forma legături necovalente cu alţi atomi de carbon C. amidele în combinaţie cu un acid carboxilic formează aminele D. atomii de carbon pot realiza patru legături covalente cu alţi atomi E. azotul se poate intercala între atomii de carbon care formează molecule ciclice rezultând purinele si pirimidinele 30. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false cu exceptia A. glucoza este un polizaharid esential pentru activitatea celulei B. glucidele au rol in procesele de semnalizare celulara C. oligozaharidele se pot asocial prin reactii de deshidratare D. oligozaharidele sunt formate din 2-10 monozaharide E. glicogenul si amidonul sunt compuse integral din glucoza 31. Acizii grasi sunt molecule organice care: A. au catena liniara fara ramificatii B. sunt policarboxilici C. acizii grasi nesaturati contin una sau mai multe legaturi duble intre atomii de carbon D. au rol in sintetizarea prostaglandinelor E. au numar impar de atomi de carbon 32. Acidul dezoxiribonucleic A. este o moleculă dublu elicoidală B. conţine 2 purine si 2 pirimidine C. conţine adenina, guanina, citozina, uracil D. bazele azotate se leaga in AND de 2-dezoxiriboza E. polimerizarea se face în direcţia 5-3 33. Proteinele A. se formează prin polimerizarea acizilor grasi B. participa la diviziune, diferenţiere si specializare celulară C. participă la sinteza prostaglandinelor D. sunt constituienţi de bază ai anticorpilor E. asigură transmiterea informaţiei genetice
11

34. Următoarele afirmaţii legate de structura proteinelor sunt adevărate cu excepţia A. structura terţiara este dată de secvenţa de aminoacizi din lanţul polipeptidic B. structura secundară poate fi α helix si pachete β C. structura secundară este indusă de plierea lanţului polipeptidic D. structura cuaternară se referă la modul cum se unesc subunităţile proteice E. porţiunile interne ale proteinelor pliate sunt alcătuite din aminoacizi hidrofobi aranjaţi în α helix sau pachete β

Tematică II: Structura membranei celulare si particularităţile transportului transmembranar Complement simplu 1. Membrana celulară este o structură care: A. delimitează si menţine diferenţele dintre citoplasmă si mediul extracelular B. separă celula de mediul extracelular, dar nu intervine în mecanismele intracelulare C. are rol doar în semnalizare D. se dezintegrează la stimuli mecanici E. menţine ph-ul intracelular Plasmalema este : A. monostratificată B. bistratificată C. multistratificată D. nu este o structură organizată E. organizată neuniform, funcţie de ţesut Membrana celulară este de tip: A. mozaic-solid B. mozaic-fluid C. mozaic-semifluid D. mozaic-mozaic E. supermozaic Lipidele membranare sunt dispuse în bistrat astfel: A. capetele hidrofile la exterior si cozile hidrofobe la interior B. capetele hidrofile la interior C. nu contează ordinea D. aranjarea depinde de încărcarea ionică E. dispunerea lipidelor se face în funcţie de grupările duble ale acizilor grasi Raportul molecular dintre proteine si lipidele membranare este : A. 1/1 B. 1/50 C. ½
12

2.

3.

4.

5.

D. nu există un raport cunoscut E. diferă foarte mult de la o membrana la alta 6. Microdomeniile sau „ plutele lipidice” din structura membranei celulare sunt structuri care au următoarele caracteristici: A. prezintă importanţă structurală si metabolică B. sunt structuri anormale C. sunt formate din resturi de lipide si proteine D. execută miscări lente E. sunt structuri cu rol de protecţie mecanică Bistraturile lipidice sintetizate pe cale artificială după modelul biomembranei prezintă aplicabilitate practică în : A. inginerie genetică B. farmacologie C. biologia microorganismelor implicate în producerea infecţiilor la om D. biotehnologii E. biologie Fluiditatea membranei poate fi modulată de mai mulţi factori A. fizico-chimici B. nu există modulare C. factorii sunt legati de numărul mitocondriilor active D. genetici E. extracelulari Mişcările lipidelor din structura membranelor celulare sunt realizate astfel: A. doar în planul membranei B. doar în jurul legăturilor C-C C. intramolecular si intermolecular D. niciodata nu sunt schimbate ca si pozitie E. nu au capacitatea de a se deplasa

7.

8.

9.

10. Ionii anorganici intervin în următoarele procese celulare A. au rol structural B. blochează sistemul energetic C. blochează diviziunea celulară D reglarea presiunii osmotice E. producerea de cataliză la nivel celular 11. Proteinele sunt structuri formate din polimerizarea A. acizilor grasi B. aminoacizilor C. moleculelor polare D. moleculelor hidrofobe E. nucleozidelor 12. Proteinele sunt macromolecule implicate în: A. organizarea tuturor astructurilor celulare B. alcătuirea doar a unor structuri din membranele celulare
13

C. doar dacă este cazul aminoacizii se modifică în compusi diferiţi structural si funcţional D. au doar rol funcţional E. nu pot funcţiona fără lipide 13. Proteinele rezultă în urma legăturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legături se realizează astfel: A două grupări carboxil B. o grupare carboxil si o grupare hidroxil C. o grupare amino si una carboxil D. o grupare amino si un radical liber E. două grupări amino 14. Varietatea proteinelor este dată de: A. varietatea grupărilor amino B. aranjarea aminoacizilor C. legăturile de hidrogen din lanţurile de aminoacizi D. aminoacizii cu 2 sau 3 atomi de carbon E. numărul radicalilor liberi 15. Conţinutul dintre proteine si lipide, în membranele celulare este influenţat A. funcţiile metabolice ale unei membrane B. numărul canalelor ionice C. pH mediului intracelular D. activitatea enzimatică E. lipsa moleculelor semnal 16. Macromoleculele pot fi clasificate în unipas sau multipas funcţie de numărul trecerilor prin membrană. Aceste molecule aparţin categoriilor: A. lipide B. acizi grasi nesaturaţi C. molecule proteice D. complex polienzimatic E. complex polizaharidic 17. Moleculele proteice din membranele biologice sunt structuri cu următoarele particularităţi A. sunt distruse de lizozomi B. sunt forme moleculare stabile (fixe) dinamic C. se pot deplasa prin mişcări de rotaţie si translaţie în zonele unde sunt necesare D. sunt mult mai mobile decât lipidele. E. nu sunt intâlnite în structura membranelor 18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare oferă posibilitatea înţelegerii mai aprofundate asupra : A. legăturilor proteine-lipide B. nu este un model pentru organizarea altor structuri
14

C. modului de organizare al biomembranelor D. organizarii membranelor musculare E. organizarii structurilor extracelulare 19. Care din proteinele membranei eritrocitare formează o reţea ? A. glicoforina B. banda 3 C. spectrina D. actina E. ankirina 20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate în schimbul ionilor HCO3- si ClA. glicoforina B. Banda 3 C. Spectrina D. Actina E. ankirina

21. Citoscheletul asociat membranei este o reţea de endoproteine cu ochiuri si noduri, solidară membranei, care e descrisă foarte bine la: A. fibroblaşti B. limfocite C. eritrocite D. celule epiteliale E. ţesut pavimentos 22. Citoscheletul asociat membranei este: A. o reţea instabilă de lipoproteine B. o reţea de endoproteine solidară membranei prin ataşarea la proteine transmembranare C. o reţea de proteine extrinseci D. nu este un citoschelet E.o reţea de ankirina 23. Glicocalixul reprezintă: A. componenta proteică a membranelor B. componenta lipoproteică C. componenta glucidică D. matricea extracelulară E. o componentă temporară a membranei plasmatice 24. Prin difuzie simplă sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul: A. încărcate electric B. molecule mici hidrofobe C. molecule mari D. contrar gradienţilor electrochimici E. ioni legaţi de proteine
15

25. Transportul facilitat transmembranar este mediat de: A. lipidele structurale B. pipoproteinele din insulele membranare C. proteinele carrier D. ionii antagonişti E. receptori din glicocalix 26. Prin difuzie facilitată este transferată molecula de: A. adrenalină B. ATP C. glucoză D. glicogen E. calsequestrină 27. Proteinele carrier sunt: A. proteine transmembranare B. proteine migratoare C. implicate în hrănirea celulară D. macromolecule semnal E. structuri implicate în transportul ionilor 28. Difuzia facilitată este un transport : A. activ B. pasiv C. nu e caracteristic membranelor biologice D. întâlnit la celule renale E. necesită ATP-ază

29. Funcţiile membranei celulare sunt următoarele cu excepţia A. protecţie mecanica B. adezivitate C. transportor D. semnalizare E. diapedeza 30. Lipidele membranare au următoarele caracteristici cu excepţia A. sunt substanţe organice relative solubile în apă B. sunt solubile în cei mai mulţi solvenţi organici C. au caracter amfifil D. au tendinţa de asociere spontană E. au dispunere asimetrică în bistrat 31. Următoarele afirmaţii legate de lipozomi sunt adevarate cu excepţia A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 µm B. sunt bistraturi plane formate pe suprafaţa unui mic orificiu
16

C. sunt considerate veritabile “capsule farmacologice” D. în veziculele lipozomale se pot încapsula diferite substanţe cu efect terapeutic E. sunt captaţi prin endocitoza sau fuziune de către celule 32. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mişcări cu excepţia A. mişcari de rotatie B. miscari flip-flop C. miscari de translatie D. miscari de flexie a cozilor hidrofobe E. miscari de difuzie rotationala 33. Factorii chimici extrinseci care modulează fluiditatea membranei sunt următorii cu excepţia: A. terapeutici B. fiziologici C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor D. patologici E. substante chimice toxiceliposolubile 34. Proteinele membranare periferice au următoarele caracteristici cu excepţia: A. reprezintă 25% din proteinele unei membrane B. sunt cufundate în bistratul lipidic C. sunt extractibile cu soluţii saline D. au caracter hidrofil E. sunt clasificate în ectoproteine si endoproteine 35. Caracteristicile glicoforinei sunt următoarele cu excepţia: A. este o proteina transmembranară unipas tip 1 B. domeniul transmembranar este structurat în α-helix C. are masa moleculară de aproximativ 100kD D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanţuri glucidice E. are 131 de aminoacizi 36.Glicocalixul are următoarele caracteristici cu excepţia: A. grosimea este în medie 20-50 nm B. conferă membranei rezistenţa mecanică C. participă la sarcina negativa a suprafeţei celulare D. în structura sa biochimică intră fosfogliceridele si fosfosfingozidele E. grosimea lui este mai mare cu cât celulele sunt mai putin implicate în interacţiuni cu alte celule 37. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. fenomenul de capacitare durează 5-6 ore la om B. capacitarea constă în creşterea metabolismului si motilităţii capului spermatozoidului
17

C. capacitarea constă în modificarea compoziţiei stratului glicoproteic al ovocitului D. reacţia acrozomală este reprezentată de interacţiunea dintre spermatozoid si ZP3 E. zona pelucida este formata din 3 glicoproteine 38. Menţionaţi răspunsul corect referitor la transportul prin membrana celulară: A. Trasportul ionilor si moleculelor mari este determinat de permeabilitatea membranei B. Proteinele canal nu permit trecerea moleculelor specifice C. Transportul pasiv se face în sensul gradientelor de concentraţie D. Transportul activ poartă denumirea de difuzie facilitată E. Toate răspunsurile sunt corecte 39. Alegeţi răspunsul fals referitor la proteinele de tip ‚carrier’: A. Isi modifică conformaţia ireversibil B. Sunt proteine transmembranare C. Schimbarea conformaţiei este în legatură cu contactul moleculei de transport D. Au mai multe situsuri de legare E. Mediază numai transportul pasiv 40. Transferul glucozei: A. Se face numai prin difuzie facilitată B. Este de tip transport pasiv si activ C. Este mediat de K D. Este de tip activ când este preluata din spaţiile extracelulare E. Este de tip pasiv la nivelul celulelor renale si intestinale 41. Referitor la canalele ionice putem afirma că: A. Permit un transport neselectiv B. Sunt deschise permanent C. Permit un transport rapid D. Sunt absente în celulele nervoase E. Sunt absente în celulele musculare 42. Următoarele afirmaţii referitoare la hidrolază ATP sunt adevarate,cu excepţia: A. Energia furnizată de hidrolaza ATP este folosită la dirijarea moleculelor împotriva gradientului electrochimic B. O parte din energie este folosită pentru menţinerea gradientelor de concentraţie a unor ioni C. Energia furnizată de hidrolaza ATP este folosită în transportul pasiv D. ATP-azele din clasa P se fosforilează în timpul trasportului E. ATP-azele din clasa F se află în membrana mitocondriilor
18

Complement multiplu 1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul: A. celuloza B. proteine C. glucide D. fosfolipide E. glicoproteine Factorii chimici intrinseci care participă la modularea fluidităţii membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grasi nesaturaţi din structura fosfolipidelor si glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici Factorii chimici extrinseci care participă la modularea fluidităţii membranei celulare sunt: A. Cantitatea de acizi grasi nesaturaţi din structura fosfolipidelor si glicolipidelor B. cantitatea de colesterol C. factorii patologici D. factorii fiziologici E. factorii terapeutici Din structura plasmalemei fac parte: A. glicolipidele B. fosfolipidele C. glicoproteinele D. colesterolul E. amidonul Membrana celulară este astfel organizată încât, se poate vorbi de următoarele caracteristici: A. dispunere bidimensională B. aranjare asimetrică C. dispunere eterogenă D. nu există particularităţi definitorii E. aranjare spontană Marcaţi afirmaţiile corecte legate de lipidele membranare: A. sunt molecule relativ insolubile în medii apoase
19

2

3

4

5

6

B. C. D. E. 7

prezintă tendinţa de asociere spontană au posibilităţi mari de mobilitate tendinţa de asociere se face cu un consum minim de energie afirmatiile de mai sus nu sunt corecte

În componenţa membranelor celulare lipidele sunt reprezentate de: A. fosfolipide 70-75% B. proteine 10% C. colesterol 20-25% D. glicolipide 1-10% E. alte molecule Membrana celulară este o structură cu proprietăţi specifice cristalelor lichide (proprietăţi mezomorfe) care sunt amplificate si determinate de: A. manifestarea bidimensională a fluidităţii bistratului lipidic B. comportamentul independent la nivelul celor 2 feţe ale membranei, dar si solidar C. capacitatea lipidelor de a forma microdomenii D. dispunerea simetrică a componentelor membranei celulare pe cele 2 feţe E. toate variantele anterioare Fluiditatea bistratului lipidic este produsă de ansamblul mişcărilor de tipul: A. mişcări intramoleculare B. mişcări intermoleculare C. miscări flip -flop D. ping-pong E. aleatorii Fluiditatea plasmalemei este dată de: A. mişcările de vibraţie B. de rotaţie C. difuzie laterală si translocaţie D. numai miscări de vibratie moleculară E. flip-flop Raportul procentual dintre proteine si lipide de la nivel de membrana celulară este la majoritatea celulelor animale 50% lipide -50% proteine. A. sunt exceptii în cazul membranelor mitocondriale si în tecile de mielină B. există si raportul 80% lipide: 20% proteine C. există si raportul 20% lipide: 80% proteine D. raportul nu are importanta funcţională si structurală E. se schimbă în timpul fluidităţii Proteinele membranare au roluri foarte importante precum: A. stabilirea joncţiunilor dintre celule B. schimbarea informaţională dintre celule C. coordonarea activităţii acizilor grasi
20

8

9

10

11

12

D. transport ionic si macromolecule E. au rol foarte redus in celulă 13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. proteine mari B. glicoforină C. banda 3 D. spectrina E. galactoza Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de tipul: A. spectrină B. banda 3 C. glicoforină D. miozină E. banda 4.1 Structura biochimică a glicocalixului este: A. glicolipidică B. glicoproteică C. numai lipidică D. proteoglicani E. nucleotidică Glicocalixul are rol: A. structural B. rezistenţă mecanică C. în joncţiuni celulare D. nu are o funcţie bine stabilită E. depinde de tipul oligozaharidului Glicocalixul intervine în: A. semnalizare celulară B. recunoaştere celulară C. procese inflamatorii D. fertilizare E. în funcţionarea mitocondriei P selectinele sunt structuri glicoproteice cu rol în: A. compatibilităţi de grup sanguin B. identificarea celulelor tumorale C. diapedeză D. ciclul celular E. procesele inflamatorii Transportul membranar este clasificat după: A. modul de transfer
21

14

15

16

17

18

19

B. implicarea sistemelor energetice C. dimensiunile elementelor transferate D. nu se poate face o clasificare E. după tipul proteinelor transportoare. 20 Canalele ionice sunt: A. porinele B. proteinele carrier C. aquaporinele D. structuri oligozaharidice E. molecule semnal Caracteristicile care definesc canalele ionice sunt: A. asigură transportul foarte rapid B. nu sunt deschise permanent C. depind de citoschelet D. au greutăţi moleculare variabile E. permit transportul selectiv Canalele ionice sunt de mai multe tipuri: A. comandate de voltaj B. pasive C. active D. comandate de un ligand E. nu sunt diferenţe între canale Modificarea potenţialului de membrană permite deschiderea canalelor pentru: A. ionii de K+ B. ionii de Ca2+ si Na+ C. proteine G D. acetilcolina E. proteine translocator Transmiterea impulsului nervos implică mai multe canale ionice deschise succesiv: A. canale de Na+ si K+ B. canale de Ca2+ dependente de voltaj C. canale ionice comandate de stimuli mecanici D. canale de Na+ dependente de liganzi E. canale de K+ dependente de liganzi Transportul mediat de carrier poate fi A. uniport B. simport C. antiport D. difuzie simplă E. cuplat Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu exceptia:
22

21

22

23

24

25

26.

A. membrana celulara este structura care delimiteaza si mentine diferentele intre citoplasma si mediul extracelular B. membrana celulara are functie de adezivitate C. plasmalema are o compozitie lipidica unistratificata D. membrana celulara impreuna cu glicocalixul si citoscheletul membranar formeaza invelisul celular E. in afara membranei celulare externe exista exoplasme 27. Lipidele membranare A. sunt substanţe organice relativ insolubile în apă B. asigură funcţia de barieră a membranei C. au distribuţie simetrică în bistrat D. au capetele hidrofobe la exterior si cozile hidrofile în interior E. participă la funcţia metabolică a membranei celulare 28. Lipidele din membrane celulara sunt reprezentate de A. glicolipide B. spectrina C. colesterol D. fosfolipide E. glicoforina 29. Liposomii A. sunt bistraturi plane formate pe suprafaţa unui mic orificiu B. pot avea un diametru de 25 nm-1 µm C. sunt toxici dacă sunt administraţi în organism D. interacţionează specific cu celulele fiind captaţi prin endocitoză sau fuziune E. pot fi consideraţi veritabile “capsule farmacologice” 30. Lipidele membranare pot executa următoarele tipuri de mişcări A. Mişcări de flexie a cozilor hidrofile B. Mişcări flip-flop C. Mişcări de rotaţie D. Mişcări de difuzie rotaţională E. Mişcări de translaţie 31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt A. terapeutici B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor C. temperatura D. cantitatea de colesterol din structura bistratului E. hormoni 32. Glicoforina A. este proteina transmembranara unipas tip 1
23

B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si clorura D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei) 33. Glicocalixul are urmatoarele caracteristici cu excepţia: A. conferă membranei rezistenţa mecanică B. în structura sa intra fosfogliceride si fosfosfingozide C. grosimea este în medie 20-50 nm D. glicocalixul cel mai gros îl prezintă celulele de la nivelul dermului E. participa la sarcina negativa a suprafeţei celulare 34. Proteinele periferice A. sunt proteine ataşate de o parte si de alta a bistratului lipidic B. reprezintă 75% din proteinele unei membrane C. au caracter hidrofil D. nu sunt extractibile cu soluţii saline E. sunt împărţite în ectoproteine si endoproteine

Tematică III: Organite celulare implicate în sinteza, sortarea si transportul macromoleculelor. Organite implicate în digestia celulară. Complement simplu

1.

Care sunt organitele celulare implicate în sinteza proteinelor A. mitocondria B. RER C. lizozomi D. peroxizomi E. endozomi Care este modul de organizare al endomembranelor reticulului endoplasmatic? A. structuri izolate B. cisterne si/sau tuburi anastomozate C. tuburi de 0,2 nm D. ramificaţii ale plasmalemei E. vezicule Organitul care formează cea mai abundentă endomembrană din celulă este? A. vacuole digestive B. reticul endoplasmatic
24

2

3.

C. aparat Golgi D. ribozomi E. oxizomi 4. Transportul post-translaţional este întâlnit la proteinele: A. sintetizate în citosol si redirecţionate spre nucleu si alte organite B. produse de către ribozomi mitocondriali C. cu stabilitate mică D. cu număr par de aminoacizi E. legate de glucide Transportul co-translaţional se referă la modalitatea prin care proteinele A. suferă modificări de structură B. sunt inversate grupările de aminoacizi între 2 proteine C. sunt antrenate către RE pe măsură ce translaţia are loc D. se formează în jurul nucleului E. nu se referă la transportul proteinelor Transportul prin vezicule se realizează astfel: A. prin trecerea succesivă prin 2 membrane B. prin suprapunerea a două compartimente mărginite de membrane C. prin înmugurire D. prin încarcarea cu apă a veziculelor E. eliminarea lipidelor membranare

5.

6.

7. Referitor la reticulul endoplasmatic putem afirma următoarele cu excepţia : A. Este structurat sub forma unor cisterne B. Este structurat sub forma unor tubuli C. Are ca rol furnizarea de energie D. Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei E. Initiaza procesele celulare ce se desfaşoara în celalalte organite 8. Care din funcţiile următoare sunt îndeplinite de reticulul endoplasmatic rugos (RER): A. Sinteza proteinelor destinate a funcţiona în aparatul Golgi B. Sinteza proteinelor destinate a funcţiona în mitocondrii C. Este asociat în special cu metabolismul lipidic D. Nu este asociat cu ribozomii E. Este asociat în special metabolismului energetic 9. Despre reticulul endoplasmatic neted (REN) putem afirma :
25

A. Este implicat exclusiv în sinteza proteinelor B. Colesterolul este produs în REN C. In REN nu se pot sintetiza lipide D. Conversia fosfatidiletanolaminei in fosfatidilcolina se face numai într-un sens la nivelul REN E. Toate răspunsurile sunt adevarate 10. Aparatul Golgi are următoarele funcţii cu excepţia: A. Glicozilarea proteinelor B. Sulfatarea glucidelor C. Sinteza proteinelor de novo D. Sortarea moleculelor E. Transportul moleculelor 11. Funcţiile aparatului Golgi sunt următoarele cu excepţia: A. prelucrarea sfingolipidelor (biosinteza sfingomielinelor si glicolipidelor prin modificarea ceramidelor produse în RE); B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; C. sulfatarea unor glucide (atât din glicozaminoglicani, cât si din unele glicoproteine); D. producerea glicozaminoglicanilor cu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; E. este implicat în digestia celulara a macromoleculelor. 12. Care din urmatoarele afirmaţii descriu funcţii ale aparatului Golgi: A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor B. degradează organitele celulare îmbătrânite C. realizează reacţii complexe ale catabolismului D. este implicat in respiraţia celulei E. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; 13. Alegeţi afirmaţia incorecta despre glicolizarea proteinelor: A. proteinele glicolizate sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unităţi dizaharidice repetitive. B. prima etapa a glicolizarii se realizează în reticulul endolasmatic C. proteinele destinate încorporării în lizozomi sunt modificate prin fosforilarea manozei. Această etapă este importantă pentru sortarea enzimelor către destinaţiile intracelulare. D. sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature, adică cele ce au trecut prin Ap. Golgi:oligozaharide bogate în manoză si oligozaharidele complexe
26

E. prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; 14. Urmatoarele afirmaţii despre lizozomi sunt adevarate cu excepţia: A. sunt implicate în digestia macromoleculelor B. sunt vezicule membranare ce conţin enzime hidrolitice C. degradeaza organitele celulare îmbătrânite D. realizează reacţii complexe ale catabolismului E. digeră particulele captate din exterior 15. Următoarele afirmaţii referitoare la căile digestiei intracelulare sunt adevărate cu excepţia: A. endozomii fuzionează cu veziculele lizozomale formate în ap. Golgi rezultând compartimentul endolizozomal. B. autofagozomul fuzionează cu un lizozom (sau endolizozom) rezultând autofagolizozom. C. încorporarea de particule mari cu formarea de fagozomi care se transformă în fagolizozomi D. compartimentul endolizozomal are hidrolaze lizozomale E. în compartimentul endolizozomal materialul endocitat este depozitat Complement multiplu 1 RER este o structura implicată în: A. biosinteza proteinelor membranare B. sortarea si transportul proteinelor C. nu au rol bine definit D. sinteza de glucide E. biosinteza proteinelor lizozomale Proteinele sintetizate în RER sunt transportate : A. post –translaţional B. nu sunt transportate C. sunt proteine transportate prin difuzie laterală D. co-translaţional E. în sistemul LDL

2

3. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la transportul prin membrana celulara: A. Poate fi de 3 tipuri B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste „transport prin membrane„ C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste ‚transport cu membrane’ D. Transportul activ este mediat de proteine ‚canal’ si ‚carrier’ E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata
27

4. Despre proteinele ‚carrier’ putem spune ca: A. B. C. D. E. Isi modifica conformatia ireversibil Modificarea conformatiei depinde de molecula transportata Sunt proteine transmembranare Sunt implicate exclusiv in transportul activ Formeaza sisteme de trasnport uniport si transport cuplat

5. Canalele ionice prezinta urmatoarele caracteristicile functionale cu exceptia: A. B. C. D. E. Permit transportul lent Permit transportul selectiv Sunt deschise permanent Se numesc canale cu poarta Transporta mai mult 1ml ioni/secunde

6. Referitor la hidrolaza ATP putem afirma ca: A. B. C. D. E. Energia furnizata este implicata in transportul pasiv ATP- aza P se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza V nu se fosforileaza in timpul transportului ATP-aza F se afla in membrana mitocondriilor In cazul ATP-azei V,transportul se face in sensul gradientelor de concentratie

7. Pentru fiecare molecula de ATP hidrolizata se transporta: A. B. C. D. E. Spre exterior 3 ioni de Na Spre exterior 2 ioni de Na Spre interior 3 ioni de Na Spre interior 2 ioni de K Spre exterior 2 ioni de Na putem afirma ca:

8. Referitor la pompa de Ca² A. B. C. D. E.

Mentine concentratia extracelulara a Ca² la un nivel foarte scazut In celula musculara este localizata la nivelul RE Transporta ioni de Ca² din citosol in RE Transporta cate 4 ioni de Ca² pentru fiecare mol de ATP hidrolizata Necesita prezenta Mg

28

9. Efectele administrarii de oubaina si digoxina sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. Cresc forta de contractie a miocardului Blocarea functionarii Na ,K -ATP aza Scade concentratia intracelulara de Na Sunt exportati mai multi ioni de Ca² Scade gradientul de Na

10. Ca forme de transport membranar identificam: A. Transportul pasiv in sens contrar gradientelor B. Transport activ sau difuzie facilitata C. Transport activ secundar de tip simport D. Transport activ secundar de tip antiport E. ‚traficul’ vezicular

11. Despre reticulul endoplasmatic se pot afirma urmatoarele: A. B. C. D. E. Este structurat sub forma de cisterne Nu initiaza procese ce se desfasoara in aparatul Golgi Reticulul endoplasmatic neted este asociat cu ribozomii Reprezinta cea mai abundenta structura a celulei Produce molecule esentiale organizarii celulare

12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara: A. B. C. D. E. Sinteza de proteine membranre Transportul proteinelor spre aparatul Golgi Transportul proteinelor spre lizosomi Fosforilarea oxidativa Sinteza de glucide

13. Algeti afirmatiile corecte referitoare la transportul proteinelor sintetizate de ribozomi: A. Proteinele destinate incorporarii in nucleu sunt sintetizate de ribozomii liberi B. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in nucleu C. Transportul post-translational se refera la proteinele destinate citosolului D. Transportul co-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in lizosomi E. Transportul post-translational se refera la proteinele ce urmeaza a fi incorporate in aparatul Golgi
29

14. Referitor la sinteza lipidelor putem afirma urmatoarele cu exceptia: A. B. C. D. E. Se sintetizeaza la nivelul reticulului endoplasmatic neted Cele mai multe lipide sunt sintetizate din glicerol Fosfatidiletanolamina nu poate trece in fosfatidilcolina Colesterolul este sintetizat la nivelul aparatului Golgi Ceramidele sunt produse la nivelul reticulului endoplasmatic neted

15. Alegeti afirmatiile adevarate desper aparatul Golgi: A. este un organit celular delimitat de exomembrane format din cisterne si vezicule asociate B. prezintă polaritate morfologică si biochimică, cu rol cheie în precesele de biogeneză a membranelor, C. are rol în maturarea, sortarea si distribuirea de molecule si/sau macromolecule atât către locurile celulare cărora le sunt destinate cât si în calea secretorie. D. numarul cisternelor prezente in ap Golgi este variabil in functie de tipul de celula fiind in medie intre 5-8 E. aparatul Golgi are din punct de vedere ultrastructural o fata convexatrans,ofata concava-cis si o fata mediana-formata din vezicule aplatizate suprapuse ,aflate intre fetele cis si trans 16. Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. prelucrarea sfingolipidelor glicozilarea proteinelor producerea glicozaminoglicanilor sulfatarea unor glucide digestia celulara

17 . Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. sulfatarea unor glucide digestia celulara este implicat in respiratia celulei este implicat in maturarea proteinelor sortarea si transportul moleculelor

18 . Funcţiile aparatului Golgi sunt urmatoarele cu exceptia:

A. biogeneza si traficul intracelular al membranelor B. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
30

C. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; D. este organitul la nivelul căruia se realizează reactii complexe ale catabolismului. E. degradeaza organitele celulare imbatranite si digera particulele captate din exterior 19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi: A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaţia finală în celulă, sau pentru secretarea (exocitarea) lor; B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza lizosomilor; C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblări ale proteoglicanilor membranari, sau ai matricei extracelulare; D. realizează reactii complexe ale catabolismului E. degradeaza organitele celulare imbatranite 20. Glicolizarea proteinelor : A. B. C. D. reprezinta legarea unei proteine de o molecula de glucoza prima etapa a glicolizarii se realizeaza in reticulul endolasmatic in Ap. Golgi se adaugă noi molecule de polizaharide prelucrarea oligozaharidelor N-linkate ale proteinelor lizozomale diferă de prelucrarea proteinelor destinate exportului si membranei plasmatice; E. Sunt descrise 2 clase de oligozaharide N -linkate la glicoproteine mature,

21.Urmatoarele afirmatii despre glicozaminoglicani sunt adevarate: A. sunt polizaharide neramificate, foarte lungi,formate din unităţi dizaharidice repetitive B. lanţurile glucidice sunt atât de flexibile înât nu se pot împacheta în structuri globulare compacte C. formează suportul mecanic al celulelor D. sunt formate prin legarea unei proteine de o molecula de glucoza E. permite difuzia rapidă a moleculelor hidrosolubile precum si migrarea celulelor. 22.Urmatoarele afirmatii despre lizozomi sunt adevarate cu excepria: A. B. C. D. E. sunt vezicule membranare ce contin enzime hidrolitice sunt implicate in digestia macromoleculelor degradeaza organitele celulare imbatranite este implicat in respiratia celulei formează suportul mecanic al celulelor

23 .Boala celulelor 1 este: A. o boala genetica
31

B. C. D. E.

se numeste si boala incluziunilor celulare in aceasta boala enzimele lizozomilor din fibroblaste lipsesc, astfel că, substraturile nedigerate se elimina sub forma de incluziuni. in aceasta boala enzimele hidrolitice sunt absente în lizozomi, dar se regăsesc în sânge în forma lor activă F. îsi are originea în defectul de sortare la nivelul aparatului Golgi, ceea ce face ca hidrolazele să fie secretate în sânge si nu încorporate în lizozomi.

24. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala celulelor 1 sunt adevarate: A. rezulta din deficitul unei enzime lizozomale necesara pentru catabolismul glicozaminoglicanilor. B. caracteristicile clinile includ tipic facies cu trasaturi aspre, grosolane, opacifiere corneana, organomegalie, ankiloza articulatiilor, anomalii osoase, hernii, statura unica si, in unele afectiuni, retardare mentala. C. produsii de degradare ai dermatanului, keratanului si condroitin sulfatului sunt asociati cu deficienta mentala. D. acumularea produsilor de degradare ai heparan sulfatului determina manifestarile viscerale E. constatarile de laborator includ prezenta limfocitelor vacuolare pe frotiul periferic si prezenta de GAG in urina

Tematică IV: Organite implicate în procesul de catabolism si producere a energiei celulare. Mecanismele procesului respiraţiei celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni si chemiosmoza. Complement simplu

1.

Energia necesară proceselor metabolice este obţinută din hidroliza unor compusi de tipul: A. resturi ale lizozomilor B. ATP C. săruri anorganice D. amidon E. nu se obţine decât din sinteze de lipide Organitele implicate în procesul de conversie a energiei sunt: A. aparat Golgi B. endozomi C. centrioli D. mitocondrii E. reticul endoplasmatic rugos
32

2

3.

Procesul de sinteză a energiei implică mecanisme de: A. glicogenogeneză B. glicoliză C carboxilare D. nu sunt cunoscute E. ionizare Mitocondriile sunt organite prezente: A. în jurul celulei B. doar în celula vegetală C. în toate tipurile de celule vegetale si animale D. în eritrocite adulte E. în interstiţial Mitocondriile sunt organite a căror poziţie în citoplasmă poate fi: A. fixă B. variabilă C. anastomozate în jurul plasmalemei D. migrează în funcţie de necesităţile membranei plasmatice E. dispuse circular Au număr mare de mitocondrii: A. celulele epiteliale B. hematiile C. hapatocitele D. spermatozoizii E. celule procariote Membrana internă a mitocondriei este o structură lipoproteică cu particularităţile: A. procentul de proteine 80% B. procentul de proteine este 20% C. are fosfolipide hidrofile specifice D. este identică cu membrana externă E. are acelasi raport proteine/lipide ca si plasmalema Membrana internă a mitocondriei are un compus caracteristic: A. fosfolipid hidrofil B. fosfolipid inactiv care conferă anumite caracteristici funcţionale C. cardiolipină D. cristă E. nu este o structură diferită de membrana plasmatică Particulele F de la nivelul membranei interne: A. au rol în creşterea permeabilităţii membranei
33

4.

5.

6.

7.

8.

9.

B. sunt depozite de lipide C. rol nefuncţional D. conţin complecsi enzimatici ai fosforilării oxidative si ai lanţului respirator E. sunt structuri polizaharidice 10. În funcţie de tipul celulei, cristele mitocondriale îsi modifică: A. forma B. numărul C. numărul si forma D. nu se modifică E. sunt structuri fără importanţă funcţională 11. Prezenţa ADN mitocondrial determină un grad de autonomie a mitocondriei: A. prin sinteza proprie de proteine B. autonomie totală C. autonomie informaţională D. prin sinteza tuturor proteinelor mitocondriale E. genele mitocondriale nu codifică sinteza proteinelor proprii 12. Prin oxidarea acidului piruvic la nivel mitocondrial se obtin: A. 2 molecule de ATP B. 3 molecule de ATP C. 34 molecule de ATP D. 4 molecule de ATP E. Nici un raspuns corect 13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia: A. Hepatocit B. Leucocit C. Hematie adulta D. Macrofag E. Nefrocit 14. Care este organitul celular care generează cantitatea cea mai mare de energie: A. Ribozomii B. Aparatul Golgi C. RER D. Mitocondriile E. REN 15. Condriomitele apar: A. Sub forma de granule aşezate în monom B. Sub forma de filamente C. Filiforme
34

D. Sub forma de bastonaş E. Toate raspunsurile sunt corecte 16. Compozitia chimica a mitocondriei include : A. 50% proteine structurale B. 62% lipide C. 2% vitamine D. 5 % lipide E. 60-64 % proteine structurale 17. Alegeţi răspunsul corect: A. Respiraţia celulară este reprezentată de reacţii ale catabolismului B. Acetil coenzima A este unul din produsii terminali ai catabolismului C. Reacţiile catabolismului se produc la nivelul mitocondriei D. Produsele terminale ale catabolismului sunt forme ale acidului citric E. Toate raspunsurile sunt adevărate 18. Următoarele afirmaţii sunt adevarate cu excepţia: A. combustia alimentelor se face prin sute de reacţii diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează doar în cadrul câtorva, B.energia eliberată este transformată într-o formă specială de energie chimică numita adenozintrifosfat (ATP), compus cu un înalt potenţial de transfer al grupării fosfat (bogat în energie). C. energia potenţiala a două legături fosfatice ale ATP este reprezentată prin potenţialul lor de hidroliză. D. legăturile bogate în energie,prin hidroliză,degajă mai mult de 8.000cal/mol E. legături sarace în energie- prin hidroliză degajă mai putin de 8.000cal/mol 19. Următoarele afirmaţii referitoare la acetil coenzima A sunt adevărate cu excepţia: A. se poate sintetiza din piruvat B.se sintetizează din acizi grasi C. formarea ei este o reacţie puternic exergonică si reversibilă D. se poate sintetiza din glucoza E. reacţia de sinteză a acetil coenzimei A din piruvat este catalizată de enzima piruvat dehidrogenaza. 20. Următoarele afirmaţii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate cu excepţia: A. se numeşte ciclul citric B. se numeşte ciclul acizilor tricarboxilici C. enzima succinat dehidrogenaza,implicată în ciclul Krebs, face parte integrantă dintr-un complex proteic aparţinând matricei mitocondriale
35

D. ciclul citric începe prin reacţia dintre acetil Co-A, provenită din piruvat sau din acizii grasi si un compus cu patru atomi de C (oxalacetatul), pentru a produce o moleculă cu 6 atomi de C (acidul citric), E. cea mai importantă contribuţie a ciclului Krebs este extracţia electronilor de înaltă energie prin oxidarea celor 2 atomi de C ai radicalului acetil. 21. Următoarele afirmaţii sunt adevărate cu excepţia: A. Energia care se eliberează prin oxidarea unei singure molecule de de NADH sau FADH2 de către O2 este suficientă pentru a susţine sinteza mai multor molecule de ATP B. Oxidarea NADH si sinteza de ATP au loc într-o singură reacţie C. ATP- sintetaza este o proteină membranară complexă care realizează sinteza ATP din ADP si Pi (fosfat anorganic) D. ATP- sintetaza ajută la deplasarea protonilor prin membrana internă, în sensul gradientului de concentraţie, înapoi în matrice E. În ciclul Krebs protonii sunt pompati prin membrana mitocondrială internă în spatiul intermembranar, generându-se un gradient de concentraţie protonică. 22.Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate în transferul electronilor de la NADH +H+ la O2, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea conţinând 12 de lanţuri polipeptidice, C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH si de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2, D. Complexul b-c1, este format din 7 lanţuri polipeptidice, E. Complexul b-c1 funcţionează sub formă de polimer. 23 Care din afirmaţiile următoare nu sunt adevărate? A. În etapa finală a glicolizei fosfatul cu energie înaltă al fosfoenolpiruvatului este transferat către ADP, rezultând piruvat si ATP B. mecanism chemiosmotic este denumirea pentru cuplarea fosforilării cu transferul de electroni si protoni C. Fiecare dintre complexele enzimatice I-III pompează prin membrana internă a mitocondriei câte 4 protoni pentru fiecare pereche de electroni transferată D. Toate variantele anterioare E. Doar primele două 24 Care din informaţiile referitoare la ATP - sintetaza nu este corectă ? A. B. C. D. E. O enzimă implicată în sinteza ATP Este o enzimă implicată în hidroliza ATP Un canal pentru electroni Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP si fosfat Este un dispozitiv de cuplare reversibilă
36

25. Care din afirmaţiile legate de secvenţele aminoterminale ale proteinelor mitocondriale nu sunt adevărate? A. Porţiuni de 15- 35 aa care asigură orientarea către mitocondrie a proteinelor specifice B. Sunt numite presecveţe C. Sunt numite prosecveţe D. Se îndepărtează după proteoliză E. Sunt recunoscute de receptori specifici

26. Peroxizomii sunt caracterizati de afirmaţiile cu excepţia: A. B. C. D. E. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm Conţin enzime implicate în diferite reacţii metabolice Sunt situaţi în jurul mitocondriilor În urma acţiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa Peroxizomii sunt implicaţi în sinteza colesterolului

Complement multiplu

1

2

Eliberarea de energie este foarte importantă pentru: A. contracţia musculară B. transportul moleculelor împotriva gradientului de concentraţie C. micării cililor D. nici una din variantele amintite E. este folosită la nivel extracelular Care sunt parametri care suferă modificări la nivelul mitocondrial? A. forma B. numărul C. dimensiunile D. numărul cristelor E. nu sunt semnalate modificări După forma lor mitocondriile se clasifică: A. mitocondrie granulară B. submitocondrie C. condrioconţi D. oxizoma E. multicondriom După forma lor mitocondriile se clasifică: A. granulare B. criste C. oxizomi
37

3

4

D. condriomite E. condrioconţi 5 Condrioconţii sunt forme care: A. sunt filamentare B. se găsesc în citoplasmă C. reprezintă forma de repaus a mitocondriei D. nu se pot reactiva E. se formează prin dezintegrarea mitocondriilor Mitocondria este un organit structurat din: A. 1 membrană externă B. 2 membrane externe si 1 internă C. 3 tipuri de membrane D. straturi doar lipidice E. 2 membrane si prelungirile acestora La nivelul membranei externe sunt prezente: A. enzime inactive B. enzime activate C. enzime tranzitorii D. structuri impermeabile E. canale ionice Caracteristicile funcţionale ale membranei externe mitocondriale sunt legate de: A. procentul colesterolului B. prezenţa enzimei marker MAO C. procent mic de proteine D. permeabilitate mică faţă de cea internă E. 60% molecule proteice Membrana internă si cristele sunt prevăzute cu subunităţi numite: A. oxizomi B. subunităţi citoplasmatice C. subunităţi de membrană D. particule elementare E. subunităţi X Numărul cristelor mitocondriale sunt în legătură directă cu : A. activitatea specifică celulei B. capacitatea mitocondriilor de a genera ATP C. capacitatea mitocondriilor de a stoca Ca2+ D. activitatea RER E. sinteza de enzime de tipul dehidrogenaza Matricea mitocondrială este spaţiul: A. delimitat de membrana externă si internă B. unde are loc stocarea a 200 de enzime mitocondriale C. dintre membrana internă si criste
38

6

7

8

9

10

11

D. denumit si compartimentul intern E. se acumulează ionii de calciu 12. Glicoliza anaeroba este: A. B. C. D. E. Procesul prin care glucoza este degradata la acid piruvic Procesul care are loc in citoplasma Procesul care are loc la nivel mitocondrial Procesul prin care se formeaza 2 molecule de ATP Procesul din care rezulta cele mai multe molecule de ATP

13. Compozitia chimica a mitocondriei este: A. B. C. D. E. 60-64% proteine structurale 34% lipide 2-5% vitamine A si C 70% lipide 90% proteine structurale

14. Formele sub care se prezinta mitocondriile sunt: A. B. C. D. E. Forma granulara si cea mai activa Condriomite Condrioconti Condriiomite ,forma cea mai activa Condrioconti,forma de repaus

15. Pozitia mitocondriei in celula este: A. B. C. D. E. Apicala la nivelul nefrocitului Bazala la nivelul enterocitului Bazala la nivelul nefrocitului Apicala la nivelul enterocitului In toata citoplasma in majoritatea celulelor

16. Alegeti raspunsurile corecte referitoare la mitocondrii A. B. C. D. E. Au lungime de 2,2-7µm Au lungime de 0,5-1µm Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei Lipsesc in nefrocit Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP

39

17. Rolurile mitocondriei sunt urmatoarele: A. B. C. D. E. Reprezinta centrul respirator al celulei Reprezinta principalul generator de energie pentru celula Intervine in lipogeneza Are rol in sinteza proteinelor Are rol in transportul lipidelor

18. Despre glicoliza anaeroba putem afirma ca: A. B. C. D. E. Are loc in citoplasma Are loc cu consum de oxigen Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic Se formeaza 2 molecule de ATP Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa

19. Alegeti raspunsurile corecte: A. B. C. D. E. Mitocondriile sunt organite celulare generatoare de energie Mitocondriile sunt organite prezente in hematia adulta Mitocondriile sunt organite celulare prezente in hepatocit Mitocondriile sunt implicate in sinteza de proteine Mitocondriile nu se gasesc in nefrocit

20 Despre glicoliza aeroba putem afirma urmatoarele: A. B. C. D. E. Are loc la nivelul mitocondriilor Se face cu consum de oxigen In urma ei se obtin 34 molecule de ATP Are loc in citoplasma Se face cu consum de dioxid de carbon

21. Urmatoarele tipuri de legături sunt legaturi bogate în energie:

A. B. C. D. E.

Enol-fosfat Monofosfat Pirofosfat Acil-fosfat Difosfat

40

22. Urmatoarele afirmatii referitoare la mitocondrii sunt adevarate:

A. mitocondria este organitul la nivelul căruia se realizează reactiile complexe ale catabolismului, B. membrana internă si matricea mitocondriei, reprezintă situsul tuturor reactiilor de oxidare a piruvatului si acizilor grasi la CO2 si H2O, C. membrana internă si matricea mitocondriei, reprezintă sinteza cuplată a ATP din ADP si Pi. D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ si FADH2, la O2 se desfăsoara la nivelul membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni de o parte si de alta a acesteia. E. Oxidarea piruvatului si a acizilor grasi la CO2, cuplată cu reducerea transportorilor de electroni NAD+ si FAD, la NADH+ H+ si FADH2 au loc la nivelul membranei interne.

23. Urmatoarele afirmatii referitoare la respiratia celulara sunt adevarate: A. respiratia celulara este explicata prin teoria dublei activari B. prin dehidrogenarea substratului se pierd, datorită dehidrogenazelor, unul sau mai mulţi hidrogeni care imediat sunt activati C. oxigenul molecular este transformat în acest timp la oxigen activ de către citocromoxidază, care-i dă unul sau mai mulţi electroni proveniţi de la hidrogen si transportaţi de citocromi D. Hidrogenul si oxigenul se unesc si formează grupare hidroxil (descompusă de catalază) E. Formarea apei este o puternică reactie metabolică care se realizează prin hidrogenarea oxigenului.

24. Etapele procesului de respiratie celulară sunt urmatoarele cu exceptia: A. aparitia de reactii anaerobe la nivel citoplasmatic numita citoliza, B. convertirea la piruvat a lactatului reactie din care rezulta grupul acetil C. grupul acetil (CH3CO) se combină cu coenzima Q10 rezultând acetil CoQ10, reacţia este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea mitocondrială, D. grupul acetil (CH3CO) care se combină cu coenzima A rezultând acetil CoA, reacţia este catalizată de lactat dehidrogenază, prezentă în stare solubilă în matricea mitocondrială. E. In ultima etapa acetil coenzima A intră în ciclul Krebs.

41

25. Urmatoarele afirmatii referitoare la glicogen sunt adevrate: A. B. C. D. E. este un dimer de glucoza este o forma de depozitare a glucozei in citosol este continut in granulele citoplasmatice cand este degradat elibereaza glucoza sun forma de glucozo-1-fosfat sinteza si degradarea sa este strict reglată în funcţie de necesităţile organismului.

26. Alegeti afirmatiile corecte: A. grăsimile sunt mai importante dpdv cantitativ decât glicogenul deoarece oxidarea grăsimilor în mitocondrii eliberează cel puţin de 6 ori mai multă energie decât aceeasi masă de glicogen în forma sa hidratată, B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate normală, C. un organism uman adult poate depozita grăsimi care ar ajunge pentru aproximativ o zi, D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate în ţesutul gras , de unde sunt eliberate în sânge pentru a fi preluate de celule, E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului. 27. Alegeti afirmatiile corecte despre ciclul Krebs: A. B. C. D. E. se mai numeste si ciclul citric reprezinta stadiul final al reacţiilor de oxidare a glucidelor si lipidelor este răspunzător pentru oxidarea a 2/3 din totalitatea compusilor de carbon ai celulei este compus dintr-un set de sase reacţii enzimatice produsii majoritari obtinuti din ciclul Krebs sunt CO2 si NADH.

28. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciclul Krebs sunt adevarate: A. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt hidrosolubile B. majoritatea enzimelor ciclului krebs sunt localizate în matricea mitocondrială, C. enzimele succinat dehidrogenaza si α -cetoglutarat dehidrogenaza sunt localizate în matricea mitocondrială D. degradarea completă a glucozei in ciclul krebs are ca rezultat formarea 6 molecule de CO2, E. prin degradarea completă a glucozei in ciclul krebs se reduc 10 molecule de NAD la 10 NADH + H+ si a 2 FAD la 2 FADH2. 29. Alegeti afirmatiile corecte: A. complexul b-c1, este format din 8 lanţuri polipeptidice si funcţionează sub formă de dimer, B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mare complex enzimatic respirator, C. citocrom- oxidaza este un monomer D. citocromul aa3 conţine citocromi si atomi de Cu, E. NADH-dehidrogenaza are rolul de a accepta electronii de la NADH si de a-i transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima Q) către complexul 2.
42

30. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. catabolismul celular eliberează energia liberă dintr-o substanţă (nutrient) în etape, B. toate organismele îsi procură energia prin degradarea alimentelor (catabolism), C. combustia alimentelor se face prin câteva reacţii diferite, în schimb, eliberarea energiei se realizează prin sute de reacţii, D. procesul prin care sunt sintetizate substanţele necesare organismului este numit anabolism, E. procesul prin care sunt sintetizate substanţele necesare organismului este numit catabolism. 31. Care din afirmaţiile următoare sunt adevărate : A. Sistemul ADP/ATP necesită un gradient electrochimic de protoni B. În timp ce un electron este transferat de-a lungul unui lanţ respirator, un transportor de electroni poate lega si elibera un proton în fiecare etapă C. Pentru fiecare pereche de electroni proveniţi din oxidarea NADH sunt transferaţi prin membrana 10 protoni D. Energia potenţială stocată în gradientul de protoni este numai de natură electrică E. Componenta electrică corespunde diferenţei de voltaj de o parte si de alta a membranei interne mitocondriale, matricea având sarcini negative, iar spaţiul intermembranar având sarcini pozitive 32. Fosforilarea oxidativă: A. Are loc în matricea mitocondrială B. Electronii proveniţi de la NADH si FADH2 se combină cu O2 C. Citocromoxidaza transportă electroni de la citocrom c la NADH dehidrogenaza D. Pentru fiecare pereche de electroni proveniţi din oxidarea NADH sunt transferaţi prin membrana 10 protoni E. Sinteza ATP se face prin transfer direct al grupării fosfat cu energie înaltă

33. În celule metabolic active protonii sunt pompaţi în afara matricei mitocondriale pentru că: A. Acest transfer generează o reducere a concentraţiei de protoni în matrice B. Scade ph- în spaţiul intermembranar C. Diferenţele concentraţiilor de protoni generează un gradient de concentraţie de 0,14 V D. Protonii din matricea mitocondrială si din spaţiul intermembranar au un nivel constant E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic ca urmare nu se face schimbul cu matricea

34. ATP - sintetaza este:
43

A. B. C. D. E.

O enzimă implicată în sinteza ATP Un canal pentru protoni Cuplează întoarcerea protonilor în matrice, cu sinteza ATP din ADP si fosfat Toate variantele anterioare Doar varianta A

35. Transportul metaboliţilor prin membrana internă a mitocondriei implică : A. O condiţie pentru desfăşurarea reacţiilor energetice B. ATP este transferat în schimbul unei molecule de ADP C. Importul fosfatului în matricea mitocondriei este favorizat de gradientul de protoni D. Ph din matricea mitocondriei si cel din citosol nu au importanţă în schimbul dintre moleculele situate de o parte si de alta a membranelor mitocondriale E. Exportul piruvatului din citosol este mediat printr-un transportor care schimbă piruvatul pentru ionii hidroxil 36. Proteinele mitocondriale : A. B. C. D. E. Sunt sintetizate în citosol Sunt codificate de gene ale ADN mt exclusiv Sunt codificate de gene nucleare Trebuie să pătrundă prin membrana mitocondrială parţial depliate Presecvenţa este un segment glucidic de semnal al proteinelor mitocondriale

37. Peroxizomii sunt: A. B. C. D. E. Organite mici de formă sferică cu diametrul între 0,2-1,7µm Conţin enzime implicate în diferite reacţii metabolice Sunt situaţi în jurul mitocondriilor În urma acţiunilor enzimatice ale peroxizomilor se formează apa Peroxizomii sunt implicaţi în sinteza colesterolului

38. Funcţiile peroxizomilor sunt foarte complexe: A. Dolicolul este sintetizat în perozizomiare B. Intervin în scindarea colesterolului C. Asigură oxidarea substraturilor, cum ar fi acidul uric, aminoacizii si acizii grasi D. Au rol în biosinteza lipidelor E. Asigură scurtarea lanţurilor lungi de acizi grasi 39. Care sunt enzimele din peroxizomi? A. Hidrolaze B. Oxidaze flavinice C. ATP sintetaze
44

D. Catalaze E. Nucleaze

40 . care din afirmaţiile următoare se referă la peroxizomi? A. Proteinele sunt orientate către peroxizomi printr-o secvenţă simplă de aminoacizi SER-LYS-LEU la nivelul extremităţii carboxil B. Conţin enzime necesare sintezei de fosfolipide numite plasmalogeni, componente ale creierului si inimii C. Prezintă plasticitate morfologică D. Au enzime ale fosforilării oxidative E. Au enzime care descompun peroxidul de hidrogen

Tematica V Citoscheletul : structura, funcţii. Motilitatea celulară

Complement simplu 1. Care din afirmaţiile legate de miozină nu sunt corecte? A. Miozina este asociată cu molecule reglatoare troponină si tropomiozina B. Are în structura sa 2 regiuni de mobilitate: una între L-meromiozină si Hmeromiozină si alta între fracţiunile S1 si S2 a H meromiozinei C. Este proteina cea mai importantă cantitativ si funcţional în fibra musculară scheletică D. Din punct de vedere biochimic este formată din 2 lanturi polipeptidice grele si 2-4 lanturi polipeptidice usoare E. Potiunea globulară S1-H meromiozină formează punţile transversale care vor ancora în situsul de legătură a moleculei de actină globulară

2. Citoscheletul este : A. Implicat în deplasarea celulelor B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii mitotici C. citoscheletul este o structură rigidă si imuabilă D. se află într-o continuă reorganizare E. este format din mai multe tipuri de proteine 3. Care din afirmaţii sunt incorecte: A. F- actina se prezintă sub formă de filamente de grosime 7-8 nm B. F- actina este alcătuită din lanţuri polipeptidice dispuse în helix, cu o perioda repetitivă de 35-40 nm
45

C. Tropomiozina este o moleculă proteică cu rol reglator D. Tropomiozina este alcătuită din 3 unităţi E. Fiecare moleculă de actină conţine un cation de Mg 2+ complexat cu ATP 4. Care din componentele proteice blochează interacţiunea actină-miozină A. B. C. D. E. Troponina C Troponina T Troponina I citocalazina faloidina

Complement multiplu 1. Molecula de miozină este: A. B. C. D. E. Asimetrică Include 2 filamente de meromiozine Prin agregarea moleculelor de miozină se formează filamentul de miozină Monomerul de baza se numeşte tubulină L- meromiozina si S2-H meromiozina formează axul filamentului

2. Citoscheletul este alcătuit din trei tipuri principale de filamente proteice: A. B. C. D. E. Filamente de actină Fosfolipide Ceramide Filamente intermediare Microtubuli

3. Citoschetetul constituie: A. B. C. D. E. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote o reţea de filamente proteice citocheletul este un suport structural, care determină forma celulei asigură organizarea generală a citoplasmei si mişcările celulare Nici una din variante

4. Filamentele de actină: A. reprezintă 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare B. nu sunt cunoscute ultrastructural C. formează o reţea cu rol de suport mecanic ce determină forma celulei si mişcările suprafeţei celulare
46

D. Filamentele de actină formează fascicule sau reţele tridimensionale cu proprietăţi de geluri semisolide E. Primele trei variante sunt corecte 5. Filamentele de actină A. conţin pe lângă moleculele contractile de actină si molecule reglatoare de troponină si tropomiozină B. porţiunea axială a filamentului de actină conţine molecula contractilă reprezentată de actina F (actina fibrilară) C. tropomiozina este aşezată sub formă de bastonaş de-a lungul axului de actină F D. afirmaţii anterioare se referă la miozină E. Nici una din variate nu e corectă

6. G- actina este: A. B. C. D. E. moleculă globulară cu diametrul de 5,5 nm formata din 374 de aminoacizi (înfăşurarea unui lanţ polipeptidic) este monomerul de actină forma polimerizată a actinei toate variantele sunt incorecte

7. Proteinele implicate în controlul lungimii filamentelor de actină A. B. C. D. E. G-actina Timozina Profilina Gelsolina tropomodulina

8. Care din proteinele următoare formează legăturile transversale dintre structurile fasciculare ale actinei? A. B. C. D. E. fimbrina α -actinina filamină Profilina Gelsolina

9. Filamentele intermediare A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) între cel am microfilamentelor (7 nm) si cel al microtubulilor (25 nm) B. Ceea ce diferenţiază filamentele intermediare de celelalte diferenţieri citoplasmatice este structura si localizarea lor C. principala lor funcţie este de susţinere mecanică a celulelor si ţesuturilor D. nu sunt implicate în mişcare E. polimerizarea se face prin înlânţuirea unor proteine globulare
47

10. Care din afirmaţii nu sunt corecte? A. filamentele intermediare sunt structuri stabile B. lamina nucleară este formata din filamente intermediare de pe fata internă a învelişului nuclear C. polimerizarea actinei nu necesită aport energetic D. Toate variantele sunt corecte E. Nici una din variante nu e corectă 11. Care din afirmaţii nu sunt corecte? A. microtubulii sunt formaţi din proteine globulare numite miozină B. există 4 stări ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-ADP C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele împiedică depolimerizarea filamentelor de actină D. fibre de stres sunt fibre de actină E. toate variantele sunt incorecte

48