Subiecte de evaluare finală a cunoştinţelor la disciplina „Analiza Impactului de Reglementare (AIR)” 1.Introducere în Analiza Impactului de Reglementare (AIR) 1.

Ce reprezintă AIR. Principiile AIR. 2. Compartimentele AIR şi importanţa lor. . AIR !n calitate de document şi de sistem. ". AIR !n calitate de #$proces iteractiv#. 2. Principiile reformei cadrului de reglementare 1. Conceptul %re&lementărilor inteli&ente# pentru pieţe desc'ise şi competitive. 2. Cunoaşterea e(i&enţelor &uvernamentale !n proiectarea şi implementarea re&lementărilor. . Cost redus ) risc redus. ". Caracteristicile primordiale !n sistemele de re&lementare. Probleme de re&lementare. *. C'estionarul +C,- al bunelor practici de re&lementare. .. Cerinţele /- asupra re&lementărilor inteli&ente. 0. Cerinţele +1C asupra re&lementărilor inteli&ente. 3. AIR în cadrul Uniunii uropene ! Agenda de la "i#a$ona %i completarea pie&ei comune 1. -valuarea impactului de re&lementare !n cadrul /niunii -uropene. Comisia -uropeană. 2. 2'idul AIR din 233*. . A&enda de la 4isabona şi completarea pieţei unice. 1. Confruntarea provocărilor la nivel re&ional5 naţional şi al /-. Productivitate scăzută şi competitivitatea. '. Analiza pro$lemei de politic( 1. Analiza problemei ce urmează a ti abordată. 2. !nţele&erea diferenţei dintre o problemă de politică şi simptome. . Constatarea obiectivului5 scopului şi efectului planificat 6anticipat7. ). Identificarea op&iunilor de politic( 1.Ce este o opţiune8 2.Paşii de identificare a opţiunilor asociate cu o re&lementare 9 politică. .Alternative pentru re&lementarea dată. ".:ustificarea opţiunilor selectate iniţial. *.Importanţa opţiunii de %a nu face nimic#. *. +riterii de decizie %i metode analitice 1. Criterii de decizie: Principiul cost)beneficiu; Principiul cost eficacitate 9 proporţionalitate< Criterii de trecere. 2. Metode analitice pentru AIR: Analiza cost)eficacitate; Analiza impactului asupra =11; Analiza cost) beneficiu; -valuarea riscurilor şi analiza risc)risc. ,. -e.nici de con#ultare 1. Importanţa consultărilor pentru AIR. 2. Consultarea !n calitate de sursă pentru obţinerea evidenţelor. . Consultarea părţilor cointeresate la nivel individual şi de &rup. ". 1etode de consultare. /. A#igurarea conform(rii 1. Abordările şi metodele de implementare. 2. Costurile implementării. 3. >ipurile de sancţiuni. 4. Răspunderea pentru implementare. 5. Re)direcţionarea riscului. 0. 1onitorizare %i e2aluare 1. Scopul monitorizării. 2. 1odul de abordare a monitorizării. . >e'nicile de evaluare. 1. Clauza concludentă !n propunerile de politici. 13. +omunicarea %i planificarea pentru AIR. 1. Strate&ia de comunicare. 2. >e'nicile de comunicare. . Planificare pentru AIR.

1. Introducere în Analiza Impactului de Reglementare (AIR).
+e reprezint( AIR. Analiza Impactului de Reglementare (AIR) reprezintă o analiză a costurilor posibile şi a beneficiilor !n urma introducerii unei politici ori re&lementări. Scopul AIR este de a !mbunătăţi calitatea intervenţiilor &uvernamentale. AIR urmăreşte !n primul r?nd să se asi&ure că impactul 6intenţionat c?t şi neintenţionat7 al le&ilor şi re&lementărilor propuse este evaluat !nainte ca ele să fie puse !n aplicare. Cu alte cuvinte AIR !ncepe prin a răspunde la !ntrebări ca< #Intervenţia propusă va &enera o creştere a bunăstării8 Care sunt efectele sale economice5 adică cum se raportează beneficiile faţă de costuri8#. Beneficiile analizei impactului de reglementare reies din faptul că< 17 Se a(ează pe problema politicii 27 -valuează costurile şi beneficiile diferitor opţiuni de politică 7 Prezintă dovezi "7 Pune accentul pe consultare *7 Impune monitorizarea şi evaluarea performanţei !n procesul de re&lementare. Republica 1oldova trece printr)o perioadă de revizuire semnificativă a cadrului le&islativ. Principiile AIR. AIR este un instrument pentru elaborarea politicilor5 le&ilor şi re&lementărilor care se bazează pe cele * principii ale bunei re&lementări< 17 Principiul focusării - re&lementările sunt a(ate pe problema politicii ce urmează a fi abordată şi pe minimizarea efectelor secundare ne)dorite. 27 Principiul proporţionulităţii @ soluţiile la problemă trebuie să corespundă riscului ce ameninţă şi costurilor identificate şi minimizate. Soluţiile de politică trebuie să fie proporţionale problemei sau riscului perceput şi să Austifice costurile de conformare impuse. 7 Principiul răspunderii ) responsabilii de elaborarea re&lementărilor poartă răspundere !n faţa celor afectaţi de re&lementare şi a celor ce acordă autoritatea de re&lementare. "7 Principiul transparenţei ) re&lementările se bazează pe consultarea şi reacţia de răspuns a factorilor interesaţi. +biectivele politicii5 inclusiv necesitatea de re&lementare5 trebuie să fie definite clar şi comunicate efectiv tuturor părţilor interesate. *7 Principiul consecvenţei ) re&ulile şi standardele 2uvernului trebuie să fie fi(ate şi implementate Aust. +ompartimentele AIR %i importan&a lor. AIR este un document structurat !ntru !mbunătăţirea calităţii deciziilor aprobate şi include mai multe compartimente < 17 >itlul AIR 6denumirea proiectului actului de re&lementare7. 27 Identificarea scopului şi efectului planificat 6efectul planificat al re&lementării şi scopul intervenţiei7. 7 ,efinirea problemei 6analiza problemei @ I etapă AIR) ) identificarea şi analiza problemei. -valuarea importanţei problemei.

07 Implementarea şi conformarea 6conformarea ) etapă AIR) ) ar&umentarea perioadei de valabilitate propusă a actului normativ. B7 1onitorizarea şi evaluarea ) cazul adoptării lui7. evaluarea posibilităţii introducerii şi corespunderii cu cerinţele actului normativ !n dependenţă de resursele puse la dispoziţia or&anelor autorităţii de stat7. !n cadrul Parlamentului.7 Coordonarea cu factorii interesaţi 6consultarea ) I proiectul actului normativ şi !n AIR. I etapă AIR 6determinarea indicatorilor de eficacitate a actului de re&lementare şi a acţiunilor care vor trebui !ntreprinse pentru a urmări eficacitatea actului de re&lem. Inainte de a !ncepe lucrul asupra unei AIR trebuie &ăsit răspunsul la o serie de !ntrebări< ) Care este caracterul5 amploarea şi tendinţa problemei ce urmează a fi abordată8 ) Care sunt obiectivele &uvernului 6statului78 ) Care sunt principalele opţiuni de politică disponibile8 ) Care sunt impacturile economice5 sociale şi de mediu posibile ale opţiunilor disponibile8 ) Care sunt avantaAele şi dezavantaAele fiecărei opţiuni ) Care este soluţia ce necesită cele mai mici c'eltuieli8 Ca sistem5 AIR serveşte drept mecanism de reflectare asupra unei decizii şi este un set de acţiuni lo&ice care structurează pre&ătirea şi proiectarea politicilor 6la nivel &eneral7 şi a actelor normative 6la particular7 şi implică aprofundarea practicilor deAa e(istente de fundamentare a proiectelor prin detalierea analizei şi formalizarea rezultatelor !ntr)un raport. constatarea modului !n care reacţia factorilor interesaţi a fost abordată !n . Acestea sunt Analiza preliminară şi Analiza finală. *7 -valuarea opţiunilor ) analiza impactului ) III etapă AIR 6analiza tuturor metodelor alternative acceptabile de realizare a scopurilor stabilite7. AIR este de asemenea un proces iterativ 6care se repetă7 de !mbunătăţire a rezultatelor re&lementării care prevede< 17 Planificarea din timp pentru o re&lementare mai efectivă 27 Consultarea la etapa iniţială pentru a identifica consecinţele ne)dorite ale intervenţiei 7 Accentul pe proporţionalitate ) AIR preliminară şi finală "7 Accentul pe e(aminare< !n cadrul autorităţii publice. -(istă ! etape de evoluţie a AIR !n cadrul procesului de elaborare a propunerii de politică. . !n etapă AIR) ) documentarea răspunsurilor5 at?t cele pro5 c?t şi cele contra. !nainte de prezentare Cabinetului de 1iniştri. .ocumentul AIR este un document fluid şi viu @ el trebuie să fie perfecţionat cu timpul."7 Identificarea opţiunilor alternative ) II etapă AIR 6identificarea tuturor metodelor alternative acceptabile de realizare a scopurilor stabilite7. AIR în calitate de 45proce# iteracti24. AIR în calitate de document %i de #i#tem.

1ulte din re&lementări antrenează direct sau indirect concurenţa şi !nmulţesc factorii de ineficacitate &reu de sesizat. Pe termen lun&5 aceste efecte ne&ative pot afecta competitivitatea unei ţări. Costurile directe at?t de mari au un impact foarte important asupra creşterii economice şi creării de noi locuri de muncă5 !nsă e(istă şi anumite costuri indirecte cu consecinţe la fel de importante sau mai mari. Re&lementările prea stricte5 comple(e sau inaplicabile riscă mai de&rabă să aducă preAudicii dec?t să contribuie la bunăstarea &enerală5 !n măsura !n care !ncetinesc activitatea economică5 !mpiedică cooperarea publicului şi cresc costurile administrative. Prin reglementare !nţele&em orice intervenţie a &uvernului 6statului7 care are un impact asupra persoanelor5 instituţiilor5 or&anizaţiilor sau &rupurilor din cadrul sectorului public sau privat şi !n ansamblu asupra societăţii. Astfel5 anumite tipuri de re&lementări afectează productivitatea şi capacitatea de inovare. +aracteri#ticile primordiale în #i#temele de reglementare. Principiile reformei cadrului de reglementare. Sistemul de re&lementare !n&lobează şi procesul de consultare a publicului şi comunicarea. /n miAloc rapid şi puţin costisitor pentru ameliorarea considerabilă a calităţii re&lementărilor este o reformă pe termen scurt5 care are drept scop focalizarea atenţiei &uvernului asupra a 2 probleme importante< Ce este re&lementarea8 şi Ce5 c!nd şi cum să re&lementezi8 +rice re&lementare este un instrument comple(5 care afectează direct activităţile cetăţenilor şi !ntreprinderilor5 sistemului Auridic şi economic. + bună parte din ţările membre ale /-5 seduse de uşurinţa cu care se pot scrie noi le&i şi re&lementări şi convinse că problemele pot fi rezolvate prin simpla e(istenţă a le&ilor şi re&lementărilor5 au avut tendinţa să re&lementeze !n e(ces5 să producă re&lementări neadaptate la condiţiile specifice şi de multe ori nerespectate. Sistemele de re&lementare naţionale cuprind nu numai dispoziţiile naţionale5 dar şi cele elaborate de instanţe locale sau supranaţionale 6de e(. Re&lementarea este o constr?n&ere5 !n e&ală măsură5 care creează o relaţie specifică !ntre puterile publice şi cetăţeni. Calitatea le&ilor şi a re&lementărilor5 eficacitatea sistemelor de re&lementare au o influenţă directă asupra dezvoltării economice şi democratice a unei ţări. Corţa re&lementării constă !n ameninţarea cu o sancţiune pentru nerespectarea ei. Cactorii politici de decizie care doresc să pună !n aplicare un sistem Audicios de re&lementări trebuie să ia !n calcul 2 aspecte< a7 dacă sistemul favorizează folosirea eficace a politicilor şi impactul acestora asupra economiei +o#t redu# ! ri#c redu#. .i#e %i competiti2e. =n anumite cazuri5 re&lementările din domeniul mediului !nconAurător impun proprietarilor de fabrici să se doteze cu noi ec'ipamente pentru filtrarea apelor reziduale sau norme de calitate5 care măresc preţul plătit de consumator. Re&lementările sunt produsul sistemului de reglementare5 incluz?nd procesele şi instituţiile prin intermediul cărora sunt concepute re&lementările5 puse !n aplicaţie şi interpretate. +unoa%terea e6igen&elor gu2ernamentale în proiectarea %i implementarea reglement(rilor. Problema re&lementării trebuie abordată cu prudenţă5 e(ist?nd multiple avantaAe5 dar şi o serie de inconveniente. Costurile re&lementării pentru cei care trebuie să o respecte reprezintă impactul cel mai evident. Re&lementarea impune un cost direct !ntreprinderilor private şi cetăţenilor. /-7.2. =mbunătăţirea modului !n care &uvernele !şi folosesc puterea de a re&lementa5 este o activitate de mare amploare la care trebuie să participe miniştrii5 parlamentarii5 administraţia5 instanţele Audecătoreşti5 cetăţenii. +onceptul „reglement(rilor inteligente4 pentru pie&e de#c.

AIR nu trebuie să fie costisitoare.. +erin&ele U %i 71+ a#upra reglement(rilor inteligente9 17 scopul acestor re&lementări este minimizarea costurilor bu&etare economice şi sociale !n conte(tul !n care obiectivele politice sunt totuşi realizate. Pro$leme generate de reglement(rile pro#t planificate< a7 costuri !nalte. 7 Pentru a fi folositoare5 le&ătura AIR cu factorii de decizie şi cu cei care elaborează le&ile trebuie să fie instituţionalizată.ezvoltare -conomică75 care este o or&anizaţie inter&uvernamentală reunind 3 de ţări cu economii de piaţă avansate5 a definit normele de calitate care se aplică sistemelor de reglementare< ) compatibilitatea şi ec'ilibrul !ntre diferitele politici !n vi&oare ) stabilitatea şi predictibilitatea dispoziţiilor re&lementărilor ) uşurinţa de a &estiona5 a suprave&'ea şi capacitatea aAustării la sc'imbările de orientare politică ) transparenţă şi desc'idere faţă de responsabilii politici şi publici ) re&ularitatea procedurilor de aplicare şi ec'itatea lor ) capacitatea de adaptare la sc'imbări.6+r&anizaţia pentru Cooperare şi . Pentru a elabora o re&lementare %bunăD este necesar de a determina normele de calitate ce definesc această re&lementare. . *7 Analizei impactului de re&lementare sunt supuse numai cele mai substanţiale re&lementări 6de la 133 milioane E !n sus !n S/A7. . e7 implementarea AIR de către autorităţi publice nepre&ătite. 27 aplicarea unor metodolo&ii bine puse la punct5 care pot fi !mprumutate şi adaptate de orice &uvern care doreşte să aplice AIR. +.Pentru implementarea unui sistem eficient de re&lementare a activităţii se impun următoarelor cerinţe< 17 politica de stat clară de re&lementare a activităţii5 adoptată la cel mai !nalt nivel.7 >oate opţiunile5 cercetările5 discuţiile cu &rupuri de interes şi concluziile oficialităţilor responsabile pentru AIR sunt făcute publice. 7 metode şi mecanisme de evaluare şi de implementare a re&lementărilor noi menite să ducă la efecte pozitive !n societate. 27 un sistem instituţional public durabil5 capabil să or&anizeze şi să coordoneze activitatea de perfecţionare a calităţii re&lementării activităţii. "7 AIR este folositoare doar dacă e(istă un an&aAament politic şi administrativ de a introduce rezultatele sale !n cadrul procesului de adoptare a deciziilor. . &7 autorităţile publice nu dispun de informaţie suficientă de apreciere a alternativelor. d7 creştere economică Aoasă şi nivel de trai scăzut. b7 timp şi ener&ie pierdută.acă resursele sunt limitate5 pot fi planificate evaluări modeste care totuşi vor produce rezultate folositoare şi eficiente. c7 corupţie.e#tionarul 7+8 al $unelor practici de reglementare. +C. f7 probleme !n stabilirea priorităţilor5 scopurilor şi evaluării resurselor.

costurile re&lementării suportate de !ntreprinderi creşteau rapid. /na dintre măsurile luate a fost incorporarea AIR !n cadrul instituţional !n care se elaborează politicile şi re&lementările. 2aluarea impactului de reglementare în cadrul Uniunii uropene. Reforma re&ulatorie a fost divizată !n funcţie de scopul urmărit !n două reforme re&ulatorii specifice< 17 de a reduce p?nă !n 2312 costurile administrative cu 2*I5 marAa stabilită de către Comisia -uropeană !n anul 2330. Aceste acţiuni au urmărit< a7 promovarea şi implementarea re&lementărilor %mai eficiente#5 soluţion?ndu)se problema impozitărilor e(cesive5 precum şi simplificarea lor. numeroasele cazuri de incompatibilitate !ntre re&lementări. . :.a devenit evident că sistemele de re&lementare la nivel naţional nu funcţionează prea bine. 27 de a conduce o analiză sistematică a pieţei bunurilor şi serviciilor prioritare5 de a identifica principale obstacole de competitivitate şi a propune soluţionarea lor. =n anul 233* ţările /. 4a etapa actuală AIR reprezintă o normă a &uvernării democratice !n ţările industrializate inte&rate !n comerţul &lobal5 deoarece succesul &uvernărilor moderne depinde esenţial de performanţa de re&lementare.este folosirea principiilor de piaţă acolo unde este cazul pentru a &enera beneficii şi protecţie. Au apărut o serie de probleme &rave precum< re&lementările prea comple(e şi prea numeroase. Această reformă de re&lementare a fost orientată pe creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă. 4a miAlocul anilor 1FF3 Comisia -uropeană a fost !n căutarea metodelor empirice de luare a deciziilor5 ca urmare statele)membre ale /. AIR în Uniunea uropean( ! Agenda de la "i#a$ona %i completarea pie&ei comune. 4a fel5 !n 2332 a fost creată %omisia &uropeană de evaluare a impactului pentru evaluarea efectelor unei propuneri le&islative5 care trebuia să includă estimări a impactului economic5 social şi de mediu din interiorul şi e(teriorul /-. =n multe din ţările /-5 capacităţile privind politicile au fost !mbunătăţite pentru a reduce riscurile. Alt o"iectiv ) !mbunătăţirea calităţii informaţiei aflate la dispoziţia celor care iau decizii5 pentru ca politicienii să !nţelea&ă bine consecinţele deciziilor lor. =n anul 2332 a fost adoptat Planul de acţiuni #de reglementare mai "ună$ al Comisiei -uropene5 prin care instituţiile /.3.şi statele)membre au conştientizat necesitatea re&lementării intervenţiei statului !n cadrul activităţii antreprenoriale5 apăr?ndu)şi interesele publice şi susţin!nd activitatea economică. . Reforma re&ulatorie !n spaţiul european a fost estimată ca o reformă care a uşurat accesul intrării pe piaţă a a&enţilor economici5 a creat condiţii mai competitive pentru dezvoltarea businessului5 a lic'idat obstacolele !n calea inovării şi5 ca urmare5 a maAorat creşterea Produsului Intern Hrut. +omi#ia uropean(.idul AIR din 233).in această perioadă AIR a devenit o parte componentă a A&endei Gpentru o mai bună &uvernareD şi av!nd ca scop !mbunătăţirea calităţii le&islaţiei5 a face &uvernarea mai trsansparentă5 reactivă şi responsabilă. /n o"iectiv al programelor AIR practicat de ţările /. =n prezent5 la Comisia -uropeană este !n curs introducerea unui nou sistem menit să simplifice mediul re&lementărilor !n cadrul /niunii.au elaborat noi directive a impactului impozitării şi a relaţiei transparente a autorităţilor cu antreprenorii. =n anii B35 !n maAoritatea ţărilor /.au introdus AIR pentru pro&ramele le&islative.

. Pentru ţările aflate !n tranziţie5 absorbirea te'nolo&iei va răm?ne esenţială !n viitorul apropiat. Strategia de la 'isa"ona5 cunoscută şi sub denumirea de A&enda de la 4isabona a fost adoptată de Consiliul -uropean !n 23335 pe o perioadă de 13 ani5 av?nd ca scop transformarea /niunii -uropene !n #cea mai dinamică şi competitivă economie a lumii#. Scopurile prioritare ale %omisiei &uropene au fost stabilite următoarele< clasificarea le&islaţiei imperfecte5 simplificarea ei5 revizuirea impactului directivelor impozitării5 costurile administrative. A&enda de la 4isabona funcţionează at?t ca o viziune de ansamblu c?t şi ca un set comple( de re&uli politice. na&ional %i al U . .ezvoltarea unei economii dinamice5 bazate pe cunoaştere 27 Intensificarea ratei de creştere economică 7 Creşterea &radului de ocupare a forţei de muncă "7 1odernizarea sistemului de protecţie socială *7 Promovarea dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului.b7 implementarea principiilor re&ulatorii pe !ntre& teritoriul /-. c7 reorientarea autorităţilor !n vederea creării dialo&ului cu sectorul privat.şi ţările candidate principalele priorităţi sunt restructurarea economică şi !mbunătăţirea climatului de afaceri. =n timp ce statele vec'i membre ale /.eşi te'nolo&iile de informaţie şi comunicaţii pot face minuni uneori5 stadiile dezvoltării nu pot fi pur şi simplu sărite. Agenda de la "i#a$ona %i completarea pie&ei unice. Producti2itate #c(zut( %i competiti2itatea. Scopurile specifice le&ate de A&enda de la 4isabona trebuie privite !n conte(tul unor mai mari probleme de politică ce afectează !ntrea&a economie. Principalele domenii sunt cel economic5 social şi de mediu. Atin&erea obiectivelor a&endei de la 4isabona ar !ntări5 printre alţi factori5 bazele economiei şi ar diminua riscurile5 deoarece ar duce statele membre !ntr)un stadiu superior de dezvoltare economică. Priorităţile sale pot fi interpretate de ţările membre şi candidate !n mod diferit5 performanţele naţionale şi circumstanţele variază !n mod semnificativ. +onfruntarea pro2oc(rilor la ni2el regional. A&enda de la 4isabona este un pro&ram politic ambiţios5 menit să combată productivitatea scăzută şi sta&narea economică din /niunea -uropeană5 care se află !n urma Statelor /nite şi5 din ce !n ce mai mult5 !n urma economiilor asiatice aflate !n curs de dezvoltare. ("iectivele Strategiei de la 'isa"ona< 17 .se concentrează !n special pe crearea de locuri de muncă şi spriAinul pentru cercetare şi dezvoltare5 precum şi reforma sectorului social5 pentru noile membre ale /.

4a definirea problemei este important de a nu confunda problema cu simptomele problemei. d7 definirea scopului *i o"iectivelor. . 7 Rezultate< priorităţi identificate5 pro&ram de priorităţi strate&ice. b7 filtrarea pro"lemelor @ analiza asupra diferitor probleme şi selectarea celora care urmează să fie !nscrise pe a&enda instituţiei &uvernamentale. Acest lucru se face de fiecare autoritate publică abilitată cu iniţierea proiectelor de acte normative. Analiza pro$lemei de politic(. Pro"lema de politică este o situaţie nedorită de public pe care 2uvernul doreşte să o abordeze 6prin elaborarea 1 politici7. c7 formularea oficială a pro"lemei sau pro"lemelor selectate @ activitate prin care o problemă 6sau mai multe75 o dată intrată pe a&endă5 devine prioritate strate&ică pentru instituţiile &uvernamentale. Regula de aur @ nu puteţi decide cum să abordaţi o problemă p?nă nu o identificaţi şi o !nţele&eţi adecvat. 1otivul intervenţiei &uvernului trebuie să fie bine !nţeles !nainte de a e(amina modalitatea !n care se poate interveni.'. 27 1etode şi te'nici de identificare a problemei< prelucrarea presei5 analiza documentelor administrative şi sociale. Priorităţi stabilite la nivel politic care apar pe parcursul &uvernării. 4a fel5 poate fi o politică care nu e acceptată5 !nţeleasă5 implementată corect. Pro&ramul de 2uvernare ) problemele ce trebuie rezolvate de către o instituţie &uvernamentală stabilite !n Pro&ramului de 2uvernare. Pentru abordarea corectă a unei probleme de politică este necesar de a identifica şi !nţele&e c?t mai profund această problemă. 8iferen&a dintre o pro$lem( de politic( %i #imptome. Structura analizei pro"lemei) 17 Activităţile @ reprezintă principalele etape !n definirea problemei de politică< a7 identificarea pro"lemelor. Atunci c?nd se efectuează analiza problemei pentru documentul AIR5 trebuie folosite diverse surse de informaţie. Analiza pro$lemei ce urmeaz( a fi a$ordat(. =nainte de a defini problema se stabileşte a&enda. Astfel5 mai !nt?i trebuie să stabiliţi dacă e(istă Austificare pentru intervenţia &uvernului5 iar AIR ar trebui să acorde o e(plicaţie motivată a faptului de ce situaţia actuală este nesatisfăcătoare. Confundarea acestora poate avea ca rezultat !ndreptarea acţiunilor !ntr)o direcţie &reşită sau efectuarea unor acţiuni nepotrivite5 care pot avea ca urmare !nrăutăţirea situaţiei e(istente. =n primul r?nd este necesar de a utiliza informaţia &enerală despre domeniul politicii5 a e(plica oportunitatea intervenţiei &uvernului şi a face diferenţa dintre problemă şi simptomele acesteia. Problemele pot fi identificate din următoarele surse< A&enda publică ) probleme aflate la un moment dat !n discuţie publică 6mass)media5 &rupuri de presiune5 +J27 care necesită intervenţia &uvernamentală pentru rezolvarea lor. >otodată5 stabilirea a&endei se face !n conformitate cu priorităţile stabilite de 2uvern. "7 Responsabil< decidentul politic5 ec'ipe te'nice din cadrul instituţiilor &uvernamentale.

7$iecti2ele. Scopul are un caracter &eneral5 fiind cel care oferă orientarea tuturor activităţilor !n cadrul implementării unei anumite politici publice.e e+emplu< Scop< Reducerea e(ploatării forţei de muncă !n industria te(tilă. +biectiv< . +biectivele pot fi &enerale 6se referă la o direcţie maAoră de acţiune7 şi specifice 6au !n vedere o serie de rezultate intermediare şi finale7. Pro$lema este motivul de bază pentru un eşec5 iar #imptomul este o consecinţă a acelei probleme de bază sau a eşecului.Simptomele pot fi uşor confundate cu problemele. 4a fel5 acestea trebuie să fie limitate numeric. +biectivele ar trebui să fie specifice5 măsurabile 6să prevadă anumite unităţi de măsură @ Km5 tone75 accesibile5 realistice şi temporale 6stabilite doar pentru o anumită perioadă75 adică să corespundă criteriilor S1AR>. Soluţia @ restricţionarea importului de maşini. #copul %i efectul planificat al propunerii de politic(. .iminuarea p?nă !n anul 231* a poluării cu deşeuri c'imice cu 1* I . Spre e+emplu< problema @ numărul mare de maşini !n mun. Astfel5 #copul reprezintă o declaraţie a ceea ce politica publică intenţionează să facă5 cuprinde direcţia sau rezultatul scontat5 iar o$iecti2ele @ paşii concreţi !n realizarea scopului şi presupun intervenţii. C'işinău5 iar simptomul 6efectul7 @ trafic a&lomerat. . -ste foarte important ca scopul să fie clar definit !nainte de a purcede la realizarea documentului AIR. -ste important să fie clar ce se urmăreşte prin intermediul realizării propunerii de politică !nainte de a decide modalitatea de realizare şi implementare a acesteia5 adică trebuie stabilit scopul acesteia.acă scopul este definit incorect5 atunci analiza propunerilor va fi dificil de realizat şi !n final intervenţia nu va avea rezultatul scontat şi poate avea consecinţe nedorite. Scopul propunerii poate fi &eneral şi strate&ic5 incluz?nd mai multe obiective detaliate. . Pentru elaborarea obiectivelor poate fi folosită metoda Hrainstormin&. <copul reprezintă starea &enerală de lucruri care se aşteaptă să fie atinsă după implementarea unei politici publice.

campanii de informare şi educare. Identificarea opţiunilor de politică constă !n &enerarea unor alternative posibile5 analiza şi formularea unor opţiuni de politici publice pentru o prşoblemă care a intrat pe a&enda unei instituţii publice. rezultatele ce urmează a fi atinse. Soluţiile de politică vor soluţiona problema5 astfel !nc?t să satisfacă necesităţile unui număr de oameni5 interesaţi at?t !n atin&erea rezultatului5 c?t şi !n miAloacele prin intermediul cărora rezultatul este atins.acă problema a fost precis definită5 scopul şi obiectivele sunt clare5 atunci va fi mai uşor de stabilit posibilele opţiuni. &radul de interes faţă de problemă. +e e#te o op&iune. consultării. perioada de timp pentru &ăsirea soluţiilor. implementatorii politicii. co)re&lementarea !mpreună cu structurile profesionale. ) . Alternativele sunt soluţii posibile ale unei probleme şi nu . -(istă . analizei şi evaluării politicii. re&lementări noi5 autorităţi noi. Aceste persoane includ< beneficiarii direcţi ai rezultatului politicii. (pţiunile de politică sunt diferite alternative potenţiale şi soluţii efective de asi&urare a rezultatului dorit al politicii !n procesul analizei unei probleme de politică.ecizia referitoare la intervenţie se ia prin parcur&erea următoarelor etape< ) Care este scopul5 obiectivele şi efectul anticipat al propunerii de politică. ) Analizaţi precedentele e(istente5 inclusiv e(perienţa de peste 'otare. proiectelor)pilot Pa%ii de identificare a op&iunilor de politic(9 17 2enerarea alternativelor de politici publice @ identificarea unor posibile soluţii la o problemă inclusă pe a&enda unei instituţii &uvernamentale.esfăşuraţi dezbateri iniţiale pentru a identifica şi a elabora opţiuni. Identificarea op&iunilor de politic(.categorii de opţiuni ale politicii< 17 A nu face nimic 27 Intervenţie directă< e(ecutarea re&lementărilor e(istente !n alt mod. alte ministere ale căror politici sunt afectate de rezultatul politicii respective. -ste important de ştiut at?t modalitatea !n care &uvernul va interveni precum şi faptul dacă este necesar ca &uvernul să intervină.esfăşuraţi consultări iniţiale cu factorii interesaţi. =n această etapă decidentul politic din autorităţile publice iniţiatoare de proiecte de acte normative5 urmăreaşte să alea&ă dintr)o listă de opţiuni de soluţii fezabile. ) . stimulente 6financiare5 altele7. Ju e(istă o cale stabilită pentru &enerarea opţiunilor de politică 6fiecare problemă este unică7. ) Identificaţi Aucătorii c'eie şi interesul lor pentru politică. 7 Intervenţie indirectă 6crearea unui mediu pentru sc'imbare7< re&ulamente de standarde şi servicii. preluarea de către &uvern9stat. cercetării. (pţiunile pot fi ela"orate prin intermediul< comparaţiilor internaţionale şi naţionale. . Pentru &ăsirea opţiunilor de politică se va ţine cont de< noutatea problemei5 proporţia ei. funcţionarii publici din ministerul de resort care fac recomandări cu privire la căile de atin&ere a rezultatului politicii. ) -fectuaţi evaluarea riscurilor. . utilizării e(perţilor.).

mărci de &aranţie a calităţii. Recompense 6credite5 premii7 =u#tificarea op&iunii ale#e. permise de produse comerciabile.8 ) sunt aceste opţiuni proporţionale cu obiectivul 9 scopul dorit8 ) c?t de efective sunt aceste opţiuni !n realizarea obiectivului 9scopului8 ) sunt aceste opţiuni coerente cu obiectivele economice5 sociale şi de mediu mai vaste8 ) cum se !ncadrează aceste opţiuni !n cadrul de politică principal al &uvernului ) c?t de eficient6e7 din punct de vedere al costurilor şi9sau c?t de accesibilă6e7 este 6sunt7 opţiunea6ile7 preferată6e78 . >ipuri de stiumulente< Crearea unei pieţe competitive. !) Auto . -) %ampaniile de informare *i educare ) informarea publicului despre riscurile şi acţiunile ce trebuie !ntreprinse p)u a minimiza riscurile. Co)re&lementarea ) rolul de re&lementare este !mpărţit !ntre &uvern şi un or&an din industrie. Structura propunerii de opţiuni de politici< a7 prezentarea prşoblemei şi a motivelor pentru care ea a fost aleasă. Această opţiune trebuie !ntotdeauna analizată şi e(plorată cu mare atenţie.reglementarea ) !ncuraAarea sindicatelor şi or&anizaţiilor să re&lementeze activitatea membrilor proprii pentru a asi&ura respectarea anumitor standarde. Standardele sunt deseori stabilite !ntr)un cod de procedură. "7 Ale&erea unei opţiuni pentru a fi implementată. cărţi de servicii 6stabilesc standarde minime de prest serv7 /) Structuri "azate pe stimulente < Stimulente de ordin fiscal sunt utilizate pentru a impulsiona c'eltuielile făcute de companii pentru cercetare şi dezvoltare. Propunerea opţiunii trebuie să fie !nsoţită de o motivaţie puternic fundamentată 6metode< brainstormin&5 te'nica . 27 Analiza şi selectarea opţiunilor de politici publice constă !n analiza diferitor alternative de soluţii la problema de politici publice !n vederea selectării celor mai bune. Se realizează prin< stimulente financ. Impozite. Pentru a determina !nt?ietatea opţiunii 6opţiunilor7 preferate a dvs. Jorme.) (pţiunea de $a nu face nimic$ (neintervenţia) impune factorii de decizie să analizeze dacă intervenţia &uvernului poate !nrăutăţi situaţia. Plafonarea preţurilor. trebuie să puneţi următoarele !ntrebări< ) opţiunile selectate sunt relevante cu problema şi scopul intenţionat al propunerii dvs. b7 prezentarea diferitor opţiuni pentru această problemă. Se propun cel puţin trei opţiuni< a nu face nimic5 intervenţie directă sau indirectă. 4a această etapă este importantă folosirea datelor statistice oficiale5 rapoartelor şi cercetărilor referitoare la impactul social al politicii publice.elp'i5 construirea de scenarii7. c7 prezentarea opţiunii recomandate de &rupul de lucru din ministerul !nsărcinat cu elaborarea documentului. nu ar rezolva problema ori faptul că aplicarea corectă a instrumentelor deAa e(istente ar putea să o rezolve. Alternati2e pentru reglementarea dat(< . 1otivul opţiunii #a nu face nimic# poate fi faptul că intervenţia 2uv.constituie !ncă opţiuni de politică. + parte din c'eltuielile pentru cercetare şi dezvoltare pot fi decontate din impozitul ce urmează a fi ac'itat de companie. 7 Cormularea propunerii de opţiuni de politici publice.

Rezumatul costurilor şi beneficiilor fiecărei variante şi cuantificarea sau estimarea !n termeni monetari a . b7 Costuri de conformare pentru firmele şi cetăţenii afectaţi. Analiza detaliată şi Austificarea costurilor şi beneficiilor relevante pentru societate pe care le presupune o variantă de politică publică. propor&ionalitate> criterii de trecere. ) -valuarea impactului asupra mediului !nconAurător. ("iectivul evaluării impactului este du"lu < 17 de !mbunătăţire a instrumentelor politicilor !n sine. d7 social ) suportate de societate !n !ntre&ime. Acceptarea de factorii interesaţi. +riterii de decizie9 principiul co#t!$eneficiu> co#t!eficacitate. + bună evaluare a impactului aAută la producerea de le&i mai puţine5 mai clare şi mai uşor acceptabile. +riterii de decizie %i metode analitice. Analiza impactului reprezintă un instrument prin care sunt evaluate costurile probabile5 consecinţele sociale 6pozitive şi ne&ative75 precum şi posibilele efecte asupra mediului !nconAurător pe care o anumită re&lementare ar putea să le aibă. %osturile pot fi 1mpărţite 1n trei grupuri de "ază < a7 Costuri directe pentru &uvern5 incluz?nd toate nivelurile inferioare ale &uvernării. Scopul analizei cost-"eneficiu este de a determina dacă nu nivel anume de c'eltuieli publice poate produce un beneficiu mai mare dec?t !n situaţia !n care fondurile respective ar fi avut o altă destinaţie sau dacă ar fi fost păstrate !n sectorul privat. ) -valuarea impactului social ) focus &rup5 inteviu5 sondaA de opinie5 analiza comparată5 analiza de &en. Pentru realizarea analizei de impact sunt utilizate o serie de te0nici specifice< ) -valuarea impactului economic )Analiza cost)beneficiu5 Analiza cost)eficacitate. c7 Costuri indirecte p)u economie !n &eneral ) efectele sociale5 de mediu5 reducerea concurenţei5 investiţiei. Impacturile !n procesul AIR se clasifică după următoarele criterii< 17 din punct de vedere al obiectivelor< obiectivul efecienţei economice şi al eficacităţii de interes public. /şurinţa !n monitorizare. c7 privat ) suportate de persoane5 !ntreprinderi. -stimarea costului unei propuneri de politică publică este un aspect cu o semnificaţie specială al analizei impactului. <tructura unei analize co#t!$eneficiu conţine< 1. Analiza cost)beneficiu !i aAută pe cei care creează politicile să prioritizeze c'eltuielile.) Analiza cost-"eneficiu (A%B) este probabil cea mai bine cunoscută te'nică pentru analizarea politicilor publice şi este pe lar& folosită de către persoanele cu funcţii de elaborare a politicilor. Capacitatea de cuantificare. 27 de reducere a numărului instrumentelor le&islative prin evitarea le&ilor nenecesare.*. Credibilitatea. Scopul utilizării analizei de impact este de a oferi informaţii prin care se pot compara diferite tipuri de soluţii identificate !n termeni de efecte economice5 sociale sau ecolo&ice. 2. b7 indirect ) celelalte impacturi care se produc uneori neintenţionat. 1etode analitice pentru AIR9 . Indicatorii impactului trebuie selectaţi confom anumitor criterii< Relevanţa 6le&ată de obiective7. 27 din punct de vedere al procesului de identificare şi al &rupurilor afectate< a7 direct ) care rezultă direct din măsurile !ntreprinse !n baza propunerii.

-le oferă adesea indicaţii utile privind eficacitatea relativă a aplicării politicilor şi oportunităţile de realocare a resurselor pentru a le ma(imaliza impactul net. =n cadrul analizei impactului de re&lementare trebuie evaluate următoarele tipuri de risc< risc !n activitatea de !ntreprinzător. risc economic. 1ăsurile cost)eficacitate sunt e(trem de benefice atunci c?nd obiectivul &uvernului este definit suficient de lar& pentru a pennite compararea mai multor alternative de politică diferite destinate atin&erii sale. ) prestării serviciilor şi abordării problemelor administrative5 mecanismelor de aplicare a le&islaţiei. risc le&at de cerere. /) Analiza impactului asupra 233 se concentrază asupra< ) poziţiei sectorului privat !n raport cu statul. Calcului valorii nete prezente pentru fiecare variantă !n parte. . 4a fel ca şi analiza cost)beneficiu5 aanaliza cost)eficacitate este a(ată pe raportul dintre cost şi beneficiu5 !nsă nu cu utilizarea evaluării !n termeni monetari 6de e(emplu &radul de mulţumire al oamenilor7. !) Analiza cost-eficacitate calculează costul pe unitate de beneficiu5 !nsă nu conferă valoare monetară obiectivelor precum şanse e&ale5 scăderea mortalităţii sau !mbunătăţirea alimentaţiei. risc le&at de protecţia mediului.valorii acestora. Analiza riscului oferă un raţionament &eneral privind faptul dacă beneficiile aAustate la risc depăşesc costurile aAustate la risc. risc le&at de ofertă. risc le&at de reputaţie. ) drepturilor şi obli&aţiilor !ntre sectorul public şi cel privat. risc le&at de te'nolo&ie. =n cadrul analizei impacturilor trebuie să fie e(aminate riscurile şi probabilitatea apariţiei acestora. Prezentarea riscurilor şi incertitudinilor care pot contribui la modificarea !n timp a valorilor estimate. -ste important să !ncercaţi să descrieţi consecinţele riscurilor şi dacă acestea ar putea !mpiedica la realizarea obiectivelor re&lementării. ". ) implementarea te'nolo&iilor informaţionale. ) formele şi metodele de control administrativ5 precum şi de control al activităţii autorităţilor administraţiei publice de către societatea civilă. . -) &valuarea riscurilor.

Consultările reprezintă un instrument vital pentru elaborarea unei politici sau a le&ilor şi re&lementărilor afiliate. Astfel5 consultarea cu alte ministere va !mbunătăţi considerabil baza informativă.nici de con#ultare. -e. +ric?t de bine ar fi informaţi5 funcţionarii publici care pre&ătesc un act de re&lementare nu pot avea o viziune completă asupra tuturor consecinţelor unui instrument de politică nou. Acest proces asi&ură participarea completă a părţilor interesate !n formularea politicilor şi creează sentimentul apartenenţei la politica formulată. Importan&a con#ult(rilor pentru AIR. Scopul consultărilor constă !n !mbunătăţirea procesului de elaborare a politicilor. Consultarea este totodată şi un miAloc de creştere a transparenţei !n procesul decizional. +J2)urile5 diverse asociaţii obşteşti5 sindicatele5 precum şi mediile academice5 !n funcţie de subiectul vizat5 pot dispune adesea de ..iferite ministere şi a&enţii &uvernamentale pot avea multă e(perienţă !n ce priveşte modul !n care o opţiune de politică poate afecta domeniile din portofoliul lor. . Părţile cointeresate pot fi at!t din administraţia publică5 c!t şi din societate. . +on#ultarea p(r&ilor cointere#ate la ni2el de grup %i indi2idual. =n cazul !n care capacitatea administrativă este !ncă slabă5 datele colectate !n timpul consultărilor pot constitui baza pentru evaluarea impactului. Consultarea este un pas important !n elaborarea unei politici şi trebuie să aibă loc c?t mai devreme posibil5 iar !n caz de necesitate ) şi la diferite etape ale procesului de elaborare a politicii. Consultarea neoficială are loc la etapa iniţială a procesului AIR şi aAută la !nţele&erea şi aprecierea mai bună a riscurilor şi opţiunilor. Importanţa consultărilor< 17 Asi&ură oportunităţi e&ale de participare 27 =mbunătăţesc importanţa propunerilor de politici pentru părţile interesate 7 Permit participaiea5 comunicarea şi dialo&ul !ntre părţile interesate "7 Promovează transparenţa şi responsabilitatea autorităţilor publice *7 Inte&rează idei şi perspective noi . +on#ultarea în calitate de #ur#( pentru o$&inerea e2iden&elor. Consultarea cu toate ministerele şi a&enţiile trebuie să Aoace un rol maAor !n procesul de elaborare a politicii şi !n procesul AIR. -ste recomandabilă consultarea &rupurilor din afara administraţiei !n cazul oricărei re&lementări care poate avea un efect asupra intereselor unor anumite se&mente ale societăţii. Consultarea este un miAloc de creare a consensului5 de facilitare a acceptării noilor propuneri5 de &ăsire a unor soluţii de politică eficiente !n raport cu costul.7 =mbunătăţesc cunoaşterea şi !nţele&erea unui domeniu de politici..eciziile luate !n urma consultărilor5 se bazează pe fapte solide 6iau !n consideraţie opiniile celor afectaţi de noile politici7. Consultările reduc probabilitatea modificării sau c'iar a retra&erii unei re&lementări pentru că s)a bazat pe ipoteze &reşite sau informaţii insuficiente. Adesea nu sunt disponibile toate datele statistice despre domeniul ce urmează a fi re&lementat5 iar e(perienţa sau cercetarea anterioară sunt limitate.

b7 Comunicarea obiectivelor consultării şi formularea !ntrebărilor de !ndrumare asupra problemelor. d7 A stabili o perioadă suficient de lun&ă pentru consultări pentru a ma(imiza contribuţiile părţilor participante 6cel puţin )" luni7. -ste important ca funcţionarul public antrenat !n elaborarea politicii să identifice toţi factorii interesaţi care urmează să fie afectaţi de re&lementarea planificată. c7 .informaţiile care lipsesc5 sau c'iar de statistici. Analiza factorilor interesaţi ne permite să determinăm cine şi cum trebuie consultat. Această formă de consultare este mai ieftină dec?t cele tradiţionale şi are avantaAul că oricine este interesat poate comenta propunerea. Informaţiile colectate de la &rupurile de interese speciale pot fi părtinitoare5 !ntruc?t apără interesul unui anumit &rup. Consultările pentru oamenii afectaţi rar pot include< 6edinţe. Cactorii interesaţi pot fi persoanele individuale5 comunităţile5 or&anizaţiile sau &rupurile cu interes !n rezultatul politicii sau măsurii respective. =n ultimii ani5 !n ţările membre ale /niunii -uropene tot mai lar& se practică consultarea părţilor interesate şi a opiniei publice prin intermediul Internetului. Consultările cu părţile implicate pot fi efectuate printr)o &amă variată de metode.ocumentele consultărilor trebuie să fie uşor de obţinut 6publicarea lor pe pa&ina Leb a ministerului7. -a oferă posib. Astfel5 este necesar să se utilizeze mai multe metode5 ceea ce sporeşte şansele unui răspuns mai bun.iscuţii şi %onsultări 1n scris. 27 Cactorii interesaţi primari< Persoanele sau &rupurile care sunt afectate direct at?t pozitiv5 c?t şi ne&ativ de re&lementare. Consultările pentru &rupuri afectate direct includ< Sonda4e "azate pe c0estionare po*tale *i individuale5 Proiecte de documente pentru comentarii . Mi consultările din afara administraţiei pot avea loc !n formă scrisă sau !n cadrul unor *edinţe pu"lice. 1etode de con#ultare. Principalele tipuri de factori interesaţi includ< 17 Cactorii interesaţi c'eie< Persoanele care pot influenţa semnificativ sau sunt importante pentru succesul măsurii. 2ntruniri desc0ise şi 7ilele cu u*ile desc0ise5 /tilizarea grupurilor reprezentative5 8rupurilor tematice de discuţii *i 8rupurilor focusate5 . Consultarea !n interiorul administraţiei se poate desfăşura printr)o procedură scrisă sau poate lua forma unor 1ntruniri interministeriale.. Pregătirea părţilor implicate pentru a participa la consultări< a7 -laborarea documentelor de consultare. 7 Cactorii interesaţi secundari< >oate celelalte persoane sau instituţii cu un interes sau rol intermediar !n activitatea respectivă. Pentru consultările oficiale5 pentru a ma(imiza numărul de participanţi care sunt consultaţi5 se utilizează procesul participativ. Ju e(istă o metodă %corectă# care va funcţiona !n orice circumstanţe. =n cazul !n care consultările sunt sub forma scrisă5 comentariile trebuie comunicate tuturor participanţilor. . =n cazul !n care consultările sunt orale5 este preferabil ca reprezentanţii tuturor autorităţilor interesate să fie invitaţi la aceeaşi !ntrunire5 pentru a avea un sc'imb complet de opinii şi a clarifica diversele puncte de vedere. evidenţierii potenţialilor aliaţi c'eie !n procesul de aprobare şi celor ce ar putea opune rezistenţă.

isponibilitatea informaţiei. =n acest caz5 trebuie antrenate autorităţile de implementare potenţiale la o etapă mai timpurie pentru a conveni asupra procedurilor şi a estima resursele. %onformarea reprezintă respectarea politicii5 re&lementărilor şi le&ilor. civile şi responsabilitatea social./. c7 Corectitudine sporită şi aplicare consecventă a le&islaţiei de autorităţile !nsărcinate cu aplicarea le&ilor. b7 =mbunătăţirea respectării prevederilor.factori< 17 Calitatea te'nică a instrumentului le&al ) stipulările le&ilor şi ale re&ulamentelor trebuie să fie e(primate clar5 lo&ic or&anizate şi consecvente. Jivelele conformării ce urmează a fi atinse trebuie să fie realiste. >rebuie luate !n consideraţie metodele alternative de aplicare şi e(aminate costurile eventuale şi coeficienţii conformării !n lumina obiectivului de politică şi riscurilor. c7 factori sociali5 culturali şi psi'olo&ici. c7 /tilitate. Conformare de sută la sută nu se poate obţine5 aşa !nc?t &uvernele trebuie să se concentreze asupra celor mai importante priorităţi. 9actori ce influenţează nivelurile de conformare faţă de reglementări < a7 !nţele&erea şi acceptarea obiectivelor şi re&ulilor. A#igurarea conform(rii. b7 costuri ridicate. e7 capacitatea autorităţilor de a promova conformarea voluntară şi a o monitoriza. d7 puterea societ. Printre cele mai importante beneficii ale conformării se numără< a7 Acţiuni controlate de la aprobarea le&ilor şi re&ulamentelor p?nă la implementarea totală. 4e&ile care nu se respectă afectează ima&inea 2uvernului. A$ord(rile %i metodele de implementare. Poate fi necesară şi o aplicarea activă. trebuie redusă posibilitatea interpretării diferite a lor din partea Audecătorilor şi a altor autorităţi !nsărcinate cu aplicarea lor. Re&lementările bine aplicate atin& rezultate pozitive5 inclusiv un nivel !nalt de conformare5 ceea ce face ca le&ea să asi&ure beneficiile intenţionate. 27 Capacitatea autorităţilor administrative şi Audecătoreşti de a !ndeplini funcţiile de re&lementare necesare5 !n mod consecvent5 desc'is şi corect. 27 Conformarea impusă fără sancţiuni 7 Conformarea impusă prin le&e ) !n caz de neconformare apare riscul de aplicare a diferitor sancţiuni prevăzute prin le&i. Principiile "unei implementări sunt< a7 Standarde clare. Realizarea unei implementări bune şi obţinerea unei conformări mai mari pot aduce beneficii semnificative pentru pro&ramele de elaborare a re&lementărilor şi5 indirect5 pentru &uvern. e7 Pl?n&erile la care s)a reacţionat. . -(istă trei strate&ii de bază pentru conformarea voluntară< -ducare5 Convin&ere5 1otivare. b7 . d7 Consecvenţă. -(istă trei nivele de conformare< 17 Conformarea voluntară ) oamenii mai de&rabă se conformă benevol5 dec?t ale& să fie pedepsiţi pentru neconformare. +rice re&lementare trebuie respectată5 altfel politica nu va &enera rezultate. Implementarea reglementărilor este influenţată de . 7 Capacitatea şi voinţa entităţilor cărora li se adresează re&lementările de a se supune. + opţiune de verificare a &radului conformare este auto)evaluarea !ntreprinderilor. d7 Costuri scăzute.

Autorităţile care aplică re&lementările trebuie să fie !ncuraAate să ridice standardele performanţei lor la cel mai !nalt nivel. 7 Presiunea socială)norme culturale. =n documentul AIR trebuie să se indice ce nivel de conformare este anticipat şi cum va fi atins acesta. %osturile aplicării pot include< 17 Nizite de control. . "7 o raportare mai ri&uroasă şi inspecţii dese. *7 Procurarea ec'ipamentului5 softului necesar. >rebuie de e(aminat de asemenea dacă riscurile care au fost identificate ca fiind le&ate de opţiuni ar putea afecta nivelul conformării. /na din căi este de a pre&ăti şi publica documente pentru clienţi5 care stabilesc standarde clare pentru prestarea serviciilor pe care publicul poate să le primească.7 refuzarea contractelor cu &uvernul5 repararea pa&ubelor. =n caz de redirecţionare a riscului sancţiunile pot fi primite de< !ntreprinderi5 patroni5 an&aAaţi5 făptaş sau victimă.. 7 directive sau ordine administrative. Jivelul de conformare trebuie să fie de asemenea folosit la calcularea costurilor şi beneficiilor. Aceasta contribuie la ridicarea standardelor de performanţă şi sporesc răspunderea autorităţilor de aplicare faţă de clienţii lor ) publicul. -(istă numeroase sancţiuni posibile la dispoziţia autorităţilor care ve&'ează asupra respectării prevederilor le&ale şi au ca sarcină să asi&ure o eficacitate pe termen lun& a re&imului de re&lementări< 17 avertismente verbale sau scrise. . +o#turile implement(rii. *7 suspendarea autorizaţiilor5 retra&erea licenţelor. 27 Proceduri de licenţiere. >otodată se analizează impactul probabil al diferitor re&imuri de aplicare. 7 >impul acordat de poliţie. 07 urmărirea penală şi privaţiunea de libertate. Ju e(istă un răspuns &eneral la !ntrebarea care este nivelul acceptabil de neconformare5 !nsă caracterul riscurilor presupuse oferă un oarecare indiciu. Redirec&ionarea ri#cului. "7 Instruirea personalului. R(#punderea pentru aplicare. Sancţiunile trebuie să funcţioneze ca o sperietoare pentru neconformare5 !nsă acestea două nu trebuie să fie disproporţional de stricte !nc?t să facă ca oamenii să adopte o abordare e(a&erat de prudentă. 27 A&enţi ne&uvernamentali. Agenţii implicaţi 1n aplicarea reglementărilor sunt< 17 A&enţi de stat ) poliţia5 autorităţile AP4. 27 amenzi administrative. Sancţiunile sunt penalităţi aplicate atunci c?nd oamenii nu se conformează cu o re&lementare. Ju este totdeauna uşor de a stabili sancţiunea Austă. Ju este totdeauna posibil de atins nivelul de conformare sută la sută la un cost rezonabil. -ipurile de #anc&iuni. de aceea5 elaboratorii politicilor trebuie să se mulţămească cu un nivel rezonabil de neconformare.acă se propune să fie creat un or&an de aplicare nou5 activităţile acestuia trebuie inte&rate cu activităţile altor a&enţi e(istenţi şi trebuie acordat timp suficient pentru recrutarea şi instruirea cadrelor.

or&anele independente care nu sunt or&ane de stat. Pentru a evalua priorităţile şi a le clarifica la nivelul cuvenit sunt necesare discuţii interne şi e(terne5 dezvoltarea consensului şi diseminarea informaţiei !n cazurile !n care consensul n)a fost atins şi sunt necesare decizii politice.ate statistice cu privire la performanţe :ipurile de evaluare a politicilor sau re&lementărilor< 17 -valuarea %!nainte şi după#< evaluarea politicii după sc'imbările produse de la implementarea ei. 27 a evalua dacă intervenţiile au fost pre&ătite şi realizate eficient5 adică a !ncerca a răspunde la !ntrebarea #Au putut rezultatele fi atinse pe o cale mai eficientă din punct de vedere al costului8# Responsa"ili pentru monitorizare *i evaluare< autorităţile publice centrale.nici %i metode de e2aluare. b7 Impactul asupra celor săraci sau asupra reducerii sărăciei. 7 -valuarea %Jumai după#< măsura !n care scopurile politicii au fost realizate5 !n comparaţie cu situaţia !nainte de implementarea politicii. c7 Impactul social. d7 Impactul asupra mediului. 1onitorizare %i e2aluare. b7 SondaAe. Pentru a monitoriza eficient o politică sau re&lementare trebuie colectate informaţii şi date referitor la implementarea acestora. >otodată trebuie urmărit dacă sunt necesare careva aAustări !n re&lementări. &7 . >ot aici ar trebui incluse detalii referitoare la data efectuării primului e(erciţiu de monitorizare. Instrumente de monitorizare si evaluare < a7 Rapoarte. Prin monitorizarea re&lementării se urmăreşte stabilirea impacturilor pe care le &enerează aceasta< a7 Impactul economic. comisiile parlamentare. 1onitorizarea şi evaluarea ne permite să determinam dacă o le&e sau o re&lementare nouă serveşte scopul iniţial !n modul cel mai eficient din punct de vedere al costurilor şi eficacităţii. "7 -valuarea %Serii temporale#< modificările produse de politică sunt urmărite pe durata unei lun&i perioade de timp. Procedurile de monitorizare5 precum dările de seamă făcute de către sau !n faţa unui or&an public sau comisii parlamentare5 de asemenea ar trebui luate !n consideraţie. c7 C'estionare. persoanele fizice ) e(perţi !n domeniu sau sector. <copul monitoriz(rii %i e2alu(rii. 3etode de evaluare a reglementărilor) . &valuarea politicii sau re&lementării urmăre*te un du"lu scop< 17 a evalua dacă intervenţiile &uvernului au asi&urat sc'imbările dorite. 3onitorizarea unei politici sau re&lementări !nseamnă procesul de determinare a eficacităţii acesteia. Ciecare le&e sau re&lementare nouă trebuie să fie monitorizată şi evaluată. 1odul de a$ordare a monitoriz(rii. 1onitorizarea şi evaluarea reprezintă o componentă esenţială a procesului AIR. e7 =ntruniri cu părţile interesate f7 Consultări.0. -e. 27 -valuarea %Cu şi fără#< o politică este evaluată din punct de vedere al &enerării sc'imbărilor pentru &rupurile vizate de populaţie5 !n comparaţie cu alte &rupuri care nu a fost supus influenţei politicii. d7 Pro&rame naţionale de opinie.

Informaţie despre problemele de implementare. =n aceste cazuri5 tre"uie să se sta"ilească un mecanism de revizuire pentru a determina dacă re&lementarea sau politica !şi !ndeplineşte scopurile. +feră date &enerale şi descriptive5 !nţele&erea comportamentelor şi atitudinii. Su&estii şi recomandări pentru !mbunătăţirea activităţilor. Reprezintă opiniile populaţiei despre servicii5 produse5 beneficii. 7 Interviuri cu reprezentanţii comunităţii. +pinii asupra activităţilor şi su&estii pentru !mbunătăţire. *7 1ini sondaAe. Prevederea de e(pirare a termenului de acţiune reprezintă revizuirea periodică a le&islaţiei !ntru actualizarea ei şi e(cluderea re&lementării din codul de le&i după ce şi)a servit scopul. +feră date despre infrastructura fizică5 materiale5 condiţii5 modul de prestare a serviciilor. Această clauză poate fi aplicată !ntre&ii le&i sau re&lementări5 precum şi unor anumite prevederi ale acesteia. . 27 Intervievarea &rupurilor tematice. Prevederea de e(pirare a termenului de acţiune nu poate fi aplicată 1n toate cazurile deoarece astfel pot fi &enerate incertitudini pentru mediul de afaceri sau pot fi e(cluse le&i Austificate.nd prevederea de e+pirare a termenului de acţiune poate fi utilă includ< ) Re&uli !n care sunt multiple incertitudini ştiinţifice ) Re&lementarea unor situaţii de criză concrete ) 1ăsurile luate pentru cazurile !n care evenimentele sau te'nolo&iile se modifică rapid ) Cerinţe care cel mai probabil5 după un timp5 vor deveni !nvec'ite.ate despre atitudini şi convin&eri. %azurile c.17 Interviuri cu părţile c'eie. +feră date cantitative despre aspecte concrete pentru populaţie. +feră date la nivel de comunitate. Informaţii pentru interpretarea datelor cantitative. Clauza impune ca o le&e să fie e(clusă automat după o anumită perioadă de timp5 cu e(cepţia cazurilor c?nd se face ceva special pentru a o menţine. "7 +bservare directă. + clauză de e(pirare a termenului de acţiune poate fi deosebit de utilă !n cazurile !n care se elaborează o le&e sau o re&lementare nouă pentru a soluţiona o situaţie e(cepţională pe termen scurt. +lauza de e6pirare a termenului de ac&iune (clauza concludent(). .

+dată cu dezvoltarea te'nolo&iilor informaţionale5 administraţia poate utiliza baze de date le&islative informatizate şi reţele de calculatoare care să ofere5 at?t &uvernului5 c?t şi sectorului privat5 un acces instantaneu la te(tele de le&i şi re&lementări5 ca şi la analizele impactului de re&lementare care le !nsoţesc. Citirea unei le&i nu trebuie să fie ec'ivalentă cu citirea unui rebus. Astfel de monitoare pot să fie editate fie . 7 Stabiliţi comisii editoriale de recitire a te(tului. Aceste comisii5 stabilite la nivel central sau la nivelul ministerelor5 pot aAuta la asi&urarea faptului că cerinţele le&ale !ndeplinesc standardele comune de !nţele&ere. -e.nicile de comunicare. :e0nicile calitative pentru comunicarea cerinţelor le&ale< 17 1onitorul oficial5 conţin?nd noile le&i şi re&lementări sau amendamente la acestea5 publicate conform unui pro&ram bine cunoscut şi uşor de procurat de către publicul interesat. +omunicarea %i planificarea pentru AIR. + astfel de cerinţă poate să)i obli&e pe funcţionarii publici să e(amineze cu mai multă atenţie problema şi acest lucru poate duce la educarea funcţionarilor pentru stăp?nirea te'nicilor prin care se simplifică limbaAul folosit !n re&lementări şi AIR. Re&lementarea este un instrument c'eie al acţiunii &uvernamentale. Strategiile de comunicare efectivă le&itimează suplimentar acţiunile de re&lementare5 asi&ură o adaptare mai uşoară la ele şi o aplicare mai uşoară. =n urma unor cerinţe le&ale neinteli&ibile5 pot apărea o serie !ntrea&ă de probleme5 precum nivel scăzut de !nţele&ere5 nesi&uranţă privind obli&aţiile5 probleme cu implementarea. Aceste momente ne&ative pot fi evitate folosind anumite #trategii de comunicare< 17 Cereţi ca toate cerinţele de re&lementare să fie inteli&ibile . /nele ţări au stabilit oficii centrale de elaborare a proiectelor de le&e ) pe l?n&ă Parlament5 2uvern sau 1inisterul de :ustiţie ) care ar putea fi mai competente dec?t funcţionarii din ministere la elaborarea unor proiecte de calitate !naltă a noilor le&i. 27 Cereţi ca amendamentele la le&i şi re&lementări să specifice !n mod e(pres modificările făcute. Analiza impactului de re&lementare se prezintă sub forma unui raport structurat care urmează un cadru de elaborare lo&ică şi sistematică a propunerilor pentru o normă sau politica. Pentru orice &uvern5 un element)c'eie pentru implementarea cu succes a re&lementării5 !l reprezintă comunicarea re&lementărilor către cetăţeni şi autorităţile publice. <trategia de comunicare. Autorităţile publice centrale pot selecta te'nicile potrivite pentru a atin&e obiectivele strate&ice5 şi pot adapta aceste te'nici pentru a se potrivi cu circumstanţele particulare ale ţării. + structură ordonată şi lo&ică reduce costurile şi &radul de confuzie !n !nţele&erea le&ii. -ste deci important ca procedurile de adoptare a deciziei să respecte un anume număr de principii !n materie de desc'idere5 de comunicare şi responsabilitate pentru a &aranta respectul valorilor democratice. -(istă ! elemente esenţiale ale comunicării< accesibilitatea şi compre'ensibilitatea 6!nţele&erea7. Acesta permite cunoaşterea de către public a prevederilor care trebuiesc respectate.13.

. *7 Planificarea unei abordări pentru consultare. . . Pre&ătind coduri de le&i periodice5 &uvernele !ntreţin bănci de date le&ale. "7 +r&anizarea &rupurilor de lucru inter&uvernamentale. 2ntre"ările c0eie ce tre"uie adresate in procesul planificării) Ce !ncercăm să realizăm8 Care este rezultatul pe care ni)l dorim8 Cine sunt factorii antrenaţi8 Care sunt constr?n&erile8 Pentru ce suntem pre&ătiţi să intreprindem8 Cine trebuie să participe la elaborarea propunerii8 Ce sarcini trebuie să fie !ndeplinite8 . prin intermediul discuţiei cu cole&ii5 identificarea &olurilor de informaţi şi consultarea anterioară neformală cu factorii interesaţi. 27 Identificarea &olurilor informaţionale. >e'nicile calitative prezentate mai sus nu implică c'eltuieli mari sau cerinţe te'nice complicate. Planificarea pentru AIR. Ar trebui să folosiţi şablonul AIR p)u a discuta !n comun şi a planifica c'eltuielile care vor fi necesare.upă ce AIR a fost !nc'eiată aceasta trebuie aprobată de către Secretariatul AIR şi Comisia de Stat. Ar trebui să vă &?ndiţi la faptul dacă este necesar să consultaţi Secretariatul AIR5 principalii factori de decizie5 consultanţi profesionişti 6statisticieni5 economişti sau Aurişti7.urată totală a elaborării şi implementării AIR variază !n funcţie de o serie de factori5 inclusiv ur&enţa sau prioritatea politică a problemei5 dacă le&islaţia este solicitată şi metodolo&ia adoptată. Codificarea re&lementărilor aAută şi la o interpretare univocă a le&ii.la un nivel central 6conţin toate le&ile5 re&lementările şi amendamentele7 sau pot fi editate pe ministere5 fiecare !n domeniul lor de competenţă. Aceste &r. "7 Identificarea factorilor interesaţi c'eie. 27 -ditarea periodică a cule&erilor de le&i şi re&lementări. +dată finisată AIR va fi supusă unei consultaţii publice oficiale şi toate impacturile maAore vor fi pe deplin cuantificate şi analizate.e ce resurse dispunem8 Care sunt riscurile şi cum le putem reduce8 Planificarea preliminară presupune testarea presupunerilor dvs. . 2uvernele pot stabili &rupuri de lucru din specialişti de la diferite ministere şi or&anizaţii p)u a realiza o mai uşoară comunicare a informaţiilor despre re&lementările le&ale şi AIR. 7 -(aminaţi de ce aAutor veţi avea nevoie. +ficiile de informaţii publice ar trebui să acţioneze ca oficii !n care cetăţeanul nelămurit să primească asistenţă5 pot realiza campanii de informare şi educare. 7 =nfiinţarea de oficii de informaţii publice. au scopul de a evita suprapunerea sau repetarea cerinţelor le&ale. 2uvernul poate stabili5 la nivelul ministerelor şi al le&islativului5 oficii care pot oferi cetăţenilor informaţii despre ultimele re&lementări le&ale5 despre interpretarea lor5 documentele AIR ataşate. Acest fapt vă va aAuta să planificaţi desfăşurarea AIR şi vă va oferi un indicator al timpului necesar. /n prim pas important pentru !mbunătăţirea calităţii le&ilor este pre&ătirea unei cule&eri cuprinzătoare de le&i !n care toate prevederile le&ale pot fi &ăsite.upă planificarea preliminară urmează o serie de paşi importanţi< 17 Cinalizarea procesului de planificare ) convenirea asupra unui plan de acţiuni pentru AIR. =nainte de a !ncepe efectuarea unei AIR5 este important să planificaţi modul de efectuare a acesteia.