Maica Alexandra (Principesa Ileana a României) 1909- 1991

Sfinții îngeri

Apărută cu binecuvântarea Părintelui Mitropolit al Ardealului !P!"! #octor $A%R&'(I% ")R&*A

+unda,ia Anastasia- .009

"/ '% %I)/M #& "+I'0II '1I M%2&'I2I M/R)%RI"I)1RI AI
21M%'I")& R1M4'&

'23I"1RI$1R

Po5ered b6 ABBYY FineReader 11
Pa7ina 1

#o5nload P#+8 9ttp8::arc9ive!or7:details:";intiiIn7eri-MaicaAlexandraprincipesaIleana #o5nload 1#)8 9ttp8::arc9ive!or7:details:";intiiIn7eri-MaicaAlexandraprincipesaIleana<=

)raducerea8 #octor Irineu Pop->istri?eanul "tili@are8 Pro;esoare $umini?a 'icolescu

Cuprins
Precuvântare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! A Mărturisire !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1A 2uvânt Bnainte !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1C Pre;a?ă !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! .0 2AR)&A ')4I- n7erii Bn Dec9iul )estament 2e sunt Bn7erii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.. 1! ";in?ii Bn7eri !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.. .! n7erii că@u?i !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.E n7erii Bn Fene@ă !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!=1 1! n7erii Bn Dec9iul )estament !!!!!!!!!!!!!!!!!!!=1 .! Frădina &denului !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!=. =! 2onvorbirile lui Avraam cu Bn7erii !!!!!!!!!=C G! $ot Hi A7ar !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!=9 A! Iacov !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!G. n7erii Ii primele căpetenii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!GA 1! Moise Ii Iosua !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!GA .! 'aHterea lui "amson (Judecători 1=) !!!!!!G9 =! F9edeon !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!A= n7erii Ii pro;e?ii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AE 1! Dalaam Hi asinul său !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!AE .! Ilie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!C0 =! Isaia !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!C= G! Ie@ec9iel !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!CE A! *a9aria !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!E= n7erii Bn poe@ie- povestiri Hi Apocalipsă !!!!!!!!EK 1! &@dra Ii Psalmii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!EK .! Iov !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!K1 =! #aniel !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!K= G! )obit !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!KK A! . Macabei !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!90 C! 2artea secretelor lui &no9 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!9G E! Re@umat !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!101

Pa7ina .

2AR)&A A #1%A - n7erii Bn 'oul )estament -

n7erul >unei Destiri !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!10C n7erii de la >etleem !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!11C 1! Păstorii ($uca .- K-1G) !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!11C .! 2ei trei ma7i (Matei .- 1-1.) !!!!!!!!!!!!!!!!1.0 =! +u7a !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1.. n7erii ispitirii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1.C n7erii Bn sluLirea Ii Bnvă,ătura #omnului !!!!!1== 1! n7erul Pă@itor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1== .! n7erii mor?ii Ii ai dreptă?ii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!1=C =! #iavolul Hi Bn7erii lui !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1=K G! >ucuria Bn7erilor !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1G. ";ârIitul Ii noul Bnceput !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1G=

1! F9etsimani !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1G= .! Fol7ota !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1GE =! Piatra !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1GK G! năl?area Ii a #oua Denire !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1A1 n7erii Bn >iserica Primară !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1AA 1! ";ântul Petru Hi ";ântul Ioan !!!!!!!!!!!!!!!!!1AA .! &vadarea lui Petru !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1AE =! ";ântul Mte;an !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1A9 G! 2orneliu !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1C1 A! +ilip !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1C. C! ";ântul Pavel !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1CG n7erii Bn epistole !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1CC n7erii Bn 2artea Apocalipsei !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1E=

2AR)&A A )R&IA - n7erii Bn >iserica 2reHtină -

n7erii Bn >iserica 2reHtină !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!191 1! 2omentariu introductiv !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!191 .! 'oul )estament Apocri; !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!19G =! Manuscrisele de la Marea Moartă !!!!!!!!!19E G! Părin?ii Pustiului !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!199 n7erii Ii Părin?ii >isericii Primare !!!!!!!!!!!!!!!.0. 1! ";ântul I7natie din Antio9ia !!!!!!!!!!!!!!!!!!.0= .! ";ântul 2lement din Roma !!!!!!!!!!!!!!!!!!!.0C =! Justin Martirul !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.0K

G! ";ântul Irineu !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.09 A! )ertulian !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.10 C! ";ântul 2lement din Alexandria !!!!!!!!!!!!.11 E! 1ri7en !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.1= K! Păstorul lui 3ermas !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.1C n7erii Bn vremea ";in?ilor Părin?i ai >isericii !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.1E 1! ";ântul Atanasie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.1K .! ";ântul Dasile cel Mare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..1

Pa7ina =

=! ";ântul Fri7orie de '6ssa !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..A G! ";ântul Fri7orie de 'a@ian@ (circa =.9 =K9 d!3r!) Hi ";ântul 29iril al Ierusalimului (circa =1A - =K9 d!3r!) !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!..K A! ";ântul Ambro@ie !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.=. C! ";ântul Au7ustin din 3ippo !!!!!!!!!!!!!!!!!!.=A E! ";ântul Ioan 3risostom (Fură de Aur) !!.=K K! Ierar9iile cereHti ale lui #ionisie Areopa7itul !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.G0 9! ";ântul Fri7orie cel Mare !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.A1 10! ";ântul Ioan #amasc9inul !!!!!!!!!!!!!!!!!!.AA

n7erii Bn ";intele litur79ii Ii ru7ăciuni !!!!!!!!!.A9 n7erii Bn arta creHtină !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.CK 1! Introducere !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.CK .! Arta bi@antină !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.E0 =! &vul Mediu !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.E= G! RenaHterea !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.EK A! Perioada barocă !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.K1 C! "pre modernism !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.K=

&pilo7 !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! .KC

NÎntr-o zi, dis-de-dimineaţă, când aveam şapte ani, am văzut îngerii. Sunt tot atât de sigură azi cum am fost şi atunci... Această întâmplare - propria-mi experienţă, stă atât la începutul cât şi la sfârşitul acestei cărţi... Îngerii au o miraculoasă realitate. Activitatea lor printre noi a devenit pentru mine o realitate vitală, pozitivă O!

Maica Alexandra

Pa7ina G

Precuvântare
#octor Irineu Pop->istri?eanul- &piscop Dicar

1rice carte adevărată mă tulbură Hi mă neliniHteHte pentru multă vreme- de parcă autorul Hi-ar ;i turnat Bn su;letul meu tot su;letul lui- eliberându-se pe sine Hi stârnindu-mă cu bucuriile sau dilemele lui ;iin?iale! "e Bntâmplă- Bn acest ca@- procesul ciudat al comuniunii spirituale depline- care se creea@ă Bntre cititor Hi autor Hi care de ;apt ar trebui să ;ie- am mai spus-o- criteriul suprem al criticii literare! +iin?a spirituală a căr?ii se Bntrupea@ă Bn conHtiin?a cititorului Hi are loc naHterea cea de-a doua- poate cea adevărată- a operei respective Hi care-i descoperă dimensiunile existen?iale- o le7itimea@ă Hi o impune posterită?ii! Puterea de a crea stări noi de conHtiin?ă Bn su;letele cititorilor- de a desci;ra ra?iunile divine ascunse Bn lume Hi de a da sens vie?ii omeneHti- ?ine de unicitatea prin excelen?ă a scriitorului de bar- Bn@estrat de sus cu această ;or?ă spirituală de a convin7e imobilitatea- indi;eren?a Hi pasivitatea intelectuală- pe de o parte- iar pe de alta- de a puri;ica Hi trans;i7ura realită?ile vă@ute Hi nevă@ute pe care le contemplă! Artistul adevărat ne smul7e din sin7urătatea noastră- din subiectivismul Bn care ne @batem Hi ne pune Bn comuniune directă- personală- cu realită?ile noi pe care ni le descoperă- Bmbo7ă?indu-ne Hi Bntărindu-ne su;leteHte! n această privin?ă- literatura teolo7ică actuală Bnre7istrea@ă o personalitate creatoare de Bnaltă talie du9ovnicească- a cărei modestie austeră se armoni@ea@ă per;ect cu unicitatea ei exemplară! &ste vorba de Maica Alexandra- prin?esa Ileana a Românieimona9ia din &ll5ood 2it6- o adevărată mamă du9ovnicească cu su;let ;rumos- pro@atoare de excep?ie- exemplu viu de dăruire pentru a lui #umne@eu slavă Hi a omului sluLire!

Pa7ina A

Maica Alexandra s-a născut Bn 1909- ;iind ;iica cea mică a re7elui +erdinand Hi a re7inei Maria! 2rescută Bntr-un climat spiritual elevat- a ;ost deprinsă de mama ei cu arta Hi ;rumuse?ea Bncă de la vârstă ;ra7edă- iar tatăl său- sever- Bi vorbea despre datorie Hi devo?iune pentru România! 2ând avea A ani- a Bnceput 7roa@a marelui ră@boi mondial! +ratele ei mai micMircea- a murit de ;ebră ti;oidă la vârsta de A ani! Ilenei i-a ;ost dat s-o vadă pe mama ei mai mult Bn uni;orma de in;irmieră decât Bn costume ;ermecătoare! Prin?esa Ileana a primit educa?ie prin membrii ;amiliei- doici Hi tutori! #e la mama ei a Bnvă?at en7le@a Hi ;rance@a- de la tatăl ei 7ermana- iar de la membrii cur?ii română! A ;ost crescută Bn credin?a ortodoxă- potrivit 2onstitu?iei române! $a vârsta de 1E ani- a călătorit cu mama sa Bn America! Apoi- Bmpreună- au ;ăcut o excursie Bn "pania- unde l-a Bntâlnit pe tânărul Anton de 3absbur7- ar9iducele de Austria- i@7onit din propria sa ?ară de situa?ia politică a vremii! n anul 19=1 s-a căsătorit cu acesta la Palatul PeliHor din "inaia! Revolu?ia spaniolă a Bmpiedicat reBntoarcerea tânărului cuplu Bn "pania! Re7ele 2arol al II-lea- ;ratele ei mai mare- a 9otărât ca nici un 9absbur7 să nu se nască pe pământul românesc! $i s-a permis să vi@ite@e Austria- dar nici aici copilul nu avea Bn7ăduin?a să primească cetă?enia! #e-abia copiii născu?i Bn 19=A Hi 19=E vor primi cetă?enia austriacă! Principesa BHi va educa odraslele sale cu multă delicate?e- dorind ca tot ceea ce ele au Bnvă?at să aplice cu promptitudine Hi să aLute pe al?ii! 2ând 3itler a anexat Austria- se nasc ;etele ei cele mai mici8 Maria Ma7dalena Hi &lisabeta! Re7ina Maria se stin7ea din via?ă! Principesa Ileana era disperatăneBn7ăduindu-i-se să ;ie lân7ă mama ei Bn cele din urmă clipe! I se permite totuHi să participe la ;uneraliile de stat! Ar9iducele este Bnrolat Bn armată- Bn timp ce 3itler atacă +ran?a! Prin?esa s-a străduit să-Hi Bn7riLească copiii Hi 7ospodăria sin7ură- locuind Bntr-un castel din a;ara Dienei! A petrecut mult timp la Diena- sluLind ;luxului crescând de răni?iPa7ina C

care cur7ea de pe câmpurile de bătălie! A lucrat pentru 2rucea RoHie- aLutând pe românii răni?i să se re;acă Hi să-Hi 7ăsească drumul spre casă! n anul 19G=- Bntrea7a ;amilie este la >ran! Ar9iducele a primit concediu Hi s-a Bntors acasă pentru pu?ină vreme! *iua de .= au7ust 19GG 7ăseHte Bntrea7a ;amilie ar9iducele- prin?esa Hi cei Hase copii - acasă- la >ran! 1raHul este i@olat Hi e tăiată orice posibilitate de a călători Bn oraHele din apropiere! Prin?esa dorea mult să ;acă ceva pentru răni?ii Hi pentru su;erin@ii compatrio?i! n acest scop- donea@ă o bucată de pământ peste râul )urcu! Militarii români ;ac un pod peste râu Hi- Bntr-un ritm surprin@ător- ia naHtere un spital- care se va numi N"pitalul Inima Re7ineiO- Bn cinstea ;aptului că inima re7inei Maria era Bn7ropată Bntr-o capelă mică- din piatră- Bn >ran! Prin?esa era atât de implicată Bn problemele spitalului- Bncât- Bndată ce a avut o ec9ipă de doctori buni Hi un personal de vreo Hase surori- personal- cu dăruire- dădea aLutor- c9iar Bn sala de opera?ie! n această perioadă- 7uvernul comunist Bncepe preluarea industriei private- iar Bn Hcoală se predă materialismul dialectic Hi se vorbeHte despre absurditatea reli7iei! "tuden?ii sunt supuHi procesului de Nspălare a creieruluiO! +amilia re7ală trăieHte acum Bn camera de 7ardă de la poalele castelului- Bn condi?ii ;oarte modeste- iar această NHedere temporarăO se prelun7eHte aproape patru ani! Munca prin?esei Ileana la spital a devenit o pasiune! 'umărul pacien?ilor se Bnmul?eHte Hi aceasta presupune multă aler7ătură Hi ener7ie! "e luptă pentru a adopta i7iena modernă- Hi caută să convin7ă pe to?i membrii 7uvernului să-i permită să aibă ec9ipamentul cuvenit! #upă 2răciunul anului 19GE- când >ranul este puternic acoperit cu @ăpadăprin?esa este sunată la tele;on de re7ele Mi9ai- care doreHte să o vadă imediat! Pleacă Bn 7rabă Hi a;lă de la nepotul său veHti proaste! Re7elui i s-a dat un ultimatum8 Bn cinci @ile să-Hi ;acă ba7aLele Hi să părăsească ?ara- alt;el va avea de Bntâmpinat procesul de Ludecată Hi execu?ia! Prin?esa n-ar ;i vrut să părăsească ?ara- dar era ;oarte Bn7riLorată de ;amilia ei! ntre timp- ea se Bntorcea la >ran- unde a;lă că 7ăr@ile armate- cu mitraliere- au ;ost
Pa7ina E

reparti@ate la ;iecare cameră! #eci- plecarea era iminentă! 1rice obiect de valoare este considerat proprietate de statP conturile de la bancă sunt Bn79e?ate- iar tele;oanele deconectate! #upă alun7area din ?ară- au călătorit prin &lve?ia Hi Ar7entina- iar Bn 19A0 prin?esa Hi cei Hase copii aLun7 Bn "tatele %nite alemAmericii- Bn timp ce ar9iducele se reBntoarce Bn Austria! n cele din urmă- vor divor?a! A trebuit să 7ăsească o cale pentru a câHti7a un venit din care să educe- să Bmbrace Hi să-Hi 9rănească copiii! Prin?esa Ileana a străbătut America spre a ?ine prele7eri Hi con;erin?e despre experien?ele sale de dincolo de cortina de ;ier! ncepe să scrie o carte ce se va numi NI live a7ainO ()răiesc din nou)- iar după doi ani o alta- numită N3ospital o; t9e QueenRs 3eartO ("pitalul Inimii Re7inei)! A reuHit să-l plase@e pe ;iecare din cei Hase copii Bn Hcoli cu internat- aHa Bncât să se poată deplasa pentru con;erin?ele sale! Pe măsură ce copii cresc- ea simte tot mai mult nevoia de a se dedica sluLirii comunită?ii! Anul 19A9 este un an teribil pentru prin?esa Ileana! +iica ei mai mare- abia căsătorită- călătoreHte cu so?ul ei- Rusc9- Bn America de "ud! n Rio- avionul pierde spa?iul de decolare Hi to?i pasa7eri decedea@ă! #upă pu?in timp- Bn anul 19C1- prin?esa vinde casa din 'e5ton Hi- la s;atul Mitropolitului Antonie de "urou@9- se mută Bn +ran?a! Aici- la vârsta de A. de ani- devine novice la Mănăstirea ortodoxă NAcoperământul Maicii #omnuluiO din >uss6-en-1t9e! N n inima mea- Bmi spunea ea- Bntotdeauna am dorit să devin călu7ări?ă! #ar a ;ost atât de mult de ;ăcut Bn România când am ;ost tânărăO! n mânăstire a 7ăsit via?a pe care Hi-a dorit-o- petrecând aici Hase ani! Da pleca apoi Bn America- pentru a construi o mănăstire ortodoxă! "punea ;iului ei- Mte;an8 N#acă #umne@eu voieHte să ;ie aceasta- &l Bmi va da atât putere cât Hi miLloace ;i@ice să-mi Bndeplinesc datoriaO! n ciuda trupului ei ;irav- a durerii sale artritice- a părului cărunt- BHi ia sarcina de a construi o mănăstire- cu aceeaHi ener7ie Hi vi@iune cu care a construit cele două spitale ale sale! Iată ce scrie ea BnsăHi Bn revista Mănăstirii- despre aceasta8 N2u
Pa7ina K

credin?a mea ;ermă Hi cu voin?a să ;ac lucrarea lui #umne@eu- m-am an7aLat să Bn;runt orice s-ar ivi! #e asemenea- mi-am amintit cuvintele mamei mele8 )rebuie să Bn;run?i via?a- căci via?a iubeHte pe cel brav! ncre@ându-mă Bn ocrotirea Maicii lui #umne@eu- am sperat să ;iu bravăO! A ;ăcut o colectă- a adunat suma necesară care- Bmpreună cu ceea ce ea BnsăHi poseda- a ;ost su;icient pentru ac9i@i?ionarea proprietă?ii pe care stă astă@i Mănăstirea din &l5ood 2it6! #upă aceea s-a reBntors la >uss6 unde- Bn primăvara anului 19CE- este tunsă Bn mona9ism- primind voturile mona9ale de statornicie- ascultare- sărăcie Hi castitate Hi- cu acel an7aLament s;ânt- a devenit Maica Alexandra! Peste pu?in timp a sosit la 'e5 SorT- lăsând-o pe sora Ileana Bn urma ei- atât cât a ;ost posibil! N2a un vapor ce navi79ea@ă pe mare - mărturisea ea - am lepădat vec9ile obli7a?ii- poveri- bucurii Hi dureri- apar?inând celei ce ;usesem odată! 2u aLutorul #omnului am 7ăsit ec9ilibrul ;ără a ;i neloială trecutului! Am ;ost capabilă să ascult c9emarea lui #umne@eu Hi statornică Bn ale7erea cursei care mi-a ;ost pusă BnainteO (N$i;e )rans;i7uredO- nr! 1:19KK- pa7! 1C)! $a 11 au7ust 19CE a avut loc ceremonia implantării ";intei 2ruci pe locul unde urma să se ridice altarul capelei- pentru a Bncepe apoi consturirea clădirii provi@orii a Mănăstirii! Maica Alexandra locuia Bntr-o rulotă- o casă mobilă- aHe@ată Bn acea ;rumoasă re7iune deluroasă! I-a ;ost extrem de 7reu Hi a avut de Bn;runtat multe neplăceri- Bn timp ce construc?ia pro7resa! '-a ;ost uHor să-i ;acă pe credincioHii ortodocHi să Bn?elea7ă necesitatea vie?ii mona9ale ortodoxe Bn America! #ar se străduia să-i convin7ă Ncă existau ast;el de ;iin?e ca mona9iile ortodoxe- că mona9ismul nu era o re@erva?ie romano-catolică Hi că de ;apt mona9ismul a Bnceput Bn Răsăritul 1rtodox- iar abia mai târ@iu a ;ost introdus Bn ApusO (N$i;e )rans;i7uredO- nr! 1:19KK- pa7! 1K)! n acest ;el aduna colectele Hi- ;oarte curând- sămân?a aruncată de ea va prinde rădăcină- căci pe coasta dealului apare capelaurmată de di;erite locuin?e! Apare primul aHe@ământ mona9al ortodox cu vorbire Bn limbă
Pa7ina 9

en7le@ă- pentru ;emeile ortodoxe de orice ori7ine etnică! +orma?ia sa re7ală a aLutat-o pe Maica Alexandra- Bn mod surprin@ător- să ;acă ;a?ă austerită?ii mona9ale Hi renun?ării la lumea temporală Hi la toate cursele ei! &a spune8 N2a persoană re7ală- trebuie să ;ii ;oarte disciplinată! #e la Bnceputul vie?ii tale eHti o persoană publică! Apar?ii ?ării! Amu@amentul tău personal nu Loacă nici un rol! #atoria ta vine Bn primul rândO! Maica Alexandra a ;ost mereu ;oarte ocupată cu activită?ile bisericeHti- cu scrisul Hi cu creHterea obHtii sale! &ra bucuroasă că o paLiHte 7oală a Bn;lorit Bntr-un adevărat centru de ru7ăciune- s;in?it Bn septembrie 19CK! Maica Alexandra se sim?ea ;ericită! $a .= ;ebruarie- pe când eram student la %niversitatea din Priceton- "tatele %nite- Prea 2uvioasa "tare?ă m-a invitat să iau o vacan?ă Bntr-un mediu ortodox Hi românesc- dacă se putea Bnainte de ";intele PaHti- deci Bn Postul Mare- pe care-l descria drept Ncel mai ;rumos ciclu al >isericii- cu bucuria ";intelor PaHti ca răsplatăO! 'u voi uita niciodată impresiile lăsate de vi@ita pe care i-am ;ăcut-o Maicii Alexandra Bn aprilie 19KK! ntr-un col? al c9iliei sale am vă@ut ;rumoase icoane din aur Hi ar7int- datând din secolul al 10-lea- Bntre care se a;la Hi una transmisă Bn ;amilie de la ?arul 'icolae I al Rusiei despre care se spune că ar con?ine o aHc9ie din crucea lui Iisus 3ristos! 2apela Mănăstirii posedă icoane antice aduse de Maica Alexandra din &uropa! Pe o noptieră- lân7ă patul ei- se a;la o mică cutiu?ă din aur- averea cea mai pre?ioasă a prin?esei de altădată! 2utiu?a con?inea o ;ărâmă de pământ românesc- apucat Bn 7rabă Bn timpul evadării din comunismul de tip sovietic- după cel de-al II-lea ră@boi mondial! A lăsat prin testament ca această ?ărână să ;ie Bn7ropată cu ea! mi aduc aminte cu plăcere de conversa?ia pe care am avut-o cu Prea 2uvioasa Maică- Bn modesta cameră de primire- pe pere?ii căreia atârnau portretele părin?ilor ei+erdinand Hi Maria! Medea incomod- cu mâinile 7oale- aHa că aproape Bntotdeauna lucra la
Pa7ina 10

metanii- Bn timp ce re;lecta la multele aspecte ale vie?ii sale! Re;u@a să compare modurile de via?ă- re7al Hi reli7ios- a;irmând adeseori8 NAtunci mi-am ;ăcut datoria ca prin?esăacum Bmi ;ac datoria ca mona9ieO! &piscopul 'atanael- impresionat de exemplul ei- spunea8 N2a persoană- ca individ- am admira?ie pentru ea- căci c9iar neavând o situa?ie (socială Bnaltă)- ea putea să ;i avut o via?ă care ar ;i mult mai mult Bn compara?ie cu al?i oameni de condi?ia ei!!! n locsă @icem- că a ;ost o prin?esă care a devenit călu7ări?ă- cred că era mai mult o călu7ări?ă care a trecut prin via?a de prin?esăO! #upă revolu?ia anticomunistă din #ecembrie 19K9- ea Bmi scria8 N#esi7ur că toate evenimentele din ?ară m-au bucurat Hi m-au cutremurat! 'u m-am aHteptat să trăiesc această @i Hi nu-mi revin BncăO! ntre altele- mă roa7ă să-i dau un s;at Bn le7ătură cu ;orul căruia să se adrese@e dele7a?ia ortodoxă americană ce va veni Bn România- pentru a discuta cu privire la trimiterea de aLutoare! $a .0 mai 1990- aLunul sărbătorii ";in?ilor Bmpăra?i 2onstantin Hi &lena- Bmi trimitea aceste cuvinte8 N$a noi e @i de ru7ăciuneprive79ere pentru ";in?ii Bmpăra?i! Inima Bmi este 7rea- cu 7ândul la ?ară- la re7e- la cei care se luptă pentru dreptate! )otul este aHa de con;u@- iar ;iecare are altă părere Hi alte convin7eri! Personal- am ;ost scoasă din via?a paHnică de mânăstire Bntr-o viitoare de publicită?i- 7a@ete- radio etc! 'u mi-a ;ost uHor!!! aHa că sunt tare obosităO! #upă evenimentele din decembrie 19K9- Maica Alexandra a dorit mult să aLute copii or;ani din România! #eHi Bn vârstă de K1 de ani Hi cu sănătatea Hubre@ită- a venit Bn ?ară Bnso?ită de una din ;iicele sale- să vadă ce se poate ;ace! "e bucura de succes! Pretutindeni era ova?ionată de mul?imi! "-a Bntors Bn "tatele %nite Hi- cu promptitudine- a ac?ionat pentru spriLinirea ;ondului N3elp t9e c9ildrenO! n decembrie 1990 Bmi scria8 N"unt ;oarte ocupată cu aLutoarele pentru România! 'u pot ;ace mare lucru- ;ac doar le7ături cu cei care pot Hi sunt dispuHi să aLute! & o aHa de mare Lale Bn Bntrea7a ?ară! Primesc nenumărate scrisori! ALut- cât pot- cu cuvântul Hi ;apta (când se poate) Hi mi se
Pa7ina 11

;rân7e inima de durereO! Mi mai ;ăcea această mărturisire miHcătoare8 NRevederea cu România- după G. de ani- a ;ost plină de duioHie! Am mul?umit #omnului că sunt călu7ări?ă Hi- deci- ;iind ;ără un NacasăO la care să mer7- l-am 7ăsit Bn >isericăO! n curând a că@ut bolnavă Hi a ;ost internată Bn spital! Medicii ;amiliei vin să o vadă! n urma unui atac de cord- este imobili@ată Hi nu mai poate vorbi! Pe o placă cu al;abetul- a indicat ce cruce voia să aibă pe mormânt8 una românească- simplă cu un acoperiH de lemn- cum au ?ăranii! PrimeHte ";ânta mpărtăHanie Hi )aina ";ântului Maslu! Apoi preotul du9ovnic citeHte deasupra patului ru7ăciunile de ieHire a su;letului din trup! n mână dreaptă- Maica ?inea crucea ei pre;erată- iar cu mâna stin7ă Bl strân7eape ;iul ei Mte;an! $a .1 ianuarie 1991- pe la ora amie@ei- respira?ia i s-a oprit- iar su;letul ei s-a despăr?it de trup! n testament- Maica a cerut numai două lucruri8 să ;ie Bn7ropată cu cutiu?a ei de ?ărână românească lân7ă ea Hi să ;ie iertată de cei cărora le-ar ;i 7reHit- pentru că n-ar ;i vrut să ;acă aceasta! $a ;uneraliile ei au participat ;iul Hi cele trei ;iice care mai sunt Bn via?ă- Hapte nepo?i Hi patru strănepo?i! #istinsa Hi cuvioasa maică se odi9neHte pe o colină a Penns6lvaniei- Bn locul pe care l-a ales pentru construirea Mănăstirii N"c9imbarea la +a?ăO! 2el care a cunoscut pe această ;ondatoare a Mănăstirii Hi maica du9ovnicească- a 7ăsit Bn ea un exemplu Bn statornicie temperată de adversitate- răbdare testată de Bmpotrivire- curaL iluminat de compasiune- umilin?ă ra;inată de su;erin?ăcredin?ă Bncercată prin tă7adă- speran?ă trium;ătoare născută din triste?e- pace dobândită prin ru7ăciune! Dia?a ei a ;ost o continuă străduin?ă către realitatea cerului- dar a Htiut că pe calea spre eternitate- pe care nu o dată o numea Ndrum aprins prin pustieO- ;iecare creHtin este c9emat să-Hi ;acă datoria- aici Hi acum- o datorie care uneori cere de la noi Ndisciplină austeră Hi o ;oarte amară dăruire de sineO! n abne7a?ie (devotament) Hi disciplină- ea era tot atât de statornică Hi curaLoasă pe cât era de răbdătoare- iar Bn via?a
Pa7ina 1.

personală a dovedit - nu doar o dată - voin?a ei de a pune Nbinele celor mul?iO deasupra binelui său propriu- cu 7enero@itate Hi cu iubire! 2redin?a- disciplina- smerenia- curaLul eivor rămâne ca o mărturie constrân7ătoare pentru to?i care au cunoscut-o- iar al său continuu memento N)rebuie să ;acem ce putemO Bncă răsună ca un ecou Bn vie?ile pe care ea le-a atins! "untem inspira?i de ceea ce exprima Hi trăia atât de deplin8 N!!!o credincioHie răspun@ătoare ;a?ă de #omnul- o noble?e de @i cu @i a vie?ii Hi o Bncredere Bn 7riLa iubitoare a lui #umne@euO! Această carte a Maicii Alexandra (N";in?ii Bn7eriO) este o expresie a su;letului ei curat- un su;let care $-a căutat pe #umne@eu Bn toată via?a ei- condus de Bn7erul copilăriei! n7erii supuHi lui #umne@eu- sunt vă@u?i numai de aceia care sunt disponibilicura?i cu inima- precum inima de copil este curată! n acest secol- ;oarte pu?in s-a scris despre ";in?ii Bn7eri! n multe min?iBn7erii sunt doar un produs al ima7ina?iei- ca "anta 2laus (personi;icare a 2răciunului- Bn lumea apuseană)- sau sta;iile ma7ice! nsă >iblia accentuea@ă realitatea lor Hi servirea constantă Bn numele poporului lui #umne@eu! ntr-o lume materialistă- care totuHi este depănată cu rău Hi su;erin?ă- trebuie să descoperim din nou Bnvă?ătura autentică a ";intei "cripturi despre ";in?ii Bn7eri! 2on?inutul spiritual al Bntre7ii lumi Bn7ereHti se comunică Hi BnrâureHte (in;luen,ea@ă)- ;ără Bndoială- con?inutul spiritual al lumii omeneHti! Maica Alexandra a arătat cât de important este locul Bn7erilor Bn via?a omului! &a a Bntreprins un studiu biblic Hi patristic despre Bn7eri! "tudiul este ;ascinant Hi actualsubiectul ;iind mai relevant astă@i decât- poate- oricând Bn istorie! Aceasta deoarece Bn7erii sunt cei care ne aduc un ori@ont nou de cunoaHtere Hi un aLutor Bn de@voltarea ori7inalită?ii noastre pe linia unei ;rumuse?i a cură?iei Hi a unui caracter superior! n miLlocul unei lumi deHirate- care trăieHte Bntr-o perpetuă stare de cri@ă- subiectul despre Bn7eri va ;i de mare mân7âiere Hi inspira?ie pentru cei care cred Bn #umne@eu Hi un stimulent pentru necredincioHi! n7erii se a;lă Bntr-o solidaritatea ontolo7ică (lo7ică) cu oamenii Hi cu lumea
Pa7ina 1=

sensibilă- Bnăl?ând Bmpreună doxolo7ie (laudă) lui #umne@eu! Destindu-$ pe #umne@eu oamenilor- ei sluLesc mântuirii lor! 2artea N3ol6 An7elsO ne descoperă nu numai pe o mare trăitoare a dreptei credin?e- dar Hi pe o iscusită mânuitoare a condeiului- cu o Bnaltă concep?ie despre locul s;in?ilor Bn7eri Bn via?a >isericii Hi rolul lor Bn iconomia mântuirii noastre! n7erii- Bntr-adevăr- lucrea@ă asupra subiectelor umane pentru a le Bntări Hi a le sus?ine Bn ac?iunea lor de spirituali@are- de nealipire la cele materiale- care se repercutea@ă asupra trupurilor lor Hi- prin ele- asupra lumii interioare! &i le comunică oamenilor un aLutor ener7etic de spirituali@are ca- prin aceasta- să poată cunoaHte mai uHor pe #umne@eu Hi să se men?ină Bn pă@irea poruncilor divine! 2apitolele căr?ii sunt ilustrate nu numai cu exemple Hi texte din ";ânta "criptură Hi ";in?ii Părin?i- ci autorul recur7e- Bntr-o mare măsură- la tradi?ia litur7ică a >isericii- privind Bnvă?ătura ei an7elolo7ică! Prin ;olosirea acestor surse- expunerea câHti7ă Bn adâncime- devenind mai densă Hi mai captivantă! Pre@enta lucrare este o splendidă mono7ra;ie Bnc9inată an7elolo7iei Dec9iului Hi 'oului )estamentP ea nu are numai un con?inut doctrinar- ci Hi unul moral- pentru @idirea su;letească a credincioHilor- pentru propăHirea lor Bn dra7oste- Bn cură?ie- s;in?enie Hi pace! Mă simt Bndatorat să exprim mul?umirea Hi recunoHtin?a mea sinceră doamnei doctor Dictoria Dasiliad din >ucureHti Hi studentului teolo7 Mte;an Iloaie din 2luL-'apoca pentru su7estiile bune Hi aLutorul 7eneros o;erit Bn redactarea acestei căr?i! +acă #umne@eul 1Htirilor ca lucrarea de ;a?ă să aducă mân7âieri celor bolnavi Hi pe patul mor?ii- BncuraLare celor a;la?i sub presiunile existen?ei @ilnice- Bndrumare celor ;rustra?i de evenimentele 7enera?iei noastre! #octor Irineu Pop->istri?eanul- &piscop Dicar
Pa7ina 1G

Mărturisire

Această carte a ;ost Bncepută Bnainte de a intra Bn via?a mona9ală! "unt per;ect conHtientă de lipsurile ei- dar nu am putut totdeauna să ;ac să cur7ă atât de multe i@voare necesare unei asemenea lucrări- prin urmare cer Bn7ăduin?ă cititorului! #e-a lun7ul multor ani de cercetări- am ;ost aLutată Hi BncuraLată de mult mai multe persoane decât e loc aici să le numescP totuHi- tuturor le transmit cele mai calde mul?umiri! Mul?umesc Bn special Mitropolitului Ant9on6 >loom (de "uro@9)- $ondra Hi Ar9iepiscopului Dalerian al #iece@ei române a >isericii 1rtodoxe din America- pentru continua lor BncuraLare! #eosebita mea recunoHtin?ă Părintelui Re7is >ar5i7- Prior al 2omunită?ii Maicii #omnului (communit6 o; 1ur lad6) 1s9Tos9- Uisconsin- care a citit Hi redactat cu răbdare manuscrisul Hi c9iar l-a dactilo7ra;iat din nou- pentru mine- Bn ;inecele mai calde mul?umiri Părintelui >a@il Pennin7ton de la Mănăstirea ";ântului Iosi;"pencer- Massac9usetts- pentru interesul Hi amabilitatea sa Hi pentru că a acceptat să scrie cuvântul introductiv Hi- de asemenea- pentru ;aptul de-a ;i atras aten?ia "urorilor de la "t! >edeRs Publications asupra manuscrisului Hi care ulterior s-au an7aLat atât de 7eneros să tipărească smerita mea lucrare! Pro;unda mea recunoHtin?ă ;iecăruia dintre ei! Mă ro7 ca această cărticică să se bucure de bunăvoin?ă Bn ;a?a #omnului #umne@eul nostru- 2ăruia I se cuvine toată slava- cinstea Hi Bnc9inăciunea!

Maica Alexandra"tare,a Mănăstirii 1rtodoxe "c9imbarea la +a,ă

Pa7ina 1A

Cuvânt înainte

N n7erii pe care i-am au@it Bntru cele BnalteO! 2ei mai mul?i dintre noi- cred- au cântat acest colind popular măcar o dată Bn via?a lor! #ar câ?i dintre noi au au@it de;apt un Bn7erV "au câ?i i-au luat seriosV &i ;ac parte din decorul 2răciunului! #oi apar Hi Bn scena nvierii! Ar ;i trebuit să ;im destul de binecuvânta,i Bn tinere?ea noastră ca să avem cunoHtiin?ă asupra Bn7erilor noHtri pă@itori! #in păcate- i-am părăsit odată cu Bnc9ipuirile copilăriei! 'imeni nu este- poate- atât de ne7liLat ca aceHti Bnso?itori- ce ne poartă tot timpul de 7riLă! Mi totuHi Bn7erii sunt o realitate- sunt pre@en?e extrem de active Bn des;ăHurarea dramei crea?iei Hi Bn exerci?iul vie?ii @ilnice a lumii noastre! I7norându-le pre@en?aaLutorul Hi 7riLa- ne lipsim Bn primul rând pe noi BnHine de un important i@vor de mân7âiere- de Bntărire Hi de speran?ă! )radi?ia monastică a ;ost Bntotdeauna ;oarte vie cu privire la cetele Bn7ereHti! 1 teolo7ie bo7ată- Bntemeiată pe revela?ia a;lată Bn "cripturi- a ;ost elaborată de acel călu7ăr sirian din secolul al A-lea- care ne este cunoscut sub numele de Pseudo #ionisie (pentru că el Hi-a luat ca pseudonim numele ;aimosului convertit al ";ântului Pavel- #ionisie Areopa7itul)! >ernard de 2lairvaux- marele mistic cistercian- a per;ec?ionat atât de mult Bnvă?ătura lui #ionisie- introducând-o Bn tradi?ia >isericii 1ccidentale- Bncât a ;ost numit N#octorul Bn7erilorO! #octorul An7elic - ";ântul )oma de AWuino- cel mai mare dintre scolastici- a Bncorporat deplin Bnvă?ătura lui #ionisie Bn opera sa capitală- "umma )9eolo7ica! #eHi tradi?ia este ;oarte bo7ată Hi cei mai mari Bnvă?ători Hi mistici au dedicat Bn7erilor pa7ini Bntre7i Hi tratate- eu nu cunosc nici o lucrare contemporană comparabilă
Pa7ina 1C

cu această mărea?ă Hi ;oarte amplă antolo7ie concepută de Maica Alexandra! +emeie deosebită- care a trăit deplin )radi?ia- Maica a te@auri@at pentru noi cei mai pretioHi bul7ări de aur! Mi asta e bine! Poate pentru că Bn nici o altă perioadă a vie?ii >isericii n-au ;ost atât de ne7liLa?i Bn7erii Hi n-a ;ost atât de multă nevoie de ei! ntr-o epocă Bn care ;enomenolo7ia predomină- iar bărba?ii Hi ;emeile trăiesc mai ales prin sim?urile lor- protectorii Hi prietenii care nu pot ;i vă@u?i Hi sim?i?i- nu pre@intă- se pareprea multă Bncredere! 2ând Htiin?a caută cu orice pre? să stăpânească Hi să explice totulactivitatea spiritelor cereHti libere Bn s;era cosmică nu se potriveHte contextului! Preluarea tradi?iei de către Maica Alexandra- cu toată plinătatea- ec9ilibrul Hi bo7ă?ia ei- adau7ă mult unei ere de Itiin,ă sărăcite pentru a ne aLuta să apreciem- să ne bucurăm Hi să colaborăm cu ordinea creatoare- Bnăuntrul căreia trebuie să 7ăsim propriul nostru Bn?eles Hi să ne câHti7ăm- prin strădanii- propria salvare! 2red că acest contact cu realită?ile cereHti- pe care ni-l o;eră această Bnvă?ătură vie a tradi?iei- este deosebit de important pentru acei creHtini care Bncearcă să trăiască o via?ă plină de ru7ăciune Hi laudă- Bn special pentru cei care psalmodia@ă @i Hi noapte sluLba dumne@eiască! Jert;a noastră de laudă are nevoie de o ;oarte Bnsemnată dimensiune Hi riscă pericolul de a rămâne le7ată de cele pământeHti- dacă nu suntem aten?i la modul Bn care ru7ăciunea noastră de laudă se ;ace una cu aceea a marii cete Bn7ereHti- care Bmpreună cu noi creea@ă un continuu ce se Bnal?ă până la tronul 2elui 2are este Bnscăunat peste 9eruvimi! Aceia care- precum ";ântul >ernard- au avut o vi@iune spirituală mai pătrun@ătoare- ne-au relatat cum au vă@ut ei corurile de Bn7eri Bmpreună cu corurile pământeHti ale bărba?ilor Hi ;emeilor exprimând laude #omnului! 2e imbold puternic repre@intă pentru ru7ăciunea noastră- ;aptul că ne dăm seama că adorăm Hi cântăm Bmpreună cu Bn7eriiX n @ilele noastre- când ne temem de un 9olocaust nuclear- când ne @batem- ne
Pa7ina 1E

luptăm Hi plân7em pentru pacea dintre na?iuni Hi Bn interiorul na?iunilor- când rapoartele despre devastatoarele calamită?i naturale - inunda?ii- secetă- cicloane- cutremure (maLoritatea lor nu sunt naturale- ci se datorea@ă in;luen?ei noastre distru7ătoare asupra naturii prin explo@iile atomice Hi nucleare- subterane sau la supra;a?a pământului) ne s;âHie inimile- ne @ăpăcesc min?ile Hi ne sleiesc puterile- e bine să Htim că există Bn7eri care lucrea@ă Bn aLutorul nostru- că na?iunile- re7iunile- 7lobul pământesc- cosmosul- au Bn7erii lor pă@itori! Probabil că Bn ciuda uriaHelor e;orturi ale oamenilor- balan?a poate ;i păstrată;or?ele răului Bndepărtate- consecin?ele cele mai rele Bnlăturate! Avem multe motive să-$ ru7ăm pe #omnul Bn7erilor ca s;in?ii săi sluLitori să ne aLute Hi să aibă 7riLă de noi Bn aceste vremuri! nainte de a conc9ide- aH vrea să spun un cuvânt despre autoare- o excep?ională sluLitoare a lui #umne@eu! Am scris deLa despre această mare maică du9ovnicească Bn cartea mea N n căutarea adevăratei Bn?elepciuniO! Maica Alexandra este o ;emeie ;rumoasă- de o demnitate re7ală- strănepoată atât a (arului Alexandru al II-lea al Rusiei cât Hi a Re7inei Dictoria a An7liei! )atăl ei a ;ost Re7ele +erdinand I al României! Maica a ;ost căsătorită cu un ar9iduce catolic de Austria Hi are 1A nepo?i- de care pe drept este ;ericită Hi- Bn acelaHi timp- ca orice bunică din vremea noastră este cât se poate de 7riLulie! n via?a Maicii s-au Bmpletit cele trei tradi?ii - romano-catolică- 1rtodoxă Hi an7licană! )otuHi- Maica Hi-a a;lat rădăcinile Bn 1rtodoxie! #upă o luptă 7rea pentru a-Hi creHte cei Hase copii Bn vremurile aspre ale ră@boiului- dictaturilor Hi persecu?iilor- Maica Alexandra Hi-a 7ăsit Bn s;ârHit libertatea de a da un ecou deplin dorin?ei sale de a ;i Bn Bntre7ime a lui #umne@eu! "-a nevoit Bndelun7 Hi a deprins ;elurite ru7ăciuni- Bn special Ru7ăciunea lui Iisus! Acum a putut să intre cu totul Bn via?a de ru7ăciune- mai Bntâi Bn +ran?a- sub Bn7riLirea unei renumite maici spirituale- maica &vdoc9ia- Hi apoi a primei mănăstiri ortodoxe româneHti de limbă en7le@ă pentru călu7ări?ele din America! Munca
Pa7ina 1K

depusă Bn pre7ătirea acestui volum nu a ;ost o sarcină academică! >o7ata Bnvă?ătură de care avem aici privile7iul să ne BmpărtăHim este rodul comuniunii personale a Maicii cu realitatea tradi?iei creHtine! Avem aici nu o colec?ie de texte istorice- ci o sinte@ă vie- trăităa unui curent dătător de via?ă- aHa cum a ;ost experiat de o pro;und reli7ioasă Hi ;oarte sensibilă ;iică a lui #umne@eu Hi mamă a copiilor $ui! Putem ;i ;oarte recunoscători acestei 3i7umena- atât de ocupată- despre a cărei Bn?elepciune spirituală vorbesc atât de mul?i- că a 7ăsit totuHi timp să ne BmpărtăHească Bn acest volum rodul lecturilor Hi re;lec?iilor sale! +ie ca #omnul- 2ăruia ea i-a dăruit Bntrea7a via?ă- s-o răsplătească prin aLutorul său! Mi ceea ce ne-a BmpărtăHit să aducă roade vie?ilor noastre- ale tuturor!

M! >asil Pennin7ton"ărbătoarea ";in?ilor Bn7eri

Pa7ina 19

Prefaţă

n momentul de ;a?ă- ra;turile de căr?i din aeroporturi- din prăvălii sau din alte locuri unde se vând căr?i- expun numeroase volume privitoare la cultele satanice- dar nicăieri nu vedem ceva despre s;in?ii Bn7eri- care sunt trimiHii lui #umne@eu Hi corespondentul ceresc al emisarilor in;ernului! ";in?ii Bn7eri există- aHa cum se arată Bn "imbolul 2redin?ei (2re@ul)8 N2reatorul (+ăcătorul) cerului Ii al pământului- al tuturor celor vă@ute Hi nevă@uteO! ";intele "cripturi sunt pline de ei8 sunt men?iona?i de peste .=0 de ori! $itur79ia Hi ru7ăciunile noastre Bi includ Bn cele mai solemne momente! Avem ru7ăciuni specialecanoane Hi acatiste adresate Bn7erilor lui #umne@eu! )otuHi- Bn 7eneral- credincioHii Htiu prea pu?in despre ei- le i7noră sau- ceea ce este mai trist- nu cred Bn realitatea lor Bncât- procedând ast;el- se lipsesc de mân7âierea Hi de bucuria de a sim?i vitală pre@en?a lor Hi ast;el nu reuHesc să participe la $itur79ia Bn7erească- ce laudă veHnic pe #omnul #umne@eu8 N)oată ;ăptura cea cuvântătoare Hi Bn?ele7ătoare Bntărită ;iind- (ie sluLeHte Hi (ie pururea ?i Bnal?ă cântare de slăvire- pentru că toate Bmpreună sluLesc (ie! Pentru că pe )ine )e laudă Bn7erii- Ar9an79elii- "caunele#omniile- ncepătoriile- "tăpâniile- Puterile Hi 3eruvimii cei cu oc9i mul?iP (ie ?i stau BmpreLur "era;imii cei cu câte Hase aripi!!! cântare de biruin?ă cântând- stri7ând- 7las Bnăl?ând Hi 7răind8 ";ânt- ";ânt- ";ânt- #omnul "avaotO (Ru7ăciune Hi cântare de la $itur79ia ";ântului Dasile cel Mare)! #escoperirea că ";in?ii Bn7eri Hi demonii au o ori7ine comună e Hocantă! ntradevăr ei au ;ost ;ăcu?i deopotrivă creaturi libere de o in;inită ;rumuse?e Hi Bn@estra?i cu o voin?ă liberă- absolută- per;ectă! +elul Bn care au ;olosit Bnsă această libertate a dus la uimitoarea despăr?ire Bntre Bn7eri Hi diavoli8 creaturi di;erite cu destine atât de Bndepărtate
Pa7ina .0

unele de altele ca Hi răsăritul de apus- ca Hi cerul de iad! 1dată cu ultimul om care se va naHte pe pământ- o BncleHtare cumplită se va de@lăn?ui Bn lumea spirituală- cu consecin?e asupra destinului ;inal al omenirii! Inevitabilacest con;lict ne a;ectea@ă mai mult decât ne dăm seama! Atâta timp cât noi BnHine suntem ;ăptuitori liberi Hi deci@ia ne apar?ine Bntotdeauna- nimic bun sau rău nu ne poate ;or?a să ac?ionăm Bmpotriva voin?ei noastre! )otuHi- prin ;iecare; aptă a noastră Hi Bn special ca creHtini- noi ne a;lăm ;ie de o parte- ;ie de cealaltă! )otuHi- nu trebuie să uităm nici o clipă că răul nu este e7al cu >inele! Răul BHi are ori7inea Bn ;olosirea 7reHită a voin?ei libere de către satana! "atana nu poate ;i creatorul- ;iind el BnsuHi o ;ăptură creată! 'umai #umne@eu este 2reator! NMi a privit #umne@eu toate câte a ;ăcut Hi iată erau bune ;oarteO (+acerea 1- =1)! Această carte a ;ost 7ândită ca o călău@ă prin ";intele "cripturi Hi scrierile ";in?ilor Părin?i- pentru a-i conduce pe credincioHi la o mai mare cunoaHtere Hi Bn?ele7ere a cetelor cereHti- cu speran?a că credin?a lor Bn s;in?ii Bn7eri va sta pe o temelie solidă- iar ei vor cule7e recoltă bo7ată de 9ar Hi toate binecuvântările Bn sluLirile cereHti ale s;intelor Hi Bn7ereHtilor du9uri!

Maica Alexandra

Pa7ina .1

CARTEA ÎNT ! " În#erii în $ec%iul Testa&ent "

Ce sunt în#erii

'( )finţii în#eri

2a Hi existen?a lui #umne@eu- existen?a ";in?ilor Bn7eri este presupusă- nu a;irmată! n >iblie- Bn7erii sunt un simplu ;apt acceptat! #eHi sunt pomeni?i de peste două sute de ori- nu a;lăm nimic despre crearea lor- nici când a avut loc- nici nu 7ăsim prea multe descrieri ;i@ice! +aptul nu e c9iar atât de straniu cum ar putea să pară la prima vedere! ncepând cu primele capitole- >iblia nu se ocupă de toată omenirea ci are Bn vedere- Bn principal- istoria ac?iunii lui #umne@eu privind omul! Dec9iul )estament se ocupă doar cu evolu?ia unei sin7ure na?iuni- poporul ales al lui #umne@eu- cu toate că a;lăm Hi despre alte popoare- din cau@a le7ăturilor lor cu poporul evreu! $a ;el- relatarea crea?iunii descrie Bnceputul existen?ei pământului nostru- soarele Hi stelele- apari?ia plantelor- animalelor Hi- Bn s;ârHit- a omului! 'u cuprinde nici o descriere Bn care să se arate cum Hi când au ;ost create ;iin?ele spirituale! Asta rămâne o problemă a supo@i?iilor teolo7ice! 2u toate acestea- Bncă de la Bnceput am ;ost BnHtiin?a?i de pre@en?a lor Bn lumea existentă Hi de interesul pe care ni-l arată- atât la bine- cât Hi la neca@! Pentru o mai bună cunoaHtere a Bn7erilor Hi a naturii lor- trebuie să cercetăm mai Bntâi Bntrea7a >iblie- atât Dec9iul cât Hi 'oul )estament- ca să cunoaHtem ceea ce ne-a ;ost descoperit despre ;iin?ele spiritualeP numai după aceea putem cule7e cronolo7ic
Pa7ina ..

datele- Bn raport cu căr?ile >ibliei! #ar- Bn primul rând- când ne re;erim la aceste ;iin?e cereHti- trebuie să Bn?ele7em că termenul NBn7erO este ;olosit va7 Hi inexact- pentru că Bn 7receHte Bnseamnă pur Hi simplu NtrimisO Hi- corect vorbind- asta s-ar aplica numai celor două cate7orii de Bn7eri Bn directă rela?ie cu omul! n7erii Hi ar9an79elii- deHi spirite- nu sunt supranaturali! #umne@eu sin7ur e supranatural pentru că &l sin7ur este necreat! 2a Hi noi- s;in?ii Bn7eri sunt crea?i- sunt ;iin?e naturale- ca o parte a lumii- ca Hi noi! NPentru că Bntru &l au ;ost ;ăcute toate- cele din ceruri Hi cele de pe pământ- cele vă@ute Hi cele nevă@uteO (2oloseni 1- 1C)! %n Bn7er are personalitate- individualitate Hi o voin?ă a sa- aHa cum avem noiP dar- pe de altă parte- nu ne seamănă! 2ând se mani;estă Bn ;a?a noastră- un Bn7er ia Bn;ă?iHare omenească- dar- ;i@ic- nu e niciodată asemenea unei ;iin?e umane- ci numai ima7inea mentală a ei! #acă Htim atât de pu?in despre ei- este pentru că de re7ulă nu-i vedem cu oc9ii noHtri de ;iin?ă muritoare- iar percep?ia noastră spirituală este ;ie neclară;ie nede@voltată! 2ăutând să Bn?ele7em mai bine natura an7elică- trebuie să apelăm mai curând la cunoaHterea lui #umne@eu decât la cunoaHterea omului! ";ântul Dasile spune că Bn oc9ii lui Nsubstan?a lor este o răsu;lare de aer sau un ;oc nemuritor Hi de aceea sunt locali@a?i ori devin vi@ibili Bn ;orma propriilor lor trupuri- acelora care sunt demni să-i vadăO! ";ântul Dasile vrea să spună că ei iau o individualitate vi@ibilă exprimată Bn ;ormă umană- dar intan7ibilă! ";in?ii Bn7eri- de la Bnceputul crea?iei lor- sunt ;iin?e complete- dar ;ără ;ormă materială! "unt de o superioritate absolut neBn,eleasă nouă- dar ;ac parte din via?a noastră8 prin bunătatea nemăr7inită a lui #umne@eu- sunt destina?i- Bn marile momente ale istorieisă ;ie mesa7erii 2elui PreaBnalt către cei de Los! &i sunt Hi cei care ne conduc paHii- ne pă@esc- ne apără- ne povă?uiesc- ne proteLea@ă Hi ne alină de la naHtere până la mormânt! n7erii sunt Bn Bntre7ime spirite pure8 nu sunt delimitate nici Bn timp Hi nici Bn spa?iu- nici nu cunosc tinere?ea sau bătrâne?ea- ci numai via?a veHnică Bn deplinătatea ei!
Pa7ina .=

Freu ne putem Bnc9ipui- Hi doar ca o umbră- măre?ia- tăria Hi puterea lor- sau să Bn?ele7em ;ul7erul care este miHcarea lor! NMi ;ăpturile vii aler7au Bnainte Hi Bnapoi- ca scăpărările de ;ul7erO (Ie@ec9iel 1- 1G)! Mai mult- muritorii nu pot să Bn?elea7ă libertatea s;in?ilor Bn7eri Hi Bntinderea intelectului lor- neBmpiedicat de creierul ;i@ic! $impe@i cum e cristalul Hi ;ără 7reHeală- necunoscând nici durere- nici lipsă- netulbura?i de Bndoială sau teamă- nici bărbat- nici ;emeie- ei sunt ;rumuse?e- iubire- via?ă Hi ac?iuni- sudate Bntr-o ne7răită per;ec?iune individuală! N2el ce ;aci pe Bn7erii )ăi du9uri Hi pe slu7ile )ale pară de ;ocO (Psalmi 10=- A)! ntr-un anume sens- dacă poate ;i exprimat ast;el- ei sunt sinele individuali@at al propriilor atribute ale lui #umne@eu! ";in?ii Bn7eri stau Bn pre@en?a lui #umne@eu- privind ;a?a #omnului! N n7erii sunt mai mult decât purtătorii mesaLelor divine Hi călău@itorii oamenilor8 ei sunt c9iar purtătorii 'umelui Hi ai Puterii lui #umne@eu! 'imic tranda;iriu Hi nici o dulce7ărie poetică nu po?i 7ăsi la Bn7erii din >iblie8 ei sunt licăririle luminii Hi puterii #omnului AtotputernicO! +iin?a lor este sus?inută de bunătatea lui #umne@eu Hi ei participă la puterea- Bn?elepciunea Hi dra7ostea $ui! "unt Bnăl?a?i prin laudele Hi mul?umirile lor continue! #e la Bnceput Bnăl?a?i spre #umne@eu- cea mai mare bucurie a Bn7erilor a ;ost să alea7ă liber pe #umne@eu Hi să-I o;ere via?a toată lor- Bntr-o nes;ârHită iubire Hi cinstire! )oate cetele cereHti au luat parte de la Bnceput la Bmplinirea voin?ei lui #umne@eu8 "era;imii (Isaia C- .)- 3eruvimii (Ie@ec9iel 10- 1)- "caunele (2oloseni 1- 1C)- #omniile (2oloseni 1- 1C)- "tăpâniile (1 Petru =- ..P &;eseni =- 10)- Puterile (1 Petru =- ..)ncepătoriile (2oloseni 1- 1CP &;eseni =- 10)- Ar9an79elii (1 )esaloniceni G- 1C) Hi Bn7erii! 2ele 9 coruri au ;ost Hi sunt Bntotdeauna la dispo@i?ia lui #umne@eu- 7ata oricând să-I Bndeplinească cu preci@ie planurile8 N$ăuda?i-$ pe &l to?i Bn7erii $ui- lăuda?i-$ pe &l toate puterile $ui!!! "ă laude numele #omnului- că &l a @is Hi s-au ;ăcut- &l a poruncit Hi s-au @iditO (Psalmi 1GK- .- A)! N#omnul Bn cer a 7ătit scaunul "ău Hi Bmpără?ia $ui peste to?i stăpâneHte!

Pa7ina .G

>inecuvânta?i pe #omnul to?i Bn7erii $ui- cei tari la virtute- care ;ace?i cuvântul $ui Hi au@i?i 7lasul cuvintelor $ui! >inecuvânta?i pe #omnul toate puterile $ui- slu7ile $ui- care ;ace?i voia $ui! >inecuvânta?i pe #omnul toate lucrurile $uiP Bn tot locul stăpânirii $uibinecuvântea@ă su;lete al meu pe #omnulO (Psalmi 10.- 19-..)! #e la Bnceput- aceste cete Bn7ereHti au ;ost concepute ca Bmpăr?ite Bn trei ierar9ii! ";ântul #ionse Areopa7itul le numeHte NcoruriO! Acesta este termenul cel mai potrivit- pentru că Bntrea7a lor activitate este ca un veHnic cânt de laudă Hi de mul?umire 2elui PreaBnalt! ntâi vin "era;imii- 3eruvimii Ii "caunele! AceHtia sunt s;etnici Hi nu au de-a ;ace direct cu oamenii- ci sunt cu;unda?i Bntr-o nes;ârHită iubire Hi adorare a lui #umne@eu! 'ici o altă creatură nu este capabilă de o dra7oste atât de intensă ;a?ă de #umne@eu! Apoi vin #omniile- "tăpâniile Hi Puterile! &le sunt Bn?elese ca ;iind conducătorii spa?iului Hi stelelor! Planeta noastră- Bn consecin?ă- ca parte a 7alaxiei- este sub domnia lor! n alt ;elnoi nu avem contact direct cu al doilea cor! n al treilea rând vin ncepătoriile- Ar9an79elii Hi n7erii! AceHtia au Bn sarcina lor specială pământul nostru! &i sunt executan?ii voin?ei lui #umne@eu! "tudiul nostru se va ocupa mai ales de acest al treilea cor de Bn7eri! Ar9an79elii sunt individualită?i distincte Hi sunt un ordin al ;iin?elor cereHti Bn ele Bnsele- Bmpăr?ind natura lor Hi cu #omniile Hi cu n7erii! Mi ei sunt mesa7eri- ca Hi Bn7erii! "unt Hapte Ar9an79eli pomeni,idintre care primii patru sunt men?iona?i cu numele lor Bn căr?ile >ibliei! 1! Mi9ail (2ine este ca #umne@euV)- cel mai mare conducător al cetelor cereHti! &l

este cel care a Bnvins balaurul ($uci;er) Hi l-a alun7at din Rai! .! Favriil (1mul lui #umne@eu) - Bn7erul >unei-Destiri! =! Ra;ail (Dindecătorul lui #umne@eu)- conducătorul Bn7erilor pă@itori Hi cel ce

duce ru7ăciunile noastre Bn ;a?a lui #umne@eu!

Pa7ina .A

G! %riil

(+ocul lui #umne@eu)- interpretul pro;e?iilor!

'umele celorlal?i trei ar9an79eli nu se 7ăsesc Bn "cripturi! N2a #umne@eu- 1mul lui #umne@eu- Dindecător- +ocO! Aici- Bn absoluta simplitate a interpretărilor numelor ar9an79elilor- avem crâmpeie trecătoare ale personalită?ilor lor- prin care rela?iile ce le au cu #umne@eu devin mai vădite- ca Hi puterea Hi in;luen?a lor! #ionisie Areopa7itul ne dă o de;ini?ie minunat de clară8 N%n Bn7er este un c9ip al lui #umne@eu- o mani;estare a luminii nevă@ute- o o7lindă ar@ătoare- luminoasăneBntinată- ;ără pată- nici cusur- primind (dacă-mi este permis să spun ast;el) toată ;rumuse?ea absolutei bunătă?i dumne@eieHti Hi (atât de departe cât se poate) aprin@ând Bn ea BnsăHi- cu o iradiere nestricăcioasă- bunătatea tăcerii tainiceO! 2u cât cunoaHtem mai mult despre Bn7erii luminii- cu atât suntem mai puternici Bn Bnclinarea noastră Bnspre bine Hi abilitatea noastră devine mai ascu?ită Bn descoperirea Hi re@isten?a la capcanele Bntinse de inamicii noHtri cei mai acerbi- Bn7erii Bntunericului!

N n7eri ;ără de trup- care sta?i Bnaintea scaunului lui #umne@eu Ii cu strălucirile cele de acolo sunte,i lumina?i- Hi cu revărsări de lumină Bn veci străluci?i Hi sunte?i a doua lumină- ru7a?i-vă lui Iisus 3ristos să dăruiască su;letelor noastre pace Hi mare milăO (#oamne stri7at-am- 7lasul I)!

Pa7ina .C

*( În#erii că+uţi

RecunoaHterea credin?ei Bn Bn7eri de către >iserică este Bntemeiată pe ";intele "cripturi Hi ";ânta )radi?ie! AcelaHi lucru se aplică Hi Bnvă?ăturii o;iciale privind pe satanaca NBn7er că@utO! #eHi scopul nostru principal este să ne ocupăm de Bn7erii NbuniO- nu putem Bn?ele7e Bn Bntre7ime rolul lor destinat omului ;ără să ;im in;orma?i despre rolul satanei- Nstăpânitorul acestei lumiO- Hi Bn7erii săi- Bn7erii Bntunericului! "atana- Bnainte de a deveni prin?ul lumii de Los- a ;ost cel mai măre? Bn7er din oHtirile cereHti! A ;ost numit $uci;er (Npurtătorul de luminăO) Hi-Hi avea locul pe piscul per;ec?iunii create! n ciuda căderii lui- este mult mai apropiat de natura lui #umne@eu decât de om- pentru că- ;iind du9 pur- este ;ără moarte Hi ;ără vârstăP are parte de toate atributele lumii an7elice- nu este Bmpiedicat nici de timp- nici de spa?iu Hi intelectul său este limpe@imea BnsăHi! 'u trebuie să uităm nici un moment natura spirituală a satanei Hi numărul redus al limitelor sale! Acestea sunt de Bn?eles numai când Bl privim aHa cum Bi privim pe to?i Bn7erii - Bn rela?ie cu #umne@eu! N"uperioritatea Bn7erilor asupra lumii ;i@ice nu poate ;i nicicum comparată cu suveranitatea lui #umne@eu! 2ea a Bn7erilor este una executivă- o superioritate relativă- nu una absolut creativă! &i BHi pot ;olosi puterile Hi principiile Bnrădăcinate Bn natură de #umne@eu- dar nu pot crea aceste puteri Hi principii! #eci- Bl vedem pe diavol- din cau@a naturii sale an7elice- ca un du9 pur- ;ără vârstă- independent- imaterial- un principiu de via?ă- complet Bn el BnsuHi- o ;ormă pură Bn mod inte7ral- Bn totalitate Bn el BnsuHi! &ste dependent de #umne@eu Hi independent de toate celelalte lucruri8 re;lectând strălucirea divină Bn Bntrea7a ei puritate- du9ul pur creat o7lindind ;rumuse?ea incandescentă a #u9ului pur necreat 2are este #umne@euO! 2um- deci- Hi de ce să ;i ales o ;iin?ă per;ectă- puternică- splendidă- să ;ie
Pa7ina .E

prin?ul osândi?ilor sau el BnsuHi Bn Bntre7ime osânditV #umne@eu- Bn per;ec?iunea $ui- a acordat libertate tuturor creaturilor "ale! &l a dorit să ;ie iubit Bn mod liber- cu 7enero@itate! A acordat- celei mai mari Hi celei mai mici dintre creaturile sale inteli7entedreptul de a-Hi orienta dra7ostea Bn sus sau Bn Los! NPrins de ;rumuse?ea de netă7ăduit- de per;ec?iunea- bunătatea propriei sale naturi an7elice- pe deplin Bn?eleasă- $uci;er andră7it-o! Aceasta era aHa cum trebuie să ;ie- dar dra7ostea lui a re;u@at să ;acă Bncă un pas dincolo de ea- a re;u@at să privească dincolo de per;ec?iunea an7elică- la sursa ei divinăP a insistat să rămână Bn această ;rumuse?e- ca să 7ăsească aici deplinătatea ;ericiriisă-Hi ;ie su;icient sie BnsuHi! #upă modul de mani;estare al or7oliului- $uci;er s-a i@olat pe sine c9iar de #umne@eu!!! Păcatul lui $uci;er constă Bn a se iubi pe sine (aHa cum insistă or7oliul)- până la a exclude orice alteceva- Hi asta nu are scu@ă- ;ără i7noran?ă- ;ără eroare;ără pasiune- ;ără de@ordine prealabilă Bn voin?a sa an7elică! Păcatul său a ;ost păcatul unei răută?i pureO! Ast;el- satana a că@ut de la starea lui Bnaltă- pentru că nu a vrut să-Hi Bndeplinească rolul Hi ast;el a pierdut pentru totdeauna locul pentru care a ;ost creat! Precum remarcă Isaia8 N2um ai că@ut tu din ceruri- stea strălucitoare ($uci;er) ;ecior al dimine?iiX 2um ai ;ost aruncat la pământ- tu- biruitor de neamuriX )u care @iceai Bn cu7etul tău8 NRidica-mă-voi Bn ceruri Hi mai presus de stelele #umne@eului celui puternic voi aHe@a Lil?ul meuX n muntele cel s;ânt voi pune sălaHul meu- Bn ;undurile laturei celei de mia@ănoapte! "ui-mă-voi deasupra norilor Hi asemenea cu 2el PreaBnalt voi ;iO! Mi acum- tu te po7ori Bn iad- Bn cele mai de Los ale adânculuiXO (Isaia 1G- 1.-1A)! Aceasta e pedeapsa lui $uci;er Hi a tuturor care l-au urmat- ;ie din lumea an7elică- ;ie din a noastră! )o?i aceia care au ales calea ;alsă- Bl urmea@ă pe satana Hi acesta atra7e riscul de a-$ pierde pe #umne@eu pentru totdeauna! n a7onia Hi ;uria sa- diavolul caută să distru7ă Hi ast;el Bi tra7e pe al?ii după el Bntr-o nenorocire la ;el de absolută- ca Hi bucuria sa cerească de odinioară! Pentru el nu există eroare Bn Ludecată8 el Htie ce ;ace Hi de aceea numele lui este satana- adversarul- Hi de aceea puterea lui este in;erioară numai

Pa7ina .K

puterii lui #umne@eu! Reaminti?i-vă- totuHi- că putera satanei este e7ală cu aceea a 9eruvimilor Hi că duce neBncetat bătălia cu oItile cereHti- conduse de ";ântul Ar9an79el Mi9ail- ar9istrate7ul lor Hi Bntâistătătorul lor! Iisus a mărturisit că l-a vă@ut pe satana Ncum a că@ut din cer ca un ;ul7erO ($uca 10- 1K)! 3ristos- 2uvântul- vorbeHte din cunoaHterea $ui dumne@eiască despre ceea ce a ;ost Bnainte de Bnceputul timpului! n stră;ul7erarea orbitoare- au ;ost vă@ute două aspecte ale satanei8 lumina Hi miHcarea Bn @i7-@a7 a Harpelui! Iisus- ;ăcând alu@ie la căderea satanei- a accentuat puterea demonică a lui numai Bn lumea aceasta- ca Hi natura BnHelătoare Hi amă7itoare a acestei puteri! #in acest motiv- Bl 7ăsim pe Mi9ail Ar9an79elul Bn ră@boi cu satana! 'u un sera;im sau 9eruvim se ră@boieHte cu cel că@ut- pentru că ei nu au Bn 7riLă lumea noastră- aHa cum o au ar9an79elii! 'icăieri nu este descrisă mai impresionant povestea căderii satanei ca Bn ma7ni;ica vi@iune dumne@eiască a ";ântului Ioan Bn 2artea Revela?iei (Apocalipsa)! )rebuie- totodată- să nu uităm că ";ântul Ioan ;ace o relatare simbolică a ră@boiului ceresc- care a Bnceput mult timp Bnainte de crearea pământului Hi Bn care >iserica este Bncă an7aLată8 NMi s-a ;ăcut ră@boi Bn cer8 Mi9ail Hi Bn7erii lui au pornit ră@boi cu balaurul! Mi se ră@boia Hi balaurul Hi Bn7erii lui! Mi n-a i@butit el- nici nu s-a mai 7ăsit pentru ei loc Bn cer! Mi a ;ost arunat balaurul cel mare- Harpele cel de demult- care se c9eamă diavol Hi satana- cel ce BnHeală toată lumea- aruncat a ;ost pe pământ Hi Bn7erii lui au ;ost arunca?i cu el!!! >ucura?i-vă ceruri Hi cei ce locui?i Bn ele! Dai vouă- pământule Hi mare- ;iindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare- căci Htie că timpul lui e scurtO (Apocalipsa 1.- E-1.)! 2ăderea satanei din cer i-a produs o ;urie de nestăvilit pentru că acum are putere doar pe pământ! "atana e de două ori mânios8 pentru că puterea lui este limitată la lumea noastră Hi ;iindcă Htie bine că atunci când lumea noastră se va s;ârHi- puterea lui de
Pa7ina .9

a amă7i omenirea Bncetea@ă odată cu ea! )impul lui pentru ;iecare dintre noi este Hi mai scurt- căci dibăcia lui de a ne Bn9ă?a ca indivi@i este măr7inită la via?a ce ne-a ;ost dăruită pe pământ! 1mul primeHte răsplata bătăliei lui pe acest pământ Bn veHnicie! Istoria căderii satanei este atât de dramatică- Bncât este 7reu să ne Bndepărtăm privirile de abisul ;ără ;und peste care el este re7e (Apocalipsa 9- 11) Hi să privim Bn sus- o dată mai mult- la acei s;in?i Bn7eri care n-au că@ut- dar Hi-au Bndreptat iubirea lor ;ierbinte Bn Bntrea7a ei măre?ie ca să-$ adore cu smerenie pe 2reatorul lor Hi să Bmplinească voin?a $ui! #e ei ne ocupăm Bn esen?ă Bn aceste pa7ini Hi Bn special de misiunea pe care o au ;a?ă de noi- din care cau@ă Bi numim NBn7eriO!

N2el ce eHti #omnul tuturor- cu căpeteniile Bn7ereHti BnconLuri spre mântuire neamul omenesc! 2ă pe acestea le-ai aHe@at peste to?i cei ce cred Hi cu dreaptă credin?ă )e laudă pe )ine- #umne@eul părin?ilor- 2el lăudat Hi preaslăvitXO (2anonul de $uni- 7lasul I)!

Pa7ina =0

În#erii în ,ene+ă

'( În#erii în $ec%iul Testa&ent

";in?ii Bn7eri- Bn Dec9iul )estament- sunt Bn mod special pă@itorii $e7iiobli7ând omul la ascultare- pedepsind neascultarea lui Hi proteLându-l la neca@! #eHi satana este rar men?ionat Bn maLoritatea relatărilor Bn care Bn7erii ?in strâns Bn mâini treburile oamenilor- in;luen?a lui nu e 7reu de Bntrevă@ut! & limpede- deci- că $e7ea a ;ost dată ca o consecin?ă a căderii lui $uci;er Hi a in;luen?ei acestuia asupra oamenilor- cu scopul de a-i urma Bn păcatul său! #umne@eu- atent la crea?ia "a dra7ă- i-a dat omului $e7ea- ca un Bndrumătorcu aLutorul căruia să-Hi re7ăsească drumul Bnapoi spre ;ericirea paradisului! n multe relatări din vec9iul )estament- s;in?ii Bn7eri sunt vă@u?i spriLinindu-l pe om Hi aLutându-l să Bn?elea7ă $e7ea mântuitoare! A-l men?ine pe om pe calea dreaptă este- după Dec9iul )estament- unul din atributele an7elice! i vedem pe Bn7eri ca NtrimiHiO- ca N;ii ai lui #umne@euO- ca Npă@itoriO Hi ca NoHti cereHtiO! Pe ici Hi colo ei se strecoară Bn povestirile >ibliei ca licăriri de luminăBntotdeauna inspiratoare Hi măre?e! 2u toate acestea- din toate punctele de vedere- ei sunt ciudat de apropia?i Hi de naturali celor ce li s-a permis să-i vadă Hi să stea Bn tovărăHia lor!

Pa7ina =1

*( ,rădina Edenului

Putem presupune cum satana- invidiind starea per;ectă a omului Bn Frădina &denului- i-a ademenit pe Adam Hi &va la păcat! $uci;er- care ;usese cea mai per;ectă dintre ;iin?ele create- nu putea suporta să vadă o creatură in;erioară lui bucurându-se acum de o ;ericirea din care el- Bn mod absurd- a ;ost a@vârlit! 1mul- când a că@ut- nu Hi-a pierdut libertateaP el rămâne liber Hi-Hi păstrea@ă dreptul său de a ale7e Bntre bine Hi rău! #rumul Bnapoi- spre &den- râmâne continuu desc9is- dar satana ;ace tot ce-i stă Bn putin?ă să Bmpiedice omenirea să se Bntoarcă! &xistă o vec9e @icală ;ran?u@ească8 N$es 9eureux nRont pas dY9istoireO- adică N+erici?ii nu au istorieO! Această @icală ar putea ;i ;oarte bine ;olosită ca să explice unul din motivele pentru care avem atât de pu?ine cunoHtin?e despre s;in?ii Bn7eri8 ei sunt cu adevărat ;erici?i Hi cupa bucuriei lor este Bntotdeauna plină oc9i! 'u acelaHi lucru se poate spune Hi despre noi- ;iin?ele omeneHti! #eci- despre noi e ceva de povestit Hi- Bn această istorie- adesea tristă- Bntunecată Hi cumplită- Bntotdeauna străluceHte undeva o lumină- o scânteie- o licărire- pentru că Bn7erii rămân mereu printre noi! "e pare că putem vedea controversata problemă a răului Hi a binelui Bn via?a pământească a omului ca i@vorând direct din in;luen?a exercitată asupra noastră de către Bn7eri- ;ie de cei ai luminii- ;ie de cei ai Bntunericului! Impulsurile Hi 7ândurile noastre nu par să ;ie- ca să spunem aHa- plăsmuite de ele Bnsele- ci venind din a;ară! #esi7ur- noi suntem cei care decidem prin voin?ă liberă ce cale să urmăm! ntorcându-ne la relatarea cronolo7ică a >ibliei- putem observa cum au participat Bn7erii la istoria omului! Povestea omului Bncepe Bn pre@en?a ;iin?elor spirituale numite Bn7eri- Bn cele două roluri8 de pă@itor Hi de ispititor! #e la Bnceput vedem că omul este prins Hi atras Bntr-o mare bătălie spirituală! Această luptă nu se dă Bntre ;or?ele binelui
Pa7ina =.

Hi ale răului! Această luptă nu este Bntre #umne@eu Hi diavol- aHa cum adesea 7reHit se presupuneP este un ră@boi purtat de Bn7erii luminii- conduHi de Mi9ail- Hi Bn7erii Bntunericului- conduHi de satana (Apocalipsa 9- 1A; 1.- 1-9)! 1mul- creat după c9ipul Hi asemănarea lui #umne@eu- a ;ost destinat să tindă către #umne@eu- să se unească cu #umne@eu- ;ără a-Hi pierde personalitatea! n7erii au existat Bnaintea omului- iar satana- se presupune- Hi-a ;ăcut ale7erea Bnainte ca #umne@eu să-l aHe@e pe om Bn Frădina &denului! Aceasta explică- Bn parte- pre@en?a ispititorului Bn Frădina &denului anterior căderii omului- când omul avea tot ce-i putea dori inima8 un destin 7lorios- ;rumuse?epace- prietenie Hi o per;ectă libertate! $ibertatea include dreptul de a ale7eP ;ără această capacitate- omul ar ;i ;ost o creatură ;ără voin?ă- lipsit de Bn?elepciune! Prin această putere de selec?ie- el se plasea@ă ast;el Bntr-o ordine mai Bnaltă a crea?iei Hi se bucură de privile7iile ei8 NMicHoratu-l-ai pe dânsul (omul) cu pu?in ;a?ă de Bn7eri!!!O (Psalmi K- A)! 'u era nevoie ca omul să cunoască durerea- dar a voit să simtă 7ustul răului! Ast;el7ândea el- va ob?ine o cunoaHtere deplină Hi va ;i mai aproape de #umne@eu! n extraordinara istorisire ale7orică a Frădinii &denului- satana- cunoscând bine ambi?ia omului- ;ormulea@ă- cu inteli7en?ă mali?ioasă- 7ândul ispititor8 NDe?i ;i ca niHte dumne@ei dar #umne@eu este 7elos Hi nu vă vrea atât de Bn@estra?i8 9ai să Bncercăm- o să vă placăXO! Iată cuvintele ";ântului Fri7ore de '6ssa8 NPentru că acesta a ;ost Bnceputul Bntre7ii secven?e a păcatului- lipsa de bunăvoin?ă Bn a nu cunoaHte răulO! &l a ;ăcut apel la mândria Hi invidia omului- pentru că adevărata ispitire a ;ost intelectuală- nu sen@uală8 nu Bn 7ustul Hi suculen?a ;ructului re@idă ispitirea- ci Bn presupusa putere Hi cunoaHtere pe care le dă acesta! Păcatul BIi ;ace Bntotdeauna loc mai Bntâi Bn intelect! "atana- prin natura sa an7elică- putea păcătui doar prin intelect Hi- prin intelect- el ispiteHte Hi ;oloseHte 7reHit binele! 'u există rău creat! )ot ceea ce a creat #umne@eu a ;ost bun Hi este bun! 2reaturile "ale sunt cele care au vrut răul la Bnceput Hi apoi l-au perpetuat! Răul există numai atunci
Pa7ina ==

când este practicat! #umne@eu Bl Bn7ăduie pentru că &l permite libertatea! Ast;el- omul ascultă 7lasul ispititorului- care e descris ca Nmai subtil decât orice animalO - subtil- nu care produce repulsie- aHa cum e astă@i Harpele- pentru că a ;ost blestemat numai după ce Hi-a Lucat rolul ;atal8 N!!!pe pântecele tău să te târăHti Hi ?ărână să mănânci- Bn toate @ilele vie?ii taleXO (+acerea =- 1G)! #escrierea ispititorului devine un lucru respin7ător! "atana adau7ă- păcatului său ori7inar- păcatul de ;i un seducător Hi de a ;ace să cadă o altă creatură! 2ând domnul i-a i@7onit pe Adam Hi pe &va din 7rădină ca să cultive pământul din care a ;ost creat bărbatul- >iblia men?ionea@ă pentru prima dată pe unul din pă@itorii spirituali- al cărui atribut nu este să aibă 7riLă de om- ci să proteLe@e un principiu8 #omnul #umne@eu Na pus 9eruvimi Hi sabie de ;lacără vâlvâitoare- să pă@ească drumul către pomul vie?iiO (+acerea =- .G)! "abia de ;oc- de asemenea este considerată a ;i - printr-o le7endă pioasă - unul dintre cei Hapte ar9an79eli- care poartă numele de Jo;iel- provenit din verbul ebraic Na ardeO! Mi omulV 1mul- creat după c9ipul lui #umne@euV 'u Htim cum era el Bn Frădina &denului! Adam- prin cuvintele8 N!!!iată- aceasta este os din oasele mele Hi carne din carnea meaO (+acerea .- .=) vorbind ast;el despre &va- recunoaHte că ea Bi BmplineHte propria lui natură! 2onsecin?a păcatului a ;ost diabolică- adică teribil de de@binatoare! #upă păcatul ori7inar- omul s-a Bmpăr?it Bn multe na?iuni- o rasă BmprăHtiată Hi ;arâmi?ată! #ar el nu Hi-a pierdut libertatea pentru că- N;ăcut după c9ipul lui #umne@eu- este o ;iin?ă personală- con;runtată cu #umne@eu personal! #umne@eu Bi vorbeHte ca unei persoane Hi omul i răspundeO! 1mul se a;lă Bncă sub comanda lui a ;i NasemeneaO lui #umne@eu- a 2ărui c9ip el Bl poartă Bncă Hi este obli7at să nă@uiască la unirea cu &l! N#ar această poruncă se adresea@ă libertă?ii umane Hi nu poate ;i re;u@ată! 2a ;iin?ă personală- omul poate accepta
Pa7ina =G

voin?a lui #umne@eu- dar o Hi poate respin7eO! "copul lui #umne@eu- Bn ceea ce-l priveHte pe omul ce a urmat căderii lui Adam- este mântuirea Hi reBntoarcerea lui la starea ini?ială! 2a un )ată iubitor- &l dă povă?uitori copiilor oamenilor sub ;orma pro;e?ilor Hi a marilor căpetenii Hi- de asemeneaBi pune pe s;in?ii "ăi Bn7eri să-i aLute- să-i pă@ească- să-i proteLe@e Hi să le dea Bnvă?ătură! i Bntâlnim pe Bn7eri pe Bntre7ul drum al mântuirii- până la naHterea Mântuitorului nsuHiprin a 2ărui venire atributele an7elice primesc un nou Bn?eles!

N n7eri ;ără de moarte- care a?i primit via?a cu adevărat nepieritoare de la via?a cea dintâi- Bntru tot ;erici?ilor- v-a?i ;ăcut cinsti?i vă@ători ai slavei celei pururea vie?uitoare Hi ai Bn?elepciunii celei veHnice- de lumină umplându-vă Hi arătându-vă Bntocmai ca niHte ;ăclii miHcătoareO (#oamne stri7at-am- 7lasul I)!

Pa7ina =A

-( C.nv.r/irile lui Avraa& cu în#erii
(+acerea 1K)

#umne@eu- Bn in;inita "a milostivire- l-a căutat pe om Hi- c9emându-l să iasă din mocirla Bn care că@use- Bncepe lun7ul proces de selec?ie Hi puri;icare! Avraam a ;ost primul care a au@it Hi a răspuns c9emării! Istoria lui Avraam- Bntâmpinându-i pe cei trei Bn7eri- este ;rumoasă Hi plină de Bn?eles! NApoi #omnul "-a arătat iarăHi lui Avraam la steLarul Mamvri- Bntr-o @i pe la amia@ă- când Hedea el Bn uHa cortului său! Atunci- ridicându-Hi oc9ii- a privit Hi iată trei 1ameni stăteau Bnaintea luiP Hi cum i-a vă@ut- a aler7at din pra7ul cortului său Bn Bntâmpinarea $or Hi s-a Bnc9inat până la pământ! Apoi a @is8 #oamne- de am a;lat 9ar Bnaintea )a- nu ocoli pe robul tăuX "e va aduce apă să vă spăla?i picioarele Hi să vă odi9ni?i sub acest copacO (+acerea 1K- 1-G)! "e pot vedea cu oc9ii min?ii câmpiile din Asia Mică- ce se coc Bn soarele amie@ii- aerul vibrând peste pământ uscat- ori@ontul topindu-se Bntr-o pâclă de pra;- nici o linie distinctă Bntre pământ Hi un cer ;ără nori- prea ;ierbinte ca să ;ie cu adevărat albastru! "ub umbra unui steLar- Avraam stă Hi contemplă Bn răcoarea cortului său mare- ne7ru- din păr de cămilă- Bn care poate intra doar un ;irav curent de aer prin păr?ile desc9ise! 1mul s;ânt Hi drept- Bntotdeauna căutând calea #omnului- priveHte prin oc9ii Bntredesc9iHi peste câmpia liniHtită din ;a?a lui Hi vede deodată trei oameni stând Bn picioare- ca Hi cum ar ;i alcătui?i din calm Hi strălucire! Avraam Bi numeHte pe ei trei printr-un sin7ur nume8 N#oamneO! $e o;eră ce are mai bun8 să stea la umbra copacului- apă să-Hi spele picioarele - un dar rar Hi pre?ios Bn acele re7iuni- semn al emo?ionantei dorin?e a omului de a o;eri lui #umne@eu tot ce are mai pre?ios!
Pa7ina =C

Avraam Hi "arra stau de vorbă cu cei trei oaspe?i s;in?i care pre@ic naHterea lui Isaac- la care "arra- trecută Nde prima tinere?eO (+acerea 1K- 11) a râs! #e câte ori nu ne ;acem ecoul acestui râs batLocoritor- de neBncredere- când credincioHii ne cer ceva ce nu putem Bn?ele7e! Mai departe- oaspe?ii pre@ic distru7erea "odomei Hi Fomorei! Avraam pledea@ă pentru locuitorii drep?i ai cetă?ilor condamnate Hi imploră- smerit- milostivire! NMi răspun@ând Avraam- a @is8 NIată cute@ să vorbesc "tăpânului meu- eu- care sunt pulbere Hi cenuHăXO (+acerea 1K- .E)! Ru7ămintea lui este ascultată Hi au@ită! Pro;e?ia vi@itatorilor cereHti se BmplineHte! $ot Hi ;amilia lui nu sunt atinHi de ruina "odomei Hi Fomorei! Isaac este conceput Hi se naHte! 2on;orm cu interpretarea >isericii 1rtodoxe Hi a tradi?iei romano-catolicevi@itarea lui Avraam de către cei trei Bn7eri a ;ost prima ima7ine revelată a ";intei )reimideplina cunoaHtere a ceea ce doar 'oul )estament va de@vălui! +aptul că ;i7urile celor trei Bn7eri au ;ost Bn?elese a ;i una- este exprimată ast;el8 NMi terminând #omnul de a mai 7răi cu Avraam- "-a dus- iar Avraam s-a Bntors la locul săuO (+acerea 1K- ==)! Mi- ca atare- cei trei Bn7eri trebuie vă@u?i ca o autorevelare a lui #umne@eu- mai de7rabă decât ca o simplă apari?ie an7elică! #in punct de vedere vi@ual- Bn7erii au repre@entat prin per;ecta lor unitate Hi e7ală per;ec?iune- prima sclipire a măre?iei doctrinei mistice a )reimii- Nadmi?ând- cu oc9ii neHovăielnici ai min?ii- ori7inalul Hi supraori7inalul dar al $uminii )atălui care este I@vorul #umne@eirii care ne descoperă ima7ini!!! Bn simboluri ;i7urative spre Ra@a PrimarăO! #e aceea- icoanele ";intei )reimi @u7răvesc această masă o;erită de Avraam Hi "arra celor trei Bn7eri! & cea mai pură ima7ine a lui #umne@eu Bntreit- aHa cum s-a revelat omului până Bn pre@ent Hi pe care noi o 7ăsim de asemenea atât de per;ect o7lindită Bn cuvintele imnului de seară8

Pa7ina =E

N$umina lină a s;intei slave a )atălui ceresc 2elui ;ără de moarte- 2elui s;ânt Hi ;ericit- Iisuse 3ristoase- venind la apusul soarelui- vă@ând lumina cea de seară- lăudăm pe )atăl- pe +iul Hi pe ";ântul #u9- #umne@euP vrednic eHti Bn toată vremea a ;i lăudat de 7lasuri cuvioase- +iul lui #umne@eu- 2el ce dai via?ă! Pentru aceasta lumea )e slăveHte! 2ând de demult )e-ai arătat lămurit lui Avraam Bn trei ipostasuri- dar unul sin7ur după ;irea dumne@eirii- ai arătat Bn c9ip vă@ut nepătrunsul dumne@eirii! 2u credin?ă )e lăudăm pe )ine- #umne@eule cel unul stăpânitor Hi Bn trei străluciriO! ("luLba Me@onopticii de #uminică- cântarea =- 7lasul 1)

Pa7ina =K

0( 1.t 2i A#ar
(+acerea 19- 1-1EP .1- 9-.1)

n relatarea despre $ot- Bntâlnim prima dată Bn7eri pă@itori mesa7eri! 2redincios promisiunii ;ăcute lui Avraam- să-l cru?e pe $ot de distru7erea 7enerală a "odomei Hi Fomorei- #omnul a trimis doi Bn7eri la "odoma- Bn primul rând pentru a-l salva pe $ot Hi apoi pentru a distru7e cele două oraHe! Această poveste este departe de a ;i una plăcută pentru că se ocupă de unul dintre cele mai mari păcate omeneHti- care poartă Hi astă@i numele oraHelor unde a ;ost 7enerat! 'ici măcar cei doi Bn7eri nu au ;ost cru?a?i de insulte Hi de oroarea unui atac des;rânat! $ot stătea- ni se spune- la poarta "odomei- când i-a vă@ut pe vi@itatori apărând Hi i-a invitat Bn casă să se odi9nească! 1amenii din "odoma au Bncercat imediat să pro;ite de vi@itatorii necunoscu?i Hi au BnconLurat casa lui $ot! Pe când $ot apăra intrarea- ei s-au năpustit asupra lor! n7erii l-au tras pe $ot Bnăuntru- Bn casă- Hi i-au lovit pe a7resori cu orbirea- aHa Bncât n-au mai putut 7ăsi uHa- Hi ast;el au plecat! Apoi Hi-au de@văluit identitatea lui $ot Hi ;amiliei sale- Hi imediat i-au condus a;ără din oraHul sortit pieiriis;ătuindu-i să plece Hi să nu privească Bnapoi! #ar nevasta lui $ot n-a ascultat s;atul Hi a ;ost pre;ăcută Bntr-un stâlp de sare! 'u ne putem Bmpiedica să 7ândim că- Bntr-un ;el;amilia lui $ot nu era de ;apt cu mult mai bună decât cei pe care i-a părăsit! n7erii pă@itori l-au proteLat pe $ot mai curând datorită ru7ămin?ilor lui Avraam decât propriilor sale virtu?i! Aceasta este una din Bnvă?ăturile ce pot ;i trase din această poveste Hi anumeputerea ru7ăciunii celui ce intervine! N2ăci mult poate ru7ăciunea stăruitoare a dreptuluiO (Iacov A- 1C)! Mi cealaltă promisiune ;ăcută lui Avraam s-a adeverit- Bn ciuda vârstei Bnaintate- "arra a conceput Hi a născut un ;iu! NMi a pus Avraam ;iului său- pe care i-l

Pa7ina =9

născuse "arra- numele IsaacO (+acerea .1- =)! 2u totul emo?ionantă este povestea lui A7ar- ?iitoarea lui Avraam- care Bi născuse un ;iu pe vremea când "arra era stearpă! "arra Bl s;ătuise ea BnsăHi să aibă un copil cu ?iitoarea lui- dar acum a vă@ut că ;iul celeilalte ;emei era un pericol pentru propriul ei băiat! #e aceea- i-a spus lui Avraam să o trimită pe A7ar cu ;iul ei Bn pustiu! 2uvintele >ibliei sunt pline de ;rumuse?e prin ;elul Bn care redau această istorisire8 N2ând Bnsă s-a s;ârHit apa din burdu;- a lepădat ea copilul sub un mărăcine! Mi ducându-se- a He@ut Bn preaLama lui ca la o bătaie de arc- căci BHi @icea8 N'u voiesc să văd moartea copilului meuXO! Mi- He@ând ea acolo de o parte- Hi-a ridicat 7lasul Hi a plâns! Mi a au@it #umne@eu 7lasul copilului din locul unde era Hi Bn7erul lui #umne@eu a stri7at din cer către A7ar Hi a @is8 N2e e- A7arV 'u te teme- că a au@it #umne@eu 7lasul copilului din locul unde esteX "coală- ridică copilul Hi-l ?ine de mână- căci am să ;ac din el un popor mareXO! Atunci i-a desc9is #umne@eu oc9ii Hi a vă@ut o ;ântână cu apă Hi- mer7ând- Hi-a umplut burdu;ul cu apă Hi a dat copilului să beaO (+acerea .1- 1A-19)! 2ât de des suntem orbi Bn de@nădeLdea noastră- ;ără să vedem i@vorul din preaLmăX n7erul lui A7ar era Hi pă@itorul ei Hi trimisul care i-a arătat 7riLa plină de dra7oste a lui #umne@eu pentru cei i@7oni?i Hi nele7itimi! &ste su;icient să-Hi Bndrepte credin?a spre &l- Hi #umne@eu le ;ace loc Bn lume tuturor oamenilor Hi are 7riLă de ei Bn mi@eria lor- indi;erent cât sunt ei de respinHi de societate! Avraam- care a sacri;icat-o pe A7ar Hi pe copilul născut din dra7ostea lor naturală- credea că #umne@eu Bi cere Lert;irea lui Isaac- ;iul său le7itim! %n Bn7er a ;ost acela care i-a oprit mâna lui Avraam- când- con;orm mentalită?ilor acelor vremuri- el a cre@ut că ascultă de porunca lui #umne@eu! A cre@ut că ceea ce-i o;eră el lui #umne@eu trebuie să depăHească cele o;erite de pă7ânii din Lurul său! #e aceea- a ;ost 7ata să sacri;ice pe Isaac- ;iul pe care Bl iubea (+acerea ..- 1-1.)! n7erul a luminat pe Avraam ;acându-l să Bn?elea7ă că sluLirea adevărată a lui #umne@eu nu cere nici o Lert;a umană!
Pa7ina G0

Acesta a ;ost sacri;iciul pe care #umne@eu Hi l-a re@ervat "ieHi- anume- să-$ o;ere pe unicul "ău ;iu pentru mântuirea omenirii! %rmătorul exemplu- care nu este exact nici al pă@itorului- nici al mesa7eruluici un exemplu Bn care inspira?ia este transmisă printr-un Bn7er- este povestea trimiterii servitorului credincios al lui Avraam să-i 7ăsească o so?ie lui Isaac! 2ând Bl Bnvă?a cum să procede@e- Avraam Bi spune să nu se teamă de nimic- pentru că #umne@eu se va Bn7riLi Hi Nva trimite pe Bn7erul "ău Bnaintea ta Hi vei lua ;emeie ;eciorului meu de acoloO (+acerea .G- E)! n această pildă- Bn7erul nu apare Bntrupat- ci conduce prin inspira?ie! >ineBn?eles- ru7ăciunile servitorului au ;ost Bntotdeauna adresate direct lui #umne@eu! Pa@a Bn7erului lui #umne@eu a ;ăcut si7ură o călătorie periculoasă Hi a asi7urat reuIita misiunii sluLitorului! Acest concept al Bn7erului care Bl proteLea@ă pe călător Bl vom de@volta mai departe Bn relatarea despre )obie! &ste un 7ând dus mai depare cu pioHenie de tradi?ia creHtină Hi- de asemenea- o mare mân7âiere pentru călători- Bn special pentru aceia care Bntreprind călătorii lun7i Hi solitare! N#orind să lăudăm cu osârdie strălucirile Bn7erilor- aLutorul ce se dă de la #umne@eu printr-BnHii să-l cerem- credincioHilor- cu cură?ia min?ii Hi cu 7uri preacurate- Hi vom dobândi strălucirea acestoraO (2anonul de $uni- cântarea =- Flasul 1)!

Pa7ina G1

3( !ac.v
(+acerea .KP =.P GK)

&ste ;oarte interesant să urmărim Bn >iblie cum concep?ia 7enerală despre Bn7eri se sc9imbă pe măsură ce oamenii Bnaintea@ă Bn cunoaHterea lui #umne@eu! $a Bnceput- se pare că ei nu ;aceau clar deosebirea Bntre mani;estarea BnsăHi a lui #umne@eu Hi trimiHii $ui (ori- poate noi suntem cei ce nu mai putem s-o ;acemV)! Di@iunea lui Iacov- cu Bn7erii care urcă Hi coboară pe o scară cerească- apare ca prima ima7ine clară dată omului despre ostile cereHti! 2u toate acestea- c9iar Iacov părea a ;i oarecum con;u@! #in versetele de mai Los e 7reu de Htiut dacă el a aLuns să se lupte cu o mani;estare a lui #umne@eu nsuHi sau cu unul din Bn7erii crea?i de &l8 NIar Iacov- ieHind din >eer-Meba- s-a dus Bn 3aran! ALun7ând Bnsă la un loc- a rămas să doarmă acolo- căci as;in?ise soarele Hi- luând una din pietrele locului aceluia Hi punându-Hi-o căpătâi- s-a culcat Bn locul acela! Mi a visat că era o scară- spriLinită pe pământ- iar cu vâr;ul atin7ea cerulP iar Bn7erii lui #umne@eu se suiau Hi coborau pe ea! Apoi "-a arătat #omnul Bn capul scării Hi i-a @is8 N&u sunt #omnul- #umne@eul lui Avraam- tatăl tău Hi #umne@eul lui Isaac! 'u te temeX Pământul pe care dormi ?i-l voi da ?ie Hi urmaHilor tăi!!!O! Apoi s-a sculat Iacov dis de diminea?ă- a luat piatra ce Hi-o pusese la căpătâi- a pus-o stâlp Hi a turnat pe vâr;ul ei undelemn!!!O (+acerea .K- 10-1K)! Iacov a ;ăcut din perna sa de piatră un stâlp Hi l-a binecuvântat- stropindu-l cu untdelemn Hi numindu-l casa lui #umne@eu! A ;ost probabil primul om care a Bn?elesc9iar dacă Bn mod con;u@- că #omnul e BnconLurat de o ceată Bn7erească! #e asemenea- de notat- că Bn imnolo7ia ortodoxă- +ecioara Maria este asemuită cu o adevărată scară cerească ce lea7ă cerul Hi pământul laolaltă! n ce-l priveHte pe Iacov- după multe pribe7ii Hi după ce a lucrat 1G ani pentru
Pa7ina G.

socrul lui- din dra7oste pentru ;rumoasa Ra9ila- a pornit la drum aHa cum #omnul l-a povă?uit! )otuHi- 7ândul de a-l Bntâlni pe Isav - ;ratele de la care BHi cumpărase dreptul Bntâiului născut pentru o ;ar;urie de supă (+acerea .A) Hi a ;urat binecuvântarea tatălui lor Isaac - Bl ;rământă destul de mult pe Iacov- aHa că el a trimis soli Hi daruri ca să-l Bmbune@e pe Isav! n timp ce aHtepta neliniHtit re@ultatul misiunii- Iacov a avut a doua sa mare experien?ă cu lumea spirituală Hi s-a luptat cu un Bn7er Bntrea7a noapte- până s-a crăpat de @iuă! NIar după ce i-a luat Hi i-a trecut râul- a trecut Hi toate ale sale! Rămânând Iacov sin7ur- s-a luptat 2ineva cu dânsul până la revărsatul @orilor! Dă@ând că nu-l poate răpuneAcela "-a atins de Bnc9eietura coapsei lui Hi a vătămat lui Iacov Bnc9eietura coapsei- pe când se lupta cu el! Mi i-a @is8 N$asă-Mă să plec- pentru că s-au ivit @orileXO! Iacov i-a răspuns8 N'u te las până nu mă vei binecuvântaO (+acerea =.- .=-.C)! %nii se 7răbesc să interprete@e această istorisire ca pe o bătălie cinstită a lui Iacov cu conHtiin?a lui vinovată- Bn ceasurile sin7uratice ale nop?ii! n7erul pare să-l ;or?e@e să se vadă pe el BnsuHi Bn adevărata sa culoare Hi- Bn ;inal- Bl răneHte la Hold- adică Bn presupusa lui tărie- Bn propria-i Lusti;icare! 2ând Iacov- Bn ;ine- reuHeHte să vadă adevărulBl roa7ă pe Bn7er să-l binecuvânte@e! "merit Hi Bntărit- Iacov se duce să-i Bntâlnească pe ;ratele său cu care s-a Bmpăcat - o minune prileLuită- ;ără Bndoială- nu numai de 7enero@itatea lui Isav- ci Hi de noua sa Bn?ele7ere! 2ând- bătrân ;iind- Iacov i-a binecuvintat pe ;iii lui Iosi;- el nu l-a mai con;undat pe #umne@eu cu Bn7erul său! n ru7ăciunea sa- Iacov l c9eamă pe #umne@eu Hi pe Bn7erul $ui! 2uvintele sale sunt limpe@i8 NMi i-a binecuvântat- @icând8 N#umne@eul Bnaintea 2ăruia au umblat părin?ii mei Avraam Hi Isaac- #umne@eul 2el 2e m-a călău@it de când sunt Hi până Bn @iua aceastaP Bn7erul ce m-a i@băvit pe mine de tot răul să binecuvânte@e pruncii aceHtia!!!O (+acerea GK- 1A-1C)! 'u este Bntotdeauna uHor să deosebeHti pe mesa7erul lui #umne@eu de propria
Pa7ina G=

mani;estare a lui #umne@eu! 2unoaHterea noastră despre natura Bn7erilor este incompletădar c9iar de la Bnceputul relatării biblice sunt uHor de recunoscut două atribute ale ;iin?elor cereHti8 acelea de pă@itor Hi mesa7er! "criitorii Dec9iului )estament au Bn?eles cu claritate ceea ce Bndelun7 n-am aLuns noi să ;acem- că Bn7erii sunt mult mai asemănători lui #umne@eu decât omului! Abia după RenaHtere oamenii au Bnceput să-i vadă pe Bn7eri mai curând pământeni decât cereHti Hi- Bn ;inal- să-i i@7onească Bn domeniul miturilor cărora ar apar?ine dacă ni-i Bnc9ipuim ca su;lete ;ără trupuri! Putem Bn?ele7e cu adevărat Bn7erii doar când Bi privim ca pe adevăra?ii sluLitori ai lui #umne@eu- Bndeplinind per;ect porunca $ui- executându-Hi misiunea printr-o per;ectă re;lectare a Doin?ei lui #umne@eu! #ar nu trebuie să-l con;undăm pe Bn7erul creat de mani;estarea lui #umne@eu nsuHi- Bn necreatele sale ener7ii- ca- de exemplu- Bn7erul ru7ului aprins de pe muntele 3oreb! N#e lumina cea Bndumne@eitoare apropiindu-se "era;imii Bn c9ip nemiLlocit Hi Bn multe c9ipuri umplându-se de dânsa- strălucesc mai Bntru lămurit prin luminile cele date lor dintru Bnceput Hi se ;ac Bndumne@eite Bn dar ca printr-o a doua luminăO (2anonul de $uni- cântarea =- 7lasul 1)!

Pa7ina GG

În#erii și 4ri&ele că4etenii

'( M.ise și !.sua

Adevărata concep?ie a omului despre #umne@eu- 2reator Hi I@vor al oricărei le7i- a venit prin Moise- care ne-a lăsat cele @ece porunci- Bn care re@idă esen?ele morale ale vie?ii- care se ocupă numai cu le7ile ;undamentale Hi pe ba@a cărora a ;ost clădită civili@a?ia- aHa cum o cunoaHtem astă@i! 1mul a avut neBncetat nevoie să ;ie Bndrumat- să i se reamintească le7ile- să ;ie BncuraLat să le păstre@e Hi să ;ie pedepsit când le-a Bncălcat! A ;ost nevoie de multe 7enera?ii- de disciplină- până ce a putut ;i per;ectat un mod de via?ă măcar unei minorită?i! AHa cum Htim- #umne@eu i-a dat lui Moise 2ele *ece Porunci- $e7ile Hi Ritualurile Hi- Bn s;ârHit- un Bn7er pă@itor- Bn această ordine descoperitoare Htiind că Moise va avea nevoie de spriLinul acestuia Hi nu va putea Bndeplini poruncile sale ;ără aLutorul unui NperceptorO- cuvânt pe care-l ;oloseHte ";ântul 29iril din Alexandria- pentru a-l descrie pe Bn7erul său! NIată eu trimit Bnaintea ta pe Bn7erul Meu- să te pă@ească Bn cale Hi să te ducă la pământul acela pe care l-am pre7ătit pentru tine! Ia aminte la tine Bnsu?iP să-l ascul?i Hi să nu-i ;ii necredincios- pentru că nu te va ierta- pentru că numele Meu este Bn elO (&xodul (IeIirea) .=- .0-.1)! +aptul că Bn7erii sunt adevăra?ii purtători ai numelui lui #umne@eu ne scapă adesea! n7erul- cu toate că e o ;iin?ă creată- din cau@a proximită?ii sale cu #umne@eu Hi prin ;elul per;ect Bn care BndeplineHte voin?a $ui- ni-$ de@văluie pe nsuHi #umne@eu! Pur Hi simplu trebuie să păstrăm Bn minte neBncetat substan?a spirituală a tuturor- datorită căreia apropierea Hi alăturarea Bn raport cu noi depăHeHte orice altă
Pa7ina GA

pre@en?ă ;i@ică- oricât de perceptibilă! #ionisie Bi numeHte NInteli7en?ele #ivineO! n?eleasă corect- această expresie eviden?ia@ă ;aptul că ei comunică direct cu propria noastră inteli7en?ă! Moise- care a ;ost atât de mult Bndu9ovnicit Hi sc9imbat la ;a?ă- a Bn?eles cu uHurin?ă mesaLul lui #umne@eu Hi a avut Bncredere Bn Bn7erul promis! Mi- Bn urma transmiterii 2elor *ece Porunci pe muntele "inai- Moise- a;lat din nou Bn miLlocul poporului său- a ;ost instruit de #umne@eu să construiască 2ortul ";ânt Hi un 29ivot Bn care să aHe@e s;intele table ale $e7ii! I s-au dat porunci speciale pentru mărimea- ;orma Hi materialul necesar! Mai mult- i s-a cerut să construiască un tron al milostivirii! N29ivotul le7ii să-l ;aci din lemn de salcâm8 lun7 de doi co?i Hi Lumătate- lar7 de un cot Hi Lumătate Hi Bnalt de un cot Hi Lumătate! "ă-l ;ereci cu aur curat Hi pe dinăuntru Hi pe dina;ară! "usBmpreLurul lui- să-i ;aci cunună Bmpletită de aur! Apoi să torni peste el patru inele de aur Hi să le prin@i Bn cele patru col?uri de Los ale lui8 două inele pe o latură Hi două inele pe cealaltă latură! "ă ;aci pâr79ii din lemn de salcâm Hi să le Bmbraci cu aur! Mi să vâri pâr79iile prin inelele de pe laturile c9ivotului- Bncât cu aLutorul lor să se poarte c9ivotul! Pâr79iile să ;ie necontenit Bn inelele c9ivotului! Iar Bn c9ivot să pui le7ea pe care ?i-o voi da! "ă ;aci Hi capac la c9ivot- de aur curat- lun7 de doi co?i Hi Lumătate Hi lat de un cot Hi Lumătate! Apoi să ;aci doi 9eruvimi de aurP Hi să-i ;aci ca dintr-o bucată- ca Hi cum ar răsări din cele două capete ale capaculuiP să pui un 9eruvim la un capăt Hi un 9eruvim la celălalt capăt al capacului! Mi 9eruvimii să-i ;aci ca Hi cum ar ieHi din capac! 3eruvimii aceHtia să ;ie cu aripile Bntinse deasupra capacului- acoperind cu aripile lor capacul- iar ;e?ele să le aibă unul spre altulP spre capac să ;ie ;e?ele 9eruvimilor! Apoi să pui acest capac deasupra la c9ivot- iar Bn c9ivot să pui le7ea ce-?i voi da! Acolo- Bntre cei doi 9eruvimi de deasupra c9ivotului le7ii Mă voi descoperi ?ie Hi B?i voi 7răi de toate câte am a porunci ;iilor lui IsraelO (&xodul (IeIirea) .A- 10-..)! Acest scaun al milostivirii nu era capacul 29ivotului- ci avea o semni;ica?ie independentă! &l simboli@a tronul lui #umne@eu- căruia oamenii Bi Bn;a?iHea@ă păcatele lor spre iertare Hi ispăHire! )ronul lui #umne@eu trebuie Bn?eles Bn sensul Bn care astă@i vorbim
Pa7ina GC

despre Nscaunul stăpâniriiO! n mod ;i7urativ- 9eruvimii poartă Hi sus?in tronul lui #umne@eu! +iind pe treapta cea mai Bnaltă a NInteli7en?elor divineO ei sunt cei mai aproape de #umne@eu- primii care participă la slava $ui Hi ast;el arăta?i ca sus?inând tronul! 2ortul este numit Nal BntâlniriiO- pentru că este punctul ;ocal s;ânt Bn care #omnul Hi BntâlneHte poporul "ău Bn pre@en?a Bn7erilor "ăi- iar nu numai locul unde se adună Bnc9inătorii "ăi! 2ând ne ru7ăm- astă@i- Bn bisericile noastre creHtine- Bndrepându-ne 7ândurile spre altar- spre cruce- sau spre o ima7ine s;ântă ori icoană- ;acem aceasta Bn pre@en?a s;in?ilor Bn7eri! n Lurul cupolei- sus?inând ima7inea lui Iisus Pantocrator - 2reatorul tuturor lucrurilor - Bi 7ăsim pe s;in?ii Bn7eri Bn Hiruri solemne Hi Bn ;elul acesta- ne ru7ăm mai ;ervent când l slăvim pe #umne@eu Bn compania cetelor Bn7ereHti! Icoanele Bn7erilorpicta?i pe uHile diaconeHti ale iconostasului- nu există doar pentru a ;ocali@a 7ândurile noastre (Hi cu atât mai pu?in Bn scop ornamental) ci pentru că ele sunt adevăratul centru material Bn care sălăHluieHte o putere spirituală Hi o ener7ie divină Hi care se identi;ică cu măiestria omului! "urprin@ător că evreii- care erau cu ri7iditate iconoclaHti- ascultând de cea de a doua poruncă- au ;i7urat totuHi Bn aur bătut Bn;ă?iHarea 9eruvimilor- de ;iecare parte a scaunului milostivirii! Ar trebui subliniat de asemenea că respectul pentru s;in?ii Bn7eri nu s-a limitat numai la respectarea Bn;ă?iHărilor spiritelor 9eruvimice pe scaunul milostivirii! &xistau Hi ;i7urile de 9eruvimi care erau splendid brodate pe vălul sacru- ce trebuia atârnat c9iar Bn ;a?a ";intei ";intelor! Asta s-a ;ăcut prin ascultarea poruncii nemiLlocite Hi speciale a lui #umne@eu! N"ă ;aci o perdea de in răsucit Hi de mătase violetă- stacoLie Hi viHinierăsucită- iar Bn ?esătura ei să aibă c9ipuri de 9eruvimi alese cu iscusin?ă! Mi s-o atârni cu veri7i de aur pe patru stâlpi de lemn de salcâm- Bmbrăca?i cu aur Hi aHe@a?i pe patru postamente de ar7intO (&xodul (IeIirea) .C- =1-=.)!
Pa7ina GE

&vident- apropierea Bn7erilor - atât de #umne@eu cât Hi de oameni - trebuia să ;ie accentuată- pentru că oare nu #omnul 2el PreaBnalt urma să 9otărască atât de des Bn viitor să-Hi comunice s;ânta voin?ă Hi providen?ă trimi?ând ca mesa7eri s;intele du9uriV Mi nu ;ace &l- poate- Hi a@i la ;elV 'u este oare cea mai evidentă nevoie- Bn @iua de a@i- Bn miLlocul unei societă?i seculari@ate Hi al unei civili@a?ii desacrali@ate- să relie;ăm rolul 9ieratic al corurilor Bn7ereHti Hi să Bnvă?ăm de la ele din nouV Avem nevoie de prospe?imea acestei perspective pentru a restabili du9ul care l adoră pe #omnul cu smerenie! Moise n-a intrat niciodată Bn (ara +ă7ăduin?ei8 lui Iosua- marele său urmaH- i-a ;ost dat acest privile7iu! #eoarece i-a condus pe Israeli?i Bn 2anaan- Iosua a ;ost pro;und conHtient de aLutorul 9ără@it de Bn7erul care-l condusese pe Moise! #omnul ;ăcuse deLa o minune- despăr?ind apele Iordanului când s-a apropiat 29ivotul de malurile lui- Bncât ;ii lui Israel au putut trece ca pe uscat! #ar acum- un alt obstacol stătea Bn calea Bnaintării8 oraHul ;orti;icat Ieri9on! NA;lându-se Bnsă Iosua aproape de Ieri9on- a căutat cu oc9ii săi Hi iată stătea Bnaintea lui un omP acela avea Bn mână o sabie 7oală! Mi apropiindu-se Iosua de dânsul- i-a @is8 N#e-ai noHtri eHti sau eHti dintre duHmanii noHtriVO! Iar acela a răspuns8 N&u sunt căpetenia oHtirii #omnului Hi am venit acumXO! Atunci Iosua a că@ut cu ;a?a la pământ- s-a Bnc9inat Hi a @is către acela8 Nstăpâne- ce porunceHti slu7ii taleVO! *is-a către Iosua căpetenia oHtirii domnului8 N"coate-?i Bncăl?ămintea din picioare- că locul pe care stai tu acum este s;ântX Mi a ;ăcut Iosua aHaO (Iosua A- 1=-1A)! Ztim cu to,ii cum a ;ost cucerit Ieri9onulP cum la sunetele de trompetă ale preo?ilor Hi la stri7ătele oamenilor- puternicele @iduri ;orti;icate s-au prăbuHit până-n temelii- cum spune >iblia! 'u ni s-a povestit dacă ";ântul Mi9ail (dacă era el) a ;ost vă@ut din nou- dar cu si7uran?ă el i-a ;ost apropiat lui Iosua Bn tot timpul- pentru că acest soldat Hi conducător Bntruc9ipa acele BnsuHiri pe care marele Ar9an79el Mi9ail le personi;ică Bn )radi?ia iudeo-creHtină!
Pa7ina GK

NMai marilor voievo@i ai oHtilor cereHti- ru7ămu-vă pe voi- noi nevrednicii- cu ru7ăciunile voastre să ne acoperi?i pe noi- cu acoperământul aripilor slavei voastre celei netrupeHti pă@indu-ne pe noi- cei ce cădem cu deadinsul Hi stri7ăm8 I@băvi?i-ne din nevoica niHte mai mari peste cetele puterilor celor de susO! (2ondacul "ărbătorii ";in?ilor Ar9an79eli Mi9ail Hi Favriil)

*( Na2terea lui )a&s.n 56udecăt.ri '-7

Povestirea modului Bn care a ;ost conceput "amson este una din cele mai omeneHti Hi emo?ionante relatări din Dec9iul )estament! "e pare că Bn7erul #omnului a venit special la acele biete ;emei 9ăr?uite- care erau umilite de sterpiciunea lor! 2ele mai cunoscute sunt desi7ur "arra- so?ia lui Avraam- &lisabeta- mama >ote@ătorului Hi so?ia ;ără nume a lui Manoe- mama lui "amson! Manoe era din tribul lui #an Hi a trăit pe vremea când N;ii lui Israel au ;ăcut iarăHi rele Bnaintea oc9ilor #omnului Hi i-a dat #omnul Bn mâinile +ilistenilor pentru patru@eci de aniO (Judecători 1=- 1)! "o?ia lui Manoe- ni se spune- era stearpă! Zi ei- ;emeie tristă Hi umilită- i-a apărut Bn7erul Hi i-a promis un ;iu puternic Bn tărie Hi ;apte! 2u ce bucurie i-a sunat Bn
Pa7ina G9

urec9i o asemenea veste Hi cât de repede i-a bătut inimaX n 1rient- a ;i stearpă era un adevărat blestem Hi nu rareori ;emeia era NrepudiatăO de so?ul ei! )rebuie să ;i ;ost absolut de necre@ut Bn acea vreme să-i ;ie promis un eliberator Israelului Hi Bncă datorită unei asemenea ;emeiX n povestea lui "amson există un sens puternic al destinului! 29iar Bnainte de naHterea lui- el a ;ost ales să devină unul din cei mai mari eroi ai Israelului care- Bn ciuda slăbiciunii sale omeneHti- trebuia să ducă ră@boiul Bmpotriva +ilistenilor aproape sin7ur- ca să @icem aHa- lipsit de aLutor! Povestea lui "amson Bncepe cu un oaspete sosit pe neaHteptate la mama sa! & Bntr-adevăr o relatare ;rumoasă Hi- pentru scopurile noastremerită s-o povestim textual8 N1dată Bnsă s-a arătat Bn7erul #omnului ;emeii Hi i-a @is8 NIată tu eHti stearpă Hi nu naHtiP dar vei @ămisli si vei naHte ;iu! Pă@eIte-te dar- să nu bei vin- nici sic9eră Hi nimic necurat să nu mănânciP că iată ai să @ămisleHti Hi ai să naHti un ;iuP Hi nu se va atin7e briciul de capul lui- pentru că pruncul acesta va ;i c9iar din pântecele mamei sale un na@ireu al lui #umne@eu Hi va Bncepe să i@băvească pe Israel din mâna +ilistenilorO! Mi a venit ;emeia Hi a spus bărbatului său- @icând8 A venit la mine un om al lui #umne@eu- a cărui Bn;ă?iHare era ca Bn;ă?iHarea unui Bn7er al lui #umne@eu;oarte luminosP nici eu nu l-am Bntrebat de unde este Hi nici el nu mi-a spus numele său! #ar mi-a @is8 Iată ai să @ămisleHti Hi ai să naHti un ;iuP aHadar să nu bei vin Hi sic9eră Hi să nu mănânci nimic necurat- căci copilul c9iar din pântecele mamei Hi până la moarte va ;i na@ireu al lui #umne@euO (Judecători 1=- =-E)! Partea cea mai emo?ionantă a acestei istorisiri este modul Bn care părin?ii primesc mesaLul- modul Bn care BHi BmpărtăHesc bucuria Hi 7riLa! 'aturale?ea rela?iilor Bntre părin?ii Bn devenire ai lui "amson Hi Bn7er este Bncântător de simplă Hi plină de prospe?ime! Manoe este neliniHtit la Bnceput au@ind aceste veHtiP poate era un pic 7elos pe so?ia lui Hiast;el- $-a ru7at pe #umne@eu să-l mai trimită o dată pe mesa7erul "ău! NAtunci Manoe s-a ru7at #omnului Hi a @is8 N#oamne- ;ă să vină iarăHi pe la
Pa7ina A0

noi omul lui #umne@eu- pe care l-ai trimis )u- Hi să ne Bnve?e ce să ;acem cu copilul care se va naHteXO! Mi a ascultat #umne@eu 7lasul lui Manoe Hi a venit Bn7erul iarăHi la ;emeiecând era la câmp- Bnsă Manoe- bărbatul ei- nu era cu dânsa! #ar ;emeia a aler7at Bndată Hi a vestit pe bărbatul său- @icându-i8 NIată mi s-a arătat omul cel ce a venit atunci la mineO! Mi s-a sculat Manoe Hi s-a dus cu ;emeia sa Hi a venit la omul acela Hi a @is către el8 N)u eHti oare omul acela care ai vorbit cu ;emeiaVO! Iar Bn7erul i-a răspuns8 &uX! Mi a @is Manoe8 NAHadar- dacă se va Bmplini cuvântul tău- cum să ne purtăm cu copilul acesta Hi ce să ;acem cu elVO! Iar Bn7erul a @is8 N"ă se pă@ească el de toate cele ce am spus eu ;emeii!!!O (Judecători 1=- K-1=)! Pro;unda dorin?ă a tatălui de a ;i condus de #umne@eu Bn crHterea copilului său este una pe care to?i părin?ii ar ;ace bine s-o imite! & bine când un părinte devine conHtient de nevoia de #umne@eu Bntr-o obli7a?ie atât de lun7ă Hi de plăcută- de a-Hi creHte ;ii Hi ;iicele! Astă@i- ca Hi atunci- Bn acele vremuri Bndepărtate- Bn7erul lui #umne@eu este aproape de noi Hi de copiii noHtri- c9iar dacă adesea nu suntem conHtien?i de acest ;apt! N n7erul a @is către Manoe8 N#eHi mă vei opri- eu nu voi mânca pâinea taP dar de voieHti să ;aci ardere de tot #omnului- atunci adu-oO! Mi nu Htia Manoe că acesta e Bn7erul #omnului! Mi a @is Manoe către Bn7erul #omnului8 N2um B?i este numeleV 2a să te mărim când se va Bmplini cuvântul tăuO! *is-a Bn7erul către el8 N$a ce mă Bntrebi tu de numele meuV 2ă el este minunatO! Atunci a luat Manoe un ied Hi prinos de pâine Hi le-a adus #omnului pe o stâncă! Mi a ;ăcut acela minunea pe care au vă@ut-o Manoe Hi ;emeia sa! 2ând a Bnceput să se Bnal?e ;lacăra de pe Lert;elnic spre cer- Bn7erul #omnului s-a ridicat cu ;lacăra de pe Lert;elnic! Dă@ând aceasta- Manoe si ;emeia lui au că@ut cu ;a,a la pământ! Mi s-a ;ăcut nevă@ut Bn7erul #omnului de Manoe Hi ;emeia lui! Atunci a Bn?eles că acela ;usese Bn7erul #omnului! Mi a @is Manoe către ;emeia sa8 N#e bună seamă avem să murim- căci am vă@ut pe #umne@euXO (Judecători 1=- 1C-..)! Revela?ia adevăratei personalită?i a Bn7erilor le-a venit ca un ;ul7er8 BntrPa7ina A1

adevăr o ;lacără ce arde cu dra7ostea curată a lui #umne@eu! 29iar dacă Bn7erul nu Hi-a divul7at numele- putem bănui că este Favriil N1mul lui #umne@euO - trimisul special al #omnului! 2ăci- pe măsură ce Bnaintăm- vom reali@a că niciodată nu putem Hti numele unui Bn7er- ci doar să-i a;lăm identitatea Bn con;ormitate cu ;unc?ia sa speci;ică! 'u este surprin@ător că un cuplu simplu Hi umil- care a ;ost c9emat de #umne@eu să ia parte la un asemenea mister- era plin de uimire Hi spaimă- dar Bn a;ară de aceasta- lo7ica ;emeii Hi- mai presus de toate- pro;unda ei credin?ă a prevalat asupra oricărei cereri inoportune pentru o descoperire viitoare Hi- Bn mod implicit- ea s-a Bnc9inat milostivirii lui #umne@eu- 2are "-a de@văluit pe "ine! Manoe se 7ândise că vor muri cu si7uran?ă Bn urma vi@iunii- după cum am arătat- dar- din nou- nevasta lui Bl convin7e imediat ast;el8 N#acă #omnul ar voi să ne omoare- n-ar ;i primit din mâinile noastre arderea de tot Hi prinosul de pâine Hi nu ne-ar ;i arătat toate acelea Hi nu ne-ar ;i descoperit acum aceastaO! Mi a născut ;emeia un ;iu Hi i-au pus numele de "amson! Mi a crescut copilul Hi l-a binecuvântat #omnulO (Judecători 1=.=-.G)! Mi- după cum s-a arătat- #u9ul #omnului l-a vi@itat prima oară pe ;iul acestei ;emei ;ără nume- Bn )abăra lui #an! Fândindu-ne la conceperea Hi voca?ia lui "amson- ne putem Bntreba de cât timp trebuie să ;i ;ost nevoie până ca omul să Bn?elea7ă că #umne@eu doreHte binele nostru Bn orice clipă- că Bn7erii "ăi sunt Bntotdeauna la Bndemână să ne aLute- să ne călău@ească- să ne inspire Hi să ne sus?ină! N#upă #umne@eu pe tine te-am luat de la #umne@eu ;olositor- povă?uitoraLutător Hi apărător- preas;inte Bn7ere! Pentru aceasta- nu Bnceta- te ro7- povă?uindu-măBndreptându-mă Hi Bnvă?ându-mă să ;ac cele cuvioase Hi să-mi lumine@i mintea- până ce mă vei Bn;ă?iHă mântuit Bnaintea lui 3ristosO!
Pa7ina A.

(2anonul Bn7erului Pă@itor- cântarea K- )ropar 1)

-( ,%ede.n
(Judecători C- .-.G)

#upă Moise Hi Iosua- Israelul n-a avut timp Bndelun7at nici o ;i7ură mărea?ămai deosebită- să-l călău@ească- ci doar căpetenii locale numite Ludecători! Instabiliducând o via?ă BmbelHu7ată Hi des;ătându-se Bn automul?umire- ei Hi-au pierdut solidaritatea ;ermă Hi vi7oarea @ilelor petrecute Bn pustiu! #uHmanii lor nu-i mai respectau Hi nu se mai temeau de ei ca de poporul proteLat de #umne@eu! Mai rău- israeli?ii BnHiHi au Bnceput să-l nesocotească pe #umne@eu- după tot ce ;ăcuse &l pentru ei! Au Bnceput să se Bntoarcă la cultul ;alHilor @ei! #e aceea- aproape .00 de ani au su;erit ră@boaie- inva@iipersecu?ii- oprimare- cu pu?ine perioade de pace! 2ând Israelul su;erea tocmai una din aceste numeroase inva@ii- Hi anume a Madiani?ilor- un Bn7er a insu;lat curaL Bn inima lui F9edeon- eroul destinat să-Hi elibere@e poporul! "ă relatăm aceste ;apte cu alte cuvinte decât acelea ale >ibliei- ar ;i o nesăbuin?ă! &ste o istorisire uimitor de obiHnuită! #acă punem alte nume- am avea un tablou al oricărei ?ări oprimate din @ilele noastre8 N!!!Mi #omnul i-a dat Bn mâinile Madiani?ilor pentru Hapte ani Hi mâna Madiani?ilor era 7rea pentru Israel Hi ei Hi-au ;ăcutPa7ina A=

de răul Madiani?ilor- ascun@ători Bn mun?i Hi peHteri Hi stânci 7reu de pătruns! 2ând Israel semăna- veneau Madiani?ii- Amaleci?ii Hi locuitorii din pustie la el! Mi stăteau la ei Bn corturi mâncând roadele pământului până la F9a@a Hi nu lăsau pentru 9rana lui Israel nici oaie- nici bou- nici asin! 2ăci ei veneau cu vitele Hi cu corturile lor Hi veneau mul?i ca lăcusteleP ei si cămilele lor erau ;ără număr Ii cutreierau ?ara lui Israel Hi o pustiau! Mi Israel a sărăcit cumplit din pricina Madiani?ilor Hi a stri7at către #omnul! Mi când au stri7at ;ii lui Israel către #omnul Bmpotriva Madiani?ilor- a trimis #omnul prooroc la ;ii lui Israel Hi le-a @is8 NAHa 7răieHte #omnul #umne@eul lui Israel8 &u v-am scos din (ara &7iptului- &u v-am scos din casa robiei- &u v-am scăpat din mâinile &7iptenilor Hi din mâinile tuturor celor ce vă apăsau- i-am alun7at de la voi Hi ?ara lor am dat-o vouă! Mi v-am spus8 &u sunt #omnul #umne@eul vostru- să nu cinsti?i pe dumne@eii Amoreilor Bn ?ara cărora trăi?i! #ar voi n-a?i ascultat 7lasul MeuO! Atunci a venit Bn7erul #omnului Hi a He@ut Bn 1;ra sub un steLar- care era al lui IoaH- tatăl lui Abie@erP Hi ;iul său F9edeon treiera atunci 7râul Bn arie ca să-l ascundă de Madiani?i! Mi i s-a arătat Bn7erul #omnului Hi i-a @is8 N#omnul este cu tine- voiniculeXO! Iar F9edeon i-a @is8 N#omnul meu- dacă #omnul e cu noi- pentru ce ne-au aLuns pe noi toate neca@urile acesteaV Mi unde sunt oare toate minunile $ui de care ne-au istorisit nouă părin?ii noHtri când ne spuneau8 N#in &7ipt ne-a scos pe noi #omnulO! Acum Bnsă ne-a părăsit #omnul Hi ne-a dat Bn mâinile Madiani?ilorO! Zi căutând #omnul spre el- a @is8 NMer7i cu această putere a ta Hi i@băveHte pe Israel din mâinile Madiani?ilor! Iată- &u te trimitXO! Atunci F9edeon a @is8 N#oamne- cum să i@băvesc eu pe IsraelV Iată neamul meu este cel mai sărac din semin?ia lui Manase- iar eu sunt cel mai mic Bn casa tatălui meuO!

Pa7ina AG

#omnul Bnsă i-a @is8 N&u voi ;i cu tine Hi tu vei bate pe Madiani?i- ca pe un sin7ur omO! A @is F9edeon către #ânsul8 N#e am a;lat eu trecere Bn oc9ii tăi- arată-mi un semn- ca să-mi dovedeHti cele ce-mi vorbeHti8 să nu te duci de aici până nu mă voi Bntoarce la )ine Hi-mi voi aduce darul meu Hi 0i-l voi daO! Mi #omnul a @is8 NDoi sta până te vei BntoarceO! Mi s-a dus F9edeon Hi a 7ătit un ied Hi a@ime din o e;ă de ;ăină8 carnea a pus-o Bntr-un coI- iar @eama a turnat-o Bntr-o oală Ii a dus-o la &l sub steLar Hi I-a pus-o Bnainte! Mi a @is către dânsul Bn7erul #omnului8 NIa carnea Hi a@imile Hi punele pe piatra aceasta Hi toarnă @eama peste eleO! Mi a ;ăcut F9edeon aHa! Atunci Bn7erul #omnului- Bntin@ându-Hi vâr;ul toia7ului ce-l avea Bn mâna sa- s-a atins de carne Hi de a@imeP Hi a ieHit ;oc din piatră Hi a mistuit carnea Hi a@imileP Hi Bn7erul #omnului s-a ;ăcut nevă@ut de la oc9ii lui! Mi a cunoscut F9edeon că acesta este Bn7erul #omnului- Hi a @is F9edeon8 NDai de mine- stăpâne #oamne- că am vă@ut pe Bn7erul #omnului ;a?ă către ;a?ăXO! *is-a #omnul8 NPace ?ieP nu te teme- căci nu vei muriXO! Mi a ;ăcut acolo F9edeon un Lert;elnic #omnului Hi $-a numit Ia9ve-Malom (Pacea #omnului)! Mi se a;lă acesta Hi astă@i Bn 1;ra lui Abie@er! (Jud! C- 1-.G)! Mi- după cum Htim- F9edeon a mers mai departe Bn bătălie Hi prin puterea lui #umne@eu a putut să-i elibere@e pe Israeli?i! n entu@iasmul lor- Israeli?ii au răspuns cerându-i lui F9edeon să ;ie re7ele lor dar- Bn marea sa modestie Hi pro;unda umilin?ăF9edeon le-a dat sin7urul răspuns adevărat Hi Bn?elept8 N'ici eu nu voi domni peste voinici ;iul meu nu va domni peste voi- ci #omnul să domnească peste voiXO (Judecători K.=)! #ar- aHa cum relatea@ă povestirea- copii lui Israel n-au dat ascultare s;atului Bn?elept al lui F9edeon- ci dimpotrivă N!!!;iii lui Israel au Bnceput iarăHi a păcătui pe urma baalilor Hi Hi-au aHe@at ca dumne@eu pe >aal->eritP nu Hi-au mai adus aminte de #omnul #umne@eul lor- 2are-i i@băvise din mâinile tuturor vrăLmaHilor care Bi BnconLurauO
Pa7ina AA

(Judecători K- ==-=G)! Ast;el a continuat istoria lor tra7ică- că@ând pradă ademenirilor Hi ispitirilor celui rău! N+iind voi a doua lumină din lumina cea dintâi- ";in?ilor Bn7eri- cu BmpărtăHirea cea netrupească Hi preabo7ată v-a?i strălucit! Pentru aceasta stri78 $umina?i mintea mea cea pururea Bntunecată cu patimile vie?iiO! (2anon către 2etele Bn7ereHti Hi )o?i ";in?ii- cântarea E- )ropar I)

Pa7ina AC

În#erii și 4r.feţii

'( $alaa& 2i asinul său
('umerii ..)

Pro;e?ii din Dec9iul )estament- de la Amos la *a9aria- acoperă o perioadă de aproximativ C00 ani! &i n-au ;ost niHte 7răitori ai adevărului- slăvi?i- ci vă@ători- oameni vi@ionari- care puteau să-$ vadă pe #umne@eu limpede ca pe 2el 2are conduce universul! N#umne@eu este Bn 2er Hi Bmpără?ia $ui trebuie să trium;e Hi va trium;aO era ideea principală a mesaLului lor! Măre?i- Hi totuHi oameni smeri?i- pro;e?ii au au@it Hi ascultat cuvântul lui #umne@eu când &l le-a vorbit direct sau prin intermediul viselor ori prin Bn7erii $ui! &i nu s-au Bntrebat despre căile #omnului 1Htirilor- ci i-au ascultat cu bunăvoin?ă pe mesa7erii "ăi! +recvent- când ne Bn9ămăm la o treabă di;icilă- dorind să Bndeplinim cum se cuvine voin?a lui #umne@eu- ne a;lăm noi BnHine tocmindu-ne cu &l Hi Bncercând să ;acem ca voin?a $ui să ;ie de acord cu propriile noastre dorin?e! Apoi ne tre@im lipsi?i de vreun re@ultat Hi- Bntr-adevăr- de ;iecare dată ne Bncurcăm! 'u Bntotdeauna ne oprim pentru a căuta motivul real al poticnirilor noastre- dacă ele nu sunt cumva binecuvântări ascunse! Adesea- calea aleasă de #umne@eu este aceea care ne arată că am luat-o pe un drum 7reHit- pentru că &l trebuie uneori să ne Bnc9idă uHa Bn ;a?ă- Bnainte de a ne desc9ide o alta! n 'umerii (..- ..-=A) avem exemplul lui Dalaam- un pro;et minor careatunci când a ;ost c9emat de Re7ele Moabului să vină să-i blesteme pe Israeli?i- la Bnceput
Pa7ina AE

a re;u@at să asculte porunca re7elui! Dalaam nu era israelit! 2unoHtea pu?in despre #omnul- sin7urul #umne@eu- totuHi credea Bn &l! Prin urmare- n-a vrut să blesteme poporul lui #umne@eu! Mai târ@iu- ispitit de răsplata bo7ată ce i s-a o;erit- a pornit Bn călătoria sa cu nădeLdea de a-$ satis;ace atât pe #umne@eu- cât Hi pe re7e! Droia să creadă cu orice pre? că voin?a sa era cu adevărat voin?a lui #umne@eu! #e câte ori nu ;acem Hi noi acelaHi lucru Hi- ast;el- ne supunem voin?ei satanei! Aceste versete ale >ibliei ilustrea@ă limpede una din situa?iile Bn care #umne@eu lucrea@ă cu omul prin Bn7eri! N2um Hedea el pe asina sa- Bnso?it de două slu7i ale sale- a vă@ut asina pe Bn7erul #omnului- care stătea Bn drum cu sabia ridicată Bn mână Hi s-a abătut din drum pe câmpP iar Dalaam a bătut asina cu toia7ul său- ca să o Bntoarcă la drum! #ar Bn7erul #omnului a stat Bn drumul Bn7ust Bntre vii- unde de o parte Hi de alta era @idP Hi asina- vă@ând Bn7erul #omnului- s-a tras către @id Hi a strâns piciorul lui Dalaam Bn @id- Hi acesta iar a Bnceput s-o bată! n7erul #omnului Bnsă a trecut iar Hi a stat la loc strâmt unde nu era c9ip să te aba?i nici la dreapta- nici la stân7a! Iar asina- vă@ând pe Bn7erul #omnului- s-a culcat sub Dalaam! Atunci s-a mâniat Dalaam Hi a Bnceput să bată asina cu toia7ul! #ar #omnul a desc9is 7ura asinei Hi aceasta a @is către Dalaam8 N2e ?i-am ;ăcut eu- de mă ba?i acum pentru a treia oarăVO! Mi Dalaam a @is către asină8 NPentru că ?i-ai râs de mineP de aH ;i avut Bn mână o sabie- te-aH ;i ucis pe locO! Răspuns-a asina lui Dalaam8 N1are nu sunt eu asina ta- pe care ai umblat din tinere?ile tale Hi până Bn @iua aceastaV Avut-am oare deprinderea de a mă purta aHa cu tineVO! Mi el a @is8 N'uXO! Atunci a desc9is #omnul oc9ii lui Dalaam Ii acesta a vă@ut pe Bn7erul #omnului- care stătea Bn miLlocul drumului cu sabia ridicată Bn mână- Ii s-a Bnc9inat Ii a că@ut cu ;a,a la pământ! Iar Bn7erul #omnului i-a @is8 N#e ce ai bătut asina ta de trei oriV &u am ieHit să te Bmpiedic- deoarece calea ta nu este dreaptă Bnaintea mea! Mi asina- vă@ându-mă pe mine- s-a Bntors de la mine de trei ori până acumP dacă ea nu s-ar ;i Bntors de la mine- eu te-aH ;i ucis pe tine- iar pe ea aH ;i lăsat-o vieO! *is-a Dalaam către Bn7erul #omnului8 NAm păcătuit- pentru că n-am Htiut că stai tu Bn drum Bnaintea mea! #eci- dacă aceasta nu este plăcut Bn oc9ii tăi- atunci
Pa7ina AK

mă voi BntoarceO! Iar Bn7erul #omnului a @is către Dalaam8 N#u-te cu oamenii aceHtia- dar să 7răieHti ceea ce B?i voi spune euXO! Mi s-a dus Dalaam cu căpeteniile lui >alacO ('umerii ..- .=-=A)! Putem observa că Bn lumina cercetărilor moderne Bn domeniul perceperii extrasen@oriale este un ;apt dovedit că Hi animalele posedă ;acultă?i ieHite din comun- aHa Bncât povestea asinei lui Dalaam poate ;i luată Bn serios- c9iar de către scepticii moderni! #ar- Bn acelaHi timp- trebuie subliniat cu pre7nan?ă că noi nu ne ocupăm de lumea animală- ci de om- care uneori poate să se comporte- Hi se Hi comportă- el BnsuHi- nu departe de o asinăX Dalaam se 9otărâse să procede@e Bn ;elul său- Hi a ;ost vi@ibil supărat pe animalul său de povară- Bn aparen?ă tot atât de Bncăpă?ânat ca stăpânul său! ntr-adevăr- a ;ost necesară interven?ia vi@ibilă a unui Bn7er pentru a-l ;ace conHtient că e lipsit de sens să mer7i Bmpotriva voin?ei lui #umne@eu sau să cau?i să-$ BnHeli! 2a Ii "aul- Ii-a dat seama că Ne dureros să loveHti cu piciorul Bn ?epuHăO (+aptele Apostolilor 9- A; .C- 1G)! 'u-i uHor- Bn această povestire- să Htim dacă Bn7erul pă@itor al lui Dalaam a ;ost cel ce s-a mani;estat sau #omnul a trimis un emisar special pentru acest prileL! )rebuie să ne reamintim că Bn acele @ile oamenii nu aveau Bncă no?iunea de Bn7er pă@itor personal- un concept strict creHtin! 'oi- care posedăm astă@i o ima7ine a trecutului- ar trebui să citim Bntotdeauna "cripturile cu oc9i de creHtin Hi să Ludecăm corect evolu?ia istorică a timpului! 2itind pasaLele Bn lumina lui 3ristos- acestea dobândesc inte7ritatea Hi sensul lor adevărat! #e subliniat că ele pot ilustra situa?ii paralele Bn timpurile noastre Hi ne pot aLuta să re@olvăm problemele pre@ente! 2ând suntem copleHi?i de tendin?e contradictorii Hi ;rământa?i de mul?imea piedicilor- adesea nu Htim cum să le tălmăcim sensul! "unt ele un semn că am luat-o pe un drum 7reHit- sau suntem doar ispiti?i să ne supunem Hi să urmăm linia minimei re@isten?e spirituale- Bn timp ce căutăm calea cea mai uHoarăV Atunci trebuie cu Bncredere să ne Bntoarcem spre Bn7erul nostru pă@itor pentru a ne
Pa7ina A9

s;ătui cu el! &l va răspunde si7ur ru7ăciunii noastre! NPe tine pă@itor câHti7ându-te- Bmpreună petrecător Hi Bmpreună vorbitor- s;inte Bn7ere- pă@indu-mă- cu mine călătorind- Bmpreună locuind Hi cele de mântuire Bnainte pururea punându-le- ce iertare voi lua- necunoscător ;iindVO (2anon către Bn7erul pă@itor)!

*( !lie
(= Re7i 19)

Ilie a ;ost un om mare- puternic- clarvă@ător Hi plin de credin?ă! Mi totuHi- Hi el a 7ustat disperarea! Ilie Bndră@nise să-i provoace pe @eii I@abelei Hi pe preo?ii ei! I@abela era so?ia lui A9ab- re7ele Israelului! &ra o ;emeie cu temperament puternic- care BHi conducea cu uHurin?ă so?ul! &ra devotată- Bn mod ;anatic- @eului >aal! Pentru a-i ;ace plăcere- A9ab Bi @idise un templu lui >aal Hi i-a permis să omoare oricât de mul?i pro;e?i ai adevăratului #umne@eu- atât de mult cât putea să Bn9a?e! #ar Bn Ilie Hi-a 7ăsit e7alul (pentru că Ilie i-a omorât pe to,i GA0 ;alIi pro;e,i ai @eilor)! Pentru a dovedi Bn mod netă7ăduit Hi Bn vă@ul tuturor- al cui #umne@eu era cel mai tare- s-au Bn?eles ca ;iecare 7rup să o;ere @eului său o Lert;a ar@ândă- dar ;ocul nu trebuia aprins de mână omenească! 2ând Ilie Hi-a Bnăl?at ru7ile spre #umne@eu- atunci a

Pa7ina C0

că@ut ;ocul din cer- aprin@ând Lert;a- pe care el o udase Bnainte cu apă- Bn timp ce o;randa pă7ânilor a rămas neconsumată- Bn ciuda tuturor ru7ăciunilor preo?ilor lui >aal! $ucrul a ;ost dovedit! I@abela- una din pre;eratele lui satan- dacă a existat vreodată una- a Lurat să se ră@bune Hi a plănuit moartea lui Ilie- care a trebuit să ;u7ă Bn pustiu- ;iindcă nici un om n-a avut destul curaL să-l aLute! Pro;etul- umilit Hi Bntristat- sătul până la moarte de această lume- Hi-a 7ăsit si7uran?ă Hi alinare Bn sălbăticie! "e pare că el căuta să plece- nu atât pentru că se temea de mâna călăului- ci mai curând din cau@a pro;undului său de@7ust ;a?ă de propriul popor- pe care nu l-a putut Bntoarce la adevăratul lui #umne@eu! Ilie s-a aruncat sub un ienupăr Hi- Bn disperare Hi-a dorit eliberarea prin moarte! N mi aLun7e acum- #oamneX Ia-mi su;letul- pentru că nu sunt eu mai bun decât părin?ii meiO (= Re7i 19- G)! 2e ecou ;amiliar au aceste cuvinte pentru mul?i dintre noi- când suntem sătui de această lumeX #ar #umne@eu a răspuns ru7ăciunii lui Ilie alt;el decât cum s-a ru7at el! n loc de moarte- i-a dat un nou curaL8 NMi s-a culcat Hi a adormit acolo sub ienupăr! Mi iată un Bn7er l-a atins Hi i-a @is N"coală de mănâncă Hi beaX Mi a căutat Ilie Hiiată- la căpătâiul lui- o turtă coaptă Bn vatră Hi un ulcior cu apăO (1 Re7i 19- A-C)! n7erul la vi@itat din nou- l-a pus Bncă o dată pe Ilie să mănânce Hi să se Bntărească- pentru ca iarăHi să ;ie Bn stare să primească mesaLul lui #umne@eu Hi să purceadă la Bndeplinirea poruncii lui #umne@eu! &xistă un Bn?eles adânc Bn această relatare- care ne poate BncuraLa- dacă ne reamintim de ea Bn orele noastre de slăbiciune! #umne@eu e lân7ă to?i aceia care i ;ac voia- iar Bn7erul $ui Bi BntăreHte Hi ;i@ic Hi moral! Ilie a ;ost primul care l-a numit pe #omnul8 N#umne@eul oHtirilorO! &l $-a vă@ut pe #umne@eu ca pe stăpânul lumii an7elice- o lume de sus- deasupra lumii noastre! Ast;el- pro;etul Htia că #umne@eu e Bn lume- deHi necon?inut de crea?ie! &l $-a căutat pe #umne@eu Bn toate lucrurile Hi a vă@ut că nimic nu-$ cuprindea- nici c9iar ;urtuna cea mai mare sau cataclismul! $-a 7ăsit Bn Nmurmurul blândei tăceriO! #upă ";ântul Isaac "irulBn7erii au ;ost crea?i Bn tăcere Hi Bn aceeaHi tăcere Ilie l-a a;lat pe #umne@eu!

Pa7ina C1

$ui Ilie nu i-a ;ost dat să moară- ci a ;ost strămutat la cer- după cum se spune Hi despre &no9! Ndeodată s-a ivit un car Hi cai de ;oc Hi- despăr?indu-i unul de altul- a ridicat pe Ilie Bn vârteL de vânt la cer !!!O (G Re7i .- 11)! Ilie este recunoscut ca unul din cei mai mari pro;e?i evrei Hi >iserica Răsăriteană l-a inclus Bn calendarul s;in?ilor! "ărbătoarea lui este la .0 iulie Ii este celebrată cu multă evlavie- iar multe biserici Bi poartă numele! #upă plecarea Bn carul cu ;oc- Ilie a ;ost succedat de &lisei- care n-a avut tăria de caracter sau personalitatea lui Ilie! A apărut ca o căpetenie a unui 7rup de entu@iaHtinumi?i N;ii pro;e?ilorO! )otuHi- s-a bucurat de unele momente rare de vi@iune a cetelor cereHti! Israelul era sub amenin?area "iriei- Hi &lisei- sculându-se Bntr-o diminea?ă Bn @ori- a ieHit a;ără Hi a observat minunea unui oraH BnconLurat de cai Hi care! "ervitorul lui &lisei a stri7at NDai stăpânul meu- ce să ;acemV &l Bnsă i-a @is8 N'u te teme- pentru că cei ce sunt cu noi sunt mai numeroHi decât cei ce sunt cu eiO (G Re7i C- 1A-1C)! &lisei s-a ru7at ca oc9ii servitorului său să ;ie desc9iHi- Hi aHa au Hi ;ost! 2eea ce a vă@ut el a ;ost muntele acoperit cu cai Hi care de ;oc- care-l BnconLura pe &lisei! ntr-adevăr- Navem de partea noastră mai mult decât au ei de partea lorO! Pro;etul a Htiut- ;ără să aibă nevoie să vadă- dar el s-a ru7at ca servitorul său să poată vedea ;i@ic ceea ce el vedea spiritual! Mult mai târ@iu- Iuda Macabeul a ;ost- la ;elproteLat de o vi@iune! Mi- tot aHa- Iisus va spune Bntr-o @i că ar putea c9ema Bn aLutor oHtirile cereHtidacă ar vrea- dar a ales să biruie sin7ur- pe cruce! N2el ce a ;ost Bn7er Bn trup- temei proorocilor- al doilea mer7ător Bnainte al venirii lui 3ristos- Ilie Maritul- care a trimis de sus lui &lisei 9ar- bolile i@7oneHte Hi pe cei leproHi cură?eHteP pentru aceasta- Hi celor ce-l cinstesc pe dânsul le i@vorăHte tămăduiriO! (Aposti9a)
Pa7ina C.

-( !saia
(Isaia C- 1-1=)

Isaia- unul dintre cei mai mari pro;e?i- e7al cu Moise Hi Ilie- a ;ost un propovăduitor al dreptă?ii! Dorbea ;ără teamă Bn numele lui #umne@eu! 29emarea lui de către #umne@eu constituie un capitol unic Bn literatura Hi experien?a reli7ioasă! "e deosebeHte de altele prin vivacitatea si amănun?imea relatării! &ste atât de ;irească Bncât niciodată autenticitatea experien?ei n-a ;ost pusă la Bndoială! &ra oare sin7ur Isaia sau era Bn timpul unei ceremonii reli7ioase- când s-a Bnvrednicit de cea mai 7randioasă vi@iuneV 'u Htim- dar- ;ără Bndoială- o BnHtiin?are a realită?ii divine- măcar simbolică- i-a venit Bn această sin7urătate ultimă- care Bnso?eHte Bntotdeauna marile experien?e spirituale! )otul Bn Lur s-a Hters din conHtiin?a lui Hi el $-a vă@ut pe #umne@eu Nstând pe tronO (Isaia C- 1)! #ar nici unul din cuvintele noastre nu se poate compara cu acelea ale scriitorului s;ânt8 NAm vă@ut pe #omnul stând pe un scaun Bnalt Hi măre? Hi poalele 9ainelor $ui umpleau templul! "era;imii stăteau Bnaintea $ui- ;iecare având câte Hase aripi8 cu două BHi acopereau ;e?ele- cu două picioarele- iar cu două @burau! Mi stri7au unul către altul- @icând8 N";ânt- s;ânt- s;ânt este #omnul "avaot- plin este tot pământul de slava $uiXO! #in pricina acestor stri7ăte- por?ile se @7uduiau din balamalele lor- iar templul s-a umplut de ;um! Mi am @is8 NDai mie- că sunt pierdutX "unt un om cu bu@e spurcate Hi locuiesc Bn miLlocul unui popor cu bu@e necurate! Mi pe #omnul "avaot $-am vă@ut cu oc9ii meiXO! Atunci- unul dintre sera;imi a @burat spre mine- având Bn mâna sa un cărbunepe care Bl luase cu cleHtele de pe Lert;elnic! Mi l-a apropiat de 7ura mea Hi a @is8 NIată s-a atins de bu@ele tale Hi va Hter7e toate păcatele tale Hi ;ărădele7ile tale le va cură?iO! Mi am au@it 7lasul #omnului care @icea8 NPe cine Bl voi trimite Hi cine va mer7e pentru 'oiV Mi

Pa7ina C=

am răspuns8 NIată-mă- trimite-mă pe mineXO (Isaia C- 1-K)! #upă cum remarcă un comentator8 N2itind acest capitol- participăm cu ima7ina?ia la vi@iunea lui Isaia Hi sim?im aceeaHi să7etare a conHtiin?ei Bn pre@en?a slavei suverane Hi ne7răite a bunătă?ii lui #umne@eu! 2u mare limpe@ime- i s-a lămurit pro;etului că oricât de mult s-ar putea cură?i el BnsuHi potrivit cerin?elor cultului- oricât de mult ar ;i păstrat normele obiHnuite ale moralită?ii- Bn pre@en?a dreptă?ii sim?itoare- el Hi to?i oamenii se dovedesc a nu ;i cura?i! Această recunoaHtere a creaturii Hi a lipsei sale de valoare produce Hi o cură?ire printr-o autoritară lucrare a 9arului Hi o Bmputernicire de a vorbi cu cuvinte ce nu erau ale lui- ci ale lui #umne@euO! #intre to?i scriitorii "cripturii- numai Isaia spune că a vă@ut "era;imii - ceea ce literal Bnseamnă Ncei ce ardO - Bn sens tran@itiv! &i- dintre toate ;iin?ele- sunt cei mai apropia?i de #umne@eu! Isaia e martor că "era;imii dau 7las bucuriei Hi minunii de a se a;la aproape de #umne@eu- o bucurie atât de mare- Bncât c9iar Hi ei trebuie să-Hi acopere ;e?ele Bntr-o adora?ie smerită- Bn timp ce doxolo7esc Bntreitul cântec s;ânt - un cântec căruia Bi dăm astă@i noi- bie?ii muritori- ecou- Bn $itur7ia noastră- iar diaconul BHi ;ace cruce peste patra;ir Bn timpul Ru7ăciunii către #omnul- spre a ne reaminti că Bn7erii se pleacă totdeauna Bn ;a?a #omnului! &xistă o pro;undă conexiune Bntre vi@iunea lui Isaia Hi aceea lui Moise- aHa cum arată Fri7ore de '6ssa8 NMi textul sacru descriind 3eruvimi- acoperind misteriosul con?inut al arcei cu aripile lor- con;irmă interpretarea noastră despre c9ivot! Pentru că 3eruvimul- după cum Htim- este numele dat acelor puteri care BnconLoară pe #umne@eu )atăl Bn vi@iunea vă@ută de Isaia Hi Ie@ec9iel! "ă nu ;im surprinHi de ;aptul că ei acoperă sicriul cu aripile lor! Făsim acelaHi simbol al aripilor Bn Isaia8 numai Bn Isaia este ;a?a #omnului acoperită (Isaia C- .) Hi iată 29ivotul $e7ământului! #ar- Bn ;iecare ca@Bn?elesul este acelaHi8 după mine- se su7erea@ă că contemplarea tainelor dumne@eieHti este inaccesibilă min?ilor noastreO!
Pa7ina CG

'u e de mirare că Isaia- privind o atât de Bnaltă slavă- a că@ut la pământ! 3arul cură?itor Hi ar@ător a venit la el prin mâna sluLitoare a unui "era;im al #omnului! Aceasta este sin7ura relatare pe care o avem că cineva din cel mai Bnalt cor a venit Bn contact direct cu omul! )otuHi nu Htim dacă aHa ceva nu are loc Bntotdeauna- la ;iecare act divin de iertare ;a?ă de noi! Atât de pro;undă ;usese această vi@iune a lui Isaia- atât de adevărată conHtiin?a păcatului Ii a nimicniciei omeneHti Ii nevoia de a ;i cură,at- Bncât cuvintele lui sunt para;ra@ate Bn timpul celui mai solemn moment al litur79iei- când preotul- BmpărtăHindu-se la ";ânta mpărtăHanie- Hter7ându-Hi bu@ele- se roa7ă8 NIată s-a atins de bu@ele mele Hi va Hter7e ;ărădele7ile mele- iar de păcatele mele mă va cură?iO! 'umai după aceea- iertarea păcatului este posibilă- când noi- ca Hi Isaia- devenim conHtien?i de 7ro@anica necură?ie morală de care dăm dovadă Bn ;a?a Re7elui- #omnul oHtirilor! #ar #umne@eu nu doreHte câtuHi de pu?in o smerenie ;ără de ;olosP nu- &l doreHte bărba?i Hi ;emei de ac?iune pe care să-i trimită să lucre@e pentru &l! 2ât de mul?i dintre noi ar ;i destul de umili ca să aibă Bncredere Bn socotin?a lui #umne@eu Ii să continue să mear7ă mai departe Hi să Bmplinească voin?a $ui pentru noi- răspun@ând ca Isaia8 NIată-mă- trimite-măXO! 'u trebuie să uităm- citind despre această vi@iune- că Isaia nu descrie oItile Bn7ereHti- ci mai curând Bn;ă?iHea@ă "lava lui #umne@eu- mai mult decât am descrie noi Bncoronarea re7ilor unei ,ări- men?ionând nobilimea care asistă nu pentru propria plăcereci pentru că splendoarea lor o măreHte pe aceea a Bntre7ii scene- Bn timp ce evenimentul Bn sine constituie temeiul splendorii Hi pre@en?ei lor! Ast;el- Isaia descrie strălucirea cur?ii cerurilor! 2eea ce a vă@ut depăHeHte orice cuvânt- totuHi el se străduieHte c9iar Hi prin cuvinte inadecvate- pentru ca Hi noi să ne Bnvrednicim de un crâmpei luminos din vi@iunea lui ine;abilă! Proorocul Bncearcă să arunce Bn drumul nostru o ra@ă de lumină ca să ne lumine@e Bn miLlocul Bntunericului Bn care ne a;lăm! #estul de ;recvent se a;irmă că Dec9iul )estament nu se re;eră la Bn7erul
Pa7ina CA

că@utP 7ăsim totuHi la Isaia cea mai i@bitoare descriere ce poate ;i ;oarte bine luată drept o asemenea re;erin?ă! N2um ai că@ut din ceruri- stea strălucitoare- ;ecior al dimine?iiX 2um ai ;ost aruncat la pământ- tu- biruitor de neamuriX )u care @iceai Bn cu7etul tău8 NRidicamă-voi Bn ceruri Hi mai presus de stelele #umne@eului celui puternic voi aHe@a Lil?ul meuX n muntele cel s;ânt voi pune sălaHul meu- Bn ;undul laturii celei de mia@ănoapte! "ui-măvoi deasupra norilor Ii asemenea cu 2el Prea Bnalt voi ;iO! Mi acum tu te po7ori Bn iad- Bn cele mai de Los ale adânculuiX 2ei ce te văd- BHi Bntorc privirea Bnspre tine Hi se uită cu luare aminte @icând8 N1are acesta este omul de care tremura pământul Hi Bmpără?iile se cutremurauV 1are acesta este cel ce pre;ăcea lumea Bn pustiu Hi cetă?ile le dobora Hi nu da drumul robilor săiVO (Isaia 1G- 1.-1E)! Această descriere dramatică este un cântec ;unebru- batLocoritor- ce a ;ost cântat la Bnlăturarea Hi moartea unui monar9 puternic ce a tirani@at lumea! #e câte ori nu vedem repetânduse acest lucruX #ar acest pasaL are un Bn?eles cu mult mai adânc! "-ar putea ca Isaia să ;i ;olosit cuvintele unui mit vec9i- dar ceea ce ni se Bn;a?iHea@ă simbolic este o ima7ine a acestei voin?e mândre- atât de dornică de a supune lumea! ntr-adevăr- Bn primul rând este un asalt asupra tronului lui #umne@eu! ";in?ii Părin?i- Bn special ";ântul Ieronim- lea7ă acest pasaL de cuvintele lui 3ristos8 NAm vă@ut pe satana ca un ;ul7er- că@ând din cerO ($uca 10- 1K) - Hi interpretea@ă acest poem dramatic drept o vi@iune a căderii Bn7erului! #acă Isaia s-a re;erit la un pământean devenit opresor- sau la un Bn7er revoltat Bmpotriva 2reatorului său- cuvintele lui rămân oricum o puternică acu@are a propriei voin?e Hi o pro;e?ie clară a destinului ultim al acelora ce abu@ea@ă de puterea ce le-a ;ost Bncredin?ată! Isaia nu a ;ost sin7urul care a descris căderea lui $uci;er! Făsim una aproape la ;el Bn Ie@ec9iel! Dersetele sunt pronun?at simbolice Hi comunică o lec?ie pentru to?i aceia care se complac Bntr-o slavă deHartă Hi- Bn toate ;elurile- ;olosesc 7reHit puterea dată lor de #umne@eu!
Pa7ina CC

Mai presus de orice- cântecul pe care Isaia Bl aude doxolo7it de Bn7eri răsună Bn imnul nostru de ru7ăciune la ;iecare ";intă $itur79ie8 N";ânt- s;ânt- s;ânt- #omnul "avaot- plin e cerul Hi pământul de Mărirea )a! 1sana Bntru cei de sus! >inecuvântat este 2el ce vine Bntru numele #omnului- 1sana Bntru cei de susO!

0( !e+ec%iel

Ie@ec9iel este unul din pro;e?ii Hi scriitorii Israelului care a ;ost purtat Bn robia >abilonului! 2a mul?i dintre noi Bn această epocă- a ;ost un exilat- o persoană strămutată! A trăit printre oameni ne;erici?i Hi de@rădăcina?i- dintre care mul?i BHi pierduseră credin?aca Hi mul?i Bn @ilele noastre! n toiul amărăciunii- el a vă@ut cerurile desc9ise Hi a de@văluit ;ă7ăduin?ă unei 7enera?ii vitre7ite! 2a Hi Isaia- când a primit c9emarea la pro;e?ie- Ie@ec9iel a avut Hi el o vi@iune a slavei lui #umne@eu! #escrierea lui- a ceea ce a vă@ut- este mult mai complexă Hi mult mai 7reu de Bn?eles decât aceea a lui Isaia! ncă odată trebuie să nu uităm că ceea ce descrie este slava lui #umne@eu Hi nu oHtirile cereHti ca atare! +ără Bndoială- tabloul pe care caută să-l transmită- al măre?iei Hi al puterii acestor ;iin?e Bn7ereHti- este adânc revelator! 'e ;ace să-i vedem Bn adevăratul lor loc unde- ca parte a slavei lui #umne@euapar cu statura lor potrivită! ntrea7a descriere te umple de un sentiment al nes;ârHirii- de o miHcare ce se des;ăHoară cuprin@ând Bntre7 spa?iul! Ie@ec9iel nu reuHeHte să redea uriaHa sa vi@iune Bn cuvinte potrivite! DorbeHte
Pa7ina CE

Bn simboluri despre ;ăpturile ce nu pot ;i ;i7urate- despre care se pot ;ace doar compara?ii stân7ace cu cele pământeHti! )otuHi- descrie un tablou extraordinar de incitant- aproape de necre@ut- care ne Bn;ierbântă Hi ne uimeHte ima7ina?ia! &l are 7riLă să explice că- desi7urvorbeHte Bn simboluri Hi remarcă clar că Nasemănarea lor era!!! ca apari?ia lui!!!O! Ie@ec9iel l vede pe #umne@eu Bntr-o ;urtună de slavă iar noi- ca Ii el- nu trebuie să ne temem să o privimP trebuie să privim ;ără spaimă Bn centrul ei- ca ast;el să putem vedea adevărul mântuitor! %n comentator remarcă8 Neste important să reamintim că avem Bn această nara?iune una din acele puteri care au ;ăcut istoria! "criitorul acestui capitol $-a vă@ut pe #umne@eu Bn de@astrul abătut asupra na?iunii sale Hi- ast;el- a ;ost Bn stare să Bnlăture acest de@astruO! "ă-l lăsăm pe Ie@ec9iel să vorbească8 N&u priveam Hi iată venea dinspre mia@ănoapte un vânt viLelios- un nor mare Hi un val de ;oc- care răspândea Bn toate păr?ile ra@e strălucitoareP iar Bn miLlocul ;ocului strălucea ca un metal Bn văpaie! Mi Bn miLloc am vă@ut ceva ca patru ;iare- a căror Bn;ă?iHare semăna cu c9ipul omenesc! +iecare din ele avea patru ;e?e Hi ;iecare din ele avea patru aripi! Picioarele lor erau drepte- iar copitele picioarelor lor erau cum sunt copitele picioarelor de vi?el Hi scânteiau ca arama strălucitoare- iar aripile lor erau sprintene! #e cele patru păr?i- ele aveau sub aripi mâini de om Hi toate patru BHi aveau ;e?ele lor Hi aripile lor! Aripile lor se atin7eau una de alta Hicând mer7eau- ;iarele nu se Bntorceau- ci ;iecare mer7ea drept BnainteO! +e?ele lorV N)oate patru aveau câte o ;a?ă de om Bnainte- toate patru aveau câte o ;a?ă de leu Bn dreapta- toate patru aveau câte o ;a?ă de bou Bn stân7a Hi toate patru mai aveau Hi câte o ;a?ă de vultur Bn spate! +e?ele lor Hi aripile lor erau despăr?ite Bn partea de sus Hi- la ;iecare- două din aripi erau Bntinse- iar două le acopereau trupul! +iecare ;iară mer7ea drept Bnainte Hi mer7ea Bncotro Bi dădea du9ul să mear7ă Hi Bn mersul său nu se Bntorcea! n;ă?iHarea acestor ;iare se asemăna cu Bn;ă?iHarea unor ;ăclii aprinseP printre ;iare cur7ea ;oc- iar din ;oc ?âHneau ra@e Hi ;ul7ere! +iarele aler7au
Pa7ina CK

Bnainte Hi Bnapoi iute ca ;ul7erul! 2ând mă uitam eu la ;iare- iată am vă@ut Los- lân7ă aceste ;iare- câte o roată la ;iecare din cele patru ;e?e ale lor! Aceste ro?i- după Bn;ă?iHarea lor- parcă erau de crisolitiar după ;ăptură toate aveau aceeaHi Bn;ă?iHare! Mi după alcătuirea Hi după ;ăptura lor- ele parcă erau vârâte una Bn alta! &le Bnaintau Bn toate cele patru păr?i- Hi Bn timpul mersului nu se Bntorceau! 1be@ile lor ;ormau un cerc lar7 Hi de o Bnăl?ime Bn;ricoHătoare Hi aceste obe@i la toate patru erau pline de oc9i de Lur BmpreLur! 2ând mer7eau ;iarele- mer7eau Hi ro?ile! &le mer7eau Bncotro le da du9ul să mear7ă Hi ro?ile se ridicau Bmpreună- căci du9 de via?ă era Hi Bn ro?i! 2ând mer7eau acelea- mer7eau Hi acestea- Hi când acelea se opreau- se opreau Hi acesteaP iar când acelea se ridicau de la pământ- atunci Bmpreună cu ele se ridicau Hi ro?ile- pentru că du9 de via?ă era Hi Bn ro?i! #easupra capetelor ;iarelor se vedea un ;el de boltă- Bntinsă sus- deasupra capetelor lor- care semăna cu cristalul cel mai curatP iar sub bolta aceasta erau Bntinse aripile ;iarelor una spre alta- Hi ;iecare ;iară mai avea câte două aripi- care le acopereau trupurileP când mer7eau ;iarele- au@eam ;âl;âitul aripilor lor- ca un vuiet de ape mari- ca 7lasul 2elui Atotputernic - @7omot straHnic- ca @7omotul dintr-un la7ăr ostăHescP iar când ele se opreau- BHi lăsau aripile Bn Los! #upă ce ;iarele se opreau Hi BHi lăsau aripile Bn Los@7omotul se au@ea Bncă sub bolul ce se Bntindea deasupra capetelor lor! Pe bolta de deasupra capetelor ;iarelor era ceva care semăna cu un tron Hi la Bn;ă?iHare era ca piatra de sa;irP iar sus pe acest tron era ca un c9ip de om! Mi am vă@ut ceva- ca un metal BnroHit Bn ;oc- ca niHte ;oc- sub care se a;la acel c9ip de om Hi care lumina BmpreLur! #e la coapsele acelui c9ip de om Bn sus Hi de la coapsele c9ipului aceluia Bn Los se vedea un ;el de ;oc- un ;el de lumină strălucitoare care-l Bmpresura de Lur BmpreLur! 2um este curcubeul ce se a;lă pe cer la vreme de ploaie- aHa era Bn;ă?iHarea acelei lumini strălucitoare care-l BnconLura! Ast;el era Hi c9ipul slavei #omnului! Mi când am vă@ut eu aceasta- am că@ut cu ;a?a la pământ! Atunci am au@it 7lasul %nuia care mi-a
Pa7ina C9

@is8 N+iul omului- scoală Bn picioare- că am să-?i vorbescXO (Ie@ec9iel 1- G; .- 1)! n ciuda ;antasticului acestei descrieri- trebuie să Bncercăm să vedem dincolo de ele- ca nu cumva să Bn?ele7em 7reHit Bntre7ul temei al lui Ie@ec9iel- BmpărtăHindu-ne Hi nouă vi@iunea! 2uvintele lui #ionisie arată că noi- Nca mul?i al?ii- putem presupune Bn mod necuviincios că aceste Inteli7en?e 2ereHti Hi #umne@eieHti sunt ;iin?e cu multe picioareori cu multe ;e?e- ori modelate cu brutalitatea boilor sau cu sălbăticiunea leilor- sau cu ciocul curbat ca al vulturilor sau cu penele păsărilor- sau ne putem ima7ina că ele sunt un ;el de ro?i de ;oc deasupra cercurilor!!! sau orice altă descriere simbolică ce ne-a ;ost dată Bn ;elurite ima7ini sacre ale "cripturilor! )eolo7ia- Bn sacra ei exprimare privind Inteli7en?ele ;ără ;ormă- ;oloseHte desi7ur un simbol poetic- având Bn vedere inteli7en?a noastră!!! pentru că s-ar putea spune că motivul de a le atribui contururi celor ce sunt dincolo de contur Hi ;orme celor ce sunt dincolo de ;ormă nu se datorea@ă numai puterii slabe a intelectualului nostru- care este incapabil să se ridice deodată la contemplarea spirituală!!! dar este Hi din cau@ă că se potriveHte cel mai bine cu doctrinele secrete- prin care eni7mele ine;abile Hi s;inte ar trebui să acopere Hi să ;acă di;icil accesul mul?imii la adevărul sublim Hi pro;und al Inteli7en?elor supranaturale! Pentru că- după cum spune "criptura- nu oricine este s;ânt Ii nici nu-i este dată ;iecărui om cunoaHtereaO! 2ând citim aceste pasaLe- ne e 7reu să Bn?ele7em cum măre?ul 3eruvim a putut ;i pictat de oameni ca un băie?el 7ol Hi @burdalnic- asemănător cu 2upidon- ori c9iar repre@entat cu o ;a?ă de bebeluH- ;ără trup- spriLinită de aripi molatice Bn cerul de a@urX "in7ura explica?ie poate ;i că numele de N9eruvO a ;ost Bn?eles 7reHit a ;i diminutivul Bn loc de sin7ularul lui 9eruvim (c9erubim)- după cum Nsara;O este sin7ularul lui Nsera;imO! #eHi măre?ia slavei lui #umne@eu Hi splendoarea oHtirilor cereHti- ne pot ;ace să ne sim?im ;oarte mici Hi neBnsemna?i- trebuie să ne amintim că #umne@eu l-a c9emat pe Ie@ec9iel să stea drept Bn ;a?a #umne@eului său Hi să audă cuvintele spuse lui direct- ;ără ocoliH! #umne@eu i-a vorbit lui Ie@ec9iel ca unei ;ăpturi ra?ionale- libere- răspun@ătoarePa7ina E0

demne de Bncredere Hi cinstire! $a ;el- #umne@eu se adresea@ă tuturor oamenilor ce stau drept Hi ascultă c9emarea $ui- ca să dea mărturie despre &l Bn ;a?a lumii8 N#ar tu- ;iul omului- să nu te temi de ei Hi de cuvintele lor să nu te sperii- deHi ei vor ;i pentru tine spini Hi ciulini Hi ai să trăieHti Bntre ei- ca Bntre scorpii! "ă nu te temi de cuvintele lor Hi de ;a?a lor să nu te sperii!!!O (Ie@ec9iel .- C)! Ar trebui să ne amintim aceste cuvinte când suntem 9ăr?ui?i de o lume ce re;u@ă să ne Bn?elea7ăX '-ar trebui să cunoaHtem nici teama- nici descuraLarea- pentru că #umne@eu- Bn toată slava "a- ia aminte Hi are 7riLă de ;iecare dintre noi- copii "ăi! #acă-l citim Bn Bntre7ime- capitolul .K ne poate deruta- pentru că Bn versetele 1-11 Ie@ec9iel ;ace alu@ii la un oarecare poten,ial păcătos al timpului său! 2itind simplu versetele 1.-19- vom observa că Bn?eleptul Pro;et Bl descrie clar pe satana Bn similitudini uimitoare- de la Bnăl?imile per;ec?iunii sale ini?iale- ale ;rumuse?ii- Bn?elepciunii Hi puterii sale- până la căderea catastro;ală Hi totala sa distru7ere! #ar să-i ascultăm pe Ie@ec9eiel Hi să ne ;acem pentru noi BnHine ima7ini pe care cuvintele sale le evocă! NAHa @ice #omnul #umne@eu8 )u erai pecetea desăvârHirii- deplinătatea Bn?elepciunii Hi cununa ;rumuse?ii! )u te a;lai Bn &den- Bn 7rădina lui #umne@euP 9ainele tale erau Bmpodobite cu tot ;elul de pietre scumpe8 cu rubine- topa@e Hi diamante- cu crisolit- onix- iaspis- cu sa;ir- smarald- carbuncul Hi aurP toate erau pre7ătite Hi aHe@ate cu iscusin?ă Bn cuibule?e Hi puse pe tine Bn @iua Bn care ai ;ost ;ăcut! )u erai 3eruvimul pus ca să ocroteHtiP te aHe@asem pe muntele cel s;ânt al lui #umne@eu Hi umblai prin miLlocul pietrelor celor de ;oc! +ost-ai ;ără pri9ană Bn căile tale din @iua ;acerii tale Hi până s-a Bncuibat Bn tine nele7iuirea! #in pricina Bntinderii ne7o?ului tău- lăuntrul tău s-a umplut de nedreptate Hi ai păcătuit- Hi &u te-am i@7onit pe tine- 3eruvim ocrotitor- din pietrele cele scânteietoare Hi te-am aruncat din muntele lui #umne@eu- ca pe un necurat! #in pricina ;rumuse?ii tale s-a Bn7âm;at inima ta- Hi pentru tru;ia ta ?i-ai pierdut Bn?elepciunea! #e aceea te-am aruncat la pământ Hi te voi da Bnaintea re7ilor spre batLocură! Prin mul?imea
Pa7ina E1

nele7iuirilor tale- săvârHite Bn ne7o?ul tău nedrept- ?i-ai pân7ărit altarele taleP Hi &u voi scoate din miLlocul tău ;oc- care te va Hi mistuiP Hi te voi pre;ace Bn cenuHă pe pământ Bnaintea oc9ilor tuturor celor ce te văd! )o?i cei ce te cunosc Bntre popoare se vor mira de tine- vei aLun7e o 7roa@ă Hi Bn veci nu vei mai ;iO (Ie@ec9iel .K- 1.-19)! '-a contat că odinioară a ;ost bun Hi ;rumos pentru că- Bn ;inal- satana a ;ost consumat de propriul său or7oliu distrus de ;ocul propriei sale inimi- până când n-a mai rămas decât pra; Hi cenuHă! 1are să Bndră@nim acum să ne Bnăl?ăm privirea Hi să ne Bnc9ipuim tu;iHul ar@ând- care nu a ;ost mistuit de Bn7erul #omnului care stătea Bn miLlocul lui- conducând Bn?ele7erea noastră la Preacurata +ecioară care- cuprin@ându-$ pe #umne@eul 2el de necuprins- a rămas nesc9imbatăV N";atul cel mai Bnainte de veci- Favriil- descoperindu-l ?ie +ecioară- a stat Bnaintea ta- Bnc9inându-se Hi @icând ?ie8 >ucură-te- pământ nesemănatX >ucură-te- ru7 nearsX >ucură-te- adânc cu anevoie de privitX >ucură-te- pod care duci către ceruri Hi scara Bnaltă până la cer- pe care a vă@ut-o Iacob! >ucură-te- năstrapă #umne@eiască a maneiX >ucură-te- de@le7are a blestemuluiX >ucură-te- c9emarea lui Adam- #omnul este cu tineO! (#oamne stri7at-am- la Decernia >uneivestiri)

Pa7ina E.

3( 8a%aria
(*a9aria 1-G)

*a9aria a proorocit cam Bn Lurul anului A.0 B!3r! când a ;ost re7e #arius 3istaspis! n A=9 B! 3r! s-a permis unui 7rup de evrei exila?i- prin edictul lui 26rus- un monar9 destul de binevoitor Hi tolerant- să se Bntoarcă Bn Palestina Hi să-Hi reclădească templul! Această reconstruc?ie a devenit preocuparea de căpetenie a lui *a9aria- căreia i sa dăruit din toate puterile! &poca era destul de neliniHtită Hi tulbure- evreii aveau nevoie de BncuraLare continuă Hi de spriLin! n plus- mul?i dintre ei erau lipsi?i de vla7ă Hi e7oiHtipreocupa?i mai mult de reconstruc?ia propriilor case decât de aceea a #omnului! *a9aria Bi Bndemna- cu c9emări @eloase- la pocăin?ă Hi cu promisiunea că- la timpul cuvenitpă7ânismul va ;i Bnvins Hi Bmpără?ia lui #umne@eu va trium;a! *a9aria a avut opt vi@iuni la Bnceputul sluLirii sale Hi se pare că ele i-au apărut Bn aceeaHi noapte! &l pune un deosebit accent pe natura transcendentală a lui #umne@eu Hi acordă o mai mare importan?ă pre@en?elor an7elice decât vom vedea la #aniel! i vedem pe Bn7eri ocupa?i cu treburile oamenilor- călătorind Bn lun7ul Hi latul lumii- observând cum stau lucrurile! l vedem pe NBn7erul #omnuluiO Bnso?it de ceilal?i Bn7eri- care-i Bmplinesc poruncile! Mi *a9aria ;ace o men?iune aparte despre satana- de;inindu-l destul de limpede! "unt trei momente Bn Dec9iul )estament Bn care satana apare Hi este identi;icat cu numele său personal! n 2ronici se năpusteHte asupra lui #avid ca să-l ;acă să păcătuiască! NAtunci s-a sculat satana Bmpotriva lui Israel Hi a Bndemnat pe #avid să ;acă numărătoarea Israeli?ilorO (1 2ronici (Paralipomena) .1- 1)! n *a9aria Hi Bn cartea lui Iov- satana apare Bn rolul de martor ;als Hi acu@atorca Hi de ispititor! 2omun celor trei relatări- este ;aptul că ultimul de@nodământ e bunPa7ina E=

pentru că ;iecare ispitire este un prileL pentru ca oamenii să alea7ă Bntre a rămâne neclinti?i sau să se căiască- atin7ând Bnăl?imi spirituale neatinse până atunci! #upă cum Bn cartea de ru7ăciuni se spune8 N1- #umne@eule Atotputernice- 2are din rău sco?i binele- Hi ;aci c9iar ca mânia omului să se Bntoarcă spre laudă!!!O! #upă cum am men?ionat- preocuparea principală a lui *a9aria era să reclădească templul din Ierusalim! n acea vreme a avut el vi@iunea care l-a Bntărit Bn scopul său8 NAm avut o vedenie Bn timpul nop?ii- Hi iată un om călare pe un cal roHu8 Hi stătea Bntre mir?i (copaci ornamentali) Bntr-un loc umbros Hi- Bn urma lui- cai roibi- mur7i Hi albi! Mi am @is8 N2ine sunt aceHtia- #omnul meuVO! Mi mi-a răspuns atunci Bn7erul care 7răia cu mine8 N ?i voi arăta cine sunt aceHtiaO! Mi omul care stătea Bntre mir?i a răspuns8 NAceHtia sunt solii pe care i-a trimis #omnul ca să cutreiere pământulXO! Mi ei au răspuns către Bn7erul #omnului care stătea Bntre mir?i Hi au 7răit8 NAm cutreierat pământul Hi iată tot pământul este locuit Hi liniHtitO! Mi a răspuns Bn7erul domnului Hi a @is8 N#oamne "avaot- până când vei Bntâr@ia să ară?i milă Ierusalimului Hi cetă?ilor lui Iuda- pe care le ;aci să simtă mânia )a de Hapte@eci de aniVO! Mi Bn7erului care vorbea cu mine- #omnul i-a răspuns cu cuvinte de mân7âiere! Mi a 7răit către mine Bn7erul care vorbea cu mine8 NDesteHte aceasta8 aHa @ice #omnul "avaot8 "unt plin de @el ;a?ă de Ierusalim Hi ;a?ă de "ion! #ar este puternică mânia Mea Bmpotriva neamurilor tru;aHeX 2ăci &u Mă Bntărâtasem doar pu?in- dar ele s-au BnverHunat Bn rele! Pentru aceasta- aHa @ice #omnul8 Mă Bntorc iarăHi către Ierusalim cu milostivire8 templul Meu va ;i @idit Bn el- @ice #omnul "avaot- Ii ;unia de măsurat se va Bntinde peste IerusalimX Zi vesteIte Bncă Ii aceasta8 AIa @ice #omnul "avaot8 N ncă o dată

Pa7ina EG

cetă?ile Mele vor avea belHu7 de bunuri- iar #omnul Hi va revărsa din nou Bndurarea "a peste "ion Hi va ale7e iarăHi IerusalimulO! Mi am ridicat oc9ii mei- m-am uitat Ii iată un om cu o ;unie de măsurat Bn mână! Zi i-am @is8 N ncotro ai pornitVO! Mi el mi-a răspuns8 N"ă măsor Ierusalimul- ca să văd care este lun7imea Hi lă?imea luiXO! Mi iată că s-a arătat Bn7erul care 7răia cu mine Hi alt Bn7er a ieHit Bn Bntâmpinarea lui! Mi i-a 7răit- @icând8 NAlear7ă Hi spune tânărului acestuia8 Ierusalimul va ;i locuit ca un oraH desc9is- atât de mare va ;i mul?imea de oameni Hi de dobitoace Bnăuntrul lui! Mi &u voi ;i pentru el un @id de ;oc de Lur BmpreLurul lui- @ice #omnul- Hi voi ;i slava $ui Bn miLlocul luiO (*a9aria 1- K-1EP .- A-9)! 2u toate că lui *a9aria i-a apărut nemiLlocită vi@iunea- este limpede că el nu a Bn?eles ceea ce a vă@ut- ;ără aLutorul Bn7erului care Nvorbea Bn elO! ";ătuitorul său s-a miHcat Bntre cer Hi pământ- aHa cum vedem Bn altă parte- când un Bn7er Bl interceptea@ă atunci când era pe cale să măsoare Ierusalimul! ";ătuitorului i s-a dat să BmpărtăHească o descoperire mai importantă decât aceea de a măsura cetatea8 i s-a spus să arate că mărimea nu ;oloseHte Hi nici nevoie de @iduri nu este acolo unde credin?a o BnconLoară8 pentru că acolo unde este #umne@eu- nici un duHman nu poate intra! Acesta este 'oul Ierusalim al spiritului- unul Bn care putem să trăim Bn si7uran?ă Hi ;ără ;rică! N>ucură-te Hi te veseleHte- ;iica "ionului- căci iată &u vin să locuiesc Bn miLlocul tăuO @ice #omnul! NMi multe neamuri se vor alipi de #omnul Bn @iua aceea Hi mi vor ;i Mie popor Hi voi locui Bn miLlocul tău!!!O (*a9aria .- 1G-1A)! 2e nemaipomenită promisiune de care să se bucure toate na?iunile Hi rasele atunci- acum Hi Bn anii ce vor veni! Dom trece la interesantul pasaL care Bl priveHte pe satana ca unul ce se opune planului iubitor al lui #umne@eu de a mântui IsraelulP din nou- el este acu@atorul necinstit8 NMi mi-a arătat pe Iosua- marele preot- stând Bnaintea Bn7erului #omnului- Hi pe satanastând Bn dreapta lui ca să-l Bnvinuiască! Mi a @is #omnul către satana8 N2eartă-te pe tine
Pa7ina EA

#omnul- diavole- ceartă-te pe tine #omnul- 2el care a ales IerusalimulXO! Mi era Iosua Bmbrăcat Bn veHminte murdare Hi stătea Bnaintea Bn7erului! Mi a răspuns Hi a @is celor care stăteau Bnaintea lui8 N#e@brăca?i-l de veHmintele cele murdareXO! Mi i-a @is lui8 NIată ?i-am iertat ;ărădele7ile Hi te-am Bmbrăcat cu veHmânt de pră@nuireXO (*a9aria =- 1-G)! n7erul #omnului Bl ceartă pe satana- dar Hi Iosua trebuie să-Hi sc9imbe veHmintele murdare- Bn timp ce vina i s-a iertat! Asta Bnseamnă că Iousa a trebuit să se elibere@e de păcatul lui- ca de veHmintele murdare- Hi să se Bmbrace cu altele- de o altă natură- cură?ate Hi nepri9ănite! "-a cerut din partea Bnaltului Preot Bndreptare ca Hi din partea noastră! )rebuie să ;im 7ata să ne lepădăm de stavila oricărei le7ături pământeHtidacă vrem să ;im elibera?i de puterea acu@atorului (diavolul)! Poate nu Bntotdeauna vedem că 9ainele noastre nu sunt curate Hi că e nevoie să le primenim- dar bunul nostru Bn7er este Bntotdeauna 7ata să ne Bmbrace cu altele noi- Bn clipa Bn care noi ne dăm seama cum suntem Bn realitate! ntr-un ast;el de moment Hi noi l-am putea au@i pe Bn7er spunând- aHa cum i s-a adresat altădată lui Iosua8 NAIa @ice #omnul "avaot8 #acă vei umbla Bn căile Mele Hi de vei pă@i poruncile Mele- atunci tu vei cârmui casa Mea Hi vei pă@i cur?ile MeleHi &u B?i voi da ?ie dre7ătorie printre sluLitorii Mei de aiciO! (*a9aria =- E)! Asta nu Bnseamnă- oare- că el Bntotdeauna va sta Bn pre@en?a cetelor Bn7ereHtiV n7erul BHi Bndreaptă aten?ia Bndatoririi sale ca să nu se uite niciodată că numai spiritul transcende totul Nnu prin putere- nici prin tărie- ci prin #u9ul meu- @ice #omnul "avaotO (*a9aria G- C)! #e asemenea- Bn7erul Bl previne pe pro;et să nu se Bndoiască de cel care Bi 7răieHte- sau să dispre?uiască lucrurile mărunte Hi nesemni;icative ale vie?ii de ;iecare @i! N'imeni nu va trebui să pună la Bndoială că #omnul m-a trimis la voi! 2ăci cine a dispre?uit vremea acestor Bnceputuri neBnsemnateV!!!O (*a9aria G- 9-10)! Reiese că- după cele opt vi@iuni- *a9aria a ;ost Bn stare să audă cuvintele lui #umne@eu ;ără tălmăcirile Bn7eruluiP Bn7erul Hi-a Lucat rolul său de mentor până când Pro;etul a Bn?eles Hi a ;ost Bn stare să ac?ione@e sin7ur! #ar- la Bnceput- el Hi-a recunoscut
Pa7ina EC

din toată inima lipsa lui de Htiin?ă Hi cu umilin?ă a devenit receptiv atât la vi@iuni- cât Hi la Bnvă?ătura lor! N nconLoară-ne pe noi cu s;in?ii )ăi Bn7eri- ca prin miLlocirea lor- ;iind pă@i?i Hi povă?ui?i- să aLun7em la unirea credin?ei Hi la cunoHtin?a slavei )ale celei neapropiate- că binecuvântat eHti Bn vecii vecilorO! (2easlov- Ru7ăciunea 2easurilor)!

Pa7ina EE

În#erii în 4.e+ie9 4.vestiri 2i A4.cali4să

'( E+dra și Psal&ii

A doua carte a lui &@dra este una ;oarte di;icilă- apar?inând de ceea ce unii consideră a ;i scrierile apocri;e (necanonice) ale Dec9iului )estament- deHi unele por?iuni au ;ost probabil compuse la Bnceputul erei creHtine! &ste- de ;apt- un amestec de mai multe scrieri! &roul căr?ii este pre@entat ca ;iind pro;und preocupat de taina dreptă?ii lui #umne@eu! &l recunoaHte păcatul ori7inar Bn căderea lui Adam- prin al cărui păcat to?i am păcătuit! #ar problema acelora care su;eră nevinova?i pentru cau@a dreptă?ii este cea care neliniHteHte pe &@dra Bntr-un mod deosebit Hi la această problemă caută solu?ia! n trei vi@iuni succesive- Bn7erul %riil- al cărui nume Bnseamnă N#umne@eu este lumina meaOvine la &@dra să-l lumine@e Hi să-i aLute să aLun7ă la un răspuns! #e ;apt- din punctul nostru de vedere- Bn studiul an7elolo7iei- &@dra nu ne aLută prea mult Bn cunoaHterea naturii an7elice- dar ne dă numele personal al lui %riil- unul din cei Hapte Ar9an79eli (. &@dra ('eemia) G- 1- =CP A- .0P 10- .K) [eu nu am 7ăsit aceste trimiteri Bn >iblie despre %riil\! Mi el ne ;ace cunoscută o indica?ie a locului Bn7erilor Bn ordinea crea?iei- descriindu-$ pe #umne@eu drept cau@a primară- care există Bnaintea tuturor timpurilor! N'umai )u eHti #omn Hi numai )u ai ;ăcut cerurile- cerurile cerurilor Hi toată oHtirea lor- pământul Hi toate cele de pe el- mările Hi toate cele ce se cuprind Bn eleP )u dai via?ă la toate- Hi (ie se Bnc9ină oHtirea cerurilorO (. &@dra 9- C)! &@dra exempli;ică mai departe cum- atunci când ar7umentând cu mintea noastră o problemă mai 7rea- am putea să au@im- dacă ascultăm cu adevărat- vocea Bn7erului care ne aLută să 7ândim Hi să nete@im nedumerirea noastră!
Pa7ina EK

n7erul %riil Bi arată dar lui &@dra că omul nu poate Bn?ele7e uHor pe #umne@eu- pentru că #umne@eu se miHcă de-a lun7ul propriilor "ale căi misterioase! N2re@i că po?i Bn?ele7e calea 2elui Prea nalt!!! te Bntreb- dar numai despre ;oc Hi vânt Hi despre @iua pe care ai trecut-o!!! acum nu po?i să-mi dai răspuns despre ele!!! 2um ar putea ;i creatura ta capabilă să Bn?elea7ă drumul Prea naltuluiVO (. &@dra G- .-11) [nici aceste trimiteri nu le-am 7ăsit\! Această discu?ie Bntre Bn7er Hi Pro;et e plină de pro;un@ime Hi de ;rumuse?e! Aceia care se preocupă să măsoare aceste lucruri- multe dintre ele tulburând Bncă mintea modernă- ar trebui să citească cu aten?ie această remarcabilă lucrare! Prin cuvintele lui &@dra Hi noi putem- Bntâmplător- să-l au@im pe %riil sau pe propriul nostru mentor lămurind Bntrebările noastre!

Mai bine decât oricare alte cântări sau ru7ăciuni- psalmii au exprimat- pentru 7enera?ii Bntre7i- venera?ia a milioane de oameni! 2e tablou se Bn;ă?iHea@ă pentru cel ce priveHte dincoloX N2arele lui #umne@eu sunt mii de miiP Hi mii se bucură de ele! #omnul se a;lă Bn miLlocul lor- pe "inai- Bn locaHul "ău cel s;ântO (Psalmi CE- 1K)! Apoi- câtă Bmbărbătare e să treci de la măre?ia acestei vi@iuni la reala- blânda asi7urare că- Bn Bntrea7a "a slavă- #umne@eu nu ne dispre?uieHte ci- că aceleaHi ;iin?e carel BnconLoară cu măre?ie- ne BnconLoară Hi pe noi cu o 7riLă iubitoare! N2ă Bn7erilor "ăi va porunci pentru tine ca să te pă@ească Bn toate căile tale! Pe mâini te vor Bnăl?a ca nu cumva să Bmpiedici de piatră piciorul tăuO (Psalmi 90- 11-1.)! 2âtă Bncredere nemaipomenită se ;ace au@ită Bn acest psalm- câtă si7uran?ă pentru cei ce locuiesc NBn cămările tainice ale 2elui Prea naltO! "e spune că Psalmul == a ;ost scris de #avid după ce a scăpat de Ac9iH-

Pa7ina E9

Re7ele din Fet9- aHa cum e scris Bn 1 Re7i .1- 10-1A! Acest imn este o c9emare către to?i oamenii să se alăture psalmistului Bn recunoHtin?a sa ;a?ă de #umne@eu care Nl-a salvat de tot neca@ul săuO! Pentru că #avid vorbea din propria sa experien?ă- cuvintele sale sunt Bncărcate cu o pro;undă Hi miHcătoare sinceritate! N"ăracul a stri7at Hi #omnul l-a au@it pe el Hi din toate neca@urile lui l-a i@băvit! "trăLui-va Bn7erul domnului BmpreLurul celor ce se tem de &l Hi-i va i@băvi pe eiO (Psalmi ==- C-E)! 2ât de si7ură simte marele re7e soldat Hi poet pre@en,a Bn7erului #omnuluipus să-l ve79e@e Hi să-l pă@eascăX Mintea lui nu este tulburată de Bndoieli Hi de specula?ii moderne care ne-ar Bn7riLoraP Bntr-adevăr- de ce să ne Bn7riLore@e aceasta- dacă #avid a cunoscut pre@en?a Bn7eruluiV n contrast cu alte scrieri din Dec9iul )estament- care se ocupă mai ales de cuvintele lui #umne@eu adresate oamenilor- Psalmii sunt alcătui,i din cuvintele omului adresate lui #umne@eu! &i se aud ca o c9emare Bn aLutor- exprimă mul?umiri Hi Bncrederesunt ru7ăciuni de mărturisire- laudă- căin?ă Hi mul?umire! N>inecuvânta?i pe #omnul to?i Bn7erii lui- cei tari Bn virtute- care ;ace?i cuvântul $ui Hi au@i?i 7lasul cuvintelor $uiO (Psalmi 10.- .0)! n mai mul?i psalmi- Bn7erii sunt c9ema?i să ;ie martori- să se unească Bn imnuri trium;ale! Psalmistul Htie că ;ără vocile Bn7erilor- care să Bntărească corul- bietele limbi omeneHti ar ;i neputincioase ca să ;acă drepte cu adevărat laudele lor8 N$ăuda?i-$ voi to?i Bn7erii- lăuda?i-$ toate oHtirile cereHtiXO! 2u smerenie- ne unim ru7ăciunile cu ale lor Bntru lauda $ui- 2el care a ales să ne ;acă doar cu pu?in mai preLos decât Bn7eriiX

Pa7ina K0

*( !.v

Relatarea despre Iov este o carte cu totul ieHită din comun- Bn care problema su;erin?ei umane este luată Bn considera?ie pentru prima dată Bn Dec9iul )estament! #armai presus de orice- este o expunere despre credin?ă- Bn care răspunsul la toate ;rământările este 7ăsit Bn #umne@eu! n7erii sunt pomeni?i pu?in- cu excep?ia prolo7uluiBn care ei sunt descriHi ca ;ii ai lui #umne@eu- care vin Bn ;a?a $ui ca să dea socoteală asupra activită?ii lor! Mi satana a venit printre ei- ca să-l Bnvinuiască pe Iov- acel om bun Hi credincios- pentru că era virtuos- doar pentru că poseda toate bunurile lumii- pretin@ând că dacă Iov ar ;i să piardă tot- $-ar blestema pe #umne@eu! #umne@eu crede Bn bunătatea Hi credin?a ultimă a lui Iov- Hi Bi Bn7ăduie satanei să ;acă ce vrea cu el! 'u #umne@eu- ci satana s-a 7ândit la toate Bncercările Hi su;erin?ele prin care a pus la Bncercare credin?a lui Iov! 2u toate că povestea lui Iov ne este bine cunoscută- morala ei ne poate scăpa! Mi anume- că #umne@eu Bn7ăduie ;aptele satanei pentru scopuri pe care noi nu le putem Bn?ele7e pe deplin- dar care ne conduc Bnapoi la #umne@eu dacă suntem credincioHi până la moarte! #umne@eu- )atăl nostru- Bi instruieHte Hi-i disciplinea@ă pe copii "ăi Hi c9iar ;oloseHte răul Bn perspectiva unui bine ;inal! "atana- să nu uităm- este una din creaturile lui #umne@eu- unul din copii $ui care a ;olosit rău libertatea! "atana l urăHte pe #umne@eu Hi tot ce e bun- pentru că el a ales să se iubească pe sine mai presus de #umne@eu! "e luptă cu Bn7erii luminii Hi- urând omul- Bncearcă prin toate miLloacele să ne smul7ă din mâinile )atălui! "atana nu poate concepe o dra7oste de@interesatăP el se aHteaptă ca noi să cădem prin Bncercări ca ale lui Iov! "e bucură când păcătuim! #ar #umne@eu are Bncredere Bn noi aIa cum a avut Bncredere Bn Iov Hi poate arăta satanei- c9iar prin noi BnHine- cât de ;ără de speran?ă sunt
Pa7ina K1

e;orturile lui! n acest ;el- noi putem ;i uneltele lui #umne@eu pentru trium;ul "ău asupra puterilor Bntunericului! 2ine poate spuneV Putem răspunde tot atât de pu?in ca Hi Iov- când #umne@eu l-a Bntrebat8 N%nde erai tu- când am Bntemeiat pământulV "pune-Mi- dacă Htii să spui!!! cine a 9otărât măsurile pământuiui!!! cine a pus piatra lui cea din capul un79iului! Atunci când stelele dimine?ii cântau laolaltă Hi toate puterile cerurilor Mă sărbătoreauVO (Iov =K- G-E)! NPuterile cereHtiO sunt Bn7erii care iau parte la natura divină Hi se pre@intă Bn ;a?a )atălui Hi 2reatorului tuturor- cum e descris Bn altă parte8 NAm vă@ut pe #omnul stând pe tronul "ău Hi toată oHtirea cerească sta lân7ă &l- la dreapta Hi la stân7a $uiO (= Re7i ..- 19)! "atana- Bn povestirea lui Iov- pare a ;i venit NprintreO aceHti ;ii- dar nu este unul dintre ei! &l vine ca un insti7ator la de@ordine- ca acu@ator! 2ând #umne@eu Bl Bntreabă unde ;usese- satana răspunde8 NAm dat târcoale pe pământ Hi m-am plimbat Bn sus Hi Bn LosO (Iov 1- E)! Acesta este aproximativ răspunsul tupeului- a nestăpânirii unuia care nu Napar?ineO celorlal?i! Interesant că Bn limba arabă verbul Ns9atanaO Bnseamnă Na ;i BndepărtatO Hi e destul de aproape de latinul NsatanaO! Răul este cel mai Bndepărtat lucru de #umne@eu- atât de departe Bncât s;ârHitul se va des;ăHura Bntre mai Bndepărtat Hi mai satanic- Bn nimicnicia Hi Bntunecimea pu?ului ;ără ;und al disperării! n7erii luminii personi;ică tot ceea ce este #umne@euP Bn7erii Bntunericului personi;ică tot ceea ce nu este #umne@eu! A asculta de rău Hi a dispera Bnseamnă a te Bndepărta de #umne@eu! $upta lui Iov a ;ost să se ?ină tareP el a luptat Hi a câHti7at! 'imic nu ne Bmpiedică să ;acem Hi noi la ;el- Htiind că a 7ândi Hi a ac?iona drept este sin7ura noastră realitate! 2a Hi Iov- trebuie să avem Bncredere Bn #umne@eu- Bn toate Bncercările noastre! $a s;ârHitul lor- dacă le-am Bndurat- l vom 7ăsi apoi pe )atăl iubitor!

Pa7ina K.

N>ucurându-se de cuviin?a Bn7erească- cetele Bn7erilor- prin BmpărtăHirea cea prea bo7ată din )ainele )ale- se luminea@ă cu daruri dumne@eieHti prea Bn;rumuse?ateO (2anonul Bn7erilorP cântarea 1- 7lasul =)!

-( :aniel

2artea lui #aniel se crede a ;i ;ost scrisă Bn timpul revoltei macabeilor- Bn al doilea secol B!3r! &roul său (#aniel)- o ;i7ură le7endară a secolului E B!3r!- a trăit Bn exilBn >abilon! 'u datarea precisă a acestei remarcabile căr?i trebuie să ne preocupe atât de mult- cât mesaLul ei- tot atât de semni;icativ astă@i- ca Hi cu atâtea secole Bn urmă! #aniel- ca Hi to?i Pro;e?ii- a ;ost mai pu?in preocupat de a scrie istorie Hi mai mult de a proclama o credin?ă! &l c9eamă la curaL- nădeLde Hi răbdareP cuvintele lui au ;ost scrise Bn timpuri asemănătoare cu ale noastre! )eama de viitor era tot atât de mare pentru oameni- din păcate- aHa cum este Hi astă@i pentru mul?i dintre noi! Froa@a noastră principală pare a ;i distru7erea produsă de armele nucleare- a lor era o putere la ;el de capabilă să ani9ile@e micul lor Israel! 2uvântul lui #umne@eu- adresat lui #aniel Bn acel timp- era asemenea celui de care Hi noi avem nevoie a@i! #octrina esen?ială consta Bntr-o loialitate absolută ;a?ă de #umne@eu- o noble?e a vie?ii @i de @i- o Bncredere că @iua de mâine este Bntr-adevăr Bn 7riLa lui #umne@eu!

Pa7ina K=

Pentru studiul nostru de an7elolo7ie- 2artea lui #aniel este deosebit de interesantă- pentru că relatarea sa este un mare pas Bnainte ;a?ă de scrierile timpurii- Bn care Bn7erii sunt mesa7erii anonimi ai lui #umne@eu Hi ;ără caractere proprii- deosebite! #aniel le dă numele personale Hi le de;ineHte ;unc?iile ca patroni Hi pă@itori ai na?iunilor! &l a avut contact direct cu ei- atât din punct de vedere practic- cât Hi mistic! #aniel- ni se relatea@ă- a ;ost dus Bn >abilon la curtea lui 'abucodonosor Hi a supravie?uit până Bn @ilele lui 26rus- cuceritorul persan al >abilonului! Ast;el- trebuie să ;i ;ost contemporan cu Isaia! 2artea lui #aniel se Bmparte Bn două păr?i8 cea narativă Hi cea vi@ionarăP Bn ambele Bi 7ăsim pe Bn7eri! Prima nara?iune ce ne interesea@ă din punct de vedere an7elolo7ie este aceea a cuptorului de ;oc (#aniel =)! )rei prieteni Hi ucenici ai lui #aniel - Madrac- MeHac Hi Abed'e7o - au re;u@at să asculte ordinul lui 'abucodonosor de a adora o ima7ine Bn aur (idol sculptat) Hi- Bn consecin?ă- au ;ost le7a?i Hi- din ordinul re7elui- arunca?i Bntr-un cuptor de ;oc de Hapte ori mai Bncins decât de obicei! #ar cei trei tineri- credincioHi neBn;rica?i- Hi-au pus credin?a Bn #umne@eu Hi s-au ru7at să ;ie salva?i! NMi n-au Bncetat sluLitorii re7eluicare-i aruncaseră Bn cuptor să Bn;ierbânte cuptorul cu catran Hi cu smoală Hi cu câl?i Hi cu vi?ă! Mi vâlvătaia se ridica deasupra cuptorului de patru@eci Hi nouă de co?i!!! Iar Bn7erul #omnului s-a coborât la A@aria (Abed-'e7o) Hi la cei trei prieteni ai lui Bn cuptor Hi a stins văpaia! Mi le-a su;lat Bn miLlocul cuptorului ca o răcoare de adiere Hi de rouă- aHa că ;ocul nu i-a mai atinsP nu le-a mai pricinuit nici dureri- nici teamăO (#aniel =- GC-A1)! RecunoHtin?a celor trei tineri Hi-a 7ăsit expresia Bn acel ;aimos imn de mul?umire- care este ;olosit de secole Bn >iserica creHtină- cunoscut ca >enediate sau N2ântarea celor trei tineriO- neinclusă Bn toate versiunile >ibliei! N>inecuvântat eHti #oamne #umne@eul părin?ilor noHtri Hi lăudat Hi preaBnăl?at Bntru to?i vecii! >inecuvântat eHti 2el ce ve@i adâncurile Hi He@i pe 3eruvimi Hi lăudat Hi
Pa7ina KG

prea Bnăl?at Bn veci! >inecuvânta?i toate lucrurile #omnului pe #omnul- lăuda?i-$ Hi-$ Bnăl?a?i pe &l Bn veci!!! >inecuvânta?i Bn7eri pe #omnul- lăuda?i-$ Hi-$ preaBnăl?a?i pe &l Bn veci! >inecuvânta?i pe #omnul- #umne@eul dumne@eilor- to?i care vă Bnc9ina?i $ui- lăuda?i Hi mul?umi?i- că Bn veac este mila $uiO (2ântarea celor trei tineri- .K- =1- =G- =C- CE)! Miracolul cuptorului de ;oc a ;ăcut o impresie atât de adâncă asupra lui 'abucodonosor- Bncât a Bncetat să-i mai persecute pe evrei pentru practicile lor reli7ioase! 'e putem uHor ima7ina că re7ele a ;ost uimit când- cre@ând că victimele au ;ost carboni@ate- a vă@ut pe cei trei tineri evrei mer7ând nele7a?i Hi nevătăma?i Bn miLlocul ;lăcărilor Bn compania unei ;iin?e cereHti! 2ăruia dintre noi nu i-a plăcut povestea lui #aniel Bn 7roapa leilorV &ste o splendidă ilustrare reli7ioasă Hi nu o relatare istorică care ne incită la a răspunde Bntrebării8 la ce trebuie să renun?e omul- Bn sc9imbul inte7rită?ii saleV #aniel răspunde prin această mărturie de credin?ă neclintită Hi curaL- a@i o poveste ;avorită atât pentru 7enera?iile Bn vârstă- cât Hi pentru cele tinere! 'abucodonosor a murit- Hi #arius Medul- care cucerise >abilonul- s-a urcat pe tron! &l- desi7ur- nu au@ise despre cei trei tineri din cuptorul de ;oc- iar vec9ea problemă spinoasă a practicilor reli7ioase a i@bucnit din nou! #aniel continua să-$ adore pe #umne@eu după credin?a mo@aică- Bn ciuda unui decret proaspăt! #arius- ca să ;acă plăcere s;etnicilor- mai mult decât din adâncă convin7ere personală- l-a aruncat pe #aniel leilor! #upă o noapte nedormită- a privit Bn 7roapa leilor Hi acolo- spre marea lui mirare- la vă@ut pe #aniel stând liniHtit cu ;iarele sălbatice la picioare! 2ând uimitul (Hi- ca să-i ;acem dreptate- Bncântatul) re7e l-a cercetat pe #aniel- acesta i-a răspuns8 N#umne@eu l-a trimis pe Bn7erul "ău- care a Bnc9is 7ura leilor- Hi ei nu mi-au ;ăcut nici un rău pentru că am ;ost 7ăsit nevinovat Bnaintea $ui- precum Hi Bn ;a?a ta- re7e- n-am ;ăcut nici un răuXO (#aniel C- .=)!
Pa7ina KA

"crierile din a doua Lumătate a căr?ii lui #aniel sunt- aHa cum se Htieapocaliptice- o ;ormă de compo@i?ie pe care evreii au ;olosit-o Bn timpurile de asuprire Hi care Nlăsau ;ără vălO nădeLdea Hi asi7urau pe cei drep?i de Bmplinirea ultimei ru7ămin?i! $ui #aniel i s-au Bn;ă,iIat multe vi@iuni a căror desluHire Bl puneau Bn Bncurcătură- până când Ar9an79elului Favriil i s-a ordonat de către #umne@eu să le tălmăcească pentru el! &ste pentru prima dată când i se dă un nume personal unui Bn7er Bn Dec9iul )estament! 'umele lui Bnseamnă N1mul lui &lO adică N1mul lui #umne@euO! N&lO este vec9iul cuvânt canaanit pentru #umne@eu Hi N7abrO Bnseamnă NomO! Al?ii Bl interpretea@ă că N&l este luptătorul meuO sau N&l se arată vitea@O! #aniel a priceput că ;iecare na?iune are un Bn7er pă@itor Hi- Bn mod speci;ic";ântul Ar9an79el Mi9ail este protectorul Hi patronul Israelului (#aniel 10- .1)! #e asemenea- a vă@ut slava lui #umne@eu- deHi cuvintele sale- Bntr-un ;el- nu au puterea celor ale lui Isaia Hi Ie@ec9iel! #escrierile lui #aniel par a ;i mai conven?ionale- Bmprumutând termeni care ;useseră ;olosi?i mai BnainteP dar- totuHi- Bn relatarea lui- există timbrul adevărului care nu lasă nici o Bndoială că el a avut o experien?ă spirituală- autentică Hi pro;undă Hi că a vă@ut Bntr-adevăr oHtirile cereHti! NMii de mii Bi sluLeau Hi miriade de miriade stăteau Bnaintea $uiO (#aniel E- 10)- ne spune el! Mult din ceea ce a vă@ut #aniel Hi a nă@uit să exprime Bn cuvinte- rămâne neclar pentru aceia care aHteaptă o cunoaHtere speci;ică Bn acest domeniu- dar există un moment intim al atin7erii dintre vi@ionar Hi Ar9an79elul Favriil- care este uHor de Bn?eles Hi coboară experien?a lui la nivelul nostru! #aniel relatea@ă că asta s-a Bntâmplat Bntr-o seară- când era pro;und concentrat Hi adâncit Bn ru7ăciune! NMi Bn vreme ce 7răiam Hi mă ru7am Hi mărturiseam păcatul meu!!! Hi cădeam cu ru7a mea ;ierbinte Bnaintea #omnului #umne@eului meu!!! iată un om- Favriil- pe care l-am vă@ut Bn vedenia mea cea de la Bnceput- Bn @bor 7răbit- s-a apropiat de mine pe la
Pa7ina KC

vremea Lert;ei de seară! Mi a venit Hi mi-a 7răit- @icând8 N#aniele- c9iar acum am venit ca să-?i desc9id minteaO (#aniel 9- .0-..)! Mă Bntreb cât de des ne atin7e Bn7erul nostru Hi caută să ne dea darul discernământului - acea Bndemânare a Bn?ele7erii Hi a percep?iei pro;undeV #ar- din păcatesuntem adesea prea Bn7reuna?i la minte- nepăsători sau prea 7răbi?i ca să mai putem au@i vocea #u9ului! N2el ce i@vorăHti pâraie Hi râuri de bunătate- >unule- pe cetele Bn7erilor le-ai arătat strălucind cu ra@a tainelor )ale celor nepătrunseO (2anonul Bn7erilor- cântarea =7lasul =)!

Pa7ina KE

0( T./it

%na din cele mai ;ermecătoare povestiri ale Dec9iului )estament este aceea a lui )obit Hi despre Ar9an79elului Ra;ael! & o povestire reli7ioasă scrisă Bntr-o ;ormă plăcută- aproape ca un roman! Ac?iunea se petrece la 'inive- Bn timpul captivită?ii asiriene- Hi se povesteHte despre o ;amilie credincioasă de evrei exila?i! )obit ()obit era tatăl iar )obie era ;iul lui )obit)- un om pios Hi temător de #umne@eu- trăia după le7ea părin?ilor săi- Bn ciuda străinilor care-l BnconLurau! +ăcea multe lucruri bune- printre care acela de a Bn7ropa mor?ii după obiceiul evreilor! +ăcând aceste ;apte de caritate- Hi-a pierdut vederea Hi so?ia sa! NAna a preluat treaba pe umerii ei de ;emeieO pentru ca să-i aLute să păstre@e rânduiala ;amiliei! 2e experien?ă ;amiliară a re;u7ia?ilor Bn orice timp Hi vremeX n această BmpreLurare- )obit Hi-a amintit că a lăsat Bn Media- la o rudă a saFabael- @ece talan?i de ar7int! A 9otărât să-l trimită pe ;iul său )obie să recupere@e banii atât de necesari! )obit a an7aLat un străin să-l Bnso?ească pe )obie Bn călătorie! Acest străin era Ar9an79elul Ra;ael de79i@at! n timpul călătoriei lor- cei doi tovarăHi s-au dus să pescuiască Hi Bn7erul l-a povă?uit pe băiat să păstre@e ;icatul peHtelui- inima Hi ;ierea- carei vor ;olosi mai târ@iu! ALun7ând la &cbatana s-a adăpostit la Ra7uel- a cărui ;iică "ara era tare necăLită Hi-Hi dorea moartea! 'e;ericirea ei se datora uciderii de către du9ul cel răuAsmodeu- a celor Hapte bărba?i succesivi- c9iar Bn noaptea nun?ii! )obie s-a Bndră7ostit de "ara Hi s-a căsătorit cu ea- neluând Bn seamă blestemul ce era asupra ei! Ra;ael- proteLând tânărul cuplu- a ars ;icatul Hi inima peHtelui- care au produs ;um! NMi sim?ind demonul mirosul acesta- a ;u7it Bn păr?ile de sus ale &7iptului- Hi Bn7erul l-a le7atO ()obit K- =)! &ste exemplul per;ect al BncleHtării dintre Bn7erii buni Hi cei răi- Bn care putem
Pa7ina KK

vedea rolul pe care-l Loacă propria atitudine a omului! n7erul bun a ;ost Bn stare să-l apere pe acela pe care-l avea Bn 7riLă- pentru că )obie era ascultător- curaLos Hi pentru dra7ostea sa adevărată pentru "ara! )obie- credincios scopului călătoriei- a recuperat cei @ece talan?i de ar7int Hi sa Bntors acasă cu mireasă! A ;ost Bn stare să vindece orbirea tatălui său cu unsoarea ;ăcută din ;ierea peHtelui- aHa după cum l-a Bnvă?at Bn7erul! +amilia reunită Hi plină de recunoHtin?ă a vrut să-l răsplătească pe străinul an7aLat- care s-a dovedit a ;i un prieten atât de Bn?elept Hi devotat- copleHindu-l cu daruri! #ar străinul a re;u@at spunând8 N>inecuvânta?i pe #umne@eu- slăvi?i-$ Hi mărturisi?i Bnaintea celor vii ce a ;ăcut &l pentru voi!!! )aina re7elui se cuvine s-o păstre@i- iar lucrurile lui #umne@eu este de laudă să le vesteHti! +ace?i bine Hi răul nu vă va aLun7eX Mai mult pre?uieHte ru7ăciunea cu post Hi dreptate- decât bo7ă?ia cu nedreptate!!! iar păcătoHii sunt duHmanii propriei lor vie?i!!! 2ând te ru7ai tu Hi nora ta "ara- eu duceam pomenirea ru7ăciunii voastre Bnaintea 2elui ";ânt Hi- când Bn7ropai tu pe cei mor?i- Bncă eram cu tine! Mi când tu nu te-ai lenevit să te scoli Hi să-?i laHi prân@ul tău ca să te duci să ridici pe cel mort- bine;acerea ta nu s-a ascuns de mine- căci eu eram cu tineO ()obit 1.- C-1=)! Ar9an79elul Ra;ael este Bn7erul ru7ăciunilor- al ;aptelor bune Hi al vindecăriiP de asemenea este protectorul tuturor călătorilor- iar a@i mai ales al celor care călătoresc cu avionul! 'umele lui Ra;ael Bnseamnă Bn ebraică N#umne@eu vindecăO! #intre toate ener7iile lui #umne@eu- mai vădit transcendentă- este aceea a vindecării! n durerile Hi Bn @baterile noastre- cât de mult ne aLută să Htim că cel ce duce ru7ăciunile noastre la #umne@eu este BnsăHi puterea vindecătoare a lui #umne@eu! "ă ?inem Bntotdeauna minte Hi să repetăm vec9ea ru7ăciune pentru aceia care călătoresc!

Pa7ina K9

N#oamne Iisuse 3ristoase- #umne@eul nostru- 2ela ce eHti calea- adevărul Hi via?a- binecuvântea@ă călătoria noastră! )rimite Hi nouă Bn7er pă@itor ca lui )obie- ca să ne ;ie povă?uitor Hi pă@itor Hi să ne ;erească nevătăma?i de toată reaua Bntâmplare!!!O (Ru7ăciuni pentru creHtinii ortodocHi)!

3( * Maca/ei

n ambele căr?i ale Macabeilor suntem puHi la curent cu istoria Ierusalimuluiaproximativ Bntre 1EC-1=C B!3r! Prima carte este relatarea strict istorică a revoltei evreilor de sub Lu7ul sirian- condusă de Macabei! A doua carte- care ne interesea@ă pe noi- este centrată pe ;i7ura eroică a lui Iuda Macabeul- eliberatorul Ierusalimului! Prima parte a acestei căr?i (. Macabei) relatea@ă evenimentele care au cau@at ;aimoasa revoltă! NAcum- când cetatea era liniHtită Hi le7ile respectate pretutindeni din cau@a s;in?eniei lui 1nia- marele preot!!!O (. Macabei =- 1)! Ast;el Bncepe istorisirea dar- curândintri7a intră Bn scenă! %n anume "imon se ceartă cu 1nia- bunul Ar9iereu- Ii din cau@ă că maHina?iile sale locale n-au dat re@ultate- i-a Hoptit re7elui că există o comoară mare Bn templu- care nu Napar?inea c9eltuielilor ;olosite la Lert;eO Hi putea ;i adusă spre cercetare! Re7ele l-a Bnsărcinat pe tre@orierul său &liodor să se ducă Hi să con;iHte banii! &liodor- sub

Pa7ina 90

pretext că vi@itea@ă cetă?ile din 2elosiria Hi +enicia- s-a dus la Ierusalim- unde a ;ost primit cu multă curtoa@ie! Imediat el i-a cerut lui 1nia să-i predea proprietatea! Ar9iereul a protestat- explicând că banii erau destina?i să le aLute pe văduve Hi pe copiii or;ani Hi au ;ost Bncredin?a?i )emplului spre bună păstrare! n plus- "imon a exa7erat 7rosolan suma! &liodor n-a luat Bn seamă aceste cuvinte Hi a Bncercat mai departe să-Hi BnsuHească banii! #escrierea neca@ului lui 1nia Ii al oamenilor constituie Bntr-adevăr o nara?iune emo?ionantă! n disperarea lor- s-au adresat lui #umne@eu să le salve@e )emplul venerat de la pân7ărire! NMi se ru7au cu mâinile ridicate spre cer!!! Iar &liodor- vrând să Bndeplinească porunca- ;iind cu ostaHii la visterie- #omnul părin?ilor Hi "tăpânul a toată puterea a ;ăcut o minunată arătare- Bncât to?i cei ce Bndră@niseră să vină- spăimântânduse de puterea lui #umne@eu- au leHinat Hi s-au Bn;ricoHat! 2ă li s-a arătat un cal care avea pe el un călăre? 7roa@nic Hi era Bmpodobit cu ;oarte ;rumos acoperământ Hi- pornindu-se iute- a lovit pe &liodor cu copitele cele dinainteP iar cel care Hedea pe cal se vedea având arme de aur! Mi Bncă al?i doi tineri s-au arătat Bnaintea lui- puternici ;oarte- strălucind de Mărire Hi cu Bmbrăcăminte luminoasă- care- stând de amândouă păr?ile- neBncetat Bl băteau cu multe lovituri- copleHindu-l! Mi ;ără veste- că@ând &liodor la pământ Hi cu mult Bntuneric Bmpresurându-se!!!O (. Macabei =- ..-.E)! &liodor a că@ut 7rav bolnav! Recunoscători- oamenii I-au adus mul?umiri lui #umne@eu pentru salvarea )emplului de la pân7ărire- dar Ar9iereul s-a ru7at8 Npentru i@băvirea omului! Mi după ce Ar9iereul s-a ru7at lui #umne@eu- tinerii aceia iarăHi s-au arătat lui &liodor cu aceleaHi 9aine Bmbrăca?i Ii- stând- au @is8 NMul?umire multă să aduci lui 1nia Ar9iereul că pentru el ?i-a dăruit #omnul via?ăO (. Macabei =- =.-==)! 2e comentarii putem ;ace Bn plus- decât să spunem8 mari sunt lucrările lui #umne@euX Pentru cei BnvinHi- cât Ii pentru cei mântui?i- mâinile lui #umne@eu au ;ost deplin vădite sub Bn;ă?iHarea ră@boinicilor cereHti8 nu a ;ost ultima dată când au apărut Bn
Pa7ina 91

timpul acelor @ile @buciumate Hi eroice- când o na?iune mică Hi amarnic asuprită a scuturat sin7ură Lu7ul unei mari puteri! "curt timp după aceste evenimente- bunul 1nia a ;ost omorât- re7ele a murit Hi Bn locul lui a domnit crudul Hi nedreptul Antio9 &pi9anul care Bn ;inal a capturat Hi pân7ărit )emplul! &vreii s-au revoltat sub conducerea curaLoasă Hi Bn?eleaptă a lui Iuda Macabeul- care i-a Bnvins pe sirieni- a eliberat )emplul din mâinile necredincioHilor Hi l-a dăruit din nou sluLirii "in7urului Hi Adevăratului #umne@eu! )otuHi lupta nu s-a terminatP au rămas succesorii lui Antio9 Hi al?i vecini ostili! n două din bătăliile sale- via?a iudeilor a ;ost salvată prin miraculoasa interven?ie a călăre?ilor an7elici! &vreii erau amenin?a?i de o mare putere armată sub comanda unui 7eneral numit )imotei- care a cre@ut că poate supune mica Hi tenacea na?iune prin ;or?a armelordar ei- ca de obicei- Hi-au pus Bncrederea Bn #omnul! NMi când a răsărit soarele- s-au lovit amândouă păr?ile- aceHtia având c9e@aH de bună norocire Hi de biruin?ă ;apta bună Hi scăparea cea spre #omnul- iar aceia având călău@ă mânia! Mi pe când se băteau cu BnverHunare- s-au arătat vrăLmaHilor- din cer- cinci bărba?i străluci?i- călări pe cai cu ;râie de aur- care purtau Bn luptă pe iudei! #oi dintre eiluând pe Iuda Macabeul Bn miLloc Hi acoperindu-l cu armele lor- Bl pă@eau nevătămatP iar asupra vrăLmaHilor aruncau să7e?i Hi trăsnete! #eci BnvălmăHindu-se- pentru că nu vedeauHi tulburându-se- cădeau Bn sabieO (. Macabei 10- .K-=0)! Altădată- $isias- NepitropulO re7elui- a pornit să asedie@e oraHul Bntărit >eturcu o mare des;ăIurare de pedestraHi călăre?i Hi c9iar o 7rupă de K0 de ele;an?i- arma secretă Bn7ro@itoare a acelor timpuri8 NMi Macabeu- luând cel dintâi armele- a Bndemnat pe ceilal?i să stea Bmpreună cu el la primeLdii Hi să aLute pe ;ra?ii săi! Mi Bmpreună cu osârdie pornind- Hi la Ierusalim ;iind ei- s-a arătat călăre? cu 9aină albă mer7ând Bnaintea lor Hi cu arme de aur sclipind! Mi to?i Bmpreună au binecuvântat pe milostivul #umne@eu Hi s-au Bntărit cu inimile- ;iind 7ata a năvăli nu numai asupra oamenilor- ci Hi asupra ;iarelor
Pa7ina 9.

sălatice Hi a @idurilor de ;ier! #eci- apropiindu-se cu bună rânduială- având aLutor pe #omnul cel din cer- 2are se milostivea spre ei!!! (. Macabei 11- E-10)! Mai presus de orice- Bn aceste istorisiri este remarcabilă credin?a Hi Bncrederea acestor oameni! Iuda Macabeul a ;ost o persoană reală care cu adevărat a dat aceste bătălii Bmpotriva Bn7ro@itoarelor adversită?i Hi a câHti7at! &xistă un verset ;oarte su7estiv8 Ncând a răsărit soarele- s-au lovit amândouă păr?ile- aceHtia având c9e@aH de bună norocire Hi de biruin?ă ;apta bună Hi scăparea cea spre #omnul- iar aceia având călău@ă mâniaO (. Macabei 10- .K)! n asta stă răspunsul oricărei Bntrebări! 2redin?a Hi curaLul evreilor Hi 9arul lui #umne@eu au ;ost scoase la lumină- de către aceia care au avut oc9i să vadă pe cavalerii cereHti! 2redin?a lor i-a ;ăcut să se simtă si7uri Hi- Bn consecin?ă- au Hi ;ost si7uripentru că Bn7erul lui #umne@eu a ;ost cu ei cu adevărat! Ast;el- Bmpreună cu to?i aceia care-Hi pun Bncrederea Bn #umne@eu- ei se bat Bn toiul con;lictului cu noi Hi pentru noi! &xceptând călăre?ii Apocalipsei- aceasta este cea mai impesionantă descriere a Bn7erilor călare ce se 7ăseHte Bn "criptură! &xistă un adevăr evident Bn aceste pasaLe- care le scoate din simpla le7endă Hi le aduce Bn domeniul experien?ei spirituale concrete!

Pa7ina 9=

;( Cartea secretel.r lui En.%

& 7reu de a;irmat unde ar putea ;i locul lui &no9 Bntr-un studiu ca cel pre@ent! "crierile sale- desi7ur- nu apar?in căr?ilor canonice- ci mai mult literaturii pseudoaprocri;e! PersonaLul istoric &no9- ca Hi pasaLele din căr?ile ce poartă numele lui- sunt atribuite 'oului )estament Hi i-au in;luen?at pe scriitorii acestuia! 2ăr?ile lui &no9 au ;ost ;oarte bine privite Hi mult citate Bn primele secole- atât de creHtinii ortodocHi- cât Ii de eretici! &no9 BnsuHi este identi;icat Bn 7enealo7ia lui 'oe ca ;iul lui Iared Hi tatăl lui Matusalem! Mai departe suntem in;orma?i că8 NMi a plăcut &no9 lui #umne@eu Hi apoi nu s-a mai a;lat- pentru că l-a mutat #umne@euO (+acerea A- .G)! )radi?ia a re?inut că &no9 a ;ost atât de apropiat de #umne@eu Bncât- c9iar când era pe pământ- a vi@itat cerurile Hi Bn ;inal n-a murit- ci a ;ost strămutat- cum spune ";ântul Pavel8 NPrin credin?ă- &no9 a ;ost luat de pe pământ- ca să nu vadă moartea- Hi nu s-a mai a;lat- pentru că #umne@eu Bl strămutase căci- mai Bnainte de a-l strămuta- el a avut mărturie că a bine-plăcut lui #umne@euO (&vrei 11- A)! n Lurul numelui lui &no9 au luat naHtere multe le7ende- printre care Hi aceea că el ar ;i descoperit scrisul- aritmetica Hi astrolo7ia- dar Bn special se credea că a vă@ut cerul! "e presupune c9iar că relatările lui Bn această privin?ă au ;ost luate de 'oe Bn arca lui! 'u este surprin@ător- deci- că antolo7iile care descriu cerurile vor purta numele săuc9iar dacă au ;ost adunate lun7 timp după ce a murit adevăratul &no9! &ra un procedeu obiHnuit Bn vremurile Dec9iului )estament Hi c9iar Bn primele secole ale erei noastre creHtine! Multe scrieri erau adunate sub numele unui pro;et sau al unui om Bn?elept- care a avut un mod deosebit de a 7ândi- cum ar ;i "olomon ori Isaia! &xistă două căr?i le7ate de &no98 2artea lui &no9 Hi 2artea "ecretelor lui
Pa7ina 9G

&no9! Amândouă au dispărut din circula?ie aproximativ cam Bn secolul II sau ID al erei creHtine! Prima dintre ele- scrisă Bn etiopiană- a ;ost descoperită Bn 1EE= Bn Abisinia Hi datea@ă din al doilea Hi primul secol B!3r! 2ealaltă- care ne interesea@ă Bndeosebi Bn studiul nostru- 2artea "ecretelor lui &no9- a aLuns până la noi Bntr-o versiune slavonă- evident ;ăcută după un ori7inal 7recesc cam Bntre =0 B!3r! Hi E0 d!3r! Autorul său a ;ost un evreu ortodox elenist- care a trăit Bn &7ipt! 'u se cunoaHte despre el nimic mai mult! &l se ascunde sub numele de &no9! #eHi c9iar Hi in;orma?ia că o ast;el de carte a existat s-a pierdut pentru aproximativ 1.00 ani- câteva din ;ra@ele ei- deHi nu cartea ca atare- cum deLa s-a remarcat- sunt citate Bn 'oul )estament- ca Hi Bn literatura apocri;a unde sunt reproduse aproximativ! $a această carte se re;eră 1ri7en- 2lement din Alexandria Hi Irineu! &no9 cu si7uran?ă trebuie să-l ;i in;luen?at pe #ionisie Areopa7itul Hi prin el pe )oma dRAWuino#ante Ali79ieri Hi Jo9n Milton! )extul slavon a ;ost tradus Bn en7le@ă de Mor;ill Bn 1K9C Hi redactat de R!3! 29arles! #in această carte cităm! 2artea secretelor lui &no9 se desc9ide prin a ne povesti cum &no9 a avut un vis Bn care era BnItiin,at că va ;i luat să vi@ite@e cerul! NA ;ost un om ;oarte Bn?elept Hi care ;acea lucruri mari8 #umne@eu Bl iubea Hi l-a primit- aHa ca el să poată vedea locuin?ele cereHti- Bmpără?iile Bn?eleptului- măre?uluinecuprinsului Hi niciodată sc9imbătorului #umne@eu- #omnul tuturor!!! Hi 7radele Hi mani;estările oHtirilor spirituale- Hi ca să ;ie un martor ocular al sluLirilor de nespus ale multitudinilor de creaturi Ii ale diverselor Bn;ă?iHări Hi cântărilor indescriptibile ale oHtilor 3eruvimilor Hi ale lumii incomensurabileO! n timp ce se a;la sin7ur Bn casă- &no9 a visat că a ;ost vi@itat de doi mesa7eri cereHti- pe care el Bi descrie ca ;oarte Bnal?i! NMi ;e?ele lor străluceau ca soarele Hi oc9ii lor erau ca niHte lămpi ar@ândeP Hi ;oc ieHea de pe bu@ele lor! 3ainele lor păreau niHte penepicioarele erau purpurii- aripile lor mai strălucitoare ca aurulP mâinile lor mai albe decât
Pa7ina 9A

@ăpada! M-am deHteptat din somn Hi i-am vă@ut dar pe aceHti oameni stând Bn ;a?a meaO! #e notat că- Bn acest moment- &no9 nu mai visa- pentru că vi@itatorii l-au deHteptat! Mai târ@iu sunt identi;ica?i cu numele de "amuel Hi RaWuel! $-au purtat pe &no9 pe aripile lor Hi l-au dus succesiv Bn cele Hapte ceruri! Aceasta este poate ori7inea expresiei noastre Na te a;la Bn al Haptelea cerO! &no9 ne povesteHte- Bn capitolul patru până Bn capitolul Hase- că Bn7erii l-au purtat deasupra aerului Bn eter Hi acolo- Bn primul cer- a vă@ut .00 de Bn7eri- conducătorii stelelor Hi pă@itorii @ăpe@ii Hi ai 79e?ii- norilor- ai picăturilor de rouă Hi al s;ântului mir pentru un7ere! n al doilea cer (capitolul al C-lea Hi al E-lea)- el a vă@ut Bn7erii că@u?i Ncei care l-au aposta@iat pe #omnulO Hi a căror Bn;ă?iHare era nespus de Bntunecată Nmai mult decât Bntunericul de pe pământO! &no9 s-a Bntristat la vederea lor Hi a ;ost tulburat de ;ăpturile că@ute- care-i cereau lui- simplu muritor- să se roa7e lui #umne@eu pentru ei! n cerul al treilea (capitolele K-10)- cei doi Bn7eri care-l Bnso?eau- i-au arătat lui &no9 paradisul- Nun loc cum niciodată n-a ;ost cunoscut pentru ;rumuse?ea saO! Aici e Frădina &denului- pă@ită de =00 de Bn7eri- Hi aici se a;lă arborele vie?ii! &i i-au arătat locul ru7ăciunilor- veHnica Hi binecuvântata moHtenire a drep?ilor Hi a celor care Bndură Hi sunt credincioHi până la s;ârHit! $a 'ord de &den Bn7erii i-au arătat lui &no9 Nun loc Bnspăimântător de NBntunecime sălbatică Hi de o be@nă de nepătrunsO- pre7ătit pentru aceia care nu-$ cinstesc pe #umne@eu- care ;ac ;apte rele pe pământO! Aceasta este veHnica moHtenire a celor răi- unde ei su;eră Hi sunt c9inui?i- sunt BnconLura?i de ;oc Hi de 79ea?ăasemenea atmos;erei care arde Hi Bn79ea?ă! n al patrulea cer (capitolele de la 11 la 1E)- lui &no9 i-au ;ost arătate căile soarelui Hi ale lunii- cu creaturile lor stranii Hi minunate- ;enicHi Hi 9imere- care des;id orice descriere! A ;ost purtat la răsărit de por?ile soarelui Hi la nordP apoi la răsărit de drumul lunii! Mi apoi- Bnainte de a ;i dus mai departe- &no9 a @ărit o clipă slava lui
Pa7ina 9C

#umne@eu! N n miLlocul cerurilor am vă@ut o ceată Bnarmată- sluLindu-l pe #omnul cu c9imvale Hi or7i Hi cu 7las necontenit! Am ;ost Bncântat să aud astaO! #e acolo- &no9 s-a dus Bn al cincilea cer (capitolul 1K)- unde i-a vă@ut pe De79etori- cunoscu?i de asemenea ca pa@nici! &i sunt ;ra?ii acelor Bn7eri care s-au revoltat sub conducerea prin?ului lor- "atanail- Hi care- Bn consecin?ă- au ;ost Bnc9iHi Bn al doilea cer! &no9 a ;ost purtat apoi Bn al Haselea cer (capitolul 19)- Hi acolo a vă@ut cele Hapte cete de Bn7eri- N;oarte strălucitoare Hi pline de slavă- ;e?ele lor străluceau ca ra@ele soarelui! &rau splendide Hi aveau obraLii- la ;el Hi ;elul lor de a se purta era la ;el- ca Hi ;elul Bmbrăcămin?ii lor! Mi aceste ordine Bn7ereHti rânduiesc Hi studia@ă revolu?ia stelelor Hi sc9imbările lunii Hi revolu?iile soarelui Hi suprave79ea@ă condi?iile bune sau rele ale lumii! Mi ei rânduiesc Bnvă?ăturile si instruc?iunile Ii vorbirea blândă Ii cântatul Ii alte ;orme ale măre?ei laude! &i sunt Ar9an79elii- care 9otărăsc asupra Bn7erilor! &i ?in sub puterea lor orice lucru- vie?uind Bn cer Hi pe pământ! Mi Bn7erii au 7riLă de râuri Hi mare Hi sunt cei ce au Bn suprave79erea lor ;ructele de pe pământ- Hi orice iarbă- dând tot ;elul de 9rană oricărui lucru viu! Mi Bn7erii care au Bn 7riLă toate su;letele oamenilor- care notea@ă toate ;aptele lor Hi vie?ile lor Bn ;a?a #omnului! n miLlocul lor sunt Hapte ;enicHi Hi Hapte 9eruvimi Hi Hapte creaturi cu C aripi- ;iind ca o sin7ură voce Hi cântând cu o sin7ură voceHi nu e posibil să descrie cântarea lor Hi ei se bucură Bnaintea #omnului la picioarele scaunului săuO! #e aici- &no9 a trecut Bn al Haptele cer (de la 2apitolul .0 la =C)- unde a vă@ut deplina slavă a lui #umne@eu Hi i-a vorbit $ui8 N!!!Hi am vă@ut acolo o ;oarte mare lumină Hi toate oHtirile Bn;lăcărate ale marilor Ar9an79eli Hi Puterile spirituale Hi 2onducătorii Hi mpără?iile Hi PuterileP 3eruvimii Hi "era;imii- tronurile Hi pă@itorii cu mul?i oc9i! &rau trei trupe- un loc al strălucirii!!! mi l-au arătat pe #omnul- de departe- stând pe tronul "ău Bnalt! Mi toate oHtirile cereHti- apropiindu-se- stăteau pe @ece trepte- după ran7ul lor- Hi-i
Pa7ina 9E

arătau supunere #omnului! Mi ast;el ei mer7eau la locurile lor Bn bucurie Hi veselie Hi Bn lumina nestăvilită- cântând cântări cu voci Bncete Hi blânde Hi cu slavă sluLindu-$! 'u părăsesc Hi nu se Bndepărtea@ă- @i Hi noapte stând Bnaintea ;e?ei lui #umne@eu- ;ăcând voin?a $ui- 3eruvimii Hi "era;imii stând Bn Lurul )ronului "ău! Mi creaturile cu Hase aripi Bi umbreau tot tronul- cântând cu voce dulce Bnaintea ;e?ei #omnului8 N";ânt- s;ânt- s;ânt domnul "avaotX 2erurile Hi pământul sunt pline de Mărirea )aO! 2âte reminiscen?e au aceste cuvinte din Isaia Hi Ie@ec9iel- deHi au un speci;ic orbitor care l-au ;ăcut pe ";ântul Pavel să ;olosească cuvintele lui &no9 când vorbeHte de oHtirile cereHti (&;eseni 1- .1 Hi 2oloseni 1- 1C)! 2ele descrise de &no9 au mai multe amănunte- sunt mai pu?in impresioniste decât descrierile ;ăcute de primii doi mari pro;e?i! #ar- Bncă odată- să nu uităm că vorbim de simboluri! &no9 Bmbracă vi@iunile concep?iilor sale spirituale Bn lucruri perceptibile oc9ilor trupului! N2ine suntO Bntreabă el- Nca să vorbesc de neBn?eleasa existen?ă a #omnului Hi de ;a?a $ui luminată Hi despre care nu se poate vorbi!!! Hi de tronul #omnului ;oarte mare Hi nu ;ăcut de mâini- Hi de corul stând Bn Lurul lui- din cetele 3eruvimilor Hi "era;imilorO! )otuHi- &no9 Bncearcă să pună Bn cuvinte ceea ce i se descoperise lui8 NMi eu l-am vă@ut pe #omnul ;a?ă către ;a?ă- Ii ;a?a $ui era plină de slavă Hi minunată Hi cumplită- amenin?ătoare Hi stranieO! &no9 a ;ost plin de uimire Hi ;rică dar Favriil i-a spus N'u te temeO! +rumoase sunt cuvintele acelea Nnu ;i Bn;ricoHat- nu te temeXO! $e au@im repetate iarăHi Hi iarăHi de-a lun7ul "cripturilor- de câte ori apare Bn7erul! "unt aceleaHi cuvinte ce-au ;ost spuse +ecioarei Maria din 'a@aret! "tând Bnaintea ;e?ei #omnului- &no9 era sus?inut de Ar9an79elul Mi9ailconducătorul oHtirilor cereHti! &l Bl mai men?ionea@ă Hi pe Dretil ca unul din Ar9an79eliun nume pe care nu-l vom 7ăsi Bn nici o altă literatură! Dretil i-a explicat lui &no98 N)oate lucrurile din cer Hi de pe pământ Hi de pe mare!!! totul despre su;letele oamenilor!!! Pentru că ;iecare su;let a ;ost creat veHnic- Bnaintea Bntemeierii lumiiO!
Pa7ina 9K

Apoi #omnul l-a c9emat pe &no9 să stea la stân7a $ui- cu Favriil- Hi #omnul i-a descoperit multe taine! Asemenea taine n-au ;ost spuse nici Bn7erilor! #omnul i-a de@văluit cum din nimic el a creat toate lucrurile- cum din Bntunecimea cea mai de Los a ;ăcut vă@utele Hi nevă@utele- cum a ;ăcut apa Hi a măr7init-o cu lumină Hi a Bntărit s;erele cereHti! NMi pentru toate oItile cereHti- am ;ăcut o natură asemenea unui ;oc!!! Mi- din stălucirea oc9iului Meu- ;ul7erul a primit natura lui minunată! Mi ;oc este Bn apă Hi apă Bn ;oc Hi niciodată unul nu e stins Hi niciodată cealaltă nu seacă!!! Mi din ;oc am ;ăcut rândurile cetelor cereHti- 10!000 de Bn7eri!!! i-am aHe@at să stea ;iecare rânduit! %nul din aceHtia- din rândurile Ar9an79elilor- Bntorcându-se Hi Bndepărtându-se cu tot rândul dinapoia lui- a nutrit o idee imposibilă- aceea că ar putea ;ace tronul său mai Bnalt decât norii deasupra pământului Hi ar putea ;i e7al cu puterea Mea! Mi l-am @vârlit din Bnalturi cu Bn7erii săi!!! Mi ast;el am creat toate cerurile Hi a ;ost @iua a treia! n @iua a treia am ordonat pământului să producăO! #in cele arătate mai sus- putem a;irma că Bn7erii au ;ost crea?i Bn a doua @i- Hi tot Bn acea perioadă au că@ut! )rebuie să ?inem minte că Bn termeni biblici- cuvântul N@iO este interpretat cosmolo7ic ca o eră! #omnul descrie Bn continuare crea?ia până la @iua a Hasea- când l-a ;ăcut pe om bo7at Bn daruri de orice ;el! NAm inten?ionat un lucru subtil8 din natura invi@ibilă Hi vi@ibilă l-am ;ăcut pe om! #in amândouă sunt moartea Ii via,a lui Ii Bn;ă,iIarea!!! Zi l-am aHe@at pe pământ ca un al doilea Bn7er!!! conducător să domnească peste pământ Hi să aibă Bn?elepciunea Mea !!! Zi i-am dat lui voin?a Ii i-am arătat două căi8 lumina Ii BntunericulO! Apoi #umne@eu a creat-o pe &va- ca Bn Fene@ă- din coasta lui Adam si i-a trimis Bn Frădina &denului- de unde-i puteau vedea pe Bn7eri cântând Bn ceruri! N)otuHicelui rău i-a venit 7ândul că ar dori să ;acă o altă lume- pentru că lucrurile erau sub ordinea lui Adam pe pământ!!! #iavolul este spiritul rău din locurile cele mai de LosP el a
Pa7ina 99

devenit satana- după ce a părăsit cerurile! 'umele lui- pe vremuri- a ;ost "atanail- Hi apoideHi a devenit di;erit de Bn7eri- Bn natură- el nu Hi-a sc9imbat Bn?ele7erea despre 7ândurile drepte Hi cele păcătoase! &l a Bn?eles Ludecata Hi păcatul trecut pe care l-a ;ăcut! Mi pentru asta a conceput planul Bmpotriva lui Adam!!! Mi a BnHelat-o pe &va!!! #ar l-am blestemat pe el (satana) pentru i7noran?a lui!!! nu pe om l-am blestemat- nici pământul- nici alte lucruri create- ci răul ;ruct al omului Hi apoi lucrările luiO! #umne@eu a rămas Hi rămâne pentru totdeauna milostiv ;a?ă de om! 'umai lucrarea rea a omului Hi roadele ei sunt blestemate- pentru că #umne@eu Hi-a retras binecuvântarea de la ele! )oate lucrurile celelalte sunt s;in?ite- de la crearea lor! 'oi ne-am atras sin7uri nenorocirea asupra noastră- prin ;ărădele7ile noastreP responsabilitatea este Bn Bntre7ime a noastră- c9iar dacă ispita sub care ac?ionăm BHi are i@vorul Bn lumea spirituală care ne BnconLoară! Ar ;i BncuraLator să Htim că toată ;apta bună este deLa binecuvântată de la Bnceput! #omnul a mai descoperit multe lucruri minunate lui &no9 Hi- Bn ;inal- l-a trimis Bnapoi pe pământ- Bn 7riLa unui Bn7er pă@itor- ca să consemne@e tot ceea ce vă@use până când urma să ;ie din nou luat Bn Bnalturi! 2are este valoarea Hi autoritatea lui &no9V >iserica nu s-a pronun?at Bncă de;initv- deHi noi Htim că a ;ost ?inut la mare stimă Bn biserica paleocreHtină- când canonicitatea "cripturilor a ;ost cernută cu mai pu?ină meticulo@itate! #eHi pierdut pentru douăspre@ece veacuri- ;ără Bndoială- prin tradi?ie- el a in;luen?at mult 7ândirea reli7ioasă până Bn vremurile pre@ente Hi- din ne;ericire- uneori a condus la ere@ie! Putem spune cu adevărat că lectura lui &no9 este ;ără Bndoială interesantăpentru că avem la Bndemână Bnre7istrarea unui vi@ionar inspirat cu adevărat! 2a unul care se ascunde sub anonimat- aHa Bncât mesaLul său să poată ;i tot mai puternic- &no9 desc9ide uHi pentru propriile noastre ima7ini Hi percep?ii mentale- aLutându-ne să urcăm scara lui Iacob- atin7ând tărâmuri spirituale Bncă necercetate! "tudiul nostru despre an7elolo7ie- aHa cum ne-a parvenit până Bn @ilele
Pa7ina 100

noastre- ar pierde o veri7ă clari;icatoare dacă am i7nora această carte cu adevărat onorabilă- c9iar dacă- pe de altă parte- n-o putem privi ca pe o carte biblică din punct de vedere canonic!

<( Re+u&at

&ste semni;icativ că Bn7erii apar Bn principal ca ceva puternic8 ră@boiniciconstructori- dătători de le7i Hi Bnvă?ători- Bntr-adevăr- cum ar putea ;i alt;elV 1amenii ;ără vederi clare nu pot ;i conducători! Adevăra?ii Noameni de ac?iuneO - printre copiii oamenilor - au avut ori@onturi lar7i Hi au ;ost capabili să vadă mai departe Hi Bnaintea celor obiHnui?i! 2el cu adevărat mare nu s-a ruHinat niciodată să-l cinstească pe cel căruia i se cuvine onoarea! #eci- iată de ce oamenii din >iblie nu s-au temut să ;ie considera?i Ntrăsni?i- ciuda?iO- din cau@ă că mărturiseau ce vă@useră Hi c9iar ;useseră călău@i?i de Bn7eri! #in contră- pentru ei era o dovadă că aveau cu adevărat o misiune! $e-a dat Bncredere Bn ac?iunile lor Hi i-a Bncununat cu perseveren?a atât de necesară pentru reuHita marilor lucrări! n7erii sunt caracteri@a?i prin măre?ie- iu?ime- putere- ;rumuse?e- Bn?elepciune Hi dra7oste! Activită?ile lor sunt de a-$ cinsti Hi preaslăvi pe #umne@eu- ale cărui porunci le executăP misiunea lor ;a?ă de om este să-l apere- să-l călău@ească Hi să-l doLenească! &i sunt pre@en?i atât Bn ceasul ru7ăciunii cât Hi Bn bătălie! 'u au nimic din slăbiciunea
Pa7ina 101

sentimentală Hi nimic spectral Hi nici nu au caracteristici ;eminine! 'e adresăm Bntotdeauna cu NelO- 1mul lui #umne@eu! &i proteLea@ă na?iunile Hi indivi@ii- personi;ică virtu?ile- adevărata Bn?elepciune Hi iubirea adevărată! n 7eneral- Bn7erii nu-Hi ;ac vă@ută pre@en?a Hi nici nu apar pentru că sunt c9ema?i sau pentru că cineva este Bn transă! >a c9iar apar pe neaHteptate Hi-l umplu pe cel vi@at de teamă- deHi- cel mai adesea- mesaLul pe care-l aduc- mai mult decât pre@en?a lor- Bl ;ac pe cel căruia i se adresea@ă să se cutremure! n Fene@ă- Bn7erii sunt stranii- de neBn?eles- plini de lumină Hi imprevi@ibiliadesea Bnva?ă- aduc ;ă7ăduin?ă Hi speran?ăP Bn &den- satana ispiteHte- 3eruvimul pă@eHte! Avraam este vi@itat Hi i se dă o primă scânteie a unei mai pătrun@ătoare Bn?ele7eri a lumii spiritului Hi- prin asta- Bn?ele7erea celei mai de nepătruns Hi de trei ori s;ântă )aină a Prea ";intei )reimi! Ascultând porunca Bn7erului- Bl imploră pentru ruda sa $ot! A7ar- pe care o abandonea@ă- este apărată Bn mod special de Bn7erul #omnului! Iacob este condus de la postura unui om e7oist- apucător- la aceea de a deveni tatăl unui mare popor- cu aLutorul vi@iunii Bn7erilor! Mi Dalaam- care era plin de puterea du9ului- ar ;i apucat drumul 7reHit dacă un spirit an7elic n-ar ;i stat Bn calea lui- pentru a-l opri Hi a se ocupa de el ;ără Bncetare! Moise- cel mai mare le7iuitor- miLlocitorul dintre om Hi $e7ea lui #umne@eua avut un Bn7er să-l pă@ească Hi să-l Bndrepte de-a lun7ul drumului său spre Bntâlnirea cu 2el preaBnalt! &l a vă@ut că "caunul milostivirii lui #umne@eu este sus?inut- spriLinit Hi purtat de 3eruvimii cereHti - cele mai mari Hi mai sublime puteri ale lui #umne@eu! Iosua- alesul lui Moise Hi urmaHul său loial- soldat- conducător Hi preot- a ;ost Bndrumat Bn bătălie Hi BncuraLat de Ar9an79elul Mi9ail! Mi "amson- mereu puternicul luptător Bn sluLba poporului său- a ;ost un om care a avut extraordinarul privile7iu de a ;i Bn7riLit- Hi aHa @is N7uvernatO- c9iar Bnainte de
Pa7ina 10.

naHtere- de Bn7erul care i-a povă?uit Hi pe părin?ii săi! F9edeon- eliberatorul- soldatul- omul Bn?elepciunii Hi smereniei- Hi-a asumat ;oarte 7reaua Hi preten?ioasa sarcină- care i-a ;ost proprie- numai la porunca N1mului lui #umne@euO- vi@itatorul an7elic! Ilie- pro;etul- re;ormatorul- omul de ac?iune- a ;ost condus Hi sus?inut ;i@ic Hi moral- BncuraLat- Bndemnat- Bnăl?at până la deplina statură a c9emării sale speciale de către un Bn7er al #omnului! Iov- Bn cea mai pro;undă specula?ie ;ilo@o;ică despre via?ă Hi ;elul de a trăi- nu a ;ost un cu7et abstract- ci un om care a mărturisit prin propria sa via?ă cum creaturile an7elice au Lucat rolul lor Bn marele mister al biruin?ei Bncercărilor! Mi ce să spunem despre Isaia Hi Ie@ec9iel- acele două pro;etice ;i7uri- ale căror cuvinte răsună Bncă prin veacuriV &i au ;ost cu adevărat oameni bravi- curaLoHi- ;ii ai lui #umne@eu- care nu s-au temut- care au Bndră@nit să stea drept Hi să spună ;ără ocoliH ce era Bn inima Hi mintea lor- conducătorilor- tiranilor Hi puternicilor dictatori ai @ilelor lor! &i au pornit Bn lucrarea lor cu un curaL simplu- pentru că un Bn7er i-a luminat că aceea este voin?a lui #umne@eu! 1 dată 9otărât acest lucru- nu s-au mai Bntors Bnapoi Hi au adeverit mesaLul #omnului la momentul potrivit! *a9aria- care a ;ost atât de preocupat de lucrurile de Los- de pe pământ (construirea Hi Bntărirea @idurilor)- a ;ost BncuraLat Bn Bntreprinderile lui de un Bn7er care i-a revelat lumea spiritului Hi l-a ;ăcut să vadă dincolo de piatră Hi mortar- dincolo de lumea aceasta materială a irealului- lumea spirituală a autenticului real Hi adevăr! #avid Hi "olomon- re7i ai bo7ă?iei- ai puterii Hi Bn?elepciunii de neBntrecut- au vă@ut Bn7erii atât de vrednici de respect Hi- după cum arată mărturia necontenită Hi binecuvântată- cântau du9urilor cereHti Bn cele mai pro;unde poeme Hi imnuri reli7ioase8 psalmii!

Pa7ina 10=

#aniel- vi@ionarul unic- n-a putut Bn?ele7e ori ;olosi vi@iunea sa- realită?ii căreia trebuia să-i ;acă ;a?ă- dar a ;ost aLutat de asisten?a de neBnlocuit dată de tălmăcirea lui Favriil BnsuHi! +ermecătoare poveste a lui )obit- atât de apropiată omenescului ;iecăruia dintre noi- Bn?elepciunea lui &@dra- toate ne vorbesc despre Bn7eri- despre amestecul lui #umne@eu Bn treburile oamenilor- cu aLutorul du9urilor cereHti! Mi Bn timpul Bntreprinderilor militare- c9iar Hi lui Iuda Macabeul i-a ;ost dată asisten?ă de către cerescul ră@boinic! #espre &no9- aHa cum este- Htim numai că el a avut o vi@iune mai clară a cerurilor decât oricare altul Hi- deHi Bnvăluită Bn anonimat- in;luen?a sa a ;ost mult extinsă! Mi totuHi- noi ne BndoimX 'e Bndoim de existen?a Bn7erilor- ba@ându-ne naiva noastră necredin?ă pe ceea ce ne apare a ;i ;oarte re@onabila lo7icăX Pur Hi simplu pentru că Bn7erii apar?in unei păr?i a crea?iei a;lată nu sub ori@ontul imediat Hi palpabil Hi pentru că nu-i putem vedea când ni se nă@are! )otuHi- pe de altă parte- cât de mult din via?a de toate @ilele cunoaHtem Hi Bn?ele7em cu adevăratV 2unoaHtem multe Ncum-uriO- dar ultimul Nde ceO a rămas Bncă Htiin?i;ic neexplicat Hi ;ără răspuns Bn ;iecare domeniu al vie?ii! 'u avem un motiv mai puternic de a pune la Bndoială existen?a Bn7erilor- decât acela care ne determină să c9estionăm orice ;or?ă inexplicabilă prin ceea ce numim NnaturăO! ntr-adevăr- nu trebuie să ;im simpli cu mintea- ci trebuie să ;im smeri,i cu mintea! Avem nevoie să ne eliberăm de teorii Hi de preconcep?ii Hi- cu o minte proaspătăsă vedem deasupra Hi dincolo Hi ;oarte aproape- totuHi- pentru că pă@itorul su;letelor noastre stă Bn preaLma noastră! Ast;el- Bn acest cadru al intelectului trebuie să medităm- să re;lectăm- să cu7etăm despre ceea ce am citit Hi să strân7em Bnăuntrul inimilor noastre elanul unei speran?e Hi al unei Bncrederi ce a ;ost dat pro;e?ilor de odinioară din pricina pro;undei lor

Pa7ina 10G

credin?e Bn ;ă7ăduin?a lui #umne@eu- că ceea ce &l spusese- cu si7uran?ă se va Bmplini! Ast;el- vom Bn?ele7e mai uHor cum Bmplinirea acelei ;ă7ăduin?e- Bn 'oul )estamentsc9imbă rolul Bn7erilor Hi-i aduce Bntr-o rela?ie mult mai apropiată cu noi! #acă suntem cu adevărat oneHti- trebuie să recunoaHtem că rolul Bn7erilor Bn Dec9iul )estament a ;ost unul important- plin de semni;ica?ie Hi cu o orientare extrem de precisă! &i au aLutat la pre7ătirea mântuirii! 29iar de la Bnceputul istoriei reli7ioase a omului- pe care o numim Bntr-adevăr Nistoria mântuiriiO- Bn7erii sunt pre@en?i- ei Bl păstoresc pe om Hi pre7ătesc calea #omnului! Mi ast;el- din pra7ul 'oului )estament Hi drept Bn lumea modernă- Bn7erii luminii licăresc Hi strălucesc Bn serviciul unicului lor Re7e- Iisus 3ristos #omnul nostru- Hi aHa- veHnic se amestecă Bmpreună cu noicredincioHii $ui! N2u cutremur stându-(i Bnainte strălucirile Bn7ereHti- ca niHte sluLitori3ristoase- laudă pururea puterea )a cea cu nemăr7inire puternicăO (2anonul Bn7erilorcântarea =- Flasul =)!

Pa7ina 10A

CARTEA A :=>A " În#erii în N.ul Testa&ent "

În#erul Bunei $estiri

NMarele voievod al cetelor celor ;ără trup- venind Bn cetatea 'a@aretului- ?i-a vestit ?ie- curată- pe mpăratul veacurilor Hi #omnul8 bucură-teXP 7răind ?ie binecuvântată Marie- minune necuprinsă Hi netâlcuită- c9emarea din nou a oamenilorO (Imn- %trenia >uneivestiri)! n 'oul )estament- Bn7erii apar ca personalită?i distincte iar locul lor Bn crea?ie este bine de;init! "unt ;iin?e dotate cu intelect Hi voin?ă liberă- speci;ic deosebite de om Hi superioare lui- dar esen?ial in;erioare lui #umne@eu! 'oul )estament con;irmă Hi se adau7ă Bnvă?ăturii Dec9iului )estament! Revă@ând rolul ";in?ilor Bn7eri ai Dec9iului )estament- Bi vedem ca Nmesa7eriO (+acerea .G- E)- N+iii lui #umne@euO (Iov 1- C)- N#u9uriO (Psalmi 10=- A)- Ns;in?iO (#aniel G- 1G)- N1Htirile #omnuluiO (Iosua A- 1G) Hi numărul lor este de miriade! +unc?iile lor erau Hi sunt să-$ preamărească pe #umne@eu- să sluLească tronul "ău Hi să-I execute poruncile aici pe pământ- să apere pe cei credincioHi- să pedepsească pe cei răi Hi să Bndepărte@e du9urile rele! n Dec9iul )estament- ei au aLutat la pre7ătirea căii pentru venirea lui Iisus Mântuitorul- conducându-i pe oameni pe drumul virtu?ii Hi dreptă?ii- Bn 'oul )estamentprecumpănitor- Bn7erii l adoră pe Iisus 3ristos- care este Re7ele lor! NMai presus de toată Bncepătoria Hi stăpânia Hi puterea Hi domnia Hi de tot
Pa7ina 10C

numele ce se numeHte- nu numai Bn veacul acesta- ci Hi Bn cel viitorO (&;eseni 1- .1P +ilipeni .- 10)! ndatoririle Bn7erilor- cu privire la oameni- sunt să mani;este Hi să Bmplinească voin?a divină! Dom re;lecta asupra acestor mani;estări Bn cele G &van79elii- Bn +aptele Apostolilor Hi Bn &pistole! n7erii ridică la ceruri ru7ăciunile credincioHilor Hi miLlocesc pentru ei- aHa cum apare Bn 2artea Apocalipsei- Bi Bndeamnă pe oameni Bnspre bine Hi-i sluLesc Bn vreme de pericol! +iecărui copil i se dă un Bn7er pă@itor! "atana- care Bn Dec9iul )estament era o ;iin?ă răuvoitoare- o ;iin?ă supranaturală- deosebită de Bn7eri- Bn 'oul )estament este căpetenia Bn7erilor că@u?i- ori a demonilor! Mai este denumit N#raculO- NAcu@atorulO- N2alomniatorulO Hi cei care-l urmea@ă sunt Ndemoni Hi draciO! n 'oul )estament Hi Bn scrierile Părin?ilor >isericii- bătălia Bntre bine Hi răuBntre Bn7erii Bntunericului Hi Bn7erii luminii- devine din ce Bn ce mai limpede Hi mai distinctă! 1mul- mântuit de Iisus 3ristos din robia păcatului ori7inar- este un a7ent liber Hi apt să li se alăture Bn lupta dintre bine Hi rău ;a?ă de care- prin natura lucrurilor- nu poate rămâne indi;erent! AHadar- cu adevărat conHtien?i de pericolul unei interpretări 7reHite- să abordăm misiunea ";in?ilor Bn7eri Bn &van79elia #omnului! Aici- Bn7erii devin mult mai apropia?i- rela?ia lor cu omul este mult mai strânsă! &i Bnsă nu mai interac,ionea@ă cu omul doar ca mesa7eri Hi conducători- ci venind să Bndeplinească sarcina de a-$ sluLi Hi a-$ spriLini pe Iisus- 1mul desăvârHit! &i devin NdiaconiO- prototipul treptei diaconatuluipentru că NdiaconO vine din 7recescul diaTonos- sluLitor Hi ministrant! 1dată cu venirea lui Iisus 3ristos- ";in?ii Bn7eri calcă pe pământ ;erm Hi se amestecă ;ratern cu noi! Iisus o spune limpede că ;iecare om are propriul său Bn7er pă@itor Hi aceHti Bn7eri ;ac parte inte7rantă din via?a noastră pământească! Pentru că Iisus 3ristos+iul omului- a devenit unul dintre noi- &l a puri;icat omenirea- prin pătimirea $ui! n acest ;el- rela?ia de la perceptor la cel ce Bnva?ă e trans;ormată Bntr-o ;ră?ie spirituală Hi suntem
Pa7ina 10E

BncuraLa?i să-i privim pe ";in?ii Bn7eri ca pe N;ra?ii noHtri mai mariO- Bn?elep?i Hi protectori! Fenera?ii nenumărate ale poporului ales au ;ost conduse- apărate- pedepsiteconstrânse- instruite Hi pre7ătite aHa cum cineva pre7ăteHte pământul cu răbdarecernându-l Hi Bn7riLindu-l- până ce acesta este 7ata să primească nepre?uita sămân?ă! AHa cum un 7rădinar 7ăseHte pământul roditor Bn79esuit- Bntr-un col? al ma7a@iei sale- tot aHa #umne@eu a 7ăsit o ;iin?ă omenească trăind Bntr-un mic- ;oarte rar pomenit- c9iar dispre?uit orăHel deluros din Falileea- unde nimeni nu se aHtepta la nimic de pre?- cu atât mai pu?in la ceva ieHit din comun! NPoate veni ceva bun din 'a@aretVO (Ioan 1- GC)! #umne@eu nu a venit să-Hi mântuiască poporul printr-o lovitură de trăsnet sau cu măre?ie Hi pompă! &l a venit Bn liniHte- noaptea- Hi ;oarte pu?ini au Htiut Hi s-au bucurat - un preot bătrân Hi so?ia lui- o ;ată simplă Hi lo7odnicul ei- câ?iva păstori umili Hi câ?iva oameni Bn?elep?i! Mereu Hi mereu povestea naHterii lui 3ristos ne Bncăl@eHte inimile cu minunare Hi bucurie! #ar dacă #umne@eu n-a venit cu trâmbi?e- n-a venit nici neanun?at! $-a trimis pe Bn7erul "ău Bnaintea $ui- să-i aducă la cunoItin,ă pe sluLitorii "ăi că "e apropie! &i l-au aHteptat timp Bndelun7at- sperând dincolo de orice speran?ă- păstrând cu bucurie casa măturată Hi Bmpodobită- Bn timp ce aHteptau vestea bună a sosirii "ale! ";ântul $uca- considerat de cercetători drept un istoric 7riLuliu Hi precisBncepe povestirea vie?ii pământeHti a lui 3ristos cu apari?ia Bn7erului #omnului la *a9aria Hi @ilele Bn care Irod cel Mare era re7e al Iudeii! *a9aria era preot Bn templul din Ierusalim! #avid Bi Bmpăr?ise pe preo?i Bn .G de cete- ;iecare- prin rota?ie- răspundea Bn )emplu de serviciu timp de o săptămână! *a9aria apar?inea de ceata lui AbiLa Hi ;usese ales să tămâie@e Bn templu- o practică ;olosită pentru a Bnlătura disputele! )ămâia se ardea de două ori pe @i- diminea?a Hi seara! "acri;iciul @ilnic al mielului era o;erit pe marele altar al arderilor- Bn a;ara )emplului propriu @is! )ămâierea se ;acea Bn templu- la altarul aurit al tămâierii- care era aHe@at Bn ;a?a vălului ";intei ";intelor! Pe acest văl erau broda?i
Pa7ina 10K

3eruvimii8 N#upă aceea- au ;ăcut o perdea de ?esături purpurii- stacoLii Hi albastre Hi de vison- iar pe ea au Bnc9ipuit 3eruvimiO (. 2ronici =- 1G)! Preotul care o;icia venea Bnăuntrul templului Bn timp ce tămâiaP ceilal?i preo?i Hi poporul stăteau a;ară! #oar o dată Bn via?ă se putea bucura un om de acest privile7iu Hi era Bntotdeauna după aceea considerat Nbo7atO! &ra cea mai solemnă parte a serviciului @ilnic- simboli@ând ca acceptate ru7ăciunile lui Israel! "meritul Hi dreptul preot s-a umplut de teamă Hi de uimire- dar Hi de Bndoială! ntre7ul ;apt Bi părea incredibilP iată ce s-a Bntâmplat8 Bn timp ce-Hi Bndeplinea datoria sa de preot- *a9aria stătea sin7ur- cu;undat Bn ru7ăciune- urmărind ;umul de tămâie Bncărcată de par;um- care urca spre cer! 2um stătea Hi se ru7a- un Bn7er Hi-a ;ăcut apari?ia Bn partea dreaptă a altarului Hi i-a vorbit- spunându-i că ru7ăciunile lui pentru "alvarea Mesianică erau aproape Bndeplinite Hi ca un prim semn- el- *a9aria Hi &lisabeta- so?ia lui bătrână Hi stearpă- vor deveni părin?ii naintemer7ătorului #omnului! "emnul Bn sine era cea mai incredibilă cale posibilă din toate! NPrin ce voi cunoaHte aceasta- pentru că eu sunt un om bătrân Hi nevasta mea Bnaintată Bn @ilele eiO ($uca 1- 1K)! MesaLul- mai mult decât trimisul- l-a tulburat pe *a9aria! Poate pentru că era ;amiliari@at cu povestea că marele preot "imeon cel #rept- care ;ăcuse acelaHi o;iciu- mai Bnainte cu peste =00 de ani- vă@use Hi el un Bn7er Bmbrăcat Bn alb- venind Bn $ocul ";ânt- Bn *iua IspăHirii! #e asemenea- Htia desi7ur- de vi@itarea lui #aniel Bn ceasul Lert;ei de seară! n7erul- ca să-l asi7ure- i-a spus numele Hi i-a explicat misiunea sa8 NMi Bn7erulrăspun@ând- i-a @is8 &u sunt Favriil- cel ce stă Bnaintea lui #umne@eu! Mi am ;ost trimis să 7răiesc către tine Hi să-?i binevestesc acesteaO ($uca 1- 19)! Aceasta aminteHte de explica?ia dată de Ra;ail lui )obie! Favriil Hi Ra;ail stau ambii Bn pre@en?a #omnului Hi ambii sunt trimiHi ca mesa7eri omului- Los- pe pământ! 1bservăm aici două din rolurile principale ale ";in?ilor Bn7eri! &i stau Bnaintea lui #umne@eu Hi- Bn acelaHi timp- se po7oară la oameni! "unt adoratori Hi sluLitori! nainte de
Pa7ina 109

toate- ei stau Bn pre@en?a lui #umne@eu- sunt parte din corurile cereHti- dar sunt Hi sluLitorimesa7eri- trimiHi Bn misiune de către #umne@eu- omului! &i BHi Bndeplinesc rolul de diaconi! Mi aici- ca Hi Bn Dec9iul )estament- putem observa că ;iin?ele cereHti nu sunt nici va7i- nici nebuloase- ci sunt personalită?i aparte Hi distincte- individuali@ate Hi identi;icate prin nume! 'umele Loacă un rol esen?ial Hi clari;icator Bn 7ândirea Hi Bn?ele7erea noastră! 'imic concret sau abstract nu are cu adevărat Bn?eles pentru noi ;ără un nume! Prima noastră Bntrebare este Nce e astaO sau Ncum se c9eamăO! Această de;inire printr-o denumire con;eră concrete,e tuturor obiectelor Hi 7ândurilor! #e ;apt- ;ără un nume- orice ar rămâne un NlucruO nede;init- ;ără ;ormă Hi 7ol de sens! &xistă o cale strânsă Hi inseparabilă Bntre un nume Hi o persoană- aHa cum numele lui Iisus a ;ost- de la Bnceput- sinonim cu Iisus nsuHi! 'ici un nume din vec9ime n-a existat ;ără un Bn?eles- toate au avut o interpretare! Ra;ail- Bnseamnă N#umne@eu vindecăO- Favriil Bnseamnă N1mul lui #umne@euO- Hi aHa mai departe! #esi7ur- nu ne este nouă dat să cunoaHtem numele reale ale Bn7erilor8 acele nume- pe care le ;olosim- repre@intă misiunile lor Hi le de;inesc personalită?ile! Favriil se de@văluia el BnsuHi prin acest nume- pentru că prin acesta este cunoscut de evrei Bn mod obiHnuit! &l- totuHi- nu este un necunoscut- o apari?ie bruscă- ci o persoană ce poate ;i recunoscută- care se ;ace Bn?eles prin c9emarea- scopul Hi misiunea sa! Pentru a Bnlătura orice bănuială privind realitatea pre@en?ei sale- Favriil ;ace ca *a9aria să ;ie mut- până după naHterea ;iului său Ioan- care urma să Bmpace pe părin?i Hi copii Hi să-i Bntoarcă pe cei neascultători la Bn?elepciunea celui drept8 să ;acă un popor pe deplin pre7ătit pentru #omnul lui- Bn du9ul Hi puterea lui Ilie ()esviteanul)! n con;ormitate cu ritualul- imediat ce preotul o;icia arderea tămâiei- era aHteptat ca- ieHind din sanctuar- să pronun?e binecuvântarea! *a9aria n-a ;ost Bn stare să ;acă decât 7esturile obiHnuite- dar nici un cuvânt n-a ieHit din 7ura lui! Adunarea nerăbdătoare- care era mirată de @ăbava lui Bn sanctuar- pe drept a aLuns la conclu@ia că
Pa7ina 110

avusese o vi@iune! #eHi vi@iunile nu erau Bn nici un ca@ Bntâmplări ce se petreceau @ilnicpoporul nu era atât de sceptic Bn acele @ile- ca să le discredite@e Bn Bntre7ime! Ast;el- scena a ;ost pre7ătită Bndelun7- aHteptatul mesaL a sosit- #omnul a venit Bn preaLma noastrăX N%n Bn7er ce stă Bnaintea #omnului- vine plin de bucurie la preacinstitul preot *a9aria- pe când sluLea Bn )emplu Hi Bi aduce veHti de mare veselie despre cel ce este asemenea Bn7erilor- cum tu- preabinecuvântat vei deveni- naintemer7ătorule Hi prieten al #omnuluiO (2anon la "ărbătoarea ";ântului Ioan >ote@ătorul)! Mase luni mai târ@iu- mesaLul a ;ost dus c9iar Bn inima neamului omenesc! n ciuda măre?iei sale- a ;ost au@it Bn acea @i doar de o tânără ;ecioară ;ără de păcat! 'eBnsemnată Bn oc9ii lumii- trăind liniHtită Bntr-un sătuc din mun?ii Falileii- 'a@aretMaria a ;ost aleasă de #umne@eu! &l- care vede Bn adâncul inimii Hi su;letului omului- a 7ăsit Bn inima ei ceea ce nici o alta n-ar ;i ;ost capabilă să dăruiască- o neBntinată Hi ;ără de pri9ană personalitate! 2ură?ia Mariei era una de op?iune- nu de i7noran?ăP voin?a ei era să vrea ceea ce vroia #umne@eu! ntr-asta constă măre?ia Mariei- Bn ascultarea ei totală- care o modela ca per;ectă veri7ă- ce urma să-$ unească pe om cu #umne@eu! #oar ea sin7urăBn toate 7enera?iile de ;emei- a ;ost 7ăsită vrednică să-i dea umanitate lui #umne@eu! Fândul acesta este tot atât de uimitor pentru noi- aHa cum a ;ost Hi pentru ea! Relatarea atât de plăcută a ";ântului $uca este sc9i?ată cu mare economie de cuvinte! 'e-a lăsat să completăm detaliile prin ima7ina?ia noastră! "cena a ;ost dra7ă pictorilor- de-a lun7ul secolelor! #ar ce condei sau penel poate cu adevărat reda acest lucruV #oar cu oc9iul lăuntric al du9ului putem reali@a ce a putut ;i acel moment- când Bn7erul a venit Bn casa ei Hi i-a spus8 N>ucură-te ceea ce eHti plină de 9ar- #omnul este cu tine- binecuvântată eHti tu Bntre ;emeiO ($uca 1- .K)! N>inecuvântatăO Bi spune Favriil! &l Bi dă Mariei acest titlu Hi a rămas prea iubit de toate 7enera?iile!

Pa7ina 111

Minunată- Bn a;ara oricărei compara?ii trebuie să ;i ;ost acea oră- când tânăra ;ată- Bn cămăru?a ei văruită- a devenit conHtientă că se a;lă Bn pre@en?a unui Bn7er al lui #umne@eu! &a a sim?it marile aripi Bntinse spre ea- s-a uitat la ;a?a per;ectă Hi a Bntâlnit privirea ;ermă a oc9ilor cereHti care cuprindeau atât promisiune cât Hi Bn?ele7ere! Maria nu s-a temut de Bn7er- era doar Bncurcată- pentru că nu putea Bn?ele7e sensul salutului Hinăucită- a căutat o explica?ie8 N+ă-mi cunoscută Bn7ere- puterea 7raiurilor taleX 2um va ;i ceea ce ai @isV "pune-mi mai limpede- cum voi @ămisli- ;iind ;ecioară curatăV Mi cum voi ;i Maica *iditorului meuVO! N2u teamă- ca o slu7ă- stau Bnaintea ta- #oamnăP Hi cu ;rică- ;ecioară- mă străduiesc să te ;ac să Bn?ele7i8 ca ploaia pe lână se va po7orB la tine 2uvântul )atăluiprecum a binevoitO (2anonul >unei Destiri)! A ;ost un moment absolut Hi per;ect al Bntâlnirii dintre două ;iin?e (una cerească- cealaltă umană) Bn una sin7ură- pentru că voin?ele ambelor Bndeplineau voia lui #umne@eu! Ascultarea era pentru amândouă le7ea ;iin?ei lor- numai cunoHtin?a lor nu era Bncă e7ală! Iată ;rumoasele cuvinte ale Acatistului8 NDă@ându-se pe sine ";ântă Bntru cură?ie- a @is lui Favriil cu Bndră@nire8 Flasul tău preamărit se arată a ;i cu anevoie primit su;letului meuP cum vesteHti mie naHtere cu @ămislire ;ără sâmân?ăV #in pântece curat cum este cu putin?ă să se nască ;iu- spune-miV Iar el a @is către ea- cu ;rică stri7ând aHa8 >ucură-te- tăinuitoarea s;atului celui nespus>ucură-te- Bncepătura minunilor lui 3ristos>ucură-te minune- care de Bn7eri eHti mult slăvităO!

Maria nu a protestat cum că ar ;i nedemnă- că ar ;i incapabilă să Bndeplinească această exi7en?ăP cu inte7ritatea care Bi este caracteristică- ea a rămas aceeaHi! Ascultătoare
Pa7ina 11.

Ii senină- Hi-a plecat capul Hi a spus8 NIată roaba #omnului- ;ie mie după cuvântul tăuO ($uca 1- =K)! A ;ost vreodată măre?ia atât de smerit acceptatăV Favriil- omul lui #umne@eu- marele mesa7er ceresc- a Bn7enunc9iat Bnaintea unei simple ;ete- Hi-a BncruciHat mâinile peste piept Hi s-a Bnc9inat Bn ;a?a unuia mai mare decât el! AHa Hi-a ima7inat +ra An7elico scena minunată a acestei @ile binecuvântate! Acel om al lui #umne@eu Bntâlnise ;iin?a umană per;ectă Hi cu si7uran?ă că natura sa an7elică sa bucurat! Mult mai liber Hi mai strălucitor decât oricând de la căderea lui $uci;er- putea acum să adore- să laude Hi să-I mul?umească 2reatorului săuP Bn curând- ;ra?ii că@u?ioamenii- vor ;i rec9ema?i la locul lor ori7inar- curat- Hi vor intra Bntr-o via?ă nouă! n s;ârHit- printr-o ;iin?ă umană per;ectă- #umne@eu va veni Bn miLlocul poporului "ău Ii-l va mântui! N%n prin? al Bn7erilor a ;ost trimis din cer să-i spună +ecioarei8 N>ucură-teO! Mi vă@ându-)e- #oamne- Bntrupat- cu 7lasul lui netrupesc s-a Bnspăimântat Hi i-a stat Bnainte7răindu-i unele ca acestea8 >ucură-te- prin care răsare bucuria>ucură-te- prin care piere blestemul>ucură-te- c9emarea lui Adam celui că@ut>ucură-te- mântuirea lacrimilor &vei>ucură-te- Bnăl?ime- Bntru care cu anevoie se suie 7ândurile omeneHti>ucură-te- adâncime- care nu te po?i lesne vedea nici cu oc9ii Bn7ereHti!!! >ucură-te- steaua care ară?i soareleP >ucură-te- pântecele dumne@eieHtii Bntrupări>ucură-te- Mireasă- pururea +ecioarăXO!

Pa7ina 11=

#upă &van79elia ";ântului Matei (1- 1K-.A)- Bn7erul #omnului i-a apărut Bn vis lui Iosi;- lo7odnicul Mariei! Iosi; era- aHa cum spune cronica- Nun om dreptO - unul care păstra $e7ea &vreilor Bn cele mai mici amănunte! Pentru că era un atât de pro;und om al $e7ii- Iosi; nu a ;ost numai Bntristat- ci Hi tulburat- când a au@it că lo7odnica lui- pe care n-o luase Bncă Bn casa sa- era Bnsărcinată! $o7odna era aproape ec9ivalentă cu căsătoria Hi nu putea ;i des;ăcută ;ără un divor? ;ormal! %n so? evreu putea să-Hi lase nevasta dacă nu-i plăcea- dar pedeapsa le7ală pentru 7reHeala presupusă era lapidarea (omorârea cu pietre)! Putem Bn?ele7e con;lictul spiritual al lui Iosi;- Bntre dra7ostea sa pentru Maria Hi 7riLa de a ;ace lucrul drept! n marea sa uimire- Iosi; s-a 7ândit cu toată serio@itatea la voin?a lui #umne@eu! Pentru că dra7ostea pentru Maria (Hi putem crede Bn bunătatea lui ;undamentală) era Bn de@acord cu prescrip?ia $e7ii- ru7ăciunile lui spre a ;i Bndrumat erau ardente Hi- c9iar când dormea- s;âHierea nu-l părăsea! Disele apar?in imponderabiluluitainicului timp al somnului- Bn care trupul se odi9neHte- dar su;letul Hi mintea au o activitate despre care Htim prea pu?in! &van79elia nu spune că Iosi; a visat un Bn7er- ci că Bn7erul i-a apărut Bn vis! 2u7etul său a rămas la nivelul la care ru7ăciunile l-au ridicat Bn timp ce era trea@! Prin cură?ia cererii sale- el a stat pe pra7ul cerului- acolo unde BHi lăsase s;âHierea sa pur umană! Iosi; a ;ost sensibil la vi@ita divină Hi a priceput repede momentul luminos8 N%itându-se la tine- cea neamestecată cu nunta- 7ândind că eHti ;urată de nuntă- tu- ceea ce eHti ;ără pri9ană- vi;or de 7ânduri necredincioase având Bntru sine- Bn?eleptul Iosi; s-a tulburat- iar când a cunoscut că @ămislirea ta este de la #u9ul ";ânt a @is8 AliluiaXO [ATat9istos- 96mn to t9e >irt97iver o; Fod- ]ontaTion ID\! n7erul pă@itor este ;oarte apropiat oamenilor când dorm! 'umai că noi- spre deosebire de Iosi;- nu Bi suntem la ;el de disponibili prin ru7ăciuni- adâncă evlavie Hi puritate a dorin?ei Hi de aceea nu putem să-i au@im sau să-i vedem! 'u putem vedea- cetele
Pa7ina 11G

cereHti Hi nici să cerem o asemenea vi@iune- dar- Bn acelaHi timp- nu putem clădi necredin?ei Hi preocupărilor omeneHti @iduri impenetrabile- ast;el Bncât Bn7erii să nu poată pătrunde Bn conHtiin?e- să ne apere Hi să ne conducă paHii! n7erii- deHi ;ără trup- nu sunt mai pu?in reali Bn vise decât Bn ceasurile noastre de tre@ie! n somn- preLudecă?ile Hi necredin?ele noastre sunt mai pu?in active decât atunci când suntem Bn posesia ;acultă?ii noastre de-a ar7umenta! n orice ca@- esen?iale sunt starea su;letească smerită Hi plină de ardoare Hi spiritul receptiv- precum Hi o conHtiin?ă curată! n7erul pă@itor ve79ea@ă asupra du9ului nostru tot atât de bine Hi când dormimP cu cât sunt mai curate 7ândurile noastre- cu atât vine mai Bn preaLmă! 'u Bn @adar Maica noastră - >iserica - ne Bnva?ă ru7ăciunile de seară- Bn care ne mărturisim 7reHelile- aHa Bncât să ne odi9nim Bn pace mintea Hi trupul!

N#e toate visurile noastre bolnave apără-ne oc9ii#e temerile Hi nălucirile nop?ii- apără-ne2alcă Bn picioare duHmanul nostru nălucitor 2a să nu cunoaHtem BntinareaO!

(>reviarum Monasticum >enedictin)

)ălmăcirea viselor a preocupat mintea celor vec9i Hi- de asemenea- Bi preocupă Hi pe moderni- dar cei cura?i cu du9ul nu au asemenea problemeP lor- Bn?elesul le este clar! 2ând sunt lumina?i de Bn7er- totul li se pare simplu! ntr-adevăr- N+erici?i cei cura?i cu inima- că aceia vor vedea pe #umne@euO (Matei A- K)!
Pa7ina 11A

În#erii de la Betlee&

'( Păst.rii 51uca *9 ?"'07

N'aHterea s;ântă a celei Preacurate- mai presus de 7ând vă@ând-o păstorii s-au Bn;ricoHat de minunea cea mare! n7erii- cântând- lăudau pe "tăpânul ;ără sămân?ăBntrupat din +ecioarăO (2anonul 'aHterii- cântarea =)!

n liniHtea unei nop?i Bnstelate- un 7rup de păstori ce-Hi pă@eau turmele au avut una dintre cele mai ;ermecătoare vi@iuni cunoscute vreodată de om! Atât de dra7 a ;ost acest eveniment nenumăratelor 7enera?ii- atât de multe imnuri Bl laudă- atâ?i pictori l-au pictat- Bncât Bn?elesul real tinde să ;ie pierdut! Relatarea s-a trans;ormat- pentru mul?i- Bntro ;ermecătoare le7endă- Bn timp ce al?ii au Bncercat s-o ;acă ra?ională! %nul din Bn?elesurile simbolice date apari?iei Bn7erilor Bn ;a?a păstorilor din a;ara >etleemului este acela că mesaLul lui #umne@eu Iisus 3ristos a ;ost pentru cei săraci- cei de Los! #ar- Bn mod si7ur- mesaLul lui 3ristos se adresea@ă tuturor oamenilordin Bnalta societate sau din cea de Los- ;ără excep?ie- deHi cei sărmani Hi smeri?i cu du9ul Bl vor accepta cu cea mai mare bucurie- indi;erent de starea lor socială! Mândria intelectului nu este proprietatea exclusivă a acelora care stau pe tronuri- ci poate ;i 7ăsită Bn orice căsu?ă- ca Hi Bn oricare palat! )otuHi- mândria e mai pu?in pre@entă printre cei care trăiesc mai aproape de natură- care dorm sub cerul liber al lui #umne@eu- aHa cum ;ac păstorii! #evin mai apropia?i de minunile cereHti! &ste ca Hi cum acoperiHurile caselor ar ;i mai mult decât o protec?ie ;a?ă de ;enomenele naturii Hi s-ar trans;orma Bntr-un acoperământ spiritual- despăr?ind su;letul de cură?ia comunicării libere cu #umne@eu!
Pa7ina 11C

2ine dintre noi- care a 9oinărit printr-un un79er sin7uratic- Bntr-o noapte Bnstelată- liniHtită- n-a ;ost miHcat de un sim?ământ de uimire- n-a sim?it lucruri care sunt Bn a;ara Hi dincolo de puterea noastră de a le atin7eV Păstorii petrec lun7i perioade de timp Bn această atmos;eră- Bn care comuniunea cu natura este tot atât de normală ca Ii respira?ia! &i citesc semnele corpurilor cereHti cu uHurin?ăP ;ără să ;ie o supersti?ie- pentru ei aceasta este o a doua natură! "unt conHtien?i de propria lor micime- iar contempla?ia vine la ei- Bn marea sin7urătate- c9iar acolo unde trăiesc- Hi ca ceva de la sine Bn?eles! #acă Bl citim cu aten?ie pe ";ântul $uca- vom vedea că descrierea sa este sobră8 se des;ăHoară ;ără Bn;lorituri- este arătat evenimentul Bn cuvinte simple Hi ;ără introducere! n7erul #omnului apare ca din senin Bn miLlocul păstorilor- Bnspăimântându-i! &l repetă Bncă o dată bine cunoscutele cuvinte8 N'u vă teme?iO! Mereu această liniHtire a ;ricii- ca Hi cum omul trebuie convins că interrela?ia cu lumea du9urilor este una bună Hi normală- ;ără nimic de care să se teamă! n7erii vin la aceia care Bi pot accepta ;ără să se Bntrebe cât de te;ere le sunt sim?urile! Ast;el- 7loriosul mesaL a ;ost dat mai Bntâi acelora care trăiesc aproape de #umne@eu- care au putut vedea Hi Bn?ele7e cu o pricepere pe care min?ile so;isticate n-o pot avea! MesaLul este pentru to?i oamenii- dar nu to?i Bl vor Bn?ele7e! Povestirea apari?iei an7elice nu este o le7endă ori o ale7orieP căci- ce tâlc ar mai avea o asemenea le7endăV ";ântul $uca a descris-o pentru un intelectual român8 marelui )eo;il- pentru a cărui instruire (ca Hi a altor români) el a adunat Hi a Bnre7istrat ;aptele re;eritoare la Iisus! %nul din aceste ;apte a ;ost vi@ita păstorilor la staulul din >etleem! Acolo- ei au 7ăsit un copilaH nou născut- Bn;ăHat Bn scutece- aHe@at Bntr-o ieslelucru destul de ciudat- indi;erent cum ar ;i ;ost privit- Hi care a constituit o dovadă pentru acei oameni simpli- Bncre@ători- că sim?urile lor nu ;useseră BnHelate! 2opilul dovedea că ceea ce au@iseră Hi vă@useră era adevărat Ii ceea ce vă@useră Ii au@iseră i-a convins că acolo se a;la Mântuitorul- născut laolaltă cu mieii de Ler;tit pe care Bi Bn7riLeau ei Hi c9iar

Pa7ina 11E

acolo unde se năHteau8 Bntr-una din 7rotele naturii! Acolo se a;la adevărata N&van79elieONDestea >unăO a lui #umne@eu- pe care &l nsuHi luase ini?iativa să o ;acă cunoscută omului! "ă citeHti mai mult Bn acest eveniment decât spun cuvintele Bnseamnă să-i ;uri din ;rumuse?e Hi- Bn special- din adevăratul ;ond si adevărata substan,ă8 'aHterea lui Iisus 3ristos! ntruparea Bn sine a ;ost un eveniment atât de uluitor- Bncât nu are nevoie de ale7orii- nici de le7ende- spre a-l ;ace mai important! #e ce ar ;i nevoie ca vederea cetelor cereHti să ;ie explicată- când nici Bntruparea nu poate ;i tălmăcită Hi- aidoma ei- nici 2rea?iunea! 2u cât Htiin?a sapă mai mult- cu atât mai mult necunoscut scoate la iveală! n po;ida mul?imii de vorbe sau scrieri- realitatea lui Iisus Bn istorie nu a putut ;i sc9imbată! & curios- totuHi- că cei care cred Bn &l insistă să minimali@e@e apari?ia Bn7erilor- un eveniment Bn sine cu mult mai mic decât Bntruparea! &i i-ar re;u@a omului orice participare la bucuria Bn7erilor Hi- prin ei- la aceea a Bntre7ii crea?ii! "ă măr7inim dar această bucurie la mica noastră lume- acum- Bn era descoperirii imensită?ii cosmosuluiV #esi7ur suntem ;iin?e extrem de mărunte- mai ales dacă ne 7ândim că Bntruparea ne priveHte doar pentru noi! #acă totuHi dorim să Bntre@ărim explica?ii ale vi@iunii cetelor cereHti- nu ar ;i mai bine oare să ne apropiem de realitate vă@ând Bn descrierea ";ântului $uca un scurt moment de pătrundere- o intui?ie a unui plenum existent departe- Bn a;ară Hi dincolo de Bn?ele7erea noastră! '-a ;ost oare recunoaHterea Bn stră;ul7erarea unei lumi sosită abia acum până la 9otarele neamului nostru omenescV n7erii ne lea7ă de celelalte lumi- cărora le-am apar?inut Bntotdeauna- deHi nu le cunoaHtem Bn mod Htiin?i;ic! A explica experien?a păstorilor e ca Hi cum ai Bnc9ide ;ereastra Hi ai tra7e obloanele- pentru a te lipsi de o splendidă priveliHte! nseamnă- să ne7i splendoarea
Pa7ina 11K

locului Hi puterea omului de a Hti Hi recunoaHte lumea spiritului! "untem mult mai aproape de adevăr prin acceptarea umilă a relatării- exact aHa cum este ea ;ăcută- decât 7ăsindu-i imediat o interpretare! #a- N"lavă Bntru cei de sus lui #umne@eu Hi pe pământ pace- Bntre oameni bunăvoireXO ($uca .- 1G)! +rumuse?ea acestui cântec de laudă Ii bucurie curată a răsunat sărbătoreHte Bn ceruri- la >etleemP o bucurie atât de mare- Bncât a avut ecou de-a lun7ul veacurilor Bn inimile tuturor credincioHilor adevăra?i! 1 bucurie ce acoperă distan,ele dintre om Ii om- om Ii #umne@eu! 1 ;ericire intens personală- Hi totuHi apar?inând tuturor oamenilor Hi Bntre7ii crea?ii! 1 bucurie ca la naHterea Mântuitorului! 1 bucurie sublimă- Bn miLlocul nostru- pentru toate timpurile! N#in Bnăl?imea cerului- mpăratul vine la noi- din curata +ecioară- #umne@eu ;iind- dar Bn vremea din urmă 2uvânt Bntrupat ca să c9eme la "ine- din stricăciune- pe omul @idit BntâiO (2anonul 'aHterii- cântarea =)! N%mila +ecioară BHi alăptea@ă 2opilul Hi- Bn ;undal- su7erat de aceHti Bn7erieonii (spiritele) se mani;estă ei BnHiHi- cerurile cu dimensiunile lor cosmice- o Bntinsă umbră pier@ându-se Bn 2alea $acteeP +ecioara- cu diadema ei de stele- l 9răneHte cu lapte ceresc pe Mântuitorul veacurilorO [Jean #anielou- )9e Presence o; Fod (traducere din N$e "i7ne du )empleO- b6 Ualter Roberts) $ondon8 A!R Mo5bra6 and 2o!- $td!- pa7! .1-..\! #e aceea- Ar9an79elii sunt le7a?i de toate tainele vie?ii lui Iisus! Favriil străLuieIte >unavestire- toate bunele vestiri- pe Maria- pe *a9aria- pe Iosi;- pe păstori Hi tot alaiul unde el este personaLul principal! Ra;ail străLuieIte ;aptele divine- miracolelevindecările- el este Bn7erul din Dite@da care tulbură apele tămăduitoare Hi tot el este mân7âietorul- protectorul! "unt Bn7erii care-$ sluLesc pe Iisus Bn pustiul ispitirii Hi-$ Bntăresc Bn a7onieO [Jean #anielou- )9e Presence o; Fod (trans! o; N$e "i7ne du )empleOb6 Ualter Roberts) $ondon8 A!R Mo5bra6 and 2o!- $td!- pa7! ..\!

Pa7ina 119

*( Cei trei &a#i 5Matei *9 '"'*7

2redin?a că toate stelele se a;lă sub puterea Bn7erilor capătă con;irmare Bn steaua care i-a condus pe cei trei oameni Bn?elep?i din Răsărit să I se Bnc9ine 2opilului3ristos- Bn >etleem! Ma7ii- sau oamenii Bn?elep?i din acele vremuri- credeau că steaua putea ;i n7erul unui mare om- ;ravas9i (spirit Bn limba persană) sau ec9ivalentul său! 2uvântul ;ravas9i nu trebuie să ne tulbure- pentru că Bn7erul- Bntr-un sens- este corespondentul spiritual al virtu?ilor- ;ormând un complement natural al omului pe care-l pă@eHte- la ;el cum diavolul poate ;i ec9ivalentul rău al instinctelor noastre rele! Ma7ii erau oameni de Htiin?ă- astrolo7iP de aceea- Bn răbdătoarea lor observare a cerurilor- ei puteau Bn?ele7e cel mai bine cum se poate revela un Bn7er Bntr-o cometă mai de7rabă decât altceva! #acă simplului păstor apari?ia Bn7erului #omnului cu aspectul său omenesc Bi era credibilăastrolo7ului i se părea convin7ătoare o nouă Hi neaHteptată miHcare a unui astru ceresc! N'eamul- ce era altădată Bn umbră- a vă@ut acum lumină strălucităP iar pe cei pă7âni- +iul- aducându-i )atălui moHtenire- a BmpărtăHit 9ar tainic acolo unde stăpânea păcatulO (2anonul 'aHterii- cântarea A)! 1mul simplu Hi needucat Hi omul de Htiin?ă- ;iecare Bn ;elul lui- au vă@ut Hi au Bn?eles semnul Hi- ascultând de el- au mers să se Bnc9ine copilului! ntr-asta constă marea lec?ie a celor două povestiri! 2unoaHtere Hi simplitate- bunăstare Hi sărăcie- au ;ost puse la picioarele lui Iisus! Prin ma7i- Htiin?a a adus oma7iu reli7ieiP prin păstori- omul obiHnuit $a slăvit pe #umne@eu! $ân7ă ;iecare a mers Bn7erul conducător Hi participant- plin de bucurie al Bnc9inării! $a ;el e Ii astă@i- când ;iecare creatură BHi urmea@ă adevăratul său destin- care
Pa7ina 1.0

este să-$ iubească Hi să-$ adore pe #umne@eu! #ar noi adesea ne re;u@ăm destinul- care Bnseamnă să-$ iubim Hi să-$ adorăm pe #umne@eu! 2a Hi satana- pre;erăm- Bn e7ocentrismul nostru- să urmăm calea propriei noastre proslăviri Hi- ca el- cădem Bn luptă Hi durere- departe Hi mai departe de #umne@eu- unicul Hi sin7urul nostru rost adevărat! 'u tot aHa se petrece cu ma7ii! AHa cum RusTin spune atât de ;rumos8 NAceHti oameni- Bn ceea ce-i priveHte- vin - vă ro7 insistent să observa?i asta - nu să vadă- nici să vorbească- ci să I se Bnc9ine- să-Hi arate respectul! 'u sunt nici curioHi- nici vorbăre?i- ci supuHiO [$etter ^II- #ecember .=- 1KE1\! "upunerea aceasta le-a permis ma7ilor să ;ie BnHtiin?a?i Bntr-un vis că nu trebuie să de@văluie nimănui succesul căutării lor! 'u s-au dus să se laude lui Irod! Au mers mai departe- bucurându-se cu smerenie- Htiind că la timpul potrivit #umne@eu le va descoperi totul! 2redin?a @ilnică Bi con;eră omului o mai 7rabnică cunoaHtere a Adevărului! Dia?a exemplară a păstorilor Hi a ma7ilor- cu răbdare ;ideli treburilor lor- apropia?i de #umne@eu Bn Bn?ele7erea lor- se cuvine a ;i urmată cu bucurie! 29iar dacă nu putem să vedem Bn a;ără- putem Bnăuntrul inimilor noastre să au@im cetele cereHti Hi- cu ele- să-I aducem laude Re7elui nou născut! N)o?i cei ce era?i cu;unda?i Bn pier@are- i@băvindu-vă de sub mânia celui răuridica?i-vă cu cântări de laudă- slăvind pe 3ristos- pe >ine;ăcătorul- 2el ce a venit la noi din marea $ui milăO (2anonul 'aHterii- cântarea G)!

Pa7ina 1.1

-( Fu#a
(Matei .- 1=-.0)

N"coală-te Hi ;u7iO! Pe când Iosi;- +ecioara Maria Ii Pruncul 3ristos erau Bncă Bn >etleem- pe când cântecele de laudă mai răsunau Bncă Bn urec9i Hi pe când vi@ita ma7ilor le era Bncă vie Bn mintea lor- a sosit c9emarea neaHteptată la ;u7ăX ncă o dată nu au@im din partea lui Iosi; nici un protest Hi nici din partea Mariei! Ascultând de porunca Bn7erului- ei Hi 2opilaHul au luat calea amară a exilului! Aici ne a;lăm Bn ;a?a uneia din cele mai dure eni7me ale vie?ii8 când este drept să rămâi pe loc să BntâlneHti de@astrul Hi când e bine să ;u7iV n care mod este #umne@eu mai bine sluLitV Porunca Bn7erului către Iosi; a ;ost8 NRidică-te Hi ;u7iO- Bn realitate n-a ;ost o ;u7ă- nici abandonarea unei cau@e sau a unui popor- ci Bndeplinirea unei c9emări! 'u din ;rică- ci din ascultare- Iosi; a Bndepărtat pe noul născut Hi pe Mama $ui de ;alsa si7uran?ă a unui loc cunoscut Hi i-a dus la- aparent lipsa de si7uran?ă a necunoscutului! &van79elistul ne lasă aici să urmărim cu ima7ina?ia noastră aceste trei ;i7uri sin7uratice- ;ăcând călătoria periculoasă- prin pustiu! &7iptul a ;ost inevitabil asociat Bn min?ile israeli?ilor cu sclavia Hi exilul- deHi- Bn vremea lui Iisus- acolo se a;la o colonie de evrei prosperă Hi cultivată! 2eea ce se relie;ea@ă Bn istorisirea simplă- neBn;lorită- a lui Matei- este Bncrederea Bn cuvântul Bn7eruluiP Iosi;- ;ără să pună Bntrebări- apucă pe drumul plin de pericole- expunând pe Mamă Hi 2opil primeLdiilor unei călătorii pe melea7uri străine! Mi aceasta e o icoană dra7ă pictorilor- pe care ;iecare dintre ei a @u7răvit-o după concep?ia lui! #ar există o trăsătură comună tuturor tablourilor Ii descrierilor verbale8 lumina protectoare care Bnvăluie pe cei trei! &ste o supunere a tuturor primeLdiilor Bn ;a?a puterii spirituale a acestor trei personaLe solitare- aparent lipsite de apărare- Bntr-o lume

Pa7ina 1..

potrivnică! 'u to?i artiHtii au pictat puterea pe care au sim?it-o acolo- adică aceea a Bn7erului pă@itor- dar nu există tablou Bn care să nu se ;acă Bntr-un ;el sim?ită- c9iar dacă nu vi@ibilă! +u7a Bn &7ipt ar trebui să ;ie o alinare Hi o BncuraLare pentru mul?i care a@i pribe7esc departe de cămin Hi ?ară! Pentru că ei- de asemenea- Hi-au părăsit totul- pentru a salva ceva mult mai pre?ios decât orice Bn lume- adică libertatea credin?ei! N%rmându-$ pe Prunc- Bn exil- să devenim Hi noi străini pentru lume! Dă@ând naHtere străină- să ne Bnstrăinăm de lume- mutându-ne mintea la cer! 2ă pentru aceasta PreaBnaltul #umne@eu pe pământ "-a arătat om plecat- vrând să tra7ă la Bnăl?ime pe cei care-i cântă8 AliluiaXO (Acatistul >unei Destiri- 2ondac K)! N"coală-te!!! Hi ;u7iO! Iosi; nu a plecat sin7ur- ci a luat cu el pe Mamă Hi pe Prunc- aHa cum Bntotdeauna este de datoria noastră să o ;acem! 1rtodoxul poate pururea să-$ aibă pe #umn@eu cu el- Bn inima lui! N&u sunt cu voi Bn toate @ilele- până la s;ârHitul veacurilorO (Matei .K- .0)! 2e poartă omul Bn inima lui este important! N2i să ;ie omul cel mai ascuns al inimiiO (1 Petru =- G)- aHa cum spune ";ântul Petru! #acă ;u7im- doar acesta poate ;i motivul ;u7ii noastre! Poate ne e dat să au@im vocea Bn7erului c9emându-ne- aHa cum i-a c9emat pe Iosi; să se Bntoarcă- nu unde dorea el s-o ;acă- ci unde a ;ost trimis- Bn neBnsemnatul 'a@aret! Mi aici e o lec?ie pentru exila?i8 drumul Hi destina?ia Bntoarcerii noastre nu trebuie să ;ie după propria noastră ale7ere- ci trebuie să ne Bntoarcem Bn locul Hi la datoria pe care #umne@eu le-a pre7ătit pentru noi! +ie ca ru7ăciunea către Bn7erul care pă@eHte pribe7ia noastră să ;ie ca noicare-$ purtăm pe #umne@eu Iisus 3ristos Bn inimile noastre- să luăm ;ără 7reH drumul dreptă?ii! Putem ;oarte bine să 7ăsim calea cea bună prin uHile care sunt Bnc9ise mai curând- decât prin cele desc9ise! 'u multora le-a ;ost dată vederea clară a lui Iosi;- dar

Pa7ina 1.=

Bncrederea lui calmă Hi credin?a implicită pot uHor ;i Hi ale noastre! Ast;el- mâna conducătoare a Bn7erului pe umerii noHtri poate ;i sim?ită de ;iecare dintre noi Hi cuvintele psalmistului pot răsuna cu adevărat8 N2ă Bn7erilor "ăi va porunci pentru tine ca să te pă@ească Bn toate căile tale! Pe mâini te vor Bnăl?a ca nu cumva să Bmpiedici de piatră piciorul tăuO (Psalmi 90- 11-1.)! +aptele atât de intens umane ale 2uvântului Bntrupat- trăite de Iisus- ilustrea@ă Bn multe momente atitudinea "a privind Bn7erii! "trâns le7ate- via?a Hi Bnvă?ătura "a vor ;i Bntotdeauna modelul prin care să ne conducem propriile noastre vie?i! NAdevărat- adevărat @ic vouă8 cel ce crede Bn Mine va ;ace Hi el lucrările pe care le ;ac &u Hi mai mari decât acestea va ;ace- pentru că &u Mă duc la )atălO (Ioan 1G- 1.)! Dom vedea că Bnvă?ătura lui Iisus despre Bn7eri Hi contactele "ale personale cu ei sunt o parte inte7rantă a misiunii "ale! Ar ;i o nesăbuin?ă să i7norăm toate acestea! 2um spunea Jean #anielou- care a scris atât de convin7ător despre Bn7eri Hi misiunea lor8 N"untem martorii apari?iei Ar9an79elilor care- prin Favriil- vor BnconLura de-acum Bncolo- pe Iisus 1mul- plutind discret- dar Bntotdeauna pre@en?i- Hi nu atât ca să-$ laude pe Iisus- cât ca să se a;le ei BnHiHi Bn Bnaltul cerurilor- care deLa BnconLoară 2opilul conceput Bn pântecele +ecioarei! Iată adevărata taină a 1mului-#umne@eu- căruia Bn7erii i aduc laude Hi care "e micHorea@ă pe "ine smerindu-"e Bn trupP iată una lân7ă alta- stau pre@en?a pământească Hi cea cereascăP eveniment 9ipercosmic al Bntrupării! #e aici Bnainte l vom 7ăsi pe Iisus BnconLurat Bn tot locul de această pre@en?ă dublă! Pe de o parte procesiunea Bn7erilor Bnso?eHte pretutindeni 2uvântul căruia ei i sunt strălucirea Hi 9otarul Bmpără?iei intelectualeP pe de altă parte- este sărăcia $ea7ănului! Dom 7ăsi acelaHi contrast Bn A7onie- unde sunt pre@ente douăspre@ece le7iuni de Bn7eri- c9iar Bn clipa sărutului lui IudaO [Jean #anielou- pa7! .1\! 2reHtinul care Bnlătură conceptul Bn7erilor din cel al lumii lui #umne@eu e ca un om care crede că ?ine Bn mâinile lui o cupă de cristal ;ără cusur- plină cu elixirul vie?iiP
Pa7ina 1.G

Hi tot timpul- cupa are o spărtură Hi pierde o parte din lic9idul pre?ios care se scur7e! Dia?a 'oului )estament Bnseamnă să acceptăm totul- nu să selectăm Hi să respin7em Bn mod arbitrar- după un criteriu stabilit de noi BnHine- pe ba@a Bn?ele7erii noastre limitate! 'umai când acceptăm Hi trăim Bntrea7a Bnvă?ătură a lui Iisus 3ristos- când bem cupa până la capăt- putem deveni pe deplin noi BnHine Hi să atin7em dumne@eiasca asemănare cu #umne@eu- despre care Părin?ii >isericii au vorbit cu atâta convin7ere Hi pe care atât de pu?ini dintre noi o Bn?ele7! N)oată ;irea Bn7erească s-a minunat de lucrul cel mare al Bntrupării )aleP că pe 2el neapropiat- ca #umne@eu- $-a vă@ut om apropiat tuturor- petrecând Bmpreună cu noi Hi au@indu-ne pe to?i8 AliluiaO (Acatistul >unei Destiri- 2ondac 9)!

Pa7ina 1.A

În#erii is4itirii

NIar Iisus- plin de #u9ul ";ânt- "-a Bntors de la Iordan Hi a ;ost dus de #u9ul Bn pustieO ($uca G- 1)! Iisus a coborât Bn Iordan pentru a ;i bote@at- nu pentru că ar ;i avut nevoie să ;ie cură?at de păcat ci- mai curând- pentru a ;ace un semn vi@ibil prin care- cu toată smerenia- "-a aHe@at Bn rândul celor păcătoHi! &l este Mielul lui #umne@eu care Bn acest ;el a luat asupra "a păcatele lumii! Iisus nu "-a mani;estat niciodată Bn i@olare- ci a BmpărtăHit cu totală simpatie nevoile tuturor oamenilor! >ote@ul a ;ost pentru Iisus ceasul unei concentrate consacrări Hi Bncredin?ări voin?ei )atălui "ău! 2erurile s-au desc9is pentru &l Hi vocea )atălui I-a vorbit! ncă de la Bnceputul istoriei sale- omul că@ut- pe care diavolul Bl Bnvinseseputea- totuHi- să aHtepte promisiunea @ilei Bn care avea să-l biruie pe adversarul său! Dictoria omului asupra satanei este adevăratul ?el al misiunii lui 3ristos! &l a venit ca Nsă surpe prin moartea "a- pe cel ce are stăpânirea mor?ii- adică pe diavolulO (&vrei .- 1G)! n cuvintele ";ântului Ioan pentru aceasta s-a arătat +iul lui #umne@eu- Nca să strice lucrările diavoluluiO (1 Ioan =- K)! >ătălia Bncepe pentru Iisus imediat după >ote@- Bn ispitirea pe care &l a descris-o apostolilor "ăi! &ra pentru prima oară de la i@7onirea sa din Rai când omul prin Persoana dumne@eiască a +iului 1mului se 7ăsea ;a?ă Bn ;a?ă cu satana! Ispita care $-a 9ăr?uit Bn timpul celor patru@eci de @ile de post Hi ru7ăciune a ;ost c9intesen?a tuturor neca@urilor care Bi vor urmări paHii pe Bntre7ul drum al 2rucii Hi- apoi- Hi neca@urile dintotdeauna ale omenirii! Putem pricepe Bntre7ul Bn?eles mai bine- dacă ne amintim mereu că Iisus s-a

Pa7ina 1.C

luptat cu satana de la acelaHi nivelP ca N+iu al 1muluiO- a luat asupra $ui tot păcatul Hi slăbiciunea omenească Hi Hi-a Bnvins adversarul exact acolo unde- la Bnceput- el Bl doborâse pe om! "ecven?ele ispitirii ne sunt redate Bn di;erite ;eluri de ";ântul Matei Hi ";ântul $uca! Dom urmări relatarea ";ântului Matei pentru că pare cea mai lo7ică deHi- de ;aptnumai con?inutul relatării este important! ";ântul Marcu acordă doar două versete incidentului- important pentru studiul nostru din cau@a re;eririi la sluLirea Bn7erilor! n timpul des;ăHurării misiunii "ale- nevoia de 9rană Hi odi9nă repre@enta pentru Iisus o problemă reală! 2ălătoriile sale erau lun7i Hi trebuia să c9eltuiască multă ener7ie când predica Hi ;ăcea vindecări! )rebuia- de asemenea- să le ceară aceeaHi re@isten?ă celor ce-$ urmau- ca Hi $ui nsuHi8 NDulpile au vi@uini Hi păsările cerului cuiburiP dar +iul 1mului n-are unde să-Hi plece capulO (Matei K- .0)! #eseori trebuia să uite de ;oamea Hi setea trupului "ău- pentru a sluLi cererilor spirituale ale altora! N ntre timp- ucenicii $ui l ru7au- @icând8 nvă?ătorule- mănâncă! Iar el le-a @is8 &u am de mâncat o mâncare pe care voi nu o Hti?iO (Ioan G- =1-=.)! +iind un om adevărat Hi silindu-se pentru aceasta- ;oamea Hi dorin?a de a-Hi odi9ni trupul trebuie să ;i ;ost cu mult mai mari decât ne putem Bnc9ipui noi Bn mod obiHnuit! N2ăci mul?i erau care veneau Hi mul?i care se duceau Hi nu mai aveau timp nici să mănânceO (Marcu C- =1)! #ar Iisus nu ceda niciodată acestor nevoi pe spatele altora! Mtim doar despre odi9na $ui ca să se roa7e! 2u toate acestea- Bn pustie exact asta ;ăcea- se ru7a! Mi c9iar acest moment Hi l-a ales satana pentru atac! 1dată cu Bntruparea 2uvântului- cu venirea lui 3ristos Bn miLlocul nostrubinele Hi răul au ;ost de;inite cu claritate! Au Bncetat de a mai ;i subiect de opinie! 1dată ce #umne@eu "-a mani;estat &l nsuHi- răul Hi-a pierdut caracterul său nebulos Hi satana a apărut Bn adevărata sa lumină- o personalitate reală- cre@ând că era destul de puternic ca să-$ ispitească pe +iul 1mului! Până la venirea #omnului- satana a ;ăcut cam ce i-a plăcut! $umea era la
Pa7ina 1.E

c9eremul lui- dar lui i-a lipsit mila! Acum- prin Bntrupare- domnia lui era Bn pericol iminent! 'u mai putea să se Bncreadă mult Bn con;u@ia BnHelătoare- ci trebuia- din contrăsă-Hi adune toate ;or?ele- să se năpustească personal asupra aceluia care l-ar ;i putut distru7e! #e aceea- satana $-a atacat pe Iisus c9iar la Bnceputul misiunii "ale! #eoarece adevărata ru7ăciune este cea mai ascu?ită armă Bmpotriva lui- satana Bntotdeauna Bncearcă să-i tocească tăiHul! Avem multe exemple din acestea Bn vie?ile ";in?ilor- mai ales ale Părin?ilor pustiului!! ntâlnirea din pustiu- prin urmare- nu este o poveste Bnc9ipuită ci un ;apt si7ur! )ot ceea ce Iisus a predicat a Hi luat asupra "a! A Bntâlnit răul ;a?ă către ;a?ă! 'u-Hi ;acea ilu@ii despre el! 2unoHtea realitatea lui Hi nevoia de a lupta cu el- pe ;a?ă Hi ;ără cru?are! #e aceea- le-a Hi povestit Iisus ucenicilor despre propria "a Bntâlnire dramatică cu ;or?ele ce i se opuneau! Prima Bncercare a "a a ;ost să re@iste Bn timpul lun7ului post la atât de naturala Hi omeneasca ;oame! Iisus este deci- deopotrivă- omul care are nevoie de 9rană Hi 2uvântul nsuHi al lui #umne@eu- prin care omul este 9rănit! 29iar diavolul dorea să Itie cui Bi va ;ace Bntr-adevăr ;a,ă! 2ine era această +iin?ă ce nu-Hi pleca urec9ea la Bmbierile luiV A sim?it că se a;la Bn ;a?a unei puteri mai mari decât a oricărui patriar9 sau pro;et Bnsemnat cu care se luptase mai Bnainte! "atana a sim,it- dar n-a Htiut Bn ;a,a cui se a;la! n7erii $-au recunoscut pe +iul lui #umne@eu- dar noi nu putem Hti dacă lor le-a ;ost permis să cunoască Bntrea7a iconomie a Bntrupării! &i erau Bn spate- 7ata oricând să-$ servească- Htiind că ei sin7uri nu pot salva omul din capcana satanei Hi s-au bucurat că nsuHi +iul lui #umne@eu a coborât personal- să-i conducă Bn misiunea lor! Mul?i dintre Părin?i interpretea@ă rolul Bn7erilor după Bntrupare ca ;iind de-a-$ BnconLura pe 3ristos Bn tot locul cu excep?ia coborârii $ui Bn iad! #e aceea- diavolul- dorind să Htie pe cine are Bn ;a?ă- $-a pus la Bncercare! Are el- sau nu are- puterea să trans;orme pietrele Bn pâineV #ar Iisus Bi răspunde satanei Bn
Pa7ina 1.K

cuvinte Bntemeiate pe "criptură Hi pe experien?a din trecut a lui Israel8 N'u numai cu pâine trăieHte omul- ci cu tot cuvântul ce iese din 7ura lui #umne@euO (#euteronomul K- =)! 2ât de clar Bndreaptă Iisus balan?aX Ispitirea pândeHte Bntotdeauna nevoile noastre le7itime! 'u e nimic rău Bn ;aptul că noi suntem supuHi nevoilor materiale! #oar Bncrederea noastră numai Bn ele este nelalocul ei! Părin?ii >isericii ne Bnva?ă că- prin bote@satana este exclus din sinele nostru Hi ca atare se poate apropia de noi numai din a;ară- mai ales prin nevoile cărnii! 2arnea Bn sine nu ne este duHman- ci miLlocul prin care putem să cădem! Apoi- satana l-a aHe@at pe Iisus pe acoperiHul )emplului Hi i-a spus8 N#acă eHti +iul lui #umne@eu- aruncă-te Los ;iindcă scris este8 &l va trimite Bn7erii "ăi- să te apereO! ncă o dată- satana vrea să Htie sin7ur cu ce adversar are de-a ;ace! Ispitirea pentru Iisus era să cede@e dorin?ei de a ;ace această dovadă! "atana a căutat să-$ Bndemne s-o ia pe scurtătură- să ocolească durerile- de@amă7irile Hi moartea! Mai târ@iu- cuvintele vor ;i8 N#acă tu eHti 3ristosul- mântuieHte-)e pe )ine nsu?i Hi pe noiO ($uca .=- =9)! #ar Iisus spune8 N& scris iarăHi- să nu-$ ispiteHti pe #omnul #umne@eul tăuO! ";ântul $uca are motivele lui când ;ace din această ispitire punctul culminant al nara?iunii sale- pentru că tocmai aici există acea subtilitate primeLdioasă pentru o natură ;oarte spirituală! 2ât despre noi BnHine- există Bntotdeauna pericolul să abu@ăm de bunăvoin?a răbdătoare a lui #umne@eu! &ste posibil să te cre@i atât de si7ur de iertare Hi de pre@en?a sus?inătoare a Bn7erilor tăi- Bncât nu mai eHti 7riLuliu să nu păcătuieHti Hi consideri că po?i să ;aci rău- contând anticipat pe milostivirea "a! Atunci când noi Nispitim pe #umne@euOnu vom 7ăsi mâinile Bn7erilor care să ne sus?ină- ci mai curând batLocura diavolului care ne târâie Bn Los! 2ă Iisus a ;ost ispitit- ne stă mărturisire propriul "ău cuvânt! Asta ;ace uimitor de palpabile propriile noastre ispite! $e scoate din imperiul specula?iei teoretice Hi le aHa@ă exact Bn realitatea concretă a ;iecărei @ile! n acelaHi timp- trebuie să ne dăm seama că
Pa7ina 1.9

ispitirile lui 3ristos au ;ost spirituale Hi ;oarte teolo7ice! Istoria 7răitoare a lui Iisus ne mai Bnva?ă că- Bn ast;el de momente de Bncercare- Bn7erii stau alături Hi aHteaptă cum $-au aHteptat pe &lX 1are inimile lor mari Hi credincioase au tremurat Bn ceasul când #omnul lor "-a smerit de bunăvoie- din dra7oste pentru om- Bn7ăduind să ;ie ispitit aHa cum sunt ;ăpturile "ale neascultătoareV Probabil că ar ;i vrut să aler7e alături de &l- dar nu- au trebuit să stea deoparteP bătălia nu se Bnc9eiase BncăX "atana I-a arătat apoi lui Iisus toate Bmpără?iile lumii Hi slava lor- spunând că toate pot ;i ale $ui- ca să le trans;orme după voie- dacă i se va Bnc9ina- acceptând autoritatea Hi puterea satanei de a desăvârHi treburile lumeHtiX I-a ;ost aHe@ată Bn ;a?a oc9ilor- Bntrea7a perspectivă a ceea ce ar Bnsemna ;olosirea puterii sale absolute- pentru a ;or?a lumea să-I accepte Bnvă?ăturile- ca să se Bmplinească salvarea noastră! #ar dorin?a puterii personale- la orice nivel- Bnseamnă să nu se ?ină seama de #umne@eu- să I se u@urpe tărâmul- să I se pună la Bncercare Hi să I se smul7ă cu ;or?a ceea ce este doar al $ui! N napoia mea- satano- pentru că scris este- te vei Bnc9ina la #omnul #umne@eul tău- Hi numai pe &l l vei sluLiO! &ste- desi7ur- răspunsul ultim! "atana e bătut- dar nu Bnvins Bncă! "e va Bntâmpla asta doar după răsti7nirea Hi Bnvierea #omnului! #e aceea- omul este Bncă an7aLat Bn bătălia cu satana- pentru că ultimul soroc este Bntotdeauna Nvremea ce va veniOcăci nici o individualitate Bn această lume nu este Bncă deplină- ci numai Bn #umne@eu Iisus 3ristos! )rebuie să luăm aminte că8 $imbaLul menit să descrie eroismul uman este Bn Bntre7ime străin 'oului )estament! &venimentele vie?ii si mor?ii lui Iisus nu au ;ost 7ândite ca un ;apt uman- ci ca un ;apt #umne@eiesc- lucrat Bn carne Hi sân7ele omenescceea ce este cu totul altceva! Mi Napoi diavolul $-a părăsit (pentru un moment) Hi iată Bn7erii au venit să-I sluLeascăO! #upă Bncercările din pustiu- cetele Bn7ereHti $-au BnconLurat pe #omnul ca să-i
Pa7ina 1=0

sluLească cu dra7oste Hi 7riLă8 &l a ;ost #omnul lor Bn c9ip mai deplin Bn acel ceas- decât oricând mai Bnainte! NDoi mă numi?i nvă?ător Hi #omnP Hi bine @ice?i- pentru că suntO (Ioan 1=- 1=)! #a- NBnvă?ătorO- mai Bntâi $ui nsuHi ca om! Asta este ceea ce cere Hi de la noi- să ne Bn;rânăm pe noi BnHine Hi să ne pă@im de orice ispitire! #e alt;el- acest lucru nu este o simplă Bnc9ipuire- ci un ;apt du9ovnicesc! &xistă o di;eren?ă subtilă Bntre noi Hi Bn7eri Bn materie de ispitire! n7erii nu sunt ispiti?i cum suntem noi! "atana a născocit păcatul din propria lui voin?ă Hi apoi l-a ispitit pe om! 1mului- păcatul i-a adus moarteP Bn7erilor de7radare! Păcatul nu este inerent naturii nemuritoare a Bn7erilor- cum este pentru natura muritoare a omului! Iată teribila pedeapsă a "atanei Hi a Bn7erilor lui8 au ;ăcut ceea ce nu era Bn natura lor să ;acă! #iavolulBn BnverHunarea c9inurilor sale- caută să ne aducă sub stăpânirea sa Hi- odată a;la?i Bn puterea lui- e cu neputin?ă să o s;arâmăm noi BnHine! 'umai prin 3ristos suntem i@băvi?i de puterea păcatului! 'u suntem niciodată Nobli7a?iO să păcătuim- deHi este Bn natura noastră că@ută să o ;acem! N1rice răutate- deci orice patimă impură este lucrarea min?ii lor (a diavolilor)! #ar deHi au libertatea să-l atace pe om!!! ei nu au puterea de-a birui pe nimeni- pentru că stă Bn puterea noastră să primim sau nu ataculO [";ântul Ioan #amasc9inul- &xpunere a credin,ei ortodoxe (#o7matica)- >ooT II- capitolul ID- pa7! .0- in 'icene and Post-'icene +at9ers- vol! I^ Frand Rapids- Mic9i7an8 Um! >! &erdmans Publis9in7 2o!- 19AA\! Ispitirile lui Iisus Bn pustie nu au ;ost nici pe departe s;ârHitul- ci doar Bnceputul BncleHtării pentru mântuirea omului! *arurile erau aruncate8 ;or?ele binelui Hi răului se Bn;runtau disputându-Hi destinul ultim al omenirii! 3ristos nu se luptă pentru suprema?ia lui #umne@eu - să nu ;acem niciodată această 7reHeală - ci pentru mântuirea omului! 1mul sin7ur nu-l poate răpune pe prin?ul acestei lumi pentru că- aHa cum spune Pavel8 N n s;ârHit- ;ra?ilor- Bntări?ivă Bn #omnul- Hi Bntru puterea tăriei $ui Bmbrăca?i-vă cu toate armele lui #umne@eu ca să
Pa7ina 1=1

pute?i sta Bmpotriva uneltirilor diavolului! 2ăci lupta noastră nu este Bmpotriva trupului Hi a sân7elui- ci Bmpotriva domniilor- Bmpotriva stăpânilor- Bmpotriva căpeteniilor Bntunericului acestui veac- Bmpotriva du9urilor răută?ii răspândite Bn vă@du9uriO (&;eseni C- 10-1.)! n timp ce noi nu putem câHti7a bătălia Bmpotriva diavolului- 3ristos a Hi ;ăcut-o8 trebuie doar să ne luăm crucea Hi să-$ urmăm! #umne@eu s-a ;ăcut om- ca să-l elibere@e pe om din Bndrăcirea care-l ?inea Bnlăn?uit! Iată marea taină- minunea Hi slava- o slavă la care participă Bn7erii- dar pe care n-o pot săvârHi! Pre?ul victoriei a ;ost cruceaiubirea trans;i7uratoare a unui #umne@eu preamilostiv! 'ici un adevărat căutător al lui #umne@eu nu este cru?at de arHi?a drumului prin pustie! Pentru că 3ristos mer7e Bnaintea lui- atunci când va mer7e Hi el- Bi va 7ăsi pe Bn7eri acolo aHteptându-l aHa cum a ;ăcut-o Iisus! N"luLitor al lui #umne@eu Hi pă@itorul cel prea ales al meu- care eHti tot timpul lân7ă mine păcătosul- care mă i@băveHti de toată ;acerea de rău a diavolilor- care pretutindenea mă aHe@i pe cărările cele dumne@eieHti Hi care mă Bndemni spre via?a cea nestricăcioasă- roa7ă-te pentru mineXO (2ondacul 2anonului către Bn7erul pă@itor)!

Pa7ina 1=.

În#erii în slu@irea și învățătura :.&nului

'( În#erul Pă+it.r

#upă cele G0 de @ile de arHi?ă Bn pustia aridă a muntelui de lân7ă Iordan- Iisus "-a reBntors printre oameni- ca să-i Bnve?e- să-i vindece Ii să-i mântuiască! Puterea Ii adâncimea cuvintelor "ale sunt atât de mari- Bncât comentariile scrise despre &l au umplut numeroase volume- din vremea Apostolilor până Bn @ilele noastre! &xistă atâta belHu7 de Bn?elesuri- atâta veHnicie Bn cele spuse- Bncât- Bntotdeauna- un sens nou Hi adaptat vremurilor iese la lumină- răspun@ând Bn permanen?ă nevoilor ;iecărei epoci! n?ele7erea "a divină- precum Hi pro;un@imea Bn?ele7erii "ale umane ;ac Bnvă?ăturile lui Iisus de neclintit! %na din cele Bndră7ite Hi- adeseori- ;oarte 7reHit Bn?elese a;irma?ii- este c9iar aceea pe care ne Bntemeiem credin?a Bn Bn7erul pă@itor! Arătând Bnspre un copil- Iisus a spus8 NDede?i să nu dispre?ui?i pe vreunul din aceHtia mici- că @ic vouă8 2ă Bn7erii lor- Bn ceruri- pururea văd ;a?a )atălui Meu- 2are este Bn ceruriO (Matei 1K- 10)! Acest lucru a dus la ideea că copii sunt an7elici prin natura lor Hi că- atunci când mor mici- automat devin Bn7eri! Această ere@ie- Bn unele ca@uri- a mers atât de departe- Bncât a dat naHtere ideii că ;iin?ele umane- Bn 7eneral- dacă sunt ;oarte bune- pot deveni Bn7eri! 'u există autoritate scripturală care să Bndrituiască (permită- Bn7ăduie) această credin?ă stranie8 această no?iune nu se a;lă nici Bn 'oul )estament apocri;- nici Bn scrierile Părin?ilor! Iisus a a;irmat ;oarte clar- când a vorbit despre via?a omului după moarte8 N2ăci sunt la ;el cu Bn7erii Hi sunt ;ii ai lui #umne@eu- ;iind ;ii ai BnvieriiO ($uca .0- =C)! &7ali da- dar nu trans;orma?i Bn Bn7eri! &i (Bn7erii) sunt dintr-o rasă di;erită de a oamenilor- sunt du9uri Hi au ;ost crea?i
Pa7ina 1==

Bn7eri- aHa cum noi am ;ost crea?i oameni- Hi nu alt soi de animal sau plantă! &xistă o ordine pro;undă Hi plină de putere Bn crea?ia lui #umne@eu- ce nu poate ;i răsturnată! #orin?a BnsăHi de a răsturna această stare este un păcat- deci avem nevoie de o Bntoarcereiar nu de o modi;icare a le7ii Hi ordinii divine! Iisus ni l-a arătat pe om trans;i7urat- Bn adevărata sa lumină! &xistă o subtilă di;eren?ă Bntre trans;i7urarea Hi trans;ormarea omului! Prima se re;eră la spirituali@area substan?eiP a doua pare că indică remodelarea sa! 2a oamenii să devină Bn7eri- ar trebui ca #omnul să răstoarne propria "a ordine a crea?iei Bn care ;iecare lucru- ;iecare via?ă Hi ;iecare perioadă de timp BHi au locul lor rânduit! 1mul poate deveni e7al Bn7erului- Bn virtutea Bnvierii Hi prin 3ristos - aHa cum vom observa pe lar7- mai târ@iu - poate să se ridice c9iar deasupra Bn7erilor- dar niciodată nu va deveni Bn7er! 1 asemenea credin?ă ar ?ine de conceptul pă7ân al reBncarnării sau al transmi7rării su;letelor! 2itatul despre Bn7erul copiilor- luat Bn sine- ar duce la presupunerea că eicopii- au un Bn7er pă@itor- dar dacă-l citim Bn contextul lui Matei 1K- vom vedea că Iisus era preocupat să de;inească BnsuHirile care ni se cer pentru a aLun7e Bn rai! A ;i smerit cu inima- sau smerit cu mintea- este cel mai bun paHaport pentru rai8 NMi c9emând la sine un prunc- l-a pus Bn miLlocul lor! Mi a @is8 Adevărat vă @ic vouă8 #e nu vă ve?i Bntoarce Hi nu ve?i ;i precum pruncii- nu ve?i intra Bn mpără?ia cerurilorO (Matei 1K- .-G)! Acesta a ;ost răspunsul la Bntrebarea8 N2ine e mai mare Bn mpără?ia

cerurilorVO! Iisus a indicat calită?ile copilăriei- ca un ideal spre care să nă@uim! &l nu vorbea de mintea copilărească ci de du9ul copilăros curat! Mintea curioasă- perseverentăinocen?a Hi Bncrederea sunt caracteristici ale copiilor! %n copil nu cunoaHte ;alsa mândrienici ;alsa smerenie! "e Htie că Iisus se adresa cu Nturmă micăO celor ce-$ urmau 8 N'u te teme- turmă micăO ($uca 1.- =.)! Mi nu ne asi7ură mereu că suntem copiii lui #umne@euV )ocmai Bn numele acestei calită?i de copii ai "ăi ne-a ;ost dat Bn7erul pă@itor! 2uvintele lui Iisus se re;eră la vec9ea credin?ă- Bn Bn7erul pă@itor! #upă #aniel
Pa7ina 1=G

(10- 1=)- aceasta este dată Bn special popoarelor- ca Bn7erul promis lui Moise Hi vă@ut de oameni ca o coloană de ;oc noaptea Hi ca un nor @iua8 N&u Bnsumi voi mer7e Bnaintea ta Ii te voi duce la odi9năO (&xodul (IeIirea) ==- 1G)! #avid Bl concepea pe Bn7er ca proteLând pe to?i cei cu adevărat credincioHi8 N"trăLui-va Bn7erul #omnului BmpreLurul celor ce se tem de &l Hi-i va i@băvi pe eiO (Psalmi ==- E)! Iisus a ;ost 2el care ne-a arătat că ;iecare dintre noi avem propriul nostru Bn7er! &vreii vedeau mântuirea prin comunitatea lui Israel Hi- ca atare- era su;icient un ;el de Bn7er colectiv sau comun! #ar Iisus ne-a Bnvă?at că o comunitate se mântuieHte prin ;iecare ins- ast;el că ;iecare dintre noi- ca un copil deosebit al lui #umne@eu- are un Bn7er personal- Bnăl,ând demnitatea noastră umană!

N";inte Bn7ere- cel ce stai Bnaintea pătimaHului meu su;let Hi al vie?ii mele cele ticăloase- nu mă lăsa pe mine păcătosul- nici nu te depărta de mine!!!O (Ru7ăciune către n7erul Pă@itor- 2artea ordodoxă de ru7ăciuni)!

Pa7ina 1=A

*( În#erii &.rţii și ai dre4tăţii

Mi Bn ceasul mor?ii noastre- Bn7erii sunt cu noi- Bnso?indu-ne peste pra7! Iisus ne spune acest lucru Bn ;rumoasa parabolă a omului bo7at Hi a lui $a@ăr- cerHetorul de la poarta sa ($uca 1C- 19-=1)! #in cuvintele sale putem deduce că Bn7erul nostru pă@itor nu este din aceeaHi cerească tovărăHie care- la s;ârHitul lumii va despăr?i pe cei buni de cei răiHi pe care-i numim Bn7erii dreptă?ii! n7erul nostru pă@itor ne Bnso?eHte de-a lun7ul timpului- ocrotindu-ne paHii Hovăielnici ai prunciei- aventurile copilăriei Hi scăpându-ne din multe strâmtorări! (2are dintre noi nu Hi-a ?inut răsu;larea la vreo po@nă prea Bndră@nea?ă a unui copil Hi n-a ;ost de acord că ei- copii- trebuie să aibă un Bn7er pă@itorV)! n7erul care ne pă@eHte de-a lun7ul anilor vie?ii noastre pământeHti- cu toate urcuHurile Hi coborâHurile ei- Hi care ne poartă acum spre adevăratul pra7 al noului Bnceput- ne trece Bn alte mâini an7elice- sau cel pu?in aHa se pare! n orice ca@- nu pornim Bn această ultimă călătorie sin7uri! %n Bn7er- sau poate mai mul?i- sunt cu noi c9iar Hi atunci! Acest ;apt ar trebui să ne ;ie o adevărată alinare când vedem că cei pe care-i iubim pleacă- sau când ne pre7ătim s-o ;acem noi BnHine! $a urma urmei- cu ce se deosebeHte aceasta de o călătorie Bntr-o ?ară BndepărtatăV #e aceea>iserica are ru7ăciuni pentru cei ce mor- prin care invocă pre@en?a unui Bn7er al luminii care să Bnso?ească su;letul ce pleacă! &no9- ale cărui descrieri despre Heol (iadul) le ;oloseHte #omnul nostru Bn parabola lui $a@ăr- are un ;rumos verset despre activitatea ru7ătoare a Bn7erilor- Bn numele nostru8 NMi ei au cerut Hi miLlocit Hi s-au ru7at pentru copiii oamenilor Hi dreptatea cur7ea Bn valuri- Bn ;a?a lor- ca apaO [R!3! 29arles- )9e >ooT o; &noc9- $ondon8 "ociet6 ;or Promotin7 29ristian ]no5led7e- p! AK\!
Pa7ina 1=C

Mi Iisus a vorbit despre rolul Bn7erilor ca Bmplinitori ai dreptă?ii lui #umne@eu! )ălmăcind Apostolilor "ăi parabola ne79inei din 7râu (Matei 1=- .G-G1)- Iisus relie;ea@ă că 7ândurile Hi impulsurile rele - boabele de ne79ină - sunt semănate de duHman- satanaBn miLlocul semin?elor bune! "emin?ele de ne79ină- ori copiii celui rău- vor ;i adunate la vremea seceriHului Hi arse! Mai departe- Iisus spune că Nsecerătorii sunt Bn7eriiO! Această ima7ine a Bn7erilor ce-$ Bnso?esc pe +iul 1mului este Bmprumutată din cea ;olosită de &no9 când descrie pe #umne@eu- 2el care Bmparte dreptatea! #omnul nostru o BntăreHte prin cuvintele din parabola cu plasa de pecuit a@vârlită Bn mare (Matei 1=- GE-GK)8 N$a s;ârHitul lumii- Bn7erii vor ieHi Hi vor despăr?i pe cei răi de cei drep?iO (Matei 1=- G9)! Dorbind despre a doua venire- Iisus Bncă o dată Bi descrie pe Bn7eri ca 9eral@i (o;i,eri- dre7ători) ai dreptă?ii Bn;ricoHătoare Hi ai răsplă?ii8 NMi &l (+iul 1mului) va trimite pe Bn7erii "ăi- cu sunet mare de trâmbi?ă- Hi vor aduna pe cei aleHi ai lui #umne@eu din cele patru vânturi- de la mar7inile cerurilor până la celelalte mar7iniO (Matei .G- =1Marcu 1=- .E)! n7erii BnHiHi nu cunosc dinainte evenimentele- ei nu sunt decât trimiHi din veac să ;acă voia lui #umne@eu- să Bmplinească misiunea lor de diaconi- de sluLitori! #escriind Bntâmplările acelor @ile de pe urmă- Iisus spune8 NIar de @iua Hi ceasul acela nimeni nu Htie- nici Bn7erii- nici +iul- ci numai )atălO (Matei .G- =C)! n ceasul acela c9iar Iisus va ;i mediatorul nostru Bn ;a?a tribunalului ceresc! &l ne-a promis mărturia $ui- dacă rămânem credincioHi cuvântului "ău! Zi @ic vouă8 N1ricine va mărturisi pentru Mine Bnaintea oamenilor Hi +iul 1mului va mărturisi pentru el Bnaintea Bn7erilor lui #umne@euO ($uca 1.- K)! +ireHte- Bn7erii aHteaptă să vadă atitudinea noastră ;a?ă de 3ristos! &i se aHteaptă ca noi să ;im credincioHi #omnului nostru- Bnainte de-a ne arăta prietenie! #acă nu suntem loiali- nu putem aHtepta nimic altceva decât dispre? Bndurerat din partea lor din cau@a naturii Hi a Bntre7ii lor ;iin?e care nu acceptă compromisul! $ipsă de loialitate pe care nici c9iar Iisus n-o va apăra! NIar cel ce se va
Pa7ina 1=E

lepăda de Mine Bnaintea oamenilor- lepădat va ;i Bnaintea Bn7erilor lui #umne@euO ($uca 1.- 9)! 2e 7ând BnspăimântătorX ";ântul Marcu ;oloseHte sinta7ma Nmă voi ruHina de elO (Marcu K- =K) Bn loc de Nel va ;i lepădatO! n @ilele noastre poate că NBmpietritO este mai potrivit- căci pentru popoarele ce trăiesc Bn spatele 2ortinei de ;ier teama de ridicol- mai de7rabă decât teama persecu?iei- Bi ;ace pe mul?i necredincioHi! 'estatornicia Hi super;icialitatea noastră poate ;i motivul pentru care Bn7erii noHtri nu văd Bntotdeauna ;a?a lui #umne@eu!

-( :iav.lul 2i în#erii lui

1rice discu?ie despre Bn7erii a;la?i Bn sluLirea #omnului ar ;i incompletă dacă n-am vorbi Hi despre Bn7erii că@u?i! 2redin?a Bn posesiunea demonică era 7enerală pe vremea lui Iisus 3ristos! 1 concep?ie pe care mul?i o consideră a@i neluminatăobscurantistă Hi supersti?ioasă- Bn acele secole- pentru mul?i- era o interpretare răspândităaplicată unor ;apte care nu puteau ;i imediat explicate alt;el- sau erau de neBn?eles! Astă@i;olosim alte cuvinte- dar cunoaHtem aproape la ;el de pu?in despre- să spunem- cei dere7la?i mintal- tot atât cât cunoHteau oamenii de atunci care credeau Bn posesiunea demonică- inclu@ând aici- ;ără discriminare Hi alte cate7orii de dere7lări! Astă@i- desi7ur;olosim Hocuri electrice ca să Nexorci@ămO- deHi cunoaHtem ;oarte pu?ine lucruri din cele ce se Bntâmplă! #ar Iisus Ni@7onea diavoliO- pe deplin conHtient de ceea ce se Bntâmplă! "e lupta cu răul sub toate ;ormele sale- oriunde Bl Bntâlnea!
Pa7ina 1=K

#ar nu cu problema exorcismelor ne ocupăm aici- ci cu Bnvă?ăturile lui Iisus Ii atitudinea $ui ;a,ă de ;or?ele răului! Iisus ;olosea limbaLul vremii "ale! #ar am mer7e prea departe dacă ne-am Bnc9ipui că Iisus nsuHi credea Bn mituri! Mai de7rabă- Bn toate relatările acestea- trebuie să vedem Bn primul rând continuarea luptei lui Iisus cu satanacare a Bnceput Bn pustie! Iisus Bnvă?a despre realitatea lumii care este rea Hi despre boală ca re@ultat al păcatului colectiv al lumii- mai de7rabă decât al unui păcat anume- sau al unui anume păcat individual! &ste pur Hi simplu re@ultatul nemiLlocit al puterii satanei asupra lumii! #e obicei- pe unii oameni 3ristos Bi ierta pentru participarea la păcat- datorită calită?ilor lor spirituale Hi ast;el Bi vindeca! N2ăci ce este mai lesne a @ice8 ertate sunt păcatele tale sau a @ice8 Scoală-te şi um!lăVO (Matei 9- A)! "-a exprimat despre ;emeia care avea o in;irmitate de 1K ani- ca ;iind le7ată de satana ($uca 1=- 1C) sus?inând că ea avea tot atât de mult dreptul de a ;i eliberată de &l- ca oricare bou sau asin- care trebuia să ;ie de@le7at din 7raLd Hi dus la adăpat! Ast;el- Iisus consideră vindecările "ale ca o de@le7are de rău Hi numai iertarea lui #umne@eu putea Bmplini aHa ceva! N'u e uHor să ier?i! A ierta Bnseamnă mult mai mult decât a lăsa la o parte ;aptul că eHti Bndreptă?it să ceri plata păcatului sau ră@bunareP este iubirea ce su;eră durerea Hi ruHinea- cu voin?a puternică de a mântuiO [Feor7e A! >uttricT- N&xposition on "t! Matt9e5O in )9e InterpreterYs >ible- vol! E- 'e5 SorT8 Abin7don Press- p! =A\! Aceasta- Iisus- cu adevărat o ;ăcea din plin! Iisus elibera oamenii- nu ne7ând existen?a răului- ci recunoscând adevărul existen?ei păcatului Hi identitatea autorului răului pe care Bl numea Nun mincinos- tatăl minciuniiO (Ioan K- GG)- cu alte cuvinte- o personalitate reală căreia trebuie să i te BmpotriveHti- să o răstorni Hi să o Bnvin7i! 2ând ;ariseii l-au acu@at pe Iisus că a scos diavoli cu >el@ebut- &l a spus8 N#acă satana e i@7onit prin satana- Bnseamnă că el BnsuHi este de@binat Hi cum va re@ista
Pa7ina 1=9

Bmpără?ia luiVO! Zi mai departe spune8 N2um poate cineva intra Bn casa unui om puternic Hi să-i ia toate bunurile- dacă nu-l lea7ă mai Bntâi pe omul cel puternicVO! Ast;el- Iisus spune că ori Bl le7ăm pe satana- ori el ne lea7ă pe noi Hi pentru asta avem nevoie de &l- de Iisus 3ristos- pentru că N2ine nu este cu Mine este Bmpotriva Mea Hi cine nu adună cu Mine risipeHteO (Matei 1.- .G-=0)! Ar ;i bine să ne amintim aceste cuvinte adeseori! &xistă o altă compara?ie- despre obiceiurile diavolilor- pe care am experimentat-o adesea- dar n-am recunoscut-o Bntotdeauna! %neori ne sim?im bine Hi si7uri de noi pentru că tocmai am ;ost cură?i?i printr-un exerci?iu spiritual Hi ne 7ăsim deodată teribil de uimi?i Bn ;a?a ;aptului că un incident absolut trivial poate să ne smintească! Iisus Htia acest lucru ;oarte bine! N2ând du9ul cel necurat iese din om- umblă prin locuri ;ără apă- căutând odi9nă Hi- ne7ăsind- @ice8 "ă voi întoarce la casa mea, de unde am ieşit ! Mi- venind- o a;lă măturată Hi Bmpodobită! Atunci mer7e Hi ia cu el alte Hapte du9uri mai rele decât el Hiintrând- locuieHte acoloP Hi se ;ac cele de pe urmă ale omului aceluia mai rele decât cele dintâi ($uca 11- .G-.C)! ntr-adevăr- trebuie să ne pă@im Bntotdeauna de ar9iinamicul nostru Hi să nu ne culcăm pe lauri pentru că nu Bn @adar Petru l-a numit Nun leu răcnind- căutând pe cine să Bn79ităO (1 Petru A- K)! )rebuie să ne păstrăm casa plină cu du9ul lui #umne@eu! 'u e nici un pericol atât de mare ca mul?umirea de sine! )ot aHa- Bn parabola cu ne79ina Hi 7râul- Iisus spune clar că sămân?a cea rea este semănată de satana sau- Bn cea cu semănătorul- că el smul7e sămân?a bună din inimile noastre! 'ici nu-Hi BndulceHte vorbele despre soarta diavolilor Hi a celor BnHela?i de el8 NAtunci va @ice Hi celor de-a stân7a8 #uce?i-vă de la Mine- blestema?ilor- Bn ;ocul cel veHnic- care este 7ătit diavolului Hi Bn7erilor luiO (Matei .A- G1)! %na din caracteristicile noastre creHtineHti- unul din semnele care ne deosebeHte- care ne sin7ulari@ea@ă- este ;aptul că nu mai sim?im nevoia să ne temem de
Pa7ina 1G0

satana8 NIar celor ce vor crede- le vor urma aceste semne8 Bn numele Meu- demoni vor i@7oni- Bn limbi noi vom 7răiO (Marcu 1C- 1E)! Relatarea din Marcu (A- 1-1=) re;eritoare la le7iunile de diavoli pe care Iisus le-a exorci@at dintr-un om Bndrăcit Hi care au intrat Bntr-o turmă de porci- care s-a aruncat de pe deal Bn mare Hi s-a Bnecat- este de un interes special! &ste o scenă care- la prima vedere- e 7reu de Bn?elesP dar- de ;apt- este cât se poate de limpede! 'u este o ale7orieP cu adevărat demonii se a;lau acolo! Iisus este con;runtat cu un rău care BHi spune sin7ur legiune- Npentru că suntem mul?iO! &i sunt conHtien?i de puterea cu care sunt Bn;runta?i Hi cer Bndurare Hi permisiunea de a mer7e Bn altă parte! Iisus le Bn7ăduie să intre Bntr-o turmă de porci din apropiere! Aceasta se aruncă Bn mare- să moară- nu pentru că Iisus a dorit asta- ci pentru că răul este autodistructiv! Răul distru7e orice atin7e Hi- Bn cele din urmă- se distru7e pe sine BnsuHi! "istemele despotice materialiste s;ârHesc Bn de@astru aducând ;oamea Bn marile ?ări producătoare de cereale peste care domnesc- nu pentru că doresc ;oametea- ci pentru că sămân?a corup?iei se a;lă Bn BnsăHi răutatea sistemului! Aceia Bn care intră diavolul sunt cei pe care el Bi Bmpin7e Bn cele din urmă Bn oceanul disperării- până când el BnsuHi nu mai are unde se duce- decât mai adânc- Bn abisul propriei sale ne;ericiri! Iisus 3ristos cunoaHte s;ârHitul "atanei- pentru că l-a Htiu de la Bnceput Hi l-a vă@ut că@ând8 NAm vă@ut pe satana ca un ;ul7er că@ând din cerO ($uca 10- 1K)! &ste o re;erin?ă la vi@iunea lui Isaia8 N2um ai că@ut tu din ceruri- stea strălucitoare- ;ecior al dimine?iiO (Isaia 1G- 1.-1E)! %nii comentatori au vă@ut Bn aceste cuvinte un stri7ăt de trium; din partea lui Iisus- când ucenicii s-au Bntors victorioHi dintr-o misiune Bn care exorci@aseră du9urile rele! #ar un stri7ăt de biruin?ă nu-$ caracteri@a pe Iisus! &ste cu mult mai mult o neclintită a;irmare a unui ;apt care pentru noi nu este o dovadă de credin?ă supersti?ioasă- ci de adevărată cunoaHtere!

Pa7ina 1G1

0( Bucuria în#eril.r

#upă ce a spus cele două splendide parabole despre oaia cea pierdută Hi dra9ma de ar7int ($uca 1A- 1-10)- Iisus a ;ăcut această analo7ie8 N*ic vouă- aHa se ;ace bucurie Bn7erilor lui #umne@eu pentru un păcătos care se pocăieHteO ($uca 1A- 10) n7erii se bucură Hi ne primesc pe ;iecare dintre noi- care ne pocăim! 2e plin de dra7oste este cuvântul de bun venit- cu mult mai 7eneros- cuprin@ător Hi puri;icator decât orice Bmpăcare omenească! 1 altă interpretare a acestor două parabole este că cele 99 de oi sau cele 9 dra9me de ar7int sunt Bn7erii acelor lumi care n-au că@ut Hi nu au nevoie de mântuire! #ar oaia pierdută este lumea noastră- pentru care 3ristos le-a părăsit pe toate celelalte ca să vină s-o caute- Ndra9maO rătăcită pentru a cărei mântuire Mi-a dat via?a! 2redin?a Bn ";in?i Bn7eri Hi Bncrederea Bn Bn7erul pă@itor ;ac indiscutabil parte din Bnvă?ăturile lui #umne@eu Iisus 3ristos! 2uvintele $ui Lusti;ică Bncrederea noastră Bn ei Hi validea@ă ru7ăciunea noastră smerită8 N n7er al lui 3ristos- pă@itorul meu cel s;ânt- acoperitorul su;letului Hi al trupului meu- ro7u-te luminea@ă-mi această @i Hi de toată viclenia vrăLmaHului mă i@băveHteP povă?uieHte-mă Bnspre tot lucrul bun Hi aHea@ă-mă pe calea mântuirii! AminO (din 2artea 1rtodoxă de Ru7ăciuni)!

Pa7ina 1G.

)fârșitul și n.ul înce4ut

'( ,%etsi&ani

Pe măsură ce misiunea $ui se apropia de s;ârHit- "-a a;lat con;runtat din nou Ii mai intens ca Bnainte cu primele ispite pe care le biruise Bn pustie! 'u trebuie să uităm cuvintele criptice ce Bnc9eie acel episod8 NMi diavolul- s;ârHind toată ispita- s-a Bndepărtat de &l- până la o vremeO ($uca G- 1=)! "atana Hi-a continuat atacurile Bn diverse moduri8 ispita puterii i-a ;ost adesea propusă lui Iisus- uneori impusă cu ;or?a8 N2unoscând deci Iisus că vor veni să-$ ia cu sila- ca să-$ ;acă re7e- "-a dus iarăHi Bn munte- &l sin7urO (Ioan C- 1A)! Mtim că Iisus a luptat neBncetat Bmpotriva răului sub toate ;ormele- dar acumla s;ârHit- toate puterile răului s-au adunat Bntr-un mare e;ort- urmărind o distru7ere ;inală! #e această dată- spre deosebire de vremea naHterii "ale- n-a apărut nici un Bn7er care să-i spună să ;u7ă! #e data aceasta trebuia să ;acă ;a?ă Bncercării sin7ur- pentru că acum- prin moartea "a- avea să mântuie lumea Hi să câHti7e coroana slavei! Putea să c9eme Bn7erii Bn aLutorul "ău- dar a Bndepărtat acest 7ând8 N"au ?i se pare că nu pot să-$ ro7 pe )atăl Meu Hi să-Mi trimită acum mai mult de douăspre@ece le7iuni de Bn7eriVO (Matei .C- A=)! Prietenii "ăi pământeHti aveau să-$ părăsească Hi pe prietenii "ăi cereHti nu Bi va c9emaX Putem Bn?ele7e bine cuvintele "ale s;âHietoare8 NAcum su;letul Meu e tulburat- Hi ce voi @iceV Părinte- i@băveHte-Mă de ceasul acesta! #ar pentru aceasta am venit Bn ceasul acestaO (Ioan 1.- .E)! Pentru asta se născuse- ;usese salvat din mâinile lui Irod- ;usese adus Bnapoi din &7ipt- crescuse Bn Bn?elepciune- ;usese bote@at- sluLiseBnvă?ase oamenii Hi Bi tămăduise8 toate acestea pentru a-l mântui pe om Hi pentru a s;ărâma
Pa7ina 1G=

puterea satanei8 NAcum este Ludecata acestei lumiP acum stăpânitorul lumii acesteia va ;i aruncat a;ără! Iar &u- când Mă voi Bnăl?a de pe pământ- Bi voi tra7e pe to?i la MineO ( Ioan 1.- =1-=.)! Aici- Bn câteva cuvinte- avem totul re@umat8 stârpirea oricărui rău prin ultima "a Lert;a! Această Lert;a n-a ;ost o;erită @adarnic- pentru ca să distru7ă ceva ce nu existaX Atât de preocupa?i suntem să urmărim Bnvă?ătura lui Iisus- Bncât avem tendin?a să interpretăm 7reHit s;ârHitul- ;ără de care Bnvă?ătura "a ar ;i asemenea Bnvă?ăturilor atâtor oameni captivan?i- interesan?i- lumina?i mai Bnainte Hi de atunci Bncoace - Bnvă?ături minunate- ;ără Bndoială- dar nu dătătoare de via?ă! 29iar Bnlăturarea prin?ului acestei lumi a ;ost ra?iunea Bntrupării "aleP Hi de asemenea- ra?iunea mor?ii "ale Bn ;orma Bn care s-a produs8 N#acă trupul "ău s-ar ;i Bmbolnăvit Hi cuvântul l-ar ;i părăsit Bn această credin?ăcât de nepotrivit ar ;i ;ost! &l- care a vindecat trupurile altora- să ne7liLe@e propria-i sănătateV 2um ar ;i ;ost cre@ute minunile "ale- vindecările- dacă ar ;i ;ost ast;elV ApoiiarăHi să presupunem că- ;ără vreo boală- ar ;i tăinuit trupul "ău undeva Hi apoi deodată să reapară Hi să spună că a Bnviat din mor?i! Ar ;i ;ost privit mai curând ca un povestitor de basme! Mi pentru că n-ar ;i existat mărturia mor?ii $ui- nimeni n-ar ;i cre@ut Bn Bnvierea "a! "au cum ar ;i putut ;i declarate s;ârHitul mor?ii Hi victoria asupra ei- dacă #omnul n-ar ;i ;ăcut ca moartea să se petreacă Bn ;a?a tuturor- ca prin trupul său nestricăcios să dovedească de aici Bnainte că moartea a ;ost des;iin?ată Hi 7olită de con?inut!!! Moartea a venit Bn trupul "ău- aHadar- nu de la sine- ci prin ac?iune vrăLmaHă- ast;el ca Mântuitorul să poată des;iin?a de;initiv moartea- sub orice ;ormă i-ar ;i ;ost ea o;erită!!! 2um ne-ar ;i putut c9eama dacă n-ar ;i ;ost răsti7nit- pentru că numai pe cruce un om moare cu bra?ele desc9iseV #in nou- vă@du9ul este s;era diavolului- acest duHman al rasei noastre carecă@ut ;iind din cer- Bncearcă Bmpreună cu celelalte du9uri rele- care au participat la neascultarea sa- să ?ină su;letele departe de adevăr Hi să oprească creHterea acelora care Bncearcă să-$ urme@e!!! #ar #omnul a venit să alun7e diavolul Hi să cure?e vă@du9ul Hi să ;acă o cale pentru noi- sus- spre cer!!!O [";ântul Atanasie- ntruparea 2uvântului lui
Pa7ina 1GG

#umne@eu- translated b6 a Reli7ious o; 2!"!M!D! 'e5 SorT8 )9e Macmillan 2ompan619A1\! #acă ne-a ;ost dat ca exemplul lui Iisus să ne mântuiască Hi să ne ;ie de ;olos Bn propria noastră BncleHtare individuală cu răul Hi moartea- atunci el trebuie să devină relevant pentru ;iecare dintre noi! Pentru ca exemplul "ău să ;ie real- trebuia să-Mi supună puterea divină luptei Hi măr7inirii omeneHti Hi să-Mi plece voin?a "a omenească Bn ;a?a voin?ei "ale divine! 'umai pe măsură ce Bncepem să Bn?ele7em această pro;un@ime a tainei- reali@ăm imensa sin7urătate a patimilor Hi a ceasurilor din F9etsimani! 'u e de mirare că sudoarea "a era ca picăturile de sân7e! )rupul muritor al lui Iisus nu voia să moarăP iubitoarea "a inimă omenoasă nu putea Bndura trădarea prietenilor "ăi! 2a #umne@eu- avea deplina cunoaHtere a păcatului lumii- pentru care urma să moară! )oată mâ9nirea omului- de până la &l Hi după aceea Hi-o asumase Bn acel ceas! "-a ru7at să treacă pa9arul de la &l Bn acea ultimă Hi teribilă luptă cu o durere nemăsurată- pe care numai #umne@eu o putea cunoaHte- Bn?ele7ând Bn7ro@itoarea ticăloHie de care era capabil omul! A implorat pe cei mai apropia?i Hi dra7i prieteni- pe care-i avea- să ve79e@e cu &l- să nu-$ lase sin7ur! #ar ei erau obosi?i! Mi nici nu le era dat atunci să-Hi dea seama de pro;un@imea mâ9nirii lui Iisus Hi intensitatea cu care dorea un alt s;ârHit- nu pentru &l BnsuHi- ci pentru om! #e două ori "-a Bntors la Bnso?itorii "ăi- căutând parcă Bntărire- o cale de ieHire- Ndar ei dormeauO! '-a existat decât un sin7ur răspuns8 NPărintele Meu- dacă nu este cu putin?ă să treacă acest pa9ar- ca să nu-l beau- ;acă-se voia )aO (Matei .C- G.)! 2a să nu-l beauX Aici era solu?ia! 'ici o mâ9nire nu e biruită- nici o durere vindecată- nici un de@astru nu poate ;i Bnlăturat- până ce cupa amărăciunii nu e sorbită până la ;und! ncă odată- Hi pentru ultima oară- Bn7erii $-au sus?inut Bn c9inul aHteptăriiP Bn acel ceas- Bntre7ul destin al omului atârna Bn balan?ă! Da accepta Iisus pa9arulV Mai era Bncă timp să-l respin7ă! Iuda nu-i dăduse Bncă sărutul trădării! n?ele7ând cu o
Pa7ina 1GA

atotvă@ătoare claritate Bntrea7a imensitate a răspunderii "ale- intolerabila povară a durerii lumii- Iisus Hi-a plecat capul8 N'u voia Mea- ci a )a să se BmplineascăO ($uca ..- G.)! n timp ce se ru7a Bn a7onie- N%n Bn7er din cer s-a arătat $ui Hi-$ BntăreaO ($uca ..- G=)! 1dată lupta terminată Hi ispitirea Bnlăturată- Bn7erii puteau să se adune Bn Lurul $ui- să-$ Bntărească Hi să-$ BncuraLe@e să mear7ă ;ără Hovăială pe acest drum teribilpe care Hi-l alesese! MarHul trium;ător pornise - calea Bmpărătească ;usese desc9isă! 'imeni Bn acea clipă n-a recunoscut Bn Nomul dispre?uit!!! Hi cel din urmă dintre oameniom al durerilor Hi cunoscător al su;erin?eiO (Isaia A=- =) pe Re7ele "laveiX #ar Bn7erii- daX #oar Bn plecăciune Hi tăcere- ;ără cuvinte- Bn ine;abilă contempla?ie- putem Bntr-adevăr comenta pre@en?a Bn7erilor Bn acel ceas al supremei Bncercări! n Frădina &denului- Adam trădase neamul omenesc- Bn 7rădina F9etsimani- Iisus Bl mântuia!

Pa7ina 1GC

*( ,.l#.ta

#eHi nu citim nimic despre Bn7erii buni sau răi de la locul răsti7nirii- Bn lumina celor petrecute Bnainte- ne putem cu 7reu Bndoi că ei n-ar ;i ;ost pre@en?i! ntr-un ultim e;ort- pentru a câHti7a o bătălie deLa pierdută- satana s-a străduit să aLun7ă la Iisus prin batLocurile mul?imii amatoare de sen@a?ii- care se Bmbul@ea Bn Lurul 2rucii! N3ristos- re7ele lui Israel- să se coboare de pe cruce- ca să vedem Hi să credemO (Marcu 1A- =.)! 2u perspicacitate diavolească- satana a intrat Bntr-unul din cei ce su;ereau cu Iisus! N#acă )u eHti 3ristos- mântuieHte-)e pe )ine nsu?i Hi pe noiO ($uca .==9)! Aceasta era doar o repetare a primei ispitiri din pustiu! Iisus a răspus doar ru7ându-se )atălui "ău Hi supunându-se le7ii cărnii- pe care Hi-o asumase! Arta creHtină- de-a lun7ul secolelor- a pictat Bn7erii plutind deasupra 2rucii Hiputem presupune că- Bn adevăr- ei erau pre@en?i Hi $-au Bnso?it pe #omnul lor- c9iar când a coborât Bn iad- ca să-i elibere@e pe cei ce erau acolo- ?inu?i pri@onieri! &xistă credin?a con;orm căreia 2rucea a ;ost Bn;iptă acolo unde a crescut pomul cunoaHterii! 'e putem duce cu 7ândul mai departe Hi să credem că ea a ;ost ;ăcută din acelaHi lemn cu pomul8 N2ă unde este multă Bn?elepciune este Hi multă amărăciune- Hi cel ce BHi Bnmul?eHte Htiin?a BHi sporeHte su;erin?aO (&cclesiastul 1- 1K)- spune pro;etul- Hi nu ne-a spus Iisus să ne luăm crucea Hi să-i urmămV ntr-adevăr- Bntrea7a cunoaHtere lumească pe care am acumulat-o- abia dacă ne-a ;ăcut mai ;erici?i sau abia dacă a trans;ormat pământul Bn paradis! #ar acum- doar Bncărcându-ne cu 7reutatea cunoaHterii noastre ne putem Bntoarce de unde am plecat- pentru a re7ăsi acea bucurie pe care nimeni nu ne-o poate luaHi ast;el- cu adevărat- să ;im e7ali cu Bn7erii! 2ercul s-a Bnc9is Bn Bntre7ime!

Pa7ina 1GE

N2ăci- precum Bn Adam to?i mor- aHa Hi Bn 3ristos to?i vor BnviaO (1 2orinteni 1A- ..)! n7erii care odinioară i-au alun7at pe Adam Hi &va din rai- desc9id acum uHa pentru Bntoarcerea lor!

-( Piatra

2ine a dat piatra la o parteV Aceasta este Bntrebarea la care cei necredincioHi nu pot răspunde Bn mod satis;ăcător! )oate ar7umentele- aduse pentru a in;irma Bnvierease poticnesc de piatra care pecetluia mormântul lui Iisus! ntr-un e;ort de a micHora uriaHul eveniment al Bnvierii- s-a ;ăcut mare ca@ de micile di;eren?e din cele G &van79elii! #ar ;ără ;olos- pentru că ;aptele esen?iale sunt aceleaHi- Bn toate! '-a ;ost 7ăsit nici un a7ent omenesc care să poată da piatra la o parte8 nici atunci- nici după două mii de ani de investi7ări- dispute Hi de căutări Htiin?i;ice! 2ele G &van79elii ne spun cum atunci când s-au ivit @orile Bn Ierusalim;emeile care-$ sluLiseră pe #omnul Bn misiunea $ui s-au 7răbit spre mormânt- ca să Bndeplinească ultimele ritualuri de Bmbălsămare- Bntrerupte vineri seara- din cau@a apropierii "abatului8 NMi @iceau Bntre ele8 2ine ne va prăvăli nouă piatra de la uHa mormântuluiVO (Marcu 1C- =)! 'u este de mirare că s-au Bnspăimântat Hi au aLuns repede la conclu@ia că vreun duHman ;urase trupul iubit al #omnului! +ariseii au avut acelaHi 7ând- doar din alt punct de vedere! &i s-au temut ca nu
Pa7ina 1GK

cumva prieteni ai lui Iisus să ;i luat cu ei trupul Hi să pretindă apoi că a Bnviat din mor?iP de ;apt- ei l-au implorat pe Pilat să pună pa@ă la mormânt- ca să prevină o asemenea eventualitate! Aceste străLi erau cei care- după cum ne spune Matei- l-au vă@ut pe Bn7er dând piatra la o parte8 NMi iată s-a ;ăcut cutremur mare- că Bn7erul #omnului- coborând din cer Hi venind- a prăvălit piatra Hi Hedea deasupra ei! Mi Bn;ă?iHarea lui era ca ;ul7erul Hi Bmbrăcămintea lui albă ca @ăpada! Mi de ;rica lui s-au cutremurat cei ce pă@eau Hi s-au ;ăcut ca mor?iO (Matei .K- .-G)! N n7erul nvierii a ;ost un mesa7er al puterii8 un cutremur a @7uduit pământul Hi mâinile Bn7erului au putut rosto7oli cu uHurin?ă piatra masivă! n7erul a ;ost un mesa7er al cură?iei8 el a ;ost ca un ;ul7er Bn descoperirea luminii Hi ca @ăpada Bn Ludecata sa despre Bntunecimea ;aptelor omeneHti! A bă7at 7roa@a Bn inimile oamenilor Hi i-a amu?itO [Feor7e A! >uttricT- N&xposition on t9e ResurrectionO in )9e InterpreterYs >ible- vol DII- p! C1C\! 1amenii de pa@ă au ;ost mitui?i ca să tacă- ori să răspândească ideea cum că Apostolii au ;urat trupul lui Iisus! #ar Apostolii BnHiHi erau Bntrista?i- Hi nici nu se 7ândeau la aHa ceva! &i nici măcar n-au Bnso?it ;emeile la mormânt! 'e putem ;oarte bine Bnc9ipui cât de uimite au ;ost ;emeile Hi cât de alarmate! ncă o dată Bn7erul ;oloseHte cuvintele ce revin ca un veHnic re;ren de-a lun7ul Bntre7ii "cripturi8 N'u vă teme?iO! 2uvinte pline de duioHie Hi Bn?eles- pe care mereu- mereu- Bn7erii le ;olosesc ca să liniHtească spaimele oamenilor! 2u atât mai mult cât de alinătoare au ;ost aceste cuvinte când ;emeile- cuprinse de cea mai autentică ;rică au privit Bn mormântul 7ol- cum li s-a părut acesta Bnainte să-i @ărească pe Bn7eri8 NMi au vă@ut doi Bn7eri Bn veHminte albe He@ând- unul către cap Hi altul către picioare- unde @ăcuse trupul lui IisusO (Ioan .0- 1.)! #upă ";ântul Matei- era unuldupă ";ântul $uca Hi ";ântul Ioan erau doi! N#e ce căuta?i pe cel viu printre mor?iO ($uca .G- A)! Ast;el au Bntrebat Bn7erii- Bn cuvinte care au răsunat prin secole ca una din cele mai importante Bntrebări puse vreodată omului! n impactul teribil al momentului- nu trebuie să ;im surprinHi că ;emeile n-au vă@ut toate exact acelaHi lucru Hi nici nu l-au relatat la ;elX Pe

Pa7ina 1G9

de altă parte- evenimentul a ;ost scris mult mai târ@iu! 1ricum- ce a putut ieHi la lumină cu desăvârHire- mani;estându-se cu claritate- este mormântul 7ol Hi pre@en?a Bn7erilor! n7erii anun?ă Bnvierea- aHa cum vestea naHterii lui 3ristos a ;ost au@ită Bn vestirea lor8 N2ăci- iată- vă binevestesc vouă bucurie mare- care va ;i pentru tot poporulO ($uca .- 10)P acum- desi7ur- mesaLul aduce mai multă bucurie Hi este mai bine Bn?eles8 NA Bnviat!!! mer7e?i repede Hi spune?i apostolilorXO (Matei .K- C-E)! )ot timpul- Bn7erii $-au BnconLurat pe #omnul pe pământ- c9iar dacă pre@en?a lor nu era totdeauna vi@ibilă- dar Bn orele 7lorioase s-au arătat acelora care meritau să-i vadă! ";in?ii Bn7eri sunt parte din slava lui Iisus- aHa cum este Hi aura "a! Frăbi?i să simpli;icăm lucrurile- ca să-$ coborâm la nivelul nostru Hi insistând mai mult pe umanitatea "a- tindem să uităm că niciodată n-a Bncetat să ;ie #umne@eu Hi- prin urmarenu s-a despăr?it de Bn7erii "ăiP Iisus este Bntotdeauna cu noi aHa cum a promis8 NMi iată- &u cu voi sunt Bn toate @ilele- până la s;ârHitul veacurilorO (Matei .K- .0)! AHa cum noi stăm Bn pre@en?a $ui Hi Bn7erii stau la ;el! AHa cum au dat la o parte piatra ce pecetluia mormântul- tot aHa Bndepărtea@ă de la noi obsacolele ce ne Bnc9id drumul spre adevăr! "trânHi- laolaltă- tăcu?i Bn ;iecare noapte de PaHti- lăsăm Bn urma noastră biserica Bntunecată- mer7ând Bn procesiune Bn Lurul ei- cu luminările aprinse- Bn timp ce cântăm cu solemnitate8 N nvierea )a- 3ristoase- Bn7erii o laudă Bn ceruri Hi pe noi pe pământ ne BnvredniceHti cu inimă curată să )e slăvimO! AHa cum am ;ăcut-o de-a lun7ul veacurilor- revenim pe urmele paHilor acelor ;emei credincioase care- Bn acea primă diminea?ă de PaHti- s-au Bntors cu teamă Bn su;lete- Bn căutarea mormântului iubit! 2a Hi ele- stăm Bn ;a?a uHilor Bnc9ise- aHteptând! +ără voie- inima tresaltă- după cum- atunci când citim ";ânta &van79elie- cuvintele i@bucnesc puternic Bntr-un stri7ăt de bucurie8 N3ristos a BnviatXO! Preotul bate la uHă8 N#esc9ide?i por?ile pentru mpăratul "laveiO! %Hile se desc9id- luminările sub?iri- aprinse- trans;ormă biserica 7oală Bntr-o mare de luminăPa7ina 1A0

tămâia mirosind a tranda;iri se Bnal,ă- mormântul este 7ol- dar slava lui #umne@eu este pre@entă! N3ristos a BnviatX Adevărat a BnviatXO! Răsună din ;iecare piept- Bn timp ce credincioHii se Bntorc Bn biserică pentru a-Hi exprima bucuria Hi a-Hi cânta cântecul de laudăP noi pe pământ- Hi Bn7erii Bn Bnalturi- Bntr-un sin7ur 7las al credin?ei Hi al unei cunoaHteri inatacabile! N3ristos a Bnviat- a Bnviat din mor?iXO!

0( Înălţarea și a :.ua $enire

)imp de G0 @ile de la nviere- Iisus a mers printre prietenii "ăi- a ;ost vă@ut de ei- a vorbit cu ei- a cinat cu ei- a călătorit cu ei- i-a Bnvă?at multe taine privind mpără?ia lui #umne@eu- a ;rânt pâinea Hi le-a Bncredin?at sarcina misionară Hi Bmputernicirea lor apostolică! 29iar Hi atunci- apostolii sperau Bntr-un alt miracol care să restaure@e domnia lui Israel- atunci Hi acolo! 2u răbdare- Iisus le spunea din nor că timpul Hi anotimpurile sunt Bn mâna lui #umne@euP de aLuns că ";ântul #u9 va ;i printre ei8 NMi acestea @icândpe când ei priveau- "-a Bnăl?at Hi un nor $-a luat de la oc9ii lor! Mi privind ei- pe când &l mer7ea la cer- iată doi bărba?i au stat lân7ă ei- Bmbrăca?i Bn 9aine albe- care au Hi @is8 >ărba?i 7alileeni- de ce sta?i privind la cerV Acest Iisus care "-a Bnăl?at de la voi la cerast;el va Hi veni- precum $-a?i vă@ut mer7ând la cerO (+aptele Apostolilor 1- 9-11)! &xistă o ;rumoasă icoană rusească a acestei scene- Bn care cele două ;i7uri albe- s;in?ii n7eri- se amestecă Bn mul?imea discipolilor! &a exprimă- aHa cum cuvintele nu pot exprimaintimitatea acelui moment! &ste o pictură care inspiră bucurie Hi respect- care s-ar cuveni
Pa7ina 1A1

să ne ;ie adesea pre@entă Bn minte- pentru că Bntotdeauna Bn7erii sunt cu noi când privim Bn Bnalt Hi-$ adorăm pe Iisus 3ristosX Maica #omnului- apostolii Hi cei doi Bn7eri privesc Bnspre Bnalt- către cer- unde Iisus este deLa aHe@at pe tron- vestind a doua venire! n7erii l poartă Bn Bnalturi Bntr-un arc de lumină- aIa cum $-au vă@ut Isaia Ii Ie@ec9iel Bn vi@iunea lor despre #umne@eu! Iisus cel preaiubit este 3ristos- mpăratul plin de putere- Pantocrator- Judecătorul temutbinecuvântând poporul Hi Bncredin?ându-$ de iubirea $ui nestrămutată Hi milostivirea "a! n7erii $-au Bnso?it pe #omnul la ceruri Bntr-un nor de slavă8 N"uitu-"-a #umne@eu Bntru stri7are- #omnul Bn 7las de trâmbi?ăO (Psalmi GC- A)! $a por?ile cerului ei au stri7at8 NRidica?i- căpetenii- por?ile voastre Hi vă ridica?i por?ile cele veHnice Hi va intra mpăratul slavei! 2ine este acesta- mpăratul slaveiV #omnul 2el tare Hi puternic- #omnul 2el tare Bn ră@boi! Ridica?i- căpetenii- por?ile voastre Hi vă ridica?i por?ile cele veHnice Hi va intra Bmpăratul slavei! 2ine este acesta mpăratul slaveiV #omnul puterilor! Acesta este mpăratul slaveiO (Psalmi .=- E-10)! Ast;el- +iul 1mului intră ca să poată sta la dreapta lui #umne@eu8 NPe acesta (mâna dreaptă) #umne@eu a lucrat-o Bn 3ristos- sculându-$ din mor?i Hi aHe@ându-$ de-a dreapta "a- Bn ceruriO (&;eseni 1- .0)! "ă nu se cree@e Bn mintea noastră vreo con;u@ie din cau@a ;rumuse?ii limbaLului simbolic- ci să căutăm să-l Bn?ele7em corect! N2um ar putea ca &l- care nu e măr7init- să aibă o mână dreaptă limitată la un loc! Mâna dreaptă Hi mâna stân7ă Bnseamnă ceva măr7init! #ar noi Bn?ele7em dreapta )atălui ca ;iind slava Hi cinstea dumne@eirii- Bn care +iul lui #umne@eu exista ca #umne@eu Bnaintea tututor timpurilor Hi din aceeaHi esen?ă cu )atăl Hi Bn ;inal devine carne- locuieHte un trup- carnea $ui participând la slavă! Pentru că doar &l- cel Bntrupat este adorat Bntr-o sin7ură iubire de către Bntrea7a crea?ieO [";ântul Ioan #amasc9inul- &xpunere a credin,ei ortodoxe (#o7matica)- >ooT IDcapitolul .- pa7! EG in 'icene and Post-'icene +at9ers ("eries )5o)- Dol! I^- Frand Rapids- Mic9i7an8 Um >! &erdmans Publis9in7 2o!- 19AA\!
Pa7ina 1A.

Prin ;aptul năl?ării #omnului Hi a puterii "ale mântuitoare- NomulO este Hi el Bnăl?at- cu &l Hi prin &l- Hi poate ;i aHe@at c9iar printre Bn7eri! Mai presus de toatePreacurata +ecioară Maria- Maica #omnului- este mai presus decât 9eruvimii Hi sera;imiiHi pe drept este numită Re7ina 2erului! Rolul ;inal al ";in?ilor Bn7eri Bn destinul oamenilor va ;i la Parusie sau la a #oua Destire! Pentru această credin?ă deosebită 7ăsim multe Hi clare re;erin?e Bn 'oul )estament! Iisus descrie ast;el a #oua "a Denire8 NDor vedea pe +iul 1mului venind pe norii cerului cu putere Hi cu slavă multă! Mi va trimite pe Bn7erii "ăi cu sunet mare de trâmbi?ă Hi vor aduna pe cei aleHi din cele patru vânturi- de la mar7inile cerurilor până la celelalte mar7iniO (Matei .G- =0-=1)! #upă parabola "a cu cele 10 ;ecioare Hi cea a talan?ilor- Iisus dă din nou o descriere a celei de-a doua veniri8 N2ând va veni +iul 1mului Bntru slava "a- Hi to?i s;in?ii Bn7eri cu &l- atunci va Hedea pe tronul slavei "aleO (Matei .A=1)! Pe ";ântul Pavel Bl liniItea 7ândul Bntoarcerii trium;ale a lui Iisus 3ristos- iar orice creHtin credincios va ;i cuprins Bn acelaHi nor- pentru a-$ Bntâmpina pe #omnul la c9emarea Ar9an79elului! NPentru că nsuHi #omnul- Bntru poruncă- la 7lasul ar9an79elului Hi Bntru trâmbi?a lui #umne@eu- "e va po7orB din cer- Hi cei mor?i Bntru 3ristos vor invia Bntâi! #upă aceea- noi cei vii- care vom ;i rămas- vom ;i răpi?i- Bmpreună cu ei- Bn nori- ca să Bntâmpinăm pe #omnul Bn vă@du9- Hi aHa pururea vom ;i cu #omnulO (1 )esaloniceni G1C-1E)! $a răsti7nire to?i plân7eau- dar aHa cum le ;ă7ăduise Iisus8 NBntristarea voastră se va pre;ace Bn bucurieO (Ioan 1C- .0)- aHa s-a Hi Bntâmplat8 la Bnăl?are- Bn momentul despăr?irii pământeHti de &l- Apostolii s-au bucurat! Parusia (a doua venire) va ;i Bn viitor- când vom vedea slava deplină a lui #umne@eu Hi a cetelor cereHti! Până atunci- Bn7erii Hi ar9an79elii sunt aici printre noipentru că ei sunt ;ra?i ai noHtri mai mari- pă@indu-ne- Bnvă?ându-ne- bucurându-se Hi Bntristându-se cu noi- dar- mai presus de orice- ampli;icând corul adorării noastre!
Pa7ina 1A=

N#e aceea- cu Bn7erii Hi ar9an79elii Hi cu toate cetele cereHti- slăvim Hi cântăm preacinstit numele )ău- mai ales lăudându-)e Hi @icând8 ";ânt- ";ânt- ";ânt #omnul #umne@eul oHtirilor cereHti- cerul Hi pământul sunt pline de Mărirea )aP slavă (ie #oamne- 2el Prea Bnalt- AminO - (2artea de ru7ăciuni @ilnice)!

Pa7ina 1AG

În#erii în Biserica Pri&ară

'( )fântul Petru 2i )fântul !.an

";ântul $uca- istoricul demn de Bncredere- porneHte relatarea +aptelor Apostolilor Bn;ă?iHând Bnceputurile >isericii creHtine cu cele G0 de @ile ale arătării lui Iisus prietenilor "ăi- Bntre nviere Hi năl?are! #e-a lun7ul acestor G0 de @ile- #omnul i-a Bnvă?at pe cei ce-$ urmau o mul?ime de lucruri- despre mpără?ia lui #umne@eu- de@văluindu-le Hi cele ce nu ;useseră scrise- dar care au continuat să trăiască Bn inima >isericii Hi au ;ost transmise din 7enera?ie Bn 7enera?ie prin ";ânta )radi?ie! năl?area n-a produs o ruptură de;initivă a le7ăturii lui Iisus cu Apostolii "ăi8 Bn mod vi@ibil- &l "-a Bnăl?at la cer Ndar Bn mintea lor &l era mereu pre@entO [";ântul Fri7orie de '6ssa- 1ratio 2atec9etica- =.- as cited in Robert Pa6ne- )9e 3ol6 +ire- 'e5 SorT8 3arper and >rot9ers- 19AE- pa7! 1G9]! n momentul Bn care Iisus le-a dispărut din vedere- Apostolii au reali@at pre@en?a s;in?ilor Bn7eri Bn miLlocul lor Hi au rămas conHtien?i de aceasta de-a lun7ul vie?ii lor misionare! n7erii Bnso?esc activită?ile s;in?ilor de la Bnceputuri Hi până a@i! Astă@i- ne Bndoim de apari?iile Bn7erilor până la a nu mai crede deloc Bn ele! +ără Bndoială- 7ăsim Bntâmplări Bn +aptele Apostolilor- pentru care nu există aHa-@isa explica?ie ra?ională! ntâmplările au ;ost reale- acesta-i un ;apt de netă7ăduit Hi- Bn a;ară de ca@ul Bn care nu suntem pre7ăti?i să-l credem pe ";ântul $uca- trebuie să-l urmăm Hi să ne Bncredem Bn relatarea lui! Ascultând ultima poruncă a lui Iisus de pe Muntele Măslinilor Hi Bn mare măsură ;iind BncuraLa?i de cuvintele Bn7erului- Apostolii s-au Bntors bucuroHi la Ierusalim!
Pa7ina 1AA

Acolo trebuiau să aHtepte coborârea ";ântului #u9 asupra lor! Mica ceată de oamenialtădată atât de Bnspăimântată- devine o ;or?ă vie Hi de nebiruit! #upă Rusalii- plini de curaL Hi ;ără teamă- oamenii acestei cete s-au ridicat Hi $-au propovăduit pe Iisus 3ristos#omnul Bnviat- unei lumi uimite- neBncre@ătoare Hi tot mai ostile! #eHi dispre?ui?i Bn cercurile Bnalte- ei au convertit destulă lume- mai ales din cau@a multor semne Hi minuni ce s-au produs! Mult Bnainte ca lumea pă7ână o;icială să ia notă de această Bnaltă preo?ie evreiască Hi partida saduc9eilor- sperând să-i Bnspăimânte pe cei ce-$ urmau pe Iisus- Bl arestaseră pe Petru Hi Ioan! "inedriul le-a inter@is să predice - o 9otărâre pe care Apostolii n-au luat-o Bn seamă Hi- Bn consecin?ă- au ;ost din nou persecuta?i Hi arunca?i Bntr-o Bnc9isoare bine pă@ită! Mai târ@iu când senatul poporului lui Israel a trimis 7ăr@ile la Bnc9isoarea pentru ca Apostolii să ;ie aduHi Bnaintea lui spre a ;i Ludeca?i- spre stupoarea tuturor- Bnc9isoarea a ;ost 7ăsită 7oalăX 2ăpitanul 7ăr@ii templului Hi mai marele preot au ;ost ;oarte uimi?i de dispari?ia ucenicilor Hi cu atât mai mare le-a ;ost uimirea când i-au 7ăsit stând liniHti?i Bn templu- Bnvă?ând poporul! 2e s-a BntâmplatV ";ântul $uca o spune pe scurt8 NIar un Bn7er al #omnului- Bn timpul nop?ii- a desc9is uHile temni?ei Hi- sco?ându-i- le-a @is8 mer7e?i Hi- stând- 7răi?i poporului Bn templu toate cuvintele vie?ii acesteiaO (+aptele Apostolilor A- 19-.0)! 'u se mai dă nici o explica?ie! Apostolii BnHiHi nu par să ;i privit această inteven?ie ca miraculoasă- nici ca o evadare ci mai curând ca o Bnlăturare oportună a unui obstacol ce stătea Bn calea planului lui #umne@eu! n7erul i-a eliberat din Bnc9isoare- nu ca dintr-un pericolP din contră- i-a trimis să ;acă ;a?ă primeLdiei- predicând Bn vă@ul tuturor! &i mărturiseau via?a adevărată ca principiu viu- Hi nu ca un Nmod de via?ăO- ca via?ă transcendentală supra;irească Bnrădăcinată Bn noi prin >ote@ul 2reHtin- care ne Bn@estrea@ăaHa cum credem- cu un pă@itor ceresc! 2el care botea@ă se roa7ă pentru proaspătul bote@at8 NAdau7ă vie?ii lui(ei) un Bn7er luminosO!

Pa7ina 1AC

+ără să Bntrebe nimic- Apostolii au primit interven?ia Bn7erului Hi- ;ără e@itarel-au ascultat! &xistă un curaL plin de bucurie Bn această istorisire- o nuan?ă de Bndră@neală nepăsătoare- care te ;ace să @âmbeHtiP e ca Hi cum Petru Hi Ioan ar ;i participat dimpreună cu Bn7erul la o colosală 7lumă ;ăcută autorită?ilor- prin Bntoarcerea lor ca să predice Bn c9iar locul de unde ;useseră i@7oni?i cu ;or?a Bn @iua precedentăX #a- Apostolii s-au bucurat când au ;ost socoti?i demni să su;ere ruHine Bn numele lui Iisus 3ristos! Puterea lui #umne@eu asupra tuturor lucrurilor a ;ost atât de limpede pentru ei Hi- Bn plus- moartea le prileLuia atât de pu?ine temeri Bncât ei Hi-au putut permite să s;runte@e orice primeLdie!

*( Evadarea lui Petru
(+aptele Apostolilor 1.- =-1E)

n perioada unei reBnnoite- mult mai intense Hi virulente persecu?ii a celor care Bn acel timp Bncepuseră să ;ie cunoscu?i drept creHtini- Petru a ;ost- Bncă o dată- Bntemni?at! Re7ele Irod tocmai a executat pe Iacov- ;ratele lui IoanP Petru a ;ost @vârlit Bn Bnc9isoarede data asta bine pă@it- ca să nu mai scape! n acest timp- cei plini de credin?ă se ru7au cu toată puterea pentru Petru8 N#ar când Irod era să-l scoată a;ară- Bn noaptea aceea Petru dormea Bntre doi ostaHi- le7at cu două lan?uri- iar Bnaintea uHii pa@nicii pă@eau temni?a! Mi iată Bn7erul #omnului a venit deodată iar Bn cameră a strălucit lumină! Mi lovind pe Petru Bn coastă- Bn7erul l-a deHteptat- @icând8 "coală-te de7rabăX Mi lan?urile i-au că@ut de la mâini! Mi a @is Bn7erul către el8 ncin7e-te Hi Bncal,ă-te cu sandalele! Zi el a ;ăcut asa! Zi i-a @is lui8 Pune 9aina pe tine Hi vino după mine! Mi ieHind- mer7ea după Bn7er- dar nu Htia că

Pa7ina 1AE

;apta Bn7erului este adevărată- ci i se părea că vede vedenie! Mi trecând de straLa Bntâi Hi de a doua- au aLuns la poarta cea de ;ier- care duce Bn cetate- Hi poarta s-a desc9is sin7ură! Mi ieHind- au trecut o uli?ă Hi Bndată s-a depărtat de el! Mi Petru venindu-Hi Bn sine- a @is8 Acum Htiu cu adevărat că #omnul a trimis pe Bn7erul "ău Hi m-a scos din mâna lui Irod- Hi din toate câte aHtepta poporul Iudeilor! Mi c9ib@uind- a venit la casa Mariei- mama lui Ioan- cel numit Hi Marcu- unde erau aduna?i mul?i Hi se ru7au! Mi bătând Petru Bn uHa de la poartă- o sluLnică cu numele Rodi- s-a dus să asculte- Hi cunoscând 7lasul lui Petru- de bucurie nu a desc9is uHa- ci aler7ând Bnăuntru- a spus că Petru stă Bnaintea por?ii! Iar ei au @is către ea8 Ai înne!unit! #ar ea stăruia că este aHa! Iar ei @iceau8 #ste îngerul lui! #ar Petru bătea mereu Bn poartă! Mi desc9i@ându-i- l-au vă@ut Ii au rămas uimi?i! Zi ;ăcându-le semn cu mâna să tacă- le-a istorisit cum l-a scos #omnul pe el din temni?ă! Mi a @is8 $estiţi aceasta lui acov şi fraţilor! Mi ieHind- s-a dus Bn alt locO ( +aptele Apostolilor 1.- C-1E)! 2itind această relatare- ea ne apare atât de adevărată- Bncât nu-i putem pune la Bndoială autenticitatea! Remarca oamenilor8 Neste Bn7erul luiO- indică probabil ;aptul că ;ra?ii BmpărtăHeau credin?a curentă potrivit căreia Bn7erul pă@itor era copia spirituală a celui pă@it- ;ăcând ast;el o distinc?ie vi@ibilă Bntre Bn7erul pă@itor Hi Bn7erul #omnului! Petru a ;ost scăpat de trimisul lui #umne@eu- nu de pă@itorul său personal! &vadarea s-a ;ăcut prin interven?ia directă a #omnului! n7erul pă@itor Bl aLută pe om Bn Bntreprinderile sale bune- răspunde voin?ei omului de dreptate- pe când Bn7erul #omnului ac?ionea@ă Bn a;ara ale7erii libere a omului- când acesta ascultă c9emarea lui #umne@eu! Petru- deHi Bn7reunat de oboseală Hi somn- cre@ând că participă la o vi@iune- s-a supus ;ără să Hovăie! ntotdeauna revenim la această le7e ;undamentală a vie?ii8 supunerea Bn ;a?a voin?ei lui #umne@eu! 1are nu din cau@a urec9ilor noastre moderne- atât de pu?in dispuse să asculte porunca lui #umne@eu- se Bntâmplă că oc9ii noHtrii Bi văd atât de rar pe mesa7erii "ăiV
Pa7ina 1AK

-( )fântul Atefan
(+aptele Apostolilor C- A-1AP E- A=)

";ântul Mte;an- diaconul- a ;ost primul martir creHtin! A ;ost o personalitate ieHită din comun- Bn@estrat cu un mare talent de or7ani@ator! A ;ost Hi un cărturar cosmopolit- bun cunoscător al "cripturilor- plin de curaL Hi de elocin?ă! n?elepciunea practică a lui Mte;an Hi puterea sa spirituală l-au pus Bn con;lict cu unii dintre evrei- care lau adus Bn ;a?a "inedriului- ?esând Bmpotriva lui ;alse mărturii! A;lat Bnaintea acu@atorilor săi- apărarea lui a ;ost limpede Hi curaLoasă- luând drept mărturie "cripturile! 2ând citim cu 7riLă apărarea sa- ne dăm seama că este Bntradevăr remarcabilă- dar ea ne va preocupa numai prin acele lucruri care privesc pe Bn7eribineBn?eles- pe ;undalul BnHiruirii tra7ice a pro;e?ilor Hi s;in?ilor pe care Israelul i-a repudiat secole de-a rândul- culminând cu Mesia! Dorbind despre Moise- Bntr-o re;erire clară la &xod (IeIirea) (=- .)- Mte;an con;irmă8 NMi după ce s-au Bmplinit G0 de ani- Bn7erul #omnului i s-a arătat Bn pustiul Muntelui "inai- Bn ;lacăra ;ocului unui ru7! Iar Moise- vă@ând- s-a minunat de vedenie- dar când s-a apropiat ca să ia seama mai bine- a ;ost 7lasul #omnului către el! Pe Moise acesta de care s-au lepădat- @icând8 N2ine te-a pus pe tine domn Hi LudecătorVO pe acesta la trimis #umne@eu domn Hi răscumpărător- prin mâna Bn7erului care i se arătase lui Bn ru7! Acesta este cel ce a ;ost la adunarea Bn pustie- cu Bn7erul care i-a vorbit pe Muntele "inai Hi cu părin?ii noHtri- primind cuvinte de via?ă ca să ni le dea nouă! #e acesta n-au voit să asculte părin?ii noHtri- ci l-au lepădat!!! Doi- care a?i primit $e7ea Bntru rânduieli de la Bn7eri Hi n-a?i pă@it-oO (+aptele Apostolilor E- =0-A=)! Printre cei pre@en?i- care l-au au@it pe Mte;an Hi au Bncuviin?at tacit execu?ia saPa7ina 1A9

era Hi un tânăr numit "aul care- mul?i ani mai târ@iu- el BnsuHi pe drumul martiriului- a ;olosit aceleaHi cuvinte8 N$e7ea a ;ost rânduită prin Bn7eri- Bn mâna unui MiLlocitorO (Falateni =- 19) Hi iarăHi8 Ns-a adeverit cuvântul 7răit prin Bn7eriO (&vrei .- .)! Acestea sunt două dintre ;oarte pu?inele ecouri verbale pe care le avem Bntre +apte Apostolilor Hi &pistolele ";ântului Pavel! n7erii Dec9iului )estament erau cei care instaurau le7ea- dar odată ce #omnul nsuHi a luat asupra $ui restaurarea lumii- Bn7erii au devenit prietenii omului! Prin noua revărsare a 9arului Hi adevărului- rela?ia dintre creHtin Hi Bn7er a devenit atât de strânsă Bncât uneori- Bn momente deosebite- supreme- cu 7reu Bi mai po?i deosebi! ";ântul Mte;an- a cărui Bnăl?ime spirituală i-a miLlocit posibilitatea- Bn timp ce era pe pământ- să vadă cerurile desc9ise deasupra lui Hi pe Iisus stând Bn pra7 ca să-l primească- era atât de sc9imbat la ;a?ă- Bncât cei care-l priveau la Ludecata lui Na?intindu-Hi oc9ii asupra lui au vă@ut ;a?a lui ca o ;a?ă de Bn7erO (+aptele Apostolilor C- 1A)! Prin marea puritate pe care ;irea sa o atinsese- Mte;an purta deLa pecetea prototipului ceresc Hi putem să ;acem a;irma?ia că el aLunsese să-Hi transceandă Bn7erul- Bn timp ce păHea prin martiriu direct Bn bra?ele desc9ise ale #omnului său!

Pa7ina 1C0

0( C.rneliu
(+aptele Apostolilor 10- 1-.=)

n acei primi ani ai creHtinismului- prăpastia dintre evreu Hi neevreu era imensă- aproape imposibil de trecutP c9iar Iisus a trecut-o rar- deHi- cu si7uran?ăinten?iona să cuprindă Bn Bnvă?ătura "a pe to?i oamenii- pentru că iubirea "a era cu adevărat universală! +ără Bndoială- discipolilor "ăi- contactul cu pă7ânii nu le era numai pro;und neplăcut- ci Hi imposibil de Bmpăcat cu educa?ia lor rabinică! A ;ost nevoie de o interven?ie cerească directă care să-l ;acă pe Petru să Bncalce le7ea rasială Hi reli7ioasă a poporului său! ntr-o amia@ă- Bn timp ce se ru7a pe acoperiHul casei unui tăbăcar din IopePetru a avut o vi@iune Bn care vocea #omnului i-a poruncit să mănânce tot ;elul de mâncăruri- necurate! ndată după această experien?ă deosebită- a ;ost in;ormat că un 7rup de pă7âni Bl aHtepta a;ară- c9emându-l să vină la casa unui oarecare 2orneliu- un sutaH roman din 2e@areea! NDoi Hti?i că nu se cuvine unui bărbat iudeu să se unească sau să se apropie de cel de alt neam- dar mie #umne@eu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om spurcat sau necuratO (+aptele Apostolilor 10- .K)! 2ererea sutaHului era oarecum neobiHnuităP nu intra Bn obiceiul roman să ceară o ;avoare de la cineva dintr-o na?iune cucerită! #ar lui 2orneliu- ;oarte probabil un pă7ân aderent al sina7o7ii- apropiat lui #umne@eu Bn minte Hi inimă- i s-a acordat această vi@iune! n7erul #omnului i-a apărut Hi i-a spus8 N2orneliu- ru7ăciunile tale Hi milosteniile tale s-au suit- spre pomenire- Bnaintea lui #umne@euO (+aptele Apostolilor 10- G)! 1 ;i ;ost poate Bn7erul Ra;ail- cel ce duce ru7ăciunile noastre lui #umne@euV ";ântul $uca nu-l identi;ică! n7erul l-a Bnvă?at pe 2orneliu să trimită după Petru- iar sutaHul- ;ără să Hovăiea ascultat această Bndrumare! Petru a venit- a propovăduit cuvântul lui #umne@eu Hi l-a bote@at pe 2orneliu Hi casa lui! 2onvertirea lui 2orneliu este o piatră de 9otar importantă Bn istoria >isericii primare- Hi ";ântul $uca Bi acordă mult spa?iu- repetând inten?ionat
Pa7ina 1C1

povestea Bn7erului- tocmai ca să sublinie@e importan?a primei intrări a unui convertit necircumcis Bn >iserică! "e pare că Bn7erii au ;ost Bn mod special trimiHi- ca să-i aLute pe noii creHtini Bn di;icila Hi noua lor sarcină a cuceririi lumii pentru #umne@eu- nu prin spadă sau ;or?ă- ci prin puterea iubirii lor nemăsurate pentru Iisus- o iubire atât de plină de putere Hi transcenden?ă- Bncât i-a unit pe om Hi pe Bn7er printr-o cau@ă comună Hi printr-un sens comun!

3( Fili4
(+aptele Apostolilor K- A-1=- .C-.E)

#upă moartea lui Mte;an- Bncă neconvertitul "aul- cu @el de persecutor- a ;ăcut rava7ii Bn >iserica din Ierusalim- BmprăHtiindu-i pe ;ra?i Bn a;ara ?ării! +ilip- unul din cei Hapte diaconi- ales odată cu ";ântul Mte;an- predica Bn "amaria cu un succes remarcabilP acolo- predica sa era Bnso?ită de semne- Bn special atunci când i@7onea demoni- aHa cum pro;e?ise Isaia (=A- C)! I-a apărut un Bn7er Hi a 7răit către +ilipP NRidică-te Hi mer7i spre mia@ă@i- pe calea care coboară de la Ierusalim spre Fa@a8 aceasta este pustie! Mi ridicându-se- a mersO! (+aptele Apostolilor K- .C-.E)! +ilip a ascultat de Bndată- a lăsat de o parte treaba Bn care se an7aLase- nu s-a
Pa7ina 1C.

dat Bnapoi- n-a Bntrebat nici de ce- nici pentru ce- nici măcar ce se aHtepta de la el când va aLun7e la destina?ie! 2e sim? minunat al supunerii ;a?ă de 9otărârea cereascăX 2e Bncredere liniHtită Hi neclintită Bn mesaLul an7elicX 'e putem lua la Bntrecere cu supunerea calmă a lui +ilipV Pe când +ilip călătorea- s-a Bntâlnit cu un eunuc etiopian- un dre7ător al 2andac9iei- re7ina &tiopiei! Acest om căuta o tălmăcire a unui pasaL din Isaia! +ilip a Htiut imediat că aceasta este pricina pentru care ;usese trimis pe acest drum! $-a luminat pe eunuc- l-a convertit Hi l-a bote@at! &unucul era din a;ara comunită?ii lui Israel (#euteronom .=- 1)- ast;el Bncât bote@ul său este o extindere a misiunii creHtine la toate cate7oriile de oameni! 2ât de des suntem noi BnHine trimiHi Bn călătorii asemănătoare- aparent ;ără ?intă- ;ără motiv- ;ără ;inalitate- ca să ne dăm seama că #umne@eu ne pre7ătise ceva de ;ăcut tocmai acolo- Hi tocmai atunci! Rar au@im vocea distinctă căci- spre deosebire de +ilip- noi nu suntem stăpâni?i de impulsul plin de bucurie de-a BmpărtăHi vestea bună a lui Iisus cu to?i oamenii- oricât ne-ar costa aceasta! #acă ne-ar preocupa cele ale )atălui nostru mai mult decât cele ale noastre- vie?ile noastre ar ;i pline de semni;ica?ie Hi bucurie Hi Bn7erii ne-ar ;i tot atât de apropia?i cum erau de bărba?ii Hi ;emeile din >iserica timpurie!

Pa7ina 1C=

;( )fântul Pavel

Pavel- odată ce a vă@ut adevărata lumină- Hi-a dăruit via?a Hi puterea lui 3ristos cu toată puterea sa! &ra ;ariseu Hi bun cunoscător al "cripturilor! )eolo7ia sa a ;ost solidă8 a cre@ut cu ;ermitate că Iisus BmplineHte tot ceea ce e Bn $e7e! nvierea a ;ost pentru el o dovadă limpede- tot ast;el n-a avut Bndoieli nici Bn privin?a Bn7erilor! AHa cum era inevitabil- Pavel la rândul său a ;ost dus Bn ;a?a "inedriului! A semănat vraLbă printre acu@atorii săi- punându-i Bn situa?ia de a decide dacă era dreaptă sau 7reHită credin?a Bn Bnvierea din mor?i! "aduc9eii ne7au aceste lucruri- Bn timp ce ;ariseii credeau Bn eleP dar to?i Bl ne7au pe 3ristos Iisus! ntrebarea lui Pavel a BnvrăLbit cele două ;rac?iuni! "piritele erau atât de Bncinse Bncât solda?ii au ;ost nevoi?i să-i ia pe Pavel- de teama că va ;i s;âHiat Bn bucă?i! Aceasta- Bn ciuda averti@ărilor date de unii scribi din partida ;ariseilor8 N'ici un rău nu 7ăsim Bn acest om- iar dacă i-a vorbit lui un du9 sau Bn7er- să nu ne Bmpotrivim lui #umne@euO (+aptele Apostolilor .=- 9)! & limpede că Pavel credea Bn existen?a Bn7erilor- la care se re;eră convins Hi explicit Bn unele din epistolele sale! ";ântul $uca povesteHte una dintre experien?ele cele mai i@bitoare ale lui Pavel- Bn Malta! 'u sunt vorbe Bn vânt! $uca BnsuHi a ;ost Bn corabie Bmpreună cu el Hi a ;ost martor la tot ceea ce s-a Bntâmplat! 2ând ;urtuna a aLuns la apo7eu Hi orice speran?ă de supravie?uire pentru vas ;usese abandonată- Pavel s-a ridicat Hi a spus8 N2ăci mi-a apărut Bn noaptea aceasta un Bn7er al #umne@eului- al 2ăruia eu sunt Hi 2ăruia mă Bnc9in- @icând8 nu te teme, %avele, tu tre!uie să stai înaintea &ezarului. 'i iată, (umnezeu ţi-a dăruit pe toţi cei ce sunt în cora!ie cu tineO! (+aptele Apostolilor .E- .=-.G)! Acest mesaL i-a dat lui Pavel un nou curaL Hi o nouă putere Bncât nu numai că i-a convins pe solda?i să nu omoare pri@onierii- dar marinarii au prins curaL Hi- Bn ;inal- to?i au aLuns @draveni Hi nevătăma?i pe
Pa7ina 1CG

insulă! 2ât de des- Bn ;urtunile vie?ii- Bn7erul nostru e lân7ă noi Hi spune8 )u vă temeţi! #ar noi nu-l au@im- din cau@a @7omotului vântului Hi al valurilor- din cau@a ecoului propriei noastre spaime ori mâ9niri care ne asur@esc Hi ne orbesc! n +aptele Apostolilor vedem ceea ce am constatat de-a lun7ul drumului istoriei reli7ioase a omului! n7erii intervin Hi se ;ac vă@u?i - cu claritate - acelora pe care-i consideră demni de acest lucru! 2a Hi Bn căr?ile celelalte ale >iblie- Bn N+aptele ApostolilorO- oamenii care-i vedeau pe Bn7eri erau oameni de ac?iune Hi vi@iune creatoarenu visători @adarnici! Petru- Pavel- Ioan- +ilip- 2orneliu- i-au vă@ut- Hi Mte;an la Ludecata lui reamintea oamenilor despre Bn7eri! +ără Bndoială că >iserica ce se născuse era plină de putere spirituală Hi bucurie- că semne Hi minuni i-au Bnso?it pe ucenici oriunde s-au dus- că oamenii erau vindeca?i- mor?ii Bnviau- că ;aptele Hi cuvintele lor convin7eau Hi Bi converteau pe ceilal?i! >iserica modernă pe alocuri pare Bn sc9imb să ;i pierdut aceste semne distinctive ale dumne@eirii! #in ;ericire- conHtiin?a acestor daruri se reBntoarce! "ă sperăm că vrednicia de a-i putea vedea pe s;in?ii Bn7eri va ;i recâHti7ată- ast;el ca vec9ea ru7ăciune să răsune Bncă o dată8 N n7er de pace- credincios- Bndreptător- pă@itor al su;letelor Hi trupurilor noastre- de la #omnul să ceremO! +ie ca această scumpă cerere a $itur79iei să nu ;ie repetată Bn @adar Hi răspunsul nostru să ;ie plin de convin7ere8 N#ă- #oamneXO!

Pa7ina 1CA

În#erii în e4ist.le

MaLoritatea epistolelor sunt atribuite ";ântului Pavel- prin urmare avem de-a ;ace mai ales cu 7ândurile sale! 'u e scopul nostru să discutăm aici c9estiunea re;eritoare la autorul unora dintre epistole! "tudiul va urma vec9ea tradi,ie a >isericii Ii titlurile date Bn toate versiunile autori@ate ale 'oului )estament! ";ântul Pavel- Bn 7eneral- este considerat or7ani@ator- teolo7- călător Hi scriitor de epistole Hi suntem Bnclina?i să uităm că el a ;ost Hi un mare mistic! &ste- de ;apt- o remarcabilă Bmbinare! &l dovedeHte că un mistic nu este neapărat un si9astru trăind departe de lume Hi de realitate Ii că via,a de ac?iune nu inter@ice Bn nici un ;el- nici nu exclude- experien?ele spirituale! Mai mult- acest ;el de via?ă- Bn miLlocul lumii- cu si7uran?ă nu Bmpiedică contemplarea dumne@eirii! Mtim că Pavel a ;ost c9emat la apostolat pe drumul #amascului- de nsuHi Iisus! #in scrierile lui putem a;la că a avut vi@iuni cereHti de mai multe ori! Mi- ca exemplu- Bn a doua sa epistolă către 2orinteni- el descrie o ast;el de vi@iune Bn cuvinte cât se poate de luminate! 2ând Hi unde cu exactitate a avut loc- nu Htim! &l o pomeneHte aproape ca să se scu@e- după ce a enumerat multele sale su;erin?e Hi umilin?e Bndurate Bn serviciul >isericiiP acestea au ;ost scrise cam pe la anul AA-AE d!3r! N nsă a mă lăuda- numi este de ;olos- căci voi veni totuHi la vedenii Hi la descoperiri ale #omnului! 2unosc un om- Bn 3ristos- care acum patruspre@ece ani - ;ie Bn trup- nu HtiuP ;ie Bn a;ără de trup- nu Htiu- #umne@eu Htie - a ;ost răpit unul ca acesta- până la al treilea cer! Mi-l Htiu pe un ast;el de om - ;ie Bn trup- ;ie Bn a;ară de trup- nu Htiu- #umne@eu Htie - că a ;ost răpit Bn rai Hi a au@it cuvinte de nespus- pe care nu se cuvine omului să le 7răiascăO (. 2orinteni 1.- 1-G)! Pavel- de ;apt- spune că el nu poate explica dacă a vă@ut cu oc9ii săi spirituali sau ;i@iciP tot ce Htie este că acea experien?ă a ;ost ;ără Bndoială reală- dar ceea ce a vă@ut nu poate
Pa7ina 1CC

descrie Bn cuvinte! n?elesul termenului Nal treilea cerO ne aminteHte de &no9! Pavel a avut o vi@iune a ceea ce pu?ini privile7ia?i Bnaintea lui au vă@ut Hi pe care al?i s;in?i- Bn rare oca@ii au mai avut-o de-atunci Bncoace! 2u ce ;el de oc9i văd oamenii Bn lumea spirituluiV 'u pot ;i oc9i de muritorP totuHi ceea ce văd ei memoria lor re?ine ca ceva ce Bn?ele7 oc9ii trupului! &xistă multe re;erin?e la cetele cereHti Bn epistolele lui Pavel! "e re;eră la ele Bn mod ;iresc Ii nu teoretic! +iind Hi evreu Hi creHtin- el distin7e deplin acum rolul Bn7erilor Bn 'oul Hi Dec9iul )estament! NMi cu adevărat- mare este taina dreptei credin?e8 #umne@eu "-a arătat Bn trup"-a Bndreptat Bn du9ul- a ;ost vă@ut de Bn7eri- s-a propovăduit Bntre neamuri- a ;ost cre@ut Bn lume- "-a Bnăl?at Bntru slavăO (1 )imotei =- 1C)! N1 vi@iune vă@ută de Bn7eriO- da- Bn7erii au vă@ut Hi au Htiut toate lucrurile de la Bnceput- Bnainte ca noi să le acceptăm prin credin?ă8 numai ei au ;ost martorii momentului Bnvierii Hi l-au ;ăcut cunoscut celor ce au sosit la mormânt Bn diminea?a Bnvierii- Bnainte ca Iisus să se ;i arătat prietenilor "ăi! Pavel este Bntotdeauna conHtient de puterea răului! Imediat după cuvintele de mai sus- el atra7e aten?ia că- dacă inspira?ia Bn bine ne vine prin Bn7erii luminii- cei ai Bntunericului ne duc Bn ispită! N#ar #u9ul 7răieHte lămurit că- Bn vremurile cele de apoiunii se vor depărta de la credin?ă- luând aminte la du9urile cele BnHelătoare Hi la Bnvă?ăturile demonilorO (1 )imotei G- 1)! Pavel ne Bndeamnă să ne Bntărim pentru bătălieP el recunoaHte Bn Bntre7ime puterea Bn;ricoHătoare a răului cu care trebuie să ne con;runtăm8 N n s;ârHit- ;ra?ilorBntări?i-vă Bn #omnul Hi Bntru puterea tăriei $ui! mbrăca?i-vă cu toate armele lui #umne@eu- ca să pute?i sta Bmpotriva uneltirilor diavolului! 2ăci lupta noastră nu este Bmpotriva trupului Hi a sân7elui- ci Bmpotriva domniilor- Bmpotriva stăpânitorilor Bntunericului acestui veac- Bmpotriva du9urilor răută?ii- care sunt Bn vă@du9uriO (&;eseni CPa7ina 1CE

10-1.)! ";ântul Pavel ne previne ca niciodată să nu lăsăm adversarului nostru viclean nici o breHă prin care ar putea să ne ademenească spre ceva rău8 Nsoarele să nu apună peste mânia voastră- nici nu da?i loc diavoluluiO (&;eseni G- .C-.E)! 'u-Hi ;ace ilu@iiP se teme Bnsă că satana ar putea să ne biruie- deHi noi Htim destul de bine de câte resurse dispune (. 2oriteni .- 11)! N"atana BnsuHi se pre;ace Bn Bn7er al luminiiO (. 2orinteni 111A)! ";ântul Ioan sus?ine a;irma?ia ";ântului Pavel că noi suntem BmpinHi spre rău de o putere din a;ara noastră8 N2ine săvârHeHte păcatul este de la diavolul- pentru că de la Bnceput diavolul păcătuieHte! Pentru aceasta "-a arătat +iul lui #umne@eu- ca să strice lucrurile diavoluluiO (1 Ioan =- K)! 2ei ce se Bndoiesc de puterea reală a răului- să Bnceapă să re;lecte@e asupra acestor cuvinte Hi asupra Lert;ei lui #umne@eu Iisus 3ristos ;ăcută pentru noiX ";ântul Petru Bl asemăna pe diavol cu un leu ;urios8 N+i?i treLi- prive79ea?i! Potrivnicul vostru- diavolul- umblă- răcnind ca un leu- căutând pe cine să Bn79ită! 2ăruia sta?i Bmpotrivă- tari Bn credin?ă- Htiind că aceleaHi su;erin?e Bndură Hi ;ra?ii voHtri Bn lumeO (1 Petru A- K-9)! n cei aproape .000 de ani- care au trecut de când au ;ost scrise aceste cuvinteele au rămas la ;el de adevărate! )ributul su;erin?ei se mai plăteHte BncăX N+ră?ia dureriiOcum a numit-o "c95eit@er- apare mai apăsată astă@i- poate- decât oricând! 2um nu prea Htim să ne ;olosim de unire Bn dra7oste Hi bucurie- suntem uni?i de su;erin?ă! 2ât trebuie că plân7ă Bn7erii pentru noiX ncă din vremurile Dec9iului )estament- credin?a acceptată era că Bn7erii erau atât de aproape de #umne@eu- NBncât erau aproape #umne@euO- instrumente prin care &l adesea a comunicat cu omul! Pavel limpe@eHte noua situa?ie creată de 3ristos! &l

Pa7ina 1CK

sublinia@ă că Bn timp ce odinioară $e7ea Bi avea doar pe Bn7eri pentru ca să vorbească oamenilor- acum noi l avem pe Iisus 3ristos! N#upă ce #umne@eu Bn vremurile vec9i- Bn multe rânduri Hi Bn multe c9ipuri- a vorbit părin?ilor noHtri prooroci- Bn @ilele acestea de pe urmă- ne-a 7răit prin +iul!!! 2are- ;iind strălucirea slavei Hi c9ipul ;iin?ei $ui!!! a He@ut de-a dreapta slavei- Bntru cele prea Bnalte- ;acându-"e cu atât mai presus de Bn7eri cu cât a moHtenit un nume mai deosebit decât eiO (&vrei 1- 1-G)! Pavel ne reaminteHte că- atât timp cât l avem pe +iul lui #umne@eu drept 2ălău@ă- nu trebuie să riscăm niciodată să ne abatem de la adevăr- pentru că slava lumii a ;ost dată Bn mâinile omului pentru că #umne@eu a devenit om ca să mântuiască lumea! n acest sens- prin 3ristos- omul este Bnăl?at deasupra Bn7erilor! NPentru că nu Bn7erilor a supus #umne@eu lumea viitoare- despre care vorbim!!! 2e este omul că-l pomeneHti pe el sau ;iul omului- că-l cercete@i pe elV $-ai micHorat pe el cu pu?in ;a?ă de Bn7eriP cu Mărire Hi cu cinste l-ai Bncununat Hi l-ai pus peste lucrurile mâinilor )ale! )oate le-ai supus sub picioarele lui! 2i pe 2el micHorat cu pu?in ;a?ă de Bn7eri- pe Iisus- l vedem Bncununat cu slavă Hi cu cinste- din pricina mor?ii pe care a su;erit-o- ast;el că prin 9arul lui #umen@eu&l a 7ustat moartea pentru ;iecare om! Pentru că Hi 2el ce s;in?eHte Hi cei ce se s;in?escdintr-%nul sunt to?i Hi de aceea nu se ruHinea@ă să-i numească pe ei ;ra?i!O (&vrei .- A-11)! +ră?ia omului cu 3ristos este mântuirea lumii! Misiunea este a noastră Hi nici unul dintre noi nu poate ;i socotit nele7iuit nici c9iar cel mai mic- sau cel mai rău dintre noi! n7erii pot ;i Bn?eleHi 7reHit Hi- Bn @ilele pă7ânismului Bn care a trăit Pavel- ei puteau ;i uHor lua?i drept @eită?i BnaripateP de aceea ";ântul Pavel ne Bndeamnă ;erm8 N'imeni să nu vă smul7ă biruin?a printr-o pre;ăcută smerenie Hi printr-o ;ă?arnică Bnc9inare la Bn7eri- Bncercând să pătrundă Bn cele ce n-a vă@ut Hi Bn7âm;ându-se @adarnic cu Bnc9ipuirea lui trupească!O (2oloseni .- 1K)! Aceste cuvinte sunt Hi astă@i tot atât de pline de Bn?eles precum erau Bn anul C= d!3r! Multe sunt specula?iile ;ante@iste Hi erorile 7ândirii moderne asupra Bn7erilor Hi
Pa7ina 1C9

rolului lor Bn crea?ie! 2irculă multe aser?iuni- de la adevărul sobru până la ere@ie! )radi?ia >isericii neBmpăr?ite ne cate9i@ea@ă cu Bnvă?ătura pe care ";! Pavel o dădea recunoscând realitatea deplină a celor două lumi- ;i@ică Hi spirituală- Hi că Bntrea7a cinstire Hi slavă este datorată lui Iisus 3ristos- 2uvântul #umne@eului Bntrupat! n Bnc9inarea către &l- toate ;ăpturile se unesc Hi se sus?in unele pe altele Bn ru7ăciune! "ă nu iei Bn seamă acest subiect spunând8 N'-am nevoie de intermediar Bntre mine si #umne@eul meuO- Bnseamnă să pui accentul 7reHit Hi- pe scurt- să te lipseHti de una din marile noastre binecuvântări8 puterea ru7ăciunii unite8 N2ă mult poate ru7ăciunea stăruitoare a celui dreptO (Iacov A- 1C)! Iisus a insistat asupra nevoii ru7ăciunii colective- comune- Hi Apostolii "ăi au ;ăcut la ;el! Adevărata esen?ă a naturii Bn7erilor este Bnc9inarea- aHadar a-i c9ema Bn ru7ăciune este ;iresc Hi drept! 'e este 7reu să concepem cum #umne@eu- care este de nede;init- primeHte ru7ăciunile noastre- sau pe ce cale ne răspunde! Mtim numai că suntem pe deplin Bndreptă?i?i să vedem Bn ima7inea Bn7erului nostru pă@itor mani;estarea iubirii "ale pentru noi! n N2artea lui )obitO ni se spune că ar9an79elul Ra;ail duce ru7ăciunile noastre Bn ;a?a tronului lui #umne@eu! #acă e aHa- apoi Bn nici un alt ;el nu se va ;ace mai direct le7ătura cu #omnul! 1 replică lumească este televi@iuneaP primim ima7inea de la postul care o transmiteP dar ea vine printr-o anume lun7ime de undă Hi noi- pentru acest motiv- no considerăm câtuHi de pu?in indirectă! Mai mult decât atât- nu ne ;ixăm oc9ii pe canal- ci pe ima7ine! $a ;el- Bn adorarea noastră- ne concentrăm asupra lui #umne@eu Hi ;olosim ;erici?i aceste NcanaleO du9ovniceHti puse la dispo@i?ia noastră! 'imic- exceptând propriul nostru păcat- nu se poate interpune Bntre noi Hi #umne@eu- după cum Hi spune ";ântul Pavel8 N2ăci sunt Bncredin?at că nici moartea- nici via?a- nici Bn7eri- nici stăpânirile- nici cele de acum- nici cele ce vor ;i- nici puterile- nici Bnăl?imea- nici adâncul Hi nici o altă ;ăptură nu va putea să ne despartă pe noi de dra7ostea lui #umne@eu- cea Bntru 3ristos Iisus- #omnul nostruO (Romani K- =K-=9)!

Pa7ina 1E0

";ântul Pavel nu nea7ă realitatea lucrurilor enumerate mai sus- din contră- el sublinia@ă atât adevărul lor- cât Hi apropierea noastră de #umne@eu- arătând că oricât de mari ar ;i- nu ne pot despăr?i de #umne@eu! +aptul că Pavel credea cu adevărat Bn Bn7eri este de necontestat! &l a avut experien?a personală a vederii Bn7erilor- aHa cum el BnsuHi a relatat Bn +aptele Apostolilor Hi Bn epistolele sale! #e ;apt- ne previne că Bi putem Bntâlni oricând8 NPrimirea de oaspe?i să n-o uita?i- căci prin aceasta unii- ;ără ca să Htie- au primit Bn 7a@dă Bn7eriO (&vrei 1=- .)! #enumirile sunt luate mai ales din scrierile ";ântului Pavel! "ă indicăm pasaLele principale ale "cripturii unde le 7ăsim!
Pri&ul c.rB "era;imi (Isaia C- .-C) 3eruvimi (Ie@ec9iel 1- 10) "caune (2oloseni 1- 1C) Al d.ilea c.rB "tăpâniile (Romani K- =K) #omniile (2oloseni 1- 1CP &;eseni 1- .1) Puterile (&;eseni 1- .1) Al treilea c.rB ncepătoriile (&;eseni 1- .1) Ar9an79elii (1 )esaloniceni G- 1C) n7erii (passim- passim _ Bn mai multe locuri)

#e ;apt- cel care a aranLat corurile Bn ;elul acesta a ;ost un mare mistic anonim din secolul al D-lea! 'e este cunoscut sub numele de #ionisie Areopa7itul! & posibil ca el să ;i scris sub acest nume de Bmprumut- care să ;i ;ost al unuia dintre discipolii ";ântului
Pa7ina 1E1

Pavel- pentru că din enumerarea ";ântului Pavel- a conceput ini?ial tema ma7ni;ică a ierar9iei cereHti! Aceasta se va vedea Bn capitolul despre #ionisie! "-a spus că ";ântul Apostol Pavel considera Bn7erii ca ;iind esen?ialmente potrivnici omului- dar- cu si7uran?ă- asta este o denaturare! Pavel a ;ost ;oarte conHtientdupă cum am vă@ut- de puterea ocultă a răului Hi- de aceea- adeseori atră7ea aten?ia asupra Bn7erilor Bntunericului! &l a vă@ut lucrările lor rele Bn ticăloHia lumii pă7âne Bn care a trăit! "-a mai @is că a ;ost aspru ;a?ă de ;emei- dar Bn realitate le-a Bndemnat numai spre o modestie demnă- pentru propria lor protec?ie- Bndemnându-le să-Hi păstre@e capul acoperit Bn biserică8 N#e aceea ;emeia este datoare să aibă semn de supunere asupra capului eipentru Bn7eriO (1 2orinteni 11- 10)! Pavel a vă@ut Bn7erii mai ales Bn BnsuHirile lor de adoratori Hi Bmplinitori ai voin?ei divine- Bn7eri care- din propria lor voin?ă- nu ac?ionea@ă nici pentru- nici Bmpotriva oamenilor- Bn7erii luminii- ascultători ;a?ă de #umne@eu- I@vorul oricărui bine- nu pot ;i decât buni! Pe satana cel că@ut Hi pe Bn7erii lui- Pavel Bi consideră ca adversarii oamenilorcei care-i Bmpin7 la rău! Pentru o clipă- Pavel pare să ;i Bnlăturat cortina misteruluiBn7ăduindu-ne o Bntre@ărire a slavei cereHti- aHa cum i-a ;ost revelată8 N2i v-a?i apropiat de muntele "ion Hi de cetatea #umne@eului celui viu- de Ierusalimul cel ceresc Hi de @eci de mii de Bn7eri- Bn adunare sărbătorească- Hi de >iserica celor Bntâi născu?i- care sunt scriHi Bn ceruri Hi de #umne@eu- Judecătorul tuturor- Hi de du9urile drep?ilor celor desăvârHi?i! Mi de Iisus- MiLlocitorul 'oului $e7ământ!!! al 2ărui 7las- odinioară- a @7uduit pământul- iar acum- vorbind- a ;ă7ăduit8 N ncă o dată voi clătina- nu numai pământul- ci Hi cerurile!!! #e aceea- ;iindcă primim o Bmpără?ie neclintită- să ;im mul?umitori- Hi aHa să-I aducem lui #umne@eu Bnc9inare plăcută- cu evlavie Hi cu s;ialăO (&vrei 1.- ..-.9)! n pasaLul de mai sus avem re@umatul credin?ei lui Pavel cât Hi intui?ia sa mistică despre "oborul ultim- dinaintea tronului lui #umne@eu a tuturor creaturilor $uilăudând Hi Mărind pe #omnul lor- la a căror laude noi răspundem prin vec9iul imn
Pa7ina 1E.

ambro@ian8 NPe )ine- #umne@eule- )e lăudămP pe )ine- #oamne- )e mărturisim! Pe )ineveHnicule Părinte- tot pământul te cinsteHte- (ie to?i Bn7erii- (ie cerurile Hi toate puterile3eruvimii Hi "era;imii B?i cântă ;ără Bncetare8 N";ânt- s;ânt- s;ânt e #omnul "avaot- pline sunt cerul Hi pământul de Mărirea slavei )aleO!

În#erii în Cartea A4.cali4sei

";intele "cripturi se s;ârHesc cu 2artea Apocalipsei ";ântului Ioan- prea iubitul ucenic Hi evan79elist! 1 carte atât de plină de meta;ore- Bncât nu este uHor de Bn?eles Hi rămâne desc9isă multor interpretări- dar cât de potrivită ca să Bnc9eie propria carte a lui #umne@euX Apocalipsa ne Bn;ă?iHea@ă >iserica ieHind biruitoare din orice Bncercare! Pentru ";ântul Ioan- adevăra?ii evrei erau creHtinii! &l a vă@ut- ca Hi noi- că >iserica creHtină repre@intă continuarea comunită?ii poporului ales al lui #umne@eu! >iblia revelea@ă- pe măsură ce Bnaintăm Bn ea- perenitatea >isericii pe pământ! n această N>isericăO s-a născut Iisus Hi tot Bn ea i s-a comunicat ";ântului Ioan Revela?ia! Ioan a scris din preaplinul revela?iei saleP timpul Hi locul sunt doar ;i7uri de stil! A vi@uali@at NRă@boiul 2eruluiO (Apocalipsa 1.- E)- care s-a purtat Bn cer- Bnaintea timpurilor- ca ;iind Bncă pre@ent Bn luptele noastre aici- pe pământ- astă@i! &l a vă@ut Hi
Pa7ina 1E=

s;ârHitul oricărei lucrări Bn cerul nou Hi Bn pământul nou (.1- 1)- ca un ;apt si7ur- situat mai presus de timp Hi eternitate! ntre Bnceputul timpului Hi veHnicie el a vă@ut tensiunea constantă Hi Bn;runtarea dintre bine Hi rău- la care toate ;ăpturile participă până când Ncerul dintâi Hi pământul dintâiO vor trece! >iruin?a neBndoielnică a luminii asupra Bntunericului Bi este ;oarte limpede ;iului lui *evedeu! Pre?ul a ;ost sân7ele Mielului Hi sân7ele ";in?ilor Hi Martirilor! Apocalipsa este scrisă Bn stilul tradi?ional al apocalipselor Dec9iului )estament Hi este plină de re;erin?e Hi trimiteri la 2ăr?ile >ibliei- ast;el- Bntr-un mod remarcabille7ându-le Bmpreună Hi scriind NAminO la ceea ce a devenit acum No sin7ură 2arteO! n 7eneral- se consideră că această Apocalipsă a ;ost scrisă cam prin 9A d!3r!Bn timpul domniei lui #omi?ian care- ca Hi 'ero- i-a persecutat pe creHtini! Această dată e un ar7ument pentru paternitatea autorului ei- Bn timp ce di;eren?a de stil dintre ea Hi &van79elie pledea@ă Bmpotriva acesteia! #ar &van79elia este o relatare teolo7ică a vie?ii lui Iisus Hi cu 7reu ar ;i putut ;i scrisă Bntr-o manieră asemănătoare consemnării a ceea ce a ;ost vă@ut Bn c9ip de vi@iune de acest scriitor s;ânt! J!>! P9illips- de exemplu- crede că Ioan- Bn realitate- scrie NBn timpul vi@iunilor saleO [J!>! P9illips- )9e >ooT o; RevelationA 'e5 )ranslatior o; t9e Apocal6pse- 'e5 SorT8 Macmillan Publis9in7 2o!- 19A1\! )radi?ia >isericii- de asemenea- Bl consideră autor pe ";ântul Ioan! "criitorul BnsuHi a;irmă că el este Ioan- locuind Bn insula Patmos (Apocalipsa 1- 9)- o colonie penală ;olosită de romani- ce se a;la Bn apropiere de ?ărmul Asiei Mici! 2eea ce Ioan a vă@ut acolo era su;erin?a nemeritată din care se prea poate să se ;i Bntrupat expresia clară a c9ipului calamită?ii Bn timp ce cunoaHterea sa despre #umne@eu a ;ost ca un N"esam- desc9ide-teO pentru vi@iunile sale cereHti! 'u este scopul nostru aici să ;acem un comentariu al acestei lucrări pro;etice! Aici ne vom ocupa doar de re;eririle la Bn7eri! )otuHi- există unele puncte care ar ;i util să ;ie clari;icate- ;ie Hi pe scurt! Acest lucru ar ;i necesar mai ales dacă noi ne-am strădui să
Pa7ina 1EG

Bn?ele7em această lucrare extraordinară Hi rolul predominant al Bn7erilor! Ar ;i ;olositor probabil să citim Hi să studiem acest capitol al re;lec?iilor noastre cu 'oul )estament Bn mână- ca să putem discerne mai uHor Hi mai clar ceea ce a ;ost scris despre di;eritele citate enumerate! %n ;apt ;oarte important- pe care Ioan ni-l povesteHte cât se poate de ;erm- este că revela?ia sa- BmpărtăHită Hi desci;rată lui de un Bn7er- vine direct de la nimeni altul decât de la nsuHi Iisus 3ristos! N#escoperirea lui Iisus 3ristos- pe care I-a dat-o #umne@eu- ca să arate robilor "ăi cele ce trebuie să se petreacă Bn curând- iar &l- prin trimiterea Bn7erului "ău- a destăinuit-o robului "ău IoanO (Apocalipsa 1- 1)! N2uvintele dovedesc providen?a lui #umen@eu de@văluită acum la plinirea vremii- o providen?ă care Hi pedepseHte- Hi răsplăteHteO [D!A- 3eidt- 1!"!>!- )9e >ooT o; t9e Apocal6pse- 2olle7eville Minesota8 $itur7ical Press- p! 1.\! & limpede că Ioan nu a scris din propria sa voin?ăP a ;ost nevoit să ;acă ast;el! n consecin?ă- aceasta nu este o apocalipsă obiHnuită- deHi ;ra@area este Bn c9ip vădit o reminiscen?ă a Dec9iului )estament! $imbaLul simbolic era uHor de Bn?eles de către contemporanii lui Ioan- deHi e mai 7reu de desci;rat de min?ile moderne! N&xistă trei ;eluri tradi?ionale de interpretare a căr?ii- trecută- continuă sau istorică- Hi viitoare! Adep?ii trecutului consideră că pro;e?iile se re;eră la evenimente trecute Hi- Bn special la distru7erea Ierusalimului Hi a Romei pă7âne! A doua Hcoalăinterpretea@ă cartea ca o serie de pro;e?ii care se Bmplinesc continuu- până la a doua venire a lui 3ristosO [)9e >ible ReaderYs &nc6clopedia and 2oncordance- ed! Rev! U! M! 2ollins- p! =.E\! Părerea mea este că există o noimă Bn toate cele trei opinii Hi că adevărul trebuie 7ăsit Bntr-o Bmpletire a celor trei teorii!

Pa7ina 1EA

Ioan- desi7ur- s-a adresat creHtinilor 9ăr?ui?i ai vremii sale- Bntr-un limbaL pe care ei erau Bn stare să-l Bn?elea7ă mult mai uHor! &l rosteHte cuvinte de sublimă BncuraLare Hi Bntărire pentru cei credincioHi Hi de admonestări aspre pentru cei slabi Hi păcătoHi! Mi iată că ceea ce se potrivea acelor @ile tulburi se potriveHte- cât se poate de bine- Hi timpului nostru de de@ordini! 1amenii au vă@ut Bn diversele personaLe istorice ale timpului lor- de la 'ero la >reLnev- Bntruparea pro;e?iilor lui Ioan despre rău! +oarte probabil vor exista alte ;i7uri istorice- Bn viitor- care vor reuHi să corespundă acestui rol- pentru că Revela?ia este veHnică! #ar- cel mai repre@entativ ;apt Bn toate epocile tulburi este convin7erea ;ermă a lui Ioan că aceia care sunt credincioHi până la moarte vor sta la s;ârHit Bn ;a?a tronului Hi vor vedea ;a?a lui #umne@eu! Aici este mai mult decât relatarea unor pedepse Hi răsplă?i8 este Bntr-adevăr o vi@iune a unei stări pentru care nu există expresii omeneHti - căci cum poate ;i descrisă bucuria nespusă a acelora care trăiesc Bn iubirea Hi cunoaHterea lui #umne@eu Hi ne;ericirea de ne7răit a păcătoHilor care trăiesc Bn Bntunericul cel dina;ără al propriei lor ne7ăriV )otuHi iată ce a Bncercat Ioan să ;acăX ntrea7a Apocalipsă este alcătuită dintr-o serie de descrieri- alternând Bntre nenorocirile Bn;ricoHătoare care se Bntâmplă lumii oamenilor Hi ;ericirea ne7răită a cerurilor care aHteaptă să-i răsplătească pe martiri Hi pe s;in?i! Aceste scene sunt adesea arătate petrecându-se concomitent- pentru că prin Bntrea7a carte suntem ;ăcu?i martorii ;aptului că #umne@eu este trium;ător mereu Hi că binele deLa a Bnvins răul! #omnul cetelor cereHti este Judecătorul vie?ilor noastre Hi voin?a $ui este Bntotdeauna atotputernică! n aceste descrieri- dumne@eiescul apostol Bi arată pe Bn7eri Bn mod sublim ca ;iind Bmplinitorii voin?ei lui #umne@eu! &i sunt mesa7erii lui #umne@eu- trimiHi să ne lumine@e Bn?ele7erea noastră 7reHită Hi măr7inită! %neori- după ca@- ei ascund care le sunt misiunile- alteori le ;ac mani;estate Hi- Bn timp ce tălmăcesc- anun?ă veHti măre?ePa7ina 1EC

pedepsesc Hi răsplătesc! ";ântul Ioan Bi arată cu nouăspre@ece atribu?ii di;erite- pe care- pentru interes Hi in;ormare- le enumerăm aici8
1! Bn7erul tălmăcitor- care spune lui Ioan cuvintele lui Iisus Hi este mentorul său pentru tot ce

prooroceHteP .! =! G! A! C! E! K! 9! 10! 11! 1.! 1=! 1G! 1A! 1C! 1E! 1K! 19! 2ei E Bn7eri ai celor Hapte >iserici din Asia (1- .0 ` =- 1G)P Bn7erul dre7ător (A- .)P 2ei G Bn7eri ai celor patru vânturi (E- 1)P Bn7erul care avea pecetea #umn@eului 2elui Diu (E- .)P 2ei E Bn7eri ai celor E trâmbi?e (K- . - 11- 1A)P Bn7erul tămâierii (K- =)P 2ei E Bn7eri ai celor E tunete (10- 1-G)P Bn7erul marelui Lurământ (10- A-E)P Bn7erul ce ?inea cartea mică a vie?ii (10- K-11)P Bn7erul veHtilor bune (1G- C-E)P Bn7erul Ludecă?ii (1G- K)P Bn7erul ;ocului (1G- 1K)P Bn7erul secerii ascu?ite (1G- 1E-.0)P 2ei E Bn7eri ai ultimelor E pedepse (1A- 1)P 2ei E Bn7eri ai celor E cupe (1A- A-K)P Bn7erul apelor (1C- A)P Bn7erul pro;eticei sentin?e (1K- 1-=)P Bn7erul care are c9eia adâncului (.0- 1)!
Pa7ina 1EE

#e-a lun7ul nemaipomenitelor Bntâmplări din această minunată apocalipsăcontemplăm aceste du9uri splendide- impunătoare- ?inând- prin Bn7ăduin?a #omnului Hi a poruncii lui- ;râiele evenimentelor Bn mâinile lor pricepute! n toate- ele sunt pre@ente ca să Bmplinească voia lui #umne@eu! 2apitolul 1 al 2ăr?ii Apocalipsei este o pre;a?are a ceea ce va urma! 'e aHea@ă Bn pre@en?a #umne@eului 2elui Diu Hi au@im misiunea pe care i-o dă lui Ioan! 2apitolele al .-lea Hi al =-lea cuprind mesaLele trimise Bn7erilor celor Hapte >iserici din Asia! Aceasta este o Ludecată cerească Hi ca urmare sunt invocate entită?ile spirituale ale >isericilor- adică Bn7erii lor! Prin ei- >isericile sunt BncuraLate atunci când sunt persecutate- lăudate pentru curaLoasele lor ac?iuni sau admonestate când sunt lipsite de dra7oste- prea Bn7ăduitoare- sau 7ata să ;acă compromisuri! A;lăm despre ;iecare slăbiciune omenească- dar Hi despre curaL Hi răbdare omenească! Atât de multe pasaLe ;rumoase sunt de ;apt tot atâtea mesaLe excelente Hi tocmai de aceea ne sună ;amiliar! n capitolul al G-lea- Ioan - cu prima dintre ;ul7erătoarele sc9imbări- pe care le vom Bntâlni atât de mult Bn această apocalipsă - ne aduce Bn ;a?a 2reatorului Hi 2onducătorului lumii! Punctul central Bn această vi@iune cerească este )ronul- un simbol nesc9imbat Bn Bntrea7a 2arte a Apocalipsei8 centrul stabilită?ii Hi dăinuirii eterne! AiciBntr-adevăr- nu există 9aos- ci autoritate Bn dreptate Hi iubire nesc9imbătoare- de unde pleacă orice putere! Ioan ne poartă mereu Bnapoi- la vi@iunea centrală a ;rumuse?ii Hi evlaviei- unde Bn7eri se a;lă- cum s-ar @ice- Nla ei acasăO- Bn acelaHi timp- nu e@ită să ne arate cru@imea Hi putre@iciunea păcatului! 2apitolul al A-lea ne arată 2artea mpără?iei lui #umne@euP Bn mâinile 2reatorului- ea este pecetluită cu Hapte pece?i- pe care nimeni nu le poate des;ace- a; ară de
Pa7ina 1EK

Acela care deLa a răscumpărat ceea ce @ace le7at Bn ea! 2apitolul a C-lea descrie momentul desc9iderii primelor Hase pece?iP Bn timp ce primele patru sunt rupte pe rând- cei patru cavaleri ai apocalipsului năvălesc Bn scenă! Aceasta ne duce cu mintea Bnapoi la vi@iunile lui *a9aria (1- K)! AceHti cavaleri- pe care iam Bntâlnit Bn vi@iunea lui *a9aria- au Bnsărcinarea să săvârHească Ludecata- ;olosind c9iar conclu@iile ră@vrătirii omului Bmpotriva lui #umne@eu- să ;ăurească miLloacele pentru a executa sentin?a morală a lui #umne@eu! Primul cavaler- călare pe un cal alb- este 9otărât să cucerească Hi este prototipul tendin?elor a7resive de subLu7are a na?iunilor! Al doilea- ră@boiul- călăreHte un cal roHu Hi este consecin?a inevitabilă a rapacită?ii (lăcomia) primului! Al treilea- ;oametea- călare pe un cal ne7ru- este consecin?a de neBnlăturat a primelor două Hi este urmat desi7ur de al patrulea călăre?- moartea- Bncălecată pe un cal 7alben-ver@ui! Iată- mani;estate pe deplin- urmările păcatului! #acă nu iubirea- măcar teama de consecin?e catastro;ale va desc9ide oc9ii oamenilor! Ruperea celei de a cincea pece?i arată su;letele celor care au murit credincioHi 2uvântului lui #umne@eu- cerând ră@bunarea cerului! A Hasea pecete de@lăn?uie un cataclism teribil asupra universului- Bn ;a?a căruia to?i- cu mic sau mare- caută să se pună la adăpost de teroarea 7roa@nică care-i paHte! n acest moment de 9aos aparent- cei patru Bn7eri ai celor patru vânturi- opresc cataclismul Hi totul se liniHteHte! "luLitorii #omnului sunt BncuraLa?i Hi primesc de la un Bn7er puternic pecetea #umne@eului 2el Diu- pe ;run?ile lorP ast;el recunoscu?i- pot deacum Bncolo să treacă prin orice ;el de Bncercări! )o?i cei care au o credin?ă statornicăc9iar Bn @ilele noastre- pot sim?i acest semn a Bn7erului #omnului pe ;run?ile lor Hi pot ;ace ;a?ă celor mai 7rele Bncercări- ;ără să cede@e! AleHii lui #umne@eu nu sunt neBnsemna?i iar

Pa7ina 1E9

numărul lor e mare! %rmărind de aproape descrierile vii ale cumplitei mânii a lui #umne@eu- Ioan ne poartă Bntr-o minunată ambian?ă cerească- Bn care suntem martorii ;ericirii măre?ului "obor al celor mântui?i care- Bmbrăca?i Bn veHminte albe- cântă troparele de laudă- uninduHi vocile bucuroase cu corurile de Bn7eri Hi- Bmpreună cu ei- că@ând Bn adora?ie Bn ;a,a tronului lui #umne@eu! &ste ca Ii cum ni s-ar ;i Bn7ăduit Bn ;inal să aruncăm o privire ;u7ară noilor oameni- Bn citadela tainică a Bnc9inăciunii- sporind su;lul amplu al ru7ăciunii! Aceasta este certitudinea cerească- Bn care lacrimile sunt doar amintirile lucrurilor trecute! &le ne poartă 7ândul Bn mod special la pro;e?ia lui Isaia8 NMi #omnul va Hter7e lacrimile de pe toate ;e?ele (Isaia .A- K)! n capitolul al K-lea- trebuie să păstrăm Bn minte splendoarea acestei ;ericiri cereHti- de câte ori Bntâmpinăm alte serii de nenorociri vestite de cei E Bn7eri ai celor E trâmbi?e! nainte de a ;ace un salt de la o extremă la cealaltă- când este desc9isă a Haptea pecete- există o pau@ă când Ns-a ;ăcut tăcere Bn cer- ca la o Lumătate de ceasO (Apocalipsa K- 1)! )impul Hi liniHtea Hi cu7etarea au locul lor Bn ceruri- tot aHa ca Hi pe pământ! Amândouă- odi9nă Hi ac?iune- există Bn mpără?ia lui #umne@eu- precum bătaia ritmică a inimii include perioada ei de odi9nă! 2ând devenim liberi pentru o perioadă- când stăm retraHi departe de a ;u7i de ;luxul vie?ii- intrăm Bntr-o re@onan?ă mai pro;undă cu ritmul ei lăuntric8 NMi a venit un alt Bn7er Hi a stat la altar- având cădelni?ă de aur- Hi i s-a dat lui tămâie multă- ca s-o aducă Bmpreună cu ru7ăciunile tuturor s;in?ilor- pe altarul de aur dinaintea tronuluiO (Apocalipsa K- =)! Aici avem din nou o ima7ine a marelui merit pe care Bl au ru7ăciunile tuturor s;in?ilorP cererile lor sunt primite de #umne@eu- prin cădelni?ările Bn7erului- prin care ele devin parte a tainei Bmpără?iei- pentru totdeauna! n s;era veHniciei- ceea ce ne aHteptăm să 7ăsim este Bnc9inarea! +iind credincioHi propriei lor naturi pe care le-a dat-o #umne@euPa7ina 1K0

;ăpturile "ale Bi vădesc slava! n7erii care nu participă la natura că@ută- ci la cea mântuită- se alătură omului Bn marea adorare a Mielului! #e aceea- la Decernie cântăm8 N"ă se Bndrepte@e ru7ăciunea mea- ca tămâia- Bnaintea )aO (Psalmi 1G0- .)! n tradi?ia iudaică- din care am moHtenit o bună parte- ar9an79elii sunt adesea cei ce intervin pentru om Bn ;a?a lui #umne@eu- Hi-I duc cererile noastre! 'e reamintim de Ra;ail- unul din cei Hapte Bn7eri- care Bn;ă?iHea@ă ru7ăciunile s;in?ilor către #umne@eu ()obit 1.- 1A) de Mi9ail- care o;eră ru7ăciunea evreilor (#aniel 1.- 1) Hi Bn I &no9 de Mi9ail- %riil- Ra;ail Hi Favriil care aduc Bn ;a?a lui #umne@eu stri7ătele martirilor! Ioan sublinia@ă această unire Bn ru7ăciune a omului cu Bn7erul Hi ea rămâne pentru noi to?i un 7ând plin de alinare Hi plin de iubire! 1rice ru7ăciune adevărată urcă spre cerBmpreunând ru7ăciunile

credincioHilor- cu acelea ale du9urilor s;in?ilor Bn7eri- ca arome ale tuturor mirodeniilorcontopite Bntr-o mare Hi comună mireasmă! 2a să nu ne lăsăm purta?i de ;rumuse?ea sen@uală a acestor ;i7uri de stil- să ascultăm cuvintele lui #ionisie Areopa7itul8 NMi aceasta consider că Bnseamnă ;aptul că cele mai Bnalte Hi divine lucruri- vă@ute de oc9i sau contemplate cu mintea- nu sunt decât expresia simbolică a acelora care se a;lă imediat dedesubtul Aceluia- 2are este deasupra a toateO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia Mistică Ii Ierar9iile 2ereIti- "urre68 )9e "9rine o; Uidsom- p! 11\! #ar c9iar Ioan trece de la ;rumuse?ea ima7inilor Bnmiresmate la decorul tra7ic care le urmea@ă! n7erul a@vârle cărbunii ar@ând din altar peste pământ Hi de aici se iscă tunete- ;ul7ere Hi cutremure! n acest cataclism- ce urmea@ă brusc tăcerii liniHtite- primul Bn7er sună din trâmbi?ăX 2ele Hapte pece?i repre@intă 9otărârea divinăP cele Hapte trâmbi?e simboli@ea@ă ac?iunea divină! #esci;rând cumplitele nenorociri care urmea@ă- noi- care-i studiem pe Bn7eri- trebuie să le acordăm mai multă aten?ie lor decât mesaLului literal exprimat Bn
Pa7ina 1K1

capitolul K (E-11) Ii capitolul 1A! #e asemenea- nu trebuie să uităm că Bn nici o carte a >ibliei nu ni s-a relatat istoria Bn7erilor- ci doar ni s-au Bn7ăduit sclipiri ale lucrării lor din care- desi7ur- putem tra7e propriile noastre conclu@ii! Mai presus de orice- Apocalipsa Bi arată pe Bn7eri ca pe executorii s;intei voin?e a lui #umne@eu- personi;icarea puterii "ale Bn absolut- prin care c9iar Hi puterile răului stau sub dumne@eiască stăpânire! #eci- nenorocirile cumplite Bn care cad cei care ale7 o cale ce nu este a lui #umne@eu- nu pot ;ace constant rău credincioHilor a;la?i sub ocrotirea lui #umne@euP aceHtia nu trebuie să se teamă de nici un rău- pentru că Bn7erul lor pă@itor este puternic Hi Bn stare să-i apere! Răul este sinuci7aHP sunetul celor Hapte mari trâmbi?e anun?ă Bn;ricoHătoarea;atala Ludecată- atât prin miLlocirea aHa numitelor puteri naturale- cât Hi prin aceea a male;icelor puteri spirituale! #ar nici unul din aceste de@astre nu este lipsit de sens- pentru că ?inta lor determinantă este să ducă la pocăin?ă! )ocmai când eram pe punctul de-a ne pierde ;irea au@ind despre atâta nenorocire- apare o pau@ă asemănătoare celei care precedase ruperea celei de a Haptea pece?i! #e data aceasta- cel care Bntrerupe este un Bn7er puternic- Bnvăluit Bntr-un norcu un curcubeu deasupra capului- cu ;a?a ca Hi lumina soarelui Hi picioarele ca o coloană de ;ocX (10- 1)! Acest Bn7er stă cu un picior pe pământ Hi cu altul pe mare- Bn timp ce Bn mână ?ine o cărticică! Docea Bi este ca Hapte tunete- ecoul ei se reverberea@ă prin secole8 NFlasul #omnului peste apeP #umne@eul slavei a tunatP #omnul peste ape multe!!! Flasul #omnului- cel ce cutremură pustiul!!! (Psalmi .K- =-K)! 2ând Iisus Hi ucenicii $ui au@eau vocea lui #umne@eu- poporul spunea că tună! n7erul cel puternic Hi-a ridicat mână dreaptă Hi- cu un 7est viLelios- a ;ăcut un Lurământ puternic #omnului Hi- prin &l- 2elui 2are le-a creat pe toate Hi de la 2are toate sunt! n timp ce Bn7erul stăpâneHte pământul Hi marea- el pretinde să ;ie ascultat! 'u
Pa7ina 1K.

mai e timp de experimenteP realită?ile ultime sunt cu adevărat aproapeX (10- A-C)! )impul nu are mai multă realitate decât lucrurile trecătoareP acum este numai o parte din veHniciepentru că- ;ără veHnicie- pre@entul- Bntr-o clipă- n-ar ;i nimic altceva decât trecut! n cărticica pe care o ?ine Bn7erul- se Bntâlnesc trecutul Hi viitorul! 2artea este bună la 7ust- dar 7reu de mistuit- pentru că- deHi veHtile ;ericite ale Bnso?irii cu #umne@eu sunt ca mierea pe limbă- ca să-i po?i Bndeplini voia- este nevoie de o asce@ă austeră Hi de aspră dăruire! 2a să di7erăm cărticica cunoaHterii se cere o mai adâncă Bn?ele7ere Bn Ludecarea evenimentelor! )rebuie să studiem istoria cu discernământ creHtin- având mintea pătrun@ătoare a celor mirui?i Hi a celor Bnsemna?i! )rebuie să dobândim acea ;or?ă a pătrunderii care ne va Bn7ădui să ale7em reperele care vor corela toate cunoHtin?ele Hi istoria ;aptelor consemnate Hi le vor aHe@a sub autoritatea 2uvântului! Marele Bn7er al Bn?elepciunii creHtineHti stă călare pe mare Hi pe uscat- stăpânind ;iecare element- concret Hi abstract! AcelaHi mare Bn7er călăreHte vie?ile noastre- cerându-ne să-l ascultămsomându-ne să c9emăm pe to?i oamenii la #umne@eu- Bnainte de a ;i prea târ@iu- pentru că a Haptea trâmbi?ă e 7ata să suneX Această trâmbi?ă anun?ă nenorocirile ;inale- ce vor pedepsi orice răutate Hi pe to?i rău;ăcătorii! n acelaHi timp cei Nsans peur et sans reproc9eO - adică cei ;ără ;rică Hi ;ără pri9ană - sunt asi7ura?i că vor primi răsplată Hi slavă! "cenele acestei apocalipse sunt atât de vii- atât de uluitoare- atât de inspiratoare pentru ima7ina?ie- atât de dialectice Bn interpretările lor posibile- Bncât este o mare ispită să persistăm Bn a le comentaP ceea ce urmărim noi este activitatea Bn7erilor! "ă trecem mai departe la capitolul al 1.-lea Hi la ră@boiul din cer8 NMi s-a ;ăcut ră@boi Bn cer8 Mi9ail Hi Bn7erii lui au pornit ră@boi cu balaurul! Mi se ră@boia Hi balaurul Hi Bn7erii lui! Mi n-a i@butit el Hi nici nu s-a mai 7ăsit loc- pentru ei- Bn cer! Mi a ;ost aruncat balaurul cel mare- Harpele cel de demult- care se c9eamă diavol Hi "atana- cel ce BnHeală toată lumea- aruncat a ;ost pe pământ Hi Bn7erii lui au ;ost arunca?i
Pa7ina 1K=

cu el! Mi am au@it 7las mare- Bn cer- @icând8 Acum s-a ;ăcut mântuirea Hi puterea Hi Bmpără?ia #umne@eului nostru Hi stăpânirea 3ristosului "ău- căci aruncat a ;ost pârâHul ;ra?ilor noHtri- cel ce Bi pâra pe ei Bnaintea #umne@eului nostru- @iua Hi noaptea! Mi ei l-au biruit prin sân7ele Mielului Hi prin cuvântul mărturiei lor Hi nu Hi-au iubit su;letul lor- până la moarte! Pentru aceasta- bucura?i-vă ceruri Hi cei ce locui?i Bn ele! Dai vouă- pământule Hi mare- ;iindcă diavolul a coborât la voi având mânie mare- căci Htie că timpul lui e scurtO (+aptele Apostolilor 1.- E-1.)! n această vi@iune este simboli@at un cumplit NacumO- trecutul Hi pre@entul ;iind exprimate printr-o ima7ine caleidoscopică a teribilei Hi Bn;ricoHătoarei bătălii Bntre bine Hi rău! n această luptă- puterile răului se ridică Bmpotriva lui #umne@eu- ;ără a-I ;i niciodată e7ale- pentru că luptă numai cu Bn7erii a;la?i sub conducerea lui Mi9ail- nume a cărui interpretare - (N2ine este ca #umne@euVO) - este aici deosebit de potrivită! Aceasta este o problemă care merită re;lec,ia noastră pro;undă! Atributele lui #umne@eu nu sunt re;lectate numai Bn BnsuHirile Bn7erilor- ci Hi Bn propriile noastre virtu?i care ne ;ac Ndoar pu?in mai preLos decât Bn7eriiO (Psalmi K- A)! mpotriva acestor calită?i- răul poartă uriaHul său ră@boi Bn inimile noastre Hi Bn lume- Bn 7eneral! "untem asalta?i de satana- din cau@a neBmpăr?itei noastre unită?i cu #umne@eu- prin 9ar! N"lava $uiO spune +ilaret al Moscovei- Neste mani;estată de Măririle cereHti- este o7lindită Bn om Hi ;ace splendoarea lumii vi@ibileO [Dladimir $ossT6- )9e M6stical )9eolo76 o; t9e &astern 29urc9- $ondon8 James 2larTe and 2o- $td! 19AE\! #e aceea- satana este Bnvins nu numai prin sân7ele Mielului (A- 1.)- ci Hi prin mărturia martirilor din toate timpurile Ncare nu Hi-au iubit su;letul lor- până la moarteO (1.- 11)! Ioan nu ne dă descrierea ră@boiului din cer- dar a;irmă- totuHi- că e un ;apt Bmplinit! Răul a ;ost de mult aruncat din cer- Hi ni se aminteHte de mărturia lui Iisus! NAm vă@ut pe satana ca un ;ul7er că@ând din cerO ($uca 10- 1K)! Ră@boiul este pe pământ- dar Hi aici răul este condamnat să ;ie Bn;rânt!!! &l
Pa7ina 1KG

poartă semnul propriei distru7eri- aHa cum Bl poartă to?i rău;ăcătorii! 2ând luptăm- să ne Bntărim su;letele prin cunoaHterea ;aptului că ne a;lăm de partea celui care deLa a câHti7at! $uptele noastre ;ac parte dintr-un tipar care se a;lă Hi Bn cer- Hi pe pământ! 2ru@imile Bnspăimântătoare ale timpului nostru sunt rodul inec9ită?ii dintre oameni Hi ne o;eră prileLul să răscumpărăm crucea! ntruparea Hi Fol7ota ne ;ac Bmpreună-moHtenitori ai biruin?ei cereHti- Bntru 3ristos! Avem veHnicia de partea noastră! ntre timp- răul este de@nădăLduit- pentru că timpul lui este măsurat! N2erul s-a Hi luptat Hi a câHti7at adevărata Bn;runtare- Bn care ne a;lăm acum! Pe Bntinderile veHniciei- victoria- pentru care noi n-am luptat la timp- ;usese deLa câHti7atăO [$6nn 3arold- N&xposition on RevelationO- )9e interpreterYs >ible- Dol! 1.!- p! AKC\! ";ântul Apostol Ii &van79elist Ioan ne spune că adevăra?ii martiri rămân credincioHi persoanei lui #umne@eu nsuHi- 2are "-a smerit Hi a devenit om- Hi ei se BmpărtăHesc c9iar de natura $ui când sunt smeri?i Hi lipsi?i de e7oism! "merenia- deci- este marea noastră salvare! "untem cu adevărat Bn 3ristos- He@ând Bn ceruri laolaltă cu Mielulcând ne Lert;im noi BnHine! Acest ră@boi- cu răul- nu este o ilu@ieP su;erin?ele noastre sunt reale dar nu sunt Bn deHert pentru că Hi ele sunt parte din #umne@eu! N2rucea este expresia Bn timp a ceea ce #umne@eu este Bn eternitateO [$6nn 3arold- N&xposition on RevelationO)9e interpreterYs >ible- Dol! 1.!- p! AKC\! "u;erin?a curaLoasă- strălucind de iubire Hi credin?ă- este mai puternică decât orice ;or?ă termonucleară! Imperiul roman s-a s;ărâmat tocmai de stânca martiriului creHtin Hi Bn;runtat de aceeaHi nespectaculoasă su;erin?ă- comunismul se va duce Hi el la ;und Hi- ca orice putere Bnrobitoare- va pieri pentru totdeauna! 2ei lipsi?i de teamă sunt totdeauna indestructibili (ve@i via,a ";ântului $uca al 2rimeii)! #e aceea- Ioan Bi vede aproape de tronul lui #umne@eu- contribuind prin lucrarea lor la cântecul ceresc- uni?i cu Bn7erii- Bn lauda plină de bucurie! Apostolul Ioan ne arată o ima7ine Bn;ricoHătoare a domniei ;iarei! Apoi
Pa7ina 1KA

urmea@ă un alt răstimp Hi-$ vedem pe Miel Bmpreună cu cetele sale trium;ătoare! n7erul veHtilor bune (Apocalipsa 1G- C-E) apare @burând Bn miLlocul cerului- c9emând omenirea Bntrea7ă să dea slavă lui #umne@eu Bn iubire Hi teamă- pentru că ora Ludecă?ii este aproape Hi urmea@ă să ;ie vestită de Bn7erul Ludecă?ii! 'i se arată contrastul dintre răsplata ce va ;i con;erită celor drep?i Hi pedeapsa pe care o vor primi rău;ăcătorii! Aceia ce poartă semnul Mielului cântă un cântec nou- pe care numai ei Bl pot deprinde! >ucuria Hi slava lor iradia@ă prin contrast cu distru7erea totală a acelora care sunt Bnsemna?i cu semnul ;iarei! AceHtia sunt doborâ?i de un Bn7er care- cu o seceră ascu?ită- taie orice vlăstar rău Hi Bl aruncă Bn marele teasc al mâniei lui #umne@eu (1G- 19)! Acest Bn7er este c9emat să-Hi Bmplinească lucrarea de către Bn7erul ;ocului (Apocalipsa 1G- 1K)! 2a să nu uităm că evenimentele Bn;ricoHătoare de pe pământ au o ori7ine cerească- ni se arată cei Hapte Bn7eri ai celor Hapte ultime plă7i! Mereu- Hi mereu2artea Apocalipsei revine de la veHnicie la e;emer pe măsură ce suntem martorii des;ăHurării lucrurilor Hi ai de@nodământului! Aceste ima7ini se Bntre?es pentru a ne atra7e Hi mai mult aten?ia că Bn toate timpurile- ;ie paHnice- ;ie tulburi- milostivirea lui #umne@eu este un ;apt si7ur Hi neclintit! "cenele Bn;ricoHătoare ale s;ârHitului lumii sunt domolite de vi@iunile 7lorioase ale bucuriei absolute! 'u ne este Bn7ăduit niciodată să uităm că Ludecata trebuie să preceadă răsplata! #e aceea- cei Hapte Bn7eri- care ies din templul plin de ;umul slavei Hi puterii lui #umne@eu- trebuie să Bmplinească Ludecata Bnainte ca omul să intre Bn sanctuar! "unt Bmbrăca?i Bn in alb- neBntinat- Hi au piepturile Bncinse cu cin7ători de aur (1A- C-K)- pe când Bnaintea@ă Bn;ăHura?i Bn cură?ie- nepăta?i- Bntr-o aură de ;rumuse?e Hi slavă Bn;lorităvestind ultima mare pedepsire a răului de către #umene@eu (Apocalipsa 1C- 1-.)! Pedeapsa este dreaptă- pentru că răul cule7e propria-i răsplată- căci până Hi apa curată a râurilor Hi ;ântânilor se pre;ace Bn sân7e pentru aceia care au vărsat sân7e! n7erul apelor l laudă pe #umene@eu pentru dreapta "a Ludecată (1C- A)! Apocalipsa este plină de ac?iuni

Pa7ina 1KC

Bnspăimântătoare8 lec?ia ei revine adesea pentru că- via?a BnsăHi este o repeti?ie- căci răul trebuie de@rădăcinat Bnainte de-a ne bucura de ;ructele virtu?ii! #e ;apt- Bnainte de toatevirtutea este cea care trebuie să ;ie activă! 1rice ac?iune se a;lă Bn mână 2elui DeHnic- a cărui mânie este Bndreptată Bmpotriva răului! n7erul tălmăcirii (Apocalipsa 1E- 1-1=) Bl va duce acum pe Ioan Bn pustiu Hi Bi va tâlcui multe simboluri ciudate! )âlcuirea este con;u@ă- pentru că limbaLul său nu ne este ;amiliar- deHi Bn?elesul său adânc este limpede! n mod voalat- ;i7urile de stil ;ăceau alu@ie la puterea Imperiului roman! Mi astă@i- ca Hi atunci- ele pot repre@enta ;or?ele a7resive Hi totalitare ale ticăloHiei- din orice stat modern- destinat Hi el- aHa cum a ;ost Roma- să ;ie Bnvins de armatele Mielului! 1ricare ar ;i Bmpotrivirea- 2el 2are este #omnul domnilor Hi Re7ele re7ilor- biruie Bn cele din urmă! "ă ne ru7ăm să avem 9arul Bn7erului care să tălmăcească- precum Ioan- toate Bntâmplările explo@ive din Lurul nostru#umne@eu ;iind Bntotdeauna la cârma evenimentelor Hi a vie?ilor noastre! %rmătorul Bn7er (Apocalipsa 1K- 1-=) este Bn7erul Ludecă?ii pro;etice- care ne c9eamă să ne proiectăm 7ândirea Bntr-un timp când răul pre@ent- de care suntem BnconLura?i Hi de care suntem pe deplin conHtien?i- a ;ost deLa distrus! %n alt Bn7er aruncă o piatră 7rea Bn mare (1K- .1-.G)- ilustrând 7rabnica distru7ere- Hi s;ârHitul Romei pă7âne Hi a tuturor puterilor aidoma ei Hi sub orice Bn;ă?iHare s-ar ascunde- c9iar a le7ii Hi Lusti?ieisub care se perpetuea@ă nedreptatea! n7erul exterminator este pe aproape- Hi la ceasul potrivit va aduce răsplata! 1ricât de impunător Hi 7reu de atacat poate părea răul- Ludecata lui este si7urăcântecul său de lebădă a Hi răsunat! ntre timp- Bn cer- un alt cor trium;al se aude cinstind Hi slăvind pe #umne@eu! ntrea7a crea?ie se pleacă Bnaintea tronului lui #umne@eu! %n măre? Aliluia răsună din toate păr?ile- ca vuietul multor ape Hi tunete! Mielul "-a lo7odit cu >iserica "a- ale cărei albe veHminte repre@intă dreptatea s;in?ilor!
Pa7ina 1KE

Ioan- copleHit de tot ceea ce vede- cade Bn 7enunc9i Bnc9inându-se Bn7erului care Bi arătase toate aceste lucruri! n?ele7em bine de ce a ;ăcut aceasta- pentru că to?i suntem 7ata să admirăm- Hi să venerăm- un Bnvă?ător merituosP cu atât mai mult Ioan- după ce i-au ;ost descoperite toate acesteaX #ar Bn7erul Bl ridică repede- doLenindu-l cu dra7oste! N'u ;ace asta- eu sunt sluLitorul tău Hi al ;ra?ilor tăi- care-l mărturisesc pe 3ristos8 lui #umne@eu Bnc9ină-teO! #oar #umne@eu trebuie lăudat- toată cinstirea- dăruirearu7ăciunea- nă@uin?ele- trebuie să se Bndrepte Hi să se adune Bn &l! 'iciodată să nu con;undăm miLloacele cu scopul! & atât de uHor să idolatri@ăm bineleX Aceasta este o ispită ;oarte subtilă Bn care pot cădea c9iar Hi cei mai credincioHi dintre noi! NDe@i să nu ;aci astaXO- spune Bn7erul- Hi arată spre 3ristos biruitorul- care se Bndreaptă spre noi pe un cal alb- urmat de oHtirea "a de Bn7eri! %ltimul mare ră@boi se poartă Hi bătălia e câHti7atăP in;ernul este pentru totdeauna despăr?it de cer! 'u există compromis Bntre bine Hi rău! Răul este le7at de mâini Hi de picioare Hi a@vârlit Bn abis! NMi-am vă@ut- spune Ioan- un Bn7er pro7orându-se din ceravând c9eia adâncului Hi un lan? mare Bn mâna lui! Mi a prins pe balaur- Harpele cel vec9icare este diavolul Hi satana Hi l-a le7at pe o mie de ani! Mi l-a aruncat Bn adânc Hi l-a Bnc9is Hi a pecetluit deasupra lui- ca să nu mai amă7ească neamurileO (Apocalipsa .0- 1-=)! 'u numai relele impersonale ale cutremurelor- plă7ilor Hi ră@boaielor au luat s;ârHit- ci Hi ticăloHia ce @ace Bn inimile oamenilor! #iavolul este cu totul de@armat de certitudinea noastră că #umne@eu este in;init mai puternic decât cele mai năpra@nice ;or?e ale răului! 'u mai suntem BnHela?i drăceHteP prin urmare- când după 1000 ani de ;ericire- diavolul este de@le7at din nouaceasta se ;ace pentru un scurt ră7a@ Bn care- după @adarnice asalturi Bmpotriva preaiubitei cetă?i a s;in?ilor- el va dispărea pentru totdeauna Bmpreună cu toată ;alsa lui pro;e?ieminciună Hi BnHelăciune! Răul se prăbuHeHte- Bn ori7inara sa nimicnicie- dând 7reH pentru totdeauna- că@ând Bn prăpastia ar@ândă- ;ără ;und!
Pa7ina 1KK

Mi cerul Hi pământul aHa cum le cunoaHtem trec- doar tronul lui #umne@eu dăinuie- aHa cum dăinuie de veacuri- Bnaintea tronului- vii Hi mor?ii stau acum la Ludecată! 2aracterul omului este destinul săuP oamenii sunt Ludeca?i după propriile lor cuvinte Hi ;apte! )o?i aceia ale căror nume nu sunt Bn 2artea Die?ii sunt @vârli?i a;ară- cu moartea Hi iadul- Bn ie@erul de ;oc! Aceasta este a doua moarte- din care nu este Bnviere! #ar această moarte nu are putere asupra celor binecuvânta?i! Apar un nou pământ Hi un cer nou! n ele sălăHluieHte adevăratul Bn?eles al tuturor lucrurilor- de la Bnceput până l-a s;ârHit- pentru că toate lucrurile Bncep Hi se s;ârHeHc Bn #umne@eu8 N&u sunt Al;a Hi 1me7a- Bnceputul Hi s;ârHitulO! n 2etatea +ericirii- 'oul Ierusalim- măsura omului Hi a Bn7erului este aceeaHi! Au aceaHi măsură (Apocalipsa .1- E)! Acolo- Bn7er Hi om BHi 7ăsesc per;ecta identitate- nu Bn substan?ă- ci Bn esen?ă! $ocuiesc Bmpreună 2etatea ";ântă- ale cărei por?i de măr7ăritare sunt desc9ise pentru totdeauna- căci nu mai există vrăLmaHi! #escoperă că sorb Bmpreună din undele curate ale apei vie?ii- Bn timp ce su;letele lor strălucesc luminate de #umne@eu nsuHi! nvăluit Bn minunea ;rumuse?ii pe care Bn7erul i-o arată- Ioan- Bncă o dată- uită de sine- Hi cade la picioarele s;ătuitorului său ceresc! n7erul- arată spre Adevărul #umne@eului 2elui Diu sin7urul vrednic de lăudat- Hi-l roa7ă să asculte cuvintele lui 3ristos! NIată- vin curând Hi răsplata Mea este cu Mine- ca să dau ;iecăruia- după cum este ;apta lui! &u sunt Al;a Hi 1me7a- cel dintâi Hi cel de pe urmă- Bnceputul Hi s;ârHitul!!! &uIisus- am trimis pe Bn7erul Meu ca să mărturisească vouă acestea- Bn ;a?a >isericii! &u sunt rădăcina Ii odrasla lui #avid- steaua care străluceIte diminea?aP Hi #u9ul Hi mireasa @ic8 $inoX Mi cel ce aude- să @ică8 $ino! Mi cel Bnsetat să vină- cel ce voieHte să ia Bn dar apa vie?ii!!! 2el ce mărturiseHte acestea- @ice8 #a- vin curând! AminX Dino- #oamne IisuseXO (Apocalipsa ..- 1.-.0)! #e-am putea noi să ne Bnăl?ăm 7ândurile Bn această 2etate ";ântă Hi să vedem
Pa7ina 1K9

ceea ce a vă@ut IoanX 29iar dacă nu putem ;ace asta- putem- Bn7enunc9ind cu umilin?ă la pământ- să ne alăturăm măre?ului- copleHitorului cor al Bn7erilor- s;in?ilor Hi martirilorstri7ând Bmpreună cu ei din adâncul dorului Hi iubirii noastre8 NDino #oamne IisuseXO (Apocalipsa ..- .1)! Ast;el- cu acest stri7ăt de iubire Bnăl?at spre #omnul- Bnc9eiem studiul nostru despre Bn7eri- aHa cum apar ei descoperi?i Bn ";intele "cripturi! i vedem Bnaintând Bncet spre noi- prin cea?a deasă a istoriei spirituale Bndepărtate- ca ;iin?e măre?e- puternice- pline de lumină- putere Hi ;rumuse?e! &i sunt Purtătorii cuvântului lui #umne@eu- Bmplinitorii voin?ei "ale! 'e c9eamă- ne Bndeamnă la dra7oste Hi ascultare! &i conduc- Bnva?ă- s;ătuiesc- pedepsesc Hi răsplătesc! 'e pă@esc Hi ne ocrotescP devin Bnso?itorii noHtri- Bncât- Bn cele din urmă- noi- sărmani oameni- mântui?i de 3ristos- să ne putem a;la Hi noi- Bn tovărăHia lor strălucitoare când- Bn s;ârHit- vom ;i acasă Bn ?ara noastră de baHtină Bn veHnica pre@en?ă a lui #umne@euX

Pa7ina 190

CARTEA A TRE!A " În#erii în Biserica Cre2tină "

În#erii în Biserica Cre2tină

'( C.&entariu intr.ductiv

#upă ce ne-am Bnvrednicit să studiem minunatul rol Lucat de Bn7eri Bn pa7inile "cripturii- acum trebuie să ne Bndreptăm aten?ia la rostul Hi po@i?ia lor Bn via?a >isericii! ntr-o sin7ură carte nu este posibil să ;ie cuprinHi cei .000 de ani ai vie?ii >isericii Hi nici multiplele ;a?ete Hi ramuri ale acesteia- ;iecare Bn ;elul său impunând o abordare individuală Hi canonică a temei Bn7erilor! Aici ne limităm la mani;estarea Bn7erilor Hi la literatura despre ei- până Bn epoca Marii "c9isme (din anul 10AG)- care a de@binat Răsăritul Hi Apusul! Autoritatea Părin?ilor >isericii a ;ost pe lar7 recunoscută de >iserică! #eHiastă@i- aportul lor este adesea uitat- rămâne ;aptul că marea in;luen?ă a vie?ii Hi scrierile lor a contribuit mult la de@voltarea autenticei doctrine- aHa cum a Bnceput Bn perioada patristică- perioadă Bn care- ;a?ă de toate timpurile- Bnvă?ătura Apostolilor a ;ost păstrată cu s;in?enie! Mul?i dintre Părin?i- oameni cu Bnaltă educa?ie- oameni de ac?iune Hi or7ani@areau avut multe de spus despre Bn7eri Hi le-au acordat un loc distinct Bn des;ăHurarea cultului pe care l-au rânduit! Multe din acele ru7ăciuni sunt pe lar7 ;olosite până Bn @ilele noastre!

Pa7ina 191

#e ;oarte timpuriu- titlul de %ărinte a ;ost dat episcopilor Hi mărturisitorilor tradi?iei creHtine! #e la s;ârHitul secolului al G-lea- termenul a căpătat un sens mai clar Hi mai restrâns- de;inind un 7rup de autori ecle@iaHti- a căror autoritate Bn materie doctrinară a Bnceput să aibă o 7reutate specială! #e exemplu- 7rupul cunoscut ca Părin?ii Apostolieiapar?ine epocii imediat următoare perioadei 'oului )estamentP lucrările lor s-au păstrat- Bn Bntre7ime sau Bn parte! Frupul următor- pe care adesea Bi numim Părin?ii >isericii- sunt acei teolo7i a căror 1rtodoxie s-a dovedit con;ormă cu "cripturile Hi textele primilor Părin?i! n 7eneral- %ărinţii sunt caracteri@a?i prin ortodoxia doctrinei- s;in?enia vie?iibinecuvântarea >isericii %niversale- Hi prin le7ătura cu antic9itatea! Autoritatea lor este considerată a ;i in;ailibilă atunci când propovăduiesc doctrina (unanim acceptată)- dar propovăduirile lor individuale nu sunt in;ailibile- deHi sunt privite cu deosebit respect! %neori putem 7ăsi că- de ;apt- se contra@ic Bntre ei! )otuHi deosebită este omo7enitatea Bnvă?ăturii lor 7lobale Hi multele adevăruri pe care le de?in Bn comunP dincolo de i@bân@i Hi pătimiri- merită să notăm Bn c9ip deosebit- ;idelitatea lor ;a?ă de 1rtodoxie! mpăr?im acest studiu al timpurilor patristice Bn două păr?i principale- cu unele subdivi@iuni8 Prima- s;in?ii Bn7eri Bn >iserica Primitivă- adică Părin?ii Apostolici! Această perioadă va acoperi aproximativ anii de la &poca Apostolică până la conciliul de la 'iceea- adică aproximativ de la anul 100 până la =.A d!3r! A doua- ";in?ii Bn7eri Bn epoca )eolo7iei 1rtodoxe! Aceasta a ;ost perioada când obiectivul suprem Hi concentrat al >iserici N2atoliceO (adică universale) a ;ost să păstre@e credin?a NortodoxăO (adică adevărata credin?ă- Bn con;ormitate cu revela?ia ";intei "cripturi Hi a ";intei )radi?ii)! Această parte acoperă anii de la 'iceea la Marea "c9ismăaproximativ de la =.A la 10AG d!3r! n ce ne priveHte- nă@uim- pe cât posibil- să adâncim cunoaHterea noastră despre s;in?ii Bn7eri Bn $itur79ii Hi ru7ăciuni! Dom Bncerca să Bn?ele7em adevărata
Pa7ina 19.

semni;ica?ie a cuvintelor Hi lumina pe care ele o aruncă asupra participării Bn7erilor la Bnc9inarea noastră comună! &xistă unele scrieri concomitente cu acelea ale Părin?ilor Apostolici care- deHi nu necesită un capitol special- trebuie- să ;ie totuHi sc9i?ate- pentru o redare mai completă a acelor Bndepărtate timpuri Hi ast;el să putem aprecia cum se cuvine scrierile Părin?ilor >isericii Bn 7eneral! Mai Bntâi- trebuie să men?ionăm Apocri;ele 'oului )estament care- deHi ;ără vreun statut autori@at- repre@intă o anumită direc?ie de 7ândire a primilor creHtini- o cale naivă Hi deloc indicată- ;ără Bndoială- dar care a Lucat un rol real Bn de@voltarea ima7ina?iei viitoarelor 7enera?ii- Bn special Bn &vul Mediu! Multe din repre@entările ciudate ce ne pun deseori Bn Bncurcătură- cu diavoli Hi du9uri Hi 7uri de iad căscate- BHi au ori7inea Bn căr?ile apocri;e!

Pa7ina 19=

*( N.ul Testa&ent A4.crif

2uvântul Napocri;O- aici- are o conota?ie di;erită de cea a apocri;elor Dec9iului )estament! #e ;apt- Apocri;ele Bnseamnă Nscrieri ascunseO! Aplicate 'oului )estamentcapătă Bn?elesul de Nautenticitate BndoielnicăO! & posibil ca unele din N&van79eliileO apocri;e să cuprindă anumite tradi?ii orale demne de Bncredere! Povestirile trebuie să ;ie privite ca le7ende ce s-au de@voltat Bn >iserica timpurie- despre persoane Hi evenimente reale! "copul lor a ;ost să relie;e@e idei Hi credin?e pentru sus?inerea cărora avem dove@i mult mai bune decât aceste istorisiri! n7eri Hi diavoli abundă Bn aceste căr?i Hi sunt BnconLura?i de multă ;ante@ie Hi ma7ie! n7erii Bi aruncă pe păcătoHi Bn iad Hi pe cei drep?i Bi conduc la cer! Iadul este un balaur cu 7ura desc9isă- cu ;ălci ca niHte prăpăstii- iar diavolii sunt păroHi- au aripi ne7re Hi su;lă sul; Hi ;lăcări pe nări! n7erii au 9aine albe Hi sunt prea numeroHi ca să aibă individualitate! #escrierile sunt mai mult ciudate decât interesante! 1 ilustrare semni;icativă- Hi una dintre cele mai tipice- este &van79elia lui >artolomeu! &a era cunoscută de ";ântul Ieronim Bn secolul al ID-lea Ii al D-lea Ii este de clară tendin,ă 7nostică! Pe scurt- 7nosticii credeau Bntr-un #umne@eu 2reator sau #emiur7- Bn Bntre7ime deosebit de +iin?a #ivină supremă Hi necunoscutăP această doctrină a avut multe Hi variate interpretări! &van79elia lui >artolomeu- tratea@ă despre ceea ce Iisus le-a descoperit Apostolilor "ăi după nviere! DorbeHte despre Iisus coborât Bn iaddespre diavol Hi lucrările lui- le arată apostolilor prăpastia ;ără ;und Hi despre >una Destire- relatare ;ăcută probabil c9iar de +ecioara Maria! >artolomeu pretindea că i-a vă@ut pe Bn7eri coborând Hi adorându-$ pe Iisus răsti7nit pe cruce- după care a dispărut Bn Bntuneric! Iisus spune8 N2ând am dispărut de pe cruce- atunci am coborât Bn 3ades ca să-l aduc sus pe Adam Hi pe to?i aceia care erau cu
Pa7ina 19G

el- la ru7ămintea Ar9an79elului Mi9ailO! Icoanele ortodoxe ale nvierii Bl repre@intăsimbolic- pe Iisus smul7ându-i pe Adam Hi &va a;ără din mormintele lor! ntr-o altă sec?iune- >artolomeu Bi cere lui Iisus să-l arate pe adversar apostolilor- ca ei să-l poată vedea Hi să-i recunoască vorbele- când va veni! Iisus Bi duce pe Muntele Măslinilor- unde Bi ordonă lui Mi9ail să sune din trâmbi?ă Hi să-l c9eme pe Deliar! Apari?ia a ;ost cu adevărat Bnspăimântătoare Hi Apostolii au că@ut la pământ de ;rică- dar Iisus le-a spus să se ridice Hi i-a poruncit lui >artolomeu să-Hi pună piciorul pe 7ruma@ul lui Deliar Hi să-l Bntrebe de unde vine- la care ;iara se spune că ar ;i răspuns8 N$a Bnceput mi s-a spus "atanael- care Bnseamnă trimisul lui #umne@eu- dar când mi-am Bntors ;a?a de la #umne@eu- numele meu a ;ost "atana- adică Bn7er că@ut Bn iad!!! Pentru că de ;apt- eu am ;ost cel dintâi Bn7er creat8 atunci când #umne@eu a ;ăcut cerurile- a luat o mână de ;oc Hi m-a ;ăcut pe mine- abia apoi pe Mi9ail!!! (când s-a 7ândit să cree@e ;ăpturile- +iul "ău a rostit un cuvânt)- aHa că Hi noi am ;ost crea?i prin vrerea +iului Hi Bncuviin?area )atălui! &l m-a ;ăcut- spun- pe mine- apoi pe Mi9ail- căpetenia oHtilor de sus- al treilea pe Fraviil- al patrulea pe %riil- al cincilea pe Ra;ail- al Haselea pe 'atanil Hi pe ceilal?i Bn7eri- al căror nume nu pot să-i spun! Pentru că ei sunt purtătorii de nuiele (lictorii) ai lui #umne@eu Hi ei mă lovesc cu ver7elele lor Hi mă urmăresc de Hapte ori noaptea Hi de Hapte ori @iua O [)9e Apocr6p9al Fosped o; >art9olome5! )rans- b6 M!R! James! 1x;ord8 2larendon Press19AE- p! 1EA-1EC\! "atana descrie apoi miriadele de Bn7eri Hi rosteHte numele Bn7erului din nord care este 1ert9a Hi al Bn7erului din sud ]erTout9a Hi povesteHte despre un Bn7er care ;ace să cadă @ăpada Hi altul care ;ace ca marea să ;ie a7itată! $a Bntrebarea lui >artolomeu- cum i-a ademenit Hi smuls pe oameni din mâinile lui #umne@eu Hi i-a condus prin NHiretlicuri Bntunecoase Hi alunecoaseO- Deliar a răspuns- a clăn?ănit din din?i Hi a scrâHnitP apoi s-a ridicat din prăpastia ;ără ;und o roată ce avea o sabie de ;oc strălucitoare Ii Bn sabie existau ;luiere! %rmea@ă apoi o stranie
Pa7ina 19A

descriere a tuturor instrumentelor iadului! Deliar arată8 NAvem Hi al?i sluLitori- cărora le poruncim Hi cărora le dăm câte un cârli7 cu multe vâr;uri Hi Bi trimitem ca să vâne@e- Hi ei Bn9a?ă- pentru noi- su;letele oamenilor- BnHelându-i cu dulcea?a diverselor amă7iri- adică prin be?ii Hi râsete- plăceri trupeHti- bâr;eli- ipocri@ie- Hi cu restul ;leacurilor pe care le iscă comorile lorO! "atana declară de asemenea că- atunci când omul a ;ost creat după c9ipul lui #umne@eu- Mi9ail i-a cerut să adore omul pentru că acesta a ;ost creat după c9ipul lui #umne@eu- dar "atana a stri7at8 N"unt ;oc din ;oc- am ;ost primul Bn7er creatP să ador tina Hi materiaV!!! #umne@eu nu se va mânia pe mine- dar eu voi pune tronul meu deasuprapeste tronul "ău Hi voi ;i aHa cum este &lXO [)9e Apocr6p9al Fosped o; >art9olome5! )rans- b6 M!R! James! 1x;ord8 2larendon Press- 19AE- p! 1EK\! %rmea@ă apoi descrieri de@7ustătoare despre cum din sudoarea pieptului Hi sub?iorilor sale a ;ăcut o licoare cu care a vrăLit apele de unde a băut &va Hi ast;el a putut s-o amă7ească! Putem vedea ima7ina?ia bo7ată a acelor prime @ile dând ;râu liber unui mare număr de le7ende- ima7ina?ie care- Bn ru7ăciunea lui >artolomeu- nu este totuHi lipsită de o nuan?ă de emo?ionantă Hi adevărată pietate8 N)u- care ai purtat o coroană de spini pentru a ne pre7ăti să purtăm pre?ioasa coroană a cerurilor- #umne@eule Hi )ată- mpărate Mărit8 mântuieHte-i #oamne- pe păcătoHiO! Mi Iisus a răspuns8 N)atăl Meu m-a numit pe Mine 3ristos- ca să pot coborB pe pământ Hi să un7 pe ;iecare om care vine cu Mine- cu uleiul vie?iiP Hi M-a numit Iisus ca să pot tămădui orice păcat al acelora care nu cunosc!!! Hi să le dau oamenilor adevărul lui #umne@euO [)9e Apocr6p9al Fosped o; >art9olome5! )ransb6 M!R! James! 1x;ord8 2larendon Press- 19AE- p! 1E9\! Relatarea >unei Destiri- de către +ecioară- este ;oarte ;ante@istă Hi nu adau7ă nimic cunoaHterii pro;unde a Bn7erilor- nici măcar repre@entărilor lor!

Pa7ina 19C

-( Manuscrisele de la Marea M.artă

Manuscrisele de la Marea Moartă datea@ă din primul secol de după 3ristos- Hi din perioada ce Bl precede! &le sunt de o importan?ă deosebită Hi se cuvine să le pomenim! "crierile de la Qumran con?in i@bitoare concordan?e cu creHtinismul- dar Hi tot atât de multe di;eren?e! 2ea mai mare deosebire constă Bn ;aptul că esenienii erau numai evrei Hi aveau credin?a că venirea lui Mesia va coincide cu s;ârIitul lumii! n an7elolo7ie 7ăsim unele dintre cele mai mari asemănări! "crierile de la Qumran acordă un loc preponderent Bn7erilor- depăHind pe cel acordat lor Bn 'oul )estament! Acest lucru este le7at de Bnvă?ăturile ;undamentale ale seaei- care credea Bn existen?a a două du9uri Hi a două căi! #ar acest principiu al celor două cărări- una a binelui Hi una a răului- este mai mult un concept moral decât o credin?ă Bn două ;iin?e sau entită?i di;erite! 2u toate acestea- cei care ale7 una din cele două cărări- devin N;ii ai luminiiO Hi respectiv N;ii ai BntunericuluiO- a;lându-se ori sub puterea Prin?ului $uminii (Bn7erul Adevărului)- ori a Bn7erului Bntunericului (Deliar sau Mastema)! ";ântul Ar9an79el Mi9ail este protectorul N;iilor luminiiO Hi conducătorul lui Moise Hi Aaron! "ectarii aHteptau Hi ei cu nerăbdare să se Bnc9ine #omnului Bn tovărăHia Nminunatului soborO al Bn7erilor- aHa cum ;acem Hi noi! Deliar- sau Bn7erul discordiei ori al Bntunericului- domneHte peste N;ii nedreptă?iiO! 2a Hi Bn 'oul )estament- Hi Bn scrierile apocri;e le este prevă@ut acelaHi s;ârHit! #e ;apt- limbaLul Hi simbolismul pre@intă o mare asemănare! 'u e de mirare! 'ici nu trebuie să i se acorde o prea mare importan?ă! 'u trebuie să uităm că esenienii Hi creHtinii aveau o limbă Hi o moHtenire comună8 Dec9iul )estament! Au trăit Bn acelaHi ?inut
Pa7ina 19E

Hi pe o ;âHie ;oarte Bn7ustă din el- ast;el Bncât- inevitabil- au ;olosit expresii Hi meta;ore similare! Interpretarea- totuHi- este cât se poate de di;erită! n Manuscrise- NPrin?ul $uminiiO este un Bn7er- Bn timp ce pentru creHtini el este nsuHi 3ristos! $a ;el- la esenieniBn7erul Bntunericului este e7al Bn putere cu Prin?ul $uminii Ii ei trăiesc Bntr-un ;el de coexisten,ă calmă- Bn ciuda unor ră@boaie Hi a unor căi total diver7ente! n 'oul )estament- Bn7erul Bntunericului l atacă pe Iisus Hi este biruit de &l! Prin biruin?a "a- Iisus supune păcatul Hi moartea- Hi prin ea Bi conduce pe credincioHi pe drumul luminii! Pe de altă parte- Bn sulurile de la Qumran- copiii luminii trebuie să-Hi 7ăsească Ndrumul adevăruluiO ;ără aLutor! 2ei doi conducători spirituali de la Qumran sunt de la Bnceput crea?i NBn7eriO- ai luminii Hi ai Bntunericului- ;ără putin?a vreunei ale7eri libere! #e ;apt- aHa interesante Hi pre?ioase cum sunt- manuscrisele nu sunt creHtine Hide aceea- nu privesc studiul nostru! &le nu aruncă prea multă lumină asupra an7elolo7ieidar dovedesc că aceleaHi curente de 7ândire ba@ate pe unele din căr?ile Dec9iului )estament erau active Bn Hi Qumran Hi prevalau Hi printre primii creHtini! Mai mult- nu s-a spus Bncă ultimul cuvânt despre aceste suluri de la Qumran- Bn ciuda celor peste patru sute de căr?i publicate despre ele! 'e vom ab?ine să intrăm Bn acest Bncurcat labirint al literaturii! &van79elia după )oma- deHi atât de târ@iu aLunsă la public- are o sin7ură re;erin?ă la Bn7eri! Iisus a @is8 NBn7erii Hi pro;e?ii vor veni la voi Hi vă vor da ceea ce este al vostruO [)9e Fospel Accordin7 to )9omas- )rans! A Fuillaumont- 3!2!Pu&c9- 2! Quispel- U!)ill- and Sassa9 Abd al Masi9! 'e5 SorT8 3arper an >rot9ers- 19A9- p! GE\! Aceasta apare ca o dulce promisiune pentru cei cura?i Hi ca un lucru de temut pentru cei Bntina?i! ntotdeauna- Bn7erii sunt cei care Bmplinesc Răsplata!

Pa7ina 19K

0( Părinţii Pustiului

)rebuie să aruncăm o privire asupra Părin?ilor Pustiului- deHi ei n-au lăsat opere scrise- prin marea s;in?enie a vie?ii lor- trăite Bn sin7urătatea deHertului- au avut o puternică in;luen?ă asupra >isericii creHtine din acel timp! Părin?ii Pustiului constituie o cate7orie specială! &i sunt atle?ii lui #umne@eu! 1ameni care au lăsat lumea lor ca să 7ăsească alinare la #umne@eu- Bn miLlocul tăcerii adânci a spa?iilor nes;ârHite- pentru ca- acolo- să-l Bn;runte pe satana Hi să se lupte cu el! 1ameni cu adevărat s;in?i- to?i au ;ost necru?ător de aspri cu ei BnHiHipracticând o asce@ă care ne poate părea stranie- ba c9iar teribilă! +a?ă de aproapele lorBnsă- erau binevoitori- blân@i- iertători- plini de Bn?ele7ere Hi de o miHcătoare smerenie! &i au ;ost primii călu7ări creHtini- bărba?i ce căutau pacea vie?ii interioare! '-au scris- ;iindcă nu posedau nimic- decât ceea ce Bi ?inea statornici! Mi-au câHti7at cele trebuincioase vie?ii prin munci umile- ca Bmpletitul ro7oLinelor Hi al coHurilor de trestie- pentru a le vinde! 2eea ce Htim mai mult despre ei- cunoaHtem din relatările altora! 2ea mai ;aimoasă relatare este via?a ";ântului Antonie- atribuită ";ântului Atanasie cel Mare! Această carte- care a contribuit la convertirea ";ântului Au7ustin- nu poate ;i trecută cu vederea! &a povesteHte despre c9emarea lui Antonie la via?a din pustiu- prin ascultarea cuvintelor lui 3ristos8 NDinde tot ce ai Hi urmea@ă-MăO! DorbeHte despre Bnvă?ăturileBncercările Hi minunile lui! Ispitele Hi luptele pe care acest s;ânt bărbat le-a purtat cu du9urile rele sunt viu Bn;ă?iHate! Mai târ@iu- ;iecare din acestea a devenit subiect de povestiri Hi le7endepier@ând sublima simplitate Hi cucernicie a lui Antonie ca Hi pro;unda Bn?elepciune a Bnvă?ăturii sale! Iată- de exemplu- ce spune el despre vi@iuni Hi cum să le deosebim pe cele bune de cele rele8 NDederea celor s;in?i nu este plină de des;ătare pentru că ei se vor luptaPa7ina 199

Hi plân7e- Hi nimeni nu va au@i 7lasul lor! 2i ea vine atât de liniHtit Hi de delicat Bncâtimediat- bucuria- veselia Hi curaLul se ivesc Bn su;let! Pentru că #omnul- care este bucuria noastră- Hi puterea lui #umne@eu )atăl este cu ei! Mi 7ândurile su;letului rămân netulburate- ast;el Bncât- ca Hi cum ar ;i luminată cu ra@e- BnsăHi vederea Bi priveHte pe cei cărora le apareO [Dia,a ";ântului Antonie- in 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries )5ovol! ID- p! .0A\! +rumuse?ea calmă a acestor cuvinte- con?ine Bn ea sunetul adevăratei vederi interioare spirituale- despuiate de orice supersti?ie ori 9alucina?ie i7norantă! &ste clar că nici Bnc9ipuirea- nici oc9iul muritor nu este cel care vede ci- prin 9arul lui #umne@eusu;letul BnsuHi! &remi?ii- care Hi-au petrecut mul?i ani Bn sin7urătate absolută- nu puteau Bn orice moment să-Hi stăpânească Bnc9ipuirea sau dorin?ele ce le evocau vi@iuni ale lumii pe care o părăsiseră! Pacea nu se câHti7ă uHor! "e sim?au ataca?i de satana aHa cum a ;ost Iisus Bn pustiu- dar cu putin?ă mai mică de a se apăra! 1c9iul min?ii lor vedea multe ima7ini ciudate care- probabil ;useseră exprimate extrem de plastic- Hi pe care cronicile le-au exaltat de-a lun7ul istoriei! Ast;el- am moHtenit istorisiri ciudate c9iar despre unele atacuri trupeHti ;ăcute de demoni! #ar există Hi relatări despre Bn7eri Hi vi@iuni binecuvântate aducând alinare su;letelor ce se străduiseră Hi care aleseseră o cale atât de aspră a trăirii Bntru #umne@eu! Au ales sin7urătatea pentru că aHa cum spune un pustnic - Nmii Hi mii de mii de puteri Bn7ereHti au o sin7ură voin?ă- numai oamenii au multeO! %n om s;ânt- pe nume Petru- care locuia Bn Petra- era 9ăr?uit de dorin?e trupeHti- cărora nu le putea veni de 9acaHa că s-a dus să ceară aLutor stare?ului Isidor- care i-a spus să se Bntoarcă Bn c9ilia sa Hi să se roa7eP dar Petru a protestat că nu-i Bn stare- aHa că Isidor i-a spus să privească spre Apus Hi acolo a @ărit o mare adunare de diavoli ce se pre7ăteau de luptăP Hi atunci Isidor i-a spus8 NPriveHte la RăsăritO- Hi el a privit Hi a vă@ut o mul?ime mare de Bn7eri Bn slavă! $a
Pa7ina .00

care- stare?ul Isidor i-a spus8 NIată- aceHtia sunt cei trimiHi Bn aLutorul nostru! Aceia care urcă Bn Apus sunt cei ce luptă Bmpotriva noastrăP Hi cei ce sunt cu noi sunt mai mul?i decât cei ce ne stau BmpotrivăO [3elen Uaddeli- Părin,ii pustiei- 'e5 SorT- "9eed a Uarp- p! 1E1-1E.\! 2ine ar putea ne7a că aceHti oameni au vă@ut limpede ceea ce noi doar uneori sim?imV 2ât de uHor tă7ăduim un ;apt pe care nu l-am trăit noi BnHine! #acă revenim la Dec9iul )estament- 7ăsim o ;oarte asemănătoare a;irma?ie ;ăcută de pro;etul &lisei- când armatele re7elui "iriei au Bncercuit cetatea #otan!!! N'u vă teme?i- pentru că cei ce sunt cu noi sunt mai mul?i decât cei ce sunt cu ei!!! Hi &lisei s-a ru7at!!! Mi iată muntele era plin de cai Hi care de ;oc de Lur BmpreLurul lui &liseiO (G Re7i C- 1C-1EP . 2ronici =.- E)! Avem mărturia s;in?ilor Hi a oamenilor s;in?i- până Bn timpurile noastre- care au vă@ut Hi ;lăcările iadului Hi lumina cerurilor! 1c9ii- care au ;ost mult timp Bnc9iHi Bn ru7ăciune- pot ;i clarvă@ători când sunt desc9iHi! Asemenea oc9i au o vi@iune mai limpede decât ai noHtri- care privim mai mult spre lumea materială- sau când sunt Bnc9iHi sunt de obicei Bndrepta?i spre somn! Privirea noastră devine con;u@ă- nu ;iind orbită de lumină- ci ;iind Bntunecată de preocupările noastre @ilnice! #e aici- vom trece la scrierile ";in?ilor Părin?i ai >isericii Bn care nu există nici Hovăială- nici Bndoială- nici vorbe-n vânt- ci temeinicia Bnvă?ăturilor marilor doctori ai credin?ei!

Pa7ina .01

În#erii și Părinţii Bisericii Pri&are

Părin?ii >isericii primare acoperă o perioadă de aproximativ ..A de ani! &i se Bmpart Bn două cate7orii8 Părin?ii Apostolici Hi Apolo7e?ii creHtini! Părin?ii Apostolici sunt acei părin?i care i-au urmat imediat pe Apostoli Hi au Bn;runtat primele Hase persecu?ii anticreHtine! #e aceea- pentru ei ac?iunea misionară Hi sacri;iciul martiric au avut Bntâietate asupra teolo7iei! Apolo7e?ii au ;ost cei care- intrând pu?in mai târ@iu Bn arenă- au considerat că trebuie să se Bntoarcă la scris pentru a-Hi apăra credin?a Hi a ;ace ;a?ă persecu?iilor ;i@ice! &ra perioada când creHtinismul- ;ăcând convertiri printre intelectualii pă7âni- pretindea o ascultare ;ără crâcnire- Hi devenise absolut necesar să se răspundă de;ăimărilor Hi eresurilor răspândite Bn popor! Părin?ii Apostolici au avut contact direct cu cei doispre@ece Apostoli! $or le datorăm păstrarea ";intei )radi?ii Bn cuvânt Hi ;aptăP ei au apucat ;irul de acolo de unde Bl lăsase moartea Apostolilor- răsucindu-l din ce Bn ce mai puternic Bntr-o ;rân79ie care- c9iar când a ;ost deHirată- totuHi- niciodată nu s-a rupt! Avem- comparativ- pu?ine mărturii scrise din această perioada- pentru că Bn acele @ile tulburi ei aveau pu?in timp să scrie Hi- pe de altă parte- era compromi?ător să le de,ii- di;icil să le ascun@i Hi apoi să le 7ăseHti! Am vă@ut Bn manuscrisele de la Marea Moartă cum asemenea documente au putut să @acă ascunse sute de ani! Aceia care le-au ascuns au dispărut- pă@ind Bnsă cu credin?ă pre?iosul secret! A ;ost un timp al eroilor mai mult decât al scriitorilor- al solda?ilor Hi al martirilor decât al teolo7ilor Hi specialiHtilor do7matici! AceHti martori ai credin?ei au ;ost primii membri ai tinerei >iserici! Au ;ost aduHi la credin?ă din rândul multor na?iuni Hi din toate straturile sociale- oameni simpli mul?i dintre ei- dar plini de acea credin?ă copilărească ce s-a dovedit mai puternică decât
Pa7ina .0.

orice Bn?elepciune a lumii8 N#umne@eu Hi-a ales pe cele nebune ale lumii ca să-i ruHine@e pe cei Bn?elep?iO (1 2orinteni 1- .E)! AceHtia sunt oamenii care au păstrat &van79elia Hi &pistolele pentru noi Hi Bn rândul cărora- prin ;aptele lor de credin?ă- a ;ost posibilă pre@en?a continuă a #omnului pe pământ! $a ei privim cu recunoHtin?ă Hi respect- pentru că lor le datorăm supravie?uirea >isericii creHtine! Re;erin?ele la Bn7eri sunt pu?ine- dar acolo unde sunt- ele dovedesc credin?a Hi conHtiin?a neBntreruptă a >isericii Bn existen,a lor! Iată câteva pasaLe semni;icative pentru studiul pe care Bl ;acem!

'( )fântul !#natie din Anti.%ia
(=A - 10E d!3r!)

";ântul I7natie poate ;i ;oarte bine considerat primul dintre părin?ii Apostolici! A ;ost episcop al Antio9iei Hi se crede că Bnainte de convertire ;usese un persecutor al creHtinilor! "e cunoaHte pu?in din via?a lui- Bnainte de călătoria sa ca pri@onier de la Antio9ia la Roma- unde a ;ost martiri@at! Pe drum s-a oprit la "m6rna unde a ;ost Bntâmpinat cu mare cinste de ";ântul Policarp- conducător al creHtinilor Bn Asia romanăcare primise investitura de episcop de la ";ântul Ioan &van79elistul! n cursul acestei călătorii- I7natie a scris scrisorile din care cităm! A ;ost un om pro;und credincios Bn 3ristos- dornic să su;ere martiriul pentru mântuirea sa!

Pa7ina .0=

&xistă Hi o istorisire Bncântătoare- care spune că I7natie era copilul aHe@at de Iisus Bn miLlocul Apostolilor (Matei 1K- .-=)! #ata probabilă a naHterii sale pune această istorisire Bn domeniul posibiluluiP aser?iunea că a ;ost un discipol al ";ântului Ioan- este Hi ea cât se poate de credibilă! 2a ucenic direct al ";ântului Ioan- re;erin?ele lui I7natie la Bn7eri capătă ast;el o semni;ica?ie specială! N1are n-ar trebui să vă scriu lucruri mai pline de tainăV Mă tem s-o ;ac- pentru ca să nu vă pricinuiesc rău- vouă care Bncă sunte?i copii (Bn 3ristos)! n această privin?ăierta?i-mă dar ne;iind Bn stare să primi?i Bn?elesul lor plin de 7reutate- a?i ;i @drobi?i de ele! Pentru că- c9iar Hi eu- deHi sunt 9ără@it lui 3ristos Hi sunt Bn stare să Bn?ele7 lucrurile cereHti- ierar9iile Bn7ereHti Hi di;eritele ;eluri de Bn7eri Hi oHtiri- deosebirea dintre puteri Hi stăpânii Hi di;eren?ele dintre tronuri Hi Bmpără?ii- ;or?a eonilor Ii demnitatea 9eruvimilor Ii sera;imilor- sublimul du9ului- Bmpără?ia #omnului Hi mai presus de orice- neasemuita slavă a lui #umne@eu Atotputernic - deHi sunt ;amiliari@at cu aceste lucruri- nu sunt nicidecum- Bn nici un ;el- desăvârHitO [N&pistle o; I7natius to t9e )rulliansO- )9e Ante'icene +at9ers- Dol! I- Frand Rapids- Mic9i7an8 Um!>! &erdmans Publis9in7 19AC- p! CK\! &ste important de notat- Hi o să ne re;erim mai târ@iu la asta- că credin?a Bn ierar9ia Bn7erească nu a ;ost o inven?ie a secolelor de mai târ@iu! #e exemplu8 #ionisie Areopa7itul- din care va urma un capitol- Hi-a Bntemeiat tot ce a scris pe o cunoaHtere coborâtă c9iar de la ori7inile bisericii! Mai mult- I7natie e de părere că Bntrea7a crea?ie trebuie să-$ primească pe 3ristos- dacă vrea să rămână vie8 N'ici un om să nu se BnHele8 atât lucrurile care sunt Bn cer- cât Hi slăvi?ii Bn7eri Hi conducători- atât vă@u?i cât Hi nevă@u?i- dacă nu cred Bn sân7ele lui 3ristos- BHi atra7 ca atare condamnareaO [N&pistle o; I7natius to t9e "m6rneansO- pa7! KK\! 1 altă nota?ie vine din scrisorile neautenti;icate ale lui I7natie! Aceasta- dacă nu le-a scris el- au o paternitate necunoscută Hi i-au ;ost atribuite Bn secolul al C-lea Hi
Pa7ina .0G

necercetate au rămas până la s;ârHitul secolului al 1A-lea- când au devenit subiectul unei lun7i dispute privind episcopatul- deHi asta nu Bmpietea@ă Bn nici un ;el asupra importan?ei lor an7elolo7ice! Aici el revine la problema răului8 NPrin?ul acestei lumi se bucură când cineva nea7ă credin?a Bn 2ruce- deoarece Htie că credin?a Bn 2ruce este propria sa distru7ere! Pentru că acesta este tro;eul care a ;ost ridicat Bmpotriva puterii sale Hi pe careatunci când Bl vede- se cutremură- Hi când aude se BnspăimântăP !!!Bnainte să ;i ;ost Bnăl?ată 2rucea- era dornic să ;ie aHaP Hi pentru acest scop a lucrat cu 7riLă Bn ;iii neascultării (&;eseni .- .)! A lucrat Bn Iuda- Bn ;arisei- Bn saduc9ei- dar tocmai când era 7ata să ;ie Bnăl?ată- a ;ost tulburat Hi a insu;lat Bn trădător remuHcarea- Hi i-a Bntins o ;rân79ie ca să se spân@ure cu ea!!! Mi el- care Bncercase prin orice miLloace să aibă pre7ătită crucea- se străduia acum să-i oprească Bnăl?areaP nu din cau@a remuHcărilor!!!- ci pentru că a vă@ut că propria sa distru7ere este aproapeO [N&pistle o; I7natius to t9e P9ilippiansO- pa7! 11E\! 2ând vorbeHte despre satana- I7natie Bl descrie ca i7norant Hi Ndeprins să mear7ă cu paHi pie@iHi Hi HovăielniciO! #a- neHtiutor al marilor minună?ii ale ntrupării- a smereniei Pruncului pentru care nu s-a 7ăsit un acoperiH- al minunilor >ote@uluiBnvă?ăturilor Hi Jert;ei Mielului! I7natie se adresea@ă diavolului ;ără ocoliH8 NDă@ând aceste ;apte- eHti cuprins de o mare stupoare!!! pentru că o +ecioară este născătoareP cântarea de laudă a Bn7erului te umple de uimireO [N&pistle o; I7natius to t9e P9ilippiansOpa7! 11K\! #acă "atana Hi-ar ;i amintit pro;e?ia "cripturilor despre Acela de care 2are se spusese8 NPeste aspidă Hi vasilisc vei păHi Hi vei călca peste leu Hi peste balaurO (Psalmi 901=)- n-ar ;i ;ost nevoie să-i mai pomenească aceasta8 Nomul nu trăieHte numai cu pâineO! 2unoaHterea biruin?ei lui 3ristos asupra răului nu numai că l-a sus?inut- dar l-a ;ăcut pe I7natie dornic de martiriu Hi i-a dat curaLul să Bn;runte ;ără să se teamă- ba c9iar cu bucurie- 79earele leilor!

Pa7ina .0A

*( )fântul Cle&ent din R.&a
(circa 9C d!3r)

&ste considerat a ;i ;ost al treilea episcop după ";ântul Petru! &ra un tânăr contemporan cu ";ântului I7natie Hi e ;oarte posibil să ;i ;ost un ucenic al ";ântului Pavelunul dintre acei ucenici ale căror nume sunt scrise Bn cartea vie?ii (+ilipeni G- =)! ";ântul 2lement a ;ost un moralist- o persoană sobră- care se ocupa de or7ani@area comunită?ii creHtine- cu administrarea Hi litur79isirea! #e aceea- relatarea lui despre Bn7eri capătă o importan?ă deosebită- pentru că ne arată cum- c9iar de la Bnceput- a existat credin?ă- că s;in?ii Bn7eri participă la ru7ăciunea noastră comună- ;a?ă de care rândurile următoare repre@intă desi7ur o re;erin?ă litur7ică8 N"ă ne 7ândim la toate cetele Bn7ereHti- cum stau laolaltă Hi ;ac voia $ui! pentru că "cripturile spun8 N@ece mii de ori câte @ece mii l serveau Hi stri7au8 ";ânt- s;ânts;ânt #omnul "avaotP pline sunt cerurile Hi pământul de Mărirea $uiO! Apoi să ne strân7em laolată- conHtien?i de armonia noastră- Bntr-un sin7ur 7las să-I stri7ămBncredin?a?i că ne putem BmpărtăHi din marile Hi slăvitele "ale ;ă7ăduin?eO ["t 2lement 1; Rome- &pistle to t9e 2orint9ians- =G- )9e &arl6 29ristian +at9ers- ed and trans! b6 3enr6 >ettenson- Feo;;re6 2umberled7e! 1x;ord8 1x;ord %niversit6 Press- 19AC- p! GE\! &xistă multe le7ende despre ";ântul 2lement- dar una din ele are un ;armec deosebit! ";ântul 2lement a ;ost exilat Bn 2rimeea Bn timpul domniei lui )raian- unde a ;ăcut muncă silnică Bn mine (istoria se repetăX) - dar aceasta a ;ost departe de a-l clătina pe s;ânt- o;erindu-i noi oca@ii pentru a predica &van79elia! A avut atât de mult succes Bn misiunea lui- Bncât autorită?ile au considerat că doar aruncându-l Bn Marea 'ea7ră- le7at de o ancoră- ar putea să-l reducă e;ectiv la tăcere! #ar- le7enda adau7ă8 Bn7erii i-au
Pa7ina .0C

construit un mormânt Bn adâncuri- care se arată o dată pe an locuitorilor de pe coastă- prin miraculoasa retra7ere a Mării! Introducem aici un citat lămuritor dintr-o scrisoare scrisă de un evreu din Alexandria- care a trăit pe vremea Bmpăra?ilor )raian Hi Adrian8 N"unt două căi- a doctrinei Hi a autorită,ii- una a luminii Ii alta a Bntunericului! #ar există o mare di;eren?ă Bntre aceste două căi! Pentru că deasupra uneia stau Bn7erii lui #umne@eu- aducători de lumină- iar deasupra celeilate- Bn7erii satanei! Mi Bntr-adevăr &l (#umne@eu) este #omn Bn veci de veci- dar el (satana) este prin?ul timpului nele7iuiriiO [)9e &pistle o; >arnabas- in )9e Ante-'icene +at9ers- vol! I- p!1G9\! Ast;el- vedem că eni7ma răului- ori7inea lui Hi personalitatea ispititorului devin o preocupare crescândă a părin?ilor! 2ât de mult trebuie să ne ocupăm cu explicarea nenumăratelor ispite Hi Bncercări ale creHtinilorX >inele este evident prin el BnsuHi Hi are nevoie de prea pu?ine explica?ii- Bn timp ce răul- Bntortoc9eat- aHa cum Bi este natura- repre@intă o problemă reală8 de aici mul?imea de re;erin?e la diavoli- ;a?ă de cele care privesc pe s;in?ii Bn7eri!

Pa7ina .0E

-( 6ustin Martirul
(aprox! 100-1CA d!3r)

Justin- s;ântul Hi martirul- era probabil un pă7ân de ori7ine romană- din +lavia 'eapolis- vec9iul "i9em din "amaria- cunoscut astă@i ca 'ablus! 2onvertirea lui se datorea@ă admira?iei pe care o purta modului Bn care Bn;runtau creHtinii cumplitele ;orme de a muri- când o simplă retractare i-ar ;i putut salva! $a Bnceput a studiat ;ilo@o;ia pă7ână- iar mai târ@iu a trăit ca predicator creHtin Bn Roma- sub domnia lui Antoninus Pius Hi a ;ost martiri@at sub Marc Aureliu! A ;ost primul Hi cel mai mare apolo7et (apolo7et _ apărător @elos al unor idei)! &ste cunoscut mai ales prin Prima Hi a #oua Apolo7ie Hi #ialo7ul cu )ri;on! Având ca punct de plecare Fene@a (C- .)- Justin a cre@ut că N;iii lui #umen@euO ar ;i ;ost Bn7erii Hi a avansat părerea că #umne@eu- când a creat pământul- l-a Bncredin?at atât oamenilor- cât Hi Bn7erilor- iar aceHtia din urmă au ;ost atraHi de ;rumuse?ea ;emeilor- au păcătuit Hi au @ămislit copii- care au ;ost demoni sau @ei! AceHti @ei aveau nume- spre deosebire de #umne@eu- %nul Hi "in7urul necreat- care nu are nume! n ciuda acestei interpretări cam ;or?ate Hi stranii- care nu a dăinuit multă vreme Bn >isericăBnvă?ătura sa despre libera voin?ă este cât se poate de ortodoxă! &l sus?ine că atât oamenii cât Hi Bn7erii au acelaHi ;el de voin?ă Hi prin asta caută să răspundă la Bntrebarea N#e ce #umne@eu Bn7ăduie răulVO! N n loc ca #umne@eu să ;i nimicit Harpele- ca el să nu mai existe- decât să spună Nvoi pune duHmănie Bntre sămân?a ta Hi sămân?a eiO Bn loc să ;i creat deodată Hi pe Bn7eri Hi pe oameni liberi să ;acă ceea ce &l Htia că s-ar ;i cuvenit să ;acă ca să aibă Bndemânarea voin?ei libere Hi de asemenea pentru că &l Htia că o ast;el de lucrare e bună&l a instituit Ludecata 7enerală Hi Ludecata particulară8 e Bn puterea ;icăruia să aibă o voin?ă
Pa7ina .0K

liberă- Htiind Bn acelaHi timp că este pă@itO [Justin Mart6r- N#ialo7ue 5it9 )r6p9oO- )9e Ante-'icene +at9ers- vol! I- p! .A0\! Iustin se a;lă aici pe aceeaHi linie cu to?i Bnvă?ătorii creHtini- sus?inând că răul se instituie ca dorin?ă Bnainte de a deveni o realitate! &xistă un ;ra7ment ;rumos- de proslăvire- care spune multe8 N!!!#umne@eu- 2are este ;ără urmă de răutate - pe &l l lăudăm Hi-$ adorăm Hi pe +iul "ău!!! Hi cetele celorlal?i Bn7eri buni care-$ sluLesc pe #umne@eu- care au o natură bună Hi au du9 de pro;e?ieO [Apolo7ia I- DI- in )9e &ari6 29ristian +at9ers- p! K1\! >iciuit Hi decapitat- Iustin a murit pentru credin?a sa cu acelaHi curaL pe care Bn tinere?ea sa Bl admira la al?ii Hi care a caracteri@at pe adevăratul creHtin de-a lun7ul anilor!

0( )fântul !rineu
(1=0-.0. d!3r!)

";ântul Irineu a ;ost episcop de $6on- deHi probabil s-a născut- Bn "m6rna! &l repre@intă o adevărată veri7ă Bntre Răsărit Hi Apus! A ;ost trimis Bn avanpostul apusean al creHtinătă?ii de către ";ântul Policarp- ;aimosul episcop al "m6rnei! n acele vremuri timpurii- misionarii erau 7reciP oricât ar părea de ciudat- creHtinătatea latină a Bnceput Bn A;rica! ";ântul Irineu a ;ost primul mare teolo7 al >isericii universale! A ;ost un destoinic cercetător al doctrinelor Părin?ilor care i-au premers! Prin pro;un@imea
Pa7ina .09

ar7umentelor sale Hi prin Bn7ăduin?a de care dădea dovadă- a salvat >iserica de controversa care amenin?a unitatea creHtină! $a s;ârHit a primit coroana martiriului Bmpreună cu al?i nenumăra?i membri ai turmei sale- Bn masacrul din .0. d!3r!- pus la cale de crudul Bmpărat "everus! n scrierile lui Irineu- Bn7erii sunt pomeni?i nu atât pentru a ;i descriHi- cât pentru a respin7e conceptele eretice despre ei! #e exemplu- unul din conceptele pe care le-a respins a ;ost acela că lumea a ;ost creată de Bn7eri!

3( Tertulian
(1C0-..0d!3r!)

)ertulian apar?inea >isericii a;ricane- ;iind născut la 2arta7ina! A avut o educa?ie Bn Bntre7ime pă7ână Hi era avocat la Roma când s-a convertit la creHtinism! Mai târ@iu s-a alăturat montaniHtilor! 'u este totuHi considerat teolo7 ortodox Hi- deHi trebuie luat Bn seamă pentru strălucirea inteli7en?ei lui- el nu poate ;i propriu-@is numărat printre Părin?i! A ;ost un mare erudit Hi din numeroasele sale scrieri teolo7ice- apolo7eticeascetice Hi polemice- multe din punctele sale de vedere sunt acceptate! Printre multele idei care circulau Bn primele secole- sus?inute Bn special de 7nostici- era aceea că Iisus Hi-a luat Ncarne an7elicăO Hi deci că nu era nevoie să ;ie născut! n această privin?ă- )ertulian are un interesant pasaL Bn care elucidea@ă Hi un punct de vedere asupra Bn7erilor8 N'ici un Bn7er n-a coborât să ;ie răsti7nit- să Bncerce asupră-Hi moartea Hi să ;ie Bnviat din mor?i! #acă n-a ;ost niciodată o cau@ă pentru ca Bn7erii să se Bntrupe@e- ave?i aici ra?iunea pentru care ei n-au primit nici carne prin actul naHterii lor! &i
Pa7ina .10

n-au venit să moară Hi deci nici nu au trebuit să ;ie născu?i! 2i 3ristos a ;ost trimis să moară Hi de aceea a trebuit să "e nască- pentru a putea muriP de aceea există le7ea că numai acela moare- care s-a născutO [)9e "tromata o; Miscellanies- in )9e Ante-'icene +at9ers- vol! II- p! A1K\! Această preci@are ;ără ec9ivoc dovedeHte credin?a Bn necorporalitatea Bn7erilor- o credin?ă care a rămas ;erm stabilită Bn >iserică!

;( )fântul Cle&ent din Alexandria
(1A0 - .1A d!3r!)

n primele secole- Alexandria era cel mai mare centru de Bnvă?ătură! &ra centrul intelectual al creHtinismului- după cum inima sa era Bn Antio9ia! $imba universală a acelor timpuri era 7reaca! Iustin Hi Irineu sunt considera?i ;ondatori ai literaturii creHtineBn a;ara- bineBn?eles- a 'oului )estament- care este "criptura ";ântă Hi nu este exclusiv literatură! )itus +lavius 2lement a ;ost un urmaH meritoriu al lor- la Hcoala cate9etică din Alexandria! n scrierile sale- ";ântul 2lement duce mai departe cu preci@ie Hi claritate;ilo@o;ba de ba@ă Hi credin?a creHtină! 2u privire la Bn7eri- spre deosebire de 7nostici- el scrie8 Nprin Bn7eri- ;ie vă@u?i ori nu- puterea divină dăruie lucruri bune! AHa s-a Bntâmplat Hi la sosirea #omnului! Mi uneori această putere respiră Bn 7ândurile Hi Bn cu7etele oamenilor NHi aHea@ăO Bn inimile lor NtărieO- o percep?ie mai ascu?ită Hi insu;lă NBndră@nealăO Hi cute@an?a limpe@imiiO [)9e "tromata o; Miscellanies- in )9e Ante-'icene
Pa7ina .11

+at9ers- vol! II- p! A1K\! ntr-un alt ;ra7ment al scrierilor lui 2lement 7ăsim o a;irma?ie care scoate Bn eviden?ă conceptul tradi?ional despre Bn7eri- o altă bucată a acelui ;ir de 7ândire privind natura lor- care Bn ciuda unor specula?ii diver7ente oca@ionale- a rămas neBntrerupt! &l scrie8 NAceste prime virtu?i create sunt nesc9imbătoare Bn substan?ă Hi- Bmpreună cu Bn7erii Hi ar9an79elii al căror nume Bl BmpărtăHesc- Bmplinesc lucrări dumne@eieHti! Ast;el- Moise numeHte virtutea Bn7erului Mi9ail printr-un Bn7er de lân7ă el- apar?inând unuia din cele mai in;erioare 7rade! Moise l-a au@it Hi i-a vorbit ;a?ă către ;a?ă! Altor pro;e?i- Bn7erii le-au creat impresia că sunt ;iin?e care aud Hi văd! Potrivit acestei relatări- doar ei aud Hi doar ei văd!!! #acă ar ;i ;ost o voce obiHnuită ar ;i ;ost au@ită de to?i!!! A ;ost au@ită doar de acela pe care Bn7erul l-a ;ăcut Bn stare s-o audăO [+ra7ments ;rom 2assiodorus\! 2lement arată mai departe că Nprintr-o vec9e Hi dumne@eiască 9otărâre- Bn7erii sunt răspândi?i Bn na?iuni!!! (Hi) că cel mai bun lucru pe pământ este omul evlavios- Hi cel mai bun- mai apropiat Hi mai curat lucru din cer- este Bn7erul- cel ce BmpărtăHeHte binecuvântarea vie?ii veHnice! #ar natura +iului!!! este cea mai desăvârHităO [)9e "tromata- p! A.G\!

Pa7ina .1.

<( =ri#en
(circa 1KA - .AG d!3r!)

1ri7en a ;ost cel mai strălucit Hi mai proli;ic ucenic al ";ântului 2lement Hi se spune că a scris C00 de căr?i! A ;ost- mai ales- un cercetător al >ibliei- lăsându-se pătruns de "criptură până Bn adâncul su;letului său- Bncredin?at mereu de autenticitatea absolută a inspira?iei care o animă! &xistă controverse- asupra unor detalii- a ceea ce se consideră a ;i Bndepărtarea sa de 1rtodoxia doctrinei! %nele din vederile sale- din păcate- au condus la ere@ie Hi la condamnarea lui! Indi;erent de 7reHelile pe care le-a putut ;ace- 1ri7en rămâne primul Hi cel mai mare critic biblic al antic9ită?ii creHtine Hi Bn această privin?ă este de nepre?uit! Ast;el- el comentea@ă di;eritele misiuni pe care #umne@eu le-a Bncredin?at Bn7erilor "ăi8 N!!!nu putem crede a ;i re@ultatul unei Bntâmplări desemnarea unei anume misiuni cutărui Bn7er Bn mod special8 de exemplu- lui Ra;ail- rolul de a Bn7riLi Hi a vindecaP lui Favriil conducerea ră@boiului- lui Mi9ail datoria de a duce ru7ăciunile Hi cererile muritorilorpentru că nu ne putem ima7ina că ei au ob?inut aceste misiuni alt;el decât prin propriile lor merite Hi prin @elul Hi excelentele calită?i pe care ei cu si7uran?ă le-au mani;estat Bnainte ca această lume să ;i ;ost creată!!! Ast;el Bncât- unui Bn7er i-a ;ost dată Bn 7riLă >iserica &;esenilorP altuia aceea din "m6rna!!! un Bn7er a ;ost al lui Petru- altul al lui Pavel- Hi aHa mai departe- pentru ;iecare dintre cei mici care sunt Bn >iserică!!! Mi trebuie să ;ie vreun Bn7er care să stea Bn Lurul celor ce se tem de #umne@eu!!! e de cre@ut că ei au ;ost desemna?i de #umne@eu- $e7iuitorul cel drept Hi nepărtinitorO [1ri7en- N#e PrincipiisO- )9e Ante-'icene +at9ers- vol! ID! p! .CC\! &ste interesant că 1ri7en crede că până Hi Bn7erii se străduiesc Bntru desăvârHire8 N!!!#upă părerea mea deci ;aptul că NBncepătoriileO BHi păstrea@ă stăpânirea-

Pa7ina .1=

sau că celelalte ordine ale du9ului Hi-au ob?inut misiunile respective- acestea nu se Bntâmplă nici din lipsă de discernământ- nici din vreo cau@ă BntâmplătoareP ei Hi-au căpătat ran7ul după meritele lor- deHi nu e privile7iul nostru să Htim care au ;ost ;aptele prin care ei au câHti7at un loc Bntr-un ordin deosebitO [1ri7en- N#e PrincipiisO- )9e Ante-'icene +at9ers- vol! ID- p! .CA\! Această Bnaintare a lucrat invers pentru acei Bn7eri care au ales răutatea! #iavolii Nau căpătat aceste ran7uri potrivit purtării lor Hi sporirii pe care au avut-o Bn releO [1ri7en- N#e PrincipiisO- )9e Ante-'icene +at9ers- vol! ID! p! .CA\! 1ri7en nu crede că satana Hi Bn7erii lui au ;ost condamna?i odată pentru totdeaunaP este o opinie pe care au avut-o o parte din Părin?ii de mai târ@iu- dar care nu ;ace parte din Bnvă?ătura >isericii! N#upă vederile noastre- nici diavolul BnsuHi nu este Bn stare de ceva bun dar- deHi este Bn stare să admită binele- nu-l doreHte totuHi Ii nu ;ace nici un e;ort pentru virtuteO [1ri7enN#e PrincipiisO- )9e Ante-'icene +at9ers- vol! ID! p! .CA\! 1ri7en ar7umentea@ă8 N2ând se spune8 ultimul vrăLmaH va ;i distrus- nu trebuie Bn?eles că substan?a sa- care este crea?ia lui #umne@eu- piere- ci temeiul Hi voin?a ostilă vor pieriP pentru că acestea nu vin de la #umne@eu- ci de la el BnsuHi! #e aceea- distru7erea sa nu Bnseamnă Bncetarea existen?ei- ci Bncetarea vraLbei Hi a mor?ii! 'imic nu este cu neputin?ă AtotputernicieiP nu există nimic să nu poată ;i tămăduit de +ăcătorP 2reatorul a ;ăcut toate lucrurile ca ele să poată exista Hi dacă lucrurile au ;ost ;ăcute ca să poată exista- ele nu pot deveni non-existenteO [1ri7enN#e PrincipiisO- III- DI- A- )9e &arl6 29ristian +at9ers- p! =AA\! 1ri7en a sus?inut te@a că Bn7erul nu ;ace rău nimănui- nici c9iar acelora care Bl insultă! #oar diavolii ;ac rău Hi asta prin propria lor voin?ăP aHa cum sus?ine el- diavolii Nnau primit nici o misiune de acest ;el de la #umne@euO! #e asemenea- ne aminteHte că Nnu e neapărat nevoie să pătimim de pe urma demonilorO! #ar creHtinii- adevăra?ii creHtinicare s-au supus numai lui #umne@eu Hi 2uvântului "ău- nu pătimesc de pe urma demonilor pentru că #umne@eu este mai puternic decât diavolii! Mi creHtinul nu va pătimi-

Pa7ina .1G

pentru că NBn7erul #omnului va avea 7riLă de cei care se tem de &l Hi-i va scăpa- iar Bn7erul său- care Bntotdeauna vede ;a?a )atălui din ceruriO- va o;eri cerului ru7ăciunile luiprin unul Ar9iereul- #umne@eul tuturor- Hi va uni propria ru7ăciune cu acelea ale omului care i s-a dat Bn pa@ăO! Aceste cuvinte nu au nevoie de nici un comentariu! +rumuse?ea lor se cuvine să pătrundă adânc Bn inimile noastre Hi să devină parte conHtientă a 7ândirii noastre! #eHi ultimul subiect din acest capitol este Păstorul lui 3ermas- am putea spune- Bntr-un sens- că el de ;apt se s;ârHeHte cu 1ri7en- Bnaintea intrării noastre Bn considera?iile despre marii Părin?i ai >isericii din &poca )eolo7iei ortodoxe- când >iserica creHtină a ieHit la lumină Hi a devenit o reli7ie recunoscută de stat Hi a avut de Bn;runtat pericole mult mai per;ide decât leii arenelor romane! 1ricum- pe temeliile puse de Părin?ii >isericii primare a crescut- s-a Bntins Hi a Bn;lorit >iserica!

Pa7ina .1A

?( Păst.rul lui Cer&as

#atorită unei anumite ;rumuse?i spirituale pure Hi- Bntr-un anume sens- de tăria BnsuHire a 7ranitului- discu?ia asupra acestui scriitor am lăsat-o la urmă- deHi el a scris probabil Bn timpul domniei lui )raian sau pu?in timp după aceasta Hi cunoaHtem pu?in despre el! Prin păstorul lui 3ermas 7ăsim Bn Patristică prima men?iune distinctă a unui Bn7er pă@itor- ca Hi a unui diavol Bnso?itor- ataHat ;iecărei persoane8 NAcum- vă voi arăta puterile acestora prin care pute?i cunoaHte ce putere are ;iecare! Pentru că puterile lor sunt Bndoite Hi Bnrudite pentru cei credincioHi- dar mer7 mereu pe acelaHi drum drept Hi neted!!! ;ă7aHul strâmb nu are cărări8 dar are multe locuri neumblate- cu multe piedici Hi este aspru Hi plin de spini! #ar cei care mer7 pe drumul drept- mer7 Bntins!!! &xistă doi Bn7eri pentru ;iecare om- unul al dreptă?ii Hi celălalt al nele7iuirii!!! n7erul dreptă?ii este blând Hi Bmpăciuitor! #e aceea- când pătrunde Bn inima ta- B?i vorbeHte de dreptate- cură?ie- castitate- mul?umire Hi de orice virtute dreaptă Hi mărea?ăP când acestea urcă Bn inima ta- să Htii că Bn7erul dreptă?ii este cu tine! PriveHte acum la lucrările Bn7erului nele7iuirilor! n primul rând este ;urios Hi amar Hi nebun Hi lucrările lui sunt rele Hi-i distru7 pe cei ce-$ sluLesc pe #umne@eu! 2ând aLun7e Bn inima ta- Bl cunoHti prin lucrările sale! )rebuie să te Bncre@i Bn lucrările Bn7erului dreptă?ii Hi- ;ăcându-le- po?i trăi Bn #umne@euO! &xistă o minunată atemporalitate care BnconLoară pe acest 3ermas al nostru- al cărui păstor a ;ost Bn7erul ispăHirii- care i s-a descoperit Bntr-o serie de vi@iuni! 3ermas se remarcă ca unul care a au@it- a trăit- a pătimit Hi a murit laolaltă cu 7lasul Bn7erului său bun! ntr-adevăr- el Na trăit Bn #umne@euO!

Pa7ina .1C

În#erii în vre&ea )finţil.r Părinţi ai Bisericii

n =1= d!3r!- după ce 2onstantin cel Mare a aLuns unicul Bmpărat al Imperiului Roman- el a acordat libertate deplină Hi o;icială reli7iei creHtine! 2urând după aceea- Hi-a mutat capitala imperiului de la Roma la 2onstantinopol! 29iar atunci- >iserica era bântuită de di;erite orientări Hi ere@ii- din care cea mai serioasă a ;ost arianismul! 2a să salve@e unitatea >isericii- la "inodul de la 'iceea (C.A d!3r) Hi la "inodul de la 2onstantinopol (=K1 d!3r) a ;ost redactat "imbolul 2redin?ei (2re@ul)- cunoscut Ii ca "imbolul niceean- care exprimă credin?a creHtină Hi care a ;ost acceptat de aproape Bntrea7a lume creHtină! Părin?ii acelui timp au ;ost- de aceea- numi?i Părin?ii niceeniP studiul nostru- totuHi- Bi cuprinde deopotrivă Hi pe aceia care i-au urmat! +iecare din aceHti mari doctori ai teolo7iei- Bn vremea Hi Bn s;era lor- au men,inut credin?a creHtină Bn ortodoxia ei Ii aceasta au ;ăcut-o cu un curaL ma7ni;ic Hi Bn virtutea unui unic scop!

Pa7ina .1E

'( )fântul Atanasie
(.9C - =E= d!3r!)

N2red Bn %nul #umne@eu- )atăl Atot?iitorul- +ăcătorul cerului Hi al pământului- al tuturor celor vă@ute Hi nevă@uteO! Ast;el Bncepe marele- uni;icatorul 2re@ al creHtinătă?ii! $umea o;icială a Romei imperiale l-a Bncuvin?at! mpăra?ii se alinia@ă sub noul stea7 al 2rucii- dar drumul >isericii e departe de a ;i neted! Părin?ii >isericii- adânci?i Bn dra7ostea de #umne@eu Hi dărui?i sluLirii $ui- nu se temeau de nimeniP au stat neclinti?i Bn ;a?a Bmpăra?ilor (Hi Bmpărăteselor) Hi ;ilo@o;ilorP nici erudi?ia Bn?elep?ilor- nici puterea imperiului- n-ar ;i putut să le clintească convin7erile! 2um marea listă de nume se derulea@ă Bn ;a?a oc9ilor noHtri- am ;i bucuroHi să-i au@im vorbind pe ;iecare! #in ne;ericire- nu toate scrierile Părin?ilor au ;ost traduse Bn limbile moderne Ii c9iar din acelea care au ;ost- rămâne di;icilă ale7erea citatelor! Putem doar să le ale7em pe cele pe care le-am Bn?eles mai bine- căutând să urmărim urma de aur a Bn7erilor prin labirintul literaturii teolo7ice! n principal- desi7ur- credin?a puternică a Părin?ilor Bn lumea spirituală poate ;i observată din primul articol al 2re@ului- Bn cuvintele Ntoate cele vă@ute Hi nevă@uteO! Prin cele nevă@ute- ei Bn?ele7 Bn7erii Hi su;letul omenesc! %nul din marii Nar9itec?iO ai 2re@ului a ;ost ";ântul Atanasie! Mi el a ;ost elevul ;aimoasei Hcoli cate9etice din Alexandria Hi- când era episcop- a ;ost exilat de Hase ori- iar asta datorită le7ăturii sale de ne@druncinat cu teolo7ia ortodoxă! A trecut cu mare ;or?ă morală peste toate nenorocirile personale dar- mai presus de toate- teolo7ia lui Hi caracterul său ;erm au trium;at asupra oricăror adversită?i- Bn ;olosul >isericii! Atanasie- ;ără nici o Bndoială- a consolidat ";ânta )radi?ie- evident- niciodată pusă sub semnul BntrebăriiP n-a avut nici o nedumerire Bn ceea ce Bi priveHte pe Bn7eri- ci le-a explicat locul8 N+ără cuvânt- n-a ;ost ;ăcut nici un lucru! #ar- Bn ceea ce priveHte

Pa7ina .1K

sluLitorii- există nu numai unul- ci mul?i din aceia pe care- #omnul Bi va trimite! Pentru că sunt mul?i ar9an79eli- multe tronuri Hi stăpânii Hi domnii- mii Hi mii- miriade de miriadecare stau Bnaintea lui #umne@eu- sluLindu-$ Hi 7ata oricând de a ;i trimiHiO [#iscourse II A7ainst t9e Arians- 29apter 1E- .E- in 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries II- vol! IDp! =C.\! Atanasie ne lămureHte mai departe că Bn7erul nu poate salva de la sine- ci o ;ace prin voin?a lui #umne@eu8 N&ste speci;ic unui Bn7er să sluLească la comanda lui #umne@eu Hi adesea mer7e Bnainte- să-l Bnlăture pe Amonit8 Hi este trimis să pă@ească poporul pe drumP dar acestea nu sunt ;aptele lui- ci ale lui #umne@eu- care i-a ordonat Hi la trimis!!! #ar de câte ori Bn7erul a ;ost vă@ut- cel care l-a vă@ut a au@it vocea lui #umne@euO [#iscourse III- 29apter .A- 1.- 1G- p! G00-G01\! ";ântul Atanasie a avut multe de spus despre demoni- Bn special Bn bio7ra;ia ;ăcută lui Antonie cel Mare! &l a vă@ut o reală personi;icare a răului Bn spiritele male;ice care ne necăLesc! &l accentuea@ă- Bn acelaHi timp că nu trebuie să ne temem de eledeoarece 3ristos le-a surpat puterea! N"ă ne 7ândim Hi să păstrăm Bn inima noastră ideea că atunci când #omnul este cu noi- duHmanii noHtri nu ne pot ;ace răuP pentru că atunci când ei se apropie de noi- luând ;orma corespun@ătoare stării Bn care ne descoperă- BHi adaptea@ă amă7irile la starea min?ii Bn care ne 7ăsescO! ";ântul Atanasie crede că dacă suntem timi@i Hi con;u@i- demonii se bucură- dar dacă ne 7ândim doar la #umne@eu- ei dispar ca ;umul! 2rede Bn puterea semnului 2rucii de a 7oni du9urile rele! Acest ;aptmul?i creHtini l-au probat ca adevărat! n bucuria PaHtelui- Atanasie ne vede pe to?i uni?i cu Bn7erii Bn ru7ăciuni! &l vorbeHte de psalmi Hi de imnuri- Bn toate acestea vă@ând oamenii- nu sin7uri- ci ;ăcând parte din marele cor al tuturor ;ăpturilor! N ntrea7a crea?ie păstrea@ă o vreme de post- ;ra?ii mei- Hi tot ce are su;lare l laudă pe #omnul!!! 2ine ne va mai conduce la o asemenea tovărăHie a Bn7erilor ca aceastaV 'oi- care dorim să venim la ospă?ul ceresc Hi la
Pa7ina .19

sărbătoarea Bn7erească- să nu o sărbătorim după ;elul pământesc- ci ca Hi cum am ?ine sărbătoare Bn ceruri Bmpreună cu Bn7eriiO [$etter DI- 9- 11- &aster ==A- p! A.=\! Atanasie tălmăceHte cu adâncime teolo7ică ale7oria din capitolul despre năl?area #omnului- unde Bn7erii au vestit sosirea lui 3ristos Bnaintea por?ilor cerurilor! Acestea sunt relatate Hi de ";ântul Ambro@ie! ";ântul Atanasie credea că Bn7erii care l-au Bnso?it pe 3ristos Bn Bnăl?area "a nu erau Bn7erii ce aveau Bn 7riLă lucrările pământeHti- ci coborâseră cu &l din ceruri Hi-$ Bnso?iseră pe pământ! Dă@ându-$ Bnăl?ându-se- au vestit puterile cereHti să desc9idă por?ile8 NPuterile sunt uluite la vederea $ui Bn trup! #e aceeaele stri7ă mirate de această apari?ie uimitoare8 &ine este* n7erii- urcând cu 3ristos- le răspund8 N#omnul puterilor- este mpăratul "lavei- care-i Bnva?ă pe cei ce sunt Bn ceruri marea taină- ca să Htie că 2el ce a Bnvins pe duHmanii du9ului este mpăratul slaveiO [Jean #anielou- $es An7es et $eurs Mission- &ditions de 29eveto7ne- p! A1\! Ast;el au ;ost 7ândurile lui Atanasie care a transmis până la noi s;ânta ;lacără a creHtinătă?ii! Arde acum mai luminoasă ca oricând dăruind viitoarelor 7enera?ii cunoaHterea >isericii lui 3ristos!

Pa7ina ..0

*( )fântul $asile cel Mare
(aprox! ==0 - =E9 d!3r!)

2ând @ăcea să moară- s;ânta Macrina s-a ru7at pentru Nun Bn7er de luminăcare mă va conduce la paLiHti Hi ape liniHtite Ii la sânul ";in?ilor Părin?iO [Robert Pa6ne)9e 3oll6 +ire- 'e5 SorT8 3arper and >rot9ers- 19AE- p! 1C.\! Ast;el- a mers Bn Bntâmpinarea #omnului ei- sora ";ântului Dasile cel Mare Hi a ";ântului Fri7orie de '6ssa! ";ânta ;emeie a exercitat o mare in;luen?ă asupra vesti?ilor ei ;ra?i! &a Hi mama lor i-au condus pe drumul ortodoxiei Hi al mona9ismului! ";ântul Dasile- pe drept numit cel Mare- a dat numele lui miHcării monastice din Răsărit! Mi- la ;el- este autorul uneia din ";intele $itur79ii! &l este printre cele mai deosebite Hi martirice ;i7uri ale >isericii! &ra ;oarte Bnvă?at- cu o pro;undă s;in?enie personală- un or7ani@ator deosebit Hi ceea ce numim noi astă@i- un e;icient a7ent social! Pentru ";ântul Dasile Hi ucenicii săi du9ovniceHti- existen?a Bn7erilor era un ;apt indiscutabil! &l spune despre crearea lor8 Apare ca adevărat că Bnaintea c9iar a acestei lumi a existat o ordine a lucrurilor despre care min?ile noastre BHi pot ;ace o idee!!! 'aHterea lumii a ;ost precedată de o condi?ie a lucrurilor potrivită exerci?iului puterilor supranaturale- scoase Bn a;ara limitelor timpului etern Hi in;init! 2reatorul Hi #emiur7ul (artist- din 7recescul demiour7os) universului Hi-a per;ec?ionat lucrarea Bn această lumină spirituală- pentru ;ericirea tuturor celor care l iubesc pe #omnulP naturi intelectuale Hi nevă@ute- totul printr-o rânduială a inteli7en?elor pure- care sunt dincolo de posibilitatea min?ilor noastre de-a le pătrunde Hi cărora nu le putem Hti numele! &i completea@ă esen?a acestei luminevă@ute- aHa cum ne Bnva?ă Pavel8 NPentru că pentru &l au ;ost create toate lucrurile ce
Pa7ina ..1

sunt Bn ceruri Hi pe pământ- vă@ute Hi nevă@ute- ;ie că sunt tronuri sau domnii- Bncepătorii sau puteri- ori stăpânii- ori cete de Bn7eri- ori ran7uri ale ar9an79elilorOO [)9e 3exameron3omil6 I- A- 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries II- vol!DIII- p! AG\! n N#espre #u9ul ";ântO- scrisă pentru a risipi orice Bndoieli ce ar putea exista Bn le7ătură cu doctrina adevărată a ";ântului #u9- ";ântul Dasile vorbeHte despre ";in?ii Bn7eri Bn rela?ie cu cea de a treia Persoană a ";intei )reimi8 NMai mult- din lucrurile create la Bnceput- poate ;i cunoscută le7ătura strânsă dintre ";ântul #u9 cu )atăl Hi cu +iul! Puterile sunt pure- inteli7ente Hi nepământeHti Hi sunt s;inte pentru că ele au s;in?enia lor Bn 9arul dat de #u9ul ";ânt!!! voi- care ave?i putere de la lucrurile ce sunt vă@ute să ;orme@e o analo7ie cu cele nevă@ute- slăvi?i-$ pe +ăcător- prin 2are toate lucrurile au ;ost ;ăcute vă@ute Hi nevă@ute!!! #u9urile sluLitoare subsistă prin voin?a )atălui- sunt aduse la ;iin?ă prin lucrarea +iului Hi desăvârHite prin pre@en?a #u9ului! #e asemenea- desăvârHirea Hi complacerea Bn desăvâHireO [#espre ";ântul #u9- 29apter ^DI- =K- p! .=\! ";ântul Dasile are pu?ine de spus- sau c9iar nimic- despre diavol! Atitudinea sa ;a?ă de rău este uimitor de modernă Hi vă@ută prin rela?ia cau@ă - e;ect! N#umne@eu spune el - nu este ori7inea răului- deoarece contrariul nu poate veni din BnsuHi opusul săuO! NDia?a nu poate naHte moarte8 Bntunericul nu este ori7inea luminii- boala nu e creatoare de sănătate!!! dar- Bn naHterea sa- ;iecare ;iin?ă provine din asemănătorul ei!!! #acă răul nu este nici creat nici necreat de #umne@eu- de unde se tra7e natura luiV #esi7ur răul există- nimeni trăind Bn lume nu-l poate ne7a!!! Răul nu este o esen?ă vie animatăP este condi?ia su;letului opus virtu?iiO! Mi ne spune mai departe că nu trebuie să căutăm dincolo de noi - răul - pentru că noi BnHine suntem autorii propriilor noastre viciiP căderea noastră nu are altă ori7ine decât Bn propria noastră voin?ă liberăP la ;el- Hi pentru Bn7eri- ";ântul Dasile pare de asemenea să creadă că diavolii sunt activi Bn ceea ce priveHte distru7erea Hi lăcomia- dar
Pa7ina ...

vorbeHte despre aceste lucruri doar Bn trecere! Pentru el- Bntunericul Hi toate ascun@iHurile sale nu există Bn sineP pare incapabil să cercete@e mult timp Bntunericul! "u;letul său tinde spre luminăP pentru el- deci- cerul este sin7ura realitate unde N1rdinele Bn7erilor- cetele Bn7ereHti- toate naturile intelectuale numite sau nenumite- toate du9urile ce sluLesc- nu trăiesc Bn Bntuneric- ci se bucură de o condi?ie potrivită pentru ei- Bn lumina bucuriei spiritualeO [1milia II- G- 1A- p! C1-C.\! 2a Ii Atanasie- Dasile nu atribuie cetelor cereHti virtu?i Bnnăscute- ci doar capacitatea Hi voin?a de-a aLun7e la ele! #e aceea- Hi ele se străduiesc ori s-au străduit Bn eonii trecu?i să ob?ină mereu din ce Bn ce mai multă desăvârHire! NPuterile cerurilor nu sunt s;inte prin natură- dacă ar ;i ;ost aHa- n-ar ;i existat nici o di;eren?ă Bntre ele Hi #u9ul ";ântO! Aici e un punct di;icil! "unt mul?i cărora di;eren?ele dintre pă@itorii an7elici Hi inspira?ia #u9ului ";ânt nu le este clară! n primul rând- #u9ul ";ânt este a treia Persoană a ";intei )reimi Hi ca atare Bi inspiră Hi pe Bn7eri Hi pe oameni! Putem ;olosi asemănarea cu o santinelă pusă pentru protec?ia unui suveran! Fardianul Hi cel pă@it ar trebui- Bn mod ideal- Bn ;unc?iile lor- să ;ie inspira?i de idealul unui scop comun aHa cum suveranul Hi soldatul BHi servesc amândoi ?ara! 1m Hi Bn7er l sluLesc pe #umne@euP Bn7erul Bl proteLea@ă pe om când nu se poate pă@i sin7ur- dar ?inta amândurora este #umne@eu8 Bn?ele7erea aceasta le este dată de #u9ul ";ânt! ";ântul Dasile dă o de;ini?ie demnă de men?ionat despre natura Bn7erilor Hi substan?a lor8 NPropor?ional cu existen?a lor relativă- Bn7erii au nevoie de s;in?enia #u9ului ";ântO! +ierul BnroHit este conceput să ;ie amestecat cu ;ocul- Hi totuHi materia lui Hi ;ocul sunt deosebite! $a ;el- Bn ca@ul puterilor cereHti8 substan?a lor este un du9 de aer sau un ;oc imaterial- după cum e scris8 N2el ce a ;ăcut pe Bn7erii săi du9uri Hi pe sluLitorii "ăi pară de ;ocOP prin urmare- ei există Bn spa?iu Hi devin vi@ibili Hi apar Bn propria lor ;ormă Bn trupPa7ina ..=

pentru aceia care merită! #ar s;in?enia lor ;iind străină substan?ei lor- ea sus?ine totuHi desăvârHirea prin comuniunea #u9ului! &i BHi păstrea@ă ran7ul lor prin statornicia lor Bn bine Hi adevărO [";! Dasile cel Mare- #espre #u9ul ";ânt- 2apitolul 1C- =K- p! .G\! Putem deduce de aici că aceia care nu sălăIluiesc Bn bine Hi adevăr cad din 9ardeLa au ;ăcut aceasta! Inspira?ia #u9ului ";ânt ;ace ca ;iin?ele cereHti să cânte8 N";ânts;ânt- s;ântO #umne@eului 1Htirilor! ";ântul Dasile Bi concepe pe Bn7eri ca o realitate de netă7ăduit8 dacă i-a vă@utnoi nu Htim- dar că era convins de realitatea lor- da- o Htim!

Pa7ina ..G

-( )fântul ,ri#.rie de NDssa
(circa ==0 - =9A d!3r!)

";ântul Fri7orie de '6ssa a ;ost un ;rate mai tânăr al ";ântului Dasile Hi al ";intei Macrina- care amândoi au avut o mare in;luen?ă asupra lui! &l este unul dintre cei mai Bndră7i?i Părin?i- cu adevărat un teolo7- de o mare acuitate- cunoaHtere Hi ori7inalitate! A ;ost un puternic sus?inător al do7mei niceene privitoare la ";ânta )reime! In;luen?a lui 1ri7en Bn scrierile lui Fri7orie e uHor de remarcat! &i BmpărtăHeau opinia că Bn cele din urmă atât su;letele din iad- cât Hi diavolul- se vor Bntoarce la #umne@eu! n lucrarea (espre suflet şi înviere- scrisă după moartea ;ratelui său- ";ântul Dasile- el relatea@ă o discu?ie purtată cu iubita Hi s;ânta lui soră! Iată răspunsul ";intei Macrina la una din Bntrebările sale8 N'u cred!!! că divinul Apostol (+ilipeni .- 10-11) a Bmpăr?it lumea intelectuală Bn enclave! &xistă trei stări Bn care se pot a;la ;iin?ele ra?ionale8 uneia- c9iar dintru Bnceputi s-a dăruit o via?ă imaterială Hi pe care o numim an7elicăP alta este unită cu trupul Hi o numim umanăP a treia s-a de@le7at prin moarte de le7ăturile trupeHti Hi poate ;i 7ăsită Bn su;letele curate Hi simple! #esi7ur- credem că mai există o altă lume de ;iin?e8 lipsite de trupuri ca ale noastre- care se opun la ceea ce este bun Hi sunt capabile să rănească vie?ile oamenilor- că@ând dintr-o mai nobilă contempla?ie printr-un act de voin?ă Hi- prin revolta lor Bmpotriva bunătă?ii- au personi;icat Bn ele Bnsele principiul contrarP Hi această lume este!!! ceea ce Apostolul adau7ă numărului Nlucrurilor de sub pământO- adică atunci cândBntr-o @i- răul va ;i ani9ilat Bn lun7a miHcare a veacurilor- nimic nu va ;i lăsat la o parte- Bn a;ara lumii bunătă?ii- dar c9iar de la aceste spirite rele se va Bnăl?a- Bn armonie- Bncrederea Bn #omnia lui 3ristosO! [1n t9e "oul and t9e Resurrection- in 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries )5o- vol D- p! GGG\

Pa7ina ..A

>inele sau răul nu sunt- pentru ";ântul Fri7orie- două existen?e po@itive opuse una alteia- ci +iin?a Bmpotriva 'e;iin?ei- Npentru că distinc?ia dintre viciu Hi virtute nu este identică cu aceea dintre două ;enomene care se subordonea@ă unul altuia! 2i- ca o opo@i?ie lo7ică Bntre ceea ce este Hi ceea ce nu este-!!! nonentitatea este lo7ic opusă entită?iiO! [)9e Freat 2atec9ism- 29apter DI- pp! GK0-GK1\ )ot ceea ce e creat este supus sc9imbării- după ";ântul Fri7orie de '6ssa! 'umai )reimea este nesc9imbătoare- Bn timp ce crea?ia BHi datorea@ă propria existen?ă sc9imbării- prin ;aptul că a ;ost c9emată de la ne;iin?ă la ;iin?ă! &l crede că acest ;apt include atât pe ;iin?ele an7elice- cât Hi pe cele umane! Ini,ial- sc9imbarea Bncepe c9iar cu Bnceputurile lor Hi ele trebuie inevitabil să se miHte către ceva! $ibertatea voin?ei o consideră ";ântul Fri7orie ca ;iind inalienabila noastră moHtenire- o parte din ;iin?a noastră creată după c9ipul lui #umne@eu! N$iberul arbitru această asemănare cu 2el a cărui Doin?ă se răs;rân7e asupra tuturorP !!!(omul) a ;ost un a7ent liber!!! A aLuns să descopere sin7ur răul! Ast;el- primul om pe pământ- sau mai de7rabă cel care a 7enerat răul Bn om- ar ;i putut să alea7ă binele Hi ;rumosul!!! Hi totuHi- elprin voia sa deplină- a căutat alt drum- Bmpotriva naturii sale! +iindcă trebuie observat că nu există Bn lume un alt lucru atât de dependent de voin?ă cum e răul!!! #ar obiceiul păcatului a intrat!!! cu ;atală repe@iciune Bn via?a omuluiO [1n Dir7init6- 29apter ^II- p! =AE\! ";ântul Fri7orie vorbeHte atât despre Bn7eri- cât Hi despre oameni- pentru că men?ionea@ă 7eneratorul răului8 ac?iunea acelei ;iin?e an7elice care Hi-a Bntors oc9ii de la bine la mai pu?in bine- Hi a cărei consecin?ă inevitabilă a desc9is calea Bnspre rău! ";ântul Fri7orie observă8 N1ricum- nu se poate ne7a că Bnceputul oricărui lucru este cau@a a altceva care- lo7ic- urmea@ă după el!!! AHa cum eliberarea de a7ita?ia patimilor este Bnceputul Hi ba@a unei vie?i Bn acord cu virtutea- tot aHa Bnclinarea spre viciu7enerată de invidie- este drumul consolidat spre toate relele! Pentru că odată ce acela care
Pa7ina ..C

apostati@ea@ă binele a Bncuviin?at Bnclinarea spre rău- el este ca o stâncă ră@lea?ădespăr?ită de creasta muntelui- care se rosto7oleHte prin propria sa 7reutateP !!!el a ;ost Bn mod deliberat ;or?at Hi @vârlit Bn a;ară- printr-un ;el de 7ravita?ie- până la cea mai Bndepărtată mar7ine a nele7iuiriiO [)9e Freat 2atec9ism- 29apter DI- p! GK1\ ";ântul Fri7orie pretindea că to?i Bn7erii au ;ost crea?i per;ec?i Hi liberi! AstaBn sine- Bi ;ace ap?i pentru sc9imbare! Răul nu stă- insistă el- Bn materie- ci Bn Bnclinarea su;letului către materie! #esi7ur- acelora care caută ;ericirea materială mai mult decât pe cea spirituală- el le spune8 N(dacă) ei ar ;i privit la natura lucrurilor existente ;ără patimăar ;i Bn?eles că nu există alt rău Bn a;ara ticăloHiei! 'ici un rău de orice ;el ar ;i- nu există Bn a;ară Hi independent de voin?ăO! [)9e Freat 2atec9ism- 29apter DI- p! GK.\ #e aceea- materia nu trebuie ani9ilată- atât su;letul cât Hi trupul Hi Bn7erii că@u?i vor ;i lămuri?i ca aurul prin ;oc! #espre mântuirea Bn7erilor că@u?i- al?i ";in?i Părin?i- nu BmpărtăHesc părerea ";ântului Fri7orie! N2el care este drept Hi bun Hi Bn?eleptIi-a ;olosit vrerea pentru mântuirea celui care a pierit! Mi- ast;el- a con;erit un privile7iu nu numai celui pierdut- dar Hi celui care ne Bmpinsese la pieire- pentru că tot aHa se Bntâmplă atunci când amesteci aurul cu un material lipsit de valoare Hi- cură?ind aurul- ar@i ceea ce e străinP Ii ast;el se redă celei mai pre?ioase substan?e strălucirea sa naturalăO! [)9e Freat 2atec9ism- 29apter DI- p! G9A\ n această lucrare mântuitoare- marea mul?ime a oHtilor cereHti- pe care ";ântul Fri7orie le consideră ca ;iind Bntr-un număr copleHitor- BHi au plenar partea lor! NAceste puteri sunt sluLitorii care ;ac voia lui #umne@eu- e;ectuând Ncură?irea păcatuluiO Bn acord cu voin?a 2elui care i-a trimits8 pentru că aceasta este sluLirea unor asemenea ;iin?e spirituale8 ele sunt trimise pentru mântuirea acelora care sunt mântui?iO [A7ainst &unomius- >ooT 1- .=- p! CG\! 2e cuvinte mai ;rumoase pot ;i 7ăsite decât acestea- ale blândului ";ânt Hi teolo7 Fri7orie de '6ssa- despre prima misiune a s;in?ilor Bn7eri printre noiV
Pa7ina ..E

0( )fântul ,ri#.rie de Na+ian+ 5circa -*E " -?E d(Cr(7 2i )fântul C%iril al !erusali&ului 5circa -'3 " -?E d(Cr(7

";ântul Fri7orie de 'a@ian@- N)eolo7ulO- a ;ost cel mai bun prieten al ";in?ilor Dasile cel Mare Hi Fri7orie de '6ssa! )o?i trei- sunt cunoscu?i ca Părin?ii capadocienipentru că de-acolo se tra7 Hi au trăit cea mai mare parte a vie?ilor lor Bn această parte a Asiei Mici! ";ântul Fri7orie de 'a@ian@ Hi ";ântul 29iril al Ierusalimului au ;ost contemporani Hi sus?inători ai 2re@ului niceean! n 7eneral- ";ântul Fri7orie s-a ocupat mai pu?in extensiv de problema Bn7erilor- cu toate acestea ar ;i păcat să lăsăm deoparte un ;oarte apreciat citat- care aHea@ă lucrurile la locul lorP el posedă BnsuHirea particulară a veHniciei8 N#umne@eu a ;ost- este Hi va ;i mereu- ori mai curând #umne@eu este Bntotdeauna!!! 2eea ce pentru noi e timpulmăsurat după mersul soarelui- aceea este eternitatea pentru 2el veHnic- un ;el de interval de miHcare- asemenea timpului coextensiv cu existen?a luiO! 2ând ";ântul Fri7orie vorbeHte despre #umne@eu- Bntotdeauna el Bn?ele7e )atăl- +iul Hi #u9ul ";ânt- per;ecta societate a 2elor trei Bn %nul! &l interpretea@ă crea?ia ca o revărsare a acestei splendide unită?i! N#ar- deoarece această miHcare a contemplării de sine (2ele )rei Persoane Bn +iecare) nu ar putea sin7ură să satis;acă exi7en,ele bunătă?ii- căci binele trebuie să se reverse Hi să mear7ă mai departe- dincolo de sinepentru a Bnmul?i scopurile bine;acerii lui- tot ast;el- pentru acest element esen?ial pentru bunătatea supremă- )atăl a conceput puterile cereHti Bn7ereHti Hi această concepere a ;ost o lucrare ;ăcută de 2uvântul "ău Hi desăvârHită Bn #u9ul "ău!!! AH vrea să spun că ei nu au ;ost Bn stare de miHcare Bn direc?ia răului- ci disponibili doar către miHcarea spre bine- dar sunt obli7at să mă opresc să spun că- datorită NsplendoriiO sale- cel care a ;ost numit

Pa7ina ..K

$uci;er- a devenit Bntunecime din cau@a mândriei saleP Hi cetele apostate care sunt supuse lui- sunt creatoare ale răului- prin revolta lor Bmpotriva binelui Hi sunt insti7atorii noHtriO [1ration =K- DII-I^- 1n t9e )9eop9an6 or >irt9da6 o; 29rist- in 'icene and Post-'icene +at9ers- series )5o- vol! DII- p!=GC\! 1 dată Bn plus vedem că Părin?ii- Bn totalitate- sunt de acord că păcatul Bn sine nu ;iin?ea@ă Hi- Bn consecin?ă- nu e o creatură- nu are substan?ă reală- ci este deteriorarea substan?ei- o cădere din starea de ;iin?ă! "in7ura lui realitate constă Bn crearea lui- prin liberul arbitru atât al Bn7erilor cât Hi al omului! 2ât de Bn;ricoHător este aspectul săuX &ste considerându-l ca un paradox - Bntruparea neantului! #umne@eu a ;ăcut totul desăvârHit din desăvârHită iubire Hi din dorin?a de a-Hi extinde dra7ostea- de a o dărui Hi de a o primi!

";ântul 29iril al Ierusalimului- cu toate că nu e diver7ent Bn esen?ă- are un punct de vedere uHor di;erit! Pentru el- mai presus de toate- Bn7erii sluLesc la revărsarea "lavei )reimii! #espre articolul din 2re@- care spune8 NMi #u9ul ";ânt care a 7răit prin proorociO- ";ântul 29iril a;irmă că8 Ntu ai vă@ut puterea "a- care este Bn Bntrea7a lume8 nu mai @ăbovi mult timp pe pământ- ci urcă Bn Bnalt!!! Bn ima7ina?ie- pentru că acolo sunt multe- nenumărate miriade de Bn7eri! nal?ă-?i 7ândurile- dacă po?i- Bncă Hi mai susP ia Bn seamă- te ro7- Ar9an79elii- ncepătoriile- Puterile- "caunele- "tăpâniile- dintre toate acestea Mân7âietorul este cârmuitorul de la #umne@eu Ii nvă?ătorul Ii ";in?itorul!!! de &lprintre Bn7eri- au nevoie Mi9ail Hi Favriil!!! toate cetele lor adunate Bmpreună nu pot Bn?ele7e #u9ul ";ânt!!! Hi ei Bntr-adevăr sunt trimiHi să sluLească- Bn timp ce &l cercetea@ă mereu adâncurile lui #umne@eu!!!O [$ecture ^DI- .=- p! 1.1\! n7erii sunt parte a slavei ";intei )reimi- trimiHii "ăi- dar niciodată nu trebuie considera?i ca e7ali sau con;unda?i cu atributul #u9ului ";ânt- nici Bn ";inta )reime nsăHinici Bn su;letele oamenilor! 29iril este pro;und miHcat- plin de teamă Ii venera?ie ;a,ă de
Pa7ina ..9

măre?ia lui #umne@eu Ii crea?iei Hi neBndurător cu omul care doreHte- Bn micimea lui- să cuprindă nemăr7inirea 2reatorului! &l remarcă8 N!!!#inspre partea mea- am ;ost Bntotdeauna uimit de curio@itatea oamenilor Bndră@ne?i!!! Pentru că deHi nu Htiu nimic despre "caune- #omnii- ncepătorii- Puteri- lucrarea lui 3ristos- ei Bncearcă să-$ cercete@e pe 2reatorul nsuHi! "pune-mi mai Bntâi- oX prea Bndră@ne?ule om- prin ce se deosebesc )ronurile de #omnii!!! "pune-mi ce este ncepătoria Hi ce e o Putere Hi ce e o "tăpânie Hi ce este un Bn7er Hi apoi cercetea@ă pe 2reatorul lor- pentru că Ntoate lucrurile de &l au ;ost ;ăcuteOO [$ecture ^I- 1.- p! CE\! ";ântul 29iril- de ;apt- spune că noi nu putem Bn?ele7e lucrurile care sunt createP că noi- neputând Bn?ele7e cu adevărat ce sunt Bn7erii- cu atât mai pu?in l Bn?ele7em pe #umne@eu! 2u toate acestea- prin aceste creaturi aLun7em la oarecare cunoaHtere a lui #umne@eu! &l pune accentul pe acest lucru vi@ând primul articol al 2re@ului N+ăcătorul!!! tuturor vă@utelor Ii nevă@utelorO! ";ântul 29iril a ,inut prele7eri cate9umenilor din @ilele lui- nu teolo7ilor! #orea să limpe@ească acest punct Bn mintea acelora care erau pe cale să se bote@e- aHa Bncât l-a scos Bn relie; Bn repetate rânduri8 N2reatorul cerului Hi al pământului- +ăcătorul Bn7erilor Hi al Ar9an79eliilor2reator al multora- dar )ată numai al %nuia- )ată Bnainte de toate veacurile!!! #omnul nostru Iisus 3ristos- pentru 2are au ;ost create toate lucrurile vă@ute Hi nevă@uteO [$ecture ID- I- p! .0\! Puternic sus?inător al 2re@ului niceean- ";ântul 29iril nu Bnva?ă nimic ce nu este Bn acord cu acesta Hi cu preceptele ori7inale ale do7mei sale! n ultimul timp suntem Bnclina?i să uităm că Nnevă@utO se re;eră la Bn7eri! #e asemenea- el accentuea@ă puternic ;aptul că Bn7erii- di;eri?i de oricare altă cate7orie- sunt Bn primul rând sluLitorii de Bncredere ai lui 3ristos Hi se a;lă sub stăpânirea $ui! %nui Bn7er i s-a dat misiunea vestirii naHterii "ale la >etleemP Bn7erii I-au sluLit Bn pustie8 N"criptura nu spune N l sus?ineauc- ci l sluLeau ca niHte slu7iO [$ecture ^- 10- p! C0\!
Pa7ina .=0

Favriil- când s-a dus la +ecioara Maria- Hi-a Bmplinit misiunea cu o deosebită demnitate! n7erul- care i-a apărut lui Iosi; Bn vis- asculta de o poruncă- după cum Hi Bn7erul care a vestit nvierea Hi-a săvârHit Bntru credin?ă suprema misiune Bncredin?ată! ";ântul 29iril nu a ocolit problema păcatului care ne priveHte atât pe noi cât Hi pe Bn7eriP el relie;ea@ă că iubirea lui #umne@eu este Bntotdeauna mai mare decât orice altă putere- c9iar decât păcatul- pentru că N#acă un Bntre7 popor păcătuieHte- aceasta nu depăHeHte bunătatea plină de dra7oste a lui #umne@eu!!! 1amenii l nea7ă pe #umne@eudar #umne@eu nu "e nea7ă pe "ine!!! 'umai )u- omule- pocăieHte-te Hi 9arul nu-?i va ;i re;u@at!!! pentru că #umne@eu este cu adevărat mult iubitor al omului!!! dar cât de mult a iertat &l Bn7erilor- noi nu Htim8 pentru că Hi pe ei Bi iartă- ;iindcă %nul sin7ur este ;ără de păcat Iisus- 2are ne cură?ă de păcateO [$ecture II- 10- p! 10\! )oate ;iin?ele create- umane Hi an7elice pot să păcătuiască pentru că doar 3ristos este desăvârHit- ca sin7urul născut din )atăl! 2alea Bmpărătească păstrea@ă (Bn memorie) 2uvântul- Bmplinindu-$ Bn variate 7rade de per;ec?iune Hi ast;el creaturile sunt Bmpreună sluLitori ai #omnului! #e asemenea- Bn7erii sunt Hi martorii vie?ii noastre pentru că sunt pre@en?i la bote@ul nostru- un moment de care trebuie să ne apropiem cu mare aten?ieP N;iecare dintre voi este Bn;ă?iHat #omnului Bnaintea a @eci Hi mii de cete Bn7ereHtiO [$ecture III- =- p! 1G\Bi admonestea@ă ";ântul 29iril pe cate9umenii săi! $a ;el- Bn7erii vor ;i pre@en?i Hi Bn *iua Judecă?ii! NIată- omule- Bnaintea cărei mul?imi vei ;i Ludecat!!! pune la socoteală tot- de la Adam până Bn această @i! 'enumărată este mul?imea- dar totuHi e mică- pentru că Bn7erii sunt mult mai mul?i! &i sunt cele 99 de oi- dar omenirea este una sin7ură!!! ntre7ul pământ este doar un punct Bn miLlocul unui cer!!! Hi nu trebuie ca cerul cerurilor să con?ină numere de neBnc9ipuitO [$ecture ^D- .G- p! 111\! 2ât de uimitor modern sună aceste cuvinte! n secolul al G-lea oamenii nu erau conHtien?i de imensitatea Hi multiplicitatea lumilor cosmice aHa cum suntem noi a@i- dar s;in?ii- prin discernământ- au recunoscut
Pa7ina .=1

micimea noastră! ";ântul 29iril- ca Hi ";ântul Atanasie- a cre@ut Bn puterea "emnului 2rucii! Asupra cuvintelor lui- merită să medităm8 NPentru că- atunci când ai o dispută cu necredincioHii- privind crucea lui 3ristos- Bn primul rând cu mâna ta ;ă-?i semnul 2rucii lui 3ristos Hi celălalt va tăcea! 'u-?i ;ie ruHine să mărturiseHti 2rucea8 pentru că Bn7erii o slăvesc spunând8 NMtim pe cine cau?i Iisuse Răsti7nitO! '-ar trebui să spui8 N1 Bn7ere- Htiu pe cine cau?i- pe Bnvă?ătorulOV- ci N&uO- spune el cu Bndră@neală- Neu l cunosc pe Răsti7nit- pentru că crucea este o coroană- nu o ruHineO [$ecture ^III- p! KK\! n7erii Htiu pe cine căutăm8 ;ie ca ei să călău@ească mâna care ;ace semnul 2rucii!

3( )fântul A&/r.+ie
(circa ==9 - =9E d!3r!)

";ântul Ambro@ie- episcop al Milanului- este unul din cei patru mari doctori ai >isericii latine- alături de ";ântul Icronim- Fri7ore cel Mare Hi ";ântul Au7ustin! #escindea dintr-o ;amilie patriciană Hi Hi-a Bnceput via?a dedicându-se studiului le7ilor! A devenit Ludecător- dar a ;ost atât de plin de milă că cei mai mul?i vedeau Bn el mai de7rabă un părinte! Pe neaHteptate a devenit episcop de Milano Hi Bntr-un mod cu totul neobiHnuit! +iind pre@ent la discu?ia prileLuită de ale7erea noului episcop- un copil din mul?ime a stri7at NAmbro@ie episcopO Hi a ;ost ales pe loc- Bn ciuda ;aptului că nu era nici măcar
Pa7ina .=.

bote@at! ";ânta )aină i-a ;ost acordată prompt Hi opt @ile mai târ@iu- a ;ost consacrat episcop! A ;ost un mare Htiutor al limbii elene Hi a studiat pro;und "cripturile Hi scrierile Părin?ilor timpurii- Bn special ale ";ântului Dasile cel Mare! nvă?ătura sa Bn an7elolo7ie di;eră ;oarte pu?in de cea a celorlal?i părin?i Hi este- de ;apt- remarcabil cum aceHti oameni sunt de acord Bn lucrurile principiale- deHi se deosebesc uneori asupra detaliilor! ";ântul Ambro@ie este preocupat de problema nemuririi Bn7erilor- pe care el nu o ia totuHi Bn considera?ie Bntr-un sens absolut! #e ;apt- el spune8 N n adevăr- c9iar Hi su;letul poate să moară8 N"u;letul ce a 7reHit- acela va muriO (Ie@ec9iel 1K- G) Hi nemurirea unui Bn7er care nu este absolut nemuritor- depinde de voin?a 2reatoruluiO [1n t9e 29ristians +ait9- in 'icene and Post-'icene +at9ers- >ooT III- p! .GA\! 'emurirea nu este esen?a naturii unui Bn7er- ci a naturii lui #umne@eu! #umne@eu nu poate să nu existe- pentru că adevărata "a esen?ă este existen?a! Pe de altă parte- Bn7erii datorea@ă existen?a lor tot voin?ei "ale Hi sunt nemuritori Bn sensul că nu există putere creată prin care ei să poată ;i distruHi! ";ântul Ambro@ie dă mor?ii un Bn?eles ;oarte lar7- care include ;iecare aspect al capacită?ii de sc9imbare sau muta?ie! 'emurireaBn vi@iunea sa- este o absolută nesc9imbare! N#in cau@a capacită?ii lor de sc9imbare- Bn7erii- cu toate că nu stau sub aceeaHi ri7oare ca noi- sunt Hi ei capabili să păcătuiascăO! NPentru că #umne@eu va arăta toate ;aptele ascunseO (&cclesiastul 1.- 1G)! +iecare creatură deci- are Bn sine posibilitatea de corupere Hi moarte- c9iar dacă nu moare (Bn pre@ent) sau nu comite un păcat!!! %na este nemurirea- care este un darP este altceva nemurirea ;ără posibilitatea de sc9imbareO [1n t9e 29ristians +ait9- in 'icene and Post-'icene +at9ers- >ooT III- p! .GA\! 2u alte cuvinte8 Bn7erii sunt nemuritori prin 9arul lui #umne@eu- Bn timp ce nemurirea +iului este Nde LureO- deci absolută! 2a Ii to,i ceilal?i Părin?i- Ambro@ie scoate Bn relie; diaconatul Bn7erilor- sau
Pa7ina .==

sluLirea lui 3ristos! NBn7erii vin Bn ascultare! &l vine Bn slavă- iar ei ca sluLitori8 &l stă pe tron- ei stau Bn picioareP &l stă aHe@at ca să Bmprumutăm termenii Bn?elesurilor de toate @ilele ale vie?ii omeneHti- &l este Ludecătorul iar ei sunt sluLbaHii cur?iiO [1n t9e 29ristians +ait9- in 'icene and Post-'icene +at9ers- >ooT III- 29apter ^III- 10C- p! .AE\! ";ântul Ambro@ie credea că Bn7erii pro7resea@ă din per;ec?iune Bn per;ec?iune Hi Bnaintea@ă Bn cunoaHtere! NMi totuHi- vă@ând că Bn7erii (ca Hi noi BnHine) BHi capătă cunoHtin?ele pas cu pas Hi sunt capabili să Bnainte@e- cu si7uran?ă trebuie să mani;este di;eren?e de putere Hi Bn?ele7ere- pentru că doar #umne@eu sin7ur este deasupra Hi dincolo de limitele impuse de Bnaintarea treptată- având desăvârHirea din veHnicieO [1n t9e 29ristians +ait9- in 'icene and Post-'icene +at9ers- >ooT ID- 29apter I- p! .C=\! 2a to?i s;in?ii- Ambro@ie Htia că credin?a este absolut necesară pentru Bnăl?area omului la cer! +iecare dintre noi are mpără?ia lui #umne@eu Bnăuntrul săuP când #omnul se apropie- Bnăuntrul inimilor noastre trebuie desc9ise por?ile! NPentru că 3ristos stă la uHa su;letului tăuP l au@i cum spune8 NIată stau la uHă Hi batP de va au@i cineva 7lasul Meu Himi va desc9ide- voi intra la el Hi voi cina cu el Hi el cu Mine (Apocalipsa =- .0)! &l stă deci- dar nu sin7ur- pentru că Bnaintea $ui mer7 Bn7erii- spunând8 N#esc9ide?i- căpeteniipor?ileO! 2e por?iV 29iar acelea pe care Psalmistul le cânta Bn alt loc8 N#esc9ide?i-Mi por?ile dreptă?ii- por?ile cură?iei- por?ile curaLului Hi Bn?elepciuniiOO [1n t9e 29ristians +ait9- in 'icene and Post-'icene +at9ers- >ooT ID- 29apter II- p! .CA\! n7erii sunt parte din slava Hi mila lui 3ristos! #acă-$ lăsăm să intre- intră Bmpreună cu &l Hi Bn7erii- pentru că ei sunt totdeauna cu &l- dar a-i i7nora Bnseamnă a i7nora adevărata slavă a #umne@eului nsuHi! Mare păstor- ";ântul Ambro@ie nu se temea decât de puterea lui #umne@eu Hi se Bn7riLea de ;iecare din turma sa- ;ie el Bmpărat sau cerHetor- cu aceeaHi bunătate atotcuprin@ătoare! %nul din aceia care au stat Hi l-au ascultat pe s;ânt Hi a primit bote@ul din mâinile lui a ;ost ";ântul Au7ustin!

Pa7ina .=G

;( )fântul Au#ustin din Ci44.
(=AG - G=0 d!3r!)

+ără puternicul intelect Hi adâncul discernământ spiritual al ";ântului Au7ustin- teolo7ia apuseană n-ar ;i avut ;orma pe care o are a@i! #eHi punctul său de vedere este Bn Bntre7ime occidental- el a apar?inut >isericii nedespăr?ite Hi este unul din repre@entan?ii săi de ;runte! 2a mul?i al?ii ai vremii sale- a venit târ@iu - Hi din convin7ere puternică - la credin?a creHtină- Hi tot ca mul?i al?i s;in?i de dinainte Hi de după el- a ;ost pecetluit de exemplul unei mame pioase Ii s;inte! Au7ustin Htia pu?in 7receHte- iar din ebraică nimic! "pre deosebire de Ambro@ie el n-a putut să studie@e direct scrierile Părin?ilor! 2a Hi aceHtia- totuHi- el presupune o cădere comună din s;in?enia ori7inară- dar e mult mai drastic Bn le7ătură cu damnarea ;inală a tuturor păcătoHilor- ;ie ei Bn7eri- ;ie oameni- Bn timp ce părin?ii Răsăriteni Bn7ăduiau tuturor ;ăpturilor că@ute- prin Bncercare Hi neca@- sub nesc9imbataiubitoarea Hi mântuitoarea milă a lui #umne@eu- să-Hi 7ăsească totuHi drumul Bnapoi la &l! Au7ustin- urmărind istoria virtuoHilor Hi nevirtuoHilor pe cele două căi anta7onice- aLun7e la conclu@ia că cerul veHnic este pentru cei aleHi Hi iadul veHnic pentru cei vinova?i! 'u socoteHte- ca mul?i Părin?i 7reci- că desăvârHirea trebuie să ;ie atinsă de Bntrea7a crea?ie la s;ârHitul vecurilor nenumărate- ast;el că N#umne@eu să poată ;i totul Bn toateO! ";ântul Au7ustin are multe de spus despre Bn7eri Hi relatea@ă ;oarte amănun?it despre ei- Bn special Bn marea sa lucrare &etatea lui (umnezeu! n această carte- el discută ori7inea- pro7resul Hi- Bn ;inal- destinele meritate de cele două cetă?i- după care el vede car ;i Bmpăr?ită lumeaP există 2etatea lui #umne@eu Hi cetatea lumi! n7erii constituie o mare parte din cetatea s;ântă- cea mai binecuvântată parte- deoarece n-au ;ost niciodată exila?i! ";ântul Au7ustin crede că ei au ;ost crea?i Bn timpul celor Hase @ile Hi că Nei sunt

Pa7ina .=A

lumina care este numită @iO [)9e 2it6 o; Food! >ooT ^I- 29apter I^- in 'icene and Post'icene +at9ers- p! .10\! 'e atra7e aten?ia că Bn cartea +acerii- crearea luminii a ;ost numită @i Hi există prin ea BnsăHi Hi nu este numărată! Aici părerea lui Au7ustin este Bn acord cu aceea a ";ântului Dasile- care Ii el sus?ine că #umne@eu a ;ăcut toate lucrurile deodată! #ouă cetă?i- crede el - aceea a lui #umne@eu Hi aceea a lumii - au ;ăcut să existe printre Bn7eri- binele Hi răul8 amândouă au o ori7ine comună- iar deosebirea constă Bn scopul lor- care BHi are rădăcina Bn libera ale7ere pe care o ;ac ei Bn virtutea liberului arbitru! NPe când unii continuă netulbura?i Bn ceea ce a ;ost binele comun al tuturor- adică #umne@eu nsuHi Hi Bn eternitatea "a!!! al?ii- ;iind Bndră7osti?i de propia lor putere- de parcă ei ar putea ;i propriul lor bine- au că@ut din acel bine Bnalt Hi ;ericit care era comun tuturor!!! au devenit mândri- BnHelători- invidioHi!!! #eci- dacă se pune Bntrebarea de ce sunt primii (Bn7erii buni) binecuvânta?i- aceasta este!!! pentru că ei se alătură lui #umne@eu!!! 'u există alt bine pentru creatura ra?ională sau inteli7entă decât #umne@euO [2etatea lui #umne@eu- >ooT ^II- 29apter I- pa7! ..C\! ";ântul Au7ustin pare să considere că oamenii locuiesc Bn una din cele două cetă?i Hi spune 8 N'u este nepotrivit să vorbim de o societate compusă din Bn7eri Hi oameni laolaltă!!! două Bn toate- una compusă din buni Hi cealaltă din răi- Bn7eri Hi oameni ;ără deosebireO [2etatea lui #umne@eu- >ooT ^II- 29apter I\! &l crede că- atât timp cât avem bună voin?ă- semănăm cu Bn7erii cei buni Hi- ast;el- putem ;i cu ei Hi să ne ru7ăm cu eideHi nu-i putem vedea cu oc9ii noHtri de muritori! N#ar nu Bn spa?iu suntem la distan?ă de ei- ci Bn meritul vie?ii!!! pentru că simplul ;apt al locuirii noastre pe pământ Bn condi?iile vie?ii- Bn trup- nu ne Bmpiedică Bnso?irea cu ei! Aceasta este Bmpiedicată când noi- Bn necură?ia inimii noastre- ne ocupăm de lucruri pământeHti!!! Prin 7riLa lor suntem aduHi aproape de ei prin credin?ă- dacă credem că Acela care este binecuvântarea lor este Ii binecuvântarea noastrăO!

Pa7ina .=C

Au7ustin este preocupat mult de problema răului! &l ;ace o di;eren?ă Bntre cau@a ;ericirii Ii cea a mi@eriei- Bn aceea că Bn7eri buni sunt nede@lipi?i de &l- care este bunătatea supremă- Bn timp ce nenorocirea celor răi provine din ;aptul că ei $-au părăsit Hi "-au Bntors către ei BnHiHi! &l Bntreabă care a ;ost cau@a relei lor voin?e Bn ordinea e;icien?ei Hi răspunsul nu poate ;i altul decât că n-a ;ost nici una! Pentru că ce alt lucru creea@ă reaua voin?ă- dacă nu voin?a BnsăHi care se spune că ;ace ac?iunea rea! Mi ast;el- reaua voin?ă este cau@a relei ac?iuni- dar nimic nu este cau@a e;icientă a relei voin?e [2etatea lui #umne@eu>ooT ^III- 29apter DI- p! ..9\! #upă Au7ustin nu există decât Na;arăO pentru cei nele7iui?iP dar dacă e atât de drastic cu ei- el o ;ace tocmai pentru ca binecuvântarea binelui să strălucească puternic Bn slava Hi ;ericirea veHnică!

Pa7ina .=E

<( )fântul !.an Cris.st.& 5,ură de Aur7
(=GE - G0E d!3r!)

2a Hi ";in?ii Dasile cel Mare Hi Fri7ore de 'a@ian@- ";ântul Ioan Fură de Aur se numără printre cei mai mari doctori ai >isericiiP a studiat dreptul dar- de timpuriu- a sim?it c9emarea vie?ii monastice! Re;ormator ieHit din comun- cu un pro;und sim? moral Hi cu spirit Bntreprin@ător- onestitatea sa totală a abătut asupra lui mâna celor puternici! Astă@i aceHtia sunt uita?i- dar ";ântul trăieHte Bn veci- prin $itur79ia Răsăritului- care-i poartă numele (";ânta $itur79ie a ";ântului Ioan Fură de Aur)! n mare parte- Bn 1miliile ";ântului Ioan 3risostom ca Hi Bn alte scrieri- există multe pasaLe minunate despre Bn7eri! Mi pentru el- Bn7erii sunt Bn primul rând sluLitorii lui 3ristos! #e ;apt- el declară că ei nu pot cunoaHte esen?a lui #umne@eu decât prin +iul "ău Iisus 3ristos! $a ;el indiscutabil- el crede Bn rolul lor de pă@itori ai noHtri8 N"ă ;im aten?i8 iubi?ilor- Hi noi Bi putem avea pe aceia care sunt 7riLulii de i@bânda noastră- dacă vrem! $ân7ă ;iecare dintre noi- stau Bn7erii Hi totuHi noi putem s;orăi toată noapteaO [1milii la &vrei- 1milia 1G- in 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries 1ne- Dol! ^ID- p! G=K\! ";ântul comente@ă aici păcatele omului săvârHite la adăpostul Bntunericului- Bndurerându-i cumplit pe pă@itorii noHtri! +ericirea Bn7erilor este extremă- spune Ioan 3risostom- pentru că ei nu au dorin?e! N#e aceea- cu cât avem mai pu?ine dorin?e- cu atât mai mult ne a;lăm mai aproape de eiP cu cât dorim mai multe- cu atât mai mult ne scu;undăm Bn această via?ă pieritoareO [1milii la ";ântul Ioan- 3omil6 K0- p! .9K\! N1are- nu sunt to?i du9uri sluLitoare trimise să-i sluLească pe aceia care vor ;i mântui?iV De@i cum se Bnal?ă min?ile Hi cum se arată marea pre?uire pe care ne-o poartă #umne@eu de când le-a con;erit Bn7erilor- care sunt deasupra noastră- această sluLire Bnspre noi!!! AHa că este o lucrare Bn7erească Bn a ;ace

Pa7ina .=K

totul pentru salvarea ;ra?ilor tăi! Mi noi- deHi servitori- suntem Bmpreună-sluLitori ai Bn7erilorP ei sunt servitorii +iului lui #umne@eu Hi sunt trimiHi pe multe căi- pentru a ne purta de 7riLă Hi pentru a lucra la mântuirea noastră! Mi ast;el- ei sunt parteneri Bn sluLireBmpreună cu noi! Mi totuHi- distan?a dintre Bn7er Hi om este mareP cu toate acestea- ei coboară Bnspre noi- ostenesc pentru a avea 7riLă de noi- Hi alear7ă Bncoace Hi Bncolo- am putea spune că de ;apt ei ne aHteptată pe noi! Aceasta este sluLirea lor- de-a ;i trimiHi oriunde pentru a se Bn7riLi de noiO! Apoi el enumeră momente din Dec9iul dar mai ales din 'oul )estament Hi notea@ă8 NDe@i că ei ne sluLesc Bn numele lui #umne@eu Hi- ast;el- ei ne servesc pe noi Bn cele mai importante lucruriV #e aceea Pavel spune8 N)oate sunt ale voastre- ;ie via?a- ;ie moartea- ;ie cele de ;a?ă- ;ie cele viitoareOO (1 2orinteni =- ..) (1milii la &vrei- 1milia =pa7! =EE!)! ";ântul Ioan 3risostom este pătruns de lucrurile cereHti- cealaltă lume Bnsemnând pentru el lumea pentru care ar trebui să ne luptăm necontenit- ast;el Bncât să ;im Bntotdeauna convinHi că cerul Hi pământul sunt ;oarte aproape! &l ne arată că nu putem deosebi cu uHurin?ă linia sub?ire care separă cerul de pământ- cum se Bntâmplă bunăoară Bn ";intele )aine- NBn consecin?ă- 7ândurile noastre sunt Bn cer Hi atunci lucrurile cereHti sunt Bn noiP c9iar dacă ele au ;ost Bmplinite Hi au apărut pe pământ- totuHi sunt numite cereHti! Mi de ce să spun NapăruteO - mai curând ele locuiesc pe pământ Bntr-adevăr ca Bn paradis!!! Hi cetă?enia noastră este Bn ceruri (+ilipeni =- .0)- deHi noi trăim aiciO (1milii la &vrei- 1milia =- pa7! =EE!)! Aceasta- spune ";ântul Ioan 3risostom- este Bnvă?ătura ce ne este dată de sus! &ste- Bntr-adevăr- sin7ura ;ilo@o;ic adevărată a acelor creHtini care sunt c9ema?i la o asemenea 9ărnicie Hi studiu!

Pa7ina .=9

?( !erar%iile cere2ti ale lui :i.nisie Are.4a#itul

'ici un studiu al Bn7erilor nu poate ;i complet ;ără o cât de mică cunoaHtere a acestui maestru al 7ândirii secolului al A-lea- care a in;luen?at aHa de puternic teolo7ia mistică- atât Bn Răsărit- cât Hi Bn Apus! i cunoaHtem 7ândurile Hi concep?iile din scrieri deHi nu i-am Htiut niciodată numele adevărat! 2ea mai mare parte a cărturarilor din &vul Mediu au ;olosit mult scrierile sale! ";ântul )oma de AWuino- doctorul An7elic- a citat abundent din el! #ante Ali79ieri l-a aHe@at Bn NParadisulO său! +ondatorul Hcolii ";ântul Pavel- Jo9n 2olet- l-a tradus cu aLutorul lui &rasmus! $-a inspirat pe )iepolo Hi +ra An7elico Bn pictura mul?imilor de Bn7eri din cer iar NIerar9iile 2ereHtiO ale sale BHi 7ăsesc ecoul mai recent Bn versurile lui Jo9n Milton! #escenden?ii săi spirituali se 7ăsesc Bn orice Hcoală a misticismului creHtin Hi autoritatea sa este enormă Bn toată creHtinătatea! )imp de @ece secole- >iserica Bn 7eneral Hi Bn special cea Răsăriteană l-a acceptat Bntotdeauna- deHi orientarea lui nu era pentru to?i- după cum c9iar el mărturiseHte! Atât de deplin Bi apar?inea lui #umne@eu Bncât- Bn ;a?a $ui- s-a eclipsat cu desăvârHire! Mi-a luat numele prietenului ";ântului Pavel N#ionisie Areopa7itulO- a cărui convertire de către Apostol este relatată Bn +aptele Apostolilor (1E- =G) Hi care se crede că a ;ost primul episcop al Atenei! #esi7ur- scriitorul nostru nu pretinde a ;i atenianul convertit al marelui Apostol! 1ricât de mare a ;ost in;luen?a lui #ionisie- Hi este Bncănimeni nu Htie cui apar?ine Bn realitate această minte luminată! %nele autorită?i sus?in că el a ;ot elevul lui Produs sau al lui #amasdus (ultimii mari pro;esori ai Hcolii ateniene) Hi un convertit tardiv la creHtinism! %nii spun că a ;ost un călu7ăr sirian- al?ii - un episcop 7recP dar nimeni nu Itie când Ii unde s-a născut- a trăit Ii a murit! 2eea ce se cunoaHte si7ur este că in;luen?a lui a Bnceput Bncă din timpul săuPa7ina .G0

imediat după secolul al A-lea! #e ;apt- Bl cunoaHtem doar prin excep?ionalul său intelect! #acă a existat vreodată o minte curată- aceea a ;ost a lui #ionisie! & ca Hi cum ar ;i NBmprumutatO Ninteli7en,eleO celeste- atât de si7ur vorbeHte! n Bnvă?ăturile sale se 7ăseHte multă Bn?elepciune orientală! Poate că mul?i dintre aceia care 9oinăresc departe bălăcinduse Bn multe culte- Bn căutarea misticii- ar ;i rămas Bnăuntrul creHtinismului dacă l-ar ;i studiat pe #ionisie! 2a to?i marii mistici- #ionisie Areopa7itul a propovăduit metoda contempla?iei care- Bntorcând spatele lucrurilor din a;ară- se concentrea@ă asupra centrului ;iin?ei- ast;el că de Bndată persoana devine Hi simplă Hi unitară! #ar ob?inerea acestui lucru nu este nici simplă- nici uHoară! #oar când Bncepem să @ărim posibilitatea acestei per;ec?iuni interioare Bncepem să Bn?ele7em ceva din natura an7elică- adevărata esen?ă a acestei unită?i neBmpăr?ite Hi de deosebită simplitate! #in cau@a acestei mari omo7enită?iBn7erii stau la obârHia ordinii temporale Hi sunt- dintre toate ;iin?ele create- cele mai apropiate de #umne@eu! #ionisie avea- Bntr-o măsură aparte- darul mistic al concentra?iei interioare care-i dădea acces la pulsul crea?iei BnseHi- aHa Bncât lucrarea sa NIerar9iile 2ereHtiO are puterea Nsă vorbească cu autoritateO! #ionisie e 7reu de urmărit8 Bn lumea meta;orei Hi a revărsării de cuvinte care inundă cu o plenitudine ame?itoare- ai putea c9iar să ;ii ispitit să-l dai uHor deoparte Ludecându-l pripit Hi spunând că se Bmbată cu cuvinteP dar cu toate astea există o sobră realitate Bn tot ce spune! Iată pe cineva care vorbeHte cu autoritatea unui Isaia- Ie@ec9iel sau Ioan &van79elistul! n ca@ul lui #ionisie Bnsă- există o di;eren?ă! &l este un adevărat 7ânditor- care Bncearcă să descrie natura inco7noscibilă a lui #umne@eu! 'u este nici pro;et- nici predicator! Mai curând- asemeni unui om de Htiin?ă sau a unui matematician- el se conduce după ;apte! 2a Hi cum ar calcula ecua?ii meta;i@ice- adunând- scă@ândBmpăr?ind- Bnmul?ind Hi Bntotdeauna aLun7ând la re@ultatul aceleiaHi sume totale8 %nul! 1c9iul min?ii sale a vă@ut clar ceea ce al?ii doar au perceput va7! +oloseHte
Pa7ina .G1

simbolurile lucrurilor pe care le cunoaHtem- ca să descrie acele lucruri ce ne depăHesc! "tăm Bnaintea scrierilor sale ca niHte oameni orbi din naHtere- care Bncearcă să Bn?elea7ă o descriere a culorii! )otuHi- după ce ne-am luptat cu remarcabila sa disponibilitate ;a?ă de cuvinte- câHti7ăm claritatea unei nemaipomenite ima7ini a NInde;inituluiO! "im?i că #ionisie a avut mult de ;urcă cu ;ra@ele sale răsucite- Bncercând să toarnă Bn cuvinte ceea ce Bi lumina atât de minunat minteaP noi- la celălalt capăt- ne dăm de ceasul mor?ii- ca să spunem aHa- Bncercând să Bntre@ărim lumina care transpare dincolo de măiestria cuvintelor sale! 2ând Bl citim pe #ionisie Areopa7itul- trebuie Bntotdeauna să ne amintim că el l contempla neBntrerupt pe #umne@eu! &l vede toate lucrurile Bn rela?ie cu ;aptul uluitor al existen?ei lui #umne@eu! Mi nu putem Bn?ele7e studiile lui ;ără ca mai Bntâi să Bn?ele7em ceva din teolo7ia sa- pe care el o abordea@ă din două un79iuri di;erite8 cel po@itiv- via a;;irmativa Hi cei ne7ativ- via ne7ativa! Primul a;irmă tot ceea ce este #umne@eu- celălaltreali@ând că #umne@eu nu poate ;i con?inut de nici un lucru- aLun7e la el prin ne7a?iepătrun@ând Bn ceea ce #ionisie desemnea@ă prin #ivinul Bntuneric care Bntrece Bn strălucire toate lucrurile sensibile! &l spune8 N#e exemplu- tradi?iile mistice celebrea@ă uneori pe %'%$ supraesen?ial drept 2uvânt Hi n?elepciune Hi &sen?a- proclamând Intelectul Hi Bn?elepciunea lui #umne@eu Bn mod esen?ial ca sursă a ;iin?ei Hi- de asemenea- ca adevărata 2au@ă a existentei Ii l ;ace ec9ivalent cu $umina Hi-l numeHte Dia?ă! #eHi asemenea ;ormule sacre sunt respectabile ele nu reuHesc să exprime #ivina AsemănareP alteori l preamăresc Bn aceleaHi scrieri ca Invi@ibil- In;init- Inde;initBn termeni care indică ce este Acesta Hi ce nu este Acesta! Prin urmare- dacă ne7ările din descrierile #ivinului sunt adevărate- Bn timp ce a;irma?iile sunt inconsistente- arătarea Misterelor ascunse- prin ;olosirea unor simbolurieste mai apropiată de ceea ce este ine;abilO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii
Pa7ina .G.

Ierar9iile cereIti\! 2alea ne7ativă nu Bnseamnă i7noran?ă ori ne7area cunoaHteriiP ea sus?ine că nici o cunoaHtere ;inită nu poate spera să posede deplina cunoaHtere a in;initului! #e #umne@eu ne putem apropia prin supra-cunoaHtere- o transcenden?ă necunoscută- dincolo de ra?ionamentul dialectic! N& necesar să distin7em această metodă ne7ativă de abstrac?iede metoda po@itivă a a;irma?iei- Bn care vorbim despre Atributele #ivine! Pentru că la aceasta din urmă Bncepem cu universalul Hi esen?ialulP dar acum ne Bnăl?ăm invers- de la particular la universal- ne7ând toate atributele- Bncât- ;ără văl- să putem cunoaHte 'ecunoscutul- care este Bnvăluit Bn tot ceea ce este cunoscutO [#ionisie Areopa7itul)eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! Atunci când Bn?ele7em ceea ce nu este #umne@eu- când ne-am eliberat de toate preconcep?iile Hi pătrundem Bn #ivinul Bntuneric- abia atunci am Bnceput să păHim pe adevărata cale mistică! Misticul en7le@ din secolul al 1G-lea- pro;und absorbit Bn studiul lui #ionisie- a numit-o 'orul 'ecunoaHterii! &ste un concept de o extremă puritate Hi unitate- de care ne putem apropia doar prin smerita acceptare a i7noran?ei noastre Hi a incapacită?ii de a-$ Bn?ele7e Bn a;ara simbolurilor! #ar- când Bn?ele7em simbolurile prin ceea ce ele substituie- le-am Hi dat la o parte Hi-$ putem lăuda pe #umne@eu Bn du9 Hi adevăr! N)oată darea cea bună Hi tot darul desăvârHit de sus este- coborând de la Părintele luminilorO! Ast;el- pornind cu o citare din "cripturi- #ionisie pare să ;i scris un comentariu la text- dar Bn realitate el compune un tratat despre Ierar9iile 2ereIti! &l Bncepe cu un simplu citat- pentru a pune scena Bn lumină potrivită- Bncât să nu uităm nici o clipă pe %nul de la care se revarsă toate binecuvântările! Mi cum Hi cetele Bn7ereHti purced de la #umne@eu- ele ne c9eamă la lucrurile de sus Hi ne adună Bn turma )atălui- care ne păstoreHte! N29emând apoi pe Iisus- $umina )atălui- reală- adevărată- care luminea@ă pe tot omul ce vine Bn lume- prin care avem intrare la )atăl- ori7inea luminii - să contemplăm
Pa7ina .G=

Ierar9iile Inteli7en?elor 2ereHti- descoperite nouă prin simboluri- necesare Bnăl?ării noastre prin oc9ii spirituali ai min?iiP ori7inarul Hi supraori7inarul- dar al $uminii )atălui- care este I@vorul #umne@eirii- care ne arată ima7ini ale tuturor binecuvântatelor Ierar9ii ale Bn7erilor Bn simboluri ;i7urativeP să nă@uim către Bnalt spre Prima sa Ra@ăO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! $umina nu poate ;i lipsită de unitatea ei intrinsecă- c9iar când este di;u@ată Bn Nmul?imiOP ea uneHte- iluminea@ă Hi Bncăl@eHte pe cei pe care Bi atin7e! N$umina divină se revarsă Bn a;ară- prin dra7oste- neirosindu-se câtuHi de pu?in ca entitateP ea Bnnobilea@ă totul- Bmbră?iHând Hi pe cele asupra cărora se po7oară! $ocuieHte veHnic Bnăuntrul ei- Bn nesc9imbare- Hi identică cu sine- Hi ridică la ea- propor?ional cu putin?ele lor- pe aceia care se Bntorc Bnspre eaO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! #ionisie se străduie mult să ne arate că nu putem Bn?ele7e decât atunci când suntem ilumina?i! Avem nevoie de o călău@ire terestră ca să Bn?ele7em Nacele ;rumuse?i care sunt vă@ute a ;i ima7inile ;rumuse?ii nevă@uteO! Ast;el ne introduce #ionisie Bn subiect! &l arată limpede că vorbele luidescriind slava lui #umne@eu- din care nu suntem Bn stare să prindem decât câte o sclipirenu sunt decât simboluri inadecvate! #ivinul Hi celestul ni se revelea@ă Bn simboluri- pentru că alt;el nu le-am putea Bn?ele7e! 'u trebuie niciodată să con;undăm ideea cu simboluldeHi simbolul- Bntr-un anume sens- se BmpărtăHeHte din virtutea lucrului Bn locul căruia este ;olosit! N)rebuie să sărbătorim Ierar9iile 2ereHti aHa cum sunt ele descoperite Bn "cripturiO- căutând să Bn?ele7em virtutea pură pe care o Bntruc9ipea@ă! #ionisie ne s;ătuieHte să nu le considerăm lei- sau că ar ;i Bn realitate pline de oc9i- sau că ar avea ciocuri de vultur- sau pene- ci Bn sensul că ele sunt puternice Hi cu vedere a7erăcuprin@ând totul- iu?i Bn miHcări Hi că plutesc deasupra noastră- ocrotindu-ne! &l mer7e mai departe Hi spune8 N)eolo7ia ;oloseHte Bntr-adevăr simbolismul poetic la care are acces
Pa7ina .GG

inteli7en?a noastră! #ar unii pot pre;era să privească 1rdinele #ivine ca pure Hi ine;abile Bn propria lor natură Hi dincolo de puterea vi@iunii noastreO [#ionisie Areopa7itul)eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! #ionisie Areopa7itul BHi consideră cititorii deasupra credin?ei potrivit căreia re7iunile cereHti ar putea ;i locuite de creaturi cu ;orme pământeHti- dar socoteHte că- ;ără discu?ie- prin Nslăbiciunea puterii noastre intelectuale noi suntem neputincioHi să ne ridicăm direct la contempla?ie Hi că- Bn acelaHi timpsublimul adevăr se cuvine să ;ie Bnvăluit Hi 7reu accesibilO! Pentru că- după cum declară "criptura- Nnimeni nu este s;ânt! Mi nu to?i oamenii au putin?a de a cunoaHteO! #ionisie nu cere nici o vi@iune cerească pentru el! Hi Bntemeia@ă toate spusele pe "cripturi! 2u toate acestea- pare să aibă o deosebită vedere interioară care lasă să se Bn?elea7ă că a vă@ut Hi a contemplat ceea ce se a;lă dincolo de noi! &l este ;oarte preocupat să ne pă@ească de eroarea de a vedea Bn7erii drept Nun ;el de ;iin?e aurite sau oameni strălucitori aruncând să7e?i de lumină- minuna?i la privitO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! &l mai crede că- vă@ute Bn adevărata lumină- toate lucrurile ne pot inspira 7ânduri Bnăl?ătoare8 Nnici un lucru existent nu este Bn Bntre7ime lipsit de participare la +rumos- pentru că- aHa cum spune adevăratul 2uvânt- toate lucrurile sunt ;rumoase! ";ânta contempla?ie poate să i@vorască din toate lucrurileO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! #upă un studiu apro;undat al celor două )estamente- #ionisie Areopa7itul aranLea@ă ;iin?ele cereHti Bn ierar9ii! NIerar9ia este- după părerea mea- un ordin s;ânt Hi cunoaHtere Hi activitate careatât cât este reali@abil- participă la #ivina Asemănare Hi este Bnăl?at la iluminările date ei de către #umne@eu Hi- Bn mod corespun@ător- la imita?ia lui #umne@eu! "copul Ierar9iei este să reali@e@e cea mai mare asemănare prin unirea cu #umne@eu!!! de a deveni ca &latât cât Bi este Bn7ăduit- contemplând neBncetat #umne@eiasca +rumuse?eO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\!
Pa7ina .GA

#ionisie a vă@ut Inteli7en?ele cereHti ca pe trei triade- ;ormând cu totul o nouă ordine sau ierar9ii- ale căror nume repre@intă atributele divine! 2orurile re;lectă succesiv Hi canali@ea@ă per;ec?iunea ce se revarsă din #umne@eire! 1rdinele Bn7ereHti BHi BmpărtăHesc ";ânta $umină unul altuia- până când aLun7e la noi Hi ne iluminea@ă potrivit diverselor noastre Bn@estrări! "-ar putea asemăna corurile cu o Bntreită cădere de apă- ce cade Bn trei cascade consecutive- aducând apă limpede de munte câmpiei Bnsetate! n acelaHi timp- ar putea ;i asemănate cu o scară ce urcă- prin care putem aLun7e mereu mai sus- c9iar până la NBndumne@eireO [#ionisie Areopa7itul- )eolo7ia mistică Ii Ierar9iile cereIti\! +iin?ele an7elice au o interrela?ie directă cu ;iecare su;let omenesc! Prin sluLirea lor- spiritul omului este eliberat de robia materiei! 2u cât su;letul devine mai luminat de adevărata sa ra?iune de a ;i- cu atât e mai aproape de-a dobândi ultima Hi deplina Asemănare #umne@eiască! Păstrând acest ?el suprem Bn minte- notăm Bmpăr?irile Hi cali;icările Ierar9iilor 2ereHti- o dispunere a lor care a 7uvernat literatura Hi arta reli7ioasă de-a lun7ul secolelor! Primul cor este ;ormat din "era;imi- 3eruvimi Hi "caune! &i stau cel mai aproape de #umne@eu- locuind mereu Bn Destibulul #ivinită?ii- aHa cum $-au vă@ut Isaia Hi Ie@ec9iel! "era;imii N2ei ce ardO sau NIncandescen?iiO sunt canalul prin care se revarsă 9arul divin! Intensitatea iubirii lor ar@ătoare mistuie tot ce se interpune Bntre om Hi #umne@eu- ;ăcându-l pe om capabil să atin7ă Bnăl?imile propriei sale Bmpliniri! +ocul lor sudea@ă toate activită?ile su;letului Bn acea unitate pe care o reali@ea@ă numai cu dumne@eireaP pictural- ei sunt de culoare roHie! Prin deplinătatea cunoaHterii 9eruvimiloraceastă Bn?ele7ere pătrun@ătoare este dusă mai departe- depăHind orice i7noran?ă Hi ridicând omul la unirea cu Bn?elepciunea dumne@eiască- limpe@indu-i vi@iunea Hi iluminându-i su;letul! "caunele Bl inspiră pe om să sluLească Hi să-Hi unească su;letul cu adevărata esen?ă a sluLirii dumne@eieHti! #omniile- "tăpâniile Hi Puterile alcătuiesc al doilea cor Hi sunt locaHul dedicat

Pa7ina .GC

ocârmuirii! &i sunt cu adevărat domni- străini de tirania aspră- nemiloasă- după cum sunt scuti?i de servilismul de7radant! &i o7lindesc per;ec?iunea mai Bnaltă a primului cor! #upă #ionisie- #omniile condensea@ă independen?a ;a?ă de oricare discordie lumească Hi tot ce este pământesc! "tăpâniile semni;ică virilitatea ener7iilor dumne@eieHti- niciodată slăbind sau că@ând- ci mereu urcând spre #umne@eu! Puterile sunt e7ale cu #omniile Hi "tăpâniile Hi semni;ică un ordin disciplinat- dar nu Bnc9is- al puterilor intelectuale! Acest cor- la rândul său- BHi re;lectă per;ec?iunea Bn cel de al treilea cor! Al treilea Hi ultimul cor este cel mai apropiat de noi- oamenii- Hi constă Bn ncepătorii- Ar9an79eli Hi n7eri! ncepătoriile Bmbină lauda dumne@eiască cu o sluLire desăvârHită! &le conduc su;letul departe de interesele omeneHti- către sluLirea lui #umne@eu! n ;inal- su;letul trebuie să devină colucrător cu sluLitorii 2reatorului! Ar9an79elii sunt purtătorii #ivinului si7iliu- după cum am notat Bn re;lexia noastră asupra 2ăr?ii Apocalipsei- pecetluind su;letul cu 2uvântul viu al lui #umne@eu Hi- Bn acelaHi timpiluminându-l Bn aHa ;el Bncât să poată citi Hi Bn?ele7e 2artea Die?ii! n7erii- la rândul lor- Bi sluLesc personal pe to?i oamenii- Bnăl?ându-i Hi puri;icându-i! )oate ierar9iile cereHti sunt iposta@e spirituale- o realitate obiectivă sau spirituală a crea?iei ordonate- tiparul stabil care nu cunoaHte distru7erea! N)rebuie adău7at că ;iecare Inteli7en?ă 2erească Hi umană con?ine Bn ea BnsăHi propriile puteri primemiLlocii Hi ultimeO! $a ;iecare nivel- potrivit capacită?ii noastre- avem propria noastră a;initate- cu aceste Inteli7en?e Hi- prin ele- cu #umne@eu! n7erii nu trebuie 7ândi?i niciodată ca stând Bntre noi Hi #umne@eu- ci ca o luminoasă desc9idere- le7ând ca un pod orice distan?ă dintre noi Hi #umne@eu! #ionisie are 7riLă să ne reamintească Bntotdeauna că Nexistă un sin7ur "uveran Hi o sin7ură Providen?ă pentru to?iO! #umne@eu nu-Hi Bmparte cu nimeni suveranitateaBn7erul pă@itor ne este dat ca să putem NcunoaHte prin el "in7urul Principiu al tuturor lucrurilor!!! Hi ca to?i Bn7erii care au 7riLă de diversele na?iuni să Bnal?e spre acea
Pa7ina .GE

Providen?ă- care este Hi propriul lor Principiu- după cum stă Bn puterea lor- pe cei carevoit- Bi urmea@ăO! n timp ce parcur7em scrierile lui #ionisie- mintea ne este răpită de uimire! &l nu vorbeHte niciodată de vi@iuni- dar ne putem da seama că- Bn realitate- a vă@ut! Dederea sa de muritor nu a ;ost orbită de Napari?iiO! 2ei care au vă@ut cu absolută claritate au ;ost oc9ii min?ii! "cara lui Iacob a ;ost uHor de urcat pentru el! +iecare cuvânt al lui musteHte de Bn?eles! 'u este nimic super;icial! Docea "cripturii e uHor de recunoscut Bn limbaLul său Hi- ca to?i autorii ortodocHi- la ea se re;eră! 'u redactea@ă le7ende ;rumoase- ci construieHte un drum pe stâncă solidă- o stavilă din cărămi@i alese cu 7riLă meticuloasă! 'u ne lasă să plutim spre Bnăl?imile cereHti- rătăci?i Bn uluire! #in tablourile sale cereHti nu ;ac parte nori ro@ - pu;oHi Hi 9ar;e aurite- ci doar orbitoarea lumină a Bntunericului #ivin!

[#&"PR& ')%'&RI2%$ #IDI'8

ntunericul Bn ale7orismul ;ilonian Bnseamnă căutarea neBncetata a su;letului care vrea să sesi@e@e pe #umne@eu Bn ;iin,a "a- dar care Bn,ele7e că #umne@eu Bn sine nu poate ;i cunoscut! 2ele două sensuri ale Bntunericului ;ilonian8 inco7noscibilitatea esen,ei divine Ii neputin,a su;letului de a o cunoaIte- se re7ăsesc Bn tradi,ia patristică la 2lement Alexandrinul- care Bmprumută expresiile lui +ilon pentru a arăta transcenden,a lui #umne@eu- inaccesibilă căutărilor intelectuale! )ema Bntunericului divin e reluată Ii de@bătuta de ";! Fri7ore de '6ssa Bn NDia,a lui MoisiO! Pro;etul poporului ales urcă pe muntele "inai- BnconLurat din toate păr,ile de nor Ii de Bntuneric! "unt tenebrele Bn care se a;lă su;letul Bnaintea realită,ii divine inco7noscibile- ce transcende toată 7no@a Ii scapă cuceririi spiritului!

Pa7ina .GK

%rmând acestei tradi,ii- autorul scrierilor areopa7itice de@voltă tema despre Bntunericul divin care- după cum am va@ut- nu e ceva nou Bn cu7etarea patristică! ntunericul la #ionisie Pseudo-Areopa7itul este un termen ambivalent- ce descoperă două semni;ica,ii reciproce8 o semni;ica,ie subiectivă- privind atitudinea su;letului care contemplă Ii o semni;ica,ie obiectivă- privind caracterul inaccesibil Ii absoluta transcenden,ă a lui #umne@eu Bn ;iin,a "a! %na cere pe cealaltă8 pentru că #umne@eu inco7noscibil Bn sine Ii starea subiectului care vrea să cunoască va ;i tot necunoaItere! ntunericul dispare la lumina - @ice autorul epistolei I - Ii mai curând la lumina abundentă- cunoaIterea Bnlătura necunoaIterea Ii!!! ceea ce este cunoaItere- Bn #umne@eu este necunoaItere Ii Bntunericul sau cel de deasupra acoperă toată lumina Ii ascunde toată 2unoaIterea!!! nsă &l depăIeste inteli7en,a- ca Ii esen,ă Bncât- Bn 7eneral- nu e cunoscut!!! "e aLun7e la o dublă miIcare dialectică pe planul cunoaIterii! ntunericul e risipit de lumină- cunoaIterea e superioară necunoaIterii- prin ;aptul că-l a;irmă pe #umne@eu! 2unoaIterea Bn acest Bn,eles devine o adevarată lumină care Bnlătură Bntunericul! #ar- pe calea ascendentă către transcenden,a divină- noi Bnlăturăm toate Ii ne7ăm totul lui #umne@eu! 2unoaIterea devine necunoaItere Bn #umne@eu- privind transcenden,a "a inaccesibilă! $a capătul urcării- re7ăsim Bnceputul coborârii- Bntunericul Ii necunoaItereadeasupra cunoaIterii Ii luminii- căci transcenden,a divină se ascunde oricărei lumini Ii cunoaIteri!] #acă ne-am putea Bnc9ipui sunetele i@vorâte nu din instrumente mu@icale- din note neacompaniate de culoarea unei voci sau de vibra?ia unei cor@i- ci doar sunetul puratunci am putea percepe ecoul mu@icii cereHti! Am putea uHor ;i ispiti?i să vorbim la superlativ despre #ionisie- dar nu e ca@ul8 el vorbeHte Bntotdeauna despre realită?i- realită?i mistice! #e scrierile lui ne putem apropia numai cu o minte pură Hi cu o adevărată cunoaHtere a "cripturilor! +ără să Htim >iblia- nu-l vom Bn?ele7e pe #ionisie! "im?i nevoia să spui ca "9aTespeare Bn Prolo7ul la 3enric al D-lea8

Pa7ina .G9

N#ar să ierta?i- vă ro7'evrednicul cu7et ce-ndră@neHte "-aducă o poveste - atât de mândră Pe-aceste biete scânduriO!

2ine sunt eu ca să cercete@ mintea ascunsă sub numele de #ionisie Areopa7itulV +i7ura lui obscură pare să dispară Bn norul necunoaHterii- pe care Bl iubea atât de mult! #ar- acestea ;iind spuse- el simte că nu a rămas dator subiectului său- pentru că iată cum BHi Bnc9eie tratatul despre Ierar9iile 2ereHti8 NMisterele ascunse ce sunt dincolo de vederea noastră le-am cinstit prin tăcereO! Ast;el- putem să-i părăsim- dându-ne seama că pu?ini pot să-i urmărească Bn Bn?ele7erea lucrurilor NBnvăluite Bn luminoasa obscuritate a tăcerii tainiceO!

Pa7ina .A0

E( )fântul ,ri#.rie cel Mare
(A90 - C0G d!3r!)

&ste ultimul din cei patru doctori de căpetenie ai >isericii latine! )eolo7ia sa urmea@ă Bnvă?ăturile ";ântului Au7ustin- doar că-Hi aHterne 7ândurile Bn termeni mai potrivi?i @ilelor sale! n Răsărit este cunoscut ca Fri7orie #ialo7ul! Fri7orie I a ;ost ;iul bo7at al unui senator roman- dar a Bntors spatele acestor avantaLe materiale ale7ând via?a de călu7ăr benedictin! Mi-a vândut vastele averi Hi a Bmpăr?it bo7ă?iile săracilor! n A90 a ;ost ales Papă al Romei- o;iciu pe care l-a acceptat cu 7reu Hi numai după o cumplită luptă interioară! +ermitatea Hi puterea caracterului săutemperat de caritate Hi pro;undă smerenie- l-au ;ăcut cu adevărat să devină o mare personalitate! Mi-a Bnceput misiunea Bn vremuri tulburi! A ;ost un Papă luptător Hi un administrator deosebit de capabil- considerat părintele papalită?ii medievale! n timpul ponti;icatului său- An7lia s-a convertit la creHtinism- datorită (aHa cum ne spune ";ântul >eda) unei Bntâlniri pe care Fri7orie o avusese Bn pia?ă cu un 7rup de sclavi de ori7ine saxonă! 2ând a privit oc9ii captivilor- inima sa a ;ost BnduioHată Hi a spus8 N'on An7li- sed An7eliO (ei nu sunt &n7le@i ci Bn7eri) Hi l-a trimis pe ";ântul Au7ustin- numit mai târ@iu Nde 2anterbur6O- ca misionar Bn Insulele >ritanice! Fri7orie a ;ost nu numai un luptător- dar Hi un vi@ionar! Zi pentru el- Bn7erii erau cât se poate de reali! %na din predicile sale- la a treia duminică după Rusalii- a dedicat-o Bn Bntre7ime Bn7erilor! 'atura sa blândă este re;lectată Bn modul Bn care interpretea@ă textul biblic- iar Bn an7elolo7ia sa se vede in;luen?a lui #ionisie Areopa7itul! 2omentând parabola oii pierdute- spune8 N"ă vedem cum- prin minunatul plan divinAdevărul ne aHa@ă Bn ;a?a oc9ilor o asemănare a bunătă?ii pe care omul o poate @ări Bn
Pa7ina .A1

sinea sa- dar care Bl lea7ă de 2reatorul oamenilor! #eoarece o sută este numărul per;ect! &l avea o turmă cu o sută de oi când a creat pe Bn7eri Ii pe oameni! #ar- curând după aceeauna s-a pierdut- atunci când omul- prin păcat- a părăsit păHunile vie?ii adevărateXO [citat din #uminica ";in,ilor Părin,i- de Fri7orie #ialo7ul- Dol! =\! Fri7orie arată apoi cum #omnul le lasă pe celelalte 99- ca să salve@e pe una! &l combină această parabolă cu aceea a dra9mei pierdute- asemănând bucuria ;emeii careHi c9eamă vecinii ca să se bucure Bmpreună cu ea de re7ăsirea comorii- cu bucuria lui 3ristos Hi aceea a Bn7erilor când &l se Bntoarce Bmpreună cu păcătosul pocăit! N&l- care este semni;icat păstorul- este semni;icat Hi ;emeia!!! Hi ;iindcă există o ima7ine 7ravată pe piesa de ar7int- ;emeia pierde piesa de ar7int când omul- care a ;ost ;ăcut după c9ipul lui #umne@eu- a părăsit- prin păcat- ima7inea +ăcătorului său!!! 2asa este răsturnată cu susul Bn Los- piesa de ar7int 7ăsităP pentru că atunci când conHtiin?a omului este răsturnată cu susul Bn Los- ima7inea +ăcătorului său este din nou 7ăsită Bnăuntrul lui!!! 2ând #omnul a creat naturile oamenilor Hi Bn7erilor- cu scopul ca acestea să-$ poată cunoaHte Hi vrându-le Bndelun7 răbdătoare- &l le-a ;ăcut- ;ără nici o Bndoială- după 29ipul "ău! +emeia a avut @ece piese! Pentru că nouă sunt ordinele Bn7erilor! 2a să ;acă per;ect numărul aleHiloromul a ;ost ;ăcut ca să-l Bntruc9ipe@e pe-al @ecelea- care- c9iar după săvârHirea păcatului său- n-a ;ost Bncă distrus de +ăcătorul!!!O! $ui Fri7orie i-a plăcut meta;oraP el se ba@ea@ă pe "cripturi- dovedind ast;el că există nouă cete- citind epistolele către &;eseni- 2oloseni Hi căr?ile lui Isaia Hi Ie@ec9iel! &ste notabilă traducerea ";ântului Fri7orie din Ie@ec9iel .K- 1.8 N!!!pro;etul spune Bn7erului care a ;ost primul creat!!! )u erai pecetea asemănării- deplinătatea Bn?elepciunii Hi cununa ;rumuse?iiO! "ă notăm că el nu-l numeHte N;ăcut după asemănarea lui #umne@euO- ci pecetea asemănării- ast;el Bncât să-i ;ie limpede cu cât e mai pură natura sa Hi cu atât mai clară este ima7inea lui #umne@eu pecetluită Bn el!!! Mi continuă- citând din Ie@ec9ielPa7ina .A.

Npietrele pre?ioase B?i erau veHminteleO! Aici sunt date nouă nume de pietre pre?ioase- care sunt ;ără Bndoială cele nouă cete de Bn7eri! ntre aceste cete- el- primul- stă Bmbrăcat Hi Bmpodobit cu ;rumuse?eP pentru că el a ;ost aHe@at deasupra tuturor cetelor Bn7ereHtiP Bn compara?ie cu al?ii- el a ;ost mult mai minunat Bn@estrat! #e la aceste 7enerali@ări- marele Fri7orie revine la sluLirea Bn7erilor- cărora le dedică mai multe pa7ini! &l ne spune că8 N)rebuie- de asemenea- să Htim- că numele Bn7er se re;eră mai de7rabă la ;unc?ie- decât la natură! Pentru că aceste du9uri s;inte ale patriei noastre cereHti sunt Bntr-adevăr Bntotdeauna du9uri- dar nu pot ;i Bntotdeauna numi?i Bn7erinumai atunci sunt Bn7eri când prin miLlocirea lor sunt anun?ate unele lucruri! 2ei care anun?ă lucruri de mai pu?ină semni;ica?ie sunt numi?i Bn7eri Hi cei care anun?ă lucruri mai importante sunt numi?i Ar9an79eliO! ";ântul Fri7orie crede că Bn cer Bn7erii nu au neapărat nevoie să ;ie di;eren?ia?i prin nume- Npentru că acolo- din cau@a vederii lui #umne@eu- ei se bucură ;iecare de o per;ectă cunoaHtereO dar- pentru noi- ei iau nume ce se potrivesc misiunii lor! NAst;el- Mi9ail este numit N2ine e ca #umne@euO! Favriil este NPuterea lui #umne@euO- Ra;ail este numit N)ămăduitorul lui #umne@euO! Fri7orie BHi sus?ine aser?iunile cu citate din >iblie- dar interesante sunt explica?iile sale despre variatele titluri ale celor nouă coruri8 NAcele du9uri sunt numite "tăpânii- prin care se lucrea@ă din când Bn când semne Hi minuni! "e numesc Puteri cele care la rândul lor au primit dar cu mult mai puternic decât celelalteO! ";ântul Fri7orie- Bn mod destul de ciudat- consideră că unele activită?i ale "tăpâniilor sunt vrăLmaHe oamenilor Hi- Bn Bncercarea lor de a ne ispitiPuterile le ?in Bn ;râu8 N"unt numite ncepătorii cele care sunt aHe@ate deasupra n7erilor!!! "unt numite #omnii cele ale căror puteri depăHesc pe acelea ale ncepătoriilor!!! "caune sunt numite cele pe care Atotputernicul #umne@eu este Bntotdeauna aHe@at ca să Ludece- !!!care sunt atât de pline de 9arul #umne@eirii prin care &l ;ace cunoscute Ludecă?ile sale!!! #in nou- 3eruvim Bnseamnă deplinătatea cunoaHterii!!! Mi dra7ostea lor e

Pa7ina .A=

o ;lacără pentru că- cu cât trăiesc mai viu percep?ia "lavei lui #umne@eu- cu atât mai ;ierbinte ard de dra7ostea $ui!!! #ar la ce ;olos să vorbim despre aceste du9uri Bn7ereHti ;ără să ;im conHtien?i că prin ele ni se re@ervă Hi nouă un oarecare pro;itV Mi pentru că modurile de via?ă al di;eri?ilor oameni corespund clar diverselor ordine ale cetelor cereHtiele sunt atribuite acestor ordine- ;iecare Bn acord cu similitudinea credin?ei lorO! ";ântul Fri7orie simte că aceia care au mai multă dra7oste pentru #umne@eu Hi aproapele- vor primi răsplata meritelor lor Hi vor locui printre 9eruvimi- pentru că ";ântul Pavel spune8 Niubirea este Bmplinirea le7iiO (Romani 1=- 10)! 2u privire la de;inirea o;iciului Bn7eresc- ";ântul Fri7orie spune că aceia din rândurile cele mai Bnalte nu sunt trimiHi niciodată cu misiune8 N!!!să sluLeHti este un lucru- să stai Bnaintea $uialtulO! Pentru că aceia ce-$ sluLesc pe #umne@eu vin la noi ca trimiHi! 2ei ce stau Bnaintea $ui se bucură de contemplarea apropierii $ui!!! Mi asta- de asemenea- o Htim cu ;ermitate- privind Bn7erii ce ne sunt trimiHi- pentru că- atunci când ei vin- BHi Bndeplinesc misiunea atât de atent- Bncât niciodată- nici c9iar pentru o clipă- nu părăsesc contempla?ia divină! &i sunt trimiHi- dar Bn acelaHi timp stau Bnaintea )ronului lui #umne@eu- pentru cădeHi du9ul Bn7eresc este circumscris- supremul #u9 al lui #umne@eu nu esteO! Această ultimă ;ra@ă este cea mai importantă- ea explicând cum Bn7erul nostru pă@itor poate ;i cu noi Hi totuHi poate vedea ;a?a lui #umne@eu! Mi- de asemenea- cum poate acesta să ;ie cu ";ânta )reime Bn cer Hi cu Iisus 3ristos pe pământV Aceasta ne aLută să Bn?ele7em de ce Bn7erii duc ru7ăciunile noastre la #umne@eu- unind ru7ăciunile lor cu ale noastre Bntr-un sin7ur act de ru7ăciune! ";ântul Fri7orie cel Mare a ;ost un vi@ionar- dar a ;ost Hi un eminent om practic! Administrarea >isericii de către el a ;ost Bn?eleaptă Hi puternică- iar statornicia lui a vă@ut până la urmă Roma biruind pe deplin di;icultă?ile uneia din cele mai 7rele perioade ale sale- când imperiul se s;ărâma Bn bucă?i- Bn timp ce diverse molime Bl
Pa7ina .AG

devastau Hi barbarii Bi asaltau por?ile!

'F( )fântul !.an :a&asc%inul
(CEA - EG9 d!3r!)

&ste drept să Bnc9eiem această parte din studiul nostru cu @icerile limpe@isubtile Hi precise ale marelui teolo7 ";ântul Ioan #amasc9in! A ;ost un Bnalt demnitar la curtea 2ali;ului din #amasc! 'ăscut creHtin- a ;ost determinat de credin?a sa să lase deoparte 7loria deHartă a vie?ii la curte Hi să se retra7ă Bn mânăstirea ";ântul "ava- aHe@ată Bn mun?ii ari@i dintre Ierusalim Hi Dalea Iordanului- unde a dus o via,ă de asce@ă Hi totală supunere ;a?ă de #umne@eu Ii voile "ale! A scris multe imnuri ;rumoase Ii lucrări teolo7ice- cel mai renumit ;iind N#e +ide 1rtodoxaO (2redin,a 1rtodoxă)- un sumar cuprin@ător al scrierilor patristice [)oate citatele sunt de la ";ântul Ioan #amasc9inul&xpunerea credin,ei ortodoxe- >ooT II- capitolele III and ID- in 'icene and Post-'icene +at9ers- "eries )5o- Dol! I^- pa7! 19-.1\! #eHi atât de pu?ini Bl citesc a@i pe Ioan #amasc9in- el a ;undamentat summa teolo7ică- socotind-o Hi pe aceea a ";ântului )oma de AWuino! "crierile sale rămân cele mai clare Hi mai descoperitoare! &l expune Bn an7elolo7ie- Bn special- vederile ";ântului Fri7orie de 'a@ian@- la care el ?inea mult- Hi pe acelea ale lui #ionisie Areopa7itul! ";ântul Ioan a;irmă că #umne@eu i-a creat pe Bn7eri!!! după c9ipul "ău - o rasă necorporală- Nun ;el de du9 sau ;oc imaterialO - Bncât sunt c9iar lumină- ar@ând cu cea mai vie intensitate- Bnseta?i de a-$ sluLi pe #umne@eu- Hi absolut liberi de 7ânduri materialiste!
Pa7ina .AA

N%n Bn7er- deci- este o esen?ă inteli7entă Bn perpetuă miHcare- cu voin?ă liberă- necorporalsluLindu-$ pe #umne@eu- ob?inând prin 9ar o natură nemuritoare!!! Hi doar 2reatorul sin7ur cunoaHte ;orma Hi limitarea esen?ei sale- după cum toate care sunt ra?ionale sunt Hi Bn@estrate cu liber arbitru! Ast;el- ;iind creat- poate ;i sc9imbat- având putin?a ;ie să persevere@e- să pro7rese@e Bn bine- ;ie să se Bntoarcă spre răuO! #upă ";ântul Ioan- Bn7erii nu se pot căi- pentru că sunt necorporali! &l a;irmă că ei nu sunt nemuritori prin natură- ci prin 9ar! Pentru că toate care au un Bnceput au Hi un s;ârHit! #oar #umne@eu este veHnic! &l este deasupra veHniciei8 pentru că &l- 2reatorul timpurilor- nu este sub domnia timpului- ci deasupra lui! Inteli7en,a Bn7erilor este secundăpentru că ei au primit-o de la $umina care este ;ără Bnceput! &i n-au nevoie nici de vorbire nici de au@! Hi pot comunica instantaneu 7ândurile unul altuiaO! ";ântul Ioan spune8 Nei!!! sunt circumscriHi pentru că- atunci când sunt Bn cernu sunt pe pământP Hi când sunt trimiHi de #umne@eu pe pământ- nu rămân Bn cer! 'u sunt Bn7rădi?i de @iduri sau uHi- sau @ăbrele- sau si7ilii- pentru că sunt nelimita?i! 2u totul nelimita?i! Repet- căci ei se revelea@ă oamenilor care sunt vrednici Hi cărora #umne@eu doreHte ca ei să le apară- nu aHa cum sunt Bn mod real- ci Bntr-o ;ormă sc9imbată- care poate ;i vă@utăO! #ar ";ântul Ioan revine la ;aptul că ei sunt limita?i- Bn sensul că totuHi toate lucrurile create sunt limitate de #umne@eu- 2are le-a creat8 NAvând Bn vedere că ei sunt inteli7en?e - continuă el- ei se a;lă Bn locuri mentale- nu sunt circumscriHi precum corpul!!! ci- oriunde sunt trimiHi- ei sunt pre@en?i acolo sub ;orma unor ener7ii- Hi nu pot ;i pre@en?i Bn locuri di;erite Bn acelaHi timpO! ";ântul Ioan #amasc9in nu este pre7ătit să spună dacă Bn7erii di;eră Bn esen?ă unul de altul- dar este convins că ei di;eră Bn eleva?ie Hi strălucire! #ar- dacă eleva?ia depinde sau nu de strălucirea lor- el socoteHte că nu poate a;irma decât că ei BHi Bmpart strălucirea Hi cunoaHterea unul altuia Hi le iradia@ă asupra ordinelor in;erioare! &l remarcă8
Pa7ina .AC

N"unt puternici Hi 7ata să Bndeplinească voin?a #umne@eirii Hi natura lor este Bn@estrată cu o asemenea iu?ime Bncât oriunde 9arul dumne@eiesc le porunceHte să ;ie- ei se Hi a;lă acolo! &i sunt pă@itorii Bmpără?iilor pământuluiP sunt aHe@a?i deasupra na?iunilor Hi reli7iilor Bncredin?ate lor de către 2reatorP 7uvernea@ă treburile noastre Hi ne aduc spriLin! Mi motivul- desi7ur- este acela că sunt aHe@a?i desupra noastră de porunca Hi voin?a divină Hi se a;lă Bntotdeauna Bn preaLma lui #umne@eu! &i l contemplă pe #umne@eu Bn raport cu putin?a lor- Hi asta le este 9rana! "e a;lă deasupra noastră- pentru că sunt necorporali Hi sunt desprinHi de orice patimă trupească- deHi nu sunt lipsi?i de patimă8 pentru că numai #ivinitatea este dincolo de pasiune! &i iau di;erite ;orme la porunca "tăpânului lor Hi ast;el se descoperă ei BnHiHi oamenilor Hi le de@văluie misterele divineO! Ioan #amasc9inul Bmparte cetele cereHti alt;el decât #ionisie Areopa7itui8 trei coruri ;iecare cu trei ierar9ii! #e asemenea- men?ionea@ă di;eritele opinii cu privire la timpul când Bn7erii au ;ost crea?i Hi ni le re@umă ast;el8 N)o?i sunt de acord că au existat Bnaintea creării omului! &u sunt de acord cu teolo7ul (";ântul Fri7orie de 'a@ian@) care e de părere că ei au ;ost crea?i primii Hi că 7ândirea a ;ost ;unc?ia lor! Pentru că a ;ost potrivit ca esen?a mentală să ;ie prima creată- apoi ceea ce poate ;i perceput Hi- Bn ;inalBnsuHi omul- a cărui ;iin?ă Bn?eleaptă- uneHte ambele păr?i! Părerea #amasc9inului despre satana este cea tradi?ională despre Bn7erul că@ut8 N!!!el nu era rău de la natură- ci bun- Hi destinat unor scopuri bune Hi n-a primit de la 2reator nici o urmă de rău Bn el! #ar el nu a păstrat strălucirea Hi demnitatea cu care l-a Bn@estrat 2reatorul Hi- prin propria sa ale7ere- a ;ost sc9imbat din ceea ce a ;ost Bn ceea ce era Bn contradic?ie cu natura sa Hi s-a BnverHunat Bmpotriva lui #umne@eu- 2are l-a creat- Hi s-a 9otărât să se ridice Bmpotriva $uiP Hi a ;ost primul care s-a despăr?it de #umne@eu Hi a devenit răuO! 2u satana au că@ut Hi nenumărate cete de Bn7eri care-i erau supuse! &i au putere doar atât cât le-a Bn7ăduit #umne@eu! N)oată răutatea- deci- Hi orice patimă necurată este lucrarea min?ii lor! #ar- deHi le-a ;ost Bn7ăduită libertatea de a ataca omul- ei

Pa7ina .AE

n-au putere să Bnvin7ă pe nimeni8 pentru că noi avem puterea să primim sau să nu primim atacul!!! 1bserva?i- mai departe- că ceea ce Bn ca@ul omului este moartea- Bn ca@ul Bn7erilor este căderea! 2u o Bncredere neclintită Bn ;aptul că pocăin?a a ;ost posibilă numai aici pe pământ- Bn timpul vie?ii sale trupeHti- ";ântul Ioan tra7e conclu@ia că Ndupă cădere nu există posibilitatea pocăin?ei pentru ei (Bn7eri) la ;el cum nu e posibil - după moarte pentru oameniO! ";ântul Ioan a scris Bn 1ctoi9 opt 7lasuri sau canoane pentru Bn7eri Hi .G de tropare- multe din ele putând ;i 7ăsite Bn această carte! 2u ";ântul Ioan #amasc9inul părăsim pe Părin?ii >isericii! #in păcate- unii nau ;ost cita?i sau men?iona?i! Ar ;i ;ascinant să-i urmărim de-a lun7ul teolo7iei modernedar nu acesta e scopul nostru! &ste su;icient să-i studiem Bn capitolele următoare pe Bn7eri Bn ru7ăciune- litur79ie Hi artă! "ă Bnc9eiem ca ";ântul #amasc9in- ast;el8 N2el 2are creea@ă Hi se Bn7riLeHte de toate Hi păstrea@ă toate lucrurile Bn #umne@eu- %nicul- 2are este necreat Hi este lăudat Hi slăvit Bn )atăl- +iul Hi ";ântul #u9- să ne lumine@e min?ile Hi să ne ;acă de-a pururi să reali@ăm pre@en?a Bn7erului ce ne stă alăturiO!

Pa7ina .AK

În#erii în )fintele litur#%ii și ru#ăciuni

2a nu cumva să credem despre Bn7eri că sunt Bn7ropa?i de prea multă vreme Bn tomurile vec9ii teolo7ii Hi acoperi?i de pra;ul Bndelun7atei noastre indi;eren?e- să revenim la ru7ăciunea noastră @ilnică Hi Bn special la cea duminicală! n7erii sunt aminti?i Hi cinsti?i Bn multe ru7ăciuni ;rumoase- Bn multe limbi Hi de multe credin?e! Iată- de exemplu- o ru7ăciune ;olosită Bn laudele ortodoxe- ca Hi Bn ru7ăciunile de diminea?ă8 N n7ere al lui #umne@eu- pă@itorul meu cel s;ânt- dat mie de #umne@eu ca să mă pă@eHti de rele- te ro7 cu stăruin?ă- luminea@ă-mă Bn această @iacoperă-mă de tot răul- povă?uieHte-mă spre bine Hi călău@eHte-mă pe calea mântuiriiO! 2u cât mai ;erici?i Hi Bncre@ători vom mer7e toată @iua- dacă vom ;i conHtien?i că #umne@eu ne-a dat un Bnso?itor special să ne apere- să ne pă@ească Hi să ne lumine@e! n7erul nostru pă@itor este o realitate obiectivă- Bn care este cuprinsă dra7ostea deosebită a lui #umne@eu pentru noi- ca persoane! &l este o expresie a 7riLii părinteHti a lui #umne@eu- un tovarăH care nu adoarme noaptea Hi niciodată nu ne lasă neBnso?i?i Hi părăsi?i Bn Bntuneric! N n7ere al lui 3ristos- pă@itorul meu cel s;ânt Hi acoperitorul su;letului Hi al trupului meu- iartă-mi toate câte am 7reHit Bn @iua de astă@i Hi de toată viclenia vrăHmaHului meu celui potrivnic mă i@băveHteP ca să nu mânii cu nici un păcat pe #umne@eul meu- Hi te roa7ă pentru mine- păcătosul Hi nevrednicul rob- ca să mă arăt vrednic de bunătatea Hi mila Preas;intei )reimi Hi Maicii #omnului meu Iisus 3ristos Hi tuturor s;in?ilorO- Amin! (Ru7ăciunea de diminea?ă)! &xistă Hi această scurtă- naivă- ru7ăciune ;olosită de cei mai mul?i copii ortodocHi8 N n7er- Bn7eraHul meu- ce mi te-a dat #umne@eu- eu sunt mic- tu ;ă-mă mare- eu sunt slab- tu ;ă-mă tareO! Aceste multe ru7ăciuni au rostul de a sus?ine Hi de a ne reaminti continuu că Bn7erii nu Bncetea@ă să aibă o contribu?ie reală- o constitu?ie activă Bn
Pa7ina .A9

ru7ăciunea noastră Hi- de asemenea- invocându-i- păstrăm neatinsă unirea cu ei! Acest lucru are o solidă ba@ă scripturală- Bn special Bn doctrina ";ântului Pavel despre )rupul tainic al lui 3ristos- Bn care toate mădularele au lucrarea lor deosebită (Romani 1.- G-K)de Bmpreună cetă?eni cu ";in?ii- Hi casnici ai lui #umne@eu! (&;eseni .- 19)! Atributul de miLlocitor al Bn7erilor BHi are rădăcinile Bn Dec9iul )estament! Putem ;i si7uri că ";ânta "luLbă a >isericii nu i-ar ;i inte7rat pe Bn7eri- dacă ei ar ;i ;ost doar o ;ic?iune pioasă- ori ar ;i apar?inut unei ere trecute! )recut Hi pre@ent Bn veHnicie nu există Hi BnsuHi timpul are ;oarte pu?ină importan?ă! 1amenii acceptă astă@i- adesea ;ără să Bn?elea7ă- atotputernicia Htiin?ei care vede posibilitatea unui timp când oamenii- călătorind mai repede decât lumina- Bn loc să @boare Bnainte vor mer7e de ;apt Bnapoi- la vremea de dinaintea celei de astă@i (teleportare Bn timp)X )impul pentru noi este Bncă le7at de noapte Hi @iP Bndată ce depăHim vite@a luminii- timpul- c9iar Bn calculul omenesc- BHi pierde Bn?elesul! #ar- destul de straniu- deHi acceptăm această specula?ie a Htiin?ei- Bn acelaHi timp- Bnlăturăm adevărurile eterneX Petele lunii- Bi ;ac pe oameni să se interese@e de ceea ce se a;lă Bn spa?iu! 2reHtinul trebuie să se preocupe de ceea ce este dincolo de asta - Bn lumea cerească! #umne@eu este centrul realită?ii Hi ;ocarul vie?ii- cu toate că l ocolim Ii ne ascundem de &l! 1Htirile "ale cereHti l BnconLoară Hi desc9id inelul care să ne cuprindă Hi pe noi! Asta- ;ără aLutorul navelor spa?iale construite de om- ci prin actul liniHtit al adevăratei ru7ăciuni- prin dăruirea de sine lui #umne@eu- prin puterea unei iubiri care nu e le7ată de terestru- care n-are i@vorul Bn noi- ci Bn nsuHi #umne@eu! NAceasta este dra7ostea- nu că noi l iubim pe #umne@eu- ci că &l ne-a iubit pe noiO (1 Ioan G- 10)! Acesta este misterul Hi explica?ia ;aptului că omul Bndră@neHte să creadă nu numai că poate- ci cu adevărat BHi uneHte vocea sa slabă cu aceea a oHtirilor cereHti! Adevărul acestui ;apt poate ;i cu adevărat Bnvă?at- numai prin experien?ă personală- nu vi@ionară- ci prin cunoaHtere lăuntrică!
Pa7ina .C0

+iecare @i de luni- Bn >iserica 1rtodoxă răsăriteană- este dedicată Bn7erilor! $a vecerniile de duminică- care ne introduc Bn @iua următoare- există trei tropare sau versuri Bnc9inate Bn7erilor- interpuse Bntre versetele psalmului 1.9! $a %trenie- Bn7erii au un Bntre7 canon- o odă compusă din nouă cântări! Acesta a ;ost scris de ";ântul Ioan #amasc9inul Bn K 7lasuri! n .C martie - după >una Destire - este sărbătoarea ";ântului Favriil Ii a tuturor Bn7erilor- cu Decernie- 2anon Hi %trenie! n K noiembrie- sărbătorim pe ";ântul Mi9ail Hi toate cetele cereHti Bn acelaHi ;el! 2a ru7ăciuni personale- există un 2anon pentru Bn7erul pă@itor Hi unul pentru 2etele 2ereHti Hi )o?i ";in?ii! 2ât este de minunat- mai ales când atât de mul?i privesc @iua de luni- ca pe o @i tristă (Nblue Monda6O)- că putem considera cerească prima @i de lucru a săptămânii- prin ru7ăciune specială- adresată #omnului nostru Iisus 3ristos! N1- #oamne- ?i Bncredin?e@ astă@i su;letul Hi trupul meu Hi voin?a meaP te ro7- ;ă ca voia )a să ;ie Bn mine aHa cum ?i este plăcut (ie !!!de aceea- Bi c9em ca miLlocitori pe s;in?ii )ăi Bn7eri! 1- cereHti sluLitori ai lui #umne@eu- pă@itori ai oamenilor Hi duHmani ai diavolilor- mă plec Bnaintea voastrădu9uri binecuvântate Hi mă bucur de măre?ia voastră! 'iciodată credin?a voastră nu se clatină- sta?i de pa@ă Hi cu 7răbire sluLi?i voia #umne@eului nostru! "trădania voastră nu osteneIte Ii Bntotdeauna sunte,i biruitori- neavând altă 7riLă decât a alun7a pe vrăLmaHii lui #umne@eu Hi ai @idirii "ale! 1- binecuvântat pă@itor al oamenilorX )e cinstesc Hi-)i mul?umesc pentru aLutorul de ;iecare @i- pe care ni-l dai- pentru ;elul Bn care ne călău@eHti Hi pentru ru7ăciunile ce le ;aci lui #umne@eu- pentru noi! Mai presus de orice- te binecuvânte@ pentru 7riLa pe care mi-o por?i- mie- un nevrednic păcătos! ";inte Bn7erpă@itor al su;letului meu- Hi tu- Ar9an79ele Mi9ail- aLutorul meu- să nu ;i?i mâ9niti pe

Pa7ina .C1

mine Hi să nu mă lăsa?i sin7ur- ci @i Hi noapte pă@i?i-mă- până Bmi voi Bncredin?a su;letul Bn mâinile lui #umne@eu- +ăcătorul meu- cu căin?ă adevărată! "căpa?i-mă de to?i duHmaniivă@u?i Hi nevă@u?i- ca să pot de acum Bnainte să nu mai repet 7reHelile mele ;a?ă de #umne@eu- aHa Bncât la capătul vie?ii să mă Bnvrednicesc să vă văd că sunte?i Bn Lurul meuca să-mi duce?i su;letul la cer- să se poată Bnc9ina lui #umne@eu! AminO! Această ru7ăciune cuprinde tot ceea ce repre@intă Bn7erii pentru noi- misiunea lor- Bncrederea noastră Bn ei- 7riLa lor pentru om de la naHtere până la moarte Hi c9iar după moarte! n toate acestea- remarcăm că există un pro;und Hi veHnic respect pentru Bn7eri- care Hi-a 7ăsit expresia Bn ;rumoasele ru7ăciuni Hi imnuri! $itur79ia Răsăriteană- care este un ritual &u9aristic mai vec9i- Bi men?ionea@ă ;recvent pe Bn7eri! Pentru aceia care nu sunt obiHnui?i cu această litur79ie- este necesară o oarecare explica?ie! &ste un serviciu divin complet- care culminea@ă cu &picle@a- adică invocarea #u9ului ";ânt pentru consacrarea elementelor ";intei &u9aristii! AHa cum via?a lui Iisus a ;ost o pre7ătire treptată pentru pătimirea Hi nvierea $ui- tot aHa ";ânta $itur79ie celebrea@ă Bntrea7a via?ă a lui Iisus 3ristos pe pământP naHterea "a- anii retraHi- sluLirea "a- ultima 2ină- patimile Hi nvierea! 2redincioHii ortodocHi trăiesc drama inte7rală a vie?ii Mântuitorului- se BmpărtăHesc din ea- ascultă- Bnva?ă- 7lori;ică- se Bnclină Bn adora?ie Hi participă la ;iecare accent simbolic repre@entat Bn $itur79ie! $itur79ia este adesea presărată cu litanii! Acestea sunt Nru7ăciuni universaleOpentru că Bn ele cererile sunt ;ăcute pentru toate nevoile oamenilor! 2reHtinul ortodoxparticipând la $itur79ie- nu este un individ i@olat Hi solitar! &l ia parte la ru7ăciunile >isericii Hi >iserica se roa7ă pentru el Hi pentru Bntrea7a lume! 2omuniunea s;in?ilor este mereu pre@entă- pentru că to?i se roa7ă Bmpreună! 'u există Bmpăr?ire- Bn păcătos Hi s;ântcerHetor Hi re7e- laic Hi preot- vii Hi mor?i- Hi toate cetele cereHti- ci to?i se roa7ă Bmpreună Bntr-o altă lume- Bnaintea tronului lui #umne@eu! 2reHtinul se a;lă Bn adevărata sa patrie! 1rtodocHii acordă o mare Bnsemnătate ac?iunii sim?urilor- vederii- sunetului Hi
Pa7ina .C.

c9iar mirosului- asupra ;iecărui moment important din biserică prin cuvânt- cântec- tămâie Hi ;rumuse?ea candelelor aprinse! "luLba este Bmpăr?ită Bn trei păr?i8 1) o;iciul Proscomidiei- Bn care ";intele #aruri sunt pre7ătite Hi care repre@intă naHterea lui Iisus Hi anii săi retraHiP .) $itur79ia cate9umenilor- care repre@intă sluLirea #omnului nostru- Hi =) $itur79ia credincioHilor- care repre@intă "ăptămâna Patimilor Hi nvierea! Am vă@ut cum Bn timpul vie?ii "ale pe pământ- Bn7erii erau mereu Bn preaLma lui Iisus! )ot ast;el- Bn ";ânta $itur79ie- ei sunt cu &l Hi noi Htim că ei se a;lă Bn miLlocul nostru! Primul lucru care ne aminteHte de ei este de natură vi@uală- Hi constă Bn ;aptul că imediat ce intrăm Bn biserică observăm ima7inile icono7ra;ice ale lui Favriil Hi Mi9ail pictate pe uHile laterale- care le străLuiesc pe cele BmpărăteHti! n bisericile ortodoxe- altarul este separat de naos printr-un iconostas- o perdea despăr?itoare- Hi are trei uHi- din care cea din miLloc este dublă Hi poartă numele de ";intele %Hi sau %Hile BmpărăteHti- semni;icând por?ile cerului! Prin uHile laterale trec diaconul Hi ceilal?i sluLitori ai altarului care repre@intă pe pământ ;unc?iile s;in?ilor Bn7eri Bn ceruri! $a ;el- biserica trebuie să aibă o cupolă- pe care este @u7răvit 3ristos Pantocrator dedesubtul căruia- imediat- vom 7ăsi un Hir de Bn7eri! n $itur79ia 2ate9umenilor- mica intrare are loc când ";ânta &van79elie purtată Bn procesiunea solemnă Bn Lurul mesei altarului- iese prin uHa de nord- din partea stân7ă- pe care este pictat ";ântul Favriil- Bn timp ce reintrarea Bn s;ântul altar se ;ace prin uHile BmpărăteHti! Aceasta semni;ică Bnceputul vie?ii de Bnvă?ător a lui 3ristos! #iaconul Hi sluLitorii altarului duc lumânărileP Bn această procesiune Hi- de asemenea- Bn Marea Intrarecare are loc Bn timpul $itur79iei credincioHilor- când sunt duse NripideleO- diaconul Bl repre@intă pe ";ântul Ioan naintemer7ătorul- iar sluLitorii altarului pe Bn7eri! Ripidele sunt două discuri de metal repre@entând sera;imii cu Hase aripi- care alt;el stau Bn spatele mesei s;ântului altar! $a Bnceput au ;ost ;olosite ca să Bndepărte@e muHtele Bn timpul s;intei Lert;e! %nele biserici sunt Bn@estrate cu ele- Bn timp ce altele nu! &ste instrumentul caracteristic al

Pa7ina .C=

diaconului Hi-i este dat lui Bn mână- la s;in?irea lui ca diacon! Imediat Bnainte ca procesiunea să Bnceapă- preotul spune- Bn Hoaptă- următoarea ru7ăciune8 N"tăpâne #oamne- #umne@eul nostru- 2el ce ai aHe@at Bn ceruri cetele Hi oItile Bn7erilor Hi ale ar9an79elilor spre sluLba slavei )ale- ;ă ca Bmpreună cu intrarea noastră să ;ie Hi intrarea s;in?ilor Bn7eri- care sluLesc Bmpreună cu noi Hi Bmpreună slăvesc bunătatea )a! 2ă (ie se cuvine toată slava- cinstea Ii Bnc9inăciunea- )atălui Ii +iului Ii ";ântului #u9- acum Hi pururea Hi Bn vec9i vecilor! AminO! &ste o ru7ăminte ca #umne@eu să Bntreprindă ac?iunea nu numai simbolic- ci să o trans;orme Bntr-o realitate spirituală! #eHi nu-i putem vedeaBn7erii sunt aduna?i Bn biserică- sluLind pe #omnul lor! #upă această ru7ăciune- corul cântă imnul )risa79ion sau cântecul de trei ori s;ânt- desprins din $itur79ia pentru proslăvirea Bn7erilor (Isaia C- =)! n timp ce corul cântă8 N";inte #umne@eule- ";inte tare";inte ;ără de moarte!!!O de patru ori- preotul se roa7ă8 N#umne@eule cel s;ânt- 2are Bntru s;in?i )e odi9neHti- 2el ce cu 7las Bntreit s;ânt eIti lăudat de sera;imi Ii slăvit de 9eruvimi Ii de toată puterea cerească- Bnc9inat!!!O! 2ădirea (cu tămâie) Bn acest moment este- de asemenea- o reminiscen?ă a NBn7erului cădelni?eiO din cer- Bn timp ce ;umul tămâiei ce se Bnal?ă este asociat cu o;randa ru7ăciunii ca un simbol al Bnăl?ării ei la #umne@eu! $a s;ârHitul ru7ăciunii sale- preotul l preamăreHte pe #umne@eu- care e deasupra 9eruvimilor! n pre@en?a Bn7erilor ce sunt Bmpreună cu noi Bn biserică Hi Bn cerascultăm &pistola Hi &van79elia! Aliluia- ce se cântă Bntre cele două s;inte citiri- este un ecou al slăvirii Bn7ereHti cu Bn?elesul N"lavă 2elui 2are &steO! n ceruri este cântat de soborul Bn7erilor Hi al ;erici?ilor! Imnul 9eruvimic este cântat Bn timpul Marii Intrări- la $itur79ia credincioHilor! n această procesiune- ";intele #aruri sunt duse de la Proscomidiar la Masa Altaruluisemni;icând intrarea trium;ală a lui Iisus 3ristos Bn Ierusalim- ca la Bnceputul Patimilor! &a prevesteHte Parusia- adică a doua venire a #omnului- când 3ristos se va Bntoarce Bn toată slava "a- BnconLurat de cetele cereHti! Imnul 9eruvimic este un dintre cele mai

Pa7ina .CG

;rumoase din imnolo7ia ortodoxă8 N'oi- care pe 9eruvimi cu taină Bnc9ipuim Hi ;ăcătoarei de via?ă )reimi Bntreit-s;ântă cântare aducem- toată 7riLa cea lumească să o lepădăm! 2a pe mpăratul slavei- să primim pe 2el BnconLurat Bn c9ip nevă@ut de cetele Bn7ereHti! Aliluia- aliluia- aliluiaO! FriLa pământească- Bntr-adevăr- Bn acest moment pare ;oarte departe Hi cerul atât de aproape- Bn timp ce cântecele măre?e umplu biserica! 2erul devine mai aproape Bn marele moment al trans;ormării ";intelor #aruri! 2ând acest moment s;ânt se apropie- omul devine conHtient de propria-i micime Hi de bunătatea ;ără mar7ini a lui #umne@eu- Bn7ăduindu-i să intre Bn )aina dătătoare de via?ă! Preotul- mul?umeHte ast;el8 NMul?umim (ie Hi pentru $itur79ia aceasta pe care ai binevoit a o primi din mâinile noastre- deHi stau Bnaintea )a mii de ar9an79eli Hi @eci de mii de Bn7eri- 9eruvimii cei cu oc9i mul?i Hi sera;imii cei cu câte Hase aripi- care se Bnal?ă Bn tăriicântare de biruin?ă cântând- stri7ând- 7las Bnăl?ând Hi 7răind8 ";ânt- ";ânt- ";ânt- #omnul "avaot- plin e cerul Hi pământul de Mărirea )a- 1sana Bntru cei de sus! >ine este cuvântat 2el ce vine Bntru numele #omnului- 1sana Bntru cei de susO! Pentru noi to?i- măre?ul imn de laudă Hi mul?umire este expresia recunoHtin?ei noastre nemăr7inite- ce i@vorăHte din adâncul inimii Hi su;letului! Hi are obârHia Bn cântecul Bn7erilor au@it de Isaia (C- =) Hi la ;el Bn imnul cu care evreii l Bntâmpină pe Iisus Bn Ierusalim (Matei .1- 9-1AP Marcu 11- 9P Ioan 1.- 1=P Psalmi 11E- .C)! Acesta- cel mai măre? imn de proslăvire- este al Bn7erilorP mai sus decât atât nu putem urca- mai mult nu putem exprima! Ar trebui să ;im conHtien?i Hi să ne dăm seama că- Bn timp ce vocile noastre umplu biserica- ele sunt reluate de miliarde de voci an7elicecare intensi;ică cântecul la un volum nepământesc Hi-l duc acolo unde este locul s;ânt al lui #umne@eu! Docile noastre sunt doar un slab ecou al acestui slăvit imn! Minunea este că noi participăm la el! #ulce este Bntr-adevăr ru7ăciunea neau@ită- pe care credincioHii o spun Bn acest timp8 N2etele Bn7erilor Hi ar9an79elilor- Bmpreună cu toate ;ăpturile cereHti- ?i cântă (ie Hi
Pa7ina .CA

spun8 ";ânt- ";ânt- ";ânt- #omnul "avaotX 2erurile Hi pământul sunt pline de Mărirea )a1sana Bntru 2ei de sus! >inecuvântat este 2el ce vine Bn numele #omnului- 1sana Bntru 2ei de sus! >inecuvântea@ă-mă- mpărate din Bnalt- binecuvântea@ă-mă Hi s;in?eHte-măI@vor al ";in?eniei pentru că )u sus?ii lumea Hi oHtirile cereHti ;ără de număr- )e laudă Hi ;ără Bncetare cântă de trei ori s;ânt! Pe tine- 2el ce stai Bn $umina DeHnică- Bnaintea 2ăruia tremură orice ;iin?ă- ca un nevrednic sluLitor- )e ro7 luminea@ă-mi mintea- cură?eHte-mi inima Hi desc9ide-mi bu@ele- ca Hi eu să ;iu vrednic să-?i cânt ";ânt- ";ânt- ";ânt eHti )u #oamne- Bn vecii vecilor- AminO! Drednic de cântat!!! 2ât de mare este dorul nostru de #umne@eu- cât de nemăr7inită lovirea noastrăX 2ând suntem noi Bnsă cu adevărat vredniciV #oar atunci când #u9ul ";ânt ne inspiră! N'ici un om nu poate spune că Iisus este #omnul- decât Bn #u9ul ";ântO (1 2orinteni 1.- =)! #ar Bn7erii sunt Bntotdeauna vrednici Hi- ;iind inspira?i- ei cântă cu noi- purtând ru7ăciunile noastre Bnaintea tronului lui #umne@eu! &i se adună Bn Lurul ";intei Mese din smeritele noastre biserici pământeHti- Bn7enunc9ia@ă cu noi Bnaintea ";intei Jert;e! Pentru că Bn acest mare moment- când incomunicabilul ne este comunicatcând intan7ibilul devine tan7ibil- Bn7erii umplu altarul cu pre@en?a lor invi@ibilă!! #upă presc9imbarea 2insitelor #aruri- preotul se roa7ă pentru to?i aceia Bn al căror nume au ;ost o;erite ";intele #aruri- vii Hi mor?ii- s;in?ii Hi Bn special ";ânta +ecioară al cărei măre? imn se cântă8 N2eea ce eHti mai cinstită decât 9eruvimii Hi mai mărită ;ără de asemănare decât sera;imii- care ;ără stricăciune pe #umne@eu 2uvântul ai născut- pe )ine cea cu adevărat 'ăscătoare de #umne@eu- te mărimO! mpărăteasă- mai presus de cetele cereHti- este Acea care dintre toate ;iin?ele omeneHti a ;ost 7ăsită vrednică să ;ie Maica #omnului eiP credin?ei ei Bi datorăm ntrupareaP Bnaintea ei c9iar trimisul lui #umne@eu s-a Bnc9inat! nainte de Ru7ăciunea #omnească ()atăl nostru) se spune ectenia cererilor- Bn
Pa7ina .CC

care noi cerem cu smerenie acele lucruri de care avem nevoie mai mare8 o @i liniHtităs;ântă Hi ;ără de păcat- iertare pentru păcatele noastre- un s;ârHit creHtinesc vie?ii noastre! n acest timp- ne mai ru7ăm Hi pentru Nun Bn7er de pace- pă@itor credincios al su;letelor Hi trupurilor noastreO! n timpul rostirii Ru7ăciunii #omneHti- diaconul BHi BncruciHea@ă orarul Bn spate- simboli@ând Bndoitura aripilor Bn7erilor Bn adora?ie- Bnaintea lui #umne@eu! Mi ast;el- poate- dacă am Hti să ascultăm- am au@i ;âl;âitul aripilor cereHti când se strân7!!! 1are- scăldarea Bn $umina #ivină a aripilor Bn7ereHti nu creea@ă- cumva- o imensă Hi s;ântă tăcere- o pace ne7răită!!!V

Pa7ina .CE

În#erii în arta cre2tină

'( !ntr.ducere

Pentru a urmări cum se cuvine tema Bn7erilor Bn artă- ar trebui cercetate nenumărate volume! Arta a ;ăcut mai mult rău concep?iei noastre despre Bn7eri decât orice alt miLloc de exprimare! &ste- de ;apt- domeniul cel mai responsabil pentru ideile noastre 7reHite Hi pentru necredin?a Bn Bn7eri! Am ;ost asedia?i cu tablouri sentimentale cu creaturi spectrale plutind Bn aerdeasupra pământului- proteLând cu voaluri ;luturânde copilaHi ce mer7 pe mar7inea prăpastiei! 1 altă ;ormă populară este cea care poate ;i 7ăsită pe medaliile o;erite copiilorrepre@entând copii cu obraLi bucăla?i- cu aripi ce abia Bnmu7uresc- exprimând o idee dulcea7ă- Hi mai mult decât orice- departe de adevăr! &xistă apoi Bn7erii decorativisus?inând balustrade sau 7rilaLe de altar- ca niHte ;etiHcane durdulii cărora le lipseHte ;or?a Hi maLestatea pă7ânei NDictorii BnaripateO! n alte portrete- Bn7erii arată ca niHte inHi insipi@i Hi câtuHi de pu?in atră7ători! 'u e de mirare că BnsăHi credin?a populară s-a depărtat de ei Hi- Bn ;inal- oamenii nu mai cred deloc Bn Bn7eri! #acă este adevărat că s;in?ii Bn7eri au ;ost 7reHit repre@enta?i- aceasta e valabil Hi pentru diavoli care- picta?i cu coarne Hi co@i- sunt la urma urmei la ;el de incorect ;ăcu?i! 'imeni nu ar putea ;i vrăLit de asemenea creaturiX &ste poate una din cele mai viclene ac?iuni ale satanei de-a se lăsa ast;el portreti@at- Bncât- privind la el- să uităm cine este8 $uci;er- ;iul că@ut al dimine?iiX Repre@entarea 7ra;ică a doctrinei reli7ioase este precreHtină Hi a BHi are ori7inea Bn &7ipt! Pentru >iserica creHtină primară- această artă n-a ;ost 7ândită ca o decora?ie- ci a ;ost ;ăcută cu scop teolo7ic! Artistul a exprimat Bn ima7ini ceea ce scribul a
Pa7ina .CK

transmis prin cuvintele scrise ale "cripturilor! Anumite principii simbolice au ;ost respectate Bn repre@entări- aHa cum re7ulile de 7ramatică Hi orto7ra;ie au ;ost păstrate Bn scriere! Mai ales Bn timpul RenaHterii- această ima7ina?ie artistică a precumpănit asupra teolo7iei- iar scenele reli7ioase au devenit subiecte pentru opera de artă Hi nu au mai servit teolo7iei! n7erii au su;erit cel mai mult din cau@a acestui trans;er de la arta reli7ioasă la arta laică! #in ce Bn ce mai mult ei au devenit o simplă decora?ie Hi Bn;rumuse?aresemănând din ce Bn ce mai pu?in cu descrierea lor din "cripturi! Mereu trebuie să ne amintim că Bn7erii sunt du9uri Hi- de aceea- ;iind lipsi?i de trup- de sex Hi vârstă- nici un ;el de portret al lor nu este posibil! Putem doar arăta simbolic cam cum ar ;i- dar niciodată ce sunt ei de ;apt! +iind personi;icarea atributelor lui #umne@eu- când s-au ;ăcut vi@ibili omului- au arătat totdeauna ca N1mul lui #umne@euO puternic Hi cerând respect Hi aten?ie! 2ei ce i-au vă@ut pe 9eruvimi Hi sera;imi- desi7ur- nu i-au vă@ut cu ;e?e de copii- Hi cu aripile strânse sub bărbie- ci ca pe niHte ;iin?e Bnaripate aproape imposibil de descris prin cuvinteX Di@iunile pot ;i doar simbolic repre@entate Bn Bntre7ul lor pentru că aripile sin7ure nu pot ;ace un Bn7er! NAranLamentele modernedră7u?e- la care cu to?ii suntem expuHi de 2răciun Hi de PaHti- ar ;i Hocat vec9ea >isericăHi dacă reli7ia noastră ar ;i solidă- ne-ar Hoca Hi pe noiO! >iserica nu permite ;olosirea Bn7erilor ca element decorativ! &i au ;ost ast;el aHe@a?i ca să ilustre@e mai solemn Ii mai semni;icativ credin?a sau Bnvă,ătura >isericii! n7erii vin imediat după ";ânta )reime Hi după cei patru evan79eliHti! Au ;ost repre@enta?i BnconLurând #umne@eirea Hi pe Maica #omnului mpărăteasa cerurilor! #e ;apt- decorarea ca Bn;rumuse?are este Bntotdeauna ;ăcută din cortine Hi plante stili@ate! Acest lucru a ;ost valabil pentru ambele >iserici- Răsăriteană Hi Apuseană! A@i numai cea Răsăriteană aderă strict la această re7ulă- Bn interiorul propriei lor tradi?ii! ArtiHtii Răsăritului Hi ai Apusului din ;iecare epocă au avut modul lor particular Hi caracteristic de a vedea Hi a @u7răvi lumea Bn7erilor Hi de a păstra vi@iunea Hi Bn?ele7erea ;iecărei perioade!
Pa7ina .C9

*( Arta /i+antină

&ste cea mai vec9e artă creHtină- inextricabil le7ată de )radi?ia 1rtodoxă! ntro vreme a constituit standardul pentru Bntrea7a lume creHtină! Astă@i- >iserica 1rtodoxă Răsăriteană urmea@ă Bncă tradi?ia artei bi@antine Hi este credincioasă principiilor de altădată- care au 7uvernat pictura! #in ne;ericire- totuHi- Bn unele locuri- din i7noran?ăaceste re7uli au ;ost Bncălcate! Arta bi@antină creHtină este Bn primul rând preocupată de propovăduirea adevărului- este un portret 7ra;ic al teolo7iei ortodoxe! >isericile sunt ast;el pictate Bncât un om- intrând Bn clădire- să devină vi@ual conHtient de Bntre7ul cosmos ce-l BnconLoară- un cosmos Bn care ;iecare pro;et- s;ânt Hi Bntâmplare s;ântă să aibă locul său deosebit Hi potrivit! #e aceea- din momentul Bn care trece pra7ul bisericii- până la oprirea sub cupola repre@entând cerul cu 3ristos Bn centru- creHtinul este con;runtat cu ;iecare eveniment teolo7ic maLor! )rebuie să avem Bn minte că arta bi@antină este totdeauna le7ată exclusiv de teolo7ie- nicidecum de aspectul ornamental! 2ând e nevoie de decora?ie- de exemplu8 Bn Lurul ;erestrelor- deasupra arcurilor- sunt ;olosite ;orme 7eometrice Hi uneori ;lori Hi plante stili@ate! n7erii au locul lor precis Bn cosmos Hi sunt- prin urmare- repre@enta?i Bn pictura bisericească Hi Bn s;intele ima7ini - icoanele! Ar ;i poate Bn?elept să explic aici ce Bnseamnă o icoană Bn >iserica Răsăriteană 1rtodoxă! &ste mai mult decât un tablou- o simplă ima7ine a unei persoane s;inte! 2ea mai bună compara?ie pe care o putem ;ace este că- aHa cum Iisus este icoana lui #umne@eu )atăl- tot ast;el o icoană s;ântă transmite credinciosului adevărata ima7ine a persoanei pe care o Bn;ă?iHea@ă! 1 icoană devine un loc sacru de Bntâlnire Bntre credincios Hi #umne@eire! 1 icoană este lipsită de orice sen@ualitate Hi spiritualitatea sa Bnlătură orice ;ormă de naturalism! #e ;apt- o biserică
Pa7ina .E0

ortodoxă- bi@antină- este Bn Bntre7ime o imensă icoană a mpără?iei lui #umne@eu atât Bn cer- cât Hi pe pământ! n7erii bi@antini nu sunt niciodată dră7ălaHi sau e;emina?i- ci bărbăteHti Hi puternici! "unt drapa?i ca vec9ii ;ilo@o;i 7reci- pentru că sunt Ninteli7en?e divineO- ori sunt BnveHmânta?i Bn 9aine de diacon pentru că- la ;el cu diaTonus- sluLitorul- ei sunt c9ema?i să ;ie sluLitorii 2elui PreaBnalt! n mod obiHnuit- ei poartă un toia7- ca simbol al autorită?ii! Părul lor este lun7 Hi ondulat- le7at cu o pan7lică albastră sau o diademă- semnul spiritualită?ii! Aripile lor sunt puternice Hi colorate sobru- niciodată exa7erate! Ar9an79elii Mi9ail Hi Favriil sunt picta?i pe cele două uHi laterale ale iconostasului- perdeaua altarului- separând sanctuarul de restul bisericii! Mi9ail este la mia@ănoapte Hi Favriil pe uHa de la mia@ă@i! n miLloc- pe uHile BmpărăteHti- de obicei e repre@entată >una Destire- Ar9an79elul Favriil pe un panou Hi +ecioara Maria pe celălalt! n7erii nu sunt repre@enta?i ca niHte copii ori aHe@a?i Bn mod artistic! %neori po@i?ia lor pre@intă stranii contorsionări Bn aer- ca să Bncapă Bn spa?iul ima7inii! 3eruvimii Hi sera;imii au ;e?e aspreP cele Hase aripi roHii Hi albastre sunt des;ăcute Bn mai multe un79iuri! 'u-i 7ăsim decât Bn scenele din cer Hi Bn paradis! 2a Hi alte ;i7uri din icoane sau de pe pere?ii bisericii- Bn7erii privesc Bntotdeauna spre noi! Aceasta arată că nu suntem niciodată excluHi ci- din contră- suntem Bntotdeauna implica?i Bn activitatea lor- oricare ar ;i ea! 29iar Bn pictura >unei Destiri- Bn care +ecioara Maria Hi Ar9an79elul Favriil vorbesc unul cu altul- ei ni se adresea@ă Hi nouă! Pentru noi s-au Bntâmplat toate- de aceea sunt cu ;a?a la noi! 'umai păcătoHii sunt arăta?i din pro;il! 'u privim tablouri- ci cu pioHenie ne uităm la ei aHa cum ei se uită la noi- ca un 7rup de oameni care conversea@ă! Aceasta este adevărata teolo7ie- cea care clari;ică comuniunea cu s;in?ii! 1mul trebuie Bntotdeauna să ;ie aLutat să Bn?elea7ă nevoia sa de a ;i condus către condi?ia sa naturală- care este cerulP persoanele s;inte se Hi a;lă deLa acoloPa7ina .E1

;ără să ;ie indi;erente ;a?ă de noi- ci dimpotrivă recunoscând le7ătura pe care 3ristos a ;ăcut-o Bntre noi! "atana este repre@entat extrem de rar Hi numai pe peretele dina;ară al bisericiiBn icoanele Judecă?ii de apoi! Arta creHtină ortodoxă este strict scripturală! Mai există descrieri biblice ale satanei- deci cum i-am putea cunoaHte trăsăturileV ";ântul Ioan- Bn 2artea Apocalipsei- Bl vede ca pe un dra7on- ";ântul Petru Bl numeHte un leu care ra7e! Iisus Bl aseamănă cu un ;ul7er! 'iciuna din aceste ima7ini nu e 9idoasă- dar sunt oricum Bnspăimântătoare! "atana este puternic- amenin?ător- ceva de care te temi- o ima7ine rea9aină! 'ecunoscând un mod de a-l Bn;ă?iHa Hi inspirându-se din 'oul )estament Apocri;- a ;ost arătat drept cel mai urât lucru posibil- care produce teamă! %neori- simbolismul din Răsărit Hi Apus n-a i@butit să-l transpună pe satana pictural! #e ;apt- arta bi@antină ;oarte rar a Bncercat s-o ;acă pentru că e mult mai le7ată de rai decât de iad! Pictorii ortodocHi- Bncearcă să-i arate pe Bn7eri puterniciP o putere celestăsenină- lipsită de sen@ualitate austeră dar- ;ără discu?ie- cu caracter esen?ial masculin! n7erii bi@antini- dacă nu ne pot emo?iona prin ;rumuse?e- ne umplu de Bncredere Hi ne inspiră prin ;ermitatea lor! ntotdeauna ne vom sim?i Bn si7uran?ă Hi ocroti?i Bn pre@en?a lor! &ste exact ceea ce vrea să exprime c9ipul lor!

Pa7ina .E.

-( Evul Mediu

"ecolele &vului Mediu au ;ost numite Hi veacurile credin?ei! A ;ost timpul marilor catedrale Hi mănăstiri- ;rumoase prin ar9itectura Hi detaliile lor! Multe lucrări de artă- turle- arcade au ;ost aHe@ate atât de sus- Bncât oc9iul nu le poate vedea! &ra su;icient că le vede #umne@euP de ;apt- mai presus de orice- au ;ost dedicate slavei "ale! n picturi Hi tapiserii- Bn piatră Hi lemn- Bn ar7int Hi aur- Bn vitralii Hi pe ;ine per7amente- s;intele istorii au ;ost comemorate cu nes;ârHită dra7oste Hi adora?ie! Peste tot- de la măre?ele cupole- până la pa7inile luminoase ale căr?ilor sacre- abundă Bn7erii! 'u e deloc simplu să ;aci o sc9i?ă a artei din Apus Bn această perioadăadevărat creu@et al culturii! #a- o mare diversitate de tradi?ii- mer7ând de la bi@antini la viTin7i- Bn prima parte a &vului Mediu artiHtii erau mai dibaci Bn proiectare decât Bn repre@entarea ;ormei umane! Papa Fri7orie cel Mare a declarat că ima7inile sunt ;olositoare credinciosului pentru că Bl Bnva?ă cuvântul lui #umne@eu! Arta reli7ioasă a Apusului era obsedată de un sin7ur lucru8 să cate9i@e@e- Bn timp ce Bn Răsărit icono7ra;ia Bncepuse să Bnsemne mult mai mult! A ;ost Hi este considerată la ;el de sacră- ca Hi "cripturile! ArtiHtii medievali nu căutau să producă asemănări convin7ătoare ale naturii- ori să cree@e opere ;rumoase8 ei voiau să le arate ;ra?ilor Bntru credin?ă con?inutul Hi tâlcul povestirilor s;inte! n7erii lor- de aceea- nu sunt deosebit de ;rumoHi- dar nimei nu se BndoieHte de tăria Hi pro;un@imea lor! 'u există super;icialitate Bn aceHti Bn7eri! $a Bnceput au putut ;i Bntâlni?i mai ales Bn manuscrise- pentru că Bn Apus- exceptând Italia- nu era o practică 7enerală să se Bmpodobească bisericile cu ;resce Hi mo@aicuri! 1rnamenta?iile multicolore Hi miniaturale au ;ost pictate pentru >iblii- căr?i de ru7ăciuni- breviare Hi ceasloave! "copul lor principal a ;ost de a ;i ;olositoare Bn sluLirea lui #umne@eu! Ast;el- Bn7erii- ca s;in?i mesa7eri ai lui
Pa7ina .E=

#umne@eu- Hi-au câHti7at locul lor de drept printre alte ;i7uri ale >ibliei! >iblia- cu excep?ia vi@iunilor lui Isaia Hi Ie@ec9iel- nu men?ionea@ă Bn7eri Bnaripa?i! 2ea care i-a Bn@estrat ast;el pare să ;i ;ost Bnc9ipuirea oamenilor! Aripile repre@intă semnul distinctiv al Bn7erului- după cum coroana este acela al re7elui! &le simboli@ea@ă spiritul- puterea Hi iu?imea! "era;imii Hi 9eruvimii sunt repre@enta?i prin capete Bnso?ite cu trei perec9i de aripi- acestea din urmă simboli@ând spiritul purcunoscător prin dra7oste Hi inteli7en?ăP capul este emblema su;letului- iubirii Hi cunoaHterii! n7erii de obicei poartă Bn mâini un toia7 ca semn al sluLirii lor- ";ântul Ar9an79el Favriil este repre@entat cu un crin- ";ântul Mi9ail cu sabie Hi armură- ";ântul Ra;ail poartă un bă? Hi o pun7ă atârnată la cin7ătoare Hi sandale Bn picioare! n7erii au Hi o diademă sau o pan7lică albastră ale cărei capete se răsucesc Bn sus- simboli@ând s;ânta inspira?ie! 'imbul de deasupra capului Bn7erilor nu lipseHte niciodată Hi este pre@ent Bntotdeauna când trebuie simboli@ată s;in?enia! 'umele de NBn7erO- Bnsemnând Nmesa7erO- NtrimisO- poate ;i atribuit Hi unui om care aduce Htiri importante! Ast;el- Bi vedem pe evan79eliHti Hi Bn special pe ";ântul Ioan >ote@ătorul care Hi el este repre@entat cu aripi de Bn7er! $a Bnceput- acest simbolism a ;ost ri7uros ;olosit Hi Bn Apus Hi Răsărit! Mai târ@iu a Bncetat să mai ;olosească atât de multe din aceste embleme tradi?ionale- cât Ii robele ;ilo@o;ilor 7reci cu care erau BnveHmânta?i Bn7erii Hi până la orarul Hi sti9arul diaconilorP acestora li s-au substituit tot ;elul de draperii ;âl;âinde! )otuHi- &vul Mediu timpuriu a ;ost scutit de aceste pericole! >iserica era militantă- Bntrea7a cultură era Bn 7riLa ei Hi ca atare arta a ;ost Hi ea păstrată Bn canoanele strict creHtine Hi ortodoxe! Pentru că >una Destire a ;ost Bntotdeauna un subiect predilect al artei reli7ioase- ima7inile ei au putut ;i 7ăsite Bn cele mai timpurii manuscrise ale lumii creHtine! "traiele Bn7erilor Bn aceste ima7ini sunt clasice bi@antineP picioarele lor sunt ;erm
Pa7ina .EG

aHe@ate pe pământ! Repre@entarea lor era sobră iar aripile pe care le purtau se pliau Bn di;erite un79iuri bi@are- ca să se acorde cu ;orma spa?iului! Aceste icoane sunt pline de o naivă ;rumuse?e- comunică un intens sentiment reli7ios! Au ;ost lucrate cu dra7oste- cu 7riLă Hi preci@ie! &xistă o ilustra?ie Bncântătoare- dintr-o &van79elie suabiană- cam de prin 11A0! n7erul e arătat Lumătate din pro;il- cu mâna dreaptă Bntinsă- Bntr-un 7est plin de noble?e care Bn arta medievala semni;ica rostirea- actul de a vorbi! #ar există atât de multe ima7ini Bncântătoare Bncât e 7reu să le pre@entăm pe toate Bn această sc9i?ă! #e o mare pre?uire s-a bucurat Hi vi@iunea lui Isaia! %n excelent exemplu era o miniatură din Reic9enau- din secolul al 11-lea! #umne@eu este Bn;ă?iHat stând pe tronul slavei- BnconLurat de ;lori asemenea ra@elor de lumină Hi- Bn Lurul lui- Bn cerc- sera;imii des;ăHurându-Hi aripile lor ;rumoase- roHii tranda;irii- unul din ei aducând cărbunele roHu aprins- cu care cură?ă bu@ele pro;etului! 'u există Bn această perioadă Bn7eri bucăla?i cu aripi pu;oase decât G00 de ani mai târ@iu Bn timpul RenaHterii! n &vul Mediu- 9eruvimii Hi sera;imii au ;ost Bn?eleHi ca ;iind cele mai slăvite creaturi ale lui #umne@eu- iar descrierea lor depăHeHte penelul sau condeiul omului! )otuHi- omul Bnvrednicindu-se de o asemenea vi@iune- se străduia să-i transmită mesaLul! n biserică- primele decora?iuni sculptate au apărut Bn +ran?a deHi la drept vorbind- decora?ie este un cuvânt 7reHit pentru că nu aceasta a ;ost prima ;unc?ie a acestor cioplituri timpurii! Menirea lor era de-a exprima o idee de;inită Bn le7ătură cu Bnvă?ăturile >isericii! #easupra portalului din secolul al 1.-lea al bisericii ";ântului )ro;im din Arles7ăsim pentru prima dată un Bn7er de piatră! &l este simbolul ";ântului Matei Hi-l vedem @burând deasupra leului ";ântului Marcu- Bn partea dreaptă a )ronului #omnuluiP de cealaltă parte sunt vulturul ";ântului Ioan Hi boul ";ântului $uca! ";ântul Irineu- printre al?ii- vede Bn aceste creaturi cu patru aripi- despre care vorbesc Ie@ec9iel Hi cartea Apocalipsei- cele patru caracteristici principale ale Mântuitorului! n timpul &vului mediuele au ;ost de;initiv omolo7ate ca embleme ale celor patru &van79eliHti- atât Bn Răsărit- cât

Pa7ina .EA

Hi Bn Apus! n această perioadă- mai ales de de@voltare a ambi?ioasei ar9itecturi 7otice;i7urile de Bn7eri se Bnmul?esc! &le apar Bn special Bn Lurul altarului- sau Bn cor unde pe drept trebuie să stea! #e asemenea pot ;i Bntâlni?i la uHile bisericii- pă@ind mpără?ia lui #umne@eu dinăuntru! 'u trebuie uitat că 9eruvimii au ;ost sin7ura decora?ie permisă Bn )emplul din IerusalimBn a;ară de aceea a "caunului Milostivirii Hi 29ivotului $e7ii (&xodul (IeIirea) .A- 1K-..)! Mi "olomon Na cioplit 9eruvimi pe pere?iO Hi i-a brodat pe Perdeaua albastră- purpurie Hi stacoLie a templului (. 2ronici (Paralipomena) =- E-1G)! )radi?ia ima7inilor an7elice aHe@ate Bn locurile de Bnc9inăciune este ;oarte vec9e! %nul dintre cele mai bune exemple de Bn7eri sculpta?i din secolul al 1=-lea este Bn7erul-stâlp din catedrala din "trassbour7 - o coloană @veltă cu patru laturi- ce urcă de la podea până la arc - un adevărat @bor ascendent ce-?i Bnal?ă privirea la cer! Primele patru ;i7uri sunt acelea ale evan79eliHtilorP deaspura lor sunt patru Bn7eri ce su;lă din ultima trâmbi?ă! Mi deasupra acestora sunt al?i patru Bn7eri- ce poartă instrumentele Patimilor lui Iisus! 29ipurile sunt pur 7otice! #raperiile cad Bn ;alduri simple- cu o dispuneri per;ectă Hi cu aripile stili@ate admirabil! +i7urile lor impunătoare au o 7ravitate calmă! n7erul cu crucea este pe bună dreptate ;aimos! +a?a lui- cred- este cea mai desăvârHită ima7ine Bn7erească! Are propor?ii ;rumoase- este puternic- senin Hi lipsit de orice sen@ualitateP iată- Bn adevăr pe 1mul lui #umne@eu repre@entat Bn toată ;rumuse?ea lui impersonală- cu o deplinătate a 7ândirii- cu oc9ii a?inti?i spre ori@onturile nemăr7inite! n secolele 1=-1G- observăm o subtilă sc9imbare Bn concep?ia despre Bn7ericare o7lindeHte limpede sc9imbarea nivelului de via?ă Hi de 7ândire al oamenilor8 Bn7erii devin mai umani@a?i- mai cordiali Bn Bn;ă?iHare- mani;estând o oarecare blânde?e ;adă! Dec9ea concep?ie despre mesa7erii Hi atle?ii lui #umne@eu- despre preo?ia divină a Bn7erilor- BHi pierde măre?ia!
Pa7ina .EC

1amenii devin mai pu?in spirituali@a?i- de@voltarea industriilor Hi creHterea oraHelor i-a ;ăcut mai materialiHti Hi- de ;apt- i-a trans;ormat Bn simple min?i bur79e@e! Ima7ina?ia lor nu mai poate atin7e Bnăl?imile relatărilor scripturale- Bn care cetele cereHti cântă la unison necontenite laude lui #umne@eu- laude la care ia parte Bntre7ul cosmos! &i aHea@ă Bn mâinile Bn7erilor instrumente mu@icale mai terestre Hi Bi BnveHmântea@ă luxos Bn ?esăturile 7reoaie ale propriilor veHminte! n Italia- Fiotto a redescoperit totuHi un ;el mult mai realist de-a @u7răvi ;ormele umane! Di@iunea sa ;ace un salt dincolo de bariera care separa pictura de sculptură! #atorea@ă mult metodelor maeHtrilor bi@antini Hi sculpturilor catedralelor nordice! 2u Fiotto se desc9ise un nou capitol Bn artă! Mi totuHi- Bn7erii lui nu ne inspiră! Mcoala din "iena păstrea@ă pentru mai mult timp ri7oarea ;ormelor bi@antine- dar Hi ea este preocupată să insu;le o nouă via?ă vec9ilor canoane! %n exemplu 7răitor este >unavestire a lui "imone Martini Hi $ippo Memmi! %n minunat ar9an79el Favriil proiectat pe un splendid ;ond auriu Bn7enunc9ia@ă Bn ;a?a Madonei- drapată cu sobrietate! Pe deasupra panourilor laterale ale acestei piese de altar există picta?i Bn alb Hi 7ri doi Bn7eri de o rară ;rumuse?e! Ast;el- pe nesim?ite- &vul Mediu păHeHte Bn RenaHtere!

Pa7ina .EE

0( Rena2terea

ArtiHtii secolelor 1G-1C- inspira?i de picturile Hi sculpturile pă7âne care tocmai ;useser scoase la lumină- au dat ;râu liber Bnc9ipuirilor prodi7ioase Bntr-o de@lăn?uire miri;ică de culori Hi de compo@i?ii ma7istrale! n acel moment- arta pentru artă a ;ost extrem de pre?uită! Artistul a ;ost an7aLat să picte@e mai mult pentru talentul său decât pentru ;ervoarea sa reli7ioasă! >isericile au ;ost decorate cu scene reli7ioase- ca Hi cum sar ;i ilustrat o carte! Au ;ost Bn;ă?iHate aspectele umane ale vie?ii #omnului- >iblia o;erind Bn Bntre7ul ei un material inepui@abil atât ilustrării cât Hi expresiei artistice! #eparte de noi de-a sus?ine că pictorii au ;ost lipsi?i de pietate! Mi totuHi nu Bncape discu?ie că atitudinea lor a ;ost laică! )radi?ia iconoclastă iudaică- care i-a constrâns pe paleocreHtini- @ace departe Bn urmă iar omul so;isticat al RenaHterii priveHte complet cu al?i oc9i lucrurile Hi până Bn @ilele noastre arta va deveni din ce Bn ce mai laicăparcur7ând toate ;a@ele cunoscute! +ireHte că subiectele reli7ioase au rămas Bn continuare populare Hi Bmpodobirea bisericilor importantă- dar c9iar când expresia era inspirată;armecul simplu Hi du9ul credin?ei care i@vorau din pictura Hi ciopliturile primitive cu 7reu au mai putut ;i redobândite! RenaHterea a ;ost ;antastic de bo7ată Bn pictură- sculptură Hi ar9itecturăoamenii au devenit mereu tot mai conHtien?i de propriile posibilită?i! "-au ;ăcut noi descopriri Bn toate domeniile- omul ;iind din ce Bn ce mai preocupat de sine BnsuHi Hi de ideile sale! &l a ;ost Bnclinat să-$ vadă pe #umne@eu după c9ipul său- Bn loc să se vadă pe sine după c9ipul lui #umne@eu! )otuHi- această perioada a o;erit pe unul din cei mai dărui?i pictori ai tuturor timpurilor - +ra An7elico! Fuido di Pietro s-a născut Bn 1=KE lân7ă +loren?a Hi a intrat de tânăr Bn mănăstirea dominicană- la +iesole! "-a călu7ărit sub numele de ;ra Fiovanni- dar curând a devenit cunoscut ca ;ra An7elico- ;rate An7elic! 2ură?ia vie?ii lui- ca Hi candoarea
Pa7ina .EK

c9ipurilor pe care le picta Hi mul?imea Bn7erilor ce-au ieHti din penelul lui inspirat- i-au câHti7at acest renume! A lucrat la Bnceput Bn +iesole- unde a pictat celebrele miniaturi- Bn care predomină auriul Hi albastrul! %n exemplu per;ect al acestui stil de Bnceput al artei sale este ima7inea Judecă?ii de Apoi! 2ulorile sunt strălucitoare Hi limpe@i! Pe un cer ;ără nori- 3ristos apare BnconLurat de slava Bn7erilor! >râul interior cuprinde 9eruvimi Hi sera;imi cu aripi roHii- sclăda?i Bn ra@e aurii! >râul din a;ară este compus dintr-o mul?ime de ierar9ii cereHti #incolo de acest brâu- este aHe@ată +ecioara la dreapta lui 3ristos- iar ";ântul Ioan la stân7a! +i7urile cereHti sunt aHe@ate de-o parte Hi de cealaltă a cerului a@uriu! Imediat dedesubt sunt mormintele desc9ise ale mor?ilor Bnvia?i- sec?ionând prim planul Bn două! Pe de-o parte- damna?ii Hi iadul sunt trata?i Bntr-o manieră conven?ională! Pe de altă parte- +ra An7elico a pictat cu remarcabilă emo?ie Lubila?ia s;in?ilor Bmbră?iHa?i de Bn7eri suind Bmpreună cu aceHtia spre por?ile cereHti Bntr-un dans ;ericit! n7erii sunt e;emina?i- e adevărat- dar sunt atât de puri- atât de lipsi?i de sen@ualitate- Bncât nu po?i să nu ;i emo?ionat de ;rumuse?ea vi@iunii sale! 2ând 2osimo de Medici a construit noua mănăstire dominicană a ";ântului Marcu din +loren?a- +ra An7elico a decorat ;iecare c9ilie! Aceste ;resce sunt tratate sobrucu o admirabilă economieP culorile sunt ;luide- delicate- exprimând un adevărat misticism! "ă mer7i pe culoarul liniHtit al mânăstirii Hi să te ui?i Bn ;iecare cămăru?ă- să arunci o privire peste picturile cereHti este probabil una dintre cele mai spirituale Hi estetice experien?e pe care o poate avea un om! >unavestie a ;ost deosebit de iubită de ;ra An7elico Hi de mul?i al?ii! &xistă Bndeosebi o pictură a sa care pre@intă cu o mare per;ec?iune personaLe sacre! +ecioara Hi Ar9an79elul apar la ;el de puri Hi plini de bunătate! Ar9an79elul este pictat exact Bn momentul când Bn7enunc9ia@ă Bn ;a?a ei- Bn timp ce ea BHi BncruciHea@ă mâinile- pe piept Bn semn de supunere! ntr-o altă pictură- Favriil stă Bnaintea ei! & ;rumos Hi 7ravP veHmântul liliac9iu- cu nuan?e tranda;irii- cade Bn ;alduri armonioaseP Bn timp ce se pleacă- priveHte la ea Bn tăcere- plin de iubire! +ecioara Bn7enunc9ia@ă smerită Bn ;a?a trimisului lui #umne@eu!
Pa7ina .E9

+ra An7elico se ru7a Bntotdeauna Bnainte de a Bncepe să lucre@e! 'u-Hi corecta niciodată desenul ;iind Bncredin?at că divinul Bi conduce mâna! 2ură?enia Hi elanul spiritual ale lui +ra An7elico n-au ;ost niciodată depăHitenici c9iar de marii maeHtrii- Bn7erii lui Fiotto Hi >eno@@o Fo@@oli sunt e;emina?i Hi cam neconvin7ători- Bn7erii lui $eonardo au un @âmbet ce poate ;i asemuit mai curând cu un rictus- iar cei ai lui Mic9elan7elo nu reuHesc să-Hi ia @borul! n7erii lui )i?ian sunt niHte copilandri dră7u?i! Aceia ai lui +rancesco Albani- Fuido Reni Hi 2aracci sunt doar niHte ;lăcăi ele7an?i Hi atră7ători! 'ici c9iar Ra;ael n-a atins detaHarea spirituală a lui +ra An7elico- oricât de ;rumoase sunt picturile sale! n7erii lui >otticelli păstrea@ă ceva din vec9ea măre?ieP ei sunt senini- puternici Hi 7ravi! +e?ele Bn7erilor- Bn Bncoronarea +ecioareiluate ;iecare Bn parte- respiră multă 7in7ăHie! ";ântul Mi9ail- din catapeteasmă de la ";ântul >ernard- exprima o 7ravitate Luvenilă- care este cu adevărat BnduioHătoare! #e ce oare aceeaHi perioadă- care Bn mare păstrea@ă Bn pictură tonul reli7ios- a introdus totuHi ;e?ele de bebeluHi Nan7eletteO Hi Bn7eraHii 7oi- realmente 7reu de deosebit de 2upidonV 'u există alt răspuns satis;ăcător- decât acela că ;armecul redescoperirii artei pă7âne- cu nenumăratele ei ;resce Bncântătoare cu copii Bnaripa?i Hi cupidoni l-au determinat pe artistul RenaHterii să-i trans;ere Bn opera sa ;ără să aibă altceva Bn minte decât decora?ia dră7ălaH-inocentă! 2ât despre capetele de copilaHi- ;ără trup- spriLinite de aripi pitice- este 7reu să le 7ăsim vreo Lusti;icare! Mi la ;el- nu Bn?ele7em de ce 9eruvimul descris de Ie@ec9iel cu mul?i oc9i Hi multe aripi- cea mai mărea?ă dintre toate ;iin?ele cereHti- este mereu atât de nepotrivit repre@entat! Portretul artistic al Bn7erilor devine din ce Bn ce mai pu?in biblic Hi- Bn ;inal- BHi pierde puterea de a transmite privitorului vreun sens al realită?ii- pe care o semni;ică! 2u trecerea timpului- nici c9iar citirea ;recventă a "cripturilor nu a mai putut disloca ;alsa impresie produsă intelectului de aceste picturi Hi sculpturi ;ante@iste! Arta a că@ut Bn mâini laice cărora- c9iar dacă nu le lipseHte pietatea- le lipseHte oricum ;undamentarea teolo7ică!
Pa7ina .K0

3( Peri.ada /ar.că

&volu?ia istoriei Hi a artei este Bn strânsă rela?ie pe de o parte cu apari?ia Re;ormei Hi cu despuierea bisericilor de orice decora?ie- pe de altă parte- cu reac?ia pe care a produs-o acest ;enomen- constând Bn Bmpodobirea excesivă a bisericilor cu tot ce se considera că e mai ;rumos! n timp ce 7oticul se Bnăl?a spre cer- barocul Bncerca cu orice pre? să coboare cerul Bn biserici! A ;ost o epocă de extremă opulen?ă Hi lux Bn care palatele erau de mărimea unor orăHele ;astuos Bn;rumuse?ate! #acă locuin?ele re7ilor Hi episcopilor erau atât de Bmpodobite- ar ;i ;ost imposibil să se ;acă mai pu?in pentru 2asa lui #umne@eu! 'imic nu era destul de bundestul de pre?ios- destul de măre? pentru a aduce paradisul Bn ;a?a oc9ilor omului Hi a-i Bnăl?a 7ândurile Bntr-o ru7ăciune cerească! 'ori de aur atârnau Bn Lurul ornamentelor Hi coloanelor răsucite- deasupra altarelor Hi din tavan- deasupra lor- Bn7erii Lubilau - drapa?i sumar Hi @burau cu aripi aurite Hi cântând din 9ar;e de aur! A ;ost o Bndepărtare de la vec9ea- austera concep?ie- dar ;ără discu?ie a ;ost Hi expresia unui pro;und sentiment reli7ios! n7erii barocului @burau plini de si7uran?ă iar instrumentele mu@icale din mâinile lor au ;ost treptat Bnmul?ite Hi variate! &xpresia adevărului teolo7ic n-a mai ;ost luată Bn seamăP importantă era dorin?a de a arăta că cerul era un loc mai plăcut Hi mai ;ericit decât pământul! >unăoară- există un Bn7eraH austriac plin de ;armec deosebit de delicat! &ste un basorelie; pictat! DeHmântul lui este albastru- aripile aurii- părul castaniu8 pare să cânte acompaniindu-se la mandolină! 2apul e Bnclinat uHor Bntr-o parte! #e alt;el- maLoritatea Bn7erilor acestei epoci au o plastică minunată! &i exprimă o reală bucurie Hi adora?ie! n7erii ca niHte cupidoni abundă Bn un79erele Hi col?urile tavanelor- ?âHnind din nori sau ?inând Bn mâini 79irlande de ;lori! Asemenea ima7ini nu pot ;i aprobate teolo7ic- dar nu se poate să nu @âmbeHti Hi să nu te sim?i lipsit de 7riLi Bn pre@en?a unei asemenea Lubilări! Pe
Pa7ina .K1

ici- pe colo se Bntâmplă să Bntâlnim câte un c9ip realmente spirituali@at- sau cel pu?in câte o pre@en?ă blândă- dar solemnitatea inspiratelor statui din 2atedrala din "trassbour7 nu mai poate ;i Bn nici un c9ip 7ăsită! 'u Htiu dacă &l Freco poate ;i inclus Bn baroc! Arta lui exprimi Bnsă aceeaHi exaltare care poate ;i vă@ută Bn statuile baroce! n7erii lui sunt plini de miHcare Hi de plutire Bn Bnalt! Picturile apar?in neBndoielnic unui om inspirat Hi credincios- Bn7erii nu sunt atră7ători dar- Bn ciuda ;e?elor comune- privirea lor e plină de exta@- Bn ru7ăciune! &i aspiră spre Bnăl?imi Hi aten?ia le este a?intită spre cer! 'u sunt senini- ci mai de7rabă cuprinHi de adora?ie! DelasWue@ are Hi el doi Bn7eraHi ;ermecători Bn NBncoronarea +ecioareiO! "unt niHte copii atât de Bncântători- Bncât Re7ina cerurilor pare să nu-Hi poată de@lipi oc9ii de la ei! n7erii lui *urbara- robuHti Hi puternici- se distin7 prin ?inută! 2el din NDi@iunea ";ântului PetruO- e ;oarte apropiat de descrierea biblică! &xistă ceva- la acest Bn7er- care convin7e! "e poate observa că o perioadă de artă se amestecă cu următoarea- Bncât nu se poate tra7e o linie precisă Bntre ele! 2oncep?iile istorice Hi ;ilo@o;ice- ca Hi di;erite tendin?e reli7ioase- toate au avut in;luen?a lor asupra artei Hi variatelor sale Hcoli! Pictura lui Rubens bunăoară este masivă Hi carnală Hi- ca urmare- Hi Bn7erii săi BmpărtăHesc această tendin?ă! Ai lui Murillo sunt sentimentali Hi ireali! &i nu apar?in nici cerului nici pământului! n7erii lui Rembrandt- exceptând remarcabila vi@iune a tabloului care descrie visul lui Iacob- nu sunt nici ei mai inspira?i- aHa Bn;ăHura?i cum sunt Bn acele straie ;oarte lun7i care arată ca niHte cămăHi de noapte! 0i-e ;rică să nu se Bmpiedice Bn ;aldurile lor! n +ran?a- #elacroix a pictat cu destulă ;or?ă Bn7eri- dar expresia are un evident caracter terestru! n An7lia- a existat un mare vi@ionar- Uilliam >laTe care Hi-a ilustrat poemele mistice potrivit concep?iei sale ;oarte personale! )eolo7ia Hi pro7ramul lui de pictură erau ieHite din comun- dar picturile sale con?in ceva nepământean- rar Bntâlnit Bn epoca sa!
Pa7ina .K.

;( )4re &.dernis&

"ecolul al 19-lea a introdus o nouă vi@iune Bn artă datorită căreia repre@entările Bn7erilor sunt mai pu?in uni;orme ca oricând! Ai impresia că artiHtii le-au pictat ori le-au sculptat absolut conven?ional- sau Bn scop exclusiv decorativ! #e alt;elmaLoritatea artiHtilor epocii i-au considerat pe Bn7eri- c9iar Hi Bn cer- mai mult ca elemente decorative! &ra victoriană- prosperă Hi su;icientă- a ;ost Bn aceeaHi măsură extrem de romantică Hi sentimentală! ArtiHtii victorieni sunt cei care o7lindesc cel mai bine Bn opera lor no?iunea care prevalea@ă asupra Bn7erilor! &i i-au considerat du9uri ;eminine- delicateasemănătoare @ânelor! n7erii au ;ost aHe@a?i Bn c9ip de statui- aplecându-se deasupra ;ântânilor sau plân7ând asupra mormintelor! 29iar Hi Bn7erii lui #aniel 29ester +renc9deHi uriaHi Hi impunători- rămân doar ;i7uri ale7orice! &i repre@intă o idee- nu o realitate spirituală! 1 dată mai mult- vedem că aripile sin7ure nu ;ac un Bn7er! "uperba Dictoria de la "amotrace- Bnaripată Hi ea- nu poate ;i luată de nimeni drept Bn7er- ci drept ceea ce trebuie să Bnsemne- respectiv o expresie a i@bândei! 2el care a conceput-o Hi-a imprimat 7ândurile atât de clar Bn piatră Bncât semni;ica?ia ei victorioasă s-a păstrat de-a lun7ul secolelor nesc9imbată! 2redin?a unui artist este aceea care- Bmbinată cu talentul său- Bi dă puterea să transmită privitorului realitatea din spatele simbolului! #acă +renc9 l-a Bn?eles Hi a cre@ut Bn $incoln- Bn ce-i priveHte pe Bn7eri e evident nu numai că nu-i Bn?ele7e ci Hi că nu crede Bn eiX Dictorienii- Bn 7eneral- au trăit plat- lipsi?i de ima7ina?ie- indi;eren?i! )rimisului curat Hi puternic al lui #umne@eu- credinciosului pă@itor al omului- nu i s-a acordat niciodată prea mare aten?ie! 1amenii se ba@au pe conturile lor din bancă- nu pe
Pa7ina .K=

Bn7erii lui #umne@eu! n ima7inea >unei Destiri- #ante Fabriel Rossetti- ini?iatorul stilului prera;aelit- pare să se ;i revoltat Bmpotriva acestei atitudini existen?iale! )abloul său e plăcut ;ără să ;i redobândit Bnsă claritate primitivă neso;isticată! ";ânta +ecioară priveHte mai mult speriată decât supusă- iar Bn7erul- pur Hi simplu- n-are nimic de-a ;ace cu trimisul lui #umne@eu! 'u din cau@a lipsei aripilor- ci din pricina Bntre7ii sale ?inute! Feor7es Rouault a pictat Hi el un Bn7er pă@itorP nu l-ai recunoaHte ca atare- dacă n-ar ;i scris dedesubtul tabloului! n7erul pă@itor devine- Bncetul cu Bncetul- o istorioară pioasă- bună pentru a-i liniHti pe copilaHi Hi pentru a Bmbo7ă?i ilustra?iile biblice! Partea curioasă este că- totuHiideea Bn7erilor bântuie mintea omenească Hi Bn continuare ei rămân unul din subiectele ;avorite ale artiHtilor! +iecare epocă- c9iar Hi a noastră- atât de Htiin?i;ică Hi realistă- s-a sim?it ire@istibil atrasă să picte@e sau să sculpte@e ima7inea ;iin?elor cereHti! Ilustratele de 2răciun Hi de PaHti Hi pioasele repre@entări care Bi repre@intă ca spectre Bnaripate Hi ca 9eruvimi cu ;e?e de bebeluHi Bncă invadea@ă pia?a! +ireHte că această produc?ie nu poate ;i numită artă- dar in;luen?a ei este prea puternică Hi prea dăunătoare ca să i7norăm impactul pe care-l are asupra min?ii receptive a copiilor- cât Hi asupra propriului nostru scepticism intelectual! A;la?i Bntre aceste pioase orori Hi extrava7an?a artei moderne- nu e de mirare că ne rătăcim- iar credin?a noastră Bn Bn7eri devine din ce Bn ce mai Bndoielnică! #orin?a- cât se poate de onestă a artistului modern- de a căuta o nouă expresiec9iar dacă mai pu?in exactă ca interpretare- Bl determină să se Bntoarcă la simbolism! #ar acest simbolism Bncă nu s-a 7ăsit pe sine- nu are Bn?eles pentru un neini?iat! Protestând ve9ement Bmpotriva Nsupra-dră7ălăHenieiO- au că@ut Bn extrema cealaltă8 maLoritatea Bn7erilor contemporani sunt urâ?i Hi ri7i@i- Hi câ?iva sunt de-a dreptul simple sc9i,e! naintea celui de-al doilea ră@boi mondial- Bn Fermania- "ulamit9 Uul;in7 i-a plăsmuit pe Bn7erii săi ca ;ăpturi apar?inând altei lumi! &i sunt- poate- lipsi?i de vi7oarePa7ina .KG

dar sunt plini de spiritualitate! "e poate lesne oberva că artistul- mai mult decât să desene@e- BHi urmăreHte Bn realitate vi@iunea sa interioară! ntr-o biLuterie ultramodernă- am 7ăsit un Bn7er contemporan care se apropia ;oarte mult de adevărata Bn;ă?iHare a Bn7erului! +a?a acestui Bn7er era alcătuită dintr-un diamant pur- modelat Bn ;ormă de pară! Iată o ;i7ură ;ără e7al- nesentimentală- tăiată precis- a cărei inexpresivitate aparentă o;eră privitorului ima7inea unui c9ip luminat- ;ără pri9ană! &ste cât se poate de Bntemeiat să vrei să-i repre@in?i pe Bn7eri- dar Bn nici un ca@ nu poate ;i Bn7ăduit ca ei să capete o corporalitate care să ne determine să-i luăm drept oameni! %neori putem 7ăsi Bntr-o ;i7ură omenească o expresie care poate instantaneu să ne ducă cu 7ândul la un Bn7er! #ar aceasta nu stă Bn c9ip- ci Bn spiritul care se o7lindeHte Bn el! n7erii sunt spirite pure care s-au mani;estat Hi Bncă se mani;estă pentru noi prin asemenea ;orme Bncât să-i putem Bn?ele7e! &i sunt trimiHii lui #umne@eu- personi;icarea atributelor "ale! "unt ;iin?e spirituale de care se cuvine să ne apropiem cu respect Hi smerenie! Atunci când Bncercăm să-i pictăm sau să-i sculptăm- trebuie să păstrăm cu orice pre? această atitudine- pentru că sunt ;ăpturi s;inte! Pentru aceia dintre noi care am ;ost crescu?i la sânul >isericii 1rtodoxe Răsăritene- repre@entarea lui #umne@eu Iisus 3ristos- a Maicii "ale- a Bn7erilor Hi a s;in?ilor este posibilă doar atunci când pictorul rămâne credincios canoanelor Hi ";intei )radi?ii icono7ra;ice! Aceste re7uli traduc Bn ima7ini- pentru oc9ii noHtri- Bn;ă?iHarea acelor ;ăpturi ale căror trăsături sunt proiectate pe ecranul eternită?ii- dincolo de timp Hi spa?iu- scăldate Bntr-o lumină ce nu lasă umbră- Bntr-o via?ă ce nu cunoaHte moartea! Ast;el Bncât- privind aceste icoane- privim nu atât la ele- ci dincolo de ele- către realitatea pe care cu adevărat o repre@intă!

Pa7ina .KA

E4il.#

ntr-o @i- dis-de-diminea?ă- când aveam Hapte ani- am vă@ut Bn7eri! "unt tot atât de si7ură a@i cum am ;ost Hi atunci! 'u am visat- nici Nn-am avut vedeniiO! Mtiu precis că ei erau acolo- cu mare claritate! '-am ;ost nici mirată- nici Bnspăimântată! '-am ;ost nici măcar Bn;iorată- ci teribil de bucuroasă! Am vrut să le vorbesc Hi să-i atin7! 2amera noastră- a copiilor- era luminată de @orii @ilei Hi am vă@ut un 7rup de Bn7eri stând Bn Lurul patului ;ratelui meu mai mic! &ram atentă- alt;el n-aH ;i putut au@i vocile lor! Purtau veHminte lun7i- vaporoase- de diverse culori pale! Părul le aLun7ea până la umeri Hi era di;erit colorat- blond- roHcat Hi brun Bnc9is! 'u aveau aripi! $a picioarele patului ;ratelui meu- Mircea- pu?in mai la o parte- stătea o ;iin?ă cerească! &ra mai Bnalt Hi nemaipomenit de ;rumos- cu aripi mari- albe! n mâna dreaptă purta o lumânare aprinsă! 'u părea să apar?ină 7rupului de Bn7eri strânHi Bn Lurul patului! &l stătea deoparte Hi aHtepta! $-am recunoscut a ;i Bn7erul pă@itor! Am observat apoi că la picioarele patului meu stătea o ;ăptură cerească asemănătoare! &ra Bnalt- veHmântul lui era albastru- cu mâneci lar7i! Avea părul castaniu Hi ;a?a ovalăP ;rumuse?ea sa n-o pot descrie- pentru că nu poate ;i comparată cu nimic omenesc! n spatele lui- aripile i se Bnăl?au lateral Hi Bn sus! 1 mână Bi era ridicată la piept- iar Bn cealaltă purta o lumânare aprinsă! *âmbetul lui era cu totul Bn7eresc8 dra7oste- bunătate- Bn?ele7ere Hi si7uran?ă i@vorau din el! ncântată- am trecut peste cuvertură Hi- Bn7enunc9ind la capul patului- am Bntins mâna- cu dorin?a ar@ătoare de a-l atin7e pe surâ@ătorul meu pă@itor- dar el a ;ăcut un pas Bnapoi- a Bntins mâna prevenitor Hi a dat uHor din cap! &ram atât de aproape de el- Bncât l-aH ;i putut atin7e cu uHurin?ă! N19- te ro7- nu plecaXO- i-am spus- cuvinte la care to?i ceilal?i Bn7eri au privit spre mine Hi mi s-a părut c-am au@it un râs cristalin- dar de acest sunet nu sunt si7ură- deHi
Pa7ina .KC

Htiu că râdeau! Apoi au dispărut! 'u eram decât un copil când mi-am vă@ut Bn7erul pă@itor! Pe măsură ce timpul a trecut- sporadic mi l-am amintit Hi i-am recunoscut pre@en?a- dar cel mai des l-am i7norat! Paradoxal- doar răul Hi supărarea m-au tre@it Hi mi-au limpe@it vi@iunea! Poate că datorită celor vă@ute Hi celor su;erite Bn ră@boi Hi sub ocupa?ia comunistă- Bn anii ce au urmat- am ;ost supusă unor coHmaruri diabolice! "in7ura mea salvare Bn timpul acestor vise era să ;ac semnul 2rucii! Am Htiut Bntotdeauna că eram adormită- că era un vis conHtient dar era o tortură ca să mă tre@esc! ntr-o @i- privind la o colec?ie de icoane vec9i- am vă@ut un tripticrepre@entând Bn7erul pă@itorP Bn panoul din miLloc el apăra somnul plin de vise rele al celui pe care-l pă@ea! Mai târ@iu- când eram bântuită a nu Htiu câta oară de unul dintre cele mai Bn;ricoHătoare coHmaruri- când să mă tre@esc mi-a venit Bn minte icoana Hi- cu o limpe@ime extraordinară- mi-am reamintit că- ;iind copil- Bmi vă@usem Bn7erul pă@itor! ntărită- m-am Bntors imediat la Bn7erul meu pă@itor- aHa cum nu mai ;ăcusem din copilărieP Hi am Htiut că stă lân7ă mine- proteLându-mă! $iniHtită Hi Bmpăcată- am recă@ut Bntr-un somn pro;und- odi9nitor! Această Bntâmplare- propria-mi experien?ă- stă atât la Bnceputul cât Hi la s;ârHitul căr?ii de ;a?ă pentru că ;ără ea (Bntâmplare) nu m-aH ;i apucat niciodată de acest studiu! #e asemenea- ;ără tot ce am studiat- această experien?ă ar ;i rămas pur Hi simplu- o experien?ă remarcabilă (cel pu?in pentru mine Bnsămi)- dar inexplicată Hi ;ără Bn?eles! Astă@i- pentru mine- ea are o semni;ica?ie extrem de reală Hi de deosebită! n7erii au o miraculoasă realitate! Activitatea lor printre noi a devenit pentru mine o realitate vitală- po@itivă! 'u mai caut să-i văd- cunoaHterea pre@en?ei lor Bmi este su;icientă! 2a să Bncerci să ai o vi@iune a Bn7erilor- sau să speri să o ai sau să ceri aHa ceva- e o 7reHeală! "ă cau?i
Pa7ina .KE

intimitatea cu ei- prin alte miLloace decât 9arul lui #umne@eu- este @adarnicP #umne@eu Iisus 3ristos este sin7urul nostru drum spre unirea cu )atăl Hi cu toate creaturile "ale! n7erii sunt du9uri curate- dar nu e neapărat necesar să aibă o consisten?ă- o natură care să ;ie dincolo de Bn?ele7erea noastră! 2ând Bi vedem- privim o realitate! Ar ;i poate 7reHit să numim o asemenea experien?ă Nvi@iuneO- dacă Bn?ele7em prin cuvântul vi@iune o stare ca de transă Hi nu- pur Hi simplu- ;acultatea de a vedea! 2eea ce vedem Bn asemenea oca@ii- percepem ;ără e;ort- Htiind bine că- material vorbind- nu este nimic de vă@ut! 2on;orm cu cele descrise Bn "cripturi Hi Bn mărturiile s;in?ilor- emo?ia Bn ;a?a lor este @u7răvită ca o bucurie Hi o Bncântare- uneori teamă- Bn care mintea rămâne per;ect clară Hi Ludecata neHtirbită! ";ântul "imion spunea că Naceia care merită percep Hi prin sim?uri Hi prin intelect ceea ce este cu totul deasupra sim?ului Hi intelectuluiO! ";ânta Ioana dRArc spune la Ludecată că ea a NBmbră?iHat vi@iunea ";intei 2aterina Hi a ";ântului Mi9ail Bn Lurul 7enunc9ilor- dar când a ;ost Bntrebată ce ?ine Bn Bmbră?iHare- a ;ost incapabilă să explice! 'u cred că Bn7erii se materiali@ea@ă Bn sensul ;i@ic al cuvântului- deHi au concrete?e spirituală! 'u sunt transparen?i ca ;antomele- ci apar- acelora care-i văd- ca ;iind absolut substan?iali! n7erul nostru pă@itor e considerat a ;i ima7inea spirituală a tuturor calită?ilor noastre bune Hi adevărateP asta Bl ;ace intens personal Hi ;oarte speci;ic! &l este mai aproape sau mai departe de natura noastră adevărată! #upă cum trăsăturile noastre bune sunt date de #umne@eu- aHa ne este dat Bn7erul nostru ca să ne apere Hi să ne Bntărească aceste trăsături până creHtem la deplina maturitate a naturii noastre dată de #umne@eu Hi asemănătoare $ui! &l este Bn adevăr pă@itorul nostru Hi mentorul nostru Hi priveHte ;a?a lui #umne@eu! &ste incoruptibil Hi Bntotdeauna cu noi- dar noi nu suntem totdeauna Bn stare să-l sim?im- din cau@a perversită?ii noastre Bndărătnice! n7erul cel rău- sau demonul- pe de altă parte- poate să se apropie atât cât Bi Bn7ăduie relele noastre- sau mai curând Bn7ăduin?a noastră pentru ele- Bl ;ac să devină umbra noastră! Mi el- Bn anumite oca@ii- poate ;i vă@ut sau sim?it de cei

Pa7ina .KK

sensibili! #ar când vorbesc despre el ca despre o umbră- nu Bn?ele7 să spun că diavolul nu are realitate- pentru că numai aceia care nu au re@istat niciodată ispitirii- care- cu alte cuvinte- nu au stat Bmpotriva satanei- se pot Bndoi de existen?a lui- pentru că n-au avut oca@ia să-i simtă puterea! 29iar această experien?ă a teribilei puteri de ispitire con;irmă credin?a mea Bn Bn7erul că@ut! ";in?ii Bn7eri sunt nemuritori prin 9arul lui #umne@eu! Au o natură po@itivă Hi dinamică Hi o existen?ă independentă de orice altceva- exceptându-$ pe #umne@eu! "unt departe de a ;i Nlipsi?i de voin?ăO dar voin?a lor este complet acordată cu voin?a lui #umne@eu- datorită dra7ostei lor absolute Hi adora?iei pe care i-o poartă! 'e;ericirea timpului le este necunoscută! "ă-i preamăreHti pe Bn7eri- Bn sens pă7ân- este absolut 7reHit Hi inter@is de "cripturi Hi de >iserică- dar ca să te ro7i lor Hi să le ceri aLutorul Hi să-i respec?i este cât se poate de con;orm "cripturilor! Ru7ăciunea este marele liant al unită?ii- substan?a ei sudea@ă Hi prin ea Bntrea7a crea?ie a lui #umne@eu stă laolaltă Bn ;a?a $ui! ";in?ii Bn7eri ai lui #umne@eu ne pă@esc- ne păstoresc- ne conduc- ne sus?in când cădem- Bmbărbătându-ne pe drumul nostru! n7erul nostru personal Hi- de asemeneapă@itorii di;eritelor na?iuni- BHi amestecă ru7ăciunile lor cu ale noastre- purtându-le la #umne@eu Bn Bnalt- până când vom sta to?i Bnaintea tronului lui #umne@eu Hi Nvom cunoaHte pe deplin precum Hi noi suntem cunoscu?iO (1 2orinteni 1=- 1.)! &ste potrivit- drept Hi cuvenit nouă să-(i aducem mul?umiri Bn toată vremea Hi Bn tot locul- o- #oamne- Părinte ";inte- Atotputernice- #umne@eule 2el DeHnic! 2are- prin mul?imea s;in?ilor- ne-ai Bmpresurat cu un nor aHa de mare de martori Bncât noibucurându-ne de tovărăHia lor- putem mer7e cu răbdare pe calea care ne stă Bnainte HiBmpreună cu ei- putem primi cununa slavei ce nu se veHteLeHte! #e aceea- cu Bn7erii Hi ar9an79elii Hi cu toată oastea cerurilor- lăudăm Hi Marim 'umele )ău preaslăvitPa7ina .K9

totdeauna cinstindu-)e Hi @icând8 N";ânt- ";ânt- ";ânt- #omnul "avaotPlin este cerul Hi pământul de Mărirea )a! "lavă (ie PreaBnalte- #oamne! AminO!

Pa7ina .90