1. CONTABILITATE 1. Se constituie SC “FELIX” SA cu un capital de 2.000 lei, divizat in 40 actiuni, cu 50 lei nominalul.

Aporturile actionarilor sunt: - in natura-un utilaj 1.600 lei - in contul curent 400 lei Aportul in natura este eliberat imediat la constituire, iar aportul in numerar este eliberat 3/4 la subscriptie, iar 1/4 ulterior. Cheltuielile de constituire sunt de 60 lei si se achita prin banca. REZOLVARE: a) Constituire SC Felix SA 456 = 1011 2.000 lei b) Înregistrare aport asociaţi % = 456 2131 5121 2.000 lei 1.600 lei 400 lei

c) Regularizare capital social 1011 = 1012 2.000 lei

d) Înregistrare diminuare de capital 1011 = 456 1.300 lei e) Eliberare aport asociaţi 456 = % 1.300 lei 2131 1.200 lei 5121 100 lei

f) Relularizare capital social 1012 = 1011 1.300 lei

g) Înregistrare şi plata a cheltuielilor de contituire 201 = 5121 60 lei.

2. Se constituie SC. “ADA” SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. - Aporturile sunt formate din: • aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei - Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

REZOLVARE: a) Constituire societate % = 1011 2.000 lei 456.A1 1.700 lei 456.A2 300 lei

b) Aport asociat 1 % = 456.A1 1.700 lei 2131 1.600 lei 5121 100 lei

c) Aport asociat 2 5121 = 5121 300 lei

20 actiuni se revand tertilor in numerar.iar ulterior se achita si diferenta in numerar. REZOLVARE: a) Răscumpărare acţiuni 1091 = 5311 480 lei (80 acţiuni * 6 lei/acţiune) 1091 = 2691 120 lei (20 acţiuni * 6 lei/acţiune)-se achită ulterior b) Achitare diferenţă 20 acţiuni 2691 = 5311 120 lei c) Vânzare 60 acţiuni către salariaţi. în numerar – 4lei/acţiune % = 1091 360 lei 4282 240 lei 149 120 lei d) Încasare acţiuni vândute salariaţiilor 5311 = 4282 240 lei . la pretul de vanzare de 4 lei /actiuni. La rascumparare se achita contravaloarea a 80 de actiuni. valoarea nominala 5 lei actiunea. in numerar. 60 de actiuni se revand. In termen de 6 luni din actiunile rascumparate. SC EXMOB SA rascumpara 100 de actiuni la valoarea de rascumparare de 6 lei actiunea. 3. in numerar salariatilor. la pretul de vanzare de 8 lei actiunea.d) Regularizare capital social 1011 = 1012 2.000 lei e) Înregistrare cheltuieli de contituire şi plata acestora 201 = 5121 15 lei. iar 20 de actiuni rascumparate se anuleaza.

000 lei Pasivul de impozit amânat care trebuie să existe la 31.12.e) Vânzare 20 acţiuni către terţi la 8 lei/acţiune 461 = % 160 lei 1091 120 lei 141 40 lei f) Încasare acţiuni vândute terţilor 5311 = 461 160 lei g) Anulare acţiuni răscumpărate % = 1091 120 lei 1012 100 lei 149 20 lei 4.000 u.12. La începutul exerciţiului N. Din punct de vedere fiscal.N = 30% x 62.N: Valoarea contabilă a imobilizărilor = 127. REZOLVARE: a) La 31.000 lei = 12.12. societatea a procedat la reevaluarea categoriei de clãdiri valoarea reevaluatã fiind de 127.m.000 u.600 lei b) Acesta se va inregistra astfel: . Sã se calculeze şi sã se contabilizeze impozitul amânat în conformitate cu IAS 12 „Impozitul pe profit”.600 lei Pasivul de impozit amânat existent la deschiderea exercitiului N = 6.600 lei 6. Cota de impozit pe profit: 30%.m. Se cunosc urmãtoarele informaţii privind o categorie de clãdiri ale societãţii X: La 31.000 lei = 18.000 lei Pasivul de impozit amânat care trebuie înregistrat în exerciţiul N = 18.000 lei Diferenţa temporară impozabilă = 62.N. exista un pasiv de impozit amânat de 6. reevaluarea nu este recunoscutã.12.000 lei Baza de impozitare a imobilizărilor = 65. la 31.N.

000 lei) x 30% = l . REZOLVARE: a) Achiziţia mijlocului de transport: % = 404 11.000 lei.66 lei/lună….500 lei (valoarea netã reevaluatã).pe seama cheltuielilor: (15. ..000 lei .500 lei % 105 698 = 446 12.N = 10.06. TVA 19%. 2) amortizarea pentru anul N+1 şi reevaluarea pentru anul N+1 prin metoda reevaluãrii valorii rãmase.06.000 lei 4426 1.600 lei 11.100 lei.900 lei b) Înregistrate amortizare lunară: 6811 = 2813 166.12.pe seama capitalurilor proprii: (127.66 lei/lună (2000 lei/an) d) Înregistrarea reevaluării mijlocului de transport: Cost la 30. în funcţie de o duratã normalã de utilizare de 5 ani..până în luna 12 a anului N (6 luni * 166.000 lei -10. La 30.N+1 acest mijloc de transport a fost reevaluat la 10. Sã se facã înregistrãrile contabile pentru: 1) achiziţionarea mijlocului de transport şi amortizarea pentru anul N.N a fost achiziţionat un mijloc de transport care a avut un cost de achiziţie fãrã TVA de 10. Acest mijloc de transport este supus unui regim de amortizare linear.000 lei) x 30% = 11.900 lei 2133 10. La 31.100 lei 1.000 lei .500 lei 5.90.66 lei/lună) c) Înregistrare amortizare an N+1 6811 = 2813 166.

000 lei pe o duratã de 2 ani cu o dobândã preferenţialã de 30% pe an. Decontãrile se fac prin bancã. 000 lei 4.Amortizare cumulată actualizată = 4.500/7. Ulterior filiala a intrat în stare de faliment şi.000=1.000 lei .000 lei c) inregistrare dobanda an II .000 lei a) inregistrare dobanda an I 4518 = 762 3.000 lei = 15. ca urmare.000 lei 3.5 x10.000 lei Valoare rămasă = 7.500 lei 6.000 lei b) incasare prima rata si dobanda 5121 = % 4511 4518 7.500 lei 212 = % 2813 105 5. când se încaseazã şi dobânzile anuale. care se trec la pierderi. Împrumutul se restituie în douã tranşe egale la sfârşitul fiecãrui an.000 lei 1. O societate comercialã acordã unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 10.500 lei 3. nu s-au mai încasat rata din anul al doilea şi dobânda aferentã. REZOLVARE: a) acordare imprumut catre o filial din cadrul grupului 4511 = 5121 10.Indicile de actualizare = Valaorea justă/Valaorea rămasă=10.Valoarea brută actualizată 1.5 .000 lei .Amotizare cumulate = 3. Înregistraţi în contabilitate operaţiile.

000 lei 0 lei .12.000 lei. În vederea întocmirii situaţiilor financiare consolidate se elimina cheltuielile de constituire din categoria imobilizărilor necorporale: 721 = 201 12. REZOLVARE: În bilanţul individual întocmit de societatea F la 31. Valoarea contabilă a imobilizării necorporale (valoarea din situaţiile financiare consolidate) Baza fiscală (valoarea din situaţiile financiare individuale ale lui F) Diferenţa temporară deductibilă: 12. Se cer înregistrãrile de preconsolidare a amortizãrii în bilanţul anului N.000 lei Retratarea cheltuielilor de constituire generează impozite amânate.500 lei 4511 5. amortizabile în 5 ani.N. O societate-filialã F a înregistrat la începutul exerciţiului N-1 cheltuieli de constituire de 12.500 lei d) inregistrare pierdere datorata falimentului filialei 654 = % 6.000 lei 12. În schimb.000 lei. sunt înscrise cheltuieli de constituire în sumă de 12.500 lei 4518 1.4518 = 762 1.000 lei 7. dacã se utilizeazã metoda de consolidare pe solduri. grupul prevede înregistrarea acestor cheltuieli în contul de profit şi pierdere.

000 x 16% = Creanţa privind impozitul amânat = Venituri din impozitul amânat 1.A. inclusiv crearea noului efect.320 lei d) Plata furnizor 401 = 403 10. cheltuieli cu corespondenta 8 lei.000 lei b) Dobândă penalizatoare (12 %): 413 = 766 320 lei c) Depunerea efectelor comerciale spre scontare: 5113 = 413 10.320 lei 5114 = 5113 10. REZOLVARE: a) Reînnoirea efectului comercial: 413 = 4111 10. MULTIMOD S.Activ de impozit amânat: 12. S. valoarea nominal a efectului 10000 lei. dobanda penalizatoare 12%. Sa se efectueze inregistrarile necesare. amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000 x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei.000 lei % = 5121 666 626 627 320 lei 300 lei 12 lei 8 lei e) Plata efectului commercial . atat la tragator.C.920 lei 8.920 lei 1. reinnoieste efectele comerciale existente. cat si la tras. timbrul fiscal 12 lei.

50 lei c) înregistrarea încasării ratei şi a dobânzii Rata lunară = (89.250 lei 461 = % 472 4427 26.valoarea ramasa neamortizata 52500 – 12500 = 40000 lei .391.775 lei 22.50 lei 17. REZOLVARE: a) Înregistrarea facturii emise pentru mijloacele fixe: 461 = % 7583 4427 89.valoare de amortizarii pana la data vanzarii de 12500 lei . .50 lei la care se adaugă luna dobânda în sumă de 7500 lei.dobanda lunara 7500 lei .000 lei 14. inclusiv incasarea primei rate lunare.000 lei 9.241.numarul ratelor prevazute in contract 3 rate lunare Inregistrari la SC ALFA SA vanzator.850 lei 3.50 lei) /3 = 22.avansul incasat la vanzarea cu plata in rate 17850 lei .275 lei (taxa colectată aferentă dobânzii) b) Înregistrarea avansului încasat % = 461 5121 4427 21. SC ALFA SA vinde cu plata in rate o cladire pentru care se cunosc urmatoarele date: .500 lei (dobanda de încasat) 4.241.250 lei – 21.valoarea de inregistrare a cladirii 52500 lei .250 lei 75.403 = 5121 10.669.valoarea de vanzare a cladirii 75000 lei .

500 lei 1. o masina de frezat.5121 = 461 30. c) Facturarea ratei de leasing către utilizator .50 lei d) Înregistrarea scoaterii din evidenţă a mijlocului fix % = 212 a.169. REZOLVARE: A) Contabilitatea locatorului a) Achiziţia maşinii de frezat: % = 404 2131 4426 6.500 10. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii de frezat la valoarea reziduala. SC LUKOIL SRL achizitioneaza de la furnizorii interni de mijloace fixe.500 lei 12.000 lei e) Includerea în venituri a dobânzii încasate 472 = 766 7. ce urmeaza a fi predate unui alt agent economic in regim de leasing operational. iar durata normata de functionare a masinii este de 5 ani.545 lei 5. TVA 19%. 4 52. Contractul de leasing este de 2 ani.500/luna x 3 = 22. la pretul de achizitie de 5500 lei.500 lei 40.045 lei b) Înregistrarea amortizării lunare: 5500/(5ani*12luni) = 92 lei/lună 6811 = 2813 92 lei Operaţia se reflectă în fiecare lună pe toată durata contractului.

locaţii de gestiune.48 lei h) Predarea maşinii de frezat în leasing agentului economic 162 = 2131 5.917.48 lei e) Transferul dreptului de proprietate la terminarea contractului Valoarea reziduală = 5500 lei – (92 lei*24 luni) = 3292 lei 461 = % 7583 4427 3.500 lei Concomitent se debitează contul 8036 „ Redevenţe.500 lei 2. chirii şi alte datorii asimilate” 2. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de cuprindere a impozitului.4111 = % 706 4427 109.48 lei 3. REZOLVARE: . FISCALITATE 1.292 lei 625.48 lei 92 lei 17.48 lei f) Scoaterea din gestiune a maşinii de frezat % = 2131 2813 6583 5.917.48 lei d) Încasarea creanţei 5121 = 4111 109.292 lei g) Încasarea creanţei de la locatar 5121 = 461 3.208 lei 3.

persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române. d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. asupra profitului impozabil aferent acestor venituri. din asocieri fără personalitate juridică. atât din România. asupra profitului impozabil obţinut din orice sursă.persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. -persoanele juridice stăine care desfăşoara activitate prin intermediul unui sediu permanent în România.Contribuabili Sunt obligate la plata impozitului pe profit următoarele persoane(contribuabili): .(în acest caz impozitul datorat de persoana fizică se calculează. pentru veniturile realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane. e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România. .persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoara activitate în România.persoanele juridice române. c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică. asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent. . într-o asociere fără personalitate juridică. .se reţine şi se varsă de către persoana juridică română. . b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România. Sfera de cuprindere a impozitului: Impozitul pe profit se aplică după cum urmează: a) în cazul persoanelor juridice române. cât şi în străinătate. cât şi din străinătate. asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Să se determine impozitul pe profit.000 Regula : Sunt scutite de la plata imp.000 > 60.ch.400 lei Impozit pe profit = 16%*86.000 lei.din actv. Să se determine impozitul pe profit de plată.000 lei Venit. Dacă realizeazî venituri din aceste activităţi > 15.000 lei.000 euro.venituri în urma realizării unui spectacol 20. Cheltuielile aferente obţinerii acestor venituri sunt: cheltuieli aferente veniturilor din activităţi neeconomice 40. 15.000 euro/anual dar nu mai mult de 10% din venituri neimpozabile.x x= 144.venituri din activităţi economice 150.000 = 60.600 = 86.ec 60.000 = 6. .000 lei.000 = 57.2. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei.000 lei. 10% venituri scutite = 10%*60.400 = 13.000 = 144. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130. .000/150.000 euro*4 lei = 60.000 lei.af.000……………….000 . .600 lei Profit impozabil = 144. .000 lei Rezulta : Venituri impozabile = 150.000 lei.000 + 20.57.000*60.venit.000 + 30.pe profit veniturile din actv.venituri din donaţii 30. Un plătitor de impozit pe profit şi TVA înregistrează în trimestrul I cheltuieli cu protocolul în sumă de 10. REZOLVARE: Venituri scutite: 10.000 – 6.000 lei.000 lei şi cheltuieli aferente activităţilor economice 60.ec.venituri din cotizaţiile membrilor 10.824 lei 3.ec=150. O organizaţie nonprofit realizează următoarele venituri: .000 lei.000 lei Conform CF organizaţia nonprofit datorează profit doar pentru profitul din activitatea economic.000 lei 150. iar veniturile realizate în sumă de 300.000……………………………….în limita a 15.000 144.

NEIMPOZ.protocol deductibil = 170.400 lei Profitul impozabil = VTOTALE-CH.000 + 6.600 = 27.TOTALE-V. altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit.000 – 130.protocol deductibile = 2%*180. Profit brut=300.000 lei Profit pt. ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII 1.NEDEDUCT =300.REZOLVARE:  cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile.000 – 130.600 lei Chelt protocol nededctibile = 10.600 = 6. 3.400 = 176.000 = 170.000 – 3.calc.400 lei Impozit pe profit = 16%*174. Să se calculeze fluxul de numerar generat de întreprinderea B în exerciţiul n+1 şi să se interpreteze fluxurile de numerar aferente activităţilor operaţionale.000 + 10. cunoscându‐se următoarele informaţii din situaţiile financiare: Indicator Imobilizări Stocuri Creanţe Disponibilităţi TOTAL ACTIV N 1000 300 400 100 1800 N+1 1100 350 430 70 1960 .000 lei Chelt.936 lei.000 = 3. financiare şi de investiţii.+CHELT.000 = 180.

m.Capitaluri proprii Datorii financiare Furnizori Datorii salariale şi fiscale Credite de trezorerie 500 600 200 450 50 600 650 300 390 10 Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale şi sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobânda Impozit pe profit u. 1000 300 400 50 100 50 25 REZOLVARE: TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE Elemente Profitul brut (+) ch cu amortizarea (-) ven din dobanzi si assimilate Ajustari 100 100 0 .

deci putem aprecia că activitatea de exploatare a entităţii s-a derulat în condiţii de eficienţă. Activitatea de investiţii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 200 lei Situaţia este normala şi explicabilă atunci când mamagementul decide aplicarea unei politici investiţionale accentuate la nivelul perioadei de analiză respective. Activitatea de finanţare generează un deficit de trezorerie de 15 ron.(+) ch cu dobanzile si asimilate Profit din explotare inaintea modificarii capitalului circulant Cresterea/ Descresterea creantelor Cresterea/Descresterea stocurilor Cresterea/Descresterea furnizorilor FLUX DE NUMERAR GENERAT DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Impozit pe profit platit Diminuarea datoriilor fiscale si sociale FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Achizitie terenuri si mijloare fixe Dobanda si dividende incasate FLUX DE NUMERAR NET DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE Incasari din emisiuni de actiuni Incasari din imprumuturi pe termen lung Dobanzi platite(creditori) FLUX DE MUNERAR NET DIN ACTIVITATEA DE FINANTARE FLUX DE NUMERAR GENERAL 50 250 -30 -50 100 270 -25 -60 185 -200 0 -200 25 50 -90 -15 -30 Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 185 lei. ceea ce reflectă căci gradul de rambursare şi remunerare a surselor de finanţare este ridicat comparativ cu sursele de .

605 – 7413. alte cheltuieli din afară. Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare = 1000(CAN)-300(ch cu materiale)+50(variatia stocului)-100(vartaitii dat com) -50 (ch cu dob)-50 (ch fiscale si soc) 400(ch cu personalul )-25 (imp pe profit) –100=25 Activitatea de exploatare a generat un flux de numerar excedentar in suma de 25 lei. Mărimea acestora se ajustează cu variaţia soldului stocurilor de materii prime. alte cheltuieli materiale. dacă se presupune că întregul impozit pe profit este aferent activităţii de exploatare). b) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii: – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe. – încasările în numerar provenite din redevenţe. active necorporale şi alte active pe termen lung. deci putem aprecia ca activitatea de exploatare a entitatii s-a derulat in conditii d eeficienta. doar dacă nu pot fi identificate în mod special cu activităţile de investiţii şi de finanţare (se referă la cheltuielile privind impozitul pe profit. ct. ct. 601 + 602 – 7412. ct. ct. a) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de exploatare: – încasările în numerar din vânzările de bunuri şi prestările de servicii. cum sunt cele cu energia şi apa.finanţare . 611 + 612 + 613 + 614 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628 – 7416).Se recomandă creşterea capitalului social prin emisiune de noi actiuni. – plăţi în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii (materii prime şi materiale consumabile. materiale consumabile şi mărfuri prin adăugarea diferenţei dintre stocul final şi cel iniţial. 607. 603 + 604 + 606 + 608. ct. 691–791. respectiv cu variaţia soldului datoriilor comerciale (ct. cheltuieli privind prestaţiile externe. comisioane şi alte venituri (care se pot estima pe baza mărimii cifrei de afaceri realizate. – plăţi în numerar sau restituiri de impozit pe profit. Se pot determina pe baza creşterilor de active imobilizate prezentate în nota 1 la situaţiile financiare şi se ajustează cu variaţia datoriilor întreprinderii către furnizorii de imobilizări. . ct. 401+403) prin scăderea diferenţei dintre soldul final şi cel iniţial al exerciţiului financiar. onorarii. cheltuieli privind mărfurile. corectate cu modificarea soldului creanţelor comerciale din exerciţiul financiar). – plăţi în numerar către şi în numele angajaţilor (cheltuieli cu personalul ajustate cu variaţia soldurilor conturilor necorespunzătoare).

Se regăsesc în scăderea capitalului social şi a rezervelor. – avansuri în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi. – încasări în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi. Se determină pe baza analizei contractelor de leasing. 1041 + 1042 + 1043 + 1044) şi se ajustează cu variaţia creanţelor privind capitalul subscris şi nevărsat. . instalaţii şi echipamente. veniturile din dobânzi şi alte cheltuieli financiare oglindite în contul de profit şi pierdere. – încasări în numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri. înregistrate de întreprindere în conturile aferente.– plăţi în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi.Finantarea s-a realizat prin majorarea capitalului propriu. inclusiv a primelor de capital (ct. credite. – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar. ipoteci şi alte împrumuturi. Sunt constituite din creşterea împrumuturilor şi datoriilor asimilate. ceea ce reflecta un grad mai accentuat la apelare la surse de finantare comparativ cu gradul de rambursare si remunerare a acestora. Se determină pe baza creşterii capitalului social. – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni. active necorporale şi alte active pe termen lung. – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii. Se pot identifica în valoarea creşterii elementelor de activ respective prezentate în nota 1 la situaţiile financiare. Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare = 100(variatia ca propriu) Activitatea de finantare genereaza excedent de trezorerie de 100 ron. c) Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare: – venituri în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu. – încasări în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţe ale altor întreprinderi. Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii =-100 (cresterea imobilizarilor) – 50 (dat fin) =-150 Activitatea de investitii s-a finalizat cu un deficit de trezorerie de 120 lei Situatia este normala si explicate atunci cand mamagementul decide aplicarea unei politici investitionale accentuate la nivelul perioadei de analiza respective.

n 2000 500 150 50 1150 350 REZOLVARE: Pentru anul N Situaţia netă este un indicator care ne arată care este valoarea teoretică a capitalurilor proprii firmei la un moment dat. deci valoarea intreprinderii care ar reveni actionarilor in cazul in care firma ar fi desfintata. 2.Fluxurile totale de trezorerie = Fluxurile de numerar provenite din activitatea de exploatare + Fluxurile de numerar provenite din activităţile de investiţii + Fluxurile de numerar provenite din activităţile de finanţare= 25-150+100=-25 Factorul cu influent cea mai pregnanta in diminuarea fluxurilor de trezorerie il reprezinta crestrea imobilifarilor si investitiilor financiare.12. Situaţia netă (activul net contabil) o vom determina ca diferenţă între activ şi datorii totale. Calculaţi şi interpretaţi situaţia netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situaţie financiară: Indicator Imobilizări Stocuri Creante Disponibilităţi Datorii mai mari de un an Datorii mai mici de un an 31. Active Totale = imobilizari + stocuri + creante + disponibilitati = 2000+500+150+50 = 2700 Datorii totale = datorii pe termen mai mare de un an + datorii sub un an = .

În ce ordine vor fi plătite creanţele în cazul falimentului? REZOLVARE: Conform art. art. numirea livhidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de către Adunarea Generală care hotărăşte lichidarea. (4). carehotărăşte lichidarea. inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea debitorului. sub rezerva celor prevăzute la art. prin actul constitutiv. taxele.1150+350 = 1500 Situatia neta = 2700-1500 = 1200 Din analiza datelor tabelului se constată o situaţie netă pozitivă. ce maximizează valoarea întreprinderii. 10. 19 alin. 102 alin. timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege. 98 alin. . (1) din Legea 31/1990 – legea societăţilot comerciale. creanţele izvorâte din raportul de muncă. 2. 246.123 din Legea 85/2006 – legea insolvenţei. 24 şi ale art. (2). art. care reflectă o gestiune economică sănătoasă. Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor 1.” 2. alin. dacă actul constitutiv nu precede altfel : “(1) Numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni se face de adunarea generală. dacă. 4. (3). nu se prevede altfel. precum şi plata remuneraţiilor persoanelor angajate în condiţiile art. creanţele în cazul falimentului vor fi plătite astfel: “1. De către cine se face numirea lichidatorilor în societăţile pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni? REZOLVARE: Conform art. 23.

în următoarea ordine de preferinţă: a) credinţele acordate persoanei juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din capitalul social. Răspuns b) 2. cele rezultate din livrări de produse. 6. 8. alte creanţe chirografare. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea debitorului şi a familiei sale. b) bilantului economic. Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã a întreprinderii pe piatã: a) factori legati de existenta preturilor libere. în baza unor obligaţii de întreţinere. după caz. creanţele bugetare. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil. ori. creanţele subordonate. creanţele reprezentând credite bancare.3. precum şi din chirii. acordate după deschiderea procedurii.” 5. de către un membru al grupului de interes economic. . precum şi creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii. prestări de servicii sau alte lucrări. b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit. 4. creanţele reprezentând creditele. cu dobânzile şi cheltuielile aferente. respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor. alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă. EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. b) inflatia. c) politicile de restructurare. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi. cu cheltuielile şi dobânzile aferente. dacă acesta este persoană fizică. 9. c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 7. 5.

Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii. dacã intrãrile sunt mai rare. Entitatea trebuie să ia măsurile care se impun pentru urgentarea încasării acestora. Răspuns c) 4. REZOLVARE: metoda bazată pe costul de înlocuire . pe bazã de expertizã si diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO. Redati formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotatie a creantelor clienti” exprimat în zile de cifrã de afaceri – utilizatã pentru stabilirea diagnosticului financiar.clienti = Sold mediu clienti x 365 Cifra de afaceri  Când valoarea indicatorului este mare. rezultă că în unitate sunt probleme legate de controlul creditului acordat clienţilor şi în consecinţă creanţele sunt mai greu de încasat (clienţi răi platnici). c) la preturile zilei sau. Prezentati formula de calcul a costului de înlocuire net – procedurã de evaluare sau valoare atribuitã activelor atunci când se determinã Activul net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrãrilor contabile.constă in actualizarea (prin aplicarea unui coeficient de reevaluare ales de evaluator) cheltuielilor de cercetare-dezvoltare activate in bilanţ şi imputabile unui proiect de acest fel.Răspuns a) 3. b) în functie de raportul de schimb leu/dolar. REZOLVARE: Viteza de rotatie a creanţelor . . ANC = Total active – Total datorii ANC = Capitaluri proprii ± diferente din reevaluare 5. la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã.

trebuie să se încheie cu concluzia (răspunsul) expertului contabil. el nu trbuie să le ia în considerare în stabilirea rezultatelor concluziilor (răspunsurilor) sale la obiectivele fixate expertizei contabile. DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE. în expertiza contabilă. consic. care exprimă ficţiuni sau sunt suspecte. au făcut obiecţii sau au dat explicaţii pe care expertul contabil le-a luat sau nu în considerare în formularea concuziilor sale. iar în textul expertizei contabile să se prezinte doar rezultatele calculelor şi interpretarea acestora.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)? REZOLVARE: CAPITOLUL II. fără echivoc. cu privire la structura materialului documentar.6. al raportului de expertiză contabilă. . este recomandabil ca ansamblul calculelor să se facă în anexe la raportul de expertiză contabilă. dacă aceste prezentări ar îngreuna înţelegerea expunerii de către beneficiarul raportului de expertiză contabilă. trebuie să conţină câte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (întrebare) a expertizei contabile. În cazuri deosebite în care expetul contabil. se confruntă cu acte şi documente care nu întrunesc condiţiile legale. Ce conţine cap. redactat într-o manieră analitică. sursele de informaţii utilizate. cu trimiteri la anexe. În fiecare paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor şi interpretarea rezultatelor acestora. Fiecare paragraf din CAPITOLUL II. Aceasta deoarece expertul contabil analizează evenimente şi tranzacţii şi nu încadrarea judiciară a acestora. DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE. actele şi faptele analizate. care trebuie să fie precis. EXPERTIZA CONTABILA 1. Dar. care să cuprindă o descriere amănunţită a operaţiilor efectuate. expertizelor şi actelor de control (de orice fel) anterioare şi nici asupra încadrărilor legale. dar trebuie să menţioneze aceasta în raportul de expertiză contabilă. ordonată şi sistematizată fără a face aprecieri asupra calităţii documentelor justificative. reprezentărilor (înregistrărilor) contabile. dacă părţile interesate. locul producerii evenimentelor şi tranzacţiilor. în exercitarea misiunii sale. de către expertul contabil.

dar cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE. 3. fie într-un capitol distinct. obişnuit (necalificat) dar . CONCLUZII. expertul contabil se pooate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă. De regulă. Ce conţine un Raport de expertiză calificat? REZOLVARE: Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii. Explicaţi cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiză şi ce conţine Raportul de imposibilitate a efectuării expertizei contabile. într-un paragraf al CAPITOLULUI II. CONSIDERAŢII PERSONALE ALE EXPERTULUI CONTABIL. în expertizele judiciare opinia expertului recomandat de parte se menţionează separat. Acest Raport este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege. În situaţia în care expertul contabil. fiecare expert contabil trebuie să-şi motiveze detaliat şi documentat opinia pe care o susţine. în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare). poate face aceasta fie în finalul Capitolului III.Dacă raportul de expertiză contabilă este întocmit de mai mulţi experţi care au opinii diferite. În astfel de cazuri se întocmeşte un „RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUĂRII EXPERTIZEI CONTABILE”. în raport cu opinia expertului numit din oficiu. 2. asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia beneficiarului expertizei. REZOLVARE: În cazuri cu totul deosebite. îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile. care are aceeaşi structură ca un raport de expertiză. pentru demonstrarea raţionamentului său profesional. datorită inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. Capitolul IV.

vizavi deangajator. În Raportul său trebuie să invoce numai evenimentele şi tranzacţiile care au legătură cauzală cu obiectivul fixat de cel în drept care a dispus expertiza contabilă şi care sunt probate cu documente justificative şi evidenţieri contabile. sau cu obligaţiile lor de loialitate. pe independenţă. Expertul contabil trebuie să se abţină de la divulgarea conţinutului Raportului de expertiză contabilă judiciară şi a concluziilor. vizavi de profesiunea lor şi de public. trebuind să se abţină de la divulgarea lor către terţi.Ţinând seama de remarcile precedente. în ansamblu.-obţinută prin formare şi învăţământ. CONCLUZII. .-respectarea de către membri a unui ansamblu de valori şi de reguli stabilite deorganismul profesional.-recunoaşterea unei datorii vizavi de public.care. 5. încât să garanteze o calitateoptimă a serviciilor şi să păstreze încrederea publicului în profesie. pecompetenţă. poate fi în contradicţiecu interesul lor personal pe termen scurt. În ce constă secretul profesional şi confidenţialitatea expertului contabil REZOLVARE: Expertul contabil trebuie să respecte secretul şi caracterul confidenţial al informaţiilor la care a avut acces şi de care a luat la cunoştinţă cu ocazia efectuării expertizelor contabile. Profesia contabilăliberală este bazată pe moralitate ireproşabilă. în Capitolul II. 4.Uneori datoria membrilor. este de datoria organismelor profesionalenaţionale să definească regului de rtică pentru membrii lor. . Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile? REZOLVARE: . va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile „comandate” de beneficiarul acesteia. DESFĂŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE şi Capitolul III. . direct părţilor implicate în actul justiţiar. . pe ştiinţă în profesie. cu deosebire cele care se referă la obiectivitate.deţinerea unei competenţe intelectuale specific. cu excepţia cazurilor în care a fost autorizat expres în acest scop sau dacă are obligaţia legală sau profesională să facă o astfel de divulgare Expertul contabil nu trebuie să refere mai mult decât se cere.

Paradoxul apare in Romania desi atat contabilii cat si auditorii sunt platiti de intreprindere. 7. Tinerea contabilitatii (conceptia franceza spune ca aceasta activitate. DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE 1.El trebuie să se abţină de la contactarea părţilor implicate. Acesta e vinovat atunci cand ramane inchistat. cum arata situatiile financiare a intreprinderii depinde de gandirea contabilului . interesele beneficiarilor . in lumea civilizata e considerata pe cale de disparitie) Menirea contabilului este de a apara in primul rand economia. Principalele activitati care formeaza profesia contabila sunt: 1. . Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile? REZOLVARE: Profesia contabila este un INTREG format din mai multe activitati. Riscul enorm deriva din aceasta idee intrucat si contabilii si auditorii trebuie sa faca corp comun si sa apere intreprinderea. în afara procedurilor prevăzute de lege. beneficiarii serviciilor lor sunt altii decat intreprinderea. a consumatorilor finali. de capacitatea de recunoastere a tranzactiilor si mai ales de modul cum ies in afara intreprinderii aceste situatii financiare. Ce este profesia contabilă? REZOLVARE: Profesia contabila cuprinde totalitatea activitatilor cu caracter economic care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii. Utilizatorii finali sunt interesati de cum sunt elaborate si prezentate situatiile financiare . 2. cand nu mai poate judeca. examinarea si prezentarea situatiilor financiare. O caracteristica a contabililor este aceea ca isi asigura raspunderea pentru satisfacerea interesului public. Elaborarea. a specialistilor care le efectuează precum și organismele lor profesionale. Cum se prezinta. 2.

prin externalizare. Cum se clasifică profesioniştii contabili? REZOLVARE: PROFESONISTUL CONTABIL – este persoana care are acces la toate aceste activitati componente ale profesiei contabile potrivit praticilor europene fiind expertul contabil. 5. Alte servicii contabile si paracontabile – in special servicii contabile foarte diversificate (de exemplu in economia americana secretul dezvoltarii il constituie – specializarea stricta.3. 8.exista cenzorii Administratia – are auditul financiar.) Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita : . Audit statutar – notiune care trebuie tratată distinct – este singura activitate care e urmarita in plus intrucat aceasta activitate este ultimul aparator al situatiilor financiare. reprezentare fiscala .prin compartimente proprii. 7. . CPA (contabil public autorizat-americani) este considerat a fi specialistul cu cea mai inalta pregatire in domeniul contabilitatii in tara sa de origine. Profesionistii contabili se impart in functie de : a) statut juridic : dependenti – cu statut de angajati independenti / liber-profesionisti contabili – furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile b) dpdv al modului de organizare a activitatii liber profesionsitilor . expertiza judiciara. auditul elementelor nemonetare. pentru actionariat . consiliere in investitii . Evaluari de intreprinderi. consultanta si asistenta fiscala. lichidari. chartered accountant. consiliere. Expertul contabil regasit sub diferite denumiri : expert contabil. 3. control de gestiune sau sisteme multiple de control. auditul in sectorul public. acestia pot sa isi desfasorare activitatea: . consultanta. Servicii fiscale – consilierea. etc. 9. Sfera de activitate a profesionistului acopera auditul statutar. ( Actuala legislatie cuprinde foarte multe greseli) . Servicii de management financiar-contabil – presupune in primul rand planificarea financiar contabila. Sisteme de control : Astfel . contabilitatea analitica si contabilitatea de gestiune. insovabilitate. 4. Alte lucrări de audit financiar-contabil sau control intern – care vin in ajutorul managerului sau diverselor persoane din conducerea intreprinderii. 6. contabilitatea. auditul fuziunilor si achizitiilor . Executivul – are audit intern. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor.

. . independenta si obiectivitate pot limita aria de practica profesionala a profesionistilor contabili..individual. Activitatea cea mai urmarita in prezent in mod special este activitatea de audit statutar. auditul statutar este in mod obligatoriu organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de control. auditorul statutar fiind considerat ultimul aparator in drumul informatiilor continute de situatiile financiare spre consumatorii finali (utilizatori finali). integritate.in forme asociative potrivit legislatiei. Dintre toate activitatile . Numai motive intemeiate de competenta.